1 GENERALITATI PRIVIND MARCA COMUNITARA 2 … MATERIALELE/Marca comunitara... · - combinatii de...

Intrebari frecvente privind marca comunitara

? 1 GENERALITATI PRIVIND MARCA COMUNITARA

? 2 INTRODUCERE MARCA COMUNITARA

? 3 CEREREA DE MARCA COMUNITARA

? 4 DEPUNEREA CERERII DE ÎNREGISTRARE A MARCII COMUNITARE

? 5 TAXELE PRIVIND MARCA COMUNITARA

? 6 PROCEDURA DE ÎNREGISTRARE A MARCII COMUNITARE

? 7 RAPORTUL DE CERCETARE DOCUMENTARA

? 8 PUBLICAREA CERERII, OBSERVATIILE TERTILOR SI OPOZITIA

? 9 RECURSUL ÎMPOTRIVA DECIZIILOR LUATE DE OHIM

(CONTESTAREA DECIZIILOR)

? 10 NREGISTRAREA SI PUBLICAREA MARCII ÎNREGISTRATE;

DREPTURILE TITULARULUI; DURATA PROTECTIEI SI REÎNNOIREA

? 11 TRANSMITEREA DREPTURILOR

? 12 STINGEREA DREPTURILOR TITULARILOR DE MARCI COMUNITARE

? 13 APARAREA DREPTURILOR; SOLUTIONAREA LITIGIILOR PRIVIND

MARCILE COMUNITARE SI A CONFLICTELOR MARCILOR

COMUNITARE CU DREPTURILE NATIONALE ANTERIOARE

? 14 COEXISTENTA MARCII COMUNITARE CU MARCILE NATIONALE

? 15 CONSECINTELE EXTINDERII EFECTELOR MARCII COMUNITARE, CA

URMARE A ADERARII DE NOI STATE LA UE

1. GENERALITATI PRIVIND MARCA

1.1 Ce este marca? Marca reprezinta un semn (sau un însemn) care se asociaza produselor sau serviciilor si care are rolul de a permite consumatorului sa deosebeasca între ele produse si serviciile identice sau asemanatoare, care provin de la diferiti producatori sau furnizori de sevicii

1.2 Puteti da exemple? Pot constitui marci, toate categoriile de semne care pot fi atasate produselor sau serviciilor, în special cuvinte, inclusiv numele de persoane, desenele, literele, cifrele, forma produsului sau ambalajului sau, etc. cu conditia ca astfel de semne sa fie capabile sa distinga produsele sau serviciile unei societati, de cele ale altor societatii”.

1.3 Puteti da si alte exemple concrete? - cuvinte: „DACIA” sau „REANAULT” pentru autoturisme, „PETROM, esenta miscarii” pentru carburanti, sunt exemple de marci verbale; - nume de persoane, si ati auzit probabil de produsele „Ana Aslan”, sau de banca „Tiriac”, etc. - combinatii de cuvinte si cifre: „CHANEL No 5” pentru parfumuri; - desene: de exemplu, desenul uni urs pentru bere (si ma gîndesc la berea „Ursus”) sau a unei feline pentru încaltaminte sport (si ma mîndesc la marca de încaltaminte „PUMA”); - de asemenea, forma produsului sau ambalajului pot fi folisite drept marca: forma ciocolatei „TOBLERONE” (prisma cu sectiune trinughiulara), bine-cunoscuta forma a sticlei de Coca Cola, etc.

- combinatii ale acestor elemente: de exemplu, marca pentru tigari „CAMEL”, contine o parte verbala „CAMEL” si un desen, respectiv o camila.

1.4 Am auzit si de asa-numitele „marci

netraditionale”; ce sunt acestea? Sunt tot categorii de semne, asociate produselor sau serviciilor, cu ajutorul carora putem sa deosebim produsele sau serviciile oferite de o societate anume de cele ale altor societati: - sunete: cînd auziti la televizor „ragetul unui leu” stiti ca urmeaza un film realizat de stusiourile „Metro Goldwin Mayer” - mirosurile neuzuale ale unor produse: de exemplu, hîrtie de scris cu miros de trandafir, sau guma de sters (radiera) cu miros de banana; - hologramele, - culorile sau combinatiile de culori - marcile de pozitionare - marcile în misace, etc.

1.5 Pot înregistra oricare din categoriile de semne mentionate ca

În principiu da, dar cu conditia ca: - aceste semne sa permita consumatorilor sa deosebeasca produsele sau serviciile oferite de o societate

marca? anume de cele ale altor societati, - semnele pe care doriti sa le înregistrati ca marca sa poata fi reprezentate grafic.

1.6 Cum poate fi facuta reprezentarea grafica a unui semn?

Cuvintele, literele, cifrele, etc, pot fi scrise. Elementele figurative pot fi desenate. Semnele tridimensionale pot fi desenate sau fotografiate din diverse ungiuri, pentru a evidentia toate elementele distinctive importante. Culorile si combinatiile de culori pot fi desemnate; în cazul unei singure culori este indicat sa se specifice si conul culorii, în unul din standardele internationale pentru culori. Pentru marcile sonore se pot utiliza metodele standard de reproducere grafica a suntelolr: respectiv, note scrise pe portativ. Pentru alte tipuri de marci, se poate folosi descrierea însemnului asociat: de exemplu, radiera (guma de sters) cu miros de banana.

1.7 Care sunt functiile marcii? - sa permita consumatorului sa deosebeasca între ele produsele identice sau similare, - si sa nu induca în mintea consumatorului ca produsele (identice sau similare) provin din surse diferite, respectiv ca nu au aceeasi sursa de provenienta (dupa caz, producator sau furnizor de servicii).

1.8 Este rolul marcii? Într-o economie de piata, în care exista o abundenta de produse si o puternica concurenta, marca este instrumentul prin care, pe de o parte, producatorii si furnizorii de servicii se fac cunoscuti consumatorilor (publicitate, cresterea calitatii produselor, etc.), iar pe de alta parte, tot prin marca, conusumatorii aleg acele produse sau servicii care le satisfac cel mai bine cerintele;

1.9 În ce consta valoarea unei marci? Valoarea unei marci este data de cantitatea de produse care au fost vândute având asociata acea marca si de pretul pe care cumparatorul este dispus sa-l plateasca pentru ansambulul produs-marca cumparat. Desigur, se poate pune întrebarea: „de ce un cumparator alege o anumita marca si de ce este dispus sa plateasca mai mult pentru un produs, având acea marca, fata de un produs similar, având o marca diferita?”

Fara riscul de a gresi, putem spune ca, de fapt, cumparatorul este dispus sa plateasca suplimentar pentru speranta ca produsul sau serviciul cumparat îi va satisface exigentele; în masura în care aceasta speranta îi va fi confirmata, el va continua sa cumpere acel produs si sa-l recomande si altor posibili cumparatori. În acest sens, putem spune ca o marca este cu atât mai valoroasa cu cât: ? mai multi cumparatori cumpara produse având marca respectiva, ? acestia sunt dispusi sa plateasca suplimentar pentru aceste produse, în raport cu produsele similare, dar având alte marci.

1.10 De ce este importanta înregistrarea În cazul în care o marca este înregistrata, beneficiind de protectie în conditiile legii, numai titularul acesteia va

marcii? putea interzice tertilor utilizarea marcii fara consimtamîntul sau, iar pe cale de consecinta, va beneficia de dreptul exclusiv de exploatare a marcii respective; prin aceasta, sunt protejate nu numai cheltuielile de promovare si sustinere a marcii, facute de titularul marcii, ci si profiturile obtinute din utilizarea acesteia.

1.11 Care ar fi efectele ne înregistrarii unei marci?

Pentru marcile de succes, care nu sunt înregistrate, va exista tentatia utilizarii ilicite a acestora, de catre persoane ne autorizate; în aceste conditii, tertii pot profita de investitiile în publicitate ale detinatorului legal al marcii si, având cheltuieli mai mici, pot avea pretul de vânzare al produselor sub pretul produselor originale. Pe de alta parte, de cele mai multe ori, tertii neasigurând o calitate corespunzatoare a produselor, cumparatorul va sesiza o calitate fluctuanta, fapt ce va duce la scaderea reputatiei marcii si, implicit, la scaderea vânzarilor, inclusiv a produselor puse în comert chiar de catre titularul marcii. Cele doua efecte cumulate pot determina reducerea profiturilor detinatorului legitim al unei marci neînregistrate (raportat la profitul pe care l-ar obtine titularul aceleiasi marci înregistrate,în conditiile în care marca este utilizata pentru aceeasi categorie de produse).

1.12 Asigura înregistrarea marcii un drept exclusiv al titularului asupra semnului înregistrat ca marca?

Titularul marcii va putea cere instantelor sa interzica altor persoane (fizice sau juridice) sa folosesesca un semn identic sau asemanator, pentru produse sau servicii identice sau asemanatoare celor pentru care acesta a înregistrat marca. Titularul marcii nu va putea cere sa se interzica tertilor utilizarea aceleiasi marci pentru produse sau servicii diferite

1.13 Asigura înregistrarea marcii un drept exclusiv al titularului asupra produselor sau serviciilor din lista marcii înregistrate?

Titularul unei marci înregistrate obtine un drept exclusiv numai asupra semnului înregistrat ca marca si numai atunci cînd acesta este asociat produselor sau serviciilor din lista acestei marci; titularul marcii nu va putea cere sa se interzica tertilor furnizarea acelorasi produse sau servicii cu cele pentru care acesta a înregistrat marca, daca acestea nu au o marca identica sau asemanatoare cu cea pe care el a înregistrat-o. Cu alte cuvinte, nu va putea cere sa se interzica tertilor furnizarea sub alte marci, a acelorasi produse sau servicii cu cele pentru care acesta a înregistrat marca.

Ce semnifica „epuizarea dreptului la marca”?

1.14

Va putea titularul unei marci sa interzica tertilor sa revînda produsele pe care chiar el le-a pus în comert?

Titularul unei marci nu va putea sa interzica tertilor re-vînzarea sub aceeasi marca a produselor sau serviciilor puse în comert chiar de catre el sau cu consimtamîntul sau.

1.15 Ce înseamna „limitarea teritoriala” a protectiei unei marci”?

Valabilitatea unei marci înregistrate este limitata la nivelul teritoriului tarii sau tarilor care a/au înregistrat marca si, prin aceasta, i-au acordat o protectie legala. Pe teritoriul statelor în care marca sa nu beneficiaza de protectie legala, detinatorul marcii nu se va putea opune altora care vor sa înregistreze aceeasi marca si, cu atît mai putin, nu va putea interzice acestora sa utilizeze marci identice sau similare. În cazul în care, pentru acealeasi produse sau servicii, marca are un titular într-o tara si un altul într-o alta tara, fiecare este detinator legitim al marcii pe treitoriul respectiv; daca, sa spunem, T1 este titularul marcii în România si T2 este titular al aceleiasi marci (pentru aceleasi produse/servicii) în Ungaria, T1 va putea cere sa se interzica lui T2 utilizarea marcii în Romînia, dupa cum T2 va putea cere sa se interzica lui T1 utilizarea marcii în Ungaria.

1.16 Poate fi extinsa protectia marcilor si la nivelul altor state decît cea în care, dupa caz, producatorul sau furnizorul de servicii îsi are sediul?

Desigur, persoana care îsi înregistreaza marca, nu numai în tara în care îsi are domiciliul sau sediul ci si în alte state, îsi extinde protecti teritoriala a marcii; acest lucru se poate face în baza conventiilor si tratatelor la care România este parte.

1.17 Care sunt caile prin care o marca poate fi înregistrata si în alte state?

Extinderea teritoriala a protectiei unei marci, restectiv pentru înregistrarea marcii si în alte state decît cel în care solicitantul îsi are domiciliul sau sediul, poate folosi urmatoarele cai: ? utilizarea asa-numitei “cai nationale”; aceasta presupune ca solicitantul (român în cazul de fata) sa depuna cereri de înregistrare a marcii în toate statele în care doreste protectia acesteia. Aceasta implica însa ca între România si statele respective sa existe acorduri bilaterale sau multilaterale de protectie a proprietatii industriale; dat fiind ca România si toate statele europene sunt semnatare a Conventiei de la Paris, pentru protectia proprietatii industriale, solicitantul român poate alege aceasta cale pentru înregistrarea marcii în toate sau în oricare din statele Europei. ? utilizarea “Sistemului Madrid”; în fapt, este vorba de doua tratate internationale, la care România este parte, pentru înregistrarea internationala a marcilor. În baza acestor tratate, dupa caz, în baza unei marci înregistrate în România (Aranjamentul de la Madrid) sau a unei cereri depuse pentru înregistrare în România (Protocolul referitor la Aranjamantul de la Madrid), solicitantul român poate depune, prin intermediul oficiului tarii de origine (în cazul nostru, OSIM), o cerere (la Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale – OMPI) pentru înregistrarea internationala a marcii, desemnînd statele membre la unul sau la ambele tratate unde doreste protectia. ? utilizarea “Sistemului marcii comunitare”: aceasta presupune ca solicitantul român sa depuna o cerere de înregistrare a marcii la Oficiul de Armonizare a Pietei Interne (OHIM), cu sediul în orasul Alicante, Spania, al carui rol este de înregistrare a marcilor comunitare; dupa parcurgerea procedurilor, prin înregistrare marca este protejata în toate statele membre ale Uniunii Europene. ? Daca statele în care se doreste protectia nu sunt toate membre ale Uniunii Europene, solicitantul poate combina “sistemele” anterioare : de exemplu, poate folosi “Sistemul Madrid”, desemnând statele ne membre ale Uniunii, iar pentru statele membre poate desemna marca comunitara.

1.18 Care din aceste „sisteme” este mai bun?

Toate aceste sisteme sunt independente si coexista iar solicitantul este cel care are libertatea sa aleaga. Daca ne limitam la protectia marcii numai la nivelul Comunitatii Europene, „sistemul marcii comunitare” pare cel mai potrivit: ? marca înregistrata acopera întreg teritoriul Comunitatii Europene, ? odata cu extinderea Uniunii, marcile înregistrate îsi extind valabilitatea si în noile state membre, ? daca aveti în România, nu este necesar ca marca sa fie înregistrata în prealabil Romînia; daca, totusi, o aveti înregistrata, în România sau în alte state ale Uniunii, în anumite conditii, aceasta poate constitui un avantaj: puteti invoca „vechimea” (senioritatea) marcii din statele Uniunii în care marca este înregistrata, ? cererea poate fi depusa în limba româna, ? se utilizeaza o singura procedura si o singura limba (engleza, franceza, germana, italiana sau spaniola) pentru derularea procedurii, ? taxele de înregistrare sunt mult mai mici decît în cazul în care s-ar urma calea nationala, ?pentru solicitantii din tarile membre, puteti depune cererea direct, fara a fi obligatorie reprezentarea prin mandatar autorizat si, de aici, noi reduceri de costuri, ? odata marca înregistrata, toate procedurile ulterioare se desfasoara cu un singur oficiu, ?Utilizarea marcii într-un stat membru determina validitatea marcii în ansamblul Uniunii Europene si permite evitarea decaderii marcii pe motiv de nefolosire pe o perioada neîntrerupta de 5 ani ? Cererea de marca comunitara, care nu este acceptata la protectie în una sau mai multe tari ale Uniunii Europene, poate sa fie transformata în cereri de marci nationale, în celelalte tari unde nu sunt motive de refuz, pastrând data de prioritate sau de depozit a cererii initiale a marcii comunitare (asa-numita “procedura de conversie”) ? Aderarea Comunitatii Europene la Protocolul privind Aranjamentul de la Madrid permite un acces mai larg titularilor de marca care doresc sa-si protejeze marcile la nivel international. Aceasta permite ca o cerere de marca comunitara sa consitituie baza unei cereri de marca internationala, iar o cerere de marca internationala sa reprezinte o cerere de marca comunitara.

2. INTRODUCERE MARCA COMUNITARA

2.1 Ce este marca comunitara? Marca comunitara este marca înregistrata la Oficiul pentru Armonizare în Piata Interna (în abrevierile cele mai cunoscute OHIM sau OAMI), cu sediul în Alicante, Spania, în baza Regulamentului CE 40/94, privind marca comunitara, si a carei valabilitate acopera întreg teritoriul Comunitatii Europene

2.2 Prin ce difera marca comunitara de „marca în general”?

Ca si celelalte marci, si marca comunitara reprezinta „un semn (sau un însemn) care se asociaza produselor sau serviciilor si care are rolul de a permite consumatorului sa deosebeasca între ele produse si serviciile identice sau asemanatoare, care provin de la diferiti producatori sau furnizori de sevicii”. În general, valabilitatea unei

general”? sau asemanatoare, care provin de la diferiti producatori sau furnizori de sevicii”. În general, valabilitatea unei marci înregistrate este limitata la nivelul teritoriului tarii sau tarilor care a/au acordat protectia, în timp ce marca comunitara este valabila pe întreg teritoriul Comunitatii Europene; în plus, odata cu extinderea Uniunii Europene, valabilitatea marcilor comunitare nu a fost limitata la nivelul tarilor membre ale Comunitatii la data depunerii cererii de înregistrare a marcii comunitare, ci s-a extins si în noile tari care au aderat la Comunitatea Europeana.

2.3 Care sunt avantajele marcii comunitare?

? o marca comunitara acopera întreaga ptata a UE, avînd 27 de state si peste 350 mil de locuitori )respectiv de potentiali consumatori ai produselor sau serviciilor sub marca) ? pentru înregistrare, se foloseste o singura cerere, depusa la un singur, o singura procedura de înregistrare, o singura limba de derulare a procedurii ? costurile sunt incomparabil mai mici decît daca s-ar optat pentru înregistrarea marcii în fiecare din statele membre UE ? înregistrarea marcii comunitare nu este conditionata de înregistrarea prealabila a marcii la nivel national (în tara de origine) ? cererea poate fi completata si depusa în oricare din limbile oficiale ale statelor membre ? tot ce se întâmpla cu o marca comunitara înregistrata va avea aceleasi efecte în toate tarile Uniunii Europene: înregistrarea, cesiunea sau abandonul unei marci va avea un efect automat în toate statele membere, iar deciziile privind validitatea si drepturile conferite de marca comunitara vor avea un efect unitar ? utilizarea marcii într-un stat membru determina validitatea marcii în ansamblul Uniunii Europene si permite evitarea decaderii marcii pe motiv de nefolosire pe o perioada neîntrerupta de 5 ani. ? cererea de marca comunitara, care nu este acceptata la protectie în una sau mai multe tari ale Uniunii Europene, poate sa fie transformata în cereri de marci nationale, în celelalte tari ale UE unde nu sunt motive de refuz, pastrând data de prioritate sau de depozit a cererii initiale a marcii comunitare (asa-numita “procedura de conversie”) ? aderarea Comunitatii Europene la Protocolul privind Aranjamentul de la Madrid permite un acces mai larg titularilor de marca care doresc sa-si protejeze marcile la nivel international. Aceasta permite ca o cerere de marca comunitara sa consitituie baza unei cereri de marca internationala, iar o cerere de marca internationala sa reprezinte o cerere de marca comunitara ? odata cu extinderea Uniunii, prin aderarea de noi state membre, marcile comunitare anterior înregistrate sau depuse spre înregistrare, îsi extind în mod automat efectele si în aceste state.

2.4 Care sunt limbile oficiale în care se desfasoara „procedurile” referitoare la marca comunitara?

Cererea de înregistrare poate fi depusa în oricare din limbile oficiale ale statelor membre; toate procedurile ulterioare se desfasoara în una din limbile oficiale ale OHIM, aceste limbi fiind: engleza, franceza, germana, italiana sau spaniola. Cel care alege limba de derulare a procedurilor este solicitantul, care, odata cu depunerea cererii de înregistrare, alege una din cele cinci limbi ca limba de derulare a procedurilor.

2.5 Ce reprezinta „caracterul

unitar” al marcii comunitare? Marca comunitara are un caracter unitar; aceasta înseamna ca are aceleasi efecte în întreaga Uniune Europeana: nu poate fi înregistrata, transferata, nu poate face obiectul unei renuntari, al unei decizii de revocare a drepturilor de titular sau de nulitate si folosirea sa nu poate fi interzisa decât în cadrul Uniunii. Acest principiu se aplica în afara de cazul în care exista dispozitii contrare în prezentul regulament.

2.6 Ce reprezinta procedura de „conversie a macii comunitare”?

O cerere de marca comunitara, care nu este acceptata la protectie în una sau mai multe tari ale Uniunii Europene, poate sa fie transformata în cereri de marci nationale, în celelalte tari ale UE unde nu sunt motive de refuz, pastrând data de prioritate sau de depozit a cererii initiale a marcii comunitare

2.7 Care sunt actele legislative care reglementeaza „sistemul marcii comunitare?

Principalele documente juridice care se refera la marca comunitara sunt: ? Regulamentul CE 40/94, cunocut si ca „Regulamentul marcii comunitare” ? Regulamentul CE 2868/95, referitor la aplicarea regulamentului CE 40/94, cunoscut si ca „Regulamentul de aplicare al marcii comunitare” ? Regulamentul CE 2869/95, referitor la taxele ce trebuie achitate oficiului (marcii comunitare, respectiv OHIM), cunoscut si ca „Regulamentul referitor la taxe” ? Regulamentul CE 216/96, referitor la procedura camerei de recurs. În plus, au fost adoptate o serie de directive referitoare la procedurile derulate de OHIM; puteti consulta aceste Directive, accesînd http://www.oami.europa.eu/en/mark/marque/directives/exam.htm .

3. CEREREA DE MARCA COMUNITARA

3.1 Care sunt tipurile de semne care pot fi înregistrate ca marci comunitare?

Pot constitui marci comunitare toate semnele care pot avea o reprezentare grafica, în special cuvintele, inclusiv numele de persoane, desenele, literele, cifrele, forma produsului sau a ambalajului sau, cu conditia ca astfel de semne sa permita deosebirea între produsele sau serviciile unei întreprinderi de cele ale altora.

3.2 Ce reprezinta „distinctivitatea” unui semn?

Distinctivitatea unui semn, asociat unui produs sau serviciu, reprezinta capacitatea acestuia de a permite consumatorului sa faca deosebirea între produsele sau serviciile unei întreprinderi de cele ale altora

3.3 De ce natura pot fi marcile comunitare?

În raport natura semnului ales ca marca si cu optiunile, pe care solicitantul trebuie sa le bifeze în cererea de înregistrare a marcii comunitare, pot fi identificate urmatoarele categorii de marci comunitare: verbale, figurative, tridimensionale (sau 3D), culoare „per se” (respectiv o culoare luata ca atare), sonore si „alte tiuri” – respectiv toate celelalte categorii de semne distinctive care pot fi reprezentate grafic si care nu se încadreaza în categoriile anterioare.

3.4 Ce sunt marcile verbale? Marcile constînd din cuvinte, asocieri de cuvinte, asocieri de cuvinte si de cifre, nume de persoane, sloganuri, etc.,

fara ca acestea sa fie însotie de alte elemente distinctive ( ca de exemplu, scriere cu caractere speciale, utilizarea de culori si sau elemente grafice, etc.)

3.5 Ce sunt marcile figurative? Marcile constînd din desene, combinatii de elemente verbale si desene, elemente verbale însotite de alte elemente distinctive ( ca de exemplu, scriere cu caractere speciale, utilizarea de culori si sau elemente grafice, etc.)

3.6 Ce sunt marcile tridimensionale

Marcile constînd din forma produsului sau a ambalajului sau, sau din alte forme tridimensionale care pot fi utilizate asociate produselor sau serviciilor (de exemplu, aspectul general al unui local de alimentatie publica “Mc Donalds” poate face obiectul unei marci tridimensionale)

3.7 Ce reprezinta marcile constînd în „culoarea per se”?

Marcile care constau dintr-o singura culoare si care, prin utilizare, a devenit distinctiva pentru anumite categorii de produse sau servicii: ca de exemplu culoarea mov (Pantone 2685C) pentru ciocolata si produse din ciocolata, culoarea portocaliu (Pantone 151) pentru servicii de comunicatii mobile (marca nationala ), culoarea maron pentru servicii de transport si distributie, etc.)

