FOTO: BOGDAN CROITORU (ST|NGA); GEORGE DUMITRIU (DEASUPRA, ARTEFACT, MUZEUL POR}ILOR DE FIER – DROBETA TR.-SEVERIN)

Apulii, sucii, dacii, costobocii, calipizii, trizii sau

tyrage]ii s\nt numai c\teva dintre numele

triburilor ce au st`p\nit vreme de secole teritoriul

dintre Marea Neagr`, Mun]ii Balcani, Tisa [i

Nistru. De[i intrat \n uz, termenul generic de

geto-daci e modern [i artificial, proiec]ie a

ideologiei na]ionale, care a \n]eles s` unifice \nc`

din antichitate spa]iul românesc de azi. La mai

bine de un secol [i jum`tate dup` Burebista,

regele Decebal i-a repetat performan]a de a

supune triburile geto-dace. Traian – pe un

basorelief (pag. urm`toare), primind solii

„barbarului“, care cer pacea – a cucerit Dacia

\n 106, transform\nd-o \n provincie roman`.

100 de triburigeto-dacice

GATEFOLD propriuzis 27/10/04 12:44 Page 25

Pe acest altar de andezit

se aduceau jertfe unor

divinit`]i azi uitate. Iordanes

spune c` dacii sacrificau

oameni zeului r`zboiului.

SACRIFICIIRITUALE

024-053 Dacians FeatV3_C3 26/10/04 18:00 Page 24

Popor misterios de r`zboinici nemuritori,

str`mo[ii ideali ai românilor, prima mare civiliza]ie

a lumii? Afl` istoria din spatele miturilor.

c i n e a u f o s t

DACIIC U A D E V ~ R A T

GATEFOLD propriuzis 26/10/04 21:57 Page 27

29

FOTO: GEORGE DUMITRIU (FIGURIN~ DIN TEZAURUL PERETU, SCEN~ DE PE COLUMN~; ARTEFACTE DIN MUZEUL NA}IONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI)

024-053 Dacians FeatV3_C3 26/10/04 21:04 Page 29

Iulian e ajutor de cioban

la o st\n` de pe Culmea

Muncelului. |n aceste locuri,

oieritul e la el acas` parc`

dintotdeauna.

SPA}IUMIORITIC

024-053 Dacians FeatV3_C3 26/10/04 18:02 Page 31

arheologi: cimitirele. „|n a[ez`ri r`m\n doar gu-noaiele, ceea ce las` \n urm` oamenii dup` ce auplecat cu tot ce era valoros. |n morminte \i g`se[tipe oameni [i ce [i-au luat cu ei pe lumea cealalt`.“

Paradoxal, din epoca dacic` clasic` (secoleleal II-lea \.Hr. - I d.Hr.), \n ciuda av\ntului cultural[i demografic evident, aproape c` nu s\nt mor-

minte. |n M-]ii Or`[tiei, pe o arie de cir-ca 200 kmp, unde erau cinci cet`]i [i

zeci de a[ez`ri importante, nuexist` un singur morm\nt.

Probabil, dacii \[i incineraumor]ii, \mpr`[iindu-le ce-nu[a \n apele r\urilor.

Arheologii trebuie s` semul]umeasc` – n-au \nco-tro – cu urmele de a[ez`ri,

care s\nt din bel[ug: sate,t\rguri (dave), cet`]i puternic

fortificate, sanctuare, tezaure,pu]ine arme [i mult` ceramic`.

A[ez`rile civile de tip dava, precum

meticulos, de peste 30 de ani, dezgroap` aici odav` din ultimul veac dinainte de Hristos. Dejos pare p`l`ria unei ciuperci uria[e sculptat` dedou` ravene \n Dealul Arman. Pozi]ia e u[orde ap`rat, f`r` a fi neap`rat inaccesibil` unuidu[man hot`r\t. „Destul c\t s` nu intre ho]iisau animalele s`lbatice peste tine“ – spune Babe[.

Un b`rbat la vreo 60 de ani, impu-n`tor, f`r` s` fie \nalt, cu barba \nv\nt [i m\inile \n buzunarelepantalonilor scur]i, profesorule ca la el acas` \n dava de laC\rlom`ne[ti [i \n tot ce]ine de istoria geto-dacilor.

„Dac` am fi \n Dane-marca, am fi g`sit [i noivreo zece daci conserva]i \nturb`rii, cu toate hainele peei“ – spune el. Aflu c`, \n ceeace-i prive[te pe daci, s\ntemfrustra]i de absen]a unuia dintrecele mai mari „festinuri“ pentru

a C\rlom`ne[ti, nu departe de vulcanii noroio[i dinBuz`u, s-au descoperit recent o inscrip]ie (raritateabsolut` \n Dacia preroman`) [i funda]iile unui nousanctuar. Un platou \nalt de 25 de metri, cu o suprafa]`de 7.000 mp, este fieful profesorului Mircea Babe[, care,L

TEXT: C~T~LIN GRUIAFOTO: BOGDAN CROITORU {I

GEORGE DUMITRIU

30 national geographic • noiembrie 2004

„Kosonul“ a fost emis cel mai probabil de Marcus Brutus pentru plata unor mercenari daci.

Imaginile de pe monede s\nt, f`r` dubiu, romane: un consul \ncadrat de doi lictori (deasupra),

iar pe revers o acvil` roman`. |n special dup` ace[ti bani sap` v\n`torii de comori de ast`zi.

|n ultima vreme, pre]ul „kosonilor“ a sc`zut pe pia]a interna]ional`.

O MONED~ CONTROVERSAT~

FOTO: GEORGE DUMITRIU (MONED~); BOGDAN CROITORU (DREAPTA)

024-053 Dacians FeatV3_C3 26/10/04 18:02 Page 30

dintr-o surs` scris` autohton` c` locuitoriiunei dave \[i numeau [eful rege. |n ciuda fap-tului c` acest conduc`tor nu putea fi dec\t un re-gi[or – st`p\nind peste o dav` [i peste ]inuturile\nconjur`toare din valea mijlocie a Buz`ului,C\rlom`ne[ti, unde s`p`turile vor mai continuaprobabil \nc` 20 de ani –, s-a dovedit o surs` dedescoperiri importante pentru arheologi. |nanii 1972-1975, profesorul Mircea Babe[ a des-coperit aici o colec]ie, unic` \n toat` lumeageto-dacic`, format` din statuete zoo- [i antro-pomorfe din ceramic`, a c`ror semnifica]iecultic` este cert`, [i un tezaur cu 124 de monededacice de argint, care ar fi putut fi b`tute \n dav`.

ETO-DACII AU ST~P|NIT VREMEde secole teritoriul dintre Marea Neagr`,Mun]ii Balcani, Tisa [i Nistru. Un istoric

din secolul al VI-lea d.Hr. i-a descris ca fiind unpopor de r`zboinici savan]i, care, \n r`gazuldintre lupte, se \ndeletniceau cu filozofia [i[tiin]a. „Putem vedea pe unul cercet\nd cerul, pealtul \nsu[irile ierburilor [i ale fructelor, pe acestastudiind cre[terea [i sc`derea lunii, pe cel`laltobserv\nd eclipsele Soarelui...“

De[i a avut la dispozi]ie surse antice valoroasedespre geto-daci, istoricul roman de origine got`Iordanes i-a confundat pe ge]i cu go]ii [i aexagerat pe alocuri, ca \n citatul de mai sus, care

dacii 33

Blidaru era una dintre cele

5 cet`]i-satelit ce ap`rau

capitala. Folosind condi]iile

naturale de relief, dacii

transformaser` Mun]ii

Or`[tiei \ntr-o fort`rea]`.

