FOAIE DE CAP Ă T STUDIU DE FEZABILITATE (conform Hotărârii de Guvern nr. 28 din 9 ianuarie 2008) Denumire proiect: Înfiinţare centru social de tip after-school pentru asistarea şcolarilor după orele de curs, în regim de înălţime parterFaza STUDIU DE FEZABILITATEBeneficiar COMUNA PIETROASA Amplasament : sat POIENI, com.PIETROASA, jud. TIMIŞProiectant general S.C. FAIN–PROIECT S.R.L.Str. Avram Iancu, Nr.8, localitatea Făget, jud. TimişTel.0256320185, 0724707179 Proiect nr. 45/2009Martie–2009–
3.2 . EȘALONAREA C OSTURILOR COROBORATE CU GRAFICUL DEREALIZARE A INVESTIȚIEI
4. ANALIZA COST BENEFICIU
5. SURSELE DE FINANȚARE A INVESTIȚIEI
6. ESTIMĂRI PRIVIND FORȚA DE MUNCĂ OCUPATĂ PRIN REALIZAREAINVESTIȚIEI
6.1 . NUMĂR DE LOCURI DE MUNCĂ CREATE Î N FAZA DE EXECUȚ IE
6.2 . NUMĂR DE LOCURI DE MUNCĂ CREATE ÎN FAZA DE OPERARE
7 . PRINCIPAL I I INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTIȚIEI
7.1 . VALOAREA TOTALĂ A INVESTIȚIEI
7.2 . EȘALONAREA INVESTIȚIEI
7.3 . DURATA DE REALIZARE A INVESTIȚIEI
7.4 . CAPACITĂȚI
8. AVIZE ȘI ACORDURI DE PRINCIP IU
6. DEVIZELE INVESTIȚIEI
7 . FIȘELE DE EVALUARE ALE INVESTIȚIEI
8 .
STUDIU TOPOGRAFIC
9. STUDIU GEOTEHNIC
B. PIESE DESENATE
1. PLAN DE ÎNCADRARE ÎN ZONĂ pl. nr. A012. PLAN DE SITUAŢIE pl. nr. A023. PLAN PARTER pl. nr. A034. SECŢIUNE A – A pl. nr. A045. SECŢIUNE B – B pl. nr. A056. FAŢADĂ PRINCIPALĂ pl. nr. A067. FAŢADĂ POSTERIOARĂ pl. nr. A07
8. FAŢADĂ LATERALĂ DREAPTA pl. nr. A08
9. FAŢADĂ LATERALĂ STÂNGA pl. nr. A0910. PLAN ÎNVELITOARE pl. nr. A1011. PLAN FUNDAŢII pl. nr.R0112. DETALII FUNDAŢII pl. nr.R0213. PLAN COFRAG PLANŞEU COTA +2.85 pl. nr.R0314. PLAN ARMARE PLANŞEU COTA +2.85 pl. nr.R0415. PLAN AMPLASARE CENTURI COTA +3.55 pl. nr.R0516. PLAN ARMARE STÂLPI. DETALII pl. nr.R0617. PLAN ŞARPANTĂ pl. nr.R0718. ILUMINAT NORMAL. INSTALAŢII ELECTRICE. PLAN PARTER pl.nr.01-I.E.19. CIRCUIT PRIZE. INSTALAŢII ELECTRICE. PLAN PARTER pl.nr.02-I.E.
20.
ILUMINAT DE SIGURANŢĂ. INSTALAŢII ELECTRICE. PLAN PARTER pl.nr.03-I.E.21. AMPLASARE DISTRIBUŢIE ŞI RADIATOARE. PLAN PARTER pl.nr.01-I.T.22. ALIMENTARE CU APĂ. INSTALAŢII SANITARE. PLAN PARTER pl.nr.01-I.S.23. CANALIZARE MENAJERĂ. INSTALAŢII SANITARE. PLAN PARTER pl.nr.02-I.S.
Înfiinţare centru social de tip after-school pentru asistarea școlarilor după orele decurs, în regim de înălţime parter
1.2. AMPLASAMENTRomânia, Regiunea Vest, judeţul Timiş,comuna Pietroasa, sat Poieni, nr. 18, CF nr. 400077 (provenită dinconversia CF nr. 11), nr. top. 11
1.3. TITULARUL INVESTIŢIEI Comuna Pietroasa
1.4 BENEFICIARUL INVESTIŢEI Comuna Pietroasa
1.5. ELABORATORUL STUDIULUIProiectant general: S.C. FAIN - PROIECT S.R.L. Făget, str. Avram Iancu, nr. 8, judeţ Timiş Rezistenţă - S.C. FAIN - PROIECT S.R.L., loc. Făget, str. Avram Iancu, nr. 8, judeţ Timiş Arhitectură - S.C. PRALEA GROUP S.R.L., loc. Timişoara, str. Brânduşei, nr.18,bl. 26, sc.A, ap.12, jud. Timiş Instalaţii – S.C. ALIMAR PROIECT S.R.L., loc. Chişoda, str. Lotar Rădăceanu, nr. 10, jud. Timiş
2. INFORMAŢII GENERALE PRIVIND PROIECTUL
2.1.a. SITUAŢIA ACTUALĂ În prezent în comuna Pietroasa educaţia este asigurată prin intermediul a 4 grădiniţe, 4 scoli primare si 1
şcoala de nivel gimnazial. (pentru anul şcolar 2006-2007)
Nivel preşcolar: 82 copii Grădiniţa Pietroasa: 23
Grădiniţa Crivina de Sus: 16
Grădiniţa Poieni: 25
Grădiniţa Farasesti: 18
Nivel primar: 94 elevi
Şcoala Primară Pietroasa , două săli de clasă cu predare simultană: 32
La nivelul comunei funcţionează si 2 biblioteci, respectiv una şcolara cu 3544 de opere literare si unacomunala cu 4519 de opere literare, dar, din păcate, nu există nici un centru social care sa sprijine
demersurile educaționale ale școlarilor, în special a celor din clasele primare.
În atare situație și având în vedere creșterea numărului orelor petrecute, de către părinți, la serviciu şi la alteactivităţi gospodăreşti, care se desfăşoară în mediul rural, copii din clasele primare sunt din ce in ce maineglijați, în ceea ce privește efectuarea temelor și a celorlalte activitati/jocuri educaționale care ii invată saprindă drag de carte și sa inteleaga tainele acesteia.
Rata de abandon școlar, în special in mediul rural, se datorează in special lipsei acestor centre, care susțin jocul de-a școala și care invata micii școlari cum sa invete. Fara acest sprijin si mai ales in zonele rurale, undeparinții sau bunicii fie nu au calificarea educationala adecvata fie nu au timp fizic, copii devin din ce in ce maireticenți fata de scoala si fata de tainele si frumusețea acesteia și renunța tot mai ușor la scoală abandonând-
o.
Centrul afterschool propus va avea două tipuri de programe: normal şi lung, in functie de timpul pe carecopilul il va petrece acolo. Orarul normal incepe in jurul orei 13.00 şi se desfăşoară activitati diverse, educativesi recreative pana la ora 19.00.
Centrul va oferi servicii educationale si recreative profesioniste, pentru elevii din clasele I-IV. În aceste spaţii joaca se va imbina armonios cu invatarea, prin activitati interesante si incitante, sub supravegherea siindrumarea permanenta a unui colectiv de cadre didactice specializate. Astfel se vine in sprijinul părinţilor prinmodelarea si dezvoltarea intelectuala si de comportament a copiilor, petrecerea timpului lor liber in modrelaxant si creativ, alaturi de cei de varsta lor.
Programul va cuprinde transportul de la scoala la centru (optional pentru copii din satele aparţinătoarecomunei Pietroasa: Pietroasa, Crivina de Sus şi Fărăşeşti), efectuarea temelor, gustare (la pachet adusă decopii de acasă), jocuri, activitati educative si multe altele.
Numărul maxim de elevi de clasele I-IV care vor utiliza centrul social de tip after school va fi de 40.
