+ All Categories
Home > Documents > 005 Lazarovici 163-220Tăbliţele au fost folosite întotdeauna pentru învăţarea, exersarea...

005 Lazarovici 163-220Tăbliţele au fost folosite întotdeauna pentru învăţarea, exersarea...

Date post: 22-Feb-2020
Category:
Upload: others
View: 3 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
60
ASOCIAŢIA ARHEO VEST TIMIŞOARA ARHEOVEST V 1 -IN HONOREM DOINA BENEA- Interdisciplinaritate în Arheologie și Istorie Timişoara, 25 noiembrie 2017 JATEPress Kiadó Szeged 2017
Transcript
Page 1: 005 Lazarovici 163-220Tăbliţele au fost folosite întotdeauna pentru învăţarea, exersarea scrisului, înre-gistrarea unor socoteli, memorarea unor instrucţiuni, legi şi altele1.

ASOCIAŢIA ARHEO VEST TIMIŞOARA

ARHEOVEST

V1

-IN HONOREM DOINA BENEA-

Interdisciplinaritate în Arheologie și Istorie

Timişoara, 25 noiembrie 2017

JATEPress Kiadó

Szeged 2017

Page 2: 005 Lazarovici 163-220Tăbliţele au fost folosite întotdeauna pentru învăţarea, exersarea scrisului, înre-gistrarea unor socoteli, memorarea unor instrucţiuni, legi şi altele1.

Editor: Sorin FORȚIU (cu mulțumiri pentru ajutorul punctual acordat lui Andrei STAVILĂ, Cristian OPREAN, Adrian CÎNTAR și Simona REGEP) Coordonator: Dorel MICLE DVD-ROM: Adrian CÎNTAR WEB: Sorin FORȚIU și Claudiu TOMA Coperta: Alice DUMITRAȘCU Foto copertă: Tudor VREME-MOSER, http://ideatm.ro/wordpress/ Această lucrarea a apărut sub egida:

© ArheoVest, Timișoara, 2017 Președinte Lorena SMADU

www.arheovest.com

ISBN 978-963-315-358-1 (Összes/General) ISBN 978-963-315-359-8 (I. kötet/volumul)

Avertisment: Acest volum digital este o imagine cât se poate de fidelă a celui tipărit.

Responsabilitatea pentru conţinutul materialelor revine în totalitate autorilor.

DVD-ROMul conține contribuțiile în varianta color precum și imaginile la rezoluția maximă trimisă de autor.

Page 3: 005 Lazarovici 163-220Tăbliţele au fost folosite întotdeauna pentru învăţarea, exersarea scrisului, înre-gistrarea unor socoteli, memorarea unor instrucţiuni, legi şi altele1.

163

BUCRANIUL – SIMBOL ȘI SEMN (PARTEA A III-A)

Cornelia-Magda Lazarovici*, Gheorghe Corneliu Lazarovici** * Institutul de Arheologie, Iași; [email protected] ** Universitatea “Lucian Blaga”, Sibiu; [email protected] Abstract. In this part we treated other aspects of the bucrania, analyzing its presence on different categories of objects: tablets, thrones, vessels, tools or other artifacts. The tablets are involved in transmitting or storing messages and thrones are related with divinities of the prehistoric times. The other artifacts (pots, labrets etc.) might be related with different worship manifestations. We also noticed bucrania presence in rupestral art.

We analyzed the symbols and signs associated with them, referring to their presence in different cultures, on a large space. We have presented interpretations of their meaning by referring to different situations. Keywords: Bucrania, symbol, sign, temple, samctuary, Prehistory.

1. Tăbliţe şi bucraniul Tăbliţele au fost folosite întotdeauna pentru învăţarea, exersarea scrisului, înre-

gistrarea unor socoteli, memorarea unor instrucţiuni, legi şi altele1. 1.1. Comentarii la o opinie privind tăbliţele de la Tărtăria Recent o colegǎ, care fără să fie documentată în domeniu, s-a înscris între defăi-

mătorii lui Nicolae VLASSA, publicând într-o revistă de informare ştiinţifică2 un stu-diu în care îl acuzǎ pe acesta de falsificarea tăbliţelor de la Tǎrtǎria: Damit geriet eine mögliche Fälschung der Tartaria-Täfelchen ins Visier3. Analiza sa a pornit de la lite-ratura citatǎ de N. Vlassa. Găsind similitudini între semnele pe care acesta le cita ca analogii, şi cu ajutorul cărora încerca sǎ demonstreze originea sumerianǎ a scrisului şi căuta argumente pentru cronologia scurtǎ, autoarea trage concluzia cǎ Vlassa a fab-ricat tăbliţele dupǎ modele sumeriene. Fără să se documenteze în problematica scrierii danubiene, şi acum sunt numeroase studii şi documente, a lansat o serie de opinii per-sonale care nu îi fac cinste, mai ales că Nicolae VLASSA nu a fost un amator, cum

Notă: Partea I-a a apărut în volumul ARHEOVEST, III/1, 2015, p. 47-83, iar partea a II-a în volumul ARHEOVEST, IV/1, 2016, p. 43-94. Lucrarea continuă cu numerotarea imaginilor. O variantă în engleză (Bucrania - Symbol and sign) a apărut în volumul Between Earth and Heaven. Symbols and Signs. In memory of Henrieta Todorova, Ethnoreligion Series, II, Muzeul Bucovinei Suceava, Ed. Karl A. Romstorfer, Suceava, 2016, pp. 125-277. 1 Lazarovici Gh. et alii, 2011, passim. 2 Quasim, 2013. 3 Quasim, 2013, p. 309.

Page 4: 005 Lazarovici 163-220Tăbliţele au fost folosite întotdeauna pentru învăţarea, exersarea scrisului, înre-gistrarea unor socoteli, memorarea unor instrucţiuni, legi şi altele1.

164

crede colega. Îi putem da sute de exemple unde se întâlnesc diferitele simboluri/semne, sunt teze de doctorat bine documentate în problematică, ca şi o serie de lucrări4. Din dorinţa de a se înscrie între criticii lui N. Vlassa, ea s-a grăbit cu lansarea unor noi opinii de “expert”, poate cǎ este în tipologia simbolisticii medievale5, dar este în afara problematicii “Scrierii danubiene / Danube Script” (prescurtat DS sau SD) şi a tematicii Neoliticului. Poate textele medievale erau copiate dintr-o lucrare în alta şi colega poate este expertǎ în asemenea analize de texte. Dar confecţionarea şi recunoaşterea unui obiect arheologic presupune cunoştinţe despre ceramicǎ (amestec, netezire, ardere ş.a.), iar cele una, douǎ lucrări despre plastica neoliticǎ cu simboluri pe care le foloseşte o recomandǎ ca începătoare în problematicǎ. Între erorile colegei îi precizǎm cǎ profe-sorul Horedt era Kurt HOREDT, nu Carol von Horedt6. Afirmaţia doamnei privind materialul din care sunt confecţionate tăbliţele, din nisip şi argilǎ sau expresia “...Die drei Tontäfelchen sollen ursprünglich leicht gebrannt gewesen sein, daher wurden sie zur Konservierung nachgebrannt...” sunt informaţii vechi. Noi am arătat, pe baza observaţiilor a douǎ colege, geoloage, specialiste în analize pe ceramicǎ7, cǎ liantul era praful de var nestins, fiind mult nisip şi foarte puţinǎ argilǎ. Din aceste motive piesele pǎreau acoperite de depuneri calcaroase, deşi în aceeaşi groapǎ au fost depuse oase, idoli, o cupǎ, idol de alabastru, o brǎţarǎ de spondylus şi nici unele din acestea nu aveau depuneri calcaroase. Desigur, nici şeful laboratorului, un profesor de la Facultatea de chimie şi nici N. Vlassa nu şi-au dat seama cǎ albul, adicǎ ‘depunerea calcaroasǎ’, era liant. Piesele nu au fost arse (nachgebrant) cum crede şi citeazǎ autoarea, "învinuire" a celor care îl ponegreau pe Vlassa. Noi am scris despre eroarea celor care au confundat o impregnare cu nitrolac în vid pentru stabilizarea “arderii slabe” (de fapt dizolvarea liantului din calcar de către acidul folosit la “decalcefiere”8) cu o ardere ulterioarǎ (nach-gebrant). Datoritǎ liantului din praf de var nears, piesele dupǎ decalcifiere nu aveau aspect de “ceramicǎ”, de unde şi unele rezerve ale celor care le-au avut în mânǎ.

Revenind la tăbliţe, pe bordura de sus a tabletei 3 de la Tǎrtǎria sunt două bucra-nii stilizate sau poate două păsări, e greu de interpretat (Fig. 94.b, marcaj 1 şi 2). Ele-mentul principal al imaginii este bucraniul, o cană din care se toarnă şi o cupă (Fig. 94.a–c). Noi am interpretat ca fiind legat de sacrificarea taurului comunal, sângele tre-buie adunat şi depus în cupă ca ofrandă pentru divinităţile legate de fecunditate şi ferti-litatea animalelor, dar şi a plantelor redate în partea dreaptă sus.

4 Winn, 1973; Idem, 1981; Idem, 1990; Idem, 2004; Idem, 2004a; Idem, 2004b; Merlini, 2009 şi bibliografia sa privind diferitele opinii mai vechi dar şi o teză de doctorat cu peste 400 de tabele privind dinamismul problemei, Merlini, 2008; etc. 5 Quasim, 1985. Dacǎ şi acolo a procedat la fel ne îndoim de obiectivitatea şi documentarea ei. 6 Quasim, 1985; termenul Vinča – Turdaş este anacronic, termenul Vinča cuprinde fazele Vinča A-D (Milojčić, 1949; Schier, 1995); termenul Turdaş este la nivel cronologic Vinča C, dar fiind lingvistǎ este de înţeles cǎ nu ştie aceste lucruri. 7 Prof. dr. Lucreţia GHERGARI şi Prof. dr. Corina IONESCU au scris numeroase studii şi au coordonat teze de doctorat privind analizele pe ceramicǎ, iar observaţiile lor sunt pertinente. 8 Lazarovici Gh. et alii, 2011, passim.

Page 5: 005 Lazarovici 163-220Tăbliţele au fost folosite întotdeauna pentru învăţarea, exersarea scrisului, înre-gistrarea unor socoteli, memorarea unor instrucţiuni, legi şi altele1.

165

a.

b.

c.

Fig. 94. a–c. Tărtăria, Tableta 3, detalii cu două bucranii stilizate lângă cerc (soarele ?).

Fig. 95. Suplacul de Barcău9; coduri DS.

9 apud Doina IGNAT.

Page 6: 005 Lazarovici 163-220Tăbliţele au fost folosite întotdeauna pentru învăţarea, exersarea scrisului, înre-gistrarea unor socoteli, memorarea unor instrucţiuni, legi şi altele1.

166

Pe o tăbliţă de la Suplacul de Barcău (Fig. 95)10 pe faţă în câmpul central, mǎr-ginite prin linii duble de alte două câmpuri cu puncte din care unele lasă uneori impre-sia de spirale11, sunt redate 5 semne. Primul dintre acestea, din partea superioară (Fig. 95 marcaj 1) redă schematic prin puncte un altar cu bucraniu. Semnul apare în nume-roase simboluri din Danube Script (Fig. 95).

1. 2.

Fig. 96. Tableta 1 de la Isaiia (foto N. Ursulescu, prelucrare Gh. Lazarovici).

Pe o altă tabletă din sanctuarul de la Isaiia (Fig. 96), ruptă ritualic în jumătate, este redat un cap de taur deasupra căruia este redată o broască ţestoasă. Mai sunt unele linii care par a sugera o mască, asociată capului de taur (Fig. 96.2). Simbolurile / semnele sunt numeroase, iar în funcţie de context pot avea diferite interpretări, încât nu este cazul să insistăm. Dar nu putem să nu facem legătura, piesa provenind dintr-un sanctuar, cu bucraniile din Sanctuarul 2, sau din sanctuarul casnic de la Parţa P. 12612, dar şi din alte sanctuare, cum sunt cele de la Kormadin, Vinča, Pločnik şi altele13.

Redarea capului de taur apare pe numeroase sigilii sumeriene asociate cu alte semne, fiecare din ele cu rostul şi semnificaţiile lor legate de anumite socoteli, contracte etc. Încǎ din cele mai vechi alfabete, precum alfabetul Wadi-Hiero14, litera A / a începea cu un cap de taur, ceea ce aratǎ rolul pe care taurul îl juca în mitologiile privind geneza.

Redarea diferitǎ a acestor capete din faţǎ, profil, înclinat, au determinat-o pe

10 Imagine oferită prin amabilitatea regretatei Doina IGNAT. 11 Cu alt prilej ne-am ocupat de acest gen de spirale: Lazarovici Gh., Lazarovici C.-M., 2015, p. 54, fig. 187. 12 Lazarovici Gh. et alii, 1985, p. 55, fig. VI/5-7; 2011, I.1, p. 157-159, 275, fig. 121, 166b, 168, 184, 190, 192, 249, 251; Lazarovici C.-M., Lazarovici Gh., 2006, p. 352-355. 13 Jovanović, Glisić, 1961; Jovanović, 1991; Marangou, 1992, p. 185; Lazarovici Gh. et alii, 2001, I.1, p. 197, 276, 250.3; Lazarovici C.-M., Lazarovici Gh., 2006, p. 197, fig. III.1, IIIa.80-81; Staljo, 1986, cat. 218, 250; Garašanin D., 1968, fig. 28; Babović, 1984, cat. 212. 14 *** Der Turmbau zu Babel, 2003, IIIA, p. 174-175.

Page 7: 005 Lazarovici 163-220Tăbliţele au fost folosite întotdeauna pentru învăţarea, exersarea scrisului, înre-gistrarea unor socoteli, memorarea unor instrucţiuni, legi şi altele1.

167

E. Quasim sǎ creadǎ cǎ Vlassa s-a inspirat din acestea. Noi, în bazele de date, avem peste 82 de simboluri de bucranii şi peste 40 de tipuri de bucranii pe numeroase cate-gorii de obiecte, dar nu ni se par a fi copiate sau falsuri.

Fig. 97. Tablete sumeriene cu simboluri, cu analogii de simboluri şi semne din Danube Script: a. Babilon Tower Wadi-Hiero-Semitic 1, celelalte coduri din DS;

50k10, Cosǎuţi, soarele.

E. Quasim nu a înţeles altceva din tǎbliţe decât o copiere, cum se copiau textele medievale. În Fig. 97 am ales câteva din tabletele sumeriene, iar alǎturi am prezentat analogii din codurile noastre referitoare la semne şi simboluri din “Danube Script”.

Unele semne sau simboluri le întâlnim pe megalitele din diferite zone, din Egipt, Sinai, Tasili, sau din nordul Europei. Acestea aratǎ cǎ la baza tuturor scrierilor stau semnele şi simbolurile, unele vechi din Paleolitic, Mezolitic, dar cele mai multe sunt din Neoliticul din sudul Europei centrale. În Epoca Cuprului semnele din civiliza-ţiile dunǎrene şi din Balcani se pǎstreazǎ. Cultura Cucuteni folosea mai mult simbolurile decât semnele.

Page 8: 005 Lazarovici 163-220Tăbliţele au fost folosite întotdeauna pentru învăţarea, exersarea scrisului, înre-gistrarea unor socoteli, memorarea unor instrucţiuni, legi şi altele1.

168

2. Bucranii şi tronul

a.

b.

c.

d.

Fig. 98. Tronuri cu bucranii: a. Cultura Precucuteni, Isaiia, tron nr. 7; b. cultura Trypillia, Timkovo, tron cu speteaza teminatǎ cu bucraniu;

c–d. tronul de la Lipcani, foto şi desen (faţă-spate).

15 apud Monah et alii, 2003.

Fig. 99. Poduri-Dealul Ghindaru15.

Page 9: 005 Lazarovici 163-220Tăbliţele au fost folosite întotdeauna pentru învăţarea, exersarea scrisului, înre-gistrarea unor socoteli, memorarea unor instrucţiuni, legi şi altele1.

169

La foarte multe tronuri, indiferent de forma lor, spetezele au coarne, ca şi la vetre, coarnele fiind asociate cu idolii care stau pe acele tronuri şi o reprezintǎ pe Marea Mamǎ16. Coarnele le regǎsim pe tronurile simple, iar când sunt douǎ figuri pe speteazǎ atunci bucraniul este între ele (Fig. 98). Tronurile au uneori aceleaşi forme, chiar dacă au fost descoperite în situri diferite aflate la distanţe mari (vezi Fig. 98). Aceasta aratǎ cǎ forma, rolul lor, poate şi funcţionalitatea se supuneau unor “canoane” mitologice. Unele tǎieturi de pe marginea tronurilor de la de la Timkovo sunt identice cu cele de la Isaiia (comparǎ Fig. 100a.3, 5 cu 100b.1, 3). Mai mult, acele tronuri au şi forma spe-tezei identicǎ (compară Fig. 100.a.4 cu 100b.1, 3).

Cele mai interesante sunt tronurile de la Poduri şi Isaiia. La Poduri, mai bine de jumǎtate din tronuri, deci 13 dintre ele au coarnele evidente. Acestea sunt asociate cu statuetele cele mai mari. Acelea sugerau fecunditatea, iar asocierea cu simbolul taurului întǎresc ideea de fecunditate.

1. 2. 3. b.

c. Fig. 100b–c. Tronuri cu semne: b. İsaiia; c. coduri DS pe tronuri.