Dacii [i-au construit zidurile

cet`]ilor f`r` mortar, folosind

blocuri de piatr` fasonate de o

parte [i de alta, spa]iul dintre

ele fiind umplut cu p`m\nt [i

piatr` spart`. Ca umplutura

s` nu \mping` cele dou`

laturi, se foloseau babe: grinzi

de lemn cu capetele fixate \n

blocurile de piatr`, \n loca[uri

\n form` de coad`

de r\ndunic`.

Cetatea demun]i

FOTO: BOGDAN CROITORU

G

024-053 Dacians FeatV3_C3 26/10/04 18:03 Page 33

cea de la C\rlom`ne[ti, erau re[edin]e tribale –centre de produc]ie, de cult, de via]` social` [icomer]. Cet`]ile fortificate cu ziduri din piatr`,reg`site \n special \n zonele montane, aveaumai degrab` rol de garnizoan` sau de re[edin]eale unor [efi militari.

C\rlom`ne[ti a fost punctul de pornire alunei aventuri de aproape un an \n c`utareaacestei lumi disp`rute.

Sanctuarul descoperit aici e al treilea dinacest sit. Toate s\nt orientate cu laturile lungi [ieventual cu o absid` spre nord, asemenea tem-plelor de la Gr`di[tea Muncelului, Pope[ti sauRaco[. Construite din lemn [i lut, acestea aveau

peste 50-60 mp [i erau acoperite. Nu [tim ce se \nt\mpla \n ele, cui se aduceau

ofrande, \n ce consta cultul. Prin prisma acestuimister \n care s\nt \nv`lui]i dacii, un simplu ciobdintr-un vas de provizii, pe care s\nt inscrip]i-onate c\teva litere grece[ti, poate fi consideratdescoperirea anului. Acest fragment de ceramic`pe care s-au p`strat numai cinci litere, incizate\n lutul crud \nainte de ardere (...leos B...),\ntregite de profesorul Mircea Babe[ \n basileosB..., respectiv (vasul) regelui B..., este extraor-dinar de important: pentru a doua oar` \n\ntreaga Dacie nord-dun`rean`, dup` descope-rirea de la Ocni]a-Buridava, din anii ,70, afl`m

32 national geographic • noiembrie 2004

024-053 Dacians FeatV3_C3 26/10/04 18:03 Page 32

BULGARIA

ROM ANIAˆ

REPUBLICA MOLDOVA

UCRAINA

UCRAINA

Tyras

Pyretus

PONTUS

EUXINUS

Alu

tus

Hierasus

Dan

ubiu

s

C I

m o e S I A I NF

ER

IO

R

SA

RM A } I

ge

]i

B A S T A R NI

Tomis

Histria

Calatis

Odessos

Dionysopolis

Noviodunum

Aegyssus

Carsium

Durostorum

NovaeOescus

Troesmis

a

Buridava(Ocni]a)

Grop[ani

Spr\ncenata

Tamasidava(R`c`t`u)

Zargidava(Brad)

Piatra Neam]

Piatra{oimului

Moine[ti

Jigodin

Covasna

Raco[

Mere[ti

Sighi[oara

S`r`]el

Ciceu

i

no

Cet`]eni

Arpa[u de Sus

Gura Vitioarei

Argedava(Pope[ti)

Piscu Cr`sani

Radovanu

Tinosu

Bordu[ani

Pietroasele

Homor\ciu

C\rlom`ne[ti

Orlovka

Barbo[i

Gr`di[tea

Piroboridava(Poiana)

Fitione[ti

C\nde[ti

Zimnicea

Plea[ov

gi

Tili[ca

A

T\rg[oru Vechi

M`l`ie[ti

Drajna de Sus

Castra Traiana

Sucidava

Romula

Tropaeum Traiani

Dave [i cet`]i geto-dacice(sec. II \.Hr - I d.Hr.)Dave [i cet`]i geto-dacice disp`rute \nainte de 101Ora[e grece[tiOra[e [i centre militare romane \nainte de 101Ora[e [i centre militareromane dup` 101B`t`lii cunoscuteDirec]iile principale ale a-tacului roman \n 101-102Contraofensiva dacilor [i alia]ilor lor \n MoesiaDirec]iile principale ale a-tacului roman \n 105-106Grani]ele actuale, \n gri

0 50 km

FOTO: GEORGE DUMITRIU; HARTA: NGM-RO, RADU OLTEAN (FUNDAL), CONSULTANT: MIRCEA BABE{

35

R~ZBOAIELE DACO-ROMANETeatrul opera]iunilor [i direc]iile principale de atac din anii 101-106

024-053 Dacians FeatV3_C3 26/10/04 18:04 Page 35

|ncol]it \n Mun]ii Or`[tiei,

Decebal a ripostat \n Moesia,

al`turi de alia]ii roxolani [i

bastarni, \n iarna lui 101-102.

Cea mai s\ngeroas` lupt` s-a

dat la Adamclisi. |n prim`vara

anului urm`tor, romanii au

reluat mar[ul spre Sarmi-

zegetusa. |nvins \n 102,

Decebal s-a v`zut obligat s`-[i

d`r\me fortifica]iile, s` renun]e

la o politic` extern` proprie [i

s` cedeze romanilor sudul

Daciei. La reluarea ostilit`]ilor,

\n 105, romanii, urm`rind mai

\nt\i s` stabilizeze situa]ia \n

teritoriile ocupate \n 102,

\nainte de a declan[a atacul, au

\naintat \n 5-6 coloane, viz\nd

zona fortificat` din Mun]ii

Or`[tiei. |n 106, \nvins din nou

[i urm`rit, Decebal s-a sinucis.

Scena apare pe placa funerar`

a ofi]erului Tiberius Claudius

Maximus (dedesubt), care

i-a dus \mp`ratului Traian

capul regelui dac.

