Testele la Medicina Internă REUMATOLOGIE 1. Care din următoarele afirmaţii este corectă în ceea ce priveşte prescrierea unui AINS la pacienţii cu artrită psoriazică: a. Se pot prescrie două AINS simultan. b. Administrarea unui AINS intravenos evită toxicitatea gastrointestinală. c. Se poate prescrie un AINS în timp ce pacientului i se administrează anticoagulante orale. d. O alergie la o clasă de AINS exclude posibilitatea de a prescrie un AINS din altă clasă. e. Pentru a evita reacţiile adverse AINS trebuie prescris o durată şi o doză minime eficiente. Răspuns corect: e 2. Artrita mutilantă este o formă a cărei patologii: a. Lupus eritematos sistemic b. Artrita reumatoidă c. Artrita reactivă d. Artrita psoriazică e. Guta Răspuns corect: d 3. Leziunile osteolitice ale falangelor şi articulaţiilor metacarpiene în aspect de degete “telescopate”, sunt caracteristice pentru: a. Lupus eritematos sistemic b. Artrita reumatoidă c. Artrita reactivă d. Artrita psoriazică e. Guta Răspuns corect: d 4. Distrofia unghială psoriazică poate fi manifestată prin: 1
Transcript
Testele la Medicina InternăREUMATOLOGIE
1. Care din următoarele afirmaţii este corectă în ceea ce priveşte prescrierea unui AINS la pacienţii cu artrită psoriazică: a. Se pot prescrie două AINS simultan. b. Administrarea unui AINS intravenos evită toxicitatea gastrointestinală. c. Se poate prescrie un AINS în timp ce pacientului i se administrează anticoagulante orale. d. O alergie la o clasă de AINS exclude posibilitatea de a prescrie un AINS din altă clasă. e. Pentru a evita reacţiile adverse AINS trebuie prescris o durată şi o doză minime eficiente. Răspuns corect: e
2. Artrita mutilantă este o formă a cărei patologii:a. Lupus eritematos sistemicb. Artrita reumatoidăc. Artrita reactivăd. Artrita psoriazicăe. GutaRăspuns corect: d
3. Leziunile osteolitice ale falangelor şi articulaţiilor metacarpiene în aspect de degete “telescopate”, sunt caracteristice pentru:a. Lupus eritematos sistemicb. Artrita reumatoidăc. Artrita reactivăd. Artrita psoriazicăe. GutaRăspuns corect: d
4. Distrofia unghială psoriazică poate fi manifestată prin:a. Pitting (eroziune punctiformă)b. Fuziune solidăc. Infecţii fungiced. Fisurare progresivăe. Hemoragii intraunghialeRăspuns corect: a
5. Ce criteriu NU este caracteristic pentru diagnotiscul artritei psoriazice:a. Factorul reumatoid negativb. Dactilitac. Dovada radiologică a genezei osoase juxtaarticulare
1
d. anticorpi anti-CCP pozitive. Istoric personal sau familial de psoriazisRăspuns corect: d
6. Alegeţi afirmaţia adevărată privind testul Schober în spondilita psoriazică: a. Este o manevră pentru articulaţiile sacoiliace b. Măsoară redoarea lombară c. Măsoară redoarea la nivelul segmentului vertebral dorsal d. Este un test specific pentru examinarea mobilităţii şoldului e. Pune în evidenţă artrita periferică Răspuns corect: b
7. Indicaţiile infiltraţiilor cu corticosteroizi în artrita psoriazică sunt următoarele, CU EXCEPŢIA: a. Sinovită b. Artrită mutilantă c. Lomboradiculalgie comună d. Bursita e. Sindrom de canal carpian Răspuns corect: b
8. Cea mai frecventă formă a artritei psoriazice este:a. Oligoartrita asimetricăb. Artrita interfalangiană distalăc. Artrita mutilantăd. Afectarea axialăe. Afectarea articulaţiilor mariRăspuns corect: a
9. Aspectul de “degete telescopate” este caracteristic pentru:a. Lupus eritematos sistemicb. Gutăc. Osteoartroză deformantăd. Artrita reumatoidăe. Artrita psoriazicăRăspuns corect: e
10. Artrita psoriazică se manifestă cel mai frecvent la persoanele cu vârsta de:a. 35-55 anib. 20-35 anic. 15-25 anid. 55-70 anie. 65-75 ani
2
Răspuns corect: a
11. Care din următoarele clase de medicamente AINS sunt recomandate pacienţilor cu artrită psoriazică: a. Coxibii b. Salicilatii c. Pirazolii d. Indolicele e. Oxicamii Răspuns corect: a, e
12. Care din următoarele manifestări extraarticulare sunt caracteristice artritei psoriazice: a. Amiloidoza AA b. Uveita anterioară c. Pericardita d. Esofagita de reflux e. Nefropatia Ig A Răspuns corect: a, b, e
13. În artrita psoriazică tratamentul nemedicamentos esenţial include: a. Kinetoterapia şi balneoterapia pentru a favoriza supleţea coloanei vertebrale b. Autoexerciţiile c. Kinetoterapia respiratorie în formele avansate d. Kinetoterapia respiratorie în formele incipiente e. Toate de mai sus sunt adevărate Răspuns corect: a, b, c
14. Complicaţiile specifice ale infiltraţiilor cu corticosteroizi în artrita psoriazică sunt urmatoarele: a. Artrita septică b. Hiperkeratoză locală c. Ruptură tendinoasă d. Hiperpigmentare locală e. Artrită acuta microcristalină Răspuns corect: a, c, e
15. Dintre trăsăturile distinctive ale artritei psoriazice, deosebim:a. Entesopatiileb. Ulceraţii ale mucoaselorc. Dactilitad. Iritae. Trombocitopenie
3
Răspuns corect: a, c, d
16. Pentru forma mutilantă a artritei psorizice sunt caracteristice următoarele semne radiologice:a. Osteolizab. Osteosintezac. Anchiloza osoasăd. Osteomalaciae. PseudofracturiRăspuns corect: a, c
17. Printre criteriile de diagnostic al artritei psorizice se numără: a. Afectarea psoriazică a unghiilorb. Dactilita cu tumefierea falangelorc. Cracment articulard. Uveităe. Psoriazis al pieliiRăspuns corect: a, b, e
18. Întreruperea tratamentul cu cotricosteroizi în artrita psoriazică poate provoca:a. Exacerbarea manifestărilor cutanateb. Remisia patologiei articularec. Exacerbarea manifestărilor articulared. Dispariţia durerilor articularee. Dispariţia manifestărilor cutanate Răspuns corect: a, c
19. Complicaţii întâlnite la bolnavii cu artrită psoriazică pot fi:a. Anemiab. Dermatita exfoliativăc. Amiloidoza visceralăd. Insuficienţa cardiacăe. Fibroză pulmonarăRăspuns corect: b, c, d
20. Tratamentul artritei psoriazice poate include:a. AINSb. Glucocorticoizic. Metotrexatd. Antibioticee. Tratament cu raze ultravioleteRăspuns corect: a, b, c, e
4
21. Selectaţi semnele radiologice distinctive pentru artrita psoriazică:a. Anchiloza osoasăb. Cruţarea realativă a articulaţiilor metacarpofalangienec. Cruţarea relativă a articulaţiilor metatarsofalangiened. Tendinţa la o distribuţie oligoarticularăe. Eroziuni marginale, geodeRăspuns corect: a, b, c, d
22. Următoarele afecţiuni sunt încadrate in grupul SASN:A: Artrita enteropaticăB: Sindrom ReiterC: Artrita gonococicăD: Spondilita psoriazicăE: Spondiloartropatia juvenilăRăspuns corect: a, b, d, e
23. Tratametul biologic al artritei psoriazice poate include:a. Anticorpi monoclonalib. Antagonişti de receptorc. Hemotransfuziid. Interferone. Receptori solubiliRăspuns corect: a, b, e
24. Selectaţi răspunsurile corecte pentru utilizarea AINS în artrita psoriazică:a. Previn apariţia modificărilor articulareb. Reduc durerea şi inflamaţiac. Manifestă efect chiar şi după întreruperea tratamentuluid. Nu modifică evoluţia eroziunilor articularee. Au efect pur simptomaticRăspuns corect: b, d, e
25. Tratamentul balneofizical al artritei psoriazice are ca scop:a. Ameliorarea dureriib. Tratamentul puseelor activec. Tonifierea musculaturiid. Prevenirea osteoporozeie. Prevenirea atrofiilor musculareRăspuns corect: a, c, d, e
26. Care dintre următoarele afirmaţii privind manifestările extraarticulare din artrita reumatoidă este FALSĂ?
5
A. Apar înaintea manifestărilor articulareB. Sunt determinate de infiltrate limfoplasmocitare şi/sau procese vasculiticeC. Apar în cazurile severe de boalăD. Se acompaniază constant de titruri mari de factori reumatoiziE. Concentraţia complexelor imune circulante, în general, este crescutăR: A
27. Următoarele articulaţii sunt, de regulă, afectate în artrita reumatoidă:A. Articulaţiile interfalangiene distaleB. Articulaţiile sacroiliaceC. Articulaţiile interapofizare ale coloanei lombareD. Articulaţia atlantoaxialăE. Articulaţia acromio-claviculară
R: D
28. Afectarea articulară din artrita reumatoidă are următoarele caracteristici:A. SimetricăB. OligoarticularaC. MigratorieD. MonoartricularaE. Stationara
R: A
29. Afectarea respiratorie din artrita reumatoidă poate avea următoarele manifestări:
A. Scăderea capacităţii de difuziune a monoxidului de carbonB. Tromboembolie pulmonaraC. PneumotoraxD. Adenopatie hilarăE. Pleurezie
R: E
30. Lichidul pleural care poate apărea în artrita reumatoidă are următoarele caracteristici:
A. Valori crescute ale glucozeiB. Scaderea concentraţiei de imunoglobulineC. Prezenta factorilor reumatoiziD. Creşterea concentraţiei complementuluiE. Creşterea concentraţiei LDH
R: D
31. Care dintre următoarele afirmaţii privind tratamentul cu metotrexat în artrita reumatoidă este falsă?
6
A. Efectele clinice apar mai rapid decât în cazul sărurilor de aurB. Este indicat în cazurile cu o activitate imunologică sporităC. Administrarea orală se face o dată pe săptămânăD. Tratamentul este de scurtă duratăE. Toxicitatea hepatică impune controlul periodic al enzimelor hepatice
R: D
32. Care este cel mai frecvent efect advers al tratamentului cu AINS? A. afectarea tractului gastro-intestinalB. dereglări hematopoieticeC. acţiune nefrotoxicăD. acţiune neurotoxicăE. reacţii alergice
R: A
33. Care preparat din medicaţia de fond al artritei reumatoide este considerat „standardul de aur”?
A. SulfasalazinaB. MetotrexatC. AzatioprinaD. PlacvenilE. Ciclofosfamida
R: B
34. Care complicaţie reno-urinară poate apărea în evoluţia severă şi îndelungată a artritei reumatoide:
A. PielonefritaB. Amiloidoza renalăC. MicronefrolitiazaD. Glomerulonefrita E. Uretrita
36. Factorul genetic major al artritei reumatoide este:A. HLA DR 5
7
B. HLA DR4C. HLA Dw16D. HLA Dw15E. HLA B27
R: B
37. Agenţii infecţioşi posibil implicaţi în etiologia artritei reumatoide pot fi:A. Virusul Epstein-BarrB. Herpes virusC. MycoplasmaD. Streptococul hemol.E. Chlamydia tr.
R: A
38. Populaţia majoritară celulară în sinovita reumatoidă este reprezentată de:A. Limfocite TB. Limfocite BC. Limfocite T CD8D. Limfocite T CD4 cu memorieE. Macrofage
R: D
39. Care din următoarele componente ale articulaţiilor determină durerea in artrita reumatoidă?
A. LigamenteleB. CartilajulC. Osul subcondralD. Membrana sinovialăE. Capsula
42. Procesul inflamator în artrita reumatoidă începe de la unul din următoarele componente articulare:
A. Capsula articularăB. SinoviaC. CartilajD. Osul subcondralE. Ligament
R: B
43. Alegeţi descrierea cea mai corectă a sindromului articular din cadrul artritei reumatoide.
A. Poliartrită cronică, aditivă, periferică şi simetricăB. Oligoartrită cronică, migratorie, periferică şi simetricăC. Poliartrită cronică, migratorie, periferică şi simetricăD. Poliartrită cronică, aditivă, periferică şi asimetricăE. Poliartrită cronică, aditivă, periferică şi simetrică cu implicare axială
R: A
44. Incidenţa artritei reumatoide este: A. aproximativ de 0,2/1000 la femei şi 0,5/1000 la bărbaţiB. aproximativ de 10% în populaţia generalăC. egală între sexeD. mai mare printre pacienţii de sex masculinE. aproximativ de 0,5/1000 la femei şi 0,2/1000 la bărbaţi
R: E
45. Prevalenţa artritei reumatoide esteA. egală între sexeB. aproximativ de 10% în populaţia generală
C. aproximativ 1,7% pentru femei şi 0,7% pentru bărbaţi D. mai mare printre pacienţii de sex masculinE. aproximativ 0,7% pentru femei şi 1,7% pentru bărbaţi
R: C
46. Pulmonul este frecvent afectat in bolile autoimune. Maladiile care a fi direct asociate cu afectare pulmonară includ:
A. lupus eritematos sistemicB. artrita reumatoidaC. artroză
9
D osteoporozaE. febra reumatismala acuta
R: A, B
47. Care din următoarele modificări radiologice apar în artrita reumatoidă?A. tumefacţia părţilor moiB. osteoporoza juxtaarticularăC. îngroşarea periostalăD. eroziuni marginaleE. anchiloze osoase
R: B,D,E
48. Vasculita reumatoidă poate avea următoarele expresii:A. purpurăB. polineuropatieC. infarct miocardicD. ulceraţii cutanateE. scleromalacia perforans
R: A,B,C,D
49. Care articulaţii cel mai frecvent se afectează în artrita reumatoidă?A. articulaţiile interfalangiene distaleB. articulaţiile interfalangiene proximaleC. prima articulaţie tarso-metatarsianăD. articulaţiile vertebrale cervicaleE. articulaţiile vertebrale lombare
