MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUIMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUIUNIVERSITATEA DIN ORADEAUNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE SOCIO - UMANEFACULTATEA DE ŞTIINŢE SOCIO - UMANEDOMENIUL : ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI DOMENIUL : ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

SPECIALIZAREA : PEDAGOGIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR ŞI SPECIALIZAREA : PEDAGOGIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR ŞI PREŞCOLARPREŞCOLAR

FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: FRECVENŢĂ REDUSĂFORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: FRECVENŢĂ REDUSĂ

TIPURI DE EXERCIŢII PENTRU FORMAREA DEPRINDERILOR ORTOGRAFICE

LA CLASELE I-IV

Coordonator ştiinţific: Candidat: BOROTA (BLIDERAN) FLORICA

Conf.univ. Dr. IOAN SABĂU

ORADEA 2008

CUPRINSCUPRINS Capitolul I: Gramatica şi cultivarea limbii în Capitolul I: Gramatica şi cultivarea limbii în

învăţământ………………………....pag. 1învăţământ………………………....pag. 1 Capitolul II: Necesitatea învăţării ortografiei Capitolul II: Necesitatea învăţării ortografiei

…………………………………..…pag. 4…………………………………..…pag. 4 Capitolul III: Şcoala şi cerinţele actuale ale predării Capitolul III: Şcoala şi cerinţele actuale ale predării

ortografiei şi ortoepiei……..............pag. 8 ortografiei şi ortoepiei……..............pag. 8 Capitolul IV: Învăţarea ortografiei în ciclul Capitolul IV: Învăţarea ortografiei în ciclul

primar……………………………...pag.33primar……………………………...pag.33 Capitolul V: Exerciţiul – metodă de bază pentru formarea Capitolul V: Exerciţiul – metodă de bază pentru formarea

deprinderilor ortografice…………...pag.61deprinderilor ortografice…………...pag.61 Capitolul VI: Modalităţi de lucru cu randament sporit Capitolul VI: Modalităţi de lucru cu randament sporit

selectate din activitatea proprie…….pag.97selectate din activitatea proprie…….pag.97 Capitolul VII: Concluzii……………pag. 119 Capitolul VII: Concluzii……………pag. 119

Capitolul ICapitolul IGramatica şi cultivarea limbii în învăţământGramatica şi cultivarea limbii în învăţământ

Împrietenirea cu gramatica înseamnă formarea unei atitudini Împrietenirea cu gramatica înseamnă formarea unei atitudini faţă de limbă şi studiul ei, cultivarea unui sentiment autentic faţă de limbă şi studiul ei, cultivarea unui sentiment autentic de dragoste pentru limba română în care ataşamentul afectiv de dragoste pentru limba română în care ataşamentul afectiv să fie dublat de preţuirea conştientă a valorilor limbii să fie dublat de preţuirea conştientă a valorilor limbii noastre şi de o atitudine activă faţă de propria exprimare şi noastre şi de o atitudine activă faţă de propria exprimare şi faţă de exprimarea celor din jur.faţă de exprimarea celor din jur.

Gramatica este o prietenă pentru viaţă, o prietenă a omului Gramatica este o prietenă pentru viaţă, o prietenă a omului cult în formare. Învăţătorul sau profesorul care reuşeşte să-i cult în formare. Învăţătorul sau profesorul care reuşeşte să-i convingă pe elevi de utilitatea însuşirii gramaticii şi a convingă pe elevi de utilitatea însuşirii gramaticii şi a cultivării limbii, în ansamblu, ca o componentă de bază a cultivării limbii, în ansamblu, ca o componentă de bază a culturii generale îşi îndeplineşte cu adevărat misiunea şi culturii generale îşi îndeplineşte cu adevărat misiunea şi merită peste ani recunoştinţa foştilor elevi.merită peste ani recunoştinţa foştilor elevi.

