in

EDITATA' ,DE REVISTA '

ŞTIINŢA; o

•

CRIŞAN FĂGERAŞU

IUBIRE DIN ANUL 41.042 « * * * *

Coleclia .Povestiri şiimlifico-Wastica" 8 6

R E Z U M A T U L C A P I T O L E L O R P R E C E D E N T E

/n ctivtntut său introductiu, autorul iie-a vestit că, deţt trataţie tn anul 50.000, va lnlă(!i.a evenimente petrecute cu 9.000 (te ani îna­inte de epoca lui, adică in anul 41.011.

tn acel an, in mijlocul omenirii trăitoare pe ncnumăfaie planete, a (îţnit „Arca lui Noe", o rachetă plecată prin mileniul 9, da cure nu se mai ţtia nimic. Viteza mare a făcut ca timpul de pe bprdul ra­chetei $1 cel de pe planete să nu fie acelaşi: In vreme ce pe Pămlnt şi pe celelalte planete au trecut 30.000 de ani, la bordul rachetei n-au trecut decit o mie. Ca rezultat, oamenii de pe „Arca lui Noe" — descendenţi ai navigatorilor cu care racheta îşi pornise zborul — sint oameni de „tip vechi", care, spre deosebire de oamenii ana-iui 41.041. mai au obiceiul de a dormi, nu trăiesc pină la vlrsta de 400 de ani, nu slut saaanU cu 20 —30 da specialităţi.

Această inferioritate [ace ca adaptarea lor tn mijtocul^noii ome­niri să fie foarte dificilă, iar utiii chiar încearcă, fără suc^, să se sinucidă. Insă, datorită eforturilor Omenirii, ei işi găsesc IncHul cu Încetul calea: Tini lucrează la o uzină de microbi necesari digeUiei. iar Pit U ajută pe savantul Mils la cercetările sale. Salvarea ,yArc»i. lui Noe" ca .şi reeducarea supravieţuitorilor se datorase In mare mă­sură lui Ols, un bărbat in virstă de 232 de ani, administrator al Pă-mintalui. care a devenit planetă de odihnă şi muzeu. Acesta se inte­resează acum in mod special de Lu, o curajoasă supravieţuitoare de pe „Arcă", prietenă cu Pit,

3

(Conlinuaie dSn numărul trecut)

C A P I T O L U L X I X .

S t ă t e a u în t in ş i pe Iarbă . Doi sor i , cel a r t i f ic ia l , de noapt f , c a r e | i n c n lo tu l fostei Liine ; l

c a r e t o c m a i a p u n e a , $1 cel n a t u r a l , c u p r i n s de fIScSrite r j s â r i t u l u i , l u m i n a u vnstii l pe i sa j de m u n t e . T r a n d a f i r i a lb i , degi-avi l icaj i , 1n.il|i de patr i i -ci i tci m e t r i , cu pe ta le le g r o a s e c i t un b r a | de om, to t t i ţ i i nexp l i ­cab i l d e f ragi l i ţ l SUHVI, r ă p u n î i l e r l p r in n e c o n t e n i t a lor exploz ie de m i r e s m e , se luau la î n t r e c e r e cii b raz i i a l b a ş t r i , a c ă r o r t u lp ină l u m i ' n e s c e n t ă , b ă t i n d in ve rde , e r a intr-cin necon t en i t d i a l o g c u r a e e l e pa r cS in ro f i t e In toc a le ce lor doi so r i .

T o c m a i t r e c u s e ora de n i n s o a r e . Muntif co l fo ros l $1 n e m l ţ c n t i e v o c a u o a p r i g ă l in i ţ t e , nc tu lbura t& de n i m e n i . Nici o m a ş i n ă de zbu ­r a t n -avca voie s& p ă t r u n d S sub 30.000 m in a c e a s t ă zonă , ca s ă nii s p e r i e p ă s ă r i l e , î n d e o s e b i sens ib i le le p r iv ighe to r i de zi . c a r e c l n t a u aiscunse in p a l m i e r i s a u in flonrefl u r i a ş i lo r t r a n d a f i r i . Un v in t ice l c a l d foşnea , p a r c ă g e n i i n d s u b p o v a r a mi i lor dc m i r e s m e ale flori lor ţ i H e r i u n j e l o r a u r i t e , m a r i c i l p u m n u l — polenul aces te i v e g e t a ţ i i e x a l t a t e . E ra unul d i n t r e ce le m a l r e u ş i t e p a r c u r i de pe g l o b . n u m r t „ R o m i n i a " , in a m i n t i r e a republ ic i ) c o m u n i s t e c a r e e x i s t a s e c i n d v a pe «ces t e m e l e a g u r i . Ei s t ă t e a u l i i l inţ l pe i a rbă , l&slnd s o a r e l e p r i n c i p a l

s t r ă p u n g ă d in d e p S r l ă r i . — Totuş i , s p u s e g î n d i t o r O l s , c inc i sp rezece î n c e r c ă r i de siti

ds re î n s e a m n ă m u l t . Aş vrea să ş t iu c a r e | i -e s t a r e a s u i l e l c a s c S . — Cinc i sp rezece nu î n s e a m n ă m u l t , se î n c ă p ă ţ i n ă Lu m i i l l i l ,

tS-ş l r idice ochi i . • E ra a d o u a o a r ă c î n d s t ă t e a de vo rbă cu Ols , avea iJi i im e f

o m u l ace s t a p u t e r n i c vrea s-o sa lveze de s i nuc ide re ţ i s-ci IO1II>I'IIM-A p e n t r u r c c i ş t i g a r e a m a i r a p i d ă a c e lo r l a l ţ i n i iufrugial l . Nii l i idrA/i ica i.^-l p r i v e a s c ă ; tofi oameni i d in ju r li p ă r e a u n i ş t e |lr(lll•^nr| n i i r l şl s t r ă l u c i t o r i , de loc o a m e n i , un fel de o r g a n i s m e s i tp r r ioa r r , niul l ma l per fec te , c a r e iji sco tocesc l ă r ă de l i ca l e | e suf letul şl l | l «tilrtinc «Ii i

n pe ripat .—

de iu te g t n d u r t i e , i nc i t t ' - c p inS şi să m a i g i n d e ş l i în p r e z e n t » l o r ! Î ş i a m i n t e a d e p ro fe soa ra e i , s u p e r b a Ma lun i a , i a r a cum, in fafa lui Ols , a v e a aceeaş i s e n z a ţ i e de i n c t i e t a r e .

— Nu e m u l t l r e p e t ă ea î n d ă r ă t n i c . 15 a " Înce rca t , e d rep t , da r a p r o a p e 1.000 s-au j ! r c a d d p t a t , In t r ind in m u n c a . Unu l d i n t r e noi i ţ l a j u n s in c l a s a a 14-a I T im ţ i -a I r lmi s , o d a l a cu c a d o u l a ce l a s u p e r b , o s c r i s o a r e f o a r t e f r u m o a s ă , iar P i t — a d ă u g ă &a j l m a i s l in-j e n i t ă —, P i t , ştii p rea b i n e CC d e p a r t e a...

— Ş t iu , î n c u v i i n ţ ă r e p e d e Ols , mi -a p lăcu t ţ ! c u t i a a c e e a a r t i s t i c i p l i n ă de m i c r o b i , pe ca re m i - a t r i m i s - o T i m . Nu î n ţ e l e g I n s ă d e c« n u vre i să pleci pc p l a n e t a Qiind, u n d e e nevoie d c t i n e . Nu, nu t pr»> t e s t ă el , v ă z i n d că Lu v r e a s ă - l î n t r e r u p ă , l a s ă m ă s ă v o r b e s c : Inlo-l eg , ni!-l m a i iubeş t i . . .

Lu r ă m a s e eu f i g u r a î m p i e t r i t ă , f ă r ă să-i r ă s p u n d ă . — Vezi ? Tac l ._ nu poţ i s ă r ă s p u n z i n i m i c . În ţ e l ege , L n , s t a r e i

suf le tu lui t ău m ă î n g r i j o r e a z ă . Şi de uceua a iu s t ă r u i t a l ! t de m u l t c a s ă te expl ic i . A c e s t a e s i n g u r u l mot iv . Allfcl dc ce l a - a j a m e s t e c a In v i a ţ a la 'i De a c e e a v r e a u să-tnJ ejtplicL

Lu se s u p ă r ă : - S i n t l uc ru r i c a r e n u se pot e x p l i c a I m e d i a t , d i l a r d a c ă sin)!l

că ex i s tă un mot iv . — Ins i s t d in n o u ţ l d in n o u s ă - m i spu i p r e c i s ; c a r e e s t e >tarcA

t a su f l e t ea scă ? — Ti-am m a i s p u s că e g r e u d e exp l i ca t . U i t e , fă o c a s ă şi o s*

î n c e r c să-t i exp l i c . O l s işi s m u l s e i m e d i a t de la b r i u r evo lve ru l l u m i n e s c e c t . Scoase

d in toc c i t eva foiţe m e t a l i c e şi , s cob ind p ă m i n l u l , p a s e i n t r e e le pu ţ in h u m u s şi coa ja d e s p r i n s ă d e pc un b r a d d e a l ă t u r i . M e ş t e r i a ş a v reo z e c e m i n u t e , d e s c n i n d p l a n u l une i v i le şi suc ind m e r e u c a d r a n u l r e v o l ­ve ru lu i . La u r m ă , a p ă s ă iu te pc un bu tun .

Cu un u ru i t d in a d i n c u r i , o p o r ţ i u n e dc pa j i ş t e d in f a t ^ lor se p u s e in m i ş c a r e . S u b ocliii fcteî , p r i t i l r -un p r o c e s de c o m a n d ă şi t r a n s m u t a r e pe ca lea unde lo r , p ă m î n t u l se r i d i ca s i n g u r , t r a n s î o r m i n -d u - s e în z idur i , in m e t a l e , in le ino , in m a t e r i i p l a s t i c e Şl l u înd t r e p t a t . în m a r e , f u n n a p l a n u l u i i m p r o v i z a t de O l s pe tocu l r e v o l v e r u l u i .

Nu t r e c u s e r ă decî t c i t eva c l ipe . Pe locul p i n ă a t u n c i p u s t i u M î n ă l ţ a , cu a d e v ă r a t r ă s ă r i t ă d in p ă m l n t , o v i l ă cu d o u ă e t a j e . B i r n e l * m a r i dc b r a d l u m i n e s c e n t ii d ă d e a u un a spec t coche t .

~ Pof t i ţ i , va r o g 1 s p u s e el s o l e m n , i n t r e b u i n ţ i n d p l u r a l u l , In v e c h e a l imbă m o n d i a l ă a P ă m î n i u l u i .

Lu p ă t r u n s e î n ă u n t r u , r i z i n d s t i n j e n i t ă . O l s t n c h i s * u j a d u p ă el. s c u z i n d u - s e cu un g e s t ;

— D u p ă cura vezi , i n t e r i o ru l e des tu l de s ă r ă c ă c i o s . N - a m a v u t t i m p ; o c a s ă se r ios c i z e l a t ă n i i - a r fi c e r u t pe p u ţ i n o J u m ă t a t e

o r ă . D a r e r a m g r ă b i t să-fi a i tu s t a r e a s u f l e t e a s c ă ; pof t im, f i -am î n d e ­pl in i t dor infa , a c u m i n d c p l i n c ţ t c - o ţ l t u pe a m e a , la fel de iu te . C h i a r n e c i z e l a t ; v o rbe ş t e -mi a ş a , ncş iefu î t , c u m e b a n c a a s t a pe caire l « inv i t să ş e z i ; s p u n e - m i ce g î n d e ţ t i , ce s imt l , de ce nu vrei s ă pleci pc p l a n e t a C i n d şi ce in ten | i i de vi i tor a l .

Mas iv şi h o t ă r i t . p a r c ă u m p l e a t o a t a o d a i a , şi Lu s imj i că nici nu m a i p o a t e să r e sp i r e in f;i|a u r i a ş u l u i a c e s t a .

— S ă . m e r g e m to tuş i a l a r ă , s u r i s e ea t i m i d . C r e d e a m că o s ă d u r e z e m a i m u l t f ab r i ca rea case i : a m vru i un r ă g a z ţ i . . . şl un s imbol .

Se l u n g i r ă din nou in i a r b ă ; O l s , ca s a nu s t r ice a s p e c t u l pe i s a ­ju lu i şi ca să fo losească to tuş i e n e r g i a I ros i t ă , expcd ie ca!.a p r in v ă z ­duh , la un c e n t r u de o d i h n ă a ş c x a t p e c e l ă l a l t p o v i r n i ţ al m u n t e l u i , apo i o i nvă iu i pe Lu i n t r - o p r iv i re p o n m c i l n a r e .

— Sin t ab i a in c lasa a 12-a, vorb i ea incc t , la n ivelul copi i lor dc 16 a n i . Ui te , in fata n o a s l r ă e r a p ă m i n t şi a a p ă r u t o v i lă ţ i n - a m p u t u t să p r e v ă d c u m va a r ă t a . La UI e s t a r e a m e a s u f l e t e a s c ă . Nu pot s-o p r e v ă d . A m i m p r e s i a că voi t lnefi b u t o a n e l e de c o m a n d ă , E u m i l i t o r . Î n c h i p u i e )î o m a r e nuil t j i t ie de o a m e n i ca re u r m ă r e ş t e m u t a ­rea unei p l a n e t e , şi i n t r e e i , ră t i ic i t , u n cop i l . Mai mic . el nu v e d e p l a n e t a , nu vede decl t g e n u n i h i l o a m e n i l o r i n t r e ca re s-a r ă t ăc i t . P a r ­t i d a se j o a c ă la un nivel p r e a ina t t p e n t r u mine , b u t o a n e l e de c o m a n d i se a t l ă u n d e v a , d inco lo de î n ţ e l e g e r e a m e a .

— De s i g u r , a r ft s implu , o b s e r v ă Ols , d a c a suf le te le v o a s t r e a r a v e a nevo ie d o a r dc -un butoi t şi de c i f iva a r h i t e c ţ i . Nu cred in să că suf le tu l o m u l u i va a j u n g e vrer )da tă in a c e a s t ă s i tua j i e .

-~ tn or ice c a z , vei a v e a c e v a t i m p s ă vezi c u m e v o l u e a z ă l uc ru ­r i le . Cred că m a i al de t r ă i ) v reo 300 de a n i .

Vorb i se r î z înd , cu un r is mic , a d t n i r a t i v . şi to tuş i necă j i t . — A, n u , r ă s p u n s e O l s s u r p r i n s , am ab ia 235 a n i , nu -mi mai

r ă m i n e d e t r ă i t deci t m a x i m u m 180, d in t r e c a r e v reo 15—20 an i d e b ă t r l n c ţ e .

— Şi m i e v r e o 50, cu l o t u l ! r i p o s t ă f a t a . P o a t e c-o să alumg s ă - m i iau e x a m e n u l d e m a t u r i t a t e Ia v r e o 90 de ani , t am. in b ine î n a i n i e d e a m u r i . Crez i că a s t a p o a i c să m ă lase n e s i m ţ i t o a r e ? Mi se î n v i r . tesc t o a t e g i n d u r i l e in C i i | ' .

O l s z i m b i . — Şt i i Ce m ă i n t r i g ă ? î n t r e b ă e a . Nu ş t iu c u m a ş p u t e a fin

E ceva. . . I n sf i rş i t . . . n i c i o d a t ă niî se vo rbeş t e ia ş coa l ă de sp re l c u m s a ob ţ i nu t p r e l u n g i r e a vie ţ i i .

O l s SC d e z i ă n ţ u ! î n t r - u n r i s in hoho te . — Eşt i p rea m i c ă , r ă s p u n s e el d u p ă un t i m p , ş l e r g i n d u - f | i a i r : -

mi l c , î ncă n a i a j u n s la lec | ia r e spec t i vă . Copi i lor di- v i r a t a v o a s t r ă î n c ă nu II se exp l i că a s t a .

Se l e m e a t o l u ţ l să nu d e ţ t e p t c vechiul complex de in fe r io r i t a t e in suf le tul fiinfei s l abe ţ i iu te p ie r i toa re d in fa |u sa , ca re ab i a d e m a i a v e a 30 de a n i de t i n e r e ţ e în fafă . A d ă u g ă deci , pc un t on c i t se p o a t e de s e r i o s :

— Ui te , une le chest i i o s ă ţî le s p u n ă Ma lon l a , în p a r t i c u l a r . Ett, c a o m a l epoci i mele , nu m ă Jenez s ă le d i s c u t cu or ic ine , d a r nu ş t iu d a c ă tu . . .