UNGARIA

SERBIA {IMUNTENEGRU

Cri sia

Path

issus

(Tis

ia)

Samus

Tibiscus

Rhabon

Alu

Dan

ubius

Marisus

M O E S I A

D A

S U P E R I O R

m

g

iA

ZI

GI

Ratiaria

Viminacium

{imleu Silvanei

Marca

S`v\r[in

Zidovar

ˆ

C`p\lna

Cugir

B`ni]a

Grop[

Ciceu

Once[ti

Solotvino

Malaia Kopania

Polovragi

Socu

V\r]u

Liubcova

Divici

Ziridava(Pecica)

PiatraCraivii

Bobai]a

Tili[ca

Cladova

Clit

T`[ad

Moigrod

SARMI-

ZEGETUSA

REGIA

Lederata

Arcidava

TibiscumBerzobys

Aizis

S

Drobeta

ULPIA TRAIANA

SARMIZEGETUSA

Podul lui Traian

Tapae

|NFR|NGEREALUI DECEBAL

024-053 Dacians FeatV3_C3 26/10/04 18:04 Page 34

dacii 37

\ncep\nd cu Burebista, \ntemeietorul primuluimare regat al ge]ilor [i dacilor. Ajuns rege c\ndva\n jurul anului 80 \.Hr., Burebista, secundat demarele preot Deceneu, a reu[it s` supun` pentruo vreme mai toate triburile geto-dace. |n numaic\]iva ani, cu arma sau cu vorba, a creat o \mp`-r`]ie formidabil`, care se \ntindea de la Dun`reaMijlocie [i Morava, \n vest, la Mun]ii Balcani, \nsud, Marea Neagr` [i Bug, la r`s`rit, [i Carpa]iinordici, la nord. „Ajung\nd \n fruntea neamuluis`u, care era istovit de r`zboaie dese – scrieStrabo –, Burebista, b`rbat get, l-a \n`l]at at\t demult prin exerci]ii, cump`tare [i ascultare de po-runci, \nc\t, \n c\]iva ani, a f`urit o megale arhe

(mare st`p\nire) [i a supus ge]ilor cea mai mareparte din popula]iile vecine.“ La scurt timp dup`asasinarea lui Cezar, marele s`u rival de la Roma,Burebista a pierit \ntr-un complot al nobililor.

„Aristocra]ia tribal` (tarabostes) va fi suportatcu greu ascultarea de porunci impus` de Bure-bista. At\t timp c\t cuceririle i-au adus beneficii,ea s-a resemnat cu \ndeplinirea func]iei salemilitare. C\nd \ns` Burebista, \n perspectivaconfrunt`rii cu romanii, a trecut la o politic` de-fensiv`, aristocra]ia tribal`, frustrat` de pr`zilecu care se obi[nuise, nu a mai fost dispus` s`-laccepte pe regele autoritar“ – este de p`rere isto-ricul Florin Constantiniu.

ILUSTRA}IE: RADU OLTEAN

Dacii aveau o preferin]` pentru acest gen de pozi]ie: margine de teras`, izolat` printr-un [an]

natural ad\nc, rar amenajat, cu vedere asupra terenului larg, l\ng` un curs de r\u mare (vezi

ilustra]ia, sus). A[ezate la 30-50 kilometri una de alta, davele erau re[edin]e tribale. Fiecare avea

o raz` de dominare [i de ac]iune, fiind centre de produc]ie, de cult, de via]` social` [i comer].

V`zute din avion, majoritatea davelordacice par croite dup` acela[i tipar.

024-053 Dacians FeatV3_C3 26/10/04 18:05 Page 37

monumentul de la Adamclisi, era de p`rere c` ba-soreliefurile sculptorilor romani s\nt reprezent`ristandardizate, care nu seam`n` neap`rat cub`[tina[ii din Dacia.

A |NCEPUTUL SECOLULUI AL III-LEA\.Hr., getul Dromichaites, [eful unei uniunide triburi din Muntenia ori din sudul

Moldovei [i Basarabiei, s-a r`zboit cu Lisimah,regele Traciei, unul dintre generalii lui AlexandruMacedon. |n urma primei expedi]ii \mpotrivage]ilor, fiul regelui, Agatocle, a fost capturat.Dromichaites l-a eliberat \nc`rcat de daruri.Departe de a fi recunosc`tor, Lisimah a ridicat oarmat` [i mai mare, la r\ndu-i \nvins` [i capturat`cu rege cu tot. Diodor din Sicilia relateaz` c`Dromichaites i-a convins pe ge]i, care voiau s`-lucid` pe Lisimah, c` e \n interesul lor s`-l lase ne-atins. A devenit clasic` scena \n care Dromichaitesi-a invitat pe Lisimah [i nobilii lui la un osp`],preg`tindu-le masa cu fastul obi[nuit la cur]ileelenistice. Al`turi, Dromichaites [i al]i frunta[i ge]im\ncau pe un a[ternut de paie, din vase simple,m\nc`ruri s`r`c`cioase [i beau vin din cupe delemn sau din corn.

Scena banchetului e o fabul` cu circula]ie \nr\ndul scriitorilor antici. Ea se r`g`se[te aidomala Herodot, care scrie cu dou` secole \naintea luiDiodor, ca petrecut` \n veacul al V-lea \.Hr.\ntre per[i [i spartani. Acest exemplu simpludemonstreaz` c` o analiz` critic` a izvoarelorliterare antice e absolut necesar`.

|n afar` de trei mici inscrip]ii pe vase, desco-perite de-a lungul timpului la Sarmizegetusa,Buridava [i acum la C\rlom`ne[ti, dacii nu ne-aul`sat alte m`rturii ale unei culturi scrise.„Depindem de scriitori str`ini – greci sau latini –,care, de foarte multe ori, povestesc la m\na a doua,trec\nd o [tire din aproape \n aproape. De aici,inevitabilele exager`ri, care ]in de o anumit`filozofie a scriitorului grec sau latin: ideea c` «bar-barul», tocmai pentru c` e «barbar», ar fi fost pur,cinstit, \n opozi]ie cu lumea civilizat`, care ar fifost corupt`, sortit` dec`derii“ – spune Babe[.

Nu se poate \ns` pune la \ndoial` r`zboiul \nsine dintre Dromichaites [i Lisimah, soldat cuvictoria primului. |n ciuda acestei victorii, bilan]ulpolitico-militar al geto-dacilor \n secolele VI-III\.Hr. e mai degrab` negativ. Izvoarele istorice \i\nf`]i[eaz` \mpotrivindu-se [i fiind \nfr\n]i cuu[urin]` de per[ii lui Darius I sau de macedoneniilui Alexandru cel Mare. Situa]ia se schimb`

nu se poate aplica eventual dec\t unei elite,nicidecum \ntregului popor geto-dac. |n realitate,principalele lor ocupa]ii erau cre[terea vitelor [iagricultura. Conform arheologului germanManfred Oppermann, ]`r`nimea dacic` tr`ia \nob[ti s`te[ti, lucr\nd parcele de p`m\nt aflate \nproprietate comun`, \n timp ce casa, ograda [iuneltele erau proprietate privat`. Cultivau cereale,pomi fructiferi [i vi]` de vie. Aveau turme de vite[i oi, herghelii de cai [i stupi cu albine.

Grecii le-au spus acestor „barbari“ ge]i.Romanii – daci. Românii – geto-daci. Dou` nu-me pentru un neam format din aproximativ 100de triburi, care probabil vorbeau aceea[i limb`.„Termenul geto-dac este modern [i artificial,proiec]ie a ideologiei na]ionale, care a \n]eles s`unifice \nc` din antichitate spa]iul românesc deazi. De fapt, ge]ii erau a[eza]i la Dun`re, pe am-bele maluri, [i \n Dobrogea. Dacii – \n principal\n Transilvania“ – spune istoricul Lucian Boia.

Azi \ns` termenul generic s-a impus [i \l folo-sim pentru a-i desemna pe to]i.

Autorii antici, \ntre care geograful Ptolemeu,men]ioneaz` o seam` de alte triburi, dintre carecele mai cunoscute s\nt apulii, buridavenisii,sucii, dacii mari, costobocii, carpii, calipizii,crobizii, trizii [i tyrage]ii.