2.1.b. INFORMAȚII PRIVIND ENTITATEA RESPONSABILĂ CU IMPLEMENTAREAPROIECTULUIEntitatea responsabilă cu implementarea proiectului este Comuna Pietroasa cu sediul în loc. Pietroasa, nr. 109, telefon/fax 0256334608, cod fiscal 4483838 şi este reprezentată de primar Simoc Ioan.
2.2. DESCRIEREA IN VESTIŢIEI
2.2.a. NECESITATEA ȘI OPORTUNITATEA PROMOVĂRII INVESTIȚIEI
Conceptul de after school este destul de nou pentru părinţii români. Centre speciale, care nu seamănă nici cuşcoala, nici cu casa, unde copiii învaţă şi se distrează, sună tentant pentru părinţii care lucrează cel puţin optore pe zi.
Acest tip de servicii se adresează copiilor din clasele I -IV și funcționează după un program de dimineaţa pânăseara, în jurul orei 19.00, de luni până vineri. El va funcționa şi pe durata vacanţelor, cu excepţia celei deCrăciun.
La cererea părinţilor, se pot organiza petreceri aniversare, chiar excursii sau vizite la muzee, la teatru, laGrădina Zoologică, etc. Astfel copiii socializează mult mai bine, psihologii recomandându-le părinţilor săaleagă programele after school, pe care le consideră mult mai benefice decât o bonă. After school nu este omodă, ci o necesitate, în România. Copilul trebuie să-şi petreacă cât mai mult timp în colectivitate. De
asemenea, un astfel de program, este o ocazie ideală pentru copil de a socializa.
AFTER SCHOOL va funcționa conform parteneriatului încheiat între Comuna Pietroasa și _______________________________________
________________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________________ _________________. Proiectul se adresează copiilor din clasele primare, indiferent de religie, etnie,stare socială, care provin din familii cu părinţi foarte ocupaţi sau plecaţi la muncă, în afara graniţelorţării: Programul AFTER SCHOOL a apărut din necesitatea supravegherii acelor copii ai căror părinţi
sunt ocupaţi cu locurile de muncă şi cu alte probleme cotidiene. Grupul ţintă al proiectului esteconstituit din copii cu vârste cuprinse între 7 -11 ani, care locuiesc satele din comuna Pietroasa, aflaţiîn situaţia de a nu avea o modalitate mai bună de petrecere a timpu lui liber consecutiv orelor deşcoală.
Jumatate dintre elevii de școala primara stau singuri acasă, după ce termina programul de studiu. 49%dintre aceștia nu sunt supravegheați timp de doua ore in fiecare zi, 48%, intre patru si sase ore, iar 3% stausinguri, zilnic, mai mult de sase ore.
In majoritatea cazurilor, copiii isi fac temele fie cu ajutorul parintior, fie folosindu-se doar de propriile lor
cunostinte, timpul alocat pregatirii lectiilor fiind in majoritatea cazurilor de doua ore (59%), respectiv patru ore(38%), mai mult de patru ore pe zi petrecand cu caietul in fata doar 3% dintre elevi.
Din aceste rezultate reiese faptul ca programul after-school nu numai ca ar diminua timpul de pregatire allectiilor, dar ar echilibra si raportul activitate-odihna-joaca din viata celor mici.
De supravegherea şi consilierea copiilor se va ocupa un personal calificat, selectat cu grijă din rândul cadrelordidactice din comuna Pietroasa și a unității de cult partenere, dornici să aducă o contribuţie suplimentară laeducarea şi instruirea micuţilor.
Caracteristicile programului after school
Susţine activitatea şcolii prin efectuarea temelor şi prin efectuarea unor exerciţii suplimentare
Urmăreşte succesul şcolar al copilului Pune la dispoziţia copilului personal specializat: învăţători, profesori, instructori; Urmăreşte dezvoltarea unei personalităţi autonome, continuând procesul de asimilare a tehnicilor
de muncă intelectuală început la şcoală. Oferă posibilitatea participării la cursuri care nu sunt prevăzute în programele şcolare tradiţionale
(cursuri de pictură, de artă dramatică, dans...) Propune activităţi variate de recreere: jocuri, concursuri, vizionări de spectacole
Sprijină dezvoltarea socială a copilului prin exersarea relaţionării permanente cu adulţii şi cu copiiide vârste apropiate
Urmăreşte dezvoltarea deprinderilor de relaţionare prin accentul pus pe lucrul pe grupe
Activităţile propuse
Activităţi de efectuare a temelor Copiii sunt or ganizaţi pe grupe de vârstă.Se formează grupe de câte 6-10 copii.
Copiii sunt supravegheaţi de învăţători care ocupă posturile prin concurs. Se pune accent pe însuşirea tehnicilor de muncă independentă ( copilul învaţă să înveţe). Copiii efectuează şi exerciţii suplimentare, de aprofundare sau dezvoltare a cunoştinţelor.
Activităţi instructiv -educative: limba engleză (zilnic), lectură
Copiii sunt organizaţi pe grupe de nivel.Activităţile se desfăşoară sub îndrumarea profesorilor.
Activităţi recreative: jocuri de mişcare, modelaj, Origami, dans, Aikido, pictură, cântec, audiţiimuzicale, dramatizări, vizionări de filme adecvate vârstei Activităţile se desfăşoară în camere de joacă sau în spaţiul propriu în aer liber sub supravegherea
specialiştilor: antrenori, instructori.
Se desfăşoară şi programe speciale: excursii, întâlniri cu persoane de diverse profesii, serbări,aniversări, iar în perioada vacanţei: tabere, cursuri de tenis, cursuri de înot.
Relaţia centru educaţional - familie
Se organizează întâlniri cu părinţii cu scopul informării acestora în privinţa rezultatelor.
Se organizează întâlniri cu specialişti: pediatru, psiholog, stomatolog, nutriţionist, logoped. Părinţii sunt invitaţi la programele speciale: serbări, aniversări, excursii.
Alternative after school – avantaje – dezavantaje
Supravegherea copilului de către bunici
Se ştie că relaţia dintre bunici şi nepoţi este una cu totul specială. De obicei, bunicii au timpul necesar şidorinţa de a ajuta la creşterea celui mic. Ar trebui să folosim aceste disponibilităţi ale bunicilor acolo unde ele pot fi folosite eficient: un sfat, o poveste înainte de culcare, o plimbare in parc, o prajitură de casă...
Dar, este de dorit să transferăm responsabilitatea educaţiei - a supravegherii permanente, a efectuării temelor- asupra bunicior?
Supravegherea copilului de către o bonă
Mulţi părinţi adoptă această soluţie căci bona preia copilul de la şcoală, îi încălzeşte mâncarea, îlsupravegheză la efectuarea temelor...Uneori bona îl însoţeşte pe copil la cursurile pe care acesta le urmează.Există şi dezavantaje? Da, dacă bona nu are pregătire profesională şi răbdare pentru a ajuta eficient copilul.
Apar probleme şi în cazul în care bona nu are suficientă autoritate, ceea ce determină compromisuri,negocieri....Copilul petrece un timp îndelungat cu un singur adult, în detrimentul relaţiilor cu alţi copii sau cu alţi adulţi.
Meditaţiile individuale
Meditaţiile individuale au început să fie privite ca o necesitate. Cu un timp în urmă aveau nevoie de meditaţiicopiii cu dificultăţi de învăţare sau cei care se aflau în pragul unui examen.
