PUES 20153. Percepia i cogniia (II)

Cogniia Definiie: Mulimea tuturor proceselor i abilitilor mentale necesare cunoaterii: atenie, memorie, judecat i evaluare, raionament i rezolvare de probleme, luarea de decizie, nelegerea i limbajul etc.

Procesele cognitive utilizeaz cunotinele existente pentru a genera noi cunotine.

Resursele cognitive sunt limitate.

- Disconfortul cognitiv (cognitive load) apare atunci cnd utilizatorul este forat s gndeasc mai intens i s i aminteasc mult dect este necesar.

Memoria 3 tipuri de memorie:

Senzoriala De scurta durata (de lucru) De lunga durata

Memoria senzoriala zona tampon pentru stimulii primiti de la simturi

Exista cate o zona de memorie senzoriala pt fiecare canal: memorie iconica, memorie ecoica si memorie tactila

Se suprascrie n mod continuu cu informatiile noi primite

Informatiile din memoria senzoriala sunt transferate in memoria de scurta durata (sunt filtrati doar stimulii importanti - atentia )

Memoria Memoria de scurta durata

Folosita pentru a retine informatii pentru scurt timp exemplu:

35 x 6=? Citirea unui text: retinem inceputul propozitiei - informatia

noua adaugata permite construirea de semnificatie

Informatia poate fi retinuta max 200 ms

Capacitate limitata 72 fragmente de informatie (scopuri, numere, cuvinte, imagini etc)

MemoriaMemoria de scurta durata Exercitiu:

Repetati exercitiul pentru urmatoarea secventa:

0724 23 11 78

Incercati sa memorati cat mai multe cifre din urmatoarea secventa:

2 6 5 3 9 7 6

Incercati sa memorati cat mai multe cifre din urmatoarea secventa:

2 3 6 5 9 4 7 8 0

MemoriaMemoria de scurta durata Exercitiu:

Repetati exercitiul pentru urmatoarea secven:

Se anun precipitaii n urmtoarele zile

Spuneti numrul dvs. de telefon invers (de la ultima la prima cifra)

Incercati sa memorati urmatoarea secventa:

ora fluviu avocado coard automobil fra

Memoria Principiul 72 - gresit aplicat deseori in

proiectarea IU in stabilirea numarului optiunilor din meniuri sau a numarului de elemente ale unor liste .... dar acestea NU TREBUIE MEMORATE

Cunotine distribuite (ntre memoria utilizatorului i interfaa calculatorului)

Memoria Informatiile trec din memoria de scurta durata in memoria de

lunga durata prin repetare Daca informaia nu are semnificatie greu de memorat Exerciiu:

Memorai urmtoarele cuvinte:

ncredere, vrsta, frig, logic, idee, valoare, trecut, putere

Repetati exercitiul pentru cuvintele:

Barc, copac, pisica, copil, farfurie, biserica, flacra, cutie

Sunt mai usor de retinut cuvintele care reprezinta obiect concretee, dect cele care reprezinta concepte abstracte

MemoriaMemoria de lunga durata:

Stocheaz o cantitate imens de informaii pentru o perioad ndelungat de timp (ntreaga via)

Retine cunostinte achizionate din experienta, reguli procedurale, cam tot ce tim

Posibilitatea de reamintire se poate pstra aceeai dupa 5 minute/1 ora/ cateva zile, dar ....

predispus la erori, impresionabil, bazat pe asociaii libere, idiosincratic (unic, specific individului), uor de distorsionat

Rutinele rar folosite sunt mai greu de reamintit: Compensat prin utilizarea de: liste de control, liste de

cumprturi, reete de gtit etc.

MemoriaMemoria de lunga durata:

Exerciiu:

Care a fost numrul tau de telefon (id-ul de messenger) anterior?

Cte cuvinte erau n prima list pe care v-am cerut s o memorati anterior?

Ce cuvinte erau n a doua list pe care v-am cerut s o memorai anterior?