16 Cucuteni - Trypillia, 2008, R 206.

Fig. 100a. Timkovo, 1–3 tronuri cu speteaza în formǎ de coarne.

Page 10: 005 Lazarovici 163-220Tăbliţele au fost folosite întotdeauna pentru învăţarea, exersarea scrisului, înre-gistrarea unor socoteli, memorarea unor instrucţiuni, legi şi altele1.

170

Din cele şapte piese de la Timkovo ilustrate de noi (Fig. 100a), la patru din ele ideea spetezei în formǎ de coarne este evidentǎ. Nu este intenţia noastrǎ de a genera-liza, sunt doar observaţii.

Piesele de la Isaiia (la 9 din cele 13 bucraniul este evident)17 şi Poduri aparţin culturii Precucuteni, ale cǎror legǎturi sudice sunt evidente, deşi unii colegi încearcǎ sǎ le lege genetic doar de cilivizaţia linearǎ, în care plastica chiar şi tronurile sunt foarte rare18, spre deosebire de lumea balcanicǎ unde sunt mai frecvente. Tronul nr. 7 de la Isaiia are analogii cu cel de la Timkovo (comparǎ Fig. 100).

Trebuie sǎ mai remarcǎm cǎ tronurile cu cap de taur au puţine semne. Din pǎca-te nu ştim exact cǎrui idol îi corespundea tronul19.

Fig. 100d. Tron, cultura Trypillia,

colecţia Platar.

În colecţia Platar, din cultura Try-pillia, este un tron cu coarne care are pe tăblie două semne (Fig. 100d): 1) codul DS, 50x este o variantă a lui X, sau Crucea Sf. Andrei, deosebirea faţă de aceasta este că fiecare linie are un punct la cap şi nu se unesc; 2) între braţele crucii are patru “V”-uri (DS, cod 1a).

Trei din tronurile de la Isaiia au semne şi simboluri: spirala care apare şi pe tablete (Fig. 100b–c)20, elemente care apar frecvent în Danube Script (DS).

De fapt, în cultura Precucuteni, încǎ din anii 1974, Silvia MARINESCU publica câteva modele de tronuri, cele mai multe cu bucranii sau coarne.

De obicei pe tronuri erau aşezaţi idoli care aveau o anumită semnificaţie în mitologia preistorică. Astfel, pe tronurile din inventarele cultice ale unor preotese din cultura Precucuteni (Poduri – Conclavul Zeiţelor şi Isaiia – Tezaurul) stăteau unele divi-nităţi cu rol legat de numerologia canlendarului feminin. În Sanctuarul de la Sabati-novka, din aceeaşi vreme, pe tronul monumental stătea preotesa, iar pe banca de lângă sanctuar erau înşiraţi 21 de idoli tot din inventarul cultic al preotesei. Pe tronul monu-mental stătea preoteasa care o reprezenta în cazul ritualurilor desfăşurate în sanctuar pe Marea Mamă. De asemenea, pe unul din tronuri apare un alt tron mai mic. Ideea este deosebit de interesantǎ, din care deducem cǎ tronul cu coarne se bucurǎ la rândul lui de ideea de obiect divin, stând asemenea idolilor pe un tron. Deci simbolurile de pe tronuri asemenea idolilor şi altor obiecte de cult definesc o anumitǎ divinitate, iar personajul care stǎ pe tron sau care este aşezat pe tron primeşte atribute sau forţa sacrǎ

17 Ursulescu, Tencariu, 2006, p. 108-119, scăunelele 2-4, 7-8, 10-11, 13. 18 Erfurt, Müller-Karpe, 1968. 19 Colecția Platar; Enticlopedija Tripilskoi, 2004, II, s.v. tron. 20 Lazarovici Gh., Lazarovici C.-M., 2015, p. 43 ff.

Page 11: 005 Lazarovici 163-220Tăbliţele au fost folosite întotdeauna pentru învăţarea, exersarea scrisului, înre-gistrarea unor socoteli, memorarea unor instrucţiuni, legi şi altele1.

171

a tronului. În acest caz este vorba de tronul Lumină, divinitatea reprezentativă a lumi-nii. De altfel, am văzut în numeroase cazuri la altăraşele de cult, care serveau ca măsu-ţe pentru idoli sau ca opaiţe, lămpi.

1

2

3 4

5

Fig. 101. Tronuri, cultura Precucuteni: 1–4. Târpeşti; 5. Izvoare.

Fig. 102. Isaiia-Balta Popii, tron cu decor incizat.

Un tron de la Isaiia-Balta Popii (Fig. 102) are pe partea superioarǎ un decor extrem de interesant format practic din trei arcade, trei bolţi în formǎ de “U” întors, completate de alte trei linii, formând cifra 9.

La capetele lor sunt alte linii mai scurte car coboarǎ pe marginea tronului/scau-nlui. Din lipsa unui desen nu putem urmǎri foarte clar liniile, mai ales pe cele scurte şi numǎrul exact al lor.

Page 12: 005 Lazarovici 163-220Tăbliţele au fost folosite întotdeauna pentru învăţarea, exersarea scrisului, înre-gistrarea unor socoteli, memorarea unor instrucţiuni, legi şi altele1.

172

Din aceste motive avem unele rezerve privind interpretǎrile noastre. Unele linii au fost dublate de altele mai subţiri sau care se desprind din arcade: deci cele mari din arcade sunt 9, iar cele scurte sunt 7 sau 9 (un rǎspuns clar poate dupǎ un desen bun). Asocierea numǎrului de 7 şi 9 ne duce cu gândul la numerele sacre 7 (chiar la Isaiia: 7 statuete mari, 7 mijlocii, 7 mici, iar la Poduri numere similare 21), iar numǎrul 9 de asemenea sacru, este legat în special de viaţǎ, de cele nouă luni de gestaţie22. Acestea dau numerele 21 (3 × 7) sau 27 (3 × 9), numere sacre în numerologia mitologică a Neolitcului şi în general a preistoriei.

a.

b.

Fig. 103. Unelte cu cap de tip bucraniu: a. Donja Dranjevina, cultura Starčevo-Criş; b. Turdaş.

3. Bucraniu pe unelte (Fig. 103) Datele şi informaţiile noastre sunt foarte rare. Un pumnal sau strǎpungǎtor,

fǎcut din corn sau perete de os mare, redǎ pe capul piesei un bucraniu, care poate fi de la orice animal (Fig. 103.a). Nu sunt analize pe piesǎ pentru a putea preciza funcţio-nlitatea, deşi dacǎ ar fi urme de sânge sau de altfel s-ar putea trage unele concluzii. Asemenea piese apar în Neoliticul timpuriu, unde pe unele spatule apare un cap de animal, dar mai numeroase sunt în cultura Turdaş (Fig. 103.b23) şi altele (Fig. 107a.4).

21 Adesea am analizat caracterul sacru al numǎrului 7: Ursulescu, 2001, p. 65; Ursulescu, Ten-cariu, 2004; în bazele noastre de date avem 67 de înregistrǎri, despre care am scris de mai multe ori: Lazarovici Gh. et alii, 2001, I.1, p. 33-34, fig. 12; p. 246, 286, 292; Lazarovici Gh., 2003, p. 61; Lazarovici Gh. et alii, 2003, p. 164-165; Lazarovici Gh., Petrescu, 2003; Laza-rovici C.-M., Lazarovici Gh., 2006, p. 118, 168-174, fig. IIIa 54-5; Lazarovici Gh., Laza-rovici C.-M., 2015, p. 15-17, 68, 135, 164, 176, 185, 197, 216, 219, 235, 311; alţi autori: Monah, 1982, p. 11, fig. 12; 1997, p. 35; Monah et alii, 1983, p. 15; Eliade, 1981, p. 67; 1991, p. 34; Cucuteni 1997, p. 109, cat. 14a-d; Neagu, 1999, p. 22; Idem, 2000, p. 29-30; Idem, 2003, p. 92; Neagu et alii, 2001. 22 Florescu, 1959, p. 183 ssq; Florescu A. C., Florescu M., 1961, p. 79 sqq; apud Monah, 1997, 37, n. 72; Lazarovici C.-M., 2004, p. 47, 49 ff., fig. 1; Germann, Resch, 1981, p. 3; Lazarovici Gh. et alii, 2001, I.2, p. 33-34, fig. 12; Dumitrescu et alii, 1954, p. 435-436, pl. CXXIV.5, fig. 41.6. 23 Roska, 1941, pl. LXV.13-14, LXVII.9.10,14-15; Nandris, 1972.

Page 13: 005 Lazarovici 163-220Tăbliţele au fost folosite întotdeauna pentru învăţarea, exersarea scrisului, înre-gistrarea unor socoteli, memorarea unor instrucţiuni, legi şi altele1.

173

4. Vasele și bucraniul Pe vase sunt numeroase şi variate situaţii. Multe sunt vase speciale, de la cele

de provizii (în sens larg) la vasele pentru iluminat sau pentru ritualuri cultice. Unele reprezintǎ anumite calitǎţi ale bucraniului legate de animal sau de semnificaţia bucra-niului (coarnul/coarnele, fruntea, ochii, nasul, urechile), fiecare detaliu are semnifi-caţia lui, uneori evidentǎ, alteori presupusǎ. Este greu de trasat o graniţǎ între rolul bucraniului pe vas, din care multe din ipotezele noastre nu pot fi complet demon-strate. Dar aspectul lor artistic, locul, forma vasului, decorul, unele date de numero-logie, semnele şi simbolurile pot fi înţelese sau presupuse.

4.1. Vase animaliere cu bucranii cu orificiu în spinare Acest tip apare în numeroase civilizaţii fie sub forma unor idoli zoomorfi fie

ca văscioare, mai ales în cultura Cucuteni, unde forma corpului este elegant redată şi expresivă având urme de pictură. Din civilizaţia lineară de la Hienheim24 avem un vas zoomorf cu bucraniu cu coarne puternice. Gura largă permitea folosirea lui pentru diferite produse.

N. Vlassa a susţinut că în unele vase (zoomorfe sau ornitomorfe) în formă de căsuţă se păstrau seminţe25.

Avem unele vase zoomorfe cu gura mai îngustă, tronconică, ceea ce permitea folosirea unui capac. In aceste cazuri credem că ele erau folosite pentru păstrarea lichi-delor care pot fi diferite, unele sacre, altele tămăduitoare, dar şi uleiuri sau ceară pen-tru iluminat.

a.

b.

c.

c2.

Fig. 104. Vase cu protome bucraniu pentru pǎstratul lichidelor: a–b. Ariuşd (MN Budaesta26); c. Hienheim27.

24 Gimbutas, 1989, p. 267, fig. 414.2 . 25 Vlassa, 1979. 26 apud Makkay 1969, pl. XXIII.5. 27 apud Gimbutas, 1984, p. 297, fig. 414.2.

Page 14: 005 Lazarovici 163-220Tăbliţele au fost folosite întotdeauna pentru învăţarea, exersarea scrisului, înre-gistrarea unor socoteli, memorarea unor instrucţiuni, legi şi altele1.

174

De altfel, MAKKAY János a fost cel care le-a considerat lămpi, în special piesa de la Ariuşd, dar şi altele din Transilvania, Ungaria şi Slovacia28 din Neoliticul târziu şi Epoca Cuprului.

În cultura Cucuteni-Trypillia aceste vase animaliere cu bucranii sunt adevă-rate opere de artă prin expresivitatea figurilor şi măiestria artistică. Nu mai puţin expre-sive sunt cele din cultura GKK (Gumelniţa – Karanovo – Kodjadjermen) prin care străvechi artişti au creat adevărate opere de artă. La nivelul lor de dezvoltare trebuie să presupunem şi arderea unor uleiuri frumos mirositoare

Există numeroase asemena piese, întregi sau fragmentare, dar nu pot fi toate ilustrate.

a.

b.

c.

d.

e.

Fig. 105. Vase cu protome de tip bucraniu pentru păstrarea lichidelor: a. Traian-Dealul Fântânilor; b. Văratic V; c. Koşilivţi; d. Karanovo29;

e. Sărata Monteoru, bucraniu și șerpi30.

28 Makkay, 1969, pl. XXII-XXV. 29 apud Gimbutas, 1984, p. 297, fig. 414.1. 30 apud Dumitrescu, 1979, Fig. 56.

Page 15: 005 Lazarovici 163-220Tăbliţele au fost folosite întotdeauna pentru învăţarea, exersarea scrisului, înre-gistrarea unor socoteli, memorarea unor instrucţiuni, legi şi altele1.

175

4.2. Protome pe vase cu bucraniu Unele dintre acestea ţin loc de apucătoare pe unele vase, alteori acestea defi-

nesc caracteristicile vasului sau sunt legate de conţinutul acestuia. Fiecare caz în parte este interesant. Cei care au pus aceste protome au avut la bază o anume mitologie legată de funcţiile bucraniului, dar sunt şi elemente estetice, artistice. Fiecare civilizaţie are specificul ei. Din aceste motive analizele noastre nu vor viza evoluţia în timp ci, pe civilizaţii. Pe vase Starčevo-Criş apar foarte rar reprezentări de bucranii (Fig. 109.1), doar reprezentări de animale (cerb, căprior, ţap, ied)31.

a.

b.

Fig. 106. Cultura Starčevo-Criş (FNT) bucranii:

a.1. Nevestino; a.2. Saparevo Banja; b. Copăcele-Govora; c. Moghila – Bitola.

c. Să dăm un exemplu, la Trestiana, una dintre cele mai complexe monografii,

din cele 150 de planşe cu materiale nu apare nici un bucraniu32. Cele mai răspândite bucranii în cultura Starčevo-Criş sunt unele piese considerate: bucranii, amulete “T” (Fig. 106.a), labrete, conuri-cui; unele puteau fi folosite ca undiţe şi altele33. Acestea nu sunt pe vase dar sunt din lut. O machetă de casă de la Porodin are cuptorul cu bucraniu (Fig. 44a)34 şi tot în acele zone în satul Moghila-Bitola pe două vase sunt redate două bucranii, la nivele Policromie – Vinča A de la noi (Fig. 106c).

În cultura Vinča şi în grupele înrudite sau influenţate din Neoliticul târziu (Vinča C, Turdaş, Tisa, Gradešnica ş.a.) reprezentările de bucraniii cunosc o adevărată explozie. Cultura Turdaş, la nivel de Vinča C-D (trebuie reţinută migraţia din zona Vršac – At), dezvoltă bucraniile, coarnele, protomele în stil propriu, dar sunt şi elemente comune cu cele vinčiene. Din manuscrisul colecţiei TORMA Zsófia35, dar şi a publi- caţiei lui ROSKA Márton36 sunt numeroase exemple (Fig. 107).

31 Kutzián, 1944, pl. II.1, XVII.1, XX.1b, XLI.8-9, XLI.8, XLII.3, XLI.2, LVIII.1. 32 Popuşoi, 2005. 33 Tipologie: Lazarovici Gh., 2006, tab. 18, anexa 18 şi bibl.; Stanković, 1983, pl. XXXIV-XL şi alţii cu referiri: Vitezović, 2015, fig. 2; Nikolić, Zečević, 2001, p. 4; ş.a. 34 Müller-Karpe, 1968, II, Taf. 150.1. 35 Torma, 1897, p. 31, XXII, protome şi Nandru. 36 Roska, 1941, pl. 121, 144 ş.a.

Page 16: 005 Lazarovici 163-220Tăbliţele au fost folosite întotdeauna pentru învăţarea, exersarea scrisului, înre-gistrarea unor socoteli, memorarea unor instrucţiuni, legi şi altele1.

176

1.

2.

3.

4.

5. 6.

7.

8.

9.

10.

11. 12.

13.

Fig. 107a. Protome pe vase şi altare, cultura Vinča: 1–12. Vinča-BB; 13. Banjica (fragment de coloană?).

Fig. 107b. Protome de la Turdaş; N - de la Nandru, din peşteră37.

Toate au coarnele sugerate. Mai deosebite sunt două: una care are coarnele ca mână sau mâner (Fig. 107c.20) şi alta care are coarnele foarte largi, de unde deducem că ar putea fi taur sau bour sălbatec (Fig. 107.a.11).Uneori sunt redaţi doar 37 după manuscrisul Torma, 1897.

Page 17: 005 Lazarovici 163-220Tăbliţele au fost folosite întotdeauna pentru învăţarea, exersarea scrisului, înre-gistrarea unor socoteli, memorarea unor instrucţiuni, legi şi altele1.

177

ochii (Fig. 107a.8, 107d.16, 18). De la Nandru este o protomă care are coarne de ber-bec (Fig. 107.N). Două protome au semne, din care unul sugerează legătura dintre taur şi pomul vieţii (Fig. 107b.17, 21), este vorba de taurul ceresc (ambele semne sunt “V”-uri deschise spre cer, legate foarte probabil de fertilitate, taurul ceresc fiind invocat, credem noi).

Ochii redaţi prin tăieturi oblice sugerează în unele cazuri o mască (Fig. 107c. 17–18, 107d.2). Multe pot servi ca apucătoare, altele au bucraniul pe margine şi îndrep-tat spre conţinutul recipientului (Fig. 107c.11) ca la Vinča (Fig. 106.9). Pe unele din ele este decorul specific culturii Turdaş (Fig. 107d.1–2).

Fig. 107c. Protome de la Turdaş38.