Acum foarte mulţi părinţi apelează la un meditator pentru că nu au timp să ajute copilul la efectuarea temelor. Pentru ca rezultatele să fie bune este necesar ca persoana aleasă ca meditator să ştie să -l motiveze pe copil,să-l înveţe să descopere bucuria de a şti, să-i cultive încrederea în forţele proprii. Există dezavantaje? Da. De obicei, copiii care beneficiază de toată atenţia unei persoane când îşi efectuează temele au tendinţa săfie mai puţin atenţi la explicaţiile din clasă - ei ştiu că acasă li se va mai explica încă o dată dacă nu sedescurcă prea bine. Scad astfel interesul şi motivaţia pentru activitatea de la şcoală. După două ore meditatorul pleacă şi copilul rămâne singur... De obicei, restul timpului este ocupat deprogramele TV sau de calculator. Copilul interacţionează cu alţi copii mai ales în situaţii formale, la şcoală saula alte cursuri, unde timpul se foloseşte prioritar pentru însuşirea cunoştinţelor, nu pentru exersareadeprinderilor de comunicare, de relaţionare. Şi tocmai abilităţile acestea sunt cele de care are nevoie un om în
societatea actuală.
Programele after school
Expresia program after school se referă la programul de după amiază care începe atunci când se terminăprogramul obişnuit de şcoală.
Studii efectuate în SUA arată că, în urma participării la programele after school, copiii: şi-au îmbunătăţit performanţele şcolare
au manifestat o creştere a interesului şi abilităţilor pentru lectură
şi-au descoperit noi abilităţi şi interese au petrecut mai mult timp rezolvând sarcini şcolare şi si-au îmbunătăţit calitatea temelor pentruacasă; şi-au îmbunătăţit încrederea în sine
au dobândit noi abilităţi sociale
Tot în SUA î n urma unui sondaj de opinie s-au ierarhizat tipurile de beneficii pe care le oferă participareacopiilor la programele after school. Ierarhia a fost următoarea:
Beneficiul supravegherii:siguranţa şi neimplicarea copiilor în evenimente nedorite (96%) Dezvoltarea personalităţii copilului ( 93%) Desfăşurarea unor activităţi organizate sub supravegherea personalului calificat ( 89%) Susţinerea activităţii şcolare ( 85%)
( Studiu realizat de JC Penuey Afterschool Fund, 2001)
Programele after school au început să fie tot mai solicitate şi în România. Aceste programe pot fi oferite desemiinternatele unor şcoli sau de instituţii particulare.
Pentru eficienţă, ar trebui îndeplinite anumite condiţii: - organizarea corespunzătoare a activităţilor - personal suficient ca număr şi calificat- spaţiu adecvat amenajat - nu tot o sală de clasă
În aceste condiţii, constrirea şi dotarea obiectivului de investiţii propus va conduce la acoperirea unui segmentsemnificativ de activităţi educative si recreative, vizând completarea ofertei pentru astfel de servicii în zonă,care actualmente este net inferior nivelului cererii.
Impactul economic si social care se propune a fi atins prin prezenta construire şi dotare clădire pentru înfiinţare centru de asistenţă socială după programul şcolar, de tip after school se referă la crearea de noilocuri de muncă, oferirea de oportunităţi moderne de învăţare pentru copiii şcolari şi preşcolari, descoperirea
de aptitudini, scăderea migraţiei şi atragerea copiilor şi tinerilor către zone le rurale printr-un mediu plăcut şimodern unde se vor putea desfăşura activităţi de interes pentru copii şi tineri. Cu ajutorul unor astfel de centredestinate special pentru copiii şi tineri se va putea observa şi chiar schimba acolo unde este cazul gând irea,mentalitatea şi abilităţile acestora dându-le posibilitatea să-şi descopere aptitudinile şi hobyurile. Astfel că oastfel de locaţie este foarte importantă şi binevenită în întâmpinarea copiilor şi tinerilor care au nevoie să -şiarate şi să-şi dezvăluie eventualele înclinaţii şi înzestrări. În incinta unei astfel de locaţii se pot descoperii noitalente printre copiii şi tinerii care vor frecventa cursurile centrului.
Investiţiile sunt propuse spre finanţare din alocările financiare ale Programului Naţional de Dezvoltare Rurală2007 – 2013 şi, prin urmare, dincolo de fundamentarea în sine a oportunităţii lor, ele trebuie să susţinătematica şi principiile de bază ale programului de finanţare şi să se înscrie în cadrul mai complex al acestuia.
În acest fel, proiectul va fi parte componentă a unei strategii mai ample şi impactul său va fi semnificativ maiimportant datorită sinergiei, complementarităţii cu alte măsuri şi proiecte şi a unei viziuni mai ample.
Prin proiect se propune a se asigura un mai bun mediu pentru informare, comunicare, recreere, acumulare denoi informaţii cu caracter de cultură generală și educativ atât de necesare într -o comunitate civilizată şi bineinformată.
Deoarece în zonă nu există alte centre de asistenţă socială după programul şcolar, de tip after school, sepreconizează ca obiectivul propus să funcţioneze în regim săptămânal (luni-vineri) pe tot parcursul anuluiinclusiv în timpul vacanţelor - la cererea părinţilor şi a copiilor, pentru toată gama de servicii oferite. Nu este deaşteptat să existe anumite variaţii sezoniere în ceea ce priveşte volumul serviciilor.
Punerea în funcţiune a obiectivului propus se va face cu toate serviciile simultan.
Previziunile privind evoluţia viitoare a serviciilor educative şi de recreere se bazează pe starea actuală aserviciilor care este relativ slab dezvoltată.
Prin tema stabilită de Beneficiar se solicită reabilitarea şi dotarea clădire pentru înfiinţare centru de asistenţăsocială după programul şcolar, de tip after schol, în Comuna Pietroasa cu următoarele funcţiuni corelate cusuprafeţele construite:
- Efectuarea temelor- Cursuri limbi străine
- Dansuri moderne şi populare - Proiecţii video- Pictură - Jocuri- Muzică - Curs de actorie şi teatru - Curs calculator,etc.- Cursuri de instrumente muzicale- Sală calculatoare cu acces la internet - Sală de masă - Sală odihnă, etc.
Toate acestea, viziunea integrata a proiectului sunt în strânsă legătură cu obiectivele și motivațiile acordăriisprijinului în cadrul Măsuri 322.
2.2.b. SCENARII TEHNICO ECONOMICE PROPUSE
Proiectantul a propus beneficiarului două scenarii tehnico-economice după cum urmează:
2.2.b.1. VARIANTA I Renovarea unei construcţii existente cu schimbarea destinaţiei acesteia, prin Hotărâre de Consiliu Local,exclusiv pentru desfăşurarea activităţii de tip after school. Această variantă ar fi mai avantajoasă din punct de vedere economic, costurile de execuţie fi ind deaproximativ 300 euro/mp construcţie renovată. Datorită faptului că beneficiarul nu a putut pune la dispoziţia proiectantului o clădire care să fie renovată şirefuncţionalizată se renunţă la acest scenariu. În plus pentru a infiinta un centru tip “after school” intr -o cladire existentă, eventual cladirea scolii, aceasta arnecesita adaptarea la cerintele unei astfel de functiuni: sala de mese si bucatarie pentru incalzirea siportionarea hranei, o sala polivalenta pentru activitati comune, ceea ce duce la extinderea cladirii scoliiexistente, si in plus scoala are un aspect sobru - nu se obtine acel caracter familial.
2.2.b.2. VARIANTA II Înfiinţarea unei clădiri noi cu destinaţia de centru social de tip after school . Pentru realizarea acestui obiectiv, beneficiarul a pus la dispoziţia proiectantului terenul situat în satul Poieni ,nr. 18, comuna Pietroasa, judeţ Timiş, CF nr. 400077 (provenită din conversia CF nr. 11) , nr. top. 11,suprafaţa terenului fiind de 2877 mp. S-a întocmit tema de proiectare de către proiectant împreună cu beneficiarul investiţiei şi s -a trecut laelaborarea proiectului descris mai jos.
2.2.b.3. SCENARIU RECOMANDAT DE ELABORATOR Înfiinţarea unei clădiri noi cu destinaţia de centru social de tip after school .
2.2.b.4. AVANTAJELE SCENARIULUI RECOMANDATAvantaje le scenar iu lu i recomandat sunt u rmătoarele: - f i ind vorba de spaţ i i noi se pot real iza întocmai funcţ iuni le dori te de beneficiar şi impusede legis laţ ia în v igoare; - obiect ivul de invest i ţ i i va avea o durată de viaţă mai lungă decît o clădire reabi l i tată.