— Nici eu, g l ă s u i Lu d i rz , s i m ţ i n d că , d e v r e m e r e n-a p u t u t p r e v e d e a p a n t a pe c a r e va a l u n e c a d i s cu ţ i a , a c u m nu m a i p o a t e să dea î n d ă r ă t . Nu ui ta că t o t u ţ i s t r ă m o ţ i i mei se t r a g d in mi l en iu l 9 I S in t d i n n e a m de nav iga to r i . . . nu m ă i m p r e s i o n e a z ă nimic. . .

P r i n a u r e o l a d e r a z e a lbe băti i id in g a l b e n , c a r e c u p r i n d e a u pie­lea liii Lu, Ols v ă z u că o b r a z u l ei a roş i t .

— Noi nu ni in l in i n i c i o d a t ă , s p u s e el foar te s c r t o s ţ l - v o i t p r o l e -so rn l , p u s t r i n d dour in fundul ochi tor c e n u ţ i i - a l b a ş t r i un l icăr g lu ­m e ţ . Nu s p u n e m n ic ioda tă nici uii icar m inc iun i c o n v e n ţ i o n a l e . Dc c e să s p u i că nu te J e n e a z ă n imic c ind văd ca ai r o ş i t ? A m impre ­sia că p i n ă şi a b s e n ţ a h a i n e l o r p i n z ă te r u ş i n e a z ă .

Lu îşi m u ş c a buze le ţ i vorbi î n c i u d a t ă :

— D a , e a d e v ă r a t , nu m - a m pu tu t o b i ş n u i cu î m b r ă c ă m i n t e a a s t a de u n d e I Mi se piare m e r e u că s int d e z b r ă c a t ă — şi iu t imp ce Lu s p u n e a a s t a , O l s o b s e r v ă că Toşeaţa de pe o b r a z i s-a î n t i n s p î n ă d incolo de u m e r i .

— E s i m p l u t e x c l a m ă e l , e a t i t de s i m p l u , înc î t nici la ş c o a l ă nu se m a i expl ică , a ţ a c u m în ş c o a l a de pe v r e m e a v o a s t r ă nu II se exp l i ca e levi lor de ce s in t î m b r ă c a ţ i cu h a i n e de p inză . Î n a i n t e h a i n e l e e r a u mi j loace d e a p ă r a r e c o n t r a f r igu lu i ţ i c ă l d u r i i , c o n t r a z g i r i e t u -r i lor şi a to t ce vre i . î nce tu l cu înce tu l , e le a u c ă p ă t a t şi o funcţ ie es te t IcS-soc ia lă tot m a i i m p o r t a n t ă . Con te se l e , s i z i cem, p u r t a u d a n t e l e nu at i t ca să se a p e r e de friK în b u d o a r e l e lor , cit ca s ă se î m p o d o b e a s c ă ,

— Nu te mal o s t en i , îl opri Lu, i i i | e l e g că m a i t i rz iu . c î n d clinwi a î n c e p u t s ă fie r e g l a t ă , h a i n e l e ţ i - a u pi i : rdu t funcţ ia p rac t i că . To tuş i ! e greu s ă te ob işnuieş t i cu un lucru c a r e a d u r u t v reo 30 de mi le­ni i . O m e n i r e a nu r e n u n ţ ă la n i m k ţ i . . . nu ş t iu c u m să s p u n . . . t o tuş i e s l c t i ca . . .

— F u n c ţ i a e s t e t i că a spor i t | se î n v e r ş u n a Ol s , şi cea m o r a l ă la lei , ba a m a i r e a p ă r u t , a p r o a p e p r e d o m i n a n t ă , şl cea p r a c t i c ă . Es te t ic , ha ine l e vechi m ă r e a u f a rmecu l ţ l m i s t e r u l co rpu lu i , ii re l iefau f runn i -se ţ î le şi îl ascunOeau imperfeL | luni!c, El b ine , r a z e l e n o a s t r e de azi au ace laş i rol , căci n u m a i scr i i tor i i f an tas t ic i işi p u t e a u înch ipui că In v r e m e a n o a s t r ă v o r ex i s t a d o a r o a m e n i f rumoşi . U n d e l e s in t s c -l u i l r a n s p a r e n t e . iau fo rmă de fa ldur i , vă lur i e t c , s t r i n s e pe corp sau l a r g i , s u b ţ i a z ă s a u î n g r o a ş ă , d a u u n colori t m a l viu s a u m a i a t e -

n u a t , s u g e r e a z ă a n s a m b l u l f r u m o s a l co rpu lu i , r e l i e f e a z ă une le părf i ţ i a s c u n d a l te le , tn funcţ ie d e g u s t u r i p e r s o n a l e , rnodă , f r u m u s e ţ e a f c o r p u l u i o m e n e s c fi t o t ce vrei . . . ^

— A s t a î n s e a m n ă , i n t e r v e n i Lu cu un z i u i b c t mic ţ l s t în jen l t , '| c ă p e r s o a n e l e c o n s i d e r a t e d e vot c a m a i f r u m o a s e s i n t d e z a v a n t a j a t e , ] d e o a r e c e r a z e l e le p r o t e j e a z ă m a i puf ln . 'i

O l s începu iar s ă r i da , pr ivi in a l t ă p a r t e ţ i c o n t i n u ă : j — O m u l u i p u t e a să-i fie r u t i n e d e o r g a n i s m u l Iul d o a r a t u n c i ;

c ind m a i î n fn in f a s ă r ă c i a , liolite. In t emper i i l e , p r e j u d e c ă ţ i l e , v ic i i le , | i m o r a l i t a t e a ; n u u i t a că u n d e l e n o a s t r e de a s t ă z i , p ă s t r i n d fo loase le )

n e c e s a r e a le m o r a l i t ă ţ i i , s po re sc Infinit f a rmecu l ţ i f r u m u s e ţ e a pe i c a r e o i r a d i a z ă u n i t a t e a suf le tească ţ l t r u p e a s c ă a f i inţei u m a n e . E ) ţ i p r a c t i c : u n d e l e e c o n o m i s e s c s u b s t a n ţ ă , nu au n e v o i e d e s p ă l a t , re¬ d u c t i m p u l d e „ î m b r ă c a t " ţ l „ d e z b r ă c a t " la o s i m p l ă a p ă s a r e d e bu- \ t on , a d m i ţ i n d că c ineva v rea „ să >e d e z b r a c e " . R a z e l e s in t i zo la - i t o a r e t e rmice ţ i a n t i m i c r o b i e n e per fec te , l ă s înd t o t u ş i l a r g desch l j l , : p e n t r u o x i g e n a r e , a b s o l u t to ţ i por i i co rpu lu i , In p l u s , ele fac v e t u s t ' vech iu l c o s t u m i n t e r p l a n e t a r dc t ip s c a f a n d r u ; se l ă ţ e sc In forme lu- | i n i n o - d i n a m i c e şl a ju tă o m u l ru a lu t tc î c i n d z b o a r ă tn vid, in j a f a r a r a c h e t e i , s ă - ţ i p ă s t r e z e ox igen în ju r , s ă desp ice ma l iu te med iu l i ex te r io r . De p i l d ă , c ind a m s ă r i t d e pe P a m î n t pe r a c h e t a , în apăra¬ r e a t a . . . \

Şl d e o d a t ă O l s se î n t r e r u p s e , i a r Lu se sintţl ro ş ind p î n ă la c ă i - ; c t i e . B ă r b a t u l de l i n g ă ea nu s p u s e s e „ î n a p ă r a r e a r ache t e i v o a s t r e " ? d In „ a p ă r a r e a t a " , \

— S p u n e a i c e v a d e s p r e p r e l u n g i r e a vieţ i i , I n g ă î m ă ea t i m i d , m a i ; m n l t c a s ă s c h i m b e v o r b a . j

Ols , p u t e r n i c u l O l s , sc i n t i m i d a s e ţ i e l ; se s i m ţ e a m u l ţ u m i t c ă se : p o a t e r e fug ia i n t r -o d i z e r t a ţ i e ş t i inţ i f ică :

— Şoarece le , s p u s e el d in sen in , t r ă i e ş t e 3 ani , d a r d e v i n e m a - ] t u r In 3 lun i . La fel, m a j o r i t a t e a raamiîerelor che l tu iesc pr in c r e ţ - j t e r e c a m a d o u ă s p r e z e c e a p a r t e a vieţ i i . La o m î n s ă c r e ş t e r e a r e p r e - • z e n t a a p r o a p e J u m ă t a t e d in v i a ţ ă : b ă r b a t u l c r e ş t e p i n ă la 2 0 — 2 3 - | d e a n i , d a r c o n s o l i d a r e a s i s t e m u l u i o sos se t e r m i n ă pc la 30. L a fel, p e p l an sp i r i t ua l , un om i ţ i t e r m i n a s tud i i l e dc î n a l t ă ca l i f i ca re a b i a ^ p e la 30 de ani . O r v i r s t a de m a x i m ă p u t e r e p s ih i că ţ l fizică e r a î n t r e 20 ţ i 30 dc ani : a s t a s-a c o n s t a t a t ţ i in s p o r t , ţ i în r e z i s t e n ţ a : ps ih ică . î n s e m n a că o m u l n -a a p u c a t s ă c r e a s c ă b ine , c ă a ţ l Î n c e p u t j s ă î m b ă l r i n e a s c ă . A c u m insă , la o v i r s t ă d e 3(i0 de an i , nu facem de- ; c i t s ă ne s i t u ă m pe p l a n de e g a l i t a t e tn d r e p t u r i cu şoa rece le , a d i c ă s ă î facem ca f aza de c r e ţ t e r e s ă r e p r e z i n t e ab ia 1/12 din d u r a t a v i e ţ i i : ] r e s tu l de 40 d e an i î n s e a m n ă s u p l î n w n t u l cucer i t dc o m , f a v o a r e a d e j c a r e s e b u c u r ă el în c o m p a r a ţ i e cu ce le la l t e man i i l c r c . Ar fi t o s t f< ]

pScat ca un o r g a n i s n i a t î t de c o m p l e x s ă se dezvo l t e n u m a ! p e n t r u a i m b ă t r î n i i m e d i a t .

— Ai t r e c u t t ocma i pes te p a r t e a cti p r i c i n a . . . — Luc ru l a ce ru t bă tă l i i d e zeci de mii d e nn i , c o n t i n u ă Ol s ,

î ncă de pe v r e m e a s t r ă b u n i l o r la i , deş i ci, p robab i l , nu l-atr d a t im-p t i r t a n ţ ă . O d a t ă cu c l i t i i inarea t u t u r o r bot l tor , să răc ie i şl a a l t o r re le , v i r s t a a spor i t in mod n a t u r a l p ină s p r e o med ie de a p r o a p e 1(J0 de a n i . Ch ia r in p e r i o a d a c ind strănio.ţ l i n o ş t r i s-ati î m b a r c a t pe n a v ă , m e d i a a j u n s e s e la 07 de an i — d a r pe n a v ă , de s igu r , ea a s c ă z u t t r e p t a t , d in c a u z a cond i ţ i i l o r de favorab i l e . A d a u g ă condi f i l le ps ih ice , c î n d pe toa te p l ane te l e locui te a u ct lspir i i t u r m e l e or icăre i d iv i z iun i forfa te a munc i i şi a d a u g ă , ma t a les , m e t o d e l e s u b a t o m i c e de m a i t t rz iu p e n t r u e l i m i n a r e a tox ine lo r şi cape ţ i d i n t r - u n sa l t 160, v i r s t a pe c a r e vechii g c r i a l r i o c o n s i d e r a u ca l imi t ă n a t u r a l ă a o m u ­lui . Abia de aicî î ncepe î n s ă faza cea mai i n t e r e s a n t ă .

Ii puse m i n a pe i imaE , s-o facă a t e n t ă , il c ă u t ă p r iv i r i l e c a r e Ie oco leau pe a le lui şi o î n t r e b ă ;

— Po ţ i s ă - m i spu i c a r e e „ t a i n a " c e face o r g a n i s m u l să c r e a s c ă , d e la v î r s t a copi lă r ie i p i n ă Ia cea a bâ t r ine ţ i i ? C u m „ş t i e " o r g a ­n i s m u l să c r e a s c ă a ş a şi nu a t t m i n t e r i ? C u m ţ t i e să s e m e n e cu p ă ­r in ţ i i l u i ?

— D a c ă p r i n „ t a i n ă " î n ţ e l e g i e r e d i t a t e a , n u m e r i t ă sS te m a i o-bose ţ f i s ă -mi explici .

O l s îşi dezve l i d in ţ i i i n t r - a n z l m b e t l a r g ; — Ti se p a r e că ş t i i , d a r h a b a r n - a i d e e r e d i t a t e . P e n t r u s impl i ­

f icare, o să - t i d a u exemplu l unei m a ş i n i . Ui te , să p r e s u p u n e m că a m o m a ş i n ă d e c a l c u l a t p e c a r e în cinci ani a m d e p r i n s - o să e fec tueze ca l ­c u l e log ice d e t ip , să z icem, 10, 20 şi 30. M a ş i n a - m a m ă va c r ea o m a ş i n ă - c o p i l c a r e ş t ie să facâ e;iact ca lcu le le 10, 20 şi 3 0 : n imic In piu». D e g e a b a a d a p t ă m „ m a m a " şt-o î n v ă ţ ă m d u p ă n a ş t e r e să facă ş i ope ra ţ i i l e 40, 50 şi 60 : ea mi m a i a r e cum să i n t e r v i n ă a s u p r a con­s t ruc ţ ie i n taş in i i - f i lcă , pen t ru că a şi n ă s c u t - o . Pe p l a n u l b io log ic , de ­s i g u r inf ini t m a i c o m p l e x , s u b I tă ţ i şur i l e a m i i de g e n e r a ţ i i ş i i n t im-p l ă r i , se a s c u n d e aceeaş i l imi t ă e l e m e n t a r ă . E r e d i t a t e a e , , m e m o r i a " m a t e r i e i v i i : m a t e r i a o r g a n i c ă „ iş i a m i n t e ş t e " c u m a c re scu t o r g a n i s ­m u l t a t ă l n i şi al m a m e i p ină î n m o m e n t u l r e p r o d u c e r i i , şi Imită , c « u n e l e va r i a ţ i i , a c e a s t ă c r e ş t e r e , p r e c u m şi aceea a su t e lo r d c g e n e r a ţ i i a n t e r i o a r e . I m b ă t r t n i r e a , . . .

— î n ţ e l e g i s t r i g ă Lu in f î e rWnta t ă . O r g a n i s m u l fiului nu a re de u n d e „ s ă ş t i e " ce s-a î n t î m p l a t cu o r g a n i s m e l e t a t ă şi m a m ă d u p ă ce cl a fost z ă m i s l i t . D a c ă , s c h e m a t i c vo rb ind , I-au n ă s c u t la 30 d e »ni , î n s e a m n ă că el r e p r o d u c e s c h e m a de c r e ş t e r e 1, 2 , 3 , 10, 20, 30 de a n i : mai d e p a r t e nu ş t i e . A j u n s aici . o r g a n i s m u l r e p e t ă o p e r a ţ i u ­n e a 30, a d i c ă s t a d i u l a t i n s la 30 dc ani , ba t e p a s u l in loc d a t o r i t ă

9

unui fe! de iner ţ ie n u m i t a m a t u r i t a t e : d a r a c e a s t ă ine r ţ i e nu a re su­p o r t e r e d i t a r , nu i n s e a n i n a der.vi) l tarc. Deci i i icepc r e g r e s u l ; dup& 10—20 de an i , c u r b a v i t a l a decade , p e n t r u că o r g a n i s m u l „ n u m a i ş t ie ce &â f a c ă " : nu a r e in formaţ i i î n n ă s c u t e d e s p r e felul in c a r e au e v o l u a t pă r in ţ i i d u p ă ce l-;iu năiicut.

- E x a c t ! — D a r tu ui)! , obiecţi i Lu, că aici a r e ro l şi e r e d i t a t e a ce lor p a ­

t ru bun ic i , op t s t r ă b u n i c i ţ i m a i a l e s ui t l lucrul cel m a i i m p s r t a n t . Cel m a i a d e s e a , copi lu l n i iscut din p î r i n t l v i r s tn i c i e m a i s l a b î n z e s ­t r a t , n ta i a l e s ca p u t e r e fizică. Deci nu poti a m i n a v î r s t a ta c a r e t r e ­bu ie n ă s c u ţ i capii i fării a i i i ipinyi ' O m e n i r f a IJ d e g e n e r a r e . Poţ i ob­ţ ine d in p ă r i n ţ i b i t r i n i copil reuniţ i t imp dc 3—4 g e n e r a ţ i i , d a r nu tnui n m l t .