Mai deosebită este redarea coarnelor de taur sau berbec pe un fragment cera-mic din peştera de la Nandru, în care a făcut săpături TORMA Zsófia (Fig. 107b).

Adesea piesele sunt realizate cu gust artistic, coarnele şi botul sunt expresive, cum este piesa de la Turdaş, capul fiind spre interiorul vasului, similar celor de la Vinča (Fig. 107a.5, 9).

Uneori braţele terminate cu protomă, pe burta sau umărul vasului, sunt ridica-te în sus, gen orantă (Fig. 107d.10), idee întâlnită şi în alte civilizaţii, care credem că sugerează invocaţia divină a taurului, mai numeroase în Neoliticul târziu39 şi în Epoca Cuprului40.

38 după Roska, 1941. 39 Horváth, Paluch, 2005, cat. 73-74. 40 Müller-Karpe, 1968, 199.K: ***Neolithische Kunst 2008, cat. 108, 109.

Page 18: 005 Lazarovici 163-220Tăbliţele au fost folosite întotdeauna pentru învăţarea, exersarea scrisului, înre-gistrarea unor socoteli, memorarea unor instrucţiuni, legi şi altele1.

178

6a 6b 6c

Fig. 107d. Protome de la Turdaş41.

1.

2.

Fig. 108a. Bucranii din culturile Szakálhát - Tisa: 1. Vestő-Mágor; 2. Gorzsa.

41 după Roska, 1941, pl. 144.

Page 19: 005 Lazarovici 163-220Tăbliţele au fost folosite întotdeauna pentru învăţarea, exersarea scrisului, înre-gistrarea unor socoteli, memorarea unor instrucţiuni, legi şi altele1.

179

1. 2. 3.

4. 5. 6. Fig. 108b. Bucranii: 1. ***Entiklopedia Tripolskoi, 2004; 2. Geangoeşti42;

3. Raiki-Kurinogo?43; 4. Poieneşti-Valea Caselor44; 5. Bereşti-Dealul Bulgaru, Muzeul de Istorie Galaţi; 6. Ignatenkovi Gora45.

În Neoliticul târziu, în sanctuare comunitare (Vestő-Mágor, Fig. 108a.1) sau altar casnic (o piesă mare de la Gorzsa, Fig. 108b.2), bucraniile sunt asociate cu com-plexe şi ritualuri cultice. Mai sus am prezentat unele vase care în loc de toarte au pro-tome în formă de bucraniu (Fig. 57).

La unele, coarnele şi faţa taurului au o modelare artistică puternică (Fig. 58.6–7). Trebuie precizat că nu întodeauna figurile reprezintă taurul, pot reprezenta, în raport de coarne berbecul sau ţapul, toate legate de fertilitatea turmelor.

Unele din acele vase pot servi la prepararea sau păstrarea produselor din lapte. De la o modelare simplă, în care bucraniul este doar sugerat, sunt şi reprezentări

alegorice, în care regăsim mituri mai târzii din civilizaţia elenistică: mitul lui Zeus şi Europa (Fig. 59.1)46.

Puţine la număr sunt şi în grupul Foeni din Transilvania47, influenţate, desigur, de Vinča C - Turdaş. Tot sub influenţa culturii Vinča, în Ungaria, în culturile Szakálhát şi Tisa, sunt câteva protome bucraniu.

Una provine de pe marginea unui vas din sanctuarul de la Vestő-Mágor (Fig. 108a) şi o alta este probabil o piesă monumentală de la Gorzsa (Fig. 108b)48 cu masca similară celor de la Turdaş (Fig. 107a.a0, 107.b16, 107c.1).

Unele vase cu faţă umană din cultura Szakálhát, numite şi “Venus”, au protome pe umăr cu bucraniu, care sugerează ideea de orantă (Fig. 109.a–b, d)49. După cum se poate observa multe fac parte din inventarul cultic al unor sanctuare comunitare sau

42 după Ilie, Dumitru, 2008. 43 ***Enticlopedija Tripilskoi 2004, vol. II, Kurinogo. 44 Starčevo-Criş, apud Lazarovici C.-M., Babeş, 2015, Gr. 8 sub inhumat. 45 ***Enticlopedija Tripilskoi 2004, s.v. Ignatenkovi Gora. 46 Căscioarele: Dumitrescu, 1965, 1970; Lazarovici C.-M., Lazarovici Gh., 2006, p. 534-537. 47 Gligor, 2009, pl. CXXIV.9, CLV.1-2, CLVII.3-4. 48 Vestő-Mágor, Hegedűs, Makkay, 1987; Gorzsa, Horváth, Paluch, 2005, cat. 140. 49 Horváth, Paluch, 2005, Szentes-Vármegzeháza şi Szentes-Jacsorpárt, cat. 73a-b.

Page 20: 005 Lazarovici 163-220Tăbliţele au fost folosite întotdeauna pentru învăţarea, exersarea scrisului, înre-gistrarea unor socoteli, memorarea unor instrucţiuni, legi şi altele1.

180

Fig. 108c. 1. Banjica; 2. Pefkakia Magula; 3. 50;

4. Hoiseşti-La Pod (foto G. Bodi).

a.

b.

c. Fig. 109. Vase cu protome: a. Szegvár-Tüzkőves; b. Szentes-Jacsorpárt;

c. Gorzsa, vas lampă, cu o protomă bucraniu în interior. 50 apud Mareș, 2009, passim.

Page 21: 005 Lazarovici 163-220Tăbliţele au fost folosite întotdeauna pentru învăţarea, exersarea scrisului, înre-gistrarea unor socoteli, memorarea unor instrucţiuni, legi şi altele1.

181

Fig. 109d. Vas orantă, Szentes-

Jacsorpárt. e1. Sopot-Lengyel.

e2.

e3.

Fig. 109e. Bucranii pe vase din culturile: 2. Sopot; 1–3. Sopot-Lengyel.

casnice. Unele piese servesc pentru arderea unor uleiuri, ceară de albine sau grăsimi în ritualuri sau pentru păstrarea luminii. Protomele se ridică în forma unor braţe orantă cu cap de nimale (Fig. 109).

În culturile Sopot (la Gornji Brezovljani, Fig. 109e.151) şi Sopot-Lengyel (Fig. 109e.2–352) dezvoltate pe baza culturii Vinča, regăsim acelaşi gen de protome cu bucranii de animale (Fig. 108) ca la Turdaş (Fig. 107a8, b.16, c1).

Tot pe baza culturii Vinča, sau în civilizaţii înrudite cu aceasta, precum cultura Hvar din Croaţia, sunt o serie de bucranii pe vase (Fig. 110) de la Smilcic53.

1. 2.

3.

Fig. 110. Bucranii pe vase, cultura Hvar, Croația.

51 *** PraJugoZem, 1979, tab. LII.9. 52 Kalicz, 1998, fig. 16, 61. 53 *** PraJugoZem, 1979.2, Tab. XCII. 6, 7, 8, 11.

Page 22: 005 Lazarovici 163-220Tăbliţele au fost folosite întotdeauna pentru învăţarea, exersarea scrisului, înre-gistrarea unor socoteli, memorarea unor instrucţiuni, legi şi altele1.

182

a. b. Fig. 111. Cultura Gumelniţa: a. Olteniţa-Măgura Gumelniţa, vas orantă cu

coarne; b. Căscioarele54 mască bucraniu cu figură între coarne.

În cultura Gumelniţa sunt unele vase de cult, adevărate capodopere, care au braţele în formă de coarne în poziţie de orantă; unele au în vârful cornului o bilă pen-tru a sugera strălucirea cornului (Fig. 111a), dar nu excludem nici reprezentarea unui phallus.

Tot aici trebuie să menţionăm şi masca de la Căscioarele, o alegorie a mitului de mai târziu a lui Zeus cu Europa din mitologia greacă55.

În mai multe descoperiri din Italia, bucraniul, dar mai ales coarnele, prezintă o anume stilizare a capului de taur sau berbec. Cu multă măiestrie şi sugestiv este redat cornul şi bucraniul. Torţile au pe ele bucranii, unele au profil de corn de berbec şi o serie de combinaţii ale cornului, torţii şi bucraniului (Fig. 112.A, B.1-3, 5, C, D, E.2–4, F.1–2). În toate siturile redarea torţilor este realizată parcă de aceeaşi artişti olari. Aceştia au făcut din protoma toartă operă artistică plină de simbolism.

4.3. Vasele antropo-zoomorfe În Epoca Cuprului vasele antropomorfe, zoomorfe, ornitomorfe sunt capodo-

pere de artă. Necunoscuţii artişti, ca şi în arta picturii au avut adevărate şcoli de cera-mică, îmbinând partea tehnică şi artistică. În cultura Gumelniţa am întâlnit mai sus numeroase situaţii (Fig. 44c, f; 62d, 64, 69b) cu un adevărat cult al cornului (Fig. 61d), unele din piese fiind capodopere mitologice şi de artă (Fig. 111, 108b.2).

În cultura Cucuteni, în multe aşezări, apar vase cu bucranii (Hoişeşti56; Poie-neşti57), uneori ca şi la Gumelniţa cum am văzut mai sus (Fig. 111a), toartele sunt în formă de corn, dar nu întotdeauna sunt expresive, redând unul sau două coarne şi având rol funcţional de mâner58 (Fig. 114a).

De cele mai multe ori, acele recipiente sunt considerate, pe bună dreptate, de cult, deoarece taurul sau simbolurile lui, asemenea semnelor de pe vasele din culturile Vinča, Turdaş sau altele, dau vasului sau conţinutului forţa, energia simbolului sau a

54 apud Andreescu, 2002, pl. 39.1. 55 Căscioarele: Andreescu, 2002, pl. 39.1 56 Lazarovici C.-M. et alii, 2009, cat. 83; Bodi, 2010. 57 Lazarovici C.-M., Babeş, 2015, fig. II.54, II.108. 58 Lazarovici C.-M. et alii, 2009, cat. 117.

Page 23: 005 Lazarovici 163-220Tăbliţele au fost folosite întotdeauna pentru învăţarea, exersarea scrisului, înre-gistrarea unor socoteli, memorarea unor instrucţiuni, legi şi altele1.

183

59 apud Müller-Karpe, 1968, Taf. 259.

Fig. 112. Vase cu torți de tip bucraniu: A. Serra d’Alto; B. Grotta Scalaria;

C. Scoglio del Tomo, Monte Peellegrino, Leporano, Ostuni, Molfeta, Setteponti59.

Page 24: 005 Lazarovici 163-220Tăbliţele au fost folosite întotdeauna pentru învăţarea, exersarea scrisului, înre-gistrarea unor socoteli, memorarea unor instrucţiuni, legi şi altele1.

184

Fig. 113. Ruginoasa, cultura Cucuteni, vase cu masca taurului celest.

unor gesturi pe care preoţii sau mirenii le invocă conform credinţelor sau în ritualurile lor.

Analizând pe un plan mai larg, în spaţiu şi în timp, din vremurile pre- şi proto-istorice, istorice, observăm aceleaşi gen de credinţe şi ritualuri. Unele din ele s-au trans-mis ca şi unele sărbători diferitelor religii care le-au adoptat ca element artistic sau simbolic. Mai multe vase de cult din cultura Cucuteni au pe gât sau pe corp bucraniu sau coarnele taurului.

Cu privire la acestea este o interpre-tare legată de taurul celest60, legată de descoperirea mai recentă a unui fragment de vas cu o mască cu buc-raniu la Ruginoasa. De altfel, în săpăturile Hortensiei DUMITRES-CU de la Ruginoasa au mai fost des-coperite alte două fragmente asemă-nătoare61. Atributului celest îi apar-ţin şi noţiunile de foarte frumos, minunat, divin (DEX online).

Fig. 113b. Ruginoasa “Taurul Celest”62.

60 Chirica, Văleanu, 2008, p. 100, 123 ff. 61 Dumitrescu, 1933, fig. 25.1-2: Lazarovici C.-M., Lazarovici Gh., 2012, fig. VIII.84-85. 62 prelucrare Gh. Lazarovici apud Chirica, Văleanu, 2008.

Page 25: 005 Lazarovici 163-220Tăbliţele au fost folosite întotdeauna pentru învăţarea, exersarea scrisului, înre-gistrarea unor socoteli, memorarea unor instrucţiuni, legi şi altele1.

185

1.

2.

3.

Fig. 113c. Vase Cucuteni cu bucraniu asociate cu luna şi cornul: 1. Tg. Ocna Podei; 2. Hoiseşti-La Pod;

3. coduri cu analogii de semne şi simboluri la Fig. 113.

Din cele de mai sus am observat că încă din cele mai vechi timpuri artiştii de cele mai multe ori anonimi, îl vedeau aşa din paleolitic (Fig. 1a), în epoca protoistorică, sumeriană63. La cele patru vase cu bucranii ale taurului, două din ele frumos pictate, vedem asociate în decor o serie de simboluri care redau unele variante: Soarele/lumina zilei (ochii luminoşi Fig. 113b), roşu/lumina serii şi Luna/lumina nopţii, lumina galbenă (Fig. 113.4, Ruginoasa) sau argintie.

Vasul de la Târgu Ocna-Podei (Fig. 113c.a64), citat adesea în literatură are între coarne lună tăiată de banda în formă de Crucea Sf. Andrei, cu analogii în civilizaţia cre-tană (cod DS B97)65. De altfel semnul mai apare cu alte bucranii cu cruce sau triunghi, mai sus codurile DS 89, 90, 9166.

Vasul de Hoiseşti-La pod67 prin forma sa de cap uman îmbracă prin nas şi ochi trăsături zoomorfe, redând imaginea, privirea taurului celest. Pe gât are în romb înscrisă o imagine a unui astru, foarte probabil soarele.

Tot de la Hoişeşti semnalăm un mare număr de vase cu bucraniu pe buză, cu coarne foarte expresive, unele din ele cu urme de pictură (Fig. 114.1, 4). Coarnele şi botul taurului sunt foarte expresive. După informaţiile lui George BODI la Hoiseşti s-ar fi descoperit cam tot atâtea piese cât în spaţiul cucutenian. Trebuie reţinută această observaţie, deoarece subliniază preferinţa specială a locuitorilor sau a celor care locu-

63 Krammer, 1962, p. 136-137, fig. 30. 64 Gimbutas, 1989, p. 268, fig. 415, Târgu Ocna-Podei. 65 B97 Creta, Golan, 2003, p. 132, fig. 124. 66 B89, apud Golan, 2003, p. 132, fig. 124; B90, Ibidem, p. 132, fig. 124.1e, Micene; B91, Ibi-dem, p. 132, fig. 124.12, Sumer. 67 Boghian, 1997.

Page 26: 005 Lazarovici 163-220Tăbliţele au fost folosite întotdeauna pentru învăţarea, exersarea scrisului, înre-gistrarea unor socoteli, memorarea unor instrucţiuni, legi şi altele1.

186

Fig. 114a. Hoiseşti-La Pod, Cucuteni A3, protome cu cap de taur pe buză68.

iau în casele cercetate pentru cultul taurului. La un alt exemplar de bucraniu tot de la Hoiseşti-La Pod (fig. 114.469) pe frun-

te apare un “V”, iar ochi sunt redaţi prin două ”V”-uri opuse (cod DS 43d şi 180b).

68 după Bodi, 2010.

Page 27: 005 Lazarovici 163-220Tăbliţele au fost folosite întotdeauna pentru învăţarea, exersarea scrisului, înre-gistrarea unor socoteli, memorarea unor instrucţiuni, legi şi altele1.

187

Asemenea semne-simbol apar la Turdaş pe un altăraş70 dar şi pe unii idoli din cultura Banatului, la Parţa (colecţia Agotha71).

Fig. 114b. Hoiseşti-La Pod, Cucuteni A3, protome cu cap de taur pe buză72.

Fig. 114c. Hoiseşti-La Pod, Cucuteni A3, protome cu cap de taur pe buză73.

Trebuie să observăm că una din piesele de la Hoiseşti (Fig. 114b) are pe frunte un decor dintr-un romb, iar în interiorul lui o picătură albă cu miez negru. Este ceea ce ţăranii definesc la acei viţei sau la căluţi că ar fi “cu stea în frunte”.

Altă piesă de la Hoişeşti are între marginea buzei vasului şi coarne o cavitate în care dacă se pune ulei se poate obţine o lampă, după opinia şi reconstituirea noastră (Fig. 114c). Forma vaselor este diferită, iar decorul intră în arta simbolurilor complexe în cazul culturilor Cucuteni-Trypillia.

Decorul de la Fig. 114b este un simbol (Fig. 115d1) cu analogii în Danube Script (cod 151o, 151k2, 151k). Respectivele coduri apar pe idoli şi reprezintă sexul sau simboluri legate de fertilitate şi fecunditate, bucraniul şi taurul fiind cea mai puternică 69 Bodi, 2010, fig. 62-64. 70 Roska, 1941, fig. 97/16. 71 Inedit, documentaţie manuscris Carol GERMANN şi Friedrich RESCH. 72 după Bodi, 2010. 73 după Bodi, 2010.

Page 28: 005 Lazarovici 163-220Tăbliţele au fost folosite întotdeauna pentru învăţarea, exersarea scrisului, înre-gistrarea unor socoteli, memorarea unor instrucţiuni, legi şi altele1.

188

a.

b.

c. d.

e.

