+ All Categories
Home > Documents > 003 RST-I - P2

003 RST-I - P2

Date post: 07-Apr-2018
Category:
Upload: madalina-a-dobre
View: 265 times
Download: 1 times
Share this document with a friend

of 21

Transcript
  • 8/6/2019 003 RST-I - P2

    1/21

    1

    SECTIUNEA 1

    RAPORTUL STIINTIFIC SI TEHNIC(RST)

    FAZA DE EXECUTIE NR. I

    CU TITLUL: Studiul modalitatilor de lucru in diversespecialitati dentare utilizind microscopia operatorie

    RST raport stiintific si tehnic in extenso*

    Cod: PO-04-Ed1-R0-F5

  • 8/6/2019 003 RST-I - P2

    2/21

    2

    Cuprins

    1. Obiectivele generale .................................. pag.3

    2. Obiectivele fazei de executie .................... pag. 3

    3. Rezumat ................................................... pag. 4

    4. Descrierea stiintifica si tehnica ................ pag. 5

    4.1. Dezvoltarea si semnificatia aplicarii principiilor ergonomice inmedicina dentara ....................................................... pag. 5

    4.2. Afectari musculoscheletale. Factori determinanti....... pag. 7

    4.3. Stabilirea principalelor repere ale medicului stomatolog pentrureducerea afectarilor profesionale ................................. pag. 9

    4.4. Reguli si standarde de realizare a aparaturii............. pag. 10

    4.5. Alegerea modalitatii de lucru utilizand standardele ISO aleaparaturii.................................................................. pag. 11

    4.6. Structurarea activitatii. Analiza muncii din punct de vedereergonomic................................................................. pag. 12

    4.7. Elemente de design ergonomic al microscoapeloroperatorii.................................................................. pag. 15

    5. Concluzii ................................................. pag. 19

    6. Bibliografie ............................................. pag. 20

  • 8/6/2019 003 RST-I - P2

    3/21

    3

    1.Obiectivele generale

    Obiectivul general al proiectului este de a stabili bazele la nivelnational a unor protocoale de interventie multidisciplinara, pe bazametodelor moderne de imagistica, coroborate cu metodele cercetarii

    fundamentale specifice disciplinei de anatomie, cu ajutorul aparatuluibio-statistic. Rezultatele cercetarilor fundamentale reprezinta o bazapentru individualizarea tratamentului afectiunilor dentare monitorizateimagistic, in vederea obtinerii unor rezultate terapeutice optime, siadoptarea rezultatelor la nivel strategic national, in domeniul sanatatiioro-dentare.

    2. Obiectivele fazei de executie I

    Obiectivul fazei I este stabilirea pe baza evidentelor stiintifice si anecesitatilor din clinica dentara a domeniilor de utilizare prioritare alemicroscopiei operatorii dentare. In cadrul acestui obiectiv, P2 aindeplinit activitatea I.3 - Studiul modalitatilor de lucru in diversespecialitati dentare utilizind microscopia operatorie

  • 8/6/2019 003 RST-I - P2

    4/21

    4

    3. Rezumat

    A munci mai comod, mai simplu si mai eficient este un deziderat

    universal. Nu mai pare astazi uimitor cum aceasta tendinta naturala aomului, prin conceptualizare, a determinat formarea unei stiinte cucaracter multidisciplinar. Ergonomia dentara s-a dezvoltat ca ramura aergonomiei generale, o data cu diversificarea instrumentarului si aaparaturii si cu cresterea gradului de complexitate a tehnicilor de lucrufolosite si a posibilitatilor de evaluare a activitatii.

    Aparent in contradictie cu ideea de simplificare a muncii,ergonomia dentara stabileste reguli si standarde care trebuie insusite,aplicate si apoi individualizate de fiecare medic dentist, ele pastrandu-

    si validitatea in toate ramurile practicii dentare (totodata, existandparticularitati caracteristice fiecarei specialitati a profesiunii). Conceptde natura duala, punand in balanta initial efortul depus si beneficiulrealizat (eficienta activitatii), ergonomia dentara isi modifica sensul, inconditiile societatii actuale, catre imbunatatirea calitatii vietii siprevenirea afectarilor profesionale, cu beneficii pentru echipadentara si, in primul rand, pentru pacient.

