+ All Categories
Home > Spiritual > 006 ascultarea-de-preotul-duhovnic

006 ascultarea-de-preotul-duhovnic

Date post: 17-Jan-2015
Category:
Author: mihail-nicolass
View: 116 times
Download: 8 times
Share this document with a friend
Description:
da
Embed Size (px)
of 21 /21
Despre ascultarea de preotul duhovnic 1 CUVÂNT CĂTRE CREŞTINII ORTODOCŞI DESPRE ASCULTAREA DE PREOTUL DUHOVNIC Preot Ioan Moto: „NU CUNOSC SUFLET MAI VICLEAN CA ACELA CARE VORBEŞTE UN PREOT DE RĂU“ (Sfântul Ioan Gură de Aur) . OMUL este „coroana creaţiei“: („Micşoratu-l-ai pe dânsul cu puţin faţă de îngeri...“ Psalm 8:5). El este o mulţime în mii, în milioane, în miliarde de fiinţe asemănătoare şi totuşi deosebite, fiecare având chipul şi sufletul său cu însuşiri unice. Omul nu este numai cel material şi văzut, ci şi cel lăuntric, mai ales lăuntric, cel tainic, cel care nu se descoperă nimănui, cel pe care-l cunoaşte bine numai Dumnezeu. Mai ales acesta este omul. Acolo este taina omului, în acel necunoscut. Aceasta face din om o lume de contraste, de contradicţii, un complex de însuşiri şi tendinţe, un microcosmos în macrocosmos. Nu există mai multe taine în lumea ce ne înconjoară decât în lumea omului, în sufletul lui, în fiinţa lui interioară şi nemărturisită, în ceea ce au depus acolo generaţii de înaintaşi buni şi răi, mediul, educaţia, credinţa sau necredinţa lui, oamenii şi împrejurările din afară. Cu acest material dificil, variabil, inegal, greu de cunoscut şi de mânuit lucrează preotul. Cu omul se ocupă într-un fel, o anumită perioadă de timp, pedagogul, medicul, ofiţerul, judecătorul, funcţionarul de stat, dar cu toţi oamenii, în tot timpul şi în tot felul se ocupă numai preotul. Pe toţi ceilalţi, omul îi interesează în parte, în anumite momente şi scopuri ale vieţii; pe preot îl interesează în toate momentele vieţii lui şi în toate laturile fiinţei lui, în ceea ce are omul cunoscut şi mai ales necunoscut. Din fericire, lucrul preotului este uşurat în această latură grea a misiunii sale spirituale prin lumina proiectată de sus asupra sufletului omenesc. Necunoscutul care este omul a fost descoperit de Iisus Hristos. Omul nu putea fi descoperit şi cunoscut decât de sus. Văzut de jos, el este ceea ce l-au socotit oamenii: un animal, un instrument de muncă, o marfă, un sclav, un prizonier, un neputincios, o trestie bătută de vânt, iarbă ce se usucă,
Transcript
  • 1. Despre ascultarea de preotul duhovnicCUVNT CTRE CRETINII ORTODOCI DESPRE ASCULTAREA DE PREOTUL DUHOVNIC Preot Ioan Moto: NU CUNOSC SUFLET MAI VICLEAN CA ACELA CARE VORBETE UN PREOT DE RU (Sfntul Ioan Gur de Aur) . OMUL este coroana creaiei: (Micoratu-l-ai pe dnsul cu puin fa de ngeri... Psalm 8:5). El este o mulime n mii, n milioane, n miliarde de fiine asemntoare i totui deosebite, fiecare avnd chipul i sufletul su cu nsuiri unice. Omul nu este numai cel material i vzut, ci i cel luntric, mai ales luntric, cel tainic, cel care nu se descoper nimnui, cel pe care-l cunoate bine numai Dumnezeu. Mai ales acesta este omul. Acolo este taina omului, n acel necunoscut. Aceasta face din om o lume de contraste, de contradicii, un complex de nsuiri i tendine, un microcosmos n macrocosmos. Nu exist mai multe taine n lumea ce ne nconjoar dect n lumea omului, n sufletul lui, n fiina lui interioar i nemrturisit, n ceea ce au depus acolo generaii de naintai buni i ri, mediul, educaia, credina sau necredina lui, oamenii i mprejurrile din afar. Cu acest material dificil, variabil, inegal, greu de cunoscut i de mnuit lucreaz preotul. Cu omul se ocup ntr-un fel, o anumit perioad de timp, pedagogul, medicul, ofierul, judectorul, funcionarul de stat, dar cu toi oamenii, n tot timpul i n tot felul se ocup numai preotul. Pe toi ceilali, omul i intereseaz n parte, n anumite momente i scopuri ale vieii; pe preot l intereseaz n toate momentele vieii lui i n toate laturile fiinei lui, n ceea ce are omul cunoscut i mai ales necunoscut. Din fericire, lucrul preotului este uurat n aceast latur grea a misiunii sale spirituale prin lumina proiectat de sus asupra sufletului omenesc. Necunoscutul care este omul a fost descoperit de Iisus Hristos. Omul nu putea fi descoperit i cunoscut dect de sus. Vzut de jos, el este ceea ce l-au socotit oamenii: un animal, un instrument de munc, o marf, un sclav, un prizonier, un neputincios, o trestie btut de vnt, iarb ce se usuc, 1

2. Despre ascultarea de preotul duhovnicfloare ce se vetejete. Privit de sus, omul apare n realitatea sa spiritual, de esen divin, ca fptur fcut dup chipul i asemnarea lui Dumnezeu. CE ESTE PREOTUL ? Preotul este un mijlocitor ntre om i Dumnezeu prin Sfintele Taine i Ierurgiile pe care le svrete. Preoia cretin este de origine divin, cci nceputul i puterea ei slujitoare vin, prin Sfinii Apostoli, de la Mntuitorul nsui, Care este izvorul sfineniei i al preoiei cretine, iar existena ei se poate constata nentrerupt de la ntemeierea Bisericii, n tot cursul istoriei cretine, pn astzi. Din preoia lui Hristos ia natere preoia divin a Apostolilor, pe care El, Arhiereul ceresc, le-a transmis-o direct i personal dup nviere, zicnd: Luai Duh Sfnt; Crora vei ierta pcatele, le vor fi iertate i crora le vei ine, vor fi inute (Ioan 20: 21-23). Dac oamenii ar vedea n ce slav slujete preotul, atunci la aceast vedere ar cdea la pmnt. Dac preotul nsui s-ar vedea n ce slav cereasc st (i svrete slujirea sa), ar deveni un mare nevoitor (ascet), ca s nu