2.2.c. DESCRIEREA CONSTRUCTIVĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI TEHNOLOGICĂ
c1) Descrierea funcţională
Prin tema de proiectare s-a propus realizarea următoarelor spaţii şi amenajări: - Clădirea va avea următoarele folosinţe ale spaţiilor: sală de activităţi recreative şi sală de mese, salăproiecţii video, sală de clasă, sală de calculatoare, sală profesori, spaţiu depozitare, spaţiu centrală termică pelemne, grupuri sanitare fete, băieţi, persoane cu handicap. - Alimentarea cu apă se va face de la reţeaua de alimentare cu apă a localităţii Poieni. - Canalizarea menajeră se va face la o microstaţie de epurare care va fi prevăzută în proiect; - Se va amenaja curtea interioară; - Se va prevedea o împrejmuire a terenului;
- Asigurarea condiţiilor de funcţionare cu respectarea normelor şi avizelor legale; asigurarea condiţiilor demediu.
În urma elaborării proiectului au rezultat următoarele funcţiuni ale clădirii:- sală de mese şi activităţi recreaţionale cu suprafaţa utilă de 59,69 mp;- sală proiecţii video cu suprafaţa utilă de 59,69 mp ;- sală de clasă cu suprafaţa utilă de 39,75 mp;- sală de calculatoare cu suprafaţa utilă de 54,77 mp;
- sală profesori cu suprafaţa utilă de 21,20 mp; - spaţiu depozitare cu suprafaţa utilă de 18,72 mp;- spaţiu CT cu suprafaţa utilă de 18,55 mp; - grupuri sanitare fete cu patru cabine cu suprafaţa utilă de 11,32 mp;- grupuri sanitare băieţi cu patru cabine cu suprafaţa utilă de 11,31 mp;- grup sanitar pentru persoane cu handicap cu suprafaţa utilă de 12,62 mp; - hol cu suprafaţa utilă de 50,94 mp.
Suprafaţa utilă totală este de 364,00 mp.
C2) Descrierea constructivă şi tehnologică pe categorii de lucrări este după cum urmează:
Rezistenţă Structura de rezistenţă a clădirii este următoarea: - fundaţii continue sub pereţi din beton armat, cu două centuri amplasate la partea inferioară a fundaţiei şi lapartea superioară a elevaţiei, armate cu oţel beton PC 52 2x3Ø12, clasa minimă de beton fiind C16/20;- pereţi din zidărie confinată de 30 cm grosime la exterior şi 25 cm grosime la interior, rigidizată prin stâlpi de30x30 cm şi grinzi monolite din beton armat, clasa de beton C 16/20;- planşeu beton armat de 14 cm grosime, clasa de beton C 16/20;- şarpantă din lemn de brad.
Arhitectură
Se vor executa următoarele lucrări: - tencuielile interioare drişcuite, glet şi zugrăveli lavabile la pereţi şi tavane;- tâmplăria va fi din lemn masiv sau stratificat cu geam termopan ; - pentru compartimentarea grupurilor sanitare se vor utiliza panouri din HPL de 2m înălţime; - pardoselile vor fi din parchet la sălile de clasă şi din gresie porţelanată de trafic intens la hol, grupurisanitare, centrală termică şi spaţiu depozitare. - în grupurile sanitare se vor placa pereţii cu faianţă pe o înălţime de 2,00 m; - la exterior, pentru a asigura confortul termic necesar, se vor placa pereţii cu polistiren expandat de 5 cmgrosime , cu densitatea minimă de 15 kg/mc, se va aplica un strat de tinci fin şi apoi se vor executa zugrăvelilavabile;- învelitoarea se va executa din ţiglă ceramică profilată roşie,jgheaburile şi burlanele vor fi din tablă zincată,
streaşina şi pazia vor fi din lemn de brad băiţuit în culoarea tâmplăriei de lemn; - se va executa o r ampă pentru acces persoane cu handicap; - vor exista două accese în clădire, unul în faţada principală, unul în faţada posterioară, pentru evacuarearapidă a elevilor în caz de incendiu; - treptele exterioare se vor placa cu gresie de trafic intens de exterior;- se vor executa trotuare de protecţie din beton în jurul clădirii ; - se va sistematiza terenul.- se va amenaja curtea interioară prin plantarea de flori şi arbuşti, montarea de bănci şi coşuri de gunoi; - se va executa împrejmuirea exterioară din zidărie de piatră.
Instalaţii electrice Pentru realizarea condiţiilor tehnice şi de confort interior se prevăd următoarele categorii de instalaţii electrice: - instalaţii interioare de iluminat normal; - instalaţii electrice de prize; - instalaţii exterioare de iluminat;- instalaţii electrice de siguranţă. - instalaţie de paratrăsnet. Se vor utiliza corpuri de iluminat care să asigure confortul vizual corespunzător la un consum minim de
energie electrică. Comanda iluminatului normal se face de la întrerupătoare şi comutatoare montate îngropat. Circitele electrice de iluminat se vor executa cu conductoare de cupru protejate în tuburi IPEY, montate îngropat în tencuiala pereţilor şi în tavan. Iluminatul exterior va consta din corpuri de iluminat amplasat la intrări şi în incinta clădirii şi va fi destinatiluminării corespunzătoare a accesului, alimentarea corpurilor de iluminat se va realiza din tabloul general dedistribuţie, printr -un circuit separat de cel al circuitului de iluminat interior.Pentru iluminatul exterior, se vor utiliza corpuri de iluminat cu armătură impermeabilă, tip aplică de perete, pefaţadele clădirii, lămpi cu puterea nominală de 60 W, comandate de un întrerupător cu detector crepuscular şidetector de prezenţă şi stâlpi de ilşuminat PVC-05.
Instalaţii sanitare În cadrul proiectului s-a prevăzut echiparea cu obiecte sanitare şi accesorii necesare funcţionării a douăgrupuri sanitare cu patru cabine, unul pentru femei şi unul pentru bărbaţi şi a unui grup sanitar pentrupersoane cu handicap.
Instalaţii termiceInstalaţia interioară s-a prevăzut pentru funcţionarea cu apă caldă 75/55ºC.Sistemul de încălzire folosit estebitubular Conductele de distribuţie se amplasează pe perete la nivelul pardoselii la o distanţă de aproximativ 2cm de acesta. Corpurile de încălzire care au fost utilizate în încăperi sunt radiatoare din oţel tip DK 11,22,33.Pentru transportul agentului termic de la centrala termică la corpurile de încălzire se va folosi ţeavă de cupru. În centrala termică echipamentul de bază s-a dimensinat conform necesarului termic rezultat din bilanţul
termic, astfel s-a prevăzut un cazan cu randament ridicat, având puterea termică utilă de 50 KW. Cazanul va fiprevăzut cu pompe de circulaţie a agentului termic, cu vas de expansiune, cu supapă de siguranţă şi cuelemente de măsură şi control.
Alimentare cu apă Alimentarea cu apă a grupurilor sanitare se va asigura de la reţeaua de alimentare cu apă a localităţii, aflată lao distanţă de aproximativ 8,00 m de clădire, consumul preconizat fiind de cca. 0,8 mc/zi.Apa este utilizatănumai pentru nevoile igenico-sanitare, social administrative.Racordul la reţeaua de alimentare cu apă potabilă a localităţii se va face cu ţeavă de polietilenă de 32 mm. Înainte de intrarea în curte se va monta un cămin de vane cu apometru.
Canalizare menajeră Datorită faptului co localitatea Poieni nu are sistem de canalizare menajeră, beneficiarul va realiza propriulsistem de canalizare. Apele uzate de la grupurile sanitare vor avea sistemul propriu de canalizare într -o microstaţie de epurarePicobell 50 3x6500 + 2x4800 pietonal. Microstaţia de epurare se va amplasa la o distanţă de 13,00 m declădirea cu destinaţia de after school.