Capitolul IICapitolul IINecesitatea învăţării ortografieiNecesitatea învăţării ortografiei

„„Limba este tezaurul cel mai preţios pe care îl Limba este tezaurul cel mai preţios pe care îl moştenesc copiii de la părinţi, depozitul cel mai moştenesc copiii de la părinţi, depozitul cel mai sacru lăsat de generaţiile trecute şi care merită să sacru lăsat de generaţiile trecute şi care merită să fie păstrat cu sfinţenie de generaţiile ce-l primesc.”fie păstrat cu sfinţenie de generaţiile ce-l primesc.”

Vasile AlecsandriVasile Alecsandri

Bazele deprinderilor ortografice şi de punctuaţie se pun Bazele deprinderilor ortografice şi de punctuaţie se pun concomitent cu învăţarea citit-scrisului şi cu formarea primelor concomitent cu învăţarea citit-scrisului şi cu formarea primelor cunoştinţe teoretice elementare şi se amplifică şi se cunoştinţe teoretice elementare şi se amplifică şi se consolidează cu treptata însuşire a noţiunilor şi sistemului consolidează cu treptata însuşire a noţiunilor şi sistemului noţiunilor de limbă. Aceste cunoştinţe şi noţiuni constituie noţiunilor de limbă. Aceste cunoştinţe şi noţiuni constituie punctul iniţial şi fundamental teoretic al deprinderilor punctul iniţial şi fundamental teoretic al deprinderilor respective, cele mai multe dintre regulile şi deprinderile respective, cele mai multe dintre regulile şi deprinderile ortografice derivând şi sprijinindu-se pe cunoştinţele de ortografice derivând şi sprijinindu-se pe cunoştinţele de fonetică, morfologie şi chiar de lexic.fonetică, morfologie şi chiar de lexic.

Capitolul IIICapitolul IIIŞcoala şi cerinţele actuale ale predării ortografiei şi Şcoala şi cerinţele actuale ale predării ortografiei şi

ortoepieiortoepiei

• Legătura dintre ortografie şi ortoepie Legătura dintre ortografie şi ortoepie • Probleme specifice ortografiei şi ortoepieiProbleme specifice ortografiei şi ortoepiei• Caracteristicile ortografiei româneşti actualeCaracteristicile ortografiei româneşti actuale• Principiile ortografiei limbii românePrincipiile ortografiei limbii române • Normele ortograficeNormele ortografice • Regula de ortografieRegula de ortografie • Semnele ortograficeSemnele ortografice

Atât ortografia, cât şi ortoepia nu trebuie să constituie Atât ortografia, cât şi ortoepia nu trebuie să constituie

capitole separate în studiul limbii române în şcoală, ci o capitole separate în studiul limbii române în şcoală, ci o preocupare permanentă măcar a celor care predau acest preocupare permanentă măcar a celor care predau acest obiect în toate treptele de învăţământ (inclusiv la orele de obiect în toate treptele de învăţământ (inclusiv la orele de literatură), dacă nu a tuturor celorlalţi profesori. Observaţiile literatură), dacă nu a tuturor celorlalţi profesori. Observaţiile ortografice şi ortoepice trebuie corelate cu toate celelalte ortografice şi ortoepice trebuie corelate cu toate celelalte capitole ale studiului limbii (fonetică, gramatică, vocabular).capitole ale studiului limbii (fonetică, gramatică, vocabular).

Greşelile de ortografie şi ortoepie trebuie corectate pe Greşelile de ortografie şi ortoepie trebuie corectate pe loc, după cum orice variantă întâlnită într-un text din loc, după cum orice variantă întâlnită într-un text din manual trebuie să capete explicaţia ei şi să fie discutată manual trebuie să capete explicaţia ei şi să fie discutată paralel cu corespondentul din normele literare actuale. Se paralel cu corespondentul din normele literare actuale. Se recomandă aici două principii de bază: să nu se lase nimic recomandă aici două principii de bază: să nu se lase nimic necorectat şi să nu se lase greşeli abstracte, neîntâlnite în necorectat şi să nu se lase greşeli abstracte, neîntâlnite în colectivul şcolar respectiv. colectivul şcolar respectiv.

