021-410.21.10 sau trimite-ne un e-mail la europene, te ... · (continuare în pagina 2) ... cipii...

1 Cyan Magenta Yellow Black Cyan Magenta Yellow Black 1


euROpeanulAnul 3

Ediþie specialã pentru regiunile Sud-Muntenia ºiBucureºti-Ilfov

12 paginiTiraj: 50.000 de exemplare

Fondurile europene pe înþelesul tãu

Alo, Europa! Dicþionar de „bruxellezã“Dacã ai întrebãri legate de accesarea fondurilor structurale, sunã-ne la telefon 021-410.21.10 sau trimite-ne un e-mail la [email protected] ºi vei primi rãspuns în paginile ziarului.

În cazul în care nu eºti lãmurit în privinþa tuturor termenilor birocraþieieuropene, euROpeanulte ajutã sã-i desluºeºti în pagina 9.

Fonduri eeuropene ppentru ppro-movarea tturismului rromânesc.Ministerul Dezvoltãrii, LucrãrilorPublice ºi Locuinþelor, în calitatede Autoritate de Managementpentru Programul OperaþionalRegional, a lansat joi, 11 septem-brie 2008, la Cluj, cererea deproiecte pentru Axa 5 a POR, domeniul 5.3 de interventie, Promovarea potenþialului turisticºi crearea infrastructurii necesare,în scopul creºterii atractivitãþii Ro-mâniei ca destinaþie turisticã. Pro-iectele eligibile în cadrul acestuidomeniu vizeazã crearea„Centrelor naþionale de informareºi promovare turisticã” ºi dotareaacestora, dezvoltarea branduluituristic naþional, promovarea pro-duselor specifice ºi sprijinireaactivitãþilor de marketing.Beneficiarii eligibili sunt autoritãþiale administraþiei publice locale,ONG-uri din domeniul turismuluisau parteneriate între acestea,precum ºi Ministerul pentru Între-prinderi Mici ºi Mijlocii, Comerþ,Turism ºi Profesii Liberale.Alocarea financiarã orientativãpentru perioada 2007 - 2013 pentru acest domeniu de intervenþie este de 150.355.934euro.

Finanþare eeuropeanã ppentruproiecte dde ccercetare tteritorialã.La sfârºitul lunii august, MinisterulDezvoltãrii, Lucrãrilor Publice ºiLocuinþelor a lansat cea de-adoua rundã de solicitãri de propuneri de proiecte pentrufinanþare, în cadrul programuluiESPON 2013. Potenþialii beneficiari de finanþare ESPON2013 sunt: universitãþi sau insti-tuþii de învãþãmânt superior ºiinstituþii de cercetare din domeniul dezvoltãrii teritoriale.Proiectele ESPON 2013 sunt formulate în cadrul unor parteneriate transnaþionale -Grupuri Transnaþionale de Proiect(GTP), formate din organismeprovenite din minimum trei stateparticipante la program. Pentru omai uºoarã identificare departeneri în proiecte ºi a consti-tuirii GTP, Unitatea de coor-donare a Programului dinLuxemburg invitã potenþialii be-neficiari ai Programului ESPON2013 sã completeze un formularprin care sã furnizeze o serie deinformaþii generale (þara, numeleinstituþiei, statutul juridic al insti-tuþiei, persoana de contact etc.).Aceste informaþii vor fi centra-lizate ºi publicate pe site-ulProgramul ESPON 2013. Puteþitrimite întrebãri cu privire la pro-cedura de aplicare sau la conþinu-tul propunerii de proiect laUnitatea de Coordonare aProgramului din Luxemburg la adresele de email: [email protected] (pentruprocedura de aplicare) ºi [email protected] (pentruconþinutul formularului) sauAutoritãþii Naþionale aProgramului ESPON în România [email protected].

Cea mai puternicãregiuneStudii efectuate în ultima vreme aratã cã influenþa însens pozitiv, chiar dinamizator, a Bucureºtiului, dinpunct de vedere economic, social ºi nu numai,depãºeºete cu mult graniþele administrative aleoraºului ºi chiar ale judeþului Ilfov.

pagina 4

„Mergem pe dezvoltare echilibratã“Liviu Muºat, director Agenþia pentru DezvoltareRegionalã Sud – Muntenia: „Programul OperaþionalRegional este o mare oportunitate ºi pentru regiuneaSud-Muntenia. Scopul sãu este acela de a sprijini, pecât posibil, o dezvoltare echilibratã a tuturor judeþelordin regiunea noastrã“.

pagina 5

Organismele modificate genetic:o cursã tehnologicã?Organismele mo-dificate genetic auapãrut la începutulanilor ’90, în StateleUnite, relativ neobser-vate de opinia publicã.Toþi credeau cã estedoar o joacã a ame-ricanilor. Joaca a iscat, însã, nu numai progrestehnologic ºi rezolvarea unor probleme serioase, maiales în agriculturã, ci ºi dezbateri serioase cu privirela impactul asupra mediului înconjurãtor.

pagina 8

„Zâmbeºte, mâineva fi mai bine...“Uºa de la intrare se deschide foarte greu ºi scârþâieînfiorãtor. Prima impresie: pereþii cad peste tine ºi teloveºte un miros greu de igrasie. Clãdirea în care nu

s-a investit de ani buni eîntr-o situaþie precarã ºise degradeazã de la o zila alta. „Zâmbeºte, mâineva fi mai rãu...”, spuneMurphy.

pagina 10

AGENDÃ

Publicaþie bilunarãeditatã de

Se distribuie gratuit

Mihaela Enache

Este un lucru bine cunoscutfaptul cã România dispune de unmare potenþial turistic, datã fiindvarietatea reliefului, originalitateaunor obiceiuri ºi datini care potatrage turiºtii români ºi deopotri-vã strãini. Valorificarea acestuipotenþial a început sã preocupeautoritãþile române pe mãsurã ces-a conºtientizat interesul turiºti-lor strãini pentru aceste locuri,dar ºi faptul cã turismul se poateconstitui ca un vector esenþial decreºtere economicã pentru toatecele opt regiuni de dezvoltare.

Majoritatea studiilor referitoarela situaþia turismului relevã faptulcã starea deficitarã a drumurilor,

infrastructura cãilor de comuni-caþie reprezintã cel mai mare im-pediment în calea dezvoltãrii tu-rismului românesc. La aceastase adaugã o stare, încã, necores-punzãtoare a serviciilor, a rapor-tului calitate-preþ, dar ºi o pro-movare ineficientã prin centrelede informare turisticã. Altfel spus,avem o ofertã extrem de atrac-tivã, dar trebuie sã ne gãsimmetodele de a o promova. Tre-buie sã spunem cã, în ultimii ani,a existat o îngrijorare a operato-rilor în turism în condiþiile dimi-nuãrii interesului românilor de a-ºi petrece concediile în România.Aceastã situaþie, dar ºi conºtienti-zarea de cãtre autoritãþile româ-ne a ºansei pe care i-o poate

oferi potenþialul turistic pentrucreºterea economicã, a generato abordare mai atentã ºi mairesponsabilã a problemelor dinacest sector.

Pentru perioada 2007-2013,turismul românesc va avea la dis-poziþie, conform ProgramuluiOperaþional Regional, 715 milioa-ne de euro. Din aceºtia, 150 demilioane, alocaþi în cadrul dome-niului major de intervenþie 5.3, re-prezintã fonduri destinate, în ceamai mare parte, creºterii calitãþiiserviciilor, promovãrii patrimoniu-lui cultural, a brandului de þarã, aturismului local, precum ºi înfiin-þãrii de centre pentru informareturisticã.

(continuare în pagina 2)

Aceastã ediþie a publicaþieieuROpeanul este dedicatãcititorilor din regiunile dedezvoltare Sud-Muntenia ºiBucureºti-Ilfov. Vor urma, perând, ediþii speciale ºi pentrucelelalte ºase regiuni. Înfiecare numãr special vompublica douã articole în lim-

bile minoritãþilor con-locuitoare. În numãrul de faþãavem un articol în limba rro-mani ºi un altul în limba bul-garã, pe care vã invitãm sã lecitiþi în paginile 6 ºi 7. Interviurile care urmeazãaparþin unor eurodeputaþicare cunosc foarte bine zona-

þintã. Întrebãrile sunt aceleaºipentru ambii politicieni. Prinele, dorim sã aflãm, cât mai înamãnunt, care este posibili-tatea de reprezentare, laBruxelles, a intereselorregionale, subiect atât dedrag instituþiilor comunitare.

(continuare în pagina 3)

Turismul, eterna ºansã

Parlamentarieuropeni, români,prahoveni







Foto: europa.eu

2 Black Black 2

2 Black Black 2

2

euROpeanul ww ww ww .. mm dd ll pp ll .. rr oo

pagina de fond(uri)

DIN BRUXELLES ªI BUCUREªTI

Programul „europeana“ – acumºi în România

Biblioteca, Muzeul ºi Arhiva Naþionalã a Româ-niei vor deveni componente ale Bibliotecii, Muzeu-lui ºi Arhivei Digitale Europene (europeana.eu).Acest lucru este posibil prin crearea unui portalcare va cuprinde, în formã digitalizatã, toateobiectele ºi operele din toate timpurile care facparte din patrimoniul cultural naþional.

Proiectul „europeana.eu“ se va desfãºura peparcursul urmãtorilor 30-40 de ani, iar pentru de-rularea sa, Uniunea Europeanã va pune la dispo-ziþie 120 de milioane de euro, reunind portaluri si-milare ale tuturor celor 27 de þãri europene. Pen-tru 2008 Guvernul va aloca acestui proiect circa300.000 de euro, în anii urmãtori fiind nevoie decel puþin 3 milioane de euro anual.

Programul se sprijinã pe cinci piloni: patrimoniulscris (biblioteci), patrimoniul mobil (muzee ºi co-lecþii) ºi cel imobil (monumente, situri arheologice,monumente de for public), patrimoniul audiovizualºi cel arhivistic.

Comisia a îndemnat statele membre sã depunãmai multe eforturi pentru a pune la dispoziþia euro-penilor, lucrãri în format digital, astfel încât aceºtiasã poatã cãuta electronic informaþiile de care au ne-voie.

Viviane Reding, Comisarul European pentru So-cietate Informaþionalã ºi Mass-Media declarã cã„biblioteca digitalã europeanã va oferi cetãþeniloracces rapid ºi uºor la lucrãri europene de literaturãºi artã, atât în þara de reºedinþã a acestora, cât ºi înstrãinãtate. Astfel, un student ceh, de exemplu, vaputea sã caute informaþii în biblioteca din Marea

Britanie fãrã sã se deplaseze la Londra, aºa cumun iubitor de artã din Irlanda va putea fi cu un pasmai aproape de Mona Lisa fãrã sã mai stea la coa-dã pentru a cumpãra un bilet de intrare la Luvru“.

Înscrieri pentru „Capitala verdeeuropeanã a anului“

Un oraº european va fi declarat de ComisiaEuropeanã ºi de Comisia Europeanã de Mediu„Capitala verde europeanã a anului“.

Înscrierile pentru primii doi ani de compe-tiþie 2010-2011 pot fi trimise online la www.europeangreencapital.eu, pânã la 1 octom-brie 2008. Proiectul îºi propune sã ofere modelede acþiune ºi sã promoveze cele mai bune idei ºipractici de aplicat pentru toate aglomerãrileurbane din spaþiul Uniunii Europene.

De asemenea, vor fi rãsplãtite administraþiilecare ºi-au îndeplinit în mod constant obiectiveleprivind protecþia mediului ºi vor fi încurajate oraºe-le în stabilirea unor þinte ambiþioase în domeniulprotecþiei mediului ºi al dezvoltãrii durabile.

Competiþia este deschisã oricãrei localitãþi cupeste 200.000 de locuitori, din cele 27 de þãri mem-bre ale Uniunii Europene, plus celor încã trei stateaflate în Aria Economicã Europeanã (EEA) – Nor-vegia, Islanda ºi Lichtenstein. (Veronica Cormoº)

Europa regiunilor maiînseamnãEuropa?

De la declararea – ºi acceptarea parþialã – a indepen-denþei Kosovo, chestiunea regiunilor în Europa a rede-venit o temã majorã de discuþie. Se confruntã douã prin-cipii fundamentale ale dreptului internaþional: inviolabili-tatea frontierelor ºi dreptul popoarelor la autodeter-minare. Situaþia nu mai este cea de la sfârºitul secoluluiXIX ºi începutul secolului XX, când imperiile multi-etnices-au spart pentru a da naºtere statelor naþiune. Dorinþade fãrâmiþare merge mai departe, cãtre împãrþirea þãrilorîn zone ºi mai mici care sã reflecte câte o identitateregionalã.

Exemplul cel mai acut în cadrul Uniunii Europene e înplinã desfãºurare în Belgia, unde tensiunile dintre valoniºi flamanzi au fãcut ca tema divizãrii statului sã devinãdintr-un scenariu de televiziune (cum s-a întâmplat înurmã cu doi ani, când RTBF – televiziunea publicã - adifuzat un reality-show despre scindarea þãrii) o realitateposibilã. Scenariile sunt multiple: fie þara rãmâne, dardoar pe hârtie; numele de Belgia este pãstrat, dar celedouã regiuni plus Bruxelles sunt practic autonome; fieregiunile devin douã þãri, iar Bruxelles capãtã un statutaparte; fie Valonia e ataºatã Franþei, cu sau fãrã Bru-xelles etc. Deznodãmântul e încã dificil de anticipat, darpare din ce în ce mai greu de crezut cã Belgia va conti-nua sã funcþioneze ca pânã acum.

Belgia nu e singurul exemplu. Scoþia se gândeºte ºiea sã iasã din Marea Britanie, iar naþionaliºtii scoþieni îºifreacã deja mâinile gândindu-se la veniturile pe care leva încasa noul stat din petrolul din Marea Nordului. ÎnItalia, solidaritatea dintre Nord ºi Sud nu mai este nici eaatât de evidentã. Chiar ºi în statele care sunt obiºnuitecu comunitãþile autonome, cum ar fi Spania, tensiunilesunt din ce în ce mai mari. Miºcãrile „independentiste”din þara Bascilor ºi din Catalonia sunt mai puternice înultimii ani, iar puterea de la Madrid face un delicat baletpolitic pentru a împiedica divizarea þãrii.

În fine, chiar în state cu o puternicã tradiþie de cen-tralizare, cum ar fi Franþa, existã miºcãri regionaliste,unele mai puternice, în Þara Bascilor ºi în Corsica, altelemai puþin, în Bretania ºi Alsacia. „Regionaliºtii” francezise plâng cã statul centralizat nu le acordã suficientedrepturi ºi acuzã autoritãþile de la Paris de practicareaunor acþiuni contradictorii: pe de-o parte, la nivel global,Franþa cere respectarea diversitãþii culturale, pe de alta,aceastã diversitate culturalã este refuzatã chiar înFranþa.

ªi în România folosirea cuvântului „regional“ naºteuneori spaime. Pentru cei puþin instruiþi, „regionalizare“înseamnã desprinderea Transilvaniei, teamã întreþinutãºi de naþionaliºtii români. Se fac confuzii, deliberate saunu, între regiunile istorice ºi cele de dezvoltare.Iniþativele de a face o regiune din judeþele aflate înÞinutul Secuiesc au servit drept pretext pentru a lansamesaje naþionaliste care au prins bine la unii votanþi.

Regionalizarea la nivel european este un fenomen demoment sau o miºcare pe termen lung? Greu de rãs-puns la aceastã întrebare, acum. Dupã separareaCehoslovaciei, dupã fãrâmiþarea Iugoslaviei, ar puteaapãrea în Europa ºi alte noi state? E posibil, dar e ºiparadoxal: obiectivul construcþiei europene este reuni-rea statelor într-un proiect comun, în care e nevoie de ocooperare între naþiuni. Riscul este de a dori o Europãdin ce în ce mai integratã ºi de a avea una din ce în cemai fãrâmiþatã. Sigur, existã ºi posibilitatea ca, în câtevazeci de ani, sã existe o Europã federalã, în care sã numai avem state mari, ci doar regiuni mari. În cazul celmai fericit, identitatea naþionalã s-ar transforma într-unaeuropeanã. În cel nefericit, identitãþile naþionale s-ardilua în naþionalisme regionale. Proiectul european ar fi,atunci, compromis.

