ART ART -- TERAPIA PENTRU TERAPIA PENTRU ADOLESCENADOLESCENŢŢII ABUZAII ABUZAŢŢII

Dr.Dr. DIANA NISTORESCUDIANA NISTORESCU

PsihPsih. DANIELA GHEORGHE. DANIELA GHEORGHE

FONPC FONPC

ISAPP ISAPP -- CONFERINCONFERINŢŢA REGIONALA REGIONALĂĂBUCUREBUCUREŞŞTITI, 27, 27--29 OCTOMBRIE 200629 OCTOMBRIE 2006

ARTART--TERAPIA PENTRU TERAPIA PENTRU ADOLESCENADOLESCENŢŢII

•• NoNoţţiuneaiunea de de creativitatecreativitate a a apărutapărut maimaitârziutârziu decâtdecât ceacea de adolescent. de adolescent.

•• ReferinduReferindu--se la se la creativitatecreativitate D. W. D. W. WinnicottWinnicott, , afirmăafirmă căcă ““procesulprocesul de de creacreaţţieieesteeste maimai important important decâtdecât produsulprodusul finitfinit””. . ProcesuluiProcesului de de creacreaţţieie îîi i corespundecorespunde un un procesproces maimai multmult personal, personal, acelaacela de a de a fifi, , de a de a existaexista, , aptitudineaaptitudinea relativărelativă de a de a creacrealegăturilegături cu cu celalaltcelalalt, cu , cu viaviaţţaa sasa interioarăinterioară. .

DEFINIDEFINIŢŢIIII•• ArtArt--terapiaterapia pentru adolescenpentru adolescenţţi este o profesie i este o profesie

din domeniul sănătădin domeniul sănătăţţii mentale, ii mentale, care utilizează care utilizează procesele creative din artă pentru a procesele creative din artă pentru a îîntări ntări şşi i crecreşşte starea de bine la nivel fizic, mental te starea de bine la nivel fizic, mental şşi i emoemoţţional a adolescenional a adolescenţţilor. ilor. American ArtAmerican Art--Therapy Association (AATA).Therapy Association (AATA).

•• ArtArt--terapia integrează domeniile dezvoltării terapia integrează domeniile dezvoltării umane, arteumane, artelor vizuale (delor vizuale (desen, pisen, picturăctură, , sculptură sculptură şşi alte forme de artăi alte forme de artă) ) şşi procese i procese creative cu modelele consilierii creative cu modelele consilierii şşi psihoterapiei.i psihoterapiei.

DEFINIDEFINIŢŢIIII

•• După După The British Association of Art The British Association of Art TherapistsTherapists, art, art--terapia este utilizarea terapia este utilizarea mijloacelor artistice pentru exprimarea sinelui mijloacelor artistice pentru exprimarea sinelui şşi refleci reflecţţia acestuia ia acestuia îîn prezenn prezenţţa unui arta unui art--terapeut specializat.terapeut specializat.

•• ŞŞcoala de Medicină de la Tours coala de Medicină de la Tours şşi Poitiers, i Poitiers, FranFranţţaa sussusţţine că artine că art--terapia este exploatarea terapia este exploatarea potenpotenţţialului artistic ialului artistic îîntrntr--un scop terapeutic un scop terapeutic şşi i umanitar.umanitar.

DIFERENDIFERENŢŢA A ÎÎNTRE ARTĂ NTRE ARTĂ ŞŞI I TERAPIETERAPIE

•• ÎÎn artăn artă, b, beneficiarul este opera de eneficiarul este opera de artăartă;;

•• ÎÎn artn art--terapie, beneficiarul este terapie, beneficiarul este copilul, adolescentul, adultul, arta copilul, adolescentul, adultul, arta fiind un mijloc de dezvoltare pus la fiind un mijloc de dezvoltare pus la dispozidispoziţţia acestuia.ia acestuia.

ADOLESCENADOLESCENŢŢAA

•• AAdolescendolescenţţa este prin execelena este prin execelenţţă o ă o perioadă a ambivalenperioadă a ambivalenţţei, aei, a ambiguită ambiguităţţii, aii, a schimbărilor schimbărilor şşi a alegerilori a alegerilor..