Capitolul IVCapitolul IVÎnvăţarea ortografiei în ciclul primarÎnvăţarea ortografiei în ciclul primar

Învăţarea mecanicăÎnvăţarea mecanică Învăţarea intuitivăÎnvăţarea intuitivă Învăţarea raţionalăÎnvăţarea raţională

Procesul de familiarizare a elevilor cu normele de Procesul de familiarizare a elevilor cu normele de

ortografie este un proces complex, de lungă durată. ortografie este un proces complex, de lungă durată. Particularitatea învăţării ortografiei în cursul primar este Particularitatea învăţării ortografiei în cursul primar este determinată de faptul că acest proces are loc în condiţiile în determinată de faptul că acest proces are loc în condiţiile în care nu se poate apela la teoria lingvistică. Dar normele de care nu se poate apela la teoria lingvistică. Dar normele de ortografie nu pot fi evitate încă de la primele activităţi de ortografie nu pot fi evitate încă de la primele activităţi de scriere din clasa I, cu toate că la această vârsta elevilor nu se scriere din clasa I, cu toate că la această vârsta elevilor nu se comunică noţiunile lingvistice pe care se sprijină normele comunică noţiunile lingvistice pe care se sprijină normele respective de scriere, ci doar li se arată cum se scrie corect, respective de scriere, ci doar li se arată cum se scrie corect, urmând ca motivaţia lingvistică să se facă după ce obţin urmând ca motivaţia lingvistică să se facă după ce obţin cunoştinţele necesare. cunoştinţele necesare.

Cât de întinsă este învăţarea mecanică a ortografiei nu Cât de întinsă este învăţarea mecanică a ortografiei nu se poate preciza. Oricum, ea nu-şi istoveşte acţiunea odată se poate preciza. Oricum, ea nu-şi istoveşte acţiunea odată cu clasele mici. cu clasele mici.

Cunoaşterea raţională nu se suprapune Cunoaşterea raţională nu se suprapune

cunoaşterii intuitive, ci este continuarea cunoaşterii intuitive, ci este continuarea firească şi conştientizarea acestuia. Tocmai de firească şi conştientizarea acestuia. Tocmai de aceea e nevoie să existe şi continuitate de aceea e nevoie să existe şi continuitate de acţiune pedagogică de la un stadiu la altul. În acţiune pedagogică de la un stadiu la altul. În ortografie, ca şi în alte domenii, „învăţarea ortografie, ca şi în alte domenii, „învăţarea trebuie nu numai să se ducă undeva, dar şi să trebuie nu numai să se ducă undeva, dar şi să ne îngăduie a continua mai uşor în etapa ne îngăduie a continua mai uşor în etapa următoare” următoare” (J.I.Bruner, 1970/a, 45)(J.I.Bruner, 1970/a, 45). .

Capitolul VCapitolul VExerciţiul – Metodă de bază pentru formarea Exerciţiul – Metodă de bază pentru formarea

deprinderilor ortograficedeprinderilor ortografice

1.1. Exerciţiul şi valoarea luiExerciţiul şi valoarea lui

2.2. Tipuri de exerciţiiTipuri de exerciţii

““Ochii, urechile, mâinile, şi Ochii, urechile, mâinile, şi coardele vocale trebuie să fie coardele vocale trebuie să fie căile prin care ortografia va căile prin care ortografia va intra în deprinderile elevilor.” intra în deprinderile elevilor.”

(P.I.Papadopol)(P.I.Papadopol)

Exerciţii de ortografie tradiţionaleExerciţii de ortografie tradiţionale

CopiereaCopierea Dictarea - cu exerciţii prealabileDictarea - cu exerciţii prealabile

- întreruptă- întreruptă

- selectivă- selectivă

- de control- de control AutodictareaAutodictarea

Exerciţii de limbă tradiţionaleExerciţii de limbă tradiţionaleo Analiza gramaticalăAnaliza gramaticalăo Exerciţii de grupareExerciţii de grupareo Exerciţii de motivareExerciţii de motivareo Exerciţii de diferenţiereExerciţii de diferenţiereo Exerciţii de investigaţie ortograficăExerciţii de investigaţie ortograficăo Exerciţii de modificareExerciţii de modificareo Exerciţii de completareExerciţii de completareo Exerciţii de exemplificareExerciţii de exemplificareo Compuneri cu temă de ortografieCompuneri cu temă de ortografie

