MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STUDII EUROPENE DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

NOTE DE CURS

NOTARIAT

(Ciclul I)

AUTOR:

Iulia Bănărescu

mg. în drept, lector superior

Natalia Ucrainean

mg. în drept, lector. univ.

Aprobat la şedinţa Catedrei Drept privat

din: 22.05.2013, proces-verbal Nr: 9

Examinat de Consiliul facultăţii de Drept USEM

la 24.05.2013, proces-verbal Nr. 5

Aprobat la ședința Senatului USEM

din: 01.07.2013, proces-verbal Nr. 9

CHIŞINĂU – 2013

Tema I: Notiunea si importanta notariatului.

Notariatul – este institutia publica de drept abilitata sa asigure in conditiile legii ocrotirea

drepturilor si intereselor legale ale persoanelor si statului prin indeplinirea de acte notariale in numele

Republiciii Moldova conform legii cu privire la notariat nr.1453 din 08.11.2002.

Natura juridica a notariatului reprezinta o importanta deosebita pentru existenta si perspectivele

profesiei liberale a notarului, statutul acestuia, caracterul actelor notariale, caile de atac impotriva

acestora si raspunderea juridca a notarului.

Stabilirea naturii juridice a notariatului trebuie efectuata prin prisma normelor legale care il

reglementeaza. Potrivit reglementarii legii, notariatul are o natura juridica dubla, functionind atit in

domeniul intereselor publice cit si private si apare ca o veriga intre stat si societatea civila.

Pe de o parte notarul este o persoana abilitata de stat sa exercite functii publice, asigurind

ocrotirea drepturilor si intereselor persoanelor prin indeplinirea actelor notariale, iar pe de alta parte -

este reprezentantul profesiei liberale avind functii de consultant independent al partilor.

Concluzionam ca notariatul nu poate fi atribuit la categoria organelor administrative, ci apare ca

o institutie de drept privat si ca un organ al administratiei de stat.

Procedura notariala are un caracter necontencios, care se caracterizeaza prin lipsa unui litigiu.

Examinind legea, putem concluziona ca notarul desfasoara o adevarata jurisdictie

necontencioasa, exercitindu-si rolul activ la stabilirea starii de fapt si a raporturilor civile si comerciale

reale dintre parti, pe care urmeaza sa le constate prin autentificarea actului notarial.

Functiile notariatului – sunt directiile de baza ale activitatii, reflectind totodata si

particularitatile notariatului in calitate de institutie juridica.

1. Functia preventiva - se manifesta prin caracter preventiv, care prin verificarea legalitatii

actelor juridice contribuie la diminuarea incalcarilor, atribuind in asa mod actelor notariale, un caracter

nelitigios. Notariatul aici demonstreaza si probatiunea in cadrul procesului civil, deoarece actele

notariale au calitate de probe si permite instatnei sa constate in caz de litigii.

2. Functia de realizare a dreptului - desemneaza locul notariatului in sistemul organelor ce

contribuie la realizarea drepturilor subiective si executarea obligatiilor.

Aceasta functie se manifesta prin mai multe cai:

a) prin asigurarea comportamentului licit al persoanelor care solicita indeplinirea actelor

notariale

b) prin respectarea de catre notarul public a prevederilor legale.

3. Functia fiscala - se manifesta prin verificarea platii taxelor de stat.

4. Functia de constatare - care tine de stabilirea in cadrul procedurilor notariale a unor fapte

juridice de exemplu, in cazul constatarii incapacitatii sau lipsei descernamintului persoanei nu se poate

de autentificat testamentul.

5. Functia consultativa - se manifesta in cadrul procedurii notariale prin stabilirea unor fapte

juridice si rezulta din art.50 al legii cu privire la notariat, conform careia persoana care desfasoara

activitate notariala este obligata sa explice partilor sensul juridic, importanta proiectului actului juridic

si conformitatea continutului lui cu intentiile reale ale partilor si preverilor legale.

6. Functia de ocrotire - care decurge din obligatia notarului de a ocroti drepturile si interesele

legale ale persoanelor participante. Exemplu: luarea masurilor de paza a averii succesorale in cazul

deschiderii succesiunii pina nu se confirma dreptul de proprietate.

Dreptul notarial - reprezinta ansamblul normelor juridice care reglementeaza modul de

organizare a activitatii notariale, statutul notarului si procedura de intocmire a actelor notariale.

Obiectul dreptului notarial – sunt raporturile juridice aparute in domeniul organizarii activitatii

notariale.

Trasaturile activitatii notariale:

1. Se desfasoara in domeniul circuitului civil,

2. Se desfasoara de subiecti speciali (notarul public, secretarul consiliul local sau al primariei,

consulul, registratorul camerei registrarii de stat),

3. Se desfasoara potrivit unei proceduri stabilite de lege,

4. Se desfasoara sub raspunderea proprie a notarului,

5. Activitatea este necomerciala.

Metodele de reglementare – sunt o totalitate de procedee, mijloace a raporturilor aparute intre

subiectele ramurii date. Metoda este imperativ-dispozitiva.

Metoda imperativa - se manifesta prin pozitia juridica a notarului in numele statului care este

imputernicit sa presteze servicii publice. Astfel actul notarial, purtind sigiliul si semnatura notarului -

este de autoritate publica, se prezuma legal si veridic si are forta juridica probanta.

Metoda dispozitiva se manifesta in posibilitatea realizarii libere a drepturilor si obligaţiilor sale,

de catre solicitanti pentru a indeplini un act notarial, si egalitatea lor procesuala.

Tema II: Introducere în studiul procedurii notariale

Principiile dreptului notarial constituie dispozitii normative de baza ce determina

structura si trasaturile dreptului notarial. Ele pot fi desprinse chiar din prevederile legii.

1. Principiul legalitatii - implica constituirea birourilor notariale conform legii si

respectarea tuturor normelor de competenta.

2. Principiul egalitatii de tratament in fata organelor notariale - art. 2 - aceasta activitate

se infaptuieste in mod egal pentru totate persoanele.

3. Principiul desfasurarii activitatii notariale numai de persoanele abilitate prin lege,

art.3

4. Principiul pastrarii secretului profesional - art 6.

5. Principiul realizarii unui serviciu de interes public - rezulta din darea de consultatii si

indeplinirea actelor materiale.

6. Principiul desfasurarii activitatii notariale numai la cererea persoanelor interesate,

7. Principiul impartialitatii in activitatea notariala – art.21, activitatea notariala se

infaptuieste in mod egal pentru toate persoanele. Legea obliga notarul sa manifeste impartialitate fata

de persoanele care s-au adresat, sau care participa la intocmirea actelor. Notarul nu are dreptul sa

indeplineasca acte notariale pe numele sau sau si in numele, a sotului, a rudelor sale si a afinilor, pe

numele notarului stagiar. Procedura notariala sunt acei pasi de protectie a societatii civile care sint

reglementate de legislatia in vigoare si urmeaza a fi respectati in cadrul indeplinirii actelor notariale.

Etapele procedurii notariale:

Etapa de intentare a procedurii notariale - incepe din momentul cind o persoana interesata isi

exprima dorinta de a indeplini un act notarial. Practica notariala prin depunerea unei cereri, exprimarea

vointei persoanei care a solicitat inctocmirea actului. In cerere persoana expune ce fel de act notarial

solicita, indicind conditiile necesare, si stabileste consimtamintul. Aceasta etapa se sfirseste cu

adoptarea deciziei a notarului de emitere a actului notarial sau de refuz. Tot aici notarul verifica si

dreptul persoanei de a se adresa in vederea emiterii acestui act, dreptul reprezentantului de a savirsi

anumite actiuni prezentate in procura, regulile de competenta teritoriala, capacitatea civila a persoanei

juridice.

Etapa de pregatire - este necesara pentru crearea conditiilor necesare de intocmire corecta a

actelor notariale si consta in stabilirea registrului de fapte si probe care au importanta pentru cauza

data, notarul stabileste cercul de persoane care urmeaza sa participe la intocmirea actelor si explica

sensul, importanta si efectele. Aici notarul poate si suspenda indeplinirea actelor notarile pina la

expirarea unui termen sau pina la prezentarea tuturor documente. Tot aici notarul pregateste si

proiectul de act notarial, conform vointei partilor. Citeste in glas actul notarial - serveste controlul

calitatii si caracterul complet a actului si ofera ocazie pentru a explica partilor textul si sensul lui, si

daca este necesar sa faca careva modificari. Indeplinind toate actele necesare, notarul trece la

examinarea in fond a cauzei si la indeplinirea actului notarial propriu-zis.

Etapa examinarii in fond si indeplinirea actului notarial original - numai verificind si apreciind

corect materialele care sunt prezentate, notarul va aplica norma materiala corespunzatoare si va

indeplini actul notarial solicitat (ex. intocmirea unui testament, contract). Aplica si sigiliul si

semnaturile necesare.