3.8 Ce sunt marcile sonore? Fragmente sonore distinctive, ca de exemplu, binecunoscutul “raget al leului” al studiorilor Metro Goldwin Mayer, fragmentul sonor care precede anuntarea orei exacte la radio, un fragment sonor pentru soneria unui telefon, etc. Pentru a putea fi înregistrate ca marci, aceste categorii de marci trebuie sa poata fi reprezentate grafic: daca de exemplu, un fragment sonor poate fi reprezentat grafic prin utilizarea notelor muzicale, alte categorii de sunete )de exemplu ragetul leului) nu pot fi puse pe note.

3.9 Care ar putea fi „alte tipuri” de marci?

Hologramele, marcile în miscare, marcile de pozitionare, marcile olfactive (un miros nespecific, asociat produsului, cum ar fi o guma de sters cu miros de trandafiri), etc. Pentru a putea fi înregistrate ca marci, aceste categorii de marci trebuie sa poata fi reprezentate grafic

3.10 În formularul cererii de înregistrare a marci nationale (formularul OSIM) apar si marcile combinate; ce reprezinta o marca combinata?

Conform definitiei, marca (înregistrabila) reprezinta „un semn (sau un însemn) care se asociaza produselor sau serviciilor si care are rolul de a permite consumatorului sa deosebeasca între ele produse si serviciile identice sau asemanatoare, care provin de la diferiti producatori sau furnizori de sevicii”.” În general, marcile pot consta din cuvinte, deseme, forme tridimensionale, etc., precum si combinatii ale acestora, cu conditia ca acestea sa aiba caracter distinctiv. În practica OSIM, marca combinata reprezinta o asociere, o combinatie între un semn verbal si unul figurativ.

3.11 În formularul cererii de înregistrare de marca al OHIM, nu apare marca

Da, dar în practica OHIM, o marca ce constînd în combinatia unor elemente verbale si desene, sau a unor elemente verbale cu alte elemente distinctive (ca de exemplu, scriere cu caractere speciale, utilizarea de culori si sau elemente grafice, etc.) reprezinta marci figurative.

combinata? OHIM admite înregistrarea marcilor combinate?

Trebuie retinut ca protectia nu este data în raport cu clasificarea marcii dupa natura ei, ci de reprezentarea marcii în ansamblu; aceasta înseamna ca, într-un eventual conflict între o marca “figurativa” si una “combinata” vor fi avute în vedere marcile în ansamblul lor si nu dupa natura atribuita marcii de catre solicitant sau de catre oficiu.

3.12 Ce reprezinta marca colectiva? Este o marca ce urmeaza sa fie utilizata de o asociatie de producatori, sau de persoanele juridice de drept public, în conditii specifice, stipulate într-un “Regulament de utilizare a marcii”

3.13 Unde pot gasi formularul cererii de înregistrare al marcii comunitare?

? la sediul OSIM, la biroul relatii cu publicul ? accesînd on-line pagina OSIM, la adresa http://www.osim.ro/marci/pmarc.htm, iar în pagina selectînd “Formulare pentru utilizarea procedurilor de înregistrare, reînnoire, etc. a marcilor”, cu “link” catre pagina OHIM, ? accesînd pagina OHIM, utilizînd adresa http://www.oami.europa.eu/en/mark/marque/allforms.htm, selectînd “Application for a community trademark” (sau, pentru explicatii, “Notes”), alegînd limba în care doriti sa accesati documentul; pentru limba româna, se va accesa link-ul din dreptul abrevierii “RO”.

3.14 Unde se include în cerere reprezentarea grafica a marcii?

Reprezentarea grafica a marcii se atasaza cererii, dupa caz, ca pagina suplimentara sau ca fisier atasat

3.15 Ce se trece la rubrica „lista de produse si servicii”?

Sunt trecute acele produse si servicii în legatura cu care marca este sau va fi utilizata. OHIM recomandã utilizarea terminologiei din Clasificarea de la Nisa, inclusiv pe cea din lista alfabeticã întocmitã în temeiul respectivei clasificãri; astfel, cererea va fi prelucratã mai usor si mai rapid.

În plus, existã termeni deja autorizati de OHIM, care pot fi copiati din baza de date Euroace (accesibilã on-line la http://oami.eu.int/en/database/euroace.htm).

3.16 Ce reprezinta „produsele” si ce reprezinta „serviciile”?

? prin produse sau bunuri se înteleg toate articolele care pot face obiectul comertului ? prin servicii se întelege efectuarea oricarei activitati destinate satisfacerii nevoilor umane.

3.17 Care este semnificatia semnului “?” care apare în unele rubrici ale cererii de înregistrare a marcii comunitare?

Semnul “?” marcheaza rubicile a caror completare este obligatorie; daca o rubrica astfel marcata nu este completata, solicitantul nu obtine „data de depozit” (data de la care va curge protectia marcii în caz ca aceasta va fi înregistrata)

3.18 Cine poate reprezenta un Reprezentarea solicitantului se poate face prin mandatar sau prin salariat împuternicit; în acest caz, în cerere, vor

solicitant în fata OHIM trebui completate datele de identificare ale reprezentantului si va trebui bifata caseta corespunzatoare calitatii acestuia, un salariat împuternicit putînd semna cererea de marca comunitara în numele societatii.

3.19 Este obligatoriu ca un solicitant român sa desemneze un madatar autorizat pentru derularea procedurilor în fata OHIM?

Pentru solicitantii avînd domiciliul sau sediul pe tritoriul UE, reprezentarea nu este obligatorie; deoarece România este membra UE, de la 01.01.2007, pentru solicitantii români reprezentarea prin mandatar autorizat nu mai este obligatorie (dar nici nu este interzisa, fiind la latitudinea solicitantului)

3.20 Poate fi invocata prioritatea unei/unor marci anterioare?

Dacã solicitantul doreste sã invoce prioritatea uneia sau mai multor cereri anterioare, trebuie indicate numãrul de cerere (dacã este disponibil), precum si data la care si tara în care a fost depusã cererea anterioarã. Prioritatea poate fi invocatã odata cu depunerea cererii sau în maxim douã luni de la data depunerii cererii. Atît prioritatea unui prim depozit, cît si prioritatea de expozitie nu pot fi mai mari de 6 luni; daca priopritate unui prim depozit urmeaza unei prioritati de expozitie, împreuna, acestea nu pot depasi 6 luni de la data prioritatii de expozitie.

3.21 Ce înseamna „disclaimer”? Daca marca contine si elemente lipsite de distinctivitate, în raport cu lista de produse si servicii în legatura cu care marca este utilizata, din proprie initiativa, sau la cererea OHIM, solicitantul poate declara ca nu invoca un drept exclusiv asupra acestor elemente. Asadar, discaimer-ul reprezinta declaratia solicitantului conform careia nu invoca drepturi exclusive asupra unor elemente lipsite de distinctivitate ale marcii; aceste elemente nu beneficiaza de protectie în ansamblul marcii.

3.22 In pagina a doua a cererii se cere anexarea traducerii Listei de produse si servicii, a culorilor revendicate, a descrierii marcii si a disclaimer –ului; cînd sunt necesare aceste traduceri?

În situatia în care cererea nu a fost depusa în una din cele cinci limbi oficiale ale OHIM (engleza, franceza, germana, italiana, spaniola) solicitantul trebuie sa anexeze traducerea (în cea de-a doua limba, aleasa ca limba pentru desfasurarea procedurilor, în sectiunea “LIMBI”), a elementelor prevazute în aceasta sectiune si sa bifeze caseta corespunzatoare (evident, daca solicitantul nu revendica, de exemplu culori, nu va avea ce sa traduca si respectiv nu va avea de bifat caseta corespunzatoare).

3.23 Cine trebuie trecut la rubrica „solicitantul cererii”

Solicitantul este, dupa caz, persoana fizica sau juridica în numele careia se solicita înregistrarea marcii. În sectiunea “SOLICITANTI”, va trebui sa bifati, dupa caz, persoana fizica sau juridica; daca sunt mai multi solicitanti, se bifeaza caseta corespunzatoare “solicitanti multipli”, primul solicitant este completat (cu datele de identificare) în rubricile imediat urmatoare, iar ceilati, în una sau mai multe pagini aditionale. În ceea ce priveste ordinea solicitantilor, este de stiut ca, în lipsa unui reprezentant desemnat, în derularea

procedurilor, OHIM va coresponda cu primul solicitant.

3.24 Cine trebuie sa semneze cererea de înregistrare a marcii comunitare?

La rubrica “SEMNATURA” trebuie indicat în clar numele persoanei care va semna cererea, dupa caz, solicitantul sau, daca are un reprezentant, numele acestuia; aceasta persoana va semn si cererea.

3.25 Unde pot fi gasite detalii privind completarea cererii de înregistrare de marca comunitara?

Pentru detalii privind modul de completare a cererii, va recomandam sa consultati si “Notele” privind formularul de marca comunitara” (în acest sens, accesînd adresa http://www.osim.ro/marci/pmarc.htm, iar în pagina selectînd “Formulare pentru utilizarea procedurilor de înregistrare, reînnoire, etc. a marcilor”, cu “link” catre pagina OHIM, fie, direct accesînd pagina OHIM, utilizînd adresa http://www.oami.europa.eu/en/mark/marque/allforms.htm si selectînd “Notes” pentru explicarea modului de completare pentru “Application for a community trademark”; daca doriti sa accesati documentul; în limba româna, se va accesa link-ul din dreptul abrevierii “RO”.

3.26 Ce taxe trebuie platite pentru a înregistra o marca comunitara?

Taxele pentru marcile comunitare sunt reglementate de Regulamentul CE 1869/1995; conform acestuia, taxele pentru înregistrarea unei marci cuprind: - o taxa de baza, pentru depunerea cererii si daca este cazul, taxe pentru clase suplimentare; - o taxa de înregistrare , care trebuie platita numai daca marca a fost acceptata la înregistrare (OHIM urmînd a va notifica în acest sens).

3.27 Care este valoarea taxei pentru depunerea unei cereri de marca comunitara individuala

Taxa pentru depunerea cererii, pentru o marca comunitara individuala, se compune dintr-o taxa de baza, daca lista de produse si servicii din cerere are între una si trei clase Nisasi o taxa suplimentara, pentru fiecare clasa Nisa peste cea de-a treia. Taxa de baza este de 750 euro, daca daca cererea este depusa on-line si de 900 euro daca cererea este depusa direct la OHIM sau la oficiile nationale ale tarilor membre UE, prin posta sau prin fax. Taxa suplimentara este de 150 euro (pentru fiecare clasa Nisa peste cea de-a treia). Pentru a afla valoarea actualizata a taxelor, va recomandam sa accesati http://oami.europa.eu/en/office/marque/taxes.htm

3.28 Care este valoarea taxei pentru depunerea unei cereri de marca comunitara colectiva

Taxa pentru depunerea cererii, pentru o marca comunitara colectiva, se compune dintr-o taxa de baza, daca lista de produse si servicii din cerere are între una si trei clase Nisasi o taxa suplimentara, pentru fiecare clasa Nisa peste cea de-a treia. Taxa de baza este de 1300 euro, iar taxa suplimentara este de 300 euro (pentru fiecare clasa Nisa peste cea de-a treia).

Pentru a afla valoarea actualizata a taxelor, va recomandam sa accesati http://oami.europa.eu/en/office/marque/taxes.htm .

3.29 Cînd trebuie platita taxa de depunere?

Pentru a obtine ca data de înregistrare a cererii, data primirii acesteia, taxa de baza pentru depunerea unei cereri trebuie platita în termen de maxim o luna de la data depunerii cererii. Pentru plata cu întîrziere a taxei de înregistrare , dar în limita termenului legal maxim admis (Regula 23.3, din Regulamentul CE 2869/95), se percepe o suprataxa reprezentînd 25% din valoarea taxei de înregistrare care trebuia achitata; aceasta valoare, însa, nu poate depasi 750 euro.

3.20 Care sunt elementele minime pe care trebuie sa le continao cerere pentru a putea primi data de depozit?

Daca cererea contine cel putin urmatoarele elemente, OHIM acorda data de depozit, iar cererea urmeaza sa parcurga procedurile de înregistrare: ? o solicitare expresa pentru înregistrarea unei marci comunitare (pentru a sti ca nu e vorba de alt obiect de proprietate industriala, ca de exemplu, un design comunitar), ? datele prin care solicitantul sa poata fi identificat, ? o lista de produse si/sau servicii în legatura cu care se solicita înregistrarea marcii (nu neaparat clasificata conform “clasificarii Nisa”), ? o reprezentare grafica a marcii (pentru marcile verbale, aceasta consta în transcrierea denumirii marcii), ?achitarea cel putin a taxei de baza în maxim o luna de la depunerea cererii.

3.21 Ce se întîmpla daca unul din elementele minime pe care trebuie sa le contina cererea lipseste?

În acest caz, OHIM va va notifica asupra acestui fapt si va va acorda 2 luni pentru a-l completa. Daca cererea este completata în termen, data de depozit va fi ulterioara depunerii cererii si va corespunde datei la care ati completat elementele (minimale) lipsa; daca nu completati aceste elemente în termen, cererea va fi respinsa.

4. DEPUNEREA CERERII DE ÎNREGISTRARE A MARCII COMUNITARE

4.1 Pentru înregistrarea cererii, este obligatorie utilizarea formularului pus la dispozitie de OHIM?

Trebuie specificat ca, nu este obligatorie utilizarea unui anumit formular pentru cerere; este însa recomandata utilizarea formularului pus la dispozitie de catre OHIM, cel putin pentru faptul ca indica elementele pe care solicitantul trebuie sa le specifice pentru a putea înregistra marca.

4.2 Unde si cum poate fi depusa o

cerere de marca comunitara? Pentru depunerea cererii de marca comunitara, solicitantul are de ales între mai multe optiuni posibie; astfel:

? cererea poate fi depusa ON LINE (asa numita “depunere electronica” sau “e-filing”); aceasta se poate face accesînd http://oami.europa.eu/en/mark/marque/efentry.htm si completînd formularul cererii; daca marca este de alt tip decît verbala, nu uitati sa atasati fisierul continînd reprezentarea grafica a marcii.

? cererea poate fi depusa, deasemenea, direct la Oficiul pentru Armonizare în Piata Interma (în abrevierea din limba engleza OHIM, iar în cea din limba franceza OAMI); oficiul are urmatoarea adresa:

Office for Harmonization in the Internal Market Avenida de Europa, 4

E-03008 Alicante, Spania ? cererea poate fi transmisa la OHIM si prin posta obisnuita (se recomanda totusi expedierea prin posta, cu confirmare de primire) sau prin servicii private de curierat; ? cererea poate fi transmisa la OHIM si prin fax, utilizînd numarul “ +34 965 131 344 ”; în cazul utilizarii transmiterii prin fax, semnatura care apare pe telecopie este considerata echivalenta semnaturii originale, astfel ca nu mai este necesara transmiterea (de exemplu prin posta) si a unui exemplar de cerere avînd semnatura în original. ? cererea poate fi depusa si la oricare din oficiile nationale de proprietate industriala, ale statelor membre; pentru România, acesta este Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM). Este de notificat ca pentru serviciul de transmitere la OHIM a cererii da marca comunitara, OSIM percepe o taxa (valoarea acesteia este asimilata cu cea stabilita prin Legea 381/2005, anexa 4, pct 11).

Cererea mai poate fi depusa si la sediul Biroului Benelux de Marci (BBM), organism responsabil pentru înregistrarea marcilor din spatiul « Benelux » (respectiv Belgia,Olanda si Luxemburg).

4.3 Depunerea cererii la unul din oficiile nationale ale statelor membre, nu este de natura sa îmntîrizie acordarea datei de depozit?

Cererile, transmise prin intermediul oficiilor nationale, care ajung la OHIM într-un termen mai mic de 2 saptamâni, de la data depunerii la aceste oficii, vor fi considerate ca fiind depuse la data la care acestea au fost primite, dupa caz, de oficiul national sau de Biroul Benelux de Marci.

4.4 Ce competente au oficiile nationale si respectiv Biroul Benelux de Marci în examinarea cererii de marca comunitara?

Oficiile nationale si Biroul Benelux de Marci nu au nici o competenta în a interveni asupra cererii: de a completa eventualele lipsuri, de a semnala eventualele erori, de a face eventuale recomandari, etc.; aceste oficii doar primesc cererea si o expediaza la OHIM ca atare.

4.5 Am depus cererea de marca comunitara prin OSIM? Pot transmite completarile ulterioare (documente, taxe, etc.) tot prin intermediul acestui acestui oficiu?

Nu, acest lucru nu este posibil; orice alte completari ulterioare (documente, taxe, corespondente, solicitari, etc.) ulterioare trebuie transmise direct la OHIM

5. TAXELE PRIVIND MARCA COMUNITARA

5.1 Care act legislativ stabileste regimul taxelor pentru marca comunitara?

Regimultaxelor pentru marca comunitara este stabilit prin Regulamentul CE 2869/95 referitor la taxele ce trebuie achitate OHIM – denumit în mod curent „Regulamentul privind taxele”

5.2 Cum putem afla nivelul diferitelor taxe aferente diverselor proceduri referitoare la marca comunitara?

Pentru a sti nivelul actualizat al diverselor taxe referitoare la marca comunitara, va recomandam sa accesati http://oami.europa.eu/en/office/marque/taxes.htm .

5.3 Cum pot fi platite taxele corespunzatoare diferitelor proceduri?

Pentru achitarea taxelor, solicitantul sau reprezentantul sau pot opta pentru: ? deschiderea unui cont curent la OHIM, ulterior, platile urmînd a se face din acest cont, în limita sumelor debitate; în acest caz, plata se face indicându-se numarul respectivului cont si a sumei care este achitata. ? efectuarea unui transfer, în euro, într-un cont bancar al OHIM, se face indicându-se numele, adresa si numarul de referinta al solicitantului sau reprezentantului, precum si cererea (cererile) pentru care se efectueaza plata; data la care s-a efectuat transferul trebuie precizata în cerere numai daca transferul a fost deja efectuat, anterior depunerii cererii.

5.4 Care este moneda în care sunt achitate taxele?

Taxele sunt stabilite si trebuie achitate în euro; plata facuta în alte monede nu este valabila si are drept consecinta pierdere drepturilor

5.5 În cazul achitarii taxelor prin transfer bancar, cine suporta comisioanele bancare?

Toate comisioanele bancare sunt suportate de platitor, care trebuie sa dea bancii dispozitii în acest sens .

5.6 Care sunt conturile bancare în care pot fi achitate taxele aferente procedurilor pentru marcile comunitare?

Transferurile bancare trebuie efectuate în unul dintre urmatoarele conturi bancare ale OHIM: BANCO BILBAO VIZCAYA ARGENTARIA Cont bancar: 0182-5596-90-0092222222 Cod Swift (BIC): BBVAESMMXXX Cod IBAN ES88 0182 5596 9000 9222 2222

sau la

LA CAIXA Cont bancar: 2100-2353-01-0700000888 Cod Swift (BIC): CAIXESBBXXX Cod IBAN ES03 2100 2353 0107 0000 0888

NOTE IMPORTANTE ALE OHIM: ? Unele programe informatice nu accepta cei trei x (XXX) de la sfîrsitul codului BIC; în acest caz, utilizatorii vor indica codurile BIC fara cie trei X, respectiv BBVAESMM pentru Banco Bilbao, si CAIXESBB pentru La Caixa. ? este important ca la efectuarea viramentului, la rubrica „Comisioane bancare” („Frais bancaires”), sa indicati OUR, ca modalitate de plata a comisioanelor bancare; în acest fel dumneavoastra comisioanele bancare vor fi achitate de Dumneavoastra iar OHIM va primi întreaga suma

5.7 Cînd încerc sa platesc taxele la una din cele doua banci, programul informatic nu aceepta cei trei X (XXX) de la sfîrsitul codului BIC; cum pot plati taxele în acest caz?

OHIM atentioneaza ca unele programe informatice nu accepta cei trei x (XXX) de la sfîrsitul codului BIC; în acest caz, utilizatorii vor indica codurile BIC fara cie trei X, respectiv BBVAESMM pentru Banco Bilbao, si CAIXESBB pentru La Caixa.

5.8 Desi am platit integral suma corespunzatoare procedurii, am fost notificat de OHIM ca nu am platit taxa sau ca nu am platit-o integral? Ce trebuie sa fac?

Verificati daca, la efectuarea viramentului, la rubrica “comisioane bancare”, ati indicat OUR, respective ca aceste comisioane sunt achitate de Dvs; în caz contrar, este posibil ca banca sa fi retinut aceste comisioane din suma datorata OHIM, iar oficiul nu a mai primit-o integral. Daca valoarea ramasa a taxelor achitate nu acopera nivelul taxei de baza, este posibil ca OHIM sa o considere ca nefiind achitata.

5.9 Cum poate fi deschis un cont bancar la OHIM?

Conturile curente pot fi deschise printr-o cerere scrisa, trimisa la OHIM, la urmatoarea adresa: Office for Harmonization in the Internal Market Finance Department Avenida de Europa, 4 , E-03008 Alicante, Spania Telephone: (34) 965 139 340; Fax: (34) 965 139 113

Ca urmare a acestei solicitari veti primi documentele necesare, în special declaratiei, pe care va trebui sa o semnati, si care stabileste termenii si conditiile de utilizare a contului current (iar în particular sistemul de retinere automata a taxelor).

Suma initiala care trebuie varsata în cont este de 3.000 euro.

5.10 Pentru cine este oportuna deschiderea unui cont curent la OHIM?

Deschiderea unui cont curent la OHIM este recomandata acelor solicitanti sau reprezentanti care au un portofoliu semnificativ de cereri sau de marci înregistrate la OHIM Suma initiala care trebuie varsata în cont este de 3.000 euro.

5.11 Cum functioneaza un cont curent?

OHIM va debita automat toate taxele si tarifele, datorate în scopuri de procedura, efectuate de titularul contului curent. Daca o taxa este retinuta dintr-un cont curent, taxa respectiva se considera platita în termenul prescris. Suma initiala care trebuie varsata în contde titularul contului, este de 3.000 euro. Oficiul trimite saptamînal, estrase de cont titularului.

5.12 Sunt taxele ce trebuie platite pentru depunerea unei cereri de marca comunitara individuala?

Taxa pentru depunerea cererii, pentru o marca comunitara individuala, se compune dintr-o taxa de baza, daca lista de produse si servicii din cerere are între una si trei clase Nisasi o taxa suplimentara, pentru fiecare clasa Nisa peste cea de-a treia. Taxa de baza este de 750 euro, daca daca cererea este depusa on-line si de 900 euro daca cererea este depusa direct la OHIM sau la oficiile nationale ale tarilor membre UE, prin posta sau prin fax. Taxa suplimentara este de 150 euro (pentru fiecare clasa Nisa peste cea de-a treia). Pentru a afla valoarea actualizata a taxelor, va recomandam sa accesati http://oami.europa.eu/en/office/marque/taxes.htm

5.13 Sunt taxele ce trebuie platite pentru depunerea unei cereri de marca comunitara colectiva?

Taxa pentru depunerea cererii, pentru o marca comunitara colectiva, se compune dintr-o taxa de baza, daca lista de produse si servicii din cerere are între una si trei clase Nisasi o taxa suplimentara, pentru fiecare clasa Nisa peste cea de-a treia. Taxa de baza este de 1300 euro, iar taxa suplimentara este de 300 euro (pentru fiecare clasa Nisa peste cea de-a treia). Pentru a afla valoarea actualizata a taxelor, va recomandam sa accesati http://oami.europa.eu/en/office/marque/taxes.htm

5.14 Care sunt taxele ce trebuie platite pentru înregistrarea unei marci comunitare individuala?

Taxa pentru înregistrarea unei marci comunitare este de 850 euro, pentru primele trei clase de produse si servicii, la care se adauga 150 euro pentru fiecare clasa de produse si servicii peste a treia. Taxa de înregistrare trebuie achitata dupa acceptarea înregistrarii marcii. OHIM va va notifica asupra valorii taxei ce trebuie achitata cît si asupra termenului de plata; daca taxa de înregistrare nu este achitata în termen, cererea este considerata retrasa.

Pentru a afla valoarea actualizata a taxelor, va recomandam sa accesati http://oami.europa.eu/en/office/marque/taxes.htm

5.15 Care sunt taxele ce trebuie

platite pentru înregistrarea unei marci comunitare colectiva?