Memoria In practic:

Majoritatea aplicatiilor cu care interactionam conturi = user+parola

Parole cuvinte usor de decoperit

Parola unica complexa periculos

Recomandarea: parolele sa fie formate din litere si cifre aleator intocmai ceea ce este cel mai dificil de reamintit pentru oameni!!!!

MemoriaRecunoatere vs reamintire:

Omul a evoluat pentru recunoterea rapid a lucrurilor

Evaluam foarte repede situaiile cu care ne confruntm Recunoaterea foarte rapida a feelor nc este un

mister Recunoatem patternuri complexe

MemoriaRecunoatere vs reamintire: Omul este mai puin antrenat s i reaminteasc fapte

arbitrare Trucuri pentru memorarea care folosesc recunoaterea

pentru a stimula reamintirea (de exemplu, "metoda loci") Dezvoltarea scrisului, pentru a evita memorarea Utilizarea de suporturi de memorie extern (de exemplu,

liste, agende, planificatoare de sarcini etc.) Implicaii pentru proiectarea IU

Recunoate & selecteaza mai uor de nvat dect reaminteste & scrie

Gandirea Gndirea - procesul care folosete cunostintele pe care le

avem deja pentru a deriva noi cunotine

Tipuri de gndire: Inductiv induce cunotine generale din cunotinte

specifice (uor) Deductiv deduce cunotine specifice din informatii

generale (dificil)

Un brbat a construit o cas rectangular (cu patru laturi). Toi cei patru perei ai casei sunt orientai spre sud. Prin faa casei a trecut un urs. Ce culoare avea ursul?

Gandirea deductiva Deriveaza concluzii logice din premisele existente

Daca e luni trebuie sa mergem la curs Este luni Mergem la curs

Rezultatul deductiei logice poate sa intre in conflict cu cunostintele noastre despre realitate

Gandirea deductiva este folosita impropriu uneori: Unii oameni sunt copii Unii copii plang

Unii oameni plang Toti copiii sunt oameni???

Apar coliziuni intre adevar si validitate oamenii aduc in pocesul de gandire informatii despre lume pentru a crea scurtaturi in procesul de gandire

Gandirea inductiva Inductia generalizarea unor situatii pe care le-am

intalnit pentru a infera informatii despre situatii pe care nu le-am intalnit

Elefantul pe care l-am vazut la Zoo avea o tromp roz => toti elefantii au o tromp roz

Procesul nu este riguros, dar e folosit adesea in procesul de nvatare despre realitatea imediat

Gndirea Implicatii pentru proiectarea UI

Don't make me think! (Steve Krug 2005) Utilizatorul prefer sarcini care nu l oblig la un efort

mental foarte mare (sa gndeasc prea mult) Se concentreaza pe realizarea scopului sarcinii

principale Prefer s urmeze ci cunoscute, nu s caute

infornatii noi Mi se cere un "member ID". Sa fie oare acelasi

"numele de utilizator"? Probabil... sau poate nu..."

Rezolvarea de probleme Procesul de gasire a unei solutii la o problema nefamiliara,

folosind cunostintele pe care le avem

Curentul behaviorist oamenii rezolva probleme prin reproducerea raspunsurilor cunoscute, incercare-eroare

Curentul gestaltist rezolvare productiva (bazata pe gandire si restructurare a problemei)/reproductiva (bazata pe experiente anterioare) de probleme

Problem space theory - se concentreaza asupra spatiului poblemei compus din stari ale problemei

Problem Space Theory

Rezolvarea problemei presupune generarea starilor folosind operatori stare-tranzitie permisi

Problema are o stare initiala si un scop se folosesc operatorii pentru a ajunge de la starea initiala la scop

Spatiul problemei poate fi foarte mare alegerea operatorilor euristici

Euristica: analiza mijloace-scopuri: starea initiala este comparata cu scopul final si operatorul e astfel ales incat diferenta dintre cele doua sa scada