Subiectii dreptului notarial

Subiectii dreptului notarial sunt particiantii relatiilor sociale reglementate de normele

dreptului notarial, titulari ai drepturilor subiective si a obligatiilor prevazute de dreptul notarial.

Clasificarea in 4 grupe:

1. Persoana care au dreptul sa indeplineasca actele notariale - notarii, secretarii consiliilor locale,

consulii, registratorii Camerii Inregistrarii de Stat. Potrivit art.27 al legii, activitatea notarului se

desfasoara in cadrul unui birou special amenajat unde pot activa unul sau mai multi notari. Asocierea

notarilor intr-un birou se face in baza incheierii unui contract de societate civila. Notarii in cadrul uni

birou asociat, personal desfasoara activitatea notariala si raspund personal in raport cu tertele persoane.

in circumscriptia unei unitati administrativ teritoriale pot functiona unul sau mai multe birouri.

Numarul notarilor si a birourilor notariale se stabileste de comisia de licentiere, iar numarul necesar de

notari se stabileste in fiecare an, de regula in primul semestru in functie de cerintele dictate, de

extinderea teritoriului, de numarul locuitorilor si de volumul solicitarilor din partea publicului.

2. Persoana care contribuie la desfasurarea activitatii notariale - notarii stagiari, angajatii

notarilor, traducatorii, asiguratorii, cadrele etc.

3. Organele de stat - Ministerul Justitiei, oficiile fiscale si alte organe care exercita

supravegherea.

4. Persoana care solicita intocmirea – persoanele fizice si persoanle juridice.

Actele notariale pe teritoriul Republicii Moldova se îndeplinesc de notari publici (în continuare

– notari), de alte persoane abilitate prin lege, iar pe teritoriul statelor străine - de oficiile consulare şi

misiunile diplomatice ale Republicii Moldova. Actul notarial, purtînd sigiliul şi semnătura persoanei

care desfăşoară activitate notarială, este de autoritate publică, se prezumă legal şi veridic şi are forţă

probantă şi executorie. Actul notarial poate fi prevăzut de lege sau îndeplinit la cererea persoanei

interesate şi nu va cuprinde clauze contrare legii şi bunelor moravuri.

2. Notarul public. Numirea in functie.

Subiectii de baza ai activ notariale sunt notarii publici.

In prezent notarii publici se afla la autofinantare si sunt obigato sa-si asigure personal

raspunderea personala, raspund personal pt prejudiciul cauzat aflindu-se in exercitiul functiei, si conf

art 9 al legii, dr la exercit activ de notar public o are persoana care este cet al RM, cu domiciliu

permanent, cu capacit de exercitiu deplina, este licentiat in drept, poseda limba romina, nu are

anticidente penale nestinse, nu a fost condamnat anterior pt infr grave savirsite cu intentie si are o

reputatie ireprosabila, a indeplinit stagierea pina la un an.

Conf art. 17 al legii, notarul poate avea cel mult 2 notari stagiari. Conducator al stagiului

poate fi doar notarul care are o vechime in munca de cel putin 5 ani.

Termenul de efectuare a stagiului il stabileste Ministerul de Justitie in baza hotar

Comisiei de Licentiere. Pt pers care au o vechime in munca pe specialitate, ca judecator, procuror,

avocat de cel putin 5 ani, sau pt pers care au grad stiintific ca doctor in drept sau doctor habilitat,

termen de stagiere poate fi instituit pe o durata de pina la 6 luni.

Pt a fi admis la stagiere solicitantul trebuie sa incheie contract de efectuare a stagiului cu

notarul, care il inregistaza Comisia de Licentiere in baza cererii soicitantului.

La cerere anexam: contractul, cazierul judiciar, certificat medical de la narcolog si

psihiatru, copiile legalizate a buletinului de indentitate, a diplomei de licenta si a carnetului de munca.

In perioada desfasurarii stagiului, notarul stagiar nu are dr sa desfas alta activitate, cu

exceptia celei didactice si stiintifice, dar poate fi incadrat la serviciu in calitate de secretar.

In decursul acestei perioada, notarul conducator poate delega notarul stagiar cu

urmatoarele atributii:

- efectuarea lucrarii de secretariat

- redactarea actelor notariale

- lucrarile de arhiva

- totalizarea practicii notariale

Si la expirarea termenului de stagiu conducatorul intocmeste referinte in care atesta

gradul de pregatire a notarului, calitatile si insusirea deprinderilor teoretice si practice si recomandarea

lui pt functie.

Pt determinarea nivelului de pregatire profesionala candidatul sustine examen calificativ,

iar selectarea canditatilor se efectueaza in baza de concurs.

Pers care indeplineste conditiile prev la art 9 a legii este in drept sa inceapa activitatea

noriala dupa depunerea la MJ a cererii prin care se solicita permisiunea de a activa in calitate de notar

public, depune juramintul. Dupa ce a fost investit prin ordinul ministrului cu imputerniciri ot exercit

activitatii, a fost inregistrat la registrul de stat al notarilor, dupa primirea licentei pt a activa, si a

legitimatiei, dupa depunerea specimentului de semnatura si amprenta a sigiliului, notarul public mai

trebuie sa inch cintr de asigurare pt raspundere civila profesioanala si sa informeze Ministerul de

Justitie pe un termen prev de 90 zile. Si sa informeze despre locul unde va activa.

Notarul este persoana autorizată de stat să presteze în numele acestuia servicii publice prin

desfăşurarea activităţii notariale în baza licenţei eliberate de Ministerul Justiţiei, în condiţiile prezentei

legi. Notarul se numeşte în funcţie prin ordinul ministrului justiţiei. Notarul suportă toate cheltuielile

pentru exercitarea activităţii sale conform prezentei legi. În activitatea sa notarul este independent şi se

supune numai legii. Orice imixtiune în activitatea notarului este interzisă.

Notar poate fi persoana care:

a) este cetăţean al Republicii Moldova cu domiciliu pe teritoriul ei;

b) are capacitate deplină de exerciţiu;

c) este licenţiat în drept;

d) a efectuat stagiul de 1 an la notar şi a promovat concursul pentru suplinirea locurilor vacante

de notar anunţat de Ministerul Justiţiei;

e) posedă limba moldovenească;

f) nu are antecedente penale nestinse;

g) are o reputaţie ireproşabilă.

Suspendarea activităţii notarului

Activitatea notarului se suspendă în caz de:

a) incompatibilitate,

b) depunere de către notar a cererii conţinînd temeiul suspendării - pe un termen ce nu depăşeşte

3 ani ori pe perioada exercitării unei funcţii publice sau elective;

c) incapacitate temporară de muncă;

d) neachitare a obligaţiilor financiare aferente activităţii sale profesionale, stabilită prin hotărîre

judecătorească definitivă, după 6 luni de la scadenţa acestora - pînă la achitarea debitului;

e) comitere, la efectuarea actelor notariale, de încălcări depistate în urma unor controale.

f) refuz repetat, nemotivat, de a permite membrilor comisiei de control, aprobate de către

Ministerul Justiţiei, accesul în biroul notarului pentru efectuarea controalelor şi/sau refuz repetat,

nemotivat, de a prezenta actele solicitate de aceştia.

g) emitere a unei hotărîri judecătoreşti irevocabile privind suspendarea provizorie din funcţie sau

de aplicare a unei măsuri preventive sub formă de arest preventiv sau arest la domiciliu;

h) lipsă a contractului de asigurare de răspundere civilă pînă în momentul încheierii contractului;

i) încălcare a obligaţiilor prevăzute de Codul deontologic al notarilor.

Suspendarea activităţii notarului se dispune prin ordinul ministrului justiţiei. În ordin vor fi

indicate temeiurile suspendării, perioada pentru care se suspendă activitatea notarului şi locul de

păstrare provizorie a arhivei activităţii notariale. În Registrul de stat al notarilor se va face menţiunea

despre suspendarea activităţii notarului. Suspendarea activităţii notarului în temeiurile stipulate la

alin.(1) lit.a), d)–f), h) şi i) se efectuează prin ordinul ministrului justiţiei, în baza deciziei colegiului

disciplinar. După comunicarea ordinului de suspendare a activităţii sale, notarul este obligat, în termen

de 3 zile, să-şi transmită sigiliul spre păstrare provizorie la Ministerul Justiţiei, iar arhiva activităţii

notariale, în termen de 1 lună, să o transmită spre păstrare provizorie unui notar din acelaşi teritoriu de

activitate. Nerespectarea termenelor de transmitere a sigiliului şi a arhivei activităţii notariale poate

servi drept temei pentru retragerea licenţei. Ministerul Justiţiei va ridica, în termen de 3 zile, sigiliul

şi, în termen de pînă la 1 lună – arhiva activităţii notariale în cazul în care notarul, din motive

obiective, nu are posibilitatea să le transmită personal spre păstrare provizorie. Reluarea activităţii

suspendate a notarului se face în baza unei cereri adresate ministrului justiţiei, cu excepţia situaţiei

menţionate la alin.(1) lit.g), unde suplimentar se va prezenta şi dovada privind lipsa antecedentelor

penale. Ministrul justiţiei, în termen de 2 săptămîni de la depunerea cererii, va emite un ordin privind

reînvestirea notarului cu împuterniciri şi va dispune restituirea sigiliului. După reluarea activităţii

suspendate, arhiva activităţii notariale transmisă spre păstrare provizorie se restituie notarului integral.