    Microscopia dentara, cu ansamblul de aparatura, accesorii simetode de lucru aduse in panoplia terapeutica a medicinei dentare nuface exceptie de la imperativele ergonomice ale profesiunii dentare.

    Desi relativ recent intrat in uzul terapeutic dentar modern, microscopuldentar este intens utilizat in specialitati dentare precumendodontia, micrichirurgia parodontala, estetica dentara, etc.Ca urmare, pe de o parte, lucrul indelungat cu microscopul dentarrezulta in anumite solicitari ale organismului, iar pe de alta partemicroscopul dentar, ca parte intehgranta a aparaturii diagnostice siterapeutice din cabinetul dentar, intra in circuite operative. Ambeleconsiderente au impus stabilirea unor criterii ergonomice de

    lucru, care fac obiectul analizei stiintifice efectuate de catre P2 in fazaactuala a proiectului.

  • 8/6/2019 003 RST-I - P2

    5/21

    5

    4. Descrierea stiintifica si tehnica

    4.1. Dezvoltarea si semnificatia aplicarii principiilorergonomice in medicina dentara

    Posibilitatea de realizare de sisteme tehnice complexe in primajumatate a secolului XX, pe de o parte, studiul afectarilor lucratorilor,pe de alta parte, au dus la reconsiderarea criteriilor de realizare aaparaturii utilizate in diferite domenii, pentru o echilibrare a balanteieficienta-efort.

    Ergonomia, ca disciplina, isi are inceputurile formale imediatdupa al doilea razboi mondial. Studiile de eficienta conduse depsihologi asupra pilotilor, operatorilor de radar si sonar in Marea

    Britanie, in timpul razboiului si imediat dupa aceea, au demonstratimportanta conceperii (design) de tehnologie care sa se adaptezedimensional, static si dinamic corpului uman si care sa stimulezeposibilitatile fizice si mintale ale omului. Termenul de ergonomie (gr.ergon - munca, nomos - legi) a fost adoptat la data de 16 februarie1950 pentru a defini aceasta disciplina de studiu aplicat al designuluitehnologic orientat spre cresterea performantei umane (termenul deergonomie a fost consemnat prima data in 1857, in cercetarile legatede eficienta muncii ale prof. Wojciech Jastrzebowski - Polonia). Primasocietate de studiu al muncii a fost fondata in 1949, in Marea Britanie(in prezent, Ergonomics Society), urmandu-i, in 1957, societateaamericana denumita US Human Factors Society. Deoarece studiulergonomiei a generat un interes global, in 1959 este infiintataSocietatea Internationala de Ergonomie, pentru coordonareaactivitatilor internationale.

    Ergonomia moderna este o stiinta aplicata interdisciplinara carestudiaza posibilitatile de optimizare a designului unor sisteme om-masina prin cunoasterea posibilitatilor si limitelor fizice si mintale aleomului, a capacitatii sale de invatare, a factorilor care genereaza erori,a fiziologiei muncii, comportamentului uman ca individ si in cadrul

    echipei, posibilitatilor manageriale, culturii organizationale (studiuinterdisciplinar de anatomie, fiziologie, psihologie, management) siposibilitatilor tehnice si de design (inginerie, design). O definitieobiectiva este cea oferita de Chapanis (1985), care se refera laergonomie ca disciplina ce "descopera si aplica informatii desprecomportamente, abilitati si limitari umane, despre caracteristici dedesign al echipamentelor, instrumentelor, sistemelor, despre cerinteale profesiunilor, precum si caracteristici ale mediului de lucru, in

  • 8/6/2019 003 RST-I - P2

    6/21

    6

    vederea unei utilizarii productive, sigure, confortabile si eficiente aacestuia de om". In domeniul medicinei dentare, Kilpatrick, in carteasa "Simplificarea muncii in practica dentara (1964), descrie modalitatide lucru utilizand economia de miscari, insistand asupra aspectului deorganizare eficienta a practicii dentare. Fritz Schon si Karlheinz Kimmel

    publica in 1968 "Ergonomia in cabinetul dentar", carte reeditata ultimaoara in 2001. In Romania, prof. Ioan Gall (1970 - Practicastomatologica) da notiuni despre organizarea ergonomica a spatiuluide lucru.