Taxa pentru înregistrarea unei marci comunitare este de1700 euro, pentru primele trei clase de produse si servicii, la care se adauga 300 euro pentru fiecare clasa de produse si servicii peste a treia. Taxa de înregistrare trebuie achitata dupa acceptarea înregistrarii marcii. OHIM va va notifica asupra valorii taxei ce trebuie achitata cît si asupra termenului de plata; daca taxa de înregistrare nu este achitata în termen, cererea este considerata retrasa.


5.16 Care este taxa pentru înregistrarea de „observatii” dupa publicarea cererii de înregistrare a marcii comunitare?

Observatiile tertiolor pot avea ca obiect numai motivele absolute de refuz; pentru depunerea de observatii, nu se percep taxe.

5.17 Care este taxa pentru înregistrarea de opozitii dupa publicarea cererii de înregistrare a marcii comunitare?

Pentru depunerea unei opozitii, taxa este de 350 euro.

5.18 Care sunt taxele pentru înscrierea transferului marcilor comunitare?

Înscrierea transferului este conditionata de achitarea unei taxe de 200 euro, pentru fiecare marca ce a facut obiectul unui transfer; în cazul cererilor care se refera la mai multe marci, taxa este aceeasi, cu observatia ca suma totala este plafonata la 1.000 euro (altfel supus, în acest caz, pentru cererile care se refera la mai mult de sase marci, taxa este plafonata la cinci marci); cererea se considera a fi depusa numai dupa achitarea acestor taxe .

5.19 Care sunt taxele pentru înscrierea licentei pentru marcile comunitare?

Înscrierea contractelor de licenta este conditionata de achitarea unei taxe de 200 euro, pentru fiecare marca ce a facut obiectul unei licente; în cazul cererilor care se refera la mai multe marci, taxa este aceeasi, cu observatia ca suma totala este plafonata la 1.000 euro (altfel supus, în acest caz, pentru cererile care se refera la mai mult de sase marci, taxa este plafonata la cinci marci); cererea se considera a fi depusa numai dupa achitarea acestor taxe.

5.20 Am depus cererea de marca comunitara prin OSIM? Pot efectua si platile legale prin intermediul acestui oficiu?

Nu, acest lucru nu este posibil; toate taxele cît si orice alte documente ulterioare trebuie transmise direct la OHIM

5.21 Care sunt taxele pentru Înscrierea radierii înscrierii unei licente este conditionata de achitarea unei taxe de 200 euro, pentru fiecare

înscrierea radierii unei licente si pentru modificarea unei licente?

radiere; în cazul cererilor care se refera la mai multe radieri, solicitate simultan si unde detinatorul legal al marcii, licintiatul si marca ce face obiectul licentei sunt identici, taxa este aceeasi, cu observatia ca suma totala este plafonata la 1.000 euro. Modificarea înregistrarii unei licente nu este supusa taxelor.

6. PROCEDURA DE ÎNREGISTRARE A MARCII COMUNITARE

? depunerea cererii de înregistrare la OHIM Pentru detalii privind depunerea cererii, a se vedea raspunsul la întrebarea 4.2

6.1 Care sunt procedurile parcurse pentru înregistrarea unei marci comunitare individuale? ? examinarea preliminara În aceasta faza sunt examinate conditiile pentru

acordarea datei de depozit, cât si a celor pentru recunoasterea prioritatilor invocate, a senioritatilor, etc.; pentru cererile depuse în baza « Sistemului Madrid », examinarea preliminara este facuta de OMPI. Daca cererea nu îndeplineste conditiile pentru acordarea date de depozit, OHIM notifica solicitantul, acordîndu-i 2 luni pentru rezolvarea deficientelor. Daca acestea sunt rezolvate în termen, procedura continua cu modificarea corespunzatoare a datei de depozit ; în caz contrar, procedura se închide (si, important, solicitantul îsi poate recupera taxele achitate). Si pentru iregularitatile care nu tin de acordarea datei de depozit, solicitantul este notificat, dar, în acest caz, nerezolvarea acestora în termen nu mai are ca efect închiderea procedurii, ci continuarea acesteia dar fara recunoasterea respectiveor drepturi (prioritate, senioritate, etc.) invocate.

În cazul în care se constata iregularitati, termenul de remediere a acestora este de 2 luni. Daca iregularitatile privind Regulamentul de utilizare nu sunt remediate în, termen, cererea se respinge.

? pentru cererile care au trecut de faza examinarii preliminare, OHIM întocmeste un raport de cercetare documentara

Raportul de cerecetare documentara contine marcile comunitare si nationale care ar putea constitui drepturi anterioare în raport cu marca solicitata; dupa acordarea datei de depozit, OHIM efectueaza o cercetare documentara în propria baza de date, privind marcile comunitare care ar putea fi opuse cererii de înregistrare si comunica cererea si oficiilor nationale ale statelor membre ale Uniunii (care, în prealabil si-au exprimat acordul în acest sens) pentru întocmirea unor rapoarte de cercetare documentara, continând marcile nationale care ar putea constitui drepturi anterioare în raport cu marca solicitata. Oficiile nationale comunica OHIM raportele de cercetare documentara, iar acesta le transmite solicitantului împreuna cu raportul de cercetare documentara privind marca comunitara (solicitantul putând sa-si limiteze lista de produse/servicii sau sa-si retraga cererea, pentru a evita conflictul cu marcile opuse).

? cererile sunt supuse apoi examinarii (de fond) în ceea ce priveste motivele absolute de refuz

Fara ca acum sa intram în detalii, în aceasta faza se examineaza daca semnul solicitat a fi înregistrat ca marca, nu intra în categoria acelor semne care nu pot face obiectul unui drept exclusiv

? sunt publicate cererile care au trecut faza examinarii de fond (pentru motive absolute); în ceea ce priveste cererile depuse pe cale internationala, acestea sunt republicate (publicarea acestora fiind deja facuta de OMPI, în "WIPO Gazette of International Marks", imediat dupa examinarea preliminara)

Publicarea se face nu mai devreme de 30 de zile de la data la care i s-a comunicat solicitantului rezultatul raportului de cercetare documentara; publicarea se face în “Buletinul Marcilor Comunitare”. Totodata, OHIM îi informeaza asupra publicarii cererii de marca comunitara pe titularii marcilor comunitare sau ai cererilor de marca comunitara anterioare mentionate în raportul de cercetare comunitara (ATENTIE, nu îi informeaza si pe titularii marcilor nationale sau ai cererilor de marci nationale anterioare); în acest fel, acestia sunt avizati asupra posibilitatii de a depune contestatii (echivalentul juridic fiind cel al opozitiilor din Legea 84/98) la cererea de înregistrare. Observatie: începând cu 10 martie 2008, întocmirea raportului de cerecetare documentara, în bazele de date ale oficiilor nationale, devine facultativa si se va face numai la cererea expresa (si evident a unei taxe suplimentare) a solicitantului cererii de înregistrare.?????

?? dupa publicarea marcii, orice persoana interesata poate depune la OHIM observatii privind înregistrarea marcii

?? deasemenea, dupa publicarea marcii, orice persoana interesata poate depune opozitie la înregistrarea unei marci?

Observatiile se pot întemeia atât pe motivele absolute de refuz, cît si pe prevederile referitoare la calitatea solicitantului (art. 7 si respectiv art. 5 din Regulamentul CE 40/94). Opozitiile se pot întemeia pe conflictul cu drepturi anterioare (art. 8 din Regulamentul CE 40/94). Atât pentru cererile depuse pe cale regionala (la OHIM), cât si pentru cele depuse pe cale internationala (în baza Protocolului), termenul de depunere a observatiilor si opozitiilor este de 3 luni si se socoteste de la data publicarii efectuata de catre OHIM.

??examinarea eventualelor contestatii Daca în diverse faze ale procedurii, OHIM decide nerecunoasterea unor drepturi anterioare, respingerea sau limitarea, etc., cei interesati pot contesta aceste decizii.

? înregistrarea marcii si înscrierea acestora în Registrul Marcilor comunitare

Marcile care nu au fost respinse si care au o hotarîre definitiva sunt înscrise în Registrul Marcilor Comunitare; înregistrarea este conditionata de achitarea taxelor de înregistrare, cererile pentru care nu au fost achitate aceste taxe fiind considerate retrase.

6.2 Care este, schematic, procedura de înregistrare a marcii comunitare?

4

Depunerea cererii

Examinarea preliminara

Examinarea de fond motive abs si observ

Publ cererii

Opozitia tertilor

Examin opozitiilorRNM si certificat

Comunicare cerere oficii nationale

Observatiile tertilor

Cerc docum

Comunic solicrezult CD

Obs oficii nationale

CD oficii nationale

Marca comunitara; procedura de înregistrare

Nu au fost adm obsNu a fost retrase

urmare CDNu s-au admis opoz

Comunic rezult CD tit

6.3 Unde pot gasi detalii privind

procedura de înregistrare a marcilor comunitare?

În acest sens, accesati http://www.oami.europa.eu/en/mark/marque/directives/exam.htm

6.4 Care sunt procedurile parcurse Procedurile parcurase pentru înregistrarea marcilor comunitare colective sunt aceleasi ca pentru marcile comunitare

pentru înregistrarea unei marci comunitare colective?

individuale, cu observatia ca, în faza examinarii preliminare, suplimentar fata de marcile individuale, se examineazã existenta Regulamentului de utilizare a mãrcii si respectiv, a modului în care acest Regulament corespunde prevederilor legale.

Care sunt categoriile de semne care nu pot face obiectul unui drept exclusiv?

6.5

Care sunt motivele absolute de refuz?

Potrivit art. 7, din Regulamentul CE 40/94, „sunt refuzate la înregistrare: (a) semnele carenu sunt conforme art. 4 (respectiv, care nu pot constitui o marca); (b) marcile fara caracter distinctiv; (c) marcile care sunt compuse exclusiv din semne sau indicii putând servi, în comert, pentru a desemna felul, calitatea, cantitatea, destinatia, valoarea, provenienta geografica sau data fabricatiei produsului sau a prestarii de servicii sau alte caracteristici ale acestora; (d) marcile care sunt compuse exclusiv din semne sau indicii devenite uzuale în limbajul curent sau în obiceiurile bona fide si constante ale comertului; (e) semnele constituite exclusiv: — din forma impusa de chiar natura produsului, — din forma produsului necesara obtinerii unui rezultat tehnic, — din forma care da valoare substantiala produsului; (f) marcile care sunt contrare ordinii publice sau bunelor moravuri; (g) marcile de natura sa însele publicul, de exemplu cu privire la natura, calitatea sau provenienta geografica a produsului sau serviciului; (h) marcile care, în lipsa autorizatiei autoritatilor competente, trebuie refuzate sau invalidate în temeiul art. 6 ter din Conventia de la Paris privind protectia proprietatii industriale, denumita în continuare „Conventia de la Paris” (i) marcile care au insigne, embleme sau ecusoane, altele decât cele mentionate în art. 6 ter din Conventia de la Paris, si care prezinta un interes public special, cu exceptia cazului în care înregistrarea lor a fost autorizata de autoritatea competenta. (j) marcile de vinuri care constau sau care contin indicatii geografice destinate a identifica vinuri, sau marcile de bauturi spirtoase care constau sau contin indicatii gografice destinate a identifica bauturi spirtoase, daca vinurile sau bauturile spirtoase nu au aceasta origine; (k) marcile care constau sau contin denumiri de origine sau indicatii geografice, înregistrate conform Regulamentului CE 2081/92, daca acestea corespund situatiei vizate în art 13 al acestui regulament si se refera la acelasi tip de produse, cu conditia ca cererea de înregistrare a marcii sa fi fost depusa dupa data depunerii, la Comisie, a cererii de înregistrare a denumirii de origine sau a indicatiei geografice. Mai trebuie însa avuta în vedere o prevedere a Regulamentului CE 40/94: (art 7 alin 2) „Alin. (1) se aplica chiar daca motivele de refuz nu exista decât într-o parte a Comunitatii.”

6.6 Dupa întocmirea Raportului de cercetare documentara, OHIM îi informeaza si pe titularii/solicitantii marcilor nasionale anterioare, semnalate în rapoartele de cercetare documentara întocmite de oficiile nationale?

OHIM îi informeaza asupra publicarii cererii de marca comunitara pe titularii marcilor comunitare sau ai cererilor de marca comunitara anterioare mentionate în raportul de cercetare comunitara ; OHIM nu îi informeaza însa si pe titularii marcilor nationale sau ai cererilor de marci nationale anterioare

6.7 Poate fi înregistrata daca, de exemplu, exista un motiv absolut de refuz numai pentru una dei tarile membre ale UE?

Marca comunitara are un caracter unitar; daca aceasta nu îndeplineste conditiile de înregistrare (în particular, privind oricare din motivele absolute de refuz) chiar si numai într-un stat membru al UE, aceasta va fi refuzata la înregistrare ca marca comunitare. Într-o astfel de situatie, solicitantul are totusu posibilitatea sa transforme cererea de marca comunitara în cereri nationale, pastrînd data de depozit si data eventualelor prioritati, în acele tari în care marca îndeplineste conditiile legale si poate fi înregistrata.

6.8 Puteti da cîteva exemple de marci care nu pot fi înregistrate, deoarece pot fi considerate ca „uzuale”?

Marca nu trebuie sa fie costituita exclusiv din semne sau indicati, utilizate în comert, în legatura cu produsele sau serviciile respective; exemplificam cu semne care desemneaza: ? tipul, de exemplu "light", pentru tigari “usoare”; ? calitatea, de exemplu "premium" pentru diverse produse; ? cantitatea, de exemplu numere, scrise în diverse forme, cînd acestea fac trimitere la cantitate; ? destinatia, de exemplu "kitchen" or "bathroom" pentru substante pentru curatare; ? valoarea, de exemplu "cel mai ieftin"; ? originea geografica, numele locului, localitatii, regiunii sau tarii în care au fost fabricate produsele sau furnizate serviciile sau de unde consumatorii relevanti se asteapta ca acestea sa provina; ? data fabricarii produsului, de exemplu un anumit an pentru vinuri sau expresii de genul “prospete în fiacre zi” pentru fructe sau legume; ? data prestarii serviciului, de exemplu "24 hour banking" sau “7 zile din 7”; ? alte caracteristici ale produselor sau serviciilor, ca de exemplu “fara plumb” pentru benzina sau “fara zahar” pentru bauturi racoritoare.

6.9 Unde mai putem gasi astfel de

exemple?

Pentru alte exemple, puteti accesa http://oami.europa.eu/en/mark/marque/directives/exam.htm#Heading8

6.10 Sunt excluse de la protectie semnele protejate conform prevederilor art 6 ter al Conventiei de la Paris; cum putem sti care sunt aceste semne, pentru a evita utilizarea lor?

În acest sens, puteti accesa http://www.wipo.int/ipdl/en/search/6ter/search-struct.jsp .

6.11 O marca compusa din semne distinctive si nedistinctive, poate fi refuzata la înregistrare în baza motivelor absolute de refuz?

Conform prevederilor art 7 (alin (1) lit b, c si d) sunt refuzate la înregistrare marcile compuse exclusiv din semne nedistinctive; daca marca are si elemente distinctive, ea nu este compusa exclusiv din semne ne distinctive, deci nu contravine motivelor absolute de refuz. Cel mut vi se poate solicita ca nu invocati un drept exclusiv asupra elementelor lipsite de distinctivitate din ansambul marcii

6.12 Ce este „Disclaimer-ul”? DISCLAIMER = declaratia de neinvocare a unui drept exclusiv asupra unor elemente lipsite de distinctivitate din ansamblul unei marci.

6.13 Poate fi facuta declaratia ca nu se invoca un drept exclusiv si asupra altor elemente, dar care fac aplicabile alte prevederi din art 7 al Regulamentului CE 40/94, decît cele referitoare la distinctivitate?

Categoric nu; disclaimer-ul se aplica numai cu referire la elementele uzuale, generice, lipsite de distinctivitate, etc. Si numai daca marca nu este compusa exclusiv din astfel de semne.

6.14 Cît dureaza diveresele etape în procedura de înregistrare a unei marci comunitare?

Raportul anual pentru 2006 al OHIM, indica pentru perioada oct-dec 2006 urmatoarele termene: ? pentru 90,92% din numarul de cereri de marca comunitara, confirmarea primirii cererii s-a facut într-o saptamîna de la primirea cererii ? pentru 69,27% din numarul de cereri de marca comunitara, finalizarea examinarii (în fapt, examinarea preliminara si examinarea motivelor absolute de refuz) s-a facut în 12 saptamîni de la primirea cererii ? pentru 66,24% din numarul de cereri de marca comunitara, publicarea cererii de marca comunitara s-a facut

în 32 de saptamîni de la primirea cererii ? pentru 16,18% din numarul de cereri de marca comunitara, notificarea deciziei referitoare la opozitia formulata s-a facut în 4 luni de la închiderea procedurii între parti ? pentru 90,05% din numarul de cereri de marca comunitara, publicarea înregistrarii marcii comunitare, pentru cererile care nu au avut opozitii, s-a facut în 18 luni de la primirea cererii

6.15 Unde pot gasi lista consilierilor autorizati în proprietate industriala si specializati în marci, agreati de OSIM?

Lista consilierilor în proprietate industriala poate fi gasita accesînd http://www.osim.ro/cons/pconsilieri.htm si selectînd “Agentii secializate în proprietate industriala – marci si indicatii geografice.

6.16 Consilierii autorizati în proprietate industriala si specializati în marci, agreati de OSIM, sunt recunoscuti si de catre OHIM?

Consilierii autorizati în proprietate industriala si specializati în marci, agreati de OSIM, sunt recunoscuti si de catre OHIM; acestia va pot reprezenta în procedurile în raport cu OHIM referitoare la marcile comunitare cît si la design-ul comunitar.

7. RAPORTUL DE CERCETARE DOCUMENTARA

7.1 Cînd este întocmit „Raportul de cercetare documentara”?

Raportul de cerecetare documentara este întocmit dupa ecaminarea cererii de înregistrare a marcii comunitare, în ceea ce priveste îndeplinirea conditiilor din art 7 (motive absolute de refuz) din Regulamentul marcii comunitare

7.2 Cine intocmeste Raportul de cercetare documentara? Ce informatii contin Rapoartele de cercetare documentara?

Dupa ce a efectuat examinarea preliminara si a acordat o data de depozit cererii, daca solicitantul este îndreptatit la înregistrarea unei marci comunitare, OHIM întocmeste un raport de cercetare documentara în care sunt mentionate marcile comunitare sau cererile de marca comunitara anterioare a caror existenta a fost descoperita si care pot sa se opuna, în temeiul art. 8 din Regulamentul marcii comunitare (CE 40/94), înregistrarii marcii comunitare care face obiectul cererii.

Totodata, OHIM transmite o copie a cererii de înregistrare oficiilor de proprietate industriala ale statelor membre care care si-au dat acordul de a efectua o cercetare în propriul lor registru de marci pentru cererile de marca comunitara.

În termen de trei luni de la data primirii unei cereri pentru efectuarea unui raport de cercetare documentara, fiecare din aceste oficii comunica OHIM un raport de cercetare care, fie mentioneaza marcile nationale anterioare sau cererile de marca nationala anterioare a caror existenta a fost descoperita si care pot fi opuse, în temeiul aceluiasi articol, înregistrarii marcii comunitare care face obiectul cererii, fie constata ca cercetarea nu a

oferit nici un indiciu cu privire la astfel de drepturi nationale opozabile ; rapoartele întocmite de ofiviile nationale sunt comunicate OHIM.

Rapoartele de cercetare documentara nationale, care nu au fost communicate OHIM în 3 luni, de la data la care oficiile nationale au primit cererea pentru efectuarea unui raport de cercetare documentara, nu sunt luate în considerare si nu sunt communicate solicitantului.

În particular, trebuie stiut ca, din momentul aderarii României la Uniunea Europeana, OSIM efectueaza rapoarte de cercetare documentara pentru cererile de înregistrare a marcilor comunitare .

7.3 Cui sunt utile Rapoartele de cercetare documentara

? Deîndata ce rapoartele de cercetare documentara (pentru marcile comunitare si respectiv nationale anterioare) au fost întocmite, OHIM le comunica solicitantilor cererilor de înregistrare a marcilor comunitare; Ca urmare a primirii acestor rapoarte, solicitantul poate decide ca, din proprie initiativa, sa îsi retraga cererea sau sa îsi limiteze lista de produse si servicii, dupa cum poate decide sa continue procedura de înregistrare a marcii, comunicarea acestor rapoarte neavînd semnificatia unor avize de refuz.

Publicarea cererii de înregistrare a marcii comunitare nu poate avea loc mai devreme de o luna, cînd rapoartele de cercetare documentara au fost communicate solicitantului.

? Totodata, odata cu publicarea cererii de înregistrare, OHIM informeaza titularii si respectiv,

solicitantii marcilor comunitare anterioare, mentionate în raportul de cercetare documentara, pentru ca acestia sa se poata opune înregistrarii marcii comunitare ulterioare; trebuie totusi subliniat ca OHIM nu informeaza despre publicarea cererii de marca comunitara si pe titularii si respectiv solicitantii marcilor nationale anterioare, mentionate în rapoartele de cercetare documentara efectuate de catre oficiile nationale.

7.4 În procedura de înregistrare a marcilor comunitare, întocmirea Raportului de cercetare documentara este obligatorie?

În momentul de fata, întocmirea Raportului de cercetare documentara, pentru marcile comunitare si respectiv nationale anterioare (înregistrate de catre oficiile nationale care si-au dat acordul sa întocmeasca aceste rapoarte), este obligatorie. Dupa data de 10.03.2008, întocmirea rapoartelor de cercetare documentara de catre oficiile nationale, devine facultativa, se va efectua numai la cererea expresa a solicitantilor cererilor de marci comunitare si va fi conditionata de achitarea unor taxe; totodata, pentru oficiile nationale care si-au dat acordul de întocmire a rapoartelor de cercetare documentara nationale, termenul de întocmire a raportului se reduce de la trei, la doua luni.

7.5 Care va fi situatia întocmirii Rapoartelor de cercetare documentara în perspectiva

Dupa data de 10.03.2008, întocmirea rapoartelor de cercetare documentara de catre oficiile nationale, devine facultativa, se va efectua numai la cererea expresa a solicitantilor cererilor de marci comunitare si va fi conditionata de achitarea unor taxe; totodata, pentru oficiile nationale care si-au dat acordul de întocmire a

(dupa 10.03.2008)? rapoartelor de cercetare documentara nationale, termenul de întocmire a raportului se reduce de la trei, la doua luni. Daca solicitantul cererii nu a cerut (în mod expres) efectuarea unui astfel de raport de cercetare, sau daca nu a achitat taxa pentru efectuarea acestuia, în termenul prevazut pentru achitarea taxei de baza (respective, într-o luna de la depunerea cererii), solicitarea nu va face obiectul întocmirii raportului de cercetare documentara de catre oficiile nationale; pentru cererile internationale în care este desemnata Comunitatea Europeana, solicitarea întocmirii rapoartelor de cerectare documentara nationale se poate face în maxim o luna de la data la care OMPI a notificat OHIM-ul despre cererea de înregistrare internationala sau taxa pentru întocmirea raportului nu a fost facuta în acelasi termen.

7.6 Este posibil sa fie efectuata o cercetare documentara, anterior depunerii, pentru a sti daca o marca similara a fost deja înregistrata sau daca este disponibila?

În cazul în care doriti sa faceti propria cercetare documentara, trebuie sa stiti ca, baza de date, continînd toate marcile comunitare publicate de catre OHIM, poate fi accesata ON LINE. Baza de date poate fi consultata în oricare din cele cinci limbi oficiale ale OHIM; exemplu, la adresa www.oami.europa.eu/en/db.htm poate fi accesata interfata pentru limba engleza, iar la adresa www.oami.europa.eu/fr/db.htm poate fi accesata interfata pentru limba franceza, iar apoi, accesînd LINK-ul „CTM – ONLINE” se ajunge în interfata pentru cautarea în asa-numita „cercetare de baza". Accesare bazei de date este gratuita. Odata accesata baza de date, utilizînd butonul „HELP”, puteti afla semnificatia diferitelor cîmpuri si modul în care puteti face documentarea; pentru detalii, puteti consulta si „Ghidul privind marcile comunitare”, editat de OSIM”.

7.7 Sunt informati titularii marcilor comunitare anterioare, citati în Raportul de cercetare documentara, despre existenta cererii de înregistrare ulterioara a marcii comunitare?