În Registrul de stat al notarilor se va face menţiunea despre reluarea activităţii notarului.

Îndeplinirea de către notar a actelor notariale pe perioada suspendării activităţii serveşte drept

temei pentru retragerea licenţei. Actul notarial nu poate fi declarat nul pe motivul că acesta a fost

îndeplinit de un notar a cărui activitate a fost suspendată. Ordinul cu privire la suspendarea activităţii

notarului se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Activitatea notarului încetează în cazul:

a) depunerii cererii;

b) necorespunderii condiţiilor prevăzute la art.9;

c) decesului;

d) condamnării de către instanţa de judecată printr-o hotărîre definitivă pentru săvîrşirea cu

intenţie a unei infracţiuni;

e) declarării lui dispărut fără veste sau declarării morţii lui;

f) retragerii licenţei;

g) atingerii vîrstei de 65 de ani. Încetarea activităţii notarului se dispune prin ordinul ministrului

justiţiei cu retragerea ulterioară a licenţei, radierea acestuia din Registrul de Stat al Notarilor şi

publicarea în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a ordinului respectiv.

Din momentul aducerii la cunoştinţă a ordinului cu privire la încetarea activităţii, notarul nu are

dreptul să îndeplinească acte notariale şi este obligat, în termen de 15 zile, să predea spre lichidare

sigiliul şi să prezinte la Ministerul Justiţiei dovada ce confirmă distrugerea acestuia, iar în termen de 1

lună – să predea arhiva activităţii notariale. Ministerul Justiţiei va ridica, în termen de 15 zile, sigiliul

şi, în termen de 1 lună – arhiva activităţii notariale în cazul în care notarul se află în imposibilitatea de

a le transmite personal. Ordinul cu privire la încetarea activităţii notarului poate fi atacat în instanţa de

judecată. Orice act notarial îndeplinit de notar după încetarea activităţii lui este nul.

Notarul are dreptul:

a) să solicite de la persoane fizice şi juridice documente şi informaţii necesare pentru

îndeplinirea actelor notariale;

b) să aibă acces la informaţiile şi documentele autorităţilor publice, inclusiv ale organelor

cadastrale, necesare pentru îndeplinirea actelor notariale;

c) să solicite, în numele persoanelor fizice şi juridice, la cererea scrisă a acestora, înregistrarea

drepturilor în registrul bunurilor imobile în cazul autentificării actului juridic sau al eliberării

certificatului de moştenitor;

c) să ia cuvîntul în judecată în nume propriu;

d) să încaseze plată pentru îndeplinirea actelor notariale;

e) să încheie contracte cu personalul tehnic şi cu alt personal pentru asigurarea activităţii sale;

f) la concediu anual plătit şi la indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, în conformitate

cu legislaţia;

g) la asigurare socială de stat şi la pensie pe baza contribuţiilor de asigurări sociale de stat;

h) să aibă concomitent cel mult doi notari stagiari;

i) să fie membru al asociaţiilor profesionale la nivel local, naţional şi internaţional şi să ocupe nu

mai mult de o singură funcţie electivă în aceste asociaţii;

j) să dispună de venitul obţinut;

k) să exercite alte operaţiuni ce nu contravin legislaţiei.

Prevederile alin.(1) lit.h) se extind numai asupra notarilor a căror vechime în funcţia de notar este de

cel puţin 5 ani.

Notarul are obligaţia:

a) să-şi desfăşoare activitatea în conformitate cu prezenta lege şi cu jurămîntul depus;

b) să acorde persoanelor fizice şi juridice asistenţă în exerciţiul drepturilor şi în ocrotirea

intereselor lor legitime, să explice persoanelor menţionate conţinutul actului notarial, precum şi

drepturile şi obligaţiile lor, să-i avertizeze despre consecinţele actelor notariale îndeplinite;

c) să păstreze în taină informaţiile care i-au devenit cunoscute în exerciţiul funcţiunii. Instanţa de

judecată poate să elibereze notarul de această obligaţie dacă împotriva lui a fost intentat dosar penal în

legătură cu îndeplinirea actului notarial;

d) să asigure executarea stagiului de către notari stagiari;

e) să-şi ridice continuu nivelul profesional;

f) să-şi onoreze obligaţiile financiare legate de activitatea personală;

g) să păstreze arhiva activităţii notariale în condiţiile prevăzute de lege;

h) să respecte alte obligaţii prevăzute de Codul deontologic al notarilor, aprobat de adunarea

generală a notarilor la propunerea ministrului justiţiei.

Garantiile activitatii notariale - Constituie o totalitate de masuri si mijloace prevazute de normele

dr notarial chemate sa asigure subiectele raporturilor notariale la exercitarea drepturilor si executarea

obligatiilor.

Clasificarea:

1. Garantii juridice - se materializeaza prin recunoasterea normativa a prevederilor legii

ce asigura realizarea drepturilor de catre subiecti respectindu-se impartialitatea, care presupune

desfasurarea activitatii notariale fara a acorda prioritate intereselor uneia dintre parti. Notarul isi

exercita personal profesia, se bucura de stabilitate in functie, nu poate fi transferat in alta localitate, nu-

i poate fi schimbata fara acordul lui competenta teritoriala indicata in ordinul ministrului.

2. Garantiile organizatorice - in aceasta calitate se poate numi organizarea teritoriala a

activitatii notariala, adica impartirea teritoriului statului in raioane, municipii numite circumscriptii

notariale. Organizarea teritoriala exclude suprasolicitarea notarilor si contribuie la asigurarea deplina si

la timp a solicitarilor si a pers in indeplinirea actelor notariale.

3. Garantiile judiciare - posibilitatea de contestare in judecata de a indeplini un act

notarial. Perchezitia biroului notarial, ridicarea documentelor, pot fi facute doar cu autorizarea

judecatorului de instructie, in temeiul hotaririi instantei. Notarul nu poate fi supuse perchezitiei

corporale, cu exceptia cazurilor de infractiune flagranta.

Lgislatia notariala contine si preveri cu privire la raspunderea disciplinara si civila

delictuala a notarului. Avertizarea este o comunicare fixata in scris de catre ministerul justitiei, dar

comunicata verbal notarului prin care i se atrage atentia asupra abaterilor admise si i se pune in vedere

ca daca nu se va corecta si va comite noi abateri vor aplica sanctiuni si mai grave. Retragerea licentei

la fel de catre MJ.

Notarul îşi exercită personal profesia şi se bucură de stabilitate în funcţie. El este numit pentru o

durată nedeterminată şi nu poate fi destituit decît în temeiul legii.

Percheziţia biroului notarului şi ridicarea documentelor notariale se pot face numai cu autorizaţia

judecătorului de instrucţie sau în temeiul unei încheieri a instanţei de judecată. Instanţele de judecată,

procuratura şi organele de urmărire penală pot dispune ridicarea registrului actelor notariale, a unui act

notarial în original şi a altor acte în baza cărora acesta s-a întocmit numai în legătură cu cauzele penale,

civile sau administrative aflate în curs de examinare şi în scopul efectuării unei expertize, dacă actul

respectiv este cercetat pentru fals în acte publice.

Notarul nu poate fi supus percheziţiei corporale sau controlului personal în timpul exercitării

atribuţiilor sale profesionale, cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă.

În caz de reţinere sau de tragere la răspundere penală a notarului, organul care a aplicat aceste

măsuri este obligat, în timp de 6 ore din momentul reţinerii sau tragerii la răspundere penală, să

informeze despre aceasta Ministerul Justiţiei.

Organele de drept, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, alte întreprinderi şi

organizaţii acordă sprijin notarilor în exercitarea atribuţiilor lor profesionale.

Activitatea notariala trebuie desfasurata in vederea satisfacerii unor interese a persoanelor

dar in stricta conformitate cu legea si procedura notariala. De aceea un control al activitatii notariale

este necesar, pt evitarea abuzurilor, pt restabilirea legalitatii, atunci cind se constata existenta unor

abateri.

Controlul organizarii notariatului si activitatii notariale se clasifica:

1. Din punct de vedere a momentului efectuarii

- preventiv (petrecerea examenilor de calificare si a cursurilor de calificare profesioanala)

- controlul curent (pt verificarea conformitatii organizarii activitatii, depistarea abaterilor admise)

- posterior - de organele judiciare si cele de urmarire penala - consta in aplicarea sanctiunilor pt

abaterile comise.

2. In functie de imputernicirile organelor care efectueaza controlul

- global - care se extinde asuora organizarii notariatului si poate si efectuat de procuratura.

