Tn loc să dezamorseze situaţia Conferinţa AEGEE cu tema „Relaţii româno-maghiare în anul 2020” a Încins şi mai mult spiritele în topul firmelor anului 1997/ Un singur Ioc întîi pentru societăţile /' pag, 12 Cîmpia Turzii este municipiu • V; ^ : INIŢIATORUL PROIECTULUI N-A PRIMIT NICI MĂCAR / UN TELEFON /pag. 10 DE MULŢUMIRE 1 ^-'Copiatoare si consumabili :atl 0 1 |i ’a c u m c u 1 0 / o i mai ieftin prin | COPIERNICUS BIROTICA | Str. I.C. Bratianu 16,1el/fec191486j Ofertă specială de abonamente mmkmh de Cluj PREŢUL RĂMÎNE ESG E 13.000 lei/lună onaţi-vă ACUM! W i ziarindependent [ http://www.dntcj.ro/adevarul ANUL IX l\IR. 2410 ISSN 1220-3203 SIMBATA-DUMINICA 17-18 OCTOMBRIE 1998 16 PAGINI 1.000 LEI Îrifpaginal13 • Burse • Piaia mobiliară « • Cursuri pe piaţa valutară • Rate anuale ale ' dobînzilor Prea tîrziu! MARIA SANGEORZAN V loan Deac consideră câ „este oneruşinore grosolană J oi, o femeie din Piteşti, şi-a dat foc în faţa soţului, a ziariştilor şi a altor concitadini. Văzînd şi revăzînd filmul, am rămas cu impresia câ gestul era mai degrabă unul de atragere a atenţiei, lipsind intenţia sinceră a sinuciderii. Asistenţa (alcătuită din oameni, nu din fantome) a urmărit cu interes spectacolul, început ca dramă şi încheiat ca tragedie. Doar un singur individ din cei de faţă a îhcercat să împiedice tragedia care a impresionat, apoi, o ţară. N-au vrut ceilalţi să-şi ajute semenul? Era cameramanul atît de cinic îneît ţinea mai mult la exclusivitate decît la viaţa unui om? N-aş îndrăzni să spun aşa. Mai curînd aed că n-au luat în serios gestul. Nimeni nu cred să fi bănuit că „teatrul” pe care-I vedeau se va termina astfel. Consiliera Zoe Petre, priceputa, a şi conchis a doua zi: societatea românească suferă de indiferenţă totală! Întîmplarea de la Piteşti pare să fie una relevantă pentru întreaga naţiune. , Preşedintele Emil Constantinescu, în diagnosticele sale economice, devine din ce în ce mai exact. Tezele expuse în ultimele luni relevă o cunoaştere exactă a situaţiei economiei româneşti, mai precis a marilor sale hibe. în alocuţiunea de ieri, la topul subţire al firmelor mici şi mijlocii, preşedintele şi-a adus aminte că gestionează o criză. Tonul a devenit mai optimisf doar cînd s-a referit la viitor. în opinia celui care a fost ales pentru SCHIMBARE, dacă ne apreciem corect posibilităţile, atunci vom face paşi mici, dar fermi, care ne vor duce la o creştere economică reală. Evident, n-a lipsit teza economică că întreprinderile mici şi mijlocii sînt o şansă în acest sens. Fără să stau prea mult pe gînduri, îi dau dreptate domnului preşedinte, care ştie exact situaţia, a stabilit cauzele şi are şi soluţii. Dar stau şi mă întreb de ce sînt sesizate toate baiurile cînd este prea tîrziu? De ce a stat, ca piteşteanul cel nesimţitor, cu mîinile subsioara pînă (şi după) ce s-a scîrbit de spectacolul politic? Dar nu e singurul care face astfel. Ca şi piteştenii, care se uitau tîmpi la Ileana Voican cum îşi dă foc, tot aşa fac şi conducătorii cu soarta ţării. Se uită şi nu le vine sâ creadă câ mergem spre o tragedie! Piteşteanca a mizat, probabil, pe sensibilitatea autorităţilor şi sprijinul aproapelui. Puterea aşteaptă soluţii miraculoase de la F.M.I., de Ia Banca Mondială, de la Comunitatea Europeană. După ani şi ani, constată câ politica lui ajută-te singur este cea mai bună, dar atunci este prea tîrziu şi pentru ei, şi pentru noi. Ratarea momentului este specifică conducătorilor români, iar eşecul este suportat de cei ce sînt conduşi. O suferi societatea românească de nepăsare, dar mai nesimţitoare categorie decît cea a conducătorilor nu poate fi aflată nici în cele. mai degradate medii sociale. . .. II > consilierul liberal îi îndeamnă pe susţinătorii AUR să meargă la meci cu lozinci pe măsura celor de pe Nepstadion • ' Săptămînă viitoare vor avea loc două şedinţe ale Consiliului local Cluj-Napoca, iar nu una' - cum se anunţase. Marţi, consilierii au fost convocaţi la o şedinţă extraordinară, pentru a lua o noua poziţie. De data aceasta1este propus proiectul: i „Poziţia C.L. Cluj-Napoca referitor (sic!) la acţiunile huliganice, barbare, împotriva locuitorilor municipiului Cluj- Napoca, care au participat la meciul de fotbal de la Budapesta dintre reprezentativele Ungariei şi României din 14 octombrie 1998”. La şedinţă sînt invitaţi toţi participanţii Ia meci, dar şi reprezentanţi ai Prefecturii şi Consiliului Judeţean Cluj. Lăudabilă iniţiativă, s-ar putea spune. Unii consilieri au declarat, însă, că nu vor participa la şedinţa extraordinară. Alţii, dacă vor merge, vor face acest lucru pentru a adopta o... (o)poziţie. Adică vor protesta împotriva acţiunii Iui Gheorghe Funar. Consilierul liberal loan Deac ne-a declarat, plin'de năduf: „Este o neruşinare grosolană din partea lui Funaru că îndrăzneşte sâ convoace o şedinţă extraordinară pe o temă atît de minoră cum sînt manifestările unei subculturi de stadion, care nu sînt mai civilizate nici in Londra, nici în alte capitale. Şi asta în condiţiile în care, ... cu o lipsă totală dc respect faţă de lege şi cu un compor- tament ireverenţios faţă dc consilieri, a respins, fără nici un drept, convocarea şedinţei extraordinare pe tema Luminiţa PURDEA continuare în pagina a 10-a Rezolvarea cazului SC Piscicola SA este văzută ca o victorie personală a deputatului PD • Deputatul clujean susţine că prefectul s-a speriat de denunţul penal şi, de aceea, a dat dispoziţie pentru eliberarea de acţiuni Piscicola pentru' persoanele cuprinse în anexa nr. 19 • ' Deputatul luliu Păcurariu a prezentat presei un document, datat în 21 august, din care reiese câ prefectul Alexandru Fărcaş, preşedinte al Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a dispus începerea procedurii de punere în posesie a persoanelor îndreptăţite cu acţiuni ale Piscicola SA. Actul emis de Prefectură este văzut de deputatul clujean ca o victorie personală. Păcurariu susţine că prefectul s-a speriat de denunţul penal pentni abuz în funcţie depus de dînsul în urmă cu şase luni, acuzîndu-1 că nu eliberează actele de proprietate pentru persoanele înscrise în anexa nr. 19 din Legea fondului funciar. De asemenea, Păcurariu a înaintat denunţ penal, pe aceeaşi temă, împotriva directorului FPS Cluj şi a conducerii SC Piscicola SA. Subiectul „Piscicola” este unul dintre „bătăliile” de presă ale deputatului clujean, acuzîndit-i pe prefect şi pe directorul FPS Cluj, Radu Sîrbu, de superficialitate şi incompetenţă. Păcurariu s-a declarat mulţumit de faptul că „ în sfîrşit, Fărcaş se apleacă cu înţelepciune asupra titlurilor de proprietate”. Astfel, Piscicola SA şi Direcţia Generală pentru Agricultură şi Alimentaţie a judeţului Cluj vor stabili valoarea terenurilor aflate în administrarea acestei societăţi comerciale. Piscicola SA a majorat, ca urmare a deciziei prefectului, capitalul social cu valoarea de patrimoniu a suprafeţelor înscrise iii anexa 19, pentru care a stabilit acţiuni. Persoanele cuprinse în anexă vor primi acţiuni în funcţie de valoarea patrimoniului. A. M. Cum va fi greva de avertisment de luni? Situaţia din şcolile clujene în ultima zi dinaintea grevei de avertisment diferă mult. Unii profesori spun că îşi vor ţine orele, pentru câ vor să nu Ie fie tăiate salariile sau pentru câ nu vor sâ recupereze mai tîrziu orele pierdute, alţii vor susţine cauza sindicatului. Directorul adjunct al Liceului „Emil Racoviţâ”, loan Lazăr, şi-a amintit cc s-a întîmplat mai demult în situaţii similare: „Cursurile s-au ţinut, sau dacă profesorii nu şi-au făcut orele, s-au dus la clasele la carc erau programaţi să aibă orc şi au făcut consultaţii cu elevii”. Aşa explică domnia-sa buna pregătire a absolvenţilor acestui liceu. în comparaţie cu cc s-a petrecut mai demult, loan Lazăr crede câ situaţia va fi similară : „Probabil că aşa va fi şi acum. După cîtc am auzit, profesorii sc vor declara în grevă, dar vor ţine ora respectivă.” La Colegiul Naţional „Gcorge Coşbuc”, lidera dc* sindicat, Silvia Tudoran, a declarat câ 80 la sută din profesorii dc aici au semnat pentru greva dc avertisment şi cea generală. Lidera sindicală susţine câ „şi personalul Tcsa este alături dc noi, şi personalul dc serviciu este alături de noi, bucătăria, absolut tot cc există în şcoală în această perioadă sc limitează Ia minimum de activitate”. Daniela T1UCA continuare în pagina a 10-a Şfidînd “teroarea” Puterii şi “sabotajele”. . Liderii PDSR din Transilvania au decis să se opună cu orice preţ ofensivei iredentismului ungar ""............... — ...................................................... România se află într-o situaţie similară celei din 1940 . au concluzionat ieri liderii filialelor din Transilvania şi Banat, întruniţi Ia Cluj-Napoca. Întîlnirea filialelor din Transilvania şi Banat a fost organizată de PDSR Cluj în scopul adoptării unei “poziţii hotârîte” împotriva ofensivei revizionismului ungar. La şedinţă a participat şi liderul PDSR, Ioniliew’u. aflat nentru' a treia^fna la Chij-Najfcca în ultinâil B i^lO Ţ ^riX tfe ~ centrală UNIV LUj-NAPOCA reprezentanţii PDSR s-au aflat trimişi ai PSM, PS, PUNR, PRM, PAUR, PNR şi ai sindicatelor. Cum era de aşteptat, participanţii au criticat în termeni duri actuala guvernare, acuzînd-o, cu prioritate, de trădarea interesului naţional şi de aservire pretenţiilor “aberante” ale UDMR şi ‘‘revanşarde” ale Ungariei. “Ţara e în pericol (...). Dan BRIE continuare în pagina a 6-a Pe Taşcu îl plndeşte excluderea din PD luliu Păcurariu afirmă că Valentin Taşcu, fost vicepreşedinte PD Cluj, a trimis o scrisoare la Comisia Centrală de Etică şi Litigii, prin care ÎI acuză de conducere „despotică” în filială pe deputatul clujean. Păcurariu a primit asigurări de la colegii de la Bucureşti că dacă afirmaţiile lui Ţaşcu sc vor dovedi false, fostul vicepreşedinte al PD Cluj va fi exclus din partid.' De asemenea, continuarea ducerii unor campanii de presă cu acuze la adresa liderului PD Cluj de către Taşcu va atima şi mai greu în balanţă, privitor la excludere. Valentin Taşcu a depus la Biroul Permanent Judeţean Cluj, ulterior trimiterii scrisorii la Comisia de Etică, aceiaşi document, speriat fiind, susţine Păcurariu. Taşcu îl acuză pc liderul PD Cluj, printre altele, de alcătuire după bunul plac. a listelor electorale din 1^ 6. . - A. M ;
Transcript
Tn loc să dezamorseze situaţia
Conferinţa AEGEE cu tema „Relaţii româno-maghiare în
anul 2020” a Încins şi mai mult spiritele
în topul firm elor anului 1997/
Un singur Ioc întîi pentru societăţile
/' pag, 12
C îm p ia T u r z i i e s t e m u n i c i p i u • V; ^ :
INIŢIATORUL PROIECTULUI N-A PRIMIT NICI MĂCAR
/ UN TELEFON/pag. 10 D E MULŢUMIRE
1 -'Copiatoare si consumabili
: a t l 0 1 |i’a c u m c u 1 0 /o i mai ieftin prin | COPIERNICUS
BIROTICA | Str. I.C. Bratianu 16,1el/fec191486j
Ofertă specialăde abonamente
m m k m hde Cluj
P R E Ţ U L R Ă M ÎN E
ESGE1 3 . 0 0 0
lei/lună
onaţi-vă ACUM!
W i
ziar independent
[ http://www.dntcj.ro/adevarulANUL IX l\IR. 2410 ISSN 1220-3203
SIMBATA-DUMINICA 17-18 OCTOMBRIE 1998
16 PAGINI 1 .000 LEI
Îrifpaginal13
• Burse• Piaia mobiliară«
• Cursuri pe piaţa valutară
• Rate anuale ale ' dobînzilor
Prea tîrziu!MARIA SANGEORZAN
V loan Deac consideră câ „este oneruşinore grosolană
J oi, o femeie din Piteşti, şi-a dat foc în faţa soţului, a ziariştilor şi a altor concitadini. Văzînd şi revăzînd filmul, am rămas cu impresia câ gestul era mai degrabă
unul de atragere a atenţiei, lipsind intenţia sinceră a sinuciderii. Asistenţa (alcătuită din oameni, nu din fantome) a urmărit cu interes spectacolul, început ca dramă şi încheiat ca tragedie. Doar un singur individ din cei de faţă a îhcercat să împiedice tragedia care a impresionat, apoi, o ţară. N-au vrut ceilalţi să-şi ajute semenul? Era cameramanul atît de cinic îneît ţinea mai mult la exclusivitate decît la viaţa unui om? N-aş îndrăzni să spun aşa. Mai curînd ae d că n-au luat în serios gestul. Nimeni nu cred să fi bănuit că „teatrul” pe care-I vedeau se va termina astfel.
Consiliera Zoe Petre, priceputa, a şi conchis a doua zi: societatea românească suferă de indiferenţă totală!
Întîmplarea de la Piteşti pare să fie una relevantă pentru întreaga naţiune.
, Preşedintele Emil Constantinescu, în diagnosticele sale economice, devine din ce în ce mai exact. Tezele expuse în ultimele luni relevă o cunoaştere exactă a situaţiei economiei româneşti, mai precis a marilor sale hibe. în alocuţiunea de ieri, la topul subţire al firmelor mici şi mijlocii, preşedintele şi-a adus aminte că gestionează o criză. Tonul a devenit mai optimisf doar cînd s-a referit la viitor. în opinia celui care a fost ales pentru SCHIMBARE, dacă ne apreciem corect posibilităţile, atunci vom face paşi mici, dar fermi, care ne vor duce la o creştere economică reală. Evident, n-a lipsit teza economică că întreprinderile mici şi mijlocii sînt o şansă în acest sens. Fără să stau prea mult pe gînduri, îi dau dreptate domnului preşedinte, care ştie exact situaţia, a stabilit cauzele şi are şi soluţii. Dar stau şi mă întreb de ce sînt sesizate toate baiurile cînd este prea tîrziu? De ce a stat, ca piteşteanul cel nesimţitor, cu mîinile subsioara pînă (şi după) ce s-a scîrbit de spectacolul politic?
Dar nu e singurul care face astfel. Ca şi piteştenii, care se uitau tîmpi la Ileana Voican cum îşi dă foc, tot aşa fac şi conducătorii cu soarta ţării. Se uită şi nu le vine sâ creadă câ mergem spre o tragedie! Piteşteanca a mizat, probabil, pe sensibilitatea autorităţilor şi sprijinul aproapelui. Puterea aşteaptă soluţii miraculoase de la F.M.I., de Ia Banca Mondială, de la Comunitatea Europeană. După ani şi ani, constată câ politica lui ajută-te singur este cea mai bună, dar atunci este prea tîrziu şi pentru ei, şi pentru noi. Ratarea momentului este specifică conducătorilor români, iar eşecul este suportat de cei ce sînt conduşi. O suferi societatea românească de nepăsare, dar mai nesimţitoare categorie decît cea a conducătorilor nu poate fi aflată nici în cele. mai degradate medii sociale. . ..
II
> consilierul liberal îi îndeamnă pe susţinătorii AUR să meargă la meci cu lozinci pe măsura celor de pe Nepstadion •
' Săptămînă viitoare vor avea loc două şedinţe ale Consiliului local Cluj-Napoca, iar nu una'
- cum se anunţase. M arţi, consilierii au fost convocaţi la o şedinţă extraordinară, pentru a lua o noua poziţie. De data aceasta1 este propus proiectul:
i „Poziţia C.L. Cluj-Napoca referitor (sic!) la acţiunile huliganice, barbare, împotriva locuitorilor municipiului Cluj- Napoca, care au participat la meciul de fotbal de la Budapesta dintre reprezentativele Ungariei şi României din 14 octombrie 1998”. La şedinţă sînt invitaţi toţi participanţii Ia meci, dar şi reprezentanţi ai Prefecturii şi Consiliului Judeţean Cluj.
Lăudabilă iniţiativă, s-ar putea spune. Unii consilieri au declarat, însă, că nu vor participa la şedinţa extraordinară. Alţii, dacă vor merge, vor face acest lucru pentru a adopta o... (o)poziţie. Adică vor protesta împotriva acţiunii Iui Gheorghe Funar.
Consilierul liberal loan Deac ne-a declarat, p lin 'de năduf: „Este o neruşinare grosolană din partea lui Funaru că îndrăzneşte sâ convoace o şedinţă extraordinară pe o temă atît de minoră cum sînt manifestările unei subculturi de stadion, care nu sînt mai civilizate nici in Londra, nici în alte capitale. Şi asta în condiţiile în care,
...
cu o lipsă to tală dc respect faţă de lege şi cu un comportam ent ireverenţios faţă dc consilieri, a respins, fără nici un drept, convocarea şedinţei ex trao rd inare pe tem a
Lum iniţa PURDEAcontinuare în pagina a 10-a
Rezolvarea cazului SC Piscicola SA este văzută ca o victorie personală a deputatului PD
• Deputatul clujean susţine că prefectul s-a speriat de denunţul penal şi, de aceea, a dat dispoziţie pentru eliberarea de acţiuni Piscicola pentru' persoanele cuprinse în anexa nr. 19 •
' Deputatul luliu Păcurariu a prezentat presei un document, datat în 21 august, din care reiese câ prefectul Alexandru Fărcaş, preşedinte al Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a dispus începerea procedurii de punere în posesie a persoanelor îndreptăţite cu acţiuni ale Piscicola SA. Actul emis de Prefectură este văzut de deputatul clujean ca o victorie personală. Păcurariu susţine că prefectul s-a speriat de denunţul penal pentni abuz în funcţie depus de dînsul în urmă cu şase luni, acuzîndu-1 că nu eliberează actele de proprietate pentru persoanele înscrise în anexa nr. 19 din Legea fondului funciar. De asemenea, Păcurariu a înaintat denunţ penal, pe aceeaşi temă, îm potriva directorului FPS Cluj şi a conducerii SC Piscicola
SA. Subiectul „Piscicola” este unul dintre „bătăliile” de presă ale deputatului clujean, acuzîndit-i pe prefect şi pe directorul FPS Cluj, Radu Sîrbu, de superficialitate şi incompetenţă. Păcurariu s-a declarat mulţumit de faptul că „ în sfîrşit, Fărcaş se apleacă cu înţelepciune asupra titlurilor de proprietate”.
Astfel, Piscicola SA şi Direcţia Generală pentru Agricultură şi Alimentaţie a judeţului Cluj vor stabili valoarea terenurilor aflate în administrarea acestei societăţi comerciale. Piscicola SA a majorat, ca urmare a deciziei prefectului, capitalul social cu valoarea de patrimoniu a suprafeţelor înscrise iii anexa 19, pentru care a stabilit acţiuni. Persoanele cuprinse în anexă vor primi acţiuni în funcţie de valoarea patrimoniului. A . M .
Cum va fi greva de avertisment
de luni?Situaţia din şcolile clujene
în ultima zi dinaintea grevei de avertisment diferă mult. Unii profesori spun că îşi vor ţine orele, pentru câ vor să nu Ie fie tăiate salariile sau p en tru câ nu vor sâ recupereze mai tîrziu orele pierdute, alţii vor susţine cauza sindicatului.
D irec to ru l adjunct al Liceului „Emil Racoviţâ”, loan Lazăr, şi-a amintit cc s-a întîmplat mai demult în situaţii similare: „Cursurile s-au ţinut, sau dacă profesorii nu şi-au făcut orele, s-au dus la c lase le la carc erau programaţi să aibă orc şi au făcut consultaţii cu elevii”. Aşa explică domnia-sa buna p regătire a absolvenţilor acestui liceu. în comparaţie cu cc s-a petrecut mai demult, loan Lazăr crede câ situaţia va fi similară : „Probabil că aşa va fi şi acum. După cîtc am auzit, profesorii sc vor declara în grevă, dar vor ţine ora respectivă.”
La C oleg iu l N aţional „Gcorge Coşbuc”, lidera dc* sindicat, Silvia Tudoran, a declarat câ 80 la sută din profesorii dc aici au semnat pentru greva dc avertisment şi cea generală . L idera s in d ica lă susţine câ „şi personalul Tcsa este alături dc no i, şi personalul dc serviciu este alături de noi, bucătăria , absolut tot cc există în şcoală în această perioadă sc lim itează Ia minimum de activitate”.
Daniela T1UCAcontinuare în pagina a 10-a
Şfidînd “teroarea” Puterii şi “sabotajele”. .Liderii PDSR din Transilvania au decis să se opună cu orice preţ ofensivei iredentismului ungar
""............... —...................................................... România se află într-o situaţiesimilară celei din 1940 . auconcluzionat ieri liderii filialelor din T ransilvania şi Banat, întruniţi Ia Cluj-N apoca. În tîln irea filia le lo r din Transilvania şi Banat a fost organizată de PDSR Cluj în scopul adoptării unei “poziţii hotârîte” împotriva ofensivei revizionism ului ungar. La şedinţă a participat şi liderul PDSR, Ioniliew’u. aflat nentru' a treia^fna la Chij-Najfcca în ultinâil B i ^ l O Ţ ^ r i X t f e
~ c e n t r a l ă UNIVLUj-NAPOCA
reprezentanţii PDSR s-au aflat trimişi ai PSM, PS, PUNR, PRM , PAUR, PNR şi ai sindicatelor.
Cum era de aşteptat, partic ipan ţii au critica t în termeni duri actuala guvernare, acuzînd-o, cu prioritate, de trădarea interesului naţional şi de aservire pretenţiilor “aberante” ale UDMR şi ‘‘revanşarde” ale Ungariei. “Ţara e în pericol (...).
Dan BRIE continuare în pagina a 6-a
Pe Taşcu îl plndeşte excluderea din PD
luliu Păcurariu afirmă că Valentin Taşcu, fost vicepreşedinte PD Cluj, a trimis o scrisoare la Comisia Centrală de Etică
şi Litigii, prin care ÎI acuză de conducere „despotică” în filială pe deputatul clujean. Păcurariu a primit asigurări de la colegii de la Bucureşti că dacă afirmaţiile lui Ţaşcu sc vor dovedi false, fostul vicepreşedinte al PD Cluj va fi exclus din partid.' De asemenea, continuarea ducerii unor campanii de presă cu acuze la adresa liderului PD Cluj de către Taşcu va atima şi mai greu în balanţă, privitor la excludere. Valentin Taşcu a depus la Biroul Permanent Judeţean Cluj, ulterior trimiterii scrisorii la Comisia de Etică, aceiaşi document, speriat fiind, susţine Păcurariu. Taşcu îl acuză pc liderul PD Cluj, printre altele, de alcătuire după bunul plac. a listelor electorale din 1 6. . - A. M ;
(?) sîmbaiă-duminică, 17-18 octombrie *1998 AGENDA
• A zi: Calendarul ortodox: ST Prooroc Oseea; Cuv. Mc. Andrei Crileanut; Calendarul greco-catolic: Sf. Pf. Osea; Sf. M. Andrei Cretanul (+767); Calendarul romano-catolic. Sf. Igna|iu din Antiohia. ep. m.
• M îin e : Calendarul ortodox: Sf. Ap. şi Evanghelist Lnca. Duminica a 20-a dupâ Rusalii; Calendarul greco- catolic. Sf. Duminica a 21 d. Rusalii, 4 d. In. Sf. Cruci; Calendarul romano- catolic. Sf. Duminica a 29-a de peste an; Sf. Luca, ev..îi felicităm pe lofi cei care, împăr
tăşind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.
•Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare dinCluj-Napoca în zilele de luni, marţi, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele dc marţi, miercuri, vineri şi sîmbătă la ora 11,00. •Cluj-Napoca - Bremcn(Gcimania),
cu plecări miercuri ora 16,30 şi duminica, ora 6,30 şi înapoiere marţi ora 5 şi vineri ora 10.
INFORM A ŢII Autogara 1:14-24-26 Autogara II: 43-52-78
t r c c k - c o d(meteo, revista presei locale; 8:08 actualitatea locală, recomandări IV ; 8:20 tralic, anunţuri utilitare, agenda culturală; 8:50 horoscop; 9:05 revista presei locale; 9:20 recomandări TV;9:40 sport; 9:50 horoscop). 11:00-19:00 Contact FM. (12:50 Contact.politic - Roxana Niculcscu Costci. 13:00 Contact Film- realizator Liana Stanciu. 16:00 Supcr 50 - realizator Cristian Schncbli.) 19:00-22:00 Scara la Cluj-Napoca. 22:00-5:00 I’arly AII The Time - realizator Manucl Armând. •
Duminică, 18 octombrie '5:00-8:00 Bună dimineaţa! 8:00-
11:00 Supcr wcck-cnd (meteo, 8:20 recomandări TV; 8:37 trafic, anunţuri utilitare, agenda culturală; 8:50 horoscop; 9:20 recomandări TV; 9:50 horoscop). 11:00-19:00 Contact FM (11:10 Cheie, contact, motor - realizator Râzva n Mâcurca nu; 12:00 Uit - interviu -realizator Toni Tcşiu; 13:10Sc-ntîmplă în America - realizator Aurelia Boriga). 19:00-21:00 Scara la Cluj-Nlapoca. 21:00-22:00 Agenda sportivă clujeană - realizator Ramona Mânzat. 22:00-24:00 Sport Wcck-cnd - realizator Alexandru Ghcorchias. 24:00-5:00 DiscontacL
Simbătă, 17 octombrie Ştiri BBC: 8:00-
8:30, 14:00-14:30, 18:00-18:30.6:00-8:00 Transilvania Matinal. 8:30-10:00 Cafeaua de
dimineaţă. 10:00-11:00 TîmeOut (r). 11:00-13:00 Wcckcnd sportiv. 13:00- 14:00 Muzicorama. - Adi Leu (r).
Duminică, 18 octombrie Ştiri BBC: 8:00-8:30.14:00-14:30,
18:00-18:30, 21:00-20:30.6:00-8:00 Transilvania M atinal. 8:30-9:00 Evanghelia de duminică. 9:00-10:00 Cafeaua dc dimineaţă. 10:00-11:00 Pop Fan. 11:00-13:00 La sfirşit de săptămînâ. 13:00-14:00 Fonoteca de suflet - Mihai Boanda. (r) 14:30-15:00 Gospcl music internaţional. 15:00- 15:05 Ştiri. 15:20-18:00 RcndezVous dum inical - Claudia Palfi & Oana Rusu. 19:00-20:00 Doar o poantă să-ţi mai spun - Ucu Florca. 20:00-21:00 Technomania. 21:30-23:00 Taxi Music. 23:00-1:00 Melalonim-Daika Atilla. 1:00-6:00 Music Non - Stop.
• Biblioteca Judeţeană “ OCTAVIAN GOGA” : SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 9-19,45; vineri: 9- 17,45. SECŢIA COPII, ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45v FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gbeoigheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45. SALA DE LECTURA (Str. M. Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45'. SECŢIA DE COLECŢII SPECIALE: (str.Observatorului nr.l, telefon 43-84-09) luni, joi: 14-18, marţi, miercuri, vineri: 9-13. MEDIATECA, ORAR: luni- vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45. CENTRUL DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ ŞI INFORMAŢII COMUNITARE LOCALE ORAR: luni-vineri: 9-16,00. FILIALAECONOMICO-JURIDICÂ (Str. Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13.
■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8 -12:45; 14-18.45. '
I Biblioteca Germ ană (strada Universităţii 7 - 9): luni -10-14; marţi, miercuri, joi -12-16; vineri -10-16.
■ Biblioteca Americană "J.F.K.” (strada Universităţii 7 - 9). Orar. luni - joi: 10 - 18; vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbătă din lună: 9-14. Oferim consultanţă pcnlru studii în USA.