— D a r de ce a s t a ? i n t r ebd O l s , p l e s n i n d u - s e z g o m o t o s pes t e p ic ior . De ce copi lu l n â s c u t d in piirinfl p r e a bă t r in f a r e l e s t r e e r e d i ­t a r ă m a i s l a b ă ? T o c m a i p e n t r u c ă o r g a n i s m u l săii a c ă p ă t a t infoţ-niaţ i i î n n ă s c u t e di«tr-o perioadi i cind orp; ; inismul părinli lo-r u n i i a . O ' c u r b a d e s c e n d e n t ă ; p ă r i n ţ i i , c ind l-au n ă s c u t , e r a u î i i t r -o fază in c a r e o r g a n i s m u l lor , ,nu m a i ş t iu" ce să facă şi d e c ă d c a : b ă t r i n e ţ e a p ă r i n ţ i l o r 1 s-a i m p r i m a t p r u n c u l u i d r e p t î n s u ş i r e î n n ă s c u t ă . P r e s u p u ­n e i n s ă că v reo ci t i va o a m e n i dc 5—6 g e n e r a ţ i i t r ă i e s c pîjiă la 160 d e an i , m a i p r e s u p u n e că ei r e u ş e s c , in tnod d e o c a m d a t ă cu totu4 excep ţ i ona l , să a i b ţ . un copil la v i r s t a d e 80, 00 de a n i , Iiind incâ în p l ină m^ituri l . i te . Şi ntai inchipi i ie- ţ l că a c e a s t ă cucer i re e c o n s o l i d a t ă 5 g e n e r a ţ i i la r i n d , t imp d e 500 de a n i , de ş t i i n ţ a b io logică . Ai deci copii nevoi ţ i de e r e d i t a t e s ă s t r ă b a ţ i u n ciclu de 80—90 de an i : o r -Canis inelc- l iu „ îş i a m i n t e s c " că după v î r s t a de 30 de ani o r g a n i s m e l e -p ă r i n t e a u c r e s c u t , foar te lent , d a r a u c r e scu t t o tuş i , ori s-au m e n ţ i n u t in p u t e r e un n u m ă r p rec i s d e uni . P r e s u p u n e că obţ i i o a m e n i a s t i c i for t i f icaţ i şi as t fe l n ă s c u ţ i d in t a t ă - n fiu, c a r e r â n t i n i n s ă m a t u r i p ină la 120 dc an i . G i n d e ş t e - t e că in d e c u r s dc 1.000 de an i aceş t i o a ­men i r e u ş e s c să a m i n e d a t a na ş l c r i i copi i lor lor d o a r cu 5 an i , deci cu mai pu l in de 0 , 5 % , ţ i i a t ă că n u m a i 4o d e mileni i de d e z v o l t a r e l ină, f ă ră op in te l i l e ş t i in ţ e i , i ţ i d au un s p o r „ i m e d i a t " dc 200 de an i . D a r î ncă in cond i ţ i i c i n d oamen i i t r ă i e sc a t i l d e a r m o n i o s , incit . . .

— Br r r 1 se s t r i m b ă Lu, r i d î c î n d u - s e ţi c u p r i n z î n d u - ş i umer i i In­t r e b r a ţ e l e î n c r u c i ş a t e . Nu-mi p l a c e ! E nu ştiu c u m , c . . z o o t e h n i c ! l ini a m i n t e ş t e d e vechi le teori i e u g e n i c e . Te p o m e n e ţ i i că a] i a j u n s şi la n a ş t e r e a de l a b o r a t o r !

— Ba de loc. C tocma i c o n t r a r i u l eugen ie i I — Şl iu , ş t i u [ r i s e ea i n c u r c a t S , z g r i b u l i n d u - s e m a l d e p a r t e , i n -

g e n l a se b a z a pe r a s i s m , pe e r e d i t a t e a inva r i ab i l ă , pe c ind voi, d i m ­p o t r i v ă , a ţ i p u s a c c e n t u l pe t noş t cn i r ca t r ă s ă t u r i l o r t iob ind i tc , p c IQ

t r a n s f o r m a r e a e red i t ă ţ i i p r in m e d i u . Dar es te eugen l că , zootc i in ică a¬ c e a s t ă d i r i j a r e $i „ p i a n K i c a r e " : c i n d ţ i c u m sS n a ş t i e le . c t c , b r r r 1 — ţ i d in nou Lu se s c u t u r ă : Ma i b ine e ra In t i m p u r i l e vechi 1

Ols i ncepu să r i d ă , o t r a s e d e m i n ă , c a s-o s i l e a s c ă să sc a ţ e z e î n d ă r ă t , l i n g ă c l , d a r ea i ţ i zniuci m i n a şl r ă m a s e in p ic ioare , î n -f run t indu-1 , cu b r a ţ e l e î n c r u c i ş a t e pes te piept ţ l cup r inz indu - ş i umer i i .

— D e g e a b a lauz i vreFnuri le vechi 1 s p u s e Ols , a m e n i i i ţ i n d - o cu d e g e t u l . T o c m a i ca a tunc i s t a t u l e ra nevoi t şl î n d r i t u i t să d i r i j eze p a r ţ i a l m i ş c a r e a n a t a l i t ă ţ i i : nu a d m i t e a c ă s ă t o r i a a n u m i t o r bo lnav i , p u n e a impoz i t pe ce l iba t , d ă d e a a j u t o a r e d e n a ş t e r e . Abia m a i t î rz lu , c înd s-a ivi t b o g ă ţ i a c o m u n i s n n j i u i , a d isp i i ru t or ice nece­s i t a t e d e a s e m e n e a d i r i j a r e . P r o c e s u l de p r e l u n g i r e a vÎTstei s-a pe­t r e c u t s p o n t a n . D i n t r e oameni i c n r e a j u n s e s e r ă să t r ă i a s c ă IfIO do a n i , d o a r o mică parte a avut d o r i n ţ a , curajul s au inţelepciuDca dc a z ă m i s l i copii ţ i m a i t î r z lu . D a r copi i i lor s-au î n m u l ţ i t , şi n a t a l i t a t e a ce lo r d e v i r s t ă l u n g ă a a j u n s m u l t m a i îna l l ă : o a m e n i i de 160 d e an i a j u n s e s e r ă să a ibă c î te 10 sau c l i i a r 20 de copi l , in v r e m e ce sub-c e n t e n a r i i nu d e p ă ş e a u o m e d i e de 3—4 copil . N-au t r ecu t decl t v r eo 5.000—«i.OOO de a n i , ţ l o a m e n i i c ă r o r a ca l cu lu l e r e d i t a r nu le so r t ea deci t 80—100 de an i dc v i a ţ ă , v ă / i n d î n t r e ci to t ma l a d e s e a o a m e n i d e o v i r s t ă a p r o a p e d u b l ă , a u începu t să-ş i m u s t r e p ă r i n ţ i i care - l a d u s e s e r ă pe l u m e p rea d e v r e m e , ba c h i a r sâ- i b l e s t e m e .

— A ţ a c u m m i - a ş b l e s t e m a cu s t r ă b u n i i 1

Ols păl i î n g r o z i t o r . C u v i n t e l e ct e x p l o d a s e r ă d in s en in , î n c ă r c a t e de u ră , cu d e s p e r a r e . F a ţ a ii e ra s c h i m o n o s i t ă , c o n t i n u a să s tea îfi pic ioa re , f r u n t e a ei e r a r id i ca ta p r o v o c a t o r . A ş e z a t pc p ă m i n t , O l s o vedea cu un c a p m a i î n a l t ă decit m u n ţ i i d in z a r e , dominindu -1 , s ă l b a t i c ă , cu ochi c a r e p r i v e a u l u m l u a ţ l pe d i n ă u n t r u , c a ai unei pisici in f ap tu l nop ţ i i . Corpu l p l i n de a r m o n i e ii e ra a c u m c o n l u r s i o n a t : i iu o Vcnus f r u m o a s ă pr in s e n i n a ţ l n e ţ t i u t o a r e a el î m p ă c a r e c u l u m e a in ca re t r ă i e ş t e , cl f ă p t u r a g e n i a l ă şi b l inda ce s-a r i d i c a t d in b e z n a mi len i i lo r , s-a r id i ca t de pe br inc l , a a j u n s să d o m i n e mun ţ i i şi f lori le , şi Soa re l e şi l u m i n a ţ l r e g r e t ă cu i i i iprasnică d u r e r e că nu ţ l le p o a t e p ă s t r a p e n t r u t o t d e a u n a , c ă se v a î n t o a r c e s u p u s ă sub d o m i n a ţ i a lor, In veşnice le s p i r a l e a le n a t u r i i i nd i f e r en t e , i n c o n ş t i e n t e , a t o t s t ă p i n i t o a r e , f i in ţa r e d e v e n i n d lut şi Ia rbă , ţ i apă p e vreo p l a n e t ă oa r eca re , o s u p e r b ă f r u m u s e ţ e c a r e a l u m i n a t şt a s t ă p î n l t l u m e a p e n t r u o c l i pă , c a să se s t i n g ă imed ia t ţ i p e n t r u t o t d e a u n a .

Voi, o a m e n i c a r e a ţ i t r ă i t 1 C u m vom p u t e a v r e o d a t ă s ă v ă r e c i ţ t i g ă m ? Să r e v e d e m î n l a t a och i lo r acea l i că r i r e a p e r s o n a l i t ă ţ i i Voast re unice , pe c a r e n imic ţ i n imen i nu va p u i c a s-o î n l o c u i a s c ă • v r e o d a t ă ; Mu l t e va izbindi O m e n i r e a , d a r pc voi, c a r e a t i p ier i t , c u m vom p u t e a v r e o d a t ă s ă vă rec i ş t lEă in , c u m vom p u t e a să ne

b u c u r ă m , m ă c a r o c l ipă , de acel l icăr al viefii v o a s t r e , pe c a r e n imic nu p o a t e să-l r e d e a ţ i să- l s u g e r e z e a t i t de b i n e ca v iafa i n s ă ş i ? Cum a m pu tea , m ă c a r o c l ipă , să-i t r e z im pe cei m o r ţ i în mize r i e şi s u f e r i n ţ ă şi să le m u l ţ u m i m , să le a r ă t ă m l u m e a n o a s t r ă de azi ? Cura a m p u t e a să v ă r e c î ş t i g ă m , să vă a v e m a l ă t u r i de noi ? Tu, Da Vinci 1 Cu ci tă bucur i e a m r epune în m i n a t a d a l t a şi p e n e l u l 1 Şi tu , P a g a n i n i , ce n - a m d a să a s c u l t ă m o d a t ă a r c u ş u l l ă u ! Genii f ă ră s e a m ă n , opere d e i n e g a l a b i l ă a r t ă a n a t u r i i şi soc ie tă ţ i i — i n e g a l a b i l ă p e n t r u că f iecare aţ i fost c e v a unic ce nu se p o a t e r epe t a n i c i o d a t ă to ţ i s în te j i p i e r d u ţ i , i revocabi l , def in i t iv , şi n imic nu se m a j p o a t e î n t o a r c e : in fa ţa n o a s t r ă se c a s c ă n u m a i v i i to ru l , un vi i lor inf ini t , f r u m o s şi s t r ă luc i to r , d a r c a r e se t e r m i n ă i n v a r i a b i l pen t ru f iecare o m c u unu l şi ace laş i p a s în n e a n t . Am î n v i n s n e d r e p ­t ă ţ i l e , s ă r ă c i a , b o a l a , î n v i n g e m d e p ă r t ă r i l e , to tu l , d a r a r ă m a s şi r â -n i îne în fa ţa n o a s t r ă , c a o c r ea ţ i e a i n î i n i t u lu i , me t e r ezu l n u m i t „ s î i r ş i t " sau „ p i e i r e " . U n d e ex i s tă infinit , acoio e şi m o a r t e .

S t r i g a t u l de t o t d e a u n a a l o m u l u i r ă s u n a s e în cele c i teva c u \ i n t e a le lui Lu, t r i m i s e c u ob idă p e s t e m i n u n a t e l e î nă l ţ im i a le noii l umi .

OIs nu p u t u să-ş i r ev ină cl ipe în şir. Ps ih icu l lui nu p u t e a s u p o r t a vede rea u n u i p r o t e s t a t i t d e i n t e n s ; îl î n d u r e r a spec ­taco lu l du re r i i , fusese ob i şnu i t î n t o l d e a i m a s ă î m p a r t ă ou o a m e n i i pover i şi sufer in ţe , d a r a c u m , t o c m a i la un om de c a r e se s i m ţ e a a t i t

de p u t e r n i c a t r a s , nu p u t e a i n t e rven i cu n imic . De a l tm in t e r i , d e c e n ţ a

lui b ă r b ă t e a s c ă îi i m p u s e s e î n t o t d e a u n a să t r a t e z e D u ş m a n a , veşn ica U m b r ă , cu o u ş o a r ă i ron ie n c p ă s ă t o a r e , n i c i o d a t ă cu u r ă f ă ţ i ş ă .

P r o t e s t u l fetei i se p ă r e a indecen t , J î şn i t din a d î n c u r i l e c a r n a l e a le

i n s t i n c t u l u i de c o n s e r v a r e şi m ă r l u r i s i n d o s l ă b i c i u n e şi o d u r e r e pe ca re o m u l n u t r ebu ia să le m ă r t u r i s e a s c ă n i c i o d a t ă s au , în cel m a i

r ă u c a z , o d a t ă , în t r e a c ă t , cu un z imbe t pl ic t is i t . C a toţ i o a m e n i i

foar te pu te rn ic i , O l s p u t e a s u p o r t a l up ta cu un a d v e r s a r oricî t cic

t a r e , da r nu p u t e a r ă b d a tiici o c l ipă c o r i f a m t a r e a cu un om c a r e a r e un m o m e n t de s l ă b i c i u n e . | - a t a . a l că re i c a p s c ă p ă r ă t o r d o m i n a

m u n ţ i i , e r a s l a b ă , p r i n s t a r e a pe ca re o m ă r t u r i s i s e , şi t o t o d a t ă e ra

p u t e r n i c ă , p r in r e v o l t a ei, p r in f ap tu l că î n vocea ei m e l o d i o a s ă de c o n t r a - a l t o r ă c n e a s ă lba t i c , ca o f i a ră , o n ă p r a s n i c ă şi s t r ă l u c i t o a r e s e t e de v i a ţ ă . P u t e r e ? s l ă b i c i u n e ? — p i n ă la u r m ă , O l s n -a r fi

p u t u t s p u n e ce i-a evoca t s t r i g ă t u l fetei şi nici d a c ă l-a î n t r i s t a t , 1-a d e z g u s t a t sau , d i m p o t r i v ă , i-a s t î rn i t a d m i r a ţ i e , t r a r ăsco l i t ,

s i m ţ e a c u m îi fuge s i n g e l e din o b r a z — şi an i indoi , î nc r emen i ţ i de

p a r c ă l-ar fi s t r ă b ă t u t din senin cu ren tu l unui t r ă s n e t , r ă m a s e r ă

a ş a , n e m i ş c a ţ i , m i n u t e în ş i r ,

12

I n t r - u n t i rz iu , O l s se rSsuc i cu f a | a în i i irbS. Ş t ia c ă s-a a p r o ­p i a t de r e z o l v a r e a m i s t e r u l u i o m e n e s c c a r e - l p r e o c u p a fi — or ic i t d e greu ii venea să c o n t i n u e pe a c e a s t ă c a l e i— e r a h o t ă r i t s ă r e z o l v e ecuaf ia p î n ă la c a p ă t .

CAPITOLUL XX

Urmă, parcă netulburat; — S-a ivi t apoi . cu a ju to ru l ş t i in ţe i , o n o u ă lege b io log ică . S ă

z icem că m ă n a s c d u p ă 10 genera f i i c a r e au a v u t copi i Ia 200—300 de ani , ţ i am un copi l la n u m a i 30 de an i . El b ine , copi lu l meu işl va p u t e a p ă s t r a t o t u ţ i t ine re fea p ină la p la fonu l m a x i m de 300 de an i , a t i n s de s t r ăbun ic i i m e i . E l egea p l a fonu lu i m a x i m , i revers ib i l , căci şi copi lu l copi lu lu i meu va p ă s t r a a c e a s t ă cuce r i r e .