ntristeze cu nimic Duhul Sfnt care viaz n el (Sfntul Siluan Athonitul, ntre iadul dezndejdii i iadul smereniei). CE ESTE PREOTUL ( PRINTELE) DUHOVNIC ? Preotul duhovnic este acel preot la care ne spovedim (ne mrturisim pcatele). Iat ce ne spune Cuviosul Paisie Aghioritul despre spovedanie: ntr-o zi spam n grdin, s plantez nite rsaduri de roii. n acel timp a venit cineva la mine i m-a ntrebat: Ce facei Printe?. Ce s fac? i spun. mi spovedesc grdina. Bine Printe, dar i grdina are nevoie de spovedanie?. Desigur c are. Am observat c atunci cnd o spovedesc, adic scot pietrele, pirul, spinii, buruienile..., face legume alese, iar dac nu fac acest lucru, roiile sunt palide i slabe. Duhovnicul este cel care ne d binecuvntarea de mprtanie, la care alergm pentru un sfat printesc n orice moment greu al vieii, 2 3. Despre ascultarea de preotul duhovniceste o cluz spiritual n drumul nostru ctre Iisus Hristos, este cel fr de care nu ne putem mntui. Sfntul Siluan Athonitul spune: Fiecare duhovnic are putere dumnezeiasc din moment ce poart epitrahil. Metania pe care o pui duhovnicului e lucru mare. Cnd eti unit cu duhovnicul te inund harul. Dumnezeu te mntuiete prin rugciunile duhovnicului. Sfntul Siluan Athonitul i ndemna pe oameni spunndu-le: ntotdeauna trebuie s ne aducem aminte c duhovnicul i svrete slujirea sa n Duhul Sfnt i de aceea trebuie s avem evlavie fa de el. S m credei frailor, c dac s-ar ntmpla cuiva s moar de fa cu duhovnicul su i cel ce moare i-ar spune: Printe Sfinite, d-mi binecuvntare s-L vd pe Domnul n mpria Cerurilor, iar duhovnicul i-ar spune: Du-te fiule, i vezi pe Domnul!, va fi dup binecuvntarea duhovnicului. Pe ct de unit eti cu duhovnicul, pe atta de mult har primeti, asemenea fierului care dac este bgat n foc, se face i el foc, i pe ct l ndeprtezi de foc, cu att se rcete. Fr printe duhovnic ne rtcim (spiritual). Unii au rtcit din netiin, alii din ncrederea prea mare n propriile puteri de a nelege cele spre Dumnezeu, civa din rvna de a nelege pe Dumnezeu fr Dumnezeu, iar o parte au rtcit din trufia minii lor. Duhovnicia are dou aspecte: cel sacramental-liturgic (oficiaz Sfintele Taine) i cel pedagogic pastoral (face din credincioii si, fii adoptivi). n zilele noastre se vorbete frecvent de doctor de familie, de avocat de familie i foarte rar sau aproape niciodat, de preot de familie. Este nevoie i de ceilali doi, dar cel mai important este PREOTUL DE FAMILIE. De avocat este nevoie doar n cazul unui proces la tribunal, de doctor, doar n cazul n care ne mbolnvim, dar de preot nu ne putem lipsi pe tot parcursul vieii, de la leagn pn la mormnt, fiindc fr Sfintele Taine pe care numai el le poate svri (Botez, Mirungere, Spovedanie, mprtanie, Cununie, Maslu), nu ne putem mntui. Duhovnicul mai este numit i arbitrul disciplinei.3 4. Despre ascultarea de preotul duhovnicPrinte CUVNTUL PRINTE are o evoluie interesant att n Vechiul Testament ct i n Noul Testament, exprimnd raportul dintre nvtor i ucenic. nvtorul este printele i ucenicul este fiul. n primele secole calificativul de printe s-a folosit mai ales pentru episcop. A trecut asupra scriitorilor bisericeti i apoi asupra preoilor i diaconilor. PRINTE DUHOVNICESC nseamn c preotul este nzestrat cu Duhul Sfnt, nsufleit de Duhul Sfnt, ale crui virtui sunt numite duhovniceti fiindc sunt roade ale Duhului Sfnt (Galateni 5:22), iar viaa credinciosului care primete o educaie duhovniceasc, are un sens ziditor, duhovnicesc, centrul fiinei lui fiind luminat de viaa n Hristos.Ascultarea de preotul duhovnic ASCULTAREA DE DUHOVNIC este esenial pentru dobndirea Duhului Sfnt. Ascultarea este opusul anarhiei, acea anarhie care l-a dus pe Lucifer la rzvrtire, la dezordine, la indisciplin. Cnd nu facem ascultare la printele duhovnic, domnul anarhiei (diavolul) gsete ua sufletului deschis. Ieind din ascultare, ieim implicit din comuniunea cu printele duhovnic i n acelai timp de sub binecuvntarea lui Dumnezeu. Trebuie s stm n crua ascultrii ! Nu se poate fr ascultare, fr sfat, nu se poate s nu asculi de nimeni. Chiar i Dumnezeu Cel n Treime slvit s-a sftuit: S facem om... (Facerea 1:26). Avem ca model de ascultare absolut pe Domnul Nostru Iisus Hristos care conform voii lui Dumnezeu - Tatl, s-a pogort din ceruri, s-a ntrupat, a ptimit, a murit i a nviat pentru a mpca cerul cu pmntul, pe Dumnezeu cu neamul omenesc. Sfntul Apostol Pavel a ascultat de Anania, i prin el i s-a spus i i s-a rnduit cele ce avea de fcut (Fapte Apostolilor 9), dei putea s-i spun Mntuitorul n mod direct. Cele spuse pn acum sunt confirmate i de cuvintele Sfntului Grigorie Sinaitul: Ascultarea de duhovnic este via venic, scar cereasc, suire grabnic, bogie de cununi, lucru ngeresc, lupta neptimirii, suire i cltorie la cer. Ascultarea mplinete toate poruncile, pe toate le ndreapt, pe toate le face i le zidete, iar 4 5. Despre ascultarea de preotul duhovnicsufletul, n chip nevzut i netiut, cu mare grij l mbogete i l aeaz n visterie necontenit, ridicndu-l spre Dumnezeu ca s stea nainte ncununat i nfrumuseat n tain. Citind n Pateric observm c atunci cnd era vorba de ascultarea clugrilor, aceasta lua la unii prini forme aparent absurde. Dar prin absurditatea poruncilor se urmrea tocmai deprinderea cu disciplina. Cnd prinii din Sfintele Mnstiri porunceau novicilor (nceptori n viaa clugreasc) s sdeasc plante, morcovi, varz, de pild, cu rdcina n sus, ei testau nu raiunea, ci disciplina. Vrnd s ne mbogim