R: B, D
50. Care dintre următorii factori de risc sunt incriminaţi în etiologia artritei reumatoide?
A. sexul femininB. sexul masculinC. fumatul D. factori de mediu, cum ar fi clima şi urbanizareaE. sedentarismul
R: A, C
51. Cele mai precoce leziuni în artrita reumatoidă sunt următoarele :A. leziuni microvasculareB. osteoporoza juxtarticularăC. creşterea numărului de celule sinovialeD. hipervascularizarea localăE. inflamaţia perivasculară cu granulocite
10
R: ,B,D,E
52. Simptome specifice artritei reumatoide sunt:A. implicarea mai multor articulaţii la nivelul mâinilor şi picioarelorB. afectarea simetricăC. debutul brutal în 90% de cazuriD. oboseala, anorexiaE. în debutul acut – febra, splenomegalia
R: A, B
53. Următoarele corelaţii dintre sexe sunt veritabile pentru artrita reumatoidă:A. raportul femei : bărbaţi este de 2,2-2,5:1 B. raportul femei : bărbaţi este de 5:1 C. raportul femei : bărbaţi este de 1: 2,2-2,5 D. către vârsta de 70 ani, numarul femei = numarul bărbaţiE. raportul femei : bărbaţi este egal la toate vârstele
R: A, D
54. Cele mai importante dovezi ale autoimunităţii în artrita reumatoidă sunt:A. antigenele de histocompatibilitate HLA clasa II DR8B. factorul reumatoidC. antigenele de histocompatibilitate HLA clasa II DR5D. anticorpii anti peptidă ciclică citrulinatăE. antigenele de histocompatibilitate HLA clasa II DR1 şi DR7
R: B, D
55. Care antigene ale complexului major de histocompatibilitate sunt exprimate în artrita reumatoidă:
A. HLA-B27B. HLA-DR1C. HLA-AD. HLA-CE. HLA-DR4
R: B, E
56. Următoarele afirmaţii privind modificările imunologice în artrita reumatoidă sunt veritabile:
A. factorul reumatoid este pozitiv la 100% din pacienţi B. factorul reumatoid pozitiv este absolut necesar pentru stabilirea diagnosticului
de artrită reumatoidăC. factorul reumatoid, deşi posedă o sensibilitate înaltă nu este la fel de specific ca
anti-CCPD. anti-CCP posedă o specificitate de 95%
11
E. depistarea anti-CCP este obligatorie pentru stabilirea diagnosticului de artrită reumatoidă
R: C, D
57. Care preparate inhibă progresia afectării articulare în artrita reumatoidă după datele radiologice:
A. aspirinaB. leflunomidaC. metotrexatulD. diclofenaculE. glucocorticosteroizii
R: B, C
58. În funcţie de detectarea factorului reumatoid în serul pacienţilor cu artrită reumatoidă, deosebim următoarele forme:
A. seroneutrăB. seropozitivăC. serosangvinăD. seronegativăE. sero-compatibilă
R: B, D
59. Care din simptome sunt prezente în artrita reumatoidă?A. redoarea matinalăB. dureri la palparea tendonului AchileC. diminuarea forţei de strîngere a mîiniiD. tumefierea articulatiilor interfalangiene distaleE. tumefierea articulaţiilor interfalangiene proximale
R: A, C, E
60. Care din manifestările oculare pot fi întîlnite în cadrul artritei reumatoide?A. iritaB. episcleritaC. choroidoretinitaD. cataractaE. keratoconjuctivita uscată (sicca)
R:A, B, E
61. În cadrul căror maladii cu o manifestare clinică precum este artrita, poate fi depistat factorul reumatoid?
12
A. amiloidozaB. pseudogutaC. afectări hepaticeD. sarcoidozăE. artrita reumatoida
R: C, D, E,
62. Care schimbări radiologice sunt caracteristice pentru artrita reumatoidă?A. osteoporoza epifizară periarticularăB. subluxaţia articulaţiei atlanto-axialeC. erozii marginaleD. îngustarea fisurii articulareE. periostită
R: A,B,C,D
63. Care afirmaţii despre nodulii reumatoizi subcutanaţi sunt adevărate?A. se depistează la 25-30% din pacienţi cu artrita reumatoidăB. se localizează preponderent în regiunea olecranonuluiC. de regulă, se asociază cu factorul reumatoidD. pot dispărea la indicarea preparatelor remisiveE. rar se asociază cu dezvoltarea vasculitei reumatoide
R: A,B,C,D 64. Care complicaţii oftalmologice se întâlnesc la pacienţii cu artrita reumatoidă?
A. conjunctivitaB. episclerităC. choroidoretinităD. scleromalacia perforansE. cheratoconjunctivită uscată
R: B,D,E
65. Precizaţi care sunt deformările caracteristice ale mâinii, care apar în timpul evoluţiei artritei reumatoide?
A. deformare în "butonieră"B. deformare „mână pseudoreumatoidă”C. deviaţie ulnară a degetelorD. deformare în "gât de lebădă"E. anchiloza articulaţiilor interfalangiene distale
R: A, C, D
66. Care articulaţii sunt interesate în procesul patologic în artrita reumatoidă?A. articulaţiile fără sinovială B. manubrio-sternală
13
C. simfiza pubianăD. articulaţiile discovertbebraleE. articulaţiile temporomandibulare
R: E
67. Care afirmaţii despre factorul reumatoid sunt veritabile?
A. poate fi artribuit către oricare clasă de imunoglobulineB. poate apărea în ser pe fundal de hepatite viraleC. se poate depista la persoane sănătoaseD. în artrita reumatoidă, titrurile înalte se asociază cu manifestări sistemiceE. se micşorează sub acţiunea administrării paracetamolului
R: C, D
68. Antiinflamatoarele nesteroidiene în artrita reumatoidă:A. reduc durerea B. nu reduc inflamaţia C. nu modifică progresia eroziunilor articulare D. nu influenţează apariţia manifestărilor extra-articulare E. au efectul pur simptomatic şi se manifestă numai pe durata tratamentului
R: A, C, D, E
69. Care este cea mai frecventă manifestare extraarticulară în artrita reactivă: A. Insuficienţa aortică. B. Insuficienţa cardiacă congestivă. C. Balanita circinată.D. Tulburări de conducere atrioventriculară. E. Uveita acută anterioară.
R: E
70. Care aticulaţie cel mai frecvent este afectată în artrita reactivă: A. Sacroiliacă B. Talocrurală C. Interfalangiană distală D. Interfalangeană proximală E. Metacarpofalangeană
R: A
71. Menţionaţi care este tratamentul de primă intenţie folosit în artritele reactive: A. Corticosteroizi B. CitostaticeC. AntibioticeD. Antimalaricele de sinteză. E. Sărurile de aur.
14
R: C
72. Din cele patru specii de Shigella, care a fost cel mai frecvent implicată în cazurile de artrită reactivă:
A. Shigella sonnei. B. Shigella boydii. C. Shigella dysenteriae. D. Shigella flexneri. E. Shigella fonery
R: D
73. Menţionaţi care este manifestarea oculară cu prognostic sever în artritele reactive: A. Conjunctivita B. Ulcer cornean C. Uveită posterioară D. Uveită anterioară E. Iridociclită
R: C
74. Care este forma cea mai frecventă de afectare articulară în artrita reactivă: A. Poliarticulară simetrică B. Axială cu anchiloză lombară C. Axială cu anchiloză cervicală D. Oligoarticulară asimetrică E. Mutilantă
R: D
75. Metotrexatul administrat in artrita reactivă este cel mai eficient in:A: sacroileităB: artrita perifericăC: manifestarile oculareD: complicaţiile renaleE: complicaţiile pulmonare
R: B
76. Care manifestare este caracteristică artritei reactive: A: Anchiloză vertebrală difuzăB: Sindesmofite simetriceC: OsteolizăD: DactilitaE: Afectarea articulaţiei antanto-occipitală
R: D
15
77. Artrita reactiva se defineşte astfel:A: sindrom Reiter.B: triada: artrită, uretrită si conjunctivită.C: sindrom clinic apărut la un organism gazdă cu susceptibilitate genetică şi iniţiat de un agent etiologic.D: spondiloartropatie nediferenţiata.E: este obligatoriu asociata cu HLA-B27.
R: C
78. Artritei reactive îi este caracteristic: A: anticorpi anti CCP pozitiviB: factor reumatoid pozitivC: factor reumatoid negativD: scăderea concentraţiei IgA în serE: anticorpi ANA pozitiv
R: C
79. Selectaţi localizările mai frecvente ale durerilor osoase în artrita reactivă: A. Joncţiunea costo-vertebrală. B. Cristele iliace. C. Procesele spinoase. D. Articulaţiile metatarsofalangiene. E. Marele trohanter.
R: B, D
80. Pacienţii cu artrita reactivă cu simptome severe refractare la terapia cu AINS şi sulfasalazină pot răspunde la agenţi imunosupresivi precum:
A. Azatioprină B. Fenilbutazonă C. D-Penicilamină D. Ciclosporină E. Metotrexat
R: A, E
81. Pentru artrita reactivă din punct de vedere radiologic este caracteristic:A: formarea pintenilor la inserţia fasciei plantareB: sindesmofite marginaleC: periostită cu formarea reactivă de osD: osteoporoză difuzăE: eroziuni marginale cu păstrarea spaţiului articular
R: A C
82. Artrita reactivă este:16
A: consecutivă unei infecţii enterale, apare predominant la sexul masculinB: consecinţa infecţiilor uro-genitale, apare predominant la sexul masculinC: consecutivă unei infecţii enterale, apare in mod egal la ambele sexeD: postveneriană, apare in mod egal la ambele sexeE: postveneriană, apare predominant la sexul femenin
R : B, C
83. ”Degetul în cîrnăcior” este întîlnit în următoarele situaţii:A: artrita reactivăB: gutaC: artrita psoriazicăD: artrita reumatoidăE: osteoartroza deformantă
R : AC
84. Manifestările clinice caracteristice artritei reactive includ:A: DactilitaB: Poliartrita simetricăC: UretritaD: Artrita predominantă a membrelor superioareE: Tulburari de conducere atrio-ventriculara de gradul III
R : AC
85. Articulaţiile cel mai frecvent afectate in artrita reactivă sunt:A: şold si umeri (articulaţiile centurilor)B: metatarsofalangiene si interfalangiana a haluceluiC: coloana cervicalaD: genunchiulE: degetele mîinii
R : BD
86. Care dintre următoarele elemente în artrita reactivă permit evaluarea progresiei bolii:
A. Examenul radiologic. B. Testarea markerilor nespecifici ai inflamaţiei in ser. C. Determinarea antigenului HLA-B27. D. Dinamica testului Schober. E. Apariţia de sindesmofite asimetrice la nivelul coloanei vertebrale.
R: A, D, E
87. Menţionaţi care sunt complicaţiile rare ale artritei reactive cu evoluţie îndelungată:
A. Keratoconjunctivită cronică. 17
B. Sindromul de „coadă de cal». C. Artrita acută supurată. D. Fibroza pulmonară progresivă. E. Insuficienţa de valvă aortică.
R: A, B, E
88. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate în artrita reactivă: A. Insuficienţa aortică apare într-un număr mic de cazuri. B. Afectarea inflamatorie cronică intestinală. C. Afectarea pulmonară difuză prin fibroză. D. Nefropatia cu IgA a fost raportată cu frecvenţă crescută. E. Ţesutul cicatriceal poate afecta septul ventricular.
R: A, B, D, E
89. Care sunt complicatiile cu prognostic rezervat pentru viaţă în artrita reactivă: A. Traumatismele coloanei vertebrale. B. Sindromul de malabsorbţie. C. Insuficienţa aortică. D. Insuficienţa respiratorie. E. Amiloidoza renala.
R: B, C, E
90. Manifestările clinice ale artritei reactive pot fi declanşate de o infecţie enterală produsă de germeni din speciile:
A. Shigella. B. Streptoccoc. C. Salmonella.D. Yersinia. E. Escherichia Coli.
R: A, C, D
91. Precizaţi care dintre următoarele date sunt comune pentru artrita reactivă: A. Asimetria artritelor. B. „Degetul în cârnăcior“. C. Afectarea unghială. D. Ulceraţii bucale. E. Encefalita.
R: A, B, C, D
92. Care dintre următoarele microorganisme pot fi implicate în declanşarea artritei reactive:
A. Yersinia pseudotuberculozis. B. Ureoplasma urealyticum.
18
C. Bordetella pertussis. D. Clostridium difficile. E. Neisseria gonorrhorae.
R: A, B, D
93. Enumeraţi care sunt manifestările extraarticulare ale artritelor reactive: A. Insuficienţa aortică. B. Fibroza pulmonară C. Tulburări de conducere atrioventriculare. D. Sindromul nefrotic. E. Leziuni ale mucoaselor.