P r o g r a m u l 1 : 7 ,0 0 B u n ă d im in e a ţa d e l a . . . l a ş i ( m a g a z in m a t in a l) ; 8 ,3 0 A lfa ş i O m e g a ; 9 ,0 0 T V R In fo ; 9 ,0 5 A g e n d ă e l e c t o r a l ă ; 9 , 1 5 A la d d in ( d e s e n e a n im a te ) : 9 ,4 0 B a d a , b a n u ! ;1 1 .0 0 F ilm : H o taru l o n o a r e i (S U A '9 0 ) ;1 2 .3 0 O r d in e a p u b l ic ă ; 1 3 ,0 0 A d o u a a l f a b e t i z a r e ; 1 3 ,3 0 E c r a n u l ( m a g a z in c in e m a ) ; 1 4 ,0 0 In fo M a g a z in ; 1 4 ,3 0 V i d e o M a g a z in ; 1 6 ,5 5 S t a r T r e k (s e r ia l) ; 1 7 ,4 5 B a y w a tc h (s e r ia l) ; 1 8 ,3 0 S e r ia l : S a b r in a , v ră j i t o a r e l a 1 6 a n i ;1 8 . 5 5 T e l e e n c i c l o p e d i a ; 1 9 , 4 5 S ă p t â m î n a s p o r t iv ă ; 1 9 ,5 5 D o a r o v o i h â . . . ; 2 0 ,0 0 J u r n a l , m e t e o ; 2 0 ,3 0 C e r în tu n e c a t ; 2 1 ,2 0 Ş c o a l a v e d e t e lo r la a b s o l v i r e ; 2 2 ,3 0 T V R In fo ; 2 2 ,3 5 F ilm : L a d y L (A ng lia 1 9 6 5 ) ; 0 ,2 5 A r e n a A s ( m a g a z in ) .
P r o g r a m u l 2 : 7 ,0 0 S e r ia l : C ă d e r e a v u l tu r i lo r (r); 7 ,5 5 M u z ic ă p o p u la r ă in s t r u m e n ta l ă ; 8 ,0 5 D e s e n e a n i m a t e ( r ) ; 8 , 3 0 S p o r t u r i e x t r e m e( d o c u m e n t a r ) ; 9 ,0 0 C o m o r i l e lu m ii ( d o c u m e n ta r ) ; 9 ,3 0 P a s c u p a s ; 1 0 ,3 0 F i lm e le s ă p tă m în i i ; 1 0 ,3 5 D o c u m e n te c u l tu r a l e . In d u s t r ia m o d e i (p . l ) ; 1 1 ,2 0 T V R C lu j-N a p o c a ; 1 3 ,3 0 A c t u a l i t a t e a c u l tu r a lă ; 1 4 ,0 0 D in a s t ia C le o p a t r e lo r ( s e r ia l) ; 1 4 ,5 0 B iju terii m u z ic a le ; 1 5 ,0 0 T V R In fo ; 1 5 ,1 0 B a n k - N o te (r); 1 5 ,3 5 V ia ţă d e c l in e ( d e s e n e a n im a te ) ; 1 6 ,0 0 S e r ia l : Ţ ig a n c a ; 1 6 ,4 5 S a n t a B a r b a r a ( s e r ia l) ; 1 7 ,3 0 D e d r a g o s t e c u . . . ; 1 8 ,0 0 S t u d i o u l e l e c t o r a l ; 1 9 , 0 0 I s t o r i e , m e m o r i e , r e c u p e r a r e ; 1 9 ,3 0 R e tr o T V ;2 0 .3 0 T e a t ru l N a ţ io n a l d e T e le v iz iu n e p re z in t ă : R ă z b o iu l d -lu i B e a u m a r c h a is ; 2 2 , 1 0 S t o p - c a d r u ; 2 2 , 2 0 A t e n e u ;2 3 .3 0 C o n v ie ţu ir i ( m a g a z in ) : 0 ,0 0 M ari t e n o r i r o m â n i : C o m e l iu M u rg u ; 0 ,3 0 T V M . M e s a g e r .
P R O T V7 ,0 0 P r ic h in d e i i ( d e s e n e a n im a te ) ;
8 .0 0 R e b o o t ( d e s e n e a n i m a t e ) ; 8 ,3 0 S e r i a l : A v e n tu r i le lu i F u d g e ( e p .1 ) ;9 .0 0 S e r ia l : M ica s i r e n ă ; 9 ,3 0 A g e n d a e l e c t o r a l ă ; 9 ,4 0 T a r z a n s i m is te r u l d e ş e r t u l u i ( S U A 1 9 4 3 ) ; 1 1 , 0 0 P r o M o to r . E m is iu n e p r e z e n t a t ă d e D a n B i tm a n ; 1 1 ,3 0 A m î n t î l n i t ş i r o m â n i fe ric iţi; 1 2 ,0 0 P u n c tu l p e I;1 2 .5 5 Ş tir ile P ro T V ; 1 3 ,0 0 D ra g u l d e R a y m o n d ( s e r ia l) ; 1 3 ,3 0 T o m S h o w ( s e r i a l ) ; 1 4 ,0 0 G e n e r a ţ i a P R O ; 1 5 ,3 0 E c h ip a m o b ilă ; 1 6 ,0 0 Ş u t ş i c îş t ig i l ;1 6 .3 0 L u m e a film ului ( m a g a z in ) ; 1 7 ,0 0 P r p f a s h io n ( m a g a z in ) ; 1 7 ,3 0 C a n o n ( s e r i a l ) ; 1 8 ,3 0 T e uiţi ş i c îş t ig i l ; 1 9 ,3 0 Ş t i r i l e P r o T V ; 2 0 , 0 0 S p e c i a l i ş t i i ( s e r i a l ) ; 2 1 ,0 0 A c a d e m ia d e p o li t ie ( s e r i a l ) ; 2 1 ,5 5 Ş t ir i le P r o T V ; 2 2 ,0 0 F ilm : A g n e s , f i ic a D o m n u lu i; 2 3 ,4 5 J e s u s C h r i s t .S u p e r s t a r (S U A 1 9 7 3 ) ; 1 ,1 5 C o n c e r t T e a c h e r s J a z z ; 1 ,4 5 S p e c ia l i ş t i i ( s / r ) ; 2 ,3 0 E f e c t e s p e c i a l e ( s ) ; 3 ,1 5 C r im ă c u p r e m e d i t a r e ( s ) .
Duminică, 18 octom brie ■ P r o g r a m u l 1 : 7 ,0 0 B u n ă d im i n e a
ţ a , d e l a . . . C lu j- N a p o c a ; 8 ,3 0 L u m in ă d i n l u m i n ă ; 9 ,0 0 T V R In f o ; 9 ,0 5 D e s e n e a n im a te ; 9 ,3 0 K iki R ik i M iki ( e m is iu n e p e n tr u c o p i i ) ; 1 1 ,0 0 V ia ţa s a t u l u i ( m a g a z i n ) ; 1 3 ,0 0 B i s e r i c a s a t u lu i ; 1 3 ,1 5 T e z a u r fo lc lo r ic ; 1 4 ,0 0 In fo M a g a z in ; 1 4 ,3 0 V id e o M a g a z in ;1 4 .5 5 F o tb a l ; 1 6 ,5 0 S u p e r g o l s h o w ;1 8 .5 0 S e r ia l d e c ă lă to r i i ( d o c u m e n ta r ) ; 1 9 ,5 0 R e z u l ta te l e t r a g e r i lo r L o to ;1 9 .5 5 D o a r o v o r b ă . . . ; 2 0 ,0 0 J u r n a l , m e te o ; 2 0 ,3 0 7 z ile tn R o m â n ia ; 2 1 ,0 0 F ilm : D r a g o s te r e n ă s c u t ă (S U A 1 9 8 0 ) ; 2 2 ,4 0 T V R In fo ; 2 2 ,4 5 T e l e - s p o r t ;2 2 . 5 0 P a r iu l T r io - c u r s ă h i p i c ă i n t e r n a ţ i o n a l ă ( P a r i s ) ; 2 2 ,5 5 D - n a K in g , a g e n t s e c r e t ; 2 3 ,4 5 P o p s h o w n o c tu r n ; 0 ,3 0 F o tb a l M o n d ia l 1 9 9 8 . .
P r o g r a m u l 2 : 7 ,0 0 C e r î n t u n e c a t ( s / r ) ; 7 ,5 0 M o m e n t f o l c lo r ic ; 8 ,0 0 D e s e n e a n i m a t e ( r ) ; 8 ,3 0 S p o r t u r i e x t r e m e ( d o c u f h e n ta r ) ; 8 ,5 5 C o m o r i le lu m i i ( d o c u m e n t a r ) ; 9 , 2 5 F i l m e l e s ă p t ă m î n i i ; 9 ,3 0 A d o u a g l f a b e t i z a r e (r) ; 1 0 ,0 0 R e p e r e v i t a l e ( r ) ; 1 0 ,3 0 C in e m a to g r a f u l v re m ii n o a s t r e ; 1 1 ,2 0 T V R l a ş i ; ' 1 3 ,3 0 C r e a n g a d e A u r ;1 4 .0 0 D in a s t ia C le o p a t r e lo r ; 1 4 ,5 0
V itr in a p e r s o n a j e lo r d e o p e r ă : „ T o s c a " d e P u c c in i; 1 5 ,0 0 T V R In fo ; 1 5 ,1 0 D in a lb u m u l c e l o r m a i f r u m o a s e m e lo d i i p o p u la r e ; 1 5 ,3 5 V ia ţă d e c î i n e ; 1 6 ,0 0 Ţ ig a n c a ( s e r i a l ) ; 1 6 ,4 5 S a n t a B a r b a r a ( s e r ia l ) ; 1 7 ,3 0 F e s t iv a lu l N a ţ io n a l a l R o m a n ţ e i . C r i z a n t e m a d e a u r * T îrg o v iş te 1 9 9 8 - a v a n p r e m ie r ă ; 1 8 ,0 0 A lo , tu a le g i! ; 1 9 ,0 0 D e c e a l a l t ă p a r t e a m i e z u l u i n o p ţ i i ( s e r i a l ) ; 1 9 , 4 5 C le p s id r a c u im a g in i ; 2 0 ,0 0 U ltim u l t r e n ; 2 1 ,0 0 S p o r t m a n i a : W e s t e r n U n io n F o o tb a ll '9 8 ; 2 1 ,2 5 F o tb a l ; 0 ,0 0 In tîlniri m u z ic a le ; 0 ,3 0 T V M . M e s a g e r .
P R O T V7 ,0 0 P r i c h in d e i i ; .7 ,3 0 R e b o o t ; 8 ,0 0
C ă p i ta n u l N ; 8 ,3 0 T o ţi c î in i i m e r g în ra i; 9 ,0 0 S u p e r A b r a c a d a b r a / M ow gli;1 1 .0 0 D o c to r în A la s k a ; 1 2 ,0 0 P ro fe ţ ii d e s p r e t r e c u t ; 1 2 ,5 5 Ş t i r i le P r o TV ;1 3 . 0 0 O p r o p o z i ţ i e p e z i - r e t r o s p e c t iv a s ă p tă m în i i ; 1 3 ,0 5 D ra g u l d e R a y m o n d ; 1 3 ,3 5 T o m S h o w ; 1 4 ,0 0 C h e s t i u n e a z i le i c u F lo r in C ă l in e s c u ;1 4 .4 5 R lm : L e g e n d a (S U A '8 5 ) ; 1 6 ,1 5 A I ş a p t e l e a c e r ( s e r i a l ) ; 1 7 ,0 0 B u ffy ,'
' s p a i m a v a m p ir i lo r , 1 8 ,0 0 B e v e r iy H ills;1 9 .0 0 P r e ţu l c o r e c t ; 1 9 ,3 0 Ş t ir i le P ro T V ; 2 0 ,0 0 A lly M c B e a l ; 2 1 ,0 0 F ilm : C a m e r ă c u v e d e r e (A n g lia ’8 6 ) ; 2 2 ,5 5 Ş tir ile P r o T V ; 2 3 ,0 0 P r o c e s u l e t a p e i ;1 .0 0 A m o r c u b u c lu c ; 1 ,3 0 A l ş a p t e l e a c e r (s /r); 2 ,1 5 B u ffy , s p a i m a v a m p ir i lo r ( s / r ) ; 3 ,0 0 A lly M c B e a l ( s / r ) ; 4 ,0 0 D ra g u l d e R a y m o n d ( r) ; 4 , 3 0 T o m S h o w (r); 5 ,0 0 D o c to r în A la s k a (r);5 .4 5 M ow gli (r).
FARM ACIIFarmacii de serviciu: sîmbătă, 17'
octombrie: Farmacia nr. 2 ’l ’FRLA”, str. Gh. Doja nr. 37, telefon 19-48-54, orar 8-20, Farmacia nr. 1, Piaţa Urnii nr.37, telefon 19-46-06, orar 8-20, Farmacia nr. 27 “MERCUR”, Aleea Detunata nr. 1, telefon 14-51-37, orar 8-13, Famiacia nr. 116, str. Bucegi nr. 5 Complex Minerva, telefon 16-18- 27, orar 8-13, Farmacia “CERTA”, str.Clăbucet nr.5 (Mănăştur), telefon 1647-37, orar 8-14, Farmacia”ZEA”, P-ţa Unirii nr. 27, telefon 19-75-96, orar 9-15, Farmacia “TERRA- FARM”, B-dul 21 Decembrie nr. 4, orar 9-14, Famiacia "ALMA”, Piaţa M. Viteazul nr.26, telefon 13-02-68, orar 8-14, Farmacia “REMEDIUM”, B-dul 21 Decembrie nr.150, telefon 41-29-01, orar 8-20, Farmacia "CYNARA”, Calea Floreşti nr. 75, tel. 42-62-72, orar 8-20, Farmacia “ELIXIR”, str.Fabricii nr.5, telefon
41-41-29, orar 8-20, Farmacia “ELIXIR- PLUS”, str.Dorobanţilor nr.21, telefon 19-08-38, orar 8-20; duminică, 18 octombrie: Farmacia nr. 2 "PERIA”, str. Gh. Doja nr. 37, telefon 19-48-54, orar 8-20, Farmacia nr. 1, P-ţa Unirii nr. 37, telefon 1946- 06, orar 8-14, 'Farm acia ‘REMEDIUM”, B-dul 21 Decembrie nr.150, telefon 41-29-01, orar 8-20, Famiacia "CYNARA”, Calea Floresti nr. 75, tel. 42-62-72, orar 9-19, Farmacia “ELIXIR”, str. Fabricii nr.5, telefon4141-29, orar 8-20.
Farmacii cu serviciu permanent: Farmacia “CORAFARM”, str. Ion Meşter nr. 4, telefon 42-65-40. .*
Farmacii cu serviciu prelungit: Farmacia “INTERPHARM”, str. Primăverii nr.6, telefon 42-71-96, orar 8-22, ' Farmacia “CLEMATISFARM”, Piaţa Unirii nr. 10, telefon 19-13-63, orar 8-22.
Garda de noapte: Farmacia nr. 2 "PERLA", str. Cîh. Doja nr-37, telefon - 1948-54, orar 20-8. \
Teatrul Maghiarprivinţa .v i , 1’ octom brie, ora 16.00 Doi gem eni vcncţicni, dc (\irlo Guldoni
Teatrul de p ăpu şi PUCKp r e m i a m î in e , ÎS o c to m b r i e , o ra 111.6) ’l ip T o p , s e c u i i r o m â n a , u ra 12 l u r n u l c ţ u l , s c i f i a m a g h ia r a S p e c t a c o l e l e a u l o c l a C a » a M u n ic ip a la d e C u l tu r a , l’-ţa U n iri i n r 2 4 .
Sîrpbâtă, 17 octombrie
m126?,V[
Sîmbătă, 17 octombrie6.00 Bună dimineaţa realizator Dan -
Horea. 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00’Buletin de ştiri. 10,05 Sesam deschide-te. Emisiune pentru copii. Prezintă Rodica Tulbure. 11,00 Fotbal Divizia B, seria a Il-a, etapa a Xll-a. 13,00 Radiojurnal Bucureşti.13.15 Habar n-ai că.s lîngă tine! Realizator Andrei Huţanu. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Buletin de ştiri. 18,05 Weekendomania. Redactor Cornel Udrea. 19,00 Ştiri.19.15 Din grădina cu flori multe, muzică populară la cerere, prezintă Gelu Furdui. 21,50 Ştiri. 22,00 închiderea programului.
. Duminică, 18 octombrie8.00 Ştiri. 8,05 La izvor de cît şi dor.
Prezintă Gelu Furdui. 9,15 Apărătorii gliei transilvane. 10,00 Ştiri. 10,05 Mielniul III, prezintă Constantin Mustaţă. 11-13 Radioduminica, redactor Florin Pruteanu. 13,00 Diligenţa de Bizanţ. Muzică folk. Prezintă Florin Săsăiman 12,00 Ştiri. 14,00 Emisiunea în limba maghiară: 18,00 Ştiri. 18,05 Breloc, redactor Florin Pruteanu. 19,00 A propos, redactori Stela Maria Rareş şi Sergiu Alex. 20,00 Ştiri. 20,05 Din grădina, cu flori multe. Prezintă Florin Munteanu. 21,50 Ştiri. 22,00 închiderea programului.
Luni, 19 octombrie la Radio Cluj6.00 Bună dimineaţa. Redactor Dan
(Biochimie - Bacteriologic Imunologie - Pa razii ologie Determinare Rh - Teste de sarcină - Antigcn IIBS - Elisa Test - Examinări cilologice pentru depistarea cancerului de col ulerin - Investigaţii pentru sterilitatea feminină şi masculină) Z ILN IC , i n c lu s iv DUMINICA
o r e le 7 - 21 Medic de gardă: orele 21 - 7 R e z e rv a re , c o n su lta ţii
i l a te l . 4 1 .41 .63 . ’ >
S . C . Dental ROVA-s o c o l o v
i Calea Moţilor 106, ap.s]" " Tratam ente s to m a to lo g ice
com plexe;O terapieO protetică (ceramică) - O chirurgie (rezecţii, împlânte)
Programări la tel.: 430028 Zilnic orar: 9-19 . sîmbătă 10-13
Pentru .stu den ţi/ pensionari; 'şom erlî-ţeducere
PROF. UNIV. Dr. MIHAI CALUGARD Dr. ANGELA CĂLDGĂRD
Str. P rahovei nr. 11(lingă biserica Bob)
P R O G R A M O F T A L M O L O G I EL , M i, V -1 7 -2 0 S - 8 -1 2 . -
Linia telefonica dc intervenţie în c r iz ă si prevenţie a suicidului iniţială d e
LABORATORUL DE SlMTATR MIATALĂ (LUI sUi la dispoziţde luni pînă vineri, mire orele 8 - 22 .
Vă aşteptăm apelurile la numărul 186864.
de^eiuSUI~ ROZA V/NTURILOR Umbătă-duminicâ, 17-18 octombrie 1998(3)
SPRE 0 DEPĂŞIRE A IMPASULUI M KOSOVOR E A C Ţ I I I N T E R N A T I O N A L E
('Agenţia Reuters, cotidianele britanice '"Financial Times" şi "The Times", rotidianele americane "Washinntnn Post". "Los Anqeles Times”. "Chicago Tribune"
Liderii occidentali au salutat marţi, 13 octom brie, faptul că preşedintele iugoslav , S lobodan M ilo şe v ic i, a acceptat supravegherea internaţională ă p ro v in c ie i K osovo p en tru a e v ita lansarea bombardamentelor NATO, dar au prom is să menţină Belgradul sub presiune, sc rie co tid ian u l b ritan ic "Financial Times".
Guverne şi diplomaţi occidentali au afirmat că acordul reprezintă o cedare importantă a liderului iugoslav, care va perm ite e v ita re a unei c a ta s tro fe um anitare ce era p ro b ab il să se declanşeze în pragul iernii în provincia sîrbă, parte a Federaţiei Iugoslave.
M in is tru l po lonez de E x te rn e , Bronislaw Gerem ek, preşedintele în exerciţiu al OSCE, secretarul general al NATO, Javier Solana, şi comandantul suprem al Forţelor Aliate în E u ro p a ,; generalul american Wesley Clark, sînt aşteptaţi să sosească la Belgrad înainte de sîmbătă, 17 octombrie, data lim ită pînă cînd NATO şi-a amînat ducerea la îndeplinire a ordinului de activare a b o m b ardam en telo r îm p o triv a Iugoslaviei. Toţi trei urmează să pună la punct, împreună cu autorităţile de la B elg rad , d e ta liile p la n u rilo r de supraveghere civilă, respectiv militară, a provinciei, care să asigure comunitatea internaţională că Iugoslavia respectă termenii pc carc i-a acceptat Slobodan Miloşevici, în urma negocierilor cu emisarul american Richard Holbrooke. Acesta din urmă, citat de cotidianul am erican "W ashington P o st" , ş i-a exprim at sp e ran ţa că M oscova va contribui cu avioane la e fo rtu l de supraveghere aeriană, menţionînd însă că ambasadorul rus la Belgrad nu s-a angajat în această chestiune.
Departamentul de Stat american a anunţat că, chiar şi în cazul în care Belgradul va fi îndeplinit pînă sîmbătă cererile occidentale, Statele Unite vor încerca să obţină acceptul aliaţilor lor din NATO pentru extinderea ordinului de autorizare a bombardamentelor, astfel îneît “ameninţarea cu forţa să planeze în co n tin u are asupra p re şed in te lu i M iloşevici p înă cînd vom o b ţin e
respectarea deplină a cerinţelor noastre”, a spus purtătorul de cuvînt James P. Rubin.
Potrivit unor surse ale Alianţei Nord- A tlantice, însuşi H olbrooke a cerut am înarea p înă sîm bătă a executării ordinului de activare pentru a forţa ritmul negocierilor sale cu Miloşevici şi a obţine din partea acestuia respectarea rezoluţiilor. ONU privitoare la Kosovo, menţionează "Los Angeles Times".
Iar preşedintele american Bill Clinton, întrebat dacă este optimist cu privire la faptul că M iloşevici îşi va respecta cuvîntul dat, a răspuns că nu e nici optimist nici pesimist, pentru că acum ex is tă ceva m u lt m ai bun care să în locu iască speran ţe le . “Este vorba despre sistemul de verificare. Acţiunile din teren ne vor arăta dacă se respectă sau nu acordurile”, a mai spus Clinton, precizează "W ashington Post".
Oficialităţile americane nu au vrut să fie explicite în ce priveşte nivelul de reducere a efectivelor m ilitare sîrbe care va fi considerabil satisfăcător. Sandy B erg er, c o n s ilie ru l C ase i A lbe în problem e de securitate naţională, a re fu z a t “să in tre în tr-u n jo s al numerelor” . D ar un oficial al Casei Albe a precizat că, pentru a se supune deplin rezoluţiei ONU, M iloşevici trebuie să reducă forţa m ilitară din Kosovo cel puţin la nivelul din luna februarie, cînd a început ofensiva Guvernului împotriva gherilelor etnicilor albanezi. Aceasta va însemna că din cei 18.000 de militari iugoslavi vor rămîne 12.500, iar din cei11.000 de politisti vor fi păstraţi doar6.500. . ”
Partea iugoslavă a accep ta t să-şi închidă sistemele de supraveghere radar a spaţiului aerian naţional pe perioada controlului ce va fi exercitat asupra sa de patrule aeriene necom batante ale NATO. Cotidianul britanic "The Times" precizează că acestea vor fi formate din avioane de recunoaştere fotografică tip C an b erra P R 9 , a p a r ţin în d fo rţe lo r aeriene ale Marii Britanii, avioane-spion americane de tip U2 şi sateliţi americani capabili să intercepteze comunicaţiile militare ale sîrbilor.- Po triv it In stitu tu lu i In terna ţiona l pentru Studii Strategice de la Londra, citat de "Los Angeles Times", iugoslavii dispun de 79 de aparate de zbor MIG, cu diferiţi ani de fabricaţie, opt baterii de rachete sol-aer şi cel puţin 100 de
rachete sol-aer, cu o rază de acţiune de 16 kilometri.
La vremea la care acţiunea m ilitară Se arăta a fi iminentă, Duncan Lennox, redactor la revista de profil m ilitar " J a n e ’s", c o n tra z ic ea a s ig u ră r ile o f ic ia li lo r am erican i cu p riv ire la acurateţea cu care rachetele Tomah'awk îşi ating ţintele. El avertiza că e posibil să apară victime în rîndul civililor, sau “pagube colaterale”, cum se spune în ja rg o n m ilita r, deoarece “ sistem ele T om ahaw k, la fe l ca toa te aceste sisteme, pot greşi şi o fac” . Statele Unite afirmă că 85 la sută din aceste rachete îşi ating ţinta, “dar eu tratez aceste cifre cu lipsă de respect şi spun că nu există public n ic i o informaţie precisă” , a preciza t Lennox, citat de "C hicago Tribune".
Surse NATO, citate de "Los Angeles Tim es", afirm ă că planul de atac al A lian ţe i p revedea că dacă p rim ele bombardamente cu rachete Tomahawk nu ar fi reuşit să îi facă pe iugoslavi să cedeze, generalul Clark ar fi ordonat o cam panie de raiduri aeriene în cinci e ta p e , pe ca re ar fi e x e c u ta t-o consultîndu-se cu secretarul general al NATO, Javier Solana. După fiecare etapă, afirmă sursele, generalul urma să solicite acceptul ambasadorilor NATO pentru a trece la următoarea. în acest fel, guvernele celor 16 ţări ar fi avut controlul şi ar fi putut decide oprirea bombardamentelor dacă iugoslavii ar fi dorit între timp să respecte hotărîrile
• Consiliului de Securitate al ONU.G uvernul iugoslav a m ai acceptat
m arţi să organizeze alegeri în Kosovo, în term en de nouă luni, să ofere o amnistie generală celor carc au luat parte la conflictul desfăşurat în ultim ele şapte luni între forţele iugoslave şi ghcrilcle separatiste albaneze şi ca efectivele de poliţie locală să reflecte com poziţia etnică a provinciei - ceea cc înseamnă că m ajoritatea ofiţerilor vor fi albanezi, notează cotidianul "W ashington Post". B elg radu l a fost dc aco rd deja ca misiunea de circa 2.000 dc observatori civili ai OSCE să fie condusă de un american. M iloşevici a acceptat însă doar parţia l ju risd ic ţia T ribunalu lu i Internaţional pentru Crime de Război, cu sed iu l la H aga, şi c e re re a de cooperare în investigarea atrocităţilor din Kosovo, dar a permis anchetatorilor să colecteze probe.
BRUSCĂ ÎNVIORARE ÎN CURSA PENTRUPREŞEDINŢIA RUSIEI
* ’
CFinancial Times". Reuters şi AFPt
Cursa nedcclarată pentru preşedinţia Rusiei s-a înviorat brusc zilele trecute, cînd Ghennadi Selezniov, speakerul comunist al Camerei inferioare a Parlamentului, a declarat că ar dori să candideze din partea blocului de centru-stînga. Declaraţiile lui Selezniov au reprezentat un răspuns adresat lui Iuri Lujkov, primarul demagog al Moscovei, care săptămîna.trecută îşi afirmase propriile ambiţii prezidenţiale şi care începuse să umble după sprijinul din partea Partidului Comunist, cea mai bine organizată forţă politică din Rusia.
Politicienii de frunte ruşi acţionează cu frenezie, simţind că preşedintele Boris Elţîn a ieşit rănit din criza financiară care se adînceştc şi că s-ar putea să nu-şi ducă pînă la capăt mandatul, care ar trebui să expire în anul 2000. Ministerul de Interne a anunţat că circa 1,3 milioane de oameni au participat la un miting de protest săptămîna trecută, cerind demiterea şefului statului..Dar în timp ce politicienii se sfădesc între ei, problemele
economice ale ţării devin zilnic tot mai grave. O înaltă oficialitate guvernamentală declara că este probabil ca veniturile bugetare reale din trimestrul al patrulea să se cifreze la numai 60 miliarde de ruble (3,7 miliarde de dolari), rezultînd astfel un deficit bugetar de 100 miliarde de ruble. In timp ce Guvernul îşi finalizează programul său economic, rămîne neclar cum poate fi finanţat deficitul bugetar fără tipărirea dc bani. Fără un nou sprijin din partea Fondului Monetar Internaţional, pare tot mai puţin probabil ca Rusia să poată achita serviciul datoriei externe de ordinul a 2 miliarde de dolari, scadent pînă la sfirşitul acestui an.
Andrei Nicolaev, un popular parlamentar naţionalist şi fost şef al serviciului gărzilor de frontieră, joacă un rol influent în încercarea de consolidare a terenului din centrul eşichierului politic al Rusiei. El anticipează că un bloc electoral unificat va apărea pînă Ia sfirşitul acestei luni. Această alianţă va participa la alegerile parlamentare din decembrie 1999 şi va înscrie un singur candidat pentru alegerile prezidenţiale. „Există o aripă de stînga şi o aripă de dreapta în politica rusească, dar centrul scenei politice este neocupat Nici un partid politic nu reprezintă interesele majorităţii populaţiei. Aici se află adevăratul motiv al crizei prin care trece Rusia”, spunea Nikolaev într-un interviu acordat ziarului "Financial Times". Sprijinindu-1 puternic pe Lujkov, Nikolaev afirmă că poate conta pe suportul a 12 partide de stînga şi că încearcă de asemenea să obţină sprijinul formaţiunii liberale al lui Grigorii Iavlinski, partidul Iabloko.
