Home >Documents >09 Nastas - Stereotipuri Si Prejudecati

09 Nastas - Stereotipuri Si Prejudecati

Date post:07-Jul-2015
Category:
View:167 times
Download:0 times
Share this document with a friend
Transcript:

Stereotipuri, prejudecifi gi discriminareDorin NastasPREFATACapitolul esteconsacratatitudinilor intergrupuri. intr-o primtr secliunesunt oferite o seriede definilii Siprecizdri conceptuale care exprimi viziuneaautorului asupraa ceea ce sunt gi cum interactioneazd.intreele stereotipurile, prejudecSlilegi discriminarea. Cea de-a doua secliuneesteconsacrare modalitdlilor de mdsurarea atitudinilor intergrupuri, iar ultima secliuneprezintl o selecliede teorii asupraatitudinilor intergrupuri.

Costel a fost condamnatpentru furt gi dupl ce a iegit din inchisoare a incercat sd se angajezeca ldctrtug,meserie pe care o invl1ase in timpul ispdghii pedepsei.Mereu a fost respins. Disperat, a plecat str munceasctr Tiucia, unde a lucrat ,,la negru"... in tocmai ca llctrtug, producAndacelelaclte pe care le glsim din abundenli in magazinele din Romdnia! Revenit in [ar[, cautii din nou un loc de munc[. Duptr ce rtrmanefdrtr bani gi nu reu$e$te se angajeze,comite impreuntr cu vechii prieteni un nou furt gi sf, ajunge iar la inchisoare.Pesteun an Costel va fi din nou liber gi... aceastiiperspectivd il cam sperie: nu gtie ce va face... (Sursa: Mdrturiaunui delinut.Comunicare personaltr)

1..Definifii gi preciziri conceptuale1.1. Atitudini sociale,atitudini interpersonale gi atitudini intergrupuriAtunci cAnds-a discutat despreatitudini gi schimbareaatitudinilor ne-am concenrrar atentiaasupraraportirii individului la o serie de obiecte,fenomenegi procese sociale (atitudini sociale) sau subiectri sociali consideragi individuat (atitudini interpersonale). Datoritil irnportanleideosebitepe care o au in viatracotidiani atitudinile fag de gruc purilt' srrt r;rf lrttitudinileintergrupuri),psihologia sociali le studiazlintr-un domeniu n :tl)in.t(' ',ll''l rtrrtltilc :rsupra stereotipurilor, prejudecdlilor discriminlriipot fi, qit'. i t t l t t t l t , t r r r r t r r , 1 , l l 'r r n 1 1 ',1 s1 1 ';'l tl c.ttl i tt'l tr C i r d i sctr l i C i tl csp r C :r ti tu cl i n i . Ji n cn r si l