Luca Niculescu este redactor-ºef al RFI România ºi colaborator al revistei Dilema Veche ºi TVR.

(urmare din pagina 1)

Mihaela Enache

Între cele opt regiuni de dezvolta-re, Sud-Muntenia ºi Bucureºti-Ilfovsunt, din perspectiva potenþialului tu-ristic, plasate pe niveluri diferite ºistructurate pe profiluri distincte, înfuncþie de caracteristici geografice ºiindici socio-economici specifici.

Sud-Muntenia – profilatã pe turismulmontan ºi balnear

Regiunea Sud-Muntenia se dife-renþiazã între zona de nord, mai pu-ternic dezvoltatã turistic, ºi cea desud, pentru care interesul pentruacest sector abia acum începe sã seprofileze. Nordul deþine punctele de

interes major pentru turismul mon-tan ºi cel balnear. Astfel cã staþiunilemontane de pe Valea Prahovei –masivul Bucegi, localitãþile turisticeºi parcurile naturale situate în MunþiiBucegi ºi Munþii Piatra Craiului, sta-þiunile balneoclimaterice – SlãnicPrahova, Vãlenii de Munte, Pu-cioasa, Câmpulung-Muscel – suntzone puternic exploatate turistic. Înultimii ani, investiþiile care s-au fãcutîn cele trei judeþe din nord – Pra-hova, Argeº ºi Dâmboviþa – au vizatextinderea reþelei hoteliere ºi ame-liorarea calitãþii serviciilor. Turismulde week-end, sporturile de iarnã auadus beneficii însemnate investito-rilor din aceastã zonã. Turismul ru-ral, de asemenea, este apreciat ca oaltã sursã de valorificare a potenþia-lului regional, iar posibilitatea obþi-

nerii de finanþãri din fondurile de pre-aderare, pânã în 2007 (SAPARD,PHARE), a fost folositã de unii par-teneri locali pentru crearea de unitãþituristice, pensiuni, fapt ce a oferitºansa unei valorizãri a spaþiului ru-ral. Deºi infrastructura de turism nucorespunde – calitativ ºi cantitativ –cerinþelor, se poate considera cãprogrese în acest domeniu existã,comparativ cu anii precedenþi. Caalternativã la turismul montan dinnord ºi pentru o valorificare cuprin-zãtoare a regiunii Sud-Muntenia,investitorii ºi autoritãþile din turismîncearcã sã stimuleze un mai mareinteres pentru partea de sud a regiu-nii, prin exploatarea potenþialului zo-nei riverane Dunãrii.

Regiunea Bucureºti-Ilfov dezvoltã turismulde afaceri

Regiunea Bucureºti-Ilfov deþineun potenþial turistic specific, generatde forþa de atracþie exercitatã prindezvoltarea puternicã a acesteizone, la care se adaugã valorile cul-turale ºi turistice situate în judeþulIlfov. O serie de caracteristici aleacestei regiuni – volumul mare deinvestiþii, o structurã economicã încare predominã sectorul servicii,capacitatea de inovare, mediul uni-versitar, un nivel ridicat al forþei cali-ficate de muncã – au fãcut ca turis-mul dezvoltat în aceastã regiune sãfie unul preponderent de afaceri. Deasemenea, organizarea de eveni-mente diverse – târguri, spectacole,concerte – reprezintã o sursã ex-trem de importantã pentru atragereade turiºti strãini. La fel ca în cazulcelorlalte regiuni, turismul din aceas-tã zonã are nevoie de investiþii înproiecte de infrastructurã, extinde-rea reþelelor hoteliere, a spaþiilor decazare ºi îmbunãtãþirea calitãþii ser-viciilor, iar lansarea proiectelor ºi ac-

cesul la fondurile europene vizeazãtocmai aceste aspecte.

La sfârºitul lui 2007, dupã ce Mi-nisterul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publi-ce ºi Locuinþelor a aprobat criteriilede eligibilitate pentru axa 5 „Dez-voltarea durabilã ºi promovarea tu-rismului“, din Programul OperationalRegional, interesul agenþilor eco-nomici din Bucureºti pentru acestdomeniul a crescut considerabil. Mi-nisterul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publi-ce ºi Locuinþelor a lansat o serie decereri deschise de proiecte pentrucreºterea calitãþii serviciilor în turismce vizeazã implicarea autoritãþilorpublice locale, ONG-uri, IMM-uri înactivitãþi de turism.

Extinderea reþelelor hoteliere, îm-bunãtãþirea calitãþii serviciilor oferite,crearea de specialiºti în industriahotelierã ºi a centrelor de promova-re a turismului bucureºtean au deve-nit prioritare pentru autoritãþile localeîn domeniu. Miza pe care o repre-zintã ameliorarea calitãþii serviciilorturismului în zona Bucureºti este cuatât mai mare cu cât acesta repre-zintã capitala ºi, implicit, poate sti-mula interesul pentru turismul româ-nesc, în general.

În concluzie, putem aprecia cã înambele regiuni de dezvoltare – Sud-Muntenia cu specificul sãu montanºi balnear ºi Bucureºti Ilfov, cu turis-mul de afaceri – interesul auto-ritãþilor ºi al investitorilor pentru tu-rism a crescut considerabil în ultimiiani. O implicare mai activã a inves-titorilor, a partenerilor sociali, inves-titorilor în activitãþile de turism, pre-cum ºi concretizarea unor proiecteprin accesarea de fonduri europenecare sã facã din turismul românesco sursã de creºtere economicã suntîncã în faza de început ºi dispun depremise favorabile pentru valorifi-carea potenþialului turistic româ-nesc.

Turismul,eterna ºansãCu caracteristici geografice ºi socio-economice diferite, Sud-Muntenia ºi Bucureºti-Ilfovsunt douã regiuni cu un potenþialturistic remarcabil

Luca Niculescu



F o n d u r i l e e u r o p e n e p e î n þ e l e s u l t ã u ww ww ww .. mm dd ll pp ll .. rr oo

3comisar de ediþie

Angela Avram

(urmare din pagina 1)

euRopeanul: Are România laBruxelles, la 20 de luni dupã aderare,o imagine specialã? Roberta Anastase: Imaginea Româ-

niei în Uniunea Europeanã este, în con-tinuare, în formare, cu destule elementecontradictorii.

Dacã la momentul ianuarie 2007 eramadmiraþi pentru perseverenþa cu care neurmãrisem ºi atinsesem obiectivul aderã-rii fãrã activarea clauzei de salvgardarepentru amânarea acestui act, acumavem, în continuare, unele probleme le-gate mai ales de continuarea monitorizãriipe justiþie. În acelaºi timp, noi, europarla-mentarii români, am încercat sã prezen-tãm cât mai corect realitatea din Româniaºi, mai ales, interesele, nevoile specialeale cetãþenilor români.

Adina Vãlean: România încã este laºcoala primarã în Parlamentul Europei,însã bine aºezatã în banca ei ºi, de celemai multe ori, cu temele fãcute. Conti-nuând comparaþia, ieºim des la tablã ºiîncercãm soluþii la diverse probleme.Imaginea României la Bruxelles este celpuþin curatã în momentul de faþã. Au exis-tat progrese în primele 20 de luni, chiardacã acestea nu au fost extraordinare.

euRopeanul: Simþiþi în Bruxellesprezenþele regiunilor din România?Roberta Anastase: Din pãcate, re-

giunile din România nu au un regim binedefinit, fiind entitãþi juridice ºi nu unitãþiadministrativ-teritoriale ºi acest fapt sereflectã ºi în capacitãþile lor de promovarela nivel european. Sistemul centralizat deadministrare a fondurilor europene, undedecizia de finanþare se ia, în continuare,la nivelul unor ministere ºi nu la nivelul re-giunilor, acolo unde se cunosc cel maibine nevoile locale, defavorizeazã afirma-rea acestora ºi construirea unor identitãþibine definite. De aceea, prezenþa acestorregiuni la Bruxelles nu este deloc bineconturatã.

Adina Vãlean: Europarlamentarii ro-mâni sau de alte naþionalitãþi lucreazãpentru binele cetãþenilor europeni în ge-neral. Dacã englezilor ºi olandezilor, spreexemplu, le e bine, la fel trebuie sã le fie ºiromânilor. Sigur, în realitate, lucrurile nustau chiar aºa. ªi fiecare încearcã sã facãviaþa mai bunã concetãþenilor sãi. Nu credcã pot spune cã regiunile din Româniasunt foarte prezente, însã România, da.Raportul la care lucrez eu, cel referitor la

libera circulaþie în interiorul Uniunii esteunul foarte important pentru România.

euRopeanul: Proveniþi din judeþulPrahova ºi presupun cã, deºi loculdvs de muncã este la Bruxelles, sun-teþi la curent cu problemele acesteiregiuni. Care sunt acestea?Roberta Anastase: Regiunea Sud

Muntenia, din care face parte judeþul Pra-hova, este extrem de diversã în interiorulei ºi problemele diferã în Ialomiþa faþã dePrahova sau Argeº. În ceea ce priveºtejudeþul din care provin, Prahova, avemoraºe mono-industriale, care au fost afec-tate de declinul unitãþilor industriale, pre-cum Mizil sau Plopeni, ºi unde trebuie sãîncurajãm o nouã orientare a economiei.

Avem, în acelaºi timp, o zonã turisticãafectatã de lipsa unei infrastructuri adec-vate. De altfel, infrastructura degradatãeste o problemã la nivelul întregului judeþ.Avem avantajul cã Ploieºtiul este printreacei poli urbani de creºtere ºi fondurile decare va beneficia vor contribui la bunãsta-rea unei zone mai largi.

Adina Vãlean: Fiecare zonã are pro-blemele ei. Fiecare problemã are o so-luþie. Depinde de edilii locali sã gãseascãaceastã soluþie, sã cearã sau sã accepteoferta de colaborare a unor oameni dinexterior, în cazul meu, a unui europarla-mentar. Nu vreau sã comentez probleme-le zonei, însã, aºa cum aþi spus, pra-hoveancã fiind, stau oricând la dispoziþiaautoritãþilor locale ºi a cetãþenilor judeþului.

euRopeanul: Care sunt avantajeleacestei zone comparativ cu alteregiuni?Roberta Anastase: Sunt câteva

avantaje vizibile pe care aceastã regiunele are. În primul rând, resursele naturale,rezervele de petrol ºi gaze, care asigurão parte din necesarul României ºi a cãrorexploatare este vitalã pentru economiaacestei regiuni. În al doilea rând, zona tu-risticã. Deºi este foarte solicitatã, ea arputea avea o contribuþie ºi mai mare laeconomia regionalã. ªi nu în ultimulrând, zona agrarã din sudul regiunii,unde 80% din teren este arabil, dar careare nevoie de investiþii pentru eficienti-zare.

Adina Vãlean: Petrol, turism, vin, oa-meni de nãdejde... trebuie sã spun maimult?

euRopeanul: Care sunt oportu-nitãþile de care ar trebui sã profiteaceastã regiune?Roberta Anastase: Calitatea de stat

membru al Uniunii Europene oferã pentruregiunea Sud Muntenia câteva oportu-nitãþi extrem de importante. Fondurile eu-ropene sunt, probabil, cea mai evidentã

dintre acestea. Accesarea acestora ºi uti-lizarea lor eficientã ne va ajuta sã depã-ºim problemele din agriculturã, sã rezol-vãm problema zonelor afectate de închi-derea întreprinderilor ºi sã dezvoltãm tu-rismul. O altã oportunitate este partici-parea la piaþa unicã, unde putem fi com-petitivi, de exemplu, cu produsele noastreagricole. Pentru zona din sud o altã opor-tunitate ar fi producþia de energie regene-rabilã, în special energie solarã ºi eolianã.

Adina Vãlean: Cele enumerate maisus. Turismul, în primul rând ar trebui

dezvoltat. ªi investiþiile strãine sunt o so-luþie. Viitorul poate fi extraordinar pentruprahoveni.

euRopeanul: Ce credeþi cã lipseºteca derularea proiectelor cu finanþareeuropeanã sã fie mai eficientã?Roberta Anastase: Din studiile pe

care le-am analizat, dar mai ales din dis-cuþiile pe care le-am avut cu oamenii,sunt câteva probleme care ies în eviden-þã: sistemul centralizat de luare a decizi-ilor de finanþare, corelarea insuficientã în-tre diferitele programe, condiþiile ºi terme-nele restrictive în ceea ce priveºte achizi-þiile, personalul insuficient pregãtit din ca-drul autoritãþilor locale. Sunt doar o partedin probleme, dar cele mai importante ºipentru care se pot gãsi soluþii la nivelexecutiv ºi legislativ.

Adina Vãlean: În primul rând, înþele-gerea mecanismului de funcþionare aacestor finanþãri europene. Oamenii tre-buie sã ºtie în ce se bagã atunci când în-cep un proiect ºi cer o finanþare. De ase-menea, puterea de a duce un proiectpânã la capãt este extrem de importantã.

euRopeanul: Sã presupunem cãmare parte din cetãþenii care lo-cuiesc în aceastã zonã v-au votat. Îiputeþi sprijini prin activitatea dvs înParlamentul European?Roberta Anastase: Este datoria mea

sã sprijin toþi cetãþenii români, sã reprezintinteresele lor în Parlamentul Europeandeºi, evident, sunt mai aproape de pro-blemele celor din regiunea mea. În acti-vitatea mea de pânã acum, am încercat sãaduc în atenþia colegilor mei problemecare privesc cetãþenii români: protecþia lim-bii române, independenþa energeticã, pre-venirea ºi combaterea schimbãrilor clima-tice, cooperarea la Marea Neagrã, sprijinulpentru tinerele familii ºi multe altele.

Adina Vãlean: În toatã activitateamea de pânã acum am þinut cont de inte-resele electoratului meu. Fie cã am luptatpentru popularizarea ºi eficientizarea nu-mãrului de urgenþã 112, pentru ridicarearestricþiilor pentru români pe piaþa munciidin uniune, cã am votat pentru înfiinþareaserviciului Europol sau pentru liberali-zarea creditelor, am ºtiut cã munca meava avea o finalitate pozitivã pentru conce-tãþenii mei.

Parlamentari europeni,români, prahoveni

Portret de europarlamentar:Adina Vãlean

În 2007, Adina Vãlean a fost desemnatãraportor asupra implementãrii Directivei2004/38, referitoare la dreptul cetãþenilorºi al familiilor lor de a se deplasa ºi de arezida liber pe teritoriul altor state mem-bre.

O primã victorie politicã importantãobþinutã de Adina Vãlean pentru Româ-nia a fost rezoluþia referitoare la libertateade circulaþie, votatã pe 15 noiembrie2007, în Parlamentul European. Rezoluþia reafirmã principiile libertãþii de circulaþieºi combate, implicit, atitudini discriminatorii la adresa unei întregi comunitãþi, cume cea a românilor care muncesc în Italia.

Adina Vãlean a susþinut cauza liberei circulaþii a forþei de muncã de repetate ori,în plenul Parlamentului European, la Strasbourg. Intervenþiile ei au reiterat inutili-tatea menþinerii restricþiilor pe piaþa muncii din interiorul uniunii ºi au exprimatconvingerea cã, la sfârºitul anului 2008, Comisia Europeanã va recomanda state-lor membre sã renunþe la aceste mãsuri tranzitorii.

În iunie 2008, Adina Vãlean a participat la conferinþa „Situaþia minoritãþii rromaîn Europa ºi, în particular, în Italia: protecþia drepturilor omului ºi a libertãþii de miº-care”, organizatã de Parlamentul European. Au fost mobilizaþi specialiºti europeniîn drepturile omului, migraþie, minoritatea rroma ºi politicieni italieni. În calitateasa de raportor pentru libera circulaþie, Vãlean a atras atenþia cã noile legi privindsiguranþa, prezentate de guvernul italian, trebuie sã respecte principiile de bazãale Uniunii Europene.