•• Abuzul asupra adolesceAbuzul asupra adolescenntului este cu atât tului este cu atât mai grav cu cât el se află deja mai grav cu cât el se află deja îîntrntr--o o perioadă de criză a individualizăriiperioadă de criză a individualizării, a, a identităidentităţţii aii aşşa cum o descrie Eriksona cum o descrie Erikson..

ADOLESCENADOLESCENŢŢA O PERIOADĂ DE A O PERIOADĂ DE MAXIMĂ VULNERABILITATEMAXIMĂ VULNERABILITATE

•• DualitateDualitate îîntrentre conformitateconformitate şşii acceptareacceptare, , respingerearespingereaipocrizieiipocriziei şşii nevoianevoia de de originalitateoriginalitate..

•• NevoiaNevoia de de autodescoperireautodescoperire şşii de a de a descoperidescoperi lumealumeaîînconjurătoarenconjurătoare, , nevoianevoia de a de a cunoacunoaşştete şşii totodatătotodatăteamateama de a de a descoperidescoperi sexulsexul opus.opus.

•• NevoieNevoie de de confidenconfidenţţialitateialitate, , sussusţţinereinere, , îîncrederencredere îînn sine sine şşii îînn ceilalceilalţţii, , nevoianevoia de de afirmareafirmare, de , de apartenenapartenenţţăă şşii de de opoziopoziţţieie succesivăsuccesivă şşi/saui/sau concomitentăconcomitentă..

POLARITĂPOLARITĂŢŢILE DAU SENZAILE DAU SENZAŢŢIA IA ADOLESCENTULUI DE LIBERTATEADOLESCENTULUI DE LIBERTATE

•• Bravura, Bravura, teribilismulteribilismul, , conduiteleconduiteleantisocialeantisociale, de , de riscrisc, , acacţţiunileiunile antisocialeantisocialedaudau senzasenzaţţiaia adolescentuluiadolescentului căcă se se schimbăschimbă, , căcă trăietrăieşştete, , căcă se se mimişşcăcă. .

•• NevoiaNevoia de de dependendependenţţăă şşii dorindorinţţaa sasa de de independenindependenţţăă aducaduc adolescentuladolescentul îînn pragulpragulunuiunui conflict, care conflict, care îîll face face multmult maimaivulnerabilvulnerabil îînn fafaţţaa unorunor factorifactori de de abuzabuz..

ABUZUL ASUPRA ADOLESCENABUZUL ASUPRA ADOLESCENŢŢILORILOR

•• An de an, An de an, zecizeci de de miimii de de adolescenadolescenţţii trectrec prinprindiferitediferite experienexperienţţee traumaticetraumatice--accidenteaccidente, , violenviolenţţăă, , abuzuriabuzuri--şşii, , nunu de de pupuţţineine oriori, , chiarchiar din din parteapartea celorcelor care care arar trebuitrebui săsă le le ofereofere protecprotecţţieie, , îîngrijirengrijire, , educaeducaţţieie, , săsă le le asigureasigure dezvoltareadezvoltarea. .

•• AcesteAceste evenimenteevenimente traumaticetraumatice au un impact au un impact devastator, devastator, alterândalterând dezvoltareadezvoltarea pepe maimai multemulteplanuriplanuri, , zbuciumândzbuciumând îîncredereancrederea îînn sine sine şşii îînn ceiceidin din juruljurul săusău..

TIPURI DE ABUZTIPURI DE ABUZ•• StudiileStudiile efectuateefectuate îînn ultimiiultimii aniani aratăarată căcă

adolescenadolescenţţiiii suntsunt supusupuşşii abuzurilorabuzurilor de de toatetoatetipuriletipurile ((emoemoţţionalional, , fizicfizic, sexual, , sexual, exploatareexploatare) ) şşii la la toatetoate nivelurilenivelurile ((familiefamilie, , şşcoalăcoală, , societatesocietate).).