Purtătorul de cuvînt prezidenţial afirmă că domnul Elţîn a reacţionat „cu calm” la agitaţia activităţii politice. „Cu cît mai mulţi candidaţi îşi anunţă intenţiile de a candida în alegerile prezidenţiale din anul 2000, cu atît aceasta evidenţiază mai bine instalarea unui proces de democratizare în societatea noastră şi funcţionarea lui normală”, a adăugat el. Iar ideea „cu cît mai mulţi candidaţi” are deja un sprijin în realitatea imediată, chiar dacă scrutinul nu poate fi organizat în această toamnă. Căci, în afara lui Selezniov şi a lui Lujkov, lista probabililor pretendenţi la funcţia supremă în stat îi mai cuprinde - şi ea nu este completă - pe guvernatorul provinciei Krasnoiarsk, generalul Alexandr Lebed, pe fostul premier centrist Viktor Cemomîrdin, pe liderul comunist Ghennadi Ziuganov, pe naţionalistul Vladimir Jirinovski. Toţi aceştia au nevoie de sprijin financiar, politic şi al presei şi nici unul dintre ei nu se detaşează suficient de restul plutonului pentru a fi sigur de victorie. Partidele de la dreapta centrului, cum este cazul blocului lui Cemomîrdin, Casa noastră Rusia, au recunoscut ele însele nevoia unei consolidări a poziţiei lor prin constituirea unei alianţe. Şi Iavlinski este menţionat de unii membri ai acestui bloc ca un partener posibil, numai că Iavlinski s-a numărat printre cei mai severi critici ai lui Cemomîrdin cînd acesta conducea guvernul.
ARMATA TURCĂ ESTE HOTĂRÎTĂ SĂ LICHIDEZE GHER1LELE
KURDE, CHIAR DACĂ RISCĂ UN RĂZBOI CU SIRIA
"Financial Times" că, luna trecută, Parlamentul italiancaprimit în vizită “Parlamentul în exil ,
începe să se contureze perspectiva al kurzilor, dominat de PKK. ameninţătoare ca Turcia şi Siria să intre Astfel se'explică, poate, de ce Turciaîn conflict. La Ankara,'primul ministru nu a protestat în privinţa Iranului, despreşi şeful Statului major au asemănat care Turcia crede că găzduieşte sute dcrelaţiile cu Damascul cu o stare de luptători de gherilă ai PKK. Pentru că“război nedeclarat”. Mediatorii păcii din “turcii se tem de fapt cel mai muU” -O rientul M ijlociu , în tre care potrivit unui diplomat occidental - “depreşedintele egiptean Hosni Mubarak, apariţia unui naţionalism kurd ca forţăfac naveta între cele două capitale în politică legitimă”,încercarea de a dezamorsa un conflict Aceste temeri au sporit după ce celede care se tem că s-ar putea extinde în două facţiuni kurde care îşi disputăalte ţâri arabe. Prinţul m oştenitor . controlul în nordul Irakului au semnatAbduîlah al Arabiei Saudite, apropiat un acord de pace, la Washington, la 17de regimul preşedintelui sirian Hafez august. Bulent Ecevit, vicepremierulal-Assad, este suficient de îngrijorat Turciei, s-a pronunţat în favoareapentru a-şi pregăti propria misiune de naţionaliştilo r tu rc i, cu sau farămediere. Turcia şi Siria au avut de-a uniformă, cînd a afirmat că acordul “alungul timpului o gamă largă de dispute, făcut să crească temerile că separareaputînd opta pentru oricare dintre ele ca de facto aziordului Irakului este pe calebază pentru începerea unui război: de a fi o ficializată” - referire lasprijinul acordat de Siria separatiştilor permanentul coşmar al Turciei: creareadin PKK (Partidul Muncitorilor din- unui Kurdistan independent Ia graniţa Kurdistan); îndiguirea de către Turcia sa sudică. în cel mai bun caz, Turciaa cursului superior al Eufratului; alianţa consideră că, , p rin crearea uneitot mai clară a Turciei cu Israelul, administraţii kurde stabile în nordulconsiderată un pericol de către toate Irakului, va fi stînjcnit accesul trupelorstatele arabe, mai puţin de Iordania; generalului Kivrikoglu peste frontierăprovincia turcă Hatay, cunoscută dc în urmărirea grupurilor PKK, carc dupăSiria şi de către arabi, în general, ca atacurile asupra unor obiective turceştiAlexandretta, decupată din nord-vcstul îşi găsesc refugiu în această zonă. înSiriei şi oferită Turciei de francezi acum cci mai rău caz, turcii consideră că noua50 de ani. Deşi liderii din Orientul administraţie ar putea începe să sprijineMijlociu sînt obişnuiţi cu certurile dintre activ mişcarea separatistă la nord dcturci şi sirieni, nu înţeleg dc cc acum graniţa Turciei. Nici unul din acestecîteva zile comandantul forţelor terestre consideren te nu arc darul dc aale Turciei a anunţat că Ankara “a impresiona Damascul, carc nu a avutepuizat toate bunele sale intenţii” faţă dc-a face cu acordul din nordul Irakuluidc vecinul său din sud şi a ameninţat sau folosirea dc către PKK a teritoriuluicu războiul. Puţini din regiune îi cred irakian. în plus, după părerea Siriei,pe turci cînd dau vina pentru criză pc criza nu sc referă la naţionalismul kurd.sprijinul dovedit acordat dc Siria PKK Siria susţine, în pofida evidenţelor carcşi pc ospitalitatea acordată dc sirieni arată contrariul, că Ocalan nu sc aflălui Abduîlah Ocalan, liderul acestuia, pc teritoriul său şi nici în Liban. Arabii“Cc s-a putut întîmpla, afirmă Sami pcrccp ■ că um bra Israelu lu i scKohn, specialist în probleme externe, proiectează asupra crizei. Statele arabepentru a putea irita pc neaşteptate Turcia împărtăşesc temerile crcscîndc ale Siriei,şi a pune la încercare răbdarea în condiţiile în carc în ultimii doi aniconducerii sale civile şi militare?” Teorii Turcia şi Israelul s-au ocupat constantexistă din abundenţă. dc strîngcrca relaţiilor lor militare,
în opinia aliaţilor Turciei din NATO, colaborarea lor concrctizîndu-sc înescaladarea tensiunilor a fost provocată pregătirea trupelor, producţia dc armede temerea Ankarei că naţionalismul- şi în manevre comune. Declaraţia luikurd cîştigâ teren şi legitimitate. Siria Benjamin Nctanyahu carc delimiteazăşi aliaţii ci arabi susţin că turcii sc Israelul dc dispută a reuşit în prea micăpregătesc să poarte, sub egida SUA, un măsură să liniştească aceste temeri. înrăzboi prin împuternicire din partea cazul unui conflict, mulţi lideri arabiIsraelului, aliatul lor regional. anticipează un atac aerian turc asupra
Dar această teorie nu sc probează, presupuselor poziţii ocupate dc PKK îndată fiind acceptarea recentă dc către Valea Bckaa. Potrivit arabilor, piloţiiTurcia a unei misiuni dc bune oficii a turci s-ar baza pc informaţii obţinuteministrului de Externe al Iranului, altă de la observatori israclicni dc pc Platoulţară pe care turcii o acuză că găzduieşte Golan, teritoriu sirian ocupat dc Israelmilitanţi ai PKK. Potrivit unor cinici, în războiul arabo-israclian din 1967.criza a fost inventată de reprezentanţi Dacă se va ajunge la aşa ceva, toateai scenei politice din Turcia cu poziţii ţările membre ale Ligii Arabe ar finesigure în ţară, iar generalii turci au solicitate să acorde ajutor Siriei. Dupăîntrecut măsura. Este doar parţial cum a afirmat o oficialitate egipteană,adevărat. Discuţiile despre război ar “recentele vizite ale preşedinteluiputea în tări poziţia preşed in te lu i Mubarak Ia Damasc şi Ankara arată cuSuleyman Demirel, în condiţiile în care cîtă seriozitate tratăm pericolul unuiacesta încearcă să-şi extindă puterile conflict” . Vizita i-a convins, poate,prezidenţiale, iar pentru premierul totodată pc turci să ofere Siriei un răgazMesut Yilmaz, afectat de un scandal, pentru a accepta cererile lor, în timp cear fi un pretext pentru a amîna alegerile Egiptul aşteaptă de Ia Turcia un răspunsprogram ate pentru ap rilie 1999. oficial lă sugestia lui Mubarak caTotodată, criza îi poate oferi generalului ambele părţi aflate în dispută să seHusein Kivrikoglu, noul comandant al întîlneascâ la nivel de miniştri dearmatei, şansa de a cîştiga faim ă Externe. Dar tonul Turciei se menţine(predecesorul său şi-a cîştigat reputaţia dur. Profund antipatizată de arabi,prin contribuţie la căderea Guvernului supuşi odinioară dc Imperiul otoman,islamist cu care se afla în dezacord). marcată de umilinţa respingerii sale de
O cauză mult mai evidentă a crizei către Uniunea Europeană şi frustrată dineste însă tem erea T u rc ie i că cauza incapacităţii de a iichida PKK,naţionalismul kurd cîştigâ recunoaştere Turcia, cu organizarea sa statalăinternaţională, de genul celei de care se fragmentată, este un teren fertil pentrubucură de multă vreme palestinienii, sentimentele naţionaliste. Aspectul celConsiderînd că au reuşit să neutralizeze mai de temut este că liderii Turciei şi-PKK pe teritoriul Turciei, generalii sînt au pregătit mult prea serios cetăţeniiînfuriaţi de faptul că Ocalan continuă pentru victorie, diplomatică sau militar^să se întîlneasca în Siria cu parlamentari pentru a-şi putea revizui substanţialeuropeni care manifestă faţă de el o cererile şi, prin urmare, nu sînt dispuşi.atitudine de simpatie, ca şi de faptul să dea înapoi.
2 1 sîmbătă-duminică, 17-18 octombrie 1998 ARTĂ”CULTURAV / i U l / i t E / i C U L T U l i / i L / l j
fn curînd. prem ieră la N aţio n a lu l clujean
S i f f i
Unchiul VaneaDeschiderea stagiunii 1998-
1999 a Teatrului Naţional din Cluj-Napoca va avea loc joi, 22 octom brie a.c., la o ra 19, cu piesa UNCHIUL VANEA dc A P. Cch/jv. In distribuţie: Dorel V işan , C o rn e l R ăileanu , G can in a C ă lin e scu , Irin a Win t/c , G heorghe Nuţescu, M elania Ursu, Ion M arian, Ligia Moga, Carm en Culcer. Direcţia dc scenă este semnată de reputatul regizor Mircea C orn iştcanu; decorul şi costumele: Ştcfania Cencan.
SERBĂRILE ASTREIDE1ENE
Joi, 15 octombrie, la Casa Municipală dc Cultură din Dej a avut loc un simpozion dedicat împlinirii a “100 de ani de la a p a r i ţ ia E nciclopediei A S T R E I” . S im pozionul organizat dc Dcspărţămîntul “Dr. Teodor Mihalţ'* Dej al ASTREI, a deschis scria manifestărilor g rupate sub genericul S E R B Ă R IL E A STREI DEJEN’E, şi a cuprins în program comunicările: “O sută dc ani dc la apariţia Enciclopedici ASTRA - efort şi se m n ifica ţii” (A ugustin Pădurcan). “Dejul şi dejenii în prima Enciclopedic românească dc acum 100 dc ani” (Mircea A vram , S ibiu) şi “Gavrii Hango, artist şi colaborator al Enciclopedici” (Iosif Batiu). Moderatorul acestei reuniuni cu ltu ra le a fost prof. Dan M âr/.a , preşedinteleD cspărtâm inlului dejean al ASTREI.
M. VAI DA
d e co n teC asa C ărţii
de Ş tiin ţă ( E d i t u r ă , L i b r ă r i e , T i p o g r a f i c )
inviţă publicul Ia lansarea volumului intitulat Obstacole (jurnal 1965-1978), de prof. u n iv . d r . S e rg iu D uca. M anifesta rea , realizată în colaborare cu Muzeul Naţional de A rtă C luj, va avea loc m iercuri, 21 octombrie a.c.,Ta o ra 13, în Sala “Tonitza” din incinta muzeului. Volumul va fi prezentat de: dr. Irina Petraş, critic literar; prof. univ. dr. doc. Crişan Mircioiu şi prof. univ. dr. M ircea Popa. C vartetul de muzică preclasică al Academiei d c M uzică “G h. Dima” vasusţine un scurt recital.
specialiştii din toată lumea. Mai ales icoanele Mănăstirii Nicula se bucură dc marc popularitate.
Imediat după Revoluţia din Decembrie 1989, primul carc a ieşit în lume cu aceste icoane a fost arhidiaconul ieromonah Ilarion Mureşan, care în ultimii ani a expus lucrări în Franţa, Elveţia şi Germania. Recent, icoanele artistului din Nicula au fost prezentate şi publicului din Tokio. Amatorii artelor plastice din capitala Japoniei au admirat frum useţea şi originalitatea lucrărilor expuse dc talentatul artist-icrom onah , Ila rion M ureşan, un adevărat om dc cultură, al cărui nume este strîns legat de Sfînta Mănăstire Nicula, loc dc pelerinaj, dar şi renumit centru spiritual si cultural.
SZ. Cs.
în atentia9simpatizanţilorSocietăţii9“Avram Iancu”
Societatea Cultural-Patriotică “Avram Iancu” din România, cu sediul central în Cluj-Napoca, face cunoscut membrilor şi simpatizanţilor, tuturor celor care doresc sâ sprijine acţiunile Societăţii (cultivarea memoriei marilor înaintaşi, a sentimentului dc dragoste dc neam şi ţară, p rom ovarea idealurilor de libertate şi demnitate naţională, a lim bii, istorici şi culturii naţionale) că începînd cu această săp tăm înă sc va asigura permanenţă la sediul Societăţii din str. Dorobanţilor nr. 70/C (str. N âsâud nr. 2), după următorul program: marţi şi joi, în tre o rele 10-14 şi 16-20, Persoanele carc doresc sâ sc în tîlneascâ cu preşedintele Societăţii, ing. Constantin Sicoc, o pot face luni, între orele 17- 19; cei carc doresc să sc întîl- ncascâ cu prim-viccprcşcdintclc Societăţii, prof. Victor Bcrcca - joi, între orele 17-19, la sediul amintit anterior. Informaţii la te lefon . (fax) 41-21-00, Societatea “Avram Iancu”.
(jifcU lc- Valoarea artistică a icoanelor
pe sticlă de Ia N icula este cu n o scu tă în to a tă lum ea, renumita,şcoală de iconari din satul vccm oraşului Gherla avînd Yechî tradiţii: De-a lunţpl anilor, aceste adevărate valori ale artei Româneşti tradiţionale au fost
/âd m ira te şi apreciate de
Casa dansului popularCasa dansului popular face
parte din seria de manifestări organizate în cadrul programului “Băncile - dialog interetnic”, organizaUde Fundaţia CIVITAS pen tru S ocie tatea C ivilă , Uniunea Studenţească Maghiară d in Cluj ş i A sociaţia Pro D em ocraţia . J Program ul urmăreşte conştientizarea nevoii d ia logu lu i deschis şi fără" p rejudecă ţi între grupurile naţionale şi etnice din Cluj- Napoca,- p rin cunoaşterea valorilor şi idealurilor celorlalte etnii, precum şi dezvoltarea capacităţilor de acceptare a alterităţii, recunoaşterea nevoilor diferitelor etnii şi respectarea drepturilor lor. Manifestarea va avea loc m iercu ri, 21 octombrie a.c., cu începere de la ora 18, în sala de dans de la Casa de Cultură Studenţească. Cei interesaţi vor putea învăţa dansuri populare - se spune în comunicatul primit din partea Fundaţiei CIVITAS pentru o Societate Civilă.
Rubrică realizată de M. BOCU
Deşi reflectoarele s-au stins şi a căzut cortina peste un even im ent artistic care a umplut pînă la re fu z sala O p ere i Române din Cluj-Napoca, ecourile acestuia sînt încă vii. Acesta este motivul p entru care ţinem să reproducem, “in extenso”, cuvîntul sopranei Mariana N IC O L E S C O , ce a p re fa ţa t C oncertu l Extraordinar din seara z ile i de 14 octom brie 1998, ocazionat de inaugurarea sucursalei c lu jen e a B ăncii IN G BARINGS.
Doamnelor şi Domnilor, Dragi prieteni, împrejurarea face să mă
găsesc pentru prima dată pe scena Operei Române din Cluj, nu pentru a cînta, ceea ce totuşi voi face, sper, cît de curînd, cu mare bucurie, ci pentru a vă prezenta doi tineri artişti lirici de o calitate excepţională, şi anume soprana Doina Dimitriu şi baritonul Cristian Rudic. .
Atît eu personal, cît şi tinerii mei prieteni, onorăm în această seară, cu acest concert dirijat de maestrul Vlad Conta în fruntea Filarmonicii
Transilvania", deschiderea în
oraşul dumneavoastră a fdialei unei renumite bănci ING BARINGS. Prezenţa noastră în acest.context e un gest nu lipsit de semnificaţie. Răspundem în acest fel excepţionalei generozităţi cu care ING BARINGS şi directorul său general, domnul Anthony van der Heijden, şi-au asumat, la solicitarea noastră, rolul vital pentru noi, şi atît de nobil al mecenatului artistic, susţinînd substanţial marele Concurs Internaţional de Canto Hariclea Darclee de la Brăila, intrat de altfel, de la bun început, în . sfera celor mai prestigioase competiţii de acest fel din lume şi în . care atîţia tineri artişti clujeni s-au distins cu brio. Doina Dimitriu şi Cristian Rudic sînt laureaţi ai Concursului Darclee.
Aceasta nu înseamnă numai că li s-a atribuit o recompensă
pentru o interpretare sau alta într-o competiţie de mare exigenţă, ci intrarea într-o familie, în familia celor care caută prin artă, prin muzică, prin cînt, o cale spre perfecţiune şi o modalitate de exprimare a sacralităţii. Iată de ce mă găsesc alături de ei în acest demers care le angajează întreaga existenţă. Cursurile noastre de măiestrie artistică, Maşter Classes, iniţial concepute să aibă loc o dată la doi ani, în anul alternativ Concursului Darclee, s-au metamorfozat într-o ucenicie continuă.
Rezultatele sînt senzaţionale, şi de aceea ştiu câ minunatul public clujean va şti să răsplătească din plin cu
aplauzele şi ovaţiile sale i soprană cum sînt puţine în Im în repertoriul dramatic mozartian şi un bariton < pregăteşte să facă ravagii rolul seducătorului, pm excelenţă, Don Giovanni.
Domnului Anthony van der? Heijden, băncii pe care C*"'-* reprezintă, le mulţumim pentn ■■ tot sprijinul, pe care contăm e continuare. Aş vrea să-i spa numai atît, că dacă arta i magie, atunci nu pot deci aplauda utilizarea cea mai fericită pe care a identificau în panoplia de mijloace de cm dispune ING BARINGS, aceea de ordinul alchimiei, cari constă în transformam bancnotelor în note muzicale.
Mulţumesc,
Evenim ent discografic la D iesel Club
" \ j v O U d " - t h
^ tf«. ^ tw d je ,
După Negru de fum şi Absent, Adrian; Berinde şi-a lansat vineri, 16 octombrie, cel de al treilea album, sugestiv intitulat Vertical, producător fiind Casa de discuri Intercont Music. Gazda manifestării a fost din nou, Diesel Club, şi din nou la o înaltă ţinută. Specifică barurilor puternic angrenate în susţinerea artistică de calitate, acelor ce o slujesc cu pasiune şi probitate.
Albumul Vertical a fost înregistrat în studioul clujean Taurus, un alt nume tot mai des pomenit, tot mai actual prin producţiile muzicale şi dramatice, . condiţiile de înregistrare fiind deosebite. Vertical este albumul la care “am lucrat nouă luni, care conţine 12 piese, compoziţiile aparţinîndu-mi în totalitate, muzică şi versuri. Orchestraţia este realizată împreună cu Lako Jimy, pe care nu-1 mai prezint ca nume şi realizări • Vertical depăşeşte puţin graniţele impuse de celelalte două albume. Fiecare disc este o treaptă, sper şi eu că am urcat un pic, după cum cred că am făcut un lucru foarte bun. Albumul conţine cîteva texte mai îndrăzneţe, ele sînt cele mai importante, ele mă reprezintă cel mai bine, muzica este doar un suport. Dacă tot am amintit de muzică, trebuie să vă spun că eu nu compun muzică neapărat
românească, nu compun o muzică neapărat străină, compun o muzică de tipul h, x, z, în care textele conţin o simbolistică universală. Fac o translaţie într-un limbaj cunoscut, este o prelungire a unor stări de spirit specific româneşti, care au cîte ceva comun cu fiinţa noastră, care sînt create de pămînt, de apă, de cer, de oameni • Problemele care le-am avut cu ceea ce s-a vrut lansarea albumului au fost de altă natură. Am intrat fără să vreau în gura-lumii fără voia mea. Lucrurile sînt însă simple. Am vrut să marchez, într-un fel personal, lansarea albumului Vertical, am vrut să creez un eveniment în acest oraş, intenţii care nu au fost receptate ca atare. Am vrut să învelesc statuia total, era o intenţie pur simbolică, muzicală, artistică în cele din urmă .S-a văzut altceva în gestul meu care, cu siguranţă, va fi altfel interpretat peste ani” (Adrian Berinde). Materialul muzical a fost înregistrat în perioada decembrie 1996 - septembrie 1997. EI a,beneficiat de participarea surorilor Sanda şi Tamara Lăcătuş, a lui Florin Ştefan, Petre Burcă, Flavius Trif, Mario Florescu, Adina Lazăr, grafica Elena Sîncâ. Manufacturarea a fost realizată de Dan Disc Danemarca şi Alfatec România.
Demostene SOFRON Foto: /. PETCU
.i J r ţ■ « ■ l i l i\ i-
Adnan Berinde
De la Universitatea “ Babes-Bolvai”
F o a r t e i m p o r t a n t p e n t r u
a b s o l v e n ţ i i d e l i c e u !i • .Facultatea de Istorie şi Filosofic a Universităţii fi
“Babeş-Bolyai” organizează, cu începere din anul un iversitar 1998-1999 specializarea Istorie, nivel licenţă, cu durata studiilor de 4 ani, forma de învăţămînt Ia distanţă. Condiţii de înscriere: d ip lom a de bacalaureat. Candidaţii declaraţi respinşi cu media peste 5,00 la admiterea din anul curent, la oricare din specializările şi facultăţile U.B.B., vor fi admişi pe baza unei adeverinţe eliberate de secretariatul facultăţii respective. Ceilalţi candidaţi vor fi admişi pe baza unui interviu din Istoria României. Termen de depunere * cererilor de înscriere: 20 octombrie 1998. Cererile vor fi depuse la Oficiul pentru învâţâmîntul la distantă la Rectoratul U.B.B., dna Batiz Eniko, tel. 064/19-43-15, int. 166.
Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei,Catedra de Psihologie intenţionează să înceapă, în I paralel cu învăţămîntul de zi, învăţămîntul lai distanţă, pe bază de taxă. Cei interesaţi sînt \ invitaţi să depună o cerere în acest sens la Centrul de Formare Continuă (pe coridorul Rectoratului), pînă Ia data de 20 octombrie. Condiţii prealabile a) media minimă 5, obţinută la examenul de admitere la Psihologie sau Psihopedagogie; b) platt unei taxe de 4-5 milioane lei an, cuantumul precis urmînd să fie stabilit ulterior. Cursanţii obţin c diplomă xhivalentă cu diploma obţinută la formi de zi. Taxa se va plăti la înmatriculare. Informaţi suplimentare pot fi obţinute la tel.: 064/19-43-15, int. 166.
M .B
Adevărultie CIbjB A R T A - C U L T U R Aj sîmbătă-duminică, 17-18 octombrie i 998 (?)
Stagiunea muzicală a Academiei de Muzică
| educaţi în spiritul' arici ades arate. Sa incniionăin cîtiva compo/iton incluşi
t în programul | concertului dc j deschidere a
^ stagiunii: II L.] H d s s l e r , O . I a s s u s ,* CI M ontc\erd i,* J.S. Bacii, W.A. M o/art, A.
a n t i f o n i a
< ’oni ei lu! de descindere a celei de a 34-a edilii a Stammiii de recitaluri si
’ concei te a Academiei de M u/ ic.i '(ilieoidio nuna" a acut dicpt piotagonisie doua ansainhlun de pre'tiuiu:A nsam blu l dc percu ţie
- condus de prof. u n ii .(.’r ig o rc Pop si C'orul ‘‘A n tifo n ia” d u i|a t de co m p o zito ru l şimuzicologul prof. univ. dr.C o n s tan tin Rîpâ. Programul corului
% A “Antifonia”, într-o varietate plină de “viaţă '-artistică”, ne dă prilejul sâ medităm succint asupra caracterelor interpretative ale acestui valoros ansamblu universitar.
R eperto riu l coral al “A n tifon ie i” , ansam blu format d in studenţii Conservatorului clujean, este expresia unui material de studiu muzical care pune bazele instrucţiei şi educaţiei în perspectiva formării unor profesionişti cu un orizont larg. Studentul corist va primi, astfel, o cultură muzicală absolut necesară muzicianului timpului nostru. Prin piese din literatura muzicală a Renaşterii, Barocului, clasic vicncză, romantică, clasică şi contemporană rom ânească, dar şi a unei literaturi repertoriale de o marc libertate stilistică, ca dc exem plu cîntece din repertoriu l “ncgrospiritual”, ce ating graniţele altor continente, studenţii dar şi publicul sînt
A N SA M B LU L DE PERCUŢIE
Bruckner, Gh. Dima, S. Toduţă, A. Paşcanu, C. Rîpâ. Reliefurile sonore ale stilurilor muzicale menţionate sînt “însorite” dc o interpretare ce atinge gradele nonconform ism ului. C. Rîpă este incontestabil un talent original, creator, dirijor şi profesor cu bogate resurse novatoare, fapt ce se relevă şi în arta sa interpretativă. Aceasta, chiar dacă este şi o personalitate “dificilă” şi “incomodă”. Dirijorul “Antifoniei” preferă o redare ale cărei impulsuri sensibile fac posibilă înlănţuirea unor reprezentări viabile printr-o supunere a efectelor senzoriale, afective, spirituale şi chiar nuanţat abstracte. Textul literar primează în conturarea curgerii sonorităţilor, nuanţele dinamice sînt adevărate mobiluri energetice carc conduc muzica spre explozia artistică ce deschide orizontul în care se disting imagini cu o extraordinară forţă de sugestie. Desigur,
corul “Antifonia” nu este un instrument pei fcct sub aspectul posibilităţilor tehnic- muzicale decînt vocal. Formaţia dirijată de C. Rîpă preferă “imperfecţiunea” sonoră în favoarea trăirilor artistice cu o mare putere dc emoţionalitate, ceea ce nu înseamnă că sonoritatea corală nu este adecvată
. momentelor poetice. O altă opoziţie pe care o iradeazâ “Antifonia” este cea împotriva m anierei rom antice de interpretare caracteristică prin “valuri sonore” instinctuale, demodate şi cu o subiectivitate
care în tunecă mesajul compozitorului, fâcînd apel la plăcerea mai mult auditivă şi foarte puţin spirituală . în a r ta in te rp re ta tiv ă a “A ntifoniei” esenţele s tilis tice răm în intangibile! Piesele din literatura Renaşterii au avut în imaginile sonore sedimentele timpului, dar şi şlefuirea sensibilă a artistului modem. Tensiunea dramatică a rom antism ului s-a re liefa t în am bianţe train ice prin piesa “Christus Factus est” de A. Bruckner. Interpretarea “bijuteriei mozartiene”, “Ave, vemm corpus" n-a avut însă profunzim ea
r “rugăciunii”; caratele reflexive, cu * ’ m sonorităţi mai intime, lăuntrice, ar fi dat piesei ceva din inefabilul mozartian. Interpretările pieselor româneşti ne-au oferit ceea ce am denumi prin expresia libertăţii artistice, propulsată de bunul gust muzical. Se pare că arta interpretativă a dirijorului C. R îpâ, care are şi atuul artistic al compozitorului, “ loveşte” necruţător în academismul steril ce va rămîne, probabil, o amintire a unei etape de-acum depăşite. Toată această “bucurie” interpretativă sc datorează talentului într-o convieţuire roditoare cu ştiinţa, expresie dc simbol ce poate da viaţă interpretărilor muzicale. Există momente în rea liză rile corale ale “Antifoniei” care pot transborda auditorul de la satisfacţia estetică la confluenţa cu efectele unei metafizici descoperite şi în textele literare. Poate si acesta a fost efectul “Irmosului învierii’ de Gh. Dima, cu glăsuirea “Pe Tine te mărim”.
Em iliu DRAGEAFoto: I. PETCU
La. Muzeul Naţional de Artă Cluj
J O S E F K O P P A N D I
hm
k- V
Prin expoziţia sculptorului JosefKoppandi (clujean de obîrşie, născut în 1945, absolvent al Institutului de Artă “fon Andreescu”, în 1970, stabilit în Austria din 1979) colegii de breaslă, studenţii şi elevii interesaţi de problemele artei, public în genere, iau act de freamătul unui artist complex, de-o pregnantă originalitate, care se bucură deja de solicitare şi apreciere europeană. Motivaţia survine de la modul ferm şi sugestiv de implicare în datele esenţiale ale creaţiei, păstrînd nealterată acurateţea şi plasticitatea limbajului. Pregnanţa şi vivacitatea volumetriilor recomandă prioritatea soluţiilor sculpturale, cu relevante tensiuni între plin şi gol, între pozitiv şi negativ. Acestora li se adaugă permanent efecte cromatice )i inserţii grafice , fapt ce conferă lucrărilor un aspect incitam, sinteză a unei expresive polifonii.