Fig. 115. Boluri cu protome, Cucuteni-Trypillia: a–b. Poieneşti-Măgura Teilor74; c. Solonceni II;

d. Suškivki; e. Hoisești-La pod75; c–d. 76.

expresie în acest sens în mitologia comunităţilor neolitice. O altă piesă interesantă pro-vine de la Mitoc-Pârâul lui Istrati77 unde din coarne pleacă alte două coarne mai mici (Fig. 116a) sugerând perpetuarea forţei taurului în timp. Între coarne regăsim acel romb, care adesea sugerează sexul sau pântecele, adică fecunditatea, rodul. Legat de aceeaşi temă pe un vas de provizii bucraniile formează un brâu (Fig. 116b), în care se păstrau foarte probabil seminţe sau altceva, rostul bucraniilor era acela de a proteja conţinutul. Mai deosebit este un bol globular ce are o protomă pe umăr şi o mică codiţă sugerând un cornut gras (Fig. 116d); prin forma sa este posibil să fi slujit drept lampă sau pentru păstrarea seului; profilul larg permitea o stabilitate, dar lipsa fundului impune unele rezerve. O altă piesă după coarne pare a reprezenta un bucraniu de berbec (Fig. 116c), iar alta un bucraniu dublu (Fig. 116f), foarte probabil sugerează taurul pământean şi cel ceresc, ceea ce nu este de mirare pentru cultura Cucuteni unde simbolurile şi abs-tractizarea unor idei este frecvent prezentă în mitologia simbolurilor acestei civilizaţii.

74 Lazarovici C.-M. et alii, 2009, cat. 69; Lazarovici C.-M., Babeş, 2015: a, passim; b, Gr. 705, de cult, fig. II.54. 75 apud Cucuteni-Trypillia, 2008, R..182. 76 apud Enticlopedia Tripiliskoi, 2004, p. 74, 79. 77 Diaconescu, 2016.

Page 29: 005 Lazarovici 163-220Tăbliţele au fost folosite întotdeauna pentru învăţarea, exersarea scrisului, înre-gistrarea unor socoteli, memorarea unor instrucţiuni, legi şi altele1.

189

a. b.

c.

d.

e.

f.

Fig. 116. Cultura Cucuteni – Trypillia culture, protome pe vase: a. Mitoc-Pârâul lui Istrati78; b. colecția Hvoiki79; c. 80;

d–e. s.v. Maidaneţ81; f. Luka Vrublevetksaja82. Din aşezarea de la Bereşti-Dealul Bulgarului provin două piese (Fig. 117.a–b)

mai mult sau mai puţin stilizate, la care unele elemente ale capului sunt sugerate cu forţă artistică, cu detalii pentru ochi, nări, gură; uneori şi urechile sunt schiţate (Fig. 117.b).

Tema protomelor apare şi în alte civilizaţii învecinate, coarnele fiind realizate cu aceeaşi forţă artistică. În cultura Gumelniţa, aşa cum am arătat, sunt unele vase antro-pomorfe care au în loc de mânere un corn sau cap de phlalus (Fig. 111a), ambele suge-rând ideea de fecunditate.

De la sud de Dunăre, de la Goljamo-Izvor, este un vas zoomorf care are capa-cul în forma unui bucraniu cu coarne. Decorul pictat cu alb şi roşu sugerează ideea de puritate, lumină, roşu de căldură, dragoste, bucraniul canalizează ideile de mai sus spre fecunditate (Fig. 118).

În cultura ceramicii liniare din centrul şi vestul Europei sunt câteva cazuri de vase cu bucraniu care dau aspect zoomorf vaselor de la Straubing (Fig. 119b), Hienheim

78 apud Diaconescu, 2016. 79 apud Enticlopedia Tripolskoi, 2004, vol. II. 80 apud Mareş, 2009. 81 apud Enticlopedia Tripolskoi, 2004, Vol. II. 82 apud Burdo, 2010.

Page 30: 005 Lazarovici 163-220Tăbliţele au fost folosite întotdeauna pentru învăţarea, exersarea scrisului, înre-gistrarea unor socoteli, memorarea unor instrucţiuni, legi şi altele1.

190

a.

b.

c.

Fig. 117. Cultura Cucuteni, faza A3: a–d. Bereşti-Dealul Bulgarului83.

a.

b.

Fig. 118. Vase cu coarne din culturile Cucuteni și Gumelniţa: a. Ruginoasa84; b. Goljamo-Izvor85.

83 a., d. apud Dragomir, 1996, p. 54, fig. 27.1.2; c. Colecția Muzeului de Istorie, Galaţi. 84 apud Dumitrescu, 1933. 85 apud Andreescu, 2002, pl. 62.2.

Page 31: 005 Lazarovici 163-220Tăbliţele au fost folosite întotdeauna pentru învăţarea, exersarea scrisului, înre-gistrarea unor socoteli, memorarea unor instrucţiuni, legi şi altele1.

191

Fig. 118c. Vase zoomorfe cu protome bucranii de taur:

a. Puchiv; b. Straubing; c. Hienheime86.

(Fig. 119), Puchov (Fig. 119.c–d) şi poate Zauschwitz87. Forţa artistică pe care o redau aceste vase nu este cu nimic mai prejos decât cea din cultura Cucuteni, doar că acolo idolii şi vasele cu protome sunt mai puţin frecvente sau informaţiile noastre mai lacu-nare. Dar trebuie să menţionăm că şi mai târziu, în epoca metalelor (Cupru, Bronz, Hallstatt), în civilizaţiile minoică, miceniană, arta iapygilor şi altele, cum am văzut şi mai sus, bucraniul şi taurul au jucat un rol important în mitologia şi reflecţiile ei în artă (Fig. 120).

Principala temă în arta Iapygilor88 este toarta cu coarne, care are adesea ochii şi uneori nările taurului pe ea pentru a sugera bucraniul (Fig. 120.2–4). Coarnele sunt fie ascuţite (Fig. 120.1), fie retezate (ele stau pe o colană pictată, Fig. 120.6), având în coarne crucea, cu deosebiri între cornul drept şi cel stâng, între ele fiind redat mun-tele venus al sexului (Fig. 120.6), simboluri care subliniază fecunditatea. Pe marginile vaselor sunt alte protome sugerând animale sau păsări ale nopţii (urechi de şoarece sau liliac, Fig. 120.2–4), întărind ideea de fecunditate şi sexualitate nocturnă. Foarte probabil că aceşti artişti necunoscuţi, ca şi cei cucutenieni au transpus în artă diferite mituri care circulau în vremurile preistorice, asupra cărora nu trebuie trecut cu vederea prea uşor.

Redarea bucraniului prin pictură în Irak (Fig. 121.a)89, în Siria (Fig. 121.b)90, din cultura Halaf târziu până la Matera91 (Fig. 121, în Mediterana centrală) sau în Euro-pa centrală (Fig. 121), până în Epoca Cuprului din Trypillia (Fig. 121.d)92 sau Early

86 apud Müller-Karpe şi Gimbutas. 87 Müller-Karpe, 1968, Taf. 223.12, 20; Gimbutas, 1989, p. 267, fig. 414.2, Hienheim; Kalicz, 1970, cat. 68. 88 Chamay, Courtois, 2002, p. 41ff., kat. 3-7, 15 şi altele. 89 Müller-Karpe, 1968, Taf. 67. 90 Müller-Karpe, 1968, Taf. 66; Jaritz, 1970, fig 146. 91 Matera Italia, Müller-Karpe, 1968, Taf. 252C, 2-3. 92 Tauri cereşti, Enticlopedija Tripilskoi, 2004, vol. II, p. 417, colecţia Platar.

Page 32: 005 Lazarovici 163-220Tăbliţele au fost folosite întotdeauna pentru învăţarea, exersarea scrisului, înre-gistrarea unor socoteli, memorarea unor instrucţiuni, legi şi altele1.

192

a. b.

c. Fig. 119. Vase zoomorfe cu protome în forma unui bucraniu de taur:

a. Puchiv; b. Straubing; c. Hienheim93.

Fig. 120. Vase cu simboluri, cu protome de tip bucraniu, coarne

din arta iapygilor.

Cycladic (Fig. 121.e)94 bucraniul este asociat unor concepte abstracte (anotimpurile sau punctele cardinale când sunt patru piese). Bucraniul este pe coloană, pe vase, asociat

93 apud Müller-Karpe și Gimbutas.

Page 33: 005 Lazarovici 163-220Tăbliţele au fost folosite întotdeauna pentru învăţarea, exersarea scrisului, înre-gistrarea unor socoteli, memorarea unor instrucţiuni, legi şi altele1.

193

cu soarele sau luna, în benzi verticale sau orizontate, îmănunchiate, umple goluri din tabla de şah, alteori doi tauri pictaţi pe vas roşu sugerează fenomenele astrale ale serii, cum sunt cele din cultura Trypillia (Fig. 121.d), prevestind furtuna, ce ne aminteşte opiniile lui Mircea ELIADE privitoare la taur, cornul-fulger, tunet-muget ş.a. Fiecare Taur are deasura coarnelor un Cer roşu, prevestind furtuna.

a.

b.

c. d. e. Fig. 121. Simboluri cu bucranii pictate, incizate sau în relief pe vase: a. Irak; b. Siria; c. Trypillia, colecția Platar; d. Bendorf; e. Ciclade95.

Bucraniile de taur pictate pe care din Irak, Siria, formează adevărate motive ornamentale în cele mai variate combinaţii. Uneori coarnele sunt redate tremurat dea-supra triunghiului sugerând bucraniul (Fig. 121.b25, 26, 29) şi amintind de coarnele de la Çatal Höyük (Fig. 5c).Vasul cu bucranii incizate de la Bendorf (Fig. 121.d)96 aminteşte de combinaţia dintre securea dublă şi altarul dublu cu coarne (Fig. 9a97 ş.a.).

Un alt vas cu o reprezentare antropomorfă stilizată din Early Cycladic98 ce o reprezintă pe Marea Mamă cu mîinile pe sâni, cum apare adesea în plastica neolitică

94 Gimbutas, 1989, p. 266, fig. 412, Early Cycladic. 95 apud Gimbutas, 1989, fig. 412. 96 Müller-Karpe, 1968, Taf. 226.14. 97 vide Partea I-a. 98 Gimbutas 1989, p. 266, fig. 412c.

Page 34: 005 Lazarovici 163-220Tăbliţele au fost folosite întotdeauna pentru învăţarea, exersarea scrisului, înre-gistrarea unor socoteli, memorarea unor instrucţiuni, legi şi altele1.

194

chiar din cele mai timpurii orizonturi neolitice din Anatolia99, are redat în partea infe-rioară a vasului, unde ar fi pântecul, un bucraniu, ambele simboluri legate de fecun-ditate şi fertilitate.

Fig. 122a. Coduri, simboluri și semne legate de tema bucraniului.

5. Simboluri referitoare la bucranii, coarne de consecraţie, cornul abundenţei şi asocieri ale lor Pe parcursul lucrării am analizat şi unele situaţii în care piesele nu erau monu-

mentale, dar erau argumente prin locul, poziţia, semnificaţia că subtemele respective trec de la simbol spre semn.

Faptul că în machetele de sanctuare se regăsesc simboluri similare celor din sanctuarele monumentale vine să întărească ideea unui cult bine precizat cu semnifi-caţii. În cataloagele noastre avem multe semne şi simboluri legate de bucraniu, coarnele de consecraţie, corn şi altele legate de temă. Desigur, nu era cazul ca aici să punem şi alte semne cu care se asociază decât ocazional pentru a sublinia mesajele pe care sem-nele sau simbolurile le transmit. În unele situaţii am prezentat analogii pentru unele

99 Hansen, 2007, Taf. 57.11 61.1-2, 62.1-2, 63.2, 67, 68.4, 70.4+5, 74.1 ş.a.

Page 35: 005 Lazarovici 163-220Tăbliţele au fost folosite întotdeauna pentru învăţarea, exersarea scrisului, înre-gistrarea unor socoteli, memorarea unor instrucţiuni, legi şi altele1.

195

Fig. 122b. Coduri din Danubian Script pentru bucranii.

Page 36: 005 Lazarovici 163-220Tăbliţele au fost folosite întotdeauna pentru învăţarea, exersarea scrisului, înre-gistrarea unor socoteli, memorarea unor instrucţiuni, legi şi altele1.

196

123. Bucraniu și unele sinonime din diferite alfabete.

simboluri din cataloagele noastre de semne. Din studiul obiectelor de mai sus a rezultat necesitatea de a codifica şi simbolurile, operaţie mai dificilă, care prin variabilele lor transmit diferite mesaje, iar semnul reprezintă uneori o abstractizare. Unele pot fi tote-muri familiare (de exemplu B31, B14, B30, B33 ş.a.), alteori sunt legate de ritualurile din sanctuare prin asocierea cu coloana (simbolul legăturii cu divinitatea B26, B27, 284, 284a, B34, B17, B24j, B24k). Pentru altele am prezentat mai sus analogii şi comen-tarii.

Asocierile dintre aceste simboluri ne dau uneori posibiltatea înţelegerii mai exacte a rolului simbolului, de exemplu cod 281.1 (din Munţii Buzăului), altar cu trei picioare şi coarne, iar deasupra soarele, cea ce redă ideea unui altar solar.

Unele simboluri cu bucranii au valoare de semne, ca în cazul tăbliţelor de la Tărtăria, parte din inventarul unei preotese, şi se referă la memorarea unor ritualuri ce trebuiau respectate legate de sacrificarea taurului100. Bucraniul de aici a fost asociat cu diferite coduri (ATU 41, cod 243 la noi şi altele, vezi fig. 44-48): semnificativ este folosirea lui în diferite scrieri sau alfabete cu sensuri clare ce puteau fi înţelese, iar uneori descifrate.

Dar simbolul trebuie înţeles în sens mai larg, cel mai adesea în funcţie de con-text, materiale, asocieri şi altele. Nu aceasta este însă problema noastră acum. Am com-pletat baza de date despre semne cu cea despre simboluri, pentru a putea urmări în timp

100 Vlassa, 1962; Idem, 1964; Idem, 1976, fig. 7/3=8/3 asociat cu ATU 41; Lazarovici Gh. et alii, 2011: Tăbliţa dreptunghiulară, cod nr. 9.

Page 37: 005 Lazarovici 163-220Tăbliţele au fost folosite întotdeauna pentru învăţarea, exersarea scrisului, înre-gistrarea unor socoteli, memorarea unor instrucţiuni, legi şi altele1.

197

transmiterea simbolurilor ca mijloc de comunicare, informare şi mai recent reglemen-tare101.

Cunoaşterea lor, dar mai ales asocierea ne dă posibilitatea atunci când sunt combinate să cunoaştem nume (la litere alfa, bet, gama delta..., la constelaţii şi multe altele), sensuri, idei, expresii. Combinarea, nuanţele, culorile joacă un rol important în comunicare. Spre deosebire de cuvinte simbolurile au un sens mai larg, deşi chiar cuvintele au sensuri diferite (omonime, antonime, sinonime ş.a.).

Mai sus (Fig. 123) am prezentat corespondenţe dintre primele alfabete şi DS. Simplificarea lui în semn apare ca o coloană cu coarne. Desigur sunt cu mult mai multe corespondenţe, pe unele le-am prezentat la grupuri de piese mai sus. Multe din aceste simboluri, semne, ajung în alfabete fiind legate uneori de începutul literei care repre-zintă simbolul cel mai bun, cel mai frecvent, cel mai cunoscut în mituri sau vorbirea curentă (vezi Fig. 123 bucraniul cu sensul în ebraică de aleph = vită, sau altele din abe-cedarele pe care învaţă copiii în şcoli). De ele s-au ocupat unii colegi sau sunt cuprinse în cărţi, lucrări de sinteză, lucrări de popularizare legate de “povestea scrisului”, a alfa-betelor sau tratate privind scrisul şi limbile (Fig. 123, 125)102 pe care mulţi cercetători le-au comparat cu Danubian Script (Fig. 124103).

Fig. 124. Unele corespondenţe între scrierea veche europeană/danubiană

şi codurile noastre104. 101 Vezi Fig. 45 (Partea I-a). În chimie, fizică, matematică, trafic, masonerie ș.a. simbolurile joacă roluri diverse. 102 *** Der Turmbau zu Babel, 2003. 103 Haarmann, 1995; Idem, 2008a; Idem, 2008b; Merlini, 2004; Idem, 2005; Idem, 2008; Idem, 2009; ş.a. 104 apud Haarmann, 2008a; Idem, 2008b.

Page 38: 005 Lazarovici 163-220Tăbliţele au fost folosite întotdeauna pentru învăţarea, exersarea scrisului, înre-gistrarea unor socoteli, memorarea unor instrucţiuni, legi şi altele1.

198

Fig. 125. Semnificația semnelor bucraniului în diferite alfabete și

corespondențe cu Danubian Script.

5.1. Çatal Höyük. Sanctuarul E6.10 (Fig. 126.A–C) Într-un studiu mai larg despre Danubian Script, prin care am analizat asoci-

erea dintre semne şi obiectele pe care apar, am constatat din nou că cele mai multe dintre semne sunt pe obiecte de cult105. De fapt, noi am continuat ceea ce au făcut alţi colegi anterior, iar numărul lor este mare, dar cele mai recente şi monumentale lucrări le-au strâns, ordonat, clasificat, analizat începând cu Makkay J.106, Shan M. M. Winn107, M. Gimbutas108, M. Merlini109, H. Haarmann, Joan Marler110 şi alţii111, sinteze despre scrieri şi limbi112.

Au fost organizate, în ultima vreme, simpozioane internaţionale pe aceste teme113.