•• CeleCele maimai frecventefrecvente tipuritipuri de de abuzabuz fiindfiind îînsănsăcelcel sexual sexual şşii ceicei emoemoţţionalional ((psihologicpsihologic).).

ABUZUL EMOABUZUL EMOŢŢIONALIONAL

•• DificilDificil de de demontratdemontrat, , esteeste ceacea maimai perversăperversăformăformă de de abuzabuz, generator de , generator de traumetraume..

•• FormeleFormele acestuiacestui tip de tip de abuzabuz suntsunt diverse: diverse: de la de la concurenconcurenţţaa îînn cadrulcadrul şşcoliicolii, , exameneexamene, , la la presiunipresiuni din din parteapartea părinpărinţţilorilor pentrupentru a a obobţţineine performanperformanţţee. .

ÎÎnn RomâniaRomânia un adolescent un adolescent îînvanvaţţăă/lucrea/lucreazăză îînn jurjur de 10de 10--12 12 ore ore pepe zizi, , îîncepândncepând cu cu oreleorele de curs de de curs de dimineadimineaţţăă, , apoiapoitemeletemele de de casăcasă şşii, , nunu îînn ultimulultimul rândrând, , meditameditaţţiileiile, , pregătirilepregătirilepentrupentru facultatefacultate şşii uneoriuneori şşii jobjob--uriuri partpart--time. time.

ABUZUL SEXUALABUZUL SEXUAL

•• ÎÎnn celecele maimai multemulte cazuricazuri tăinuittăinuit, , acestacest tip de tip de abuzabuz include include şşii abuzulabuzul fizicfizic şşii celcel emoemoţţionalional..

•• O O formăformă complexăcomplexă de de abuzabuz care include care include atâtatâtexploatareaexploatarea sexualăsexuală şşii traficultraficul de de persoanepersoane..

Din Din bazabaza de date a de date a PoliPoliţţeiei RomâneRomâne existăexistă un un numărnumăr crescândcrescând de de minoriminori victimevictime ale ale abuzuluiabuzului

sexual din 1998 (379), 1999 (618) sexual din 1998 (379), 1999 (618) şşii 2000 (582).2000 (582).

ABUZUL ABUZUL ÎÎN INSTITUN INSTITUŢŢIIII•• 36,1% dintre copiii chestiona36,1% dintre copiii chestionaţţi au cunoi au cunoşştintinţţăă

de obligarea unor copii la practici sexuale,de obligarea unor copii la practici sexuale,•• 19,6% au avut curajul s19,6% au avut curajul săă recunoascrecunoascăă existenexistenţţa a

abuzului sexual, abuzului sexual, îîn institun instituţţia ia îîn care se aflaun care se aflau,,•• 4,3% au afirmat c4,3% au afirmat căă au fost victime ale acestui au fost victime ale acestui

tip de abuztip de abuz,,•• aabuzatorii identificabuzatorii identificaţţi au fosti au fost:: persoane din persoane din

rrâândul personalului ndul personalului şşi copii mai mari din i copii mai mari din instituinstituţţii ii ((peste 60%peste 60%)). .

•• RelaRelaţţiile sexuale abuzive iile sexuale abuzive îîntre copiii din ntre copiii din instituinstituţţii ii au fostau fost de regulde regulăă de tip homosexual.de tip homosexual.

Cercetarea abuzului asupra copilului Cercetarea abuzului asupra copilului îîn institun instituţţiile de proteciile de protecţţie socială ie socială din Româniadin România--Raport preliminarRaport preliminar--2000, UNICEF, IOMC.2000, UNICEF, IOMC.

•• O alta categorie de abuzuri prezente, O alta categorie de abuzuri prezente, îîn toate n toate instituinstituţţiile, iile, şşi care a fost semnalat deopotrivi care a fost semnalat deopotrivăăîîn studiile calitative n studiile calitative şşi cantitative, este ai cantitative, este aşşaa--numita numita exploatare a copiilor mai mici de cexploatare a copiilor mai mici de căătre tre copiii mai maricopiii mai mari. Aceast. Aceastăă exploatare exploatare îîmbracmbracăă o o diversitate de forme (obligare la munci, furt, diversitate de forme (obligare la munci, furt, cercerşşetorie etorie şşi exploatare sexuali exploatare sexualăă) a c) a căăror ror gravitate este deosebitgravitate este deosebităă. .