Sistemul este compus din trei camere : Apa uzata intră mai întâi în prima camera. Toate solidele se decanteaza aici. Particulele care plutesc suntreţinute datorita gurilor de prea- plin.
Apa uzata ajunge în camera 2 prin gurile de preaplin. Curăţarea biologică are loc cu ajutorulmicroorganismelor. Astea se plaseaza pe piesele suport de biomasa din material plastic. Aceste piese ausuprafata foarte mare, pe unitatea de volum. Bacteriile necesare epurării se prind de materialul biomasei,rezultând biofilmul. Pentru ca bacteriile să primească su ficient oxigen, piesele suport sunt in permanentamiscare . O suflanta de aer este folosita în acest scop, Apoi apa uzata intră în a treia cameră pentru epurarea finală . Solidele remanente se depun aici şi suntpompate înapoi în prima cameră. Apa curată poate fi deversata in exterior in emisar natural sau sol. Tehnologia sistemului cuprinde doar o suflantă , pompe aer - lift şi suporti mobili de biomasa. Fiabilitatea este
maxima sistemul funcţionind fara piese cu uzura cum sunt: electropompele, magneto -ventilele, fără controlelectronic respectiv piese electronice.Un alt avantaj al sistemului este consumul foarte mic de energie. Suflanta de aer este compacta şi silenţiosa si este integrata într -o carcasa compactă.Necesarul de mentenanţă este redus la minim datorita auto-curăţării permanente a suportilor de biomasă şi atehnologiei moderne de control. Mentenanţa constă doar în testări normale de funcţionare şi îndepărtare anămolului. Biomasa este amestecată continuu în apa uzata datorită aerării. În timpul mixajului şi a învolburării, aceasta seva curăţa automat. Posibila scădere a performanţelor de epurare nu este.posibilă.
Canalizare pluvială Apele pluviale se vor dirija spre rigola deschisă stradală.
Amenajare curte În cadrul lucrărilor de amenajare curte se vor executa următoarele lucrări: - amenajarea de trotuare şi alei pietonale; - împrejmuire din zidărie de piatră naturală rostuită cu o înălţime de 1,50 m; - porţi acces în curte din lemn lăcuit; - se vor monta şase banci şi 4 coşuri de gunoi; - se va semăna gazon şi se vor planta flori.
2.3. DATE TEHNICE ALE INVESTIŢIEI
2.3.a . ZONA ŞI AMPLASAMENTUL
Obiectivul proiectat în prezenta documentaţie este amplasat în Regiunea de Vest - judeţul Timiş – Comuna Pietroasa – satul Poieni.
Judetul Timis este situat în vestul ţării, unde Romania se învecineaza cu Iugoslavia şi cu Ungaria. La
est se mărgineste cu judetul Hunedoara, la sud-est cu judetul Caraş-Severin şi la nord cu judetul Arad,punctele extreme ale judeţului fiind cuprinse între coordonatele 20º16' (Beba-Veche) si 22º33' (Poieni)longitudine estica, 45º11' (Latunas) si 46º11' (Cenad) latitudine nordica. Comuna Beba Veche reprezintăpunctul extrem vestic al României, în dreptul localităţii fiind punctul celor 3 graniţe (Triplex Confinium, graniţaRomâniei cu Ungaria şi Serbia).
Aşezarea geografica a judetului Timis îi confera acestuia o amplasare privilegiata, fiind cel mai vestic judet alRomâniei. Se învecineaza la Vest cu judetul Csongrad – Ungaria si la Sud-Vest cu provincia Voievodina – Serbia, legatura între cele doua judete fiind asigurata de punctele de trecere a frontierei de la Cenad, respectivcele de la Stamora Moravita si Jimbolia. Judetele române vecine cu judetul Timis sunt Arad la Nord,Hunedoara la Est si Caras – Severin Sud-Est. Timisul, cel mai mare judet al tarii (8697 km patrati), beneficiazade un relief deosebit de variat: câmpie în partea vestica si centrala, zona deluroasa continuata cu reliefmontan, în partea estica. Teritoriul judetului este traversat de râurile Timis si Bega, iar clima este placuta,temperat –continentala cu influente mediteraneene.
Regiunea de Vest este alcătuită din punct de vedere administrativ-teritorial din patru judeţe: Arad,Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş. Regiunea Vest are o suprafaţă de 32.034 km2, reprezentând 13,4% din
suprafaţa ţării. Regiunea este comparabilă din punct de vedere al suprafeţei cu ţări precum Republica Moldovasau Belgia. Regiunea este traversată de paralele de 45° şi 46° latitudine nordică şi de meridianele de 21°, 22°şi 23° longitudine estică.
Istoric vorbind, Regiunea cuprinde provincia Banatului, provincie istorică românească cu o dezvoltareeconomică timpurie şi mai puternică în comparaţie cu alte provincii din ţară.Regiunea Vest are un relief variat şi armonios distribuit în zone de câmpie, deal şi munte. Zonele de câmpiefac parte din Marea Câmpie de Vest şi predomină în judeţul Timiş. Clima este continental-moderată, cuinfluenţe sub-mediteraneene, pe culoarul Dunării şi Valea Cernei, cu temperaturi medii multianuale ceoscilează între 10-120C. Căderile de apă se situază în jurul unei medii de 560-580 l/m2 anual, uşor mairidicate în zonele montane.
Regiunea se leagă de Ungaria şi Serbia şi Muntenegru prin magistrale europene, stradale şi feroviare. OraşeleArad şi Timişoara dispun de aeroporturi cu capacităţi moderne de preluare a fluxului aerian.
Regiunea Vest face parte din Euroregiunea Dunăre - Criş - Mureş - Tisa (DCMT), care implică cele patru judeţe ale Regiunii Vest, trei comitate din Ungaria şi regiunea autonomă Voivodina din Serbia. Euroregiunea afost înfiinţată în 1997 pe baza unui protocol de colaborare semnat de către reprezentanţii autorităţilor localedin cadrul regiunilor componente.
Populaţia Regiunii Vest este caracterizată de diversitate culturală, comunităţile române coabitând cu celeungare, germane, rrome şi sârbe. În 2002, minorităţile naţionale reprezentau 11,7% din totalul populaţiei din
regiune.
Din 1990, populaţia regiunii a scăzut constant, de la 2.201.717, la 1 930 458 locuitori în 2005 locuitori, caurmare a unei rate negative a natalităţii şi emigraţiei externe a populaţiei din regiune. Densitatea populaţiei la 1iulie 2005 era de 61,1 loc/km2 în 2005, considerabil mai mică faţă de densitatea populaţiei la nivel naţional(90,9 loc/km2). Regiunea se confruntă cu un proces de îmbătrânire demografică, efectele sale în viaţaeconomică şi socială urmând să fie resimţite după anul 2005, când în populaţia în vârstă aptă de muncă vorintra generaţiile, reduse numeric, născute după 1990.
Gradul de urbanizare al Regiunii (63,6% populaţie urbană) este mai mare decât media naţională (54,9%), iar judeţul Hunedoara are cea mai ridicată rată de urbanizare din ţară, după capitală, respectiv 76,9% populaţieurbană. În ceea ce priveşte spaţiul rural acesta se caracterizează din punct de vedere demografic printr -o densitateredusă a populaţiei, declin demografic datorat migraţiei şi îmbătrânirii populaţiei, rata mortalităţii relativ ridicatăşi o capacitate scăzută de reînnoire demografică.
Resedinta judetului, municipiul Timisoara, supranumit si “orasul rozelor”, este si cel mai important oras al
Regiunii Vest a României. Acesta este asezat pe cursul râului Bega si este un oras cosmopolit locuit de peste350.000 de români, maghiari, sârbi, slovaci, bulgari si alte etnii. Simbol al democratiei, solidaritatii, tolerantei sispiritului de initiativa, Timisoara este un oras vestic nu numai prin asezare, ci si prin mentalitatea de vocatieoccidentala a locuitorilor sai, care se mândresc cu traditia culturala si performantele economice.
