8/17/2019 1 Corin Braga Morfologia Utopiilor

1/44

Corin Braga

Lumi ficţionale

O taxinomie a genului utopic

Lumi ficţionale

Teoria lumilor posibile pleacă de la concepte elaborate în cadrul logicii modale, al

lingvisticii (” speech-acts theory”), al filozofiei analitice, al filozofiilor ”nonrealiste” şi al

modelelor cosmologice din fizica contemporană. n opozi!ie cu concep!ia monistă şi

esen!ialistă tradi!ională, care consideră că lumea în care trăim este singura care are o

consisten!ă ontologică, în timp ce celelalte reprezentări ale lumii nu au dec"t o e#isten!ă

subiectivă, concep!iile pluraliste şi relativiste sus!in că universul total est compus dintr$o bază

 % lumea primară sau reală % şi o constela!ie de lumi posibile sau virtuale&. ”'ensitatea”

lumilor posibile poate fi descrisă, în termenii logicii modale, prin categoriile de necesar,

contingent, posibil şi imposibil, elabora!i de filozofi analitici precum aul rip*e.

+umile posibile devin lumi fic!ionale atunci c"nd sunt instaurate prin ceea ce o-n +.

ustin şi o-n earle numesc ”acte de vorbire” (sau acte creatoare folosind alte suporturi

 precum pictura, sculptura, muzica etc.). /odelul metafizic pentru această instaurare este oferit

de Biblie, unde 'umnezeu creează lumea prin cuv"nt. 'acă 'umnezeu e#istă, atunci crea!ia

sa intră în categoria modală a necesarului 0 pornind de la această premiză, lumile mitologice şi

religioase sunt investite de publicul lor cu plenitudine ontologică. 'acă 'umnezeu nu e#istă,

atunci categoria necesarului ontologic trece asupra lumii fizice, iar lumile imaginate de

scriitori şi artişti ”cad” în categoria modală a posibilului. 1ic!iunea literară provine aşadar 

dintr$un model religios decăzut ea este un mit abandonat care nu mai e investit cu necesitatea

8/17/2019 1 Corin Braga Morfologia Utopiilor

2/44

viziunii religioase. 2u e mai pu!in adevărat însă că autorii sunt nişte mici demiurgi3 fiecare

carte investeşte o lume posibilă, fiecare ”opera magna” instaurează o lume fic!ională.

Totalitatea ”căr!ilor” (religioase, filozofice, matematice, fizice, literare, artistice), care descriu

lumea fizică primară şi 4 sau lumile alternative, compun imaginea totală a universului care

con!ine toate aceste lumi5

'upă +ubom6r 'ole7el, o concep!ie monistă asupra universului (”one-world frame”),

care consideră că singura lume reală este lumea fizică, nu oferă bazele dec"t pentru o

literatură ”realistă”, mimetică, presupun"nd e#isten!a c"te unui referent e#terior pentru fiecare

obiect literar. 'in perspectiva acestei concep!ii, literatura de ”fic!iune” nu are referen!i reali, şi

nu are aşadar nici o valoare aletică sau epistemologică, ea este doar o iluzie, o minciună sau o

eroare. 8entru a admite e#isten!a lumilor fic!ionale, este nevoie de o altă concep!ie, trebuie să

adoptăm o viziune pluralistă (”multiple-worlds frame”). 9perele fic!ionale sunt actualizarea

unor lumi posibile 3 ” If uttered felicitously, the literary performative changes a possible entity

into a fictional fact ”. e poate spune că operele creează lumi posibile 3 ”Whereas for imaging 

texts [world-imaging texts] the domain of reference is given, fictional texts [world-

constructing texts] stipulate their referential domain by creating a possible world  :;. ?i7e* insistă asupra faptului că ar trebui să

adoptăm o ”viziune paralactică” (” paralax view”), o abordare pluri$perspectivică @

. ntr$o carte

de pionierat Ways of Worldmaking 2elson Aoodman constată că diversele versiuni ale lumii

5

8/17/2019 1 Corin Braga Morfologia Utopiilor

3/44

care ne stau la dispozi!ie nu pot fi verificate prin raportarea lor la nişte referen!i ontologici,

indiferent dacă aceştia se încadrează în modalitatea necesarului sau a posibilului. Criteriul de

veridicitate (conformitatea reprezentării cu referen!ii e#terni) trebuie să fie înlocuit cu cel de

validitate (”conformitatea cu regulile de inferen!ă”3 ”valid inference from true premisses gives

true conclusions”). 9r, e#prien!a ne arată că pot e#ista mai multe versiuni valide ale lumii,

dar contradictorii. n general, filosofii ”realişti” îşi propun să reducă aceste versiuni la o

variantă unică ”adevărată”, cea care descrie lumea unică 0 Aoodman, în sc-imb, adoptă o

tactică diferită 3 pentru a nu obliga versiunile conflictuale să se elimine mutual (spre e#emplu,

dualismul undă 4 particulă), şi pentru a nu fi obliga!i să acceptăm, împotriva logicii, e#isten!a

a două adevăruri diferite, trebuiă să admitem că versiunile conflictuale sunt adevărate fiecare