Odata cu publicarea cererii de înregistrare, OHIM informeaza titularii si respectiv, solicitantii marcilor comunitare anterioare, mentionate în raportul de cercetare documentara, pentru ca acestia sa se poata opune înregistrarii marcii comunitare ulterioare

7.8 Sunt informati titularii marcilor nationaleanterioare, citati în Raportul de cercetare documentara, despre existenta cererii de înregistrare ulterioara a marcii comunitare?

OHIM nu informeaza pe titularii si respectiv solicitantii marcilor nationale anterioare, mentionate în rapoartele de cercetare documentara efectuate de catre oficiile nationale, despre publicarea cererii de marca comunitara. Acestia se pot informa despre existenta unor cereri de înregistrare a unor marci comunitare, identice sau similare, urmarcin Buletinul marcii comunitare (cu aparitie sapamânala) sau efectuînd cercetari cocumentare periodice în baza de date a marcilor comunitare ()la adresa www.oami.europa.eu/en/db.htm poate fi accesata interfata pentru limba engleza, iar la adresa www.oami.europa.eu/fr/db.htm poate fi accesata interfata pentru limba franceza, iar apoi, accesînd LINK-ul „CTM – ONLINE” se ajunge în interfata pentru cautarea în asa-numita „cercetare de baza".

7.9 Cum trebuie sa interpreteze comunicarea facuta de OHIM, referitoare la Raportul de cercetare documentara, titularul/solicitantul unei marci comunitare anterioare?

Notificarea facuta de OHIM are un rol pur informativ, fara consecinte asupra cererii de înregistrare (în afara de cazul în care solicitantul, ca urmare a primirii Raportului, o retrage sau îsi restrînge lista de produse/servicii) si nu trebuie considerata ca o opinie a OHIM privind existenta unui conflict real între marca citata si marcile în curs de înregistrare. O astfel de concluzie nu poate fi trasa decît daca detinatorul dreptului anterior depune opozitie la înregistrarea marcii si daca, în urma examinarii, opozitia este admisa.

7.10 Cum poate titularul/solicitantul unei marci comunitare, notificat de OHIM în legatura cu Raportul de cercetare documentare, poate sa afle detalii privind cerea de înregistrare de marca comunitara respectiva?

Titularul/solicitantul unei marci comunitare, notificat de OHIM în legatura cu Raportul de cercetare documentare, poate sa afle detalii privind cerea de înregistrare de marca comunitara respectivaefectuînd cercetari cocumentare periodice în baza de date a marcilor comunitare ()la adresa www.oami.europa.eu/en/db.htm poate fi accesata interfata pentru limba engleza, iar la adresa www.oami.europa.eu/fr/db.htm poate fi accesata interfata pentru limba franceza, iar apoi, accesînd LINK-ul „CTM – ONLINE” se ajunge în interfata pentru cautarea în asa-numita „cercetare de baza". Cunoscînd numarul cererii de înregistrare, acesta este introdus în cîmpul corespunzator si, dupa actionarea « butonului SEARCH » obtine acees la datele corespunzatoare marcii (comunitare).

8. PUBLICAREA CERERII, OBSERVATIILE TERTILOR SI OPOZITIA

8.1 Unde sunt publicate cererile de marci comunitare?

De marci comunitare sunt publicate în „Buletinul marcilor comunitare”,; acesta are aparitie satamînala.

8.2 Unde poate fi consultat Buletinul marcilor comunitare

Buletinul este publicat în toate limbile oficiale ale statelor membre ale Uniunii Europene si poate fi consultat accesînd http://oami.europa.eu/bulletin/ctm/ctm_bulletin_en.htm

8.3 Buletinul marcilor comunitare poate fi consultat si în limba româna?

Buletinul este publicat în toate limbile oficiale ale statelor membre ale Uniunii Europene iar dupa 01.01.2007, poate fi consultat si în limba româna.

8.4 Cînd este publicata cererea de marca comunitara?

În legatura cu marca comunitara, art. 40 din Regulamentul CE 40/94 privind marca comunitara prevede ca :

“(1) Daca conditiile pe care trebuie sa le îndeplineasca marca comunitara sunt respectate si daca termenul mentionat în art. 39 alin. (6) a expirat – respectiv au trecut cel putin 30 de zile de cînd Raportul de cercetare documentara a fost comunicat solicitantului,, cererea se publica, în masura în care aceasta nu este respinsa conform art. 37 si 38”.

8.5 Cine poate depune „observatii” la înregistrarea marcilor comunitare?

Conform art 41 din Regulamentul CE 40/94, dupa publicarea marcii, “orice persoana fizica sau juridica, precum si grupurile de fabricanti, producatori, prestatori de servicii, comercianti sau consumatori pot depune, observatii scrise la Birou, precizând motivele conform carora ar trebui refuzata înregistrarea marcii, în special în conformitate cu art. 7. Acestia nu dobândesc calitatea de parti în cadrul procedurii în fata biroului. Observatiile mentionate în alin. (1) sunt comunicate solicitantului, care va putea lua atitudine”

8.6 Care este termenul în care pot

fi depuse observatiile tertilor? Observatiile pot fi formulate în termen de trei luni de la publicarea cererii mãrcii comunitare, plus un termen aditional de o lunã (conform Comunicãrii Presedintelui OHIM nr.1 / 2000).

8.7 Care este valoarea taxelor care

trebuie platite pentru depunerea de observatii la înregistratea marcilor comunitare?

Pentru depunerea de observatii, în conditiile stabilite de Regulamentul marcii comunitare, nu se percep taxe.

8.8 Prin ce se caracterizeaza procedura observatiilor?

În esenta, procedura observatiilor au urmatoarele caracteristici: • desi are ca obiect motivele absolute de refuz, care sunt examinate “ex officio” în examinarea de fond, procedura observatiilor este initiata de interventia tertilor, • aceasta este prevazuta ca un mijloc de control pentru examinare, în ceea ce priveste motivele absolute de refuz; • nu este supusã taxelor legale; • pot fi invocate doar motive absolute de refuz; • odatã formulate observatiile, tertul nu este informat de catre OHIM cu privire la “solutionarea” observatiilor ; tertul poate totusi urmari daca observatiile au fost însusite sau nu si dacã marca a fost admisa la înregistrare, accesînd ON-LINE baza de date a OHIM ; • observatorul nu are calitatea de parte în procedura si nu va putea contesta decizia luata de OHIM în legatura cu observatiile formulate.

8.9 Pot fi contestate de catre

„observator” (cel care a depus observatiile) deciziile luate de OHIM în legatura cu observatiile formulate?

Conform art 41, din Regulamentul CE 40/94, observatorul nu are calitatea de parte în procedura si nu va putea contesta decizia luata de OHIM în legatura cu observatiile formulate (conform art 58, din Regulamentul CE 40/94, numai partile pot contesta deciziile oficiului).

8.10 Este înstiintat solicitantul despre depunerea observatiilor de catre terti si despre

Dupã expirarea termenului de trei luni (plus termenul aditional de o luna), în care pot fi primite atât observatii, solicitantul este notificat cu privire la observatiile depuse si i se acordã un termen limitã de rãspuns, în care sa îsi prezinte punctul de vedere cu privire la observatiile formulate.

continutul acestor observatii?

8.11 Pot fi contestate de catre solicitant deciziile luate de OHIM în legatura cu observatiile formulate?

Conform art 57, solicitantul, ca parte în procedura, poate contesta orice decizie luata de examinator; prin urmare, vor putea fi contestate inclusiv deciziile luate în legatura cu admiterea (în tot sau în parte) a observatiilor.

8.12 Ce este opozitia? Opozitia reprezinta un mijloc administrativ (o cale de atac ”administrativa”) acordat tertilor (persoane interesate), pentru apararea drepturilor anterioare, carora, dupa publicarea cererii de înregistrare a marcii, li se da posibilitatea de a ”opune” drepturi anterior dobândite, daca apreciaza ca marca ulterioara aduce atingere acestor drepturi; opozitia este limitata la motivele relative de refuz (opozitia trebuie sa se întemeieze pe prevederile art 8 din Regulamentul marcii comunitare CE 40/94).

8.13 Care este termenul de depunere a opozitiilor?

Termenul de depunere a opozitiilor este 3 luni de la publicarea marcii în Buletinul marcilor comunitare.

8.14 Ce reprezinta „motivele relative de refuz”?

Prevederile care reglementeaza conflictul semnelor ce se doresc înregistrate ca mari, cu drepturile anterioare, constituie asa-zisele motive relative de refuz sau anulare.

8.15 Cine poate depune opozitii la înregistrarea marcilor comunitare?

Opozitiile pot fi depuse: (a) în cazurile prevazute în art. 8 alin. (1) si (5), de catre titularii marcilor anterioare mentionati în art. 8

alin. (2), precum si de catre licentiatii abilitati de catre titularii acestor marci; (b) în cazurile prevazute în art. 8 alin. (3), de catre titularii de marci mentionati anterior; (c) în cazurile prevazute în art. 8 alin. (4), de catre titularii marcilor sau semnelor anterioare mentionati

anterior, precum si de persoanele autorizate, în temeiul dreptului national aplicabil, sa exercite aceste drepturi. Trebuie subliniat ca, în cazul marcilor comunitare, prin art. 8 alin 2. pct (ii) sunt recunoscute ca

drepturi anterioare nu numai marcile (înregistrate sau în curs de înregistrare) comunitare, ci si marcile nationale: din punct de vedere practic, aceasta înseamna ca, dupa publicarea cererii de marca comunitara în buletinul oficial al OHIM, titularii marcilor nationale, pot depune opozitii la înregistrarea acestor marci, opozitiile fiind depuse la OHIM (si nu la OSIM).

8.16 Care este valoarea taxei pentru depunerea opozitiei

În momentul de fata, valoarea taxei pentru depunerea opozitiei este de 350 euro; daca acestea nu sunt achitate înaintea expirarii termenului de opozitie (respectiv, în 3 luni de la publicarea marcii) opozitia este considerata ca nefiind depusa (Regula 17 alin.1).

8.17 Care este termenul pentru

depunerea taxei de opozitie? Taxa pentru depunerea opozitiei trebuie achitata înaintea expirarii termenului pentru depunerea opozitiei ; daca aceasta nu a fost achitata înaintea expirarii termenului de opozitie (respectiv, în 3 luni de la publicarea marcii) opozitia este considerata ca nefiind depusa (Regula 17 alin.1).

8.18 Pot fi opuse marcile (identice sau similare) nationale anterioare, cererilor de marci comunitare ulterioare, depuse pentru produse sau servicii identice sau similare?

În conformitate cu prevederile art. 8 alin 2. pct (ii) sunt recunoscute ca drepturi anterioare nu numai marcile (înregistrate sau în curs de înregistrare) comunitare, ci si marcile nationale; prin urmare, marcile (identice sau similare) nationale anterioare, sunt opozabile cererilor de marci comunitare ulterioare, depuse spre înregistrare pentru produse sau servicii identice sau similare .

8.19 Daca, în procedura de opozitie, se invoca o marca nationala anterioara, opozitia la înregistrarea unei marci comunitare se depune la OSIM?

Prin art. 8 alin 2. pct (ii) sunt recunoscute ca drepturi anterioare nu numai marcile (înregistrate sau în curs de înregistrare) comunitare, ci si marcile nationale: din punct de vedere practic, aceasta înseamna ca, dupa publicarea cererii de marca comunitara în buletinul oficial al OHIM, titularii marcilor nationale, pot depune opozitii la înregistrarea acestor marci. Opozitiile se depun la OHIM si nu la oficiul national care a înregistrat marca nationala (în particular, pentru marci anterioare înregistrate în România, opozitiile nu se depun la OSIM) ci la OHIM).

8.20 Ce trebuie sa cuprinda o opozitie care se bazeaza pe existenta unui drept anterior?

Daca opozitia este fondata pe motivul existentei unor marci anterioare sau pe motivul existentei altor drepturi anterioare (în semnsul art. 8 alin. (4) din Regulamentul CE 40/94), actul de opozitie trebuie sa cuprinda indicarea marcilor sau drepturilor anterioare pe care se fondeaza opozitia, indicarea calitatii persoanei care face opozitia (titular, solicitant, licentiat), din care sa rezulte dreptul opozantului de a depune opozitie, descrierea “precisa” (detaliata) a motivelor pe care se fondeaza opozitia.

Detalierea felului în catre trebuie motivata opozitia, este facuta în alin. 2-4 din Regula 15 din Regulamentul 2868/95, privind aplicarea Regulamentului CE 40/94; cînd actul opozitiei nu satisface prevederile din Regula 15, ca urmare a notificarii oficiului, motivele opozitiei pot fi depuse (Regula 17 alin 4) în 2 luni.

8.21 Poate prezenta opozantul dovezi pentru sustinerea opozitiei?

Ca urmare a depunerii opozitiei, oficiul da opozantului (Regula 19 alin.1) posibilitatea sa prezinte fapte, probe si obserevatii, sau, daca au fost depuse, sa le completeze într-un termen pe care (oficiul) îl fixeaza si care trebuie sa fie de cel putin 2 luni de la data prezumata a deschiderii procedurii de opozitie.; Regula 19 alin. 2 detaliaza care sunt actele si probele pe care trebuie sa le depuna opozantul în sustinerea opozitiei

8.22 În ce limba trebuie depuse actele si dovezile care sustin

Ca regula generala, opozitia, dovezile, actele justificative, etc., trebuie depuse în una din cele cinci limbi de lucru ale oficiului (reamintesc faptul ca limbile de lucru ale oficiului sunt engleza, franceza, germana, italiana si spaniola)

opozitia? indicata de catre solicitant în cererea de înregistrare si specificata odata cu publicarea marcii. Daca opozitia sau documentele nu au fost depuse în una din limbile oficiale, indicate de catre solicitant în

cererea de înregistrare, opozantul va trebui sa furnizeze o traducere a acestora (Regula 16 alin. 1) în termen de o luna de la expiarea termenului de depunere a opozitiilor (respectiv în 4 luni de la publicare).

Conform Regulii 16 alin. 2 partie (opozant si solicitant) pot ca, de comun acord, sa utilizeze în procedura de opozitie o alta limba decît cele anterior mentionate (dar conform art 115 alin.7, din cele 5 limbi de lucru ale oficiului): în acest caz, daca opozitia nu a fost depusa în aceasta limba, opozantul trebuie sa furnizeze o traducere în aceasta limba, într-o luna de la data cînd s-a convenit utilizarea acestei limbi; daca traducerea nu este furnizata în acest termen (Regula 16 alin. 2) “procedura ramîne neschimbata” (întelegînd prin aceasta ca procedura continua în una din limbile de lucru ale oficiului, indicate de solicitant la depunerea cererii.

Oficiul nu ia în considerare (Regula 19 alin. 4) “observatiile scrise sau documentele sau parti din acestea care nu au fost prezentate sau care nu au fost traduse în limba în care are loc procedura, în termenul stabilit”.

8.23 Ce se întîmpla daca documentele opozitiei nu au fost traduse sau nu au fost traduse în termen de catre opozant?

Oficiul nu ia în considerare (Regula 19 alin. 4) “observatiile scrise sau documentele sau parti din acestea care nu au fost prezentate sau care nu au fost traduse în limba în care are loc procedura, în termenul stabilit”.

8.24 Este informat solicitantul despre opozitia depusa si despre motivele opozitiei?

În Regulamentul marcii comunitare, este stipulata obligativitatea OHIM de a informa solicitantul: “cealalta parte (solicitantul) este informata de opozitie comunicîndu-i-se toate actele opozitiei, toate documentele furnizate de opozant, cît si toate comunicarile adresate de catre oficiu, uneia dintre parti, înaintea expirarii termenului prevazut în Regula 18 (rezultînd ca,în fapt, acest termen este cuprins între 2 si 26 de luni de la primirea opozitiei de catre oficiu)”.

8.25 Ce conditii trebuie sa îndeplineasca o opozitie pentru a fi supusa examinarii privind motivele invocate în opozitie?

Pentru ca opozitia sa fie supusa examinarii în ceea ce priveste motivele invocate în opozitie, ea trebuie mai întîi sa fie “admisibila”; astfel, opozitia este inadmisibila: ? daca taxa de opozitie nu a fost achitata în termen (respective, pîna la expirarea perioadei de opozitie- si care este de 3 luni de la publicare conform art. 43 alin. 1, din Regulamentul 40/94), opozitia este socotita a nu fi fost depusa; taxele platite dupa expirarea acestui termen sunt returnate opozantului; ? daca opozitia a fost depusa dupa expirarea termenului (de 3 luni de la publicare), daca nu indica în mod clar cererea împotriva careia s-a formulat opozitie, daca nu indica în mod clar marca sau drepturile anterioare pe care se fondeaza opozitia sau nu contine motivele opozitiei, si daca aceste iregularitati nu sunt remediate înaintea termenului de expirare a termenului de opozitie (respective, 3 luni de la publicare) oficiul respinge opozitia ca inadmisibila; ? daca opozantul nu depune traducerea în conditiile Regulii 16 (si aici atentie la terme, de regula în 4 luni de la publicrea marcii în discutie) opozitia este respinsa ca inadmisibila; daca opozantul furnizeaza (în termen) o traducere incompleta, în examinarea admisibilitatii este avuta în vedere doar partea tradusa; ? daca opozitia nu contine informatiile detaliate prevazute în Regula 15, precum si / sau actele necesare sustinerii opozitiei, si daca iregularitatile semnalate nu sunt remediate în termenul stabilit (respective, în 2 luni), oficiul respinge opozitia ca inadmisibila. Toate deciziile luante în virtutea celor aratate anterior (ca urmare a examinarii admisibilitatii) sunt communicate solicitantului.

8.26 Ce conditii trebuie sa îndeplineasca o opozitie pentru a fi admisibila?

Pentru ca opozitia sa fie supusa examinarii în ceea ce priveste motivele invocate în opozitie, ea trebuie mai întîi sa fie “admisibila”; astfel, opozitia este inadmisibila: ? daca taxa de opozitie nu a fost achitata în termen (respective, pîna la expirarea perioadei de opozitie- si care este de 3 luni de la publicare conform art. 43 alin. 1, din Regulamentul 40/94), opozitia este socotita a nu fi fost depusa; taxele platite dupa expirarea acestui termen sunt returnate opozantului; ? daca opozitia a fost depusa dupa expirarea termenului (de 3 luni de la publicare), daca nu indica în mod clar cererea împotriva careia s-a formulat opozitie, daca nu indica în mod clar marca sau drepturile anterioare pe care se fondeaza opozitia sau nu contine motivele opozitiei, si daca aceste iregularitati nu sunt remediate înaintea termenului de expirare a termenului de opozitie (respective, 3 luni de la publicare) oficiul respinge opozitia ca inadmisibila; ? daca opozantul nu depune traducerea în conditiile Regulii 16 (si aici atentie la terme, de regula în 4 luni de la publicrea marcii în discutie) opozitia este respinsa ca inadmisibila; daca opozantul furnizeaza (în termen) o traducere incompleta, în examinarea admisibilitatii este avuta în vedere doar partea tradusa; ? daca opozitia nu contine informatiile detaliate prevazute în Regula 15, precum si / sau actele necesare sustinerii opozitiei, si daca iregularitatile semnalate nu sunt remediate în termenul stabilit (respective, în 2 luni), oficiul respinge opozitia ca inadmisibila.

Toate deciziile luante în virtutea celor aratate anterior (ca urmare a examinarii admisibilitatii) sunt communicate solicitantului.

8.27 Care este procedura de derulare a opozitiei?

Daca opozitia este considerata ca fiind admisibila (Regula 18 alin. 1), oficiul informeaza partile (opozant si solicitant) ca procedura este deschisa 2 luni de la primirea opozitiei; daca, înaintea expirarii acestui termen, partile prezinta cereri de prelungire, termenul poate fi prelungit cu maxim 24 de luni. ? În cazul în care, în termenul stabilit, dupa caz, cererea este retrasa sau limitata la produsele/serviciile care nu fac obiectul opozitiei, daca oficiul este informat de o întelegere între parti, sau daca cererea a fost respinsa printr-o procedura paralela, opozitia este închisa (Regula 18 alin. 2). ? În cazul în care, în termenul stabilit, solicitantul limiteaza îsi lista, suprimînd anumite produse/servicii care fac obiectul opozitiei, oficiul înstiinteaza opozantul si il invita sa precizeze daca îsi mentine opozitia, iar în caz afirmativ, sa precizeze pentru care din produsele/serviciile ramase în lista îsi mentine opozitia; daca, urmare a limitarii, opozantul îsi retrage opozitia, procedura de opozitie este închisa. Daca, în termenul în care procedura de opozitie este deschisa, procedura se închide ca urmare a unei retrageri a cererii, a unei limitari a listei de produse/servicii sau ca urmare a retragerii opozitiei, taxele de opozitie sunt returnate. ? Daca în termenul stabilit de oficiu opozantul nu face dovada existentei, validitatii sau întinderii protectiei marcii anterioare sau a dreptului anterior, cît si calitatea acestuia de a depune opozitie, opozitia este respinsa ca ne fondata. ? Daca opozitia nu este respinsa (ca ne fondata) observatiile opozantului sunt comunicate solicitantului, acordîndu-i-se un termen pentru raspuns; în lipsa unui raspuns din partea solicitantului, oficiul decide în baza materialelor de care dispune. ? Daca solicitantul prezinta un punct de vedere, oficiul comunica opozantului punctul de vedere al solicitantului si – daca apreciaza ca e necesar, îl invita sa îsi prezinte observatiile într-un termen pe care îl stabileste oficiul. Si în aceasta faza, procedura se poate închide ca urmare a unei retrageri a cererii, a unei limitari a listei de produse/servicii sau ca urmare a retragerii opozitiei. Cînd e cazul, oficiul poate invita partile sa-si limiteze observatiile la probleme particulare, cît si sa le autorizeze sa prezinte si alte probleme ca urmare a derularii procedurii.

8.28 Poate fi suspendata procedura de examinare a unei opozitii?

În ce cazuri poate fi suspendata procedura de

Procedura de opozitie poate fi suspendata în urmatoarele cazuri: - daca opozitia are la baza o cerere de înregistrare a unei marci, pîna la luarea unei hotarîri definitive în legatura cu aceasta; - daca opozitia are la baza are la baza existenta unei indicatii geografice sau a unei denumiri de origine, pîna la luarea unei hotarîri definitive în legatura cu aceasta; - daca circumstantele justifica o asemenea suspendare.

examinare a unei opozitii?

8.29 Pot fi înregistrate mai multe opozitii la aceeasi marca comunitara?

La înregistrarea unei marci, pot fi înregistrate si opozitii multiple; daca la o aceeasi marca sunt înregistrare mai multe opozitii, oficiul le poate conexa; deasemenea, oficiul poate reveni asupra conexarii si sa divizeze acesta procedura. Daca o decizie definitiva de refuz a fost luata pentru o cerere de înregistrare, procedurile de opozitie care se bazau pe aceasta cerere sunt considerate sunt considerate stinse, partile fiind informate de aceasta; în ceea ce priveste taxele, în acest caz, în sensul art. 81 alin 4, din Regulamentul 40/94 (divizia de opozitie este ce care decide repartizarea taxelor de opozitie), oficiul ramburseaza 50% din taxele de opozitie achitate fiecarui opozant a carui opozitie a fost considerata stinsa.

8.30 Pot fi opuse marcile care, desi înregistrate, nu sunt utilizate?

Conform art. 43 alin. 2 din Regulamentul CE 40/94, la cererea solicitantului, opozantul trebuie sa faca dovada utilizarii marcii în ultimii 5 ani anteriori publicarii marcii în discutie; solicitarea dovezilor de utilizare, cît si depunerea acestor probe sunt supuse termenelor (Regula 22 alin. 2 si 3).

8.31 Cum poate dovedi opozantul utilizarea marcii/marcilor opuse?

Probele privind utilizarea pot consta în ambalaje, etichete, baremuri de pret, cataloage, facturi, fotografii, anunturi în ziare, ca si declaratii scrise în sensul art. 76 alin. 1 pct. f din Regulamentul CE 40/94.