•• Procentul celor abuzaProcentul celor abuzaţţi sexual a fost cel mai i sexual a fost cel mai ridicat la copiii cu vridicat la copiii cu vâârste cuprinse rste cuprinse îîntre 15ntre 15-- 18 18 ani. ani.

Cercetarea abuzului asupra copilului Cercetarea abuzului asupra copilului îîn institun instituţţiile de proteciile de protecţţie ie socială din Româniasocială din România--Raport preliminarRaport preliminar--2000, UNICEF, IOMC2000, UNICEF, IOMC

ABUZUL ÎN INSTITUŢII

CONSECINCONSECINŢŢELE ABUZULUIELE ABUZULUI

•• De obicei, consecinDe obicei, consecinţţele abuzului se ele abuzului se cronicizeazcronicizeazăă şşi urmi urmăăresc copilul presc copilul pâânnăăla vla vâârsta adultrsta adultăă şşi uneori pe tot i uneori pe tot parcursul vieparcursul vieţţii. ii.

•• Abuzul va produce consecinAbuzul va produce consecinţţe care e care vor fi asociate cu marginalizarea vor fi asociate cu marginalizarea persoanei.persoanei.

CONSECINCONSECINŢŢELE ABUZULUIELE ABUZULUI

•• Faptul, cFaptul, căă o persoano persoanăă a tra trăăit sau it sau trtrăăieieşşte un abuz sau o neglijare te un abuz sau o neglijare sporesporeşşte posibilitatea ca aceastte posibilitatea ca aceastăăpersoanpersoanăă ssăă comitcomităă la rla râândundu--i un i un abuz sau sabuz sau săă comitcomităă acte antisociale: acte antisociale: furturi, violenfurturi, violenţţăă, deli, delinncventcventăă sau chiar sau chiar criminalitate.criminalitate.

ARTART--TERAPIA LA TERAPIA LA ADOLESCENADOLESCENŢŢII

•• AdolescenAdolescenţţaa esteeste o o perioadăperioadă favorabilăfavorabilăexprimăriiexprimării, , expresivităexpresivităţţiiii şşii creativităcreativităţţiiii. .

•• ActivităActivităţţileile creative de creative de grupgrup: : teatruteatru, , creacreaţţiiiiartisticeartistice îînn grupgrup, , desendesen, , picturăpictură, , colajcolaj, , modelajmodelaj, , dansdans, , îîll pot pot ajutaajuta pepe adolescent adolescent săsă accepteaccepte legilelegilesocialesociale de de grupgrup, , săsă--şşii exprimeexprime sentimentulsentimentul de de opoziopoziţţieie, , conflicteleconflictele, , îîntrntr--un loc special un loc special creatcreatpentrupentru el, el, securizantsecurizant..

ARTART--TERAPIA DE GRUPTERAPIA DE GRUP

•• Satisface nevoile participanSatisface nevoile participanţţilor de ilor de apartenenapartenenţţăă şşi identificare cu un i identificare cu un grup, grup, îîi ajuti ajutăă ssăă se autodescopere. se autodescopere.

•• ÎÎl ajutl ajutăă pe adolescent spe adolescent săă se exprime se exprime liber astfel liber astfel îîncât pulsiunile lui sncât pulsiunile lui săă fie fie dirijate dirijate îîntrntr--un scop constructiv, un scop constructiv, structurantstructurant şşi nu disctructiv i nu disctructiv şşi i destructurant. destructurant.

ARTART--TERAPIA DE GRUPTERAPIA DE GRUP

•• Tehnicile creative, Tehnicile creative, îîl ajută să se l ajută să se îînnţţeleagă pe sineeleagă pe sine, , să se elibereze de să se elibereze de anxietăanxietăţţile acumulate, de tensiuni ile acumulate, de tensiuni şşi să i să dezvolte abilitădezvolte abilităţţi de comunicare i de comunicare şşi inseri inserţţie ie socialăsocială, facilitând elaborarea unor strategii , facilitând elaborarea unor strategii de rezolvare a conflictelor .de rezolvare a conflictelor .