sufletete s cercetm i cuvintele printelui Efrem Katounakiotul care este astzi unul din cei mai apreciai duhovnici aghiorii. n vrst de aproape 80 de ani, a fost unul dintre cei 7 ucenici de chilie ai cunoscutului printe Gheron Iosif Isihastul. Dac ceilali ucenici ai Cuviosului Iosif au preluat, fiecare, conducerea unei mnstiri aghiorite, printele Efrem a preferat isihia, rmnnd retras n pustia Katounakiei unde vieuiete cu trei ucenici. Redm mai jos, n traducere, cteva dintre sfaturile sale: Ascultarea fa de duhovnic le va aduce pe toate. Ascultarea va aduce harul, iar cea mai mic neascultare l va alunga. Duhovnicul este, oarecum, n locul lui Dumnezeu. Orice spune duhovnicul e ca din gura lui Dumnezeu. S-l ai pe duhovnic ca pe chipul lui Dumnezeu. Toate patimile, puin cte puin, se vindec prin ascultare. Nu mntuiete nici preoia, nici postul, nici asceza, ci doar ascultarea de duhovnic. Ascultarea face minuni: ascultarea va aduce toate harismele. Prin ascultare Hristos d rugciunea. Nu ne mntuiete rugciunea, ci ascultarea de duhovnic ne mntuiete. Un demonizat a intrat n ascultare la doi btrni i prin ascultarea lui s-a vindecat. Mi-a povestit el nsui cum vedea demonul naintea lui i cnd zicea o dat rugciunea lui Iisus, demonul se tulbura. Cnd zicea rugciunea a doua oar, demonul ncepea s tremure. A treia oar cnd zicea rugciunea, demonul disprea. Faci ascultare? Ai harul lui Dumnezeu, eti pentru rai. S tii c diavolul nu se teme de noi, nici mcar nu ne ia n seam. El fuge de noi cnd vede Harul lui Dumnezeu pe care l avem datorit ascultrii 5 6. Despre ascultarea de preotul duhovnicde duhovnic. Cel care face ascultare nu se teme - oarecum - de Dumnezeu. Nu faci ascultare? F ce vrei: rugciune, post, ascez, etc. - nu mntuiesc. Numai ascultarea mntuiete. Cel care face ascultare se aseamn cu Hristos, Care S-a fcut asculttor pn la moarte i nc moarte pe Cruce. Duhovnicul poate s cad. Cel care face ascultare nu cade niciodat. Duhovnicul va da socoteal naintea lui Dumnezeu pentru dnsul, dar cel care face ascultare nu. Prin duhovnic vorbete Hristos. Se poate oare s cad cineva ct vreme se aseamn n ascultare cu Hristos? Chiar dac porunca duhovnicului e rtcit, Dumnezeu, pentru ascultare, o va ntoarce n folos sufletesc. Pe duhovnicul tu, aadar, s-l vezi ca pe Hristos. S nu-l ntristezi. L-ai ntristat pe duhovnic, L-ai ntristat pe Dumnezeu. tii ce canon se primete dac-l forezi, dac-l obligi pe duhovnic s fac ceva? E cu adevrat nfricotor. Cel ce face ascultare e ca o hrtie alb. Nu are nimic scris pe ea care s fie luat de diavol. Ct valoreaz duhovnicul cu fric de Dumnezeu, nu valoreaz ntreaga lume, nu valoreaz tot Sfntul Munte Athos. Faci ascultare la duhovnic? La Dumnezeu i la Maica Domnului faci ascultare. Iar Hristos, Care a fcut desvrit ascultare la Tatl Ceresc te primete, te aude, te face asemntor Lui. De aceea, cel ce face ascultare va avea o dubl cunun n viaa venic. Dac te trimite duhovnicul undeva i te duci, eti n ascultare. l odihneti pe duhovnic? l odihneti pe Dumnezeu. Demonizatul care a fcut desvrit ascultare la cei doi btrni i care s-a tmduit prin ascultarea sa, mi-a spus cum i opteau demonii: Pleac de la btrnii la care eti i coboar pe rm, pe stnci. Btrnii acetia mnnc, dorm, se roag prea puin. Ca s ieim din tine trebuie mult rugciune i post. i desigur ziceau adevrul, ns era o curs a diavolilor pentru a-l scoate de sub ascultare. Mai trziu, silii de puterea lui Dumnezeu, diavolii au mrturisit: Dac reueam s te scoatem de la btrni i s te facem s cobori pe stnci, spre rm, te-am fi aruncat ncet-ncet n dezndejde i te-am fi fcut s sari n mare, adic s te sinucizi. Prin ascultarea lui a nvins demonii i s-a vindecat. Numai diavolul tie ce e duhovnicul, ce nseamn duhovnicul, ce nseamn ascultarea de duhovnic! 6 7. Despre ascultarea de preotul duhovnicFcndu-mi eu odat voia i plantnd pomi, toi s-au uscat. Cei pe care i-am plantat cu binecuvntarea printelui meu duhovnic s-au prins. Nu trebuie s tolerezi s-l judece cineva pe duhovnicul tu. S te opui, s te mpotriveti cnd auzi c se spune ceva mpotriva duhovnicului tu. Aa e corect i aa trebuie s faci. O ntmplare asemntoare cu cea n care acel clugr a zis: am duhovnic i prin aceasta au disprut dracii i s-a ntmplat i tatlui printelui Amfilohie. Printe Amfilohie i-a adus tatl la Sfntul Munte, l-a fcut clugr i-l ngrijea. Ca s vezi, copilul i-a fcut tatl clugr!... Cnd tatl lui trgea s moar, printele Amfilohie a intrat n camera muribundului i vzndu-l foarte tulburat l ntreab: - De ce eti, tat, atta de tulburat? - Au venit diavolii nspimntndu-m, c-mi vor lua sufletul . Iar printele Amfilohie i-a spus: - Nu-i fie fric pentru c nu-i pot face nimic, pentru c eti sub ascultare. Dac mai vin la tine s le zici: Ce avei cu mine? Am duhovnic. Eu sunt asculttor. Au venit din nou demonii n ziua urmtoare cu mult zgomot, cu sbii, cu topoare, speriindu-l c-l vor lua. Imediat ce le-a spus c are duhovnic, demonii s-au fcut nevzui. Numai diavolul tie ce putere are duhovnicul, ce putere are cuvntul duhovnicului. A zis duhovnicul? Du-te! S te duci fr s te temi de ceva! Ai fcut ascultare, mergi n Rai, nu ai fcut, mergi n Iad. Chiar dac te-ai mprti de zece ori pe zi, ai face rugciunea minii nencetat, privegheri sau posturi, toate acestea nu valoreaz nimic fr ascultare. Adam a fcut neascultare i a czut din har! ASCULTAREA DE DUHOVNIC = VIA (sufleteasc). NEASCULTAREA DE DUHOVNIC = MOARTE (sufleteasc) Ai fcut ascultare, ai fcut