— D a c ă aş n a ş t e copii , g î n d i Lu cu g l a s t a r e , ci m - a r b l e s t e m a p e n t r u că se n a s c ca n i ş t e infirmi : in 30—40 de a n i ab ia ar a p u c a s ă î m b ă t r î n e a s c ă şi să m o a r ă l i n g ă un so t c a r e a b i a î ncepe să - ş i t r ă ­i a scă p r i m a t i n e r e ţ e .

— O, nu, se g r ă b i să r ă s p u n d ă Ol s , şl pă l i I a r ă ş i . A r u n c ă o p r iv i r e g r ă b i t ă a s u p r a fetei , şi s e r id i că Iute în p i ­

c ioa re . Af lase to t ce voia să af le şi e ra d o r n i c s ă s c h i m b e v o r b a . Se î n d e p ă r t ă c î ţ iva p a ş i c e r i n d p r in te lev izor , pe o voce scobor î t ă , ceva de m i n c a r e . î n t i n s ă pe s p a t e , în i a rbă , s i m ţ i n d c u m o î n v ă l u i e p r in u n d e p a r c ă şi r ă c o a r e a şi c ă l d u r a , Lu a d m i r a s t a t u r a co losu lu i c a r e se afla in p ic ioa re în fa ţa ei, un om p u t e r n i c , d a r nu î n d e s a i , cu m u ş c h i a l u n g i ţ i , cu l ini i r o b u s t e şi zve l t e t o t o d a t ă , o fo r ţ ă f iz ică s p i r i t u a l i z a t ă . II a d m i r a a ş a c u m a d m i r i o o p e r ă d e a r t ă î n t r - u n m u z e u , f ă ră a avea p r e t e n ţ i a s-o posezi v r e o d a t ă .

— Ols ia s p u n e , c u m de poţi să faci o c a s ă şi nu po ţ i s ă faci şi m î n c a r e ?

O l s începu s ă r î d ă : îl a m u z a la ea c e v a de copi l ş i , în ace la ş i t i m p , c i tea în t r u p u l î n t i n s în fa ţa lui a m i n t i r e a m a r e l u i efort d e pe n a v ă , c a r e s imbo l i za p e n t r u el şi t r u d a o m e n e a s c ă inf in i tă , d a r şi o for ţă v i t a l ă c a r e p o a t e c ă p ă t a fo rma unei p a s i u n i inf in i te . IV\alonia, s u p e r b e x e m p l a r suf le tesc şi fizic al mi l en iu lu i 42, n - a v e a a c e a s t ă r e m i n i s c e n ţ ă , de s l ăb i c iune şi cop i l ă r i e : e r a ca o s t a t u i e în su f l e ţ i t ă , t ă i a t ă d i n t r - o s i n g u r ă b u c a t ă de m a r m u r ă o m e n e a s c ă .

— Ce e de r î s ? se s u p ă r ă Lu. ' — C a s a n-o î n g h i ţ i ! Inf ini t mai c o m p l i c a t ă e f a b r i c a r e a , d in

l u m i n ă , a unei h r a n e d e m n e de o r g a n i s m u l e m u l u l . Aici n - a m î n a i n ­t a t p rea m u l t f a ţă de „Arca tui Noe" , d o a r la c a l i t a t e şi g u s t ; ab i a acum. . .

Se î n t r e r u p s e , făcu un s e m n l u n g cu m i n a şi , d u p ă c i t e v a m i -

13

n u t e , a l e r g i n d pr in i a rbă , reven i cu h r a n a l a n s a t ă d i n t r - u n mic pro iec t i l , a le c ă r u i a r cu r i m a i t r e m u r a u î n c ă .

— Ui te un bob de s t r u g u r e , sp«ise el i n t i n z i n d u - i un f ruct a l ­b a s t r u a că ru i m ă r i m e ii evoca lui Lu m a i c u r i n d un pepene , u i te şi p ro t e ine de f azan , cu ex t r ac t a l b a s t r u de l u m i n ă , u i te şi . . .

Ii înş i ra in fa ţă difer i te m i n c ă r u r i , f i n ' ^ d mereu a s c u n s u n obiect în fundul pa lme i .

— Ţi-am a d u s o m a r e r a r i t a t e , r î se el la u r m ă , p r iv ind -o l u n g . Am c e r u t ceva p e n t r u o fa tă că re ia nu-i p l ace î m b r ă c ă m i n t e a de u n d e şi c a r e prob;ibil nu a p r e c i a z ă nici s u p o r t u l de Iwană . Am c e r u t c e v a r a r : un şe rve t an t ic , ţ i încă umil de p î n z ă . Lu, s p u s e el g r a v , î n t i nz îndu - i m î n c a r e a şi an t icu l şe rve ţe l , Lu, tu vei t ră i mu l t . Detoxi-n i z a n t u l a î n c e p u t să ac ţ ioneze : 1(1 dau pe puf in 100 de a n i . Cit d e s p r e ce ai s p u s , c ă vei n a ş t e o a m e n i ca re - ş i vor t e r m i n a v la ja a l ă t u r i de un so ţ c a r e ab ia şi-o începe, n-a i d r e p t a t e . A s u p r a cop i i lo r tă i va a c ţ i o n a l egea p la fonulu i m a x i m , in caz . . . in c a z că. . . — şi d e o d a t ă Ols , om al mi len iu lu i 42, c a r e nu se j e n a de nici un subiec t , începu să se incurce la fel de inexpl icabi l c u m se m a i î n c u r c ă şi azi uni i c o n t e m p o r a n i ai mei , dupii a p r o a p e 10.000 de an i .

— Da, p o a t e voi a v e a copii de v î r s t ă l u n g ă , c iM i f i rmă a m a r Lu, în c a z că. . . în c a z că. . . în c a z că voi g ă s i un om al aces te i soc ie tă ţ i , un v ie ţu i to r de 400 de ani , un om d i s p u s să t r ă i a s c ă , t î n ă r , l i n g ă o b ă t r i n ă , să-i î n c h i d ă ochii s a u să t r ă i a s c ă 10 a n i cu ea, c a apoi , el fiind î ncă t î nă r , să p ă r ă s e a s c ă mica p e r s o a n ă cu m i n t e d e copil şi t r u p de b ă t r i n ă .

O c u t ă g r o a s ă r e a p ă r u î n t r e ochii c enuş i i ai lui O l s , vechea cu t ă c a r e nu se m a i ivise de la a p a r i ţ i a „Arcei lui Noe" , din c u r s a aceea co losa l ă pr in c a r e r e a d u s e s e Omeni r i i pe s t r ămoş i i ei p i e rdu ţ i .

— Ex i s t ă o a m e n i în confl ict cu v r e m e a lor, vorbi el înce t , cu ochii a ţ in t i ţ i a s u p r a vechi lor C a r p a ţ i , Am iubit o femeie şi . deş i nu m a i e v r e m e a j u r ă m i n t e l o r , am a v u t s e n z a ţ i a şi s i g u r a n ţ a iubir i i veşn ice . Şi t o tu ş i ea s-a dovedi i m a i v r edn ică de v r e m e a n o a s t r ă , de v r e m e a c a r e , fă ră să ob!i i |e . i n g ă d u i e m a i m u l t e sch imbăr i de c o n v i e ţ u i r e . A fost in p a s cu c t i i n ţ e l e socie tă ţ i i , a fost m a i vredni ' . ă şi m-a pă ră s i t . Azi s-ar în toar i :e , şi încă m ă înf ioară . . .

Lu t r e s ă r i impercep t ib i l ; ş t ia că e vorba de M a l c n i a . — Dar , u r m ă Ols , în ea a m p i e rdu t un pr inc ip iu , o s t a r e suf le­

t e a s c ă , e g reu să- ţ i explic . Să n u spui că s în t un mis t ic ca re c rede in vechea l e g e n d ă a ce lor d o u ă j u m ă t ă ţ i a le m ă r u l u i de aur , c ă u -t î n d u - s e pes te v r e m u r i . Şi to tuş i , şi to tuş i , şi totuşi . . . , i n g î n ă el p i e r d u t , şi t o tu ş i s imt c ă în vi i tor oamen i i se vor r id ica m a i s u s , a d e v ă r a t a v a r i e t a t e a u n i v e r s u l u i n u m i t Om o vei g ă s i î n un i t a t e , vei g ă s i 1.000.000 de femei i n t r - u n a s i n g u r ă . U n a s i n g u r ă , la c a r e , d u p ă

14

ce ţ i -a i s t r î n s d e s t u l ă e x p e r i e n ţ ă de v i a ţ ă , să t e opreş t i o d a t ă pen­t r u t o t d e a u n a .

In fa ţa aces t e i m i c u ţ e p ă m î n t e n e , Î n d e p ă r t a t ă şl c o p i l ă r o a s ă , c ă r e i a i se d e s t ă i n u i s e n u m a i s incer , căci s incer e ra cu toţ i o a m e n i i , ci m a i p ro fund , v ă z i n d în el î n suş i , poa te ma l a d i n e dec î t v ă z u s e p i n ă a t u n c i , colosul ps ihic Ols , cu 24 de spec ia l i t ă | i ş t i inţ i f ice , pen ­t r u p r i m a o a r ă în v i a ţ a lui , s imţ i c ă genu l aces t a de c o s t u m de r a z e pe ca re - l p u r t a d e 235 d e ani e p a r c ă to tuş i c a m s u m a r . Se a ş e z ă l i n g ă ea , pe i a rbă , şi a tunc i îş i de te s c a m a că ceea ce îl t u l b u r a e r a de fap t nu „ c o s t u m u l " , ci a c e a s t ă dezK<ilire su f l e t ea scă .

Lu, p r iv ind in a l t ă d i rec ţ ie , cu b r a ţ e l e a r cu i t e sub c a p , s t ă t e a n e m i ş c a t ă şi de n - a r fi fost zv îcn i r i l e de r e s p i r a ţ i e a le p iep tu lu i ai fi z i s că-i o s t a t u i e m a i m i c u ţ ă , d in v r e m e a cind oamen i i nu e r a u a t î t de î na l ţ i şi c i n d ea a r fi fost soco t i t ă i n a l l ă fa tă de a l ţ i i .

— S p u n to tu l s ince r p î n ă la c a p ă t , vorbi O l s , s ă l t î n d u - s e î n t r - u n co t şi c ă u t î n d u - i p r iv i r ea , a p ă s î n d u - i u m ă r u l , c a &-o Î n t o a r c ă cu ochii sp re el. Pre;fer o p r i e t en ie s c u r t ă , c h i a r de n u m a i 50 d e an i , c h i a r cu r i scul de a-nii v e d e a iub i ta î m b î t r i n i n d l i n g ă mine în t i m p c e m a i s î n t t î n ă r , d a r să ş t iu c ă a c e a s t ă s c u r t i m e a Iubiri i e v e ş n i c ă .

— Uite un d i n o s a u r I e x c l a m ă Lu. Vorb i s e a t î t d e s e r i o s , şi t o a t ă s c e n a e r a a t i t de s t r a n i e , î nc î t

O l s se r id ică i n t r i g a t în c a p u l o a s e l o r . — Nu, nu te u i t a în ju r , tu eş t i d i n o s a u r u l , s t i m a t e „ s u p r a o m " I

s t r i g ă Lu şi p e n t r u p r i m a o a r ă de c i n d o c u n o s c u s e , O l s o v ă z u r î z î n d în h o h o t e .

Des t i n să , c u mî in i l e s u b c a p , cu p iep tu l z g u d u i t de h o h o t e , r î d e a cu o n e s t i n g h c r e a l ă şi fer icire t o t a l c o n t e m p o r a n ă , a ş a c u m Ols v ă z u s e oamen i i r î z î n d in v r e m e a lui şi c u m nu c r e d e a c ă o a m e n i i t r e c u t u l u i a r fi p u t u t r i d e v r e o d a t ă .

Lu, î n g h e ţ a t ă de s p a i m ă şi de respec t a l ă tu r i de aces t c o l o s s u p r a -c u l t şi s u p r a p u t e r n i c , c a r e n u m a i î n t r - u n d e g e t p ă r e a să a ibă m a i m u l t ă ş t i i n ţ ă dec i t toţ i s t r ă b u n i i ei la un loc, g u s t a a c u m u n z g u ­du i to r s e n t i m e n t de e l i b e r a r e . Din obiect de m u z e u , O l s deve ­n ise o f i in ţă vie şi acces ib i lă , cu c a r e p u t e a s t a de v o r b ă . P e n t r u p r i m a d a t ă de c î n d c o b u r i s e în N o u a L u m e . î n t î l n e a un om pe aceeaş i t r e a p t ă cu ea ; d a c ă nu p e aceeaş i t r e a p t ă a c u n o a ş t e r i i lumi i , a v î r s te i şl pu t e r i l o r m u l t i p l e , atuiuci m ă c a r pc aceea a c a r a c t e r u l u i , a une i v u l n e r a b i l i t ă ţ i mici , or ic i t de mici , d a r c a r e să- l facă om şi nu zeu .

— Eşti un d i n o s a u r m a s c u l i n ! r e p e t ă ea p r i n t r e hohote , vrei c a o femeie să - ţ i dedice veşn ic ia , î n t r e a g a ei v i a ţ ă , u l t i m a b ă t a i e a p leoape lo r , în v r e m e ce tu , d u p ă m o a r t e a ei, nu m a i ai de t r ă i t dec î t un biet s eco l -două acolo , cit să sch imbi 10-20 de soţ i i .

S p u n i n d aces tea , Lu. ca-re nu se a t i n s e s e de m î n c a r e , îşi l e p ă d ă p re ţ io su l şe rve ţe l de pe g e n u n c h i , il î m p ă t u r i cu g r i j ă şl o r u p s e la

15

fugă — n u ş t ia nici ea b ine de ce. O l s ar fi p u t u t s-o p r i n d ă lesne , da r ii p l ăcea g ra f i a acelei fugi $i o l ă s ă să ia a v a n s . O văzu c u m a ; u n g e pe m a r g i n e a p r ă p a s t i e i şi c u m , cu un u ş o r ţ i p ă t de t e a m ă şr e x c i t a r e c o p i l ă r e a s c ă , s e a r u n c ă in go l . B ă r b a t u l i zbucni in hoho te p u t e r n i c e şi porn i m a s i v , i n t r -o g o a n ă v i j e l ioasă , s p r e locul u n d e d i s p ă r u s e ea . O văzu c ă z î n d d e z o r d o n a t , îşi l uă v în t ca de pe o t r a m b u l i n ă şi să r i ver t ica l , cu b r a l e l e i n t i n s e în jos , uşor îndo i t pe s p a t e . C ind a j u n s e a p r o a p e la j u m ă t a t e , o b s e r v ă că Lu t i ş n e ş t e în s u s î n s p r e el . î n c e r c ă s-o p r indă , d a r fa ta , d e g r a v i f i c a t ă , e r a m a i v ioa ie in m i ş c ă r i , şi în v r e m e ce Ols se p r ă b u ş e a ca o p i a t r ă la fund, e a , cu un r î se t , se feri î n l ă t u r i şi se opri pe o mică p l a t f o r m ă s i t u a t ă la j u m ă t a t e a d r u m u l u i .

C înd Ols , a c u m d e g r a v i l i c a t şi el , ţ î şn i î n d ă r ă t , în î n a l t u r l , s p r e p l a t fo rmă , fa ta d i s p ă r u s e de m u l t . O r e g ă s i pe p l a t o u l î n m i r e s m a t din vîr ful m u n t e l u i , r i z ind . la o p r u d e n t ă d i s t a n ţ ă de el, şi g a t a s-o r u p ă Ia fugă în c a z că ar fi î n c e r c a t s-o p r i n d ă . A să r i f ă ră g r e u t a t e , d e g r a v i f i c a t ă , e r a unu l d in t r e s p o r t u r i l e ei f avor i t e , p n u l d i n t r e pu ţ ine le luc ru r i c a re - i p l ă c u s e r ă din p r i m a c l ipă a sos i r i i ei pe P ă -i n î n t . căc i ii a m i n t e a u şi de n a v ă .