- special - tine de verificarea unui domeniu, efectuat de oficiile fiscale

3. In functie de natura juridica a organelor care efectueaza controlul

- administrativ - efectuat de Ministerul Justitiei prin intermediul comisiei de control format din

colaboratori ai ministerului si alti specialisti numiti prin ordinul ministrului de justitie. Acest control

vizeaza modul de functionare si organizare a birourilor notariale, inclusiv tinerea registrelor notariale,

calitatea de indeplinire a actelor notariale, pastrarea documentelor si utilizarea legaturii electronice cu

registrele prin intermediul retelei computerizate etc. In baza rezultatelor controlului comisia va redacta

actul de control, in termen de 10 zile lucratoare. Acest act se intocmeste in baza constatarilor scrise a

membrilor comisiei si va reflecta aspectele verificate si abaterile daca sunt. Un exemplar al actului se

inmineaza, care in termen de 5 zile ucratoare este in drept sa-si formuleze obiectiile sale. Controlul

exercitat de MJ se efectueaza periodic, o data in 2 ani. Notarul nou numit este supus controlului la

expurarea primului an de activitate.

- judiciar - pers interesate pot ataca in instanta de judecata refuzul de a indeplini actul notarial si

se contesta in contencios administrativ. Actul notarial poate fi atacat in instanta de drept comun si se

examineaza in procedura litigioasa.

Biroul notarial reprezinta structura organizatorica de baza a activitatii notariale. Este locul unde

se presteaza activitatea notariala. La sediul biroului se va afisa numele notarului, sub care a fost

inregistrat biroul si programul de activitate. La solicitarea pers interesate, biroul poate functiona si

inafara orelor de program. Art 5 al legii - lucrarile notariale de secretariat se efectueaza in limba de

stat, de ele fiind responsabil notarul.

Toate actiunile notariale sunt inscrise in registrele notariale. Inscrierea o face notarul (de

regula) sau un angajat al acestuia, numai dupa ce girul de autentificare a fost semnat de catre notar.

Tipul, forma si continutul registrelor se elaboreaza si se aproba de catre MJ. Vezi ordinul

MJ din 2 iulie 2003 prin care s-au aprobat registrele necesare. Potrivit lui, la biroul notarial se tin

urmatoarele registre:

1. Registrul actelor notariale

2. Ofisul alfabetic al testamentelor

3. Registrul de evidenta a dosarelor succesorale

4. Ofisul alfabetic al dosarelor siccesorale

5. Registrul de inregistrare, modificare si radiere a gajului bunurilor mobiliare

6. Registrul de corespondenta

7. Tinerea registrelor si a ofisurilor de catre notar - serveste la asig calit si transparentei

In registru actelor notariale se inregistreaza toate actele notariale cu exceptia celor privind

procedura succesorala. Fiecarea act va avea un numar distinct de inregistrare. In ofisuk alfabetic al

actelor notariale se inscriu in ordine alfabetica numele si prenumele tuturor pers care au figurat in acte

notariale. I ofisul alfabetic al testamentelor se inscrie testatorul, nr testamentelor si data intocmirii. In

registrul de evidenta a dosarelor succesorale se inregistreaza dosarele succesorale, cererile de acceptare

a mostenirii, de renuntare, cereri privind plata luarii masurilor de paza etc.

Regulile generale de indeplinire a actelor notariale

Examinind continutul legii putem defini actul notarial, ca fiind actiunea notarului sau a altei

persoane abilitate prin lege savirsita in numele RM si in stricta conformitate cu legea spre ocrotirea dr

si intereselor legale ale pers in domeniul jurisdictiei necontencioase. Continutul actului notarial trebuie

sa corespunda normelor dr notarial. Actele notariale se îndeplinesc în condiţiile legii şi în modul

stabilit. Ministerul Justiţiei elaborează şi aprobă regulamentul cu privire la modul de îndeplinire a

actelor notariale, forma şi conţinutul registrelor actelor notariale, blanchetele speciale pe care se

întocmesc actele notariale Blanchetele speciale pe care se întocmesc actele notariale, în cazul în care

acestea sînt de evidenţă strictă, se înregistrează la Ministerul Justiţiei. Lucrările de secretariat

notariale se efectuează în limba moldovenească. În conformitate cu art.17 din Legea nr.3465-XI din 1

septembrie 1989 cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova actele

notariale se îndeplinesc în limba moldovenească şi în limba rusă. Actul notarial poate fi tradus în limba

solicitată. Actele notariale se îndeplinesc de persoanele care desfăşoară activitate notarială în orele de

program. Actele notariale se îndeplinesc în biroul notarial sau, după caz, în instituţia respectivă. La

solicitarea persoanelor interesate, actele notariale pot fi îndeplinite şi în afara localului indicat la

alin.(1), precum şi în afara orelor de program. Actele notariale se îndeplinesc în ziua prezentării tuturor

documentelor necesare, dacă legea sau acordul părţilor nu prevede altfel. Îndeplinirea actului notarial

poate fi amînată în cazul:

a) necesităţii verificării unor date suplimentare cu privire la actele şi faptele juridice prin solicitarea

informaţiei respective;

b) expertizării documentelor prezentate. Termenul de amînare va fi rezonabil pentru fiecare caz în

parte şi va fi adus la cunoştinţa persoanei care solicită îndeplinirea actului notarial. Îndeplinirea actului

notarial se suspendă în baza hotărîrii instanţei de judecată pînă la judecarea cauzei.

Notarul refuză efectuarea actului notarial în cazul dacă:

a) acesta este contrar legii sau nu corespunde cerinţelor legale;

b) actul notarial urmează a fi îndeplinit de un alt notar.

Îndeplinirea actului notarial poate fi refuzată şi în cazul:

a) solicitării îndeplinirii lui în afara orelor de program, cu excepţia cazurilor în care îndeplinirea actului

notarial nu suferă amînare din motive obiective;

b) neachitării taxelor şi plăţilor stabilite. La cererea persoanei căreia i-a fost refuzată îndeplinirea

actului notarial, motivul refuzului se expune în scris. Refuzul se aduce la cunoştinţa persoanei

interesate, în termen de 10 zile din ziua adresării pentru îndeplinirea actului notarial, şi poate fi atacat

în instanţa de judecată.

Dacă documentul prezentat trezeşte îndoieli, iar îndeplinirea actului notarial nu poate fi refuzată,

persoana care îndeplineşte actul notarial va atrage atenţia părţilor asupra posibilelor consecinţe juridice

şi va face menţiune expresă în act. Dacă partea nu acceptă menţiunea, persoana abilitată să

îndeplinească actul notarial refuză îndeplinirea acestuia.

La îndeplinirea actului notarial se stabileşte identitatea persoanei care solicită îndeplinirea actului

notarial (a mandatarului ei). Stabilirea identităţii persoanei se face în baza actelor de identitate ale

sistemului naţional de paşapoarte. Identitatea cetăţenilor Republicii Moldova sosiţi cu domiciliu

temporar, care au domiciliu permanent peste hotare, se stabileşte după paşaportul lor, iar identitatea

cetăţenilor străini şi apatrizilor, care au domiciliu sau se află temporar în Republica Moldova, se

stabileşte după permisul de şedere sau după paşaportul naţional cu menţiunea de înregistrare la

organele respective conform legislaţiei. În lipsa actelor de identitate, misiunile diplomatice şi oficiile

consulare ale Republicii Moldova stabilesc identitatea persoanei pe baza informaţiei din Registrul de

stat al populaţiei. La autentificarea actelor juridice se verifică capacitatea de exerciţiu şi capacitatea

juridică a persoanelor participante la aceste acte. În cazul încheierii actului juridic de către mandatar,

se verifică şi împuternicirile acestuia. În cazul în care persoana care desfăşoară activitate notarială

pune la îndoială capacitatea de exerciţiu a persoanei care s-a adresat pentru îndeplinirea actului

notarial, ea poate amîna îndeplinirea actului notarial pentru a stabili faptul existenţei hotărîrii instanţei

de judecată cu privire la recunoaşterea acesteia ca incapabilă sau cu capacitatea de exerciţiu limitată şi

instituirea asupra ei a tutelei sau curatelei.

La autentificarea actelor juridice şi îndeplinirea altor acte notariale, în cazurile prevăzute de legislaţie,

se verifică autenticitatea semnăturilor părţilor şi altor persoane care s-au adresat pentru îndeplinirea

actului notarial. Actele juridice care se autentifică notarial, precum şi cererile şi alte documente se

semnează de către părţi în prezenţa persoanei care desfăşoară activitate notarială. Dacă actul juridic,

cererea sau un alt document sînt semnate în lipsa persoanei care desfăşoară activitate notarială,

semnatarul trebuie să confirme personal că documentul a fost semnat de el.