totul. Eu nu spun c celelalte nu ne folosesc, ns sunt pe planul doi. Nu-i acelai lucru s judeci un strin, cu a-l judeca pe duhovnicul tu. Vai ie! Este ca i cum L-ai fi judecat pe nsui Dumnezeu. Singurul om pe care l-am iubit i singurul om de care m7 8. Despre ascultarea de preotul duhovnicam temut a fost printele Iosif. Duhovnicul poate s-i spun un cuvnt mndru sau sucit. Tu f-i ascultarea ta, f ascultare desvrit. Gura duhovnicului ce zice? S fii binecuvntat... f ascultarea care i-a poruncit-o i vei fi binecuvntat de Dumnezeu! Construiete pe smerenie! Dac a zis duhovnicul: Fii binecuvntat! De nimic s nu te ngrijeti de vreme ce faci ascultare. Te vei mntui, o s mergi n Rai. Un diacon i-a zis duhovnicului: Printe vreau s merg s fac baie n mare pentru sntate. Nu te du copile pentru cutare sau cutare motiv. Ba m duc s fac baie. i se duse... Fcu baie i n timp ce se sclda un rechin l-a omort. Mai trziu i-a scos marea trupul sfiat la mal. Unde s-a dus sufletul lui? DESIGUR, LA OSND, PENTRU C A MURIT N NEASCULTARE. Ascultarea aduce lumin n suflet, lacrimi i rugciune. Dac nai ascultare, chiar dac le ai pe acestea, le vei pierde. Ct de mult l cinsteti i l iubeti pe duhovnic, att de mult primeti. Harul ascultrii l nconjoar pe cel asculttor ca o flacr i de aceea nu-l poate prinde diavolul. Dac lipsete aceast flacr, diavolul ne va tulbura. Teologia este rezultatul rugciunii iar rugciunea este rezultatul ascultrii. Cnd faci ascultare, o s gseti i rugciune, i teologie. Cnd ns nu faci ascultare nu gseti nimic. Primul lucru, sau mai bine spus rdcina, este ascultarea. Ai fcut ascultare? O s gseti rugciunea. Se poate s o gseti acum sau o gseti mine, dar o vei gsi sigur. ntrebare: i dac duhovnicul d o porunc greit? Rspuns: Niciodat nu ajungi tu ru, pentru c la mijloc este ascultarea. Cu ct ai n suflet mai mult devotament, mai mult abnegaie, iubire i credin, cu att nu ai mpotriviri luntrice. Cnd ns ai ceva cu duhovnicul tu, s tii c nu eti una cu el, c nu-l iubeti i n-ai credin n el. Cu ct ai mai mult credin n sfaturile duhovnicului, cu att ai mai puin grij. S fii devotat duhovnicului. Cnd te uneti cu duhovnicul tu, e zelul cel mai bun. Cnd vezi faa duhovnicului ca pe a lui Hristos, 8 9. Despre ascultarea de preotul duhovnictotul merge bine. Cnd vezi greeli la duhovnic, e vai de tine! Puterea ascultrii se vede i din urmtoarea ntmplare: Era ntr-o mari, spre sear i mi-au venit nite gnduri contra duhovnicului meu, printele Iosif, pentru c ne-a pus s semnm o scrisoare. Avea i dreptate, dup cum s-a dovedit ulterior. Smbt merg la slujb cu printele. Cum m vede mi zice: Printe, ai ceva contra mea, ceva te separ de mine, ai ceva nluntru. Nu te despri de duhovnic, nu te rupe de mine! Eu uitasem c l-am judecat, uitasem gndurile. Printe, zic, nu-mi amintesc s am un gnd care s m separe de sfinia ta. i totui ai ceva care te separ de mine. Cum team vzut, am tiut. A tiut sufletul meu c ai ceva gnduri care te separ de mine. Printe, nu-mi amintesc nimic!. S ncerci s-i aminteti!. Dup ce am terminat Sfnta Liturghie am plecat. Mergnd spre chilia mea, i urmrind ce gnduri am avut n aceste zile, mi-am amintit de judecata pe care i-am fcut-o n legtur cu scrisoarea. M-am ntors la printele duhovnic i i-am cerut iertare cu lacrimi. Rugciunea izvorte din ascultare, nu ascultarea din rugciune. F ascultare acum i n continuare va veni harul: Cel ce face ascultare va iei bine numai i numai pentru ascultare! NU ARE IMPORTAN CINE ESTE DUHOVNICUL. Ce i-a folosit lui Iuda c L-a avut pe Hristos? Nimic! Ce i-a folosit lui Adam c l-a avut stare pe Dumnezeu i c era n Rai? Nimic! Nu s-a folosit de Rai, cci a fcut neascultare. Cu nimic nu l-a mpiedicat de la sfinenie pe marele Agachie faptul c duhovnicul su era poruncitor i aprig la mnie? Cu nimic! Printele Iosif spunea: Nici preoia, nici Sfnta mprtanie, nici rugciunea minii, nici postul, nici privegherea nu mntuiesc fr ascultare. Tot ce se face din voia proprie e luat de diavol! Cci mplinind cineva voia altuia i nu pe a sa, nfptuiete nu numai lepdarea de sufletul su, ci i rstignirea fa de toat lumea. Cel ce contrazice pe printele su, face bucuria dracilor. Iar de cel ce se smerete pn la moarte, se minuneaz ngerii. Cci unul ca acesta 9 10. Despre ascultarea de preotul duhovnicface lucrul lui Dumnezeu (Ioan 6:28), asemnndu-se Fiului lui Dumnezeu, Care a mplinit ascultarea de Printele Su pn la moarte, i nc moarte pe cruce (Filipeni 2:4-11). Gura duhovnicului e gura lui Hristos. S faci ce spune duhovnicul fr s analizezi, fr s cercetezi i fr s murmuri. ntr-o zi am asistat la o discuie foarte interesant, ntre doi consteni pe tema preotului duhovnic. Unul dintre ei, foarte credincios, care avea printe duhovnic, l-a ntrebat pe vecinul su: Mi nea Marine, te-a ntreba i eu ceva numai s nu te superi pe mine. n postul Crciunului care tocmai a trecut, te-ai spovedit i te-ai mprtit i dumneata dup rnduiala Sfintei Biserici? Iar el a zis: Nu m-am spovedit niciodat n viaa mea i nici nu vreau s m spovedesc, pentru c preotul nostru este un pctos. Nea Marine, s tii c lucrurile nu stau chiar aa. n primul rnd a vrea s-i spun c pentru dumneata Crciunul nu a fost Crciun, ci doar grij pentru pntece, adic ai mncat o fripturic de porc, puin orici, srmlue cu smntn, o uic fiart, un pahar cu vin... dar att. Fecioara Maria nscndu-L pe Hristos, L-a nscut n acelai timp i n sufletele noastre. Numai c El fiind Preasfnt i Preacurat, nu vine ntr-un suflet