    In 2003, studiul ergonomiei dentare este introdus in programauniversitara a majoritatii universitatilor de profil din tara. Tendinteactuale Orientata mai mult spre a doua componenta a termenului(confort = lipsa afectiunilor), literatura actuala in domeniu poate ficlasificata in 3 mari categorii:

    1. Afectari musculo-scheletale si factori de risc asociati;Afectari psiho-sociale si factori de risc asociati;

    2. Accesibilitatea si eficienta interventiilor ergonomice.

    3. Disciplina aplicata, ergonomia identifica probleme, prin studiispecifice, stabileste criterii de imbunatatire a elementelor dedesign si organizare a activitatii, apoi reevalueaza modificarileintervenite in practica (feed-back).

  • 8/6/2019 003 RST-I - P2

    7/21

    7

    4.2. Afectari musculoscheletale. Factorideterminanti

    In literatura sunt descrise, inca din deceniul al saselea,principalele afectiuni profesionale ale medicilor stomatologi. Printreacestea, afectarile musculo-scheletale au cea mai mare incidenta inacest grup profesional.

    0

    5

    10

    15

    20

    25

    30

    Af.musc.-schel.

    Boli c.-v.

    Neuropatii

    Tumori

    Nevroze

    Dupa Murphy

    Termeni si definitii.

    Aceste afectiuni sunt descrise in literatura de specialitate sub mai

    multe denumiri, care se refera fie la definitia lor, caracterul cumulativsau la cauzele determinante, astfel:

    - afectri musculo-scheletale legate de profesie (work-relatedmusculo-skeletal disorders, WR-MSD)- afeciuni datorate sarcinilor repetitive (RSI)- traume cu efect cumulativ (CTD)

  • 8/6/2019 003 RST-I - P2

    8/21

    8

    Indiferent sub ce denumire sunt descrise, acestea se refera latotalitatea afectrilor osoase, musculare, ale articulaiilor i nervilor.

    Ex.: Afeciuni la nivelul coloanei vertebrale Sindrom de tunel carpian Tendinite

    Factori favorizanti

    1. micri repetitive: se refer la realizarea aceleiai micrisau a aceleiai suite de micri la intervale regulate sau nmod continu pentru o lung perioad de timp. Acestea seasociaz cu faptul c micrile trebuie s aib un gradmare de precizie, realizate pe arii foarte restrnse

    2. postur incomod (poziionarea incorect a operatorului ia pacientului). Fie n poziia de lucru n picioare, fieaezat, exist o poziie postural care determin solicitrimusculare minime la toate nivelele (poziie neutr).Posturile diferite de aceasta implic o ncordare muscularmrit la anumite nivele.

    3. perioade lungi de activitate (durata) pe parcursul creia serealizeaz micri repetitive sau posturi incomode

    4. lipsa unor pauze n activitate sau pauze neregulate (lipsarelaxrii musculare)

    5. micri n for, asociate cu strngerea n mn a unorinstrumente

    6. vibraiile pot afecta n mod particular anumite pri alecorpului, de exemplu minile, la utilizarea instrumentaruluimecanic (vibraii localizate). Exist i vibraii exercitate lanivelul ntregului organism, de exemplu n cazul muncitorilorcare lucreaz cu instrumentar pneumatic de forare

    7. condiii ambientale incomode de exemplu temperatur,umiditate crescute, zgomot excesiv, condiii improprii de

    iluminare

    8. stresul psihic datorit unei slabe organizri a activitii (ex.presiunea timpului, rspuns la anxietatea pacientului).

  • 8/6/2019 003 RST-I - P2

    9/21

    9

    4.3. Stabilirea principalelor repere ale mediculuistomatolog pentru reducerea afectarilor profesionale

    S-a luat n considerare spaiul de micare a medicului itotalitatea micrilor pe care acesta ar putea s le fac n timpul unui

    tratament (acces la instrumente, reglare surs de lumin, schimbareapoziiei de lucru etc). In funcie de acesta si pentru a ndeplinidezideratul meninerii pe tot parcursul activitii a posturii corecte, sestabilete poziia pacientului, se organizeaz echipamentele siinstrumentarul.