8.32 Care este rolul OHIM în examinarea unei opozitii referitoare la o marca comunitara?

Dupa examinarea admisibilitatii, în procedura de opozitie rolul OHIM este mai mult de mediere între opozant si solicitant; oficiul finalizeaza procedura (în sensul luarii unei decizii) doar atunci cînd este evident ca partile nu pot ajunge la o întelegere : din acest motiv, numai perioada cît procedura este deschisa, poate dura 26 de luni; daca adaugam 3 luni dupa publicare si alte cîteva luni pentru luarea unei decizii, procedura de opozitie poate dura si 2,5 ani. În acelasi timp, si “politica de taxe” este gîndita în acelasi sens; daca, în termenul în care procedura de opozitie este deschisa, „conflictul” se închide ca urmare a unei retrageri a cererii, a unei limitari a listei de produse/servicii sau ca urmare a retragerii opozitiei, taxele de opozitie sunt returnate.

8.33 Pot fi contestate deciziile luate în examinarea opzitiilor?

Deciziile luate în procedurile privind opozitiile pot fi contestate; conform reglementarilor (art 57) din Regulamentul marcii comunitare, “Deciziile examinatorilor, ale diviziilor de contestatie/opozitie, ale diviziei de administrare a marcilor si problemelor juridice si ale diviziilor de anulare sunt apte pentru recurs. Recursul are un efect suspensiv. O decizie care nu pune capat unei proceduri în privinta uneia dintre parti nu poate face obiectul unui recurs decât odata cu decizia finala, în afara de cazul în care decizia mentionata nu prevede posibilitatea unui recurs independent.”

8.34 Poate solicitantul sa conteste decizia luata în examinarea opozitiei?

Deciziile luate în procedurile privind opozitiile pot fi contestate de ambele parti ale procedurii, respectiv atît de catre solicitant cît si de catre opozant: conform reglementarilor (art 57) din Regulamentul marcii comunitare, “Deciziile examinatorilor, ale diviziilor de contestatie/opozitie, ale diviziei de administrare a marcilor si problemelor juridice si ale diviziilor de anulare sunt apte pentru recurs”.

8.35 Poate opozantul sa conteste decizia luata în examinarea opozitiei?

Deciziile luate în procedurile privind opozitiile pot fi contestate de ambele parti ale procedurii, respectiv atît de catre solicitant cît si de catre opozant: conform reglementarilor (art 57) din Regulamentul marcii comunitare, “Deciziile examinatorilor, ale diviziilor de contestatie/opozitie, ale diviziei de administrare a marcilor si problemelor juridice si ale diviziilor de anulare sunt apte pentru recurs”.

8.36 Ce poate face detinatorul legitim al unei marci daca macra comunitara a fost înregistrata de catre agentul sau reprezentantulsau?

Conform prevederilor art 8, alin. 3, detinatorul legitim al unei marci se poate opune la înregistrarea marcii, daca aceasta a fost facuta de catre agentul sau reprezentantul sau. Explicarea detaliata a unor astfel de situatii, o gasiti accesînd http://oami.europa.eu/en/mark/marque/pdf/part_3-EN.pdf .

9. RECURSUL ÎMPOTRIVA DECIZIILOR LUATE DE OHIM (CONTESTAREA DECIZIILOR)

9.1 Pot fi atacate cu recurs, deciziile luate de OHIM în procedurile desfasurate în fata oficiului? Pot fi contestate deciziile luate de OHIM?

Potrivit art. 57 din RMC, toate deciziile luate de OHIM, respectiv deciziile examinatorilor, ale serviciului opozitii, serviciului de administratie a marcilor si problemelor juridice si serviciului de anulare, sunt susceptibile de a fi atacate cu recurs.

9.2 Cum se deruleaza procedura recursului?

Recursul trebuie formulat în scris, în termen de doua luni de la comunicarea deciziei. Recursul nu se considera ca s-a formulat decât dupa plata taxei de recurs. In termen de patru luni de la notificarea deciziei trebuie depus un memoriu cuprinzând motivele recursului. Recursul trebuie sa cuprinda urmatoarele: - numele si adresa solicitantilor; - daca solicitantul a desemnat un reprezentant, numele si adresa acestuia; - o declaratie indicând decizia atacata si precizând în ce masura aceasta decizie trebuie reformata sau anulata. Recursul este depus în limba de procedura a deciziei atacate.

9.3 Cum sunt revizuite deciziile „ex parte”?

Daca partea care a formulat recursul este singura parte în procedura, si daca departamentul a carui decizie este contestata considera ca recursul este admisibil si bine fondat, departamentul respectiv rectifica decizia. Daca decizia nu este rectificata într-o luna de zile de la primirea motivelor, recursul este retrimis imediat Camerei de recurs, fara nici un comentariu cu privire la fond.

9.4 Cum sunt revizuite deciziile „inter partes”?

Când partea care a formulat recursul este în contradictoriu cu cealalta parte si daca departamentul a carui decizie este contestata considera ca apelul este admisibil si bine fondat, acesta va rectifica propria decizie. Decizia poate fi rectificata numai daca departamentul a carui decizie este contestata notifica cealalta parte de intentia sa de a o rectifica, si daca cealalta parte accepta aceast fapt în termen de doua luni de la primirea notificarii. Daca, în termen de doua luni de la primirea notificarii, cealalta parte nu accepta ca decizia contestata sa fie rectificata si face declaratie în acest sens sau nu face nici o declaratie în aceasta perioada, recursul va fi remis imediat Camerei de recurs fara nici un comentariu cu privire la fond.

Totusi, daca departamentul a carui decizie este contestata nu considera recursul admisibil si bine fondat în termen de o luna de la primirea motivelor recursului, în loc sa ia masurile prevazute mai sus, remite recursul imediat Camerei de recurs, fara nici un comentariu cu privire la fond. Daca recursul este admisibil, Camera de recurs examineaza recursul.

9.5 Care este procedura Camerei de recurs în procedurile „inter partes”?

In cursul examinarii recursului, Camera de recurs invita partile, ori de câte ori este necesar sa prezinte, în termenul stabilit, observatiile cu privire la notificarile adresate.

Dupa examinarea recursului, Camera de recurs ia hotarârea cu privire la recurs; aceasta poate, fie sa exercite competentele instantei care a luat decizia atacata, fie sa trimita cazul respectivei instante pentru continuarea procedurii.

In cazul în care camera de recurs trimite cauza instantei care a luat hotarârea pentru continuarea procedurii, aceasta instanta este legata de motivele si dispozitivul deciziei camerei de recurs, cu atât mai mult cu cât faptele sunt aceleasi. Deciziile Camerei de recurs nu produc efecte decât la expirarea termenului de doua luni de la notificarea deciziei acesteia.

9.6 Pot fi atacate deciziile Camerei de recurs?

Deciziile luate de catre Camera de recurs pot fi contestate la Tribunalul de prima instanta al Curtii de Justitie a Comunitatii europene, în termen de doua luni de la comunicarea deciziei.

10. ÎNREGISTRAREA SI PUBLICAREA MARCII ÎNREGISTRATE; DREPTURILE TITULARULUI; DURATA PROTECTIEI SI REÎNNOIREA

10.1 Ce este registrul marcilor comunitare?

Registrul marcilor comunitare este o baza de date, tinuta sub forma electronica, în care sunt pastrate toate elementele (datele) esentiale specifice fiecarei marci admise la înregistrare; registrul este actualizat ori de cîte ori apar modificari (schimbarti privind datele titularului, date privind transmiterea drepturilor, modificari (neesentiale) ale marcii, etc.) în legatura cu marca înregistrata.

10.2 Ce înseamna „înregistrarea marcii comunitare”?

Înregistrarea marcii comunitare înseamna înscrierea acesteia în Registrul marcilor comunitare

10.3 Care este data înregistrarii unei marci comunitare?

Data înregistrarii marcii comunitare este data la care aceasta este înscrisa în Registrul marcilor comunitare si este conditionata de achitarea taxelor de înregistrare în cuantumul si în termenul legale. Înregistrarea marcii comunitare (respectiv înscrierea acesteia în Registrul marcilor comunitare) este publicata în Buletinul marcilor comunitare. Dacataxele de înregistrare nu sunt achitate, în cuantumul si în termenul legale, marca este considerata retrasa.

10.4 De ce este importanta data înregistrarii?

De la data înregistrarii începe perioada celor 5 ani în care titularul poate fi decazut din drepturi pentru neutilizarea marcii.

10.5 Cine este titularul unei marci comunitare înregistrate?

Titularul unei marci este persoana, fizica sau juridica, în numele careia marca a fost înregistrata în Registrul marcilor comunitare.

10.6 Unde se publica marcile comunitare înregistrate?

Marcile comunitare, admise la înregistrare, sunt publicate în “Partea B” a Buletinului de Marci Comunitare; consultarea acestor buletine se poate face accesînd: http://oami.europa.eu/en/mark/bull.htm .

10.7 Mai pot fi înregistrate opozitii dupa publicarea înregistrarii?

NU! Opozitiile pot fi înregistrate (în termenul legal) numai dupa publicarea cererii de înregistrare a marcii (facuta în “Partea A” a Buletinului de Marci Comunitare).

10.8 Care este valoarea taxei de înregistrare pentru o marca comunitara individuala?

Taxa pentru înregistrarea unei marci comunitare este de 850 euro, pentru primele trei clase de produse si servicii, la care se adauga 150 euro pentru fiecare clasa de produse si servicii peste a treia. Taxa de înregistrare trebuie achitata dupa acceptarea înregistrarii marcii. OHIM va va notifica asupra valorii taxei ce trebuie achitata cît si asupra termenului de plata; daca taxa de înregistrare nu este achitata în termen, cererea este considerata retrasa.


10.9 Care este valoarea taxei de înregistrare pentru o marca

Taxa pentru înregistrarea unei marci comunitare este de1700 euro, pentru primele trei clase de produse si servicii, la care se adauga 300 euro pentru fiecare clasa de produse si servicii peste a treia.

comunitara colectiva? Taxa de înregistrare trebuie achitata dupa acceptarea înregistrarii marcii. OHIM va va notifica asupra valorii taxei ce trebuie achitata cît si asupra termenului de plata; daca taxa de înregistrare nu este achitata în termen, cererea este considerata retrasa.


10.10 Ce se întîmpla daca taxa de înregistrare nu este achitata în termen?

Daca taxa de înregistrare nu este achitata în termen, cererea este considerata retrasa.

10.11 Care este durata de valabilitate a înregistrarii unei marci comunitare?

Valabilitatea unei marci comunitare este de 10 ani, de la data depunerii cereriide înregistrare, marca putînd fi reînnoita, nelimitat, pentru altei noi perioade de 10 ani, cu respectarea termenelor si cu plata taxei de reînnoire.

De regula, OHIM informeaza, în timp util, titularii despre expirarea înregistrarii marcii; daca, din varii motive, oficiul omite sa notifice titularul, aceasta nu implica responsabilitate oficiului, ci exclusive pe cea a titularului.

10.12 Cînd trebuie depusa cererea de reînnoire a unei marci comunitare?

Cererea de reînnoire trebuie depusa într-o perioada nu mai mare de 6 luni înainte de data la care protectia urmeaza sa înceteze. Taxele de reînnoire trebuie achitate în aceeasi perioada; achitarea acestora se poate face si în maxim 6 luni dupa expirarea duratei de protectie a marcii, dar, aceasta implica achitarea unor taxe (de penalizare) suplimentare de catre titular. Indiferent cînd a fost depusa (în termenul legal) cererea de reînnoire, reînnoirea produce efecte în ziua imediat urmatoare expirarii perioadei anterioare de protectie.

10.13 Poate fi extinsa lista de produse si servicii a marcii comunitare, cu ocazia reînnoirii?

Lista de produse si servicii, din cererea de reînnoire, nu poate fi extinsa, fata de lista acceptata la înregistrarea marcii; în cererea de reînnoire, solicitantul poate, însa sa limiteze lista de produse si servicii; cînd cererea de reînnoire contine o lista de produse/servicii limitata, înregistrarea va fi reînnoita numai pentru lista de produse si servicii limitata

10.14 Ce se întîmpla daca taxa de reînnoire achitata este mai mica decît cea corespunzatoare numarului total de clase din cererea de reînnoire?

Daca taxele au fost achitate numai pentru o parte din lista, care nu acopera numarul total de clase (Nisa), înregistrarea va fi reînnoita numai pentru o lista de produse si servicii limitata, corespunzator taxei achitate.

10.15 Care sunt drepturile titularului

unei marci înregistrate? Articolul 3, Directiva CE 89/104, preluat în art. 9 din Regulamentul marcii comunitare, prevede care sunt drepturlie conferite titularului; astfel, “(1) Marca înregistrata confera titularului sau un drept exclusiv. Titularul este abilitat sa (ceara instantelor sa) interzica tertilor sa utilizezeîn lumea afacerilor, fara consmtamântul sau: (a) un semn identic cu marca pentru produse sau servicii identice cu acelea pentru care marca a fost înregistratã; (b) un semn care, datã fiind identitatea sau asemanarea cu marca ori datã fiind identitatea sau asemãnarea produselor sau serviciilor cãrora li se aplicã semnul cu produsele sau serviciile pentru care marca a fost înregistratã, ar produce în perceptia publicului un risc de confuzie, incluzând si riscul de asociere a mãrcii cu semnul; (2) un semn identic sau asemãnãtor cu marca pentru produse sau pentru servicii diferite de cele pentru care marca este înregistratã, când aceasta din urmã a dobândit un renume (dupa caz, în România sau în Comunitatea europeana) si dacã, din folosirea semnului, fãrã motive întemeiate, s-ar putea profita de caracterul distinctiv ori de renumele mãrcii sau folosirea semnului ar cauza titularului mãrcii un prejudiciu. (3) Daca conditiile alin. (1) si (2) sunt îndeplinite, titularul poate interzice tertilor în special: (a) aplicarea semnului pe produse sau pe ambalaje; (b) oferirea produselor sau comercializarea ori detinerea lor în acest scop sau, dupã caz, oferirea sau prestarea serviciilor, sub acest semn; (c) importul sau exportul produselor sub acest semn; (d) utilizarea semnului pe acte legate de afaceri (documente) sau pentru publicitate ».

10.16 Care este momentul, începînd cu care o marca comunitara este opozabila tertilor?

Dreptul conferit de marca nu este opozabil tertilor decît dupa publicarea înregistrarii marcii. Pot fi solicitate daune, si pentru faptele ulterioare publicarii cererii de înregistrare a marcii, daca dupa înregistrare, utilizarea acesteia a fost interzisa unei terte persoane.

10.17 Care sunt actele pe care titularul unei marci nu le poate interzice tertilor?

Titularul marcii nu poate sa se interzica altor persoane , utilizarea în lumea afacerilor: - a numelui sau adresei sale; - a indicatiilor care se referã la specia, calitatea, destinatia, valoarea, originea geograficã, perioada de fabricatie a

Ce reprezinta „limitarea drepturilor titularului”?

produsului sau perioada prestãrii serviciului sub marcã, precum si la orice alte caracteristici ale acestora si dacã utilizarea este fãcutã conform practicilor loiale; - a mãrcii dacã aceasta este necesarã pentru a indica destinatia produsului sau serviciului si în acest caz dacã utilizarea este fãcutã conform practicilor loiale, atâta timp cât sunt folosite conform uzantelor oneste în domeniul industrial sau comercial. Dreptul conferit de marca nu permite titularului sau sa interzica unui tert utilizarea, în lumea afacerilor, a unui drept anterior, cu aplicabilitate locala, daca acest drept este recunoscut prin legea statului în cauza si în limita teritoriului în care acesta este recunocut.

10.18 Ce reprezinta „epuizarea dreptului la marca”?

Titularul unei marci înregistrate nu poate cere sa se interzica altor persoane detinerea, oferirea spre vânzare sau comercializarea produselor care poartã aceastã marcã, pentru produsele care au fost puse în comert de însusi titularul mãrcii sau cu consimtãmântul acestuia. Pentru motive justificate, titularul se poate opune comercializarii ulterioare a produselor, în special cînd starea produselor s-a modificat sau s-a deteriorat dupa punerea pe piata. Conform prevederilor Regulamentului marcii comunitare epuizarea dreptului la marca are loc pentru produse puse în comert (de catre titular sau cu acordul sau) pe teritoriul Comunitatii Europene.

10.19 Ce poate face detinatorul legitim al unei marci daca macra comunitara a fost înregistrata de catre agentul sau reprezentantulsau?

Daca o marca comunitara a fost înregistrata în numele agentului sau a reprezentantului celui care este detinatorul legitim al marcii (art. 11, Regulamentul marcii comunitare), fara autorizarea sa, da dreptul acestuia sa se opuna utilizarii marcii de catre agentul sau reprezentantul care a înregistrat marca, daca titularul nu a autorizat aceasta utilizare si daca agentul sau reprezentantul nu îsi poate justifica actiunea. Explicarea detaliata a unor astfel de situatii, o gasiti accesînd http://oami.europa.eu/en/mark/marque/pdf/part_3-EN.pdf .

10.20 În timpul perioadei de protectie a marcii, poate titularul sa modifice sau sa extinda lista de produse a marcii?

Oricînd în timpul perioadei de protectie a marcii, titularul poate sa-si limiteze lista de produse/servicii sau sa renunte la marca, el nu poate sa modifice sau sa extinda aceasta lista.

10.21 Ce este Registrul marcilor comunitare?

Registrul marcilor comunitare reprezinta o baza de date, în care sunt înscrise toate date relevante referitoare la marcile comunitare înregistrate. Existenta registrului este reglementata de articolul 83 din Regulamentul CE 40/94 cu privire la Marca Comunitara. Detaliile referitoare la mentiunile înscrise în acest registru pot fi gasite în Regulamentul 2868/1995 cu privire la aplicarea Regulamentului CE 40/94

10.22 Este accesibil publicului Registrul marcilor comunitare?

Registrul marcilor comunitare, cît si datele corespunzatoare cererilor de înregistrare a marcilor comunitare, pot fi consultate la adresa www.oami.europa.eu/en/db.htm , unde poate fi accesata interfata pentru limba engleza, sau la adresa www.oami.europa.eu/fr/db.htm , undepoate fi accesata interfata pentru limba franceza, iar apoi, accesînd LINK-ul „CTM – ONLINE”.

10.23 Ce înseamna „inspectie publica”

Inspectia publica reprezinta modalitatea prin care OHIM pune la dispozitia tertilor sau a solicitantilor de marci comunitare informatii din Registrul Comunitar sau din dosarele cererilor de înregistrare a marcilor comunitare.

10.24 În ce conditii pot fi obtinute informatii din dosarele cererilor de înregistrare a marcilor comunitare?

În ceea ce priveste inspectia publica a dosarelor cererilor de înregistrare a marcilor comunitare, obtinerea informatiilor se realizeaza în anumite conditii: ? consultarea publica nu se poate efectua decât dupa publicarea marcii, existând totusi si exceptii cum ar fi: ? consultarea unui dosar se poate realiza in situatia in care, solicitantul cererii de marca îsi da acordul în acest sens,

? sau, daca persoana care cere consultarea poate dovedi ca solicitantul marcii comunitare a declarat ca dupa înregistrarea marcii, se va prevala de drepturile conferite de aceasta împotriva lui, situatie în care consultarea poate fi efectuata si fara consimtamântul solicitantului; ? obtinerea informatiilor este conditionata de plata unor taxe. Modalitatile de inspectie publica sunt stabilite prin Regula 89 din Regulamentul CE 2868/95 si se refera fie la documentele originale, fie la copiile respectivelor documente, extrase din mijloacele tehnice de stocare a informatiilor, în cazul dosarelor astfel arhivate. Solicitantul/titularul cererii de înregistrare a marcii comunitare precum si mandatarul/ reprezentantul desemnat al acestuia, pot avea acces la informatiile cuprinse în Registru în orice moment, atât pe parcursul procedurii de înregistrare, cât si dupa înregistrarea marcii respective.

10.25 Este restrictionat accesul solicitantului sau a reprezentantului acestuia la datele din dosarul cererii de înregistrare?

Solicitantul/titularul cererii de înregistrare a marcii comunitare precum si mandatarul/ reprezentantul desemnat al acestuia, pot avea acces la informatiile cuprinse în Registru în orice moment, atât pe parcursul procedurii de înregistrare, cât si dupa înregistrarea marcii respective.

10.26 Poate fi restrictionat accesul publicului la anuite parti din dosarul cererii de înregistrare?

Anumite parti ale dosarelor pot fi excluse din consultarea publica; astfel, în conformitate cu dispozitiile art.84 alin.4 din Regulamentul 40/94 partile din dosar excluse din consultare, sunt stabilite prin norma 88 si sunt prezentate în cele ce urmeaza: a) documentele privind excluderea sau contestarea unor examinatori sau membri ai diviziilor instituite in cadrul Oficiului, în sensul art.132 din regulament; b) proiectele de decizie si de aviz, precum si toate celelalte documente interne care servesc pregatirii deciziei si

avizului; c) partile din dosar pe care partea în cauza le doreste confidentiale si pentru care a manifestat un interes special inainte de solicitarea de consultare publica, cu exceptia situatiei în care consultarea acestor parti este justificata de interesele legitime ale partii care solicita consultarea, respectivele interese prevalând in fata intereselor celeilalte parti.

11. TRANSMITEREA DREPTURILOR

11.1 Care sunt situatiile în care este transferat dreptul asupra marcii?

Transferul marcilor, de la un vechi titular catre un nou titular, poate avea loc, în principiu, în doua situatii: ? prin cesionarea marcii si ? prin succesiune legala; pe de alta parte, Regulamentul marcii comunitare nu face deosebire între transferul cererii de înregistrare si transferul marcii înregistrate, astfel ca solicitantul poate transfera o cerere de înregistrare a marcii, oricînd în cursul procedurii de înregistrare, iar titularul poate transfera o marca înregistrata, atît timp cît depturile sale asupra marcii nu s-au stins.

11.2 Pot fi transferate si cererile de înregistrare sau numai marcile comunitare înregistrate?

Regulamentul marcii comunitare nu face deosebire între transferul cererii de înregistrare si transferul marcii înregistrate, astfel ca solicitantul poate transfera o cerere de înregistrare a marcii, oricînd în cursul procedurii de înregistrare, iar titularul poate transfera o marca înregistrata, atît timp cît depturile sale asupra marcii nu s-au stins.

11.3 Pot fi transferate marcile independent de fondul de comert sau numai împreuna cu acesta?

Marcile comunitare pot fi transferate, independent de transmiterea fondului de comert al intreprinderii, în care aceasta este încorporatã, transmiterea putînd fi totala (respectiv, aceasta fiind facuta pentru întreaga lista de produse si servicii a marcii) sau partiala (respectiv, doar pentru o parte din produsele si/sau serviciile din lista marcii înregistrate sau în curs de înregistrare).

11.4 Poate fi transferata o marca comunitara numai pentru o parte a teritoriului UE?

Dat fiind caracterul unitar al marcii comunitare, transferul marcii (indiferent ca e total sau partial) nu poate fi limitat teritorial la nivelul Comunitatii. Aceasta însemna ca, urmare a transferului, marca nu poate avea un detinator legitim pentru unele din statele Comunitatii si un altul pentru celelalte state, pentru aceleasi produse sau servicii; pricipiul caracterului unitar este însa espectat daca, pentru aceeasi marca, o parte din lista de produse va aprtine unui titular iar cealalta parte altuia, marca acoperind însa, întreg teritotiul Comunitatii.

11.5 Poate fi limitat teritorial transferul unei marci?

Dat fiind caracterul unitar al marcii comunitare, transferul marcii (indiferent ca e total sau partial) nu poate fi limitat teritorial la nivelul Comunitatii. Aceasta însemna ca, urmare a transferului, marca nu poate avea un detinator legitim pentru unele din statele Comunitatii si un altul pentru celelalte state, pentru aceleasi produse sau servicii; asa cum am aratat, însa, pricipiul caracterului unitar este însa espectat daca, pentru aceeasi marca, o parte din lista de produse va aprtine unui titular iar cealalta parte altuia, marca acoperind însa, întreg teritotiul Comunitatii.

11.6 Cînd are loc transferul unei

marci prin succesiune legala? Transferul prin succesiune legala, poate aparea în doua situatii: ? fie prin decesul, dupa caz, al solicitantului unei cereri de înregistrare sau al titularului unei marci, caz în care, transferul va fi facut catre succesorul legal; ? fie prin fuziunea a doua sau mai multe intreprinderi, caz în care intreprinderea rezultata este succesorul legal al intreprinderilor care au fuzionat. În cazul în care patrimoniul titularului mãrcii este transmis în totalitate, aceastã transmitere are ca efect si transferul drepturilor cu privire la marcã, cu exceptia cazurilor în care, în conformitate cu prevederile legale aplicabile în cazul transferului de active, nu este stipulat altfel.