nespovedit (murdar de pcate) i nemprtit. i apoi o fi preotul pctos, c prea spui cu foc, dar eu am citit n Biblie acolo unde scrie: Toi greim n multe chipuri (Iacov 3:2). Cuvntul acesta Toi, se refer i la credincioi i la preoi. Ct despre pcatele preotului n-ar trebui s vorbim, pentru c Cel care i-a dat preoia Acela l va i judeca, nu noi. A vrea s te ntreb ceva:Dac i trebuie o adeverin de la primrie i primarul este un desfrnat, chiar l gseti mort de beat, njurnd i drcuind, dac-i pune tampila i semneaz este valabil acea adeverin? Cum s nu fie valabil, ce are una cu alta? Vezi nea Marine, tot aa-i i cu preotul: Nu conteaz vrednicia sau nevrednicia lui, pentru c pcatele nu i le iart preotul, ci HRISTOS PRIN PREOT N DUHUL SFNT! Preotul este cel care svrete Sfintele Taine i, ct vreme nu se leapd de ortodoxie, orict de pctos ar fi nu pierde harul. Deci pe printele meu duhovnic te rog s nu-l mai judeci, cci are cine. Ca la armat, dac a greit ceva va da socoteal n faa celui mai mare, iar cel mai 10 11. Despre ascultarea de preotul duhovnicmare este nsui Iisus Hristos. i mai tiu un cuvnt de nvtur de la Sfntul Nectarie: La orice preot vino smerit i vei primi nsutit, dar dac vii cu mndrie s-l judeci pe preot, nu vei primi nimic de la Dumnezeu. Sfntul apostol Petru i ndemna pe cretini aa: ...fiilor duhovniceti , supunei-v preoilor (1 Petru 5:5), iar cnd au venit la Iisus Hristos cei 10 leproi i L-au rugat s aib mil de ei, El le-a spus: DUCEI-V I V ARTAI PREOILOR (Luca 17 : 14). Bibliografie: Biblia E.I.B.M., Bucureti,1994; Consilier editorial Preot Nicolae Tnase, Ascultarea de duhovnic, Ediie ngrijit de Mnstirea Sfinii Arhangheli Mihail i Gavriil, Editura Credina Strmoeasc, 2002; Ioan Mircea, Dicionar al Noului Testament,E.I.B.M.,1995; Arhimandrit Serafim Man, Livada Duhovniceasc, Editura Arhiepescopiei Ortodoxe Romne a Vadului i Feleacului, Cluj-Napoca, 1990; Pr. Prof. Dr. Ene Branite, Dicionar Enciclopedic de cunotine religioase, Editura Diecezana Caransebe, 2001; Cuviosul Siluan Athonitul, ntre iadul dezndejdii i iadul smereniei, Editura Deisis, Sibiu, 2001;Cuviosul Paisie Aghioritul, Nevoin Duhovniceasc, Editura Evanghelismos, Bucureti, 2003.Completare la cateheza despre ascultare Cu toii cnd ne gndim la ascultare, ne gndim mai nti la procesul simplu de a face ceea ce ni se spune. Probabil aceasta este cea mai simpl definiie a ascultrii. Este greu s ne imaginm ntreaga responsabilitate a creterii copiilor fr a ne gndi imediat la ascultare. Aceast idee universal a ascultrii este un lucru pe care l asociem i procesului educaional. Exist i o latur negativ a ascultrii. Ca exemplu avem naintea noastr mrturia unei societi care n numele ascultrii, a justificat genocidul i violena de proporii incredibile: Germania nazist. Aa spuneau nazitii: Am ascultat ordinele. La ce folosete ascultarea? Sufletul se simte eliberat de povar dac o preia altcineva, n armat, n familie, n mnstire. Un duhovnic bun este un nvtor bun. Fr un duhovnic bun ne sufl vntul i ne poart unde vrea el. Ascultarea este mai bun dect jertfa (1 Regi 15:22). Cci nesupunerea este un pcat la fel cu vrjitoria i mpotrivirea este la fel cu nchinarea la idoli (1 Regi15:23).11 12. Despre ascultarea de preotul duhovnicAvva Moise spunea unui tnr care se pregtea s mbrieze viaa monahal: Vino, fiule i gust viaa fericit a ascultrii. n ascultare vei gsi smerenie, trie, bucurie, rbdare i ngduin. Din ea se nate cina i nflorete iubirea. Ea ajut pe ucenicul bun s pzeasc toate poruncile divine toat viaa sa. Sfntul Antonie cel Mare zice c Ascultarea, mpreun cu nfrnarea, supun chiar i animalele slbatice. Avva Iperchie mai numea ascultarea cea mai nepreuit comoar a clugrului. Cel ce o dobndete, s fie sigur c rugciunea lui va fi ntotdeauna ascultat i c va fi prezent cu trupul n faa tronului Celui care a fost asculttor pn la moarte. Avva Ruf spunea c o slav mai mare l ateapt pe clugrul care mplinete ascultare fa de Printele duhovnicesc, dect pe eremitul care triete dup propria lui voin n singurtatea deertului. Avva Iosif Tebeul spunea c trei lucruri sunt n special bine plcute lui Dumnezeu: boala ndurat cu rbdare, munca fcut fr a se atepta plat, ci pur i simplu din dragoste pentru El, i ascultarea artat printelui duhovnicesc n total negare de sine. Aceasta din urm fapt este minunat ncununat. Avva Pimen ddea urmtorul sfat: S nu te neli gndind c te poi ndruma singur n cele spirituale. Supune-te unui Printe duhovnic cu experien i las-l pe el s te ndrume n toate lucrurile. Un alt Printe ddea acest sfat celui care se hotra s urmeze viaa de ascultare: Fii, frate,ca o cmil. Ducndu-i defectele, las-i ndrumtorul duhovnicesc, care tie mai bine dect tine, s-i arate calea spre Dumnezeu. Sfntul Pamvo a fost consultat de patru putnici care au venit de departe. Primul era mare postitor, al doilea srac cu desvrire, al treilea se druise slujirii celor btrni i infirmi, iar al patrulea petrecuse douzeci de ani n ascultare fa de un Printe duhovnic btrn. Ascultndu-le virtuile, Sfntul le-a zis aceste cuvinte: Acesta din urm v-a depit pe toi, deoarece voi ceilali, tot ceea ce facei, facei potrivit voinelor voastre. ns, ntruct el i jertfete zilnic propria voin, fr ndoial inima i sngereaz. Din aceast cauz clugrii care se afl n ascultare sunt numrai printre mrturisitorii credinei.12 13. Despre ascultarea de preotul duhovnicntr-o zi, n timp ce se ruga, unul dintre marii Btrni din vechime a intrat n starea de