Dacă persoana care solicită îndeplinirea actului notarial, din cauza unui defect fizic, unei boli sau din

alte motive întemeiate nu poate semna personal actul juridic, cererea sau orice alt document, el poate

împuternici o altă persoană să le semneze în prezenţa sa şi a persoanei care desfăşoară activitate

notarială. Cauza va fi arătată în girul de autentificare. Actul juridic nu poate fi semnat de persoana în

folosul sau cu participarea căreia acesta se autentifică. Dacă solicitantul este analfabet sau nevăzător,

persoana care desfăşoară activitate notarială îi citeşte conţinutul documentului, aplicînd pe el girul de

autentificare. Dacă surdul, mutul sau surdomutul este analfabet, la îndeplinirea actelor notariale este

obligatorie prezenţa unui interpret special. Nu pot fi primite pentru îndeplinirea actelor notariale

documentele care au ştersături sau adăugiri, cuvinte suprimate sau alte corectări nespecificate,

documentele al căror text nu poate fi citit din cauza deteriorării, precum şi documente scrise în creion.

Textele documentelor notariale vor fi scrise citeţ; datele, termenele şi sumele care se referă la

conţinutul documentelor vor fi scrise cu litere, cel puţin o singură dată, iar denumirile persoanelor

juridice - fără prescurtări, indicîndu-se sediul lor, certificatul de înregistrare şi codul fiscal.

Numele, prenumele şi, după caz, patronimicul persoanelor fizice vor fi scrise deplin, indicîndu-se

domiciliul şi codul de identificare. Dacă documentul este expus pe două sau pe mai multe foi separate,

ele vor fi cusute, numerotate şi sigilate. Locurile goale din rîndurile care nu sînt completate pînă la

sfîrşit şi alte locuri albe pe documente vor fi tăiate cu o linie, сu excepţia documentelor destinate

pentru străinătate. Adăugirile şi corectările vor fi stipulate înaintea semnăturii persoanelor părţi ale

actului juridic şi a altor persoane care semnează actul juridic, declaraţia sau alt document şi vor fi

repetate la sfîrşitul girului de autentificare. Corectările făcute în textul documentului, care nu se

semnează de către părţi, vor fi specificate la sfîrşitul girului de autentificare şi stipulate numai de

persoana care desfăşoară activitate notarială. La autentificarea actelor juridice, legalizarea copiilor de

pe documente şi a extraselor din ele, semnăturilor de pe documente, traducerilor şi certificarea

neachitării cecurilor, precum şi la autentificarea timpului prezentării documentelor, pe documentele

respective se aplică girul de autentificare. La confirmarea dreptului de moştenire, certificarea faptului

aflării persoanei în viaţă, aflării persoanei într-un anumit loc, identităţii persoanei cu persoana

înfăţişată în fotografie şi la primirea documentelor la păstrare se eliberează certificatul respectiv.

Conţinutul girurilor de autentificare şi al certificatelor se elaborează şi se aprobă de Ministerul

Justiţiei. Actele de protest al cambiilor se întocmesc conform modelului prezentat în anexele nr.3 şi

nr.4 la Legea cambiei nr.1527-XII din 22 iunie 1993. Toate actele notariale îndeplinite de persoana

care desfăşoară activitate notarială se înregistrează în registrul actelor notariale. Fiecărui act notarial i

se atribuie un număr de ordine aparte, care, în mod obligatoriu, este indicat pe documentele eliberate

de persoana care desfăşoară activitate notarială. Arhiva activităţii notariale este proprietate a statului,

fiind parte integrantă a Fondului Arhivistic al Republicii Moldova. Persoanele care desfăşoară

activitate notarială acumulează, ţin evidenţa, utilizează, păstrează şi predau arhiva activităţii notariale

în condiţiile prevăzute de legislaţie, de asemenea, sînt obligate să asigure integritatea actelor notariale,

a documentelor şi registrelor actelor notariale care se păstrează în arhivă. Modul de evidenţă, pregătire,

păstrare şi predare la arhivă a actelor notariale se stabileşte printr-un regulament aprobat de Guvern.

Dreptul de a primi informaţii din arhiva notarială îl au persoanele în numele cărora au fost îndeplinite

actele notariale. Informaţiile cu privire la actul notarial, copia actului notarial, copiile documentelor în

baza cărora a fost îndeplinit actul notarial se eliberează din arhivă la solicitarea instanţei de judecată, a

procuraturii sau a organelor de urmărire penală în legătură cu cauzele penale, civile sau administrative

aflate în curs de examinare.

Procedura de legalizare notariala

Conf art 67, notarul va legaliza copii de pe documente, extrase din acestea. Documentul

constituie actul prin care se adevereste sau se constata un fapt, sau se confera un drept, sau se

recunoaste o obligatie. Copiile legalizate de pe documente pot fi necesare in mai multe situatii: atunci

cind legea prevede expres prezentarea acestora, cind acelasi document trebuie prezentat concomitent la

mai multe autoritati, sau titularul acestuia se teme de pierderea acestui document in caz de transmitere

la pastrare. Regula generala: notarul legalizeaza copii de pe documente si extrase din ele cu conditia ca

aceste documente nu sunt in contradictie cu legea si au putere juridica.

Copiile de pe documente intocmite de alt stat cu participarea autoritatilor competente din

acel stat se vor lagaliza la notarii din RM numai daca anterior au fost supralegalizate de serviciul

consular a MAE al RM din acel stat. Notarul legalizeaza copii de pe documente eliberate de un

cetatean numai atunci cind semnatura de pe document este legalizata notarial. Notarul legalizeaza

copia numai dupa confruntarea originalului cu copia. Daca va fi necesar, va invita un expert. In toate

cazurile, o copie, se pastreaza in arhiva, cu mentiunea in gir despre aceasta. Inscrisul de legalizare se

scrie in continuare, mai jos, sau pe versoul copiei. Notarul va legaliza copia si de pe copia legalizata a

unui document, sau copia eliberata de o autoritate publica. Copia documentul trebuie sa fie facuta pe

formularul autoritatii respective cu aplicarea stampilei si a semnaturii conducatorului pe care se va face

si mentiunea ca originalul se afla anume la acea autoritate respectiva. Notarul mai legalizeaza si

semnaturile de pe document al caror continut nu contravin legii si nu este o expunere a unui act juridic.

Legalizeaza semnaturii este confirmarea facuta de notar precum ca actul semnat este sau reprezinta

pers ca este indicata si in gir. Legalizarea semnaturii se aplica in situatia in care pers semnatara din

anumite motive nu se poate prezenta personal la un organ de stat sau o autoritate, in asemnea situatii

documentul, poate fi expediat prin posta sau intermediul altor pers, destinatarul fiind sigur ca a fost

semnat de persoana respectiva, sau de ex cind pers este cu deficiente fizice si nu poate semna. Inainte

de legalizarea semnaturii notarul, este obligat sa verifice continutul documentului. Notarul nu va

legaliza semnaturile de pe documentele care contin fapte ce urmeazaa fi confirmate de alte autoritati

(de ex: certif de deces, casatorie, hotariri a IJ etc). Pt legaliz semnaturii pers trebuie sa se prezinte

personal si sa semneze in fata notarului. Dar daca actul a fost semnat in lipsa notarului, de asemenea,

trebuie sa se prezinte in fata notarului si sa confirme ca semnatura ii apartine.

Notarul poate sa nu ceara prezenta de fiecare data, la legalizare, pers oficiale, a

conducatorilor institutiilor, organizatiilor, daca exista specimentele semnaturilor lor si autenticitatea lor

nu este pusa la indoiala. Aceste momente de asemenea se indica in gir. Pers sunt nevoite uneori sa

procedeze la traducerea unor acte sau inscrisuri intocmite in RM in scopul de a le folosi intr-o alta tara

sau pt a le folosi pe teritoriul republicii. Daca notarul poseda limba limba straina, poate efectua

traducerea solicitata, raspunzind si pentru exactitatea traducerii. Daca notarul nu poseda limba straina,

traducerea poate fi efectuata de catre un traducator autorizat a carui semnatura este cunoscuta

notarului.

Taducatorul poate fi titular sau angajat al unui birou de traduceri sau al biroului notarial,

fiecare traducator fiind obligat sa se inregistreze la notar prin depunerea unei cereri cu indicarea

limbilor in care va efectua traducerea, specimentul semnaturii sale, actul sau de identitate dar si

diploma (actul de efectuarea studiilor). In cerere traducatorul trebuie sa declare ca este prentimpinat pt

efectuarea traducerilor false insa raspunderea notarului in materie de traduceri se refera numai la

procedura de la legalizare a semnaturii traducatorului. Traducatorul care efectueaza traducerea va

intocmi formula sa de certificare cu urmatorul cuprins: "prezenta traducere din limba rommina in

limba engleza a fost efectuata de catre traducatorul X, .,,semnatura...". Aceasta formula va fi introdusa

si in limba de stat si in celelalte necesare.

In practica sunt frecvente situatii in care legalizarea traducerii insoteste intocmirea unui

alt act notarial, de ex: se autentifica contractul se traduce continutul lui. Astfel are loc intocmirea a

doua acte notariale.