    Postura de lucru corect nsuita este punctul de plecare atuturor celorlalte determinri i de aceea viitorul scaun stomatologic vatrebui s asigure confortul necesar medicului pe tot parcursulactivitii. Pornind de la acest deziderat am stabilit principalelemsurtori necesare pentru realizarea fiecrei componente a

    scaunului: suprafaa plan a scaunului, speteaza scaunului i piciorulscaunului. De asemenea am stabilit i spaiul maxim de acces almedicului stomatolog n jurul scaunului(anvergura totala a braelornecesar reglrii instrumentelor de lucru - sursa de lumin).

    Cercetrile de specialitate n domeniu au stabilit poziia corectpe care ar trebui s o aib corpul medicului stomatolog n timpullucrului: scaunul trebuie reglat n aa fel nct picioarele s steasprijinite pe podea(unghiul format ntre coaps i gamb trebuie sa fiede minim 90 de grade), coloana vertebral trebuie s fie ct maidreapt, trebuie meninut lordoza fiziologic a coloanei lombare i

    umerii trebuie s formeze cu oldurile o linie dreapt, perpendicularpe sol. Coatele trebuie s fie pe lng corp, ndoite la 90 de grade.

  • 8/6/2019 003 RST-I - P2

    10/21

  • 8/6/2019 003 RST-I - P2

    11/21

    11

    4.5. Alegerea modalitatii de lucru utilizandstandardele ISO ale aparaturii

    Alegerea unui anumit concept este determinata de stilul de lucrusi integrarea unitului dentar in cadrul cabinetului. Gradul de

    specializare a ajutorului medicului poate influenta la randul sauaceasta alegere.

    Se pot distinge, din acest punct de vedere, doua tendinte: inspatiul european, in special in tarile de origine latina, este dezvoltatamodalitatea de lucru operational fara ajutor (solo work) sau de lucrupartial asistat (solo-duo work), ceea ce implica un grad mai mic despecializare a asistentei dentare, aceasta preluand ocazional anumitefunctii in cadrul actului terapeutic. in America si spatiul europeananglo-saxon, se insista pe modalitatea de lucru total asistat,

    dezvoltandu-se conceptul de "lucru la 4 maini", asistenta de profilaxie(dental hygienist) cu un grad mare de specializare si pregatire inmaniera de lucru ergonomica participand activ la tratament. Aceastaare atributii precise in cadrul actelor terapeutice realizate intr-osuccesiune stabilita in prealabil, in conditiile alegerii si adaptarii optimea aparaturii si instrumentarului pentru o eficientizare cat mai mare amuncii, rezultand un efort minim.

    Se remarca o preferinta majoritara pentru conceptul ISO 1 estefolosit de 89% din stomatologii din Germania, 9% din preferinte fiindorientate spre ISO 3 (prof. Engles, Tubbingen, 2004). Acesta este

    principalul tip de aparat comercializat de firmele producatoare. Studiulremarca faptul ca facultatile de medicina dentara folosesc, la randullor, acest model, ceea ce indica importanta formarii studentilor tinandseama de criteriile ergonomiei dentare. Un demers viitor va fi orientatspre caracterizarea amanuntita a celor 4 tipuri de unituri, pentru afacilita o alegere avizata. In cabinetul dentar, aplicarea criteriilorergonomiei dentare poate genera o serie de directii la niveloperational, care pot ghida medicul dentist.

    Este foarte important faptul ca in folosirea MOD, in

    specialitatile dentare in care este cea mai necesara (si cel maifrecvent utilizata, conceptele ISO 2 si 4 sunt cele care permitmai mult spatiu pentru pozitionarea microscopului operator.

    Din pacate, dovezile stiintifice arata o utilizarea a acestor 2concepte in proportie de 2%. Acest lucru poate fi datorat

    faptului ca medicii nu sunt in general obisnuiti cu lucrul de laora 12 si cu modalitatea de lucru la 4 maini, acest tip de unituri

    dentare favorizand in mod special acest stil.