Anticii i-au asem`nat pe daci cu ceilal]i„barbari“: germanii, cel]ii [i sci]ii. Ro[covani saublonzi, cu p`rul [i barba v\lvoi, pielea alb` [i ochiialba[tri – a[a \i \nf`]i[eaz` unele izvoare istorice.Robu[ti [i v\njo[i – \n opinia arheologului I. H.Cri[an – at\t b`rba]ii, c\t [i femeile aveau fa]amasiv`, cu pome]i proeminen]i, nas scurt [idrept. Oamenilor de r\nd li se spunea comati –pleto[ii. Nobilii, tarabostes, purtau pe cap, casemn distinctiv al rangului lor, o c`ciuli]` de l\n`.Pe Column`, pe care \mp`ratul Traian aimortalizat povestea r`zboaielor sale cu dacii,femeile s\nt zvelte [i puternice, purt\nd p`rul cuc`rare pe mijloc [i str\ns la spate \ntr-un coc.Conform istoricului [i arheologului HadrianDaicoviciu, \mbr`c`mintea dacilor sem`na cuportul popular românesc. |n realitate, n-amputea spune asta dec\t baz\ndu-ne pe obiecteg`site de arheologi“ – spune profesorul Babe[. Dinp`cate, obiectele din materie perisabil`, organic`nu s-au p`strat. Iar Columna lui Traian, prin-cipala surs` de imagini plastice ale dacilor, nu eun document pe care s` te po]i baza sut` la sut`.

Etnograful Florea Bobu Florescu, care a publi-cat dou` c`r]i importante despre Column` [i

36 national geographic • noiembrie 2004

L

024-053 Dacians FeatV3_C3 26/10/04 18:04 Page 36

39

FOTO: GEORGE DUMITRIU (ARTEFACTE); BOGDAN CROITORU (DEASUPRA).

024-053 Dacians FeatV3_C3 26/10/04 18:05 Page 39

De[i faimo[i ca r`zboinici, dacii

au tr`it sprijinindu-se mai mult

pe plug dec\t pe sabie. Acest ]`-

ran din Poienile Izei a ie[it s` \[i

are ogorul cu un plug de lemn.

|n multe dintre satele României

de azi, tehnicile [i uneltele cu

care oamenii \[i lucreaz` p`-

m\ntul s\nt arhaice, precum ale

dacilor. }`r`nimea dacic` tr`ia

\n ob[ti s`te[ti, av\nd parcele de

p`m\nt \n proprietate comun`,

\n timp ce casa, ograda [i unel-

tele, cum s\nt aceste fiare de

plug descoperite la Sarmizege-

tusa, erau proprietate privat`.

Ni[te ]`raniobi[nui]i

024-053 Dacians FeatV3_C3 26/10/04 18:05 Page 38

sci]ilor, Herodot pomene[te de ge]ii care [tiu s`se fac` nemuritori. „Ei cred c` nu mor [i c` acelacare dispare din lumea noastr` se duce ladaimonul Zalmoxe.“ Ge]ii \i trimiteau la fiecarecinci ani un sol, ales prin tragere la sor]i [iaruncat deasupra unor suli]e. Cel care nu mureaera considerat om nedemn. Herodot [i al]iautori antici \l prezint` pe Zalmoxe ca pe o per-sonalitate istoric`, un preot reformator, unlegiuitor ce a fost zeificat. Conform istoriculuireligiilor Mircea Eliade, tr`s`turile caracteristiceale cultului s`u erau de tip misteric: Zalmoxe arfi revelat posibilitatea de a ob]ine nemurirea cuajutorul unei ini]ieri care comporta o „moarte“

ritual`, urmat` de o „rena[tere“.„Religia descris` de Herodot e una ini]iatic`,

apar]in\nd unei elite restr\nse. Pe pu]inii ale[i \iinvita Zalmoxe \n grota lui. Numai a[a poate fiexplicat` absen]a manifest`rilor acestei religii \ndescoperirile arheologice“ – spune profesorulMircea Babe[.

Tr`ind \ntr-o singur`tate inaccesibil`, \n v\rfulKogaiononului, muntele sacru, marele preotDeceneu – profet [i asociat al regelui Burebista –se bucura de un prestigiu excep]ional. La sfatul lui,dacii cei be]ivi s-au l`sat convin[i s`-[i taie viile[i s` tr`iasc` f`r` vin. Iordanes relateaz` cumDeceneu a ales pe cei mai buni dintre nobili [i i-a

dacii 41

FOTO: BOGDAN CROITORU

024-053 Dacians FeatV3_C3 26/10/04 18:06 Page 41

Dup` moartea regelui, „marea st`p\nire“ s-adezagregat. A r`mas \ns` nucleul transilv`nean.Aici s-au succedat mai mul]i regi, consemna]i deizvoare, dar a c`ror cronologie r`m\ne imprecis`:Deceneu, Comosicus, Scorilo, Duras-Diurpaneus[i ultimul rege dac, Decebal.

AC~ |NTREBI 10 ROMÂNI DESPREzeul suprem al str`mo[ilor lor, nou` vorr`spunde gre[it: „Zalmoxe“. Cel mai

probabil, panteonul geto-dacilor era de tipulcelui greco-roman, \nt\lnit [i la traci, cel]i saugermani, fiind alc`tuit din diverse divinit`]i,av\nd \n frunte un Mare Zeu [i o Mare Zei]`, ale

c`ror nume nu s\nt cunoscute.Cultul zalmoxian va fi fost \mbr`]i[at numai

de preo]ime [i aristocra]ie. Zalmoxe \[i datoreaz`notorietatea vechilor greci din cet`]ile de pemalul Pontului Euxin, care, frapa]i de asem`-narea dintre doctrina lui [i cea a lui Pitagora, aucreat legenda cu privire la sclavia getului \nSamos. |ntors bogat printre tracii cei „nevoia[i[i s`raci cu duhul“ [i deprins cu obiceiurilegrecilor, Zalmoxe i-ar fi invitat la banchete pefrunta[ii ]`rii, \nv`]\ndu-i c` nu vor muri, ci vormerge \ntr-un loc unde vor tr`i pururi [i voravea parte de toate bun`t`]ile. Relat\ndcampania regelui persan Darius I \mpotriva

Anul trecut, Dun`rea a avut

cel mai sc`zut nivel din ultimul

veac. Un ]`ran din satul Rose]i

\[i \ndeamn` calul, trec\nd flu-

viul cu o c`ru]` \nc`rcat` cu

vreascuri. |n perioada lor de

glorie, geto-dacii obi[nuiau s`

n`v`leasc` la sud de Dun`re,

mai ales iarna, pe ghea]`, pen-

tru a pr`da provincia roman`

Moesia. Argintul g`sit \n Dacia

de arheologi – corespunz`tor

unei mase monetare de 2,5 mi-

lioane de denari, acumulat` \n

regatul geto-dac – este, \n cea

mai mare parte, roman. Aceste

dese incursiuni au prefa]at r`z-

boaiele din 101-102 [i 105-106.