extaz i s-a urcat cu duhul n lumea cereasc. Acolo a vzut patru clase distincte de drepi. n prima se aflau cei care au suferit boli trupeti n timpul vieii i au ndurat fr a se plnge, mulumindu-i lui Dumnezeu. n a doua se aflau toi cei care au pus n practic virtutea iubirii i au mngiat n toate chipurile pe semenii lor. n a treia erau cuprini eremiii i anahoreii, care au ndurat suferine i greuti nespuse. Cea de-a patra clas era compus din toi cei care au trit n ascultare. Acetia i depeau n slav pe toi ceilali. Ca semn distinct al rangului superior, ei purtau manete de aur curat. Cum se face c acetia, cei mai mici, sunt mai cinstii dect ceilali, l-a ntrebat Btrnul pe ngerul care l nsoea. ngerul i-a spus: Deoarece ceilali, au trit potrivit propriei lor voine, pe cnd acetia i-au jertfit zilnic voina din dragoste fa de Dumnezeu, rstignindu-se nencetat. Doi frai au prsit lumea din dragoste fa de Hristos i au mbriat viaa monahal. Unul a devenit eremit ( eremit nseamn pustnic, sihastru, clugr care s-a retras ntr-un loc pustiu). Cellalt a ales jugul sigur al supunerii pentru a-i mntui sufletul i a devenit exemplu de ascultare. El ndeplinea cu drag inim i cu bucurie tot ceea ce ceilali i cereau i din aceast pricin era iubit i cinstit de toi. Odat, eremitul a dorit s pun la ncercare ascultarea fratelui su, pentru a vedea dac ceea ce se spunea despre el este adevrat. Aadar, ntr-o zi, el i-a luat fratele la plimbare i n mod voit la dus la un ru, care era plin cu crocodili. Arunc-te n ap i treci n partea cealalt, i-a poruncit fratele, n timp ce se apropiau de ru, sigur fiind c nu va face acest lucru niciodat, deoarece crocodilii l-ar fi mncat. Cu toate acestea, fratele asculttor, fr nici o ndoial n mintea sa, s-a aruncat n ru i a trecut pe malul cellalt. Nimic ru nu i s-a ntmplat. Fiarele mblnzindu-se i-au lins picioarele. Eremitul a vzut toate acestea i s-a minunat. n timp ce mergeau spre mnstire, cei doi au dat peste un cadavru dezvelit. Eremitul a zis: s lum o bucat de pnz i s-l acoperim. Oare nu ar trebui s ne rugm, a rspuns clugrul asculttor. Poate Dumnezeu l va nvia. Amndoi s-au aezat la rugciune i, ntr-adevr Brbatul rposat a 13 14. Despre ascultarea de preotul duhovnicnviat. Eremitul i atribuia acest lucru siei: Fr ndoial, marea mea nevoin a svrit aceast minune, gndea el. Cu toate acestea, n timp ce se apropiau de mnstire, Stareul, care era un Sfnt i cruia Dumnezeu i artase toate aceste ntmplri, nu a pierdut nici o clip pentru a-l scoate pe eremit din amgire: De ce i-ai supus fratele la o astfel de primejdie, i-a spus cu repro, eremitului. i ia aminte c, datorit virtuii ascultrii sale, brbatul a fost nviat. Eremitul i-a recunoscut greeala i a cerut iertare de la Dumnezeu i de la fratele su. Un clugr tnr s-a dus s caute sfat la un anume Printe duhovnic. mi ndeplinesc toate ndatoririle monahale, i-a spus el Printelui i nc cu prisosin. Cu toate acestea sufletul meu nu are odihn. Nu primesc nici o mngiere de la Dumnezeu. Tu trieti dup placul voii tale, acesta este motivul a tot ce i se ntmpl, i-a explicat Printele. Atunci ce trebuie s fac, Avva, pentru a-mi gsi odihna sufletului? Mergi la un Printe i las-l s te ndrume dup cunotina lui. Atunci sufletul tu va afla mngiere. Tnrul a luat aminte la sfatul acelui Printe, iar sufletul su i-a gsit linitea. Avva Marcu, eremitul, d aceste sfat folositor tinerilor care doresc s peasc pe calea ascultrii: S nu devenii ucenicii celui care obinuiete s se laude pe sine, ca nu cumva, n loc s nvai ascultarea, s nvai mndria. Sfntul Antonie cel Mare a spus odat: Am cunoscut clugri, mndria deertului, care dup trud uria i nevoine ascetice au czut n pcat i i-au pierdut minile. Cauza cderii lor a fost ncrederea pe care au dobndit-o n ei nii i n faptele lor. Aceti clugri nefericii au uitat sfatul nelept al Scripturilor: ntreab pe tatl tu i-i va da de tire, ntreab pe btrni, i-i vor spune. Sfntul Antonie cel Mare alt dat a zis: Un ucenic bun trebuie s spun Printelui su duhovnic ci pai face i ci stropi de ap a but, ca nu cumva s greeasc n aceste lucruri. Ucenicul unui btrn Printe a gsit un loc frumos, departe n deert, care era ideal pentru o sihstrie. ngduie-mi, Avva, i-a zis el 14 15. Despre ascultarea de preotul duhovnicbtrnului Printe, s merg i s stau acolo, ntruct ndjduiesc c dobndesc mult n acel loc. Nu locul este cel ce ofer ctig unui om, i-a rspuns printele cel nelept, ci modul n care triete. Un tnr are nevoie mai nti de toate de ascultare pentru a crete n virtute. Avva Moise cel negru era de aceeai prere. Un clugr nceptor, spunea el, care nu a nvat ascultarea i smerenia, dar postete i se nevoiete de unul singur, nu e de ateptat s fac vreun progres. Un astfel de clugr nu are nici cea mai mic idee despre ce nseamn a fi clugr. Virtutea pe care un clugr o dobndete de unul singur, spune Avva Theona, nu trebuie s se atepte s rmn mult timp la el. Dumnezeu, ia harul Su de la el, deoarece El tie c monahul se va rtci ncrezndu-se numai n sine. Virtutea permanent se gsete n acei ucenici binecuvntai care s-au druit trup i suflet printelui lor duhovnicesc. Se spune despre Avva Ioan cel chiop c, nainte de a deveni sihastru, a petrecut muli ani n ascultare fa de un btrn printe din Thebaida. ndat ce a venit la mnstire, pentru a-l ncerca, Avva l-a luat cu sine. Dup ce au mers cale de vreo dousprezece ceasuri departe de coliba lor, au sosit la un loc uscat. Btrnul i-a luat toiagul, l-a nfipt n pmnt, i i-a