+ All Categories
Home > Documents > 09 Nastas - Stereotipuri Si Prejudecati

09 Nastas - Stereotipuri Si Prejudecati

Date post: 07-Jul-2015
Category:
Upload: maria-mihaela-hasnas
View: 194 times
Download: 0 times
Share this document with a friend

of 6

Transcript

Stereotipuri, prejudecifi gi discriminareDorin NastasPREFATACapitolul esteconsacratatitudinilor intergrupuri. intr-o primtr secliunesunt oferite o seriede definilii Siprecizdri conceptuale care exprimi viziuneaautorului asupraa ceea ce sunt gi cum interactioneazd.intreele stereotipurile, prejudecSlilegi discriminarea. Cea de-a doua secliuneesteconsacrare modalitdlilor de mdsurarea atitudinilor intergrupuri, iar ultima secliuneprezintl o selecliede teorii asupraatitudinilor intergrupuri.

Costel a fost condamnatpentru furt gi dupl ce a iegit din inchisoare a incercat sd se angajezeca ldctrtug,meserie pe care o invl1ase in timpul ispdghii pedepsei.Mereu a fost respins. Disperat, a plecat str munceasctr Tiucia, unde a lucrat ,,la negru"... in tocmai ca llctrtug, producAndacelelaclte pe care le glsim din abundenli in magazinele din Romdnia! Revenit in [ar[, cautii din nou un loc de munc[. Duptr ce rtrmanefdrtr bani gi nu reu$e$te se angajeze,comite impreuntr cu vechii prieteni un nou furt gi sf, ajunge iar la inchisoare.Pesteun an Costel va fi din nou liber gi... aceastiiperspectivd il cam sperie: nu gtie ce va face... (Sursa: Mdrturiaunui delinut.Comunicare personaltr)

1..Definifii gi preciziri conceptuale1.1. Atitudini sociale,atitudini interpersonale gi atitudini intergrupuriAtunci cAnds-a discutat despreatitudini gi schimbareaatitudinilor ne-am concenrrar atentiaasupraraportirii individului la o serie de obiecte,fenomenegi procese sociale (atitudini sociale) sau subiectri sociali consideragi individuat (atitudini interpersonale). Datoritil irnportanleideosebitepe care o au in viatracotidiani atitudinile fag de gruc purilt' srrt r;rf lrttitudinileintergrupuri),psihologia sociali le studiazlintr-un domeniu n :tl)in.t(' ',ll''l rtrrtltilc :rsupra stereotipurilor, prejudecdlilor discriminlriipot fi, qit'. i t t l t t t l t , t r r r r t r r , 1 , l l 'r r n 1 1 ',1 s1 1 ';'l tl c.ttl i tt'l tr C i r d i sctr l i C i tl csp r C :r ti tu cl i n i . Ji n cn r si l

l5t r

l' l{ ( ) ( ' l:lili lN l l,l{ ( ;Rtl l '(l l (l

S ' l l l R l i (l l l l ' (rl tl , l ' R l ' l l rl )l r( A l l 5l

l )l S ( R l Ml N A l { 1

.' 1/

pcn(ru cll in motl menlion5m aceastl legdtur[ intre cele doud arii de cunoaqtere frecvent se uitd c6 stereotipurile, prejudecdtile Si discriminarea sunt Jhlete diferitc ale atitudinilor intergrupuri. intre elementelecognitive, afectivegi comportamentale/conativc Clasicadistinctrie gi ale atitudinilor se regdsegte atunci cdnd ne indreptdm atentia spre reactiile indivigrupuri sociale sau indivizi aparfinAndacestora.In acestsens, dului confruntatcu stereotipul (vezi gi caseta 1) se referi la dimensiuneacognitivd sau raportareapreponderent cognitivd la un grup sau reprezentanti ai acestuia, preiudecata - la dimensiunea afectivi, iar raportarea preponderent afectivd si discriminarea - la comportamentaledeterminatede componentacomportamentall sau la consecintrele stereotipurigi prejudecili (Fiske, 1998; Brewer gi Crano, 1994). Caseta1 nofiunii de,,stereotip" Originea Ei evolufia/acceptiunileTermenul ,,stereotip" are o istbrie considerabild, de peste 200 de ani. Inilial - in lTgg - a fost propus p"nt- u identifica formele metalice ce servescla imprimarea l. cligeelortipogiafice. itimologic, el este compusdin doul cuvinte greceqti strrro, (,,rigid") Si tupos ("urmX"). Primii care au preluat acestterrnenau fost medicii psihiatri, care l-au utilizat intr-o forml ugor modificattr - stereotipie -, pentru a descrie repetareafrecventtr9i aproape mecanicl a unor gesturi,posturi sauexpresiiverbale.La ora acfuald,psihologii clinicigti gi etologii folosescin continuare acesttermen pentru a se referi la comportamente de rutinl, rigide 9i care se repeti cu regularitate. in indexul PsychologicalAbstract. aceasttracceptiune a termenului este prezentattrca 5i ,,stereotypedbehaviours", in timp ce viziunea psihologilor sociali corespundecategoriei ,,stereotypedattitudes"' perspectivei ce Primul care a folosit termenul .stereotip" in accepliunea corespunde ziarist americanpe nume Walter Lippman. El psihologiei sociale a fost... un celebru publicl in 1922 celebra carte Public Opinion, unde ofer[ mai multe definitii ale conceptului, cea mai vehiculat.iifiind aceeapotrivit cdreia stereotipurile sunt .imagini ce se gtrsescin mintea noastrd", constituind "hirgi pentru a ne ghida in lume"'

