1. Conceptele de baza ale practicii nursing sunt:

a. conceptul despre om

b. conceptul despre boală

c. conceptul despre sănătate

d. conceptul despre pacient

e. conceptul despre instituţie

2. Sursele de dificultate cu care se confruntă o nursă sunt:

a. lipsa de forţă a pacientului

b. lipsa de voinţă a pacientului

c. lipsa de cunoştinţe a pacientului

d. lipsa de idei a pacientului

e. dificultăţile financiare ale pacientului

3. Funcţiile nursei sunt:

a. funcţii cu caracter general

b. funcţii cu caracter independent

c. funcţii cu caracter dependent

d. funcţii cu caracter interdependent

e. functii cu caracter individual

4. Nursa aplica ingrijiri bolnavului din proprie iniţiativă în următoarele condiţii:

a. pentru îngrijiri de confort

b. pentru stabilirea relaţiilor de încredere cu persoana îngrijită

c. pentru alegerea tratamentelor adecvate bolnavului

d. pentru a colabora cu alţi specialişti din sectorul sanitar

e. trebuie sa anunte medicul la aparitia modificarilor semnificative in evolutia bolnavului

5. Nursa, la indicaţia medicului:

a. observa, noteaza si anunta modificari in evoluţia bolnavului

b. colaborează cu alţi specialişti din domeniul social

c. este alături de indivizi

d. aplică îngrijiri de confort

e. aplică diferite metode de tratament pentru care este calificată

6. Functiile ce reies din “Statutul asistentei medicale“ sunt:

a. funcţia profesională

b. funcţia educativă pentru sănătate

c. funcţia economică

d. funcţia de cercetare

e. funcţia integrativa

7. Drepturile legale ale bolnavilor sunt:

a. dreptul la alegerea tratamentului

b. dreptul la informare

c. dreptul la confidenţialitate

d. dreptul la îngrijiri sigure

e. dreptul la replică

8. Drepturile de natură etică ale bolnavilor sunt:

a. dreptul la demnitatea semenului

b. dreptul la îngrijire individuală

c. dreptul de a se exprima

d. dreptul la îngrijiri pentru a deveni independent

e. dreptul de a se plânge şi a obţine modificarea îngrijirilor

9. Asepsia :

a. este o metodă de tratament a infecţiilor

b. este o metodă profilactică

c. reprezinta mijloacele de indepartarea germenilor

d. este o metodă curativă

e. se realizează prin sterilizare

10. Flambarea:

a. este o metodă chimică

b. este o metodă biologica

c. este o metoda fizica

d. se realizează la 160 grade Celsius

e. se realizează la 100 grade Celsius

11. Sterilizarea cu ajutorul pupinelului se face:

a. la 100 grade Celsius timp de 4 ore

b. la 180 grade Celsius timp de 2 ore

c la 180 grade Celsius timp de 2 ore

d. la 160 grade Celsius timp de 2 ore

e. la 170 grade Celsius timp de 2 ore

12. Fierberea :

a. este o metodă sigură de sterilizare

b. este o metodă folosită în lipsa unui alt mijloc de sterilizare

c. este o metodă nesigura de sterilizare

d. este o metodă chimică de sterilizare

e. este o metodă de sterilizare cu caldura umeda

13. Autoclavarea :

a. este sterilizarea prin căldură umedă

b. este o metodă chimică de sterilixare

c este o metodă nesigură de sterilizare

d. este folosită la sterilizarea materialului moale

e. este folosită în lipsa unui alt mijloc de sterilizare

14. Soluţiile antiseptice de suprafaţă sunt:

a. serul fiziologic

b. septozolul

c. tinctura de iod

d. rivanolul

e. apa distilata

15. Următoarele produse sunt antiseptice de suprafaţă sub formă de pulbere:

a. apa oxigenată

b. tinctura de iod

c. septozolul

d. acidul boric

e. dermatolul

16. Categoriile de necesităţi ale fiinţei umane ierarhizate într-o piramidă de către psihologul

american Abraham Maslow sunt :

a. nevoile patologice

b. nevoile fiintei umane

c. nevoia de siguranţă

d. nevoia de apartenenţă

e. nevoia de recunoaştere

17. Virginia Henderson identifică 14 nevoi fundamentale. Care dintre cele enumerate mai

jos sunt corecte:

a. nevoia de a respira

b. nevoia de a elimina

c. nevoia de a dormi şi a se odihni

d. nevoia de a comunica

e. nevoia de putere

18. Incapacitatea persoanei îngrijite de a-şi satisface una sau mai multe nevoi se clasifică în

următoarele grupe:

a. incapacitatea prin lipsă de imaginaţie

b. incapacitatea prin aport

c. incapacitatea prin lipsă de voinţă

d incapacitatea de muncă

e. incapacitatea prin lipsă de cunoaştere

19. Locul de muncă al nursei este:

a. spitalul

b. policlinica

c. biserica

d. cabinetul de medicină de familie

e. comunitatea

20. Patul bolnavului trebuie să fie:

a. comod

b. de dimensiuni potrivite

c. uşor de manipulat si curăţat

d. de 1,5 m lăţime

e. din lemn

21. Spălatul mâinilor este o măsură de prevenire şi control al extinderii infecţiilor

nosocomiale:

a. de la pacient la personalul sanitar

b. de la personalul sanitar la pacient

c. de la o secţie la alta

d. de la pacient la sine

e. de la un pacient la apartinator

22. Nursa îşi spală mâinile obligatoriu:

a. când începe serviciul

b. înainte si după contactul cu fiecare bolnav

c. după contactul cu o sursă de microorganisme

d. înainte de fiecare procedura

e. după ce discută cu aparţinătorii

23. Obiectivele controlului parazitologic şi deparazitarea sunt:

a. refuzul internării pacienţilor infestaţi

b. distrugerea tuturor paraziţilor

c. evitarea leziunilor de grataj

d. păstrarea integrităţii tegumentelor

e. niciun răspuns nu este corect

24. Obiectivele nevoii de a manca şi de a bea:

a. asigurarea necesarului de oxigen al organismului

b. asigurarea necesarului caloric calitativ

c. favorizarea procesului de vindecare

d. consolidarea procesului terapeutic

e. asigurarea unui confort mental

25. Factorii care influenţează satisfacerea nevoii de a bea şi a mânca sunt:

a. buna dispozitie

b. religia

c. mediul ambiant

d. cultura

e. climatul

26. Factorii biologici care influenţează satisfacerea nevoii de a bea şi a mânca sunt:

a. religia

b. cultura

c. vârsta

d. orarul şi repartizarea meselor

e. statutul social

27. Factorii psihologici care influenţează satisfacerea nevoii de a bea şi a mânca sunt:

a. activitatea fizică

b. cultura

c. emoţiile

d. clima

e. anxietate

28. Factorii sociologici care influenţează nevoia de a bea şi a mânca sunt:

a. vârsta

b. emoţiile

c. anxietatea

d. religia

e. activitatea fizica

29. Sursele de dificultate de ordin fizic în satisfacerea nevoii de a mânca şi a bea sunt:

a. anxietatea

b. stresul

c. tubajul nazo-gastric

d. situaţiile de criză

e. obstrucţiile

30. Sursele de dificultate de ordin psihologic în satisfacerea nevoii de a bea şi a mânca

sunt:

a. dezechilibrele metabolice

b. dezechilibrele electrolitice

c. anxietatea

d. stresul

e. situaţiile de criză

31. Manifestările de dependenţă în satisfacerea nevoii de a mânca şi a bea sunt:

a. anorexia

b. dispneea

c. absenţa dinţilor

d. lipsa cunoaşterii

e. cultura

32. Alimentele permise în regimul hidric sunt:

a. carne fiartă

b. zeamă de orez

c. brânză de vaci

d. supe limpezi de legume

e. dulceaţă

33. Alimentele permise în regimul hidro-zaharat sunt:

a. iaurt

b. fructele din compot

c. zeama de compot

d. sucuri de fructe îndulcite

e. ouă moi

34. Regimul hidric poate fi alcatuit din:

a. zeamă de orez

b. lapte

c. supe limpezi de legume

d. ceaiuri neîndulcite

e. compot

35. Alimente permise în regimul hidro-zaharat sunt:

a. brânzeturi

b. carne la gratar

c. ceaiuri îndulcite

d. zeamă de compot

e. zeamă de orez

36. Alimente permise în regimul semilichid sunt:

a. iaurt

b. supe de legume

c. fructe crude

d. făinoase

e. fructe din compot

37. Alimente permise în regimul lactat sunt:

a. lapte îmbogăţit cu smântână

b. laptele îmbogăţit cu frişcă

c. untdelemn

d. fructe coapte

e. niciun răspuns nu este corect

38. Alimente permise în regimul hepatic:

a. untul proaspat

b. carnea fiartă

c. legume

d. fructe coapte

e. carnea la gratar

39. Alimentele permise în regimul renal sunt:

a. paine fara sare

b. supe de legume nesarate

c. gălbenuş de ou

d. frişcă de smantana

e. pâine cu sare

40. Nevoia de apă la copil în raport cu greutatea corporală este:

a. 180 ml apă/kg corp în primele 6 luni

b. 200ml apă/zi peste 12 luni

c. 100ml apă/kg corp peste 12 luni

d. 200ml apă/zi în primele 6 luni

e. 150 ml apă/kg corp între 6 şi 9 luni

41. Hiponatremia se manifestă prin:

a. hiperexcitatie

b. vigilenta

c. confuzie

d. cefalee

e. dureri articulare

42. Hipernatremia se manifestă prin:

a. deficit de sodiu

b. sete

c. bradicardie

d. agitaţie

e. obnubilare

43. Hipopotasemia are următoarele manifestări:

a. greata

b. hiperactivitate

c. crampe musculare

d. nivelul crescut de potasiu

e. tahicardie

44. Hiperpotasemia se manifestă prin:

a. cefalee

b. diaree

c. aritmii cardiace severe

d. schimbarea personalităţii

e. crampe musculare

45. Soluţiile utilizate pentru rehidratare şi remineralizare sunt:

a. soluţie izotonică de NaCl

b. glucoză soluţie izotonică 5%

c. sânge integral

d. plasmă prospăt congelată

e. solutii cu molecule mici

46. Următoarele soluţii sunt adecvate pentru rehidratare şi remineralizare:

a. soluţii de aminoacizi

b. emulsii de lipide

c. lactat de sodiu 1,9% soluţie izotonică

d. soluţie NaCl 9o/oo

e. solutie de benzoat sodic 5%

47. Căile de rehidratare a organismului sunt urmatoarele:

a. orală

b. duodenală

c. rectală

d. perfuzia endovenoasă

e. transfuzia

48. Factorii biologici care influenţează satisfacerea nevoii de a elimina sunt:

a. somnul

b. alimentaţia

c. vârsta

d. stresul

e. anxietatea

49. Factorii psihologici care influenţează satisfacerea nevoii de a elimina sunt:

a. cultura

b. sexul

c. varsta

d. rasa

e. stresul

50. In conditii fiziologice culoarea urinei poate fi:

a. galben închis până la galben deschis

b. culoare închisă în regim bogat in carne

c. culoare deschisă în regim bogat în carne

d. culoare deschisă in regim vegetarian

e. culoare închisă în regim vegetarian

51. Densitatea urinei:

a. se determină oricand după emisie

b. densitatea normala este de 4,5-7

c. este de 1010-1025 la un regim mixt

d. nu poate fi mai mica de 1005

e. prin răcire urina isi schimbă densitatea

52. Culoarea scaunului la copilul mic, in conditii fiziologice:

a. este brun inchis la sugarul alimentat natural

b. este verde-brun închis in prima zi dupa naştere

c. este galben auriu la sugarul alimentat la sân

d. este negru la sugarul alimentat artificial

e. se modifică în aspect şi culoare în funcţie de alimentaţie alimentat la sân

53. Sursele de dificultate de ordin fizic care determină nesatisfacerea nevoii de a elimina

sunt:

a. alterarea mucoasei intestinale

b. tulburările de gândire

c. anxietatea

d. situaţia de criză

e. diminuarea peristaltismului intestinal

54. Sursele de dificultate de ordin psihologic care determină nesatisfacerea nevoii de a

elimina sunt:

a. dezechilibrul metabolic

b. anomalii ale căilor urinare

c. stresul

d. anxietatea

e. tulburările de gândire

55. Oliguria:

a. apare în toate bolile renale

b. insoteste diareea

c. apare în caz de transpiraţii abundente

d. reprezintă excreţia urinei sub 500 ml/24h

e. reprezintă excreţia urinei sub 1500ml/24h

56. Anuria :

a. reprezintă excreţia de urină peste 500 ml/24h

b. reprezintă absenta mictiunilor

c. apare în arsuri întinse

d. este acelaşi lucru cu polakiuria

e. poate apare in stări de şoc traumatic

57. Soluţiile utilizate pentru rehidratare şi remineralizare endo-venoasa sunt:

a. soluţia izotonică de NaCl

b. glucoză soluţie izotonică 5%

c. supe şi compoturi

d. plasmă proaspăta

e. solutie de clorura sodica 0,9%

58. Următoarele soluţii sunt adecvate pentru rehidratare şi remineralizare:

a. soluţii de aminoacizi

b. emulsii de lipide

c. lactat de sodiu 1,9%

d. soluţie apoasă NaCl 9o/oo

e. glucoză soluţie 10%

59. Căile de rehidratare ale organismului sunt următoarele:

a. orală

b. vaginală

c. rectală

d. endovenoasă

e. subcutanata

60. Factorii biologici care influenţează satisfacerea nevoii de a elimina sunt:

a. stresul

b. cantitatea alimentelor

c. educaţia individului

d. exerciţiile fizice

e. anxietatea

61. Factorii psihologici care influenţează satisfacerea nevoii de a elimina sunt:

a. exerciţiile fizice

b. educaţia individului

c. anxietatea

d. stresul

e. emoţiile puternice

62. In conditii fiziologice culoarea urinei poate fi:

a. transparentă in cazul urinilor concentrate

b. culoare închisă în regim bogat in carne

c. culoare deschisă în regim bogat în carne

d. culoare deschisă in regim vegetarian

e. culoare închisă în regim vegetarian

63. Densitatea urinei:

a. este de 1080 - 1120 la un regim mixt

b. este de 1810 – 1825 atunci cand bolnavul este deshidratat

c. prin răcirea urinei se schimbă densitatea acesteia

d. temperatura mai mică sau mai mare modifică densitatea urinei

e. nici un raspuns nu este corect

64. Polakiuria:

a. este caracterizata de mictiuni reduse cantitativ

b. este eliminarea frecventa a unor cantitati mari de urina

c. este inversarea raportului dintre numărul de micţiuni din timpul zilei cu cele din

timpul nopţii

d. este caracterizata de scaderea cantitatii de urina pe 24 ore

e. este caracterizata de micţiuni frecvente si reduse cantitativ

65. Care din urmatoarele afirmatii legate de disurie sunt adevarate:

a. eliminarea urinii se face cu uşurinţă

b. eliminarea urinii se face cu dificultate

c. apare în inflamaţii ale uretrei

d. este influentata de aportul alimentar

e. este influentat de stres

66. Interventia nursei in caz de disurie se refera la:

a. sondaj vezical

b. spalatura vaginala

c. interventie autonoma

d. aplicarea de caldura in hipogastru

e. toate afirmatiile sunt corecte

67. Factorii biologici care influenţează satisfacerea nevoii de a se mişca sunt:

a. cultura

b. vârsta

c. constiinta

d. constipatia

e. emoţiile

68. Surse de dificultate de ordin fizic care determină imobilizare sunt:

a. boli psihice

b. insomnia

c. eşecul

d. teama

e. boli neurologice

69. Pacientul poate avea următoarele tipuri de poziţii în pat:

a. poziţie neutră

b. poziţie pasivă

c. poziţie forţată

d. poziţie activă

e. pozitie comoda

70. Poziţia forţată in pat poate fi:

a. determinată de afecţiunea de bază

b. adoptata de pacient

c. o măsură terapeutică

d. in pat pacientul nu poate adopta o pozitie fortata

e. impusa de cadrele medicale

71. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate?

a. nevoia de somn creste odata cu varsta

b. copilul are nevoie de mai putine ore de somn

c. somnul este favorizat de activitatea fizica

d. somnul de zi poate completa deficitul de somn nocturn

e. la vârstnic nevoia orelor de somn rămâne foarte mare

72. Interventia nursei in caz de tulburari ale somnului consta in:

a. recomanda efectuarea de exercitii fizice inainte de culcare

b. recomanda evitarea mesei de seara

c. asigura confortul termic al camerei

d. recomanda consumarea lichidelor inainte de culcare

e. asigura tratamentul medicamentos pentru insomnii in mod autonom

73. Care din afirmaţiile următoare referitoare la oboseală sunt adevarate?

a. pometii sunt rosii si fata este transpirata

b. pulsul este rar şi slab bătut

c. tegumentele sunt palide şi prezintă transpiraţii reci

d. persoana acuza insomnie

e. forţa musculară este păstrată

74. Factorii biologici care influenţează satisfacerea nevoii de a se îmbrăca şi dezbrăca sunt:

a. statura

b. vârsta

c. credinţa

d. emoţiile

e. cultura

75. Interventiile nursei pentru mentinerea nevoii de a se imbraca si dezbraca se refera la:

a. identificarea posibilitatilor financiare ale persoanei

b. stabilirea impreuna cu apartinatorii a tipului de imbtacaminte

c. nursa nu trebuie sa influenteze felul in care se imbraca pacientul

d. identifica persoana din familie care sa se ocupe cu aceasta problema

e. stabileste cu pacientul modalitatile de imbunatatire a situatiei prezente

76. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate?

a. în timpul activităţii musculare foarte intense temperatura corpului poate scadea

b. climatul umed şi cald determină creşterea temperaturii corporale

c. climatul umed şi rece determină creşterea temperaturii corporale

d. nou născutul şi copilul mic are o temperatură normală de 36,1-37,8

e. in mod normal temperatura corpului este maximă dimineaţa între orele 3-5

77. Care dintre următoarele interventii ale nursei sunt utile pentru mentinerea temperaturii

in limite normale?

a. favorizeaza eliminarile intestinale

b. favorizeaza ingestia de apa

c. asigura o buna aerisire a incaperii

d. asigura iluminarea adecvata a incaperii

e. administreaza autonom antitermice

78. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate?