în modul de tratare a m aterialului, Koppandi îşi trădează factura precipitată a tem peram entului care în dezlănţuirile sale nervoase ajunge Ia ardenţă şi dramatic. Abordînd prin tăietură perpendiculară trunchiul de copac masiv (deci nu în sensul obişnuit al creşterii) îi amputează verticalitatea, trezindu-se în faţa unor nervuri dc-o frustă asperitate. Ritmica cercurilor concentrice dezvăluie ciclica orînduire a vîrstelor. Deci o aluzie la fenomenul trecerii. în viziunea lui Koppandi acea evidenţă a curgerii diurne a vieţii nu este deloc lentă, armonioasă. Dimpotrivă. Suprafeţele cunosc penetrări agresive, instrumentul mecanic al tăierii muşcînd necruţător din fibra lemnoasă,
obţin îndu-se creste şi protuberanţe carc se desfăşoară cu o frenezie dionisiacă în spaţiu. In conformitate cu strategia unei scenografii inteligent conduse aceste exfolicri ale trunchiului sînt asamblate apoi în ciudate curitmii, devenind embleme, ideograme, desprinse din scrieri întemeiate pe semne simbolice. Proiectate adesea pe fundaluri cu registre compacte de negru şi albastru (aluzie Ia absolutul cosmic) reliefurile fac extrem de evident fenom enul unei necruţătoare dezintegrări a materiei.. E firesc: tot ce e viu este supus trecerii.
Credem că în acest punct de . maxim interes pentru disputa
dintre etern şi perisabil se fixează filozofia de viaţă a. artistului, martor lucid şi îndurerat al metamorfozelor din jur,, care probează multă nocivitate şi iraţional. Invocînd arhaice semne -ce simbolizează cultul creşterii şi al fecundităţii, al credinţei şi al sacrificiului în compoziţii precum A lta r , Em blem ă orientală, Steag, Cerc magic, M artir, Clepsidra, Saiomeea, S paţiu m etafiz ic , Josef K oppandi îndeam nă la
, reflexivitate în atitudine şi faptă. Cu modalităţi strict plastice, inteligent compuse şi inspirat orînduite, şi-a desăvîrşit o operă distinctă, rezistentă şi perenă, penetrând exigenţele unei rîvnite şi la el reale in tegrări în universalitate.: .
Negoiţă LĂPTOIU
• Astăzi, 17 octombrie a.c., la o ra 18, în sălile de expoziţii ale Muzeului Naţional de Artă Cluj (P-ţa Unirii nr. 30) va avea loc vern isa ju l expoziţiei “Huellas del Sur”. Organizată de către Fundaţia Culturală Română şi Muzeul Naţional de Artă Cluj, în cadrul Congresului “L a tin ita te a v iito ru l unui tre c u t” , expoziţia cuprinde lucrări ale unor importanţi artişti argentinieni: Andreea Bettina Muruzabai, Adriana Beatriz M orales, Fernando Javier Rodriguez, M onica Susana Figus. Aceştia oferă o imagine emoţională a artei contemporane din A rgentina , propunînd, fiecare, un univers artistic distinct, oferind, în ansamblu, reflexia de a bogată originalitate a spiritualităţii argentiniene contemporane. Expoziţia, care va fi deschisă pînă la 1 noiembriea.c. poate fi vizitată în programul obişnuit al Muzeului (zilnic între orele 10-17, luni şi marţi închis).
• Luni, 19 octombrie a.c., Ia Galeriile de Artă FREZIA din Dej va avea loc, la ora 17, vernisajul expoziţiei artiştilor A lexandru JA K ABH AZI - grafică şi Octavian PĂCURAR -sculptură.
• Amurguri, priviri şi fulgere, melancolii dc iarnă cu dealuri în dimineţi aburite sau simfonii în verde crud şi oranj - un univers în acorduri luminoase, idcca şi registrul emotiv ordonîndu-sc potrivit unor ritmuri interioare stricte, atent studiate. Vă invităm
k :T;" • !’ V : -(i-
să vizitaţi expoziţia lui Teodor B o tiş, d esch isă în sălile Complexului cxpoziţional al U.A.P. de pc str. Iuliu Maniu nr. 2-4, pînă în 30 octombrie a.c. V orba unui exeget avizat: “Există la ora aceasta patru mari pictori la Bucureşti şi alţi 12 în România, iar Botiş face parte dintre aceştia".
• P ictorul C ălin P o jar adeschis în Sala “Paul Sima” de la Clubul Casei Universitarilor o nouă “personală”, care vă
H obby E xpo. Participă cu exponate co lec ţionari de: ilustrate, calendare, cutii de chibrituri, doze de suc şi de bere, pahare inscripţionate, pixuri, zaruri, fanioane sport, şerveţele de hîrtie, cartonaşe de ceai, figurine Kinder. Vernisajul este p rogram at pen tru jo i, 22 o c to m b rie a.c ., la o ra 17. Program dc vizitare: vineri, între orele 11-18 şi sîmbătă, între orele 10-13.
INVITAŢIE LA OPERĂ L uni, 19 octom brie a.c.,
O pera Rom ână prezintă spectaco lu l cu opera TRAVIATA de G. Verdi. în spectacolul interpretat în limba italiană vor evolua: Carmen V io le ta G u rb a n - V ioletta Valery, Ion P ojar - Alfredo G erm ont, F iilop M artin - Giorgio Germont, tatăl său, Monica Matei Deniţiu - Flora Bcrvoix,M aria Ghircoiaşu - A nnina, T itu s P auliuc - Marchizul d ’Obigny, Mircea Moisa - Baronul Douphol, Petre Ghilca - Gastonc, Vicontele dc Letoricrcs, M arius Chioreanu - D octorul G rcnvil, R adu Lucaciu - Giuseppc, Ştefan Zelei - Un com isionar şi se rv ito ru l F lorei. D irijor: C ris t ia n O ro şan u , regia: R odica Popescu M oisa, scenografia: Andrei Şchiopu, maestru dc cor: Tiberiu Popa.
ceyu xtRadio Cluj invită publicul
luni, 19 octombrie a.c.,ora 20, la un concert coral în cadrul căruia vor fi interpretate două lucrări, în prem ieră radio:
Liebesliedcr - valsuri op. 52 şi Neuc
. Liebesliedcr - valsuri op. 65 dc Johannes Brahms. Vor participa ansambluri corale ale Academici dc Muzică “Gh. Dima”, alături dc
Jj cîţiva tineri solişti dc la <1 Academic, sub bagheta ij m aestru lu i C ip rian
Para. Intrarea la concert | | este liberă.
3n memoriam Jon Rvram
rămîne deschisă pentru public pînă în 30 octombrie a.c.
• în perioada 22-24 octombriea.c., la sediul Fundaţiei “Heltai” din Cluj-Napoca, str. Clinicilor , nr. 18, va avea loc cea de a doua ediţie a manifestării intitulate
Casa Municipală dc Cultură C lu j-N apoca l-a om agiat, printr-un spectacol de referinţă, pe cel care a fost Ion Avram. Un virtuoz al viorii, dirijor al ansamblului folcloric Doina Clujului şi fost director al Casei Municipale de Cultură Cluj- Napoca.
Şi-au dat concursul: Ioan Bocşa, o rchestra populară condusă de prof. Ioan Ciobanu, elevi ai Şcolii de Artă, al căror mentor a fost profesoral Ion Avram, în urma căruia rămîn înregistrări, concerte, spectacole, m om ente sem nificative ale culturii româneşti autentice.
Rubrică realizată de M. BOCU
Deputatul PNŢCD de Cluj,Ioan Roman, susţine că va milita ca, la alegerile viitoare locale şi generale, PNŢCD să candideze singur
Deputatul PNŢCD de Cluj, Ioan Rom an, arată, într-un comunicat că va milita ca, Ia alegerile v iitoare locale şi generale, PNŢCD sâ candideze singur.
Deputatul ţărănist a menţionat că exprimă un punct de vedere personal.
El este de părere câ PNŢCD ar trebui sâ candideze singur, “urmlnd ca o eventuală coaliţie să sc înfăptuiască ulterior, în funcţie dc voturile obţinute”.
Deputatul ţărănist se declară ofensat de partenerii de coaliţie, PD şi PNL, afirmînd că votul
exprimat, miercuri, în Parlament, pentru alegerea preşedintelui Consiliului de Administraţie al TVR, demonstrează cît de fragilă este actuala coab'ţie majoritară”. Ioan R om an consideră că “atitudinea PNL, membru în CDR şi a PD este condamnabilă, deoarece ambele partide s-au aliat cu opoziţia”. Deputatul ţărănist declară că preşedintele Consiliului de Administraţie al TVR trebuia ales doar după consultarea tuturor partidelor din coaliţie. De asemenea, Roman a mai afirmat că PDSR şi PRM “nu au votat de dragul de a vota,
}w
l
ci pentru a obţine avantaje, pe care le-a negociat înainte”.
Parlamentul l-a ales, miercuri, pe Cristian Hadji Culea în funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al TVR.
Ion Iliescu îi cere premierului Radu Vasile revocarea hotărîrii privind înfiinţarea Universităţii Petofi - Schiller
Preşedintele PDSR, Ion Iliescu, îi solicită primului ministru, Radu Vasile, revocarea în 30 de zile a H otărîrii Guvernului de înfiinţare a U niversităţii de stat multiculturaie “Petofi-Schiller”, arătînd că, în caz contrar, se va adresa Secţiei de contencios administrativ a Curţii de Apel Bucureşti.
PDSR a sesizat Guvernul printr-un “recurs prealabil” sâ revină asupra hotărîrii privind Universitatea multiculturalâ, considerind că aceasta încalcă
Legea învăţâm în tu lu i şi Constituţia României.
In scrisoarea lui Ion Iliescu adresată prem ieru lu i se m enţionează că, pentru constituirea unei universităţi, Guvernul nu trebuie să emită o hotărîre, ci să iniţieze un proiect de lege de modificare a Legii învăţâmîntului şi a legii privind acreditarea in stitu ţiilo r de învăţămînt superior.
în opinia PDSR, prin adoptarea H otărîrii privind Universitatea Petofi-Schiller, Guvernul “s-a plasat în afară
Ca urmare a incidentelor de la n a r tid a
U n g a r ia - România.
Gheorghe Funar solicită închiderea consulatului ungar din Cluj
Primarul Ghcorghe Funar acuză au to rită ţile de la Budapesta câ au permis atacul barbar împotriva suporterilor români prezenţi miercuri seara la partida dc fotbal dintre reprezentativele Ungariei şi României. „M olestarearomânilor prezenţi, jignirea simbolurilor noastre naţionale, atacurile p rim itive şiinadmisibile împotriva României şi a Capitalei sale, sfidează eforturile autorităţilor româneşti şi prevederile Tratatului româno- ungar” - afirmă Funar.
Prin in term ediu l unei Declaraţii pc care a înaintat-o
presei, primarul din Cluj-Napoca a solicitat ieri Preşedinţiei şi Guvernului îngheţarea relaţiilor cu Ungaria. In Declaraţie se precizează câ Ungaria trebuie să îşi ceară oficial scuze şi sâ plătească despăgubiri în urma inc iden te lo r şi pagubelor produse. Dc asemenea, Funar solicită închiderea consulatului ungar dc la Cluj-Napoca şi depunerea la Consiliul Europei a unei cereri dc monitorizare a Ungariei„în privinţa respectării d rep tu rilo r om ului şi a deznaţionaliză rii prin m agh iarizare a propriilor minorităţi etnice.” (D.B.)
Ioan Gavra, liderul grupului parlamentar al PUNR din Camera Deputaţilor, condamnă lipsa de reacţie a autorităţilor române în privinţa actelor de agresiune Ia care au fost supuşi suporterii tricolori în capitala Ungariei.
“Dacă aceste barbarisme s-ar fi petrecut în B u c u r e ş t i , mass-media şi autorităţile de la Budapesta ar fiumplut deja Europa cu vestea ca ungurii au fost supuşi genocidului în România. în schimb, actuala putere din România este total depăşită şi nu reacţionează în nici un fel cînd cetăţenii săi sînt maltrataţi în ţări străine cu complicitatea forţelor de ordine”, afirmă Gavra.
EI a stat dc vorbă cu suporteri români prezenţi miercuri la meciul Ungaria- România care i-au
relatat câ poliţiştii unguri au rămas pasivi cînd românii erau bătuţi şi maşinile lor devastate de grupuri de budapestani şovini.
“Poporul ungar a demonstrat din nou, ca în atîtea rînduri, că nu se poate integra nivelului de
civilizaţie european .aprcciaza Gavra, expri- mîndu-şi conv ingerea că românii nu vor î n t o a r c e
violenţele cu prilejul meciului retur de la Bucureşti.în legătură cu violenţele din capitala Ungariei
a protestat, în plenul Camerei, şi deputatul PNŢCD, Dan Barbaresso, prezent Ia meci. PUNR va înainta oficial un p ro test în plenul Parlamentului, cerînd guvernului să ia atitudine în apărarea cetăţenilor români care au fost bâtuti.
Caius CHIOREÂN
Varujan Vosganian propune înfiinţarea unui secretariat al serviciilor secrete în interiorul CSAT
Preşedintele PAR, Varujan Vosganian, a propus, în cadrul unei conferinţe de presă, înfiinţarea unui secretariat al serviciilor secrete în interiorul CSAT. Vosganian consideră că, prin reunirea tuturor serviciilor dc informaţii într-un singur organism în interiorul CSAT, s-ar reuşi realizarea unei mai bune circulaţii a informaţiei necesare factorilor dc decizie. Liderul PAR a declarat că in momentul de faţă serviciile dc informaţii nu colaborează intre ele şi multe dintre informaţiile necesare preşedintelui şi CSAT se pierd. Secretariatul ar urma să fie coordonat de' consilierul prezidenţial pe probleme de apărare.
P ăcu ra riu n u vrea re la x a re a f is c a lită ţii
Deputatul clujean afirmă că reducerea impozitelor va falimenta guvernul
. v u j » ■ * ’ i
*V<A£s§> —' >
Deputatul Iuliu Păcurariu, membru al Comisiei de Buget, finanţe, bănci a Cam erei, consideră că m ăsurile de reducere a fiscalităţii propuse şi adoptate dc Senat sînt deosebit de periculoase. Amendamentele
aduse dc preşedintele Comisiei economice a Senatului, Viorcl Cataramă, şi ccl al Comisiei dc Buget, Varujan Vosganian, la Ordonanţa 92 din 1997 sînt semnele unei crize de imagine a celor doi, afirmă Păcurariu. Deputatul clujean susţine câ Viorel Cataramă nu vrea altceva decît să-şi recîştige poziţia şi influenţa în PNL, propunînd măsuri liberale, iar Varujan V osganian v rea sâ cîştige electorat pentru „minusculul său partid”. Reducerea impozitului pe profitul reinvestit în scopul stim ulării investiţiilor nu se poate face numai dacă bugetul îşi creează rezerve din surse suplimentare de venit sau din reducerea uno r cheltu ieli, apreciază deputatul. Sectoarele bugetare au suferit deja reduceri de cheltuieli, astfel, Păcurariu dă ca posibilă soluţia eliminării
Contestat iară f i de PUNR.
P f i U R î n c e a r c ă d i n n o a
s ă d e v i n ă p a r t i d p o l i t i cGruparea Iui Gheorghe Funar are şanse sâ devină partid politic
marţi, 20 octombrie, cînd dosarele PAUR vor fi analizate de Tribunalul municipiului Bucureşti Deşi primarul din Cluj-Napoca se arată optimist, declarînd că nu sînt motive pentru o nouă respingere a dosarului, înregistrarea PAUR ca partid politic este iarăşi contestată de PUNR. Deputatul Ioan Gavra nu se sfiieşte să afirme că în dosarul PAUR există numeroase nereguli, astfel îneît înregistrarea politică a grupării lui Funar va mai trebui să aştepte. „PUNR se teme câ PAUR îi va lua electoratul. Dar, PUNR este deja un partid fără electorat”- spune Gheorghe Rim n
complete a subvenţiilor din economie.
D eputatu l consideră că măsurile de reducere a fiscalităţii ar duce Guvernul Ia imposibilitate de plată.
Deputatul clujean susţine varianta dată de Ordonanţa 22 din 1998, care prescrie o măsură comercială pentru reducerea deficitului balanţei externe, instituind o suprataxă de import. Ordonanţa reprezintă o mărire a fiscalităţii, fapt necesar, susţine Păcurariu, fiindcă România nu poate suporta o creştere a deficitului de 3 miliarde dolari a balanţei de plăţi externe. Astfel, prin adoptarea Ordonanţei în forma iniţială, produsele pentru consum din import se vor scumpi. Taxa este deductibilă doar la importurile de materii prime, pentru produse care urmează a fi exportate şi se va restitu i producătorului în momentul efectuării exportului. Pentru a se împiedica creşterea, datoriei externe, există doar două soluţii, prima fiind cea instituită de OG 22, iar a doua presupune deprecierea cursului leului, care ar duce la inflaţie.
OG 22 a fost discutată în Comisia de buget finaţe, dar nu a fost întrunit numărul de voturi necesar adoptării ei ( şapte au fost pentru, 6 împotrivă şi o. abţinere). Votul va fi reluat în şedinţa de săptămînă viitoare, în prezenţa ministrului de Finanţe, Decebal Traian Remes.
A . M.
Liderii PDSR din Transilvania au decis să se opună cu orice preţ ofensivei iredentismului ungar
urmare din pagina 1 *
Trebuie să schimbăm schimbarea. Aceasta e calea spre salvare. Agresiunile antinaţionale sînt girate de actuala putere, incapabilă să se opună presiunilor UDMR” - a arătat, în deschidere, liderul PDSR Cluj, Grigore Zanc. El a făcut un nou apel la.unificarea forţelor de stingă, împotriva “înşelătoriei dreptei”. Fostul ministru şi prefect de Cluj a mai arătat că forţele dreptei au supus organizaţiile din teritoriu ale PDSR, în special pe cele din Transilvania, “terorii efective” - condusă de „oameni cu vederi înguste” - pentru păstrarea actualei formule la Putere.
Iminenţa intensificării acţiunilor antiromâneşti a fost invocată şi de alţi vorbitori. Iliescu a fost calificat drept unica personalitate politică a vieţii publice din România capabilă să contracareze, din postura de preşedinte al ţării, acţiunile revanşarde ale Budapestei, susţinute din interior de UDMR şi de celelalte partide din arcul Puterii. Senatorul Liviu Maior (PDSR Bihor) a remarcat câ “e nevoie de o strategie foarte clară a PDSR în Transilvania”. în opinia sa, această strategie ar urma sâ demonteze ofensiva hungarismului, dar şi să transforme Transilvania într-o veritabiă locomotivă a vieţii economice din România.
Liderii PDSR din Transilvania şi Banat au promis, că pe 1 Decembrie, Ziua Naţională, îşi vor mobiliza organizaţiile să “ocupe” Âlba-Iulia, într-o manifestare menită să o egaleze în amploare pe cca din 1918.
. Reuniunea PDSR de la Cluj a fost a treia “pe probleme naţionale” organizată de partidul lui Ion Iliescu în ultima perioadă. Întîlnirile anterioare au avut loc la Sfîntu Gheorghe şi la Oradea. Participanţii la întrunirea de la Cluj au respins etichetările de “naţionalişti”, “extremişti” şi “neocomunişti”, cu care, din cîte se pare, i-au gratulat unii membri ai partidelor aflate Ia guvernare. “E curios cum tocmai cei are favorizează farîmiţarea României sînt consideraţi europeni şi progresişti” - s-a arătat la întîlnirea liderilor PDSR din Transilvania şi Banat.’ *** .
Din păcate pentru Ion Iliescu şi pentru ceilalţi participanţi la “întrunirea naţională” de la Cluj, nu au lipsit evenimentele mai puţin agreabile. La nici cinci minute după începerea lucrărilor, sala de festivităţi a Casei Tineretului (Cartierul Gheorgheni) s-a cufbndat în întuneric. Deschiderea sistemului de aerisire a adus, într-adevăr, curentul în încăpere, numai câ acesta a fost un simplu... curent de aer. Unele voci au afirmat că “defecţiunea”, rapid remediată, a fost provocată de persoane care nu agreează partidul lui Ion Iliescu.S-a făcut auzit numele PNTCD. '
dreptului, a statului de drept” şi astfel hotărîrea în cauză este lovită de nulitate. ’
G avra îl lauda pa Hadgi-Cuka
D e p u ta tu l PU N R Ioan Gavra are o părere foarte bună d e sp re p reşed in te le Consiliului de Administraţie al TVR ales de Parlament El spune că C ristian Hadgi- Culea i-a făcut o foarte bună im p re s ie , f iin d “un om c u ltiv a t şi cu convingeri religioase”. . :
“ D in tre to ţi m em b rii Consiliului de Administraţie, domnul Hadgi-Culea îmi pare c e l m ai p o tr iv i t p e n tru funcţie” , spune Gavra.
Cristian Hadgi-Culea a fost susţinut în Parlament de PN L, PD şi partidele din opoziţie. Gavra afirm ă că liberalii şi H adgi-C ulea au promis la negocierile bu opoziţia c ă prima m ăsură luată de n ou l preşedinte va fi schimbarea din funcţiile de conducere din D epartam entul Em isiunilor Informative a Alinei Mungiu- Pippidi si Ancăi Toader.
(C.C.)
Firma POLLUS intenţionează
să cumpere punctul
de comandă al municipiului
Punctul de comandă civilă a m unicipiului Cluj-Napoca este pe cale să intre în... posesia firmei canadiene GRANIT POLLUS INV ESTIM EN T, singura care, pină în prezent ş i-a depus o fe rta p en tru achiziţionarea activelor SC TURISM TRANSILVANIA SA. în g rijo ra t de aceas tă p e rsp ec tiv ă , p rim aru l Gheorghe Funar i-a adresat ieri o scrisoare generalului de divizie Gheorghe Popescu, şe fu l C o m an d am en tu lu i Protecţiei Civile Bucureşti, “ în su b so lu l h o te lu lu i Transilvania din Cluj-Napoca este amenajat şi utilat punctul de comandă al municipiului (P ro iec t PE 571 .1973 - rea liza t în 1975), în tr-u n adăpost special de protecţie civilă, iar pe terasă un punct de o b se rv are , co n fo rm aceluiaşi proiect. Totodată, p e terasă sînt instalate cimpuri de antenă şi pentru alte instituţii din sistemul de siguranţă şi securitate al ţării. Prin dotări, d isp u n ere , p o s ib ilită ţi d e observare, întregul complex constituie un punct strategic al municipiului, puţind, în caz de nevoie, să fie şi un loc d e rezervă la nivel de judeţ în aceleaşi probleme” - se a ra tă in sc riso a rea ad resa tă d e Funar generalului de d ivizie Gheorghe Popescu. (D .B .)
â g Ec f J |U L P U B L I C I T A T ECLUJ-NAPOCA: lu n i-v in e r i 8 -1 6; s îm b ă tă 9-14; lcl/faxl9-73-04;SlB R EI)A C Ţ lA Tl!RI)\
lu n i - v in e r i8-16; tc l/fa x 3 1 -4 3 -2 3 ;S U B R E D A C Ţ I A DEJ: lu n i - v in e r i8-16; ti 'l f j v 21-6(1-7'
sîmbătă-duminică,17-18 octombrie 1998.
S . C . G S 'B O E IS S . R . L .
In noua fabrică din str. Branului nr. 3-5 (Someşeni):
Str. BRANULUI
DO
<. J>_ ILU{£.D<
+= C0
A) Muncitori calificaţi pentru industria de încălţăminte In domeniile:
- croit- cusut- tras-tălpuit■ finisatB) Absolvenţi ai şcolii profesionale cu
specialitatea încălţăminteC) Secretară recepţie, bună cunoscătoare
a limbilor engleză, germană şi franceză
Se asigură condiţii moderne de muncă şi salarizare corespunzătoare. Se cere seriozitate şi corectitudine.Relaţii la sediul firmei: luni-vineri orele 8-18.
Telefon: 416393.
DIRECŢIA GENERALA A FINANŢELOR PUBLICE ŞI CONTROLULUI FINANCIAR
DE STAT A JUDEŢULUI CLUJ, »..
în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 128/1998 organizează l i c i t a ţ i e p u b l i c ă d e s c h is ă în data de 2 3 o c to m b r ie 1 9 9 8ora 8 la sediul instituţiei din P-ţa A . Iancu nr. 19 Cluj-Napoca, pentru valorificarea următoarelor bunuri proprietate privată a statului:
4 buc. drujbePartner 351 şi M cC ulloch 839 noi - 2 .000 .000 lei/buc. 7 telefoane m obile Philips, Matra, M otorola, N ec , D ancal, noi -
400.000 lei/buc.1 telefon m obil Sagem , nou - 500 .000 lei5.717 buc. (4 ,24 rric) frize parchet de stejar noi neprelucrate -
700.000 lei/m c.Potenţialii participanţi la licitaţie vor depune lă casieria unităţii pînă la
data. de 22 octom brie 1998 ora 15 un avans de 10% din valoarea produselor prezentate la licitaţie. • -
Solicităm pînă în data de 2 3 .1 0 .1 9 9 8 înaintarea de oferte scrise de achiziţionare a următoarelor produse: ;
autoturism M itsubischi Tredia - 1983. uzat, neînmatriculat - 5.000.000 lei -
193 bluze de in cu mărgele - 35 .000 lei/buc - 1.316 pantaloni din pînză coloraţi trei sfert, pentru copii (adolescenţi)
- 12.000 lei/pereche4.482 gentuţe din material textil cu şnur - 2 .500 lei/buc.300 com ponente m etalice desperecheate pentru rafturi la valoarea
totală de 1.480.000 lei c ' -:rM adă frigorifică defectă - 350 .000 leiInformaţii suplimentare privind bunurile oferite (loc de depozitare şi
vizionare, m odalitate de desfăşurare a licitaţiei, achiziţionare etc.) pot fi obţinute de la sediul instituţiei - biroul de evidenţă şi valorificare bunuri, camera 101 etaj II telefon 1 9 .1 6 .7 0 in t. 175 . (1353262)
Banca "Dacia Felix” SA Sucursala Clujvinde la licitaţie publică prin interm ediul Executorilor Judecătoreşti din cadrul T ribunalulu i Cluj-Napoca:
P a c h e t d e a c ţ i u n i î n n u m ă r d e 3 4 . 2 7 1 l a S C " L I B E R T A T E A ” S A C l u j
L icitaţia va avea loc în data d e 26.10.1998, ora 11, la T rib u n a lu l C lu j-N ap o ca , c a m . '10, B irou E x ec u to ri Judecătoreşti. ~ :
In fo rm a ţii su p lim en ta re la telefon: 064/19-70-47, 19-70-48. - - <283324>
1
wătt\ 1
II Bl11
3 ETZELUNIVOLT 0KONTAVILL*rm m s im o v i l lTu n g s r a m ! A
A T kGanzKK
AGENŢIA DE PUBLICITATECE
oferă tuturor persoanelor juridiceservicii de publicitate şi campanii promoţionale
. în presa locală şi centrală m ai .sim plu
m i s e
a d e v a r u l d e C B u j ,
str.Napoca nr.16, tel/fax: 064/19-73-04
simbătă-duminică, a / / o / / / * / m T r aw-NArocÂ!i£Kta^ A D E V A R U L1 /-1 8 octombrie 1998 * i r \ iC lu n i-v in e r l 8 -1 6 ; t d / f a i 3 1 4 3 - 2 3 ; S U B R E D A C Ţ IA DEJ: Iu n i-v in c r i8 -1 6 ; tc l /fa x 2 1 -6 0 -7 5 . c i e Cluj
S T IM A Ţ I C B X S C Ă T O S I I ile A Tvrvrjt r rO B M U X O X JM A X A V O A STnĂ A U XAXAT STÎBŞXTI
J>g A S T Ă S SIP U l'B Ţ l n-M AT.nm n' I#
: E asilS LZKHTUlfALU - UMOABIA
DISTRIBUITOR: S.C. WUTRIVIT S.R.L.GIiTJVT 3 7 A P O O A .S T R . T H A I A 2 T V U I A , 3 5 T R .1 4 2 * T B L . 0 9 4 / 6 4 5 . 0 1 X
SC NAPOCA PRESS saa n g a j e a z ă u r g e n t
O VÎNZĂTORI şi VÎNZĂTOÂRE ziare, reviste şi cărţi
Cererile se vor depune la sediul firmei din str.Napoca nr.16.
T e l e f o n : 1 9 - 7 3 - 0 4 , o r e l e 8 - 1 6
S.C. "COMINEX NEMETALIFERE” SA Cluj
Organizează L i c i t a ţ i e p u b l i c ă
în fiecare z i de luni ora 10,00 începînd cu
data de 2.11.1998, pentru:1. Vînzare de mijloace de transport auto;2. închiriere de spaţii producţie şi birouri;3. Vînzare de piese disponibile.