INCURSIUNIPESTE DUN~RE

40 national geographic • noiembrie 2004

D

024-053 Dacians FeatV3_C3 26/10/04 18:06 Page 40

43 national geographic • month 200443 national geographic • month 2004

Gruparea de 6+1, repetat` de 30 de ori, a st\l-pilor de andezit sugera un calendar dacic de 360de zile. Cercet`ri recente au descoperit noi st\lpi,f`c\nd caduce specula]iile ini]iale. Felul \n carearat` azi marele sanctuar circular nu face dec\t s`perpetueze vechea eroare a calendarului. La Deva,Adriana Pescaru, directoarea Muzeului Civiliza]ieiDacice [i Romane din localitate, mi-a spus c` anulacesta au fost alocate fonduri [i, \n sf\r[it, lucruriles-ar putea \ndrepta la Sarmizegetusa dacic`.

Omul care trebuia impresionat de elanulincon[tient al lucr`rilor demarate \n urm` cuaproape 30 de ani, Nicolae Ceau[escu, a jucatcartea dacilor pe dou` fronturi. |n discursurileoficiale, dorind s` se p`streze \n bune rela]ii cu]`rile neolatine din Apusul Europei [i AmericaLatin` revolu]ionar`, a evocat dubla origine,dacic` [i roman`, a poporului român. „|n acela[itimp – spune profesorul Babe[ –, multele cam-panii propagandistice de consum intern au fostmenite s` exacerbeze, prin «glorioasele tradi]iidacice», m\ndria na]ional` [i devotamentul fa]`de «Conduc`tor».“ |n manualele [colare, dacii aufost [i \nc` s\nt prezenta]i idilic, ca un popor deoameni frumo[i [i de[tep]i, muncitori [i demni,viteji [i r`zboinici. Din nevoia de legitimitate oripropagand` na]ionalist`, anumi]i politicieni [iistorici moderni au profitat de misterul \n care s\nt\nv`lui]i dacii, hiperboliz\ndu-i. Ma[ina na]ional`a României a ajuns s` se numeasc` Dacia, iar„jocurile olimpice“ autohtone, Daciada.

Cuceritorii romani, de[i privi]i o vreme ca ni[teimperiali[ti, ba chiar criminali de r`zboi, au fostierta]i [i accepta]i al`turi de daci \n calitate destr`mo[i, pentru c` au adus aici o limb` [i ociviliza]ie superioar`.

Azi au reizbucnit \n for]` dacomanii, care sus-]in c` Dacia ar fi fost cea dint\i civiliza]ie a ome-nirii. Inventatorul acestei teze, Nicolae Densu-[ianu, un istoric de arhiv` decedat \n 1911, s-aambi]ionat s` scrie o carte \n care s` prelungeas-c` istoria românilor p\n` \n preistorie [i mitologie.

Cartea sa Dacia preistoric`, biblie a dacoma-nilor, face din Dacia buricul p`m\ntului. Dacii s-arfi r`sp\ndit \n toat` lumea, inclusiv la Roma,unde ei ar fi dus limba latin`. R`zboaiele daco-romane n-ar fi dec\t lupte fratricide. Atlasul a fostidentificat cu Mun]ii Oltului. Ba [i zeii greci s-arfi n`scut aici... Movilele funerare de p`m\nt ar fiprototipuri ale piramidelor egiptene, iar cet`]iledacice din vremea lui Burebista – modeleleconstruc]iilor ciclopice miceniene (care s\nt cu

\nv`]at s` adore anumite zeit`]i [i s` frecventezeanumite temple. Textul lui, care indic` o reform`religioas` la geto-daci \n primul secol \nainte deHristos, e confirmat de descoperirile arheologice.„|n epoca lui Burebista, se produc o seam` demodific`ri extraordinar de importante, de natur`cultic-religioas`, care s\nt absolut noi [i caredispar imediat dup` cucerirea roman`: proli-ferarea jertfelor umane, apari]ia unor adev`ratesanctuare [i practicarea unor rituri funerare«discrete»“ – spune profesorul Babe[.

C\nd vin romanii, reapar brusc mormintelegrupate \n adev`rate necropole [i pier davele [icet`]ile. {i asta nu numai \n provincia cucerit`, ci\n \ntregul spa]iu al fostei Dacii, semn c`, dup`\nfr\ngerea zeilor lor, [i \n via]a dacilor liberi dinMuntenia, Moldova, Maramure[, Cri[ana s-auprodus schimb`ri dramatice.

TATUL ROMÂN A S~RB~TORIT |N1980, cu mare fast, (aproximativ) 2050 deani de la \ntemeierea marelui regat „barbar“,

botezat de circumstan]` „primul stat centralizat[i independent“ al lui Burebista. Cum geto-daciiau locuit o zon` care se suprapune cu teritoriulRomâniei de azi, „autorit`]ile voiau s` arate c` dela regele dac [i p\n` \n prezent, sub o form` saualta – cuceri]i, necuceri]i –, românii au avut otradi]ie, o statalitate, o permanen]` \n acest spa]iucarpato-danubiano-pontic“ – spune arheologulVlad Vintil` Zirra. Cu ocazia acestei anivers`ri, afost ini]iat un ambi]ios proiect de conservare-re-staurare a cet`]ilor dacice din Mun]ii Or`[tiei.Lucr`rile au fost \ncepute hei-rupist, cu buldoze-rul, [i apoi abandonate. Azi, pe Dealul Gr`di[tii,\n incinta sacr` de la Sarmizegetusa Regia, betoaneuria[e, \ngr`m`dite alandala, profaneaz` ruinelecelor 11 sanctuare, cre\nd un efect dezolant. |ndup`-amiaza pe care am petrecut-o aici, un bici-clist solitar, cu colan]i negri [i casc` galben`, s-a\ntins pre] de o or` \n mijlocul marelui sanctuarcircular, pentru a absorbi energii cosmice, pe carele credea concentrate \n acest loc. Tot aici, \n aniitrecu]i au avut loc orgii nocturne ale membrilorunei secte care propov`duie[te integrarea \nabsolut. Distrus de romani [i reconstruit dup`planurile cu valen]e, \n cel mai bun caz, artistice,nu [tiin]ifice, ale arhitectului Cristian C`linescu,marele sanctuar circular e edificiul dacic care ast\rnit cele mai multe controverse. Ini]ial s-acrezut – [i foarte mul]i oameni, cum era biciclistulmeu, \nc` mai cred – c` era vorba de un calendar.

dacii 43

S

024-053 Dacians FeatV3_C3 26/10/04 21:52 Page 43

|ntre 103-105, Apolodor din

Damasc a ridicat aici, peste

Dun`re, un pod considerat a

opta minune a antichit`]ii.

Construc]ia a fost comandat`

de \mp`ratul Traian

(98-117 d.Hr.). Azi, \n incinta

Rezerva]iei Arheologice din

Drobeta-Turnu Severin mai

exist` ruina unui picior de pod

\ncastrat \n betoane (dreapta),

iar \n Muzeul Por]ilor de Fier

poate fi v`zut` macheta podu-

lui (deasupra), care era lung

de aproximativ 1.135 de metri,

lat de 15 [i \nalt de 19 metri.