  • 8/6/2019 003 RST-I - P2

    12/21

    12

    4.6. Structurarea activitatii. Analiza muncii dinpunct de vedere ergonomic

    Designul interfetelor utilizator-tehnologie (om-masina),caracterizat de doua aspecte: fizic si cognitiv. Exemplu: dimensiunile

    fizice ale aparatului trebuie sa corespunda cu dimensiunileantropometrice ale utilizatorului(lor).

    Criteriul fizic. In conceperea aparaturii dentare se tine cont deurmatoarele:

    sa corespunda unui numar cat mai mare de pacienti; intervalul de ajustare a inaltimii sa fie cat mai mare; sa permita plasarea convenabila a altor echipamente usor

    accesibile in timpul examinarii pacientului la o anumita

    inaltime; culoarea, forma, textura instrumentelor, directia de

    miscare si forta necesara manevrarii se aleg in limitelecapacitatilor umane.

    Designul cognitiv se refera la dispunerea comenzilor pe panoulde actionare a unitului intr-o maniera logica si la instructiuni inteligibilede utilizare a aparatului.

    Designul locului de munca si impartirea spatiului afecteazasanatatea operatorului si calitatea muncii sale. Principiile ergonomice

    de optimizare a spatiului sunt:

    comoditate (echipamentele utilizate cel mai frecvent suntplasate cel mai convenabil fata de operator).

    pozitionare (asezarea pentru un acces fara deviereaposturii precum aplecare, inclinare, rotatie).

    frecventa (operatiile efectuate cel mai frecventconcomitent sunt plasate cat mai aproape).

    In consecinta, operatorul mentine cea mai buna pozitie de lucru

    si investeste un efort minim, ceea ce reduce oboseala fizica si psihica.

    Conditii fizice de mediu. Cuprind aspecte precum: iluminarea,confortul termic, zgomote, calitatea aerului in incaperi (incarcaremicrobiana), vibratii si campuri electromagnetice.

    Designul activitatii, selectarea, specializarea. Organizareaactivitatii trebuie sa includa pauze si munca in ture pentru a evita

  • 8/6/2019 003 RST-I - P2

    13/21

    13

    suprasolicitarea. Selectarea personalului se face pe baza aptitudinilorsi a calitatilor specifice: fizice, cognitive si sociale.

    Design organizational si management. Implica analizamodului de lucru intr-un colectiv, astfel incat activitatea sa fie

    optimizata, costurile reduse, iar noile tehnologii sa fie implementate siintegrate cat mai avantajos.

    Aplicarea criteriilor ergonomice in practica stomatologica sepoate face individualizat, optand pentru un anumit aranjament alcabinetului sau un anumit concept de baza ISO, alaturi de organizarearationala a intregii activitati. Elementele esentiale care ghideazaactivitatea sunt:

    postura corecta de lucru, pozitia pacientului, tehnicile de vizualizare in functie de caz, impartirea spatiului de lucru astfel incat sa respecte

    capacitatile fizice umane, manevrarea si organizarea instrumentarului astfel incat sa

    permita economie de timp si de miscari si lucrul in echipa.

    De retinut este faptul ca postura de lucru corect insusita estepunctul de plecare a tuturor celorlalte determinari. In functie deaceasta si pentru a indeplini dezideratul mentinerii pe tot parcursulactivitatii a posturii corecte, se stabileste pozitia pacientului, se

    organizeaza echipamentele si instrumentarul.

    Stomatologia secolului XXI tinde sa acorde o importanta din ce ince mai sporita factorului uman, frecvent neglijat anterior in favoareacelui tehnologic. Scopul acestui demers este educarea practicianului invederea realizarii performantei in conditii de siguranta si confort,evaluarea facandu-se utilizand indici de calitate a vietii.

    Tranzitia de la ergonomia centrata pe tehnologie la cea uman-centrata este acum si preocuparea majora a industriei care-si propunesa optimizeze calitatea activitatii in paralel cu reducerea riscurilor ce

    genereaza afectiuni specifice ocupatiei. Spre deosebire de initiativeledin trecut, ergonomia uman-centrata ("human-centered ergonomics")acorda prioritate in primul rand pacientului, secundar practicianului sitertiar amenajarii si designului locului de munca.