poruncit tnrului Ioan s mearg n fiecare zi cu o gleat de ap s ude locul. Tnrul a ndeplinit cu druire porunca Printelui su. Dup trei ani, bul de lemn uscat a nmugurit i apoi a fcut nuci. Atunci btrnul Printe le-a cules i le-a adus n Biseric Duminica. Dup Sfnta Liturghie el le-a mprit eremiilor, zicndu-le: Venii, frailor i gustai din roadele ascultrii. Un Printe avea un ucenic att de asculttor nct el mplinea cuvntul de ndat i exact ceea ce Printele i spunea s fac. ntr-o zi, Avva, pentru a-l ncerca, i-a spus s ia cartea din care se citea n Sfnta Biseric i s o arunce n cuptorul care ardea. Fr s ezite, ucenicul a fcut ceea ce i-a cerut Avva. ns, datorit ascultrii sale, n clipa n care cartea a fost aruncat n foc, focul s-a stins. Timp de doisprezece ani, Avva Ammoi a fost chinuit de o boal. n tot acest timp, Ioan, ucenicul su asculttor, a stat alturi de el ca o fclie aprins i i-a slujit n toate felurile. Avva era sever i nu i-a spus niciodat un cuvnt de apreciere ucenicului su, nici cel puin Domnul, s te miluiasc. ns n ultimele clipe, cnd toi fraii ascei s-au adunat n jurul lui, Avva Ammoi, cu mare emoie, a luat n 15 16. Despre ascultarea de preotul duhovnicminile sale tremurnde minile ucenicului, le-a srutat i a optit: Fiul meu, poi fi sigur c te-ai mntuit prin buna ta ascultare. Apoi s-a ntors ctre frai i, artnd spre Ioan, le-a zis: Acesta la care privii este nger, nu om. Clugrii aflai n ascultare, zicea Avva Isidor, sunt datori s-i iubeasc pe Prinii lor duhovnici ca pe taii lor i s se team de ei ca de stpni. Ei nu trebuie s treac cu vederea frica din pricina dragostei, nici s pteze dragostea cu fric. Ioan, ucenicul lui Avva Pavel, era un exemplu de ascultare. Prinii istorisesc urmtoarea ntmplare n legtur cu el: Nu departe de coliba lor se afla o peter n care o hien i fcuse culcu. ntr-o zi, Avva Pavel a vzut c n jurul peterii crescuse nite ceap slbatic i l-a trimis pe Ioan s o culeag pentru a o gti. Ce s fac, Avva, dac se ntmpl ca hiena s ias n afar, a ntrebat tnrul monah. Leag-o i adu-o aici, a zis Avva n glum. Ucenicul s-a dus s ndeplineasc porunca Printelui. ns, cum se ateptase, animalul fioros a ieit i l-a atacat pe neateptate. Tnrul nu numai c nu a artat laitate, ci sa npustit s lege fiara. i s-a ntmplat un lucru ciudat: n loc monahului s-i fie team, fiara s-a nfricoat i a fugit n deert spre a se salva. Ioan a nceput s fug dup ea i s strige: Oprete-te acum! Avva mi-a poruncit s te leg. ntr-un trziu, dup mult efort, el a prins hiena, a legat-o i a adus-o Avvei Pavel. ntre timp Avva ncepuse s se neliniteasc, vznd c ucenicul su ntrzie, a ieit n ntmpinarea lui. n deprtarea l-a vzut pe acesta trnd dup el fiara legat i s-a minunat de tria ascultrii lui. Cu toate acestea fa de Ioan el nu s-a artat surprins deloc. Dimpotriv, pentru a-l smeri, a strigat, cu prefcut asprime: Prostule, de ce mi-ai adus aici acest cine jigrit? Apoi, el a dezlegat fiara i a lsat-o s se ntoarc la petera ei. Avva Siluan era stare al unei mici mnstiri de pe vrful muntelui Sinai, unde se aflau n total doar zece clugri. ntrei ei, un clugr tnr, care era dintr-o familie de aristocrai i care jertfise totul din dragoste pentru Hristos, se distingea datorit absolutei sale ascultri. Datorit virtuilor sale tnrul era iubit de Avva Siluan. Cu toate acestea, ceilali clugri erau invidioi pe Marcu, cci aa se 16 17. Despre ascultarea de preotul duhovnicnumea tnrul cel bun, i s-au plns Prinilor din Sinai c Avva Siluan are fa de acesta o consideraie special. n consecin Prinii au mers s-l cerceteze pe Avva Siluan. Venii le-a zis Btrnul Sfnt cu smerenie, s v convingei voi niv de ce Marcu se deosebete de toi ceilali. El i-a luat i au fcut nconjurul ntregii mnstiri. S-au oprit la fiecare chilie, au btut la u i l-au chemat pe fiecare frate dup nume. Dinluntrul chiliei se auzea o voce: Acum, imediat, Avva. ns nimeni nu ieea. Apoi la scurt vreme se auzea: Nu pot iei n aceast clip sunt ocupat. La o alt chilie li s-a rspuns: ateapt o clip, Avva, ndat ce termin mnunchiul de trestii pe care-l mpletesc. n cele din urm au ajuns la chilia lui Marcu. Auzind vocea btrnului, ucenicul asculttor s-a grbit s ias imediat. Avva Siluan a gsit motiv s-l trimit undeva, dup care s-a ntors ctre prini i le-a zis: unde sunt ceilali clugri pe care i-am chemat? Nici unul nu a ieit, doar acest copil binecuvntat al ascultrii. Apoi au intrat n chilia lui Marcu. El picta i lsase neterminat o linioar doar pentru a rspunde chemrii Printelui su. Atunci Prinii au zis lui Avva Siluan: ntr-adevr el este demn de dragostea ta. Din aceast zi el va avea cinstea i respectul nostru, cci Dumnezeu l iubete i l oblduiete. Cu alt ocazie Prinii mergeau prin deert cu Avva Siluan. Nu departe n spatele lor venea i Marcu mpreun cu ceilali frai. Avva Siluan, pentru a le arta celorlali Prini absoluta ascultare a ucenicului su, l-a chemat pe Marcu lng el i, artndu-i un arpe care se tra la mic distan naintea lor, i-a zis: Fiule, vezi acest bivol? Da, Avva, i-a rspuns el. i vezi coarnele, par a fi de dou ori mai mari? Da, Avva, a zis Marcu, care vedea doar cu ochii Printelui Siluan. Astfel, nc o dat, Prinii din Sinai au avut ocazia de a se minuna de ucenicul devotat. Ucenicul unui Printe ptimea mult din pricina dorinelor trupeti i nemaiputnd s reziste, s-a ntors n lume i a gsit o femeie cu care s se cstoreasc. Avva, era nemngiat din na cderii fratelui i l implora pe Dumnezeu s-l ocroteasc, ca nu cumva acesta s-i