•• ArtaArta este un mijloc de construire a este un mijloc de construire a personalităpersonalităţţii. ii.

ARTART--TERAPIA DE GRUPTERAPIA DE GRUP•• GrupulGrupul satisfacesatisface nevoianevoia de de comparacomparaţţieie cu cu ceilalceilalţţii, ,

cu cu situasituaţţiiii similaresimilare de de viaviaţţăă şşii vava evitaevita eventualeleeventualeleconflicteconflicte adolescentadolescent--adolescent, adolescentadolescent, adolescent--adult adult sausau le le vava solusoluţţionaiona dacădacă vava fifi cazulcazul. .

•• FelulFelul îînn care care ceilalceilalţţii din din grupgrup îîşşii depădepăşşescescproblemeleproblemele poatepoate aveaavea un un efectefect stimulativstimulativ sausau un un prilejprilej de ade a--şşii căutacăuta un un rolrol, de a, de a--i i ajutaajuta pepe ceilalceilalţţii. .

•• AdolescentulAdolescentul îîşşii poatepoate prelucraprelucra astfelastfel îînn grupgrupdinamicadinamica familialăfamilială îîntrntr--un un senssens metaforicmetaforic, , organizatorganizat, non, non--periculospericulos, , poatepoate constitui, constitui, reconstitui evenimentele pentru a le analiza.reconstitui evenimentele pentru a le analiza.

REZULTATE OBREZULTATE OBŢŢINUTEINUTE•• Dezvoltarea capacităDezvoltarea capacităţţilor de exprimare verbală ilor de exprimare verbală şşi i

nonverbală a dorinnonverbală a dorinţţelor, senelor, sentimentelor, ttimentelor, trăirilorrăirilor;;•• Spargerea blocajelor emoSpargerea blocajelor emoţţionale ionale şşi reducerea i reducerea

stresului; stresului; •• PerfecPerfecţţionarea capacităionarea capacităţţii de autocunoaii de autocunoaşştere tere şşi i

autoacceptare autoacceptare şşi ci crereşştereaterea stimeistimei de sine de sine şşii a a îîncrederiincrederii îînn sinesine;;

•• Dezvoltarea valorilor morale Dezvoltarea valorilor morale şşi spirituale;i spirituale;•• Dezvoltarea capacităDezvoltarea capacităţţilor cognitive, creative ilor cognitive, creative şşi a i a

capacităcapacităţţii de integrare ii de integrare îîn grupuri;n grupuri;•• Eliberarea de tensiuni, anxieEliberarea de tensiuni, anxietătăţţi acumulate,i acumulate, stres stres, ,

frustrări frustrări şşi sentimente negative.i sentimente negative.

CHEIA SUCCESULUICHEIA SUCCESULUI•• AcceptareaAcceptarea rezistenrezistenţţeiei;;•• FFăărrăă presiuni/spresiuni/săă nunu forforţţăăm m adolescentuladolescentul;;•• FFăărrăă preaprea multemulte îîntrebntrebăăriri;;•• ÎÎncurajareancurajarea deciziilordeciziilor de de grupgrup;;•• ÎÎncurajareancurajarea exprimexprimăăriirii prinprin intermediulintermediul

metodelormetodelor creative invocate de creative invocate de clienclientt;;•• ToleranToleranţţa fa faaţţăă de de ambivalenambivalenţţeleele adolescentuluiadolescentului; ; •• FermitateaFermitatea îîn n stabilireastabilirea limitelorlimitelor;;•• AtenAtenţţieie deosebitdeosebităă la la comportamentelecomportamentele pozitivepozitive şşi i

negative ale negative ale adolescentuluiadolescentului..