Spatiul problemei este limitat de capacitatea de stocare a memoriei de scurta durata iar viteza de regasire a informatiilor influenteaza eficienta metodei

Ex: puzzle

Analogia Suntem interesati de modul in care oamenii rezolva probleme noi

Sugestie: oamenii folosesc maparea cunostintelor dintr-un domeniu similar cunoscut problemei noi mapare analogica

Operatorii din domeniul cunoscut sunt transferati in scopul rezolvarii problemei noi

Un general ataca o cetate. Nu poate sa isi trimita toti oamenii odata pentru ca drumul este minat si va exploda la trecerea unui numar mare de oameni. Cum procedeaza?

Un medic trebuie sa distruga o tumora maligna folosind raze de intensitate sporita, dar acestea vor afecta si tesutul sanatos care inconjoara tumora. Daca reduce intensitatea razelor, tumora nu va fi distrusa. Cum procedeaza?

Modelele mentale Un produs de succes este bazat pe un model conceptual care

permite utilizatorilor sa invete imediat cum sa foloseasca eficient produsul

In timpul in care utilizatorii folosesc sistemul achizitioneaza informatii despre cum trebuie folosit si despre modul in care acesta functioneaza se contureaza un model mental

Modelul mental este folosit pentru a face inferente despre modul de realizare a sarcinilor cu sistemul si pentru a reactiona cand apare ceva neasteptat sau cand ne confruntam cu un sistem cu care nu suntem familiari

Ex: Incalzire apartament Preparare pizza

Modele mentale De ce gresim?

Cum putem evita greselile?

Tipuri de erori: La modificarea unor aspecte in cazul sarcinilor automatizate

Intelegere (model) incorecta a sistemului sau situatiei

Modele mentale teorii legate de intelegerea comportamentului cauzal al sistemelor

Caracteristici: partiale, instabile, inconsistente, nestiintifice, bazate pe superstitie mai degraba decat argumente riguroase, bazate pe o interpretare gresita (uneori) a probelor

Exista anumite conventii care ne ajuta sa interpretam lumea inconjuratoare incalcarea lor sprijin explicit in interactiune

Modelele mentale Modele mentale eronate: more is more

Apasarea unui buton de mai multe ori pentru a avea un efect mai mare

Ex: lift, trecere de pietoni semaforizata

Oamenii dezvolta o serie de abstractizari despre modul in care functioneaza un dispozitiv si le aplica si altor dispozitive, chiar daca nu e potrivit

Cercetarile: modelele mentale sunt incomplete, eronate, ambigue, bazate pe analogii nepotrivite si superstitii

Modelele mentale Cum sa obtinem modele mentale mai bune?

Educare (manuale de utilizare, help, documentatii)

Feed-back util la actiunile utilizatorului

Modalitati usor de inteles si intuitive de utilizare a sistemului

Instructiuni clare si usor e urmat Asistenta contextualizata Help bine construit

Modele mentale - exercitiu Cum functioneaza cuptorul cu microunde?

Cum se incalzeste mancarea?

De ce se spune ca mancarea este incalzita dinspre interior spre exterior?

Care e diferenta dintre incalzirea clasica a mancarii si cea folosind microunde?

Ce se intampla daca incalzim mancare in folie de aluminiu?

De ce nu e recomandat sa se incalzeasca mancarea pentru copii la microunde?

Exista pericol de radiere de la microunde?

Modele mentale - exercitiu

Cardul: Ce informatii contine cardul bancar?

Informatia este actualizata la folosirea cardului?

Bancomatul are inteligena?

Slide 50Slide 51Slide 52Slide 53Slide 54Slide 55Slide 56Slide 57Slide 58Slide 59Slide 60Slide 61Slide 62Slide 63Slide 64Slide 65Slide 66Slide 67Slide 68Slide 69Slide 70Slide 71Slide 72Slide 73Slide 74Slide 75