1

Proceseşicontextesocial-identitarelaminorităţiledinRomânia

IncluzIuneşIexcluzIune

2

3

Procese şi contexte social-identitare la minorităţile din românia

editori:JakabAlbertzsolt–Petilehel

edItuRAInstItutuluIPentRustudIeReAPRoblemeloRmInoRItăţIloRnAţIonAle KRIteRIon

cluj-napoca,2009

IncluzIuneşIexcluzIune

4

Titlu: Procese şi contexte social-identitare la minorităţile din România Editori: Jakab Albert Zsolt – Peti Lehel

Editura Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale Editura Kriterion

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a RomânieiJAKAB, ALBERT ZSOLT

Procese şi contexte social-identitare la minorităţile din România /Jakab Albert Zsolt, Peti Lehel. - Cluj-Napoca : Editura Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale : Kriterion, 2009

Bibliogr. ISBN 978-606-92223-5-5 ; ISBN 978-973-26-0971-2

I. Peti, Lehel

323.1

Coordonator serie: Horváth István, Jakab Albert ZsoltLector: Elena Rodica ColtaTraduceri: Borbély-Bartis Zsuzsa, Bugja Zoltán, Ilyés Sándor, Székely Zsuzsa, Virginás PéterCorectură: Adriana CînţaDesign: Könczey Elemér Tehnoredactare: Fazakas BotondTipar: IDEA şi GLORIA, Cluj-Napoca

© Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale

Guvernul României şi ISPMN nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul studiilor. Răspunderea asupra conţinutului opiniilor exprimate revine în exclu-sivitate autorilor.

5

cuPRIns

cuprins

Central-europenitatea noastră sau amprenta unui model regional 7

JAKAB Albert Zsolt – PETI LehelProcese etnoculturale şi integrare – cercetarea minorităţilor naţionale din România 11

KOVÁCS Bálint„Haykakan spjurk.” Diaspora armeană din Bazinul Carpatic în secolele XVII–XIX 21

Blagovest NJAGULOVTrecutul şi prezentul minorităţii bulgare 41

Katerina KARABENCHEVAIstoria minorităţii bulgare 53

Maria Vasinca HADIJICaraşovenii (croaţii) din Banat 101

Eugen GLÜCKComunităţile israelite arădene în perioada anilor 1849–1918 117

Lucian NASTASĂSfârşit de istorie. Evreii din România (1945–1965) 159

POZSONY FerencInstituţiile societăţii săseşti 203

IncluzIuneşIexcluzIune

6

Pasi HANNONENLanţurile rupte. Percepţia germană şi maghiară asupra istoriei şi a relaţiilor etnice din Banatul românesc 241

Narcisa ŞTIUCĂComunitatea greacă din Izvoarele (jud. Tulcea) 277

Narcisa ŞTIUCĂComunitatea italiană din Greci (jud. Tulcea) 301

FODOR FerencCaracteristicile etnoculturale ale comunităţilor lipovene 323

Mirjana PAVLOVIĆSârbii din Timişoara. Identitatea bănăţeană 341

Ljubivoje CEROVIĆSârbii din Arad 351

Serghei HACMANRelaţii interetnice în contextul colaborării dintre Ucraina şi România 365

Mictat GÂRLANTurcii şi ucrainenii din România. Cercetări de etnopsihologie 385

Elena Rodica COLTAEtnii, istorii şi mituri identitare în zona de frontieră româno–maghiară 519

Lista autorilor 560

7

centRAl-euRoPenItAteAnoAstRăsAuAmPRentAunuImodelRegIonAl

central-europenitateanoastrăsauamprentaunuimodelregional

Vehicularea termenului de central-europenitate, ca posibil model re-gional, vizează existenţa unui spaţiu matrice, formator, şi anume acea „a treia Europă” sau Europa Centrală, imprecisă ca spaţiu şi discutabilă din punct de vedere istoric şi geopolitic, datorită structurărilor şi restructu-rărilor succesive pe care le-a suferit.

Într-adevăr „noţiunea istorică şi geopolitică de Mitteleuropa nu co-respunde unei realităţi geografice, care poate fi clar definită. Ea păstrea-ză, prin însăşi natura sa, contururi vagi şi variabile potrivit cu împrejură-rile” (Jacques Le Rider: Mitteleuropa. Editura Polirom, Iaşi, 1997, 1).