Exerciţii structuraleExerciţii structurale

Exerciţii de repetareExerciţii de repetare Exerciţii de substituţieExerciţii de substituţie Exerciţii de transformareExerciţii de transformare

Capitolul VICapitolul VIModalităţi de lucru cu randament sporit selectate Modalităţi de lucru cu randament sporit selectate

din activitatea propriedin activitatea proprie

Metodele şi procedeele folosite în cadrul Metodele şi procedeele folosite în cadrul diverselor tipuri de lecţii de limba română diverselor tipuri de lecţii de limba română trebuie alese şi împletite în aşa fel încât să trebuie alese şi împletite în aşa fel încât să stimuleze facultăţile intelectuale ale elevilor stimuleze facultăţile intelectuale ale elevilor şi să facă posibilă înţelegerea şi asimilarea şi să facă posibilă înţelegerea şi asimilarea noţiunilor abstracte de limbă, formarea noţiunilor abstracte de limbă, formarea priceperilor şi deprinderilor de scriere priceperilor şi deprinderilor de scriere corectă.corectă.

La un test pe tema scrierii corecte a grupurilor de verbe – La un test pe tema scrierii corecte a grupurilor de verbe –

pronume, aplicat la clasa a IV-a procentajul greşelilor a fost minim.pronume, aplicat la clasa a IV-a procentajul greşelilor a fost minim. Testul aplicat a fost următorul: Testul aplicat a fost următorul:

(10p.) (10p.) I1.I1. Dictare: Dictare: - M-am gândit şi ţi-oi da drumul.- M-am gândit şi ţi-oi da drumul.- Dă-mi! i-a răspuns veveriţa înviorată.- Dă-mi! i-a răspuns veveriţa înviorată.- Răspunde-mi întâi la întrebare!- Răspunde-mi întâi la întrebare!- Întreabă-mă!- Întreabă-mă!- Spune-mi, de ce voi, veveriţele, sunteţi aşa de vesele şi de jucăuşe?- Spune-mi, de ce voi, veveriţele, sunteţi aşa de vesele şi de jucăuşe?

- Îţi voi răspunde, dar lasă-mă să mă urc mai întâi în copac!- Îţi voi răspunde, dar lasă-mă să mă urc mai întâi în copac!(5p.) (5p.) I2.I2. Dintre cele două alternative, indicaţi forma corectă, prin Dintre cele două alternative, indicaţi forma corectă, prin

subliniere:subliniere:I-aI-a spus, spus, ce-ice-i drept, că drept, că s-as-a întâlnit cu mama sa şi că are să întâlnit cu mama sa şi că are să IaIa cei cei sa sa

primească bani, ca să primească bani, ca să i-ai-a în arendă cârciuma. în arendă cârciuma. iaia

(5p.) (5p.) I3.I3. Modificaţi fiecare propoziţie, aşezând complementul direct Modificaţi fiecare propoziţie, aşezând complementul direct

înaintea verbului determinat:înaintea verbului determinat:a)Ai citit numai primul volum. (L-ai citit.)a)Ai citit numai primul volum. (L-ai citit.)b)Aş alege locul de la fereastră. (L-aş alege.)b)Aş alege locul de la fereastră. (L-aş alege.)c)A cumpărat şi ultimul roman apărut.c)A cumpărat şi ultimul roman apărut.d)Ar mai vedea pinii prin parc.d)Ar mai vedea pinii prin parc.e)A văzut un leu la Grădina Zoologică.e)A văzut un leu la Grădina Zoologică.