Ols , ca s-o p r i n d ă , folosi o ş i re ten ie . Se prefăcu obosi t , gîfîia vi­zibi l ş! se p r i n s e de iin p a l m i e r mic, î n d o i n d u - l , ca şi c înd s-ar fi a l î r n a t de el din pr ic ina obosel i i . De fapt i n s ă , în l ipsa g r e u t ă ţ i i , nu pu t ea fi obos i t şi, n e a v î n d g r e u t a t e , nu pu tea nici îndoi pa lmie ru l ; îl î n d o i s e p r in forţa m a r e a m u ş c h i l o r , p r o p t i n d u - ş i p ic ioa re le in el şi p r i n z î n d u - l cu a m î n d o u ă b r a ţ e l e . Ii î n c u r c ă vîrful î n t r e c r ă c i l e unu i pom învec ina t , se î n t i n s e î n t r e r a m u r i la o r i z o n t a l ă , f o r m î n d astfel un arc i m p r o v i z a t , a c ă r u i s ă g e a t ă e ra el î n s u ş i . Cu o l o v i t u r ă de p u m n , d e s p r i n s e p a l m i e r u l d*; c răc i te î n c o n j u r ă t o a r e şi, cîjid copa ­cul se dezdoi , s ă g e a t a b r o n z a t ă a t r u p u l u i Iui Ols ţ î ş n i b r u s c pr in ae ru l a l b a s t r u , î n s p r e f a t ă .

Lu îl văzu abia după o c l ipă . S c o ţ î n d un s t r i g ă t de s p a i m ă şl vesel ie , făcu un s a î t în a l t ă d i rec ţ ie . Ols îşi îndoi t r u p u l , da r nu pu t ea cot i p rea m u l t , şi t recu v i j i ind pe l i n g ă ea , n e p u t î n d să se o p r e a s c ă . In s a l tu r i mar i , de c î te zece-douăzec i de me t r i i nă l f ime . Lu o r u p s e Ia fugă în d i rec ţ i a c o n t r a r ă . L ips i t ă a p r o a p e d e or ice g r e u ­t a t e , îş i lua e lan de Ia sol şi s ă r ea pes te cu lmi l e b raz i lo r cu un ţ i pă t de î n c i n t a r e , m a i a les că v în tu l , p u r t i n d - o , îi p r e l u n g e a s ă r i t u ­r i le . O l s , în sfîrşif, izbut i să se a g a t e de n iş te l iane , op r indu - ş i ex i s ­t e n ţ a de s ă g e a t ă , şî o porn i î n d ă r ă t , d u p ă ea. I n s ă , în loc să se a v î n t e de Ia sol , se sp r i j inea cu pic iorul gol d r e p t în vîrful b raz i lo r , s ă r i n d pe o t r a i e c t o r i e mai pu ţ in c u r b ă şi m î c ş o r î n d astfel d i s t a n ţ a c e r e îl d e s p ă r ţ e a . Cu un nou ţ i pă t , Lu îşi s ch imbă d i rec ţ i a şi se p i e rdu p r i n t r e t u î p i n e t e m a r i l o r t r a n d a f i r i a lbi , a c ă r o r i n ă l ţ i m e o î n t r e c e a

16.

m u U pe a e i . O l s o c ă u t a , s p u n e a to t felul de e ' u ' n e s-o facă să r î d ă , s-o o b l i g e as t fe i sâ -ş i t r ă d e z e poz i ţ ia , d a r z a d a r n i c . O găs i a b i a i n t r - u n t i r z iu , p i t i t ă sub o pe t a l ă a lbă . r i z i nd pe î n f u n d a t e şi i z b u c n i n d în s t r i g ă t e c î n d se văzu d e s c o p e r i t ă .

B ă r b a t u l r u p s e u r i a ş a şi e n o r m a pe t a l ă ( n u m a i t r andaf i r i i d e -g r a v i f i c a ţ i p u t e a u pe a tunc i a t i n g e a scu icnea p ropor ţ i i u r i a ş e : p r in î n l ă t u r a r e a g r e u t ă ţ i i d i s p ă r u s e una d in t r e p r inc ipa le l e I r ine a le c reş te r i i l o r ) . O înve l i p e Lu in pe ta la r u p t ă , ca in t r -o veche m a n t i e de h e r m i n ă , o c u p r i n s e pc d u p ă u m ă r şi să r i , cu eu î m p r e u n ă , în î n ă l ţ i m i . Deveni ţ i serioşi , zburarf t mu l t ă v reme , cu m i ş c ă r i l ine şi un i fo rme , p r i n z i n d u - s e c ruc i ş de mi in i , a ş a cura se p r ind şi p a t i n a t o r i i , şi folosind dibaci f iecare toa t iă a v i n t u l u i . Ols , cu ochii lui exe r sa ţ i , ză r i şi c i t eva perechi de aripi , l ă s a t e p ro­babil de n i ş t e copii , căci e rau c a m mic i . Şi le p r i n s e r ă de miini şi de p ic ioare şi, in m a i pu ţ i n de jumiUa te de oră , Lu avu m a r e a sa t i s ­facţ ie să p o a t ă p r i n d e din zbor o r i n d u n i c ă . I ' a s ă r e a e ra î n g r o z i t ă , d a r Lu o n i ing i i e şi ii dădu d r u m u l . A l e r g a r ă upoi pe fa ţa lucie a unu i lac de m u n t e ; fiind l ipsiţ i a p r o a p e c o m p l e t de g r e u t a t e , o g l i n d a apei îi zv i r l ea e las t i c in sus . in ce le mai c i u d a t e pozi ţ i i , i a r Lu, r o s t o g o ! i n d u - s e pes te cap , pr in aer, s t r i g a i n c i n t a t ă , f ă r ă s ă ş t ie ce-i obosea l a , p î n ă s imţ i d i n t r - o d a t ă că i s-a făcut foame .

D u p ă ce-şi r e c i ş t i g a r ă g r e u t a t e a , se a ş e z a r ă pe locul de u n d e p i ecuse râ , şi Lu începu să m a n i a c e . O l s o p r ivea cu c o a d a ochiulu i . I se p ă r e a că voioş ia fetei a a v u t to tuş i c e v a ar t i f ic ia l , fo r ţ a t . î ş i a m i n t e a de c u v i n t e l e ei p rofe t ice şi se v e d e a t i n ă r şi v i g u r o s , în-ch i z înd p leoape le unei f i inţe î m b ă t r î n i t e pe s t e n o a p t e a l ă t u r i de efl şi r ă m î n î n d s i n g u r , un veac s a u ch ia r d o u ă , v r e m e suf ic ientă p e n t r u a s ch imba , c u m s p u n e a Lu, zece s a u c h i a r douăzec i de soţ i i .

Un om m a i s l ab deci t O'.s, de -a r fi v r u t s-o c u c e r e a s c ă , p o a t e a r fi î n ă b u ş i t - o cu j u r ă m i n t e şi î m b r ă ţ i ş ă r i ori s a r fi r e v o l t a t îm­po t r i va profeţ iei f ăcu te de t i n ă r a din fa ţa lui , ori , c a s ă r e s p e c t e r egu l i l e de au tod i s c ip l i nă , s i m ţ i n d c u m c r e ş t e e n e r v a r e a in el , în Uxul t r a p e z u l u i ar fi s ă r i t în pomul a l ă t u r a t , î n c e p î n d să se r o t e a s c ă p e c r e n g i . O l s î n s ă lua o h o l ă r î r e p e n t r u t o a t ă v i a ţ a , şi c eea ce îl p r eocupa şi îl u imea nu e ra s i m p l a c u c e r i r e a unei iubi te , ci cu­n o a ş t e r e a c a r a c t e r u l u i o m e n e s c . î ş i a m i n t e a a c u m , cu c l a r i t a t e h a l u ­c i n a n t ă , f r în tu r i l e de s e c u n d ă de pe n a v ă , c î n d m e n ţ i n u s e r a c h e t a lui în d i r ec ţ i a Soare lu i şi a mor ţ i i , nu p e n t r u că l-ar fi a t r a s d o a r u n t r u p de femeie, or ic î t de f rumos a r fi fost a c e s t a , c i p e n t r u că îl c h e m a o t a i n ă a suf le tu lu i o m e n e s c , r ă s u f l a r e a de o c l ipă a O m e n i r i i , a cea r ă s u f l a r e c a r e f ă ră de el s-ar fi s t i n s , p o a t e o s t ic l i re • in i in i tu lu i .

— Şti i cc-rai p l a c e la t i n e î n t r e b ă el d e o d a t ă . Şt i i de ce al

r e t i s t a t u n u i şoc c a r e te-a a r u n c a t cu zeci de mii de ani î n a i n t e ? — Nu ş t i u , z imbi Lu a s c u n z i n d u - ş i f a ţa î n d ă r ă t u l bobu lu i de

s t r u g u r e . A s t a n u m a i un d i n o s a u r şi un „ s u p r a o m " ca t i ne p o a t e s ă ş t i e .

Ols o - î n v ă l u i î n t r - o p r iv i r e în c a r e a r d e a u î m p r e u n a t e fer ic i rea Iui de b ă r b a t m a t u r cu î n ţ e l e p c i u n e a lui de filozof t r e c u t de d o u ă se ­cole şi îi spuse , a d î n c i n d u - s e în ochii ei ve r z i - căp ru i :

— O r i c a r e ar fi şocul tel inic şi c u l t u r a l pe c a r e l-ai s i m ţ i t v ă z î n -du - t e azv î r l i t ă pes te zeci de mi len i i , o r i ca re a r fi t r e a p t a de c u n o a ş t e r e pe c a r e s t a i , tu ai î n ţ e l e g e r e a a r m o n i o a s ă a î n t r e g u l u i . Tu sez i sez i A n s a m b l u l . Aşa i n tu i au l u m e a naivi i şi sub l imi i g rec i ai an t i ch i t ă ţ i i , a ş a a l u m i n a t - o fu lgerul necon ten i t , al g înd i r i i lui M a r x , a c e a s t ă î n ţ e l e g e r e au a v u t - o toţi cei c a r e au s u p r a v i e ţ u i t , t ine r i , p î n ă a z i . Ai un f a rmec al felului de a î n t r e b a , de a r ă s p u n d e , o s l ă b i c i u n e şi o pu te re , o r e z e r v ă inepu izab i l ă de r e v o l t ă şi de u imi r e , un fel a n u m i t de a te ex t az i a în fa ţa unei flori, ceva în c a r e ex i s t ă şi g r a ţ i e , şi o m e ­nie, şi v i a ţ ă , c h i a r în ceea ce e s l a b şi p ie r i to r . Mă s u p ă r ă felul in c a r e te nesoco teş t i şi t e s imi i i n fe r ioa ră , n u m a i p e n t r u că eş t i ven i tă de p e a l t ă t r e a p t ă a dezvo l tă r i i u m a n e : nu- ţ i d a i s c a m a că î n t r u n e ş t i c eea ce a fost î n t o t d e a u n a e sen ţ i a l p e n t r u om, p e n t r u r a ţ i u n e a , suf le tu l şi g r a ţ i a lui. Tu, î n a i n t e de t o a t e , eşt i O m . Cred c ă d a c ă a ş fi cunoscu t -o pe V e n u s din Millo, la fel m - a ş fi î n d r ă g o s t i t de ea. . .

— La v î r s t e le v o a s t r e a s t r o n o m i c e îţi c o n v i n e ! r î se i r i t a t ă L u . Un secol să t e d r ă g o s t e ş t i cu V e n u s din Millo, a l tu l cu C l e o p a t r a , al t r e i l ea cu J u l i e t a şi al p a t r u l e a cu... cu... — şi d e o d a t ă r î su l îi p ier i de pe b u z e — cu c ine s-o n i m e r i .

S t ă t e a cu bobu l de s t r u g u r e p e j u m ă t a t e d e v o r a t , c ă z u t l i n g ă ea , cu şe rve ţ e lu l de p i n z ă u i t a t pe s t e p o a l a de r a z e şi d e o d a t ă î ncepu să p l i n g ă . P I î n g e a a ş a c u m au p i îns î n t o t d e a u n a femeile î n d r ă g o s t i t e p î n ă p e s t e u rech i , c a r e n u m a i ţ in s e a m a de n imic , nici d e v î r s t ă , nici de vi i tor , nici de or ice a l t c eva pe l u m e a a s t a , a d i c ă p l î n g e a a ş t e p t i n d să fie c i t m a i r e p e d e l u a t ă în b r a ţ e , s ă r u t a t ă şi c o n s o l a t ă .

O l s î n s ă , neob i şnu i t c u a s e m e n e a m a n i f e s t ă r i , se g î n d e a că n - a r fi po t r iv i t nici să-i v o r b e a s c ă in a c e a s t ă s t a r e , nici să a b u z e z e d e s l ă b i c i u n e a e i . Se î n d e p ă r t ă cu paş i r a r i ; s t ă tu de v o r b ă vreo ju ­m ă t a t e d e o r ă cu Bab , d îndu- i i n s t ruc ţ iun i p r in t e l ev izor şi l ă s îndu- i fetei de pe i a r b ă î n t r e g t i m p u l n e c e s a r p e n t r u a se l iniş t i .

C înd se î n t o a r s e , o g ă s i cu ochii s p ă l a ţ i d e p l i n s . Şe rve tu l , un şe rve ţe l de p î n z ă , o p iesă r a r ă , ş e d e a a l ă t u r i de ea , ud şi m o t o t o l i t . In loc s ă se umfle de pe u r m a p l i n su lu i , ochii ei se l i m p e z i s e r ă şi m a i m u l t ; e r a u a p r o a p e la fel de m a r i c a ace i a ai Malon ie i , şi în ei Ols r e g ă s i acea sc în te ie re a inf ini tului pe ca re -o p i e r d u s e .

— Ascu l t ă , Lu , s p u s e el g r a v . O să mii b a t p e n t r u v i a ţ a t a . Nu

la

voi a d m i t e c a tu să m o r i b ă t r î n ă în b t i i tc le melc , cit t imp eu m a i s î n t m a t u r şi te iubesc . O s ă g ă s e s c eu ceva . Şl d a c ă n-ol g ă s i ţ i d a c ă o s ă p ier i î n a i n t e d e mine , n-o să m ă s inuc id , c u m au î n c e r c a t să p r o c e d e z e c o m p a t r i o ţ i i t ă i d e pe n a v ă . N-o să m ă s inuc id , c ă nu t r ă i e s c d o a r d in iubire , şi l u m e a ma l a re nevo ie de muie. D a r ce vorb im a c u m e p e n t r u veşn ic ie . Iub i rea d e c a r e Iţi vorbesc , or ic î t de s c u r t ă , e p e n t r u veşnic ie . Eu în iubire o sil r ă m î n mereu al t ă u . Al tă femeie n-o să m a i iubesc .

Lu ar fi p i î n s din nou , d a r se t e m e a că el Iar o să p lece , l ă s i nd -o să se l i n i ş t ea scă s i n g u r ă . Şi nu mai voia să r ă m l n ă s i n g u r ă . Şi d e aceea nu-ş i î n g ă d u i s ă p l î n g ă . T recuse z iua , e r a un nou a m u r g , d e a s t ă d a t ă n a t u r a l ; o p e r d e a de pro tec j ie a p ă r u pa rcu l de sorii ar t i f ic ia l i , iar S o a r e l e cel m a r e îşi t r imi t ea u l t imele r a z e p iez iş , p r o p -t i ndu - Ie de p iep tu l la t şi fin al lui Ols . Lu se r i d i că In p ic ioare , în fa ţa lui Ols , şi s imţ i c u m o dibuie , p r in m a n t a u a el dc u n d e a lbe , c î t e v a r a z e u l t r av io l e t e , p r i e t ene ale o m u l u i şi soli î n d e p ă r t a ţ i a i S o a r e l u i c a r e voise c i n d v a s-o m i s t u i e . Se opri la un p a s d c Ols , cu b r a ţ e l e a t i r n î n d în jos , şi î n g ă i m ă :

— C u m ai spus ? Mal s p u n e o dată . . . — P e n t r u veşnic ie , r e p e t ă O l s . Mereu şi m e r e u , u n u l p e n t r u

ce l ă t e l t . Lu îşi pe t r ecu b r a ţ e l e moi d u p ă cea fa lui — ab ia îl p u t e a cu­

p r i n d e — şi se c u f u n d ă i n t r - u n s ă r u t in a le c ă r u i cl ipe r e v ă z u î n t r e a g a g o a n ă a s te le lor şi a lumi lo r p r i n t r e c a r e gon i se î n t r e a g a ei cop i ­l ă r i e . El o s ă r u t ă pe u m ă r u l c a r e r o ş e a a t î t de uşor , şi Lu se g h e ­m u i mică la p iep tu l lui. D u p ă o c l ipă , O l s s imţ i pe p iep t ceva umed , d a r ea îl s t r î n s e febril în b r a ţ e şi m u r m u r ă :

— P l î n g , l a s ă - m ă să p l î n g , nu p leca , d i n o s a u r u l e I

C A P I T O L U L XXt

e r ă la c h e m a r e a î n t r - u n a v i n t un ic , m i l i a r d e d e o a m e n i r ă s p u n s e s e r ă d e a locui p r i m a p l a n e t ă c a r e a v e a să se d e p l a s e z e în s p a ţ i u , in locul vech i lo r r a c h e t e . P ropo r ţ i i l e p lane te i , a s e m ă n ă t o a r e cu cele a le P ă m î n t u l u i , şi cifra d e 2,7 m i l i a r d e de locui tor i e r a u s imbol ic a lese . in anu l 1 al erei n o a s t r e , c ind fusese l a n s a t p r i m u l sa te l i t ar t i f ic iul , a t î t a n u m ă r a p o p u l a ţ i a g lobulu i p ă m i n t e s c .