Dacă una dintre accepţiunile termenului de Mitteleuropa trimitea la tradiţia mai recentă a pangermanismului, cealaltă, care ne interesează aici, are în vedere vechea tradiţie a Sfântului Imperiu roman germanic. În această accepţiune Mitteleuropa se prezenta ca un proiect, ca un mit sau ca o utopie de „armonie restaurată” în Europa Centrală.

Descoperim în această aserţiune camuflată credinţa într-un mesia-nism al poporului german, singurul capabil să aducă ordinea în haosul naţionalităţilor.

În sfârşit, în perioadele de criză, cum a fost cea de după al doilea război mondial, când ţările din Europa Centrală au căzut sub dominaţia sovietică, iar termenul de „Europa Centrală” a fost practic scos din uz, vechea Mitteleuropa a fost definită şi ca o comunitate de destin, dând naştere, compensativ, unui sentiment al identităţii central-europene, construit pe acel homo habsburgiensis, care a supravieţuit în memoria zonei şi care prin urmare n-a putut fi dislocat de homo sovieticus.

În absenţa altei alternative, intelectualii din aceste ţări comunitare au început să vehiculeze mitul imperiului habsburgic ca „o epocă de aur pierdută” în care Europa Centrală forma un tot organic. Teoria apăra im-plicit un spaţiu supranaţional, cu toată zestrea de amintiri, şi o identitate supranaţională.

PRoceseşIcontextesocIAl-IdentItARelAmInoRItăţIledInRomânIA

8

În 1990, după ce imperialismul rus a renunţat să controleze teritoriul est-european, Pierre Béhar, privind din exterior, vedea şi el ca rezonabilă soluţia habsburgică, reluată sub denumirea de confederaţie europeană. Argumentele sale se bazau în parte pe ceea ce unea popoarele din acest spaţiu. El vorbea despre „sentimentul foarte profund şi parcă ancestral al tuturor popoarelor din bazinul dunărean de a fi sortite unei comuniuni de destin, fondată pe legături economice ţesute de geografie, pe legături culturale înnodate de istorie, dar mai ales pe nevoia de apărare a tutu-ror acestor popoare, prea slabe, singure, pentru a-şi afirma identitatea în faţa puternicilor vecini, care erau Germania şi Rusia”. După Béhar „forţa acestui sentiment, în pofida a orice, chiar a compromisului din 1867, a fost cel care a menţinut coeziunea corpului politic dunărean” (Jacques Le Rider: Mitteleuropa. Editura Polirom, Iaşi, 1997, 72).

Insistenţa cu care sunt căutate aici frontierele imaginare şi identita-tea reprezintă după unii istorici precum Sorin Mitu, cel mai important element definitoriu al Europei Centrale (Sorin Mitu: Europa Centrală, Ră-săritul, Balcanii: geografii simbolice comparate. International Book Access, Cluj, 2007, 170).

Şi totuşi, când, după anul 2000, s-a pus problema unei opţiuni, în ciuda nostalgiilor intelectuale, între a fi cantonat într-o sală de aşteptare central europeană, şi o integrare deplină în Comunitatea de la Bruxelles, ţările foste comuniste au optat pentru a doua soluţie.

*Dincolo de această opţiune, care, până în 2007, a dus la integrarea

aproape a tuturor ţărilor din acest teritoriu în Uniunea Europeană, son-dând orizonturile cunoaşterii identitare descoperim, în acest teritoriu cu frontiere f luctuante, funcţionând, în continuare, tradiţii comune, stiluri de viaţă asemănătoare, o memorie culturală comună, anumite solida-rităţi valorice şi mecanisme de articulare a discursului identitar. Altfel spus identificăm un spaţiu cultural care transgresează frontierele naţio-nale, care implică o regândire a conceptului de arie culturală şi obligă la elaborarea unei noi cartografii metise.

Mai mult, descoperim în acest teritoriu transfrontalier o autorepre-zentare, a ceea ce ar vrea să fie central-europeanul, valabilă pentru toţi cei care trăiesc aici, de om care îşi rezolvă problemele în spirit pacifist şi care manifestă faţă de celălalt un tratament nediscriminatoriu, tolerant.