  • 8/6/2019 003 RST-I - P2

    14/21

    14

    Postura neechilibrata Pozitie corecta

    Numai dupa stabilirea unui raport corect operator-pacient sepoate concepe designul mediului de lucru care trebuie sa fie adaptatatat pacientului, cat si cerintelor practicianului. Un concept relativ nou,numit "logica randamentului"(performance logic), a fost introdus inpractica si educatia stomatologica. Conform acestui concept,componentele esentiale ale conditiilor ergonomice sunt pozitiapacientului si a dentistului. Determinarea acestor pozitii confortabile sifiziologice, precum si aranjamentului optim al mediului de lucru esterezultatul unui feedback proprioceptiv prin care individul isi regleazaactivitatea raspunzand la semnalele transmise de receptorii interni. In1987, Organizatia Mondiala a Sanatatii citeaza, referitor la acestconcept, dintr-un raport al expertilor: "...Logica randamentului este oabordare care poate fi considerata un indicator al viitorului".

    Ergonomia ofera medicului si celorlalti membri ai echipei dentareposibilitatea realizarii potentialului de performanta fara a compromitepropria sanatate si conditie fizica, precum si posibilitatea ingrijiriioptime a pacientilor. Ar trebui subliniat faptul ca asigurarea unorconditii optime de lucru medicului dentist se realizeaza, faptic,

    prin asigurarea elementelor de design al aparaturii bazata pecriteriile discutate anterior, si care este apoi reanalizata,

    oferind un feed-back pretios in ceea ce priveste rezolvareaunor afectari profesionale.

  • 8/6/2019 003 RST-I - P2

    15/21

    15

    4.7. Elemente de design ergonomic al microscoapeloroperatorii

    Pentru obtinerea unei pozitii bune de lucru in MOD, trebuie ca sase poate obine un lant cinematic corect, in standardul de lucru ales,astfel incat microscopul sa nu interfere cu procesele realizate pentruaceasta.

    S-au analizat, in acest scop:

    1.Sisteme conceptuale de realizare a microscopului operator

    2. Sisteme de manevrare care sa se incadreze in anvelopa de miscariale medicului dentist.

  • 8/6/2019 003 RST-I - P2

    16/21

    16

    Din punct de vedere al modelelor conceptuale, exista la ora actualamai multe tipuri de microscoape operatorii: mobile, fixate pe un soclucu rotile, sau atasate fie de tavan sau de un perete lateral alincaperii, sau chiar de unitul dentar sau un cart mobil atasat unitului.

    MODmobil

    Montare tavan Montare perete

  • 8/6/2019 003 RST-I - P2

    17/21

    17

    Din punct de vedere al posibilitatilor de manevrare, criteriile urmaritesunt urmatoarele:

    - posibilitatea obiectivului microscopului operator de a se misca in cele3 planuri concomitent, printr-o manevrare rapida, asigurandu-se astfel

    conditii optime de lucru.

    - posibilitatea adaptarii dimensionale, conform criteriilorantropometrice ale medicului si pacientului, atat in plan vertical cat siin plan orizontal, oferind o buna manevrare.

    - incadrarea in design-ul global al spatiului de lucru, in corelare cu tipulde unit dentar utilizat si cu maniera de lucru preferata a medicului.

    - posibilitatea utilizarii in diferite specialitati din medicina dentara.

    Atasarea unui microscop operator pe bratul unitului dentar, pentru o economie despatiu (Platforma Kavo pentru microscoape Zeiss). Prin atasarea de aparat se eliminatija verticala de suport si/sau soclul aparaturii, asigurand un confort crescut.

    Se observa ca majoritatea sistemelor sunt adaptabile prinrotatie in plan orizontal, cu un mare grad de libertate de rotirea bratelor sustinatoare ale microscopului.

    Adaptarea pe vertical este facuta prin rotatie fata de

    articulatia cu bratul urmator.

  • 8/6/2019 003 RST-I - P2

    18/21

    18

    Acestea asigura posibilitatea accesului medicului stomatolog dediferite inaltimi (P5 pana la P99), in cursul actelor operatorii.