Portret de europarlamentar:Roberta AnastaseRoberta AAnastase eeste eeuroparlamentardin iianuarie 22007 ººi aare uurmãtoarelefuncþii:

Raportor al Parlamentului European pemarginea cooperãrii regionale în zonaMãrii Negre;

Membru al Comisiei pentru AfaceriExterne;

Membru al Delegaþiei pentru relaþii cuþãrile Golfului Persic;

Membru supleant al Subcomisiei pentru Drepturile Omului;Membru supleant al Comisiei pentru Culturã ºi Educaþie;Membru supleant al Delegaþiei pentru relaþii cu þãrile Caucazului de Sud

(Armenia, Azerbaidjan, Georgia);Pânã în noiembrie 2007, a mai fost vicepreºedintã a Subcomisiei pentru Secu-

ritate ºi Apãrare.Cele mmai iimportante ddemersuri aale RRobertei AAnastase aau ffost:

Elaborarea Raportului Parlamentului European pe marginea cooperãrii regio-nale la Marea Neagrã, precum ºi participarea,în calitate de raportor, la diversereuniuni ºi conferinþe pe aceastã tematicã, inclusiv la Conferinþa Inter-ministerialãcu privire la Sinergia Mãrii Negre din februarie 2008;

Organizarea unei audieri publice pe acest subiect în cadrul Comisiei de AfaceriExterne în octombrie 2008;

Iniþiatoare ºi cosemnatarã a rezoluþiei Parlamentului European cu privire la situa-þia drepturilor omului în regiunea Transnistreanã a Republicii Moldova, în iulie2007;

Sensibilizarea ºi organizarea mai multor activitãþi cu privire la protejarea limbiiromâne;

Viceraportor al PPE-DE pe marginea raportului privind „Funcþionarea Dialogu-lui UE în domeniul drepturilor omului cu þãrile terþe“.

Foto: europa.eu

Studii efectuate în ultima vremearatã cã influenþa în sens pozitiv,chiar dinamizator, a Bucureºtiului,din punct de vedere economic,social ºi nu numai, depãºeºete cumult graniþele administrative aleoraºului ºi chiar ale judeþului Ilfov.Dezvoltarea în ritm alert aoraºului atrage dupã sine ca unmagnet potenþialii investitori strãini, dar ºi pe cei români

euRopeanul: Cum se vede dezvoltarea regionalã din cea maiputernicã regiune a þãrii, cea care,de altfel, cuprinde ºi capitala?Dan Nicula: Fãrã îndoialã cã pre-

zenþa Bucureºtiului în regiune influen-þeazã în sens pozitiv, aº spune chiardinamizator, aceastã dezvoltare, acþio-nând ca un magnet pentru potenþialiiinvestitori strãini, prin condiþiile ºi, maiales, prin oportunitãþile oferite. Desigur,„magnetismul“ sãu se manifestã înegalã mãsurã ºi la nivelul investitorilorromâni, care beneficiazã aici de douãaeroporturi internaþionale operaþionale– 70% din traficul internaþional al Ro-mâniei, atât mãrfuri, cât ºi cãlãtori,care, iatã, deja se dovedesc insuficien-te! Se impune astfel construcþia celuide-al treilea, la care se adaugã posibili-tatea accesãrii oricãrui colþ din þarã,prin cele opt magistrale de cale feratãºi interconectarea internaþionalã princele doua coridoare pan-europene IVºi IX, precum ºi prin cele 2 axe pan-europene, 7 ºi 18, ºi aºa mai departe!Este o regulã deja faptul cã, în regiu-nile care au în componenþa lor capitalesau mari oraºe, dezvoltarea este „con-dusã“ de acestea. Mai mult, în cazulnostru, toate studiile din ultima vremearatã cã „influenþa“ Bucureºtiului (dinpunct de vedere economic, social etc.)se întinde mult peste graniþele sale ad-ministrative. Existã deja o zonã de in-fluenþã metropolitanã care depãºeºtepuþin chiar ºi judeþul Ilfov. Ideal ar fi, înopinia mea, ca aceastã „influenþã“ sãfie ºi reglementatã, planificatã. Totuºi,din punct de vedere strict al finanþãrilor

comunitare, gândindu-ne la diferenþade dezvoltare faþã de alte regiuni, pre-zenþa Bucureºtiului înseamnã mai puþini bani alocaþi prin POR, dar aces-ta nu este un aspect de naturã sãîngrijoreze.

euRopeanul: Care dintre axemerge cel mai bine la dumneavoastrã?Dan Nicula: Dacã luãm ca etalon

numãrul de proiecte depuse la primultermen-limitã din 2008, se poate spunecã Domeniul major de intervenþie 4.3. –„Sprijinirea dezvoltãrii microîntreprin-derilor“ are cea mai mare cãutare.

Desigur, aceasta este o abordare„de suprafaþã“, deoarece microîntre-prinderile în regiune imprimã un ritmde dezvoltare mult mai dinamic, dar in-fluenþa lor în dezvoltarea regiunii Bu-cureºti-Ilfov nu poate fi decât redusã,þinând cont de sumele alocate acesteiprioritãþi prin POR.

În ceea ce priveºte interesul diferitpentru axele POR din partea be-neficiarilor, aº dori sã mai subliniemcâteva aspecte. Astfel, Regiu-nea Bucureºti-Ilfov beneficiazã decea mai redusã alocare financiarã dinPOR.

euROpeanul: Existã probabil oexplicaþie. Dan Nicula: Desigur. În etapa de

programare (de concepere a POR),estimãrile fãcute de noi privind nece-sarul de finanþare arãtau cã existã uninteres major pentru proiecte de tipreabilitare urbanã care, la acea vremeconstituiau prioritatea unu a POR. Întretimp, abordarea acestui domeniu deintervenþie s-a schimbat, trecând de laabordarea de tip proiect integrat laabordarea de tip plan, din care sefinanþeazã proiecte individuale care seregãsesc în plan.

Mai mult, în cazul acestei prioritãþi nueste nici în acest moment foarte clarãabordarea pe care o poate avearegiunea Bucureºti-Ilfov (respectiv, polde creºtere sau pol urban de dez-

voltare). Totodatã, existã un decalajsemnificativ (de câteva luni) întrelansarea Domeniului major de inter-venþie 2.1 ºi lansarea celorlalte dome-nii prioritare ale POR, de unde pre-supunerea cã acelaºi decalaj va existaºi între proiectele depuse.

Probabil, numãrul de proiectedepuse pânã în prezent la sediulagenþiei noastre nu impresioneazã

spectaculos cititorii. Doresc însã sãmenþionez faptul cã, pentru aproapetoate axele prioritare ale POR care audrept beneficiari autoritãþile publicelocale, existã în acest moment proiecteaflate în stadiul de pregãtire pentrudepunere.

Paginã realizatã de Ana Maria Sandu

“„La noi, sprijinirea

dezvoltãrii IMM-urilor arecea mai mare cãutare

Dan Nicula, director Agenþia pentru Dezvoltare Regionalã

Bucureºti-Ilfov

4 Black Black 4

4 Black Black 4

4


ADR-ologia

Cui ne adresãmAgenþia pentru DezvoltareRegionalã Bucureºti-IlfovAdresa: Str. Leonida nr. 19, sector 2,Bucureºtiwww.adrbi.roProgram de lucru cu publicul: Luni - Joi: 10:00 - 16:00, Vineri: 10:00 - 14:00Director: Dan Nicula, e-mail: [email protected] de contact ProgramulOperaþional Regional:Informaþii generale: Simona CCurpan,Expert Promovare Regionalã ºi InvestiþiiTel.: +4021/313.80.99 Fax: +4021/315.96.65E-mail: [email protected] pentru dezvoltarea de proiecte:Gina PPãun, ªef Departament Strategii,Programe ºi Dezvoltare ProiecteTel./Fax: +4021/315.96.59,+4021/315.96.65E-mail: [email protected]

Descrierearegiunii

Regiunea Bucureºti-Ilfov este o regiune ati-picã. Se deosebeºte de celelalte regiuni aleRomâniei, pe de o parte, datoritã faptului cãeste amplasatã ca o enclavã în cadrul regiu-nii de dezvoltare Sud-Muntenia ºi, pe de altãparte, deoarece în cadrul ei se aflã Bucureºti,capitala þãrii, o aglomeraþie urbanã de pestedouã milioane de locuitori.

Capitala conferã regiunii o forþã ºi o dina-micã economicã net superioare celorlalte re-giuni, un nivel ridicat al PIB-ului ºi o structurãsocialã ºi profesionalã de un înalt standard.

Regiunea Bucureºti-Ilfov reprezintã ceamai mare aglomerare industrialã a României,în care sunt prezente toate ramurile industria-le. Ponderea populaþiei ocupate în servicii acrescut de la 53,1% în 1995 la aproximativ76% în 2007.

Din punct de vedere al ocupãrii pe sectoarede activitate, la nivel regional, se remarcã dis-paritãþi largi. Astfel, dacã în Bucureºti se înre-gistreazã cel mai alert ritm de creºtere pentrusectoare precum construcþiile ºi imobiliarele,o evoluþie rapidã înregistrând ºi activitãþile deretail, de distribuþie ºi de management, judeþulIlfov se confruntã cu abandonarea activitãþiloragricole din cauza veniturilor mici.

Regiunea Bucureºti-Ilfov, cel mai importantnod de transport rutier-feroviar-aerian naþio-nal ºi internaþional al þãrii, se caracterizeazã,totuºi, printr-o accesibilitate scãzutã, din cau-za poziþiei periferice la nivelul Europei, cu le-gãturi insuficiente de transport regional ºi in-ternaþional. Mobilitatea în regiune este relativmicã, iar rata de modernizare a drumuriloreste ºi ea scãzutã. Problemele severe de tra-fic contribuie din plin la aceastã situaþie. Aºa-dar, nu existã un echilibru al dezvoltãrii întresectoare, cel mai bun exemplu fiind chiar in-frastructura rutierã care nu þine pasul cu dez-voltarea economicã.

Regiunea Bucureºti-Ilfov reprezintã cel maiimportant centru educaþional din România.Prin cele 34 instituþii de învãþãmânt superior,regiunea Bucureºti-Ilfov are cel mai dezvoltatmediu universitar din þarã ºi concentreazã celmai mare numãr de studenþi înregistraþi în sis-temul de învãþãmânt superior, respectiv35,3% din numãrul total al acestora.

Puterea de polarizare a capitalei iradiazãmult dincolo de graniþele sale administrative.Densitatea mare a populaþiei ºi concentrareaserviciilor ºi activitãþilor economice fac dinmunicipiul Bucureºti cea mai mare piaþã deconsum din România, precum ºi una dintrecele mai mari din Sud-Estul Europei.

Cea mai puternicãregiune

euROpeanul: Domnule Muºat,se pare cã reabilitarea ºi modernizarea infrastructurii detransport locale este axa „preferatã” de mai toate ADR-urile din þarã. În zona dumneavoastrã. cum se vede dezvoltarea regionalã?Liviu Muºat: Programul Operaþio-

nal Regional este o mare oportunitateºi pentru regiunea Sud-Muntenia.Scopul sãu este acela de a sprijini, pecât posibil, o dezvoltare echilibratã atuturor judeþelor din regiunea noastrã.Trebuie sã încercãm ca toate zonelesã ajungã la un nivel minim de infra-structurã de afaceri, socialã ºi de ca-pital uman. Numai aºa va fi posibilãcreºterea economicã. Iatã de ce fon-durile vor fi utilizate pentru finanþareaunor proiecte cu impact major asupradezvoltãrii locale: reabilitarea ºi mo-dernizarea infrastructurii de transportpentru a îmbunãtãþi accesibilitatea,modernizarea infrastructurii educaþio-nale ºi de sãnãtate, pentru a asiguraformarea capitalului uman, dar ºi opopulaþie sãnãtoasã. Sã nu uitãm deîntãrirea structurilor de sprijin a aface-rilor – parcuri industriale, logistice –pentru atragerea investitorilor, pre-cum ºi de sprijinirea creãrii de micro-întreprinderi, pentru a permite pieþeilocale sã atingã o masã criticã deauto-susþinere. E drept, deocamdatã,cea mai ridicatã rata a solicitãrilor definanþare se înregistreazã pe Axa pri-oritarã 2 – Îmbunãtãþirea infrastructuriide transport regionale ºi locale, do-meniul de intervenþie 2.1 – Reabilita-rea ºi modernizarea reþelei de drumurijudeþene, strãzi urbane, inclusiv ºose-lele de centurã. Pe acest domeniu, lanoi sunt depuse 16 cereri, iar un pro-iect este deja aprobat.

euROpeanul: Care sunt condiþiile pe care trebuie sã leîndeplineascã o persoanã pentrua deveni angajat al Agenþiei pentru Dezvoltare Regionalã Sud-Muntenia?Liviu Muºat: În general, ne ferim

sã stabilim un profil ideal al candida-tului. Noi avem nevoie de oameniobiºnuiþi, care doresc sã înveþe, cin-stiþi – având în vedere valoarea marea fondurilor care se deruleazã prinnoi. Oferim, în schimb, un mediu demuncã dinamic ºi perspectiva lucruluiîntr-un domeniu nou. Pe varã, deru-lãm un program destinat studenþilorcare, în schimbul muncii lor, sunt re-muneraþi. În ceea ce priveºte recruta-rea de personal, singura condiþie este

cea legatã de studii, deoarece anga-jãm doar personal cu studii superioa-re. Nu avem restricþii de vechime, ori-ce proaspãt absolvent de facultatepoate face parte din echipa noastrã.

euROpeanul: Cum vã faceþi cunoscutã activitatea?Liviu Muºat: La nivelul agenþiei

noastre este constituit un Serviciu deDezvoltare Proiecte care funcþionea-zã cu scopul furnizãrii de informaþiipentru potenþialii beneficiari. Avem re-prezentativitate în toatã regiunea, prin

experþii noºtri care lucreazã în birou-rile judeþene. În altã ordine de idei, or-ganizãm evenimente, editãm materi-ale, avem o foarte bunã colaborare cu

presa. Suntem deschiºi oricãrei formede parteneriat cu instituþiile care potcontribui la o absorbþie cât mai mare afondurilor europene.

5 Black Black 5

5 Black Black 5


5ADR-ologia

Un singurdrum, douãproiecteNu este un secret pentru nimeni faptulcã infrastructura de transport localã nuîndeplineºte întocmai standardeleeuropene. Iatã motivul pentru care ceidin Regiunea Sud-Muntenia ºi-au asumatca prioritate exact refacerea drumurilor

Primul contract finanþat prin Programul Ope-raþional Regional la nivelul regiunii Sud – Mun-tenia s-a semnat pe 24 iunie a.c. Este vorbade reabilitarea a 19 km din drumul judeþean201B, pe traseul Ciochina – Orezu – Raºi. Be-neficiarul, Consiliul Judeþean Ialomiþa, va folosifonduri nerambursabile în cadrul Axei 2, dome-niul de intervenþie 2.1 Reabilitarea ºi Moderni-zarea Reþelei de Drumuri Judeþene, Strãzi Ur-bane – inclusiv Construcþia/Reabilitarea ºose-lelor de centurã. Proiectul are o valoare totalãde 36.462.900,65 lei, din care 25.971.102,83lei fonduri nerambursabile, 3.452.805,58 lei fi-nanþare de la bugetul naþional ºi 600.487,93 leicofinanþarea beneficiarului.

Durata de implementare a proiectului este de24 de luni, timp în care se vor realiza lucrãri demodernizare ºi reabilitare prin refacerea sis-temului rutier, refacerea ºi completarea siste-mului de colectare ºi evacuare a apelor pluvia-le, consolidarea ºi modernizarea poduriloraflate pe lungimea drumului.

Acest proiect se doreºte a fi un exemplu.Strategia celor din regiunea Sud-Munteniaeste simplã: reabiliteazã, într-un judeþ, undrum, urmând ca vecinii sã continue. Astfel,drumul judeþean 201B – subiectul primului pro-iect contractat – tranziteazã douã judeþe, Ialo-miþa ºi Cãlãraºi, cu ultimul fãcând legãtura prinoraºul Lehliu-Garã. Acesta este un motiv se-rios pentru ca autoritãþile de aici sã aibã depusspre finanþare propriul proiect pentru conti-nuarea reabilitãrii aceluiaºi drum.

De altfel, directorul Agenþiei pentru Dezvolta-re Regionalã Sud-Muntenia, Liviu Muºat, spu-nea cã semnarea primului proiect pe POR esteun pas important, „însã, pentru noi este doarun succes de etapã, deoarece provocarea ma-jorã a regiunii ºi, implicit, a noastrã este aceeade a absorbi toatã suma alocatã prin Regio ºimai ales de a realiza doar proiecte necesarecomunitãþii“.