Lugojul, cel de-al doilea municipiu al judetului, este asezat pe cursul râului Timis, la intersectia a douaimportante drumuri comerciale, fiind cel de-al doilea centru urban (cca 45.000 locuitori) si punct de importantaeconomica a judetului Timis. Valorile culturale si renumitele concerte de muzica corala, secondate de atractiileturistice, l-a facut cunoscut în trecut ca si “capitala culturii banatene”. Alte cinci orase de mai mica marime,Sânnicolu Mare si Jimbolia la vestul judetului, orasul statiune turistica Buzias situata la numai 30 km deTimisoara, Deta si Faget la sud si est, completeaza echilibrat structura urbana a judetului. Alaturi de acestea
diferenta de pâna la cca 700.000 de locuitori ai judetului traiesc in mediu rural în cele 75 de comune si 381 desate care completeaza structura administrativ teritoriala a acestuia.
Alte opt orase de mai mica mărime, Sânnicolau Mare si Jimbolia la vestul judetului, orasul statiune turisticăBuzias situat la numai 30 km de Timisoara, Deta, Gătaia si Ciacova la sud, Recas vestit pentru cramele salesi Făget la est, completează echilibrat structura urbană a judetului. Alături de acestea diferenta de până la cca700.000 de locuitori ai judetului trăiesc în mediu rural în cele 85 de comune si 230 de sate care completeazăstructura administrativ teritorială a acestuia.
Populatia judetului este de 687.377 locuitori, Timisul fiind considerat, pe buna dreptate, un judet multietnic, încare convietuiesc în armonie români, maghiari, germani, sârbi, si alte minorităti. Distributia populatiei pe
mediile rural si urban este de circa 400.000 de locuitori în mediul urban, restul de 300.000 fiind localizati înmediul rural.
Istoric, continuitatea vietii pe aceste meleaguri este atestată încă din cele mai vechi timpuri, judetul Timisapartinând Statului Dac (sec. II î.Ch.) iar, mai apoi, Imperiului Roman (sec. II - III d.Ch.). Regiunea istoricăBanat, din care face parte si judetul Timis, a cunoscut un fenomen de feudalizare timpurie, în secolul al XI-lea,existând un Voievodat Românesc condus de Glad, cu capitala la Morisena (localitatea actuala Cenad). Douasecole mai târziu, este consemnata existenta cetătii "Castrum Timissiensis" - Timisoara. Î n anul 1552, Banatuleste cucerit de ostile otomane conduse de Soliman Pasa si rămâne timp de 164 de ani sub stăpânireturcească, respectiv până în anul 1716, când Timisoara este eliberată de Armata Imperială Austriacă. Dupăcucerirea Timisoarei de către trupele austriece, Banatul devine domeniu al Coroanei Habsburgice, având loc
colonizări masive cu populatie de origine germanică, ceea ce modifică profilul etnic al regiunii si imprimă onouă dinamică a dezvoltării economice. Secolul al XVIII-lea este perioada marilor transformări, materializate învaste lucrări de constructii, ceea ce face ca judetul Timis să se integreze zonei de civilizatie a EuropeiCentrale. După Primul Război Mondial si unirea cu Regatul României (1918), urmează o perioada prosperă încare se înfiintează primele institutii de învătământ superior si creste numărul institutiilor culturale. Aceastăevolutie pozitivă este însă întreruptă brutal de cel de-al al Doilea Război Mondial. Judetul Timis este reînfiintat în anul 1968, în structura si pe teritoriul pe care-l ocupă si în prezent. Istoria contemporană este semnată deTimisoara în decembrie 1989 când timisorenii, nemaisuportând opresiunile si privatiunile regimului comunistau aprins scânteia revolutiei din România. Timisoara devine astfel un simbol al curajului si sacrificiului umanprimind titulatura de oras martir al României.
Obiectivul investițional proiectat va fi amplasat în localitatea Poieni, nr. 18, comuna Pietroasa, judeţTimiş , CF nr. 400077 (provenită din conversia CF nr. 11) , nr. top. 11, suprafaţa terenului fiind de 2877mp.
Comuna Pietroasa este cea mai estica localitate a judeţului Timiş, situându -se la graniţa cu judeţulHunedoara. Cel mai apropiat oraş din judeţ este Făget, la o distanta de 26 km, municipiul Timişoara, reşedinţade judeţ, aflându-se la o distanta de 126 km de comuna Pietroasa. Distanta faţă de cel de al doilea municipiual judeţului Timiş, Lugoj, este de 53 km.
In partea de nord, comuna Pietroasa, se învecinează cu comuna Margina, la vest cu comu na Curtea, la sud-vest cu comuna Tomeşti.
Teritoriul administrativ al comunei Pietroasa cuprinde teritoriul comunei Pietroasa si al satelor aparţinătoare:Crivina de Sus, Poieni, Fărăşeşti
Suprafaţa totala a comunei Pietroasa (împreuna cu satele aparţinătoare: Crivina de Sus, Poieni, Fărăşeşti)este de 15.646 ha, din care 108 ha reprezintă teren intravilan, iar 15.538 ha reprezintă teren extravilan.
Populaţia totala este de 1211 persoane, din care 634 bărbaţi şi 577 femei .
Activităţile economice specif ice zonei sunt: agricultura, creşterea animalelor, exploatarea lemnului, comerţulsi exploatarea pietrei de cariera.
In comuna Pietroasa exista 5 societăţi comerciale private care au ca domeniu principal de activitate -exploatarea forestieră. Masa lemnoasă exploatată este valorificată în întreprinderi de profil pentru fabricareacherestelei şi mobilei.
In prezent, în comună, îşi desfăşoară activitatea 9 unităţi comerciale private, care desfac cu amânuntul,produse alimentare, răcoritoare, produse textile, încălţăminte, produse metalo-chimice, produse de papetărie,tutun, băuturi alcoolice.
In comuna Pietroasa exista 3 mori pentru măcinarea porumbului fiind acţionate de forţa apei şi satisfăcândparţial necesităţile populaţiei din satele in care sunt amplasate - Poieni, Crivina de Sus, Fărăşeşti.
Educaţia este asigurată prin intermediu a 4 grădiniţe, 4 scoli primare si 1 şcoala de nivel gimnazial. (pentruanul şcolar 2006-2007)
Nivel preşcolar: 82 copii Grădiniţa Pietroasa: 23
Grădiniţa Crivina de Sus: 16
Grădiniţa Poieni: 25
Grădiniţa Farasesti: 18
Nivel primar: 94 elevi
Şcoala Primară Pietroasa , două săli de clasă cu predare simultană: 32
La nivelul comunei funcţionează si 2 biblioteci, respectiv una şcolara cu 3544 de opere literare si unacomunala cu 4519 de opere literare.
Activităţile cultural - sportive se desfăşoară si in incinta celor 4 cămine culturale pe care le deţine Primăriacomunei Pietroasa., în satele: Pietroasa, Poeni, Crivina de Sus și Fărășești.
Zona este foarte atractiva din punct de vedere turistic, principalele atracţii fiind bisericile din lemn din zona,
datate din secolele XVII – XVIII.
Potenţialul cultural contribuie la dezvoltarea turismului in zona. Alături de varietatea manifestărilor folclorice sietnografice, salba de biserici de lemn prezente aproape in fiecare sat, mărturie peremptorie dăltuita in lemn aromânismului si ortodoxismului nostru, dau specificitate zonei. Cele mai vechi construcţii laice si religioase aufost durate in lemn, acesta fiind materialul cel mai răspândit si mai accesibil comunităţilor rurale in veacuriletrecute, când pădurile ocupau teritorii întinse.
Biserica de lemn din Crivina de Sus datează din anul 1676, aşa cum rezulta din inscripţia dăltuita peancadramentul uşii de la intrare: ”Făcuta-i aceasta biserica in anul Domnului 1676 luna februarie 8 zile”.