11.7 Ce conditii minime trebuie sa îndeplineasca un contract de transmitere a drepturilor

Cu exceptia cazurilor în care transmiterea de drepturi are loc ca urmare a hotarîrii unei instante, actul de transmitere a drepturilor trebuie facut în scris, acest trebuind sa fie semnat de ambele parti, în caz contrar, contractul fiind nul de drept.

11.8 În ce conditii înscrie OHIM transferul în Registrul marcilor comunitare?

La cererea cel putin a uneia dintre parti, transferul drepturilor va fi înscris în Registrul marcilor comunitare si publicat; pentru transferul cererilor de înregistrare, cererea de transfer va trebui depusa în una din cele doua limbi mentionate în cerere, iar în cazul cererii de transfer a marcilor comunitare înregistrate, cererea de transfer poate fi facuta în oricare din limbile oficiale ale OHIM (respectiv, engleza, franceza, germana, italiana sau spaniola)

.Cererea de transfer trebuie semnata si poate fi depusa de vechiul detinator, de noul detinator, de ambii (vechiul si noul) detinatori, sau de reprezentantii legali ai acestora; OHIM recomanda ca pentru cererea de înscriere a transferului, sa fie utilizat formularul pe care acesta îl pune la dispozitie (în acest sens, cei interesati, pot accesa http://oami.europa.eu/pdf/forms/recordal_en.pdf ).

Transferul va fi înscris numai dupa depunerea probelor (contract de cesiune, titlu de succesiune, documentul care sa ateste cedarea intreprinderii sau fuziunea, etc.) care sa ateste ca acesta a avut loc; aceste documente nu trebuie sa fie certificate si nici nu trebuie sa fie în original, fiind suficiente simple fotocopii.

Oficiul poate sa refuze înscrierea transferului marcii daca, din documente, rezulta ca noul solicitant/titular nu poate avea aceasta calitate, conform prevederilor Regulamentului CE 40/96, sau daca rezulta în mod evident ca, urmare a acestui transfer, publicul va fi dus în eroare cu privire la natura, calitatea sau originea geografica a produselor sau serviciilor din lista marcii înregistrate.

11.9 O cerere de înscriere a transferului, adresata OHIM, se poate referi la mai multe marci?

Cererea de înscriere a transferului se poate referi la mai multe marci, cu conditia ca atît vechiul cît si noul detinator sunt aceeasi pentru toate marcile. În ceea ce priveste limba în care va fi depusa cererea de transfer, în acest caz se va alege o limba utilizabila pentru toate marcile; daca acest lucru nu este posibil, vor trebui, chiar daca vechiul si noul detinatori sunt aceeasi, vor trebui depuse mai multe cereri pentru a îndeplini si criteriul limbii utilizate .

11.10 Care sunt taxele pentru

înscrierea transferului marcilor comunitare

Înscrierea transferului este conditionata de achitarea unei taxe de 200 euro, pentru fiecare marca ce a facut obiectul unui transfer; în cazul cererilor care se refera la mai multe marci, taxa este aceeasi, cu observatia ca suma totala este plafonata la 1.000 euro (altfel supus, în acest caz, pentru cererile care se refera la mai mult de sase marci, taxa este plafonata la cinci marci); cererea se considera a fi depusa numai dupa achitarea acestor taxe .

11.11 Cine poate solicita OHIM înscrierea transferului pentru marcile comunitare?

Cererea de transfer trebuie semnata si poate fi depusa de vechiul detinator, de noul detinator, de ambii (vechiul si noul) detinatori, sau de reprezentantii legali ai acestora; OHIM recomanda ca pentru cererea de înscriere a transferului, sa fie utilizat formularul pe care acesta îl pune la dispozitie (în acest sens, cei interesati, pot accesa http://oami.europa.eu/pdf/forms/recordal_en.pdf ).

11.12 Ce documente sunt necesare pentru ca OHIM sa înscrie transferul?

Transferul este înscris numai dupa depunerea probelor (contract de cesiune, titlu de succesiune, documentul care sa ateste cedarea intreprinderii sau fuziunea, etc.) care sa ateste ca acesta a avut loc; aceste documente nu trebuie sa fie certificate si nici nu trebuie sa fie în original, fiind suficiente simple fotocopii.

11.13 Cînd poate invoca noul titular drepturile, obtinute prin transfer, asupra marcii comunitare?

Drepturile izvorînd dintr-o marca comunitara înregistrata pot fi invocate de noul titular numai dupa înscrierea cesiunii în Registrul marcilor comunitare.

11.14 Cînd si unde înscrie OHIM transferul unei marci comunitare?

Daca o cerere de transfer îndeplineste toate conditiile, transferul este înscris, dupa caz, în dosarul corespunzator cererii de marca comunitara (daca transferul are ca obiect o cerere si nu o marca înregistrata) sau în Registrul marcilor comunitare, daca transferul are ca obiect o marca înregistrata

11.15 Cum sunt informati tertii asupra schimbarii titularului unei marci comunitare?

OHIM publica în Buletinul Oficial al Marcilor Comunitare, Partea C, toate transferurile înscrise în Registru; pentru transferal cererilor de înregistrare care nu erau publicate la data acceptarii transferului, cînd OHIM publica cererea, publica direct noul detinator, fara a mai mentiona ca, între depunerea cererii si publicare, a intervenit un transfer.

11.16 Cînd trebuie solicitat transferul unei marci si cînd trebuie solicitata schimbarea numelui sau denumirii titularului?

Este important de facut deosebirea între “transferul marcii”, cînd se schimba detinatorul legitim al acesteia, si “modificarea numelui sau denumirii titularului”: daca, de exemplu, o persoana îsi schimba numele, ca urmare a casatoriei, nu este vorba de o schimbare de titular, ci de o schimbare de nume a titularului; daca o persoana juridica îsi schimba denumirea, criteriul care permite sa se stabileasca faptul ca nu este vorba de un transfer de drepturi, consta în a dovedi ca persoana juridica ramîne aceeasi.

11.17 Cînd trebuie solicitat Este important de facut deosebirea între “transferul marcii”, cînd se schimba detinatorul legitim al acesteia, si

transferul unei marci si cînd trebuie solicitata schimbarea numelui sau denumirii titularului, cînd este vorba de o persoana juridica?

“modificarea numelui sau denumirii titularului”: daca o persoana juridica îsi schimba denumirea, criteriul care permite sa se stabileasca faptul ca nu este vorba de un transfer de drepturi, consta în a dovedi ca persoana juridica ramîne aceeasi.

11.18 Ce reprezinta „licentierea unei marci”?

Licenta de marca reprezinta un contract, în baza caruia detinatorul legitim (dupa caz, solicitantul cererii de înregistrare sau titularul marcii) autorizeaza o terta persoana (licentiatul) sa utilizeze marca detinatorului legitim, în activitatile comerciale, în conditiile si cu respectarea prevederilor din contract; simplul consimtamînt, dat unilateral de catre detinatorul legitim al marcii, pentru utilizarea marcii respective, sau numai tolerarea utilizarii acestei marci de catre o alta persoana, nu constituie o licenta.

11.19 Înca neînregistrare, dar depuse spre înregistrare, pot fi licentiate?

Pot fi licentiate atît marcile comunitare înregistrate, cît si cererile de înregistrare a marcilor comunitare .

11.20 Poate fi licentiata marca doar pentru o parte din lista de produse si servicii?

Acordarea unei licente pentru o marca comunitara poate fi totala, respective, pentru întreaga lista de produse si servicii a marcii dupa cum poate fi partiala, respectiv, doar pentru o parte din produsele si/sau serviciile din lista marcii înregistrate sau în curs de înregistrare.

11.21 Poate fi licentiata marca doar pentru o parte din teritoriul Comunitatii europene?

Spre deosebire de transferul unei marci (indiferent ca acesta era total sau partial), care nu putea fi limitat teritorial, la nivelul Comunitatii Europene, licentierea marcii comunitare se poate face pentru întreg teritoriul Comunitatii, sau numai pentru unele din statele membre ; asa cum vom vedea, numai licentele exclusive se acorda pentru toate statele membre ale Comunitatii Europene.

11.22 Este obligatorieînregistrarea contractelor de licenta în Registrul marcilor comunitarte? Sunt avantajele înregistrarii contractelor de licenta?

Înregistrarea contractelor de licenta nu este obligatorie, dar prezinta o serie de avataje atît pentru licentiat, cît si pentru titularul marcii: ? licentiatul se poate prevala de drepturile conferite de o licenta înregistrata, fata de tertii care pot dobîndi drepturi asupra marcii, incompatibile cu prevederile contractului de licenta; de exemplu, cel care detine o licenta exclusiva, se poate opune acordarii unor licente ne exclusive ulterioare; ? în cazul în care titularul doreste sa renunte la marca, în masura în care în Registru sunt înscrise licente, acesta nu o va putea face decît cu anuntarea prealabila a licentiatului; ? în cazul contrafacerii marcii, licentiatul înscris în Registru se poate constitui parte, solicitînd daune interese; ? chiar daca titularul nu utilizeaza marca în nume propriu, utilizarea acesteia de catre licentiat este asimilata utilizarii, iar aceasta utilizare este opozabila tertilor, daca licentiatul este înscris în Registru.

11.23 Este limba în care trebuie La cererea cel putin a uneia dintre parti, licentierea marcii comunitare va fi înscrisa în Registrul marcilor comunitare

solicitata înscrierea contractelor de licenta?

si publicata; solicitarea de înscriere a contractului de licenta pentru o marca comunitara înregistrata, trebuie facuta în una din cele cinci limbi oficiale ale OHIM (respectiv, engleza, franceza, germana, italiana sau spaniola); aceasta va deveni limba în care se vor derula toate procedurile în legatura cu licenta; pentru marcile aflate în faza de cerere de înregistrare, solicitarea de înscriere a cesiuniise depune în prima sau a doua limba a cererii de marca comunitara.

11.24 Pentru înscierea licentei, trebuie depuse cereri separate pentru fiecare marca, sau cererea se poate referi la mai multe marci?

Cererea de înscriere a licentei acordate se poate referi la mai multe marci, cu singura conditie ca atît detinatorul legal al marcii (dupa caz, solicitant sau titular), cît si licentiatul sa fie aceeasi aceeasi pentru toate marcile.

11.25 Care sunt taxele pentru înscrierea licentei?

Înscrierea contractelor de licenta este conditionata de achitarea unei taxe de 200 euro, pentru fiecare marca ce a facut obiectul unei licente; în cazul cererilor care se refera la mai multe marci, taxa este aceeasi, cu observatia ca suma totala este plafonata la 1.000 euro (altfel supus, în acest caz, pentru cererile care se refera la mai mult de sase marci, taxa este plafonata la cinci marci); cererea se considera a fi depusa numai dupa achitarea acestor taxe.

11.26 Cine poate solicita înscrierea

unei licente

? de catre detinatorul legitim al marcii comunitare (solicitant/titular) sau de reprezentantul sau; ? de catre licentiat sau de catre reprezentantul sau; ? împreuna, de catre detinatorul legitim al marcii comunitare (solicitant/titular) sau de reprezentantul sau si licentiat saureprezentantul sau;.

11.27 Ce conditii trebuie sa îndeplineasca cererea de înscriere a licentei, daca este depusa de titular sau de reprezentantul sau?

Daca solicitarea de înscriere a licentei este facuta de catre detinatorul legitim al marcii comunitare sau de catre reprezentantul sau, solicitarea trebuie semnata, dupa caz, de detinatorul legitim al marcii comunitare sau de reprezentantul sau (în acest ultim caz,în solicitarea de înscriere a contractului de licenta, trebuind sa fie indicate numele si adresa reprezentantului). În cazul în care solicitarea de înscriere a licentei este semnata de un reprezentant, idiferent ca este al detinatorului legitim al marcii sau al licentiatului, acesta trebuie sa depuna o procura sau sa faca referire la o procura deja depusa, prin care sa fie împuternicit în acest sens . Deasemenea, în acest caz, nu sunt necesare probe pentru a dovedi licenta acordata. Ca urmare a solicitarii de înscriere a licentei, OHIM informeaza pe licentiat despre aceasta solicitare, acesta putînd face o declaratie ca se opune înregistrarii licentei. OHIM va informa pe titular despre aceasta declaratie, dar va da curs solicitarii de înscriere a licentei acordate. Licentiatul care nu este de acord cu înscrierea contractului de licentava trebui sa urmeze procedura

de radiere sau de modificare a licentei înscrise. În înscrierea unei licente, OHIM nu tine cont de faptul ca partile, chiar avînd un contract de licenta, au convenit sau nu asupra înregistrarii acesteia la oficiu; orice litigiu legat de înregistrarea sau neînregistrarea licentei si a continutului acesteia trebuie rezolvat între partile contractante. FOARTE IMPORTANT: OHIM nu examineaza validitatea contractului de licenta.

11.28 Ce conditii trebuie sa îndeplineasca cererea de înscriere a licentei, daca este depusa de licentiat sau de reprezentantul sau?

Daca solicitarea de înscriere a licentei este facuta de catre licentiat sau de catre reprezentantul sau, cererea trebuie semnata de catre licentiat sau de catre reprezentanul sau. În acest caz însa, trebuie depuse probe care sa dovedeasca licenta acordata si solicitarea de înscriere a acesteia. Este considerat ca proba suficienta care sa justifice solicitarea de înscriere a licentei, unul din urmatoarele elemente:

- o declaratie, semnata de detinatorul legitim al marcii comunitare sau de reprezentantul acestuia, prin care consimte la înregistrarea licentei;

- contractul de licenta, sau extrase din acesta, semnat de cele doua parti, în care figureaza partile si marca comunitara care face obiectul licentei; deoarece , adesea, partile contractului de licenta nu doresc sa divulge detalii privind continutul contractului si nvaloarea redeventelor, în astfel de cazuri este suficient sa se aduca, drept proba a licentei, un extras din acest contract, cu conditia ca din acest extras sa poata fi identificate partile acordului de licenta, marca ce face obiectul licentei si semnatura celor doua parti.

- o declaratie de licenta, necertificata, avînd forma si continutul formularului international tip, folosit de OMPI, pentru o declaratie de licenta, semnata împreuna de catre detinatorul legitim al marcii (solicitant/titular) si de catre licentiat.

- pot constitui probe ale acordului de licenta si alte elemente, ca de exemplu copia contractului de licenta. În toate cazurile mentionate, documentele nu trebuie sa fie în original, fiind suficiente fotocopii ale acestor documente; deasemenea, nu este necesar ca originalele sau fotocopiiile sa fie certificate pentru conformitate cu originalul.

Documentele care constituie proba acordului de licenta trebuie depuse în una din cele doua limbi mentionate în cerere, iar în cazul solicitarii de înscriere a licentei, pentru marci aflate în faza de cerere de înregistrare si în ricare din limbile oficiale ale OHIM (respectiv, engleza, franceza, germana, italiana sau spaniola) în cazul în care solicitarea de înscriere a licentei are ca obiect o marca comunitara înregistrata.

11.29 Ce conditii trebuie sa îndeplineasca cererea de înscriere a licentei, daca este

Daca solicitarea de înscriere a licentei este facuta împreuna, de catre detinatorul legitim al marcii sau reprezentantul sau si de catre licentiat sau de catre reprezentantul sau, solicitarea de înscriere a licentei trebuie semnata de ambele parti sau de reprezentantii acestora.

depusa împreuna, e titular sau de reprezentantul sau si de licentiat sau de reprezentantul sau?

parti sau de reprezentantii acestora. În acest caz, semnatura celor doua parti constituie o proba a licentei.

11.30 Este obligatorie utilizarea unui formular tipizat pentru a solicita înscrierea unei licente?

OHIM recomanda ca solicitarea de înscriere a contractului de licenta sa fie facuta pe formularul pus la dispozitie de catre oficiu (în acest sens, cei interesati, pot accesa adresa internet http://oami.europa.eu/pdf/forms/recordal_en.pdf).

11.31 Ce informatii obligatorii trebuie sa contina o cerere de înscriere a licentei?

O cerere de înscriere a licentei trebuie sa contina urmatoarele informatii obligatorii: a) numarul de înregistrare al marcii comunitare, care face obiectul contractului; daca solicitarea se refera la mai multe marci licentiate, vor trebui indicate numerele de înregistrare ale tuturor marcilor care fac obiectul cntractului de licenta; b) numele/denumirea, adresa, nationalitatea si statul pe teritoriul caruia acesta îsi are domicililul/sediul; c) daca licentiatul are un reprezentant, numele si adresa acestuia.

11.32 Ce informatii facultative poate sa contina o cerere de înscriere a licentei?

O cerere de înscriere a licentei poate sa contina si urmatoarele informatii facultative: a) daca acordul de licenta are ca obiect doar o parte din produsele sau serviciile din lista marcii, în solicitarea de înregistrare a licentei trebuie indicat care sunt aceste produse si servicii; b) daca acordul de licenta este limitat teritorial, în solicitare trebuie sa se indice partile din Comunitate pentru care este acordata licenta; c) daca licenta este exclusiva, aceasta trebuie sa fie declarata ca atare în solicitarea de înscriere a licentei; o licenta exclusiva da dreptul licentiatului sa interzica, pe durata contractului de licenta, utilizarea marcii de catre oricare alta persoana, inclusiv de catre titularul marcii; d) daca se solicita înregistrarea unei licente pe o perioada limitata, indicarea datei la care expira acordul de licenta. Deasemenea, poate fi indicata si data de intrare în vigoare a acordului de licenta; a) daca licenta este acordata de un licentiat, a carui licenta este înscrisa în Registrul marcilor comunitare, poate sa se indice ca este vorba de o sub-licenta.

11.33 Cînd si unde înscrie OHIM contractul de licenta pentru o marca comunitara?

Daca, în urma examinarii, solicitarea de înscriere a licentei este admisa, oficiul înscrie licenta si comunica aceasta solicitantului; înscrierea licentei se face: ? în Registrul marcilor comunitare, pentru marcile înregistrate ? în dosarul cererii de înregistrare, pentru marcile alflate în faza de examinare si înca neînregistrare.

11.34 Cum sunt informati tertii asupra înscrierii unui contract

Solicitarile de înscrierea a licentelor, pentru marci comunitare înregistrate, care au fost admise, sunt publicate în Buletinul Marcilor Comunitare. Înscrierea unei licente este publicata o singura data; aceasta înseamna ca, pentru

de licenta pentru o marca comunitara?

licentele care au ca obiect marci aflate în faza de examinare, publicarea licentei se face numai dupa admiterea înregistrarii marcii si înscrierea acesteia în Registrul marcilor comunitare.

11.35 Ce se publica în legatura cu înscrierea unui contract de licenta?

Cînd este publicata înscrierea unei licente, sunt precizate doar urmatoarele elemente: natura licentei (exclusiva/neexclusiva), daca este limitata în timp (fara însa a specifica perioada de timp), daca este limitata teritorial (fara însa a specifica aceste teritorii), daca este o sub-licenta sau daca este limitata în ceea ce priveste lista de produse si srvicii (fara însa a specifica produsele/serviciile din lista marcii care fac obiectul licentei). Cei interesati pot avea accces la aceste informatii prin procedura inspectiei publice a dosarului.

11.36 Poate fi modifiacata sau radiata înscrierea unui contract de licenta?

Înregistrarea unei licente poate face obiectul unei radieri sau unei modificari, la cererea uneia din partile interesate, dupa caz, detinatorul legitim al marcii (solicitant/titulat) sau licentiat; oficiul nu pune la dispozitie un formular anume pentru aceasta procedura.

11.37 De catre cine poate fi solicitata înscrierea sau radierea unui contract de cicenta

? de catre detinatorul legitim al marcii comunitare (solicitant/titular) sau de reprezentantul sau; ? de catre licentiat sau de catre reprezentantul sau; ? împreuna, de catre detinatorul legitim al marcii comunitare (solicitant/titular) sau de reprezentantul sau si licentiatul înregistrat sau reprezentantul sau. Ultimile doua variante sunt de preferat, deoarece în aceste cazuri este suficienta o declaratie a licentiatului, fara a mai fi necesare nici un fel de alte probe, pentru a radia înscrierea unei licente.

11.38 Ce conditii trebuie sa îndeplineasca cererea de înscriere a radierii unei licente, daca este depusa de titular sau de reprezentantul sau?

Daca solicitarea radierii este facuta de catre detinatorul legitim al marcii comunitare (solicitant/titular) sau de reprezentantul sau, solicitarea trebuie însotita de probe pentru a dovedi licenta acordata nu mai exista, sau de o declaratie a licentiatului, care consimte la radierea licentei.

FOARTE IMPORTANT: Daca detinatorul legitim al marcii comunitare (solicitant/titular), acuza licentiatul de frauda, trebuie sa prezinte o decizie a instantei în acest sens; nu intra în sarcina oficiului ca în acest caz sa actioneze ca instanta de judecata. În ceea ce priveste modificarea înscrierii unei licente, daca aceasta este solicitata de catre detinatorul legitim al marcii, nu sunt necesare probe, decît daca, prin modificare, sunt reduse drepturile licentiatului (daca, de exemplu, se schimba numele licentiatului, sau daca o licenta exclusiva este modificata în una ne exclusiva, etc.).

11.39 Ce conditii trebuie sa îndeplineasca cererea de înscriere a radierii uei licente, daca este depusa de licentiat sau de reprezentantul sau?

Daca solicitarea radierii este facuta de catre licentiat sau de catre reprezentantul sau, este suficienta o declaratie a licentiatului, fara a mai fi necesare nici un fel de alte probe, pentru a radia înscrierea licentei.

În ceea ce priveste modificarea înscrierii unei licente, daca aceasta este solicitata de catre licentiat, sunt necesare probe doar daca modificarea are drept consecinta extinderea drepturilor licentiatului (de exemplu, o licenta ne exclusiva se modifica în exclusiva, o licenta limitata teritorial, este extinsa si la alte teritorii, creste durata unei

licente limitate în timp, etc.).

11.40 Ce conditii trebuie sa îndeplineasca cererea de înscriere a radierii unei licente, daca este depusa împreuna, e titular sau de reprezentantul sau si de licentiat sau de reprezentantul sau?

Daca solicitarea radierii este facuta mpreuna, de catre detinatorul legitim al marcii comunitare (solicitant/titular) sau de reprezentantul sau si licentiatul înregistrat sau reprezentantul sau, este suficienta o declaratie a licentiatului, fara a mai fi necesare nici un fel de alte probe, pentru a radia înscrierea licentei.

11.41 Care sunt taxele pentru înscrierea radierii unei licente si pentru modificarea unei licente?

Înscrierea radierii înscrierii unei licente este conditionata de achitarea unei taxe de 200 euro, pentru fiecare radiere; în cazul cererilor care se refera la mai multe radieri, solicitate simultan si unde detinatorul legal al marcii, licintiatul si marca ce face obiectul licentei sunt identici, taxa este aceeasi, cu observatia ca suma totala este plafonata la 1.000 euro. Modificarea înregistrarii unei licente nu este supusa taxelor.

11.42 Cum sunt informati tertii asupraradierii unei licente sau modificarii unui contract de licenta pentru o marca comunitara?

În cazul marcilor comunitare înregistrate, radierea sau modificarea înscrierii lecentei se înscrie în Registrul marcilor comunitare si se publica în Buletinul Marcilor Comunitare.

În cazul cererilor de marci comunitare, radierea sau modificarea licentei este înscrisa în dosarul cererii de înregistrare a marcii respective; daca marca counitara este înregistrata si înregistrarea este publicata, licentele radiate nu sunt publicate; în cazul licentelor modificate, sunt publicate datele asa cum au fost modificate.

11.43 Poate fi transferata o licenta acordata pentru o marca comunitara?

O licenta privind o marca comunitara înregistrata sau o cerere de marca comunitara poate fi transferata. Este important de facut deosebirea între:

??“transferul unei licente”, cînd precedentul licentiat îsi pierde toate drepturile dobîndite în calitate de licentiat, si este înlocuit cu un nou licentiat, si

??“acordarea unei sub-licente”, caz în care licenta principala ramîne în vigoare, iar licentiatul îsi pastreaza drepturile, acesta acordînd dreptul de utilizare a marcii unei terte persoane.