R: A, C, E
94. Indicaţi modificarea morfologică specifică în febra reumatismală acută:A.Noduli reumatoizi B. Noduli AschoffC. Noduli Osler D.Noduli HeberdenE. Noduli tofacei
Răspuns corect: B
95. Indicaţi grupul de vârstă, mai frecvent afectat de febra reumatismală acută?A. 5 – 10 aniB. 7 - 12 aniC. 7 – 18 aniD. 7 – 15 aniE. 5 – 20 ani
Răspuns corect: D
96. Marcaţi cauza cea mai frecventă a insuficienţei cardiace din cadrul febrei reumatismale acute:
A. Pericardita fibrinoasăB. Pericardita exudativăC. Miocardita parcelarăD. Miocardita difuzăE. Endocardita
Răspuns corect: D
97. Marcaţi grupul de antibacteriene utilizat de elecţie în tratamentul febrei reumatismale acute:
A. MacrolideleB. TetraciclineleC. Penicilinele
19
D. Cefazolinele E. Aminoglicozidele
Răspuns corect: C
98. Indicaţi cu ce se face profilaxia secundară în febra reumatismală acută:A. Benzatin benzilpenicilina G B. LincomicinăC. TrimetoprimD. Nitrofurantoină E. Norfloxacin
Răspuns corect: A99. Marcaţi factorii care contribuie la apariţia febrei reumatismale acute:
A. SuprarăcealaB. Infectarea cu streptococul -hemolitic grupul AC. Predispoziţia geneticăD. VârstaE. Sexul
Răspuns corect: B, C
100. Selectaţi criteriile OBLIGATORII de diagnostic al febrei reumatismale:A. Scarlatina recentăB. FebraC. Prezenţa sindromul inflamatorD. Cultura faringiană pozitivă pentru streptococul -hemoliticE. Creşterea titrurilor anticorpilor antistreptococici
Răspuns corect: A, D, E
101. Selectaţi valvele cel mai frecvent afectate în endocardita reumatică?A. MitralăB. Tricuspidă C. Aortală D. Mitrală şi tricuspidă E. Aortală şi pulmonara
Răspuns corect: A, C
102. Marcaţi tipurile de sufluri prezente în endocardita reumatică: A. Sistolic funcţionalB. Sistolic apical organicC. ProtodiastolicD. Mezodiastolic apicalE. Diastolic în punctul Erb
Răspuns corect: B, D, E
20
103. La stabilirea diagnosticului de pericardită exudativă contribuie:A. Examenul auscultativB. ElectrocardiografiaC. EchocardiografiaD. Radiografia cutiei toraciceE. Puncţia pericardului
Răspuns corect: C, D
104. Marcaţi enunţurile corecte privind eritemul marginat:A. Se înregistrează frecvent în cadrul febrei reumatismaleB. Este tranzitoriu C. Este pruriginosD. Este migrator E. Culoarea păleşte la presiune
Răspuns corect: B, D, E
105. Confirmarea infecţiei streptococice poate fi efectuată prin:A. Examen obiectivB. Examen ORL endoscopicC. Cultivarea din exudatul faringianD. Cercetarea anticorpilor antistreptocociciE. Biopsia ţesuturilor afectate
Răspuns corect: C, D
106. Indicaţi semnele echocardiografice ale endocarditei reumatice:A. Îngroşarea bazală a valvelor B. Îngroşarea marginală a valvelorC. RegurgitareaD. Hipochinezia valvelorE. Calcificarea valvulară
Răspuns corect: B, C, D
107. Marcaţi indicaţiile pentru remedii AINS în febra reumatismală acută:A. Cardită cu activitate minimăB. PancardităC. Artrită fără cardităD. Activitatea înaltă a procesului reumaticE. Lipsa valvulopatiilor reumatice preexistente
Răspuns corect: A, C
108. Marcaţi indicaţiile tratamentului simptomatic al cazurilor grave de coree Sydenham:
21
A. CorticosteroiziB. SedativeC. AnticonvulsivanteD. NeurolepticeE. Antidepresive
Răspuns corect: B, C, D
109. Care dintre următorii factori de risc sunt incriminaţi în etiologia gutei:a) Sexul femininb) Sexul masculinc) Hiperuricemia d) Factori de mediu, cum ar fi clima şi urbanizareae) Sedentarismul Răspuns corect: c
110. Afectarea oculara întâlnită la pacienţii cu gută constă în:a) Scleritab) Episclerita c) Glaucomd) Nu este caracteristice) Cataracta Răspuns corect: d
111. Care dintre următoarele articulaţii sunt cel mai frecvent afectate în gută:a) Articulaţii interfalangiene distaleb) Articulaţii interfalangiene proximalec) Articulaţii metacarpofalangiened) Articulaţii genunchiie) Articulaţii metatarsofalangiene IRăspuns corect: e
112. În mecanismul de instalare a gutei se identifică următoarele procese:a) Iniţial se afectează celula endotelialăb) Penetrarea uraţilor în lichidul sinovialc) Fibroblaştii secretă multă fibronectinăd) Mastocitele inhibă fibroblaştiie) Monokinele împiedică dezvoltarea fibrozeiRăspuns corect: b
113. Printre criteriile diagnostice pentru gută se numără:a) Limitarea mişcărilor coloanei lombare în plan sagital şi frontalb) Osteoporozac) Prezenţa tofilor, ce conţin microcristale ale acidul uric (confirmată microscopic)
22
d) Sacroileita definită radiologice) Limitarea expansiunii cutiei toraciceRăspuns corect: c
114. Criteriul morfologic în gută se consideră:a) Noduli Aschoftb) Noduli Oslerc) Noduli reumatoizid) Noduli Geberdene) Noduli tofacee Răspuns corect: e
115. Nodulii gutoşi (tofii) sunt formaţiuni ce conţin resturi de celule, leicocitele şi:a) Colagenb) Hidroxiapatităc) Acidul uricd) Lipoproteidee) Cristale Charcot- LeydenRăspuns corect: c
116. Injuria tofusurilor în guta poate fi reflectată de nivelul crescut de:a) Factorul Fon Willenbrantb) Factorul reumatoid c) Factorul Hagemand) Colesterole) Acidul uric în sânge Răspuns corect: e
117. Guta este o maladie determinată de anomalia înnăscută sau dobândită a metabolismului:a) Glucidicb) Purinicc) Hidricd) Electrolitice) Energetic Răspuns corect: b
118. Eroziuni osoase „punched-out”, confirmată radiologic, este criteriul esenţial pentru:a) Spondilita anchilozanta b) Lupus eritematos sistemic c) Artrita reumatoidă
23
d) Reumatism articular acute) Gută Răspuns corect: e
119. Care preparate se folosesc în tratamentul accesului acut de gută:a) Antiinflamatoare nesteroidiene b) Antibacterienec) Colchicinăd) Imunosupresoarelee) Metilprednizolon Răspuns corect: a, c, e
120. Care dintre următoarele reprezintă crirterii de diagnostic ale gutei acute elaborate de către Colegiul American de Reumatologie:a) Prezenţa cristalelor caracteristice de acidul uric în lichidul sinovial b) Artrita simetrică: interesarea simultană bilaterală a aceloraşi articulaţii cu durata de cel puţin 6 săptămânic) Inflamaţie articulară care atinge apogeul într-o singură zi d) Prezenţa factorului reumatoide) Modificări radiografice demonstrând osteoporoza difuzăRăspuns corect: a, c
121. Tumefierea articulară în gută apare datorită:a) Leziunilor microvasculareb) Creşterii numărului celulelor sinovialec) Osteoporozei epifizared) Eroziunii subcondralee) Lezării cartilajului articularRăspuns corect: b, d
122. Care caractere ale artritei sunt specifice pentru artrita gutoasă cronică:a) Poliartrităb) Afectare simetricăc) Sacroileităd) Afectarea articulaţiilor carpo-metacarpiene e) Afectarea coloanei vertebraleRăspuns corect: a, e
123. Tratamentul uricolitic în guta include administrarea de:a) D- penicilaminb) Colchicinc) Uricazad) Razburicaza
24
e) Allopurinol Răspuns corect: c, d
124. Afectarea neurologică la pacienţii cu gută e cauzată de:a) Ateroscleroza vaselor cerebraleb) Chist popliteu disecantc) Parapareză prin tofi în spaţiul extradural sau ligamentele galbened) Sindrom de canal carpian sau tarsiane) Insuficienţa vertebro-bazilarăRăspuns corect: b, c, d
125. Care dintre următorii factori se presupune a fi implicaţi în apariţia hiperuricemiei:a) Administrarea medicamentelor b) Tabacismulc) Aberaţii geneticed) Alimentaţie, cu exces de purine e) Abuz de etanolRăspuns corect: a, c, d, e
126. Ce aspecte radiologice ale degetelor pot fi prezente la bolnavii cu gută:a) Calcinoza ţesuturilor moib) Osteoliza falangelorc) Calcificări intraosoased) Osteofitee) Eroziuni osoase „punched-out”Răspuns corect: c, e
127. Indicaţi anomaliile de laborator care apar în gută:a) Hiperuricemieb) Hiperuricozuriec) Proteinurie d) Hipercolesterolemiee) HipertrigliceridemieRăspuns corect: a, b
128. Care dintre următoarele afirmaţii privind modificările de laborator cu guta sunt corecte:a) Creşterea vitezei de sedimentare a eritrocitelor la majoritatea pacienţilor cu boală activăb) Nivelurile serice de IgA sunt frecvent crescutec) Creşterea nivelului acidului uric d) Anticorpii antinucleari sunt constant prezenţi
25
e) Creşterea nivelului proteinei C reactive la majoritatea pacienţilor cu boală activăRăspuns corect: a, c, e
129. Tratamentul uricozuric în guta include administrarea de:a) D- penicilaminb) Colchicinc) Azatioprind) Benzbromaron e) Probenecid Răspuns corect: d, e
130. Care articulaţii sunt interesate cel mai rar în gută:a) Articulaţii mici ale mâinilorb) Articulaţii feţeic) Articulaţii genunchiid) Articulaţii coxofemurale e) Articulaţii plantareRăspuns corect: b, d
131. În grupul artritelor microcristaliene sunt incluse următoarele, cu excepţia:a) Guteib) Artritei reactivec) Artritei psoriaticed) Artropatiei prin hidroxiapatităe) CondrocalcinozeiRăspuns corect: b, c
132. Criteriile diagnostice în guta sunt următoarele, cu excepţia:a) Culturi negative pentru bacterii în lichidul sinovial b) Conjunctivita c) Glomerulonefrita d) Mai mult de 1 acces de artrită acută în anamneză e) Tumefierea asimetrică a unei articulaţii Răspuns corect: b, c
133. Care preparate se folosesc în tratamentul accesului acut de gută:a) Antiinflamatoare nesteroidiene b) Antibacterienec) Colchicinăd) Imunosupresoarelee) Metilprednizolon Răspuns corect: a, c, e
26
134. Ce nu este caracteristic lupus eritematos sistemic?A. Pneumonita;B. Pericardita;C. Endocardita;D. Endocardita eozinofilică;E. Miocardita.
R: D
135. Care valvule cardiace se afectează mai frecvent în lupus eritematos sistemic?
A. Aortice;B. Mitrale;C. Tricuspide;D. Pulmonare;E. Mitrale şi tricuspide.
R: B
136. Semnul urinar cel mai principal al glomerulonefritei lupice este:A. Hematuria;B. Leucocituria;C. Proteinuria;D. Uraturia;E. Cilindruria.
R: C
137. Celule lupice reprezintă:A. Macrofage, ce au fagocitat nucleele leucocitelor degradate;B. Aglomerări de limfocite;C. Polinucleare mature ce au fagocitat nucleele leucocitelor degradate;D. Aglomerări de nuclee a leucocitelor degradate;E. Celule spumoase degradate.
R: C
138. Diagnosticul pozitiv de lupus eritematos sistemic necesită prezenţa criteriilor ACR în sumă nu mai mică de:
140. Manifestarea cardiacă cea mai frecventă în lupus eritematos sistemic este:A. Miocardita;B. Endocardita lupică;C. Valvulopatiile;D. Pericardita;E. Aritmiile cardiace.
R: D
141. Cel mai eficace medicament în tratamentul lupus eritematos sistemic este:A. Metotrexatul;B. Ciclofosfamida;C. Azatioprina;D. AINS;E. Corticosteroizii.
R: B
142. Riscul de a dezvolta nefropatie lupică au pacienţii cu:A. Anomalii urinare persistente;B. Titrul crescut de anticorpi anti ADNdc;C. Hipocomplementemie;D. VSH foarte crescut;E. Trombocitopenie.
R: A
143. Care dintre următorii anticorpi au incidenţa cea mai mare în lupus eritematos sistemic:
A. Anti-centromer;B. Anti-J01;C. Anti-streptolizina O sau S;D. Anti-hialuronidaza;E. Anti-ADN dc.
R: E
144. Factori declanşatori ai lupus eritematos sistemic pot fi următorii:A. Predispoziţia genetică;
28
B. Infecţiile acute virale;C. Razele ultraviolete;D. Modificări endocrine (hiperestrogenemia şi hipoandrogenemia);E. Polenul plantelor.
R: A,B,C,D
145. Următoarele afectări organice sunt incluse în criteriile de diagnostic a lupus eritematos sistemic (ACR,1997):
146. Selectaţi semnele caracteristice pleureziei lupice:A. Exsudat;B. Transudat;C. Reacţia BAAR negativă;D. Rar pot fi depistate celule lupice;E. Cantitatea de lichid pleural mică.
R: A,C,D,E
147. Următorii factori pot declanşa recurenţele lupus eritematos sistemic:A. Tratamentul corticosteroid;B. Infecţiile acute virale;C. Expunerea la soare;D. Intoxicaţiile cu substanţe chimice;E. Surmenajul fizic şi psihoemoţional.
R: B,C,D,E
148. Manifestările neurologice în lupus eritematos sistemic se caracterizează prin următoarele:
A. Polineuropatie;B. Hemipareze;C. Convulsii;D. Pseudoepilepsie;E. Electroencefalograma normală.
R: A,B,C,D
149. Următoarele afirmaţii despre prezenţa anticorpilor în lupus eritematos sistemic sunt corecte:
29
A. Titrul anticorpilor antinucleari (ANA) este crescut;B. Titrul anti-ADNdc este crescut, frecvent se asociază cu nefropatia lupică;C. Anticorpii anti Ro (SS-A) apar în sindromul Sjogren;D. Anticorpii marker pentru lupus eritematos sistemic sunt anti-ADNdc şi
anti-Sm;E. Anticorpii anti RNP se asociază cu risc mic de nefropatie lupică.
R: A,B,C,D
150. Manifestările pleuropulmonare caracteristice lupus eritematos sistemic sunt:
A. Alveolita alergică;B. Pneumonita;C. Pleurezie;D. Bronhopneumonie bacteriană;E. Pneumonie fungică.R: B, C
151. Anomaliile hematologice în lupus eritematos sistemic sunt:A. Leucocitoza;B. Leucopenia;C. Trombocitoza;D. Trombocitopenia;E. Limfocitoza.R: B, D
152. Care citostatice sunt mai frecvent utilizate în lupus eritematos sistemic:A. Metotrexatul;B. Azatioprina;C. Vincristina;D. Ciclofosfamida;E. Miclosanul.R: A, B, D
153. Complicaţiile după puls-terapie în lupus eritematos sistemic pot fi:A. Creşterea tensiunii arteriale;B. Miopatia;C. Crizele convulsive;D. Edemul tisular periferic;E. Agravarea evoluţiei lupus eritematos sistemic.R: A, B, C, D