l l cl trl i rl c iilt r c cclc dou[ conr ponent c alc sclr cr Dcidc gr r r ll llll sllnl sir t t lllt ' Deocaltrrllrtt\, tlatcle acumulatenu sullt suficientepentru a claril'ica itttru totul tnothrl in care aceste componente se influenteazi reciproc.

1.3. Stereotipurile,prejudecifile gi discriminareapot fi pozitiveAtunci cdnd auzitride obicei utilizindu-se cuvintele ,,stereotip", ,,prejudecatii". lor ,,discriminare",de celemai multe ori conotatia estenegadve.Altfel spus,suntcnl inclinali sd credem c[ aceste cuvinte se referd esenfialmentela ,,lucruri rele" imagini negativefatr5de un anume grup, o judecat[ nefavorabil5despreun grup, url comportament cu consecinle negative pentru cineva. Aceastd uzanld negativistl irl cotidian a determinat ca gi termenii gtiingifici respectivi sd fie utilizafi in sens negativ, chiar de cltre unii psihologi sociali. Este adevlrat gi faptul cd majoritatca cercetirilor clasice opereazdcu o acceptiuneimplicit sau explicit negativd a celor' trei concepte. insi cercetdrile mai recente gin cont de faptul ci stereotipul, prejudecata qi pot fi atatnegative,cAt gi pozitive. Mai mult decAtatdt, de cele mai discriminarea sunt complementare:a discrimina negativ membrii outgrupului multe ori, acestea presupunein acelagitimp o discriminare pozitivl a celor ingrup. O alti cauzi a perceperii preponderentnegative a celor trei termeni poate l'i mai mare a relatriilor intergrupuri conflictuale care pot determina legatd de salienga elaborareagi impirtdgirea unor stereotipuri universale despre relaliile intergrupuri ca fiind esenfialmenteconflictuale.

2. M[surarea atitudinilor intergrupuriEfortul teoretic gi empiric in psihologia sociald a fost concentrat in special asupril misurlrii dimensiunii cognitive a atitudinilor intergrupuri - a stereotipurilor.Aceastir stare de fapt va transpare$i din conlinutul acesteisectiuni.

ale 1.2. Stereotipulgi prejudecataca elemente schemeide grupDeoarece progresul perspectivei cognitive in psihologia sociald a oferit un limbaj universal pentru integrarea diverselor domenii ale psihologiei sociale qi chiar a diferitor discipline (Hamilton, Devine gi Ostrom, 1994), este important s[ facem uz de acest limbaj universal atunci cAnd ne referim la stereotipuri, prejudecl(i ;i discriminare. Conceptul, cred, cel mai vehiculat in psihologie sociali cognitivd este cel de schemd.Se disting mai multe categorii de schemecognitive, printre care se regdsesc Si schemelede grup. Astfel, stereotipurile gi prejudecilile sunt elemente ale unci schemede grup : stereotipul reprezintl continutul declarativ al unei schenrcde grup, c;\ in timp ce prejudecata esteengramaafectivf,care se presupune t'slt' ;tt;t;al5tlt' gi cu Stereotip care Seactiveazlimpreund con(inululcrlgniliv;rl ;r(r"'lrrr,l

? 2.1. Cum misurim stereotipurileConceptul de stereotip lansat de Lippman nu a fost univoc gi riguros definit clc empirici. acesta.In plus, autorul nu a sugerato manierdclari de operationalizare Totugi,psihologii sociali s-au ardtat imediat fascinalide acestconcept,astfel incit manierelede abordareempiricd au apdrutla scurt timp dupl publicarealucrlrii lui Lippman. a stereotipurilor prcsill)us Pentruo perioad[ de mai bine de 40 de ani, mdsurarea pe diverse itlt'rrtificarea mizdndu-se criterii. acestuia continutului in spt't'i:rl

l' l{ ( X' l:Slr lN l l:l{ ( iltt Jl 'tl l {l

\ I l ,l { l i ( ) | l l ' l ,l tl , l ,l ttl .l l l l )1,(' A | | :j t t)t} i (' ti l MIN A R |