Aºadar, primul contract a fost semnat. Lafinalul proiectului, printre rezultatele aºteptatede beneficiari se numãrã ºi facilitarea accesu-lui la Autostrada A2 Bucureºti – Constanþa,prin condiþii rutiere la standarde europene. Unlucru care se va realiza numai prin proiectulsimilar al autoritãþilor din Cãlãraºi.

Paginã realizatã de Ana Maria Sandu

„Mergem pe dezvoltare echilibratã“Se urmãreºte ca toate zonele sã ajungã la un nivel minim deinfrastructurã de afaceri, socialã ºi de capital uman, pentru cãnumai aºa va fi posibilã creºterea economicã

Sediul centralAgenþia pentruDezvoltare RegionalãSud - Muntenia

Adresa: Str. 1 Decembrie 1918, nr. 1, cod poºtal 910019, Cãlãraºi, România

Telefon: +40 242 331 769; 0728-026-708Fax: +40 242 313 167E-mail: [email protected]

Liviu Muºat, directore-mail: [email protected]

Mirela Tache, director economice-mail: [email protected]

Mariana Viºan, director adjunct DirecþiaOrganism Intermediar

e-mail: [email protected] Traian, ºef Birou Comunicare

e-mail: [email protected]

Adrese ºi contact Birouri Judeþene: Biroul judeþean ArgeºAdresa: Str. Piaþa Victoriei nr. 1, etaj 2, camera

105, Piteºti, judeþul ArgeºTelefon: 0248/222.250e-mail: [email protected]

Biroul judeþean Dâmboviþa:Adresa: Bd. Independenþei nr. 1, etaj 4, camera

101, Târgoviºte, judeþul DâmboviþaTelefon: 0245/220.647e-mail: [email protected]

Biroul judeþean Giurgiu:Adresa: Bd. Mihai Viteazul nr. 4, Giurgiu, judeþul

GiurgiuTelefon: 0246/215.271E-mail: [email protected]

Biroul judeþean Ialomiþa:Adresa: Bd. Chimiei nr. 13-15, etaj 2, Slobozia,

judeþul IalomiþaTelefon: 0243/234.806

Fax: 0243/234.806e-mail: [email protected]

Biroul judeþean Prahova:Adresa: Str. Republicii nr. 2, etaj 4, camera 414 A,

Ploieºti, cod 100066, judeþul PrahovaTelefon: 0244/595.594Fax: 0244/595.594e-mail: [email protected]

Biroul judeþean Teleorman:Adresa: Str. Dunãrii nr. 178, parter, Alexandria,

judeþul TeleormanTelefon: 0247/311.201. int. 358Fax: 0247/312.494e-mail: [email protected]

“

„Suntem deschiºi oricãreiforme de parteneriat cu instituþiile care pot contribui la o absorbþie cât mai mare a fonduriloreuropene

Liviu Muºat, director Agenþia pentru Dezvoltare Regionalã Sud – Muntenia

CUI NE ADRESÃM?



euROpeanul w w w . m d l p l . r o

proiecte de povestit

Un proiect european pentru 350.000 de argeºeniDoi ani pentru cel mai amplu proiect din RomâniaRecent, la Piteºti, a început deru-larea celui mai amplu proiect dinRomânia finanþat cu fonduri I.S.P.A.nerambursabile. Acesta vizeazã„Reabilitarea staþiei de epurare aapelor uzate, a sistemului decanalizare ºi a reþelei de alimentarecu apã potabilã în municipiul Piteºti,judeþul Argeº, România“. Bugetuliniþial s-a ridicat la o valoare de41.750.000 de euro. La aceastãsumã s-a adãugat o cofinanþare dela Banca Europeanã de peste 10miioane euro, o cofinanþare dinsurse proprii de 994.000 euro, alþi9,4 miioane euro de la bugetul destat ºi un grant I.S.P.A. de 31,3 mi -lioane euro. În aceste condiþii, buge-tul actual al mãsurii I.S.P.A. este de52.207.914,86 milioane de euro

Mircea Sãrãrescu, „Argeºul“ Piteºti

Principalele obiective ale proiectuluiconstau în reabilitarea ºi tehnologizareacamerei de mãsurã debite pe conductelede apã brutã, retehnologizarea sistemuluide preparare ºi dozare a reactivilor detratare, construirea unor decantoare mo -der ne, a unei staþii pentru recuperare aape lor folosite la spãlarea filtrelor, mon -tarea debitmetrelor la conductele de ie -

ºire din Uzina de Apã din Budeasa, do tãride laborator, reabilitarea ºi retehnologi -zarea celor cinci staþii de repompare ºimo dernizarea Uzinei de Apã Budeasa.

În luna mai, la Piteºti, a avut loc cere-monia oficialã de lansare a investiþiei„Reabilitarea staþiei de epurare Piteºti“, încadrul mãsurii I.S.P.A. Proiectul vizeazãsistemul de canalizare ºi reþeaua de ali-mentare cu apã a municipiului Piteºti.Consorþiul italian Construzioni DondiS.P.A. Italia a câºtigat licitaþia internaþio -nalã organizatã pentru acest contract ºi aînceput efectiv lucrãrile în luna august.Ele vor dura pânã în februarie 2010 ºivizeazã, printre altele, extinderea reþeleide canalizare cu 36 de kilometri ºi reabi -litarea a 25 de kilometri de reþele de apã.Calitatea apei uzate epurate este foarteimportantã datoritã faptului cã apa râuluiArgeº este consideratã extrem de sensi-bilã, la 100 de km în aval fiind folositã caapã brutã pentru sistemul de tratare aapei potabile pentru Municipiul Bucureºti.

Necesitãþi asigurate pânãîn 2020

În afara reabilitãrii ºi extinderii reþelei dealimentare cu apã ºi canalizare, vor fireabilitate cele patru staþii zone de dis-tribuþie a apei (Rãzboieni, Smeura, Schi -tului, Zona Industrialã Nord), va fi moder -

nizatã Uzina de Apã Budeasa ºi Staþia deEpurare. De aceastã investiþie vor benefi-cia 350.000 de locuitori din Piteºti, ªte fã -neºti ºi comunele Mãrãcineni, Bascov,Bradu ºi Albota. Lungimea reþelei de ca -na lizare este de 140 de kilometri. Con -structorul responsabil de proiect esteLäckeby Water AB, Suedia - Purac Di vi -sion ºi partenerii E.R.G. Termrom S.A.România ºi Edwards International Group

S.R.L. - România. Supervizarea este asi -gu ratã de consorþiul danez Grontmij CarlBro a/s.

Uzina de Tratare Budeasa va fi reabili-tatã pentru a asigura necesarul de apã înanul 2020. Vor fi asigurate elemente pre-cum calitatea superioarã a apei, presiu -nea constantã graþie modernului sistemde supraveghere S.C.A.D.A. ºi preþurimai mici pentru populaþie. Costul proiec-

tului de reabilitare a Uzinei de Apã ºi astaþiilor de pompare se ridicã la valoareade 8.400.000 euro. În ceea ce priveºteco lectarea apelor reziduale, mãsura pre -vede extinderea reþelei de canalizare pe olungime de 35 km ºi construirea a nouãstaþii de repompare. În prima parte a exe-cuþiei, se lucreazã deja la reabilitarea sis-temelor de conducte de pe strãzile princi-pale ale municipiului, pentru a reduceneplãcerile provocate în trafic.

Echipamente cu ultrasunete pentrudetectarea fisurilor din conducte

Experþii de la S.C. Apã Canal 2000S.A., societatea distribuitoare care a re u -ºit sã acceseze acest proiect, cu sprijinulprimarului Tudor Pendiuc, beneficiazã ºide o unitate mobilã de detectare a pier de -ri lor de apã din reþea, cu mijloace acusti -ce ºi electronice. Cu ajutorul acestui pro -ce deu modern se pot localiza cu o maimare precizie zonele din conducte undeapar fisuri, reducându-se astfel timpul deintervenþie, dar ºi pierderile. Vehicululspecial destinat pentru aceastã operaþi-une este prevãzut cu echipamente de de -tec tare cu ultrasunete a pierderilor din re -þea ºi cu echipamente de citire ºi ana li -zare a datelor.

Jekh projèkto evroputno350.000 argesanurenqeNa but vràma palpale, and-o Piteşti astardas okeripen le maj bare projektosqo andar iRomania, lovença katar e fòndura I.S.P.A. Adavadikhel „O laćharipen le staciaqo kaj śuzarel peso bilaćho pani, le sistemosqo katar thavdel oćhudino pani thaj le drakhinaqo le paněsqi laćhopiipnasqe and-o fòro Piteşti, andar o źudècoArgeş”. E anglune love le projektosqe sas41.750.000 euro. Paś-adala love maj avile 10miliònja euro katar i Evroputni Bànka, 994.000euro andar pesqere xaninga thaj jekh gràntoI.S.P.A. 31,3 milioněnqo euro. Ajakha, eakanutne love le masuraqere I.S.P.A. si52.209.914, 86 miliònja euro

Mircea Sãrãrescu, “Argeşul” Piteşti

Duj berśa vaś o maj baro projèkto andar i RomâniaE śerutne resa le projektosqere si o laćharipen thaj

i texnologizàcia le kameraqere kaj sikavel sode pani

nakhel andar ol kondùkte le panesqere, o texno lo -gikano nevǎripen le sistemosqoro kaj keren pes thajalosaren pes e reaktìvura tretipnasqe, o keripe’nesave neve dekantorěnqoro, jekhe staciaqo vaś okidipen le paněsqoro saveça thoven pes ol fìltrura, ochiipen le aparatěnqo kaj dikhen sode pani nakhel k-ol kondùkte kaj den avri k-i Paněsqi Fàbrika Bu -deasa, o tinipen butěnqoro tebutne and-o laboratòri,o laćharipen thaj o texnologikano nevǎripen le panзestacienqo katar paledel pes pani thaj o nevǎripen lePaněsqi Fàbrikaqo Budeasa. And-o ćhon maj, k-o Pi -teşti, kerda pes o oficiàlo puteripen le investiciaqo „Olaćharipen le staciaqo vaś o śuźaripen le paněsqoroPiteşti”, and-i masùra I.S.P.A. O projèkto dikhel osistèmo le ćhudine paněsqo thaj le paněsqo laćhopiipnasqe and-o foro Piteşti. O italianìtiko khetanipenConstruzioni Dondi S.P.A. viзavdas o maśkarthemut-no bikinipen kerdo vaś adava kontràkto, thaj astardapes butjatar and-o avgusto. I buti si te ovel kerdi зiand-o 2010 thaj lel and-o dikhipen, maśkar aver kola,o buxlaripen le drakhinaqo le ćhudine paněsqi 36ekm-ença thaj o laćharipen 25e km-enqo drakhinenqopaněsqere. I kalitèta le bilaćhe paněsqi kaj si śuźar-do si but importànto, anda’ kodo kaj o pani le lenǎqoArgeş si dikhlo sar but sensìbilo, k-e 100 km karingtele vov si lilo sar pani trebutno k-o sistèmo vaś o tre-timos le paněsqoo laćho piipnasqe vaś o Bucureşti.

Trubuipnata laćharde зi and-o 2020Khetanes le laćharipnaça thaj buxlaripnça le

drakhinaqere vaś o laćho pani thaj o ćhudino pani, site oven laćharde ol śtar stàcie zòne katar del pespani (Războieni, Smeura, Schitului, Zona Industrială

Nord), si te ovel nevǎrdi i Paněsqi Fàbrika Budeasathaj i Śuźaripnasqi Stàcia. Adaja investìcia si 350.000manuśenqe andar o Piteşti, Ştefăneşti thaj andar egava Mărăcineni, Bascov, Bradu thaj Albota. Le dra -k hi nan le ćhudine paněsqi si la’ 140 km. Res pon -sabilo le projektostar si Läckeby Water AB, Śvèdo -Purac Division thaj ol partenèra E.R.G. Termrom S.A.România thaj Edwards International Group S.R.L. -România. O opraldikhipen kerel les o danikanokhetanipen Grontmij Carl Bro a/s. I TretipnasqiFàbrika Budeasa si te ovel laćhardi kaśte del o tre-butno pani and-o 2020. Anena pes elemèntura sar sijekh maj laćhi kaliteta le paněsqi, konstànto zor lepaněsqi nais le modernone sistemosqe opraldikhip-nasqo S.C.A.D.A., thaj love maj tikne potĭnde lemanuśendar. O love kaj si te oven thode and-o pro-jèkto vaś o laćharipen le Fabrikaqo Paněsqi thaj lestacienqo katar paledel pes pani si 8.400.000 euro.Dikhindoj o kidipen le bilaćhe paněsqo, i masùrakamel te buxlarel i drakhin katar thavdel adava pani35e km-ença thaj te kerel 9 stàcie save paleden pani.

And-i angluni rig le keripnasqi, aba kerel pes buti k-olaćharipen le konduktenqo katar e maj bare droma leforosqere, kaśte tiknon e bilaćhimata kerde k-o phiri -pen and-o trafiko.

Ekipamènto ultrasonença vaś oarakhipen le tikne-pharavimatenqoandar ol kondùkte

Le eksperturen katar S.C. Apă Canal 2000 S.A.,kompanìa savi puterdas drom adale projektoste, aźu-tipnaça katar o primàri Tudor Pendiuc, si len vi jekhphirutno vurdon kaśte arakhel pes o paněsqo xas-aripen andar i drakhin, akustikane thaj elektronikanemetodença. Adale modèrnone metodaça daśtiarakhen pes maj śukar e thana andar andar kondùk-te kaj si pharavimata, thaj kadja tiknǒl i vrama le inter-venciaqi, thaj vi e xasaripnata. E speciàlo vurdonessavi kerel adaja buti si les ekipamèntura arakhip-nasqe ultrasoněnça vaś e xasaripnata andar idrakhin thaj ekipamèntura vaś o dikhipen thaj i anal-iza le datenqere.

`

6



F o n d u r i l e e u r o p e n e p e î n ţ e l e s u l t ă u w w w . m d l p l . r o

7proiecte de povestit

Le-a ajuns cuþitul la osProducãtorii de carne de pui din Cãlãraºi nu mai vor sã fie la cheremulpatronilor de abatoareDan Toneanu

Un grup de producãtori de carne de pui din Cã lã -raºi s-a sãturat de preþul mult prea mic pe care-l pri -mesc de la abatoarele din þarã pentru puii livraþi în viuºi s-au hotãrât sã-ºi facã propriul abator. Investiþia serealizeazã printr-un proiect SAPARD, în valoare de6,2 milioane de euro. Utilajele care vor forma flu xultehnologic prelucreazã 4.000 de pui pe orã/schimb.Spaþiul construit, însã, este dimensionat pen tru12.000 de pui/orã, ceea ce este destul de mult.

Prin aceastã investiþie, Cãlãraºiul va deveni unimportant centru de abatorizare a puilor, dupã ce afost declarat drept judeþul care realizeazã cea maimare producþie de carne de pui din þarã. Abatorul dincomuna Dragalina va fi de categoria A, încadrare încare mai sunt cuprinse foarte puþine societãþi dinEuropa.

Abatorul s-a construit din necesitate

Societatea Euroavi a fost creatã pentru a rãspundeunei necesitãþi resimþite de firmele care ocupã an dean primele trei poziþii în clasamentul întocmit deCamera de Comerþ, Industrie ºi Agriculturã Cãlãraºi,la capitolul Întreprinderi mici ºi mijlocii. Puiu Ilisei,administratorul societãþii Prima Nova, opina cã: „Exis -tã un monopol pe aceastã activitate de abatorizare ºitrebuie sã se accepte condiþii care te duc la faliment.Unul dintre patronii de abator mi-a spus, cu câtevaore înainte sã plec cu maºina spre abatorul lui, cãnu-mi mai dã 35.000 de lei/kg, ci 27.000 lei. ªtia cãnu am ce sã fac cu puii ºi trebuie sã-i abatorizez.Preþul pe care mi l-a dat era sub preþul de producþie.Nu am avut de ales. Am cãutat alte colaborãri. Astfelam ajuns sã tãiem puii la abatorul de la Ianca, la celde la Crevedia... pe unde am putut. Am ajuns ºi laCraiova, ºi la Vaslui... chiar ºi la Iaºi. Am trãit unmoment în care chiar nu am avut unde sã tai puii“,spune Puiu Ilisei.