Informaţii latei. 13-43 -43 ,13 -42 -88 int.179 sau pe str. Horea nr. 78.________ (283325)
C onsiliu l de A dm inistraţie al Societăţii Comerciale FIMARO S.A. cu sediul în Cluj- Napoca, str. Maxim Gorki nr. 167, nr. ORC J-12/58/ 91, convoacă Adunarea Generală a Acţionarilor pentru data de 2.11.1998, ora 14, la sediul societăţii, pentru toţi acţionarii înregistraţi în R egistrul A cţion arilor la sfirşitu l z ile i de 25.10.1998 cu următoarea ordine de zi:
1. Raportul Consiliului de Administraţie pe 9 luni; * - • ţ
2. Raportul Comisiei de cenzori;3. Aprobarea vînzârii prin leasing imobiliar a
activului "turnătorie”; 14. Diverse. § în cazul în care prima şedinţă nu întruneşte
condiţiile pentru a fi statutară, se convoacă Adunarea Generală pentru data de 06.11.1998. Relaţii suplim entare la telefon43-50-59interior130.
ANUNŢ DE LICITAŢIEPrimăria municipiului Dej anunţă scoaterea la
licitaţie a obiectivului de licitaţie ”E xtindere con d u ctă gaze n a tu ra le localita tea Şom cut, m u n ic ip iu l D e j”.
Termenul limită de depunere a documentelor de participare la licitaţie este de 29 octombrie 1998 ora 8,00 la Serviciul tehnic din cadrul Primăriei municipiului Dej. Documentele de licitaţie se pot procură începînd cu data de 16 octom brie 1998 de la Serviciul tehnic din cadrul Primăriei municipiului Dej, cam. 37.
Preţul unui exemplar din documentaţie este de 3 0 0 .0 0 0 lei. . ' „ , ; mm
Simţiţi că nu mai puteţi trăi în această lume
în continuă mişcare?
Informaţiile pe care le găsiţi în paginile ziarului nostru vă pot salva!
namentela de careaveţi nevoie vl leoferă
ANIVERSARI,MULŢUMIRI
• La 4 ani dc la intervenţie, profundă recunoştinţă, d-lui dr. C. Hurubeanu şi colectivului d- salc dc la Clinica Urologică. Ing. I. Ghiolţcan. (339512)
, VÎNZĂRI CUMPĂRĂRI
• Vînd parcele dc teren îngrădite în zona Făget, respectiv întTe Zorilor şi Făget. Preţ informativ 4-10 DM/mp. Tel. 094-54-78-51.(339487)
• V înd urgent teren în Borhanci. Informaţii tel. 15-57- 83.(341889)
• Vînd grădină 1400 mp intravilan zona Mânăştur, bun pentru construcţii, 7 milioane/ar negociab il. TeL 16-18-13. (341944)
• Vînd urgent apartam ent 2 cam ere u ltrafln isat, cu te lefon in te rn a ţio n a l, ca rtieru l Zorilor, etaj It, decom andat, zonă foarte liniştită. Tel. 19-60-93; 43- 80-81. (341870) j
• Vînd apartament cu 2 cam ere , con fo rt sp o rit, situat pe calea M ânăştur, e ta ju l 5, sem ifinisat. Informaţii tel. 092-59-37-58 sau 18-08-88. (341802)
• Vînd apartament cu o cam eră, 24 mp, situat la parter înalt, str. Horea, sobă teracotă, telefon. Informaţii tel. 092-59-37-58 sau 18-08- 88. (341803)
• Vînd Fiat Brava 1,6 16V, an 1997 15000 km, dublu airbag, climă, EURO 2, sound system incorporat, code system antifurt, servo, ABS, geam uri e lec trice , metalizată, extrase, practic nouă, preţ 11.900 USD. Tel. 092-51-50-92 sau 14-14-62. (341895)
Vînd Ford Tranzit 1995 şi VW T4 1994, diesel, EUR02. Relaţii tel. 09-25- 13-09-5.(341907)
în baza art. 111 din Legea 31/1990
SOC. C O M . "N U T R E X " SA Clujconvoacă A dunarea G enerală Ordinară a Acţionarilor în data de 31 octombrie 1998, ora 10,00 la sediul societăţii, din str. Calea Baciului nr. 2-3, avînd următoarea ordine de zi:. 1. Prezentarea situaţiei economico-financiare ă societăţii la 30.09.1998; :
2. Modificarea statutului societăţii;3. Alegerea Consiliului de Administraţie; ;4. Diverse. , , : L• (2923011
PĂRINŢI!Acum este m om entul să cumpăraţi jucării import
S.U.A., electronice, mecanice, electrice, din librăriile S.C. C A R T IM P E X S.A. C luj-N apoca.
str. H orea, nr. 89-97, Cluj str. M em orandum ului, nr. 12, Cluj str. A urel V laicu nr. 1-3 şi 2-4, Cluj /str. Zorilor, nr. 44, Cluj str. Donath, nr. 15 (la coloane), Cluj str. Fabricii, nr. 9-11, Cluj B-dul Eroilor, nr. 48, Cluj str. Libertăţii, nr. 9, Turda str. Republicii, nr. 19, Turda '
....... str. 1 Mai, nr. 13, Dej vştr. Republicii, nr. 8 , Huedin . v .Aghireş Fabrici
P R E T U R I D E E X C E P Ţ I E !9 9Vine Sf. N icolae şi M oş Crăciun...N u pierdeţi ocazia... , <Preţurile de astăzi sînt la nivel de ”en gros”. !
• Vînd apartament 2 camere u ltracentra l. Tel. 41-31-11. (341800)
• Vînd apartament 3 camere în zonă bună, la capătul liniei 33, preţ 160 milioane. Informaţii tel. 14-00-07 toată ziua. (341820) '
• Cumpăr 2-3 camere în G rigorescu. Tel. 18-03-09. (341917)
• Vînd saii schimb casă din Turda cu apartament 1-2 camere în Cluj. Casa din Turda are bucătărie, 2 camere, 4 focuri, str. Dorobanţilor nr. 15. Tel. 41-54- 00 Cluj (341956) .
• Cumpăr timbre, cărţi poştale, sc riso ri vechi şi arhive particulare. Tel. 01- 6-20-09-10. (341519)
• C u m p ăr m obilă ţărănească veche. Plata pe Ioc. Tel. 43-29-01. (341923)
• Vînd mobilă bucătărie, colţar de bucătărie, colţar din piele şi g a rn itu ră sufragerie şi fotolii. Tel. 18- 96-54; . 092-34-27-16.(341960)
• Dau în chirie apartam ent-cu 4 camere, mobilat str. N. Titulescu, plata în valută. Tel. 14-14- 18 sau 19-60-37. (341967)
• închiriez 2 camere nemobilate în apartament liber de 4 camere, cu telefon (str. Pata). Informaţii tel. 42-52-88 după ora 17. (341922)
• Persoană serioasă caut urgent chirie. O fer plata anticipat. Cer seriozitate. Tel. 19-75-55. (341883)
DIVERSE
BANUiUABANfPRAGE!!!Dacă si V A L U T A şi vrei să obţii
un preţ bun, VJLNO N O I.Dacă si XVK5X şi vrei sâ-i salvezi
de inflaţie, V IN O L A N O I .
-Str. Baba Novac 1 4
111 ORAR PRELUNGIT: Luni-Vineri: 8-19
Toi. 0 6 4 -x 9 .4 0 .sa Sîmbătă: 9-14
• V înd 40 p u icu ţe ou ăto are ro ş ii, 35.000 bucata . Tel. 18-96-54. (341961)
• Vînd pui Setter irlandez, de şase sâptamîni, cu pedigree, vaccinaţi, deparazitaţi, din părinţi excepţionali. Tel. 16-73-07, după ora 19(339560) '
• Vînd pui pisică siameză. Tel 13-53-35.(341959)
Î N C H I R I E R I
• Primesc în gazdă studentă, nefumătoare. Tel. 15-21-51. (339538)
• Angajăm ospătari la Restaurant “Zodiac”, P-ţa Abator nr. 7. (341921)
• SC Conproiect angajează inginer CFDP şi geodez, cu experienţă în proiectare. Tel. 43- 5346.(341873) .
solfegiu şi dictat muzical. Tel. 13-80-77. (339493)
Pentru a vă asigura în continuare un abonament la ziarulvă pu teţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr.16. d ® e i i i
A D E V A R U B .d e C im P U B L I C I T A T E
C L U J -N A P O C A : lu n i-v in e r i 8 - i6 ; s îm b ă tă 9 -1 4 ; t d / f a x l9 - 7 3 - 0 4 ; S U B R E D A C Ţ 1 A T U R D A : lu n i-Y in e ri 8 -1 6 ; tc l /f* x 3 i-4 3 -2 3 ; S U B R E D A C Ţ IA D E J : lu n i-v in e r i 8 -1 6 ; te l /f a x 2 1 -6 0 -7 5 .
sîmbătă-duminică, 17 -i 8 octombrie 1998
- • Angajăm ospătari şi barmani. Relaţii la tei. 092-57- 84-18. (341941)
• în conformitate cu Legea nr.137/1995 Grozav Axente anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu ; pentru obiectivul extindere casă familială situată în comuna Mihai Viteazu str. Florilor nr. 264/A. Eventualele sugestii şi sesizări, numai pentru factorii de mediu, se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr.99. (4670252)
• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Spitalul Clinic de A dulţi, anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru
■' obiectivele: Ortopedie str. G-ral Milea nr. „47; Medicală III str. Croitorilor nr. 19; Dispensare Urbane Policlinica nr. I str. Constanţa nr. 5. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii dc mediu se vor depune la sediul APM Cluj Calea Dorobanţilor nr. 99. (341952)
• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Olah Janina anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul construire 2 garaje lîngă punctul Trafo bloc G1 str. M ogoşoaia nr. 1. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj Calea Dorobanţilor nr. 99. (341924)
• în conformitate cu Legea nr. 137/1995 Cosma Gavril Adrian, anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul extindere casă + anexe gospodăreşti, situat în localitatea Iclod nr. 315. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune" la sediul APM Cluj Calea Dorobanţilor nr. 99. (341940)
PIERDERI• Pierdut cod fiscal 285463,
din 27.11.1992. îl declar nul. (339535) ,
• Pierdut chitanţier nr. 27679012767950, Federaţia
v Sindicate! >r din PBIC Cluj. Se declară nul. (339543) .
• Pierdut carnet de student, pe numele Burcea Tamara. îl declar nul. (339555)
• SC Euronical SRL, str. Uliului nr. 6, pierdut cod fiscal nr. R9556612, au torizaţie sanitară, contract de închiriere spaţiu original. Şe declară nule. (339544) v • .
• Pierdut carnet de student şi legitim aţie de transport, pe numele. Oţet Cristina.Nadia. Le declat nule. (339549)
• Pierdut legitim aţie de serviciu pe numele Buzea Ştefan. O declar nulă. (341934)
• Pierdut autorizaţie nr. 23524 pe numele Pop Vaier. O declar nulă. (341936)
• Pierdut legitimaţie transport pe numele Conchi Harieta Nadia.. O declar nulă. (341937) .
• Pierdut certificat de acţionar nr. 229171 acţiunile de la nr. 225182936 la 225183910 pe numele Boariu Gheorghe; îl declar nul. (341943)
• Pierdut legitim aţia de serviciu pe numele Păcurar Ana. O declar nulă. (341953)
DECESE COMEMORĂRI
• Cu durere în suflet, ne despărţim de iubitul nostru fiu URS ROM ULUS MIRCEA, în vîrstă de 31 ani, după o scurtă şi grea suferinţă. Dragul nostru, vei răm îne veşnic v iu în sufletele n o as tre ,înmormintarea va avea Ioc sîmbătă, 17 octombrie 1998, la C im itirul din Cordoş; Dumnezeu să-I odihnească în pace, suflet blînd. Părinţii V iorica şi R om ulus. (339550)
.• Cu ad în că d u re re , anunţăm încetarea din viaţă al iubitului nostru soţ, tată, socru şi bunic PETRIŞOR SIM IO N, fost co jocar, născut în Someşul Rece. înhum area va avea Ioc în Cimitirul Central din Cluj- Napoca, luni 19 octombrie 1998, o rele 14. S ă-i fie ţă r în a u şo a ră . F am ilia îndurerată. (339557)
• Cu neţărm urită durere, ne despărţim de iu b itu l nostru nepot, văr şi unchi, MIRCEA URS. Amintirea lui dragă va trăi veşnic în sufletele noastre. Dumnezeu să -i" p rim ească la sine sufletul său mare! Bunica M aria, verişoara Sanda şi nepotul Paul. (339559)
• Aduc un ultim omagiu, unchiului meu iub it URS MIRCEA. Dumnezeu să-I odihnească în pace. Nepotul Paul. (339547)
• Cu du rere în suflet anunţăm stingerea din Viaţă a scumpei noastre m am ă, soacră, bunică şi străbunică CSISZER ZSUZSANNA, în v îrs tă de 84 an i. înmormintarea are loc azi 17 octombrie 1998, ora 10, la Cimitirul din M ănăştur. A m in tirea ci va răm în e veşnic în inimile noastre. F am ilia în d u re ra tă . (341926)
* C u ad încă d u re re anunţăm că în data de 15 octombrie 1998 a trecut în nefiin ţă scum pul nostru tată, socru şi bunic IOAN MUNTEANU, în etate de 89 ani. înhumarea va avea loc sîmbătă 17.10.1998, ora 15, la C apela C im itiru lu i Central. Gigi fiu, Olga noră, Ioana nepoată. (341939)
• Cu durere anunţăm încetarea fulgerătoare din viaţă a scumpului nostru soţ, tată şi ginere VASILE GACI. înm orm intarea va avea Ioc dum inică 18 octombrie, ora 12, la Idozel. în veci nem îngîiaţi, soţia Tina, copiii Claudia, Mircea şi soacra M ăriuţa. (341965)
• Cadrele didactice şi personalul administrativ al Şcolii n r. 1, Cluj-Napoca, sînt alături de d-na director adjunct prof. Tonder Ilona, în aceste momente de grea încercare, prin p ierderea mamei d rag i. S incere condoleanţe şi în tre a g a n o as tră com pasiune.(339532) - -
• Sîntem a lă tu r i de colegul nostru Tiberiu Ilca, în aceste m om ente grele p ric in u ite de m oartea mamei sale dragi. Colectivul Aeroportului Cluj-Napoca. (339537)
• S în tem a lă tu r i de colegul nostru Mircea Gaci, în marea durere pricinuită de pierderea tatălui drag. Colegii de la Facultatea de geografie şi F. Moldovan, îndrumător. (339546)
• în 15 octombrie s-a stins din flacăra vieţii celui care a fost şi va rămîne, unicul şi iubitul meu verişor, URS MIRCEA, la vîrsta de 31 ani, cînd moartea nemiloasă l-a lu a t de lîngă noi. Dumnezeu să-I odihnească în pace. Verişoara Sanda şi soţul Constantin. (339548)
• Nu te vom u ita niciodată, d ragu l nostru frate, cumnat şi unchi URS ROMULUS M IRC EA . Rămîi în sufletele noastre triste, o amintire vie. Dormi în pace. (339551)
• Cu inimile zdrobite de durere, ne despărţim de scumpul şi dragul nostru fra te şi p r ie ten URS ROMULUS M IRC EA . Im aginea lui va răm îne veşnic vie în inimile noastre. Sora Corina .cu prietenul Claudiu. (339552)
• Dragă M aria Bardoş îţi împărtăşim durerea acum Ia moartea mamei tale şi fi sigură că sîntem cu gîndul lîngă tine şi tris te ţea ta. S indicatu l S tud ioulu i de Radio Cluj. (341930)
• Sîntem alături de colega noastră Bardoş M aria acum în aceste c lipe- g rele pricinuite de decesul mamei sale. Ai toată compasiunea noastră M aria! Colectivul Studioului de Radio Cluj. (341929)
• S întem a lă tu r i de colegul şi co lab o ra to ru l nostru, ing. Stănică Viorel, în momentele grele cauzate de decesul ta tă lu i. C ondo lean ţe sincere fam iliei. C olectivul SC Cominex Nemetalifere SA Cluj. (339554)
/• , M aria Bardoş colega n o a s tră îşi conduce pe ultimul drum pe cea care i- a fo st m am ă. Ai toa tă d rag o stea n o as tră . Dumnezeu s-o odihnească! R edac ţia m ag h ia ră a Studioului de Radio Cluj. (341928)
• S întem a lă tu r i de dom nul . - BoncuţiuC onstantin în momentele grele pricinuite de moartea soţiei. Locatarii blocului B9 s tr . F în tîne le n r. 63/65. (341931)
• Profund m îhniţi de tragica veste a trecerii în eternitate a celei care a fost iubita voastră soţie şi mamă P A R A S C H I V A BONCUŢIIU, ne alăturăm m a rii d u re r i p r in care trec e ţi . D um nezeu s-o odihnească în pace! Cuscrii M im i şi Pavel Rogozan. (341933)
• S întem a lă tu r i de fam ilia B oncuţiu C. la d u re re a p r ic in u ită de d isp ariţia celei ce a fost soţie, mamă, soacră, bunică. S incere condoleanţe. F am iliile H opârcă O. şi Olteanu O. (341935)
• D ragă Elena sîntem alături de tine şi de familia ta în g rea u a în cerca re pricinuită de decesul mamei d rag i. D um nezeu s-o odihnească în pace. Familia Fodor. (341942) .
• Sincere condoleanţe familiei Boncuţiu şi doctor Avram în aceste momente g rele , p r ic in u ite de pierderea celei care a fost o so ţie , m am ă şi bunică deosebită. Familia inginer Ionescu Corneliu. (341945)
• Sîntem alături de dr. Avram Vasile în durerea p r ic in u ită de d isp a riţia soacre i BONCUŢIU PARASCHIVA. Colectivul Clinicii Pediatrie IU Cluj.(341946)
• S întem a lă tu r i de familia dr. Avram Vasile în momentele grele prin care trec. Mircea şi Rozi Gândac.(341947)
• S în tem a lă tu r i de fam ilia A vram Vasile în d u re re a p r ic in u ită de dispariţia neaşteptată a celei ce a fo st BONCUŢIU PA R ASCH IV A. Fam ilia Ristoiu Dumitru. (341948)
• S incere condoleanţe dom nulu i B oncuţiuC o n s tan tin p en trupierderea grea şi dureroasă a celei ce i-a fo st soţie iu b ito a re BONCUŢIU PAR A SCH IV A . F am ilia Ristoiu Dumitru. (341949)
• Aducem un pios omagiu vec inu lu i n o s tru colonel rezervă IOAN MUNTEAN şi s in cere condo lean ţe familiei îndoliate. Asociaţia de p ro p rie ta ri n r. 25 str. Buzău nr. 15. (341950)
* S în tem a lă tu r i de colegul nostru Ţ îrţan Ioan, în d u re rea p ric in u ită de m oartea soacrei. Colectivul Serviciu lui A dm inistrativ “Terapia”. (341955)
• Familia Ju rca şi familia M arinca anunţă cu regret decesu l so ţie i şi m am ei JU R C A BO RISLAVA. înm orm intarea va avea loc în data de 17 octombrie, ora 13, la Cim itirul Mănăştur. Familia. (341957)
• Dragii noştri Nia şi Lică sîn tem a lă tu r i de voi în m area durere pricinuită de m o a rte a fu lg e ră to a re a scumpei voastre mame. Nu o vom u ita n ic iodată pe T an ti T IV A. M ariana şi Aurel Copil. (341962)
• S incere condoleanţe domnului Boncuţiu Costică în aceste m om entd grele p r ic in u ite de p ie rd e re a soţiei iubite. Familia Copil Aurel. (341963)
• Sîntem alături de colega n oastră Luiza în durerea p r ic in u ită de p ie rd e re a bunicii sale. Clasa a X-a D şi diriginta, Liceul Teoretic “ M ihai E m inescu” . (341964)
• D ra g ă M ircea sîn t alături de tine şi de familia ta în aceste momente grele. Daniela. (341966)
• Sîntem alături de prietena n o as tră E lena, în d u rerea pricinuită de pierderea mamei sale d rag i. Iulia* şi G elu. (339541)
• Sîntem alături de colegii noştri, Elena şi Vasile Marinca, greu încerca ţi de pierderea mamei, soacrei dragi JURCA B O R IS L A V A / S incere condoleanţe. Colectivul SC ICE SA Cluj-Napoca.s(339542)
• Sînt extrem de grele momentele prin care trece b u n a m ea colegă Rusu M ariana, acum la pierderea celei m ai d ra g i fiin ţe “ m am a” şi ne a lă tu răm fam ilie i g reu în c erca te , exprimînd profunde regrete p e n tru irec u p e rab ila p ie rd e re . F am iliaHăşmăşan. (341968)
• La trecerea celor zece an i în n e fiin ţă a so ţiei, m am ei) bunicii RAVECA P ER ŞA , p ioasă ad u cere am in te , lac rim i şi flo ri. O d ih n ească-se în pace. F am ilia în d u r e r ă r i . (341782) '
• Se împlinesc 6 luni de la decesul iubitului nostru tată DAISA VALENTIN şi 13 ani de In decesul iubitei n o a s tre m am e DAISA LU C R EŢIA . Aducem un pios omagiu. Copiii Nicu, A d ria n a , C orina cu familiile. (341842)
• Duminică 18 octombrie, Ia orele 17, Ia Biserica din com una M ă n ăstire n i va avea loc slujba de parastas în m em oria scum pului şi d ragu lu i nostru VILUŢÂ U RSU. F ra te le G h iţă şi familia. (341925)
• Cu sufletele îndurerate şi p u r u r i nem îngîia ţi anunţăm rudele şi prietenii că au trecut 6 săptămîni de cînd nc-a p ă ră sit pen tru to tdeauna buna şi draga noastră soţie, mamă, fiică, so a cră şi bunică ANA EU GEN IA MORAR (NUŢl). Slujba de pomenire va avea loc duminică 18 octombrie, orele 11,30, la Biserica în construcţie din s tr . D onath n r. 122. O d ihnească-se în pace. Familia. (341951)
• Sîntem alături dc colega noastră, Bcreczki Mariana, în durerea pricinuită dc pierderea bunicii trecu tă în nefiin ţă. Colegii de serviciu de la Unitatea M ilitară nr. 01419, Floreşti;(339533)
• Sîntem alături de colega noastră Elena Marinca, în aceste momente grele. Colectivul PRO TV. (339540)
• Cu inimile răvăşite de d u re re şi d o r s fîş ie to r, anunţăm că se împlinesc 2 an i şi 2 săptăm îni, de la tr e c e re a în lum ea ce lo r drepţi, a celei care a fost p e n tru noi so ţie , m am ă, soacră, bunică şi străbunică G H IR E A N ANA, d in Aşchileul Mare-. O lacrimă, o rugăciune pentru sufletul ei. D orm i în pace. Soţul Nicolae şi fiica cu familia. (339515)
• Cu aceeaşi durere şi dor, anunţăm împlinirea a 7 ani, dc cînd am condus pc ultimul drum, pc iubitul nostru soţ, tată, socru , şi bunic CIUCAŞ IOAN NUŢU. Dumnezeu să te odihnească în pace. Soţia Ana, fiica Nuţi, ginerele Puiu şi nepotul Alcx.(339504)
• Se împlineşte un an dc lacrim i şi durere, -de cînd moartea nemiloasă, l-a luat dintre noi, pe scumpul nostru soţ, tată şi socru TODA IOAN, 46 ani, lă sîndu -ne cu su fle te le nemîngîiatc. Bunătatea lui , va rămîne vie în sufletele noastre, pentru totdeauna. Soţia Lenuţa, fii Sergiu şi Florin cu soţia Codruţa; şi şase luni de cînd m- a părăsit şi scumpa mea mamă, MOCAN ILEANA, 66 ani. Fiica Lenuţa. N-am sâ vă uit toată viaţa, iubitul meu soţ şi.scumpa mea mamă, pentru dragostea şi bunătatea voastră. Parastasul va avea loc, duminică, 18. X. 1998, o rele 12, la B iserica din Cimitirul Mănăştur. Dumnezeu' să-i odihnească. (339534)
Pentru a vă asigura in continuare un abonament la ziarulvă puteţi adresa direcţia redacţia ziarului, str.Napoca nr.16. d a C liq
(îo) slmbătă-duminică, <7-<8 octombrie (998 OMUL SI SOCIETATEACîmpia T urzii este m u n icip iu
Iniţiatorul proiectului n-a primit nici măcar un telefon de mulţumire
Clujul va avea, în scurt timp, un al patrulea municipiu. Proiectul născut din iniţiativa deputatului PU N R Vasile Miclăuş, care a promis în campania electorală, cetăţenilor din Cîmpia Turzii că oraşul lor va deveni municipiul a devenit lege. Răm îne de îndeplinit formalitatea de promulgare a Legii de către preşedintele Emil
Constantinescu, votul favorabil al ambelor cam ere ale Parlamentului fiind obţinut.
Deşi se aştepta votarea legii în sesiunea trecută, transformarea oraşului Cîmpia Turzii în m unicipiu a fost întîrziată de criza parlamentară.
Ieri, deputatul Vasile Miclăuş, ne-a declarat că este mulţumit de faptul că a reuşit să-şi
onoreze promisiunea. La în trebarea noastră: v-amulţumit cineva pentru izbîndă, Vasile Miclăuş ne-a dat un răspuns negativ. Dar a precizat că dacă n-ar avea probleme cu sănătatea, sigur ar fi făcut acest lucru însuşi primarul din Cîmpia Turzii.
P .S .
Ioan Deac consideră că „este o neruşinare grosolană din partea lui Funaru”
• consilierul liberal îi îndeam nă p e susţinătorii A U R să m eargă la m eci cu lozinci p e m ăsura celor de p e Nepstadion •
urmare din pagina 1
Alimentara. Va trebui să'plătească pentru asta! Faţă de ce s-a întîmplat la Budapesta, Funar îi poate mobiliza pe toţi partizanii săi la meciul de la Bucureşti cu lozinci ca Moarte ungurilor! 0 sâ facem din Budapesta un ghetou de unguri!, Ungur, bungur, ţapa-n ...’ .
Din punctul meu de vedere, ceea ce s-a întîmplat în Budapesta este scandalos. Este
cazul ca guvernanţii şi liderii politici să. ia atitudine, în numele celor ce-au fost maltrataţi în capitala Ungariei. Este oportun ca Ambasada Ungariei la Bucureşti şi Consulatul ungar din Cluj să afle, de la victime, agresiunile la care au fost supuse. .
Probabil că ar fi potrivită şi solicitarea M A E . Poziţia C.L. Cluj-Napoca poate fi, în cel mai bun caz, doar o... întîlnire electorală.
Cum va fi greva de avertisment de luni?urmare din pagina t
Acest lucru presupune, în opinia doamnei Tudoran, faptul că profesorii vor merge în mijlocul copiilor, dar fără să aibă activitate. De asemenea, Silvia Tudoran a declarat că a fost afişată pe tablă perioada de desfăşurare a grevei şi urmează ca acest lucru sâ fie afişat şi în locurile din şcoală cu circulaţie mare. Pe tablă au fost notate şi obiectivele
- acestei greve, pentru ca toată
lumea să le poată vedea.La Liceul .Gheorghe Şincai",
situaţia este mai diferită. Aici nu există organizaţie de sindicat. A c u m au încercat colegii să se organizeze, s-au trecut pe liste, dar deocamdată nu sînt afiliaţi, deci nu s-a constituit organizaţia propriu- zisâ. Astăzi vorbeam cu o' colegă care centralizează dorinţele celorlalţi şi spunea că în condiţiile acestea nu se pune problema grevei", a spus
directoarea.de aici, Codruţa Dăliban.
La Liceul .George Bariţiu", g feva coincide cu o sărbătoare: luni, în 19 octombrie, această instituţie serbează ziua de înfiinţare a şcolii. Se reunesc, cu această ocazie, foşti absolvenţi care discută cu actualii elevi ai şcolii, se organizează o festivitate. Acest lucru se va petrece în timpul celor două ore de grevă.
Preţul la pline se menţine la acelaşi nivel, în ciudă majorării preţurilor la benzină şi motorină
preţului la benzină şi motorină. “Dacă intenţia ministerului se va transforma în practică, abia atunci am putea să majorăm-şi noi preţul la pîine, tot cu 20%“, a spus Aurel Popescu.
în ceea ce priveşte scăderea costurilor la electricitate şi gaze, preşedintele Patronatului de Morărit şi Panificaţie afirmă că acest lucru nu a influenţat cu nimic activitatea ROMPAN. “Scăderea, preţului la electricitate a fost nesemnificativă, mai ales că, în continuare, sîntem taxaţi foarte tare la ore de vîrf. Oricum, nu poţi scădea preţul la pîine cu 20 de lei “, a adăugat Aurel Popescu. - -
Preţul la pîine se poate menţine la acelaşi nivel, în ciuda majorării costurilor la benzină şi motorină, a declarat, vineri, preşedintele patronatului din sectorul de morăriţ şi panificaţie ROMPAN, Aurel Popescu.
“Nu cred că va avea loc nici o scumpire a preţului pîinii în viitorul apropiat. Noi dorim ca, măcar pînă la sfîrşitul anului, să menţinem aceleaşi costuri", a spus Aurel Popescu.