Procedura de autentiface notariala

Persoana care desfăşoară activitate notarială autentifică actele juridice pentru care legislaţia

stabileşte o formă notarială obligatorie. La dorinţa părţilor pot fi autentificate şi alte acte juridice pentru

care nu este prevăzută autentificarea notarială obligatorie. Persoana care desfăşoară activitate notarială

are obligaţia de a explica părţilor sensul şi importanţa proiectului actului juridic şi de a verifica

conformitatea conţinutului lui cu intenţiile reale ale părţilor şi dacă nu este în contradicţie cu legislaţia.

Persoana care desfăşoară activitate notarială, va cere părţilor să prezinte toate documentele necesare

îndeplinirii actului notarial. Proprietarul bunului este obligat să comunice notarului şi celeilalte părţi

locul aflării bunului înstrăinat (gajat). Răspunderea pentru tăinuirea faptului aflării bunului înstrăinat

(gajat) sub interdicţie (sechestru, arest, gaj), comunicarea preţului nereal al bunului, altor date eronate

sau prezentarea de documente false (nevalabile) în procesul încheierii actului juridic o poartă partea

vinovată.

Contractul de înstrăinare şi contractul de gaj al bunurilor supuse înregistrării se autentifică cu

condiţia prezentării documentelor care confirmă dreptul de proprietate asupra acestor bunuri, a

certificatului organului fiscal teritorial privind lipsa sau existenţa restanţelor faţă de buget aferente

bunurilor respective, a extrasului din registrul gajului despre lipsa gajului acestor bunuri. În cazul

autentificării contractului de ipotecă în baza contractului de vînzare-cumpărare a bunului imobil

neînregistrat în Registrul bunurilor imobile, atunci cînd ipoteca este instituită în legătură cu procurarea

obiectului contractului de vînzare-cumpărare, în conformitate cu legislaţia cu privire la ipotecă, notarul

va verifica documentele care confirmă drepturile de proprietate asupra respectivului bun imobil al

vînzătorului şi care, împreună cu contractul de vînzare-cumpărare, vor servi ca documente care confirmă

dreptul de proprietate asupra bunului imobil ipotecat. Răspunderea pentru comunicarea informaţiei

false sau incomplete o poartă persoana care înstrăinează sau gajează bunurile. Autentificarea

contractelor privind investiţiile în construcţii şi a contractelor privind

cesiunea drepturilor care rezultă din acestea.

Contractele prin care una dintre părţi se obligă să asigure construcţia unuia sau mai multor

apartamente şi să le transmită persoanei fizice care se obligă să achite integral sau parţial preţul

imobilului anterior predării acestuia, precum şi contractele privind cesiunea drepturilor care rezultă din

acestea se autentifică notarial, cu condiţia prezentării autorizaţiilor necesare pentru construcţie şi a

proiectului construcţiei, aprobat în modul stabilit, precum şi a documentelor care confirmă dreptul de

proprietate sau de folosinţă asupra terenului (dacă notarul nu deţine aceste documente). Persoana care

desfăşoară activitate notarială autentifică testamentele persoanelor cu capacitatea de exerciţiu deplină.

Autentificarea testamentelor prin mandatari este interzisă. La autentificarea testamentelor nu se cere

testatorului să prezinte dovezi pentru confirmarea dreptului lui de proprietate asupra bunurilor testate.

Testamentul poate fi revocat sau modificat prin depunere de cerere de către testator sau prin întocmire a

unui testament nou. Semnătura de pe cererea de revocare sau modificare a testamentului va fi

autentificată notarial.

Persoana care desfăşoară activitate notarială autentifică procuri în numele unei sau mai multor

persoane, pe numele unei sau mai multor persoane. Termenul de valabilitate a procurii nu poate depăşi

termenul stabilit de legislaţia civilă. Procura de substituire se autentifică notarial la prezentarea procurii

de bază în care este menţionat dreptul de substituire sau după prezentarea dovezilor referitoare la faptul

că mandatarul procurii de bază a fost silit de împrejurări să facă aceasta pentru a apăra interesele

persoanei care a eliberat procura. Procura de substituire nu poate conţine mai multe împuterniciri decît

procura de bază. Termenul de valabilitate al procurii de substituire nu poate depăşi termenul de

valabilitate al procurii de bază. La autentificarea procurilor mandantul nu prezintă dovezi care să

confirme dreptul lui de proprietate asupra bunurilor. Valabilitatea procurii încetează în modul stabilit de

legislaţie.

Numărul de exemplare ale documentului în care se expune conţinutul actului juridic autentificat

notarial se stabileşte de persoanele care solicită îndeplinirea actului notarial, dar nu poate depăşi

numărul părţilor actului juridic.

Testamentele, procurile şi contractele de înstrăinare a bunurilor imobile şi contractelor de gaj al

bunurilor, se întocmesc în cel puţin două exemplare, unul dintre care se păstrează în arhiva persoanei

care desfăşoară activitate notarială.

Toate exemplarele se semnează de părţi şi au aceeaşi putere juridică. Procedura de învestire cu

formulă executorie a actului notarial poate fi aplicată, sub sancţiunea nulităţii, la solicitarea părţilor,

doar actelor juridice stabilite de lege care conţin clauza privind acceptarea de către părţi a învestirii cu

formulă executorie a actului respectiv. Învestirea cu formulă executorie se efectuează concomitent cu

autentificarea actului juridic. În girul de autentificare notarul va efectua următoarea menţiune: „La

solicitarea părţilor, prezentul act notarial a fost învestit cu formulă executorie.” Actele juridice

menţionate la alin. (1) care constată o creanţă certă şi lichidă şi care sînt învestite cu formulă executorie

au putere de document executoriu la data exigibilităţii creanţei.

Procedura de eliberare a certificatelor

Ordinea de eliberare a certificatului difera dupa cum eliberarea lui se solicita, adica in

timpul vietii tuturor proprietarilor sau in cazul decesului a unuia dintre ei sau a tuturor.

Eliberarea certificatului se face in baza cererii scrise a tuturor coproprietarilor. Astfel in

cerere urmeaza sa indice bunurile asupra carorara se solicita determinarea cotelor, data si temeiurile

dobindirii bunurilor, marimea cotei ce i se cuvine fiecarui coproprietar. Sotii trebuie sa declare in caz

ca exista contract matrimonial. Se prezuma ca cotele sunt egale daca coproprietarii nu prevad alfel.

Certificatul poate fi eliberat de orice notar cu exceptia bunurilor imobile care se elibereaza de notarul

in a carui competenta se afla bunul.

La primirea cererii notarul va verifica identitatea, capacitatea coproprietarilor,

autenticitatea semnaturilor, mentionind acest fapt direct pe cerere. Daca bunurile au fost inregistrate

notarul va verifica din oficiu daca sunt inregistrate.

In cazul decesului unuia sau a mai multor, certificatul dat se va elibera numai de notarul

de la locul deschiderii succesiunii, in baza cererii scrise a mostenitorilor sau a celorlalti coproprietari.

Se va elibera dupa 6 luni de la acceptare.

Certificatul trebuie sa cuprinda: denumirea, data emiterii, notarul, sediul acestuia, pers la

cererea carora se elibereaza, cotele parti atribuite pt fiecare pers in parte, caracteristica bunului, actele

de proprietate asupra lui, dupa cine a fost inregistrat bunul, inregistrarea certificatului in registru si

numarul dosarului succesoral.

Procedura de îndeplinire a altor acte notariale

Persoana care desfăşoară activitate notarială transmite cererile persoanelor fizice şi juridice

către alte persoane fizice şi juridice cu recipisă sau le expediază prin poştă cu aviz poştal. Cheltuielile

legate de utilizarea pentru transmiterea cererilor a mijloacelor tehnice le compensează persoana a cărei

cerere se transmite. La rugămintea persoanei care a depus cererea ei i se eliberează un certificat de

transmitere a cererii. Persoana care desfăşoară activitate notarială de la locul de executare a obligaţiei,

în cazurile prevăzute de legislaţie, primeşte în depozit de la debitori sume de bani şi titluri de valoare

pentru a le transmite creditorului. Valuta străină poate fi primită de la debitori numai în cazul în care

Legea nr. 62-XVI din 21 martie 2008 privind reglementarea valutară permite primirea/efectuarea

plăţilor şi transferurilor în valută străină pe teritoriul Republicii Moldova în privinţa obligaţiei în

cauză. Depunerea la păstrare se confirmă prin certificat. Persoana care desfăşoară activitate notarială

înştiinţează creditorul referitor la sumele de bani şi la titlurile de valoare primite pe care le transmite

creditorului la cererea acestuia. Restituirea sumelor de bani şi a titlurilor de valoare către persoana care

le-a depus se admite numai cu consimţămîntul scris al persoanei în al cărei folos s-a făcut depunerea

sau în baza hotărîrii instanţei de judecată.