Un proiect de 6,2 milioane deeuro a ajuns la 8 milioane

Pentru Proiectul SAPARD „Construire abator depãsãri în conformitate cu cerinþele UE“ în sat Drajna,judeþul Cãlãraºi, s-au implicat mai multe persoanedin cadrul societãþilor Prima Nova, Avicola DragoºVodã, Avicola Ciocãneºti ºi AF Vãduva. Valoareaproiectului este de 6,2 milioane de euro, dar dupãactualizarea proiectului s-a ajuns la concluzia cãinvestiþia va costa 8 milioane. Lucrãrile au demarat în

iulie 2007 ºi vor trebui finalizate în 28 noiembrie2008. În momentul de faþã sunt în întârziere de oa re -ce primul constructor ales de cãtre Euroavi s-a do ve -dit neserios.

Proiectele nu se opresc aiciDupã finalizarea abatorului de la Dragalina, iniþia-

torii proiectului se gândesc la un sistem de distribuþiepropriu în care sã se vândã marca înregistratã: Puide Bãrãgan. Ion Dochiþa, administratorul societãþii

Avi cola Dragoº Vodã, partener în acest proiect, spu -ne cã vor înfiinþa încã 30 de magazine pe lângã celepe care le deþine societatea. Acestea vor fi situate cupreponderenþã în partea de sud, sud-est a României.„Ne este uºor sã ajungem la Constanþa sau laBucureºti, pe autostradã, la Buzãu, Brãila ºi Galaþi,prin Slobozia, sau în Teleorman, prin Cãlãraºi ºiGiurgiu”, este de pãrere inginerul Dochiþa.

Pe lista de investiþii mai sunt trecute, pentru anul2009, o secþie de procesare carne de pui, iar pentrupe rioada 2009 - 2010 o fabricã de fãinã proteicã.

EUROAVI va depãºi 10 milioanede pui pe serie

Grupul de producãtori din Cãlãraºi îºi va dubla pro-ducþia în urmãtorii doi ani. Avicola Dragoº Vodã areîn momentul de faþã 3 ferme în care creºte 350.000de pui/serie. Prima Nova are 3 ferme cu 500.000 depui/serie, Avicola Ciocãneºti a ajuns la 300.000 depui/serie. În total sunt 6,1 milioane de pui pe an. DarAF Vãduva va obþine prima producþie în scurt timp,Avicola Dragoº Vodã are în derulare alte proiectepentru alte ferme de pui ºi a achiziþionat în comunaDorobanþu, judeþul Cãlãraºi, încã o fermã, iar AvicolaCiocãneºti a cumpãrat în Slobozia 24 de hale undeva produce peste 8 milioane de pui într-un an.

Dintre cei enumeraþi, doar Prima Nova a mai avutun proiect cu finanþare din partea UE, în valoare de375.000 de euro, în 2006. Puiu Ilisei spune cã i-aufost de mare ajutor banii pentru achiziþia echipa-mentelor. Ceilalþi producãtori s-au dezvoltat doar cuajutorul creditelor bancare.

Prin realizarea investiþiilor propuse de cãtre grupulde producãtori EUROAVI, judeþul Cãlãraºi îºi va con -so lida poziþia de lider în producþia de carne de pui. Pro -ducãtorii spun cã vom sesiza calitatea produselor carese vor fabrica sub marca „Pui de Bãrãgan” prin simplulfapt cã, din prima zi ºi pânã la tãiere, puii sunt asistaþide tehnicã de ultimã generaþie. Linia tehnologi cã dinabator este prima de acest fel vândutã în Europa.

Дан Тоняну

Група на производители на пилешкомесо от Калараш им е омръзнало отни зките цени, на които им приемат кла -ниците от страната живите пилета и сарешили да си направят собствена пти -цекланица. Инвестицията се осъ щес -твява по проект в рамките на SAPARDза сума от 6, 2 милиона евро. Оборуд -ването, което се използва за техноло ги -ческия процес обработва 4000 пилетаза час/смяна. Постро е ното помещениеобаче е предвиден за 12.000 пилета вчас, което е доста много.

Чрез тази инвестиция Кълъраш щестане значителен център за птице кла -ници, след като беше обявен окръг,който осъществява най-голямото про -изводство на пилета в страната. Пти -цекланицата от община Драгалина щебъде от категория А, към която спадатсъвсем малко дружества в Европа.

Птицекланицата бешепостроена по необходимост

Дружеството Евроави беше създа -дено за да посрещне една потребностна фирми, които заемат години наредпървите три позиции в класацията,

предвидена от Търговската палата,Про мишленост и Селско стопанство вКалараш, в отдела „Малки и среднипредприятия”. Пуйу Илисей, ръко во ди -телят на дружеството Прима Нова,споделя: „ Съществува монопол в тазидейност по птицеклането и си при ну -ден да приемаш условия, които те до -карват до фалит. Единият от шефо ветена птицекланиците ми казва, няколкочаса преди да тръгна с колата към пти -цекланицата му, че не ми дава 35.000леи за килограм, а 27.000. Знаеше, ченяма какво да направя с пилетата, итрябва да ги заколя. Цената, която миналожи, е под себестойността на про -дукцията. Нямах друг избор. След товапотърсих и други възможности. Потакъв начин стигнахме до ситуациятада колим пилетата в птицекланицитеот Янка, Креведя... където можехме.Стигнахме и в Крайова, и във Васлуй,чак в Яш. Преживяхме и един период,когато въобще нямахме къде да колимпилетата” , казва Пуйу Илисей.

Проектът на стойност 6,2милиона евро стигна до 8

В Проекта САПАРД „Построяване наптицекланица в съответствие с изи -

скванията на ЕС” в село Дражна, окръгКълъраш се включиха доста дру -жества: Прима Нова, Авикола ДрагошВода, Авикола Чокънещи и АФ Въдува.Стойността на проекта е 6, 2 милионаевро, но след актуализирането на про -екта се стигна до извода че ин вес -тицията ще струва 8 милиона евро.Работата е започната през юли 2007година и би трябвало да завърши на 28ноември 2008. В настоящия моментсме в закъснение тъй като първитестроители, избрани от Евроави сеоказаха несериозни.

Проектите не спират дотукСлед завършването на птицек ла ни -

цата от Драгалина, инициаторите напроекта мислят за система за собстве -на дистрибуция, с регистрарана марка:Пилета от Бъръган. Ион Докицъ, ръко -водителят на дружеството АвиколаДрагош Водъ, партньор в този проект,казва че ще създаде още 30 магазина,освен тези, с които разполага дружест -вото. Това ще бъде бъде ситуацията вюж ната и юго-източната част наРумъния. „На нас ни е лесно да сти -гнем до Констанца и в Букурещ, поавтострадата, в Бузеу, Бръила и Галац,

до Слобозия или в Телеорман, вКълъраш и Джурджу” – счита инженерДокицъ. В списъка на инвестициите савключени за 2009 година линия заобработване на пилешко месо, а запериода 2009 – 2010 фабрика запротеиново брашно.

Евроави ще надхвърли 10милиона пилета за серия

Групата на производители от Кълъ -раш ще удвои продукцията през след -ващите две години. Авикола ДрагошВодъ в момента има 3 ферми в коитосе отглеждат 350.000 пилета за серия.Прима Нова има 3 ферми с 500.000пилета за серия, Авикола Чокънещистигна до 300.000 пилета за серия.Това са общо 6,1 милиона пилета годи -шно. А АФ Въдува ще получи първата

продукция в скоро време, АвиколаДрагош Водъ има намерение другипроекти за други птицеферми и санаправили в комуна Доробанцу, окръгКълъраш, още една фирма, а АвиколаЧокънещи е купила в Слобозия 24корпуса, в които ще произвежда над 8милиона пилета годишно.

От изброените само Прима Новаимаше проект финансиран от ЕС, настойност 375.000 евро, през 2006. ПуйуИлисей казва че паричната помощ сеоказа много навременна за изплаща -нето на оборудването. Останалитепроизводители се развиваха само спомощта на банкови кредити.

Реализирането на инвестициите,пре дложени от групата производителиЕврави, окръг Кълъраш ще засилипозициите на водещи в производст -вото на пилешко месо. Производи те -лите казват, че ще бъде повишенокачеството на продуктите, които щебъдат произвеждани с марката Пилетаот Бъръган поради простия факт, че отпървия ден и до заколването, пилетатаса отглеждани с помощта най-модер -ното оборудване. Птицеклани цата епъ рвата от този тип линии, продаденив Европа.

Ножът е опрялдо кокалаПроизводителите на пилешко месо от Калараш не искат повече да бъдат жертви на обир от странана шефовете на птицекланици

8 Black Black 8

8 Black Black 8

8


lumea, uniunea ºi noi

Luminiþa P. venise de la serviciu.Stãtea deja de o jumãtate de orã pecanapeaua din sufragerie. Privirea îialunecã pe un ziar mai vechi, uitatîmpreunã cu alte facturi sub mãsuþade lângã canapea. „Mâncãm cartoficu genã de ghiocel!“ (Luminiþazâmbi: Sper sã nu înfloresc la primãvarã!) „Frankenfood pe masanoastrã!“. Citea un numãr mai vechidin Libertatea. Ca de obicei, bombepeste bombe, cã altfel ziarul nu s-arvinde. Una dintre ele, OMG-urile.Ce-or fi alea?

Grigore Vîrsta

Organismele modificate genetic auapãrut la începutul anilor ’90, în StateleUnite, relativ neobservate de opinia publi-cã. Toþi credeau cã este doar o joacã aamericanilor. Joaca a iscat, însã, nu nu-mai progres tehnologic ºi rezolvarea unorprobleme serioase, mai ales în agricul-turã, ci ºi dezbateri serioase cu privire laimpactul asupra mediului înconjurãtor.

Ideea specialiºtilor era sã copieze,într-un timp mult mai scurt, ceea ce natu-ra face de milioane de ani, iar omul doarde vreo zece mii de ani încoace. Adicã sãselecteze ce e mai bun. Aºa au apãrutsoiuri de plante din ce în ce mai perfor-mante ºi animale din ce în ce mai produc-tive. Specialiºtii s-au gândit sã scurtezedurata de obþinere a celui mai bun individ,de la câteva zeci de generaþii, la doaruna. S-au creat soiuri de plante rezistentela dãunãtori sau la erbicide. Principaleleplante ale cãror performanþe au fost îm-bunãtãþite au fost, evident, cele mai culti-vate, dar nu lipsesc de pe listã legume,fructe tropicale sau lucerna. Nici banane-le nu au fost uitate, mai ales cã, din pãca-te, varietatea naturalã a acestora va dis-pãrea în curând din cauza unui virus mor-tal, depistat prin anii ‘60. Dar nu desprebanane va fi vorba, ci despre plante maiapropiate de sufletul nostru, al europe-nilor.

Cei direct interesaþi au sesizat imediatoportunitatea folosirii plantelor modificategenetic. Miza este foarte mare: de exem-plu, pentru soia cea rezistentã la glifosat,un erbicid total, sporul de producþie estede peste 30% faþã de varianta convenþio-nalã. De ce soia e datã exemplu? Pentru

cã ea constituie baza de furajare pentruorice zootehnie performantã. Pare o pros-tie sã înlocuieºti un conþinut de proteinãde aproximativ 32-36% cu cel de la lacocenii de porumb, care nu atinge nici 4procente.

Cine îºi închipuie cã în celelalte þãri sefoloseºte altceva, sau cã performanþa zo-otehniei daneze se bazeazã pe paie ude,greºeºte amarnic. Conform statisticilor, în2007, micii fermieri din toatã lumea auoptat pentru a cultiva aproximativ 11 mili-oane de hectare cu plante modificate ge-netic, în dorinþa de a-ºi stabiliza veniturile.

Mai ales cei din statele în curs de dez-voltare, din Asia ºi America de Sud.

Nici europenii nu s-au lãsat mai prejosºi s-au apucat ºi ei de cercetare în dome-niu. Mai multe companii s-au lansat înprinderea americanilor din urmã. Se pareînsã cã nu au reuºit, cel puþin pânã acum.S-a gãsit însã o altã metodã, zice-se decompetiþie. S-a instituit un moratoriu depatru ani, între 1999 ºi 2003, în care peteritoriul Uniunii Europene nu se cultivãplante modificate genetic. Explicaþia ve-nea de la organizaþiile neguvernamen-tale, care doreau o verificare la sânge aimpactului asupra mediului înconjurãtor.Apropos de moratoriu, autoritãþile ameri-cane au fost primele care au fãcut acestpas, imediat dupã obþinerea plantelor.Timp de un an de zile ele au testat, atât în

condiþii de laborator, cât ºi de câmp, în cemãsurã OMG-urile sunt periculoase pen-tru mediu. De abia dupã aceea au permisproducerea ºi cultivarea acestora pe teri-toriul nord-american. De îndatã ce Depar-tamentul pentru agriculturã a spus cã e„ok“, fermerii americani au început sã cul-tive. Beneficiile au fost imediate. Producþiistabile, mai ridicate decât în cazul celorconvenþionale, cheltuieli cu producþia maimici, venituri mai mari. Modelul a fost pre-luat rapid ºi de alþi þãrani de pe alte conti-nente.

În Europa, de exemplu, fermierii spa-

nioli au început sã cultive porumb rezis-tent la dãunãtori încã din 1998, de di-nainte de moratoriu. Chiar ºi în timpulacestuia, ei au obþinut derogare de la Co-misia Europeanã ºi au cultivat în conti-nuare porumb Bt. Motivul era cã, într-ade-vãr, în anumite zone ale Spaniei, ataculdãunãtorilor asupra culturilor de porumbera sever.

În alte state europene organizaþiile ne-guvernamentale au fost mai puternice ºiau reuºit sã convingã autoritãþile sau opi-nia publicã de „pericolul“ reprezentat deplantele cãrora li s-a atribuit o imagine deFrankenstein. Pe alte meridiane, deciziilenu au fost luate pe bazã emoþionalã, ciefectiv economicã. Rezolvã OMG-urileproblemele actuale? Dacã da, la treabã!Cam aºa ar putea fi sintetizate deciziileArgentinei, Chinei, Indiei sau ale altor þãricare, în total, acumuleazã astãzi peste114 milioane de hectare cultivate cu di-ferite varietãþi de plante modificate gene-tic. La nivelul Uniunii Europene, doar optstate au avut „curajul“ de a cultiva cerealemodificate genetic, importate, pe supra-feþe mici. Absurdul este dat de situaþia încare Uniunea Europeanã importã anualzeci de milioane tone de furaje modificategenetic, dar nu permite cultivarea acesto-ra pe teritoriul sãu.

Studii acumulate pe durata celor zeceani de cultivare neîntreruptã a porumbuluimodificat genetic în Spania aratã cã im-pactul acestuia asupra mediului esteminim.

Nu au apãrut varietãþi noi, necontrolate,de porumb, nu s-au înregistrat reacþii ad-verse la animalele consumatoare de fu-raj, nu au murit mai multe insecte decâtcele care, într-adevãr, atacau culturile. Lafel se întâmplã ºi la cartoful rezistent lagândacul de Colorado. Ambele fiind origi-nare de pe continentul american, nu aucum sã-ºi amestece genele cu vreo plan-tã europeanã ºi sã dea naºtere la cineºtie ce grozãvie demnã de vreun film de

Hollywood. La fel ºi cu soia, originarã dinAsia.

Dacã tot e vorba despre soia modificatãgenetic, asupra acesteia au fost fãcuteaproximativ 2000 (douã mii, n. red.) deteste ºtiinþifice de-a lungul celor 12 ani decând a fost conceputã. Nici unul dintreacestea nu a demonstrat vreun pericolpentru mediu, animale sau om.

În România, soia modificatã a primitaprobare de cultivare în 2000 ºi a fost in-terzisã la 1 ianuarie 2007, o datã cu ade-

rarea la Uniunea Europeanã. Pe teritoriulacesteia din urmã nu este voie sã cultivisoia modificatã genetic. Este voie doar sãse importe. Ca atare, fermierii români,care ajunseserã la o suprafaþã de vreosutã de mii de hectare în cei ºase ani delibertate, au fost obligaþi sã se orientezespre alte culturi. De ce nu au încercat ºialte þãri europene sã cultive soia? Pentrucã nicio þarã europeanã nu are condiþiileclimatice ale României, ideale pentru cul-tura plantei asiatice.