a. nou-născutul in mod normal doarme aproape toata ziua

b. adultul sanatos ar trebui sa doarma in medie 8 ore pe zi

c. vârstnicul doarme de obicei 10 ore pe zi

d. adolescentul ar trebui sa doarma 12 ore pe zi

e. pentru adultul tanar un somn de 6 ore pe noapte este suficient

79. Nursa asistă pacientul din proprie iniţiativă în următoarele condiţii:

a. pentru îngrijiri de confort

b. schimbă calea de administrare dacă este cazul

c. prescrie tratamente bolnavului

d. colaboreaza cu alţi specialişti din sectorul sanitar

e. anunţa medicul pentru orice modificare semnificativă

80. La indicaţia medicului nursa:

a. este alături de indivizi

b. colaborează cu alţi specialişti din domeniul social

c. observa evoluţia bolnavului

d. aplică ingrijiri de confort

e. realizeaza studii de cercetare

81. Interventia nursei in caz de polachiurie este urmatoarea:

a. administreaza autonom ceai pentru rehidratare

b. monteaza o perfuzie de rehidratare

c. identifica problema si anunta medicul

d. efectueaza sondajul vezical

e. administreaza antialgice (de ex. Algocalmin) de urgenta

82. Aportul alimentar este guvernat de 3 senzatii:

a. foame

b. hipoglicemie

c. apetit

d. hiperglicemie

e. satietate

83. Interventiile nursing in cazul unui bolnav cu durere precordiala se refera la:

a. monitorizarea functiilor vitale

b. monitorizarea temperaturii

c. monitorizarea ekg

d. realizarea unui acces venos periferic

e. efectuarea unui test de efort imediat

84. Nivelul de dependenta in realizarea nevoilor fundamentale ale fiintei umane:

a. se numeste si indice de gravitate al dependentei

b. orienteaza nursa asupra metodelor de interventie

c. este un instrument de evaluare a ingrijirilor specifice nursing

d. este calificativul cu care se noteaza activitatea desfasurata de catre nursa

e. este comportamentul inadecvat al individului pentru satisfacerea unei nevoi

85. Au dreptul sa ia decizii personale cu privire la ingrijirea propriei sanatati persoanele:

a. care au implinit 14 ani

b. care au interdictie judecatoreasca

c. care au implinit 18 ani

d. parintii sau tutorii legali in cazul minorilor

e. casatorite, de 16 ani (fetele) sau de 17 ani (baietii)

86. Asistentul medical are obligatia de a lua consimtamantul de la urmatoarele persoane:

a. pacient constient si cu discernamant critic

b. rudele de gradul 1 ale unui pacient inconstient

c. rudele unui pacient in stare grava, inconstient

d. rudele de gradul 1 ale unui pacient constient

e. rudele de gradul 2 care insotesc un pacient fara discernamant critic.

87. Administrarea medicamentelor pe cale rectală:

a. ocoleşte sistemul venei porte;

b. se indică pentru a evita trecerea medicamentelor prin ficat;

c. nu se indica la pacienţii cu intoleranţă gastrică;

d. este contraindicată la bolnavii cu tulburări de deglutiţie;

e. determină iritaţia mucoasei gastrice.

88. Supozitoarele utilizate cu scop purgativ:

a. au acţiune generală

b. unt cele cu efedrină, antibiotice

c. au ca materie de bază untul de cacao

d. se introduc în rect, fără nici o pregătire prealabilă a bolnavului

e. sunt formate din gelatină cu glicerină sau glicerină cu stearină

89. Accesul venos periferic se poate realiza la următoarele nivele:

a. venele feţei dorsale ale mâinii

b. vena medio-cefalică

c. vena subclaviculară

d. vena jugulară internă

e. venele de la plica cotului

90. Abordul vascular este folosit de regulă pentru atingerea următoarelor obiective:

a. efectuarea masajului cardiac intern

b. recoltarea de probe biologice

c. administrarea medicamentelor

d. reumplere volemică

e. reechilibrare electrolitică şi acido-bazică

91. Materialele necesare abordului venos periferic percutan sunt:

a. tensiometru

b. garou

c. stetoscop

d. ace de puncţie venoasă

e. soluţie antispastică

92. Care din următoarele manevre aparţin tehnicii puncţiei venoase periferice ?

a. se montează garoul

b. se dezinfectează zona

c. se abordează vena tangenţial avansând progresiv în profunzime pe traiectul venos

d. se abordează vena în aval de focarele de fractură

e. mandrenul odată scos, se poate introduce înapoi dacă este nevoie

93. Accidentele abordului venos periferic pot fi:

a. pneumotoraxul

b. hemoragiile intratoracice prin lezarea arterei subclavie

c. extravazarea fluidului

d. perforaţia venei cu hematom la locul puncţiei

e. flebita de cateter

94. Badijonările:

a. reprezintă o formă de aplicare locală a unor medicamente lichide pe suprafaţa

tegumentelor

b. se efectuează folosind tampoane de vată montate pe pense hemostatice, înmuiate

în substanţă medicamentoasă lichidă

c. tamponul se cufundă în borcanul cu medicament

d. tamponul se poate utiliza de mai multe ori

e. se utilizează pentru dezinfecţia tegumentelor

95. Alegerea căii de administrare a injecţiilor depinde de:

a. experienţa asistentului medical

b. scopul injecţiei

c. compatibilitatea ţesuturilor organismului cu substanţa injectată

d. preferinţele pacientului

e. nici un răspuns corect

96. Se va alege calea subcutanată în cazul substanţelor:

a. cu densitate mare

b. care nu provoacă iritaţia ţesutului celular subcutanat

c. hiperosmolare

d. uşor resorbabile

e. care provoacă lipoliza ţesutului adipos subcutanat

97. Se va alege calea intramusculară în cazul substanţelor:

a. cu densitate mică

b. hiperosmolare

c. cu densitate mare

d. uleioase

e. al căror efect urmărit trebuie să se instaleze în decurs de 3-10 minute

98. Se va utiliza calea intravenoasă în cazurile în care:

a. se aşteaptă un efect lent instalat

b. se aşteaptă o acţiune promptă sau foarte rapidă a medicamentului

c. medicamentul este o soluţie hipertonă

d. este necesară perfuzarea soluţiilor pentru reechilibrare volemică

e.se indică clismă medicamentoasă

99. Injecţiile intradermice:

a.se utilizeaza foarte frecvent

b. se utilizează mai mult cu scop explorator

c.se indică în cazurile de extremă urgenţă

d. se indică mai ales la copii

e.se efectuează doar la bătrâni

100. Avantajele administrării medicamentelor sub formă de injecţii sunt:

a.absorbţia este uşoară şi efectul se instalează rapic

b. dozajul nu este precis, absorbţia fiind influenţată de starea tubului digestiv

c.medicamentele sunt distruse de enzimele intestinale

d. se pot administra medicamente atunci când calea orală este contraindicată

e.nici un răspuns corect

101. Substanţele injectabile:

a.pot fi soluţii apoase, uleioase sau suspensii

b. se găsesc introduse în fiole sterile de sticlă, închise ermetic

c.se găsesc în flacoane închise cu dopuri de cauciuc

d. pot fi administrate şi pe cale orală

e.sunt de regulă iritante venos

102. Indiferent de felul injecţiilor, pregătirea şi administrarea lor trebuie să respecte

următoarele reguli:

a.verificarea soluţiilor de injectat

b. seringile pot fi încărcate şi fără ac, introducând amboul direct în soluţie

c.injectarea conţinutului seringilor poate fi efectuată timp de 48 de ore

d. dezinfectarea locului puncţiei

e.pulberile injectabile se dizolvă în prealabil cu lichidul de dizolvare

103. Incidentele şi accidentele întâlnite în cazul injecţiilor intradermice sunt:

a.aspectul caracteristic de coajă de portocală

b. lipotimie sau şoc

c.necroza tegumentului

d. flebită

e.embolie

104. Injecţiile intradermice:

a.au scop explorator şi anesteziant

b. se efectuează în regiuni cutanate bogate în foliculi piloşi

c.se efectuează pe faţa antero-internă a antebraţului

d. produc la locul de puncţie aspectul de coajă de portocală

e.se efectuează subcutanat

105. Injecţiile subcutanate:

a. se efectuează cu seringi de 0,5-1 ml

b. se efectuează cu ac hipotermic, ascuţit, cu tăietură lungă

c. utilizează soluţii uleioase, de obicei

d. se folosesc pentru a administra bismutul, mercurul, iodul

e. pot produce durere violentă la locul injecţiei

106. Pentru injecţiile intramusculare:

a. se utilizează ace scurte şi subţiri

b. pacientul trebuie aşezat în decubit dorsal

c. se utilizează seringi obişnuite

d. pacientul poate fi aşezat în decubit lateral

e. bolnavul poate fi aşezat în poziţie şezând

107. Acţiunea medicamentelor asupra organismului depinde de:

a. structura lor chimică

b. doza administrată

c. calea de administrare

d. starea generală a pacientului

e. nici un răspuns corect

108. Care dintre următoarele afirmaţii reprezintă reguli generale de administrare a

medicamentelor?

a.identificarea medicamentelor administrate

b. schimbarea medicamentului prescris cu unul asemănător dacă nu este

acceptat de bolnav

c.prelungirea intervalelor de administrare a medicamentelor atunci când asistenta

crede că este necesar

d. evitarea incompatibilităţilor de medicamente

e.schimbarea căii de administrare atunci când asistenta consideră că este necesar

109. Asistenta medicală informează medicul în următoarele situaţii:

a.după fiecare administrare injectabilă a medicamentelor

b. nerespectarea căilor de administrare

c. schimbarea dozajului unui medicament

d. nu este obligată să facă acest lucru

e. la terminarea programului de lucru

110. Doza terapeutică reprezintă:

a.doza utilizată pentru obţinerea efectului terapeutic dorit, fără a produce efecte

toxice asupra organismului

b. doza cea mai mare suportată de organism, fără să apară efecte toxice

c.doza care provoacă o reacţie toxică, periculoasă pentru organism

d. doza care este acceptată de către pacient

e.cea mai mică doză care produce un efect

111. Introducerea medicamentelor în organism se poate face:

a.pe cale orala

b. parenteral

c.prin mucoasa respiratorie

d. prin clismă

e.prin os

112. Căldura ca metoda terapeutica are o acţiune:

a.stimulantă

b. antispastică

c.hipertensivă

d. hipotensivă

e.hipotermică

113. Aplicarea frigului sub formă umedă se realizează prin:

a.pungă cu gheaţă

b. aparate răcitoare

c.împachetări

d. comprese

e.aerosoli

114. Împachetările reci:

a. se aplică în stările febrile la pacienţii cu stare generală gravă

b. au efect stimulant şi reglator al circulaţiei

c. se indică în tulburările uşoare de respiraţie şi de circulaţie

d. în caz de hiperpirexie trebuie schimbate din 5 în 5 minute

e. sunt indicate în hipotermie

115. Contraindicaţiile administrării medicamentelor pe cale orală sunt:

a.refuzul bolnavului

b. medicamentul este iritant gastric

c.comă

d. medicamentul se resoarbe pe cale digestivă

e.vărsături incoercibile

116. Se administrează per os sub formă de picături:

a.lichidele amare sau cu gust dezagreabil, diluate

b. medicamentele cu bază de gelatină

c.decocturile

d. tincturile

e.ceaiurile

117. Administraţi mai multe medicamente deodată prin amestecarea soluţiilor în acelaşi

pahar:

a. pentru a potenta efectul medicamentelor

b. pentru a inactiva anumite medicamente

c. ţinând cont de incompatibilităţile de asociere la administrare

d. clorura de calciu şi codeina fosforică se amesteca totdeauna într-un pahar

gradat

e. pentru a modifica gustul acestora

118. Orarul de administrare a medicamentelor trebuie să ţină cont de:

a.alimentaţia bolnavilor

b. modul de reacţie al bolnavului şi de apariţia unor efecte secundare

c.somnul bolnavului

d. numărul de bolnavi din salon

e.nici un răspuns nu este corect

119. Cum se poate administra unui copil de 3 luni ampicilina?

a.sub formă de soluţie, per os

b. sub formă de capsule, per os

c.sub formă de comprimate, per os

d. sub formă de capsule, după ce s-au deschis capsula în prealabil şi s-a

amestecat pulberea cu apă fiartă şi răcită

e.sub formă de supozitoare, intrarectal

120. Respectarea dozelor prescrise de către medic presupune:

a.dozele prescrise vor fi verificate odată cu identificarea medicamentelor

b. verificarea dozelor notate în F.O. cu cele din condicile de predare şi cu

adnotările asistentei de la vizită

c.solicitarea de lămuriri suplimentare de la medic, înainte de administrarea dozei