154. Care din cele enumerate sunt caracteristice sindromului antifosfolipidic în lupus eritematos sistemic?
30
A. Creşterea ureei;B. Creşterea lipidelor serice;C. Prezenţa anticoagulantului lupic;D. Creşterea titrurilor anticorpilor anticardiolipinici;E. Reacţia Wasserman fals-pozitivă.R: C, D, E
155. Selectaţi manifestările lupus eritematos sistemic ce pot fi tratate cu preparate AINS:
A. Afectarea renală;B. Afectările cutanate;C. Afectările cardiace;D. Afectările articulare;E. Afectările musculare.R: B, D, E
156Alegeti afirmatiile corecte privind sarcina în lupus eritematos sistemic:A. Are risc crescut de avort spontan;B. Este contraindicată femeilor cu lupus-nefrită;C. Dozele mari de corticosteroizi pot induce malformaţii la făt;D. Nou-născuţii femeilor cu lupus eritematos sistemic sunt hipotrofici;E. Femeile cu avorturi spontane în antecedente se pot trata cu doze mari de
corticosteroizi.R: A, B, E
157. Tratamentul lupus eritematos sistemic cu citostatice urmăreşte:A. Controlul bolii active;B. Înlocuirea corticosteroizelor care au multe efecte adverse;C. Prevenirea complicaţiilor hematologice;D. Reducerea puseelor active ale lupus eritematos sistemic;E. Scăderea riscului de boala renală cronică.R: A, D, E
158. Preparatele imunosupresive citostatice recomandate în tratamentul lupus eritematos sistemic sunt:
A. CiclofosfamidaB. MetotrexatC. AzatioprinaD. Mofetil micofenolatE. VincristinaR: A, B, C, D
159. Sindromul CREST este o variantă a:31
A. Sclerodermiei sistemiceB. Artritei reumatoideC. Lupusului eritematos sistemicD. Spondilitei anchilozanteE. PolimioziteiRaspuns: A
160. Clinic, afectarea renală în sclerodermie se manifestă prin:A. Hipertensiune arterială malignăB. Calculi renaliC. Pielonefrită acutăD. Polichistoză renalăE. Nefroptoza
Răspuns: A
161. Afectarea tegumentară în sclerodermie se manifestă prin:A. Edemațierea tegumentuluiB. Indurația tegumentuluiC. TeleangiectaziiD. Eritem cutanatE. Tofuși
Răspuns: A,B,C
162. Ce aspecte radiologice ale degetelor pot fi prezente la bolnavii cu sclerodermie:A. Calcinoza țesuturilor moiB. Osteoliza falangelorC. Osteoporoza periarticularăD. OsteofiteE. Periostită
Răspuns: A,B,C
163. Sindromul Raynaud se întîlneste la pacienții cu:A. GutăB. OsteoartrozăC. SclerodermieD. Lupus eritematos sistemicE. Artrita reumatoidă
Răspuns: C,D,E
164. Care dintre următorii autoanticorpi pot fi depistați în sclerodermie:A. AntinucleariB. Anti Scl-70C. Anti ADNdc
32
D. Anti centromerE. Anti Jo1
Răspuns: A,B,D
165. În tratamentul sindromului Raynaud se pot utiliza:A. NifedipinaB. DrotaverinaC. ReopoliglucinaD. Propranolol E. ProstaciclinaRăspuns: A, E
166. Diagnosticul pozitiv al dermatomiozitei se face pe urmatoarele criterii, cu excepția:
A. Slăbiciune musculară simetricăB. Creșterea enzimelor serice de origine muscularăC. Distrucție osoasăD. Anomalii electromiograficeE. Necroză musculară
Răspuns: C
167. Simptoamele de reflux gastroesofagian în dermatomiozita sunt cauzate de:A. Afectarea musculaturii striate faringieneB. Disfunctia sfincterului esofagian inferiorC. ColecistitaD. Disfunctia sfincterului esofagian superiorE. Fermentopatie
Răspuns: B
168. Criteriile principale de diagnostic ale dermatomiozitei sunt urmatoarele:A. Slabiciune musculara simetricăB. Rash cutanatC. Creșterea Creatinfosfokinazei în serD. Nivel crescut de antistreptolizina-O în serE. Anomalii elecroneuromiografice de tip neuropaticRăspuns: A, B, C
169. Care dintre următorii factori se presupune a fi implicați în apariția dermatomiozitei:
A. PicornavirusiB. TabacismulC. Predispunere geneticăD. Administrare de corticosteroizi
33
E. Abuz de etanolRăspuns: A,C
170. Aspectele anatomopatologice ale fibrei musculare striate în dermatomiozită sunt:
A. Atrofie muscularăB. Infiltrație musculară cu limfociteC. Necroza fibrelor musculareD. Vasculita cu tromboze plachetareE. Microabcese musculare
Răspuns: A,B,C,D
171. În fazele tardive ale dermatomiozitei explorarea morfologică a mușchilor poate relata:
A. Fibrozare muscularăB. Atrofie perifascicularăC. CalcinozăD. Miocite Anicicov (celule cu nuclei alungiti)E. Celule Aschoff
Răspuns: A,B,C
172. În polimiozită imunosupresia se utilizează împreună cu corticoterapia în caz de:A. Apariţie a manifestărilor pulmonareB. Intoleranţă de megadoze de prednizonC. Forme refractare la corticoterapieD. Afectarea corduluiE. Insuficienţă renală
176. Alegeți afirmațiile corecte despre afectarea renală în cadrul bolii mixte a țesutului conjunctiv:
A. Este considerată manifestare rară a boliiB. Frecvent se manifestă prin glomerulonefrită subacutăC. Are un prognostic mai bun comparativ cu nefrita lupicăD. Se manifestă prin pielonefrită cronicăE. Rată înaltă a evoluției spre stadiul terminal al bolii cronice renaleRăspuns: A, C
177. Alegerea tratamentului patogenetic la pacienții cu boala mixtă a țesutului conjunctiv depinde de:
A. Severitatea manifestărilor renaleB. Activitatea boliiC. Titrul autoanticorpilorD. Simptomele prezenteE. Starea funcțională ale organelor afectateRăspuns: B, D, E
178. Alegeți afirmațiile corecte despre prognosticul pacienților cu boala mixtă a țesutului conjunctiv:
A. Depinde de sexul pacientuluiB. Depinde de afectarea cutanată prezentăC. Depinde de complianța pacientuluiD. Este, de obicei, favorabilE. Este, de obicei, nefavorabilRăspuns: C, D
180. Manifestarea cutanată întîlnită în sindromului Sjogren este:A. Noduli subcutanațiB. Rash malarC. Eritem nodularD. Purpura palpabilăE. PaniculităRăspuns: D
181. Criteriile diagnostice ale sindromului Sjogren includ:A. Semne ochiului uscatB. Biopsia pozitivă a glandei salivare minoreC. Acidoză renală tubularăD. Creșterea VSH și proteinei C reactiveE. Prezența anticorpilor antiSmRăspuns: A, B
182. Biopsia glandei salivare minore în sindromul Sjogren demonstrează:A. Sialoadenită focalăB. Infiltrat eozinofilicC. Infiltrat limfocitarD. Limfom nonHodjkinE. Necroză fibrinoidăRăspuns: A, C
183. Următoarele modificări imune pot fi frecvent observate în cadrul sindromului Sjogren:
A. Anticorpii ANCAB. Factorul reumatoidC. Anticorpi antiADN D. CrioglobulineE. Anticorpi antinucleariRăspuns: B, E
184. Tratamentul local al manifestărilor glandulare în sindromul Sjogren include:A. Unguente antiinflamatoriiB. CorticosteroiziC. Lacrimi artificialeD. Remedii antibacterieneE. Remedii antifungice
36
Răspuns: C, D, E
185. Tratamentul patogenetic al sindromul Sjogren include:A. CorticosteroiziB. Preparate antibacterieneC. RituximabD. CitostaticiE. AnticoagulanteRăspuns: A, C, D
186. Care indici de laborator sunt caracteristici pentru osteoartroză:A AnemiaB LeucocitozaC LeucopeniaD TrombocitozaE Indicii normali(E)
188. Redoarea matinală din osteoartroză durează:A 5-30 minB 30 min-1 orăC 1-2 oreD 2-5 oreE Toată ziua(A)
189. Stadiului I al artrozei după Kellgren şi Lourence (1957) îi corespunde următoarele caracteristici:
A. Lipsa modificărilor.B. Îngustarea moderată a spaţiului articular, osteofite multiple.C. Modificări radiologice incerte.D. Modificări pronunţate (spaţiul intraarticular practic nu se determină, osteofite masive).E. Modificări minimale – îngustarea neînsemnată a spaţiului intraarticular, osteofite unice.
37
(E)
190. Pentru osteoartroza nodulară este caracteristic: A. Prezenţa osteoporozei difuze.B. Prezența nodulilor Heberden și Bouchard.C. Deviaţia ulnară.D. Prezenţa chistului Bascker. E. Predispoziţia genetică.
(B)
191. Factorii care influenţează intensitatea durerii în osteoartroză sunt:A. Stadiul modificărilor radiologice B. Sexul pacientului C. Factorii ambianți.D. Factorii infecțioși.E. Perioada anului.(A)
192. Procesul degenerativ din osteoartroză se caracterizează prin:A. Conduce adesea la anchilozare.B. Are o evoluţie rapidă.C. Are o evoluţie lentă, insidioasă.D. Debutul este de regulă acut, manifestat prin sinovită.E. Se manifestă prin inflamație progresivă.(C)
193. Precizaţi care sunt deformările caracteristice ale mîinilor în osteoartroză:A. Deformare în “butonieră”.B. Deviaţie ulnară a degetelor.C. Deformare “gît de lebădă”.D. Noduli Heberden şi/sau Bouchard.E. Deformarea în “spate de cămilă”.
(D)
194. În osteoartroza mîinii se afectează predominant:A. Articulaţiile cubitocarpianăB.Articulaţiile metacarpofalangiene II , III.C. Articulaţiile metacarpofalangiene IV.D. Articulaţiile radiocarpiene.E. Articulaţia rizomelică a policelui.(E)
38
195. Care din următoarele antiinflamatorii nesteroidiene influenţează negativ metabolismul cartilajului:
A. DiclofenaculB. NimesulidulC. MieloxicamulD. EtoricoxibulE. Piroxicamul (A)
196. Care din următoarele manifestări radiologice sunt caracteristice pentru osteoartroză:
A OsteoporozaB Multiple eroziuni a suprafețelor articulareC OsteofitozaD Îngustarea spațiului articularE Osteoscleroza subcondrală(C, D, E)
198. Osteoartroza se prezintă frecvent prin pusee congestive declanșate de către:A Fragmente de cartilaj detașate și migrate în cavitatea articularăB Șoarecii articulariC Precipitarea cristalelor de hidroxiapatităD Precipitarea cristalelor de pirofosfat de calciuE Atrofiile musculare(A, B ,C, D)
199. Factorii de risc pentru osteoartroză sunt: A. Microtraumatizarea continuă a articulaţiei.B. Sindromul de hipermobilitate.C. Infecţia cronică cu Streptococul beta hemolitic.D. Predispoziţia genetică.E. Obezitatea.
(A, B, D, E)
200. Caracterul ereditar al osteoartrozei este mai remarcabil pentru : 39
A. Osteoartroza nodulară la nivelul mîinilor.B. Artroza coloanei vertebrale.C. Artroza genunchiului.D. Coxartroza.E. Artroza umărului.
(A, D)
201. Osteoartroza secundară include următoarele: A. Osteoartroza posttraumatică.B. Osteoartroza secundară afecţiunilor congenitale articulare.C. Sindromul hipermobilităţii.D. Artroza nodulară a mînii.E. Osteoartroza din cadrul maladiilor metabolice .
(A, B, C, E)
202. Pentru osteoartroza genunchiului sunt caracteristice următoarele :A. Dureri de tip mecanic.B. Limitări funcţionale.C. Redoare articulară > 30 min.D. Redoare articulară < 30 min. E. Crepitaţie.
(A, B, D, E)
203. Care sunt de regulă primele simptome ce indică prezenţa osteoartrozei:A. Redoarea matinală pînă la 30 minB. Tumefierea articulaţieiC. CrepitaţiaD. Durerea.E. Tulburări de statică.
(A, D)
204. Semnele clinice în stadiul avansat al gonartrozei sunt:A. Deformaţia în “varus” a articulaţiilor B. Deformația în “valgus” a articulaţiilor.C. Sinovită cronică.D. Instabilitatea articulaţiei. E. Chist Backer.(A, B, D)
205. Enumerați caracteristicele durerii de tip mecanic: A. Se intensifică noaptea.B. Tendinţă de ameliorare în repaus.C. Asocierea cu redoarea matinală mai mult de 1 oră.
40
D. Apariţia de regulă în rezultatul unei traume din antecedenţă.E. Apare la mobilizarea aticulaţiei.(B, E)
206. Durerea din coxartroză se caracterizează prin :A. Apariția durerilor în timpul mersului.B. Este calmată de ortostatism .C. Este calmată de repaus.D. Nu este determinată de stadiul radiologicE. Se intensifică în a II-a jumătate a nopţii.(A, C)
207. În gonartroză se recomandă de evitat următoarele activități:A. Exerciţiile la sol.B. Exercițiile acvatice.C. Genuflexiunile.D. Mersul îndelungat pe teren denivelat.E. Săriturile.(D, E, C)
208. Dintre criteriile ACR de diagnostic ale gonartrozei fac parte: A. Durere mecanică în articulaţia genunchiuluiB. Prezența chistului BakerC. CrepitaţieD. Vîrsta pînă la 50 aniE. Osteofite.(A, C, E)
209. Gimnastica curativă în osteoartroză favorizează: A. Prevenirea atrofiei muşchilor periarticulari .B. Restabilirea înălţimii cartilajului intraarticular. C. Profilaxia instabilităţii articulaţiei afectate. D. Dispariția inflamației.E. Stoparea dezvoltării deformațiilor.(A, C)
210. Care din metodele paraclinice sunt utilizate pentru vizualizarea cartilajului articular:
A. Examenul radiologicB. Examenul ultrasonograficC. Scintigrafia scheletului cu tehneţiuD. CTE. Artroscopia
41
(B,D, E)
211. Osteoporoza este definită drept scăderea scorului T la DEXA mai jos decât:a. 1.0 DSb. 1.1 DSc. -1.5 DSd. -2.0 DSe. -2.5 DSRăspuns corect: E
212. Indicați expresia clinică a osteoporozei:a. febrab. fracturile de fragilitatec. durere la percuția osoasăd. tetaniae. slăbiciunea pronunțată
Răspuns corect: B
213. Necesitatea zilnică a vitaminei D la persoane cu vârstă >50 ani este de:a. 600 unități internaționale b. 700 unități internaționalec. 800 unități internaționaled. 900 unități internaționalee. 1000 unități internaționale
Răspuns corect: C
214. Scorul T la densitometria DEXA este:a. masa totală a țesutului ososb. riscul de fracturi de fragilitate în următorii 10 ani, exprimat în procentec. numărul de deviații standard ale densității minerale osoase (DMO) față de
valoarea de vârf la un individ tânăr sănătosd. numărul de deviații standard ale densității minerale osoase măsurate față de
subiecții sănătoși de aceeași vârstă și sexe. doza de iradiere utilizată
Răspuns corect: C
215. Selectați care din următoarele este o localizare a fracturilor osteoporotice majore:
a. claviculăb. calcaneuc. mandibulăd. 1/3 proximală a femuruluie. stern
42
Răspuns corect: D
216. La femei în perioada premenopauzală pentru diagnosticul osteoporozei se utilizează:
a. scorul T, cu ajustarea valorilor finaleb. scorul Zc. scorul Xd. instrumentul FRAXe. densitatea minerală osoasă
Răspuns corect: B
217. Măsuri nefarmacologice de tratament al osteoporozei sunt:a. activitatea fizică adecvatăb. excluderea fumatului, reducerea consumului de alcool și cafeac. reducerea exercițiilor fiziced. folosirea protectoarelor pentru șold și a altor dispozitive de asistențăe. reducerea masei corporale
Răspuns corect: A, B, D
218. Selectați factorii de risc modificabili în osteoporoză:a. sexul femininb. aportul insuficient de calciuc. vârsta >65 anid. deficitul de vitamina De. fumatul
Răspuns corect: A, D, E
219. Selectați bisfosfonații utilizați în tratamentul modern al osteoporozei:a. alendronatb. etidronatc. zolendronatd. clodronate. ibandronat
Răspuns corect: A, C, E
220. Care sunt afirmațiile corecte pentru vârful masei osoase:a. reprezintă masa osoasă acumulată în timpul creșterii organismuluib. factorul genetic este principalul determinant al eic. este atinsă la începutul (femei) sau mijlocul (bărbați) decadei a 3-a de viațăd. depinde în primul rând de factorii de mediue. reprezintă densitatea osoasă maximală în orice moment în timp
Răspuns corect: A, B, C
43
221. Care sunt cauze ale osteoporozei secundare:a. artrita reumatoidăb. cure prelungite cu corticosteroizic. alcoolismuld. osteoartrozae. diabetul zaharat tip 1
Răspuns corect: A, B, C, E 222. Activitatea osteoclastelor este stimulată de:
a. RANKLb. osteoprotegerinac. parathormonuld. IL-1, IL-6e. testosteronul
Răspuns corect: A, C, D
223. Osteoporoza se poate manifesta prin:a. schimbări de ținutăb. deformația cutiei toracicec. tumefiere articularăd. scăderea înălțimiie. dezvoltarea anemiei feriprive
Răspuns corect: A, B, D, E
224. Faze ale ciclului de remodelare osoasă sunta. inducțieb. activare și resorbțiec. inversie și formare osoasăd. mineralizaree. constituire
226. Care din următoarele afirmații este corectă pentru vasculite?A. Tabloul clinic nu este determinat de calibrul vaselor afectate B. De regulă debutează cu un proces de fibroză excesivă a vaselor
44
C. Sunt maladii autoimune cu evoluție cronică D. Au un factor etiologic comun E. Sunt niște maladii ce poartă în exclusivitate caracter secundar.
C.227. Care criteriu este esențial în clasificarea vasculitelor?
A. Factorul etiologic suspectat B. Vîrsta de debut a maladieiC. Organele și sistemele afectate preferențialD. Caracterul evolutiv al maladieiE. Calibrul vaselor afectate.