.t1,)

2.L.1. Metoda identfficdrii vizuale (Rice, 1926) Pornind de la una dintre cele mai vehiculate definilii ale stereotipului propuse de Lippman - ,,stereotipurilesunt imagini in mintea noastri" -, Rice (1926) a sugerar ci daci stereotipurilesunt imagini care ne ghideazi in lumea social5, atunci existenla poatefi misurati prin metodaidentificdrii vizuale a apartenenlci sauabsenlaacestora la diferite grupuri sociale. Rice a prezentatunui grup de 141de persoanenoui pozt' extrasedinziar. Subiecgilorli s-a spusci in pozele respectivese reglsesc un traficant de alcool, un premier european, un lider de sindicat, doi fabricanli, un editor, urr bolgevic, un senator american gi un finangator.Primele 6 persoaneau fost relativ u$or recunoscute(rata recunoagteriidepigea rata probabilisticd). Cel mai dificil dc identificat a fost bolqevicul (doar 9 persoane), gi asteapentru cdpoza utilizati nu corespundea stereotipului rlspAndit la aceadattr. De fapt, bolgevicul din pozd nu er:r altcinevadecit ambasadorulsovietic la Paris: era bine imbrdcat, nu purta barbd gi aveaun aspectdistins. Abordarea lui Rice este clar c[ nu ne oferl prea mult despre continutul stereotipului. $i astapentru cI nu putem gti cu siguranli care elemental pozei este sau nu esential pentru continutul unui stereotip. Interesul pentru metoda recunoagteriivizuale nu a gisit mulli suslindtori, insl principiul utilizdrii informatrieivizuale in studiul stereotipurilor a fost folosit de mai mulli cercetdtori. Acest principiu estedeosebitde important, mai ales atunci cAndse discuti despre categorizareasociald implicit[ gi activarea automat[ subsecventl a stereotipului, aspectecentrale pentru abordareacognitivtr in psihologia sociali. 2.1.2. Metoda listei de trdsdturi (Katz gi Braly, 1933) Probabil aceastd metodd este cea mai cunoscutd$i mai frecvent utllizatd,modalitate de a mdsuracontinutul stereotipului - este metodalistei trlslturilor de personalitatc propusd de Katz qi Braly (1933). Metoda este foarte simpll gi urmlregte in mod direct/explicit identificarea stereotipurilor consensualesau sociale. Desigur, acest lucru nu se poate realiza decAtprin identificarea unor secvenleale stereotipurilor personale in etapa de colectare a datelor. In studiul lor, Katz gi Braly (1933) au cerut unor studen(i de la Universitateir Princeton si mentionezepe rAnd cAt mai multe caracteristici sau trlslturi pe care le consider[ tipice pentru reprezentantiia zece grupuri etnice: americani, negri. chinezi, englezi, germani, irlandezi, italieni, japonezi, evrei gi turci. Lista oblinutir a fost ulterior completatdcu o serie de trIsdturi raportate in alte studii, astfel inciit in final s-a obtinut o listd cu 84 de cuvinte-descriptor. universitate,au fost rugali s;i Un al doilea grup de participanti, studenli la aceeagi utilizeze lista oblinutd pentru a descrie aceleagigrupuri etnice. Participantriiavearr pe posibilitateasI foloseascl gi alte cuvinte care nu seregdseau list5. Dupi finalizarc;r pentru sarcinii, subiectrii erau rugati sd revind asupralistei cu triseturile selectate t';t pe fiecaregrup, pentru a incercuiacelecaracteristici care le considcr:ut llind cclt' mai reprezentative.