PODUL PESTE DUN~RE construit LA DROBETAERA CEL MAI LUNG DIN IMPERIUL ROMAN

ILUSTRA}IE: RADU OLTEAN; FOTO: BOGDAN CROITORU

42 national geographic • noiembrie 2004

024-053 Dacians FeatV3_C3 26/10/04 18:08 Page 42

Dacia v`zut` de istoricul Dio

Chrysostomos era plin` de cai

[i arme \n a[teptarea roma-

nilor. Acest fierar din Botiza,

Maramure[, care potcove[te

calul unui cons`tean, ar fi fost

]inut la mare pre] de regele

Decebal. Nu s-au schimbat

prea multe \n acest me[te[ug.

Omul folose[te acelea[i unelte

ca [i fierarii daci – cum s\nt

ace[ti trei cle[ti descoperi]i

la Sarmizegetusa – [i este un

personaj important [i respectat

\n comunitatea sa, la fel ca

me[te[ugarul din antichitate.

Dup~ dou`milenii

024-053 Dacians FeatV3_C3 26/10/04 18:11 Page 45

FOTO: BOGDAN CROITORU (DEASUPRA); GEORGE DUMITRIU (ARTEFACTE)

44

024-053 Dacians FeatV3_C3 26/10/04 18:11 Page 44

a \mp`ratului. Romanii au traversat fluviul [i au\naintat spre Sarmizegetusa \n trei coloane.Flancul vestic, comandat de Traian, a urcat prinBanat [i s-a ciocnit cu dacii \n b`t`lia de laTapae. Flancul estic, cu trupele din MoesiaInferior, sub comanda generalului LaberiusMaximus, a \naintat prin zona de c\mpie,viz\nd centrul dacic dinspre est. Cea de-a treiacoloan` a urcat pe v`ile Oltului [i Jiului. La\nceputul toamnei anului 101, romanii luaser`\n st`p\nire tot sudul Daciei: Banatul, Oltenia,Muntenia, sudul Moldovei [i col]ul de sud-estal Transilvaniei. Legiunile au \naintat „maimult cu chibzuial`, dec\t cu \nfocare“ – dup`cum spune istoricul Cassius Dio –, construinddrumuri, poduri [i castre.

Pentru a se salva, Decebal a conceput odiversiune. Profit\nd de venirea iernii, dacii,al`turi de alia]ii lor roxolani [i bastarni, autrecut Dun`rea pe ghea]`, care de data asta s-arupt sub greutatea cailor [i a oamenilor. Unrelief de pe column` \i arat` pe c`l`re]ii daci\nec\ndu-se \n Dun`re. Mul]i dintre ei auizbutit totu[i s` treac`, atac\nd castrele romanede pe malul drept al fluviului. Atacul a fostteribil: e singura dat` c\nd pe column` aparsolda]i romani r`ni]i. |mp`ratul [i-a \mbarcato mare parte din trupe [i s-a gr`bit spre zonaafectat`. Cea mai s\ngeroas` lupt` s-a dat laAdamclisi. Traian [i-a aruncat \n lupt` p\n` [ipretorienii care \l \nso]eau. |n amintirealuptelor de la Dun`re, \mp`ratul Traian acomandat ridicarea monumentului triumfalde la Adamclisi. |n prim`vara [i vara anului ur-m`tor, romanii au reluat mar[ul spre capital`,cucerind nucleul de rezisten]` din Mun]iiOr`[tiei. Decebal a cerut pace. Regele dac s-aobligat s`-[i d`r\me fortifica]iile, s` accepte ogarnizoan` roman` la Sarmizegetusa, s` cedezeromanilor teritoriile deja ocupate [i s` renun]ela o politic` extern` proprie.

|n incinta Rezerva]iei Arheologice dinDrobeta-Turnu Severin am stat l\ng` ruinatrist` a unui picior de pod \ncastrat \n betoane.|n jur, totul era pustiu [i dezolant. Aceast` zon`era \n fierbere \n 105, c\nd arhitectul Apolodordin Damasc a construit aici, peste Dun`re, celmai lung pod din Imperiul Roman, considerata opta minune a antichit`]ii. Azi, \n muzeul\nvecinat, Muzeul Por]ilor de Fier, mai poate fiv`zut` macheta podului, care era lung deaproximativ 1.135 de metri, lat de 15 [i \nalt de

19 metri. Construc]ia a fost comandat` de\mp`ratul Traian (98-117 d.Hr.), care, dup`terminarea podului, [i-a condus pentru a douaoar` legiunile, cu scopul de a tran[a definitivproblema dacic`. Folosind formele naturalede relief, dacii transformaser` Mun]ii Or`[tiei\ntr-o puternic` fort`rea]`. Sarmizegetusa,ora[ul regilor, era \nconjurat` de o salb` decet`]i de ap`rare: Coste[ti, Blidaru, PiatraRo[ie, V\rful lui Hulpe. Pentru a cuceriSarmizegetusa, \n primul r`zboi, Traian atrebuit s` str`pung` acest sistem de fortifica]ii.Prin pacea de compromis din 102, romanii aup`strat teritoriile cucerite: }ara Ha]egului,Oltenia, Banatul, cea mai mare parte aMunteniei [i sudul Moldovei. Decebal [i-asalvat doar partea de nord a Daciei, fiind nevoits`-[i mute re[edin]a probabil la Piatra Craivii.|n cel de-al doilea r`zboi, Traian a venit deciss` anihileze complet puterea dacilor. |n 106,Decebal [i suita sa au fugit, cu g\ndul organiz`riiunei noi rezisten]e. Urm`rit [i ajuns de c`l`re]iromani, regele s-a sinucis. Capul i-a fost dus,mai \nt\i, la Ranistorum, pentru a fi prezentat\mp`ratului, [i apoi la Roma, pentru a fiaruncat pe treptele Gemoniilor. A[ez`rile dinMun]ii Or`[tiei au fost distruse, iar popula]ia– evacuat` \n zonele de c\mpie. Statul dac a fostdesfiin]at [i pe o mare parte a teritoriului s`ua fost creat` provincia Dacia.

A ROMA ERA MARE S~RB~TOARE |Ntoamna anului 106 d.Hr. |ntors victoriosdin Dacia, \mp`ratul Traian a f`cut un dar

de 650 de dinari fiec`rui contribuabil, a acordatscutire vreme de un an pentru d`ri [i a decretat123 de zile de jocuri. Potrivit datelor furnizate deistoricul bizantin Ioannes Lydus, care a tr`it \nsecolele V-VI d.Hr., [i corectate de istoriculfrancez Jerôme Carcopino, \mp`ratul Traianar fi capturat din Dacia 165 de tone de aur [i ocantitate dubl` de argint.

Cu excep]ia c\torva tezaure monetare des-coperite \nt\mpl`tor, \n toate s`p`turile care sefac de peste 150 de ani, pentru toat` epocadacic` clasic`, arheologii nu au g`sit aur. Mul]ispeciali[ti români, printre care [i profesorulIon Glodariu, de la Cluj, explic` acest paradoxprintr-un monopol pe aur instaurat de regii daci,aur care ar fi luat calea Romei, o dat` cucucerirea traian`.

Tot aurul? |ncearc` s`-i spui asta unui v\n`tor

dacii 47

L

024-053 Dacians FeatV3_C3 26/10/04 18:12 Page 47

1.000 de ani mai vechi...). Cartea lui Densu[ianua fost atacat` dur \nc` de la apari]ie [i catalogat`drept „un roman fantastic“. Dar, mai nou, ideilelui au g`sit un sol fertil pe Internet, unde mediculNapoleon S`vescu [i colaboratorii s`i reiau [idezvolt` teoriile lui Densu[ianu.