Ideea de bază este că Danubian Script este o scriere sacră, care foloseşte sem-ne şi simboluri pentru a memora, aplica şi transmite anumite reguli, învăţăminte, am putea spune chiar o liturgică religioasă (leitourgya, gr. = lucrare). Avem în vedere că anumite culte se supun unor cannoane, cum este şi cultul bucraniului, în care sunt pre-luate de la taur, prin bucraniu, doar însemnele pentru evocarea calităţilor şi atributelor

105 Lazarovici Gh., 2003; Idem, 2004; Idem, 2009a; Idem, 2009b. 106 Makkay, 1969; Idem, 1971; Idem, 1990; Tulok, Makkay, 1999. 107 Winn, 1973; Idem, 1981; Idem, 1990; Idem, 2004a; Idem, 2004b; on-line http://www.pre history.it/ftp/winn.htm. 108 Gimbutas, 1989. 109 Merlini, 2004; Idem, 2005; Idem, 2006; Idem, 2007; Idem, 2008; Idem, 2009; Idem, 2010. 110 Haarmann, Marler, 2008; Haarmann, 1995; Idem, 2008a; Idem, 2008b; Idem, 2009. 111 Torma, 1894; Idem, 1897; Todorova, Vaisov, 1993, p. 229-230; Maxim et alii, 2009; Trbu-hovic, Vasiljiević, 1983; etc. 112 Schrift, Sprache... 2002; *** Der Turmbau zu Babel 2003. 113 *** Early Symbolic Systems... 2003 organizat de L. Nikolova; altele organizate de J. Marler, M. Merlini, Gh. Lazarovici, C.-M. Lazarovici, S. A. Luca, Z. Maxim: *** Sings of Civilization, 2004; *** The Danube Script, 2008; *** The Danube Script, Catalogue 2008; *** The Danube Script, 2009; *** From Symbols to Sings, 2015 ş.a.

Page 39: 005 Lazarovici 163-220Tăbliţele au fost folosite întotdeauna pentru învăţarea, exersarea scrisului, înre-gistrarea unor socoteli, memorarea unor instrucţiuni, legi şi altele1.

199

Fig. 126a. Çatal Höyük, “Strămoşul

Mitic”, sanctuarul E VI.10114. Fig. 126b. Çatal Höyük, “Strămoşul

Mitic”, sanctuarul E VI.10115. acestuia. Multe din aceste mituri sunt consemnate prin simboluri sau asocieri de sim-boluri şi semne.

Desigur sunt mai multe semne şi simboluri, sunt şi ligaturi, dar am selectat doar unele pe care le regăsim mai frecvent (Fig. 126a) sau de care ne-am ocupat. Sub mâna dreaptă regăsim bucraniul (DS 256) şi alte combinaţii (DS b18, 1aac, 229i, 229k). Mai sunt şi alte semne şi simboluri, dar le-am luat pe cele cu minime ligaturi.

Fig. 126c. Çatal Höyük (“Strămoşul Mitic”, sanctuarul E VI.10), corespondenţe

pentru semne şi simboluri în DS.

Mai observăm la acest Strămoş Mitic că faţa, palmele mâinilor şi picioarelor au fost distruse, dar nu s-au atins de pântec, problemă pusă de noi în legătură cu ruperea ritualică a inventarului Lady of Tărtăria116, unde piesele şi atributele legate de pro-

114 apud Mellart, 1983, p. 55, cat. A50. 115 apud Mellart, 1983.

Page 40: 005 Lazarovici 163-220Tăbliţele au fost folosite întotdeauna pentru învăţarea, exersarea scrisului, înre-gistrarea unor socoteli, memorarea unor instrucţiuni, legi şi altele1.

200

Fig. 127. Vestö-Magór, cultura Tisa117.

creere sunt protejate. Strămoşul mitic apare şi în alte sanctuare (Fig. 5.1–2). Ideea care se desprinde este aceea că semnele fiind dintr-un sanctuar, ele cup-

rind o naraţiune cultică, desigur pentru sceptici este un simplu decor. Mai interesante sunt cele cu ligaturi, deoarece ele pot exprima mai mult, dar nu este cazul să dezvol-tăm problema acum. Prezenţa bucraniului, tema principală în sanctuarele şi pe altarele comunitare sau casnice de la Çatal Höyük, o regăsim în naraţiunea mitologică de pe peretele sanctuarului comu- nitar (sanctuarul E VI. 10). Şi în alte sanctuare, cum este cel de la Vestö-Magór, cultura Tisa (Fig. 127), buc-raniul apare pe marginile unui vas de cult sau ca pie-să monumentală, cele soco-tite adesea în mod automat ca şi “căţei de vatră”.

5.2. Amulete, labrete şi/ sau cârlige de undiţă Datorită dimesiunilor mici şi formei au fost socotite amulete. Au forma unui

bucraniu stilizat, unele au decor, ceea ce justifică ter-menul de amuletă. Din ele au deri-vat unele forme, ceea ce ne-a determinat să le considerăm cârlige de undiţă (Fig. 128b, 129)118. O tipologie şi sinteză asupra a lor au realizat Alan McPHERRON (1988)119,

116 Lazarovici Gh. et alii, 2001, p. 103, Tărtăria la moartea preotesei Lady of Tărtăria; Lazarovici Gh. et alii, 2011, p. 136-150; în special M. Merlini a dezvoltat problema ruperii ritualice. 117 apud Hegedüs, Makkay, 1987. 118 Principiul de folosire este apropiat: dacă se pun maţe de animale şi sunt legate de o sfoară pot fi folosite precum capcanele cu grăunţe pentru păsări (Lazarovici Gh., 2006, 127 şi în Preis-toria Banatului, vol. 2, manuscris). 119 McPherron, Srejović, 1988, p. 325 ff., 11.1 t.

Page 41: 005 Lazarovici 163-220Tăbliţele au fost folosite întotdeauna pentru învăţarea, exersarea scrisului, înre-gistrarea unor socoteli, memorarea unor instrucţiuni, legi şi altele1.

201

Sabin A. LUCA (2004)120 și Svetozar STANKOVIĆ121; şi noi am realizat o serie cultu-rală (2006, Fig. 10a)122; la rândul său Nandor KALICZ (2000) a prezentat o hartă de răspândire a lor123, dar şi alţii s-au ocupat de ele124.

a.

b.Fig. 128. Tipologie Gh. Lazarovici:

a. bucranii, amulete; b. bucranii-undiţe.

120 Luca, 2004, tipologia şi catalogul pieselor. 121 Stanković, 1983. 122 Mai lipsesc unele tipuri: Lazarovici Gh., 2006, p. 127 bibliografie, 128 serierea, 150 tipologia. 123 Kalicz, 2000, fig. 8. 124 În baza de date avem peste 80 de inregistrări: Bogdanivić et alii, 2004; Draşovean, 2001, fig. 40.5; Aslanis, 1992, fig. 8B/1-3; Korkuti, 1995, p.15-16; Nikolić, Zečević, 2001, p. 4 ş.a.

Page 42: 005 Lazarovici 163-220Tăbliţele au fost folosite întotdeauna pentru învăţarea, exersarea scrisului, înre-gistrarea unor socoteli, memorarea unor instrucţiuni, legi şi altele1.

202

Fig. 129. Undiţe bucranii selectate de noi, de la Dubova şi din alte situri.

Serghei KARMANSKI a publicat un număr mare de piese125. El le consideră labrete, noi ne îndoim de o asemenea funcţionalitate, optăm pentru amulete, iar unele sunt folosite ca undiţe (Fig. 128b, 129). Trebuie vreificat dacă în staţiunile din aceeaşi vreme, care nu au râuri mari sau râuri ce formau lacuri naturale, sunt asemenea piese. De exemplu, ele lipsesc la Gura Baciului, dar apar în alte staţiuni din aceeaşi vreme, dar şi mai târziu, pe Dunăre, la Moldova Veche, într-o aşezare Starčevo-Criş IVA, fiind cea mai târzie apariţie din această cultură126.

Forma lor ne aminteşte de alte reprezentări ale bucraniului, deşi în Neoliticul timpuriu stilizarea pierde forma de bucraniu, ajungând la cea de tip cui, cum apare la Gura Baciului, echivalat uneori cu coloana sau phalus-ul127.

5.3. Bucraniu de taur, cerb şi altele în arta rupestră Taurul în arta rupestră apare din cele mai vechi timpuri. Unele imagini pot fi

datate, altele nu, dar după tehnicile de redare sau asocierile cu anumite situri putem constata uneori marea vechime a miturilor redate în arta rupestră.

În arta rupestră taurul apare adesea asociat cu şarpele cu coarne. Este vorba de îngemănarea celor două calităţi ale celor două specii. Pe unele bărcuţe redate prin pic-tură, incizii, bucraniul apare pe un capăt al bărcii la prora sau pupa (Fig. 130a), în vreme ce şarpele cu coarne128 este pe celălalt capăt (Fig. 130.b–c, g–i). Adesea în interiorul bărcii sunt stindarde (Fig. 130.b) cu bucraniu. Alteori pare a fi vorba de un cap de cerb după coarne (Fig. 130.e). Unele simbolizează ducerea sufletelor pe râul Styx (numele ficei lui Oceanus, zeul oceanelor şi Thetys, nepoata titaniadei Thetys) spre lumea de din-colo, cum apare în mitologia greacă, aici fiind însoţite de taur, cerb şi şarpe.

5.4. Bucraniul – ca mască Încă din arta paleolitică, taurul (bos primigenius), bizonul, dar şi alte animale

mari, cum este cerbul, căpriorul, elefantul şi altele, au jucat un rol important în obţi-nerea celor necesare vieţii, pe care oamenii acelor vremuri le-au inclus în mitologia lor artistică, invocând forţele divine, divinităţile acelor animale în cotidianul lor. Peş-

125 Karmanski, 1979, pl. III.3; Idem, 1978, pl. III.3-4; Idem, 1979, pl. XLVIII; Idem, 1988, pl. I/8, 10, pl. III/4. 126 Piesă inedită în muzeul din Reşiţa, săpături Gh. Lazarovici şi Dumitru Ţeicu. 127 Dikaios - Stewart apud Müller-Karpe, 1974, III, Kat. 115, pl. 343/4-5; Karageorgihs, 1977, p. 34, 41-42, fig. 13a; Stanković, 1983, pl. XXXIX.1, 5, 12. 128 Un studiu pe larg despre şarpe: Lazarovici Gh., Lazarovici C.-M., 2015, p. 69 ff., 90-91.

Page 43: 005 Lazarovici 163-220Tăbliţele au fost folosite întotdeauna pentru învăţarea, exersarea scrisului, înre-gistrarea unor socoteli, memorarea unor instrucţiuni, legi şi altele1.

203

a.

b.

c.

d.

e.

f.

g.

h.

i.

Fig. 130. Egiptul de Sus, reprezentări rupestre129.

terile, abriurile şi stâncile au servit ca suport pentru sanctuarele din peşteri, abriuri, faleze, sanctuare în natură, care au persistat de-a lungul vremurilor ca locuri încărcate de sacru. De regulă aceste reprezentări rupestre, arta parietală, sunt greu de datat în timp, doar uneori când se suprapun sau se folosesc alte unelte de incizat, se pot data. Dar în sanctuarele în natură, cum este cazul la Valca Monica (uneori Capo di Ponte Valcamonica sau Camonica...), tehnologia de reprezentare se păstrează în mai multe epoci istorice. Alături de animale apar unele simboluri care abstractizează sau genera-lizează ideea de animal, în special de cornut, în care cornul, bucraniul înlocuiesc ima-ginea animalului sau o întăresc, evocând spiritul animalului. Coarnele devin atribute care definesc personaje, măşti, iar printr-o continuă simplificare devin semn cu un grad larg sau restrâns de generalizare, după caz. Aceste simboluri, mituri, personaje, măşti folosite uzual sau în ritualuri de cult se transmit epocilor istorice următoare, unele chiar în zilele noastre (festivaluri cu măşti, sărbători cu măşti, evenimente cu măşti) în care personajul îmbracă sau evocă atributele măştii.

Shamanii, vrăjitorii sau vânătorii cu prilejul unor dansuri ritualice, în care invo-cau bunăvoinţa divinităţilor, spiritelor lumii animale, în special cornute, în cazul ana-lizelor noastre, se deghizau sau îmbrăcau o mască imitând animalul. Aşa este cazul cu unele reprezentări de vrăjitori mascaţi, unele celebre (Fig. 131.a) şi o altă situaţie, în care pe un trup de femeie partea superioară este o mare mască a unui bucraniu de taur din Grota Chauvet130 (Fig. 131.b). Într-o altă reprezentare, tot un vrăjitor sau shaman a îmbrăcat o piele de taur cu cap care îi ajunge până la genunchi (Fig. 131.c)131. La alte trei personaje, ilustrate de către H. Wirth (Fig. 131.d), este redat Soarele cu capul aure-olat cu coarne, corpul ca tablă de şah din 20 de pătrăţele cu alb şi negru, Luna ca pântec

129 apud Müller-Karpe, 1968, Taf. 312. 130 Anati, 1961, fig. 176. 131 Anati, 1961: a, fig. 181; b, fig. 176, Grota Chauvet; c, Le Gabillou, fig. 180; Otte, 2006.

Page 44: 005 Lazarovici 163-220Tăbliţele au fost folosite întotdeauna pentru învăţarea, exersarea scrisului, înre-gistrarea unor socoteli, memorarea unor instrucţiuni, legi şi altele1.

204

rodund şi un cap de om ce are gura cu raze de soare (Fig. 131.d132). De fapt ar putea reprezenta naşterea soarelui, lunii şi omului de divinităţi astrale cu coarne.

a.

b.

c.

d.

e.

f.

g.

Fig. 131. Personaje mascate în animale sau măşti: a. vrăjitorul133; b. Grota Chauvet, femeie-bizon partea superioară a corpului;

c. Le Gabillou, Dordogne; d. 134, personificări Soare, Luna, omul; e–g. Trois Fréres, măşti de oameni şi animale135.

5.5. Bucraniul, cornul, coloana, bucraniul în calendare La personajele bărăbăteşti mascate, cu cap sau cioc de pasăre (le bec d'oiseau)

în imagini de dans ritualic (Fig. 132.a–c), “nuntă” (mariage) sau alte procesiuni (Fig. 132.a, g), apare uneori doar bucraniul sau coarnele (fig. 131.c, g marcajul nostru cu albastru). O stilizare mai deosebită este în Fig. 132.d 29 şi 30, de la Risairari şi din Venezuela, unde coarnele domină “gura infernului”.

De pe Muntele Teasc, din Carpaţii Răsăriteni, unde am semnalat un sanctuar în natură136, cu numeroase pietre cu semne şi simboluri, socotite cândva ca rune secu-ieşti137, asupra unor semne s-a revenit, fiind considerate a fi neolitice138. Pe una din pietre (piatra 5, semne inedite) apare bucraniul şi alte semne şi puncte (Fig. 132.f). Pe

132 Wirth. 1931, 72.A3. 133 apud Anati, 1961, fig. 181; Otte, 2006. 134 apud Wirth, 1931, 72 A3. 135 apud Anati 1961, fig. 181; Otte, 2006. 136 Lazarovici Gh. et alii, 2014; Lazarovici Gh. et alii, 2015. 137 Kovács I., 1914. 138 Bakó, 1962; Idem, 1968.

Page 45: 005 Lazarovici 163-220Tăbliţele au fost folosite întotdeauna pentru învăţarea, exersarea scrisului, înre-gistrarea unor socoteli, memorarea unor instrucţiuni, legi şi altele1.

205

a–b

c.

d.

e.

f.

g.

Fig. 132. Reprezentări, stilizări de bucranii, figuri umane cu coarne, coarne stilizate.

ele observăm un bucraniu realizat prin batere cu un obiect ascuţit. Tehnica aceasta apare adesea în semnele şi simbolurile de la Valca Monica, dar şi în Siria139, deci începând din epipaleolitic până în Epoca Fierului.

În Fig. 133a avem o figură umană cu coarne de taur din arta rupestră, căreia îi este asociată o sabie, indicând o anume etapă proto-istorică; la picioarele figurii sunt mai multe simboluri între care un gen de bucraniu cu urechi, iar pe margini sunt 7 cer-curi (între ele una are coadă amintind de unele “palete” de la Val Camonica) şi un păt-rat. Figura de la picioare ar putea reprezenta un car de luptă tras de două animale. În acest caz am avea o redare a unei personalităţi, a unui luptător, foarte probabil un comandant, deoarece nu orice luptător avea un car şi coif cu coarne.

139 Van Berg P. L., Osama al-Mechrif Hemma, Rapport préliminaire; Rock art and archaeology in Syria, http://www.rupestre.net/tracce/?p=3826.

Page 46: 005 Lazarovici 163-220Tăbliţele au fost folosite întotdeauna pentru învăţarea, exersarea scrisului, înre-gistrarea unor socoteli, memorarea unor instrucţiuni, legi şi altele1.

206

a.

b.

c.

d.

e. Fig. 133. Bucranii şi coarne: a. Spania; b. Cataj140; c. Kabn-l Melikan, bizon deasupra bucraniului tip E2; d. Arizona, simboluri ameroindiene; e. Tassili.

Figuri umane sau o stilizare a unui pom sacru sau femeie (dacă ne luăm după pântecul în formă de romb), al cărui vârf sau ramuri sau păr (sub formă de şepri ca la Gorgona Meduza) au terminaţii cu coarne sau bucraniu stilizat (Fig. 133b141).

