Stilul Neoclasicist În jurul anului 1750, ca urmare a descoperirii orașelor romane Herculanum şi Pompei, arta clasică antică este redescoperită. Ornamentarea excesivă specifică stilului rococo nu mai satisface usturile artistice de la sf!rşitul secolului al "#$$$% lea şi &nceputul secolului al "$"%lea. 'tudiile teoretice privitoare la arta vec(e reacă şi romană tre)esc interesul pentru formele artistice ec(ili*rate şi pentru o ornamenta+ie simplă, eleantă şi armonioasă.
Stilul Neoclasicist În jurul anului 1750, ca urmare a descoperirii
orașelor romane Herculanum şi Pompei, artaclasică antică este redescoperită. Ornamentareaexcesivă specifică stilului rococo nu mai satisfaceusturile artistice de la sf!rşitul secolului al "#$$$%lea şi &nceputul secolului al "$"%lea. 'tudiile
teoretice privitoare la arta vec(e reacă şi romanătre)esc interesul pentru formele artistice ec(ili*rateşi pentru o ornamenta+ie simplă, eleantă şiarmonioasă.
1750-1850. Neoclasismul francezeoclasicismul provine din -ran a, unde elementele clasiceț
&ncepuseră să apară &n ar(itectură la sf. domniei lui udovic"#$.
/r(itectura stilului neoclasicist se *a)ea)ă pe ordinile
clasice redescoperite datorită săpăturilor ar(eoloice, d!ndna tere a a%numitului ordin colosal. Proiectele ar(itectuluiș șrenascentist /ndrea Palladio au fost reactuali)ate. /cest stila fost preluat &n timpul Primului $mperiu napoleonian. Înaltasocietate l%a preferat pentru re edin ele private, iar ar(itec iiș ț ț
/r(itectul france) Jacques Germain Soufflot reconstruieşte &n stilul neoclasicist *iserica 'ainte8enevieve din Paris, transformată de 9evolu+ie &n
actualul Panteon, compusă dintr%o navă centralăşi două nave laterale. onstruită pe un plan &ncruce reacă, clădirea are o fa+adă compusă dintr%un peristil cu coloane dorice sus+in!nd un frontontriun(iular, două clopotni+e cu două etajedistruse după 17:14, un dom cu trei cupole depiatră şi un tam*ur &nconjurat de o rotondă de tipperipter.
În /nlia, unde stilul *aroc nu a avut prea multsucces, neoclasicismul era folosit de la clădiri*ancare i mu)ee, p!nă la clădiri de po tă.ș șonar(ia *ritanică aprecia formele salerandioase, comand!ndu%i ar(itectului ;o(n as(reconfiurarea unor &ntrei cartiere i parcuri.șordul urlinton, cunoscut drept <contelear(itect=, a scris, a comandat i a construit un stilșpalladian i s%a dedicat populari)ării teoriilor iș ș
lucrărilor lui $nio ;ones 157>%1?5@4, un altar(itect al neoclasicismului timpuriu. Proprietariide re edin e luxoase au adoptat i ei stilul, iarș ț șconacele de provincie au fost renovate i li s%aușadăuat coloane i porticuri.ș
inspirație rurală, inițiat &n jurul anului 17:?impreună cu radinarul peisaist Hump(rA9epton, a făcut apel la o varietate de stiluri, iar
&n 17:B se *ucură deja de protecția prințului deCales ulterior 8eore al $#%lea4. ai tar)iu,
as( a proiectat parcul 9eent, ondra, șiimprejurimile sale, ca și 6rafalar 'Duare,respectiv parcul 't. ;ames. Între 1B11%1B@1, aproiectat strada 9eent reconstruită ulterior4, areparat și extins Palatul ucEin(am pentrucare a conceput /rcul de armură4 și areconstruit Pavilionul 9eal, ri(ton, &n stiloriental flam*oaiant.
8ott(ard an(ans au transformat capitalaprusacă erlin, &n timpul domniei reelui
-riedric( Cil(elm $$, &ntr%un ora a căruișsplendoare clasică rivali)a cu cea a Parisuluisau a 9omei. Poarta randen*ur, inspirată dePropileele de pe /cropola /tenei, este o
construc ie monimentală cu st!lpi i coloane.ț ș$nauurarea auaEademie &n 1B>0 a contri*uitla expansiunea acestui stil.
În /merica, neoclasicismul a fost adoptat fărăre)erve, deoarece acest stat nou creat &ncepusesă construiască noi clădiri pu*lice, definindaspectul estetic al ora elor. lădirea capitoliuluiș
din Cas(inton G este o capodoperă aneoclasicismului, amintind, prin cupola eiimpresionantă, de randoarea marilor imperiitrecute. Primele universită i au fost ridicatețurm!nd confiura ia templelor rece ti.ț ș
Pre edintele 6(omas ;efferson a sus inut i aș ț șconstruit &n eometria limpede a stiluluineoclasic.