E.228. Care din următoarele mecanisme patogenetice NU este caracteristic pentru vasculitele sistemice?
A. Formarea complexelor imune circulante și depozitarea lor în peretele vascular B. Dezvoltarea unui proces inflamator cronic în peretele vasului C. Tulburări ischemice în ţesuturile adiacente vasului afectat D. Formarea de granuloame E. Degenerescența progresivă a țesutului conjunctiv.
E.
229. Care infecție virală este mai frecvent depistată la pacienții cu poliarterită nodoasă?
A. Virusul Epstein-Barr B. Cytomegalovirusul C. HCV- infecția D. HBV- infecția E. Infecția herpetică
D.
230. Care manifestare clinică este considerată patognomonică pentru poliarterita nodoasă
A. Livedo reticularisB. ArtriteleC. Nodulii subcutanațiD. GlomerulonefritaE. Iridociclita
C
231. Care din următoarele manifestări clinice nu fac parte din criteriile ACR pentru granulomatoza cu poliangeită (Wegener)?
A. Modificări inflamatorii ale cavității bucale și nazale (ulcere dureroase, eliminări purulente sau hemoragice)
45
B. Mialgii difuze, astenie musculară, dureri ale membrelor inferioareC. Modificări în sedimentul urinar (hematurie sau cilindri hematici)D. Modificări radiologice în plămîni (noduli, infiltrații, cavități)E. Rezultatul biopsiei cu depistarea granuloamelor, a vasculitei leucocitoclastice și necrozei.
B.
232. Care din următoarele investigații imunologice sunt deosebit de importante în diagnosticul poliangeitei microscopice?
A. Anticorpii antinucleari ANAB. Complexele imune circulante (CIC)C. Anticorpii anti ADN dublu catenariD. Anticorpii ANCA către mieloperoxidază (p-ANCA-MPO)E. Anticorpi ANCA către proteinaza 3 (c- ANCA- mp3)
D.
233. Vasculita prin depozite de IgA (Henoch - Schoenlein) face parte din:A. Vasculitele vaselor de calibru mare B. Vasculitele de calibru mediuC. Vasculitele de calibru micD. Vasculitele cu afectarea vaselor de calibru variatE. Vasculitele ANCA - pozitive
C.
234. Care din următoarele modificări imunologice este caracteristică pentru vasculita IgA (Henoch – Schoenlein)?
A. Prezența antigenului HBsAg B. Creșterea nivelului CICC. Anticorpii anti-phosfolipidici pozitiviD. Prezența anticorpilor ANCAE. Creșterea nivelului Ig G.
B
235. Care modificare a parametrilor hemoleucogramei este deosebit de caracteristică pentru granulomatoza eozinofilică cu poliangeită (Churg – Strauss)?
A. LeucocitozaB. TrombocitopeniaC. LimfopeniaD. EozinofiliaE. Monocitoza
D
46
236. Care din următorii factori sunt susceptibili în dezvoltarea vasculitelor sistemice?
A. Influența administrării unor medicamenteB. Prezența în antecedență a infecției virale hepatice cronice (HBV, HCV)C. Tulburări ale metabolismului lipidicD. Consumul cronic de alcoolE. Dezechilibrul nivelului vitaminei D. A,B.
237. Din care categorii de vasculite face parte granulomatoza cu poliangeită (Wegener)?
A. Vasculitele ce afectează vasele de calibru mareB. Vasculitele ANCA pozitiveC. Vasculitele ce afectează vasele de calibru micD. Vasculitele prin complexe imuneE. Vasculite secundare B,C.
238. Care din următoarele vasculite sunt idiopatice, primare?A. Granulomatoza eozinofilică cu poliangeită (Wegener)B. Vasculita medicamentoasă ANCA -asociatăC. Poliangeita microscopicăD. Lupus vasculitaE. Poliarterita nodoasă
A,C,E.
239. Peretele vascular la pacienții cu vasculitele sistemice este afectat prin următoarele căi:
A. Prin intermediul anticorpilor specifici cum ar fi ANCA, anticorpii către celula endotelialăB. În consecința expunerii excesive la razele ultravioleteC. Prin afectarea directă a peretelui vascular de către anumiți agenți infecțioși D. Prin intermediul unui proes vazospastic primarE. Prin intermediul citokinelor proinflamatorii și a celulelor de adghezie
A,C,E.
240. Care din următoarele manifestări clinice sunt caracteristice pentru vasculitele vaselor de calibru mare?
A. Mononeurita multiplexB. Sufluri patologice la nivelul vaselorC. Deficitul sau absența pulsuluiD. Purpura palpabilăE. Pierderea văzului (cecitate)
47
B, C, E.
241. Care din următoarele investigații instrumentale sunt utile în diagnosticul vasculitelor sistemice?A. Osteodensitometria DEXAB. Ultrasonografia doppler a vaselor magistraleC. RMN – angiografiaD. Bronhoscopia cu lavajul bronhoalveolarE. Scintigrafia scheletului B,C,D
242. Poliarterita nodoasă face parte din:A. Vasculitele cu caracter secundarB. Vasculitele vaselor de calibru micC. Vasculitele ANCA – pozitiveD. Vasculitele vaselor de calibru mediuE. Vasculitele asociate frecvent cu HBV- infecția
D,E
243. Care din următoarele manifestări clinice NU se întîlnesc la bolnavii cu poliarterită nodoasă?
A. Durerile abdominale uneori pronunțate, ce pot simula abdomenul acut B. Purpura hemoragică palpabilă la nivelul membrelor inferioareC. OrhitaD. Cecitatea (orbire)E. Artrita
B, D
244. Granulomatoza cu poliangeită (Wegener) face parte din:A. Vasculitele vaselor de calibru mediuB. Vasculitele ANCA – asociateC. Vasculitele CIC – asociateD. Vasculitele vaselor de calibru micE. Vasculitele vaselor de divers calibru
B,D.
245. Care din următoarele tactici terapeutice sunt considerate eficiente în tratamentul granulomatozei cu poliangeită (Wegener)?
A. Corticoterapia în doze de 0,5mg/kg/zi per os în monoterapie pînă la obținerea remisiei cu reducerea ulterioară a dozeiB. Prednisolon 1mg/kg/zi + Cyclophosphamid 2-3 mg/kg/zi pînă la obținerea efectului cu reducerea ulterioară a dozeiC. Antiinflamatoarele nesteroidiene în asociere cu Metotrexat 10 mg/săptămînă
48
D. Antiinflamtoare nesteroidiene + corticosteroizi 0,5 mg/kg/zi per os 3-5 zile cu reducerea treptată a dozelorE. Rituximab săptămînal 4 săptămîni în asociere cu doze mari de CST
B, E.
246. Puls terapia în tratmentul vasculitelor sistemice se efectuează cu:A. Prednisolon 0,5 – 1 mg/kg/zi per os + Tab. Plaquenil 200mg zi B. Sol. Methilprednisolon 1000 mg/zi i/v 3 zile + Sol. Cyclophosphamid 1000 mg.C. Sol. Methilprednisolon 500 mg/zi 5 zile + Sol. Cyclophosphamid 1000mg/zi.D. Tab. Azatioprin 1,5 – 2 mg/zi + Tab. Prednisolon 1mg/kg/ziE. Mofetil micofenolat 2 gr/zi + tratament extracorporal (plasmafereză)
B, C.
247. Factorii etiologici suspectați în etiologia vasculitei prin IgA (Henoch – Schoenlein) sunt:
A. Factorul bacterian (Streptococi, stafilococi, Micoplasme, Legionella al.)B. Factorul viral (Virusul Epstein-Barr, Parvovirusul B19 et al.)C. Tulburări endocrine (disfuncție tiroidiană, dezechilibru estrogenic, androgenic)D. Corelația cu antigenul HLA – B27E. Administrarea unor medicamente, vaccinări
A, B, E.
248. Ce nu este adevărat pentru manifestările cutanate din vasculita prin depozite de IgA (Henoch – Schoenlein) ?
A. Erupțiile debutează preferențial la nivelul membrelor inferioare B. Erupțiile au de regulă caracter necrotizantC. Manifestările cutanate sunt frecvente la nivelul feței, gîtuluiD. Frecvent purpura este asociată cu artrite la nivelul membrelor inferioareE. De regulă erupțiile cutanate sunt însoțite de prurit
B, C, E
249. Care din următoarele afirmații despre granulomatoza eozinofilică cu poliangeită ( Churg – Strauss) sunt adevărate?
A. Face parte din vasculitele ANCA – pozitiveB. Este o vasculită indusă de prezența complexelor imune circulanteC. Face parte din vasculitele granulematoase D. Nu este asociată cu afectări ale tractului respiratorE. Pacienții frecvent suferă de astm bronșic
A,C,E
250. În care din următoarele vasculite sistemice este mai sever afectat sistemul respirator?
A. În vasculita prin depozite IgA (Henoch – Schoenlein)49
B. În granulematoza eozinofilică cu poliangeită (Churg – Strauss)C. În poliarterita nodoasă HBV- asociatăD. În granulomatoza cu poliangeită (Wegener)E. . În poliarterita nodoasă neasociartă cu infecția HBV.B,D
NEFROLOGIE
Boala cronică renalăCS
1. Cel mai nefavorabil factor de progresie a bolii cronice renale este:a. Pruritulb. Hematuria c. Proteinuriad. Bacteuria e. Uricosuria
Răspuns C
2. Două cele mai frecvente cauze care duc la instalarea bolii cronice renale terminale sunt:a. Alergiile și diabetulb. Infecțiile și diabetulc. Diabetul și hipertensiunea arterialăd. Infecțiile și hipertensiunea arterialăe. Diabetul și obezitatea
Răspuns C
3. Cauza exclusiv genetică care duce la instalarea bolii cronice renale terminale este:a. Diabetul zaharatb. Sindromul Alportc. Boala polichistică renală autozomal dominantăd. Boala polichistică renală autozomal recesivăe. Hipertensiunea arterială
Răspuns C
4. Cauza principală de deces la pacienții cu boala cronică renală terminală sunt:a. Complicațiile cardiovasculareb. Anemia c. Insuficiența hepaticăd. Uremiae. Sepsis
Răspuns A
50
5. Ce stadiu de boala cronică renală conform clasificării KDOQI va avea un bărbat cu rata filtrării glomerulare de 23 ml/min/1.73m2:
a. 1b. 2c. 3d. 4e. 5
Răspuns D
6. Pacientul cu boala cronică renală stadiul 4 sau 5 poate necesita administrarea de eritropoietină pentru managementul:
a. Anemieib. Neutropenieic. Pancitopenieid. Trombocitopenieie. Hipoproteinemiei
Răspuns A
7. Care categorie de medicamente reduc frecvența complicațiilor cardiace, rezistența vasculară periferică și secreția de renină:
a. Diureticeb. β-blocantec. α1-blocanted. Blocanții canalelor de calciu e. Inhibitorii enzimei de conversie angiontenzinici
Răspuns E
8. Proteinuria este un factor de risc pentru progresia boala cronică renală:a. Care poate fi modificatb. Care nu poate fi modificatc. Proteinuria nu este factor de risc pentru boala cronică renalăd. Proteinuria apare doar în boala cronică renală stadiul 5e. Proteinuria are un factor pronostic favorabil
Răspuns A
9. Pentru a calcula rata filtrării glomerulare prin diferite formule în practica clinică cotidiană este nevoie de a cunoaște următorul indice biochimic:
10. Hiperkaliemia, acidoza, hiperlipidemia, hiperuricemia și malnutriția în boala cronică renală sunt consecința:
a. Hematurieib. Oligurieic. Uremieid. Hipertensiunii arterialee. Insuficienței hepatice
Răspuns C
11. Prin ce mecanism se consideră că inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei reduc proteinuria:
a. Dilatarea arteriolei eferente cu scăderea presiunii intraglomerulareb. Scăderea hipertensiunii arteriale sistolicec. Scăderea hipertensiunii arteriale diastoliced. Micșorarea reabsorției Na în tubii colectorie. Inhibarea directă a reninei
Răspuns A
12. Care dieta se va recomanda pacientului cu hipertensiune arterială și rata filtrării glomerulare <15 ml/min/1.73m2?
a. Dieta fără particularitățib. Dietă hipocaloricăc. Dietă hiposodatăd. Dietă săracă în grăsimi și hipocaloricăe. Dietă hiposodată, hipokalemică și hipoproteică
Răspuns E
13. Pacienții cu care maladii vor reprezenta majoritatea în departamentul de dializă pe plan mondial?
a. Bolile polichistice renaleb. Glomerulonefrita cronicăc. Hipertensiunea d. Diabetul zaharate. Uropatia obstructivă
Răspuns D
14. Pe ce cale se recomandă de a administra preparatele de fier la pacienții cu boala cronică renală complicată cu anemie fierodeficitară ?