în parte, dar în lumi diferite.

cest principiu de non$contradic!ie a versiunilor îl face pe Aoodman să postuleze

multiplicitatea lumilor. 'upă cum comentează DilarE 8utnam, dacă ”moniştii ontologici”

clamează că nu e#istă dec"t o lume primară şi mai multe versiuni cognitive ale acesteia, iar 

”relativiştii ontologici” propun ca în ontologie să fie acceptată e#isten!a, pe l"ngă lucrurile

concrete, a mai multor entită!i abstracte, posibile sau virtuale (cum sunt punctele geometrice

sau numerele), 2elson Aoodman este mai radical atunci c"nd sus!ine că toate reprezentările

noastre ”fac” nişte ”lumi”F. 'in perspectiva lui Aoodman, lumile fic!ionale nu sunt, din punct

de vedere ontologic, reprezentările unor lumi posibile, ci nişte lumi actuale 3 tunci c"nd

facem versiuni ale lumii, facem de fapt lumiG.

cest relativism radical nu este fără limite. Aoodman atrage aten!ia că numai un

anumit tip de versiuni, versiunile corecte (”right versions”), instaurează lumi actuale, în timp

ce versiunile false nu produc dec"t non$lumi, neant. 9ricum, datorită faptului că e#istă mai

multe versiuni valide ireconciliabile, Aoodman se întreabă dacă atitudinea corectă pe care

trebuie să o adoptăm este de a accepta multiplicitatea lumilor, sau de a nega e#isten!a oricărei

lumi&H 'eoarece versiunile corecte sunt imposibil de ierar-izat şi de redus sau de subsumat la

;

8/17/2019 1 Corin Braga Morfologia Utopiilor

4/44

o versiune unică, corespunz"nd unei lumi primare, nu avem îndreptă!irea de a postula

e#isten!a nici unei lumi (”o if there is any world, there are many, and if many, none ”&&).

8luralismul riscă în felul acesta să se verse în ni-ilism. 9 asemenea concluzie agnostică, post$

*antiană, conform căreia nu e#istă o lume$în$sine pree#istentă (”ready made”) versiunilor 

noastre asupra lumii, iar dintre aceste versiuni nici una nu de!ine preeminen!a asupra

celorlalte şi o valoare de adevăr, a fost numită ”irealism” filosofic.

n calitate de autor de versiuni, creatorul de fic!iuni est un ” worldmaker ” (cu condi!ia

ca fic!iunea să respecte regula de validitate, ”right fit ”). Care este materia primă din care sunt

construite aceste lumi fic!ionaleI ”2u din nimic, ci din materia altor lumi”, răspunde

Aoodman. ”Crea!ia de lumi, aşa cum le ştim, pleacă întotdeauna de la celelalte lumi

disponibile0 crea!ia este o recrea!ie”&5. 8rintre procedeele de ”facere de lumi”

(”worldmaking ”), filosoful american enumeră compunerea şi descompunerea, greutatea

relativă (”weighting ”) atribuită fiecărui element vec-i reluat într$o lume nouă, ordonarea şi

dispunerea, eliminarea şi adăugarea, deformarea etc. Toate aceste procedee sunt prezente pe

scară largă la creatorii de lumi şi societă!i imaginare.

Jste interesant faptul că, dacă în filosofia analitică pluralismul cognitiv (care

 postulează e#isten!a mai multor versiuni ale lumii) nu poate garanta pluralismul ontologic

(e#isten!a mai multor lumi), conduc"nd în consecin!ă către ni-ilism, în sc-imb ştiin!ele fizice,

în special teoriile cosmologice actuale, nu au ezitat să asume ipoteza e#isten!ei ontologice a

lumilor multiple. Toate cele trei mari teorii contemporane, fizica relativistă, cea cuantică şi

teoria (super)corzilor desc-id posibilitatea teoretică de e#isten!ă a unor lumi paralele cu a

noastră.

n relativitatea generală, găurile negre, singularită!i spa!io$temporale unde legile fizice

sunt ani-ilate, au putut fi văzute ca nişte por!i de trecere spre ”universuri$copii” autonome,

complet izolate de al nostru, av"nd propria lor geometrie spa!io$temporală. /ai mult, nimic

nu ne împiedică să considerăm că propriul nostru univers apărut printr$un Big$Bang nu este

=

8/17/2019 1 Corin Braga Morfologia Utopiilor

5/44

la r"ndul lui dec"t un ”univers de buzunar” în cadre mult mai largi. +a r"ndul ei, teoria

e#pansiunii infla!ioniste a universului în primele secunde după apari!ie duce şi ea la ipoteza că

trăim într$un ”univers cu bule”, semăn"nd cu un uriaş caşcaval cosmic, în care fiecare ”bulă”

sau ”gaură” reprezintă o lume separată de celelalte&;.