Persoana care desfăşoară activitate notarială depune neîntîrziat suma de bani primită în

depozit într-un cont curent special deschis la o bancă comercială care îşi desfăşoară activitatea pe

teritoriul Republicii Moldova, în limitele teritoriului de activitate al notarului. Pentru fiecare sumă de

bani primită în depozit se deschide un cont curent separat. Suma de bani păstrată în contul curent

special nu constituie venitul persoanei care desfăşoară activitate notarială şi nu poate fi urmărită în

baza pretenţiilor creditorilor acesteia. De sumele de bani păstrate în conturile curente speciale este în

drept să dispună numai persoana care desfăşoară activitate notarială. Dispunerea de banii păstraţi în

contul curent special se efectuează numai în folosul creditorului, la cererea scrisă a acestuia, cu

excepţia cazurilor prevăzute de lege privind restituirea mijloacelor băneşti către debitor.

Suma de bani păstrată în contul curent special se transmite, la cererea scrisă, creditorului persoană

juridică prin virament în contul lui bancar, iar creditorului persoană fizică – prin virament în contul lui

bancar sau în numerar, dacă legea nu prevede altfel. În cazul calculării dobînzilor şi altor beneficii

aferente sumei de bani păstrate în contul curent special, acestea aparţin creditorului, iar în cazul

restituirii sumei către debitor, dobînzile şi beneficiile trec în proprietatea acestuia.

În cazul încetării sau suspendării activităţii notarului, Ministerul Justiţiei dispune prin ordin

declinarea către altă persoana care desfăşoară activitate notarială a competenţei de dispunere de sumele

de banipăstrate în conturile curente speciale. Persoana care desfăşoară activitate notarială

efectuează acte de protest al cambiilor, în caz de neacceptare, neachitare şi nedatare a acceptului în

conformitate cu Legea cambiei. Persoana care desfăşoară activitate notarială de la locul aflării

debitorului primeşte, după expirarea a 10 zile de la eliberarea lor, cecul emis pe teritoriul Republicii

Moldova pentru a-l prezenta spre achitare, iar cecul emis pe teritoriul unui stat străin - după expirarea

a 6 luni, dar nu mai tîrziu de ora 12 a zilei care urmează după acest termen. Persoana care desfăşoară

activitate notarială prezintă în aceeaşi zi băncii cecul spre achitare. În caz de neachitare a cecului,

persoana care desfăşoară activitate notarială certifică acest fapt, făcînd o menţiune pe cec după forma

stabilită şi consemnînd acest fapt în registru. Totodată, trimite emiţătorului de cec o înştiinţare despre

neachitarea cecului de către bancă şi despre menţiunea făcută pe cec. Persoana care desfăşoară

activitate notarială primeşte la păstrare documente, conform unui inventar întocmit în două exemplare,

eliberînd persoanei care a depus documentele la păstrare certificat şi un exemplar al inventarului.

Documentele primite la păstrare se restituie la prezentarea certificatului şi a inventarului sau

în baza unei hotărîri a instanţei de judecată. Persoana care desfăşoară activitate notarială primeşte

declaraţia scrisă a căpitanului navei cu privire la accidentul care a avut loc în timpul navigaţiei sau

staţionării navei, ce poate constitui temei pentru a prezenta proprietarului navei pretenţii patrimoniale.

Notarul, în baza declaraţiei căpitanului, a datelor din jurnalul de bord şi, dacă e posibil, a

depoziţiilor a cel puţin 2 martori din echipajul navei, alcătuieşte un act de protest de mare şi îl certifică.

Un exemplar al actului se eliberează căpitanului. La cererea persoanelor interesate, persoana care

desfăşoară activitate notarială asigură dovezile necesare, dacă sînt motive de a crede că ulterior

prezentarea dovezilor va deveni imposibilă sau dificilă. Persoana care desfăşoară activitate notarială nu

asigură dovezi asupra cauzelor care la momentul adresării persoanelor interesate către notar se află în

curs de examinare în instanţa de judecată sau sînt transmise spre examinare în autoritatea

administraţiei publice. La efectuarea actelor de asigurare a dovezilor, persoana care desfăşoară

activitate notarială se conduce de prevederile Codului de procedură civilă.

VII. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

Comentarii:

a. Comentariul Codului civil al Republicii Moldova. Ediţia I,

volumul II. - Chişinău, Editura ARC, 2006.

b. Pistriuga V. „Comentariul Ştiinţific-practic al Legii

Republicii Moldova „Cu privire la notariat””// Бизнес-право, 2004, № 4, № 6, № 7, № 11, №

12.

c. Государственный нотариат. Комментарий к

законодательству/ Под ред. Осетрова Н.А. - Москва: Юридическая литература, 1980.

d. Комментарий к Основам законодательства РФ о

нотариате / Под ред. В.Н. АРГУНОВ. - М., 1996.

e. Пиляева В.В. Комментарий к Гражданскому кодексу

Российской Федерации (постатейный). Часть третья. – Москва, ООО «ВИТРЭМ», 2002.

f. Репин В.С. Комментарий к законодательству о

нотариате (продолжение)// Нотариус, 2000, № 6.

g. Репин В.С. Комментарий к Основам законодательства

Российской Федерации о нотариате.- Москва. 1999.

Monografii, manuale, tratate, ediţii periodice:

1.Bănărescu Iulia. Coordonatele succesiunii testamentare în dreptul privat roman. Conferinţa

internaţională Ştiinţifico-practică „Reafirmarea drepturilor fundamentale la 60 de ani ai

declaraţiei Universale a drepturilor omului Chişinău 2008 p.44

2.Bănărescu Iulia. Substituirea succesorului Conferinţa internaţională ştiinţifico-practică

„Educaţie şi cercetare într-un stat bazat pe drept 16.10.2009 Revista Naţională de Drept Ediţie

Specială nr.10-12-2009 Chişinău 2009 p.154

3.Bănărescu Iulia. Corelaţia dintre testament şi legat Conferinţa internaţională consacrată

aniversării a 65-a a USM „Cresterea impactului cercetării şi dezvoltarea capacităţii de

inovare”

21-22 septembrie 2011, Chişinău CEP USM Ştiinţe sociale Vol.1 p.163-166

4.Bănărescu Iulia. Transmisia succesorală Conferinţa internaţională consacrată aniversării a

65-a a USM „Cresterea impactului cercetării şi dezvoltarea capacităţii de inovare”

21-22 septembrie 2011, Chişinău CEP USM Ştiinţe sociale Vol.1 p.166-168

5.Bănărescu Iulia. Valenţele constituţionale asupra dreptului de moştenire şi incidente

terminologice. Conferinţa internaţională „Evoluţia constituţionalismului în Republica

Moldova” organizată de Catedra Drept constituţional şi drept administrativ,USM, Centrul de

Studii Constituţionale şi Educaţie a Drepturilor Omului,Curtea Constituţională a R.M. şi

Fundaţia Germană pentru Cooperare Juridică Internaţională ( Fundaţia IRZ) 7-8 mai 2012,

Chişinău.

6.Bănărescu Iulia. Fundamentul dreptului de moştenire şi teoriile doctrinare. p.51/ Ediție

Specială Studii juridice în onoarea prof.univ. dr.Gheorghe Chibac /Univ. De Stat din Moldova,

Facultatea de Drept ; resp. ed. Serg Băieşu. – Chişinău: CEP USM, 2013 -413 p.

7.Bănărescu Iulia. Apariţia şi dezvoltarea moştenirii şi succesiunii testamentare în „obiceiul

pămăntului” Conferinţa internaţională Ştiinţifico-practică „Reafirmarea drepturilor

fundamentale la 60 de ani ai declaraţiei Universale a drepturilor omului Chişinău 2008 p.40

8.Chibac Gh., Constantinescu E., Bondarciuc O. Notariat. – Chişinău, 2001.

9.Codul civil şi legislaţie civilă (succesiuni). – Bucureşti, 1996.

10.Cojocari. E. Drept notarial. - Chişinău, 1998.

11.Dan Chirică. Drept Civil. Succesiuni. - Bucureşti: Lumina Lex, 1996.

12.Dumitru Macovei. Drept civil. Succesiuni. – Iaşi, Ankaram, 1998.

13.Eugenia Safta - Romano. Dreptul la mostenire. - Iaşi, 1995.

14.Francisc Deak. Tratat de drept succesoral. - Bucureşti, Editura “Actami”, 1999.

15.Gionea Vasile. Curs de drept civil. Proprietetea şi alte drepturi reale. Teoria generala a

obligatiilor. Contracte speciale. Succesiuni. - Bucureşti, Ed. Sealul, 1996.

16.Hamagiu C. Din opera legislativa a Ministerului de justitie. Proiecte si ante-proiecte de legi

cu expuneri de motive - Bucuresti: Imprimarea nationala, 1932.

17.Instrucţia cu privire la modul de îndeplinire a actelor notariale de către birourile notariale

de stat din Republica Moldova aprobată de Ministrul justiţiei al Republicii Moldova 24 aprilie

1975, Chişinău, 1976

18.Ionescu Mircea, Viorel Mănescu Dumitru. Interpretarea voinţei testatorului// Buletinul

notarilor publici, 2002, nr. 5.