a. Per osb. Intravenosc. Intraarterial d. Subcutanate. Sublingual
52
Răspuns B
15. Cauza principală a anemiei la pacienții cu boala cronică renală este:a. Sinteza unei cantități mici de eritropoietinab. Sinteza de anticorpi contra eritropoietineic. Sinteza de anticorpi contra receptorilor eritropoietinei de pe celulele progenitoare a
eritrocitelord. Sinteza unei eritropoieină defectăe. Răspunsul inadecvat al celulelor progenitoare a eritrocitelor la eritropoietină
Răspuns A
16. Care clasificare se utilizează pentru stadializarea boala cronică renală:a. NYHAb. KDOQIc. RIFLEd. AKINe. Mogensen
Răspuns B
17. Care este cea mai eficientă metodă de substituție a funcției renalea. Hemodializa b. Dializa peritonealăc. Hemoabsorbțiad. Transplantul renale. Plasmafereza
Răspuns D
18. Termenul de uremie desemnează în general:a. Concentrația ureei în plasmăb. Concentrația ureei în sângec. Creșterea creatininei în sînged. Sindromul clinic care rezultă din pierderea marcată a funcției renalee. Creșterea acidului uric în sânge
Răspuns D
19. Cauza principală a anemiei la pacienții cu boala cronică renală este:a. Diminuarea sintezei de eritropoietinăb. Prezența inhibitorilor eritropoietineic. Hemolizad. Pierderile sangvine gastro-intestinalee. Deficitul de acid folic și de vitamina B12
Răspuns A
53
20. Scăderea ratei filtrării glomerulare se consideră fiziologică:a. La persoanele în etateb. În timpul sarciniic. După efort fizic intensd. După consumarea excesivă de lichidee. În perioada caniculară
Răspuns A
21. Selectați afirmația falsă referitor la hemodializa efectuată la pacienții cu boala cronică renală stadiul 5 KDOQI:
a. Se efectuează de obicei 3 pe săptămânăb. Se efectuează, de obicei, în condiții casnicec. Este necesar de a avea abord vasculard. Pacienții trebuie pregătiți înainte de a iniția hemodializa cronicăe. Transplantul renal este mai eficient decât hemodializa
Răspuns B
22. Cea mai nocivă toxină în boala cronică renală este: a. Guanidinab. Creatininac. Bilirubinad. Ureeae. Cystatina C
Răspuns D
CM
23. Pentru a stabili diagnosticul de boala cronică renală este nevoie de una din următoarele circumstanțe:
a. Scăderea ratei de filtrare glomerulară <60 ml/min/1.73m2
b. Prezența unei leziuni renale demonstrată prin modificări morfopatologice, imagistice sau de laborator (proteinurie)
c. Pacientul trebuie să aibă peste 70 de anid. Să se determine ureea serică crescutăe. Pacientul este supus unei metode cronice de suplinire a funcției renale
Răspuns ABE
24. Boala cronică renală terminală este stabilită atunci când:a. Rata filtrării glomerulare este < 15 ml/min/1.73m2b. Rata filtrării glomerulare este < 25 ml/min/1.73m2c. Rata filtrării glomerulare este < 35 ml/min/1.73m2d. Pacientul este supus dializei peritoneale cronicee. Pacientul este supus hemodializei cronice
Răspuns ADE54
25. Care sunt contraindicațiile pentru a efectua transplant renal:a. Hipertensiuneab. Infecția HIVc. Cancer cu metastazed. Vîrsta >50 anie. Maladii severe care nu se vor îmbunătăți după transplantul renal
Răspuns CE
26. Într-o sarcină fiziologică, care din următoarele schimbări renale se pot întâlni?a. Creșterea rata filtrării glomerulareb. Creșterea dimensiunilor renalec. Scăderea fluxului sanguin renald. Infecții ale tractului urinar mai raree. Proteinuria până la 500 mg/zi și glicozuria
Răspuns ABE
27. Factorii de risc modificabili pentru progresia bolii cronice de rinichi sunt:a. Sexul și greutatea mică la naștereb. Factorii geneticic. Proteinuriad. Hipertensiunea arterialăe. Glicemia și greutatea corporală
Răspuns CDE
28. Factori de risc nemodificabili în pentru progresia bolii cronice de rinichi sunt:a. Sexulb. Factorii geneticic. Proteinuriad. Gicemiae. Vârsta
Răspuns ABE
29. Pentru estimarea rata filtrării glomerulare în practica clinică se utilizează:a. Formula MDRD (Modification of Diet in Renal Disease)b. Formula Cockcroft-Gaultc. Formula CKD-EPI (Chronic Kidney Disease Epidemiology Collaboration)d. Proba Reberge. Măsurarea eliminării prin urină a inulinei
Răspuns ABCD
30. Managementul bolii cronice renale terminale se face prin:a. Dializă peritoneală b. Hemodializă
55
c. Transplant renald. Administrarea de hormoni glucorticoizie. Administrarea de insulină
Răspuns ABC
31. Care sunt caracteristicele bolii cronice renale:a. Creșterea creatinei sericeb. Scăderea ureei sericec. Diminuarea potasiului sericd. Anemiae. Creșterea potasiului seric
Răspuns ADE
32. Pentru managementul anemiei în boala cronică renală se efectuează:a. Administrarea Eritropoietineib. Administrarea fierului intravenosc. Administrarea inhibitorilor enzimelor de conversied. Administrarea potasiului per ose. Administrarea inhibitorilor direcți ai reninei
Răspuns AB
33. Care sunt semnele hiperkaliemiei pe ECGa. Complexul QRS lărgitb. Unda T înalte c. Creșterea intervalului PRd. Tahicardie supraventricularăe. Devierea axei cardiace spre stânga
i. Răspuns ABC
34. Pentru a încetini progresarea bolii cronice renale este important de a:a. Controla hipertensiunea arterialăb. Micșora proteinuriac. Reducere aportului alimentar de proteine d. Administra soluție fiziologică parenterale. Administra antiinflamatorii nesteroidiene
Răspuns ABC
35. Care din următoarele grupe de medicamente sunt considerate nefroprotectoare:a. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensineib. Blocanții receptorilor angiontensinei IIc. Blocanții canalelor de calciu dihidropiridinici (ca Amlodpina, Nifedipina)d. Alfa-blocanție. Blocanții canalele de calciu non-dihidropiridinici (ca verapamil, diltiazem)
Răspuns ABE
56
36. Care din următoarele medicamente sunt considerate de prima linie pentru controlul hipertensiunii arteriale la pacienții cu boala cronică renală asociată cu proteinurie:
a. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensineib. Blocanții receptorilor angiontensinei IIc. Blocanții canalelor de calciu dihidropiridinici (ca Amlodipina, Nifedipina)d. Diuretice ca monoterapiee. Agoniștii α2 adrenergici – clonidina
Răspuns AB
37. Din ce cauze inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei sunt considerați nefroprotectoria. Reduc presiunea intraglomerulară prin vasoconstricției arteriolei eferenteb. Reduc proteinuriac. Scad valorile tensiunii arterialed. Reduc formarea de citokine, ca TGF-β, care au rol în glomerulosclerozăe. Măresc presiunea intraglomerulară
Răspuns ABCD
38. De ce se recomandă de a restricționa aportul de NaCl în boala cronică renală?a. Pentru a optimiza efectul anti-proteinuric al inhibitorilor enzimei de conversie a
angiontensinei, sartanelor și al blocanților canalelor de calciu non-dihidropiridinicib. Pentru a controla tensiunea arterialăc. Pentru a reduce absorbția de glucoză în tubii proximalid. Pentru a optimiza procesul de eritropoiezăe. Pentru a reduce albuminuria
Răspuns: ABE
39. Pentru tratamentul anemiei în boala cronică renală se utilizează:a. Darbapoietina-αb. C.E.R.A. – Continuous Erythropoietin Receptor Activatorc. Eritropoietina recombinată umană (rHuEpo)d. Chelatorii de fosfore. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
Răspuns ABC
40. Care din următoarele măsuri se recomandă pentru încetinirea progresiei bolii cronice renale:a. Controlul tensiunii arterialeb. Restricția aportului de NaClc. Abandonarea fumatului d. Terapie antiproteinuricăe. Terapie cu corticosteroizi
Răspuns ABCD
41. Care sunt recomandările principale pentru încetinirea progresiei bolii cronice renale:a. Controlul tensiunii arteriale
57
b. Tratamentul cu inhibitorii enzimei de conversie a angiotensineic. Reducerea proteinurieid. Terapie cu alopurinole. Terapie cu antiinflamatoare nesteroidiene
Răspuns ABC
42. Care sunt consecințele metabolice ale uremiei:a. Insulinemie bazala crescută cu tendință la hipoglicemie; b. Scăderea toleranței la glucoză şi hiperglicemii spontane prin rezistență crescută a
țesuturilor la acțiunea insulinei; c. Necesitatea dozelor mai mari de insulinăd. Hiperlipoproteinemie e. Creșterea acidului uric în urină
Răspuns ABD
43. Care sunt manifestările respiratorii cele mai frecvente în boala cronică renală sunt:a. Dispnee acidotică Kussmaul b. Respirație Cheyne-Stokes;c. Pleurezie uremicăd. Pneumonita uremicăe. Bronhopneumopatia cronica obstructiva
Răspuns ABCD
44. Care sunt manifestările cardiovasculare cele mai frecvente în boala cronică renală:a. Cardiomiopatia uremică b. Tulburările de ritm şi de conducere c. Hipertensiunea arterialăd. Miocardita e. Sindromul Wolff–Parkinson–White
Răspuns ABC
45. Care sunt manifestările hematologice cele mai frecvente în boala cronică renală:a. Anemie normocromăb. Sindrom hemoragipar cauzat de disfuncția trombocitelor c. Trombocitopenia în boala cronică renală terminalăd. Leucopenia e. Eozinofilie
Răspuns ABC
46. Care sunt manifestările neurologice cele mai frecvente în boala cronică renală:a. Encefalopatia uremică b. Neuropatie periferică c. Sindromul Ekbom sau sindromul picioarelor neliniștited. Miastenia gravise. Sindromul Lesch–Nyhan
58
Răspuns ABC
47. Care sunt manifestările gastrointestinale cele mai frecvente în boala cronică renală:a. Halena uremică (amoniacală)b. Gastrita uremică cu anorexie, dureri epigastrice, vărsături cu miros amoniacalc. Ulcer peptic datorită creșterii gastrinemieid. Sindromul Mallory-Weisse. Acalazie
Răspuns ABC
48. Care sunt manifestările dermatologice cele mai frecvente în boala cronică renală:a. Prurit uremicb. Chiciură uremicăc. Calficilaxis sau arteriolopatia uremică calcifiantăd. Acnee vulgarăe. Dermatomicoze
Răspuns ABC
49. Care din următoarele puncte sunt caracteristice pentru un pacient cu boala cronică renală la examenul paraclinic:
a. Creatinina crescută b. Ureea crescutăc. Anemia normocromăd. Rata filtrării glomerulare scăzutăe. Hipokaliemie
Răspuns ABCD
50. Care tulburări electrolitice pot fi depistate la un pacient cu boala cronică renală?a. Hipo- sau hipernatremieb. Hiperkaliemiec. Hipokaliemied. Hipocalcemiee. Hiperfosfatemie
Răspuns ABDE
51. Ce efecte adverse pot avea inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei?a. Tuseb. Hipotensiunec. Hiperkaliemia d. Anemia fierodeficitarăe. Pancitopenie
Răspuns ABC
52. Din ce motiv la pacienții cu boala cronică renală se depistează un nivel scăzut de fier?a. Hemoragii oculte gastrointestinaleb. Hemoragii iatrogene cauzate de dializă
59
c. Hemoptizied. Hematurii e. Hematemeza
Răspuns AB
53. Care sunt cauzele mai frecvente ale anemiei la pacienții cu boala cronică renală?a. Deficitul de fierb. Deficitul de vitamina B12
c. Deficitul de acid folicd. Pierderi cronice a sângeluie. Hematuria
Răspuns ABCD
Teste insuficiența renală acută CS
1. Nefropatia interstițială acută care generează insuficiența renală acută, este indusă cel mai frecvent de:
a) Analgezice și antiinflamatoare nesteroidiene b) Intoxicația cu insecticide organoclorurate c) Ceaiuri cu plante chineze d) Litiaza renală bilaterală e) Antigene tumorale
Răspuns corect: A
2. Insuficiența renală acută de cauza glomerulară se manifestă clinic prin: a) Oliguria cu purpură și febra asociată sindromului de insuficiența renală acută b) Anurie, hiperhidratare, febră, sindrom edematos c) Insuficiența renală acută asociată cu sindrom glomerular d) Tromboză bilaterală de venă renală e) Proteinurie, hematurie, anemie și insuficiență renală
Răspuns corect: C
3. Insuficiența renală acută organică este produsă de: a) Afectarea unuia din segmentele nefronului sau a vaselor b) Anomalii reversibile ale perfuziei renale c) Polichistoza renală autozomal dominantă a adultului d) Consumul de analgezice e) Tratamentul cu hipotensoare (inhibitorii enzimei de conversei a angiotensinei,
sartane, blocanți de Ca)
Răspuns corect: A
60
4. Manifestările clinice ale insuficienței renale acute din nefropatia interstițială acută clinic sunt:
a) Edem, proteinurie, hipertensiunea arterială și insuficiența renală acută b) Durere lombară unilaterală, febra, polakiurie, leucociturie, hematurie, purpură c) Tuse, febra, sindrom hemoragipar d) Febra, rash cutanat, artralgii, eozinofilie, creșterea creatininei serice și diureza
5. Care semne clinice lipsesc de cele mai deseori din evoluție insuficienței renale acute prin necroza tubulară acută:
a) Oligoanurie, febra, creșterea creatininei serice b) Hipertensiune, albuminurie sau hematurie c) Durere musculară, creșterea creatinin-fosfokinazeid) Cele legate de o patologie cauzală e) Deshidratare, vărsaturi, febra
Răspuns corect: B
6. În care dintre următoarele boli, insuficiența renală acută poate să se prezinte cu depozite intratubulare obstructive?