P î n ă in a n u l 41.043, p înă la p l a n c t a - e x p l o r a t o a r e . O m e n i r e a al­c ă t u i s e un s i n g u r t r u n c h i , cel c a r e se t r ă g e a de pe Piimii i l : o r l r l t d e î n d e p ă r t a t e e r a u noi le p l ane t e , ele făceau p a r t e din ace laş i com­plex de s i s t eme ca şi P ă m î n t u l . Acum î n s ă , cei 2,7 m i l i a r d e de ui imcni — locuitori i noii p l ane t e , a v e a u să s ă d e a s c ă în nemăr ţ l i i i l r ca ga l ax i i ­lor un nou a rbo re o m e n e s c , p o r n i n d de la s i m b u r e l c nou lu i l ' ă n i l n l ,

10

sS c a u t e v lafa , d a c ă ea ex i s t ă , ţ i s t ab i l i r ea une i l e g ă t u r i cu a rbo re l e p r i n c i p a l , d a c ă va fi posibi l .

P u n t e a d e c o m a n d ă a p l ane t e i e r a s i t u a t ă in virful unu i m a n t e î n a l t , pe c a r e ş e d e a O l s . P e b a z a ce re r i i s a l e fusese a l e s c o m a n d a n t al nesf î rş i tc i expedi ţ i i , p e n t r u cii a v e a c u n o ş t i n ţ e n e o b i ş n u i t de în ­t i n s e şi m a i a les p e n t r u că , in c î ţ iva an i d e a d m i n i s t r a r e a P ă m i n -tu lu i , a j u n s e s e să c u n o a s c ă vecliea p l a n e t ă ca n i m e n i a l tu l . P ă m î n t I I , a d a p t a t î n t r - u n t i m p r e c o r d , e ra o r e p r o d u c e r e f idelă a P ă m î n f u l u i I, c u m o n u m e n t e l e s a l e şi cu o b u n ă p a r t e a geogra f i e i s a l e . P e n o u a p l a n e t ă se af lau şi c î ţ i va d i n t r e p a s a g e r i i fostei „Arce a lui Noe" , i a r la m u z e u l p l ane t e i se af la şi o cop ie f idelă a „ A r c e i " .

P e n t r u Ols nes f î r ş i t a exped i ţ i e n u î n s e m n a n u m a i s ă d i r e a u n u i n o u a r b o r e u m a n sau c ă u t a r e a vieţii în u n i v e r s . El v i sa să î n v i n g ă T i m p u l , as t fe l înc î t î n t r e g t r e c u t u l , t o t ceea ce î n s e m n a ani d e dife­r e n ţ ă î n t r e el şi f i inţa iub i tă , să-ş i p i a r d ă v a l o a r e a şi să p ă l e a s c ă în f a ţ a iubir i i a ş a c u m p ă l e ş t e sc in te ia u n u i l icurici in f a ţ a in f in i tă ţ i i l u m i n o a s e a so r i lo r c rea ţ i s a u m u t a ţ i d e v o i n ţ a o m u l u i .

— Nu se p o a t e , nu se p o a t e ! . . . , r e p e t a m e r e u Lu, a ş e z a t ă l i n g ă el î n t r - u n h a m a c făcut d i n t r - o m a r e p e t a l ă de t r a n d a f i r a l b a s t r u , p e p u n t e a d e c o m a n d ă a p l ane t e i . P u n t e a se af la U n g ă u n p l a t o u u r i a ş , u n u l d i n t r e cape te le m a r e l u i te lescop c u r b c a r e s t r ă ­b ă t e a de la un an t i pod la a l tu l î n t r e a g a p l a n e t ă . Nu se p o a t e , s p u n e a ea înce t , c u p r i n z î n d u - 1 î n t r - o p r i v i r e . P o a t e c ă d i f e r e n ţ a de t i m p î n t r e noi şi r e s tu l omeni r i i m ă va face să c î ş t i g c i t eva zeci s a u s u t e d e an i f a ţ ă de cei r ă m a ş i p e vechiul loc. D a r a s t a nu -mi va s c h i m b a c u n imic v i r s t a b io log ică : la f iecare s u t ă d e an i c î ş t i g a t ă d e m i n e tu vei c î ş t i g a mi i , şi d i f e r e n ţ a d i n t r e noi v a r ă m î n e aceeaş i . D a r e b i n e şi a ş a , îm i va a j u n g e o v i a ţ ă de iub i re . . . S ă - m i g ă s e ş t i la b ă t r i n e ţ e un soţ în v î r s t ă şi o pe reche d e c î r je . . . dar^ e ' b i n e şi aşa . . .

— Vom vedea ! r e p e t a Ols î n c ă p ă ţ î n a t . Şi în f a ţ a ochi lor îi j uca t r u p u l gol şi î n c o r d a t ca r e ţ î ş n i s e pe s t e zeci de mii de an i , p r in „ A r c a lui Noe" , ca să- l î n t î i noască pe el şi iub i rea lui ne s f i r ş i t ă .

C o n ş t i i n ţ a s cu r t imi i vieţii u m p l e a iubr rea ei cu o i n t e n s i t a t e pe c a r e Ol s n-o p u t u s e b ă n u i n i c i o d a t ă şi nici n-o v ă z u s e la o a m e n i i epocii s a l e . îş i d ă d e a u s e a m a de s f ida rea pe c a r e o r e p r e z i n t ă p e n t r u t i m p şi n a t u r ă d r a g o s t e a u n o r o a m e n i a t i t d e d i f e r i ţ i ; şi in a c e a s t ă s u p e r b ă S'fidare pe c a r e o p r o c l a m a iub i rea lor, ei s i m ţ e a u că t r ă feş le În să ş i spec ia o m e n e a s c ă , s t r ă v e c h e a sp i ţ ă ca re î n v i n s e s e a t î t e a , s u p r a -v i e ţu i s e la a t î t e a şi r e f u z a s e să se s t i n g ă v r e o d a t ă .

P e n t r u a l t e femei, c a r e a v e a u de t r ă i t 400 de a n i , un an -do i d e d e s p ă r ţ i r e î n s e m n a o g r e u t a t e , nu î n s ă şi o n e n o r o c i r e . . . Lu î n s ă t r ă i a cu o i n t e n s i t a t e s u p r e m ă , d in clipe făcea secole, i a r d r a g o s t e a lor e v o c a m ă r e ţ e d e z l ă n ţ u i r i c o s m i c e .

20

In t i m p ce P ă t n î n t II, î n a i n t e de Ian»«re , g r a v l l a d e o c a m d a t ă pe o rb i t a sa n a t u r a l ă , Ols , la c o o r d o n a t o r u l de c o m a n d ă p r i m e a veş t i d e s p r e cele 2,7 m i l i a r d e de m e m b r i al ech ipa ju lu i p l a n e t e i . Nici nu p o r n i s e r ă , şl n u m ă r u l lor se innu i l t ea , noi inven ţ i i şi noi opere a r t i s t i c e e r a u î n r e g i s t r a t e pe c o o r d o n a t o r u l ş l l in | i f lc cu o l u | c a l ă c a r e p ă r e a d e l i r a n t ă . O m e n i r e a , c a r e de mu l t î n c e t a s e să mal î n a i n t e z e pe b r inc i , ii a p ă r e a a c u m s u b fo rma unu i exploz iv avîji t , c a r e son­d e a z ă v ic tor ios m a r g i n i l e t u t u r o r lumi lo r ş t iu t e , şl l u m i n e a z ă firide n e c u n o s c u t e , c a r e l u m i n e a z ă p o a t e chiar şi acolo u n d e sc î n t i n d e Im­per iu l n e g r u al mor ţ i i p r e a t i m p u r i i , cea ca re p i n d e a e x e m p l a r u l d e s u p e r b ă u m a n i t a t e de l î n g ă el .

— P o r n i m ? îl î n t r e b ă pe Ol s şeful de e c h i p a j . — Por i i im ! s p u s e el. Lu, fii a t e n t ă . P o r n i m . D a r Lu n u r ă s p u n s e . Suf le tu l lui O l s î n g h e ţ ă d e o d a t ă . — Lu, r e p e t ă el , te iubesc, p o r n i m I D a r Lu z ă c e a î n t i n s ă f ă ră m i ş c a r e în h a m a c u l e l . Ols , t o r t u r a t de spec t ru l acelei imirvente pieirl a fiinjel iu te

m u r i t o a r e de l i n g ă el. se repez i s-o zg i l ţ i i e . d e s p e r a t . In u l t ima c l ipă , cu mi in i le l i n g ă umer i i el, v ă z î n d u - i ch ipu l în­

vă lu i t în r aze , se opr i . Of t ind de f i su ra re , îşi a m i n t i s e un lucru de c a r e u i ta din c i n d in c înd , m a i a les in f r igur i le u n u i m o m e n t ca aces ta , şi m a i a l e s d in c a u z a temer i i n e g r e c a r e Ii înso{ea fe r ic i rea . U i t a s e c ă Lu, d u p ă o zi d e m u n c ă , o b i ş n u i e ş t e să d o a r m ă .

Era c e v a c i u d a t , ca în poveş t i l e de pe v r e m u r i . P e n t r u el — ca o m al epoci i f ă ră de s o m n — e ra ceva unic , căc i nu mulf i o a m e n i pu t ea i i să v a d ă pe a t u n c i r e s p i r a ţ i a r e g u l a t ă şi f a t a l in i ş t i t ă , cu p l eoape l e c o b o r i t e . a f i inţei iub i t e .

Şeful de ech ipa j , un t ine re l de v r e o 40 de ani , î m b r ă c a t î n t r - « n ^ c o s t u m d e r a z e a r g i n t i i , deşi î n t r e a g a p o r n i r e e ra a u t o g i a t î , î n t r e b ă o d a t ă :

— P o r n i m ? î n t r e b a c a să i se a u d ă vocea r ă s u n i n d în î n t r e a g a O m e n i r e pe

c a r e - o p ă r ă s e a , p e n t r u a o r e g ă s i , c i n e ş t ie c u m şi c i n d . şi d a c ă , şi p r in a c i t a g e n e r a ţ i e , d a c ă nu c u m v a o şi g ă s i s e in m u n c a lui e x a l ­t a t ă p e n t r u soc i e t a t e şi în v ia ţa f i in ţe lor d r a g i . Ş t i a c ă p o r n i r e a p l a n e t e i lor nu va a v e a n imic s p e c t a c u l o s : o c l ipă , d in c a u z a e for tu lu i e n e r g e t i c , lumin i le sor i lo r ar t i f ic ia l i şl ale t u t u r o r p l a n e t e l o r vor păl i . i a r în c l ipa u r m ă t o a r e , d u p ă un fulger de d u r e r e s t i rn i t de c i m p u l m a g n e t i c în muşch i i f iecăruia , P ă m î n t II va porn i lin, şi p a s a g e r i i iu i nu vor o b s e r v a n i m i c , dec î t c ă lumin i le O m e n i r i i i n t e r p l a n e t a r e se î n d e p ă r t e a z ă p a r c ă . De aceea c o m a n d a de p l e c a r e e ra s i n g u r u l luc ru s p e c t a c u l o s şi de a l t m i n t e r i s imbol ic , p o r n i r e a fiind l i o t ă r i t ă

t m o r a c a t i n t r - u n a u t o p a t | l , ^ . i ^ a l ^

21

a u t o m a t . N e c ă p ă t î n d r ă s p u n s şi t r e p i d i n d în r a z e l e s a l e a r g i n t i i , t î -n ă r u l i ng ine r î n t r e b ă din nou :

— P o r n i m ? — P o r n i m ! s p u s e OIs . — D i r e c ţ i a ? — Infini tul s t i n g 1 c o m a n d ă OIs . Şi in v r e m e ce , din l u m i n a c l i p i n d ă şi apoi feer ică a t u t u r o r

p l a n e t e l o r şi sor i lo r ar t i f ic ial i ai Ga lax ie i U m a n e , n o u a p l a n e t ă se d e s p r i n d e a lin, lu înd vi teză ince tu l cu î nce tu l , OIs „ d i n o s a u r u l şi s u p r a o m u l " , d u p ă un a l t s e m n d e r ă m a s b u n , se s t r e c u r ă pe p u n t e a de c o m a n d ă , p u r t i n d o c i u d ă ţ e n i e a zeci lor d e mi len i i t r e c u t e , u n obiect c a r e i n t r i g a m i l i o a n e de c o l a b o r a t o r i ai să i . M e r g e a s p r e h a m a c u l in c a r e , î n v ă l u i t ă in c o s t u m u l ei de u n d e , d o r m e a Lu, ş i ducea in mî in i un vechi obiect d i n t r - u n m a t e r i a l n u m i t m ă t a s e : o p l a p u m ă cu ca re iubitei sa le , ca o p r e j u d e c a t ă , îi m a i p l ă c e a î n c ă s ă se î n v e l e a s c ă a tunc i c i n d d o a r m e .

— SFiRŞlT —

Î N C H E I E R E

M-ani îngrozit, pur şi simplu m-am îngrozit cînd am văzut ce s-a î n t î m p l a t !

îmi ce r s cuze p e n t r u r o m a n u l a c e s t a a b s u r d şi m ă g r ă b e s c să-1 iau î n d ă r ă t — în c a z că a a j u n s c u m v a în mi in i l e v o a s t r e .

Ca o a m e n i din p r e a j m a a n u l u i 50.000, v -a t i d a t d e s i g u r s e a m a de a c c i d e n t u l i n t i m p l a t , d a r , ca s ă a m c o n ş t i i n ţ a l in i ş t i t ă , v ă voi d a pe scu r t exp l ica ţ i i l e mele , or ic î t de inut i le a r fi ele.

F i r e ş t e c ă aţ i gh ic i t c ă n u m a i c u v î n t u l i n t r o d u c t i v îmi a p a r ţ i n e . Res tu l 1-a sc r i s d e b u t a n t a a s t a m ă r g i n i t ă de l i n g ă m i n e , şi i a t ă c u m :

S î n t de m e s e r i a m e a i n s t a l a t o r de p l a n e l e . L i t e r a t u r a e p e n t r u m i n e o d i s t r a c ţ i e s e c u n d a r ă , p e n t r u c a r e nu-mi r ă m i n e p rea m u l t t i m p . E r a m în localul meu din C a p i t a l a spa ţ i u lu i 8 şi a ş t e p t a m d i s ­pozi ţ i i noi p e n t r u m u t a r e a unei p l a n e t e n e n o r o c i t e şi vechi , a s u p r a că re ia cons i l iu l n o s t r u nu p u t e a să ia v reo h o t ă r î r e . Ca s ă -mi t r e a c ă v r e m e a , m - a m g î n d i t să scr iu o p o v e s t i r e p e n t r u cei 854 d e s t r ă ­nepoţ i ai mei . Se ş t ie că p e n t r u copiii m a i mici de cinci ani e b ine să descr i i i n t i m p l ă r i p e t r e c u t e cu zeci de mii de ani în u r m ă , fi ind î n t î m p l ă r i m a i s imp le , puer i le a ş zice. m a i a p r o p i a t e de î n ţ e l e g e r e a lor . Abia a p u c a s e m î n s ă s ă scr iu c u v î n t u l i n t roduc t i v , c ă a şi ven i t d i spoz i ţ i a de m u t a r e a p l ane t e i . Cum e r a şi f i resc, m-an i r epez i t i m e d i a t să execu t p l a n u l . C u v î n t u l i n t r o d u c t i v nu l a m lua t cu m i n e . N-am l ipsi t de aici dec i t c î t eva c l i p e ; c înd m - a m î n t o r s , r o m a n u l e r a g a t a făcu t şi , s p r e s t upe fac ţ i a m e a , g a t a d i fuza t în t o t s p a ţ i u l 8 al O m e n i r i i !

2 2

S î n t d e z o l a t şi îmi ce r s cuze . P Icc înd în g r a b ă , a m l ă s a t cu-v în tu l i n t r o d u c t i v pe o m a ş i n ă coordon; i to . i re şi ea a t ăcu t r e s t u l .