Pentru moment, cultivarea OMG-urilormai trece printr-o crizã generatã de ecolo-giºti: încercarea de interzicere a uniculuisoi de porumb modificat genetic, produsde o companie americanã, aprobat sprecultivare în Uniunea Europeanã. Ecolo-giºtii spun cã ar trebui sã fie interzisã cul-tivarea pânã la evaluarea impactuluiacesteia asupra mediului. De parcã, pânãîn acest moment, hibridul nu ar fi fostevaluat de instituþiile abilitate în domeniu.De câteva ori de-a lungul acestei perioa-de, EFSA, Autoritatea Europeanã pentruSiguranþa Alimentelor, ºi-a exprimat acor-dul pentru cultivarea porumbului respectivpe întreg teritoriul uniunii.

Dincolo de acest fapt, o companieeuropeanã, Syngenta, este foarte aproa-pe acum de a obþine aprobare pentru ovarietate de porumb modificat genetic.Acesta este rezistent la alt dãunãtor pre-zent pe continentul european, Ostrinianubilalis, sau sfredelitorul european al tul-pinilor, pre numele lui românesc. Practic,acest soi de porumb este primul con-curent serios al celui oferit de americani.Deja disputele vocale ºi larg mediatizateîncep sã arate a competiþie pur econo-micã.

Luminiþa împãtureºte ziarul ºi, împre-unã cu alte facturi vechi, dar plãtite, um-ple o pungã de plastic. Nu se îndurã sã learunce. O sã le ducã la þarã. Bunicii o sã-ºi aprindã focul cu ele.

23 de state din întreaga lume cultivã plante modificate genetic pe o suprafaþãtotalã de 114,3 milioane de hectare;

Printre plantele modificate genetic se numãrã: porumbul, soia, bumbacul,rapiþa, tomatele, câteva flori, Papaya sau ardeiul gras;

Cea mai mare suprafaþã o cultivã Statele Unite: 57,7 milioane hectare;Numãrul 2 pe listã: Argentina, cu peste 19 milioane de hectare;Urmeazã Brazilia, cu 15 milioane de hectare cultivate;India este pe locul 5, urmatã de China;România este una dintre cele 8 þãri europene care cultivã porumb modificat

genetic pe o suprafaþã de 350 de hectare în 2008.

EUROSTAT SPUNE... DESPRE OMG

Se spune despre plantele modifi-cate genetic cã pot genera reacþiialergogene acute la oameni.Se spune cã plantele modificate ge-netic nu contribuie la reducereaglobalã a sãrãciei ºi foametei, pen-tru cã în þãrile slab dezvoltate pro-blema nu ar fi lipsa hranei, ci deºer-tificarea, proasta distribuþie, despã-duririle.Se spune despre plantele modifi-cate genetic cã nu ar contribui nicila combaterea efectelor schimbã-rilor climatice ºi la reducerea emisi-ilor de bioxid de carbon în atmosfe-rã pentru cã suprafaþa ocupatã deacestea la nivel mondial nu estesemnificativã.Se spune cã, deºi plantele modifi-cate genetic reprezintã o sursã ex-celentã de materie primã pentruobþinerea de biocombustibili, eleconcureazã cu culturile comestibi-le, ale cãror suprafeþe s-ar puteadiminua.Se spune cã plantele modificate ge-netic pot reprezenta o sursã decontaminare pentru celelalte plan-te aflate în apropiere, existând ris-cul de apariþie a noi plante, cu rezis-tenþã mare la erbicide.

CINCI ARGUMENTE ÎMPOTRIVA OMG

Organismele modificategenetic: o cursã tehnologicã?

Foto: europa.eu

Foto: europa.eu




9consultant de afaceri

Dicþionar de „bruxellezã“Gabriela Baciu

Valoarea totalã a proiectului – suma cheltuielilor eligibile ºi neeligibile dincadrul unui proiect. Este de menþionat cã numai cheltuielile eligibile sunt cofi-nanþate din fondurile europene, cele neeligibile fiind suportate în proporþie de100% de cãtre beneficiar.

Contribuþia în naturã – în anumite situaþii, clar specificate în Ghidul Solici-tantului, se permite ca suma aferentã cofinanþãrii cu care trebuie sã contribuie be-neficiarul sã fie formatã parþial sau total din cuantificarea în bani a unor pro-duse/servicii/lucrãri care aparþin beneficiarului. Pot fi cuantificate ºi luate în calculdrept contribuþie în naturã: munca depusã de membrii echipei de proiect, contra-valoarea consumabilelor utilizate în proiect, contravaloarea cheltuielilor adminis-trative etc.

Cerere de rambursare – formular standard pus la dispoziþie de cãtre finanþa-tor, care se completeazã de cãtre beneficiar cu date privind: cheltuielile eligibilerealizate în perioada de referinþã, situaþia plãþilor efectuate, suma pentru caresolicitã rambursarea, precum ºi o listã de enexe cuprinzând raportul de progrestehnic ºi documente justificative de platã.

Raport privind progresul proiectului – formular standard pus la dispozi-þie de finanþator care se completeazã de beneficiar cu date privind: stadiul imple-mentãrii proiectului, rezultatele obþinute pânã la momentul raportãrii ºi rezultateleaºteptate în continuare, probleme identificate la nivelul proiectului, modificãriesenþiale faþã de ceea ce s-a stabilit în contract, operate deja sau previzionate ase realiza, stadiul la care se aflã achiziþiile publice, gradul de îndeplinire a indicato-rilor stabiliþi prin proiect, precum ºi recomandãri pentru perioada urmãtoare pen-tru preîntâmpinarea eventualelor deficienþe.

Documentele justificative de platã – documente contabile aferente chel-tuielilor efectuate în cadrul proiectului, emise conform legislaþiei în vigoare, cumsunt: facturi, extrase de cont, ordine de platã, centralizatoare de lucrãri, procese-verbale pe faze determinante etc.

Piaþa tipografiei este riscantã. Îþitrebuie curaj sã investeºti. Înmajoritatea cazurilor, hârtia esteadusã din import, iar costurile„ingredientelor“ sunt ameþitoare.Asta nu e tot: produsul finit trebuie vândut ieftin, pentru cãputerea de cumpãrare este micã.În consecinþã, profitul e câtflacãra aragazului de pe vremuri,uneori se merge în pierdere. Îþiies peri albi pânã se amortizeazãinvestiþia

George Ionescu, Rãzvan Buzatu

Este ºi cazul firmei SC TIPOGRA-FIE SRL, cu peste 500 de angajaþi, cuactivitãþi de producþie tipograficã, alcãrei director general vrea sã extindãºi sã diversifice capacitatea de produc-þie. Firma are sediul în regiunea Bucu-reºti-Ilfov ºi deþine un punct de lucru cuproducþie tipograficã într-o comunã dinjudeþul Dolj, cu un teren aferent deaprox. 8.000 de metri pãtraþi. Pe acestteren, patronii doresc construirea uneihale în care sã producã o gamã diver-sificatã de produse tipografice ºi sãachiziþioneze echipamente ºi utilajepentru aceste activitãþi. Toate asteadin bani europeni.

O astfel de investiþie se încadreazãla Operaþiunea „Sprijin pentru consoli-darea ºi modernizarea sectorului pro-ductiv prin investiþii tangibile ºi intangi-bile pentru întreprinderile mari“ din ca-drul Programul Operaþional SectorialCreºterea Competitivitãþii Economice(POS CCE), Domeniul major de inter-venþie 1.1 – Investiþii productive ºi pre-gãtirea pentru competiþia pe piaþã a în-treprinderilor, în special a IMM-urilor,Axa Prioritarã 1 – Un sistem inovativ ºiecoeficient de producþie.

Pentru a fi eligibil, solicitantul trebuiesã fie întreprindere mare (peste 250 de angajaþi sau o cifrã de afacerianualã netã de peste 50 de milioa-ne de euro, sã deþinã active totale

care depãºesc 43 de milioane deeuro).

Valoarea maximã a finanþãrii acor-date pentru un proiect este de 18,5 mi-lioane lei. Proiectul poate primi finan-þare europeanã de pânã la 40% dintotalul cheltuielilor eligibile, restul de60% fiind suportaþi de beneficiar subformã de co-finanþare. Pentru un astfelde proiect, sunt rambursate doar chel-tuielile eligibile efectuate dupã semna-rea contractului de finanþare. Con-strucþia halei nu trebuie sã depãºeas-cã 50% din totalul cheltuielilor eligibile,iar cheltuielile pentru achiziþia de te-ren, pentru a fi considerate eligibile, nutrebuie sã depãºeascã 10% din totalulcheltuielilor eligibile ale proiectului.

Durata proiectului nu poate sã depã-ºeascã 3 ani de la data semnãrii con-tractului de finanþare. Activitãþile dinproiect trebuie sã fie cuprinse într-unsingur cod CAEN, excepþie fãcândproiectele care implicã un întreg fluxtehnologic.

Odatã întocmit, proiectul se depunela sediul Autoritãþii de Managementpentru Programul Operaþional Secto-rial „Creºterea Competitivitãþii Econo-mice“, respectiv la Ministerul Econo-miei ºi Finanþelor, pânã la data de 14octombrie 2008. Dacã este acceptatpentru finanþare, se va semna contrac-tul între beneficiar ºi Autoritatea deManagement.

George Ionescu

Rememorând ultimii 18 ani de învãþã-mânt românesc, nu putem rãmâne decâtcu o singurã concluzie: întreg învãþãmân-tul, pornind de la grãdiniþã pânã la facul-tate, se aflã într-o continuã schimbare, o(re)adaptare la cerinþele globale moder-ne. An de an se concep noi ºi noi meto-dologii de susþinere a examenelor, semodificã programele de studiu sau seschimbã complet planurile de învãþã-mânt. Copiii ºi pãrinþii, deopotrivã, suntbulversaþi, totul fãcându-se în numelearmonizãrii învãþãmântului românesc cucerinþele moderne ale învãþãmântuluieuropean, cuprinse în Strategia Lisabonasau Runda Bologna.

Atingerea obiectivelor Strategiei Lisa-bona este posibilã doar în condiþiile exis-tenþei unei forþe de muncã înalt calificateºi adaptabile, capabilã sã utilizeze, înmod eficient, cunoºtinþele ºi noile tehno-logii existente. Astfel pot fi accesate fon-duri europene prin intermediul Programu-lui Operaþional Sectorial Dezvoltarea Re-surselor Umane (POSDRU). Aceastãprioritate îºi propune sã contribuie la reali-zarea obiectivelor Lisabona prin restruc-turarea ºi îmbunãtãþirea sistemelor deeducaþie ºi formare. Dintre cele ºapte axeprioritare, ne vom rezuma la Axa priori-tarã 1 – „Educaþia ºi formarea profesiona-lã în sprijinul creºterii economice ºi dez-voltãrii societãþii bazate pe cunoaºtere“,prin care se urmãreºte dezvoltarea ºi mo-dernizarea sistemelor de educaþie ºi for-mare profesionalã iniþialã ºi continuã, învederea unei mai bune adaptãri la ne-voile în permanentã schimbare ºi la

evoluþiile rapide din economie ºi soci-etate.

Mai mult, dacã luãm ca exemplu Do-meniul major de intervenþie 1.2 – „Învãþã-mânt superior de calitate“, putem vedeacã sunt sprijinite activitãþile destinaterestructurãrii învãþãmântului superior, învederea asigurãrii calitãþii, adaptãrii pro-gramelor de studii la cerinþele pieþei mun-cii ºi dezvoltãrii mecanismelor de creºte-re a accesului la învãþãmânt superior. Cualte cuvinte, aici regãsim exact acele fon-duri care sunt atât de necesare univer-sitãþilor pentru atingerea obiectivelor Lisa-bona. Beneficiarii eligibili pot accesa fi-nanþãri nerambursabile, fie pentru proiec-te strategice (regãsite sub titulatura „Uni-versitate pentru viitor“), fie sub formã degranturi pentru instituþii de învãþãmânt su-perior (în cazul “Universitãþii pentru piaþamuncii“), cu o alocare totalã de 94 milioa-ne lei. Ce este însã un fapt mult mai im-portant, pentru instituþiile de învãþãmântsuperior, valoarea contribuþiei proprii estede doar 2% din valoarea proiectului pro-pus spre finanþare.

Accesul la finanþare este deschis atâtpentru Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºiTineretului, agenþiile ºi structurile aflateîn coordonarea/subordonarea acestuia,cât ºi pentru instituþiile de învãþãmântsuperior acreditate, publice ºi private,parteneri sociali din învãþãmântul superi-or ºi ONG-urile (fundaþii ºi asociaþii) ceactiveazã în domeniul învãþãmântuluisuperior, inclusiv asociaþiile studenþeºti.Dacã în cazul „Universitãþii pentru viitor“beneficiarii nu pot fi decât MinisterulEducaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului ºiagenþiile din subordine (cu parteneri

din rândul instituþiilor de învãþãmânt ºiONG-urilor), în cazul „Universitãþii pen-tru piaþa muncii“, universitãþile, fundaþiileºi asociaþiile pot beneficia direct definanþare.

În funcþie de prioritãþile interne ale uni-versitãþilor, fondurile obþinute pot fi folo-site pentru dezvoltarea ºi consolidarea departeneriate ºi reþele între universitãþi, uti-lizând comunitatea de afaceri ºi sectorulde cercetare-dezvoltare drept catalizatoral creºterii capacitãþii de rãspuns a învã-þãmântului superior la schimbãrile pro-duse în societate, pentru stimularea com-petitivitãþii economice ºi a inovaþiei ºi pen-tru promovarea educaþiei, competenþelorºi abilitãþilor antreprenoriale ale studen-þilor, în cadrul învãþãmântului superior. Înplus, activitãþile finanþate vor urmãri extin-derea ºi diversificarea oportunitãþilor deînvãþare (spre exemplu, susþinerea învã-þãmântului la distanþã, programe de tipul„blended learning“, sau îmbunãtãþireaserviciilor de documentare ºtiinþificã ºi bi-bliotecã ºi acces la acestea), inclusiv pro-movarea oportunitãþilor de învãþare înspaþiul european.

Cu alte cuvinte, dacã o instituþie de în-vãþãmânt superior acreditatã doreºte sã-ºi dezvolte ºi sã implementeze un sis-tem de asigurare a calitãþii, trebuie sã ºtiecã poate accesa fonduri nerambursabilepentru proiecte cu o duratã cuprinsã între6 luni ºi 2 ani prin care se urmãreºte ela-borarea, actualizarea, revizuirea, testa-rea, implementarea ºi transpunerea me-todologiilor, instrumentelor, procedurilorºi mecanismelor de asigurare ºi manage-ment al calitãþii, la nivelul instituþiei de în-vãþãmânt superior sau pentru dezvolta-rea, actualizarea ºi managementul baze-lor de date în vederea asigurãrii ºi mana-gementului calitãþii în învãþãmântul supe-rior, inclusiv corelarea ºi conectarea cualte baze de date relevante. Valoarea to-talã a unui astfel de proiect poate fi cu-prinsã între minimum 185.000 lei ºi maxi-mum 1.849.999 lei.

Este bine de ºtiut cã beneficiarul fon-durilor este responsabil pentru manage-mentul proiectului, indiferent dacã depu-ne o cerere de finanþare în parteneriatsau nu, ºi nu trebuie sã acþioneze ca unintermediar. În calitate de beneficiar, esteresponsabil pentru implementarea pro-iectului, iar în echipa de management aproiectului trebuie sã fie incluse numaipersoane angajate în cadrul universitãþii,echipã ce trebuie formatã din cel puþin unmanager de proiect, un responsabil finan-ciar ºi un consilier juridic. În privinþa chel-tuielilor eligibile aferente fiecãrei categoriiºi subcategorii de cheltuieli eligibile, poa-te fi consultat Ordinul comun al MinistruluiMuncii, Familiei ºi Egalitãþii de ºanse ºi alMinistrului Economiei ºi Finanþelor nr.3/185/2008 pentru stabilirea regulilor deeligibilitate ºi a listei cheltuielilor eligibileîn cadrul operaþiunilor finanþate prin POS-DRU 2007-2013.

Sã tipãreºti în Româniape bani europeni!