Preşedintele ROMPAN afirmă că intenţia Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei de a fixa o taxă de 20% la vînzarea de pîine, pentru a asigura fondul grîului pe anul' 1999, îl îngrijorează mai mult decît recenta majorare a
.......
wmm*
S # i l măm
• . .«. '•%: *\5*- <• x%
% ^ .
Sindicatele feroviare se unesc
In timp ce SNCFR-ul s-a sfarîmat, din ruinele sale născîndu-se cinci societăţi comerciale, sindicatele au intrat într-un proces de „centralizare”. Deşi au suferit o puternică hemoragie, din cauza marii disponibilizări, ceferiştii vor să rămînă un sindicat unit şi puternic. în conferinţa de Ia Bucureşti de săptămînă aceasta s-au luat decizii în sprijinul întăririi imitaţii sindicale. Surse autorizate din sindicatele feroviare ne-au declarat câ nu sînt împăcaţi cu disponibilizările, dar nu au avut cum să-i împiedice pe cei care doreau sâ plece. - -
Viagra va fi vîndută numai pe bază de reţetă
Medicamentul Viagra va fi vîndut numai pe >bază de reţetă, eliberată de medicul specialist, în urma. unui consult, a declarat Ion Fulga, şeful Direcţiei Farmaceutice din Ministerul Sănătăţii.
“Este absolut interzisă eliberarea medicamentului fără reţetă, deoarece, ca orice
produs farm aceutic, poate avea efecte nedorite dacă este luat în altă cantitate decît cea recomandată”, a mai spus Fulga.
Ministerul Sănătăţii a aprqbat, ’ miercuri,comercializarea în . România a produsului Viagra, recomandat împotriva impotenţei sexuale.
J S e* c u r o ş i
UBS şi UT protestează in răstimpul
a opt sferturi academice
wm
Sigur, luni, între 11 şi 13, va avea loc greva de avertisment din învăţămînt. Sindicatul Universităţii "Babeş-Bolyai" şi cel al Universităţii Tehnice din C luj-Napoca, afilia te la Federaţia Alma Mater, vor organiza, în timpul grevei, mitinguri de protest în incinta instituţiilor de învâţâmmt, la care vor fi prezentate revendicările înaintate Guvernului şi mediate în cadrul Consiliului Economic şi Social. Liderii din principalele
centre universitare din ţară, care s-au întîlnit săptămînă aceasta, la Galaţi, acuză Guvernul de încălcarea Constituţiei (articolele 16,78 si 134) precum si a legilor 84/95,’ 109/97,154/98 şi 128/ 97. Ordonanţat de Urgenţă 14/ 1998 încalcă actele normative- sus-menţionate.
La hotărîrea de lansare a - grevei de avertisment s-a asociat . şi Liga. Studenţilor din România, participantă la întîlnirea de la Galaţi. A.V.
Două prelegeri despre presă la FSPALa Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative a fost prezent,
ieri şi astăzi, Karl Geiber, preşedintele Sindicatului Ziariştilor din Bavaria. Domnia-sa a ţinut două prelegeri în legătură cu presa, în cinstea inaugurării liniei de studiu în limba germană la această facultate. Cele două conferinţe s-au Teferit la istoria influenţelor sociale a mediilor, la libertatea presei, politica de tarif şi socială, profesionalitatea şi etica jurnalistică. La aceste două prelegeri au putut participa profesori de germană, studenţi de la această facultate (atît de la linia de studiu română, cît şi de la cea germană), ziarişti. In urma acestui contact direct există posibilitatea dezvoltării unei colaborări, între cele două părţi, sub aspectul burselor pentru studenţi şi al schimbului de experienţă.
INFORMAŢII privind locurile de muncă vacante'se pot obţine de la Biroul medierea muncii, în zilele de luni, marţi, miercuri, joi, orele 8 - 12, strada Coşbuc 2 sau latelefon direct 979.
A D E V A R U Lc ie Plug
SPORT sîmbătă-duminică, 1 7 - 1 8 octombrie 1998 (ll ,
Deocamdată, pe
prezidenţial se
a flă doar... praful!Funcţia de preşedinte executiv
la FC “U” a devenit un fet de sperietoare pentru aşa-zişii posibili succesori ai recent demisionarului Remus Vlad. Nici unul dintre cei şase nominalizaţi nu şi-a depus dosarele la secretariatul clubului, ieri fiind ultima zi. Preşedintele Comitetului de Reorganizare, Remus Cîmpeanu, ne-a declarat telefonic că în aceste condiţii, pînă la data limită (27 octombrie, zi în care se va desfăşura Adunarea Generală a membrilor asociaţi), corpul administrativ pe care îl conduce va sonda “piaţa", fixîndu-se asupra unui singur nume. -Din Comitetul de Reorganizare însă, pot apărea surprizele: Marius: Bichescu, C-tin Răduţă sau Remus Cîmpeanu, deşi ultimul neagă cu înverşunare că ar dori să candideze. Dacă varianta Marcel Puşcaş - plauzibilă la un moment dat - a căzut, pe firul “telefonului fără fir" a apărut şi numele lui Dan Dragoş Crăciun, aflat pe ultima sută de metri cu arbitrajul. Pînă în acest moment nu cunoaştem poziţia lui Nicolae lenac, Patriţiu Abrudan, Marcel Lâzăreanu. în schimb, Sorin Bagiu îşi doreşte prea mult să reuşească cu Şcoala de fotbal "Ştefan Kovacs” ca să se gîndească (măcar în treacăt) la fotoliul prezidenţial.
C odin SAM OILĂ
• Orientare sportivă“Naţionalele”
de noapte şi ale veteranilor
Cele două întreceri au avut loc la Baia Mare şi au coincis cu o tradiţională sărbătoare locală, dedicată “Zilei castanelor”. Vă prezentăm cîştigătorii şi cîştigătoarele întrecerilor, plus locurile fruntaşe ocupate de clujeni.
CAMPIONATUL DE NOAPTE, FEMININ, 16 ani:cuplul Oana şi Mirabela Păpurică (Metalul Plopeni), urmat de cuplul Carmen Midea şi Gyongyi Mihaly (Clujana); 18 ani: Irina Maiorescu (ANEFS Bucureşti): 21 ani: ex- clujeanca Agneta Simon (Metalul Plopeni); 35 ani: Niculina Maiorescu (ANEFS); 40 ani: Cornelia Borş (Baia Mare); 50 ani: Klara Fey (Compass Cluj- Napoca). MASCULIN, 16 ani: Ppul Pascu (Baia Sprie); 18 ani: Vasile Zete (Baia Mare): 20 ani: Mircea Bogdan (Baia Mare); 21 ani: Zoltan Szalay (Compass); 35 ani: Sandor Fey (Compass); 40 ani: Daniel Barkas (Condor Arad); 50 ani: loan Kuszalik (Sinterom Cluj); 55 ani: David Căprar (Compass).
Concomitent cu întrecerea veteranilor a avut loc şi disputa dotată cu “Cupa Castanelor”. La veterani au ieşit învingători: Zoltan Szalay - Compass (la 35 ani), Gheorghe Dinu - CSU Braşov (la 40 ani); Conrad Nagy - Baia Mare (la 45 ani); Lucian “Gălăteanu - ANEFS (la 50 ani). (Dumitrii Ciobanu - s-a clasat pe locul trei, iar loan Kuszalik, ambii Sinterom, pe locul patru).
lată ocupanţii locurilor fruntaşe la ‘Cupa Castanelor": băieţi, 12 ani: Radu Urdea'(Victoria), pe locul secund Tamas Bogya (Sinterom); 14 ani - Gabriel Semeniuc (Timiş.); 16 ani - Marian Bălan (ANEFS); 18 ani - Gheorghe Cupcea (Baia Sprie); 20 ani - Mihai Trif (Baia Mare); 21 ani - Flaviu Crăciunaş (Baia Mare); fete, 12 ani - Melinda Nagy (Baia Mare); 14 ani - Adela Racz (Baia Mare); 16 ani - Oana Păpurică (Plopeni); 18 ani-Alina Negoescu (ANEFS); 21 ani - dublă dujeană Eniko Gali şi lulia Cioban (Clujana, pe locurile unu şi doi) şi ex-clujeanca Agneta Simon (Plopeni) pe locul trei.
Victor ROM AN
E c o u r i i n t e r n a ţ i o n a l ei
l a p a r t i d a U n g a r i a - R o m â n i a
“IredentismuLmaghiar,n
diplomaţieisportivePrin telefon, jurnalişti din Italia, Germania şi Spania
Ca urmare a crîncenei întîlniri Ungaria - România de la Budapesta de pe “Nepstadion”,. soldată cu un rezultat de egalitate numai în teren, nu şi în afara lui, unde fanaticii suporteri maghiari s-au manifestat, mai ceva cu huliganii englezi, recunoscuţi drept cei mai... necuviincios! şi pe stadioane şi în afara lor. Evident, nu a întîrziat să apară nota critică a aşa-zisului debuşeu iredentist consumat în capitala Ungariei.
Enrico Cucagna din Rimmini - Italia, jurnalist şi investitor:Am urmărit cu interes partida din preliminariile pentru Euro
2000, nu atît ca iubitor de fotbal şi investitor în România, cît pentru interesul pe care-1 am pentru fotbalul din România, intenţionînd în acest sens să mă implic în selecţionarea tinerelor talente în vederea unei colaborări între cluburile italiene şi cluburile româneşti. însă revenind la meciul pe care l-am urmărit miercuri, pot spune cu mîna pc inimă că am rămas profund dezamăgit de ceea ce s-a întîmplat în afara stadionului. Fiind rezident în România, este normal ca şederea mea în ţara d-voastră să-mi permită să fiu la curent cu
confruntările de ordin politic, însă nu doresc în acest sens să intru în amănunte, dar mă avizează în ceea ce voi declara. Practic, fotbalul internaţional este un “diplomat”, un liant între naţiuni. Se pare insa că maghiarii (despre care am auzit atîtea lucruri neplăcute) nu se dezmint, arătîndu-şi aversiunea chiar şi în faţa unui “egalŢ Mi-e teamă să gîndesc ce s-ar fi întîmplat dacă România ar fi cîştigat. Privită prin spectrul politic, România a învins încă de la intonarea imnurilor de stat.
Albon Bazil - plecat din Rom ânia în a in te de 1989 în Germania, jurnalist în oraşul Niirnberg:
îmi displace că trebuie să mă exprim în termeni atît de duri vis- â-vis de cele petrecute în seara de miercuri la Budapesta. Confruntările interne pe plan politic sînt de notorietate. Dacă acestea s-au extrapolat la nivelul sportului este îngrijorător. Ungaria şi-a dovedit barbarismul cetăţenilor ei şi gîndurile fantasmagorice cu privireTa includerea Bucureştiului în spaţiul unguresc. In aceste condiţii, cred că forul de specialitate din România ar trebui să atragă atenţia forului de specialitate european pentru ca acesta să nu agreeze ideea ca Ungaria sâ candideze la organizarea C.E. din anul 2004.
Fărâgau Vasile - plecat din România după 1990, fost arb itru de fotbal. Prin telefon de la M adrid - Spania:
Aş începe cu nesiguranţa în ceea ce priveşte arbitrajul. Se pare câ danezul Kim Milton Nielsen a studiat istoria României, deoarece era obsedat de confruntarea fizică, nu de tranzitarea balonului. Deşi aş spune că rezultatul a dat într-o oarecare măsură satisfacţie staff- ului ungar, “hoardele hune” şi-au dovedit nemulţumirea tâbârînd pe suporterii naţionalei României. Este păcat câ dincolo de ceea ce organizatorii şi-au dorit ireproşabil, aversiunea cetăţeanului maghiar a dovedit contrariul. Mare păcat. Repet, este ruşinos că o “naţie” a făcut din sport un teatru al urii si şovinismului.
Cristian FO CSANU
Turdenii merg pe pronostic
"1" solistNemulţumirile pricinuite de
insuccesul Arieşului în derby-ul jude ţean cu CFR Cluj, au provocat, cum era şi firesc, o adevărată “revoluţie” în team-ul turdean, care s-a concretizat cu schim barea antrenorului principal M ureşan, acesta devenind secundul lui Titus Fărcaş, omul de a cărui experienţă se leagă m ulte promovări în Divizia B (ARO Cîmpulung, I.S.C.T. - de două ori şi inclusiv ultima promovare a echipei pe care acum o antrenează). Importanţa derby- ului de azi a determinat pe preşedintele de onoare al clubului, primarul Virgil Blasiu, şi pe antrenorul Fărcaş să decidă ca echipa sâ intre cu două zile înain tea partidei în tr-un cantonament desfăşurat la Băile Turda. De remarcat e faptul câ la această grea întîlnire cu lidera seriei, U.M. Timişoara, echipa de pe Arieş nu va putea folosi întreaga linie defensivă, Cazan, M olnar şi M unteanu fiind accidentaţi. Mai mult decît atît, sînt incerţi Bumeti şi Zah, dar se speră ca rezervele Pop, Roşu şi Marian, aflaţi într-o evidentă creştere de formă, să suplinească aceste ind ispon ib ilită ţi. P rogram ul p regătirilo r din această săptămînă a fost dur, toată suflarea turdeană sperînd într-o victorie, deoarece lupta pentru promovare de-abia acum începe.
Dum itru VATĂU
La numai 27 de ani, Cornel Geomoleanu este noul antrenor
al echipei de baschet masculin
U.T. SANEX!!!Conducerea echipei de
baschet U.T. SANEX precizează următoarele:
1. Tn urma fuziunii dintre echipele “U" şi Carbochim, a doua formaţie divizionară A a oraşului a fost lăsată asemenea unui copil abandonat pe o bancă în parc sau într-o sală de aşteptare. Universitatea Tehnică şi Sanexul au preluat din mers ceea ce a mai rămas din fosta echipă, fără buget, fără antrenor, fără nici un alt sprijin. Din echipa de anul trecut “U" SANEX au plecat Pintea, Boian, Szilagy, iar Geomoleanu şi Bob s-au retras.
2. Conducerea noii echipe a făcut mari eforturi materiale pentru ca echipa sâ poată participa la campionat. Obiectivul ei este unul singur: acela de a creşte elemente tinere de perspectivă atît de necesare baschetului clujean. Regretăm că nu am primit cîţiva din aceşti tineri care la “U" Carbochim nu joacă; dar cum niciodată nu e prea tîrziu, sperăm să fim înţeleşi!
3. Sîntem în căutare de alţi sponsori pentru a asigura bugetul.
4. De pregătirile echipei se va ocupa Cornel Geomoleanu, fostul nostru jucător.
5.' Rugăm presa şi publicul spectator să aibă înţelegere faţă de această echipă, deocamdată sacrificată, dar care poate oferi mîine frumoase împliniri sportive baschetului clujean şi nu numai!
Unirea De] nu mai are nici un jucător accidentat
- în sfîrşit, în lotul divizionarei B, Unirea Dej s-a aşternut liniştea. După cum am aflat de la conducerea clubulu i, înprezent nici un jucător nu este accidentat, tot lotul, este valid. Şuvagău va figura din nou în atacul dejenilor, el ispâşindu-şi pedeapsa la M ediaş. A tît conducerea tehnică, c ît şi jucătorii sînt optimişti înaintea meciului de sîmbătă cu Vega Deva.
Doar o singură problemă este în tabăra UNIRII. Din cauza ploilor, formaţia antrenată de I. Tâtăran s-a p regătit toată
sâptâmîna pe unde a putut: Ta Mănăstirea, pe terenul “Obor” sau pur şi simplu m spaţiul verde de lingă gardul stadionului. Dar şi în aceste condiţii improprii de antrenamente jucătorii s-au pregătit cu mare ambiţie şi dăruire, ei dorind să obţină toate cele trei puncte puse în joc în meciul de azi. Joi şi vineri gazonul verde al stadionului a fost tâvă lug it cu utilaje mecanice, gospodarii dejeni pregâtindu-se deja pentru partida de C upă cu U niversitatea Craiova, întîlnire ce suscită un mare interes. SZ. Cs.
Blitz... Blitz... Blitz... B litz... Blitz...• într-o partidă amicală, cvadrupla campioană mondială, Brazilia,
a dispus categoric de modesta selecţionată a Ecuadorului cu scorul de 5-1, atacantul lui Bayern Miinchcn, Giovanne Elber, a fost autorul unui hat-trick. Partida s-a disputat în S.U.A., la Washington pc Stadionul “Kennedy”. în 17 partide disputate pînă acum între cele două naţiuni, Ecuadorul nu a cîştigat niciodată.
După “Gazza” şi Effenberg!y Alcoolul face ravagii în rîndul jucătorilor de fotbal. Este şi cazul coordonatorului de joc al vicecampioanci Germanici, Bayern Munchen, surprins la volan în stare de ebrietate cu un grad dc alcoolemie de 1,07 mg/1000. în cel mai bun caz, starul bavarez poate spera la o amendă de 500 de mărci şi retragerea permisului pentru cel puţin o lună de zile.
Cristian FO CŞAN U
• Asociaţia Fotbaliştilor Italieni a decis să nu intre în grevă pentru a protesta împotriva modului în care presa tratează problema dopajului în cadrul cluburilor din IL CALCIO.
• Mario Pescante, fostul preşedinte al Comitetului Olimpic Italian, va fi cercetat penal pentru abuz în serviciu.
• Glenn Hoddle, antrenorul Angliei, a recunoscut câ jucătorii săi au urmat un tratament în cursul căruia medicii au recomandat o scrie de injecţii conţinînd substanţe cncrgizante.
• Noul antrenor al naţionalei Nigeria este olandezul Thijs Librcgts. EI a semnat cu Federaţia Nigerianâ de Fotbal un contract dc 4 ani.
Tudor FERARU
UCUQ-lider!Aseară, în urma unui joc de foarte bună factură tehnică şi
spectaculară (contînd pentru etapa a V-a a Ligii), “şaptele” masculin clujean a supus Dacia Piteşti cu 28-19 (16-9), victorie carc, coroborată cu înfrîngerea liderului, Fibrex Săvineşti, la Portul Constanta, saltă teamul clujean, în premieră, pe primul loc.
Nusa DEM IAN
cyŢ jc m e n to
Sub semnul celor cinci cercuri....
17 octombrie• Mare eveniment dublu în
această zi, acum 30 de ani, în 1968, la J.O. de vară de la Ciudad de Mexico: a sosit cea de a cincea zi a finalelor la atletism. In cele cinci probe atletice ale zilei nu s-a ameliorat decît un singur record mondial - cel de la triplusalt, aparţinîrtdu-i sovieticului Viktor Saneev, care a cîştigat proba respectivă cu 17,39 m, cu 54 cm peste vechiul record. La nataţie, ambele finale din această zi s-au soldat cu noi recorduri mondiale! Şi tot în această zi a fost cucerită prima medalie de aur din totalul celor 9, care i-au revenit înotătorului american Mark Spitz la cele două “jocuri" din 1968 şi 1972! Noile recorduri mondiale la înot din această zi: 4 x 100 m liber bărbaţi - Ştafeta S.U.A. (Zorn, Rerych , Sp itz, Kenneth) - 3:31,7 min. şi 4 x 100 m mixt: Ştafeta S.U.A. (Kaye Halt, Cat/e B all, E llie Daniel, Susan Pedersen) - 4:28,3 min. Şi în această zi s-a mai desfăşurat o finală la scrimă, proba de sabie individual revenindu-i polonezului Jerzy Pawlowski, care a obţinut titlul după un baraj susţinut cu sovieticul Mark Rakita.
18 octombrie• Una dintre cele mai ilustre
stele ale sportului românesc Lla Manoliu şi-a văzut, In sfîrşit, încununate munca şi sîrguinţa din ultimele două decenii. După cum se ştie şi-a făcut debutul olimpic încă din anul 1952, la Helsinki, unde în aceeaşi zi cu săritorul în înălţime loan Soter au obţinut primele puncte olimpice de atletism pentru România, fiecare obţinînd locul şase în proba sa (Soter cu 1,95 m. Iar Lia Manoliu cu 42,65 m). In 1956, la Melbourn, Lia Manoliu s-a clasat abia a 9-a, dar la următoarele două "jocuri" din 1960, la Roma şl 1964 la Tokio a obţinut medaliile de bronz cu aruncări de 52,36 m şi, respectiv, 56,70 m. Şl iată că acum, în îndepărtata ţară a aztecilor, discul aruncat la prima încercare de Lia "a aterizat" după un zbor de 58,28 m, nou record olimpici, care i-a adus mult rîvnita şi binemeritata medalie de aur, cucerită la vîrstă de 36 de ani! Excelenta fostă atletă a devenit mai tîrziu preşedinta C .O .R ., ea decedînd pe neaşteptate, ba chiar fulgerător, la începutul acestui an. Dumnezeu s-o odihnească tn pace! , '
LA S ZL6 Fr.
Fâiâ nici o îndoială, fiecare profesiune, meserie, fiecare artă sau îndeletnicire umană, cere talent, aptitudini, vocaţie. Deci, logic, şi cea de dascăl.La aceasta mă gîndesc cînd, de obicei, la începutul anului şcolar sau universitar, dar nu numai, îmi amintesc de dascălii mei. De cei care mi-au fost învăţători sau profesori, dar şi de cei care, colegi fiindu-m i m i-au oferit - cu generozitate-din cunoştinţele, din Civilizaţie si SDOrt ideile, din filozofia lor de existenţă.
Mi se pare curios că, dintre Vocaţia demulţn învăţători pe care î-am avut > ^în clasele primare, din cauze d a S C ă l ( I )obiective (desele mutări dintr-o şcoală în alta şi dintr-un oraş în altul), îmi amintesc doar de unul. Şi pe acela l-am “avut” doar în clasa a Il-a. Figura şi chiar numele lui nu le-am uitat. Probabil pentru că Domnul Cristian era o personalitate, pentru că avea vocaţie de dascăl.
Din liceu îmi amintesc de profesorii de fiziVa şi matematică - pe care nu-i puteam suporta din ca»™» total subiective - eu fiind eminamente vinovat Precum şi de cei pe care îi iubeam - reciproca fiind valabilă - de română, geografie, istorie şi educaţie fizică.
Profesorul de “gimnastică”, aşa cum se spunea şi se spune încă (greşit) Emil Tâmaş, de la cel mai important liceu din Alba lulia, era o mare personalitate. Nici un director - căci ei, directorii
treceau, veneau şi plecau, cl râmînea - nu făcea un gest fără să-l consulte. El a inoculat multor generaţii dragostea dc mişcare, noţiunea de fair- play, ideile legate de apropierea şi indisolubilitatea noţiunilor de educaţie intelectuală, morală şi fizică.
El cobora în “arenă” alături dc noi, înţelegîn- du-se prin arenă terenurile din curtea şcolii (pe
•••» care Ie amenajam împreună) sau “ in tra în sa la de g im nastică , improvizată, dar dc unde au ţîşnit
- prin muncă şi talent - gimnaşti de performanţă.
Alături de profesorul Tămaş am « făcut cunoştin ţă cu m inunile
muntelui iama şi cu nevisatele plăceri ale schiului, împreună am învăţat baschet Şi tot el a fost cel dinţii care, în momentele de exaltare sau de disperare, după meciuri pierdute sau cîştigate, ne spunea calm, patern şi cu mare înţelegere: “Băieţi, nu uitaţi câ totul nu este decît UN JOC”.
A ceasta cînd no i, învingători fiind, ne consideram stăpînii lumii, iar învinşi, doar nişte paria nenorociţi. Cuvinte, idei, filozofie de viaţă şi de stadion pe care aveam s-o întîlnesc - peste ani şi ani - la alţi dascăli, la alţi profesori, la alte personalităţi din minunata (de cele mai multe ori) lume a stadionului, a întrecerii, a sportului sau educaţiei fizice.
Dorin A LM Ă Ş A N
(l 2) sîmbătâ-duminicâ. 17-18 octombrie 1998 ECONOMIA
j 4 3 * 3 ®
i 'x l ^ 5 ^ # >* i h > N^
^ - \ i % # &
K - s s a * 8- i -
0 . »
'JtP■yr-
"•«s
- l l i ■ ' .-S ss*C>
C u m s tă ş i c u m a r p u te a
d e v e n i a g r ic u l t u r a ju d e ţ u lu i
După cîţiva ani de experienţe nefericite, am a ju n s la co n c lu zia ca st pen tru agricultură tranziţia reprezintă o perioadă dificila, cu jrăm întari puternice, cu greşeli inerente, cu politici contradictorii (uneori dicta te din a fară), cu renunţarea la exp er ien ţa va lo ro a sa p ro p rie , cu manifestări de diletantism păgubitor Una este să priveşti lucrurile de sus, iar cînd ajungi cu picioarele pe pămînt să vezi că opinca este spartă ş i intră apa prin ea.
Restanţele vor fi mai scumpeUltima situaţie operativă, pe care ne-a oferit-o
DGAA, nu este în măsură să ne prezinte un tablou îmbucurător. Pinâ în 16 octombrie s-au executat arături pentru îrisâmînţările de toamnă pe 15.837 ha, adică pe 47 la sută din suprafaţa programată. Arăturile pentru campania de primăvară sînt executate pe abia 6 la sută din suprafaţa de 127.829 ha. Din păcate, suprafeţele care nu vor putea fi lucrate în- această toamnă, vor fi trecute în contul primăverii.
Toate lucrările din această toamnă decurg anevoios. Au apărut tîrziu unele acte normative (care nici acum nu sînt aplicate cum trebuie), dotarea tehnică este învechită şi nu ne-a ajutat nici timpul. Aşa se face câ am însâmînţat abia 15 la sută din suprafaţa programată, din care grîu şi secară (culturi cu ponderea cea mai mare) - abia 3.297 ha din 30.720 ha. Pentru a însămînţa întreaga suprafaţă prevăzută de grîu şi secară, conform programului campaniei agricole de toamnă, cu forţele existente (mecanice şi manuale) va fi nevoie, teoretic de 20 de zile pentru pregătirea terenului şi de 20 de zile pentru semănat. Aceasta în condiţiile în carc timpul va permite să se lucreze cu vitezele zilnice prevăzute. Mai avem însă’ mult de
însâmînţat şi trebuie să şi recoltăm mari suprafeţe de teren ocupate de culturile de toamnă, care trebuie arate şi semănate.
Recoltările decurg anevoiosSuprafeţele carc urmează sâ se recolteze în această
toamnă se ridică la 74.000 ha. Volumul producţiei evaluat este de peste 100.000 tone de porumb, 96.000 tone cartofi, peste 57.000 tone sfeclă de zahăr, mari cantităţi de legume. Cea mai mare parte a acestor cantităţi se recoltează manual, deşi avem şi posibilităţile mecanice pentru a accelera ritmul recoltărilor, mai ales câ pe unele suprafeţele eliberate urmează sâ se însămînţeze culturi de toamnă.
Din aproape 50.000 ha cu porumb, abia 1.800 ha vor fi recoltate mecanic. Raportul se menţine şi la alte culturi de bază. Recoltarea manuală va rămîne de bază, ceea ce va întîrzia mult lucrările, precum şi eliberarea terenului ce urmează să fie pregătit şi însâmînţat. Cîteva fapte sînt certe: în această toamnă vom însămînţa mai puţin grîu şi secară, precum şi alte culturi şi nu în condiţiile cele mai bune.
Nu ne ajută timpul, dar nu ne ajutăm nici noi!ion RUS
Statele UE vor avea o supraproducţie agricolă
Cu cîtva timp în urmă, Comisia Europeană a avansat previziuni în ce priveşte producţia agricolă. Comisia Europeană îşi menţine previziunile dc supraproducţie agricolă a statelor din cadrul U.E., pentm perioada 1998-2005.
Estimările publicate de experţii U.E. nu au luat însă în considerare criza din Rusia. O primă estimare a efectelor acestei crize asupra agriculturii europene va fi prezentată în ianuarie 1999, înainte dc adoptarea, în martie anul v iito r a p rincipalelor linii ale reformei politicii agricole comunitare.
Producţia dc cereale din
Uniunea Europeană va fi de 213 milioane dc tone în 2005, iar cererea nu va atinge decît 180 m ilioane dc tone. In sectorul producţiei dc came de bovine, excedentul va fi dc circa 1,5 milioane tone în 2005. Pentru a com bate aceste surplusuri dc producţie şi a sc adapta condiţiilor dc pc pieţele" mondiale, Comisia Europeană a prevăzut pentru anul 2000 o puternică scădere a preţurilor garantate, carc nu va fi dccît parţial com pensată pentru agricultori printr-o creştere a subvenţiilor directe.
Experţii au mai stabilit că statele candidate la admiterea în Uniunea Europeană vor în reg istra , dc asem enea, excedente pînă în anul 2005,
carc vor fi adăugate celor existente în cele 15 state din U.E. Comisia preconizează consemnarea în anul 2005 a unui excedent de producţie dc 9 milioane de tone în P olon ia, R om ânia şi Ungaria.
R aportu l Uniunii Europene mai subliniază câ toate angajamentele U.E. asumate anterior faţă dc GATT privind importurile şi exporturile subvenţionate vor fi respecta te în întregime. în anul 2000 vor fi respectate reducerile dc preţuri cu 20 la sută pentru cereale, 30 la sută la came dc bovine şi 15 la sută la lactate.
i.r.