('cl tlc ;rl ttctlcitgrupde subiecli lbstrugatstrcstilncz.c a graduldc dczir.uSilirirrc pelltrulrcclttc adicctiv pe list6,estimend o scal5 la I la l0 dactr de pe de le-arplticcir c;r trls5turilc rcspective fie caracteristice sI pentruprieteniisaupersoanele apropiatc1rr. Ludnd in calcul celemai frecvente caracteristici asociate grupurilor, autorii au calcrr lat in subsecvent indice de dezirabilitate un pentru fiecaredin cele 10grupuri etnicc. in final, un al patrulea grup de participanli a completat o variantl modificatir ;r scalei pentru estimareadistanEei sociale (vezi infra) aranjdnd, in ordinea pref-eriplci pentru asociere, cele 10 grupuri etnice. Dupi cum vom vedeaputin mai jos, autor.ii au estimat astfel prejudecatafa$ de anumite grupuri etnice. In mod paradoxal,prin realizareaacestui studiu, Katz gi Braly (1933) nu au urmirit in mod direct identificarea continutul stereotipului. Autorii incercau sri demonstreze rezultatelecare se obtrineau epoci prin utilizarea pe larg a scalelercd in de mlsurare a distanlei sociale sunt determinatede con(inutul evaluatival caracteris ticilor descriptive. Altfel spus, in termeni moderni, autorii incercau sI demonstrezc ci prejudecataeste determinati de conotatia evaluativi a continutului descriptiv al stereotipului gi nu este o simpll reactie asociatl etichetei etnice. Datele obtrinute tle autori confirmi pargial aceasteipotezd,.Viziunea actuald asupra acestei problenre este cI intre valenla evaluativi a elementelor unui stereotip gi reacgia afectivii determinatddirect de activareaetichetei categorialdnu existi o suprapuneretotald, aspectcare se recunoa$techiar din patternul datelor oblinute de Katz gi Braly. Dupd aparilia acestui studiu, cercetetorii au fost mai curAnd fascinatri tehnica de identificlrii continutului descriptiv dec6t de subtilitltile relatriilor dintre prejudecati qi stereotip. Unii autori mentioneazecd timp de c6tevadecenii a existat o adevdrat5 compulsiunein rAndulcercedtorilor pentru identificareagi elaborareaunor adevlrate dicgionarede stereotipuri etnice. Din picate, descriereastereotipurilor pe care le are grupul X despregrupul Y este mai curAndun demers constatativ specific abord[rii sociologice. Pentru psihologii sociali, care ar trebui sI se concentrezeasuprainvestigirii mecanismelorpsihologice, volumul de date despre continutul stereotipurilor nu este prea valoros. Metoda listei de trdsituri are o serie de neajunsuri. Mai multri cercetltori au semnalatfaptul ci unii participanti refuzi si atribuie caracteristici specifice unui grup, opinand pe bunr dreptate ci nu totri membrii acelui grup posedd neapdrato anume trisituri. cu alte cuvinte, nu este corect sd spunemcd, de exemplu, (iganii sunt muzicanfi, pentru ce nu toti poseddneaplrat aceast[ inclinatrie.Un alt neajuns tezidd'in faptul ci metodanu permite calculul individualizat al gradului de stereotipie, al mlsurii in care stereotipulpersonalse suprapunecu stereotipulsocial. Metoda pe care o prezent[m mai jos pretinde ci rezolvd cel putrin aceste doud probleme i1 misurarea stereotipului. 2.I.3. Metoda estimdrii procentuale (Brigham, I97I) (1971)considerl cI in identificarea Brighrrrrr stereotipului socialnu esteinrportanrstr rhtltl ltrincipiulconsensulai ne glrirl:irrt (prin identificarea tr)lsi'iluriklr tipicc),ci rrr:rit 'r f l ; t t t r l , l l f r r r l /r l l 'i l l ti l l cl ttcr l ttl d c p cr t'tp l i u r tm t,g a n i l d l i i r r r t:n tb r i l o r r r r tr r i 11rr1l(prirr

260

Pt { o( ' t is ltt N ilit t ( ; l{ t l l , tI R l

ti I l l R l i ( i l i l ' t tR l , t,H l i J t l l )l i (' A l l $l | )l s (' R l l ul N A R l