E o m a ş i n ă cu c a r e m - a m a m u z a t ade sea , d indu- i t eme l i t e r a re s p r e r e z o l v a r e . E foa r t e m ă r g i n i t ă în să , şi d e s i g u r — d a c ă aji avu t r ă b d a r e să citifi c î t e c e v a din poves t i r ea de fa tă — aji fost f r a p a | i de f ap tu l c ă m a j o r i t a t e a n u m e l o r i lus t r e c i t a t e aici «pa r j in erei v e d i i . S î n t d i n a i n t e de anu l 1958 ( d u p ă s t i lu l v e c h i ) . La fel, m a j o r i t a t e a c o m p a r a ţ i i l o r şi a f igur i lo r de st i l , ca şi compo7 . i | l a , nu d e p ă ş e s c nici m ă c a r a n u l 2000 al erei v e c h i ! Lucru expl icabi l p r in faptul că ma­ş ina se spec i a l i z a se in t r ecu tu l î n d e p ă r t a t : m a j o r i t a t e a cunoş t in j e lo r a c u m u l a t e de ea se î nv i r t în ju ru l acelei pe r ioade . Nu m a i vorb im de g r o z ă v i i l e t ehn ice şi d e t o a t e abe ra ţ i i l e pe ca re ţi le înş i ră cu aeru l cel mai g r a v din l u m e ! V-aţ i t ă v ă l i t d e s i g u r de r i s c i t ind expl ica­ţ i i le g r o s o l a n e şi n a i v e a s u p r a vitezei lumini i , g i n d u l u i fă ră expr i ­m a r e s o n o r ă şi t oa t e ce le la l te . Ch ia r şi în domen iu l ei l imi ta t , m a ­ş i n a a r e l a cune s e r i o a s e . î n t r - a d e v ă r t r ebu ie să fii m a ş i n ă ca să i gnorez i în a ş a ha l re la ţ i i l e î n t r e o a m e n i şi tot ce se referă la anu l 41.042 I De p i ldă aţ i fost izbi ţ i , d e s igu r , de felul c a n d i d in c a r e m ă r t u r i s e ş t e a nu î n ţ e l e g e de ce s a v a n ţ i i c a r e s a r din baie ob i şnu iesc să s t r i g e „ E v r i k a !". Şi c ind te g î n d c ş t i că t oa t e aces te l a cune , con­t r az i ce r i g r o s o l a n e , g reşe l i şi n a i v i t ă ţ i s în t p u s e sub s e m n ă t u r a m e a , un c ins t i t şi m o d e s t i n s t a l a t o r de p ) j n e t e .

D a r cel m a i n e p l ă c u t m-a i m p r e s i o n a t c a r a c t e r u l prăfu i t al a ces ­tu i a ş a - z i s „ r o m a n " ! F a c e o filozofie ieftină d e s p r e o m e n i r e şi p înă Ia u r m ă r e z o l v ă to tu l p r i n t r - o b a n a l ă poves t i r e de d r a g o s t e ! E ex ­p l icab i l , căci m a ş i n a a fost h r ă n i t ă n u m a i cu l i t e r a t u r a a vreo 20 de secole vechi , d a r şi cu a c e e a incomple t şi foar te p ros t a s i m i l a t ă , a ş a d u p ă c u m v-aţ i p u t u t da s e a m a . C o m b i n ă s i t ua ţ i i l e d u p ă m o d e l u l vechii l i t e r a tu r i , d a r le c a m l u n g e ş t e , i n v e n t e a z ă une le c a ­r a c t e r e s impa t i ce , d a r le expl ică prea mul t , ca şi c i n d copi i i de cinci ani n -a r p u t e a î n ţ e l e g e şi aşa m o b i l ă r i l e p e r s o n a j e l o r !

Acum insă , p o z n a a făcu t -o , şi nu -mi m a i r ă m i n e dec i t să r e t r a g poves t i r ea din c i rcu i tu l p l a n e t a r . Dacă în t i ln i ţ i c u m v a vreo copie , vă r o g s-o d i s t r u g e ţ i i m e d i a t . P o v e s t i r e a o s-o dau to t m a ş i n i i ă s t e i a , c a s-o t r a n s p u n ă în v e r s u r i — poa te c ă iese c e v a m a i d e soi .

In or ice c a z , îmi dă de g î n d i t zelul cu c a r e — fiind u i t a t ă cu c o n t a c t u l d e s c h i s — s-a g r ă b i t s ă scr ie un î n t r e g r o m a n pe baza u n u i s implu c u v î n t i n t r o d u c t i v . A s t a a r a t ă că to tuş i a c e a s t ă r a b l ă d e s u e t ă e o a r e c u m f a m i l i a r i z a t ă cu l i t e r a t u r a , în c iuda fap tu lu i că o p u n mereu la t r ebu r i f ă ră l e g ă t u r ă cu a r t a . Am o b s e r v a t şi r i t e v a combina ţ i i i n g e n i o a s e , s u r p r i n z ă t o a r e din p a r t e a une i m a ş i n i a l i t de u z a t e . P o a t e că, v î r înd în ea încă vreo c î t eva zeci d e secole de lite­r a t u r ă , şi î nce t înd s-o m a i î n h a m la a l t e t r e b u r i , s-o fac p înă la u r m ă să p o a t ă scoa te c i te o poves t i r e bunic ică , p e n t r u copiii mici de to t . F i reş te , n i c i o d a t ă n-o să paa^ă sS a j u n g ă la sub t i l i t ă ţ i l e a r t i s t i ce a l e unu i om viu . To tuş i , e p ă c a t s-o a r u n c : în v reo 500 d e an i , d a c ă o d a u pe m i n a s t r ă n e p o ţ i l o r mei , p o a t e c-o să i a s ă din ea o j ucă r i e l i t e r a r ă i n t e r e s a n t ă .

23

P O S T F A Ţ Ă

Din razele de lumină, prin disociere in electroni şi poziironl, se fabrică oxigen, hrană, metal. Cam straniu. Dar surprizele nu s-au terminat. Din snopuri de lumină se confecţionează îmbrăcăminte prac­tică şl in acelaşi timp frumoasă: ca retine oxigenul necesar conţi-nuării viejii .şi în spaţiile intera.sirate, este caldă sau răcoroasă, după necesităţi, şi străluceşte in culon plăcute, convenabil alese. 5 e apasă pe un buton şi obiectele îşi pierd greutatea, se realizează, aşadar, ceea ce se numeşte în ziare, antigravituţia. Dar fiindcă trăim tn epoca diverselor antiparticule există şi antifotonul, adică antilumlna, care are darul de a produce întuneric. Există şi antisunet şi se rea­lizează viteze superioare vitezei luminii. Cam ciudat, nimic de zis. Dar „miracolele" nu se rezumă la fizică şi la chimie. Biologia ne oferă posibilităţi de transformare La fel de extraordinare. Oamenii trăiesc pină la patru sute de ani. Fiecare siăpîneşte zeci de specia­lităţi. Ei îşi pot transmite ideile şi dorinţele direct, prin contacte ra­diofonice între creier şi creier, între creier şi maşină. Ei au acum la dispoziţie în locul spiritelor bune şi rele maşini electronice, transis-tori şi unde herţiene, care, pe cit se pare, pot înfăptui mai multe decît spiritele din cele „O mie ţi una de nopţC. Oamenii morţi în accidente pot fi readuşi la viaţa, iar planetele, ca, de exemplu. Pi-mîntul, pot fi strămutate chiar şi in alte sisteme solare. In fine, poate cel mai uluitor fenomen prin efectele sale practice este compor­tarea cu toiul parado.Kată a timpului şi a vtrstelor: o navă cosmică,' plecată în explorarea spaţiilor interstelare, se întoarce pe Pămlnt peste cîteva sute de ani... după socoteala celor de pe navă. (In jurul acestui eveniment este ţesută întreaga intrigă a povestirii.) Insă la întoarcere, călătorii cosmici au surpriza să constate nu numai că Pă-mîntul a fost strămutat de pe vechiul său loc, dar că. Intre timp, pe planeta noastră au trecut mii de ani, şi Omenirea s-a transformat complet din punct de vedere biologic. Nu însă şi din punct de ve­dere uman — ne asigură autorul. Dimpotrivă, pcmîntenii au evoluat pe scara infinită a umanizării, şi excesul de ştiinţă şi tehnică nu numai că nu i-a dezumanizat, dar i-a ajutat să se debaraseze defi­nitiv de rămăşiţele regnului animal. Ei cunosc dragostea pătimaşă, citeodată sînt şi puţin geloşi — lucru pentru care îşi fac în mod cu­minte imediat o autocritică activă. Ei ştiu să facă sacrificii şi trăiesc tn deplină înţelegere ţi pace; conflictele tragice le sînt necunoscute, deoarece orice divergenţă de păreri este în cîteva secunde rezolvată, folosindu-se ca un consultant şi maşinile electronice perfecţionate. Şi cu toate că viaţa este extrem de evoluată, ea nu este totuşi plictisi­

toare — ne asigură autorul,

* * Tntr-adevăr, tn toate aceste povestiri ştiintilico-fanfastice avem

de-a face. din anumite puncte de vedere, cu o reeditare sau cel puţin cu posibilitatea de reeditare ultramodernă a vechilor legende, basme

24

şi povestiri fantastice, de astă dată insă bazate pe o concepţie ma­terialistă, ateistă, o concepţie ştiinlifică. Vechile povestiri îşi proiec-tnu acţiunea in trecut: „a jost odată ca niciodată". Aceasta era legat de ideea că in trecut se trăia mai bine, că In trecut oamenii erau fericiţi, era primăvară eternă şi pace. „A fost odată ca niciodată..." Pe atunci, animalele ştiau să vorbească, spiritul binelui învingea tot­deauna spiritul răului, pe atunci oamenii trăiau sute de ani, erau cin­stiţi, puternici, cuminţi şi bine dispu.ţi. Istoria ne-a dovedit Insă că in trecut oamenii nu erau de toc mai fericiţi, mal perfecţi şi mai pu­ternici, ci, dimpotrivă. La ideea fericirii, Omenirea n-a tnţeles să renunţe, dar realizarea ei o proiectează astăzi In viitor, Intr-un viitor ale cărui premise sînt puse astăzi in ţările socialiste.

Poate există degravificare ? Intr-un roman ştiinţiflco-fantastic, această idee este admisă, cu atit mai mult cu rit anumite ipoteze in această direcţie preocupă anumite cercuri ştiinţifice. *

Vor exista oare oameni care să trăiască patru sute de ani, care să cunoască posibilitatea reînvierii nu de basm, ci a unei readuceri con­crete la viaţă a organismului încă neputrezit, influenţarea naşterilor prin pastile şl realizarea paradoxului timpului ? Cred că o discuţie asupra

unui asemenea subiect ar avea — In faza actuală a ştiinţei—un carac­ter cit se poate de .steril. Răspunsul cel mai cert care s-ar putea da la Întrebarea pusă este că o parte dintre aceste idei vor putea fi înfăp­tuite, despre unele „minuni' se şi poate vorbi ca despre un lucru real (sateliţii artificiali, miinite mecanice conduse prin biocurenţi, reanimări spectaculoase etc. etc), iar altele, desigur, nu vor putea fi realizate niciodată. Dar care sînt acelea care vor putea, şi care sini acelea care nu vor putea fi realizaie ? lată o chestiune la care ar fi mai greu de răspuns, dacă nu cu desăvirşire imposibil. Dar scopul unui roman ştiinţifico-fantastic nu este să dea cunoştinţe ştiinţifice valabile sub formă romanţată, să introducă deci elemente de fizică, de astronomie sau biologie in conştiinţa cititorului sub forma unui aliment diluat şi uşor comestibil, Criticile adresate acestor povestiri. critici formulate de pe poziţiile severe ale rigorii ştiinţifice^ mi se par că au greşit adesea din capul locului.

Genul ştiinţifico-fantastic corespunde unor reale necesităţi spiri­tuale şi intelectuale ale epocii noastre şi de aceea nu se va putea niciodată renunţa la el, in ciuda obiecţiilor care demonstrează — in mod just de altfel — caracterul imposibil sau cel puţin foarte neverosimil al unor idei cuprinse In aceste povestiri. Aceste romane nu vor ceda niciodată terenul unor povestiri perfecte din punct de

* I n leg i i tură cu t ex tu l lui C. F ă g e r a ş u , p r e c i z ă m că e a d e v ă r a t că m a s a d e g r a v i t i a t ă nu p r ez in t ă iner ţ ie . Aces t lucru nu t r ebu ie î n s ă să n e inducă în e r o a r e şi să ne facă să t r a g e m conc luz i a a b s u r d ă că d i s p a r i ţ i a iner ţ ie i a t r a g e după s ine d i s p a r i ţ i a m a s e i s a u ch ia r a m a ­ter ie i . In ceea ce p r i v e ş t e „ d i s p a r i ţ i a m a s e i — la v i t e z a l u m i n i i " ( în c i u d a notei a u t o r u ui c a r e g l u m e ş t e pe a c e a s t ă t e m ă ) ' t r e b u i e să s p u ­n e m că în r e a l i t a t e m a s a c r e ş t e cu v i t eza , t i n z î n d c ă t r e inf ini t , c înd v i t eza ei se ap rop ie de v i t eza lumini i (A'. R.)

25

vedere ştiinţific — dar tocmai de aceea — o.j spune: în mod necesar lipsite de elementul fantastic, şi deci, din acest punct de vedere, poate mai puţin amuzante şi stimulatoare. Căci pină cind ideile ştiinţifice ajung nu să fie complet verificate, dar să depăşească măcar pragul verosimilului, ele pătrund de obicei atit de mult In conştiinţa epocii, tncît tot elementul lor fantastic, adică neverosimil, se volatilizează. Autorul vechi işi lua elementele fantastice, de care avea nevoie, din lumea animalelor; autorul modern şi te ia din matematică, din fizică, din biologie. Criticile ce s-ar putea aduce romanelor ştiinţifico-fantas-tice de pe poziţiile unor exigenţe ale corectitudinii ştiinţifice mi se par — sub un anumit aspect — asemănătoare acelora care s-ar putea aduce vechilor legende mitologice sau povestirilor medievale despre al­chimişti şi astrologi sau chiar romanelor lui Jules Verne. (Desigur. însă. nu trebuie să uităm că primele clntau explicaţia finală a feno­menelor tntr-un spirit divin, pe cind cele moderne slăvesc — cu mai multă dreptate — omul şl societatea umană.) N-ar fi oarecum de­plasat, poate chiar meschin, să obiectăm împotriva unora sau altora spunind că animalele nu pot să vorbească, că omul nu se poate transforma in pasăre, că nu se poate face aur din aramă numai prin rostirea unor formule magice etc. ? Aceste povestiri n-au pierdut nimic din valoarea lor — dacă au avut fireşte vreodată valoare — numai datorită faptului că fenomenele fantastice pe care le relatează reprezentau un vis milenar al omenirii, un vis nelămurit, dar de ne-infrint despre fericire, despre eliberarea din jugul exploatării, despre cunoaşterea tainelor lumii. Tocmai faptul că aceste creaţii au supra-._ vieţuit dovedeşte in mod grăitor v a l o a r e a lor soc ia l ă .

Tmi imaginez o discuţie Intre un fizician şi un biolog, pe de o parte, şi între autorul vreunei povestiri ştiinţifico-fantastice, pe de altă parte, fizicianul şl biologul nostru ar spune : — Eu iţi demon­strez că ceea ce scrii dumneata despre viteze superioare vitezei lu­minii, despre fabricarea metalelor din lumină, despre telepatia elec­tronică, despre oamenii care in timp de milenii (măsurate pe pămint) trăiesc doar citeva zeci sau sute de ani in timpul lor propriu (dar tn ani echivalenţi din punct de vedere biologic cu unii noştri obiş­nuiţi) — iţi dovedesc că toate acestea sînt nişte absurdităţi, la care autorul nostru ar putea răspunde: „Da, recunosc, ele sînt absurde din punct de vedere al ştiinţei actuale. Dar ce ne asigură că ele nu vor intra peste zeci de mii de ani în sfera posibilităţilor realizabile ? In defifinitiv, cine ar fi crezut acum o sută de ani că se va putea realiza transmutaţia elementelor, şi cine ar fi crezut acum patruzeci de ani că se va putea realiza eliberarea energiei atomice ? însuşi Einstein protesta şi ridiculiza asemenea ipoteze lansate de fantaştii de atunci!" Dar fizicianul şi biologul nostru ar putea răspunde din nou: „E adevărat, dar faptul că multe lucruri care ni s au părut în trecut absurde, irealizabile, fiindcă erau în contradicţie cu stadiul de atunci al ştiinţei, faptul că multe dintre aceste lucruri s-au reali-

26

zat, sau cel puţin şl-au pierdut caracterul lor absurd, nu ne îndreptă-feste de loc să acordăm acelaşi grad de posibilitate şi de verosimili­tate oricărui produs al fanteziei libere. In definitiv, istoria ne oferă exemple şi în acest sens, anume că nu orice previziune sau prorocire cu privire la viitorul ştiinţei a fost ulterior confirmată."