l5t r

l' l{ ( ) ( ' l:lili lN l l,l{ ( ;Rtl l '(l l (l

S ' l l l R l i (l l l l ' (rl tl , l ' R l ' l l rl )l r( A l l 5l

l )l S ( R l Ml N A l { 1

.' 1/

pcn(ru cll in motl menlion5m aceastl legdtur[ intre cele doud arii de cunoaqtere frecvent se uitd c6 stereotipurile, prejudecdtile Si discriminarea sunt Jhlete diferitc ale atitudinilor intergrupuri. intre elementelecognitive, afectivegi comportamentale/conativc Clasicadistinctrie gi ale atitudinilor se regdsegte atunci cdnd ne indreptdm atentia spre reactiile indivigrupuri sociale sau indivizi aparfinAndacestora.In acestsens, dului confruntatcu stereotipul (vezi gi caseta 1) se referi la dimensiuneacognitivd sau raportareapreponderent cognitivd la un grup sau reprezentanti ai acestuia, preiudecata - la dimensiunea afectivi, iar raportarea preponderent afectivd si discriminarea - la comportamentaledeterminatede componentacomportamentall sau la consecintrele stereotipurigi prejudecili (Fiske, 1998; Brewer gi Crano, 1994). Caseta1 nofiunii de,,stereotip" Originea Ei evolufia/acceptiunileTermenul ,,stereotip" are o istbrie considerabild, de peste 200 de ani. Inilial - in lTgg - a fost propus p"nt- u identifica formele metalice ce servescla imprimarea l. cligeelortipogiafice. itimologic, el este compusdin doul cuvinte greceqti strrro, (,,rigid") Si tupos ("urmX"). Primii care au preluat acestterrnenau fost medicii psihiatri, care l-au utilizat intr-o forml ugor modificattr - stereotipie -, pentru a descrie repetareafrecventtr9i aproape mecanicl a unor gesturi,posturi sauexpresiiverbale.La ora acfuald,psihologii clinicigti gi etologii folosescin continuare acesttermen pentru a se referi la comportamente de rutinl, rigide 9i care se repeti cu regularitate. in indexul PsychologicalAbstract. aceasttracceptiune a termenului este prezentattrca 5i ,,stereotypedbehaviours", in timp ce viziunea psihologilor sociali corespundecategoriei ,,stereotypedattitudes"' perspectivei ce Primul care a folosit termenul .stereotip" in accepliunea corespunde ziarist americanpe nume Walter Lippman. El psihologiei sociale a fost... un celebru publicl in 1922 celebra carte Public Opinion, unde ofer[ mai multe definitii ale conceptului, cea mai vehiculat.iifiind aceeapotrivit cdreia stereotipurile sunt .imagini ce se gtrsescin mintea noastrd", constituind "hirgi pentru a ne ghida in lume"'

l l cl trl i rl c iilt r c cclc dou[ conr ponent c alc sclr cr Dcidc gr r r ll llll sllnl sir t t lllt ' Deocaltrrllrtt\, tlatcle acumulatenu sullt suficientepentru a claril'ica itttru totul tnothrl in care aceste componente se influenteazi reciproc.

1.3. Stereotipurile,prejudecifile gi discriminareapot fi pozitiveAtunci cdnd auzitride obicei utilizindu-se cuvintele ,,stereotip", ,,prejudecatii". lor ,,discriminare",de celemai multe ori conotatia estenegadve.Altfel spus,suntcnl inclinali sd credem c[ aceste cuvinte se referd esenfialmentela ,,lucruri rele" imagini negativefatr5de un anume grup, o judecat[ nefavorabil5despreun grup, url comportament cu consecinle negative pentru cineva. Aceastd uzanld negativistl irl cotidian a determinat ca gi termenii gtiingifici respectivi sd fie utilizafi in sens negativ, chiar de cltre unii psihologi sociali. Este adevlrat gi faptul cd majoritatca cercetirilor clasice opereazdcu o acceptiuneimplicit sau explicit negativd a celor' trei concepte. insi cercetdrile mai recente gin cont de faptul ci stereotipul, prejudecata qi pot fi atatnegative,cAt gi pozitive. Mai mult decAtatdt, de cele mai discriminarea sunt complementare:a discrimina negativ membrii outgrupului multe ori, acestea presupunein acelagitimp o discriminare pozitivl a celor ingrup. O alti cauzi a perceperii preponderentnegative a celor trei termeni poate l'i mai mare a relatriilor intergrupuri conflictuale care pot determina legatd de salienga elaborareagi impirtdgirea unor stereotipuri universale despre relaliile intergrupuri ca fiind esenfialmenteconflictuale.

2. M[surarea atitudinilor intergrupuriEfortul teoretic gi empiric in psihologia sociald a fost concentrat in special asupril misurlrii dimensiunii cognitive a atitudinilor intergrupuri - a stereotipurilor.Aceastir stare de fapt va transpare$i din conlinutul acesteisectiuni.