ACII AU TRECUT IARNA DUN~REA\nghe]at`, pr`d\nd provincia MoesiaInferior \n 85/86 d.Hr. Este \nceputul

unei serii de evenimente r`zboinice, la finalulc`rora legiunile \nving`toare se opresc la Tapae.|nainte de a-i \ngenunchea pe daci, Domi]iana vrut s`-i pedepseasc` pe quazi [i pe marco-mani, care refuzaser` s` ajute Roma \n r`zboiul

contra dacilor. Dup` \nfr\ngerea suferit` \naceast` expedi]ie, Domi]ian a \ncheiat pace cudacii. Decebal a folosit pentru \nzestrareaarmatei banii [i me[te[ugarii care se acordau \nchip obi[nuit regilor clientelari, primind lasine dezertori romani, fortific\ndu-[i cet`]ile.S`tul s` dea bani an de an unor oameni alec`ror putere [i trufie cre[teau, noul \mp`rat,Traian (98-117 d.Hr.), s-a hot`r\t s` cucereasc`Dacia. Dup` preg`tiri minu]ioase, care audurat aproape trei ani, armata roman`, subcomanda \mp`ratului, a trecut Dun`rea pe unpod de vase. La 25 martie 101, colegiul preo]escal fra]ilor Arvali, din Roma, a \n`l]at c`treJupiter rug`ciuni pentru \ntoarcerea victorioas`

46 national geographic • noiembrie 2004 ILUSTRA}IE: RADU OLTEAN

La fiecare cinci ani, ge]ii \i trimiteau zeului Zalmoxe un mesager ales prin tragere la sor]i

[i aruncat deasupra unor suli]e. Conform lui Eliade, tr`s`turile caracteristice ale acestui cult erau

de tip misteric: Zalmoxe ar fi revelat posibilitatea de a ob]ine nemurirea cu ajutorul unei

ini]ieri care comporta o „moarte“ ritual`, urmat` de o „rena[tere“.

Religia ini]iatic` a unei elite de„nemuritori“ care credeau |N Zalmoxe

D

024-053 Dacians FeatV3_C3 26/10/04 18:11 Page 46

Num`rul [i diversitatea

uneltelor pentru dulgherit

g`site \n a[ez`rile dacilor [i

materia prim` din bel[ug

indic` faptul c` prelucrarea

lemnului trebuie s` fi fost o

activitate \nfloritoare la daci.

Multe dintre uneltele antice –

cum s\nt acestea trei de mai

sus – seam`n` p\n` la iden-

titate cu cele folosite azi. O

privire \n atelierul celui mai

b`tr\n me[ter din P`tr`h`i]e[ti

spore[te regretul c` obiectele

ie[ite din m\inile t\mplarilor

daci nu au ajuns p\n` la noi.

|ndr`gosti]ide LEMN

024-053 Dacians FeatV3_C3 26/10/04 18:13 Page 49

48

FOTO: BOGDAN CROITORU (DEASUPRA), GEORGE DUMITRIU (ARTEFACTE)

024-053 Dacians FeatV3_C3 26/10/04 18:12 Page 48

numai c\]iva „kosoni“). Dup` ce a fost promul-gat` Legea 462/2003, care, printre altele,pedepse[te cu \nchisoare de la 2 la 7 ani de]inereaneautorizat` a unui detector de metale, poli]ian-a mai prins nici un „detectorist“. DirectoareaPescaru crede \ns` c` mafia aurului din zon`continu` s` lucreze.

ONED~ „BARBAR~“, NUMAIdin argint, s-a b`tut \n Dacia p\n`\n vremea lui Burebista, c\nd a fost

\nlocuit` de cea roman`. Moneda republican` ereprezentat` prin circa 250 de tezaure, caretotalizeaz` \n jur de 25 de mii de monede – o

mas` monetar` de 2,5 milioane de denari, carea fost acumulat` \n Dacia.

„Argintul g`sit este de fapt, \n cea mai mareparte, argint roman“ – spune profesorul MirceaBabe[. Mul]i cercet`tori din Transilvania sus]inc` este vorba de argint autohton, dacii falsific\ndpe scar` larg` denarul roman.

Cea mai pre]ioas` moned` g`sit` \n Dacia,„kosonul“ de aur, a fost b`tut` foarte probabilde Marcus Iunius Brutus, unul dintre partici-pan]ii la r`zboaiele romane civile de dup`moartea lui Cezar, pentru pl`]i militare. „|ngeneral, putem admite c` a[a a intrat \n Dacia ceamai mare parte din moneda roman` republican`

dacii 51

Din nevoia de legitimitate ori

propagand`, comuni[tii au

profitat de misterul \n care s\nt

\nv`lui]i dacii, hiperboliz\n-

du-i. |n manuale, dacii au

fost [i \nc` s\nt prezenta]i ca

un popor de oameni de[tep]i,

muncitori [i viteji. Ni[te copii

din Ilva Mic`, Bistri]a-N`-

s`ud, \nva]` \ntr-o camer`

transformat` \n sal` de clas`.

S\nt ei cu adev`rat descenden-

]ii vechilor st`p\ni ai acestor

locuri? Cel mai probabil,

românii de azi au mai multe

\n comun cu vecinii lor

unguri sau bulgari, dec\t cu

dacii de acum 2.000 de ani.

LEC}IA DEISTORIE

M

FOTO: BOGDAN CROITORU

024-053 Dacians FeatV3_C3 26/10/04 18:14 Page 51

de comori convins c` dacii erau putred deboga]i [i c` Traian n-a capturat dec\t o mic`parte din tezaurul lui Decebal.

Un site englezesc ofer` [i azi, contra cost,c`ut`torilor de aur din toat` lumea excursii \nRomânia pentru a g`si comoara dacilor. |n1996, directoarea Adriana Pescaru a \naintatautorit`]ilor [i serviciilor secrete române[ti unraport despre traficul cu moned` antic` dinMun]ii Or`[tiei. Erau anii nebuni ai febreiaurului, c\nd mai to]i oamenii locului \ncepuser`s` bat` mun]ii cu detectoare de metale.