Biserica de lemn din Pietr oasa a fost construita in anul 1779 in stil baroc. Este acoperita cu ţiglă. Picturamurala a fost realizata in anul 1779 de un pictor necunoscut. Biserica este construita din bârne de stejar,lucrata din secure, in forma de corabie fiind împodobita in interior cu pictura si obiecte de cult.
Biserica de lemn din Poieni a fost construita in 1800, fiind amplasata in mijlocul satului, intr-o frumoasa poiană.La aceasta biserică se remarca un original mod de protejare a pereţilor si anume placarea cu şindrile i nsistemul cataplasma in exterior.
Frumuseţea naturală a peisajului uimeşte prin splendoare şi relaxează prin simplitate, captivând turiştii şidezvoltând turismul de recreere şi agroturismul. Comunitatea locală întregeşte peisajul pitoresc prinospitalitatea şi bunăvoinţa, atât de caracteristică lor, existând, deja, la nivelul comunei Pietroasa, 10
gospodarii care pot asigura cazare si servicii turiştilor.
Remarcabile sunt si formele carstice, care, deşi restrânse şi de amploare mai mica, sporesc pitore sculregiunii. Peştera de la Pietroasa este unica, in felul ei, datorita unei dominante cromatice atent studiata decătre speologi (Albastru de Pietroasa). De pe valea Pustiniş se poate urca, pe versantul nordic al Dealului luiFilip, la peştera, cunoscuta de localnici, sub denumirea de ”Peştera cu apa “.
Şi iubitorii turismului de aventură pot să se regăsească in aceasta zonă, unde terenurile sunt pretabilepracticării motocrosului (drumuri forestiere) iar traseele turistice te îmbie la drumeţii.
In prezent in comuna Pietroasa funcţionează Tabăra şcolara Poeni – Strambu, cu o capacitate de primire, de
100 de locuri.
Pentru asigurarea serviciilor medicale primare, la nivelul comunei Pietroasa funcţionează 1 cabinet medical,in care activează un medic primar şi un cadru cu pregătire postliceala.
Protecţia socială se asigură prin intermediul primăriei care are angajaţi 20 asistenţi personali pentrupersoanele cu handicap şi sunt acordate un număr de 32 de ajutoare sociale familiilor sau persoanelor singure cu probleme .
2.3.b . STATUTUL JURIDIC AL TERENULUI CARE URMEAZĂ A FI OCUPAT
Terenul pe care se va construi clădirea face parte din domen iul public al comunei Pietroasa, conform HG977/2002 Anexa nr.61 privind inventarului domeniului public atestat al comunei Pietroasa, şi are suprafaţa de2877 mp.
2.3.c . SITUAŢIA OCUPĂRILOR DEFINITIVE DE TEREN
Suprafaţa de teren care va fi ocupată definitiv prin realizarea proiectului este de 425,00 mp, după cumurmează:- Clădire af ter school – 425,00 mp- Trotuare de protecţie clădire – 10,30 mp- Alei pietonale – 7,50 mp
2.3.d. STUDII DE TEREN
Din studiul geotehnic întocmit de PFA Trif Corina au rezultat următoarele conclu zii asupra terenului de
fundare:
Din punct de vedere litologic, terenul de fundare aparţine formaţiunilor geologice de vârstă Cuaternară. Pentru stabilirea condiţiilor litologice ale terenului de fundare s-a săpat un foraj geotehnic, care a confirmatstratificaţia generală a zonei şi în care s-a interceptat: argilă prăfoasă nisipoasă, nisip argilos, pietriş,fragmente de şisturi cristaline.Nu s-a interceptat nivelul hidrostatic până la adâncimea de 3,50m de la cota terenului, nivelul hidrostaticmăsurat în fântânile săteşti din zonă se situează la adâncimea de 2,20 -2,30m, de la cota terenului. Analizele de laborator făcute pe o probă netulburată, recoltată de la adâncimea de 1,20m, au indicatcaracteristicile fizico-mecanice:
umiditate naturală w = 17,92%;- greutate volumică în stare naturală = 18,91kN/mc;- porozitatea n = 37,59%;- indicele porilor e= 0,60;- grad de umiditate Sr=0,78
Terenul natural, relativ bun de fundare îl constituie stratul alcătuit din: nisip prăfos cu elemente de pietriş,fragmente de şisturi cristaline întâlnit până la adâncimea de 3,50m, strat care s-au interceptat în forajulgeotehnic după traversarea stratului de umplutură, care în zona cercetată a avut o grosime de 0,50m. Esteposibil ca grosimea stratului de umplutură să fie diferită în alte zone, fiind obligatorie traversarea lui şiincastrarea fundaţiei în teren natural la minim 20 cm.Ţinând cont de natura terenului şi tipul construcţiei proiectate se recomandă folosirea fundaţiei continue,
directe, la o adâncime care să depăşească adâncimea de îngheţ. Încercarea de compresiune în edometru pentru proba recoltată de la adâncimea de 1,20m, de la cotaterenului, indică modul edometric de deformaţie M2 -3= 77,41 daN/cmp, rezultate normale pentru acest tip deteren, (teren cu compresibilitate mare spre medie) astfel că stabilitatea terenului este asigurată, corelată curezultatele testului de penetrare.Din datele de cunoaştere obţinute asupra terenului de fundare şi luând în considerare asigurarea la înghet şinecesitatea ajungerii stratului bun de fundare se impune ca adâncimea medie de fundare să fie (de la cota ± 0a terenului):
*Dmed= -0,90murmând ca la execuţie să se adapteze la condiţiile concrete din teren.
Presiunea conventională de calcul de bază în gruparea sarcinii fundamentale transmisă terenului pentrustratele mai sus menţionate (după care se va efectua calculul preliminar al terenului de fundare) se vaconsidera ca fiind:
Pconv = 250kPaLa valoarea de bază a presiunii convenţionale de calcul se vor aplica corecţiile necesare în funcţie deadâncimea şi lăţimea fundaţiilor proiectate (conform STAS 3300/2 - 1985, anexa ,,B"), această valoare fiindvalabilă pentru fundaţiile având laţimea tălpii B =1,0 m şi adâncimea de fundare D =2,0 m. (se va folosicoeficientul de corecţie K1 =0,05 pentru nisipuri prăfoase şi pământuri coezive). Pentru calculul terenului de fundare la starea limită de deformaţie, în conformitate cu Stas 3300/2 -85 precum
şi pentru alte calcule se vor lua în considerare următorii indici geotehnici de calcul: - greutate volumică în stare naturală = 18,9kN/mc;
- unghiul frecării interne = 12-140 - coeziunea c =5-15 kPa- modul de deformaţie liniară E =7-10Mpa.
Clasa de expunere a construcţiei în condiţiile de mediu, conform NE 012 -1/2007 se va lua XC2 şi serecomandă încadrarea betoanelor simple şi armate turnate în clasa minimă: C16/20, pentru fundaţiile continuecare nu vor intra în contact cu apa subterană.Amplasamentul cercetat nu este afectat de mişcări de tasare, alunecări de teren, sau alte fenomene geologi ce
care să fi afectat în timp structura iniţială a clădirilor existente în imediata apropiere a clădirii sau care săpericliteze compoziţia litologică existentă. Construcţia de pe terenul de fundare se încadrează în categoria geotehnică I din punct de ved ere al risculuigeotehnic.Având în vedere influenţa umidităţii asupra terenului de fundare, gradul de umiditate al terenului indică unteren cu umiditate medie, spre umed, se recomandă protejarea acestuia prin captarea şi evacuarea apei dinprecipitaţii prin burlane şi jgheaburi, pentru a se evita stagnarea acesteia pe terenul cercetat.