(5p.) (5p.) I4.I4. Înlocuiţi punctele de suspensie cu cuvintele cerute (pronume) de Înlocuiţi punctele de suspensie cu cuvintele cerute (pronume) de contextul gramatical şi continuaţi fiecare început de frază.contextul gramatical şi continuaţi fiecare început de frază.a. Prietenul pe care ……-a întâlnit …………….a. Prietenul pe care ……-a întâlnit …………….b. Cartea pe care am citit……………………b. Cartea pe care am citit……………………c. Maşina pe care ai drege……………………..c. Maşina pe care ai drege……………………..d. Pomii pe care ….-ai îngrijit …………………..d. Pomii pe care ….-ai îngrijit …………………..e. Florile pe care …….-ar culege………………..e. Florile pe care …….-ar culege………………..

(5p.) (5p.) I5.I5. Alcătuiţi propoziţii în care să folosiţi: i-a, i-au, ne-a, ne-am, le- Alcătuiţi propoziţii în care să folosiţi: i-a, i-au, ne-a, ne-am, le-a.a.

[TOTAL: 30 puncte][TOTAL: 30 puncte]

Analiza probeiAnaliza probei

0 – 14 – numărul elevilor0 – 14 – numărul elevilor

0123456789

1011121314

I S B FB

BINE

SUFICIENT

INSUFICIENT

FOARTE BINE

S

B

FB

I

Exerciţii şi jocuriExerciţii şi jocuri

Scrierea cuvintelor cu Scrierea cuvintelor cu ââ şi şi îî

Completează cuvintele cu litera Completează cuvintele cu litera îî sau sau â â ! ! AlcătuieşteAlcătuieştepropoziţiipropoziţii cu 5 dintre ele ! cu 5 dintre ele !

t__rziu __nvineţit g__ndeşte m__r__it__rziu __nvineţit g__ndeşte m__r__i

m__nie f__nt__nă g__ze t__nărm__nie f__nt__nă g__ze t__năr

m__ine __nseamnă cioc__rlie hotăr_m__ine __nseamnă cioc__rlie hotăr_

p__ine __nc__ntat __nhămat p__r__up__ine __nc__ntat __nhămat p__r__u

__ncet m__ncare __viere m__ine__ncet m__ncare __viere m__ine

Transformă cuvintele după model, apoi foloseşte-le Transformă cuvintele după model, apoi foloseşte-le în câteva propoziţii :în câteva propoziţii :

a pârî - a pârî -

a târî -a târî -

a coborî - a coborî - coborândcoborând

a spune -a spune -

a râde -a râde -

a ofta -a ofta -

a cânta -a cânta -

Donald te provoacă la un concurs !Donald te provoacă la un concurs !

Cine scrie, în 5 minute, enunţuri în care să se afle Cine scrie, în 5 minute, enunţuri în care să se afle cât mai multe litere cât mai multe litere ââ şi şi îî în diverse poziţii în diverse poziţii ??

Plângând, se hotărî să amâne pe mâine Plângând, se hotărî să amâne pe mâine aplicarea gândurilor lui aplicarea gândurilor lui

atât de însemnate.atât de însemnate.

Exemplu :Exemplu :

Capitolul VIICapitolul VIIConcluziiConcluzii

René Parisse face elogiul ortografiei care – René Parisse face elogiul ortografiei care – după el – înseamnă respect faţă de cel căruia i te după el – înseamnă respect faţă de cel căruia i te adresezi, dar mai întâi respect faţă de tine însuţi. adresezi, dar mai întâi respect faţă de tine însuţi. După René, ortografia este „un sinonim al eleganţei După René, ortografia este „un sinonim al eleganţei vizuale; o primă reputaţie a omului se stabileşte vizuale; o primă reputaţie a omului se stabileşte prin aceasta şi dacă semnul este defavorabil, va fi prin aceasta şi dacă semnul este defavorabil, va fi foarte dificil să se îndrepte. foarte dificil să se îndrepte. Scrieţi şi faceţi greşeli Scrieţi şi faceţi greşeli de ortografie: iată-vă desconsideraţi înainte de a de ortografie: iată-vă desconsideraţi înainte de a fi cunoscuţifi cunoscuţi.” .” (René Parisse, Respect de soi-méme (René Parisse, Respect de soi-méme în „Cahiers pédagogique”, 1965, nr.44, p.4).în „Cahiers pédagogique”, 1965, nr.44, p.4).