Universitatea ºi piaþa munciiFoto: europa.eu

10 Black Black 10

10 Black Black 10

ww ww ww .. mm dd ll pp ll .. rr oo

consultant de proiect local10

euROpeanul

Cui mã adresez...

Uºa de la intrare se deschidefoarte greu ºi scârþâie înfiorãtor.Prima impresie: pereþii cad pestetine ºi te loveºte un miros greu deigrasie. Clãdirea în care nu s-ainvestit de ani buni e într-o situ-aþie precarã ºi se degradeazã de lao zi la alta. „Zâmbeºte, mâine va fimai rãu...”, spune Murphy .Paturile au arcurile sãrite ºi stau sãse dezmembreze, bãile suntdezolante. La etaj se ajunge pejos, cu umbrela deasupra capului,pentru cã lifturile nu funcþioneazãºi nimãnui nu-i pasã, iar prinpereþi intrã ploaia... de unde ºibãile inundate. În condiþiile astea,medicii încearcã sã nu ajungãpacienþi în propriile spitale

Dragoº Jaliu

Aceasta ar fi, dusã la extrem, ima-ginea unui spital public sãrac în Româ-nia. Numai pacient sã nu fii... Situaþiaeste alarmantã la nivelul întregii þãri,conform datelor disponibile. Mai exact:

Clãdirile în care funcþioneazã spi-talele nu au autorizaþie de funcþionare.(Regiunea Sud-Vest - 94%, RegiuneaNord-Vest - 86% ºi Vest - 70%).

Clãdirile spitalelor sunt revendi-cate, cele mai multe fiind în RegiuneaVest (16%) ºi cele mai puþine în Sud-Vest (4%). De aici, imposibilitatea de ainvesti în reabilitarea acestora...

Procent mare de clãdiri fãrã evalu-are în caz de cutremur (RegiuneaCentru – 70%.)

Majoritatea spitalelor necesitãreabilitare, fiind mai vechi de 50 sau100 ani. Starea precarã a clãdirilorafecteazã calitatea serviciilor oferite ºisiguranþa pacienþilor spitalizaþi.

Întortocheli birocratice ºi o razã de speranþã

Cele mai multe dintre spitalele dinRomânia sunt publice. Sã ne oprim lasituaþia celor judeþene. În anul 2003,acestea au trecut în patrimoniul consili-ilor judeþene. Cu alte cuvinte, întreþine-rea ºi reabilitarea lor cade în sarcinaautoritãþilor locale. În schimb, coordo-narea resurselor materiale ºi umane serealizeazã la nivelul Ministerului Sãnã-tãþii Publice, iar echipamentele suntachiziþionate din bugetul de stat, subcoordonarea Ministerului Sãnãtãþii. Sãconduci un spital nu este deloc simplu.Finanþarea este ºi ea supusã întorto-chelilor birocratice: serviciile medicale

primesc bani de la casele de sãnãtate,Ministerul Sãnãtãþii finanþeazã pro-gramele de sãnãtate ºi aparatura, iar

clãdirea primeºte fonduri, în principal,din bugetul CJ pentru cheltuielile deîntreþinere, gospodãrire, reparaþii, con-

solidare, extindere ºi modernizare. Însãmodernizarea spitalelor judeþene poatefi fãcutã ºi cu bani de la Uniunea Euro-peanã prin Fondul European de Dez-voltare Regionalã. În perioada 2007-2013, urmãtoarele spitale judeþene vorprimi finanþare prin POR... „Zâmbeºte,mâine va fi mai bine“, ar reformulaMurphy...

Ce zice planul– POS Mediu

Programul Operaþional Sectorial Mediu(POS Mediu) este unul din cele ºapteprograme operaþionale care contribuie laimplementarea prioritãþii 3 a PlanuluiNaþional de Dezvoltare 2007 – 2013, res-pectiv „Protejarea ºi îmbunãtãþirea calitã-þii mediului”. Acesta ia în considerare ne-cesitãþile sociale, economice ºi de mediudin România, astfel încât sã se obþinãimpactul cel mai bun asupra mediului ºisã se stimuleze dezvoltarea economicã.

Prioritãþile POS Mediu includ intervenþiiîn domenii mai puþin abordate pânã înprezent, precum eficientizarea sistemelorde încãlzire urbane, prevenirea riscurilor,reconstrucþia ecologicã sau implementa-rea planurilor de management Natura2000.

Beneficiarii din cadrul POS Mediu pot fimunicipalitãþi, asociaþii de municipalitãþi,societãþi deþinuþe de municipalitãþi, orga-nizaþii de stat ºi ONG-uri.

Obiectivul global al POS Mediu îl con-stituie protecþia ºi îmbunãtãþirea calitãþiimediului ºi a standardelor de viaþã înRomânia, urmãrindu-se conformarea cuprevederile acquis-ului de mediu.

În vederea atingerii acestui obiectiv,s-au identificat ºase axe prioritare:

Axa prioritarã 1 – „Extinderea ºimodernizarea sistemelor de apã ºiapã uzatã”;Axa prioritarã 2 – „Dezvoltarea siste-melor de management integrat aldeºeurilor ºi reabilitarea siturilor con-taminate istoric“;Axa prioritarã 3 – „Reducerea poluãriiºi diminuarea efectelor schimbãrilorclimatice prin restructurarea ºi reabi-litarea sistemelor de încãlzire urbanãpentru atingerea þintelor de eficienþãenergeticã în localitãþile cele maiafectate de poluare“;Axa prioritarã 4 – „Implementareasistemelor adecvate de managementpentru protecþia naturii“;Axa prioritarã 5 – „Implementareainfrastructurii adecvate de prevenirea riscurilor naturale în zonele celemai expuse la risc“;Axa prioritarã 6 – „Asistenþa Teh-nicã”.

În vederea îndeplinirii obiectivului glo-bal, strategia generalã a POS Mediu esteelaboratã astfel încât sã rãspundã urmã-toarelor trei direcþii strategice principale:

îmbunãtãþirea accesului la utilitãþilepublice în România ºi sprijinirea condiþi-ilor de dezvoltare economicã în regiuni;

îmbunãtãþirea protecþiei mediului ca ocondiþie obligatorie în vederea dezvoltãriidurabile;

întãrirea capacitãþii instituþionale ºi deguvernare ca prioritate cheie, având cascop dezvoltarea unei structuri de ma-nagement eficiente pentru serviciile demediu.

Domeniul de finanþare Instituþii responsabile Date de contact

AXA PRIORITARÃ 3

Creºterea adaptabilitãþii lucrãtorilor ºi a întreprinderilor

DMI 1 Promovarea culturii antreprenoriale;ºiDMI 2 Formare ºi sprijin pentru întreprinderi ºi angajaþi pentrupromovarea adaptabilitãþii;

Organismul Intermediar Regional Sud-Est

Organismul Intermediar Regional Bucureºti -Ilfov

Adresã: Calea Cãlãraºilor nr. 13, Brãila, jud. Brãila Tel: (+40 239) 613 301Fax: (+40 239) 613 301E-mail: [email protected]: www.fsesudest.ro

Adresã: Str. Spãtaru Preda nr. 12, sector 5, Bucureºti Tel: (+40 021) 319 12 81 Fax: (+40 021) 319 12 81 E-mail: [email protected]: www.oiposdrubi.ro

DMI 3 Dezvoltarea parteneriatului ºi încurajarea iniþiativelorpentru parteneri sociali ºi societatea civilã. Organism Intermediar desemnat prin licitaþie publicã

AXA PRIORITARÃ 4

Modernizarea ServiciuluiPublic de Ocupare

DMI 1 Întãrirea capacitãþii Serviciului Public de Ocupare pentrufurnizarea serviciilor de ocupareºiDMI 2 Formarea personalului Serviciului Public de Ocupare

Agenþia Naþionalã de Ocupare a Forþei de Muncã

Adresã: Str. Avalanºei nr. 20 -22, Sector 4, BucureºtiTel: (+40 021) 311 07 36 Fax: (+40 021) 311 07 36 E-mail: [email protected]: www.fse.anofm.ro

Pentru a putea solicita finanþare din fonduri europene trebuie sã ºtii cui ºi unde sã te adresezi. Instituþiile responsabile cu

gestionarea fondurilor europene te ajutã sã obþii toate informaþiile de care ai nevoie(cine poate primi finanþare, ce documente

sunt necesare, când trebuie depus proiectul etc) . Astãzi, Axa 3 si Axa 4 din cadrul Programului

Operaþional Sectorial Dezvoltarea ResurselorUmane (POSDRU) pentru regiunile Sud-Est ºiBucureºti - Ilfov.

„Zâmbeºte, mâineva fi mai bine...“

Spitale pe lista albã

Existã o listã de 15 spitale judeþe-ne (inclusiv ambulatoriile) propusede cãtre Ministerul Sãnãtãþii Publicespre reabilitare prin ProgramulOperaþional Regional: Botoºani,Vaslui (Regiunea Nord-Est), Galaþi,Buzãu, Tulcea, Vrancea (regiuneaSud-Est), Dâmboviþa, Ialomiþa, Te-leorman (regiunea Sud Muntenia),Gorj, Vâlcea (regiunea Sud-Vest),Maramureº (regiunea Nord-Vest),Satu Mare, Sãlaj (regiunea Nord-Vest), Covasna (regiunea Centru)

Se vor finanþa prin POR DomeniulMajor de Intervenþie 3.1. „Reabilita-rea/modernizarea/echiparea infra-structurii serviciilor de sãnãtate, acti-vitãþi de modernizare a clãdirilor spi-talelor” urmãtoarele: modernizareautilitãþilor generale ºi specifice alespitalelor, crearea/modernizarea înspitale/ambulatorii, a facilitãþilor deacces pentru persoane cu dizabilitãþifizice, precum ºi achiziþionare echi-pamente pentru spital. Aceste acti-vitãþi, pentru a fi eligibile, nu trebuiesã mai fi beneficiat de finanþareeuropeanã în ultimii 5 ani ºi nu be-neficiazã de fonduri publice la datadepunerii cererii de finanþare. În cazcontrar, ele vor fi considerate neeli-gibile ºi cheltuielile aferente trebuiesuportate de cãtre beneficiar.

Alocarea financiarã pentru moder-nizarea celor 15 spitale judeþeneeste de 173.588.779 euro, din care147.550.461 euro din FEDR ºi26.038.318 euro co-finanþare naþio-nalã (din surse publice).

În România, conform Anuarului Statistic 2005, existau422 spitale publice, cu 142.377 paturi ºi 11 spitale private cu 6.504 paturi, cu o medie de 6,6 paturi la1.000 locuitori, depãºind astfel media UE, de 6,1paturi/‰, dar clãdirile care le adãpostesc necesitã

reabilitare. În ceea ce priveºte calitatea serviciilorfurnizate, aceasta este sub standardele UE. Pe regiuni,Bucureºti - Ilfov, cu 10,45 paturi/1000 loc, Vest, Nord-Vest ºi Centru au o dotare cu paturi de spitalsupradimensionatã (7,4‰, 7,33‰ ºi 7,21‰).

Alocarea pe regiuni – DMI 3.1. Reabilitarea/modernizarea/echiparea infrastructurii serviciilor de sãnãtate

Consiliile Judeþene (sau Asociaþiile de Dezvoltare Intercomunitarã) pot solici-ta între minimum 700.000 lei ºi maximum 85.000.000 lei (echivalentul aproxi-mativ a 200.000 – 25.000.000 euro), cofinanþarea reprezentând minimum 2%din valoarea cheltuielilor eligibile. Solicitanþii de finanþare trebuie sã dovedeascãfaptul cã au capacitate operaþionalã ºi administrativã, adicã experienþa ante-rioarã în gestionarea de proiecte finanþate din fonduri publice (indiferent desursa acestora) ºi capacitatea de a asigura atât resurse umane suficiente, câtºi resurse materiale necesare implementãrii proiectului.

Durata proiectului (perioada cuprinsã între data semnãrii contractului definanþare ºi data finalizãrii ultimei activitãþi prevãzute în cadrul proiectului) nu tre-buie sã depãºeascã 31.07.2015.

Cheltuielile de consultanþã sunt eligibile Cheltuielile privind studiile de teren, obþinerea de avize, acorduri ºi autorizaþii,

proiectarea ºi ingineria, consultanþa ºi asistenþa tehnicã sunt eligibile, în limita a5% din valoarea totalã eligibilã a proiectului.

Cheltuielile pentru achiziþia de terenuri sau expropiere sunt considerate eligi-bile în limita a 10% din valoarea totalã eligibilã a proiectului. În cadrul POR,cheltuielile în naturã nu sunt eligibile.

Lista completã a cheltuielilor eligibile se regãseºte în Ordinul comun al mi-nistrului Dezvoltãrii, Lucrãrilor publice ºi Locuinþelor nr. 1118/30.10.2007 ºi alministrului Economiei ºi Finanþelor nr. 2338/6.12.2007.

Regiunea Nord-Est

Sud-Est Sud Sud-

Vest Vest Nord-Vest Centru BI

Alocarea finan-ciarã orientativã

(milioane lei)28,33 23,00 24,70 24,32 17,95 20,99 18,91 15,38

Cifre cu miez

11 Black Black 11

11 Black Black 11


11consultant nedumerit

Cezarina Falan, Aida Catanã

Întrebare: O nouã problemã apã-rutã o datã cu începerea procesuluide accesare a fondurilor post-ade-rare se referã la ajutorul de stat.Care este legislaþia specificã la niveleuropean ºi ce rol are ComisiaEuropeanã?

Rãspuns: La nivel comunitar, re-glementãrile de bazã privind ajutoa-rele de stat se gãsesc în articolele87 ºi 88 din Tratatul de instituire aComunitãþii Europene, revizuit. Cuexcepþia derogãrilor prevãzute detratat, „sunt incompatibile cu piaþa

comunã, în mãsura în care acesteaafecteazã schimburile între statelemembre, ajutoarele acordate de sta-te sau cu ajutorul resurselor de stat,indiferent de forma acestora ºi caredenatureazã sau ameninþã sã dena-tureze concurenþa, favorizând anu-mite întreprinderi sau producþii“.

În aplicarea dispoziþiilor art. 87 ºi,respectiv, 88 din Tratatul de insti-tuire a Comunitãþii Europene, au fostadoptate o serie de reglementãri co-munitare prin care au fost individua-lizate categoriile de ajutoare compa-tibile cu piaþa unicã, stabilindu-se,totodatã, dispoziþii specifice pentrufiecare în parte. Prin urmare, sunt

considerate compatibile cu piaþaunicã urmãtoarele categorii de aju-toare: ajutorul regional; ajutorul pen-tru IMM-uri; ajutorul pentru cerceta-re-dezvoltare; ajutorul pentru pro-tecþia mediului; ajutorul pentru ocu-parea forþei de muncã; ajutorul pen-tru instruirea angajaþilor; ajutorulpentru salvarea ºi restructurarea în-treprinderilor aflate în dificultate; aju-torul de stat sub forma capitalului derisc; ajutorul de stat implicat de pres-tarea serviciilor de interes economicgeneral; ajutorul de stat „de mini-mis“; ajutoarele sectoriale.

Comisia examineazã permanentregimul ajutoarelor din statele mem-

bre ºi propune acestora mãsurilenecesare funcþionãrii pieþei comune.Aceasta este notificatã cu privire laintenþia statelor membre de a acor-da un ajutor de stat.

În situaþia în care, dupã ce a pusîn întârziere statul membru soli-citându-i sã prezinte observaþii,comisia constatã cã ajutorul acordatde acesta sau prin intermediulresurselor proprii nu este compatibilcu piaþa comunã sau cã este acor-dat în mod abuziv, aceasta decidecã statul respectiv trebuie sã re-tragã sau sã modifice ajutorul acor-dat în termenul stabilit de aceasta.În cazul în care statul respectiv nuse conformeazã deciziei respectiveîn termenul prevãzut, comisia sauorice alt stat membru interesat se adreseazã direct Curþii de Jus-tiþie.

Regulamentul (CE) nr. 70/2001 alcomisiei privind aplicarea articolelor87 ºi 88 din Tratatul CE ajutorului destat pentru întreprinderile mici ºimijlocii stabileºte regimul juridic alajutoarelor de stat acordate IMM-uri-lor. Regulamentul vizeazã douã ti-puri de astfel de ajutoare: schemelede ajutoare de stat ºi ajutoarele destat individuale.