Din documentaţia topografică a rezultat că terenul pe care se va amplasa construcţia este relativ plan , cu unfront la stradă de 61,29 m. Pe teren se afă amplasată o construcţie cu folosinţa de cămin cultural. In vederea intocmirii documentatiei s-au efectuat urmatoarele operatiuni cadastrale: identificarea imobilului,identificarea proprietarilor, identificarea vecinilor, identificarea punctelor caracteristice pe limita de proprietate aimobilului.Coordonatele cele mai probabile ale punctelor ridicate in sistemul de coordonate Stereo’70 au fost obtinuteprin suprapunerea detaliilor ridicate in teren peste elementele comune din ortofotoplanul ce acopera zonamasurata.Prelucrarea observatiilor topografice, raportarea punctelor, desenarea si intocmirea pieselor desenate precumsi calculul analitic al suprafetelor s-au realizat automat cu programe de specialitate.
2.3.e . CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE CONSTRUCŢIILOR (specifice domeniului de activitate şi variantele constructive de realizare a investiţiei, cu recomandareavariantei optime pentru aprobare)
În urma elaborării proiectului au rezultat următoarele caracteristici ale construcţiei: - Regimul de înălţime parter; - Sc = 425,00 mp.
Clasa de importanţă a construcţiei este II (P100/1-2006), categoria de importanţă C.
Alimentarea cu apă a grupurilor sanitare se va asigura de la reţeaua de alimentare cu apă a localităţii, aflată lao distanţă de aproximativ 8,00 m de clădire.
Evacuarea apelor menajere se va face la o microstaţie de epurare care se va amplasa la o distanţă de 13,00m de clădirea cu destinaţia de after school.Alimentarea cu energie electrică se va face de la reţeaua de alimentare cu energie electrică a localităţii . Încălzirea se va face prin intermediul unei centrale termice ce lemne de 50 KW.
Variantele constructive de realizare a investiţiei, cu recomanda rea variantei optime pentruaprobare)
S-au analizat următoarele variante de realizare a investiţiei: Varianta I:
- Fundaţii continue sub pereţi din beton armat, structură clasică cu pereţi din zidărie confinată de 30 cmgrosime la exterior şi 25 cm grosime la interior, rigidizată prin stâlpi de 30x30 cm şi grinzi monolite din betonarmat,planşeu din beton armat, şarpantă din lemn de brad.
Varianta II:- Fundaţii continue sub pereţi din beton armat, pereţi şi planşeu din lemn, şarpantă din lemn.
Varianta III:- Fundaţii continue sub pereţi din beton armat, structură metalică, planşeu beton armat, şarpantă dinlemn.
Varianta II este mai ieftină dar nu este recomandată la o clădire cu trafic intens, datorită faptului că lemnullucrează în timp şi are durata de viaţă mai mică. Varianta III este cea mai costisitoare, profilele metalice fiind un material foarte scump.
Varianta luată în considerare şi tratată în proiectul de faţă este varianta I care are şi durată de viaţămare şi preţul de execuţie/mp este rezonabil, rezultând din calcul o valoare de 413,629 euro/mp fărăTVA.
2.3.f . SITUAŢIA EXISTENTĂ A UTILITĂŢILOR
Necesarul de utilităţi pentru varianta propusă promovării
Necesarul de utilitati este următorul:- apă potabilă 0, 8 mc/zi;- canalizare menajeră – microstaţie de epurare pentru 50 de persoane;- energie electrică 10 KW;- energie termică – centrală termică de 50 KW.
Soluţii tehnice de asigurare cu utilităţi
Alimentarea cu apă potabilă se va face din reţeaua comunală, consumul preconizat este de cca. 0,8 mc/zi.Apa este utilizată numai pentru nevoile igenico -sanitare, social administrative.
Apele uzate de la grupurile sanitare vor avea sistemul propriu de canalizare într -o microstaţie de epurarePicobell 50 3x6500 + 2x4800 pietonal. M icrostaţia de epurare se va amplasa la o distanţă de 18,00 m declădirea cu destinaţia de after school.
Clădirea va fi racordată la reţeaua electrică comunală. Consumul preconizat este de 10 kW, consumatori fiind:pompe recirculare de 3 kW, instalaţia de încălzire de 4 kW, accesoriile electrice şi de iluminat.
În centrala termică echipamentul de bază s-a dimensinat conform necesarului termic rezultat din bilanţultermic, astfel s-a prevăzut un cazan cu randament ridicat, având puterea termică utilă de 50 KW.
Consumul de lemne în perioada rece este de 0,30 mc/zi, rezultând un consum anual de aproximativ 50 mc delemne de foc.
2.3.g. EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Evaluarea impactului asupra mediului se realizeaza numai pentru proiectele activitatilor cu impact semnificativ
asupra mediului.
Pentru proiectele aferente activitatilor care nu au impact semnificativ asupra mediului si deci nu sunt supuseevaluarii impactului asupra mediului, cum este proiectul de faţă, autoritatile publice pentru protectia mediuluiaplica proceduri simplificate de avizare de mediu in vederea obtinerii Acordului unic.
3.1. VALOAREA TOTALĂ CU DETALIEREA PE STRUCTURA DEVIZULUIGENERALValoarea totală cu detalierea pe structura devizului general este conform devizului general, aldevizelor pe obiecte, al devizelor financiare şi a fişelor de evaluare anexate (conform borderou de piesescrise).
4. ANALIZA COST – BENEFICIU Analiza cost-beneficiu se anexează alăturat (conform borderou de piese scrise).
5. SURSELE DE FINANŢARE ALE INVESTIŢIEI
Prezentul proiect se depune la Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Timiş pentru obţinereaunei finanţări nerambursabile în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), măsura 322 – Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şipunerea în valoare a moştenir ii rurale. În cazul obţinerii finanţării sursele de finanţare vor fi următoarele:
6. ESTIMĂRI PRIVIND FORŢA DE MUNCĂ OCUPATĂ PRIN REALIZAREAINVESTIŢIEI
6.1. NUMĂR DE LOCURI DE MUNCĂ CRE ATE ÎN FAZA DE EXECUȚIE număr de locuri de muncă create în faza de execuţie – 7 pentru o perioadă de 8 luni
6.2. NUMĂR DE LOCURI DE MUNCĂ CREATE ÎN FAZA DE OPERARE număr de locuri de muncă create în faza de operare – 2 locuri de muncă după cum urmează:
- 1 post femeie de servici;- 1 post învăţătoare.
7. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTIŢIEI
7.1. VALOAREA TOTALA A INVESTIŢIEI LA DATA DE 19.03.2009
Valoarea totală (INV), fără TVA - 1253,904 (mii lei) - 1489,698 (mii lei), inclusiv TVA(în preţuri luna 19.03. 2009, 1 euro=4,3003lei) Din care:
- construcţii montaj (C+M) – 991,106 (mii lei) fără TVA - 1179,416 (mii lei) inclusiv TVA
7.2. EŞALONAREA INVESTIŢIEI
- anul I – 1253,904 mii lei /991,106 mii lei
7.3. DURATA DE REALIZARE A INVESTIŢIEIDurata de realizare - 12 luni
7.4. CAPACITĂȚI (ÎN UNITĂȚI FIZICE ȘI VALORICE) Anexe la prezenta documentație
Caracteristicile construcţiei sunt următoarele: - Regimul de înălţime parter; - Sc = 425,00 mp;- Număr de săli de clasă – 1;- Număr de sali de calculatoare – 1;- Număr săli de mese – 1;- Număr săli proiecţii video – 1.
Pentru obiectivul de investiţii,,Înfiinţare centru social de tip after -school pentru asistarea şcolarilor după orelede curs, în regim de înălţime parter” au fost obţinute următoarele avize şi acorduri de principiu:
- Certificatul de urbanism;- Notificare de la Direcţia Sanitar Veterinară Timiş; - Aviz sanitar de la Autoritatea pentru Sănătate Publică Timiş; - Adeverinţă de la Agenţia de Protecţie a Mediului Timiş; - Aviz de amplasament pentru alimentarea cu energie electrică; - Aviz ISC Bucureşti;
- Aviz de la Ordinul Arhitecţilor din România – Filiala Teritorială Timiş.