membrilor gluprrlui respectiv) identificareagradului de perceperea omogenitdtrii FlrI a negautilitatealistelor de tr[sdturi, Brigham (1971)sustinec[ sarcinasubiec tului ar trebui modificat[ astfel incat fiecare trisltur[ descriptivl sI fie apreciatl irr dintr-un grup pentru careesteconsiderat[a fi valabilii sensulprocentuluide persoane Pentru acestscop, metoda propusd de Brigham const6in utilizarea unei scale de tilr Likert cu un interval de l0% (nimic nu impiedici ins[ utilizarea unei scale cu utt interval de 5%), astfel incat subiectul sd poati estima procentul de persoanedin grupul-1int[ care posed[ o anume caracteristic5.Cercetitorului ii revine sarcina sr'i stabileasci intervalul de r[spunsuri ce pot fi consideratenon-stereotipice.Autorul metodei recomandddoui modalitdti de calcul: ca 1) considerarea fiind rdspunsurinon-stereotipiceestimdrile plasatein intervalul cuprins intre 20 qi 80% ; estimlrile nejustificat de exageratesau extreme se ; a considerate fi stereotipice vor plasaastfelin intervalele0-20% gi 80-100% 2) considermeaca fiind non-stereotipiceestimlrile plasatela o distanl6 de douii in abateri standardfa1[ de medie ; estimdrile exagerate acestcaz zr fi cele care se situeazi sub sau peste doui abateri standard. Metoda estimlrii procentualeare o serie de avantaje: (a) sarcinaesteconsideratit ca fiind mai ecologici gi este de intreles; (b) cercetitorul poate fi sigur cI nu existi caracteristici care au fost ignorate ; (c) oferd posibilitatea estimlrii stereotipului individual gi stereotipului social. Printre principalele probleme legate de aceast[ metodd am putea enumeraurmitoarele: (a) existdo anumitdambiguitatein raport cu con(inutul stereotipic: daci este clar ci o trdsdturf, estimat[ ca fiind caracteristicd pentru peste 80% dintrc membrii unui grup este un element al stereotipului, nu putem estima cu exactitatc care este caracteristica stereotipicl in cazul unei estimlri plasate sub 20% (dc exemplu, dacd pentru caracteristica,,serios" se estimeaz[ de c[tre subiectricir populalia-trinti posed6inproporgie de l5%, nu esteclar dac[ ar trebui si consi' o derim acel grup ca poseddndcaracteristiciopuse seriozititrii, precum ,,neserio prin cele dou[ metode de zitatea" sau ,,umorul"); (b) rezultatelecare se pot obtrine de r[spunsuri non-stereotipicepot fi foarte diferite, eventual calcul al intervalului chiar contradictorii. 2.1.4. Metoda ratei diagnostice (McCaulq gi Stitt, 1978) O manierd similarl celei anterioare dar putin diferitd in privin[a calculului estt' atibutele distint propusi de McCauleygi Stitt (1978).Autorii consideri stereotipuri sunt rugati sI estimezemai intAi care esl(' tive. Pentruidentificareaacestora,subiectrii procentul de persoanedin grupul-trintdcare posedi o anumitl caracteristic5.Ulterior globului posed5aceeagi caritt' cAteprocentedin populagia ei suntruga[i sd estimeze cste del'irrrt intre cele doud estimlri procentualc teristici. Raportulcare se stabilegte tlislittctivc s:rtr (veziformula).In acest caz suntconsitleltrlt' ca fiind rata diagnosticd ,h' . carc saucaractcristici tlilcrtrcottsirlt't;tl'tl rlllll;lle aceleatribute Stereotipice

RD =

in % caractcristicii grupul1inttr in % caracteristicii rAndulpopulalieiglobului

pentru calcululratei diagnostice Formula Avantajul acesteiproceduri este uqurinla in administrare.Totugi, unii suhit't'1i raporteazl c[ sarcina estimdrii num[rului populagieiglobului care posedl o anutttitjt caracteristicd este oarecum nepllcutd, datoritl dificultitii efectulrii unei astlcl tlt' estim[ri. Unii autori sugereazlc[ existdpericolul ca metodasI mdsoareo judccrrt:i evaluativi determinat[ de intervenlia erorii ingrup: atunci cAndeste greu de ctttis o estimareprin raportarela ,,oameniin general", subiecliipot alunecaugor prilt lr st' estitttiu't':t raporta la propriul grup. Astfel, nu este exclusca, pentru unii subiectri, procentelorsI deviezespreo discriminare evaluativi determinatidirect de conll)rl ralia intergrupuri gi eroarea ingrup. 2.1.5. Metoda diferenlialului semantic (Gardner, 1973) Gardner (1973) propune utilizarea scalelor bipolare de tipul celor elaborate dc Osgoodpentru identificareauniversului semantic/conotatival cuvintelor sauconccl) telor (vezi capitolul despreatitudini). Subiecgiisunt confruntati cu etichetacategorialrl a grupului, unnate de o serie de 25-30 de scalebipolare cu rdspunsuri de la I la L astfel incdt recomantl:i Gardner considerd stereotipul ca fiind credingeconsensuale, si se calculeze in primul rAnd contrinutulstereotipului social. Aceastase face prirr insumareascorurilor Si se considerl a fi stereotipiceacele caracteristici pentru carc polaritatea este semnificativ diferitd de medie (media este considerati a fi mijlocul individualii. scalei- 4). Ulterior sepoatecalculaqi un indiceal graduluide stereotipie luAndu-sein calcul doar scorurile pe scalele care au fost identificate ca l'iirtd stereotipice.