•• PrintrPrintr--un program finanun program finanţţat de UNICEF, Fundaat de UNICEF, Fundaţţia ia InternaInternaţţionalionalăă pentru Copil pentru Copil şşi Familie, a demarat i Familie, a demarat procedurile de scriere a standardelor ocupaprocedurile de scriere a standardelor ocupaţţionale ionale pentru acestpentru acestăă profesie. profesie.

•• Abia dupAbia dupăă ce acest aspect va fi ce acest aspect va fi definitivatdefinitivat se vor se vor demara procedurile de scriere a codurilor demara procedurile de scriere a codurilor deontologice deontologice şşi de elaboare a programelor de i de elaboare a programelor de îînvnvăăţţăămât necesare specializmât necesare specializăării rii îîn artn art--terapie.terapie.

•• ÎÎn prezent artn prezent art--terapia este utilizatterapia este utilizatăă ca instrument de ca instrument de lucru lucru îîn programele de psihoterapie experienn programele de psihoterapie experienţţiialalăă, , gegesstalttalt--terapie, psihoterapia copilului etc.terapie, psihoterapia copilului etc.

•• La ClujLa Cluj--NapocaNapoca,, existexistăă îîn cadrul Facultn cadrul Facultăăţţii de Arte ii de Arte PlasticePlastice,, module de artmodule de art--terapie dar nu un master pe terapie dar nu un master pe aceaceaaststăă temtemăă. . La TimiLa Timişşoara, de oara, de asemenea, la asemenea, la Universitatea de Vest, exisUniversitatea de Vest, există module de arttă module de art--terapie terapie îîn n cadrul masterului de supervizare. cadrul masterului de supervizare.

ART-TERAPIA ÎN ROMÂNIA

BIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIE

•• DANIEL MARCELLIDANIEL MARCELLI--Tratat de psihopatologia copilului Tratat de psihopatologia copilului -- Editura Editura FundaFundaţţiei Generaiei Generaţţia, 2003.ia, 2003.

•• ECATERINA STATIVA ECATERINA STATIVA -- Cercetarea abuzului asupra copilului Cercetarea abuzului asupra copilului îîn n instituinstituţţiile de proteciile de protecţţie socială din Româniaie socială din România--Raport preliminarRaport preliminar--2000.2000.

•• FILIPOI SEMPRONIA, MARIAFILIPOI SEMPRONIA, MARIANA IANCĂUNA IANCĂU -- Abuzul la copilAbuzul la copil --British Medical Journal, Vol.8, nr.6, 2001.British Medical Journal, Vol.8, nr.6, 2001.

•• FUNDATIA INTERNATIONALA PENTRU COPIL SI FAMILIEFUNDATIA INTERNATIONALA PENTRU COPIL SI FAMILIE--Sa punem capat exploatariii inocenteiSa punem capat exploatariii inocentei--pliantpliant

•• GUVERNUL ROMÂNIEI,GUVERNUL ROMÂNIEI, Interesul copiluluiInteresul copilului--buletin informativ al buletin informativ al AutorităAutorităţţii Naii Naţţionale pentru Protecionale pentru Protecţţia Copilului ia Copilului şşi Adopi Adopţţie, 2001.ie, 2001.

BIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIE

•• KARI KILLEN,KARI KILLEN, Copilul maltratat, Copilul maltratat, 1999.1999.•• MARIA ROTHMARIA ROTH--SZOMOSKOZISZOMOSKOZI --ProtecProtecţţia Copiluluiia Copilului-- Dileme, Dileme,

concepconcepţţii ii şşi metodei metode, Cluj, Cluj--Napoca, 1999.Napoca, 1999.•• NATIONAL AUTHORITY for CHILD PROTECTION, SALVANATIONAL AUTHORITY for CHILD PROTECTION, SALVAŢŢI I

COPIII ROMÂNIACOPIII ROMÂNIA, UNICEF, ROMANIAN GOVERNMENT, UNICEF, ROMANIAN GOVERNMENT, , Sexual Abuse and Exploitation of Children, Sexual Abuse and Exploitation of Children, 20012001..

•• ORGANIZAORGANIZAŢŢIA SALVAIA SALVAŢŢI COPIIII COPIII, , AbuzulAbuzul şşii neglijareaneglijarea copiluluicopilului, , 1999.1999.