ale 1.2. Stereotipulgi prejudecataca elemente schemeide grupDeoarece progresul perspectivei cognitive in psihologia sociald a oferit un limbaj universal pentru integrarea diverselor domenii ale psihologiei sociale qi chiar a diferitor discipline (Hamilton, Devine gi Ostrom, 1994), este important s[ facem uz de acest limbaj universal atunci cAnd ne referim la stereotipuri, prejudecl(i ;i discriminare. Conceptul, cred, cel mai vehiculat in psihologie sociali cognitivd este cel de schemd.Se disting mai multe categorii de schemecognitive, printre care se regdsesc Si schemelede grup. Astfel, stereotipurile gi prejudecilile sunt elemente ale unci schemede grup : stereotipul reprezintl continutul declarativ al unei schenrcde grup, c;\ in timp ce prejudecata esteengramaafectivf,care se presupune t'slt' ;tt;t;al5tlt' gi cu Stereotip care Seactiveazlimpreund con(inululcrlgniliv;rl ;r(r"'lrrr,l

? 2.1. Cum misurim stereotipurileConceptul de stereotip lansat de Lippman nu a fost univoc gi riguros definit clc empirici. acesta.In plus, autorul nu a sugerato manierdclari de operationalizare Totugi,psihologii sociali s-au ardtat imediat fascinalide acestconcept,astfel incit manierelede abordareempiricd au apdrutla scurt timp dupl publicarealucrlrii lui Lippman. a stereotipurilor prcsill)us Pentruo perioad[ de mai bine de 40 de ani, mdsurarea pe diverse itlt'rrtificarea mizdndu-se criterii. acestuia continutului in spt't'i:rl

l' l{ ( X' l:Slr lN l l:l{ ( iltt Jl 'tl l {l

\ I l ,l { l i ( ) | l l ' l ,l tl , l ,l ttl .l l l l )1,(' A | | :j t t)t} i (' ti l MIN A R |

.t1,)

2.L.1. Metoda identfficdrii vizuale (Rice, 1926) Pornind de la una dintre cele mai vehiculate definilii ale stereotipului propuse de Lippman - ,,stereotipurilesunt imagini in mintea noastri" -, Rice (1926) a sugerar ci daci stereotipurilesunt imagini care ne ghideazi in lumea social5, atunci existenla poatefi misurati prin metodaidentificdrii vizuale a apartenenlci sauabsenlaacestora la diferite grupuri sociale. Rice a prezentatunui grup de 141de persoanenoui pozt' extrasedinziar. Subiecgilorli s-a spusci in pozele respectivese reglsesc un traficant de alcool, un premier european, un lider de sindicat, doi fabricanli, un editor, urr bolgevic, un senator american gi un finangator.Primele 6 persoaneau fost relativ u$or recunoscute(rata recunoagteriidepigea rata probabilisticd). Cel mai dificil dc identificat a fost bolqevicul (doar 9 persoane), gi asteapentru cdpoza utilizati nu corespundea stereotipului rlspAndit la aceadattr. De fapt, bolgevicul din pozd nu er:r altcinevadecit ambasadorulsovietic la Paris: era bine imbrdcat, nu purta barbd gi aveaun aspectdistins. Abordarea lui Rice este clar c[ nu ne oferl prea mult despre continutul stereotipului. $i astapentru cI nu putem gti cu siguranli care elemental pozei este sau nu esential pentru continutul unui stereotip. Interesul pentru metoda recunoagteriivizuale nu a gisit mulli suslindtori, insl principiul utilizdrii informatrieivizuale in studiul stereotipurilor a fost folosit de mai mulli cercetdtori. Acest principiu estedeosebitde important, mai ales atunci cAndse discuti despre categorizareasociald implicit[ gi activarea automat[ subsecventl a stereotipului, aspectecentrale pentru abordareacognitivtr in psihologia sociali. 2.1.2. Metoda listei de trdsdturi (Katz gi Braly, 1933) Probabil aceastd metodd este cea mai cunoscutd$i mai frecvent utllizatd,modalitate de a mdsuracontinutul stereotipului - este metodalistei trlslturilor de personalitatc propusd de Katz qi Braly (1933). Metoda este foarte simpll gi urmlregte in mod direct/explicit identificarea stereotipurilor consensualesau soci

Embed Size (px)
Recommended