2,2. Cum misurim prejudecifile ?Ca dimensiune preponderent evaluativ-afectivl a atitudinilor intergrupuri, prc'irr decatapoate fi misuratl in maniere diferite. a in primul rAnd, $i de cele mai multe ori, prejudecata fost dedusl implicit tlirr sau Daci realizlm o analizda valentrei colttllit(ici conlinutul cognitiv al stereotipului. putemcoltctttz.irttut ale pe componente unui stereotip, evaluative carele au elementele ctrcinevaare un stereotip,,negativ"sau ,,negativ"in sensulfaptului cI se raptlrlcitz:i dctlucclc preponderent negativsaupozitiv fag[de un grup anume.Totugi,o asemellca all'ctivi. raportarcit gi credemcd nu relevl decAt aproximalie cu esteprca cognitivl prczettlilnt c;ttcv;t ilt insl Si separat. contiuuarc |tt.irrrlct'trt:r lx)ittcfi mdsuratX ir sau irtrplicitil llrt'irrtlccirlii. dirccLit, indireclll ntirrricrt'r h'tttilrtttittc

t,k ( t:s titNl t,R (;R t' (rR l x

s

l t{tr ) l 'tj R I, p R l .JtJt) tj ci ,l 1 t t) ts( .t{tM tN ^ t{tj $

t6 .l

2.2.1. Scala distanseisociale (Bogardus, j,925) Scala distangeisociale propusi de Bogardus (1925) reprezintI o serie de afirmafii care estimezi gradul in care cinevaestedispussf, acceptein preajmasa persoane ce lac partedin alte grupuri sociale.In specialaceastiscali a fost utilizat5 pentru studiut prejudectrtiifat6 de diferire grupurile etnice. in caseta2 puteli consultaun exemplu de asemenea scal5, adaptati pentru realitatearomineascd. Caseta 2 AtuncicAnd g6ndisi etnicirromi (Iigari) vI rugtrm estimali vd la sA dactr accepta: ali l ca sotul/sotia dvs. strfacapanedin aceasri emie 2. ca printre prietenii personalistr se numeregi etnici rromi 3, ca pe srrada dvs. sAlocuiascI rrom.i 4. ca rromii sd fie incadragi posturisimilareceluipe careil ocupali in 5. ca rromii sdpoatddobandi cetilenieromaneasce 6. ca persoane aceaste din tnie se poattrvizita Romania 7. ca emicii rromi str nu fie acceptalisub nici un fel in trartr Ve rugdmsd lncercuili variantelecu car suntetide acord.

rrrr ,'lbrrrrc ", rstlcl i'cit Ia ora autualtr considerat rasism este un simbolic,un raslsnr atnbivulc'rttsau rasism modern. Pentlu mlsurarea acestor forme noi de manifestarea prejudecilii rasiale a fost necesarsi se elaborezescalemult mai subtile, cu intrebiri aparentflri legeturi cu natura raport[rii afective fate de grupurile rasiale. Uru dintre cele mai frecvent citate metode de captare a rasismului modern a fost propusf,de McConahay(1986). Scalarasismului modern conline o seriede afirmalii de genul celor prezentate caseta3. Subieclii trebuie si rlspundtr prin a-gi exprima in acordul sau dezacordul cu aceste afirmatii. Caseta3

Dupi cum lesnesepoateobserva,scaladistanleisocialeesteconstruiti astfelincir presupuneci dace o persoantr refuztrun anumit grad de intimitate, de exemplu, ar prefera si nu acceptevecini rromi, atunci ar urma si refuze 9i o intimiate mai pronunlati, ca de exempluposibilitateade a fi cisitorit(d) cu o persoani.de etnie rromtr. Bogardus (1925) a utilizat aceasrtr scale pentru a estima comparativ modul dc raportarea majoritltii fatl de 17 etnii minoritare in societatea americani. AnalizAml dateleoblinute, sepoateconcluzionaci proximitateaculturaleestecel mai importanr indicator al disponibilitltii de acceptaresociall. Neajunsulacestuitip de scali estecI distantadintre diferite puncteale ei nu este intotdeaunaegali, ascfel incAt apar probleme atunci cand se realizeazeesdmlri statistice,de exemplu, atunci cind realizdm calculul mediei. instr aceasttr dificultarc poate fi parlial depigittr dacl elaborareascaleipentru estimareadistanlei socialesc va lace in maniera specificl elabordrii scalelor Thurstone.