•• ORGANIZAORGANIZAŢŢIA SALVAIA SALVAŢŢI COPIII,I COPIII, PlanulPlanul nanaţţionalional privindprivindeliminareaeliminarea abuzuluiabuzului şşii exploatăriiexploatării sexualesexuale a a copiilorcopiilor îînn scopuriscopuricomercialecomerciale, 2001., 2001.

•• ŞŞERBAN IONESCUERBAN IONESCU--coordonatorcoordonator, , CopilulCopilul maltratatemaltratate--evaluareevaluare, , prevenireprevenire, , intervenintervenţţieie, , BucureBucureşştiti 2001.2001.

BIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIE

•• ANEE CAANEE CAÏÏN,N, ““Psihodrama Balint. Metode, teorie, aplicaPsihodrama Balint. Metode, teorie, aplicaţţii.ii.””, Editura , Editura Trei, 2003.Trei, 2003.

•• BORIS LUBANBORIS LUBAN--PLOZZA, IOAN BRADU IAMANDESCU,PLOZZA, IOAN BRADU IAMANDESCU,““Dimensiunile psihologice ale muzicii. Introducere Dimensiunile psihologice ale muzicii. Introducere îîn muzicoterapien muzicoterapie””, , Editura Romcartexim, BucureEditura Romcartexim, Bucureşşti 1997.ti 1997.

•• DANIEL MARCELLI,DANIEL MARCELLI, ““Tratat de psihopatologia copiluluiTratat de psihopatologia copilului””, Editura , Editura FundaFundaţţiei Generaiei Generaţţia, 2003.ia, 2003.

•• DONALD W. WINNICOTT,DONALD W. WINNICOTT, ““ConsultaConsultaţţia terapeutică a copiluluiia terapeutică a copilului””, , Editura FundaEditura Fundaţţiei Generaiei Generaţţia, 2002.ia, 2002.

•• GEANINA CUCUGEANINA CUCU--CIUHAN,CIUHAN, ““Psihoterapia copilului hiperactiv Psihoterapia copilului hiperactiv –– o o abordare experienabordare experienţţialăială””, Editura Sylvi, Bucure, Editura Sylvi, Bucureşşti 2001.ti 2001.

•• IULIANA DOBRESCU,IULIANA DOBRESCU, ““Psihiatria copilului Psihiatria copilului şşi a adolescentuluii a adolescentului””, , Editura MedicalăEditura Medicală, Bucure, Bucureşşti 2003.ti 2003.

BIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIE

•• JACQUES SALOMEJACQUES SALOME,, ““MamiMami, , tatitati, , mămă auziauziţţii??””, , EdituraEditura CurteaCurtea VecheVeche, , BucureBucureşştiti 2003.2003.

•• JEAN FLORENCE,JEAN FLORENCE, ““Art et therapie. Liaison dangereuse?Art et therapie. Liaison dangereuse?””, Facultes , Facultes Universsitaires SaintUniverssitaires Saint--Louis, Bruxelles 1997Louis, Bruxelles 1997

•• KARI KILLEN,KARI KILLEN, ““Copilăria durează generaCopilăria durează generaţţii la rândii la rând””, Editura First, , Editura First, TimiTimişşoara 2003.oara 2003.

•• ROLAND SCHOHN,ROLAND SCHOHN, ““La marionnette du thLa marionnette du thééatre a la thatre a la théérapierapie””, , MMéémoire de Psychiatrie, France 1979.moire de Psychiatrie, France 1979.

•• ROSELINE DAVIDO,ROSELINE DAVIDO, ““DescoperiDescoperiţţii--vă copilul prin desenvă copilul prin desen””, Editura , Editura IMAGE 1998.IMAGE 1998.

•• SEMPRONIA FILIPOI,SEMPRONIA FILIPOI, ““Basme terapeutice pentru copii Basme terapeutice pentru copii şşi părini părinţţii””, , FundaFundaţţia Culturală Forumia Culturală Forum, Cluj, Cluj--Napoca 1998.Napoca 1998.