S\nt multe zvonuri despre descoperiri aleunor artefacte extraordinare, care, \n lipsa unei

legi a patrimoniului, ar fi ie[it din ]ar` \n aceast`perioad` printr-o re]ea mafiot`. Pe l\ng` miile degropi care distrug siturile arheologice, sigur edoar c` \n ultimii ani pre]ul „kosonului“ asc`zut continuu pe pia]a interna]ional`. Dac` lanivelul anului 1996 \n lume existau numai 112„kosoni“, valor\nd c\teva mii de dolari bucata, azipre]ul a sc`zut la c\teva sute de dolari. Sigur e [itotalul celor c\torva sute de „kosoni“ pe care i-aucump`rat \n aceast` perioad` c\teva muzee din]ar` [i Banca Na]ional` a României. De ase-menea, \n anii de v\rf ai confisc`rilor \nHunedoara, 2000-2001, poli]i[tii au recuperatcirca 2.000 de diverse monede antice (\ntre care

50 national geographic • noiembrie 2004

024-053 Dacians FeatV3_C3 26/10/04 18:14 Page 50

024-053 Dacians FeatV3_C3 26/10/04 18:15 Page 53

|n final, legiunile au \nvins [i \mp`ratulTraian a \ntemeiat provincia Dacia, ce avea s`prospere \n cei 165 de ani de st`p\nire roman`.Conform istoricului Paul MacKendrick,imperiul [i-a ridicat aceast` provincie – a[acum procedase cu toate celelalte – de la situa]iade ]ar` subdezvoltat`, la un nivel avansat deciviliza]ie material`. Romanii au ridicat aiciora[e [i cet`]i, au exploatat resursele solului [imai ales ale subsolului, au construit amfiteatre,thermae (b`i publice), apeducte, canalizare.„Iar dup` ce Roma [i-a retras armatele, \n271 d.Hr. – cum spune MacKendrick –, dacii aur`mas liberi [i au \ncercat s` mearg` pe c`iledeprinse de la romani, dar n-au mai prosperat,ci au c`zut sub invaziile barbare.“

US, PE PLATOUL DE LA BLIDARU, ceamai bine p`strat` cetate dacic`, arheologulMihai C`st`ianu, cercet`tor [tiin]ific la

Muzeul de Etnografie [i Arte Populare dinOr`[tie, m-a osp`tat cu slan` fript`, ceap` [ipalinc`. El s-a n`scut [i a crescut \n mun]iiace[tia [i e \ndr`gostit de daci, la fel cum s\nt [ieu. Mi-a ar`tat locurile [i am vorbit ore \ntregi,trec\nd \n revist` nesf\r[itele controverse, idei [iipoteze cu care se dueleaz` speciali[tii dindomeniu. Era o zi superb` de aprilie t\rziu.

Ne-am oprit la mas` l\ng` un cire[ s`lbatic\nflorit, ce \nmiresma poiana. Brusc, mi-amamintit de copacul oprit din cre[tere figurat peultimul cadru al Columnei – metafor` a opririiunui stat \n plin` \nflorire. Am sim]it c` aventuramea dacic` se \ncheie aici.

Ca \ntr-o str`fulgerare, sufletul mi s-a umplutde amar la g\ndul c` [i acum, la aproapedou` milenii dup` dispari]ia statului lor, daciir`m\n \ntr-un purgatoriu al [tiin]ei, gravit\nd\nc` \ntre legend` [i adev`r, c` o dat` \nl`turatesub pensula arheologului toate specula]iile, pre-supunerile [i propaganda cu care diver[ii spe-ciali[ti [i-au c\rpit teoriile, istoria str`mo[ilorno[tri pare o bucat` de [vai]er. j

– sub form` de pl`]i pentru mercenariat, serviciimilitare, r`scump`r`ri“ – spune profesorulBabe[. El crede c` tezaurul fabulos pe care l-arfi capturat romanii \n Dacia e \n fapt numaipropagand` imperial`. Traian a cheltuit baniistatului \n cele dou` r`zboaie, a sacrificat vie]ilea mii de solda]i [i trebuia s` arate c` toate asteaau avut un sens. Nu putea s`-i dea argumentestrategice plebeului de la Roma. A trebuit s`spun`: iat`, am cucerit Dacia [i ne-am umplutde bani. „Romanii probabil c` [tiau c` exist` aur\n mun]ii Daciei. Aveau servicii de spionaj maibune dec\t CIA.

Dacii [tiau [i ei, dar nu au avut tehnologia s`exploateze z`c`mintele pe cale minier`. Dinacest motiv, dup` cucerire, romanii \i aduc pepiru[ti [i pe baridu[ti tocmai din Iliria, ca s`-ipun` s` sape \n mun]ii de la Ro[ia Montan`,anticul Alburnus Maior. N-au g`sit meseria[iaici. De cinci ani, de c\nd se sap` la Ro[iaMontan`, nu s-a g`sit nici un ciob dacic“ – spuneprofesorul Babe[.

Romanii au venit \n Dacia din motive stra-tegice. Ultimul rege, Decebal – scrie istoriculCassius Dio – „era priceput \n ale r`zboiului [iiscusit la fapt`; [tiind c\nd s` n`v`leasc` [i c\nds` se retrag` la timp, me[ter \n a \ntinde curse,viteaz \n lupt`, [tiind a se folosi cu dib`cie de ovictorie [i a sc`pa cu bine dintr-o \nfr\ngere“.|ntr-o vreme c\nd se ridicau par]ii la r`s`rit, iargermanii deveneau mai activi \n EuropaCentral`, romanii nu-[i puteau permite s` lasedincolo de Dun`re acest du[man redutabil, carear fi putut coaliza \ntreaga lume „barbar`“\mpotriva lor. Decebal era un vecin deosebit depericulos, cu care romanii au avut de-a face \nc`din vremea \mp`ratului Domi]ian, \n mai multer`zboaie succesive.

52 national geographic • noiembrie 2004

SCRIE LA FORUM S\ntem pe un teren transformat \n

mocirl` ad\nc` [i lunecoas` de cizmele savan]ilor \n discordie,

avertizeaz` istoricul Eric R. Dodds. Spune-]i [i tu p`rerea despre

subiectul „Dacii“ la nationalgeographic.@sanomahearst.ro

�

Un mozaic ce reprezint` idilic o scen` dacic` se \ntinde pe toat` latura unui bloc din Or`[tie.

Locuitorii acestui or`[el, situat \n mun]ii unde b`tea inima Daciei de acum 2.000 de ani, s\nt

foarte m\ndri – asemeni majorit`]ii românilor – de istoria veche a acestor locuri, celebr\ndu-i

pe daci prin monumente mai mult sau mai pu]in reu[ite.

Amintirea str`mo[ilor

S

FOTO: BOGDAN CROITORU

024-053 Dacians FeatV3_C3 26/10/04 18:15 Page 52

I M A G I N E A A P R O A P E P I E R D U T ~

122 national geographic • noiembrie 2004

Departe de a fi ni[te r`zboinici savan]i – cum i-adescris istoricul roman de origine got` Iordanes –,dacii se ocupau mai mult cu cre[terea animalelor.Aceast` imagine este emblematic` pentru unspa]iu unde oieritul e la el acas` parc` dintotdea-una. Fotograful Bogdan Croitoru a urcat mai susde Muncel, pe Culmea Godeanului, \n c`utarea ei.„Norii de furtun` creeaz` un fundal dramatic, pecare se reliefeaz` silueta ciobanului, care, \n acestcontext, devine atemporal. Faptul c` oile se v`dminuscule \n turma din spate scoate [i mai mult\n eviden]` singur`tatea \n care \[i tr`ie[te o mareparte din via]` acest personaj arhetipal“ – spunefotograful Bogdan Croitoru. Av\nd \ns` la dispo-zi]ie mai multe fotografii cu oi [i ciobani, am fostnevoi]i s` sacrific`m aceast` imagine \n favoareacelei de la pagina 31. Totu[i ne-a venit greus` renun]`m la ea.

D A C I I

Ciobanul arhetipal

Selec]ia final`

FOTO: BOGDAN CROITORU

122 FinalEditDacii BT 25/10/04 18:49 Page 122