Pe o faleză din Arizona, membrii unei comunităţi amero-indiene au redat, pe lângă dife-rite alte reprezentări, o figură stilizată în poziţie şezândă cu mai multe coarne sau un coif cu pene. În partea stângă este o altă figură care are dea-supra capului şi o serie de alte simboluri.

6. Bucraniul şi şarpele (Fig. 134) Tot figură de şarpe cu coarne este consi-

derată o imagine din Magdalenian, din nordul Spa-niei (Fig. 134), deşi poziţia sugerează şi o figură umană. Tema şarpelui cu coarne este însă destul de

Fig. 134. Paştera Pasiega,

nordul Spaniei, Magdalenian.

140 Hansen, 2007, Taf. 527.6. 141 Hansen, 2007, taf. 527.6.

Page 47: 005 Lazarovici 163-220Tăbliţele au fost folosite întotdeauna pentru învăţarea, exersarea scrisului, înre-gistrarea unor socoteli, memorarea unor instrucţiuni, legi şi altele1.

207

frecventă în reprezentările simbolice142.

7. Bucraniul şi coloana Am observat deja numeroase situaţii în care bucraniul este asociat cu coloana

(Fig. 9–14). La fel, în arta rupestră sunt reprezentări de bucranii pe coloană (Fig. 135a), cu redarea unor detalii de ochi şi alte simboluri care se regăsesc pe vasele cu faţă umană (Fig. 135c, cod DS 314; om 7 și 34143) sau grupe de trei până la şaşe bucranii, care amintesc bucraniile de la Çatal Höyük pe coloană (Fig. 5a.2) sau de pe marginea altarelor (Fig. 5a.4). Acestea sugerează poate o închinare către generaţiile de tauri din comunitate, pentru fertilitatea turmelor de vite, dar în arta rupestră pot avea şi alte sem-nificaţii apropiate sau dacă este vorba de vânători, atunci se referă foarte probabil la trofee de bizon sau bos primigenius.

a.

b.

c.

d.

Fig. 135. a–b. Artă rupestră, Spania; c. vas cu faţă umană, Parţa, cultura Banatului II, foto Lazarovici Gh.; d. figuri cu coarne şi bucranii: detaliu

după calendarul lui Stoycev şi Gerassimova (vezi mai jos).

Fig. 136. Semne rupestre interpretate de T. Stoytchev și

T. V. Gerassimova (1994) ca fiind un calendar. 142 Lazarovici Gh., Lazarovici C.-M.. 2015, p. 91-92. 143 DS Om 7: Winn. 1981, Zorlenţ 1: Lazarovici Gh., Lazarovici C.-M.. 2014, p. 218, fig. 56; DS om 34: Roska. 1941, fig. 103/6; DS 314: Schier. 2002, p. 27, pl. II/4B.

Page 48: 005 Lazarovici 163-220Tăbliţele au fost folosite întotdeauna pentru învăţarea, exersarea scrisului, înre-gistrarea unor socoteli, memorarea unor instrucţiuni, legi şi altele1.

208

8. Bucraniu în calendare Colegii bulgari T. Stoytchev și T. V. Gerassimova au publicat unele semne

rupestre legate de calendar144 în care bucraniul, figuri umane stilizate cu coarne apar în apropiarea solstiţiului de iarnă, urmate de o variantă a Cassiopeii în perioada 11–14 ianuarie (Fig. 136). Trebuie să remarcăm că în ritualurile populare din Maramureş, care se ţin în vremea sărbătorii Sfântului Ştefan, au loc carnavaluri cu măşti, persoanele fiind deghizate în tauri sau berbeci. Tot în acea vreme, la început de An Nou, este obi-ceiul, în Maramureş şi Moldova, de a se îngropa bucranii de berbec sugerând îngropa-rea anului vechi.

144 Stoytchev, Gerassimova, 1994, fig. 14.

Page 49: 005 Lazarovici 163-220Tăbliţele au fost folosite întotdeauna pentru învăţarea, exersarea scrisului, înre-gistrarea unor socoteli, memorarea unor instrucţiuni, legi şi altele1.

209

BIBLIOGRAFIE *** Der Turmbau zu Babel, 2003

Wilfried SEIPEL (ed), Der Turmbau zu Babel. Ursprung und Vielfalt von Sprache und Schrift (Katalog anlässlich der Ausstellung in Schloss Eggenberg, Graz, 5. April - 5. Oktober 2003), 3 Bände in 4 Teilbänden, Kunsthistorisches Museum, Skira, Graz, 2003, ISBN 8884915341.

*** Early Sym-bolic Systems ..., 2003

Lolita NIKOLOVA (ed), Early Symbolic Systems for Communication in Southeasteurope, Vol. I, BAR International Series, 1139, Oxford, J. - E. Hedges, 2003, 612 pg., ISBN 1841713341.

*** From Symbol to Sings, 2014

Constantin-Emil URSU, Adrian PORUCIUC, Cornelia-Magda LAZA-ROVICI (eds), From Symbol to Sings: In Memory of Klaus Schmidt: Papers presented at the international symposium “From Symbols to Signs” Suceava, Romania, 2-5 September 2014, Etnoreligion Series, I, Muzeul Bucovinei Suceava, Academia Română-Filiala Iași, Institu-tul de Arheologie Iași, Institute of Archaeomythology Sebastopol, Ed. Karl A. Romstorfer, Suceava, 2015, 338 pg., ISBN 978-606-8698-04-5.

*** From Symbols to Signs, 2015

Constantin-Emil URSU, Adrian PORUCIUC, Cornelia-Magda LAZA-ROVICI, Between Earth and Heaven. Symbols and Signs: Papers presented at the international symposium “From Symbols to Signs. Signs, Symbols, Rituals in Sanctuaries” Suceava, Romania, 11-13 September 2015: In memory of Henrieta Todorova, Ethnoreligion, II, Muzeul Bucovinei Suceava, Academia Română-Filiala Iaşi, Institutul de Arheologie Iaşi, Ed. Karl A. Romstorfer, Suceava, 2016, 530 pg., ISBN 978-606-8698-10-6.

*** PraJugoZem, 1979

Benac ALOJZ, Milutin GARAŠANIN (eds), Praistorija Jugoslavenskih Zemalja, vol. II: Neolitsko doba, Centar za balkanološka ispitivanja, Ed. Akademia Nauka i Utmjenosti Bosne i Hercegovine, Sarajevo, 1979, 706 pg. + XCIX tb.

*** Schrift, Sprache..., 2002

Ulrich SINN (ed), Schrift, Sprache, Bild und Klang – Entwicklungs-stufen der Schrift von der Antike bis in die Neuzeit, Katalog zur Sonder-ausstellung der Fakultät für Altertums- und Kulturwissenschaften der Universität Würzburg vom 23. April bis 31. August 2002, Nachrichten aus dem Martin von Wagner Museum der Universität Würzburg, Reihe A: Antikensammlung, Band 4, Ergon-Verlag, Würzburg, 2002, 200 pg., ISBN 978-3-89913-242-7.

*** Sings and Symbols, 2009

Sings and Symbols from Danube Neolithic and Eneolithic, Biblio-theca Brukenthal, 35, Ed. Altip, Alba Iulia-Sibiu, 2009, 142 pg., ISBN 9731172173, 9789731172170.

*** Sings of Civilization, 2004

Sings of the civilisation: international symposium on the Neolithic Symbol system of southeast Europe, Novi Sad, 2004.

*** Sings of Civilization, 2009

Joan MARLER, Miriam ROBBINS DEXTER (eds), Sings of Civiliza-tion. Neolithic Symbol System of Southeast Europe. Proceedings from the International Symposium Sings of Civilisation. Neolithic Symbol System of Southeast Europe – Novi Sad, Serbia, May 25-29, 2004, Ed. Serbian Academy of Sciences and Arts, Novi Sad Branch, and Institute of Archaeomytology, 2009, 220 pg., ISBN 0-9815249-1-5.

Page 50: 005 Lazarovici 163-220Tăbliţele au fost folosite întotdeauna pentru învăţarea, exersarea scrisului, înre-gistrarea unor socoteli, memorarea unor instrucţiuni, legi şi altele1.

210

*** The Danube Script, 2008

The Danube Script. Neo-Eneoltic Writing in Southeastern Europe, Insti-tute of Archeomythology, Sebastopol, California, Museum of History, Casa Altemberger, Bruckenthal National Museum, Sibiu, Romania, May 18-20, 2008.

*** The Danube Script, 2009

Zoia MAXIM, Joan MARLER, Viorica CRIŞAN (eds), The Danube Script in the Light of the Turdaş and Tărtăria discoveries, Exhibition Catalogue, Ed. Mega, Cluj-Napoca, 2009, 168 pg., ISBN 606543003X, 978-606-543-003-7.

*** The Danube Script, Catalogue, 2008

Joan MARLER (ed), The Danube Script: Neo-Eneolithic Writing in Southeastern Europe, Exhibition catalogue, Institute of Archaeomythol-ogy, Sebastopol, In collaboration with the Brukenthal National Museum, Sibiu, Romania, 2008, 140 pg, 58 color plates, ISBN 0981524907, 9780 981524900.

McPherron, Srejović, 1988

Alan McPHERRON, Dragoslav SREJOVIĆ (eds), Divostin and the Neo-lithic Central Serbia, Vol. 1-2, Ethnology Monographs, 10, University of Pittsburgh, Dept. of Anthropology, Pittsburgh, Kragujevac, 1988, 492 pg., ISBN 0945428006.

Anati, 1960 Emanuel ANATI, Camonica Valley: a depiction of village life in the Alps from neolithic times to the birth of Christ, as revealed by thousands of newly found rock carvings, Ed. A. A. Knopf, New York, 1960, 296 pg., ISBN 978-022-460-825-1.

Andreescu, 2002

Romus Radian ANDREESCU, Plastica antropomorfă gumelniţeană. Analiză primară, Monografii, III, Muzeul Naţional de Istorie a României, Bucureşti, 2002, 130 pg. + o hartă + 62 + VIII pg. de pl., ISBN 973-98 123-11-9.

Aslanis, 1992 Ioania ASLANIS, E proistoria thes Makedonias. E neolithique epohi, Ed. Ekdoseis Kardamitsa, Athena, 1992, 402 pg., ISBN 978-960-726-253-0.

Babović, 1984 Ljubinka BABOVIĆ, ЉубинкаБабовић, Оруђе и оружјеодкостии рожине, În: Dragoslav SREJOVIĆ, Bratislav STOJANOVIĆ [et alii], Винча у праисторији и средњемвеку [Vinča u praistoriji i srednjem-veku], Каталог Галерије САНУ (Katalog Galerija Srpske Akademije Nauka i Umetnosti (SANU)), 50, Београд/Beograd, 1984, 227 + [4] pg.; pp. 117 -120.

Bakó, 1968 Geza BAKÓ, Reprezentări neolitice la Ditrău, În: Studii și Cercetări de Istorie Veche, 19, 1968, pp. 449-458.

Bakó, 1962 Geza BAKÓ, Încă o mărturie cu privire la dominaţia primului stat bul-gar la nord de Dunare, În: Studii și Cercetări de Istorie Veche, 13, 2, pp. 461-465.

Bodi, 2010

George BODI, Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe Valea Bah-luiului, Ed. Pim, Iaşi, 2010, 298 pg., ISBN 978-606-520-918-3.

Bogdanović et alii, 2004

Milenko BOGDANOVIĆ, Nikolić DUBRAVKA, Grivac, Naselja Proto-starčevačke i Vinčanske Kulture, Ed. Centar za naučna istraživanja Srpske akademije neuka i utmenosti i Universiteta u Kragujevac i Narodni muyej u Kragujevacu, Beograd, 2004, 520 pg., ISBN 978-868-103-71 2-6.

Boghian, 1997 Dumitru BOGHIAN, Nouvelles découvertes de vases cucuténiens de culte dans le département de Jassy, În: Studia Antiqua et Archaeologica, 3-

Page 51: 005 Lazarovici 163-220Tăbliţele au fost folosite întotdeauna pentru învăţarea, exersarea scrisului, înre-gistrarea unor socoteli, memorarea unor instrucţiuni, legi şi altele1.

211

4, 1997, pp. 63-74. Burdo, 2010 Natalia BURDO, Landscape sanctuaries of Trypillia culture, Sesiune

Piatra Neamţ, 2010 (rezumat). Chamay, Courtois, 2002

Jacques CHAMAY, Chantal COURTOIS, L’art premier des iapyges. Céreamique antique d’Italie méridionle, Ed. Electa Napoli, Napoli, 2002, 160 pg., ISBN 978-885-100-073-8.

Chirica, Văleanu, 2008

Vasile CHIRICA, Mădălin-Cornel VĂLEANU, Umanizarea taurului Celest. Mărturii ale spiritualităţii comunităţilor cucuteniene de la Rugi-noasa – Iaşi, Ed. Academia Română, Filiala Iaşi, Institutul de Arheologie – Iaşi, Conplexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi, Muzeul de Istorie a Moldovei, Ed. Demiurg, Iaşi, 2008, 208 pg., ISBN 978-973-152-06 4-3.

Cucuteni Trypillia, 2008

Cucuteni Trypillia. A Great Civilization of Old Europe, Exhibition cat-alog for exhibition held at Palazzo della Cancelleria, Rome-Vatican, 16 September–31 October 2008, Romania. Ministerul Culturii și Cultelor, Ukraine. Ministerstvokulʹtury i turyzmu, Cucuteni pentru Mileniul III, Foundation and Hers Consulting Group, [București], 2008, 278 pg.

Cucuteni, 1997 Cornelia-Magda MANTU, Gheorghe DUMITROAIA, Aris TSARA-VOPOULOS (eds), Cucuteni. The Last Great Chalcolithic Civilization of Europe, Archaeological Museum of Thessaloniki, 21 September - 31 December 1997, Athena Publishing & Printing House, Athena, 1997, 246 pg., ISBN 973-98191-6-8.

Diaconescu, 2016

Maria DIACONESCU, Mitoc-Pârâul lui Istrati (ms).

Dragomir, 1996

Ioan T. DRAGOMIR, Monografia arheologică a Moldovei de sud, I, Danvbivs, XVI, Muzeul Judeţean de Istorie Galaţi, Galaţi, 1996, 695 pg. + 6 anexe.

Draşovean, 2001

Florin DRAȘOVEAN, Early Neolithic settlement at Timişoara - Fratelia, În: Florin DRAȘOVEAN (ed), Festschrift für Gheorghe Lazarovici Zum 60. Geburstag, Bibliotheca Historica et Arheologica Banatica, XXX, Ed. Mirton, Timișoara, 2001, 338 pg., ISBN 973-58 5-461-9; pp. 33-40.

Dumitrescu et alii, 1954

Vladimir DUMITRESCU, Hortensia DUMITRESCU, Mircea PETRES-CU-DÎMBOVIŢA, Nicolae GOSTAR, Hăbăşeşti, monografie arheo-logică, Ed. Academiei R.P.R., Bucureşti, 1954, 605 pg. + 134 pl. + 69 fig.

Dumitrescu, 1933

Hortensia DUMITRESCU, La station préhistorique de Ruginoasa, În: Dacia, III–IV, 1927-1929 (1933), pp. 58-87.

Dumitrescu, 1965

Vladimit DUMITRESCU, Principalele rezultate ale primelor două cam-panii de săpături din aşezarea neolitică târzie de la Căscioarele, În: Stu-dii și Cercetări de Istorie Veche, 16, 2, 1965, pp. 215-237.

Eliade, 1981 Mircea ELIADE, Istoria credinţelor şi ideilor religioase, vol. I, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981, 498 pg.

Enţiclopedija Tripilskoi, 2004

Enţiclopedija Tripilskoi / Енциклопедія Трипільськоїцивілізації, Ed. Ukrpolihrafmedia /Укрполіграфмедіа, Kyev, 2004, т. І-ІІ, tom I, Mikhail Ju, VIDEIKO, Natalia B. BURDO (red.), 704 pg., ISBN 966-8703-02-2, 966-8703-00-6; tom II, Svitlana M. LIASKO, Natalia B. BURDO, Mikhail Ju. VIDEIKO (red.), ISBN 966-8703-04-9, 966-8703-00-6.

Page 52: 005 Lazarovici 163-220Tăbliţele au fost folosite întotdeauna pentru învăţarea, exersarea scrisului, înre-gistrarea unor socoteli, memorarea unor instrucţiuni, legi şi altele1.

212

Florescu, 1959 Adrian Constantin FLORESCU, Şantierul arheologic Truşeşti, În: Mate-riale și Cercetări Arheologice, V, 1959, pp. 183-186.

Florescu A. C., Florescu M., 1961

Adrian Constantin FLORESCU, Marilena FLORESCU Şantierul arheo-logic de la Truşeşti, În: Materiale și Cercetări Arheologice, VII, 1961, pp. 79-86.

Garašanin, 1968

Draga GARAŠANIN, Croyance et culte de l’hommenéolithiquedansle centre des Balkans, În: Lazar TRIFUNOVIĆ (ed), Neolit centralnog Balkana / Les regions centrales des Balkans a l'Epoque Neolithique, XXV-XXLX, Narodni Musej / Musee National, Beograd / Belgrade, 1968, 368 + [2] pg.; pp. XXV-XXIX.