Purtată în felul acesta, discuţia ml se pure că ar putea să se prelungească fără a se ajunge la o concluzie prea fertilă şi tranşantă,

* * *

Cred că suspiciunea cu care privesc adesea oamenii de ştiinţă povestirile ştiinţifico-fantastice inspirate din ştiinţă se datorează unei manijestări oarecum exagerate a spiritului pozitivist, care este po­trivnic chiar şi ipotezelor, necum fanteziei. Pozitivismul consideră ca fiind dăunător pentru ştiinţă orice amestec al fanteziei Or, unul dintre învăţămintele cele mai importante ale Istoriei fizicii din ultima jumă­tate de secol este că fantezia creatoare a jucat un rol însemnat şi în cercetarea ştiinţifică şi că eliminarea ei ar dăuna progresului ştiinţei. Acest lucru o ştiu foarte bine şi cei care se ocupă efectiv de cercetarea ştiinţifică, t'.i ştiu foarte bine că un cercetător înzestrat cu neobişnuite capacităţi intelectuale, cum este memoria, asimilarea rapidă, talentul matematic, gindirea precisă, rapidă, posibilitatea de concentrare, continuitatea şi logica internă a raţionamentelor, spiritul critic, nu este totuşi in stare să producă rezultate valabile din cauza — cum s-ar exprima colegii săi — lipsei de fantezie. Desigur există fantezie şi fantezie I In cercetarea ştiinţifică efectivă numai acele rezultate ale fanteziei pot pătrunde care prezintă posibi­litatea unei verificări preliminare cit de cit de sumare, sau care pot fi încadrate într-o teorie cu consecinţe ce se pretează principial la o verificare. Desigur, autorii povestirilor fantastice n-au pretenţii la aşa ceva, dar scrierile lor işi au totuşi un rost bine definit in an­samblul deosebit de complex al vieţii ştiinţifice, al acelei activităţi sociale colective care contribuie la creşterea permanentă a .ştiinţei. Căci aceste romane şi povestiri fantastice, cind sînt cit de cit bine scrise, şubrezesc puterea întunericului, a superstiţiilor şi misticismului, creează un climat de admiraţie şi de respect faţă de ştiinţă, faţă de munca, faţă de activitatea ştiinţifică şi, prin aceasta, contribuie desigur la intensificarea fluxului de cadre către ştiinţă; înles­nind astfel selecţia cadrelor capabile de a face cercetări, contribuie la intensificarea sprijinului moral pe care trebuie să-l acorde ştiinţei societatea, contribuie la recunoaşterea generală a rolului important pf care este menită să-l joace ştiinţa in viaţa noastră de azi .>i de mîine. '•S-ar putea din nou obiecta că unii cititori ar fi înclinaţi să ia în serios o serie de idei fanteziste, să creadă fie că ele au fost realizate, fie că sint realizabile (cel puţin într-un viitor apropiat). Majoritatea cititorilor vor uita amănuntele tehnice ale fantasticului, tocmai acele Idei tehnice greşite care ar putea să dăuneze. (Să nu uităm cit de greu se refine, chiar şi printr-o învăţătură sistematică,

27

coniinulal unei lucrări nu de specialitate, dar chiar şi de ştiinţă popularizată I) In schimb va rămine puternica dorinţă de a înfăptui lucruri grandioase, pe care omul le poate realiza numai cu ajutorul ştiinţei. Şi această dorinţă va ji in stare să trezească In sufletul tînă-rului cititor resursele latente ale voinţei necesare pentru a învinge greutăţile însuşirii ştiinţei.

Fără aceste povestiri romanţate şt fantastice, tn care ştiinţa joacă rolul principal, tinărul nostru poate n-ar fi însufleţit niciodată de munca ştiinţifică, deoarece tratatele de specialitate nu prea pot — şi nici nu sint menite — să-i trezească entuziasmul prin proiectarea unor perspective pe care n-ar îndrăzni niciodată să le promită, chiar dacă acestea nici n-ar intra in domeniul fantasticului. Cine urniă'-eşte actuala întrecere dintre capitalism şi socialism îşi poate da bine seama ce importanţă an numărul şi pregătirea cadrelor ştiiniifice. Şi, în această privinţă, sint absolut convins că numărul lucrătotilor devotaţi ai ştiinţei va creşte in mod sensibil în urma influenţei po­vestirilor ştiinţifico-fantastice. Ele sint menite să trezească o at­mosferă de entuziasm în ştiinţă şi pentru ştiinţă — lucru fără de care nu se poate face nici un lucru serios. Căci munca ştiinţifică va avea nevoie poate nu pate mult timp de acte eroice: încercarea pri­mului drum în Cosmos. Şi desigur că îndrăzneţii pasageri, care vor dori să guste măreţia unei asemenea experienţe unice, se vor pre­zenta din rîndurile acelora care au fost înflăcăraţi pentru ştiinţă tocmai de asemenea povestiri fantastice. Aţi înţeles, deci, că în con­cepţia noastră această literatură nu dezvoltă doar pasiunea pentru ştiinţă, ci şi virtuţi, cum ar fi curajul, abnegaţia pentru o cauză socială etc. Aceste povestiri de anticipaţie au deci menirea să facă un anumit serviciu, să joace un anumit rol precis, iar după ce maurul şi-a făcut datoria, maurul poate să plece. Dar nu toate romanele ştiinţifico-fantastice vor pleca după ce au aprins într-un mare număr de tineri admiraţia pentru ştiinţă. Multe dintre ele vor rămine, produ-cind — datorită tocmai valorii artistice, educative, prospeţimii şi originalităţii elementului fantastic — o permanentă delectare, care nu va fi micşorată nici chiar de conştiinţa absurdităţii ştiinţifice a unora dintre ideile dezvoltate acolo. Şi poate, tocmai datorită acestor cali­tăţi, putem prezice o viaţă mai lungă şi povestirii de faţă.

: Dar pentru a evita pe cît se poate ca un număr oricît de mic de cititori să cadă victimă mirajului fantasticului— în vederea acestui 'scop poate —, nu este nenimerit să se ataşeze, înaintea sau după o asemenea lucrare, clte un mic avertisment, cîte un mic „mod de utilizare', menit să precizeze opinia actuală a ştiinţei despre acele idei fantastice în legătură cu care ştiinţa actuală a ajuns măcar să-ţi formuleze o părere oarecare (căci despre multe dintre aceste idei nu poate spune absolut nimic).

In cazul povestirii pe care cititorul a parcurs-o, trebuie să spu-28

nem că, deocamdată, nimic nu ne îndreptăţeşte xă credem că vom putea cindva ajunge la confecţionarea veşmintelor din raze luminoase sau ta ceea ce numeşte autorul anlifolon.

Ce s-ar putea spune despre fizica suhcuaiilică, despm care vor beşte autorul ? Mei nu ştim precis ce l-ar putea înţelege prin aşa ceva dacă nu doar atita — foarte vag — că dntvoltaiea fizifit nu s-a încheiat cu mecanica cuantică — afirmaţie cu cam orie* fizician este de acord. In ce priveşte extragerea oxigenului ifi ii metalelor din lumină, aici autorul se bazează, probabil, pi> uşa zisul efect d« for­mare a unor corpuscule pornind de la cuante de pneruie, proces în care radiojii gama pot da naştere, In anumite condiţii, unei perechi eleciron-pozitron. Desipur, dt> akt şl pInă la fabricarea eugenului sau a metalelor ar mai fl cUe cma do făcut, şl anume tocmai esenţialul; or, in această privinţă nu uvein de<Hiinulată nici un fel de indicaţie experimentală sau tem etică. In sflrşil ur trebui să consacram poate ceva mal mult Idelt fantasticii a paradoxului timpului, care stă in centrul poer^liiU şi niie u captat, de clitd a luai naştere tn teoria relativităţii, imaginaţia aproape a tuturor autorilor de romane ştiinţifico fantastice. Nici nu era posibil altfel. Aici ştiinţa a furnizat o asemeiwa Idee la caro nici cea mal prodi­gioasă fantezie poetică nu s-ar fi gindit poate vreodată: faptul că dintre doi gemeni acela care se întoarce dlntr-un lung diurn inter­planetar, parcurs la viteze apropiate de viteza luminii, ar fi mult mai tlnăr declt fratele său, rămas între timp pe loc. Acest paradox al gemenilor a produs încă la apariţia teoriei relativităţii mare conster­nare, şi adversarii teoriei au fost tentaţi să vadă aici un argument decisiv împotriva teoriei lui Einstein. 'Spaţiul nu ne îngăduie să apro­fundam aici această chestiune mai cu seamă că înşişi specialiştii poartă încă discuţii asupra acestei probleme fără a exista a con­cluzie unanimă,

'* • *

Astăzi trăim epoca „miracolului" ştiinţific, a unui miracol material, obiectiv, a unui miracol înfăptuit de om şi opus miracolelor supra­naturale ale trecutului. Miracolul ştiinţific este o realitate a vieţii noastre moderne. Atmosfera sa nu poate fi insă prezentată şi sugerată numai prin redarea a ceea ce există in momentul de faţă în ştiinţă. ci numai prin exagerarea artistică a faptelor şi posibilităţilor ştiin­ţei — exagerare care face parte nu numai din drepturile, ci şi din datoriile elementare ale oricărui artist. In basmele vechi, fantasticul era identic cu ceva imposibil de realizat de om şi accesibil numai forţelor supranaturale. Aceste poveşti inspirau sentimentul implaca­bilităţii soartei, sentimentul slăbiciunii şi al fragilităţii omului faţă de forţele naturii şi ale divinităţii, sugerindu-i ideea că. in slăbiciu­nea sa, el poate stăpini forţele naturii numai cu ajutorul divinităţii, respectiv numai cu ajutorul reprezentanţilor pămînteşti ai acesteia. Povestirile bazate pe miracolul material, înfăptuit cu ajutorul ştiinţei,

29

au, dimpotrivă, darul de a elimina ipoteza inutilă a divinităţii din lupta omului cu ^natura, ele duc ta formarea şi la întărirea conştiinţei umane de stăpin real al forţelor naturii şi imprimă convingerea că omul poate înfăptui toate aceste lucruri fantastice numai dacă se supune legilor obiective, numai dacă studiază şi dacă dezvoltă ştiinţa.

Ştiinţa progresează nu numai faţă de rezultatele sale proprii, ci, şl în extensiune, ea se infiltrează din ce in ce mai adine în conştiinţa oamenilor de rlnd şi se răspîndeşte pe teritorii şi în pături din ce in ce mai largi. Ştiinţa de azi nu mai trăieşte in izolarea laboratoarelor şl a cabinetelor de lucru. Ea a inceput să imbibe viaţa noastră de toate zilele. Aproape că nu mai există revistă sau chiar cotidian care să nu se străduiască să-şi ţină la curent cititorii cu noutăţile din lumea ştiinţelor. Evenimentele .ştiinţei încep să rivalizeze în privinţa interesului public ce se manifestă faţă de ele la toate meridianele cu interesul ce se manifestă faţă de evenimentele sportive. Este suficient să amintim, în această ordine de idei, evenimentele legate de elibe­rarea energiei atomice. Anul geofizic internaţional şi în special entu­ziasmul extraordinar care a străbătut lumea întreagă cu ocazia lan­sării sateliţilor artificiali.

In prezent, speranţele-i milenare (legate de realizarea unui viitor care să nu mai cunoască mizeria, lipsurile, bolile), omenirea şt le pane in progresele ştiinţei şi ale tehnicii minuite cu înţelepciune, tntr-o societate bazată pe principiile umanismului socialist, şi nu pe încrederea în jocul miraculos şi incalculabil al soartei oarbe, tti această luptă, într-adevăr de proporţii gigantice, pentru subjugarea forţelor naturii, omul îşi dezvoltă capacităţile creatoare, forţa-i inte­lectuală şl morală, la dimensiuni cu totul şi cu totul noi şi neobiş­nuite. Nu este vorba numai de descoperirea unor posibilităţi latente ale intelectului său, ci de apariţia şi dezvoltarea unor noi trăsături morale şi intelectuale, căci in definitiv — după expresia nimerită a lui Marx — transformind natura, omul se transformă pe sine însuşi. Artistul — acest constructor al spiritului uman — nu poate şi nici nu va rămîne în afara acestui uriaş curent de idei şi sentimente. Ştiinţa, viaţa ştiinţifică, cu aspectele sale infinite, va deveni şi de­vine un izvor major de inspiraţie pentru artist. Dacă construirea unui pod, cîştigarea unui război drept, lupta unui ţăran cu elementele naturii pot prilejui şi au prilejuit numeroase ocazii pentru descrieri artistice, în care cititorii au avut ocazia să admire măreţia, forţa intelectuală şi morală a omului şi să-şi întărească in urma celor ci­tite încrederea în propriile lor forţe, precum şl în posibilităţile colec­tivităţii sociale, atunci ştiinţa va putea oferi şi oferă efectiv scriito­rilor şi poeţilor — şi, desigur, consumatorilor artei — un prilej de o intensitate sentimentală Incomparabilă pentru a cînta un imn omului. Corul din „Antigona" şi-a însufleţit auditorii proslăvind omul uriaş care a înhămat viatul şi a imhlinzit fiarele şi a scos leacuri din ierburi, Invtngînd boala. Este nevoie ca omenirea să audă glasul unul nou cor care să-i vorbească despre omul care a îmblinzit fiara minusculă, dar infinit mai periculoasă, a nucleului atomic, despre

30

omul care nu mai e silit să scoală din Ierburi leacul bolii, ci creează el însuşi medicamentele, pe care natura nu It-a cunoscut niciodată, despre omul care plăsmuieşte corpuri cereşti şi care pune sub jufi for­ţele gravitaţiei pentru a umaniza Universul. Toate acestea nu merită oare să fie-cintate la nivelul unui Sojocle? I'iorul tuturor acestor senzaţii noi nu merită să fie redat la nivelul unui Tolstoi sau Goethe? Arta majoră a secolului nostru poale na reuşit încă să asi­mileze şi să iradieze trăirea profundă a acrstti urundioase clipe, dar romanul ştiintifico-fantastic e primul care redă suflul de uragan al acestui nou fUix de senzaţii şi sentiiiiinlr . r"" ••f'irlnii r pe omeni­rea zilelor noastre.

IMRE TOTH

Vizitatori ai Oraşului Constanţa

şi Staţiunilor Eforie — Vaslle Roaită

Techirghiol şi Mamaia folosiţi serviciile Cooperativei

SedKul centra! Consfanfa Sir. R«scoaler din 1907 nr. 14

— Saloaiio de coafură şi frizerie deservite de lucrători cu calificare superioara

— Cabinet DENTAR sfr. Şt. cel Mare 'J — Secţie de bibelouri şi cadouri şp«^ciMce

litorolulul.

3 1

o n P n mim. TEMUG DL CEnTRCiui

o. R. o. b. ri BE OOCmilEnTBRE lEHfllGĂ 81 FILIALA BUCUREŞTI miaiSTERUioimsTRiEiGRaE HI CDtahorare cu: REUISTfl STIinTA SI TEHRICft COIUiTETUL CRâr>ENESC U. T-IUL

O R G A N I Z E A Z Ă

„m mm si TEunicir la Huzeul tehnîc din Parcul „Uberlăiii",

(a ora 10 dimineaţa

Duminică De la zmeu la avionul atomic 17 atlţ;USt UaUu SUnca — i n g i n e r f.nl a i C . D . T .

Duminică Energia solară 31 august l ' r o l . u n i v . i n g . I o n G u d g l u

Duminică MecEoica dc-a lungul veacurilor 14 sept. F r o l . u n j v . i n g . L a z a r S t o i c e s c u

2rse"iL Concurs: „Să cunoaştem Muzeul teîmic"

Corferînlele vor fi însoiife da maîeriale Infuifive, diaîilme, diapozitive, {ilnrjs itnniifice şi vizitarea muzeului .

LOTO CENTRAI

9 NUMERE PENTRU PREMIILE OBIŞNUITE

3 NUMERE PENTRU PREMIILE SUPLIMENTARE

X Şl Z