Unii autori sugereazi pe buni dreptate cl la ora actuali scala respectiveeste depigitl, deoarece rasismul, din forma sa moderni, a devenit .ultramodern',: mult mai subtil $i mai greu de captat prin mf,surareareactiilor cognitive con$tiente, inevitabil cenzurateconform dezirabilitilii socialea rimpului. Tonrgi, cum vom vedeamai jos, la nivelul proceselor cognitive gi afective automate, rasismul estepuFrnic prezent gi poate fi detectatprin utilizarea tehnicilor de amorsare. 2.2.3. Alte modalitdli de estimare indirectd a prejudecdlii Pentrumisurarea prejudecitilor pot fi urilizate Si alte modalitifi, cum ar fi scalede tip Likert, Gutman, Thurstonesau Osgood. Nu le vom analizain detaliu procedura $i calititile psihometrice,pentru ci ele au fost deja prezentatein capitolul despre atitudini. Este important de menlionatfaptul ctr utilizarea acestorscalepentru identificarea prejudec[lii nu implici o viziune implicit consensuald parte evaluatorilor(aspecr din care nu impiedici totu$i calculul ulterior aplictrrii, de exemplu, a parametrilortendinlei centrale). Altfel spus, prejudecata sociald (consensuald) este dedusi in secundar din prelucrarea daaelor desprcprejudecdlile personale (ideosincratice). in general, comparativ cu situatia mf,suririi stereotipurilor in cazul prejudecltii, se pune accentpe acceptiunea prejudecilii ca reacgie personald,indivizii fiind impl4ig in persoane cu un grad redus (low-prejudicad) sau ridicat (high-prejudiced) de prejudccattr. -li)irrc :rccste modalitili de estimare a prejudecitilor implrtigesc o adeziune putclrr(il |'('rt|lr i(lcnlificarea aspectului evaluativ atitudinilorintergrupuri.insl al intergrupuri,leconsiderimmodalitdlide I)cllrrl ( ,r rlr rlirlrffln r.ltrtcta.factivinrca rrrrlrrr ( lrflt|(lcrillil()r. rit rrrlsrrr,rrr l(lcrrillcirrca direc(tr flfectului a intergrupuri a ' lr)\t lxr',rl'rl,r ||| || || ||||||||I|| rrrror tclrrrici ;rrrretlt.c psilrolr4liir l, rlirr 5i crrunitiv]r

2.2.2. Scalarusismului modern(Mcconahay, 1986)O datil cu trecereatimpului, normele egalitarisrcau devenit tot mai puternice irl srrcietiilileoccidentale.Exprimareadeschisl a prejudecetii fa1tr anumite grupulr de soci;rlc a devenit inacceptabiltr.Dactr atunci cdnd a fost propusl scala distanlei (il srrciulc anii '30) ea puteafi utilizattr pentruidentificarea graduluide prejudecurt (:r r';rtirrlir. nu rriti pu(e fi acceptabiltr pentrurealizarea unor snr(liirlrrpllanii '5o Rtt.\i.\L!ul rr?,r.riIpc carc il idcntil'ica mti exista,insil nlri rrrrrlli r.t((.t11tot.i l r nu si irlr(l)lt rl;t(li;r tlisl)?1rstrrr rri nrr tsisrrrrrl Arllt.ricltllitr('rrr1.l, l||| r.l ;t (.fit)]ititl ,,.l itr

2f}1

PROCUSti tN1ltR(;R( JRI Jt't

s l l l tl ( tl l l ' l l R l , l ' R l J l ,l )11( A l l $l l )l s ( l al M l N A l l I

2.2.4. Reaclia afectivd vizuald(Fazio al., 1995) automatd expunere la etCercetirile recenteau demonstratcd fiecare obiect pe care il percepemtrezegtein noi asocialii afective de intensitate diferite. Altfel spus, tot ce intrf, in cimpul perceplieine place sau ne displace,nefiind neutru din punct de vedereafectiv Din punct de vedere procesual, imediat dupl categorizareaunui obiect perceput $i activa.reaunei schemerelevanle, pe lingi patternul de asocialii cognitive se produce gi activarea hsocialiilor afectiverespective.De cele mai multe ori, acesteprocesese realizeazl implicit sau intr-o manierf, automattr. Urmele asocialiilor afective activate de continuturile cognitive precedentese regtrsesc in procesarea conlinuturilor actuale.Astfel, dactr,de exemplu, cuvAntul Ai trezelte asocialii afective pozitive puternice, acesteavor continua str fie ,,cadou" active $i si influenleze la rindul lor proceselecognitive subsecvente. exemplul in nostru, daci vom cere la un interval foarte mic de timp subieclilor s[ estimezedacd cuvintul .atractiv" estepozitiv sau negativ,viteza cu care ei se vor pronunga fi va mai mare datoriti afectului pozitiv rezidual activat de cuventul ,,cadou". DacI cuvintul subsecventar fi unul vldit negativ - cum ar fi, de exemplu, cuv6ntul ,,rtrzboi" -, atunci viteza de decizie va fi incetinitl. Aceastase va intdmpla datoriti pozitivE reziduali, inhibitiei conotalieiafectivenegativedeterminate afectivitatea de fiind nevoiede un timp mai lung pentru ca activareacategoriei ,,negativ" si ajungl la u^n nivel necesargi rispunsul sI fie emis (Fazio et al., 1986). In concluzie, amorsajulafectiv subliminal sau implicit poate facilita activareagi procesarea informaliei cognitive congruentedin punct de vedre afectiv cu amorsaqi in acelagi timp poate exercita un efect inhibator asupra activirii Si procesirii informaliei cognitive incongruente afectiv. Descoperireaacestorefecte a permis posibilitateaconceperii unei modalititi de mtrsurare directtr a prejudectrlii: prin intermediul amorsajului realizat prin imagini ale persoanelorce fac parte din grupuri etnice sau rasiale diferite. Logica este similari: daci subieclii au o reaclie afeccivi implicit negadvefaF de membrii unol grupuri ugor identificabile dupf aspectul fizic, atunci simpla expunere rapidi la imagini ale persoanelor acel grup va determinao facilitare a activf,rii 9i proceslrii din cuvintelor conotatenegativ gi o inhibare in cazul cuvintelor pozitive. Fazio 9i colegii sli (1995) au reugit si demonstreze experimental existenlaacestor efecteutilizind ca material pentru amorsaj imagini cu afro-americanigi anglo-americani. La aceststudiu au participatdou[ grupuri: un grup de negri (afro-americanil gi unul de albi (anglo-americani). Ftrri a descrie procedura, este important sll remarctrmfaptul cl majoritatea persoanelor au avut o reac(ie afectivl implicit pozitivi'r fali^de membrii propriului grup rasial. In acelagistudiu, cercettrtoriiau remarcat insi faptul ci pentru o parte dintlc subieclii albi, expunereala poze cu chipuri de negri a determinat reaclii afectivc pozitive. Mai mult decatatAt, reactiile afectiveiniliale ale albilor au li)st (ongruerrr( r gi cu comportamentul ulterior al acestora:ei au fost mai hincvoit,'r !ttt tttaiprrlrrr hinevoitori interacliunca cxpcrinrcnt:tlorrtlcttlrxrrcAtr lrrir,r ''ltrttu'r'll, 5r in cu dc rk