a) Diabetul zaharat tip 1b) Sindromul Alportc) Melanomuld) Hipovolemiee) Lipodistrofia
răspuns corect: C
7. Sindromul hepatorenal este o:a) Formă de insuficiență renală cronică consecutivă cirozei hepaticeb) Formă de insuficiență renală cronică prin necroză tubulară acutăc) Formă de insuficiență renală acută prerenalăd) Intoxicație cu o substanță nefro- si hepatotoxicăe) Glomerulonefrita la pacienții cu hepatită acută
răspuns corect: C
8. Din punct de vedere anatomopatologic, leziunea principală din insuficiența renală acută ischemică/toxică este:
a) Proliferarea extracapilară glomerularăb) Proliferarea tubularăc) Vasculitad) Necroza tubulară acutăe) Infiltratul leucocitar în ansele glomerulare
răspuns corect: D
9. Hiperkaliemia din insuficiența renală acută se tratează cu:a) Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensineib) Carbonat de calciuc) Hemodializă
61
d) Stoparea administrării de antiacidee) Nutriție parenterală
Răspuns corect : C
10. Care din următoarea manifestare sugerează insuficiența renală acută:a) Osteodistrofia renalăb) Neuropatiac) Creșterea rapidă a ureei și creatininei sericed) Rinichii mici sau cicatrici renale evidențiabile radiologice) Proteinuria nefrotică
Răspuns corect : C
11. Alegeți afirmațiile corecte referitor la funcția renală în insuficiența renală acută :a) Se alterează rapidb) Se alterează lentc) Nu are loc alterarea funcției renaled) Nu este însoțită de alterarea structurilor morfologice ale rinichilore) Crește marcat
Răspuns corect : A
12. Care este cea mai frecvent întâlnită forma a insuficiența renală acută după clasificarea etiopatogenetică :
a) Intrinsecăb) Prerenalăc) Obstructivăd) Toxicăe) Infecțioasă
Răspuns corect : B
13. Stadiul de debut a insuficienței renale acută durează:a) De la câteva ore pînă la 2-3 zileb) 3-4 săptămânic) 10-15 ziled) 2-3 lunie) 20-30 de minute
Răspuns corect : A
14. În care stadiu al tabloului clinic al insuficienței renale acute apare sindromul de azotemie?a) Stadiul oligoanuricb) Stadiul de poliuriec) Stadiul de debutd) Stadiul de recuperaree) Stadiul de acutizare
Răspuns corect: A
15. Care indice de laborator este caracteristic pentru începutul stadiului de recuperare al insuficienței renale acute:
a) Normalizarea azotemieib) Normalizarea hemoglobineic) Normalizarea diurezei
16. Indicați frecvența monitorizării diurezei la pacienți cu insuficiență renală acută în stadiul incipient:
a) Fiecare 2-3 oreb) Fiecare orăc) Odată în 24 de ored) Fiecare 4 oree) Fiecare 12 ore
Răspuns corect: B
17. Care nivel de potasemia prezintă risc vital pentru pacientul cu insuficiență renală acută:a) <3,5 mEq/l fără modificări ECGb) >7 mEq/l asociat cu modificări ECGc) 6,5-7 mEq/l fără modificări ECGd) 4 mEq/l fără modificări ECGe) 5 mEq/l fără modificări ECG
Răspuns corect: B
18. Indicați măsura cea mai rapidă de a micșora K seric la pacientul cu insuficiență renală acută:a) Insulină + glucoză, gluconatul de calciub) Bicarbonat de sodiuc) Hemodializăd) Diuretice de ansăe) Manitol
Răspuns corect: A
19. Tratamentul cel mai eficace al edemului pulmonar acut din cadrul insuficiențe renale acute este:
a) Ultrafiltrarea prin hemodializă de urgențăb) Oxigenoterapiac) Nitroglicerinad) Diuretice de ansăe) Antibioticoterapia
Răspuns corect: A
20. Administrarea substanței de contrast iodate poate provoca insuficiența renală acută prin:a) Necroză tubulară acutăb) Creșterea ratei filtrării glomerularec) Scăderea ratei filtrării glomerulare sub 15 ml/mind) Mecanisme autoimunee) Hipovolemie
Răspuns corect: A
CM63
21. Etiopatogenetic, insuficiența renală acută se împarte în :a) Prerenalăb) Intrinsecăc) Postrenală (obstructivă)d) Normovolemicăe) Postinfecțioasă
Răspuns : ABC
22. Necroza tubulară acută, drept cauză a insuficienței renale acute, patogenetic se împarte în :a) Ischemicăb) Toxicăc) Alergicăd) Infecțioasăe) Infiltrativă
Răspuns corect : AB
23. Nefrita interstițială acută drept cauză a insuficienței renale acute, etiopatogenetic se împarte în :
a) Alergicăb) Infecțioasăc) Infiltrativăd) Ischemicăe) Toxică
Răspuns corect : ABCE
24. Printre semnele de deshidratare se numără:a) Turgorul cutanat redusb) Hipotensiunea arterialăc) Bradicardiad) Scăderea debitului urinare) Creșterea presiunii venoase centrale
Răspuns corect : ABD
25. Care dintre următoarele manifestări se pot întâlni în insuficiența renală acută obstructivă?a) Durerea lombară sau suprapubianăb) Oliguriac) Proteinuria masivăd) Hipertensiunea arterială severăe) Hipofosfatemia marcată
Răspuns corect : AB
26. Insuficiența renală acută intrinsecă poate să apară în:a) Glomerulonefritele acuteb) Sindromul Fanconic) Nefropatia toxică sau ischemică acută (necroza tubulară acută)d) Nefritele interstițiale acutee) Glomeruloscleroza segmentală focală
64
Răspuns corect : ACD
27. Azotemia postrenală poate fi determinată de:a) Obstrucția acută a arteriolelor aferenteb) Obstrucția unui ureter, dacă rinichiul contralateral este funcționalc) Obstrucția ambelor uretered) Obstrucția unui ureter, dacă rinichiul contralateral este nefuncționale) Obstrucția colului vezical
Răspuns corect : CDE
28. Obstrucția subvezicală a tractului urinar poate fi produsă de:a) Adenomul de prostatăb) Carcinomul de prostatăc) Vezica neurogenăd) Ligatura accidentală a unui uretere) Hipovolemie
Răspuns corect : AB
29. Insuficiența renală acută mioglobinurică se poate întâlni după:a) Traumatisme extinseb) Ischemie musculară (de ex. după obstrucții arteriale la nivelul membrelor)c) Hipertensiunea arterialăd) Mielomul multiplue) Hiperuricozurie
Răspuns corect : AB
30. Alterarea funcției renale în insuficiența renală acută duce la :a) Retenție azotatăb) Dereglări hidroelectroliticec) Dereglări acido-baziced) Hipovolemiee) Hidronefroza
Răspuns corect : ABC
31. Stadiile evolutive ale insuficienței renale acute sunt:a) De debutb) De oliguriec) De restabilire a diurezeid) De recuperare(vindecare)e) Cronicizare
Răspuns corect : ABCD
32. Indicați fazele stadiului trei al insuficienței renale acute:a) Faza diurezei precoceb) Faza poliuricăc) Faza de debutd) Faza oliguricăe) Faza anurică
Răspuns corect: AB
65
33. Obiectivele tratamentului insuficienței renale acute sunt:a) Prevenirea și înlăturarea cauzelor care inițiază insuficiența renală acutăb) Restabilirea și îmbunătățirea funcției renalec) Reechilibrarea acido-bazică și hidro-electroliticăd) Prevenirea și combaterea complicațiilore) Nefrectomie bilaterală
Răspuns corect: ABCD
34. Enumerați principiile de terapie în corijarea dereglărilor hemodinamice la pacienți cu insuficiență renală acută:
a) Hemodiluție artificialăb) Ameliorarea reologică sangvinăc) Diureză forțatăd) Antibioticoterapiee) Tratament de substituție funcției renale
Răspuns corect: ABC
35. Tratamentul nespecific al edemului pulmonar acut în insuficiența renală acută include:a) Bronhodilatatoareb) Menținerea pacientului în poziția șezândăc) Oxigenoterapiad) Diuretice de ansăe) Nitroglicerina
40. Indicați manifestările specifice pentru tabloul clinic a insuficienței renale acute:a) Oligoanurieb) Debut acutc) Hiperkaliemied) Hipovolemiee) Paratiroidism secundar
Răspuns corect: ABCD
41. În care din următoarele situații inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei ar trebui folosiți cu precauție specială?
a) Stenoza ureterală unilateralăb) Stenoza unilaterală a arterei renale c) Stenoza unilaterală a arterei renale a unicului rinichi funcționald) Stenoza bilaterală arterei renale e) Stenoza pielocaliceală unilaterală
răspuns corect: CD
42. Care din următoarele medicamente pot induce vasoconstricția intrarenală, mai ales in condiții de hipovolemie?
a) Agenții de radiocontrastb) Ciclosporinac) Cefalosporine de generația a IV-ad) Amfotericinae) Spironolactona
răspuns corect: ABD
43. Insuficiența renală acută ischemică apare, cel mai frecvent, după:a) Intervenție chirurgicală cardio-vascularăb) Traumatisme severec) Hemoragiid) Septicemiie) Administrarea aminoglicozidelor
răspuns corect: ABCD
44. Nefropatia interstițială acută din cadrul insuficienței renale acute este o complicație tipică în tratamentul bolilor:
67
a) Limfoproliferativeb) Mieloproliferativec) Tromboembolice pulmonared) Ischemice renalee) Polichistice
răspuns corect: AB
45. Care dintre următoarele medicamente trebuie evitate sau folosite cu precauție la pacienții hipovolemici?
a) Diureticeleb) Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei IIc) Antiinflamatoarele nesteroidiened) Vitaminele din grupul Be) Antibioticele
răspuns corect: ABC
46. Care dintre următoarele măsuri terapeutice sunt indicate la pacienții cu insuficiență renală acută în stadiul de oligoanurie:
a) Restricția aportului de sare și de apăb) Restricția de glucidec) Restricția de proteined) Dializa cu ultrafiltraree) Doze mari de spironolactona
răspuns corect: AD
47. Alegeți indicațiile inițierii dializei în insuficiența renală acută:a) Angina pectorală la oliguricib) Hiperhidratarea la oliguricic) Deshidratarea extremăd) Hiperkaliemia severă la oliguricie) Poliuria care nu poate fi controlată medicamentos
răspuns corect: BD
48. Care dintre următoarele categorii de factori etiologici pot duce la insuficiența renală acută prerenală:
a) Hipovolemiab) Sechestrarea lichidelor în spațiul extravascularc) Scleroza tubilord) Scleroza glomerulilore) Proliferarea celulelor endoteliale renale
răspuns corect: AB
68
NEFROPATIILE TUBULOINTERSTIȚIALE ȘI INFECȚIILE TRACTULUI URINAR
CS1. În nefropatiile tubulo-interstițiale sunt afectate preponderent:
a. Țesutul interstițialb. Tubii renali c. Glomerulii renalid. Țesutul interstițial și capilarele peritubularee. Țesutul interstițial și tubii subiacenți
e
2. Care dintre căile de propagare enumerate este modalitatea cea mai frecventă de infectare a parenchimului renal?
a. Calea hematogenăb. Calea ascendentăc. Calea limfaticăd. Prin continuitatee. Calea descendentă
b
3. Care dintre următoarele situații reprezintă factori predispozanți extraurinari ai pielonefritei cronice:
a. Refluxul vezico-ureteralb. Litiaza renală și urinarăc. Anomalii intrarenale congenitaled. Diabetul zaharate. Golirea incompletă a vezicii urinare
D
4. Cel mai frecvent factor ce predispune la dezvoltarea pielonefritei la gravide este:a. Compresia ureterală de către uterul măritb. Scăderea reactivității organismuluic. Dilatarea ureterală din contul schimbărilor hormonaled. Anemia gestaţionalăe. Anomalii de dezvoltare a rinichilor
C
5. Pielonefrita cronică mai frecvent este cauzată de:a. Escherichia colib. Streptococul beta-hemoliticc. Mycoplasmad. Proteus mirabilise. Bacilul piocianic (Pseudomonas aeruginosa)
A
69
6. Agentul cel mai frecvent implicat în etiologia pielonefritei acute și pielonefritei cronice în acutizare este:
a. Proteusb. Enterobacterc. Serratiad. Staphylococcus aureuse. Escherichia coli e
7. Care este tabloul clinic caracteristic pielonefritei acute:a. Debut insidiosb. Febră, frisoane, lombalgiic. Edeme palpebraled. Nicturie e. Manevra Giordano negativă
B8. Care test ne permite aprecierea funcției de filtrare a rinichilor:
a. Testul Neciporencob. Testul Zimnițkic. Testul Rebergd. Proba cu trei paharee. Pierderea nictimerală de proteine
10. Selectați afirmația corectă referitor la urografia intravenoasă:a. Oferă date generale despre structura rinichilor, bazinetului, ureterelor, vezicii urinareb. Nu oferă date despre funcția renalăc. Este obligatorie pentru stabilirea diagnosticului de pielonefrită cronicăd. Nu este contraindicată în boala cronică renală stadiul 4-5 KDOQIe. Nu este contraindicată în caz de alergie la iod
A
11. Aprecierea sensibilității florei la preparatele antibacteriene:a. Are o semnificație clinică majorăb. Nu are o semnificație clinică importantăc. Are o semnificație clinică importantă numai în pielonefrităd. Are o semnificație clinică importantă numai în nefrită interstițialăe. Are o semnificație clinică importantă numai în glomerulonefrită
A
12. În cazul pielonefritei cronice, la examen histopatologic, permanent se depistează:
70
a. Atrofia epiteliului canalicularb. Infiltrat limfohistiocitar al interstițiuluic. Afectarea vaselor renaled. Glomerulonefrită invazivăe. Scleroză periglomerulară
B
13. La o gravidă este prezentă bacteriurie ≥105 U/ml. În acest caz se indică:a. Tratament antibacterian, indiferent de tabloul clinicb. Tratament antibacterian numai în cazul prezenţei disurieic. Tratament antibacterian numai în cazul prezenţei leucociturieid. Tratament balneo-sanatoriale. În absența tabloului clinic nu este indicat careva tratament
A
14. Selectați afirmația corectă referitor la creșterea stabilă a tensiunii arteriale la un bolnav cu pielonefrită cronică:
a. Poate avea locb. Nu se întâlneștec. Se întâlnește numai în cazul dereglării funcției renaled. Are loc numai în cazul duratei bolii mai mari de 3 anie. Are loc numai în cazul duratei bolii mai mari de 5 ani
A
15. Afirmația ”existența mai multor abcese renale cu tendință de confluare şi de formare a cavității comune” descrie :
16. Pacientă, 40 ani, diagnosticată cu pielonefrită cronică de mai mulți ani. La următoarea acutizare au apărut lombalgii, subfebrilitate, disurie; proteinurie 0,066 g/l, leucociturie 40-50 c/v, bacteriurie. Urocultura a determinat E. coli în titru 107 b/ml. Funcția renală păstrată. Care medicament este cel mai util în acest caz :
a. Ampicilinab. Eritromicinac. Cefalosporined. Co-trimoxazolule. Ciprofloxacina
E
17. Măsura de tratament obligatorie în nefrita interstițială acută postmedicamentoasă:a. Anularea medicamentului care a provocat reacția alergicăb. Administrare de antiinflamatoare nesteroidienec. Transfuzie de sânged. Citostaticee. Tratament antibacterian
71
A
18. Durata tratamentului cu antibiotice în pielonefrita acută necomplicată la femeile fără date clinice de calculi renali sau boli urologice asociate este de :
CM19. Selectați care dintre următoarele afecțiuni renale sunt incluse în grupul nefropatiilor
tubulointerstițiale:a. Nefropatia tubulointerstițială prin agresiune medicamentoasă cronicăb. Nefropatia tubulointerstițială prin hipersensibilitate la medicamentec. Pielonefrita cronicăd. Nefrite tubulointerstițiale asociate cu boli imunologicee. Sindromul Goodpasture
A,b,c,d20. Care sunt indicațiile pentru tratament chirurgical în pielonefrita cronică în acutizare:
a. Pionefrozăb. Paranefrităc. Abces renald. Carbuncul renale. Chist renal neinfectat
A,b,c,d21. Şocul bacterian din pielonefrita acută se caracterizează prin:
22. Care dintre următoarele afecțiuni fac parte din grupul nefropatiilor tubulointerstițiale:a. Nefropatia tubulointerstițială acută medicamentoasăb. Nefropatia de refluxc. Necroza tubulară acută toxicăd. Nefropatia cu leziuni minimee. Nefropatia obstructivă
ABCE23. Care dintre următoarele afecțiuni fac parte din grupul nefropatiilor tubulointerstițiale:
25. Caracteristicile afectării interstițiale, care permit, de altfel, și diagnosticul diferențial cu glomerulonefritele sunt:
a. Absența proteinuriei semnificativeb. Absența hipoproteinemieic. Hipertensiunea arterială severăd. Absența edemelore. Prezența piuriei sterile și a cilindrilor leucocitari
ABDE
26. Elemente sugestive pentru prezența nefropatii interstițiale sunt:a. Absența retenției hidrosalineb. Prezența hipertensiunii arterialec. Absența proteinuriei d. Proteinurie marcată (peste 3 g/zi)e. Hematurie marcată
AC27. Elemente sugestive în favoarea diagnosticului de nefropatii interstițiale cronică sunt:
a. Debut insidiosb. Evoluție fulminantăc. Valori modeste ale proteinuriei (sub 1-2 g/zi)d. Absența hipertensiunii arteriale severee. Edeme marcate
ACD28. Formele etiologice ale nefropatii interstițiale sunt:
a. Infecțioaseb. Alergicec. Medicamentoased. Asociate cu boli imunologicee. Vasculare
ACD
29. Din grupul infecțiilor urinare joase fac parte:a. Pielonefrita acutăb. Pielonefrita cronică c. Prostatitad. Cistita e. Uretrita
c,d,e30. Din grupul infecțiilor urinare înalte fac parte:
a. Uretritab. Pielonefrita acută
73
c. Pielonefrita cronicăd. Carbuncul renale. Pionefroza
AE32. Factorii favorizanți locali (reno-urinari) ai infecției de tract urinar sunt:
a. Litiaza renalăb. Diabetul zaharatc. Refluxul vezico-ureterald. Sexul feminine. Sarcina
AC33. Care dintre persoanele de mai jos prezintă riscuri crescute de infecții de tract urinar:
a. Gravideleb. Transplantații renalc. Pacienții cu litiază renalăd. Bărbații sub 20 de anie. Pacienții cu diabet zaharat
ABCE
34. Dintre circumstanțele care favorizează infecțiile tractului urinar fac parte: a. Sarcinab. Sexul masculinc. Refluxul vezico-ureterald. Disfuncția neurogenă a vezicii urinaree. Cateterele uretrale permanente
ACDE
35. „Vârstele de risc” pentru pielonefrita cronică sunt: a. Copii în primii 2-3 ani de viață (malformații congenitale)b. Persoanele de sex feminin în perioada vieții sexuale active c. Bărbați în perioada vieții sexuale actived. Femei după menopauză,e. Bărbați cu adenom de prostată
ABDE
36. Predispoziția pentru infecțiile tractului urinar superior în timpul sarcinii rezultă din:a. Reducerea tonusului ureteralb. Creșterea tonusului ureteralc. Scăderea peristaltismului ureterald. Bacteriuria asimptomaticăe. Toxemia gravidică
74
ACD37. Modificările tractului urinar în timpul sarcinii sunt:
a. Estrogenii favorizează refluxul vezico-ureteral b. Progesteronul inhibă peristaltismul căilor urinare c. Prin dextrapoziție uterină apare compresia ureterului drept d. Întinderea ureterelor favorizează refluxul vezicoureteral bilaterale. Progesteronul favorizează stagnarea urinei
b. bacteriană Gram-negativă (Staphylococcus spp., Streptococcus spp., Enterococcus spp.).