respective

d. asistenta nu trebuie să verifice dozele

e.nu este întotdeauna obligatorie

121. Procesul nursing cuprinde următoarele etape:

a.aplicarea intervenţiilor nursing

b. stabilirea diagnosticelor medicale

c.culegerea datelor

d. alcătuirea planului nursing

e.stabilirea tratamentului medicamentos ce urmează să se administreze

122. Diferenţele existente între diagnosticul nursing şi diagnosticul medical sunt:

a.diagnosticul nursing e stabilit de nursă, iar cel medical de către medic

b. diagnosticul nursing este unul de îngrijire, iar cel medical de boală

c.diagnosticele nursing pot fi mai multe

d. diagnosticul nursing este specific unui pacient

e.nici unul dintre răspunsuri nu este corect

123. Sursele de dificultate ale dependenţei au următoarele caracteristici:

a. reprezintă cauza dependenţei

b. nursa nu poate interveni asupra sursei de dificultate

c. nursa nu poate interveni asupra dificultăţilor cu caracter independent

d. factorii de ordin fizic sunt obstacole intrinseci organismului

e. obstacolele de natură intrinsecă aparţin individului însăşi

124. Locurile de elecţie pentru injecţia intramusculară sunt:

a. regiunea supero-externă a muşchilor fesieri

b. regiunea infero-externă a muşchilor fesieri

c. muşchii laterali ai coapsei, în porţiunea mijlocie

d. musculatura anterioară a coapsei, sub triunghiul Scarpa

e. musculatura anterioară a coapsei, deasupra triunghiului Scarpa

125. Menţinerea sănătăţii copilului în condiţii optime se realizează:

a.internând copilul în spital

b. stabilind legătura cu copilul şi familia acestuia

c.tratând copilul la domiciliu

d. nu este nevoie să se discute cu copilul

e.nu se complimentează copilul

126. Culegerea datelor în procesul nursing adresat copilului:

a.se realizează prin obţinerea încrederii membrilor familiei

b. nu interesează condiţiile de locuit

c.nu include examinarea sistemelor şi aparatelor

d. se realizează folosind un limbaj simplu

e.se referă la dezvoltarea corespunzătoare vârstei

127. Diagnosticul nursing pentru perioada copilăriei:

a. trebuie să descrie stilul de viaţă al părinţilor

b. trebuie să identifice factorii de stres din familie

c. trebuie să cuprindă problemele actuale de sănătate ale copilului

d. se referă la percepţia stării de sănătate

e. include şi situaţia financiară

128. Factorii de risc pentru alterarea temperaturii la copil sunt:

a. prematuritatea

b. activitatea lentă

c. respiraţiile rapide

d. vârstă mare

e. absenţa tulburărilor metabolice

129. Vârsta copilului ca factor de risc pentru alterarea teperaturii are următorul aspect:

a.pentru vârstă mică este risc mare

b. pentru vârstă mică este risc mic

c.pentru vârstă mare este risc mare

d. între vârstă şi risc există un raport direct proporţional

e.nu există relaţie între vârstă şi risc

130. La copil în caz de febră se administrează:

a.alimente bogate în lipide

b. alimente solide

c.apă cu sare

d. lichide cu aport caloric crescut

e.lichide simple

131. Cea mai bună metodă de apreciere a hidratării pentru copii şi adolescenţi este:

a.agitaţia

b. aspectul tegumentului

c.densitatea urinei

d. greutatea cu 10% mai mare decât la internare

e.apetitul

132. Termoreglarea ineficientă la copil se poate asocia cu:

a.boli renale

b. intoxicaţii medicamentoase

c.boli osoase

d. boli autoimune

e.boli hematologice

133. Pentru evaluarea eficienţei intervenţiei nursing în caz de febră la copil se

monitorizează:

a.frecvenţa şi ritmul cardiac

b. tensiunea arterială

c.frecvenţa respiraţiilor

d. nivelul de conştienţă

e.apetitul

134. Semnele de deshidratare la sugar sunt:

a.fontanela bombată

b. fontanela deprimată

c.oliguria

d. persistenţa pliului cutanat

e.mucoase umede

135. Semnele vitale monitorizate în procesul nursing la copil sunt evaluate:

a.la interval de 12 ore

b. la interval de 4 ore sau mai des la nevoie

c.numai la nevoie

d. temperatura se verifică de 2 ori pe zi

e.la solicitarea medicului

136. Pentru a evalua creşterea ponderală la copilul cu tulburări de nutriţie:

a.calculaţi necesarul energetic

b. măsuraţi diureza copilului în fiecare dimineaţă

c.oferiţi copilului alimentele fierte şi pasate

d. copilului de 4 luni I se oferă alimente solide înainte de biberon

e.cântăriţi copilul în fiecare dimineaţă, înainte de mese

137. Evaluarea intervenţiilor nursing cuprinde:

a.stabilirea criteriilor de evaluare

b. evaluarea atingewrii obiectivelor

c.identificarea factorilor care afectează atingerea obiectivelor

d. aplicarea intervenţiilor

e.culegerea şi interpretarea datelor

138. Planificarea intervenţiilor nursing cuprinde:

a.stabilirea obiectivelor

b. enunţarea diagnosticelor nursing

c.stabilirea priorităţilor

d. alegerea strategiilor

e.nici un răspuns corect

139. Accidentele transfuzionale şi posttransfuzionale sunt:

a. incompatibilitate de grup O, A, B.

b. pneumotorax

c. tamponadă cardiacă

d. hemoliză intravasculară

e. nici un răspuns corect

140. Căile de hidratare a organismului sunt:

a.orală

b. intradermică

c.perfuzia endovenoasă

d. inhalatorie

e.toate căile de administrare a medicamentelor sunt şi căi de hidratare şi

mineralizare a organismului

141. Ingrijirea bolnavului după puncţia peritoneală constă în:

a.monitorizarea permanentă a bolnavului

b. aşezarea în poziţie de decubit ventral

c.aşezarea în poziţie şezând

d. plimbarea bolnavului prin salon în primele 30 de minute după puncţie

e.administrarea de antialgice

142. Sondajul vezical:

a. este indicat în retenţia acută de urină

b. reprezintă introducerea sondei vezicale în uretră

c. se efectuează cu bolnavul în decubit lateral stâng

d. nu necesită măsuri riguroase de asepsie

e. este contraindicat la femeia gravidă

143. Factorii care favorizează apariţia unui conflict între adolescent şi părinţi sunt:

a.incapacitatea familiei de a comunica cu adolescentul

b. comunicare eficientă între familie şi adolescent

c.capacitatea familiei de a recunoaşte şi a ajuta adolescentul la nevoie

d. absenţa stresului financiar

e.capacitatea familiei de a rezolva conflictele cu adolescentul

144. Factorii de risc în apariţia conflictului decizional datorat folosirii drogurilor în

perioada adolescenţei sunt:

a. accesul la medicamente

b. încrederea de a fi invulnerabil

c. libertatea şi independenţa excesivă a adolescentului, acordată de către

familie

d. conştientizarea efectelor nocive date de consumul de droguri şi alcool

e. autoevaluare adecvată

145. Factorii implicaţi în variabilitatea în timp a apariţiei pubertăţii sunt:

a. factorii emoţionali

b. clima

c. factorii socio-economici

d. efortul fizic

e. alimentaţia

146. Modificările psiho-comportamentale specifice fetelor adolescente sunt:

a. creativitatea

b. voinţa

c. spiritul analitic

d. afectivitatea

e. tenacitatea

147. Modificările psiho-comportamentale specifice băieţilor la adolescenţă sunt:

a.fantezia

b. intuiţia

c.tenacitatea

d. voinţa

e.creativitatea

148. Pubertatea feminină se caracterizează prin:

a. dezvoltarea sânilor

b. se dezvoltă foarte mult sistemul muscular

c. tegumentele sunt subţiri, catifelate, moi

d. paniculul adipos slab reprezentat

e. toracele este bine dezvoltat

149. În caz de glob vezical nursa intervine astfel:

a.administrează medicaţie antialgică

b. administrează antibiotice

c.administrează antispastice

d. aplică local comprese reci

e.aplică local comprese calde

150. Comportamentul psiho-social al adolescentului este caracterizat prin:

a. afectivitate mobilă

b. lipsa preocupării faţă de sine

c. mulţumire faţă de noul aspect somatic

d. labilitate psihică şi vegetativă

e. gândire puerilă

151. Maturitatea deplină biologică pentru fete este:

a.între 16 şi 18 ani

b. între 18 şi 20 de ani

c.între 20 şi 22 ani

d. după 30 de ani

e.între 14 şi 16 ani

152. Maturitatea deplină biologică pentru băieţi este:

a.între 16 şi 18 ani

b. între 18 şi 20 ani

c.între 20 şi 22 ani

d. după 30 ani

e.după 40 ani

153. Pubertatea normală:

a. este etapa de tranziţie dintre copilărie şi adult

b. apare la vârsta de 10-16 ani în mod normal

c. apare de regulă la vârste cuprinse între 18 şi 22 de ani

d. se edifică în 10 ani

e. se edifică în 15 ani

154. Maturizarea sexuală pubertară constă în:

a. maturarea sistemului nervos

b. maturarea gonadelor

c. apariţia caracterelor sexuale secundare specifice

d. discordanţa dintre sexul genetic şi gonadic

e. diferenţierea sexuală a sistemului nervos

155. Manifestările patologice ale nevoii de a învăţa pentru a-şi păstra sănătatea sunt:

a. dispneea

b. durerea toracică

c. ignoranţa

d. sindromul de “burn-out”

e. dificultatea de a învăţa

156. Manifestările patologice ale nevoii de a fi ocupat pentru a fi util sunt:

a. devalorizarea

b. sentimentul de eşec

c. ignoranţa

d. atacul de panică

e. suprasolicitare intelectuală

157. Manifestările patologice ale nevoii de a evita pericolele sunt:

a. dificultatea de a se realiza

b. neputinţa

c. anxietate

d. depresia

e. dispneea

158. Pierderea stimei de sine se defineşte ca fiind:

a.o manifestare patologică a nevoii de a dormi şi a se odihni

b. sentimentul de inferioritate

c.percepţia negativă a propriului corp

d. sentimentul de frustrare

e.incapacitatea de a lua decizii

159. Pierderea imaginii de sine reprezintă:

a.un sentiment de devalorizare

b. un sentiment de frustrare datorat percepţiei negative a propriului

corp

c.o stare depresivă

d. un sentiment de inferioritate

e.dificultatea de a se realiza

160. Comunicarea verbală:

a.poate fi considerată “limbajul corpului”

b. este capacitatea psihică de a transmite atitudini corporale

c.este considerată un “vehicul al gândirii”

d. se exprimă prin scris

e.se exprimă prin gestică şi mimică

161. Comunicarea non-verbală:

a.poate fi considerată “limbajul corpului”

b. este capacitatea psihică de a transmite atitudini corporale

c.este considerată un “vehicul al gândirii”

d. se exprimă prin scris

e.se exprimă prin gestică şi mimică

162. Cele mai frecvente cauze care determină dezinteres pentru ţinuta vestimentară sunt:

a.pierderea stimei de sine

b. tulburările de comportament

c.pierderea imaginii de sine

d. etilismul cronic

e.afecţiunile cardio-vasculare

163. Intervenţiile nursing în caz de postură inadecvată sunt:

a.aşează pacientul în poziţie şezând

b. aşează pacientul în poziţie adecvată situaţiilor de urgenţă

c.prevenirea escarerelor

d. efectuează mişcări pasive ale segmentelor interesate

e.nursa nu poate interveni

164. Intervenţiile nursing în caz de hiperreactivitate sunt:

a.profilaxia escarelor

b. tratamentul escarelor

c.administrarea de tranchilizante

d. supravegherea permnentă a bolnavului

e.suplinirea pacientului în satisfacerea nevoilor

165. Intervenţiile nursing în cazul pacientului imobilizat la pat sunt:

a.învaţă pacientul să utilizeze diferite aparate de susţinere

b. efectuează exerciţii pasive

c.aplică constrângeri fizice pacientului

d. profilaxia escarelor

e.suplineşte pacientul în satisfacerea nevoilr, cănd este necesar

166. Intervenţiile nursing în caz de degerătură sunt:

a.se aşează pacientul într-un loc cald

b. se încălzeşte bine aria degerată

c.se îndepărtează flictenele

d. se masează zonele degerate

e.se administrează treptat băuturi calde şi dulci

167. Intervenţiile nursing la pacientul cu sincopă sunt:

a. se aşează în poziţie şezând

b. se administrează hemisuccinat de hidrocortizon i.v.

c. se administreză calciu

d. se aşează în decubit dorsal

e. se monitorizeză funcţiile vitale

168. Interventiile nursei pentru pacientul dispneic se refera la:

a.administrează oxigen

b. monitorizeză permanent funcţiile vitale

c.administrează autonom sedative

d. asigură o alimentaţie bogată în proteine

e.efectueaza testul de efort

169. Pipa orofaringiană:

a.se utilizează la pacientul conştient

b. permite aspiraţia secreţiilor

c.este un mijloc de oxigenare a pacientului

d. este un adjuvant al căilor aeriene

e.este o metodă de intubare orotraheală

170. Intervenţiile nursing în cazul pacientului imobilizat la pat sunt:

a. învaţă pacientul să utilizeze diferite aparate de susţinere şi transport

b. efectuează exerciţii pasive

c. aplică constrângeri fizice pacientului

d. profilaxia escarelor

e. suplineşte pacientul în satisfacerea nevoilor, când este necesar

171. Intervenţiile de prim ajutor în caz de degerătură sunt:

a. se aşează degeratul într-un loc cald

b. se încălzeşte bine aria degerată

c. se îndepărtează flictenele

d. se masează zonele degerate

e. se administrează treptat băuturi calde şi dulci

172. Diaforeza reprezintă:

a. transpiraţie în cantitate redusă

b. transpiraţie în cantitate mare

c. absenţa transpiraţiei

d. hemoragie exteriorizată vaginal

e. metodă de investigare a activităţii cordului

173. Care din următoarele aspecte sunt factori de risc pentru diabetul zaharat de tip 2:

a. Vârsta mai mare de 45 de ani

b. ruda de gradul I al persoanelor cu diabet zaharat

c. naşterea de feţi macrosomi în antecedente

d. fumatul

e. alterarea stării de toleranţă la glucoză la testele anterioare

174. Care dintre următoarele sunt condiţii de măsurare corectă a tensiunii arteriale

a. Manşeta tensiometrului să fie aşezată la 2 cm mai sus de plica cotului

b. pacientul să nu fi fumat în urmă cu 15 de minute

c. pacientul să stea cel puţin 5 minute aşezat confortabil înainte de măsurare

d. poziţia pacientul să fie în clinostatism

e. pacientul nu fi băut cafea in ultimele 2 ore

175.Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt valabile pentru asistenţa medicală la domiciliu:

a. face parte din asistenţa medicală primară

b. este specifică activităţilor din cadrul medicinii familiei

c. corespunde conceptului holistic

d. se acordă de întreaga echipă a cabinetului

e. costurile acestor servicii se decontează de casele de asigurări

176. În asistenţa medicală la domiciliu asistentul medical are ca sarcini:

a. Verificarea trusei medicale necesară pentru aceste intervenţii

b. Efectuarea de vizite programate la domiciliul pacienților, mai ales copii, gravide,

persoane nedeplasabile

c. Selectarea dintre apelurile primite pe acelea despre care informează medicul

d. Consemnarea în caietul de serviciu a activităţilor proprii sau delegate pe care le

desfăşoară la domiciliu

e. Identificarea persoanelor de legătură şi relaţia acestora cu pacientul

177. Îngrijirile paliative asigură îndeplinirea nevoilor pacienţilor:

a. a căror boală nu mai răspunde la tratament curativ

b. cu scopul de asigurare a calităţii vieţii pacientului şi familiei acestuia

c. indiferent de vârstă, sex, naţionalitate, religie, stare socială şi care au o afecţiune

care la un moment dat nu mai beneficiază de tratament curativ sau acesta nu mai

este eficient

d. de vârstă avansată cu patologii multiple

e. nedeplasabili cărora li se recomandă şi pot fi îngrijiţi la domiciliu

178. Care sunt sarcinile asistentului medical generalist în cadrul echipei multidisciplinare

de îngrijiri paliative?

a. evaluează nevoile de îngrijire

b. stabileşte şi efectuează vizite la domiciliul pacientului

c. identifică resursele sociale pentru asigurarea nevoilor de îngrijire

d. efectuează şi urmăreşte, la indicaţia medicului, respectarea şi administrarea

tratamentului sau a măsurilor de prevenţie

e. menţine o bună comunicare cu pacientul

179. Comunicarea optimă are un rol extrem de important în creşterea calităţii îngrijirilor.

Care sunt caracteristicile mesajului transmis într-o comunicare optimă?

a. Sa fie receptat

b. Sa fie înţeles

c. Să fie confidenţial

d. Să poată fi acceptat

e. Să poată produce o schimbare

180. In procesul de culegere a datelor pentru asistentul medical care observă orientarea

privirii pacientului către dreapta sus aceasta are următoarele semnificaţii

a. pacientul işi aminteşte imagini

b. pacientul nu vrea să răspundă la întrebare

c. indică spunerea adevărului

d. pacientul își imaginează alt răspuns decât realitatea

e. pacientul improvizează

181. Selectaţi reguli eficiente în ascultarea pacientului

a. Așează-te şi rămâi atent

b. Menţine contactul vizual

c. Ascultă selectiv

d. Arată-te interesat de ceea ce urmează să auzi

e. Însoțește ascultarea cu inclinări ale capului cu sens de aprobare

182. Asistentul medical poate fi considerat un bun consilier dacă:

a. este bine informat

b. este convins de ceea ce spune

c. arată empatie

d. este moralizator

e. este discret şi consecvent.

183. Examinarea unui bătrân are în vedere câteva funcţii psihice si anume:

a. Nivelul de conștienţă şi orientare

b. Starea afectivă şi gândirea

c. Capacitatea de filtrare renală

d. Comportamentul şi integrarea în familie

e. Limbajul

184. Modificările aparatului locomotor la vârstnic sunt:

a. Scăderea forţei musculare

b. Mers cu paşi mici

c. Înălţimea se reduce datorită tasărilor vertebrale

d. Masa musculară creşte în volum

e. Mişcările articulare sunt limitate

185. Consecințele fenomenului de îmbătrânire la nivelul sistemului cardiovascular sunt:

a. diminuarea pulsului;

b. creşterea tensiunii arteriale sistolice

c. normalizarea tensiunii diastolice

d. scăderea reactivității cardio-vasculare,

e. creșterea vascularizaţiei periferice

186. Modificările ce apar la vârstnic la nivelul aparatului digestiv sunt:

a. întârzierea tranzitului intestinal

b. scăderea acuităţii auditive

c. creșterea peristaltismului intestinal

d. hipoaciditate gastrică,

e. umplere lentă a stomacului.

187.Modificările pe care le poate constata nursa la vârstnic in ceea ce privește limbajul

sunt:

a. scăderea fluxului verbal şi creşterea ideaţiei

b. lentoarea ritmului vorbirii

c. voce cu intensitate înaltă

d. creșterea timbrului vocal,

e. fonastenie.

188. Factorii favorizanţi ai osteoporozei de involuţie sunt:

a. Restrângerea activităţii fizice a vârstnicului

b. Consumul redus de lapte

c. Carenţele alimentare proteice

d. Lipsa dentiţiei

e. Tulburările circulatorii periferice

189. Manifestările clinice care pledează pentru diagnosticul de dementa sunt:

a. palpitațiileb. tulburările globale de memorie

c. dezorientarea în timp şi spaţiu

d. tulburările de mişcare

e. tulburările de înţelegere

190. Nursingul comunitar reprezintă:

a. Culegerea informaţiilor medico-sociale cu privire la un grup populaţional

b. Modalitatea de educare pentru sănătate a populaţiei neasigurate

c. Investigarea stării de sănătate a comunităţii

d. Culegerea informaţiilor educativ-culturale ale populaţiei deservite

e. Asistarea nursing a populaţiei internate în secţiile cu paturi

191. Nursa comunitară:

a. Oferă îngrijiri în spitalele de stat

b. Identifică grupurile aflate la risc datorat unor boli

c. Asigură îngrijirea spirituală a persoanelor

d. Oferă servicii solicitate de către Casa de Asigurări de Sănătate

e. Are atribuţii asemănătoare cu asistentul social

192. Care dintre afirmaţiile următoare cu privire la Nursingul comunitar sunt adevărate?

a. Reprezintă procesul de îngrijire oferit indivizilor bolnavi în orice împrejurare

b. Oferă îngrijiri la domiciliu

c. Se caracterizează prin dezvoltarea parteneriatului cu clienţii

d. Mai este cunoscut şi ca „îngrijiri publice”

e. Oferă îngrijiri în aşezăminte de recuperare, uneori pentru tot restul vieţii

193. Nivelele statale ale nursingului comunitar se referă la:

a. Prevenirea toxicomaniei

b. Supravegherea stării de sănătate în colectivităţi de copii

c. Supravegherea stării de sănătate la cabinetul de medicina familiei

d. Supravegherea stării de sănătate în spitale

e. Supravegherea factorilor de risc din mediul de muncă

194. Nivelele locale ale nursingului comunitar asigură următoarele servicii:

a. Servicii sanitare în unităţi specializate

b. Controlul poluării mediului

c. Servicii de îngrijire medicală personală

d. Servicii sociale

e. Servicii gratuite pentru persoanele asigurate la casa de Asigurări de Sănătate

judeţeană