Dintre ajutoarele de stat acordateIMM-urilor care beneficiazã de ex-ceptarea de la obligaþia de notificareadresatã Comisiei Europene, amin-tim:

– ajutoarele acordate pentru reali-zarea de investiþii;

– ajutoarele acordate pentrufinanþarea serviciilor de consiliereachiziþionate, precum ºi a altor ser-vicii ºi activitãþi;

– ajutoarele acordate pentru cer-cetare ºi dezvoltare;

– ajutoarele acordate pentru studiide fezabilitate tehnice;

– ajutoarele destinate acopeririicosturilor de obþinere a brevetelor.

O condiþie deosebit de importantãpe care ajutoarele trebuie sã o înde-plineascã pentru a putea fi excep-tate este legatã, însã, de intensita-tea ajutorului acordat. În acest sens,regulamentul stabileºte cote procen-tuale diferite, în funcþie de tipul deajutor acordat IMM-urilor. Acest as-pect trebuie urmãrit cu mare atenþiede cãtre toþi solicitanþii de fondurieuropene.

Standard european:Coduri de bare„GS 1“CNP pentru milioane deproduseNu e marfã, produs, articol în lumea (civilizatã) a industriei ºi comerþului care sã nu poarte uncod de bare. În fapt, un cod numeric standardizat, GS 1. Înºiruirea de bare negre pefond alb (sau invers?) despre care noi credem,eronat, cã reprezintã, exclusiv, o reprezentarecriptatã a preþului. Vã prezentãm StandardulEuropean GS 1 pentru codurile de bare ºi o sã vãdovedim cã se fac ºi escrocherii cu acest codnumeric. În România. Poate ºi altundeva

Rãzvan Petriºor

Prefix industrial pentru RomâniaCodurile de bare aflate pe produsele din magazine

sunt, în fapt, niºte simboluri grafice ce descriu aparatelorde scanare numerele de identificare ale produselor afla-te în circuitul comercial. Fiecãrei bare îi corespunde ocifrã. Primelor trei bare le corespund cele care alcã-tuiesc prefixul de þarã – þara de origine a produsului. 594este prefixul pentru România. Orice produs fabricat înRomânia va avea, în dreptul primelor 3 bare, grupul delitere 5 (sub prima barã), 9 ºi 4 (dedesubtul celei de-atreia bare). Urmãtoarele cifre (fiecare produs are o seriede cifre unicã!!!) oferã scannerelor (nu celor de la casã,care recunosc doar preþul, ci aparetelor pe care le vedeþila lucrãtorii din magazine) informaþii despre producãtor,data fabricaþiei, conþinutul de grãsime (dacã e smân-tânã, de exemplu), lotul din care face parte (trasabilita-tea, în limbajul de branºã). Sunt 13 bare, respectiv 13cifre, respectiv 13 informaþii distincte. În afarã de preþ,care e indicat de alt cod de bare.

Doar 3.000 de companii româneºti ºi-au inscripþionatprodusele, baxurile, baloþii, containerele cu codul nume-ric, respectiv de bare, GS1. De nouã ori mai numeroasesunt firmele ungare care au preluat sistemul european,ba chiar global, de codificare a mãrfii. Fãrã acest cod debare, firmele româneºti nu-ºi pot vinde marfa în super-marketurile Europei. Nici în cele autohtone. De ce?Pentru cã…

…ªi codurile de bare se falsificã,nu-i aºa?

Dacã vã uitaþi, de exemplu, pe ziarul „România liberã“,o sã vedeþi cã sub codul de bare nu gãsiþi prefixul pen-tru România, „594“, ci „642“!!! Cel din urmã este, potri-vit standardului european pentru coduri de bare, prefixulatribuit Finlandei.

Aºadar, orice produs codificat 642 xxxx yyyyy aparþineunui producãtor finlandez. Când aceastã atribuire, fãcu-tã de falºi gestionari (cu site-uri capcanã pe net) ai stan-dardizãrii codurilor de bare, ajunge la un producãtorromân de smântânã (de exemplu) care vrea sã intreîntr-un market cu produsele sale, dacã pe rafturi segãseºte deja smântânã din Finlanda, atunci tot lotul pro-ducãtorului român va fi adãugat la lotul finlandezului. ªisã te þii încurcãturi comerciale ºi financiare!

Aºa cã, informaþii noºtri producãtori din România,aveþi grijã! NU carecumva sã cumpãraþi coduri de bare,altele decât cele fixate de Standardul European GS 1!

Notã: Standardul GS1 este o recomandare, nueste obligatoriu. Nerespectarea sa poate, însã,dãuna competitivitãþii pe piaþa europeanã.

Despre ajutorul de statFoto: europa.eu

Foto: europa.eu

Ministerul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice ºi Locuinþelor mulþumeºte pentru sprijinul acordat în distribuirea ziarului euROpeanul urmãtorilor parteneri: CFR Cãlãtori, METROREX, Aeroportul Internaþional „Henri Coandã“, TAROM, camerele judeþene de comerþ, consiliile judeþene, prefecturile, ADR-uri, centrele „EUROPA“



12


agenda navetistului de bruxelles

Publicaþie bilunarã editatã de Ministerul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice ºi Locuinþelor ISSN: 1842-6093

www.mdlpl . ro

Redactor-ºef: Gabriel GiurgiuSecretar general de redacþie: Dragoº PãtlãgeanuEditorialiºti: Alexandru Lãzescu, Mircea Vasilescu,

Luca NiculescuRedactori: Mihaela Enache, Angela Avram,

Veronica Cormoº, Ana Maria Sandu, Rãzvan Petriºor, GrigoreVîrsta

Editori-colaboratori: Aida Catanã, Dragoº Jaliu, Gabriela Banciu, Dan Barna, George Ionescu

Corespondenþi locali: Mircea Mitruþiu (Timiºoara), Diana Mihalcea (Iaºi), Dan Toneanu (Cãlãraºi), Oliver Kiss (Cluj-Napoca), Sorin ªchiopu (Târgu Mureº)

Editor foto: Florin Popa

Fotoreporter: Florin Popa, Ion Radu

Coordonator proiect MDLPL: Iulia Munteanu

Colaboratori din partea MDLPL:Roxana Savin, Raluca Stroie, Ionuþ Sandu

Coordonator proiect: Mirela Meiþã

Graficã: Marius Curelaru

DTP: Dan-Petru Petrici

Tipar ºi distribuþie: FrigoMediaNotã: opiniile publicate în „euROpeanul” aparþin echipeiredacþionale ºi nu exprimã, în mod necesar, poziþia oficialã a Ministerului Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice ºiLocuinþelor.

Adresa: euROpeanul

str. Dr. Romniceanu nr. 7, sector 5, Bucureºti

[email protected]

www.europeanul.ro

Un proiect:

Parteneri media:

clãdirea reprezintã o moleculã cristalizatã de fier,cu cei 9 atomi, mãritã de 150 mii de milioane de ori

a fost construitã între 1956 ºi 1958 ºi a fost gata latimp pentru „Expo 58 Brussels“ – cea mai mare mani-festare ºi prima de acest gen de dupã al doilea rãzboimondial

în 1958, la aceastã expoziþie, din aprilie pânã înoctombrie, au fost peste 42 milioane de vizitatori

Atomium a fost proiectat de arhitectul AndreWaterkeyn, ca simbol al epocii atomului ºi al folosiriipaºnice a energiei nucleare

a fost restaurat în 2005 ºi redat publicului în 2006,moment în care s-a emis o monedã jubiliarã de doieuro, cu imaginea „Atomium-ului“ pe revers

are o înãlþime de 102 metri, iar cele nouã sferesunt legate între ele prin tuburi lungi de 23 de metri

în fiecare sferã existã câte un obiectiv de vizitat un lift permite accesul la sfera superioarã, de unde

se poate admira panorama oraºului sau se pot savuramâncãruri belgiene la un restaurant

anul acesta, Atomium împlineºte 50 de anicu aceasta ocazie, toþi vizitatorii care împlinesc 50

de ani între 17 aprilie ºi 19 octombrie 2008 vor benefi-cia de o vizitã gratuitã a clãdirii

O toamnã plinã pentru Parla-mentul European. Agenda Parlamen-tului European pentru urmãtoarele lunieste foarte încãrcatã.

Schimbarea climaticã se aflã printreprioritãþile activitãþii parlamentare de anulacesta. În decursul lunilor viitoare se vorcontura o serie de acte legislative privindreducerea emisiilor de dioxid de carbon,precum ºi o serie de voturi cu privire la pa-chetul climatic. Una dintre componentelepachetului este raportul deputatului GuidoSacconi (Grupul Socialist din ParlamentulEuropean, Italia) privind normele de per-formanþã în materie de emisii pentru ma-ºinile noi.

Comisia pentru transport ºi turism a re-vizuit legislaþia privind securitatea ºi sigu-ranþa transportului maritim. ªase acte le-gislative care amendeazã directivele dejaexistente vor fi supuse votului final în adoua sesiune a lunii septembrie, înStrasbourg.

În domeniul imigraþiei, Parlamentul Eu-ropean îºi propune sã sporeascã atracti-vitatea Uniunii Europene ºi sã o trans-forme într-o destinaþie pentru muncitoriicalificaþi din þãrile necomunitare. Acestsubiect, precum ºi sancþionarea antre-prenorilor care angajeazã în mod ilegalpersoane vor fi dezbãtute în sesiunea dinnoiembrie.

Parlamentul doreºte sã protejeze copi-ii împotriva abuzului pe internet ºi sãlupte împotriva conþinutului online ilegalºi dãunãtor. În acest scop, deputaþiiintenþioneazã sã întocmeascã un pro-gram special comunitar care sã acopereo perioadã de cinci ani. Proiectul ar trebuisã înceapã în ianuarie 2009 ºi ar dispunede un buget de 55 de milioane euro.Subiectul va fi discutat pe larg în se-siunea din octombrie.

Condiþiile de imigrare ºi reziden-þã pentru cetãþenii înalt calificaþi dinþãrile necomunitare. Comisia de Dez-voltare a Parlamentului European (DEVE)a adoptat un raport privind „Condiþiile deintrare ºi de ºedere în Uniunea Europea-nã a resortisanþilor din þãrile terþe, pentruocuparea unor locuri de muncã înalt califi-cate“. Raportorul acestui dosar este euro-parlamentarul Corina Creþu.

Directiva vizatã de raport, cunoscutã ºisub numele de „Cartea albastrã“, are cascop atragerea în Europa a forþei demuncã înalt calificate din exterior. Docu-mentul stabileºte care sunt condiþiile deimigrare ºi rezidenþã pentru cetãþenii înaltcalificaþi din þãrile terþe. Statisticile aratãcã, deocamdatã, Europa este mult dupãStatele Unite în topul destinaþiilor prefera-te ale lucrãtorilor cu înaltã calificare. Tot-odatã, fluxul migrator are loc în dauna þã-rilor de origine, care astfel cad victimeunei adevãrate scurgeri de talente cãtreþãrile dezvoltate.

Eurodeputata Corina Creþu considerãcã „orice politicã de imigrare trebuie coor-donatã la nivel european ºi realizatã înconcordanþã cu politica europeanã dedezvoltare, astfel încât ea sã nu constituieo piedicã în calea progresului þãrilor încurs de dezvoltare“.

Grupaj realizat de Veronica Cormoº

INSTITUÞIILE NU STAU

CE SE MAI ÎNTÂMPLÃ?

CEEA CE (PROBABIL) NU ªTIAÞI DESPRE... ATOMIUM de Veronica Cormoº

AtomiumAtomiumAtomiumAtomiumAtomium

Un nou prag pentru constituirea unui gruppolitic în cadrul Parlamentului European.Pentru crearea unui grup politic în cadrul Parlamen-tului European, va fi necesar un numãr minim de 25deputaþi din cel puþin ºapte state membre. Acest lucruse va aplica dupã alegerile din iunie 2009.

Deputaþii europeni au decis sã modifice Regulamen-tul de procedurã ºi sã creascã pragul privind consti-tuirea grupurilor politice. Potrivit acestei decizii, în anu-mite condiþii, un grup politic îºi poate continua activi-tatea chiar dacã numãrul membrilor a scãzut sub pra-gul necesar. În prezent, numãrul minim necesar dedeputaþi pentru a constitui un grup politic este de douã-zeci (2,55% din numãrul total al membrilor PE), iardeputaþii trebuie sã provinã din cel puþin o cincime dinstatele membre (cel puþin ºase state membre).

Raportul elaborat de Richard Corbett (PSE, MareaBritanie) a fost adoptat cu 481 voturi pentru, 203 împo-trivã ºi 26 abþineri. Modificarea Regulamentului de Pro-cedurã a Parlamentului European va intra în vigoare înprima zi a primei sesiuni plenare de dupã alegerileeuropene din 2009.

Comisia Europeanã a lansat un concursdestinat tinerilor europeni. „Dreptul copiilor laprotecþie“ – astfel se intituleazã concursul lansat deJacques Barrot (foto), vicepreºedintele ComisieiEuropene responsabil cu justiþia, libertatea ºi securi-tatea.

Tinerii care doresc sã participe la concurs trebuie sãcreeze un poster care sã ilustreze ideea dreptului lor laprotecþie în Uniunea Europeanã. Participanþii vor fiîmpãrþiþi în douã categorii în funcþie de vârstã (10-14ani ºi 15-18 ani) ºi trebuie sã lucreze în echipe formatedin cel puþin patru tineri.

Autorii lucrãrilor recompensate cu premiul întâi peplan naþional vor fi invitaþi la Bruxelles, între 7 ºi 9 de-cembrie, pentru a vizita oraºul ºi instituþiile europene.De asemenea, vor participa la o ceremonie de decer-nare a premiilor care va fi prezidatã de vicepreºedin-

tele Barrot. Cele mai reuºite postere vor fi prezentatepe site-urile reprezentanþelor comisiei în statele mem-bre UE ºi pe serverul Europa.

Vicepreºedintele Barrot a afirmat cã „Pentru un tâ-nãr, dreptul de a spune «Am dreptul la protecþie!» ºi de

a fi înþeles cum se cuvine înseamnã afirmarea uneivalori fundamentale a Europei. De aceea, astãzi, încadrul acestui concurs, le propun tinerilor sã lucreze înechipã pe tema dreptului lor la protecþie, pentru a-ºicunoaºte mai bine acest drept ºi sã fie mai bine infor-maþi pentru a-l invoca“.

Informaþii suplimentare despre concurs ºi formula-rele necesare sunt disponibile la adresahtttp://www.eurojeune.eu/index_ro.html.

Comisia Europeana a acordat un ajutorsuplimentar Georgiei. Comisia Europeanã a alo-cat, prin intermediului serviciului sãu de ajutor umani-tar (ECHO), suma de 5 milioane de euro, destinatãpersoanelor vulnerabile afectate de conflictul dintreGeorgia ºi Federaþia Rusã.

Contribuþia Comisiei vizeazã aprovizionarea cu apãºi alimente, îmbrãcãminte, paturi, precum ºi achiziþio-narea de ustensile medicale. Sunt avute în vedereactivitãþi de deminare, acþiuni de sensibilizare ºi deeducaþie privind pericolul pe care îl reprezintã mineleanti-personal.

Proiectele de ajutor umanitar finanþate de comisiesunt implementate de organizaþii neguvernamentale,de agenþii specializate ale Naþiunilor Unite ºi deCrucea Roºie/Semiluna Roºie.

Din suma de 1 milion de euro pe care comisia a alo-cat-o la începutul conflictului pentru a acoperi cele maiurgente nevoi umanitare, Programul alimentar mondi-al a primit 500.000 de euro, Consiliul danez pentrurefugiaþi a primit 300.000 de euro pentru adãposturi ºiarticole nealimentare de urgenþã, iar ONG-ul francezPremière Urgence, 200.000 de euro pentru truse deigienã.

Mai mult de douãsprezece organizaþii umanitarereprezintã potenþiali parteneri ai Comisiei în ceea cepriveºte decizia acesteia de alocare a ajutorului de 5milioane de euro.

Grupaj realizat de Veronica CormoºFoto: europa.eu

Date post:	17-Oct-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	3 times
Download:	0 times

021-410.21.10 sau trimite-ne un e-mail la europene, te ... · (continuare în pagina 2) ... cipii...

Documents