9

centRAl-euRoPenItAteAnoAstRăsAuAmPRentAunuImodelRegIonAl

În sfârşit, în plină armonizare cu Uniunea Europeană, imaginarul colectiv central european continuă să configureze un model general de convieţuire aplicabil tuturor ţărilor multietnice din acest „centru” al bătrânului continent, construit pe anumite atitudini şi comportamen-te comune – formate în acea perioadă de aur, când toţi erau cetăţeni ai împăratului –dar care sunt funcţionale şi azi în relaţiile dintre grupuri: diversitatea etnoculturală, toleranţa, bilingvismul, căsătoriile mixte, metisajul cultural.

Privind lucrurile aplicat, cele 16 lucrări focalizate pe minorităţile din România, care au fost selectate de către editori pentru volumul „Procese şi contexte social-identitare la minorităţile din România”, refac imaginea „marginii” acestui teritoriu central-european, cu toate populaţiile lui, surprinse în mişcare. Sunt mişcări diacronice şi sincronice, care cuprind în ele, cristalizări comunitare, istorii de grup, conflicte întreţinute sau re-zolvate, atitudini, adică un pachet de realităţi şi de transformări asuma-te, dar şi schimbări definitivate pentru minorităţi, care le permit să se au-todefinească şi să se delimiteze de ceilalţi. În toate cazurile însă, chiar şi a grupurilor discriminate sau respinse, raportările se fac prin apropiere, într-un teritoriu comun, familiar, opus teritoriilor îndepărtate, străine.

Studiile cuprinse în acest volum încearcă să explice nu numai con-vieţuirea tuturor acestor etnici diferiţi ci şi asumarea unei identităţi re-gionale, în care se regăsesc „implicate” diferitele identităţi religioase şi/sau etnice.

Elena Rodica COLTA

560

listaautorilor

CEROVIĆ, Ljubivoje – cercetător, directorul Muzeului Voivodinei din Novi Sad (Serbia)

COLTA, Elena Rodica – antropolog, muzeograf principal, Complexul Muzeal Arad, Arad

FODOR Ferenc – etnograf, muzeograf, Móra Ferenc Múzeum, Szeged (Ungaria)

GÂRLAN, Mictat – cercetător, Academia Romană – Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, Bucureşti

GLÜCK Jenő – istoric, iudaist, membru al Comisiei pentru minorităţi de pe lângă Academia Română, Arad

HADIJI, Maria Vasinca – muzeograf, profesor, Muzeul Satului BănăţeanHACMAN, Serghei – cercetător, director adjunct-şef al Secţiei Cercetare

Ştiinţifică al Centrului Regional din Cernăuţi (Ucraina)HANNONEN, Pasi – etnolog, cercetător, Universitatea din Jyväskylä,

Catedra de Etnologie Helsinki (Finlanda)JAKAB Albert Zsolt – cercetător, ISPMN, Cluj-NapocaKARABENCHEVA, Katerina – cercetător, Institutul de Ştiinţe Social-

Politice, Sofia (Bulgaria)KOVÁCS Bálint – istoric, armenolog, Universitatea din Leipzig –

Geisteswissenschaftliche Zentrum Geschichte und Kultur Ostmitteleuropas, Leipzig (Germania)

NASTASĂ, Lucian – istoric, cercetător ştiinţific şi profesor, Academia Română – Institutul de Istorie „Gheorghe Bariţiu”, Cluj-Napoca

NJAGULOV, Blagovest – istoric, Academia Bulgară de Ştiinţe – Institutul de Istorie, Sofia (Bulgaria)

PAVLOVIĆ, Mirjana – etnolog, Academia Sârbă de Ştiinţe şi Arte – Institutul de Etnologie, Belgrad (Serbia)

PETI Lehel – cercetător, ISPMN, Cluj-NapocaPOZSONY Ferenc – etnograf, profesor universitar, Universitatea „Babeş–

Bolyai”, Catedra de Etnografie şi Antropologie Maghiară, Cluj-NapocaŞTIUCĂ, Narcisa – etnolog, cercetător ştiinţific. Director al Muzeului

Costumului Popular Românesc din Bucureşti