majolitrrtcu negativtr de negri, o prrle dintlc ci ill la1[ rrlbilorau incf,o prejudecattr o prejutlecatl pozitivl fa16de aceasd ras[. tc Studiul amintit mai sus este important pentru c[ demonstreazi citevl as1lcr. importante gi anume : 1) afectivitateaimplicit[ (adictrprejudecata)influenleazi atat natura con(inutrl rilor cognitive activate(adictrelementelestereotipului),cnt gi direclia pnx c sfuii acestora; 2) afectivitateaeste srans legatSde elementele cognitive - altfel spus,schenrclc cognitive contin nu numai asociatii gi conlinuturi cognitive, ci qi puterrr,.c asocialii afective; prejudecata 3) esteun predictor puternic nu numai pentru natura gi direclia plo in cesirii cognitive, ci qi pentru comportamentul relaliile cu grupul respectiv; 4) activareastereotipurilor sociale negative nu este obligatorie, ci mai curirtl estedeterminattr natura afectului intergrupuri, astfel incat distinc(iadintrc de persoanelecu o prejudecattrputernici (high-prejudiced)qi cele cu o slab?l prejudecattr (low-prejudiced)trebuie c[utat[ mai curind la intersecliadintrc dimensiuneaafectivf, qi cea cognitivtr. Sarcinilede amorsajelaluativ gi efectul de congruenti afectivi care se manifestrl in acesttip de sarcini au fost introdusede c6treFazio et al. (1986) qi au fost puse ir) evidenli in mai multe sfudii. Cercetfuile au demonstratcI amorsajul afectiv (al prejudecilii) se poate realiza 9i utilizAndu-se calitatede amorsecuvintele-etichetil in grupurilelinti. ce desemneazf,

2.3. Cum misurim discriminarea ?Estimareadimensiuniicomporcamentale atitudinilor intergrupuri nu a beneficiatde a modalittrli de identificare specifice,ci mai curind generice.Cu titlu de exceptic,ar)l putea discutadespre matricele de alocarea resurselor(Tajfel et al., l97l). in mod normal, fiind rezultatul proceselorcognitive (stereotipurilor) $i afectiv!' (prejudec[tii), in economiaplanului unei cercetlri discriminareaare statutde variir bil5 dependenti. Astfel, pe cale de consecinli, comportamentulde discriminarc sc poateprezeniasub cel pulin trei iposcaze sub forma unui rispuns verbal, non-verb:rl : metodagencricll saufiziologic. Pentrudetectarea in forma non-verball se folosegte sa Pentrucaptareartrspunsurilorverbale se folosescchestio de observaliesistematictr. nare. Captarearnanifestdrilorfiziologice a atitudinilor se poate realiza prin identili piclii. careaunor reactii cum ar fi rata pulsului, ciclul btrtiii inimii, conductibilitatca micronrigctrriale mugchilor faciali sau dilatarea pupilei (procedura, de celc rrrri de mulrc ori. cste similari celei implicatein sarcinile amorsajafectivqi sc alll irr I( err afectivtr). striurs;i lt,ll||ri1 tlintensiunea

jirys'


Recommended