11.44 Ce reprezinta „transferul unei

licente”? “Transferul unei licente”, reprezinta situatia în care precedentul licentiat îsi pierde toate drepturile dobîndite în calitate de licentiat, si este înlocuit cu un nou licentiat

11.45 Ce reprezinta „acordarea unei sub-licente”?

?? “Acordarea unei sub-licente”, reprezinta situatia în care licenta principala ramîne în vigoare, iar licentiatul îsi pastreaza drepturile acesta acordînd dreptul de utilizare a marcii unei terte persoane.

12. STINGEREA DREPTURILOR TITULARILOR DE MARCI COMUNITARE

12.1 Ce reprezinta stingerea

drepturilor asupra unei marci? “stingerea drepturilor titularului asupra macii” semnifica faptul ca acesta înceteaza sa mai fie titular al marcii si, prin urmare, înceteaza sa mai aiba drepturile pe care le are titularul unei marci înregistrate.

12.2 Care sunt situatiile în care un

titular îsi pierde drepturile asupra marcii?

Un titular îsi pierde drepturile asupra marcii ? prin renuntarea voluntara ? daca marca nu a fost reînnoita ? prin anularea înregistrarii marcii ? prin decaderea titularului din drepturi, pentru neutilizarea marcii

12.3 Cînd si cum, un titualar poate

renunta la marca? ? Renuntarea voluntara a titularului la marca: am aratat ca titularul unei marci comunitare, oricînd în timpul perioadei de protectie a marcii, îsi poate limita lista de produse sau servicii, sau poate renunta la marca; renuntarea trebuie comunicata oficiului în scris si produce efecte fata de terti dupa înscrierea în Registrul Marcilor Comunitare. Din cele aratate, rezulta ca renuntarea poate fi partiala, cînd titularul îsi limiteaza lista de produse si servicii (renuntînd la o parte din acestea si pastîndu-le pe celelalte), dupa cum renuntarea poate fi totala, caz în care, titularul renunta la marca (situatie ce poate fi asimilata cu renuntarea la întreaga lista de produse si servicii, caz în care “semnul grafic” nu mai este asociat unor produse sau servicii si nu mai este marca). Daca titularul a licentiat marca, iar aceste licente sunt înscrise în Registru, renuntarea (în tot sau în parte) la marca se va putea face numai daca titularul face dovada ca l-a informat pe licentia despre intentia sa; evident, daca este vorba de o renuntare partiala, chiar daca sun înregistrate licente, iar produsele si serviciile la care se renunta nu fac obiectul licentei, nu mai este necesara informarea licentiatului.

12.4 Poate titularul, care a licentiat marca, sa renunte la marca?

Daca titularul a licentiat marca, iar aceste licente sunt înscrise în Registru, renuntarea (în tot sau în parte) la marca se va putea face numai daca titularul face dovada ca l-a informat pe licentia despre intentia sa; evident, daca este vorba de o renuntare partiala, chiar daca sun înregistrate licente, iar produsele si serviciile la care se renunta nu fac obiectul licentei, nu mai este necesara informarea licentiatului.

12.5 Cînd se sting drepturile titularului asupra unei marci reînnoite?

Daca marca nu a fost reînnoita: am aratat ca, la expirarea unei perioade de protectie de 10 ani, marca comunitara poate fi reînnoita; titularul îsi pierde drepturile asupra marcilor care nu au fost reînnoite; stingerea drepturilor titularului, asupra marcii care nu a fost reînnoita, are loc în ziua imediat urmatoare datei la care a expirat protectia.

12.6 Cum poate fi anulata

înregistrarea unei marci? Cui revine competenta anularii înregistrarii unei marci comunitare?

Anularea înregistrarii marcii poate fi facuta ca urmare a unei cereri adresata OHIM sau ca urmare a unei cereri reconventionale, adresata instantei competenate, într-un proces de contrafacere.

12.7 Care sunt motivele care pot fi invocate pentru anularea înregistrarii unei marci?

? Orice persoanã interesatã poate solicita oficiului anularea înregistrãrii mãrcii, dacã se face dovada cã la data înregistrãrii acesteia marca nu îndeplinea conditiile referitoare la motivele absolute de refuz, prevazute în articolul 7, din Regulamentul marcii comunitare, pentru a fi înregistratã sau dacã înregistrarea a fost fãcutã cu rea credintã; prin exceptie, înregistrarea nu va fi anulata daca, drept motive de anulare, sunt invocate cele referitoare la lipsa de distinctivitate (art. 7, lit b), c) sau d)) si daca, drept urmare a folosirii, înainte, dar si dupa înregistrare , aceasta a dobîndit character distinctiv. În ceea ce priveste înregistrarea marcii comunitare cu încalacrea motivelor absolute de refuz, cît si înregistrarea cu reacredinta a marcii, Regulamentul CE 40/94 nu prevede un termen în care sa fie prescris dreptul la actiune; înregistrarea poate fi facuta oricînd în cursul perioadei de protectie a marcii. OBSERVATIE: În conditiile în care marca contravine motivelor absolute de refuz doar pentru o parte din lista de produse sau servicii, anularea înregistrarii se va face doar pentru aceste produse si/sau servicii.

? Anularea înregistrarii poate fi solicitata si atunci cînd marca contravime motivelor relative de refuz (prevazute

în art. 8, din Regulamentul CE 40/97): ? este identica sau similara si se aplica unor produse/servicii identice sau similare, cu o marca comunitara sau nationala , anterior înregistrate sau în curs de înregistrare, respective, ca marci comunitare sau nationale, într-un stat membru al Uniunii; ? a fost înregistrata în nume propriu de catre agentul sau reprezentantul titularului, fara acordul acestuia (art. 8, alin. (3)). Foarte pe scurt, trebuie stiut ca, în practica OHIM, sintagma “reprezentat al titularului” este interpretata în sens larg, “acoperind toate tipurile de relatii, avînd la baza întelegeri contractuale, în care o parte, reprezinta interesele alteia”; în acest sens, prevederile art. 8(3) se extind, de exemplu, asupra licentiatului cît si asupra distribuitorilor de produse, în raport cu care marca este utilizata. Desemenea, si sintagma “în nume propriu” este înteleasa în sens larg, deoarece “sunt cazuri în care reprezentantul încearca sa ocoleasca aceste prevederi, înregistrînd marca prin interpusi (personae fizice sau juridice), sunt sub controlul sau, sau cu care are aceleasi interese economice”. Detalii privind modul de interpretare a acestor prevederi, puteti gasi accesînd http://oami.europa.eu/en/mark/marque/pdf/part_3-EN.pdf . ? a fost înregistrata cu încalcarea unor marci neînregistrate anterioare, avînd o utilizare mai mult decît locala, si care se

bucura de protectie în baza legislatiei comunitare sau nationale; ? înregistrarea marcii poate fi, deasemenea, anulata, cînd utilizarea acestei marci poate fi interzisa în baza unui alt drept anterior, cum ar fi dreptul la nume si imagine, un drept de autor sau un alt drept de proprietate industriala, care se bucura de protectie în baza legislatiei comunitare sau a celei nationale, a unui stat membru. În conditiile în care marca contravine motivelor relative de refuz doar pentru o parte din lista de produse sau servicii, anularea înregistrarii se va face doar pentru aceste produse si/sau servicii.

12.8 În ce situatii titularul nu poate solicita anularea înregistrarii unei marci comunitare?

? Daca înregistrarea marcii s-a facut cu consimtamîntul detinatorului dreptului anterior, sau daca si-a dat consimtamîntul pentru înregistrare în cursul procedurii reconventionale, acesta nu mai poate formula o cerere de anulare a marcii în baza dreptului pentru care si-a dat consimtamîntul de înregistrare. ? Deasemenea, titularul care a tolerat, cu buna stiinta, utilizarea în Comunitate a unei marci ulterioare, o perioada neîntrerupta de cinci ani, nu va mai putea solicita anularea acesteia, pentru produsele si serviciile pentru care aceasta marca a fost utilizata, cu exceptia cazurilor în care înregistrarea marcii ulterioare s-a facut cu reacredinta; pe de alta parte, titularul marcii comunitare înregistrata anterior, nu va avea dreptul sa se opuna marcii anterioare.

12.9 În ce conditii OHIM poate decide anularea înregistrarii marcii? Cui revine competenta anularii înregistrarii unei marci comunitare?

În cazul în care, o persoana interesata, are motive pentru a solicita anularea înregistrarii unei marci, o poate face adresînd o solicitare scrisa OHIM-ului. În examinarea cererii de anulare, OHIM invita partile ca, într-o anumita perioada, fixata de oficiu, sa depuna observatii asupra comunicarilor facute de catre cealalta parte sau asupra propriilor comunicari; deasemenea, daca considera oportun, OHIM poate invita partile sa ajunga la o întelegere.

12.10 Cui revine competenta anularii înregistrarii unei marci comunitare ca urmare a unei cereri reconventionale?

În ceea ce priveste actiunile privind contrafacerea marcilor comunitare, competenta revine instantelor special desemnate de statele member; pe cale de consecinta, aularea înregistrarii marcii, ca urmare a unei cereri reconventionale, revine acelorasi instante.(aceste prevederi regasindu-se si în art. 92 lit. d) din Regulamentul marcii comunitare), respectiv instantele special desemnate de statele membre .

12.11 Începînd cu ce data îsi produce efectele anularea unei înregistrari de marca? Care este momentul din care îsi produce efectul anularea înregistrarii unei marci comunitare?

Indiferent de motivele anularii si de calea prin care a fost anulata, anularea marcii produce efecte de la data la care (initial) a fost acordata protectia, respectiv de la data depozitului reglementar; cu alte cuvinte, o marca anulata se considera ca si cum nu ar fi fost înregistrata si nu ar fi produs efectele stipulate în Regulamentul marcii comunitare, de la data depozitului reglementar pîna la data anularii.

comunitare?

12.12 Cum poate fi decazut din drepturi titularul unei marci comunitare?

Potrivit articolului 50 din Regulamentul CE 40/94, titularul unei marci comunitare poate fi decazut din drepturile sale printr-o cerere adresata OHIM, sau pe baza unei cereri reconventionale într-o actiune în contrafacere, dresata instantei competente.

12.13 Cînd poate fi decazut din drepturi titularul unei marci? Care sunt consecintele neutilizarii unei marci înregistrate?

Titularul poate fi decazut din drepturile sale daca: ? într-o perioada neîntrerupta de 5 ani, marca nu a fost folosita efectiv în Comunitate pentru produsele si serviciile pentru care a fost înregistrata si daca nu exista motive întemeiate pentru nefolosire ? marca a devenit, ca urmare a activitatii sau inactivitatii titularului, uzuala în comert în legatura cu produsele sau serviciile pentru care s-a cerut înregistrarea marcii ??datorita folosirii de catre titular sau cu consimtamântul acestuia pentru produsele si serviciile pentru care marca este înregistrata, aceasta induce publicul în eroare cu privire la natura, calitatea sau provenienta geografica a produselor sau serviciilor respective.

12.14 În ce conditii titularul unei marci poate fi decazut din drepturi pentru neutilizarea marcii?

Titularul poate fi decazut din drepturile sale daca, într-o perioada neîntrerupta de 5 ani, marca nu a fost folosita efectiv în Comunitate pentru produsele si serviciile pentru care a fost înregistrata si daca nu exista motive întemeiate pentru nefolosire .

Totusi nimeni nu poate cere ca titularul sa fie decazut din drepturile sale, daca între expirarea acestei perioade si prezentarea cererii, marca a facut obiectul unui început sau a unei reluari de folosire serioasa; cu toate acestea începerea sau reluarea folosirii facuta cu trei luni înaintea prezentarii cererii, acest termen începând sa curga cel mai târziu la expirarea perioadei neîntrerupe de cinci ani de nefoliosire, nu este luata în considerare când pregatirile pentru începerea sau reluarea folosirii intervin numai dupa ce titularul a aflat ca poate fi formulata o cerere de decadere.

12.15 Care este momentul începînd cu care se socotesc cei cinci ani de neutilizare a unei marci?

Pentru marcile nou înregistrate, perioada celor cinci ani se socoteste de la data la care decizia de înregistrare a marcii a ramas definitiva.

12.16 Ce înseamna utilizarea efectiva a marcii „în Comunitate” ? Pentru marcile comunitare, pentru a nu fi decazut din

În ceea ce priveste sintagma utilizarea efectiva a marcii „în Comunitate” se considera ca este suficienta utilizarea efectiva si serioasa a marcii comunitare, chiar si numai într-un singur stat al Comunitatii, pentru a se considera ca îndeplineste conditia de “utilizare efectiva în (întreaga) Comunitate.

drepturi, titularul trebuie sa utilizeze marca în toate tarile Uniunii Europene?

12.17 Ce se întîmpla cu decaderea titularului din drepturi daca marca nu a fost utilizata pentru întreaga lista de produse si servicii, dar a fost utilizata totusi pentru o parte din acestea?

Dacã un motiv de decãdere existã numai pentru o parte din produsele/serviciile pentru care marca a fost înregistratã, decãderea se va face numai cu privire la aceste produse sau servicii.

12.18 Care este momentul din care îsi produce efectul decaderea titularului din drepturi asupra unei marci comunitare? Începînd cu ce data îsi produce efectele decaderea titularului din drepturi asupra unei marci comunitare?

Daca o actiune privind decaderea titularului din drepturi a fost admisa, aceasta produce efecte (respectiv titularul este decazut din repturile conferite de marca înregistrata) de la data la care a fost introdusa actiunea în decadere.

12.19 Ce înseamna ca o marca a devenit uzuala în comert?

Daca marca a devenit, ca urmare a activitatii sau inactivitatii titularului, uzuala în comert în legatura cu produsele sau serviciile pentru care s-a cerut înregistrarea marcii, titularul poate fi decazut din drepturi. De exemplu, initial “INTERNET” , “ASPIRINA”, “FRIGIDER”, “CAPUCINO”, “BENDIX”, etc. au fost marci înregistrate, dar pentru ca nu a fost interzisa utilizarea acestora de catre tertii neutorizati, ele au ajuns sa desemneze natura produsului, devenind semne nedistinctive.

12.20 Ce înseamna ca o marca este susceptibila de a duce în eroare consumatorul?

Daca, datorita folosirii de catre titular sau cu consimtamântul acestuia pentru produsele si serviciile pentru care marca este înregistrata, aceasta induce publicul în eroare cu privire la natura, calitatea sau provenienta geografica a produselor sau serviciilor respective, titularul poate fi decazut din drepturi. De exemplu, daca o marca pentru medicamente contine sintagma « CARDIO », consumatorul va putea crede ca este destinat tratarii bolilor cardio-vasculare ; daca aceasta este utilizata pentru medicamente avînd alta destinatie, consumatorul poate fi dus în eroare.

Daca, de exemplu, o marca bauturi racoritoare contine sintagma « NATUR/NATURAL » iar bauturile sunt realizate din diverse concentrate sintetice si nu din fructe, consumatorul poate fi dus în eroare cu privire la calitatea produselor. Daca, de exemplu, o marca de cosmetice, sugerînd originea produselor din Franta, va fi utilizata pentru produse care bu mai provin din zona sugerata, va duce în eroare consumatorul cu privire la originea geografica a produselor sub marca

12.21 Care sunt instantele competente pentru a primi cereri reconventionale de anulare a înregistrarii marcii sau de decadere din drepturi a titularului, ca urmare a unui proces de contrafacere a unei marcicomunitare?

În ceea ce priveste actiunile privind contrafacerea marcilor comunitare, competenta revine instantelor special desemnate de statele membere; pe cale de consecinta, aularea înregistrarii marcii, sau decaderea titularului din dreturi, ca urmare a unei cereri reconventionale, revine acelorasi instante.(aceste prevederi regasindu-se si în art. 92 lit. d) din Regulamentul marcii comunitare), respectiv instantele special desemnate de statele membre .

12.22 Cine înscrie în Registrul marcilor comunitare decaderii titularului sau anularea marcii, ca urmare a unei cereri reconventionale?

În cadrul unei actiuni în instanta, vizînd contrafacerea unei marci, pîrîtul poate face o cerere reconventionala pentru decaderea titularului din drepturile conferite de marca sau pentru anularea înregistrarii marcii ; daca instanta va considera actiunea întemeiata si va decide decaderea titularului din drepturi sau anularea înregistrarii marcii, Tribunalul de marca comunitara va informa OHIM, iar acesta va înscrie în Registrul marcilor comunitare, dupa caz, decaderea titularului din drepturi sau anularea înregistrarii marcii.

12.23 Poate Tribunalul de marci comunitare sa nu recunoasca validitatea unei marci, atîta timp cît pîrîtul nu a contestat validitatea acesteia?

Atîta timp cît pîrîtul nu a contestat validitatea unei marci, printr-o cerere reconventionala, Tribunalul de marci comunitare va considera marca comunitara ca fiind valida.

13. APARAREA DREPTURILOR; SOLUTIONAREA LITIGIILOR PRIVIND MARCILE COMUNITARE SI A CONFLICTELOR MARCILOR COMUNITARE CU DREPTURILE NATIONALE ANTERIOARE

13.1 Care sunt sanctiunile pentru

încalcarea drepturilor titularilor de marci comunitare?

În ceea ce priveste atingerea adusa drepturilor titularilor de marci comunitare si sanctiunile pentru încalcarea acestor drepturi, Regulamentul (CE 40/94) prevede (în articolul 14) ca acestea sunt cele din legislatiile nationale, privind aceleasi fapte, savîrsite în raport cu marcile nationale.

Pe de alta parte, cu privire la marca comunitara, Regulamentul (CE 40/94) marcii comunitare, nu exclude posibilitatea unor actiuni ale celor interesati în baza altor dreptur din statul membru, în special cele referitoare la responsabilitatea civila si la concurenta neloiala.

13.2 Care sunt faptele care aduc atingere drepturilor titularului?

În acest sens, în legislatia nationala a României (în particular Legea 84/98 privind marcile si indicatiile geografice) sunt definite si sanctionte o serie de fapte care aduc atingere drepturilor titularului, constituind infractiuni si sunt sanctionate penal: ? contrafacerea, imitarea sau folosirea fãrã drept a unei mãrci în scopul inducerii în eroare a consumatorilor asupra calitãtii produselor/serviciilor la care se referã marca; ? punerea în circulatie a unui produs cu o marcã identicã sau similarã cu o marcã înregistratã pentru produse/servicii identice sau similaresi care prejudiciazã pe titularul mãrcii înregistrate.

13.2 Care este prevederea legala care reglementeza competentele si procedura privind actiunile în instanta, referitoare la marcile comunitare?

Competentele si procedura privind actiunile în instanta, referitoare la marcile comunitare, sunt cuprinse în articolele 90 – 107 din Regulamentul (CE 40/94) marcii comunitare.

13.3 Care sunt instantele nationale care au competenta în rezolvarea litigiilor vizînd contrafacerea marcilor comunitare si validitatea acestora?

Pentru rezolvarea litigiilor vizînd contrafacerea marcilor si validitatea acestora, statele membre trebuie sa desemneze pe teritoriul lor un numar de tribunale (de prima si de a doua instanta), denumite “Tribunale de marci comunitare”, avînd ca rol solutionarea acestor litigii; pîna la înfiintarea acestor tribunale si comunicarea acestora Comisiei Europene, toate procedurile rezultînd din actiunile în materie de contrafacere si validitate revin instantelor din statul membru care au competenta teritoriala si atributii pentru marcile nationale înregistrate ale statului respectiv.

13.4 Ce competente au Tribunalele de marci comunitare?

În ceea ce priveste competentele în materie de contrafacere si validitate a marcilor, Tribunalele de marci comunitare au competente exclusive: ? pentru toate actiunile în contrafacere si, daca legea nationala permite, de prevenire a contrafacerii unei marci; ? daca legea nationala o permite, de constatare a ne-contrafacerii unei marci; ? pentru toate actiunile intentate vizînd acordarea unor daune interese titularului, pentru încalcarea drepturilor acestuia, de catre terti, dupa publicarea marcii; ? pentru cereri reconventionale, de decadere sau de anulare a unei marci comunitare.

Tribunalele de marci comunitare mai au în competenta:

? interzicerea utilizarii marcii comunitare înregistrate, în baza unor drepturi anterioare în statele membre; acest gen de actiune nu va putea fi intentat decît daca detinatorul dreptului anterior nu poate înainta actiune în anulare sau pentru decaderea titularului marcii comunitare din drepturi; solicitarea interzicerii utilizarii unei marci comunitare poate aparea atunci cînd, urmare a extinderii efectului marcilor comunitare, ca urmare a aderarii de noi state, aceasta încalca drepturi nationale anterioare, dobîndite cu buna credinta. ? interzicerea utilizarii marcii comunitare înregistrate, în baza unor drepturi anterioare de importanta locala si la cererea detinatorului legal al dreptului anterior, pe teritoriul statului unde acest drept este protejat si în masura în care legislatia nationala a statului membru o permite.

Ca regula generala, procedurile în materie de contrafacere si validitate a marcilor a marcilor comunitare, sunt de competenta Tribunalelor din statul membru în care în care pîrîtul îsi are domiciliul sau sediul.

Procedurile rezultate din actiuni pentru contrafacerea marcilor comunitare si de validitate a acestora (exceptie facînd procedurile de ne-contrafacere) pot fi desfasurate, deasemenea, de Tribunalele de marci comunitare de pe teritoriul statelor în care a avut loc contrafacerea sau tentativa de contrafacere.

În alegerea Tribunalului de marci comunitare, în fata caruia este intentata actiunea, reclamantul trebuie sa aiba în vedere ca: ? un Tribunal de marca comunitara, din statul membru în care pîrîtul îsi are dominiliul sau sediul are competenta sa se pronunte asupra actelor de contrafacere comise sau care se intentiona a fi comise, pe teritoriul tuturor statelor membre; ? un Tribunal de marca comunitara, din statul membru pe teritoriul caruia a fost comisa contrafacerea are competenta sa se pronunte pentru obtinerea de daune interese pentru actiuni de contrafacere comise numai pe teritoriul statului membru (în care a fost comis actul de contrafacere).

13.5 Ce trebuie sa aiba în vedere reclamantul cînd alege Tribunalul de marci comunitare în fata caruia intenteaza actiunea?

Ca regula generala, procedurile în materie de contrafacere si validitate a marcilor a marcilor comunitare, sunt de competenta Tribunalelor din statul membru în care în care pîrîtul îsi are domiciliul sau sediul.

Procedurile rezultate din actiuni pentru contrafacerea marcilor comunitare si de validitate a acestora (exceptie facînd procedurile de ne-contrafacere) pot fi desfasurate, deasemenea, de Tribunalele de marci comunitare de pe teritoriul statelor în care a avut loc contrafacerea sau tentativa de contrafacere.

În alegerea Tribunalului de marci comunitare, în fata caruia este intentata actiunea, reclamantul trebuie sa aiba în vedere ca: ? un Tribunal de marca comunitara, din statul membru în care pîrîtul îsi are dominiliul sau sediul are competenta sa se pronunte asupra actelor de contrafacere comise sau care se intentiona a fi comise, pe teritoriul tuturor statelor membre; ? un Tribunal de marca comunitara, din statul membru pe teritoriul caruia a fost comisa contrafacerea are competenta sa se pronunte pentru obtinerea de daune interese pentru actiuni de contrafacere comise numai pe teritoriul statului membru.

membru.

13.6 Poate fi facuta o cerere reconventionala de anulare a unei marci comunitare sau de decadere a titularului marcii comunitare din drepturi?

În cadrul unei actiuni în instanta, vizînd contrafacerea unei marci comunitare, pîrîtul poate face o cerere reconventionala pentru decaderea titularului din drepturile conferite de marca sau pentru anularea înregistrarii marcii; daca instanta va considera actiunea întemeiata si va decide decaderea titularului din drepturi sau anularea înregistrarii marcii, Tribunalul de marca comunitara va informa OHIM, iar acesta va înscrie în Registrul marcilor comunitare, dupa caz, decaderea titularului din drepturi sau anularea înregistrarii marcii.

13.7 Poate fi pusa la îndoiala validitatea unei marci comunitare înregistrate?

În ipoteza ca marca comunitara este în vigoare (respectiv ca drepturile titularului asupra marcii nu s-au stins), atîta timp cît pîrîtul nu a contestat validitatea unei marci, printr-o cerere reconventionala, Tribunalul de marci comunitare va considera marca comunitara ca fiind valida.