Germann, 1986 Karol GERMANN, Archäologische Bekentnis, Timişoara, 1986 (ms). Germann, Resch, 1981

Karol, GERMANN, Friederich Egon RESCH, Depozitul ceramic de la Parţa, În: Banatica, 6, 1981, pp. 11-33.

Gimbutas, 1984

Marija GIMBUTAS, The Goddesses and Gods of Old Europe. Myths and cult Images, Ed. Thames and Hudson, London, 1984, 304 pg., ISBN 050-027-238-7.

Gimbutas, 1989

Marija GIMBUTAS, The Language of the Goddess, Ed. Harper & Row, San Francisco, 1989, 388 pg., ISBN 0-06-250356-1.

Gligor, 2009 Mihai GLIGOR, Aşezarea neolitică şi eneolitică de la Alba Iulia-Lumea Nouă în lumina noilor cercetări, Ed. Mega, Cluj-Napoca, 264 pg., 217 pl., ISBN 978-606-543-045-7.

Golan, 2003 Ariel GOLAN, Prehistoric religion: mythology, symbolism, Jerusalem, 2003, 568 pg., ISBN 965-905-550-1.

Haarmann, 1995

Harald HAARMANN, Early Civilization and Literacy in Europe. An Inquiry into Cultural Continuity in the Mediterranean World, Ed. De Gruyter, Berlin, New York, 1995, 396 pg., ISBN 311-014-651-7.

Haarmann, 2008a

Harald HAARMANN, A Comparative View of the Danube Script, În: Joan MARLER (ed), The Danube Script. Neo-eneolithic Writing in Southeastern Europe, Institute of Archaeomythology, Brukenthal Na-tional Museum, Sebastopol - Sibiu, 2008, 138 pg., ISBN 0-9815249-0-7; pp. 11-22.

Haarmann, 2008b

Harald HAARMANN, The Danube Script and its Legacy: Literarcy as a cultural Identifier in the Balkanic - Aegean Convergence Zone, În: Joan MARLER (ed), The Danube Script. Neo-eneolithic Writing in South-eastern Europe, Institute of Archaeomythology, Brukenthal National Museum, Sebastopol - Sibiu, 2008, 138 pg., ISBN 0-9815249-0-7; pp. 61-76.

Haarmann, 2009

Harald HAARMANN, The Danube Script and Other Ancient Writing System, În: Joan MARLER, Miriam ROBBINS DEXTER (eds), Sings of Civilization. Neolithic Symbol System of Southeast Europe. Proceed-ings from the International Symposium Sings of Civilisation. Neolithic Symbol System of Southeast Europe – Novi Sad, Serbia, May 25-29, 2004, Ed. Serbian Academy of Sciences and Arts, Novi Sad Branch, and Institute of Archaeomytology, 2009, 220 pg., ISBN 0-9815249-1-5; pp. 17-48.

Haarmann, 2009a

Harald HAARMANN, The Danube (Old European) Script: Ritual Use of Signs in the Balkan-Danube Region c. 5200-3500 BC, În: Joan MAR-

Page 53: 005 Lazarovici 163-220Tăbliţele au fost folosite întotdeauna pentru învăţarea, exersarea scrisului, înre-gistrarea unor socoteli, memorarea unor instrucţiuni, legi şi altele1.

213

LER, Miriam ROBBINS DEXTER (eds), Sings of Civilization. Neolithic Symbol System of Southeast Europe. Proceedings from the Interna-tional Symposium Sings of Civilisation. Neolithic Symbol System of Southeast Europe – Novi Sad, Serbia, May 25-29, 2004, Ed. Serbian Academy of Sciences and Arts, Novi Sad Branch, Institute of Archaeo-mytology, 2009, 220 pg., ISBN 0-9815249-1-5; pp. 49-62.

Haarmann, Marler, 2008

Harald HAARMANN, Joan MARLER, Reflections on the Danube Script and its Role in the Communities of Early Agriculturalists, În: Joan MAR-LER (ed), The Danube Script. Neo-eneolithic Writing in Southeastern Europe, Ed. Institute of archaeomythology, Sebastopol - Sibiu, 2008, 140 pg., ISBN 978-098-152-490-0; pp. 3-10.

Hansen, 2007 Svend HANSEN, Bilder von Menschen der Steinzeit.Untersuchungen zur antropomorphen Plastik der Jüngsteinzeit und Kupferzeit in Südosteuropa, Vol. II, Archäologie in Eurasien, Band 20, Philip von Zabern, Mainz, 2007, 532 pg., ISBN 3805337736, 9783805337731.

Hegedűs, Makkay, 1987

Katalin HEGEDŰS, Jannos MAKKAY, Vestő – Mágor. A settlement of the Tisza culture, În: Laszlo TALAS (ed), The Late Neolithic of the Tisza Region, Ed. Kossuth Press, Budapest-Szolnok, 1987, 144 pg., ISBN 963-01-82521; pp. 85-103.

Horváth, Paluch, 2005

Ferenc HORVÁTH, Tibor PALUCH, Hétkőznapok Vénuszai, Állandó Régészetikiállitás a hódmezővásárhelyi Tornyai János Múzeum-ban. A kiállitotkatalógusa, În: Livia BENDE, Gábor LŐRINCZY (eds), Hét-köznapok Vénuszai, Móra Ferenc Múzeum, Szeged, 2005, 294 pg., ISBN 963-7217-77-0; pp. 245-249.

Ilie, Dumitru, 2008

Ana ILIE, Florin DUMITRU, Un vase énèolithique zoomorfe de la collection du Complexe Naţional Muzeal Curtea Domnească Târgo-vişte, În: Annales d'Université Valahia Târgovişte, Section d'Archéologie et d'Histoire, IX/I, 2008, pp. 157-163.

Jaritz, 1970 Kurt JARITZ, Frühe Bukranien in Vordereasien, În: Actes du Sympo-sium International sur les religions de la préhistoire, Valcamonica, 23-28 septembre 1968, ouvragepublié sous la direction de Emmanuel Anati, en collaboration avec L. Balout [et alii], avec l'assistance de A. Anati[et alii], Union internationale des Sciences Préhistoriques et pro-tohistoriques (UISPP), Edizioni del Camuno di StudiPreistorici (Capo di Ponte [Brescia]), VI, Méditerranée Orientale, [1970], 578 pg.; pp. 295-302.

Jovanović, 1991

Borislav JOVANOVIĆ, Die Kultplätze und Architektur in der Vinča Kul-tur, În: Banatica, 11, 1991, pp. 119-124.

Jovanović, Glisić, 1961

Borislav JOVANOVIĆ, Jovan GLISIĆ, Eneolitsko naselje na Korma-dinu kod Jakova, În: Starinar, XI, 1961, pp. 113-139.

Kalicz, 1970 Nándor KALICZ, Götter aus Ton: das Neolithikum und die Kupfer-zeit in Ungarn, Corvina, Budapest, 1970, 70 pg. + 73 pl.

Kalicz, 2000 Nándor KALICZ, Unterscheidungsmerkmale zwischen der Körös– und der Starčevo-Kultur in Ungarn, În: Stefan HILLER, Vassil NIKOLOV [et alii] (eds), Karanovo III: Beitrage zum Neolithikum in Sudosteu-ropa, Phoibos Verlag, Wien, 2000, 438 pg., ISBN 3901232192; pp. 295-302.

Page 54: 005 Lazarovici 163-220Tăbliţele au fost folosite întotdeauna pentru învăţarea, exersarea scrisului, înre-gistrarea unor socoteli, memorarea unor instrucţiuni, legi şi altele1.

214

Karageorghis, 1977

Jacqueline KARAGEORGHIS, La Grande Déesse de Chypre et son culte à travers l’iconographie de l’époque néolithique au VIe s. a. C., Collection de la Maison de l’Orient et Mediteranée ancienne, 5, Série Arhéologique, 4, Maison de l’Orient, Lyon, 1977, IX + 276 pg. + 36 Pl., ISSN 0395-8027.

Karmanski, 1978

Serghei KARMANSKI, Donja Branjevina, Odžaci, 1978.

Karmanski, 1979

Serghei KARMANSKI, Donja Branjevina, Odžaci, 1979, pp. 1-18.

Karmanski, 1988

Serghei KARMANSKI, Rezultati novijih istrazivanja na lokalitetu Donja Branjevina (referati i izveštaji), Odžaci, 1988, pp. 24-28

Korkuti, 1995 Muzafer KORKUTI, Neolithikum und Chalcolithikum in Albanien, Ed. Verlag Phillip von Zabern in Wissenschaftliche Buchgesellschaft, Mainz, 1995, 282 pg., ISBN 978-3805317986.

Kovács, 1914 Istvan KOVÁCS, A tászoktetöi sziklakarczolatok, În: Dolgozátok, V, 1914, Cluj, pp. 229-276, fig. 3-14.

Krammer, 1962

Samuel Noah KRAMMER, Istoria începe la Summer, Ed. Științifică, Bucureşti, 1962, 320 pg.

Kutzián, 1944 Ida KUTZIÁN, A Körös Kultura, Dissertationes Pannonicae, Ser. 2, Budapest, 1944, 166 pg.

Lazarovici, 2006

Gheorghe LAZAROVICI, The Anzabegovo - Gura Baciului Axis and the First Stage of the neolithisation Process in the Southern - Central Europe, În: Milutin GARASANIN, Nikola TASIC, Cvetan GROZDA-NOV (eds), Homage to Milutin Garašanin, Belgrade, 2006, 660 pg., ISBN 978-867-024-412-1; pp. 111-158.

Lazarovici C.-M. et alii, 2009

Cornelia-Magda LAZAROVICI, Gheorghe LAZAROVICI, Senica ŢURCANU, Cucuteni. A Great Civilization of the Prehistoric World, Lăcrămioara STRATULAT (general editor), Ed. Palatul Culturii, Iaşi, 2009, 350 pg., ISBN 978-606-92315-0-0.

Lazarovici C.-M., 2004

Cornelia-Magda LAZAROVICI, Sanctuarele Precucuteni-Cucuteni, În: Arheologia Moldovei, XXV, 2002 (2004), pp. 47-67.

Lazarovici C.-M., Lazarovici Gh., 2006

Cornelia Magda LAZAROVICI, Gheorghe LAZAROVICI, Arhitectura neoliticului şi Epocii Cuprului din România, Vol. I: Neoliticul, Seria Bibliotheca Archaeologica Moldaviae, IV, Trinitas – Ed. Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Iaşi, 2006, 734 pg., ISBN 973-78 34-73-9.

Lazarovici Gh., 2003

Gheorghe LAZAROVICI, Sacred Symbols on Neolithic Cult Objects from the Balkans, În: Lolita NIKOLOVA (eds), Early Symbolic Systems for Communication in Southeast Europe, Vol. I, BAR International Series, 1139, 2003, 612 pg., ISBN 978-184-171-334-2; pp. 57-64.

Lazarovici Gh. et alii, 2003

Gheorghe LAZAROVICI, Sorin PETRESCU, Caransebeş, jud. Caraş-Severin. Punct. cartier Balta Sărată, În: Mircea Victor ANGELESCU, Corina BORŞ, Florela VASILESCU, Carmen BEM (eds), Bogdan Florin TĂNĂSESCU, Tiberiu VASILESCU (red.) [et alii], Cronica Cercetă-rilor Arheologice din România. Campania 2002, A XXXVII-a ediție a Sesiunii Anuale de rapoarte Arheologice, Covasna, 2‒6 iunie 2003, Ministerul Culturii şi Cultelor, Comisia Națională de Arheologie, Direcția Generală a Patrimoniului Cultural, Direcția Arheologie, Muzeul Carpa-

Page 55: 005 Lazarovici 163-220Tăbliţele au fost folosite întotdeauna pentru învăţarea, exersarea scrisului, înre-gistrarea unor socoteli, memorarea unor instrucţiuni, legi şi altele1.

215

ților Răsăriteni – Sfântu Gheorghe, CIMeC – Institutul de Memorie Cul-turală, 2003, 520 pg., ISBN 973-7930-02-9; pp. 74-76.

Lazarovici Gh. et alii, 2003a

Gheorghe LAZAROVICI, Sorin Marius PETRESCU, Dimitrie NEGREI, Sorin IOAN, Daniela GURGU, Balta Sărată. Campaniile 1999-2003, În: Tibiscum, XI, 2003, pp. 143-198.

Lazarovici Gh. et alii, 2011

Gheorghe LAZAROVICI, Cornelia-Magda LAZAROVICI, Marco MERLINI, Tărtăria and the sacred tablets, Ed. Mega, Cluj-Napoca, 2011, 414 pg., ISBN 978-606-543-159-1.

Lazarovici Gh. et alii, 1985

Gheorghe LAZAROVICI, Zoia KALMAR, Florin DRAŞOVEANU, Sabin Adrian LUCA, Complexul neolitic de la Parţa, În: Banatica, 8, 1985, pp. 7-71.

Lazarovici Gh., 2004

Gheorghe LAZAROVICI, Simboluri sacre pe obiectele de cult. Semni-ficaţii, În: Petre ROGOZEA, Valeriu CEDICĂ (eds), Festschrift fur Florin Medeleţzum 60. Geburstag, Bibliotheca Historica et Arheolo-gica Banatica, XXXII, Ed. Mirton, Timişoara, 2004, 268 pg., ISBN 97 3-661-364-X; pp. 17-60.

Lazarovici Gh., 2009a

Gheorghe LAZAROVICI, Database for spiritual life, signs and symbols, În: Joan MARLER, Miriam ROBBINS DEXTER (eds), Sings of Civi-lization. Neolithic Symbol System of Southeast Europe. Proceedings from the International Symposium Sings of Civilisation. Neolithic Symbol System of Southeast Europe - Novi Sad, Serbia, May 25-29, 2004, Serbian Academy of Sciences and Arts, Novi Sad Branch, and Institute of Archaeomytology, 2009, 220 pg., ISBN 0-9815249-1-5; pp. 63-86.

Lazarovici Gh., 2009b

Gheorghe LAZAROVICI, Ritualuri de fundare/întemeiere şi abando-nare în neolitic, În: George BODI (ed), In media res praehistoriae. Miscellanea in honoremanos LXV per agentis profesoris Dan Monah oblata, Honoraria, VII, Ed. Universității Al. I. Cuza, Iaşi, 486 pg., ISBN 978-973-703-496-0; pp. 245-293.

Lazarovici Gh., Lazarovici C.-M., 2014

Gheorghe LAZAROVICI, Cornelia-Magda LAZAROVICI, Chapter 9. About the great religious themes of Vinča culture, În: Constantin-Emil URSU, Stanislav ŢERNA (eds), Anthroporphism and symbolic behav-ior in the Neolithic and Copper Age communities of South-Eastern Europe. Studies into South-East European Prehistory I, Ed. Karl A. Romstorfer, Suceava, 2014, 546 pg., ISBN 978-606-93638-4-3; pp. 187-248.

Lazarovici Gh., Lazarovici C.-M., 2015

Gheorghe LAZAROVICI, Cornelia-Magda LAZAROVICI, From Sym-bol to Sign. Part I, În: Constantin-Emil URSU, Adrian PORUCIUC, Cornelia-Magda LAZAROVICI (eds), From Symbols to Signs. In me-mory of Klaus Schmidt, Muzeul Bucovinei Suceava, Academia Română - Filiala Iași, Institutul de Arheologie Iași, Institute of Archaeomythology Sebastopol, Ed. Karl A. Romstorfer, Suceava, 2015, 338 pg., ISBN 978-606-8698-04-5; pp. 3-100.

Lazarovici, Babeş, 2015

Cornelia-Magda LAZAROVICI, Mircea BABEŞ, Poieneşti-aşezări preistorice, Bibliotheca Archaeologica Moldaviae, XXII, Ed. Karl A. Romstorfer, Muzeul Bucovinei, Suceava, 2015, 270 pg., ISBN 978-60 6-8698-07-6.

Page 56: 005 Lazarovici 163-220Tăbliţele au fost folosite întotdeauna pentru învăţarea, exersarea scrisului, înre-gistrarea unor socoteli, memorarea unor instrucţiuni, legi şi altele1.

216

Lazarovici, Lazarovici, 2012

Cornelia Magda LAZAROVICI, Gheorghe LAZAROVICI, Ruginoasa - Dealul Drăghici. Monografie arheologică, cu colaborarea: Corina IONESCU, Senica ŢURCANU, Luminiţa BEJENARU, Maria ŞTIRBU, Ionela IONESCU, Ed. Academia Română - Filiala Iaşi, Institutul de Arheologie Iaşi, Muzeul Bucovinei Suceava, Ed. Karl A. Romstorfer, Suceava, 2012, 432 pg., ISBN 978-606-93329-0-0.

Lazarovici Gh. et alii, 2001

Gheorghe LAZAROVICI, Florin DRAȘOVEAN, Zoia MAXIM, Parţa. Monografie arheologică, Vol. 1.1, Bibliotheca Historica et Archaeo-logica Banatica, 13, Ed. Waldpress, Timişoara, 2001, 342 pg.; Vol. 1.2, 115 pl., 137 fig., ISBN 973-853-026-1.

Luca, 2004 Sabin Adrian LUCA, O statuetă zoomorfă stilizată descoperită în sta-ţiunea de la Miercurea Sibiului-Petriş (Jud. Sibiu, România) şi câteva opinii despre începutul neoliticului timpuriu din Transilvania, În: Istros, 11, 2004, pp. 3-26.