Înmînarea titlurilor de proprietate decurge anevoiosÎnm înarea titlu rilo r de
proprietate decurge destul de anevoios în m ajoritatea com unelor din judeţ. Cu excepţia oraşelor şi municipiilor, unde Legea nr. 18 a Fondului Funciar este aplicată la cea mai m are parte a so lic itan ţilo r, în comune lucrurile au decurs mult mai greoi. C auzele sînt mai num eroase. Amintim doar faptul câ nu a existat un număr suficient de cartografi, iar multe măsurători au trebuit refăcute. Dar chiar şi aşa există încă contestaţii, uncie aflate pe rol la judecătorii. Din totalul de circa 120.000 de titluri care urmează a fi primite la Legea nr. 18, s-au eliberat abia 60-65 la sută.
Comuna Iclod, cu 867 de titluri înmînate, se situează
undeva Ia mijloc. începe însă cursa pentru aplicarea Legii 169/1997 care va crea mari probleme comisiilor comunale, orăşeneşti şi m unicipale învestite cu această grea misiune. La Iclod s-au depus, pînă în prezent, 589 de cereri la Legea 169 pentru o suprafaţă de 718 ha. Din diferite motive, nu toate aceste cereri sînt valabile. Dar chiar dacă ar fi vorba doar de cîteva zeci d e , hectare în plus numai, acestea nu ar putea fi acordate fiindcă rezerva primăriei este epuizată.
O situaţie delicată este şi în cazul pădurilor. Pentru pădure s-au înaintat 136 de cereri prin care se solicită 374 ha de teren împădurit. Aprobarea acestora ar lipsi aproape comuna de păduri.
I.R.
în topul firm elor anului 1997
Un singur loc întîi pentru societăţile clujene
M iercuri, 14 octom brie, a avut loc in sala N icolac Titulcscu din Complexul Expoziţional Romcxpo B u c u reş ti re u n iu n e a f in a lă a Topului Naţional al Firm elor 97. La acest important evenim ent care reflectă ac liv ifa tca dc un an a agenţilor econom ici şi care aduce în plin plan firme cu care economia românească se mai poate mîndri, au p a r tic ip a t re p re z e n ta n ţi ai" P re şe d in ţie i, . G u v e rn u lu i,, adm inistraţiei publice locale, ai ambasadelor străine la Bucureşti, ai p a tro n a tu lu i ro m ân şi personalităţi m arcante ale vieţii economice şi sociale.
F irm ele c la s a te p r im e le la d ife r ite le c a te g o r i i a u . p rim it P lacheta C am ere i d e C om erţ, In d u strie ş i ' A g r ic u ltu ră a României, iar celor de pe locurile 2-10 le-au fost desemnate diplome. Singura societate din judeţu l Cluj carc a ocupat locul întîi în topul •mului trecut a fost Com pania GHT Im pcx ,. în c a d ra tă la m icro în treprinderi, firm ă ca re o feră servicii profesionale.
întreprinderile foarte m ari- din judeţ care au fost prem iate sînt Clujana SA (locul 3 la industrie
uşoară), T erapia SA (locul 6 la industrie prelucrătoare), Trustul de In sta la ţii, M ontaj şi C onstrucţii (locul 6 în construcţii), Napolact SA (locul 7 la industrie alimentară) şi T ra n s ilv a C lu j. (lo cu l 9 în agricultură). D intre întreprinderile m ari s-au clasat în top Itinela Com
. Edile Italia Filiala Cluj SA (locul 2 în construcţii), Turism Transilvania SA (locul 3 la ţurism), ERS CUG (locul 6 lâ com erţ exterior) şi Ursus (locul 10 la industrie alimentară). S in g u ra în tre p rin d e re m ijlo c ie prem iată a fost Dacia Service Cluj Feleac care a ocupat locul opt la servicii profesionale. Au mai primit dip lom e două întreprinderi m ici: L ogistic E van W ijk (locul 2 la transporturi) şi Exim tur SA (locul 7 la tu r is m ) şi o m ic ro întreprindere: K lausen Exim SRL
. (locul 4 la construcţii de maşini). E s te de re m a rc a t că acest to p întocm it la n ivel naţional cuprinde şi cîteva firm e care în prezent trec p rin m o m ente d ific ile , ceea ce spune m ulte despre greutăţile pe c a re Ie în tîm p in â eco n o m ia rom ânească.
Cristian BERINDEAN
Autorităţile române încearcă din nou să obţină sprijinul Băncii Mondiale
Noul director al Băncii Mondiale (BM) p e n tru R om ân ia , A ndrew V o rk in k , a început, vineri, prima sa vizită în România, într-o perioadă în care autorităţile române c e r sp r ij in u l o rg an ism e lo r fin an c ia re internaţionale pentru ieşirea ţării din criza economica.
V iz ita a început printr-o întîlnire cu, p reşedintele. Emil C onstantinescu şi va continua prin discuţii cu premierul Radu Vasile. şi cu miniştrii, economici.
Nu este prima dată cînd autorităţile so licită , sprijin financiar, dar în prezent R o m ân ia are neapărat nevoie de acest .sprijin, pentru ă menţine economia pe liniă de plutire, într-un context global de criză.
în general, în perioadele de acalm ie e c o n o m ic ă , G u v ern u l a u i ta t , să -şi îndeplinească condiţiile asumate în cadrul program elor de finanţare cu BM, aducîn- du-şi am inte de organism ele financiare n um ai în perioadele de criză. D ar, pe parcursul ultimilor ani, condiţiile de fond au răm as aceleaşi în p riv in ţa reform ei s tru c tu ra le , în p riv in ţa p r iv a tiz ă r ii, a restructurării întreprinderilor care continuă să producă pierderi şi nu au nici viitor.
Rom ânia poate avea acum o şansă să iasă din starea de criză econom ică,. pentru că au torităţile nu au altă variantă decît să îndeplinească exigenţele BM ş i .a le FMI, indispensabile pentru primirea finanţării. Iar fără încheierea acordurilor de împrumut cu aceste instituţii, altă sursă de finanţare
-externă este imposibil de atras. Ia r găsirea
unor resurse financiare pentru acoperirea serviciului datoriei externe de anul viitor va fi problema numărul unu a României.
Dacă împrumuturile FMI se adresează finanţării deficitelor bugetare şi comerciale, BM are în vedere finanţarea unor proiecte concrete de investiţii. Iar acestea vizează cu precădere sectoarele sociale, acolo unde altcineva nu ar acorda bani, pentru că nu aduc profit. Dacă nu aduc profit, însă, cel puţin nu aduc pierderi. Astfel s-a intîmplat cu ^ p ro ie c tu l-în c h id e rii m in e lo r şi al susţinerii financiare a concediaţilor, prin plăţile compensatorii. .
Dc asemenea, BM este dispusă sâ susţină financiar şi închiderea marilor societăţi din economie care înghit bani şi credite care nu se vor mai întoarce niciodată; Dacă BM doreşte să susţină financiar aceste societăţi, problema este ca Executivul să aibă voinţa politică să le închidă, pentru că orice concediere înseamnă un alegător mâi puţin.
Banca M ondială se va afla alături de România “şi la bine şi la greu”, a afirmat p rem ieru l R adu V asile, după recen ta întîlnire de la Washington cu preşedintele BM, James Wolfensohn.
Banca M ondială este dispusă să ajute autorităţile, nu numai prin vorbe, ci şi prin bani pentru programele de restructurare a sectorului bancar, de privatizare şi de continuare a reformei în agricultură. Rămîne ca şi Guvernul să vrea acest lucru şi să ajute România să iasă din criză.
Economia pe înţelesul tnţ^rAr.
PIAŢA VALORILOR MOBILIARE
APiaţa românească a valorilor
mobiliare a intrat în putrefacţie; miroase de la o poştă; miroase atît de cumplit incit se simte în toată Europa Occidentală şi chiar şi peste Ocean. Investitorilor li s-a făcut râu; au greţuri, îi doare capul, nu mai suportă. Nu se mai apropie de România; stau la graniţă, preferă să piardă vremea şi sâ cîştige bani la bursele din Budapesta, Varşovia sau Praga decît să-şi piardă şi timpul, şi banii la bursa din Bucureşti.
Mari figuri investitorii ăştia! Cică nu le prieşte climatul de la noi; cel politic, evident, căci cel temperat le face numai bine! Nu le place câ oficialităţile schimbă legile într-una. Azi e într-un fel, mîine intr-altul, poimîine îndărăt ca la început. Se pare că preferă mai mult stabilitatea; totul sâ fie clar şi explicit, fară interpretări dc la o situaţie la alta, fară răsturnări spectaculoase de situaţie. Vor sâ ştie odată şi pentm totdeauna: ce-i al lor şi ce-i al altora, ce pot face şi ce nu; nu vor explicaţii, cum că acum e mai bine aşa, iar, ceva mai încolo, c mai bine tocmai pe dos. Trebuie neapărat sâ ştie cît din profit le ia statul: 38 la sută, 60 la sută, îl ia tot, mai trebuie să aducă şi ceva de acasă. Oricum e bine pentru ei, numai sâ ştie din vreme; ca să poată analiza situaţia, zic ei, să-şi croiască o strategie. Altcumva nu le place! Treaba lor! La noi aşa e! Le place ... bine, nu ... valea!
Da’ ... la început lc-a plăcut. Prin ’97, cînd piaţa românească de capital tocmai îşi pregătea lansarea, le-a plăcut mult dc tot. Au venit aici, cu bani, mulţi, mulţi bani, au cumpărat acţiuni cu nemiluita, s-a implicat, s-au făcut remarcaţi. Au mai şi vîndut din cînd în cînd, pentru că, ziseră ei, aşa sc face piaţa: cumperi, vinzi, iar cumperi şi iar vinzi, după cum. se mişcă preţul. Doar aşa cîştigi! Banul carc stă nu numai că nu-ţi aduce profit dar te bagă şi în pierderi. Ne-au arătat şi nouâ'cum se face şi noi ne-am luat după ei. Chiar ne-a plăcut. Devenisem acţionari; asta şi datorită PePeMe- ului. Cu milionul pe care l-am primit de-a moaca am devenit proprietari. Deţineam a mia parte dintr-o întreprindere; aproape nimic, dar nimicul era al nostru, proprietate personală, nu ni-1 putea lua nimeni dar nici nu puteam face pirea multe cu el; dar era al nostru. .Cică sc tranzacţionau acţiuni. Ca pe Wall Street. Şi era bine... .
Dar acum e altfel. Specialiştii zic câ e criză. Totul s-a schimbat; toate lumea ar vinde (acţiuni, evident), da’ cui? Nimeni nu vrea să eumpere, nici în ruptul capului; cu toate că c ieftin, foarte ieftin. Cu doar cîteva milioane cumperi jUma’ de fabrică; dar ce să faci cu ea? Sâ-i plăteşti datoriile, poate, dar de unde bani? Aşa că investitorii îşi fac valiza şi pleacă; iau tot ce-i al lor cu ei, în special banii, şi pleacă. Numai pe noi ne lasă aici; să susţinem piaţa, poate! Da’ noi sîntem amărîţi şi nu ne prea pricepem; şi nici bani nu prea avem. Am vrea să susţinem noi piaţa că-i a noastră, e românească pur-sînge, dar nu putem. Păcat! Mare păcat... Poate se răzgîndesc şi se mai întorc; sau poate ne schimbăm şi noi un pic; un pic mai mult ar fi foarte bine...Cine ştie, poate, totuşi, vin îndărăt Poate...
A lin TUDOR
A D E V Ă R U LC I mj BURSE-FINANTE-BÂNCI sîmbâtă-dumimcă, 17-18 octombrie 1998 M
BURSA DE VALORI BUCUREŞTI16 o c to m b rii e *1 9 9 8
1 5 5 8 1 V N I V a r L S -“ n a -I Vinz I I fnr h I Nr 4rr
Informaţiile referitoare Ia Bursa de Valori Bucureşti si la Plata de văiori mobiliare RASDAQ provin de Ia S.C. INTERDEALER CAPITAt INVEST SA TeL433212.
P i a ţ a m o b i l i a r ă R A S D A Q - 1 6 . 1 0 . 1 9 9 8...........S o c i e t ă ţ i d i n j u d e ţ u l C l u j
SIMBOL SOCIETATE COMERCIALĂ VARIAŢIE - NR. • TRANZACŢI
* dob înda se cap ita lizează ** cu plata dobînzii la expirare Notă: Modificarea do b în z ilo r se com un ică prin fax redacţiei p înă la ora 12.
Cursuri pe piaţa valutară anuntate de BNR în data de 16.10.1998DENUMIREA VALUTEI CURSUL IN lei
S H I I .I N G A U S T R IA 8 2 3 ,0 0
D O L A R A U S T R A L IA 5 9 7 1 ,0 0
F R A N C B E L G IA 2 8 I J ) 0
D O L A R C A NA D A 6 0 6 6 ,0 0
F R A N C E L V E Ţ IA 7 1 2 4 ,0 0
M A R C A G E R M A N A 5 7 8 7 ,0 0
C O R O A N A D A N E M A R C A 1 5 2 2 ,0 0
P E S E T A S S P A N IA 6 8 ,0 9
M A R C A F IN L A N D E Z A 1 9 0 2 ,0 0
F R A N C F R A N Ţ A 1 7 2 6 ,0 0
L IR A S T E R L IN A 1 5 9 1 7 ,0 0
L IR A IT A L IA 5 ,8 5
Y E N J A P O N IA 8 0 ,9 7
G U L D E N O L A N D A 5 1 3 3 ,0 0
C O R O A N E N O R V E G IA 1 2 5 2 ,0 0
E S C U D O S P O R T U G H E Z 5 6 ,5 1
C O R O A N E S U E D IA 1 1 9 2 ,0 0
D O L A R S U A 9 3 5 6 ,0 0
E C U 1 1 4 0 3 ,0 0
D S T 1 3 1 9 5 ,0 0
1 e A U R ( p r e ţ I n le i ) 9 0 3 7 6 ,0 0
Cursuri la casele de schimb valutar
din Cluj-Napoca în dala de 16.10.1998
VALUTA CUMPĂRARE VÎNZARE
$ SUA
DM
9360
5750
9460
5830
14) sîmbătă-duminică, 1 7 -1 8 octombrie 1998 DIVERSE d e O i u i k
T o t m o i m u lţi ro m â n i d e v in v ic tim e a le in d ife re n ţe i g e n e ra le
IPiitPL
-
■Pjjfppi.« w
Problemele grave cu care se confruntă, zilnic, o mare parte dintre români au ajuns să facă tot mai multe victime. Sărăcia, bolile, şomajul îi aduc pe mulţi la limita suportabilului, împingîndu-i la gesturi disperate, iar alţii sînt victime al semenilor lor. Acţiunile criminale, incompetenţa,- birocraţia sau corupţia provoacă aceste drame. Nu mai puţin gravă, însă, este indiferenţa celor din jur, care ar fi putut interveni înainte de a fi prea tîrziu.
Cazul femeii de la Piteşti care şi-a dat foc, joi. pentru că nu mai avea unde să locuiască este doar cel mai recent dintr-o lungă listă de situaţii similare. El este, în acelaşi timp, unul dintre cele mai şocante, din două motive. Mai întîi, pentru că Ileana Voican epuizase toate demersurile cu putinţă ca să găsească un acoperiş pentru familia ei. Dar mai ales pentru că la tentativa ei de sinucidere au asistat, fără să încerce s-o oprească, zeci de concetăţeni. Indiferenţa lor, dublată de o curiozitate morbidă, se situează în afara oricăror legi, scrise şi nescrise, privind convieţuirea între oameni. Atunci cînd. în sfîrşit, cîţiva dintre privitori au sărit în ajutorul femeii, era foarte tîrziu. Ea suferise deja arsuri grave pe 80 la sută din suprafaţa corpului şi şansele ei de supravieţuire sînt minime.
In aprilie, anul trecut, după ce mai multe spitale au refuzat internarea lui Constantin Nica, asistenta medicală Mariana Zuică şi şoferul Marian Niţă, de la Serviciul de Ambulanţă al Municipiului Bucureşti, l-au abandonat pe bolnav în stradă, la adresa care era trecută pe buletinul lui de identitate.Nica, bolnav de TBC, a fost lăsat în fajaunei porţi, îmbrăcat doar cu pantalonii de pijama, avînd la mina stingă o perfuzie. La numai cîteva ore de la abandon, Nica a decedat din cauza multiplelor afecţiuni şi a frigului.
in noiembrie, la Tulcea, un brâilean a murit după ce şi-a dat foc în faţa Poliţiei, protestînd faţă de confiscarea a 120 kilograme de peşte. Pompiliu Gavrilă fusese oprit la bariera Mahmudia, iar în portbagajul
autoturismului său s-au găsit 120 de kilograme de peşte proaspăt, a cărui provenienţă nu a
. putut fi justificată şi, în consecinţă, a fost confiscat. Gavrilă s-a prezentat a doua zi la poliţie, unde i s-a explicat că peştele nu i se poate înapoia şi câ poate contesta decizia poliţiei la Judecătoria Tulcea. Nemulţumit de explicaţiile primite, Gavrilă a ieşit în parcarea din faţa IJP Tulcea, unde s-a stropit cu benzina pe care o avea pregătită şi şi-â dat foc. Poliţiştii au intervenit şi l-au dus pe Gavrilă la spital, dar a fost prea tîrziu.
In martie, anul acesta, la Bucureşti, o tînără şi-a dat foc în faţa primăriei sectorului 4 pentru că, în urma solicitării ei, instituţia nu i-a repartizat o locuinţă. Ea a fost salvată de către gardienii publici, care au şi transportat-o la spital.
Tn mai, la Cluj, un bărbat a împiedicat executorul judecătoresc să pună în aplicare o sentinţă de evacuare ameninţînd că îşi va da foc. Lucian Bartoş şi-a turnat benzină pe haine, în casă, în curte, pe poartă şi a bătut în cuie uşa locuinţei. El urma să fie evacuat din casă, în baza unei sentinţe judecătoreşti executorii şi definitive.
-• In iulie, la Ciolpani, o maşină a Poliţiei a ucis trei femei aflate pe marginea şoselei. Ceea ce i-a revoltat cel mai mult pe săteni a fost faptul câ nu a sosit nici o ambulanţă la locul accidentului, iar fetiţa uneia dintre victime, Elena Ciobanu, aflată în stare de şoc, a fost transportată la spital de o maşină particulară oprită de un medic de la Azilul de bâtrîni din localitate, singurul cadru medical care s-a deplasat la faţa locului, chemat de cetăţeni. Sătenii au declarat revoltaţi de faptul că poliţiştii au chemat pe un telefon celular colegi de-ai lor care să-i ducă la spital, în loc sâ sune la ambulanţă, pentru a asigura primul ajutor eventualilor supravieţuitori. IGP a susţinut ulterior că fetiţa a fost transportată cu o autodubă.
oprită de un plutonier de la Poliţia Ilfov, la Policlinica din Săftica-llfov, “aproape în acelaşi timp cu poliţiştii accidentaţi".
în august, în Parcul Cişmigiu din Bucureşti, studentul Florin Aiacoboaiei a fost omorît în bătaie de doi agresori pentru simplul motiv că acestora li se păruse că Florin îi priveşte urît. La mică distanţă de locul crimei se afla un gardian public care, din cîte a explicat ulterior instituţia respectivă, nu a putut interveni pentru că tocmai evacua din zonă un beţiv.
Nu peste tot privitorii asistă impasibili la asemenea evenimente sumbre. In noiembrie, anul trecut, un român s-a stropit cu benzină şi şi-a dat foc în faţa ambasadei SUA diri Budapesta. In urma intervenţiei imediate a trecătorilor, sinucigaşul, în vîrstă de 36 de ani, a scăpat teafăr, arzîndu-i numai paltonul.
Românii nu mai au demult încredere în instituţiile statului. Ei nu se simt apăraţi de poliţie, au îndoieli asupra corectitudinii sentinţelor judecătoreşti şi în orice caz nu aşteaptă prea multe din partea autorităţilor, locale sau centrale, care ar putea să le rezolve nenumăratele probleme. Dacă unii dintre ei fac, totuşi, nenumărate memorii, cereri de audienţă şi alte întîmpinări, este mai mult pentru a avea sufletul împăcat că au încercat totul.
Dincolo, însă, de atitudinea instituţiilor, există atitudinea oamenilor. Dacă oamenii asistă impasibili la o încercare de sinucidere, dacă şoferii nu opresc cînd văd un accident pe şosea, dacă nimeni “nu se bagă” cînd un altul e bătut în plină stradă - atunci cu atît mai puţin este de aşteptat de la structurile osificate şi indiferente ale unor instituţii.
Tudor Călin ZARO JÂNU
Sîntem în plină toamnă, cînd pc lingă umezeală, ploi, vînt şi cca|ă - cu astenia tinerelor femei din toamnă-iamâ despre carc am vorbit altădată - ni sc oferă şi mullc bucurii. !n primul rînd soarele dc toamnă atunci cînd dom ină cerul arc o dulceaţă deosebită, iar cînd tc afli în Transilvania, la Cluj, vraja este dc neuitat.
Acum şi aici nc interesează alt aspect al toamnei şi anume s-o privim sub aportul şi bogăţiile sale dc legume şi fructe, iar pc acestea şi sucul lor sâ le privim sub aspect dc sursă sanogcnctică mai ales dc vitam ine şi minerale.
Toamna toate animalele îşi fac rezerve dc material energetic sub form ă dc g lu c id e (zaharuri), proteine şi mai ales lipide, dar şi dc alli factori cc fac parte din principiile alim entare: vitamine, minerale (oligoelemente) şi apă. In plus - mai ales zarzavaturile - aduc fibrele vegetale ale căror rol e s te din cc în cc m ai b ine cunoscut, nu numai sub aspectul că regu larizează scaunul, dar p rev in şi une le afec ţiun i ale
colonului, inclusiv şi mai ales c a n c e ru l . A c ea sta e s te o observaţie incontestabilă, dar se cunoaşte şi reversul: un exces de fibre vegetale însofit de scăderea aportului de cam e poate favoriza cancerul hcpato-biliar. Iată deci nevoia dc echilibru.
Aportul cel mai dc seamă al fructelor şi zarzavaturilor ca atare sau su b fo rm a de su c u ri
sînge!), fosfor, fier, sodiu, clor, sulf, ultim ele în cantitate m ai mică;
- majoritatea dintre ele au şi un efect diuretic, b lîn d şi eficient, nu ca cele sintetice care şuprasolicitâ aparatul cxcretor şi acţionează adesea in tem pestiv crcînd dezechilibre în economia m ineralelor;
S i r o p u r i le ş i v i r t u ţ i l e l o r
influenţează sanogeneza prin:- aportul de vitamine, în
frunte cu vitam ina-vitam inelor c a re e s te V itam ina C , ce se găseşte m ai ales în măcieşe (din care se consum ă ca atare ori sc prepară un fel de gem consumat cu p î in e ) zm e u ra , a g re şe le , scoruşele ş.a.) cu rol în întărirea pereţilor vasculari şi a tonusului psiho-cndocrin;
- aportul de săruri minerale - o l ig o -e le m e n te : p o ta s iu l, c a lc iu l, m ag n eziu l (şi auzim a d e s e a m a g n e z iu l sc ă zu t în
sînt alcalinizante,contrabalansînd dev ia ţia către acidoză indusă de alim entaţie bogată în came, ouă şi grăsimi, ori de unele boli;
- prin zaharurile pe care le c o n ţin (g lu co za , f ru c to z a , z a h a ro z a ) au un im portant aport energetic; între acestea cele m ai bogate în glucide sînt ( firesc ) cele dulci: stru g u rii, caisele, prunele, dudele, unele mere, perele, etc;
- conţin fibrele vegetale despre care aminteam m ai sus;
- sînt bogate în acizi organici şi arome naturale ce le conferă un gust dulceag-acrişor deosebit de plăcut.
P rezen ţa lor în fru c tie re le a şe za te pc m asă a s ig u ră un confo rt psihic şi o am bian ţă plăcută tonică, reconfortantă.
A tunci cînd fructe le nu se consum ă proaspete, ele se pot conserva şi folosi sub formă de sucuri. Aproape toate fructele - cu deosebire merele şi prunele - , d a r m ai a les ş i m ai u şo r zarzavaturile: morcovii, ridichia, (e lina , varza, se conservă şi atunci cînd pămîntul este acoperit cu zăpadă, iarna în general şi m ai a les primăvara cînd rezervele corpului uman sînt secătuite de vitam ine şi m inerale, se pot folosi ca atare conservate sau sub formă de sucuri.
S ublin iem că to a te proprietăţile amintite ale fructelor şi zarzavaturilor se regăsesc şi la sucurile de fructe ori zarzavaturi pe care le recomandăm să fie folosite cît mai des cu putintă.
Florea MAFtlN
PROGRAMUL TELEVIZIUN1LOR PRIN CABLU
TV EUROPA NOVA
Sîmbătă, 17
PORTAL octombrie 1988
Sîmbătă, 17 octombrie 199815,00 Preludiu muzical; 15,05 Muzica
Modernă - Madonna; 16,00 Videoclipuri;16,15 Moda Nova (interactivă); 17,15 Videoclipuri; 17,30 Lumea cu susu’n jos (interactivă); 19,00 Cetatea muzicii; 20,00 Cine nova; 21,00 Cocktail-ul de sîmbătă (interactivă); 23,00 închiderea programului.
Duminică, 18 octombrie 199815,00 Cocktail-ul de sîmbătă (reluare);
17.00 Inter arte; 18,00 Documentar; 18,30 Videoclipuri; 19,00 Vukovar, o poveste (f.); 20,35 Videoclipuri; 21,00 Retro info Nova;22.00 V.J. Spirit (interactivă); 23,00 închiderea programului.
8,00 Video- ţe x t; 9,00
R eluări; 15,00 D ocum entar; 15,30 Documentar, 16,00 Documentar; 16,30 Satul lui Quigley (f.s. copii); 17,00 Videoclipuri;17,15 Prcciosa (f.s.); 18,00 Tomato Man (d.a.); 18,30 Animalele fraţilor Kratt (doc);19,00 Decades o f Steam 1950 (doc); 20,00 Cînd vine seara (f.a.); 21,35 Cutia cu prostioare (f.s.); 22,00 Eurocops (f.s.); 23,00 Explozia (f.a.); 00,35 Rock Out The Earth (emisiune muzicală); 01,00 Women’s Galleiy (program erotic).
(f.s.); 18,00 Tomato Man (d.a.); 18,30 Animalele fraţilor Kratt (doc); 19,00 Bumerang (f.s.); 19,30 Cîntecul lui Jo (f. scurt metraj); 20,00 Moştenire întunecată (f.a.); 21,35 Cutia cu prostioare (f.s.); 22,00 Eurocops (f.s.); 23,00 Marele joc (f.a.); 00,35 Rock Out The Earth (emisiune muzicală); 01,00 Women’s Gallery (program erotic).
Sîmbătă, 17 octombrie 1998 , 6,00 Videotext; 21,00
C) Învăţămîntul profesional, anii I, II, III (IV)Şcoala profesională cu absolvenţi a 8 clase:1. Şcoli profesionale industriale din domeniile: construcţii
de maşini, electrotehnică şi electronică, mine, petrol, metalurgie, energetic, construcţii-montaj, exploatarea şi industrializam lemnului, transpo rtu ri, poştă şi telecomunicaţii,.industrie uşoară, poligrafie, gospodărirea apelor, industrie mici ţi prestări de servicii: Limba şi literatura română; Matematică; Fizica; Disciplina tehnologică specifică meseriei, cu cel mai mare număr de ore pe durata şcolii profesionale;
2. Şcoli profesionale industriale din domeniile: chimie industrială, materiale de construcţii, industrie alimentari: Limba şi literatura română; Matematică; Chimie; Disciplina tehnologică specifică meseriei, cu cel mai mare număr de ore pe durata şcolii profesionale;
3. Şcoli profesionale agricole: Limba şi literatura română; Matematică; Biologie; Biochimie şi microbiologic (meseriile de preparator băuturi şi produse apicole şi cosmetice); Tehnologia asamblării;şi montajului (meseriile de mecanici pentru agricultură); Mecanizarea agriculturii (celelalte meserii din domeniul agriculturii), anul I; Utilajul şi tehnologia meseriei, anii II, III;. 4. Şcoli profesionale silvice: Limba şi literatura română; Matematică; Biologie; Dendrologie, Dcndromctrie (I şi II), Silvicultură (III); '
5. Şcoli profesionale comerciale: Limba şi literatură română; Matematică; Merceologie; Contabilitate comercială;
6. Şcoli profesionale de alimentaţie publică: Limba şi literatura română; Matematică; Chimie; Tehnologia specifică meseriei.