19.Manoliu Julieta. Drept civil. Succesiuni - Iaşi: Chemarea, 1995.

20.Manualul judecătorului la examinarea pricinelor civile (colectiv de autori), Chişinău, 2006.

21.Pascari Anastasia, Robu Oxana. Aplicarea legislaţiei şi a practicii judiciare la examinarea

litigiilor succesorale. p.340/ Ediţie Specială Studii juridice în onoarea prof.univ. dr.Gheorghe

Chibac /Univ. De Stat din Moldova, Facultatea de Drept ; resp. ed. Serg Băieșu. – Chișinău:

CEP USM, 2013 -413 p.

22.Popa M arin. Drept civil. Succesiuni. – Bucureşti, Editura “Oscar print”, 1995.

23.Programul de colaborare între notariatul canadian şi notariatul român// Buletinul notarilor

publici, 2002, nr. 5.

24.Vidican Ioana. Testamentul olograf// Buletinul notarilor publici, 2000, nr. 2.

25.Volman I. Legea notarială. Îndrumare practică// Instituţia notariatului rusesc din Basarabia

vazuta prin prisma juristilor ruşi. - Chişinau, 1928.

26.Авдеенко Н., Кабакова М. Нотариат в СССР, Ленинград, 1984.

27.Агапова В.В. Теория и практика по спорам о праве собственности на наследственное

имущество// Нотариус, 2003, № 1.

28.Андронатий А. Воля и волеизъявление в системе нотариата. Практический аспект//

Нотариус, 2006, № 6.

29.Антощенко-Оленева О.И. Право наследования в свете конституционных гарантий

прав человека// Бюллетень нотариальной практики, 2004, № 1.

30.Аргунов В. Нотариальные услуги населению. - М, 1991.

31.Артемьева Н.В. Совместная собственность супругов: актуальные вопросы правового

регулирования и практика применения// Бюллетень нотариальной практики, 2003, № 6.

32.Артемьева Н.В. Совместная собственность супругов: в продолжение полемики//

Бюллетень нотариальной практики, 2003, № 2.

33.Бaрщевский М.Ю. Наследственное право. - Москва, 1996.

34.Блинков О.Е. Ответственность наследников по долгам наследодателя (практические

соображения)// Нотариус, 2004, № 1.

35.Блинков О.Е. Развитие наследственного права в бывших республиках СССР//

Нотариус, 2004, № 4.

36.Блинков О.Е. Развитие наследственного права в бывших республиках СССР//

Нотариус, 2006, № 2.

37.Блинков О.Е. Развитие наследственного права в бывших республиках СССР//

Нотариус, 2004, № 5.

38.Блинков О.Е. Развитие наследственного права в бывших республиках СССР

(Латвия)// Нотариус, 2006, № 4.

39.Блинков О.Е. Развитие наследственного права в бывших республиках СССР//

Нотариус, 2007, № 1.

40.Блинов А.Б., Чаплин Н.Ю. Очерк по истории законодательства о наследовании//

Нотариус, 2003, №1.

41.Вергасова Р.И. Нотариат в России: Учебное пособие. – 2-е изд., перераб. и доп. –

Москва, Юристъ, 2006.

42.Виноградовa Р. Нотариат. - Москва, Русская Литература, 1994.

43.Власов Ю.Н., Калинин В.В. Нотариат в Российской Федерации. - Москва, изд.

«Юрайт -М», 2002.

44.Демина Н.Б. Английская реформа завещательных распоряжений// Бюллетень

нотариальной практики, 2005, № 4.

45.Демина Н.Б. Гарантии прав родственников наследодателя при составлении

закрытого завещания и завещаний, составленных в чрезвычайных обстоятельствах//

Бюллетень нотариальной практики, 2005, № 5.

46.Диордиева О.Н. Имущество по наследству и налог// Нотариус, 2004, № 5.

47.Дружнев А.А. Институт наследования по праву представления в законодательстве

стран ближнего и дальнего зарубежья// Нотариус, 2003, № 5.

48.Дружнев А.А. Наследование по праву представления усыновленными и их

потомством// Нотариус, 2003, № 6.

49.Жаркова Г.И. Обязательная доля в наследстве в свете нового законодательства//

Нотариус, 2004, № 4.

50.Зайцева Т.И. Защита наследственных прав// Нотариус, 2003, № 4.

51.Залугин С.В. Гражданско-правовая защита права общей собственности// Бюллетень

нотариальной практики, 2007, № 1.

52.Качур Н.Ф., Баукина Е.А., Богданова И.С. Некоторые проблемы наследования

выморочного имущества// Бюллетень нотариальной практики, 2003, № 4.

53.Козлова М.Ю., Буркин С.В. Порядок удостоверения завещаний: некоторые

проблемы// Нотариус, 2006, № 3.

54.Козлова М.Ю., Буркин С.В. Соблюдение формы завещаний: некоторые проблемы//

Нотариус, 2006, № 4.

55.Комаров В., Баранкова В. Нотариат и нотариальный процесс. - Харьков. Консум,

2000.

56.Костычева А.И. Наследование по завещанию// Бюллетень нотариальной практики,

2003, № 2.

57.Кристиан Бик. Наследование во Франции// Нотариус, 2000, № 6.

58.Кудряшов О.М. Время приобретения отказополучателем правомочия требования

имущественного содержания по отношению к обремененному завещательным отказом

наследнику// Нотариус, 2006, № 4.

59.Курдиновский В.И. Договоры о праве наследования. – Одесса, Типография

«Техник», 1913.

60.Мананников О.В. Наследование по завещанию и недействительность завещания//

Нотариус, 2003, № 1.

61.Матинян К.А. Особенности процедуры совершения нотариально удостоверенного

завещания// Бюллетень нотариальной практики, 2007, № 1.

62.Миронов А.Н. Нотариат. - Москва, изд. «Форма-Инфра-М», 2005.

63.Наследственное право// Бюллетень нотариальной практики, 2003, № 3.

64.Настольная книга нотариуса, том II, под ред. проф. В. В. Яркого, Москва, изд.

«Волтерс Клувер», 2004.

65.Настольная книга нотариуса. - Москва, Издательство БЕК, 2000.

66.Никитюк П.С. «Наследственное право и наследственный процесс. Проблемы теории

и практики». - Кишинѐв, изд. «Штиинца», 1973.

67.Никольский С.Е. Преимущественные права в наследственном праве// Нотариус,

2004, № 1.

68.Нотариат в СССР под ред Авдюкова М. - Москва,1974.

69.Нотариат в СССР под ред Лесницкой Л. - Москва, 1990.

70.Нотаріальний процес в Україні: Навчальний посібник/ За ред. Ф.М. Медвідя., Київ,

Атіка, 2006.

71.Обобщение нотариальной практики удостоверения завещаний за 7 месяцев 2002 года

нотариусами Саратовской области...// Нотариус, 2003, № 3.

72.Паничкин В.Б. Открытие наследства в российском и американском праве// Нотариус,

2005, № 5.

73.Плетнев М.Ю. Нотариат: учебное пособие. Москва, Издательство «Экзамен», 2006.

74.Предложения о внесении поправок в часть 3 Гражданского кодекса РФ// Нотариус,

2003, № 2.

75.Пронин В.В. Наследование паев, акций, долей, дивидендов предприятий// Бюллетень

нотариальной практики, 2005, №4.

76.Разинкова М.Н. Закрытое завещание// Нотариус, 2002, № 4.

77.Рождественский С.Н. Завещание как сделка по гражданскому законодательству//

Бюллетень нотариальной практики, 2003, № 5.

78.Рождественский С.Н. О возможности включения в наследственную массу

«самовольных построек»// Бюллетень нотариальной практики, 2003, № 4.

79.Романовская О.В., Романовский Г.Б. Нотариат в Российской Федерации: Проблемы

развития. – СПб, Издательство «Юридический центр Пресс», 2004.

80.Сергеев В.И., Марданшина А.С. Правильное оформление при наследовании

авторских прав – залог отсутствия последующих судебных споров// Бюллетень

нотариальной практики, 2006, № 6.

81.Солодова А.А. О предмете завещательных возложений// Нотариус, 2006, № 4.

82.Сосна Н.В. Выморочное имущество: проблемы и возможные пути решения//

Бюллетень нотариальной практики, 2004, № 3.

83.Стешенко Л.А, Шамба Т.М. Нотариат в Российской Федерации. - Москва, изд.

«Норма», 2001.

84.Тарарышкина И.С. Институт завещательного отказа по российскому праву//

Нотариус, 2004, № 5.

85.Фоков А.П. Судебные споры о наследстве в общем имуществе супругов// Нотариус,

2003, № 6.

86.Фурса С.Я. Нотаріальний процес: Теоретичні основи. Київ, Істина, 2002.

87.Шиян О. Форма составления завещания// Бизнес-право, 2004, № 10.