13.8 În ce situatii detinatorul legitim al unui drept anterior îsi pierde dretul de a solicita anularea înregistrarii unei marci comunitare sau de a interzice utilizarea acesteia?

Daca detinatorul dreptului anterior a tolerat timp de cinci ani consecutiv utilizarea marcii comunitare pe acest teritoriu, acesta îsi pierde dreptul la actiune, exceptînd cazurile în care marca comunitara a fost înregistrata cu rea credinta. Totodata, titularul marcii comunitare nu se va putea opune utilizarii acestui drept anterior de importanta locala, chiar daca acest drept nu poate fi invocat împotriva marcii comunitare.

13.9 Care sunt consecintele tolerarii utilizarii unei marci comunitare, identide sau similare unui drept national anterior?


13.10 Care este perioada de timp dupa care, detinatorul unui drept national anterior, îsi pierde dreptul la actiune, ca urmare a tolerarii utilizarii unei marci comunitare ulterioare?


13.11 Poate titularul unei marci comunitare sa se opuna unui

Dreptul conferit de marca nu permite titularului sau sa interzica unui tert utilizarea, în lumea afacerilor, a unui drept anterior cu aplicabilitate locala, daca acest drept este recunoscut prin legea statului membru în cauza si în limita

drept national, anterior înregistrarii marcii comunitare?

teritoriului în care el este recunoscut. Prin urmare, titularul unei marci comunitare nu se va putea opune utilizarii unui drept anterior de importanta locala, chiar daca acest drept nu poate fi invocat împotriva marcii comunitare (respectiv, pentru anularea acesteia sau pentru decaderea titularului din drepturi).

14. COEXISTENTA MARCII COMUNITARE CU MARCILE NATIONALE

14.1 Înlocuieste sistemul marcii comunitare, sistemele nationale de protectie a marcilor?

Cele doua sisteme coexista si sunt independente; ete la latitudinea solicitantului sa aleaga sistemul pe care îl doreste pentru protectia marcilor: national, comunitar, sau simultan, ambele sisteme.

14.2 Este principalul avantaj al transformarii?

Cererea de marca nationala, provenita din transformarea unei cereri sau a unei marci comunitare, beneficiaza, în statul membru respectiv, de data de depunere sau, daca este cazul, de data de prioritate a cererii, respectiv a marcii comunitare din care provine; daca la înregistrarea marcii comunitare a fost invocata si vechimea (senioritatea) marcii în acest stat, cererea de marca nationala, proventita din transformare, va beneficia si de vechimea (senioritatea) marcii revendicata în acest stat.

14.3 Cînd poate fi solicitata transformarea unei marci comunitare în marci nationale?

Conform art. 108 alin. 1, din Regulamentul marcii comunitare, transformarea poate avea loc: “- în masura în care cererea de marca comunitara a fost respinsa, retrasa sau este considerata ca fiind retrasa; - în masura în care marca comunitara înceteaza sa mai aiba efect”.

14.4 În ce cazuri nu se poate face transformarea?

Totodata (art. 108 alin. 2) prevede ca transformarea nu poate avea loc: (a) atunci când titularul marcii comunitare a fost decazut din drepturi din lipsa de utilizare a acestei marci, în

cazul în care, cel putin în statul membru pentru care a fost ceruta transformarea, marca comunitara nu a fost utilizata în conditiile care constituie o utilizare serioasa conform legislatiei respectivului stat membru;

(b) atunci cînd cererea sau marca comunitara prezinta un motiv de refuz la înregistrare, de revocare sau de nulitate într-un stat membru, conform deciziei oficiului (OHIM) sau instantei nationale”.

14.5 Cum trebuie sa procedeze

solicitantul/tituarul unei marci comunitare pentru a transforma marca comunitara în marci nationale?

Daca o cerere de marca comunitara este considerata retrasa oficiul (OHIM) notifica solicitantul, acordîndu-i un termen de 3 luni (socotit de la data comunicarii), pentru a prezenta o cerere de transformare. Daca cererea de marca comunitara este retrasa, sau daca marca comunitara înceteaza de a-si mai produce efectele, datorita depunerii unei renuntari sau a ne reînnoirii înregistrarii cererea de transformare trebuie sa fie depusa (Atentie!, de aceasta data OHIM nu mai notifica solicitantul/titularul) în termen de 3 luni, socotit de la

data la care cererea de marca comunitara a fost retrasa sau de la care marca comunitara a încetat sa mai produca efecte. Daca cererea de marca comunitara a fost refuzata printr-o decizia a oficiului sau daca marca comunitara înceteaza de a-si mai produce efectele ca urmare a unei decizii a oficiului (OHIM) sau a Tribunalului de marci comunitare, cererea de transformare trebuie sa fie depusa (Atentie!, de aceasta data OHIM nu mai notifica solicitantul/titularul) în termen de 3 luni, socotit de la data la care aceasta decizie este difinitiva (în textul original „a dobîndit autoritatea lucrului judecat”, respectiv, „este passée en force de chose jugée”).

14.6 Cui trebuie adresata cererea de transformare?

Cererea de transformare este prezentata oficiului (OHIM), mentionînd statele membre în care solicitantul doreste sa demareze procedura de înregistrare a unei marci nationale; cererea este considera ca fiind depusa numai dupa achitarea taxei de transformare.

14.7 Ce trebuie sa cuprinda cererea de transformare?

Cererea de transformare a unei cereri de marca comunitara sau de transformare a unei marci comunitare inregistrate în cerere de marca nationala, trebuie sa cuprinda: - numele si adresa solicitantului; - daca este cazul, numele si adresa profesionala a mandatarului ; - numarul atribuit cererii de marca comunitara sau numarul de înregistare al marcii comunitare; - data de depunere a cererii de marca comunitara sau a marcii comunitare înregistrata si, daca este cazul, informatii privind prioritatea si/sau senioritatea; - o reprezentare a marcii, asa cum figureaza aceasta în cerere sau asa cum a fost înregistrata; - statul sau statele membre în care se solicita transformarea; - indicarea produselor si/sau serviciilor, toate sau numai o parte si, daca este cazul, diferit de la un stat la altul (însa, evident, în limitele listei de produse/servicii a cererii marcii comunitare sau a marcii comunitare înregistrate); - mentiuni în legatura cu motivul care a condus la formularea cererii de transformare (respingere, renuntare, retragere, nereinnoire etc) si data producerii evenimentului care se constituie în acest motiv.

14.8 Care este beneficiul invocarii „senioritatii” (vechimii) unei marci nationale la înregistrarea unei marci comunitare?

Singurul efect al vechimii (art 34 alin (2) din Regulamentul marcii comunitare), este ca, în cazul în care titularul marcii comunitare renunta la marca anterioara sau o anuleaza, este considerat în continuare ca beneficiar al acelorasi drepturi ca acelea pe care le–ar fi avut daca marca anterioara ar fi continuat sa fie înregistrata. Vechimea revendicata pentru marca comunitara înceteaza când titularul marcii anterioare a carei vechime a fost revendicata este declarat decazut din drepturi sau când aceasta marca este declarata nula ori când renunta la ea înainte de înregistrarea marcii comunitare

14.9 Cînd poate fi invocata Invocarea senioritatii se poate face :

„senioritatea” (vechimea) unei marci?

- odata cu cererea de înregistrare a marcii comunitare (Regula 8 din Regulamentul CE 2868/95), caz în care solicitantul de un termen de 3 luni, (socotite de la data depozitului) pentru a depune o copie a documentului care confirma înregistrarea; - prin înregistrarea la OHIM a unei “declaratii de vechime”, revendicarea vechimii marcii se poate face si dupa depunerea cererii de marca comunitara, în termen de 2 luni de la data depozitului; în acest caz, copia documentelor care confirma înregistraea, trebuie depuse la OHIM în 3 luni de la data depunerii respectivei declaratii.

Deasemenea invocarea senioritatii unei marci nationale anterior inregistrata se poate face si dupa inregistrarea marcii comunitare: în acest sens, art. 35 alin 1 prevede ca “titularul unei marci comunitare care este titular al unei marci anterioare identice, înregistrate într–un stat membru, inclusiv o marca înregistrata pe teritoriul Benelux sau al unei marci identice anterioare care a facut obiectul unei înregistrari internationale cu efect într–un stat membru, pentru produse sau servicii identice poate sa se prevaleze de vechimea marcii anterioare în ceea ce priveste statul membru în care sau pentru care a fost înregistrata”.

14.10 Ce conditii trebuie avute în vedere cînd se invoca senioritatea?

Ceea ce trebuie retinut este ca, atunci cînd se doreste revendicarea vechimii unei marci, trebuie avut în vedere “principiul triplei identitati”: ? marca solicitata la înregistrare ca marca comunitara sa fie identica cu marcile nationale sau internationale a caror vechime este revendicata, ? lista de produse si/sau serevicii a cererii de marca comunitara trebuie sa fie identica cu lista de produse si/sau serevicii a marcilor nationale sau internationale a caror vechime este revendicata, ? solicitantul cererii de înregistrare a marcii comunitare sa fie acelasi (denumire, adresa, date de identificare, etc.) cu titularul marcilor nationale sau internationale a caror vechime este revendicata.

14.11 Este în favoarea titularului unei/unor marci nationale sa invoce senioritatea unor marci nationale anterioare, dupa care sa renunte la acestea, continuînd a beneficia de protectie (pe teritoriul statelor unde a avut înregistrate marci nationale) exclusiv prin marca comunitara?

În fundamentarea unei astfel de optiuni, trebuie avut în vedere ca : ? se simplifica procedura de “gestionare” a portofoliului de marci, cît si procedura de aparare a marcii (avem o singura marca nu un întreg portofoliu de marci paralele), ca se reduc taxele (va trebui, de exemplu, reînnoita o singura marca si nu tot portofoliul de marci paralele), raspunsul este afirmativ; ? daca însa marca comunitara are probleme si, ca urmare a respingerii sau anularii acesteia, trebuie revenit la sistemul de protectie anterior (utilizînd transformarea marcii comunitare în cereri de marci nationale), este posibil ca volumul taxelor de transformare, al celor de înregistrare, al celor cu mandatarii (acolo unde legile nationale impun reprezentarea prin mandatar), etc, este posibil ca cheltuielile sa depasasca economiile anterior estimate; ? apoi, (conform art. 34 alin. 3) sunt situatii în care vechimea revendicata pentru marca comunitara înceteaza (când titularul marcii anterioare a carei vechime a fost revendicata este declarat decazut din drepturi, când aceasta marca este declarata nula, ori când solicitantul renunta la ea înainte de înregistrarea marcii comunitare); ori, daca vechimea marcii a încetat si daca între timp titularul a renuntat la marcile nationale si/sau internationale, în favoarea marcii comunitare, rezulta ca, într-o eventuala transformare a marcii comunitare în cereri de marci nationale, nu va mai

putea invoca vechimea. ? Pe de alta parte, în ceea ce priveste utilizarea, pentru marca comunitara se asimilieaza utilizarii folosirea marcii chiar si într-un singur stat al Uniunii; daca ne referim la utilizarea marcilor nationale sau a marcilor internationale în statele desemnate, pentru a nu fi decazut din drepturi, titularul trebuie sa utilizeze marca în toate aceste state; ? în sfîrsit, dar nu în ultimul rînd daca o terta parte doreste sa anuleze o marca sau sa actioneze pentru decaderea titularului din drepturi, o poate face mult mai usor si cu cheltuieli mult mai mici daca e vorba de marca comunitara (cu o singura actiune anuleaza marca sau, dupa caz, decade titularul din drepturi) spre deosebire de celalalt caz în carev trebuie sa actioneze în instanta, idependent, în toate statele în care marca beneficiaza de protectie.

15. CONSECINTELE EXTINDERII EFECTELOR MARCII COMUNITARE, CA URMARE A ADERARII DE NOI STATE LA UE

15.1 Data fiind coexistenta marcilor comunitare cu cele nationale, pe treitoriul Uniunii Europene, cum se rezolva posibilul conflict între cele doua tipuri de marci?

Daca revedem prevederile art. 4 din Directive CE 89/104 constatam ca rezolvarea are la baza anterioritatea marcilor, iar în ceea ce priveste anterioritatile, se are în vedere, dupa caz, data depozitului reglementar sau a prioritatii invocate si recunoscute; ailniatul (2) al acestui articol prevede în mod explicit ca marcile comunitare anterioare sunt opozabile marcilor nationale, dupa cum si marcile nationale anterioare sunt opozabile marcilor comunitare.

Prevederi similare se regasesc în Regulamentul marcilor comunitare si în legislatiile nationale ale statelor

membre ale UE.

15.2 Ce se întîmpla cu marcle comunitare odata cu extinderea UE?

Odata cu aderare de noi state la Uniunea Europeana, pentru a respecta caracterul unitar al marcii comunitare, prin tratatele de aderare, marcile comunitare anterior înregistrate sau depuse spre înregistrare, îsi extind în mod automat efectul în toate noile state care adera la Uniune ; respectând principiul unitatii, nu este posibil ca, functie de data înregistrarii, marca sa aiba efecte numai în tarile care erau membre ale Uniunii Europene la data când marca a fost înregistrata dar nu si în statele ulterior aderate.

Drept consecinta, datorita caracterului unitar, marca comunitara va coexista (sau ar trebui sa coexiste) cu toate marcile nationale (inclusiv cu cele anterior înregistrate) atît din vechile cît si din noile tari membre.

Reciproca nu este însa valabila, marcile nationale nu îsi extind efectul pe teritoriul Uniunii Europene.

15.3 Îsi extind efectul marcile nationale pe teritoriul UE?

NU, marcile nationale nu îsi extind efectul pe teritoriul Uniunii.

15.4 Prin extinderea protectiei Cele doua sisteme de protectie a marcilor (respectiv sistemul national si al cel comunitar) existau si înainte

marcilor comunitare pe teritoriul noilor state membre UE, pot aparea conflicte între marcile anterior înregistrate în cele doua sisteme?

de aderarea noilor state membre (în particular, si a României) la Uniunea Europeana, însa cele doua sisteme nu interactionau între ele; în acest caz, în cele doua sisteme puteau fi înregistrate marci identice sau similare pentru produse/servicii identice sau similare, fara ca acestea sa genereze conflicte, dat fiind ca fiecare din sisteme producea efecte pe teritorii diferite.

Deoarece, anterior aderarii, Uniunea Europeana si statul respectiv aveau jurisdictii independente, iar conform principiului teritorialitatii o aceeasi marca aplicata unei aceeasi liste de produse si servicii putea sa fie înregistrata de solicitanti diferiti, în noul stat membru si în Uniune; dar, odata cu aderarea noilor state la Uniunea Europeana (extinderea Uniunii), marcile comunitare îsi extind efectele si pe teritoriul noilor state membre, si pot aparea conflicte între marcile anterior înregistrate sau depuse spre înregistrare ca marci comunitare sau ca marci nationale.

Modul de rezolvare a acestor conflicte potentiale este reglementat de articolul 159 bis, din Regulamentul marcii comunitare.

15.5 Cum este reglementata

rezolvarea potentialelor conflicte între marcile (înregistrate sau în curs de înregistrare) comunitare si respectiv nationale?

Modul de rezolvare a acestor conflicte potentiale este reglementat de articolul 159 bis, din Regulamentul marcii comunitare, care prevede ca: „1. Începînd cu data aderarii Republicii cehe, Estoniei, Ciprului, Letoniei, Lituaniei, Ungarie, Maltei, Poloniei, Sloveniei si Slovaciei (denumite în continuare „nou stat membru” sau „noi state membre”, o marca comunitara înregistrata sau depusa spre înregistrare conform prezentului regulament, avînd data de depozit înaintea datei de de aderare, se extinde în teritoriile acestor noi state membre, cu scopul de a avea acelasi efect în întreaga Comunitate. 2. Înregistrarea unei marci comunitare, care a facut obiectul unei cereri de înregistrare anterior datei aderarii, nu poate fi refuzata pentru motivele absolute de refuz, enumerate în art. 7 alin. 1, în masura în care aceste motive au luat nastere exclusiv ca urmare a aderarii noului stat membru. 3. Daca o cerere de înregistrare a unei marci comunitare a fost depusa în timpul perioadei de 6 luni, care precede data aderarii, se poate formula opozitie daca o marca anterioara sau un alt drept anterior, în sensul art. 8, a fost dobîndit cu buna credinta, în noul stat membru, si daca, dupa caz, data de depozit sau a prioritatii, sau data de dobîndire marcii anterioare sau a dreptului anterior (pentru marcile si drepturile care beneficiaza de protectie fara a fi înregistrate), în noul stat membru, sunt anterioare datei de depozit, sau, dupa caz, a datei prioritatii marcii comunitare care face obiectul cererii. 4. O marca comunitara, vizata la alin. 1, nu poate fi anulata: - în baza art. 51, daca motivele de anulare au devenit aplicabile numai ca urmare a aderarii, - în baza art. 52 ali. 1 si 2, daca dreptul national anterior a fost înregistrat, solicitat la înregistrare sau dobîndit, într-un nou stat membru, anterior aderarii. 5. Poate fi interzisa utilizarea unei marci comunitare vizata la alin. 1, într-un nou stat membru, în baza art. 106 si 107, daca marca anterioara sau alt drept anterior a fost înregistrat, solicitat la înregistrare sau dobîndit, cu buna credinta în noul stat membru, sau daca, dupa caz, are data de prioritate anterioara

dobîndit, cu buna credinta în noul stat membru, sau daca, dupa caz, are data de prioritate anterioara aderarii acestui stat la Uniunea Europeana”.

15.6 O cerere de marca comunitara, anterioara datei aderarii unui nou stat membru, poate fi refuzata la înregistrare datorita faptului ca nu corespunde motivelor absolute de refuz în noul stat membru?

Înregistrarea unei marci comunitare, care a facut obiectul unei cereri de înregistrare anterior datei aderarii, nu poate fi refuzata pentru motivele absolute de refuz, enumerate în art. 7 alin. 1, în masura în care aceste motive au luat nastere exclusiv ca urmare a aderarii noului stat membru.

15.7 Cum se rezolva conflictul, rezultat din extinderea marcilor comunitare, dintre un drept national anterior si o marca comunitara ulterioara (ambele fiind solicitate la înregistrare anterior date extinderii)?

Daca marca nationala (înregistrata sau în curs de înregistrare, cu conditia ca, ulterior, aceasta sa fi fost admise la înregistrare) este anterioara (respectiv are, dupa caz, data de înregistrare, de solicitare a înregistrarii, de prioritate sau de doîndire a dreptului - în ipoteza ca este vorba de un drept care beneficiaza de protectie fara înregistrare) si daca marca comunitara este deja înregistrata, atunci titularul/solicitantul acesteia poate cere instantelor competente sa interzica utilizarea marcii comunitare pe teritoriul noului stat membru (în particular, în România); aceste prevederi se aplica si celorlalte drepturilor anterioare, recunoscute prin legislatia nationala ca opozabile marcilor.

Daca o cerere de înregistrare a unei marci comunitare a fost depusa în timpul perioadei de 6 luni, care precede data aderarii, se poate formula opozitie daca o marca anterioara sau un alt drept anterior, în sensul art. 8, a fost dobîndit cu buna credinta, în noul stat membru, si daca, dupa caz, data de depozit sau a prioritatii, sau data de dobîndire marcii anterioare sau a dreptului anterior (pentru marcile si drepturile care beneficiaza de protectie fara a fi înregistrate), în noul stat membru, sunt anterioare datei de depozit, sau, dupa caz, a datei prioritatii marcii comunitare care face obiectul cererii.

15.8 Cum se rezolva conflictul, rezultat din extinderea marcilor comunitare, dintre un drept national anterior si o marca comunitara ulterioara în curs de înregistrare (ambele fiind solicitate la înregistrare anterior date extinderii)?

Daca marca nationala sau alt drept national opozabil sunt anterioare ( respectiv are, dupa caz, data de înregistrare, de solicitare a înregistrarii, de prioritate sau de doîndire a dreptului - în ipoteza ca este vorba de un drept care beneficiaza de protectie fara înregistrare) si daca marca comunitara este în curs de înregistrare , iar marca comunitara a fost solicitata la înregistrare într-un interval de 6 luni, anterior aderarii noului stat (în particular a României), atunci detinatorul dreptului national anterior poate formula opozitie la înregistrarea marcii comunitare ; în acest caz, însa, titularul dreptului national anterior nu poate intenta actiune în anulare a marcii comunitare.

15.9 Cum se rezolva conflictul,

rezultat din extinderea marcilor comunitare, dintre un drept national anterior si o marca comunitara ulterioara în curs de înregistrare, marca comunitara fiind solicitata la înregistrare dupa data extinderii, dar avînd data de prioritate anterioara extinderii?

Daca marca nationala sau alt drept national opozabil sunt anterioare ( respectiv are, dupa caz, data de înregistrare, de solicitare a înregistrarii, de prioritate sau de doîndire a dreptului - în ipoteza ca este vorba de un drept care beneficiaza de protectie fara înregistrare) si daca marca comunitara a fost depusa pentru înregistrare dupa data aderarii noului stat membru, chiar daca marca comunitara are data de prioritate anterioara aderarii, atunci detinatorul dreptului national anterior poate formula opozitie la înregistrarea marcii comunitare sau poate solicita anularea acesteia;

15.10 Cum se rezolva conflictul, rezultat din extinderea marcilor comunitare, dintre o marca comunitara anteriora si un drept national ulterior în curs de înregistrare (ambele fiind solicitate la înregistrare anterior date extinderii)?

Legea 84/98 nu are prevederi exprese privind rezolvarea conflictului dintre marcile aflate în curs de înregistrare si marcile comunitare anterioare; prin simetrie cu prevederile similare existente pentru marcile comunitare, prin Ordin al Directorului General al OSIM, daca marca comunitara este anterioara ( respectiv are, dupa caz, data de înregistrare, de solicitare a înregistrarii, de prioritate sau de doîndire a dreptului - în ipoteza ca este vorba de un drept care beneficiaza de protectie fara înregistrare) si daca marca nationala este în curs de înregistrare , iar marca nationala a fost solicitata la înregistrare într-un interval de 6 luni, anterior datei aderarii României la Uniunea Europeana, atunci marca comunitara constituie un drept anterior opozabil: aceasta poate fi opusa din oficiu de catre OSIM, dupa cum si titularul/solicitantul marcii comunitare poate formula opozitie la înregistrarea marcii nationale.

15.11 Cum se rezolva conflictul dintre o marca comunitara si una nationala, în cazul în carea una din acestea a fost înregistrata cu rea credinta?

Daca marca ulterioara a fost înregistrata cu rea credinta, titularul marcii anterioare (indiferent ca aceasta este o marca comunitara sau una nationala) poate cere instantei competente anularea înregistrarii marcii ulterioare.

15.12 O marca comunitara, înregistrata anterioar datei aderarii unui nou stat membru, poate fi anulata datorita faptului ca nu corespunde motivelor absolute

Marcile comunitare înregistrate anterior aderarii nu pot face obiectul unei actiuni în anulare numai pentru simplul fapt ca, urmare a aderarii unui nou stat membru, marca nu îndeplineste motivele absolute de refuz în acel stat .

de refuz în noul stat membru?

15.13 O marca comunitara, înregistrata cu buna credinta, anterioar datei aderarii unui nou stat membru, poate fi anulata datorita conflictului cu un drept national anterior, valabil în noul stat membru?

Marcile comunitare înregistrate anterior aderarii nu pot face obiectul unei actiuni în anulare numai pentru simplul fapt ca, urmare a aderarii unui nou stat membru nu îndeplineste conditiile relative de refuz datorita conflictului cu un drept national anterior înregistrat, solicitat la înregistrare sau dobîndit (în noul stat membru).

15.14 Care din cele doua sisteme este „mai bun” si pe care ar trebui sa îl aleg pentru a-mi înregistra marca?

Pe teritoriul Uniunii Europene, cele doua sisteme de protectie a marcii (sistemul marcii comunitare si sistemele nationale) coexista, fiecare sistem avînd avantajele si dezavantajele lui, iar cel care decide care sistem corespunde cel mai bine intereselor sale, sunteti doar Dumneavoastra.

Date post:	05-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	ngodiep
View:	232 times
Download:	1 times

1 GENERALITATI PRIVIND MARCA COMUNITARA 2 … MATERIALELE/Marca comunitara... · - combinatii de...

Documents