Anul III de studiu nenominalizat în lista de mai sus şi anul IV de studiu susţin lucrări de sfîrşit de semestru numai la disciplina de specialitate şi la instruire practică, lucrare practică cu caracter de teză;
D) Şcoala de ucenici, anii I şi II• Limba şi literatură română; Matematică;
E) Învăţămîntul de maiştri, anii I şi IILa învâţămîntul de maiştri, anii I şi II, sc susţin semestrial lucrări
scrise la două discipline din planul de învăţămînt şi anume:• Organizarea producţiei şi a muncii - pentru toţi anii de
studiu din toate specialităţile de la învăţămîntul de zi şi seral, cu excepţia specialităţilor din agricultură, carc în anulj seral vor susţine lucrarea de sfîrşit de semestru la Elemente dc contabilitate şi gestiune, iar în anul II la Economia producţiei;
• Disciplina de specialitate cu cel mai m are număr de ore din planul de învăţăm înt - pentru toţi anii dc studiu şi toate specialităţile de la învăţămîntul de zi şi seral, cu excepţia specialităţilor din agricultură, unde vor susţine lucrarea de sfîrşit de semestru la disciplina: maistru agronom - Fitotehnie; maistru horticultor - Legumiciiltură-floriculturâ; maistru zootehnist - Anatomia şi fiziologia animalelor domestice, anul I şi Tehnologia creşterii animalelor domestice, anul II; maistru mecanic agricol- Motoare şi tractoare, anul I şi Exploatarea, întreţinerea şi repararea maşinilor şi instalaţiilor agricole, anul II, maistru mecanic pentru utilaje de construcţii şi dc terasamente - Motoare şi tractoare, anul I şi Exploatarea, întreţinerea şi repararea utilajelor de construcţii şi de terasamente, anul II; maistru frigotehnist - Tcrmotehnică, anul I şi Exploatarea, întreţinerea şi repararea instalaţiilor frigorifice, anul II; maistru construcţii rurale biologice - Tehnologia lucrărilor de construcţii şi instalaţii, anul I şi Utilaje şi tehnologia structurilor de construcţii, anul II; maistru electromecanic, staţii de pompare- Tehnologia lucrărilor electrotehnice, anul I şi Exploatarea, întreţinerea şi repararea instalaţiilor electromecanice, anul II;
F) Învăţămîntul postliceal de specialitate, anii I şi II
• în învăţămîntul postliceal de specialitate, anii I şi'II, se susţin semestrial trei lucrări scrise. Dintre acestea, o lucrare se dă la un obiect de studiu din grupa A - pregătirea tehnică generală şi douâ lucrări la două obiecte de studiu din grupa B - pregătirea de specialitate. Obiectele de studiu Ia care elevii vor susţine lucrările scrise vor fi cele pentru care planurile de învăţămînt prevăd numărul cel mai mare de ore din grupa respectivă.
în situaţia în care pentru unele specialităţi din cadrul grupelor de pregătire (A sau B), prin planurile de învăţămînt sînt stabilite pentru un număr mai mare de obiecte de studiu acelaşi număr de ore de predare, disciplinele la care se susţin lucrările scrise vor fi stabilite în cadrul catedrei de specialitate din şcoală, ţinînd seama ca aceste obiecte să reprezinte disciplinele de bază pentru specialitatea respectivă.
1. La cursurile serale se susţin lucrările de sfîrşit de semestru la aceleaşi discipline ca la cursurile de zi, pentru clasele (anii) Ia care sînt prevăzute aceste planuri de învăţămînt; -
2. La clasele cu predare în limbile minorităţilor naţionale se susţine lucrarea de sfîrşit de semestru în toţi anii de studiu şi la limba şi literatura maternă;
3. La învăţămîntul profesional şi de ucenici, la instruirea practică, elevii vor executa semestrial o lucrare cu valoare de teză. Temele lucrărilor practice vor fi stabilite de către catedra de specialitate din unitatea respectivă de învăţămînt.
La învăţămîntul liceal industrial, agricol şi economic, la clasele IX-XII se susţin lucrări practice numai în ultima săptâmînâ de practică a semestrului II. în acest caz, media anuală la această disciplină se calculează ca medie a celor trei note (medii semestriale I şi II şi nota la lucrarea practică).
\ *
A D E V A R U Ld e C l u i
E V E N I M E N T sîmbătf-duminicâ, 1 7 -1 8 octombrie 1 9 9 8 (1 5 )
T o a m n ă c u . . . i a i f m c t s s i iş - .a . d e s c h i s''sezonul” jnfracţiunilor silvice
Biroul Poliţiei rutiere Dej a desfăşurat o acţiune de verificare a legalităţii transportului de mărfuri şi persoane, în cursul zilei de 15 octom brie. T rei căruţaşi din Rugâşcşti-Rus Gavril, Fărcaş Tiberiu şi Lingurar Tiberiu- au fost găsiţi în neregulă de două ori. In primul rînd, nici o căruţă din cele trei nu era semnalizată şi echipată corespunzător. Apoi, la percheziţia mărfurilor transportate, s-au găsit, în fiecare căruţă, cîte un metru cub de lemn pentru fdc, a cărui provenienţă n-a putut fi justificată. Căruţaşii au fost amendaţi cu 450.000 lei şi le-a fost confiscată cantitatea de lemne,- iar pentru echiparea nccorespunzâtoare a atelajelor au mai luat o amendă de 260.000 lei.
Tîlharul de oe Dorobanţilor
în seara zilei de joi, V.M., de 17 ani, elev în clasa a X-a la Grupul
' Şcolar “Alimentara”, mergea spre casă, pc strada Dorobanţilor. în
apropierea locuinţei sale, tînărul a fost acostat de un necunoscut, care I-a ameninţat cu cuţitul, smulgîndu- i un inel. După cercetări, poliţia l-a identificat pe tîlhar. El se numeşte Aitai Marius, de 27 de ani, fără ocupaţie. Infractorul era căutat dc poliţie, el mai avînd Ia activ două mandate de executare a'închisorii contravenţionale. Aitai se află acum în arestul UP Cluj şi solicită expertiză medicală ca cercetarea lui să se facă în stare de libertate deoarece, după cum afirmă Aitai, este bolnav de TBC.
Cec-urî falseDascăl Porumb Adrian, de 29 de
ani, asociat şi administrator la Pro Impex Coradi SRL, este cercetat de ofiţeri ai Biroului "de combatere a criminalităţii economico-financiare. Porumb a încheiat, în luna iunie a acestui an, un contract datînd din ’95 cu Sinterom, achiziţionînd marfa în valoare de 40 de milioane lei. Marfa consta în bujii şi piese sinterizate. Administratorul a semnat o filă Cec de 16.227.000 lei, pentru a achita o parte din suma datorată întreprinderii clujene. Cec-ul a fost ulterior refuzat la plată, deoarece firma emitentă nu
avea în cont disponibilul necesar onorării lui. D.P.A. este cercetat- pentm înşelăciune* fals intelectual şi uz dc fals. '
Moarte suspectăîn noaptea de jo i spre vineri pe
strada Constanţa din Cluj-Napoca, un bărbat de 44 de ani a fost găsit mori. Omul se numeşte Gaci Vasile, muncitor, domiciliat pe strada I.P. Voiteşti. El prezenta leziuni suspecte ale feţei şi ale capului. Cercetările privind cauza morţii şi eventual, identificarea autorului crimei continuă, fiind efectuate de o echipă complexă.
F a l ş u l , - S E E d s ta fost prins
în cursul lunii iunie, Vădan Claudiu Miicea,în vîrstă de 25 de ani, domiciliat în Cluj-Napoca, a furat un autoturism Dacia 1300 de pe strada Fîntînele, care aparţinea lui Brie Liviu. Recent, hoţul a fost prins şi au mai ieşit la iveală şi alte infracţiuni. EI conducea maşina furată fără a avea permis de conducere, iar Ia percheziţie s-au găsit asupra sa o legitimaţie falsă
SPP, precum şi un cartuş tip pistol TT. Parchetul de pe lîngâ Tribunalul Cluj a emis mandat de arestare pe numele lui Vădan, urmînd ca acesta să răspundă în faţa legii pentru furt calificat, conducerea unui automobil pe drumurile publice fară permis de conducere, nerespectarea regimului
-armelor şi muniţiilor. Situaţia lui Vădan este agravată dc faptul câ are antecedente penale.
Un alt caz de sinucidere prin spînzurare
Poliţia oraşului Gherla a fost sesizată telefonic cu privire la un caz de spînzurare. în dimineaţa zilei de jo i, D.Ş. l-a găsit spînzurat, în pădurea dintre Buneşti şi Nima, pe Lengyel Alexandru, de 35 de ani. Spînzuratul era asociat cu cel care a anunţat po liţia, cei doi avînd împreună două magazine de piese auto. La percheziţia făcută de echipa poliţiei, s-au găsit asupra lui Lengyel bani, bijuterii, alte bunuri. Maşina marca Mazda a Iui L.A. eră lăsată la marginea pădurii. Pe locul din faţă poliţiştii au găsit o scrisoare adresată de sinucigaş fiicei lui. în urma cercetărilor s-a stabilit că nu sînt suspiciuni de crimă. In a M AN
Portret d in T ra c ia a n t ic ă
YJ
S \Uf2
~ '•*/*, i m* * . Jy +
'* * *t#SV: H lfl
i* „ - ■ - î «- ‘ " ■ * M
în vara aceasta, arheologii, bulgari au descoperit, în centrul ţârii, o cameră mortuară tracă, datînd din secolul IV înainte de Christos - anunţă National Gcographic. Camera face parte dintr-un complex funeral trac, în ea s-au găsit peste 30 de fresce reprezentînd animale, figuri umane, desene florale, precum şi monede cu chipul lui Filip de M acedonia pe ele, care au ajutat arheologii în datarea mormîntului trac. Cel mai bine s-a păstrat desenul din imagine, ce reprezintă o femeie tracă, care “priveşte11,
. din tavanul monumentului mortuar, peste secole...
Organizaţia Amnesty Internaţional avertizează asupra unor abuzuri ale poliţiştilor din România
■<*B u hf f '
l^u ii u Din s t i t ii U d e; s t S d familială.ii sugeia't nrufrm am ® ormula adopticL'^Un'i'niedicI
tâ îriaiii te de.tuâte să săli e/e \ lata unei -arcinate în ca/u! m caic'aceasta tv . - i / . v - * ^ j: , mm-
&-.( ])S slrcsc”.Vâecîaîf sît
Organizaţia Amnesty International este îngrijo rată de înm ulţirea cazurilor în care ofiţeri de poliţie din România fac uz de armă în capturarea unor infractori, se arată într-un com unicat rem is de către secretariatul organizaţiei.
Amnesty International este de părere câ folosirea armelor de foc de către poliţişti, în circumstanţe neclare, reprezintă de mult timp o problemă pe care autorităţile române nu au reuşit să o rezolve de o manieră eficace.
Pe de altă parte, organizaţia este îngrijorată de faptul că, în cazurile în care au fost declanşate anchete pc marginea incidentelor, acestea au fost “superficiale şi părtinitoare”.
Totodată, Amnesty International atrage atenţia asupra faptului câ noua Lege priv ind organizarea şi funcţionarea Ministerului de Interne, care reglementează folosirea armelor de foc, conţine prevederi ce vin în contradicţie cu Principiile de Bază ale Naţiunilor Unite privind folosirea forţei şi a armelor de foc de către organele de ordine. '
Amnesty International solicită autorităţilor române sâ asigure condiţiile necesare declanşării imediate a unor investigaţii imparţiale şi profunde a cazurilor de rănire sau Omor în care au fost implicaţi ofiţeri de poliţie, precum şi aducerea în faţa justiţie i a ofiţerilor bănuiţi de folosirea armelor de foc în condiţii în care acest lucru nu se impunea.
Dc asemenea^ organizaţia solicită iniţierea unor programe de pregătire a personalului din poliţie, pe baza. standardelor internaţionale în privinţa folosirii armelor de foc, precum şi publicarea, de către Ministerul de Interne, a unor statistici periodice privind implicarea poliţiştilor în cazuri în care s-a făcut uz de armă.
Organizaţia Amnesty International prezintă patru cazuri distincte în care poliţiştii sînt suspectaţi câ au uzat dc arma din dotare încâlcind principiile recunoscute pc plan internaţional în privinţa folosirii forţei de către organele dc ordine. Cazurile relatate sînt obţinute din inform aţiile fu rnizate dc A sociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului din Rom ânia - Comitetul Helsinki (APADOR-CH), precum şi din cele furnizate de cotidianul “România Liberă”.
în noaptea de 24 mai 1998, Marian Ciulei, din Codlea, în vîrstă de 16 ani, însoţit de un grup de prieteni, se întorcea de la o discotecă din Ghimbav, grâbindu-se să prindă ultimul tren spre casă. La ieşirea din local, un tînăr l-a agresat pe Marian Ciulei, iar un prieten al acestuia a ripostat, lovindu-1 pe agresor. în cursul conflictului, agresorul şi-a pierdut lanţul de aur de la gît, iar cineva a informat poliţia, a cărei secţie se afla în apropiere. Potrivit declaraţiilor martorilor, grupul lui Marian Ciulei a fugit, pentru a putea prinde trenul, fiind însă, urmăriţi de poliţişti. Doi dintre ei s-au oprit la somaţia ofiţerilor, însă Marian Ciulei a mai alergat cîţiva metri, fiind împuşcat de unul dintre poliţişti, în urma unei somaţii. El a fost rănit Ia rinichi, plâmîni şi ficat. Potrivit declaraţiilor martorilor, în drum spre: spital, poliţiştii au încercat sâ minimalizeze incidentul, declarînd câ Marian Ciulei ar fi fost “un copil al străzii”. Potrivit aceloraşi declaraţii, medicul care l-a îngrijit pe Marian Ciulei a declarat câ acesta este homosexual (pentru câ purta un cercel) şi câ se teme să nu se- infecteze cu virusul HIV.
Membrii familiei lui Marian Ciulei au cerut despăgubiri civile din partea
ofiţeru lu i dc po liţie , în să în certificatul mcdico-lcgal nu a fost specificat câ este vorba dc o plagă prin împuşcare,
Constantin Stan, din localitatea Oprişor, a fost vizitat, în dimineaţa zilei dc 22 august, dc sergentul major E.L., carc i-a prezentat un mandat dc arestare dc 108 zile, pentru infracţiuni minore. Constantin Stan a încercat să fugă, rcfuzînd să sc oprească la som aţia poliţistului. Acesta l-a împuşcat în rinichi, iar Stan a decedat în drum spre spital, din cauza hemoragiei puternice. în . acest caz s-a declanşat o anchetă
în noaptea de 17 iunie 1998, loan ' pentru elucidarea circumstanţelor Herca, din Braşov, a fost surprins dc incidentului.sergentul major I.S., în timp cc încerca, împreună cu prietenul său, Nicolae Pană, să spargă un chioşc. Poliţistul i-a somat să sc oprească, dar loan Herca a încercat sâ fugă, fiind rănit în spate, după un foc dc avertism ent. R ep rezen tan ţii APADOR-CH au so lic ita t o întrevedere şefului Poliţiei Braşov, colonelul Bucur, arâtîndu-i câ loan Herea ar fi putut fi ucis de către ofiţerul de poliţie. Colonelul Bucur a declarat câ ar fi fost bucuros sâ se fi întîmplat aşa, adăugind câ maniera în care a acţionat sergentul major a fost corectă, fiind chiar recompensat pentru conduita sa.
Potrivit ediţiei din 24 august a cotidianului “Rom ânia L iberă”,
Cotidianul “România Liberă”, din 27 august, semnalează, dc asemenea, un incident survenit în satul Gulia, com una D olhasca - Suceava. Gheorghe Ciobanu, etnic rrom din localitate, condamnat la trei ani închisoare pentru furt, a fost rănit dc poliţişti în timp cc încerca să fugă. Potrivit declaraţiilor martorilor, ofiţerul dc poliţie G.M. a tras trei focuri dc avertisment, înainte dc a-1 împuşca pc Gheorghe Ciobanu în piciorul stîng.
Amnesty International precizează, în comunicatul său, că este în posesia numelor complete ale ofiţerilor dc po liţie im plicaţi în incidentele prezentate.
Cine-I cunoaşte?
Tînărul din imagine sc numeşte Merla Gabriel, are 20 de ani şi este din B ucureşti. P o ljţia feroviară l-a d a t ‘ în urmărire generală pe ţară, fiind acuzat dc infracţiunea de lovituri cauzatoare de moarte. A dispărut de mai mullă vreme de la domiciliu.■ Cine poate da relaţii este rugat sâ sune le Inspectoratul dc Poliţie Transporturi Cluj - telefon 13-03-51 sau 13.49.76.
m i i t u p
p l p S i
l i l il i !
- .-M k
- *
J6) simbătă-duminică, 17-18 octombrie 1998 ULTIMA ORA
Deputatul PDSR Şerban Mihăilescu va ataca în instanţă Hotărîrea Guvernului privind regimul circulaţiei rutiere
Deputatul PDSR de Botoşani, Şerban Mihăilescu, a declarat, vineri, într-o conferinţă dc presă, că va ataca în instanţă noua HG ■privind regimul circulaţiei pe drumurile publice şi noile amenzi aplicate la sancţionarea contravenţiilor. Mihăilescu a spus că Hotărîrea este ilegală, pentru că orice majorare a nivelului amenzilor se face printr-o lege organică adoptată de Parlament
. “Nc transformăm într-un stat
poliţienesc. Poliţiştii au ajuns să facă legea şi asta pentru că drepturile lor au crescut mult prea mult în ultimul timp”, a spus parlamentarul botoşănean.t El a adăugat că poliţiştii au tot interesul să aplice noile amenzi din moment cc vor primi un procent din valoarea acestora.
. Mihăilescu consideră că această hotărîre este “o măsură disperată a unui Guvern hămesit care încearcă cu orice preţ să alimenteze bugetul de stat”. '
Federaţiile sindicale din învăţâmînt îl sprijină
pe ministrul Andrei MargaFederaţiile sindicale din
învâţămînt atrag atenţia primului ministru, Radu Vasile, câ, în cazul în care îl va obliga pe Andrei M arga sâ elibereze fotoliul ministerial, profesorii işi vor înceta activitatea, a declarat, v ineri; C ătălin Croitoru, preşedintele FEN.
El susţine că, după nouă ani, Marga este primul ministru care a tăcut cu adevărat ceva pentru învăţâmîntul românesc. “Pînă acum, educaţia a avut numai m iniştri preocupaţi de problemele partidului care i-a propulsat în funcţie său de ordinele primului ministru”, a mai spus Croitoru.
N em ulţum irile liderilo r sindicali au apărut ca urmare a afirmaţiilor primului ministru Radu Vasile care l-a somat pe Andrei Marga sâ nu mai facă declaraţii privind înfiinţarea
Universităţii “Petofi-SchilIer”,;în afara şedinţelor de Guvern.
L iderii sindicali din învăţămînt l-au somat, la rîndul lor, pe prem ier să înceteze atacurile la adresa ministrului Educaţiei. Aceştia consideră câ primul ministru îl obligă pe Andrei Marga să încalce Legea invăţăm în tu lu i, aprobînd în fiin ţa rea un iversităţii maghiaro-germane.
Cu toate câ au declanşat conflictul de muncă din cauza salariilor mici şi a reducerii bugetu lu i, sindicatele d in învăţămînt nu aduc nici o acuză ministrului Marga. Ele consideră că vina pentru situaţia actuală a învâ ţăm în tu lu i rev ine Guvernului, pentru politica pe care o duce în priv in ţa sectoarelor strategice, printre care si educaţia.
ftl loc să dezam orseze situaţia.m i ? *
Conferinţa AEGEE cu tema „Relaţii româno’-maghiare în anul 2020”
a încins si mai mult spiritele•M e sa ju l lu iA rpad Goncz, preşedintele Ungariei, a avut efectul neaşteptat
a l unei bombe • Io n Iliescu tiu a scăpat ocazia să -i dea rep lica • :AEGEE Cluj a organizat ieri
o conferinţă cu tema „Relaţiile rom âno-m aghiare în anul 2020”, care se voia, potrivit organizatorilor, o încercare de dezam orsare a tensiunilor prezente în relaţiile dintre cele două etnii. Dan Luca, vicepreşedinte al AEGEE Europe, declara, cu cîteva zile înaintea conferinţei, că se va încerca discutarea, pe baza unui studiu de caz „Transilvania-un exem plu de societate multiculturalâ”, a diferendelor existente. Studiul de caz a fostredactat vara trecută de 16 _____studenţi europeni, care au făcut un turneu prin localităţile din Transilvania suspectate de divergenţe de natură etnică. Citez unele dintre concluzii: „Am observat câ locuitorii din Harghita şi Covasna' nu folosesc limba română...aceasta ridică unele semne> de întrebare în ceea ce priveşte succesul politicii aplicate pentru minorităţi’*; „Conceptul de stat naţional devine învechit. Avem nevoie să găsim o altă definiţie pentru oamenii care trăiesc împreună. Transilvania este un început în acest sens...”. Unul dintre cei care au sintetizat studiul, Ralph Bohlke, afirmă că în cadrul Universităţii Petofi-Schiller ar trebui să înveţe şi studenţi români, sugerând ca instituţia sâ se numească ,JPetofi-Schiller-Eminescu”.
în cadrul dezbaterilor au fost prezentate m esajele preşedintelui Rom âniei, Emil Constantinescu, al preşedintelui Ungariei, Arpad Goncz, şi cel al ministrului Educaţiei Naţionale din Ungaria, Zoltan Pokomi.
Mesajul lui Goncz se înscrie în seria, deja obişnuită, a declaraţiilor oficialilor ungari despre înfiinţarea universităţii maghiare de stat la Cluj-Napoca. Astfel, preşedintele Ungariei
deveni realitate şi acel punct din program ul: G uvernuluiRom âniei care prescrie înfiinţarea universităţii de stat maghiare la Cluj-Napoca”. De asemenea, Goncz speră că va putea saluta, în 2020, studenţii absolvenţi a i acestei universităţi. , P reşed in tele U ngarie i, s-a declara t recunoscător Guvernului român. pentru hotărîrea de înfiinţare a Universităţii Petofi-Schiller, care a dat UDMR posibilitatea să-şi asume în continuare „responsabilitatea constructivă” în cadrul coaliţiei.
In replică la mesajul lui Goncz, Ion Iliescu, preşedintele PDSR, a declarat, în alocuţiunea sa, că afirmaţia preşedintelui ungar este „neavenită şi nediplomatică” şi un semn de amestec în treburile interne ale României. Iliescu a sfătuit Guvernul Ungariei să se ocupe de minorităţile din ţara sa, întîi.
Vasile Neacşa, de la Universitatea Liberă din Bruxelles, fost ministrul al Tineretului în Guvernul Roman, a declarat că România este deosebit de avansată din punctul de vedere al legislaţiei privind minorităţile, iar crearea unei universităţi m aghiare de sta t ar fi o „complicaţie inutilă”, creînd o cultură paralelă, în opinia lui Neaşca, conflictul privitor la universitatea maghiară este întreţinut în mod artificial de către clasa politică. -
Organizatorii au recunoscut că manifestarea nu a oferit soluţii, ci doar a încercat deschiderea unui dialog. Franck Biancheri, preşedintele AEGEE Europe, a lansat, cu ocazia conferinţei, varianta în limba română a cărţii sale „Urgenţele Euro-cetăţenilor”, prin care pledează pentru „spiritul european’ .
a afirmat: ”Sper că în viitorul apropiat va Andreea M ARCU
N egocierile româno-ucrainene asupra statutului frontierei comune si al• 9
platoului continental al Mării Negre s-au încheiat cu elaborarea unui
protocol privind stadiul negocierilorNegocierile privind regimul
frontierei de stat româno- ucrainene, al p la tou lu i continental şi al zonelor econom ice exclusive ale României şi Ucrainei în Marea N eagră, desfăşurate- la Bucureşti, între 12 ş i : 15 octombrie, s-a încheiat cu “elaborarea unui Protocol în care sînt consemnate stadiul negocierilo r, elem entele convenite şi domeniile asupra cărora este necesar ca dialogul
să fie aprofundat”, se arată într-un comunicat remis, vineri, de Ministerul român de Externe.
Negocierile s-au concentrat asupra aspectelor juridice şi tehnice, identifieîndu-se “puncte comune de convergenţă a poziţiilor privind conţinutul viitoarelor acordurilor bilaterale”, se precizează în comunicat.
Dialogul privind regimul frontierei comune şi al
Piloţii militari români şi francezi se antrenează împreunăPiloţii militari români şi francezi vor
exersa, timp de două sâptămîni, la baze aeriene de pe teritoriul celor două state, teh n ic i de zb o r com patib ile cu standardele-NATO, se arată într-un comunicat al MApN.
Astfel, între 21. şi 30 octombrie, la baza Aeriană din Reims, Franţa, se va
desfăşura exerciţiul “Volfac '98”, la care participă un detaşament românesc format din personal navigant şi tehnic, cu două avioane MIG-21 Lancer şi un avion C- 130 Hercules. La acest exerciţiu mai iau parte forţe aeriene din Marea Britanie, Germania şi Franţa. în cadrul aplicaţiei se vor executa misiuni de lovire a unor ţinte
terestre şi de apărare antiaeriană. ■ în paralel, piloţii francezi se vor
antrena, împreună cu militarii români, la baza aeriană Mihail Kogălniceanu, în perioada 19-23 octombrie. Instrucţia com ună vizează antrenamentul pe avioane de luptă şi de transport aparţinînd forţelor aeriene române si franceze.
platoului continental al Mării N egre au loc po triv it prevederilor articolului 2 din Tratatul bilateral, semnat la 2 iunie 1997. Tratatul de bază româno-ucrainian stipulează clar acordul celor două părţi privind continuarea negocierilor între părţi vizînd delim itarea p latoului continental şi zonele economice exclusive ale celor două state în Marea Neagră. Delegaţiile celor două ţări au fost conduse de Cristian Diaconescu, director general al Direcţiei Generale Juridice şi Consulare din MAE român şi de Iurii K ostenko, ambasador cu însărcinări speciale în m inisterul ucrainean de Externe.
Urm ătoareâ rundă de negocieri se va desfăşura la Kiev, în luna ianuarie 1999, se precizează în comunicat.
Roroş Nictilwţflse însoară
Un alt ziarist celibatar a decis să-şi pună pirostriile în cap. Şeful 1 de la Monitorul de Cluj (ori „de ciui Monitorul”), Rareş Niculescu.se va prezenta la ofiţerul stării civile pe data de 17 octombrie. Aleasa inimii: sale lucrează în magistratură | Deocamdată atîta ştim despre viitoarea doamnă'Niculescu. Un precedent în acest sens există. In urmă cu un an, Adrian Sudu, ziarist de radio şi de presă scrisă, ca şi Rareş Niculescu, s-a însurat cu o absolventă de drept. ~
Funar, trimis în UngariaReîntors din Ungaria, unde a fost
oaspetele administraţiei judeţene Bekes, prefectul Fărcaş a rămas cu impresia bunei organizări. în satul Mehkerek, cu populaţie majoritar română, prefectul i-a remarcat pe românii vrednici, pe preotul ortodox, dar şi grădiniţa şi şcoala română. între altele, sătenii din Mehkerek aprovizionează a legume piaţa budapestană. Prefectul a regretat, la întoarcere, că n-au fost în acea vizită primarii din judeţ. In special Gheorghe Funar ar fi avut foarte-foarte multe de învăţat. Ideile importate de la unguri ar avea, . în opinia prefectului, un „teren virgin' municipiul nostru.
Un consilier PUNR părăseşte gruparea
FunarToţi consilierii locali , au
abandonat PUNR-ul în februarie a.c. Mulţi dintre ei ău rămas şolitari cu Gheorghe Funar, treeîndu-se pe listele neînregistratului PAUR AU fost, însă, şi din cei care au preferat rămînerea în expectativă, deşi ofertele altor partide au fost greu de refuzat. Lâ sfirşitul săptămînii trecute, primul consilier ex-peunerist s-a decis' să rupă frontul şi să părăsească gruparea Funar. Săptămîna viitoare vom şti precis opţiunea politică a consilierului respectiv, al cărui nume nu-l facem publicdeocamdată. Menţionăm, însă, că nu face parte din ■ categoria consilierilor cu firme care au nevoie de autorizaţii, spaţii, licitaţii etc.
Fănica, microbistaConsilierul Fănica Moldovan este
o împătimită a fotbalului. Etapă de etapă, doamna Fănica semnează condica la partidele susţinute de juniorii de la „U". Gustul pentru fotbal l-a dobîndit, o dată cu fiul său, Marcel, care este portar al echipei de tineret „U” şi republican. —
După stresul unei săptămîni, consiliera se recreează pe stadion, motiv pentru care mai face absenţe motivate la şedinţele de comisie. Doamna Fănica urmăreşte atît meciurile din Cluj-Napoca,'cît şi cele din deplasare. Pasiunea pentru fotbal este atît de mare îneît a făcut o deplasare pînă la Szolnok, pentru a-şi vedea odrasla cea .mică apărînd poarta în favoarea României. .
Şi bătuţi, şi păcăliţi la Budapesta
Pe lîngă umilinţa la care au fost supuşi suporterii Naţionalei României la Budapesta, aceştia au fost trataţi segregaţionist şi în privinţa biletelor pentru meci. Unul dintre clujenii care au fost miercuri noaptea la Budapesta ne-a declarat că a cumpărat bilete la preţul maxim: 1300 de forinţi. Domnul A.D. susţine că întreaga galerie a putut cumpăra bilete la preţul maxim, deşi costul acestora era de 600, 600, 1100 şi 1300 de forinţi, în funcţie de locurile de pe stadion. Suporterii s-a întors acasă şi bătuţi şi păcăliţi la preţ.
A u to riz a tă p rin S .C . n r . 1 2 8 / 1 9 9 1 . ju d e c ă to r ia Cluj- N a p o c a , î n m a t r ic u l a tă ja Oficiul R e g is t ru lu i C o m e r ţu lu i ju de ţu lu i C luj. s u b nr. J / 1 2 / 3 0 8 din 2 2 . D 3 . 1 9 9 1 c o d f is c a l R 2 0 4 4 6 9 _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