Makkay, 1969 János MAKKAY, The Late Neolithic Tordos Group of Signs, În: Alba Regia, X, 1969, Székesfehérvár, pp. 9-50.

Makkay, 1970 MAKKAY János, A kökor és a rézkor Fejer megyeben, În: Fejér megyei Története, Vol. I: MAKKAY János, FITZ Jenő (eds), Fejér megyei Tör-ténete aza öskortól a honfoglalásig, Fejér megyei Múzeumok Igazga-tósága, Székesféhervár, 1970, 52 pg; pp. 9-52.

Makkay, 1990 MAKKAY János, Tartariai leletek, Ed. Akademiai Kiadó, Budapest, 1990, 186 pg., ISBN 963-055-396-1.

Marangou, 1992

Christina MARANGOU, Figurines et miniatures du Néolithique Récent et du Bronze Ancien en Grèce, BAR International Series, 576, Ed. Tem-pus Reparatum,1992, 442 pg., ISBN 0860547299.

Mareş, 2009 Ioan MAREŞ, Cucuteni Culture art and religion/ Kultura Cucuteni Sztuka i religia, Ed. House Accent Print, Suceava, 2009, 180 pg., ISBN 978-973-177-227-1.

Maxim et alii, 2009

Zoia MAXIM, Gheorghe LAZAROVICI, Cornelia-Magda LAZARO-VICI, Marco MERLINI, Catalogue of sings, În: Zoia MAXIM, Joan MARLER, Viorica CRIŞAN (eds), The Danube Script in the Light of the Turdaş and Tărtăria discoveries, Exhibition Catalogue, Ed. Mega, Cluj-Napoca, 2009, 168 pg., ISBN 606543003X, 978-606-543-003-7; pp. 133-167.

Merlini, 2004 -2009

Marco MERLINI, Challeging some Myts on the Tărtăria tablets, icons of the Danube Script, În: Signs of civilization - Novi Sad, Serbia 2004: inter-national symposium on the Neolithic symbol system of south-east Europe, Ed. The Institute of Archaeomythology and the Serbian Academy of Sciences and Arts, Novi Sad, 2004, 220 pg., ISBN 09815 24915; pp. 113-128.

Merlini, 2006 Marco MERLINI, Tărtăria tablets: fresch evidence on an arhaeological thriller, Prezentare la 71St Anual SAA Meeting in San Juan, Puerto Rico, 27 Aprilie 2006.

Merlini, 2007 Marco MERLINI, Did Sothheasern Europe develop a rudimentar sys-tem of wreiting in Neo- Eneolhitic times?, Prezentare la EAA (European Association of Archaeologists) 13th Anual Meeting in Zadar, Croatia, 2007.

Page 57: 005 Lazarovici 163-220Tăbliţele au fost folosite întotdeauna pentru învăţarea, exersarea scrisului, înre-gistrarea unor socoteli, memorarea unor instrucţiuni, legi şi altele1.

217

Merlini, 2010 Marco MERLINI, Religious calendar systems from the prehistoric South-eastern Europe, Prezentare la EAA (European Association of Archaeo-logists) 16th Annual meeting in the Hague, Netherlands, Section B35: Temples and Sanctuaries from PPN to Copper Age. Type, Content and Functionality, 2010.

Merlini, 2004 Marco MERLINI, La scrittura è nata in Europa?, Avverbi editore, Roma, 2004, on-line http://www.prehistory.it/ftp/book/scrittura.htm

Merlini, 2005 Marco MERLINI, Semiotic approach to the features of the "Danube Script", În: Documenta Praehistorica, XXXII, 2005, p. 233-251.

Merlini, 2008 Marco MERLINI, Neo-eneolitic literacy in Southeastern Europe: An inquiry into the Danube Script, Teză de doctorat, Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu, Facultatea de Istorie Şi Patrimoniu “Nicolae Lupu”, 2008, 139 pg. (ms).

Merlini, 2009 Marco MERLINI, An Inquiry into the Danube Script, Biblioteca Bru-kenthal, XXXIII, Ministery of Culture of Romania and Brukenthal Na-tional Museum, Ed. Altip, Alba Iulia, 2009, 758 pg., ISBN 978-973-1 17-211-8.

Milojčić, 1949 Vladimir MILOJČIĆ, Chronologie der jngeren Steinzeit Mittel- und Südosteuropas, Ed. Mann, Berlin, 1949, 136 pg.

Monah, 1982 Dan MONAH, O importantă descoperire arheologică, În: Arta, 7-8, 1982, pp. 11-13.

Monah et alii, 2003

Dan MONAH, Gheorghe DUMITROAIA, Felicia MONAH, Constan-tin PREOTEASA, Roxana MUNTEANU, Dorin NICOLA, Poduri - Dealul Ghindaru. O Troie în Subcarpaţii Moldovei, Bibliotheca Memo-riae Antiquitatis, XIII, Piatra Neamţ, 2003, 248 pg., ISBN 9738515785.

Monah et alii, 1983

Dan MONAH, Ştefan CUCOŞ, Dragomir Nicolae POPOVICI, Silvia ANTONESCU, Gheorghe DUMITROAIA, Cercetările arheologice de la Poduri-Dealul Ghindaru, În: Cercetări arheologice, VI, 1983, p. 3-22.

Monah, 1997 Dan MONAH, Plastica antropomorfă a culturii Cucuteni-Tripolie, Bibliotheca MemoriaeAntiquitatis, III, Ed. Muzeului de Istorie, Piatra Neamţ, 1997, 524 pg., ISBN 973-913-61-76.

Müller-Karpe, 1968

Hermann MÜLLER-KARPE, Handbuch de Vorgeschichte, Band II: Jungsteinzeit, C. H. Beck Verlag, München, 1968, XIII + 612 pg., ISBN 3406020097.

Müller-Karpe, 1974

Hermann MÜLLER-KARPE, Handbuch der Vorgeschichte, Band III: Kupferzeit, Erster Teilband, C. H. Beck Verlag, München, 1974, XIII + 770 pg. ISBN 3406020100.

Nandris, 1972 John NANDRIS, Bos primigenius and the Bone Spoon, În: Bulletin, 10, 1972, London Institute of Archaeology, pp. 62-83.

Neagu, 1999 Marian NEAGU, Gălăţui-Movila Berzei, În: Marian NEAGU (coord.), Civilizaţia Boian pe teritoriul României [Catalog de expoziției], Ed. Daim, Călăraşi, 1999, 48 pg.; p. 5, 49.

Neagu, 2000 Marian NEAGU, Comunităţile Dudeşti-Cernica din centrul şi sud-estul Câmpiei Române, În: Istro-Pontica, Tulcea, 2000, pp. 53-66.

Neagu et alii, 2001

Marian NEAGU, Valentin PARNIC, Florin RĂDULESCU, Gălăţui-Movila Berzei, jud. Călăraşi, În: Mircea Victor ANGELESCU, Corina BORŞ, Irina OBERLÄNDER TÂRNOVEANU (eds), Sorin OANŢĂ, Bogdan TĂNĂSESCU, Florela VASILESCU, Tiberiu VASILESCU,

Page 58: 005 Lazarovici 163-220Tăbliţele au fost folosite întotdeauna pentru învăţarea, exersarea scrisului, înre-gistrarea unor socoteli, memorarea unor instrucţiuni, legi şi altele1.

218

Cronica Cercetărilor Arheologice - campania 2000, A XXXV-a sesi-une naţională de rapoarte arheologice, Suceava, 23-27 mai, 2001, Minis-terul Culturii şi Cultelor, Direcţia Generală a Patrimoniului Cultural, Ser-viciul Arheologie, cIMeC - Institutul de MemorieCulturală, București, 2001, 380 pg., ISBN 973-85287-0-4; pp. 85-86.

Nikolić, Zečević, 2001

Dubrovka NIKOLIĆ, Jasna ZEČEVIĆ, Blagotin, Istraživanja 1989-1999, CAI - Centar za arhološka Istraživanja, Filozofski Fakulteti u Beogradu, Beograd, 2001, 24 pg., ISBN 8680269549.

Otte, 2006 Marcel OTTE, Origines du langage: sources matérielles, În: Diogène, No 214, avril-juin 2006, pp. 59-70.

Popuşoi, 2005 Eugenia POPUSOI, Trestiana, Monografie arhaeologică, Ed. Sfera, Bârlad, 2005, 193 pg. + 177 fig., ISBN 973-8399-77-7.

Quasim, 1985 Erika QUASIM, Vorgeschichte und frü̈he Geschichte der Sprachtypolo-gie 1500-1835, PhD, Ludwig-Maximilians-Universität zu München, 1985, 292 pg. (ms).

Quasim, 2013 Erika QUASIM, Die Tărtăria-Täfelchen eine Neubewertung, În: Das Altertum, 58, 2013, pp. 307-318.

Roska, 1941 ROSKA Márton, A Torma Zsófia-Gyüjtemèny az erdely nemzeti muze-um es regisègtàràban, Kolozsvàr, Minerva irodalmi es nyomdai müin-tezet, 1941, 43 pg., 151 pl.

Schier, 2002

Wolfram SCHIER, Vorschiftliche Zeichensysteme im Neolithikum Südosteuropas (6.-5. Jt. V. Chr.), În: Ulrich SINN (ed), Schrift, Sprache, Bild und Klang – Entwicklungs-stufen der Schrift von der Antike bis in die Neuzeit, Katalog zur Sonder-ausstellung der Fakultät für Alter-tums- und Kulturwissenschaften der Universität Würzburg vom 23. April bis 31. August 2002, Nachrichten aus dem Martin von Wagner Museum der Universität Würzburg, Reihe A: Antikensammlung, Band 4, Ergon-Verlag, Würzburg, 2002, 200 pg., ISBN 978-3-89913-242-7; p. 24-30.

Schier,1995 Wolfram SCHIER, Vinča-Studien, Tradition und Innovation im Spät-neolithikum des zentralen Balkanraumes am Beispil der Gefässkeramik aus Vinča-Belo Brdo, În: Unveröff. Habilitationsschrift, vol. I-II, Hei-delberg, 1995, pp. 37-46 (ms).

Staljo, 1986 Blaženka STALJO, La site prehistorique Ajmana á Mala Vrbica, În: Vladimir KONDIĆ (eds), Đjerdapske Svecke [Cahiers des Portes de Fer], III, Vol. 1-2, Institutarchéologique de Belgrade, Beograd, 1986, 474 pg.; pp. 51-54.

Stanković, 1983

Stojan STANKOVIĆ, Žrtvenici i prosopomorfe pohklopci, Beograd, 1983.

Stoytchev, Gerassimova, 1994

Todor STOYTCHEV, Vassilka GERASSIMOVA, Bronze-Age region-al calendars in monochrome cave paintings in Bulgaria, În: Annuary of Department of Archaeology – NBU, 1, 1994, pp. 8-22.

Todorova, Vaisov, 1993.

Henrieta TODOROVA, Ivan VAISOV, Novokamennata epoha v Bal-garia (kraja na sedmoto-sestoto heljadoletie predi novata era), Ed. Nau-ka i izkustvo, Sofia, 1993, 288 pg., ISBN 954-02-0075-X.

Torma, 1894 Sofia von TORMA, Etnographische Analogien. Ein Beitrag zur Ges-taltung-und Entwicklungsgeschichte der Religionen, Ed. Verlag von Hermann Kostenoble, Jena, 1894, 76 pg., 8 pl.

Page 59: 005 Lazarovici 163-220Tăbliţele au fost folosite întotdeauna pentru învăţarea, exersarea scrisului, înre-gistrarea unor socoteli, memorarea unor instrucţiuni, legi şi altele1.

219

Torma, 1897 Zsofia von TORMA, Manuscris în Muzeul Naţional de Istorie a Tran-silvaniei, 1897.

Tulokk, Makkay, 1999

Magdolna TULOKK, János MAKKAY, Heinrich Schlimann - Ungarn - Zsofia Torma. Kontakte und Briefwechsel, În: Nikolaus BOROFFKA, Tudor SOROCEANU (eds), Transilvanica, Archäologische Unter-suhungen zur Älteren Geschichte des Südösttlichen Mitteleuropa, Gedenkschirift für Kurt Horedt, Ed. VML Vlg Marie Leidorf, Rahden, 1999, 352 pg., ISBN 978-3896463876.

Ursulescu et alii, 2006

Nicolae URSULESCU, Adrian Felix TENCARIU, Letiția SCARLAT, George BODI, Ciprian LĂZANU, Loredana SOLCAN, Ioana ROBU, Vicu MERLAN, Marius COZMA, Alexandru BOUNEGRU, Măriuca VORNICU, Andreea VORNICU, Isaiia, com. Răducaneni, jud. Iaşi. Punct Balta Popii, În: Mircea Victor ANGELESCU, Florela VASILES-CU (eds), Carmen BEM, Irina NICOLAE (red.) [et alii], Cronica Cer-cetărilor Arheologice din România. Campania 2005, [prezentată la] a XL-a ediţie a Sesiunii Anuale de Rapoarte Arheologice, Constanţa 31 mai‒3 iunie 2006, Ministerul Culturii și Cultelor, Comisia Naţională de Arheologie, Direcţia Generală Patrimoniu Cultural Național, Compar-timentul Arheologie, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Cons-tanţa, ciMeC - Institutul de Memorie Culturală, 2006, 546 pg., ISBN 973-7930-07-X; pp. 187-191.

Ursulescu, 2001

Nicolae URSULESCU, Construcţiile sanctuar încadrul organizării interne aaşezărilor din eneoliticultimpuriu al României, În: Iacob GHEORGHE, Cătălin TURLIUC, Ovidiu BURUIANĂ (eds), Istorie şi Conştiinţă. Profesorului Ion Agrigoroaiei la a 65-a aniversare, Analele Științifice ale Universității “Al. I. Cuza”, Seria Istorie, XLVI-XLVII, 2000-2001, Iași, 2001, 510 pg., ISSN 1221-843X; pp. 3-7.

Ursulescu, Tencariu, 2004

Nicolae URSULESCU, Felix-Adrian TENCARIU, Amémagements de culte dans la zone des foayers et de fours de la culture Precucuteni, În: Memoria Antoquitatis, XXIII, 2004, pp. 129-151.

Vitezović, 2015

Selena VITEZOVIĆ, Animal Simbolism in Starčevo Cultura, În: Nico-lae Cătălin RIŞCUŢA, Iosif Vasile FERENCZ, Oana Tutilă BĂRBAT (eds), Reprezentations, Sings and Simbols, Proceding of the Sympo-sium on Religion and Magic, Ed. Mega, Cluj-Napoca, 2015, 376 pg., ISBN 978-606-543-579-7; pp. 7-23.

Vlasa, 1976 Nicolae VLASSA, Neoliticul Transilvaniei: studii, articole, note, Biblio-theca Musei Napocensis, III, Cluj-Napoca, 1976, 264 pg.

Vlassa, 1962 Nicolae VLASSA, Probleme ale cronologiei neoliticului Transilvaniei în lumina stratigrafiei aşezării de la Tărtăria, În: Studia Universitatis Babeş-Bolyai, Series Historia, 2, 1962, pp. 23-30.

Vlassa, 1964 Nicolae VLASSA, Contribuţii la cunoaşterea culturii Bodrogkeresztúr în Transilvania, În: Studii și Cercetări de Istorie Veche, 15, 3, 1964, pp. 351-375.

Vlassa, 1979 Nicolae VLASSA, "Căsuţele de cult" de la Turdaş, În: Apulum, XVII, 1979, pp. 9-24.

Winn, 1990 Shan M. M. WINN, A Neolithic Sign System in Southeastern Europe, În: Mary Le CRON FOSTER, Lucy Jane BOTSCHAROW (eds), The Life of Symbols, Ed Westview Press, Boulder, Colorado, 1990, 318 pg.,

Page 60: 005 Lazarovici 163-220Tăbliţele au fost folosite întotdeauna pentru învăţarea, exersarea scrisului, înre-gistrarea unor socoteli, memorarea unor instrucţiuni, legi şi altele1.

220

ISBN 978-081337841. Winn, 1973 Shan M. M. WINN, The Sings of the Vinča Culture: an Internal Analy-

sis; Their Role, Chronology and Independence from Mesopotamia, University of Michigan, Ann Arbor, PhD, 1973 (ms).

Winn, 1981 Shan M. M. WINN, Pre-writing in Southeastern Europe: The Sign System of the Vinča Culture ca. 4000 BC, Western Publishers, Calgary, Alberta, 1981, 422 pg., ISBN 0919119093.

Winn, 2004a Shan M. M. WINN, The Old European Script. Further evidence, Eco-nomic and religious stimuli, În: Prehistory Knowledge Project, Rome, on-line http://www.prehistory.it/ftp/winn.htm

Winn, 2004b Shan M. M. WINN, Beyond academic skepticism: the ritual use of the Danube script, În: Signs of civilization - Novi Sad, Serbia 2004: inter-national symposium on the Neolithic symbol system of south-east Europe, Ed. The Institute of Archaeomythology and the Serbian Acad-emy of Sciences and Arts, Novi Sad, 2004, 220 pg., ISBN 0981524915.

Winn, Web Shan M. M. WINN, The Old European Script. Further evidence, on-line http://www.prehistory.it/ftp/winn.htm

Wirth, 1931 Herman WIRTH, Die Heilige Urschrift der Menschheit. Symbolge-schichtlichte Untersuchungen diesseits und junseits der Nordatlantik, I. (Textband), Koehler & Amelang, Leipzig, 1931, 783 pg.


Recommended