    Aceleasi aspecte se intalnesc si la MOD montate pe tavan sauperete:

    Cele mai ergonomice solutii sunt date prin folosirea uneiarticulatii cu grad de libertate 3D fie la nivelul obiectivului (solutieoferita de Zeiss sistemul Mora, fie la nivelul fixarii corpului propriu-zis optic solutie a producatorului polonez Seliga).

    Sistemul Mora cu articulatie cu grad de libertate tridimensional pe obiectivul microscopului.

  • 8/6/2019 003 RST-I - P2

    19/21

    19

    5. Concluzii

    1.Obiectivele etapei I au fost indeplinite in totalitate, prinstabilirea criteriilor de design pentru analizaergonomica a MOD in colaboare cu parteneriatul despecialitate al prezentului proiect.

    2.Au fost identificate grupurile de studiu, prin analizafactorilor de risc pentru afectiuni musculo-scheletalelegate de profesie in medicina dentara.

    3.S-au stabilit criteriile ergonomice de analiza a munciicare vor sta la baza culegerii datelor clinice siprotocolului clinic de urmarit.

    4.Se propun aceste criterii pentru etapele urmatoare,care sa faciliteze corelarea datelor clinice cumasuratorile experimentale, facilitand desfasurarea incontinuare a proiectului.

  • 8/6/2019 003 RST-I - P2

    20/21

    20

    6.Bibliografie

    1. Argeanu V.-Ergonomia Echipamentelor si DepartamentelorMedicale. Ed. Eurostampa, Timioara, 2004.

    2. Anghel M. Notiuni generale de ergonomie dentara Ed.Orizonturi Universitare, Timisoara, 2005.3. Bernard P.B. Musculoskeletal Disorders (MSDs) andWorkplace Factors. A critical Review of Epidemiologic Evidence forWork Related MSD of Neck, Upper Extrimity, and Low Back NIOSH, Cincinnati, 1997.4. ESDE Ergonomic requirements for dental equipments may2006.5. Finkbeiner B.L. Four Handed Dentistry. A handbook of ClinicalApplication and Ergonomic Concepts. Prentice Hali, New Jersey,2001.6. Goldstep F. Dental Ergonomics: Basic Steps to OptimumHealth Academy of Dental Therapeutics and Stomatologys, 2004.7. Hokwerda O. Sit up and take note DPREurope, april 2007, 22-24.8. Hokwerda.O. Requirements for working in a healthy way withdental equipment. ESDE Congress, Bensheim.Version 1, May 2005.9. International Standard Organisation: ISO Standard 11226"Ergonomics- Evaluation of static working postures". ISO Standard6385 "Ergonomic principles in the design of work systems".10. Kimmel.O Zahnarztliche Praxis-und Arbeitsgestaltung.Ergonomie als Grundlage der Leistungs- und Lebensqualitat.Deutscher Zahnarzte Verlag, 2001.11. Murphy C.D. Ergonomics and the dental care worker,American Public Health Association, 1998.

    12. Rotgans J., Hokwerda O. Der Arbeitsplatz des Zahnartes.13. Rotgans J.,Linn E.W., Luyn W.J. Uberlegungen zurAusstattung eines zahnartzlichen Arbeitplatz in einer Zahnklinik- DieQuintessenz, 6/1978, 83-90.14. Rucker L.M., Sunell S. Ergonomic Risk Factors Associated withClinical Dentistry, CDA JOURNAL, 30, 2/2002,139-148.15. Sunell S. Ergonomic Risk Factors, PROBE, 37, 4/2003, 159-116. Rosner, B. Fundamentals of biostatistics (5th Edition). Duxbury:Pacific Grove, CA USA, 200017. Valachi B. Improving your musculoskeletal health; Postural,positioning and stretching strategies for cancer longevity TheJournal of Professional Excellence, 3/2003.

    18.

    Valachi B., Valachi K. Mechanisms leading to musculoskeletaldisorders in dentistry JADA, 123, 10/2003, 1344-1350.

    Bucuresti, 10.12.2007

  • 8/6/2019 003 RST-I - P2

    21/21


Recommended