piard fecioria pentru care luase vot cnd a devenit clugr. Dumnezeu a auzit rugciunea slujitorului Su i a ncuviinat c tnrul s moar, fr a se pngri, n ziua n care cstoria fusese fixat.17 18. Despre ascultarea de preotul duhovnic(Arhiepiescopul Chrysostomos al Etnei i Episcopul Ambrozie al Methonei, Ascultarea n tradiia patristic ortodox, Editura Vremea XXI, Bucureti, 2004).De ce avem nevoie de un Printe duhovnic? Trim ntr-o lume caracterizat de un profund analfabetism n gospodrirea vieii luntrice; ns ne strduim, dup putine, s ne sfinim. De vreme ce experiena cretin nu este una simplist, avem nevoie de un ndrumtor care s cunoasc frumuseile i capcanele urcuului duhovnicesc i care s ne fie cluz pe potecile credinei. El este cel care ne trezete cnd rtcim confuzi printre drmturile fiinei i arat unde este Rsritul. Duhovnicul ne reamintete cte frumusei ratm alergnd s frecventm pcatul; el ne nva cum s cretem n desvrirea pe care o presupune ndumnezeirea. i tot Printele duhovnicesc este intermediarul prin care mpria lui Dumnezeu ncepe ntru noi (Luca 17:21); pentru c el ne d binecuvntarea pentru a ne mprti cu Trupul tainic al lui Hristos. Trebuie tiut c nu putem gsi un duhovnic potrivit dect atunci cnd suntem pregtii s-l ascultm. Dac e adevrat c ne confruntm cu o criz de ndrumtori veritabili, este la fel de adevrat faptul c exist puini ucenici dispui s i asume ca Prini.Amin i Aleluia Un clugr scrisese pe peretele dinspre rsrit al chiliei sale urmtoarele cuvinte: Amin i Aleluia. Un om, mergnd pentru sfat la acest clugr i vznd cele dou cuvinte, l-a ntrebat: Printe, ce nseamn aceste cuvinte i de ce le-ai scris pe perete? Fiule, aceste dou cuvinte cuprind n ele toat taina fericirii. Amin nseamn aa s fie, iar aleluia nseamn slav lui Dumnezeu. Cum pe faa pelerinului nc se citea uimirea a adugat printele: Cnd spunem amin, ne predm voii lui Dumnezeu, cci zicem; aa s fie Doamne, cum voieti Tu! Cnd spunem aleluia, zicem de fapt: slav ie, Doamne, pentru tot ce-mi dai! Prin acceptarea tuturor lucrurilor ce ni le trimite Dumnezeu ne artm smerenia i ascultarea, iar prin mulumirea pentru toate cele ngduite de Dumnezeu, spre bucurie sau ntristare, ne artm ncrederea n 18 19. Despre ascultarea de preotul duhovnicCreatorul nostru. Acesta este secretul mntuirii, n ascultarea desvrit fa de Dumnezeu, prin preotul duhovnic i n supunerea voinei noastre, cu mulumire, la voia i mila Lui. Eva prin neascultare a adus blestemul iar prin Naterea Mntuitorului din Maica Domnului a venit binecuvntarea.Rugciune pentru printele duhovonic Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeule, Care pe desfrnat i pe tlhar i-ai primit, primete i rugciunea mea pentru robul tu, duhovnicul meu, Ioan preotul, ales de tine s poarte povara pcatelor mele n faa Ta, aa cum Tu pori povara ntregii lumii n faa Tatlui ceresc. Iart-i toate grealele lui pentru dragostea i jertfa struitoare, ca s pun nceput bun de pocin, eu, oaia rtcit. Cerceteaz-l degrab i vezi nevoile lui. Vindec-l de toat boala i ntinciunea trupeasc i sufleteasc i de slbiciunea firii czute. Izbvete-l de toi vrjmaii vzui i nevzui, de tot rul i ispitele ce i-au venit pentru pcatele mele. Sporete-i nelepciunea, ndelunga rbdare, linitea, pacea i mulumirea sufleteasc. nmulete-i puterea, sporete-i blndeea i purtarea de grij i mplinete toate cele de folos lui. D-i minte luminat i pricepere sfnt care se pogoar de la Tine, mpratul Luminii. Bine sporete n el, Doamne i druiete-l sntos, ndelungat n zile, drept nvnd cuvntul adevrului Tu. Amin mprate ceresc, Mngietorule, deschide slava cerului i plou peste duhovnicul meu, Ioan preotul, belug de har i bogat mil. Pogoar-te asupra lui, odihnete n el pururea i revars peste el mulimea ndurrilor tale. Amin. Maica Domnului, acoper cu atotputernicul Tu acopermnt pe robul tu, duhovnicul meu, Ioan preotul, i roag-te Bunului Dumnezeu s-l miluiasc pentru rugciunile tale. Izbvete-l de toat ispita trupeasc i sufleteasc, tmduiete-l, ntrete-l i sntate deplin druiete-i. Amin. Cuvioase Printe Siluan, roag-te Domnului s miluiasc i s mntuiasc pe duhovnicul meu, Ioan preotul, pentru rugciunile tale.19 20. Despre ascultarea de preotul duhovnicCuvioase Printe Arsenie cel Mare, roag-te Domnului miluiasc i s mntuiasc pe duhovnicul meu, Ioan preotul, pentru rugciunile tale. Cele 9 cete ngereti, Sfinilor romni, mucenici i mucenie, cuvioi i cuvioase, preacuvioi prini ai notri care-i pomenim astzi, mpreun cu toi sfinii, rugai-v lui Dumnezeu s miluiasc i s mntuiasc pe duhovnicul meu (N) pentru rugciunile voastre. Amin.La ce folosete ascultarea? Sufletul se simte eliberat de povar dac o preia altcineva, n armat, n familie, n mnstire. Un duhovnic bun este un nvtor bun. Fr un duhovnic bun ne sufl vntul i ne poart unde vrea el. Preotul este indirect n slujba oamenilor, dar de fapt n slujba cerului, este omul lui Dumnezeu (O antropos Teu) cum l numete Sfnta Scriptur (1 Timotei 6:11). Dintre toate vredniciile omeneti, cea mai nalt este aceea da a sluji lui Dumnezeu ca preot. Puterea preoilor din Noul Testament difer esenial de puterea preoilor din Vechiul Testament. Preoii evrei aveau puterea de a curi trupul de lepr, pe cnd preoii cretini curesc lepra sufletului adic pcatele. Ascultarea este mai bun dect jertfa (1 Regi 15:22). Cci nesupunerea este un pcat la fel cu vrjitoria i mpotrivirea este la fel cu nchinarea la idoli (1 Regi 15:23).20 21. Despre ascultarea de preotul duhovnic21


Recommended