c. fungicăd. viralăe. chlamidiană şi mycoplasmică
ACDE
39. Bacterii gram-negative care pot cauza pielonefrită acută sau acutizări ale pielonefritei cronice:
a. E. colib. Stafilococcus aureusc. Enterococcus saprophyticusd. Pseudomonas aeruginosae. Enterobacter
ADE
40. Germenii incriminați cel mai des în infecțiile urinare sunt:a. Pseudomonas aeruginosab. E. colic. Chlamydia trachomatisd. Proteuse. Streptococcus saprophyticus
B,d,e
41. Care sunt componentele de virulență și uropatogenitate ale E.coli:a. Antigenul Ob. Antigenul Kc. Antigenul Hd. Hemolizinelee. Ureaza
ABD
42. Care sunt componentele de virulență și uropatogenitate ale tulpinilor de E. coli:a. Hemolizineleb. Aerobactinac. Ureazad. Proteazae. Adezinele
ABE
75
43. Care sunt factorii de virulență bacteriană care influențează infecția tractului urinar:a. Fimbriileb. Pilii Pc. Producerea de hemolizined. Producerea de kinazee. Rezistența la acțiunea bactericidă a serului uman
ABCE
44. Care sunt factorii care favorizează menținerea microorganismului patogen în căile urinare:a. Prezența de protoplaști și L-forme b. Fenomenul adeziunii bacterienec. Obstrucția căilor urinared. Sinteza anticorpilor urinarie. Poliuria
ABC
45. Care sunt factorii de apărare ai tractului urinar:a. Flora periureterală saprofităb. Fluxul urinarc. pH-ul bazic vaginald. Valvele vezico-ureteralee. Activitatea sexuală
ABD
46. Care sindroame clinice pot fi prezente în pielonefrită cronică:a. Urinarb. Algicc. Toxico-infecțiosd. Nefrotice. Nefritic
ABC
47. Care dintre semnele clinice enumerate mai jos se întâlnesc în pielonefrita cronică în acutizare:
a. Febra b. Tahicardiac. Disuria și polakiuriad. Adenopatia inghinalăe. Sensibilitate la palparea unghiului costovertebral
ABCE
48. Tabloul clinic în pielonefrita acută poate include:a. Febrăb. Macrohematuriec. Disuried. Dureri lombaree. Sindrom nefrotic
ACD
76
49. Enumerați acuzele posibile prezentate de bolnavii cu pielonefrită cronică în acutizare:a. Febrăb. Slăbiciune generalăc. Diminuarea ponderiid. Durere lombarăe. Disurie
ABDE
50. Triada clinică clasică pentru pielonefrita acută sau pielonefrita cronică în acutizare include:a. Febrăb. Polidipsiec. Lombalgii d. Piuriee. Urină hipercromă
ACD
51. Care dintre semnele clinice enumerate mai jos se întâlnesc pielonefrita cronică în acutizare:a. Febra b. Tahicardiac. Disuria si polakiuriad. Adenopatia inghinalăe. Sensibilitate la palparea unghiului costovertebral
ABCE
52. Ce modificări în examenul sumar de urină se întâlnesc în pielonefrită cronică:a. Cilindri hialinib. Bacteriuriec. Leucocituried. Eritrocite dismorfee. Proteinurie >3 g/l
BC53. Sindromul urinar în pielonefrită cronică în acutizare se poate manifesta prin:
a. Cristalurieb. Cilindrurie leucocitarăc. Leucociturie și bacteriuried. Proteinurie > 3g/le. Uneori microhematurie
BCE
54. Pentru confirmarea diagnosticului de pielonefrită cronică este necesar de efectuat:
a. Examenul sumar de urinăb. Examen ultrasonografic al rinichilorc. Urografia intravenoasăd. Cistografiae. Biopsia renală
ABC
77
78
Simptoame și sindroame renaleCS
1. Indicați care este răspunsul greșit referitor examenului sumar de urina:a. Reprezintă un examen microscopicb. Reprezintă un examen macroscopicc. Reprezintă un examen fizico-chimicd. Se recoltează prima urina de dimineațăe. Reprezintă o investigație costisitoare
E
2. Care din următoarele afirmații referitor la examenul bacteriologic al urinei este incorectă?a. Sub 10.000 germeni/l reprezintă o bacteriurie nesemnificativab. Între 10.000-100.000 germeni/l - suspiciune de infecțiec. Peste 100.000 germeni/l – infecție urinarăd. Sub 1.000 germeni/l, nu se consideră infecție urinarăe. Sub 10.000 de germeni/l reprezintă o bacteriurie semnificativa
E
3. Alegeți afirmația falsă referitor examenul sumar de urina:a. Reprezintă o investigație simplă, rapidă, ieftinăb. Este un test screening obligator la toți pacienții internați indiferent de maladiec. Cel mai corect e colectarea primei urine de dimineața, colectată într-un recipient
curatd. În urgențe se poate colecta și pe parcursul zileie. Se efectuează doar la pacienții cu patologie renală
E
4. Ecografia renală este mai puțin utilă: a. Pentru a determina dimensiunile rinichilorb. Pentru caracterizarea maselor intrarenale, cum ar fi tumori, abcese, chisturic. Pentru a preciza localizarea rinichilor d. Screening pentru boala polichisticăe. Pentru stadializarea bolii cronice renale
E
5. Polakiuria reprezintă:a. Creșterea anormală a numărului de micții timp de 24 oreb. Creșterea diurezei peste 2000 ml/24 orec. Emisia involuntară sau inconștientă de urinăd. Nevoia de a urina imediat ce a apărut senzația de a urinae. Dificultate a actului micțional
A
6. Care din afirmațiile de mai jos definește poliuria:a. Creșterea anormală a numărului de micții timp de 24 oreb. Creșterea diurezei peste 2000 ml/24 ore
79
c. Emisia involuntara sau inconștienta de urinad. Nevoia de a urina imediat ce a apărut senzația de a urinae. Dificultate a actului micțional
Răspuns B
7. Depistarea izolata a cilindrilor hialinici în urină demonstrează:a. Glomerulonefrita cronicăb. Pielonefrita cronicăc. Amiloidoza renalăd. Patologie renala fără specificarea boliie. Nu are valoare diagnostică
Răspuns E
8. Care din afirmațiile de mai jos definește incontinența urinară?a. Creșterea anormală a numărului de micții timp de 24 oreb. Creșterea diurezei peste 2000 ml/24 orec. Emisia involuntară sau inconștientă de urinăd. Nevoia de a urina imediat ce a apărut senzația de a urinae. Dificultate a actului micțional
Răspuns C
9. Care din afirmațiile de mai jos definește micțiunea imperioasa?a. Creșterea anormala a numărului de micții timp de 24 oreb. Creșterea diurezei peste 2000 ml/24 orec. Emisia involuntara sau inconștientă de urinad. Nevoia de a urina imediat ce a apărut senzația de urinaree. Dificultate a actului micțional
D
10. Indicați afirmația falsă referitor retenției urinare:a. Este definită ca diminuarea incompletă a conținutului vezical cu apariția reziduului
vezicalb. Poate fi completă sau incompletăc. Poate fi acută sau cronicăd. Cu și fără distensia vezicalăe. Poate fi inițială sau terminală
E
11. Indicați care este afirmația falsă referitor micțiunii rare?a. Numărul de micții redus la 1-2/24 oreb. Poate fi însoțita de oliguriec. Poate apărea în megavezica congenital sau dobânditad. Apare frecvent în insuficiența renală acutăe. Frecvent apare la un aport crescut de lichide
E
12. Incontinența urinară prezentă numai la copii poate fi:a. Adevăratab. Falsăc. Inconștientă
80
d. Involuntarăe. Fiziologică
Răspuns E
13. Cea mai valoroasa metodă de depistare și apreciere a bacteriuriei este:a. Examenul microscopic al urineib. Cultura urineic. Examenul macroscopic al urineid. Examenul urinei cu bandeletee. Calorimetria
B
14. Aprecierea sensibilității florei la preparatele antibacteriene:a. Are semnificație clinică importantăb. Nu are semnificație clinicăc. Are semnificație clinică doar în pielonefrităd. Are semnificație clinică doar în nefrita interstițialăe. Are semnificație clinică doar în glomerulonefrită
A
15. Definiți anuria:a. Scăderea diurezei < 100 ml în 24/h sau sub 4ml/hb. Creșterea diurezei peste 2000 ml/24 orec. Emisia involuntara sau inconștientă de urinad. Nevoia de a urina imediat ce a apărut senzația de a urinae. Dificultate a actului micțional
Răspuns A
16. Care din afirmațiile de mai jos definește nicturia:a. Volumul diurezei nocturne este egal sau îl depășește pe cel diurnb. Scăderea diurezei < 100 ml în 24/h sau sub 4ml/hc. Creșterea diurezei peste 2000 ml/24 ored. Emisia involuntara sau inconștientă de urinae. Nevoia de a urina imediat ce a apărut senzația de a urina
Răspuns A
17. Opsiuria reprezintă:a. Eliminarea întârziată de urină față de momentul ingestiei lichidelorb. Situația când volumul diurezei nocturne este egal sau îl depășește pe cel diurnc. Scăderea diurezei < 100 ml în 24/h sau sub 4ml/hd. Creșterea diurezei peste 2000 ml/24 oree. Emisia involuntara sau inconștientă de urina
A
18. Care din afirmațiile de mai jos definește hematuria:a. Excreția unui număr anormal de eritrocite în urină care provin deasupra sfincterului
striatb. Prezența de puroi în urinăc. Prezența de limfă în urinăd. Prezența de lipide în urină
81
e. Prezența proteinelor în urinăA
19. Definiți piuria:a. Reprezintă excreția unui număr anormal de eritrocite în urinăb. Prezența leucocitelor și bacteriilor în urinăc. Prezența de limfă în urinăd. Prezența de lipide în urinăe. Prezenta proteinelor în urină
B
20. Ce reprezintă chiluria?a. Reprezintă excreția unui număr anormal de eritrocite în urinăb. Prezența de puroi în urinăc. Prezența de limfă în urinăd. Prezența de lipide în urinăe. Prezenta proteinelor în urină
C
CM21. Care din manifestările de mai jos fac parte din sindromul nefritic acut tipic?
a. Hematuriab. Proteinuriac. Azotemiad. Retenție de sare şi apae. Piuria
ABD
22. La examenul macroscopic al urinei putem determina:a. Turbiditateab. Culoareac. Mirosuld. Densitateae. pH-ul urinar
ABC
23. La examenul fizico-chimic al urinei putem determina:a. Densitateab. Proteinuriac. pH-ul urinard. Culoareae. Mirosul
ABC
24. La examenul microscopic al urinei se determina:a. Celule epitelialeb. Leucocite
82
c. Hematiid. Cilindri (hialini, granuloși) e. Turbiditatea
ABCD
25. Indicați care sunt tulburările de micțiune:a. Disuriab. Micțiunea rarăc. Micțiunea dureroasăd. Anuriae. Oliguria
ABC
26. Tulburările de micțiune sunt:a. Polakiuriab. Retenția de urinăc. Incontinența de urinăd. Poliuriae. Oliguria
ABC
27. Indicați care sunt tulburările de diureză:a. Polakiuriab. Retenția de urinac. Incontinenta de urinad. Poliuriae. Oliguria
DE
28. Indicați care sunt tulburările de diureză:a. Opsiuriab. Micțiunea rarac. Micțiunea dureroasad. Anuriae. Nicturia
ADE
29. Care sunt indicațiile ecografiei renale?a. Pentru a determina dimensiunile rinichilorb. Pentru caracterizarea maselor intrarenale de regulă tumori, abcese, chisturic. Pentru a preciza localizarea rinichilor d. Screening pentru boala polichisticăe. Pentru stadializarea BCR
ABCD
30. Specificați particularitățile durerii în colica renală:a. Diminuă în clinostatismb. Diminua în ortostatismc. Iradiază spre organele genitaled. Iradiază spre flancurile abdomenului
83
e. Se accentuează în trepidațiiCE
31. Durerea colicativă se dezvoltă mai frecvent în caz de:a. Calculi renalib. Cheaguri de sânge în tractul urinarc. Rinichi polichisticd. Glomerulonefrităe. Tuberculoza renala
ABE
32. Precizați caracterul durerii în caz de colica reno-ureterală:a. Durere violentăb. Caracter de torsiunec. Intensitate micad. Intensitate maree. De obicei durere continuă
ABD
33. Precizați care poate fi durata colicii reno-ureterale:a. Minuteb. Orec. Câteva ziled. 2-3 săptămânie. Luna
AB
34. Precizați caracterul debutului colicii reno-ureterale:a. Bruscb. Insidiosc. Apare la zdruncinături (trepidații) d. Apare la administrarea diureticilore. Apare la un aport scăzut de lichide
ACD
35. Indicați care sunt preparatele ce pot ameliora colica reno-ureterală: a. Spasmoliticeleb. Antiinflamatoarelec. Diureticeled. Antibioticelee. Analgezicele
ABE
36. Indicați care sunt preparatele ineficiente în ameliorarea colicii reno-ureterale: a. Spasmoliticeleb. Antiinflamatoarelec. Antipireticeled. Analgezicelee. Antibioticele
CE
84
37. Indicați afirmațiile corecte ce caracterizează durerea vezicală:a. Are localizare supra pubianab. Iradiază spre uretra si perineuc. Nu iradiază spre uretra și perineud. Are caracter de jenă dureroasă, arsurie. Nu cedează niciodată după sondaj vezical
ABD
38. Care afecțiuni cel mai frecvent provoacă durerea vezicala:a. Cistite acute si croniceb. Afecțiuni prostaticec. Tumori a vezicii urinared. Retenție acută de urinăe. Litiaza uretrala
ACD
39. Indicați afirmațiile corecte ce caracterizează durerea pelviperineală:a. Are caracter de tensiune/înțepăturab. Are caracter de jena dureroasă/arsuric. Iradiază spre organele genitale externed. Nu iradiază spre organele genitale externee. Este însoțită de tulburări micționale
ACE
40. Polakiuria poate fi:a. Cu urine clareb. Cu urine tulburec. Diurnăd. Nocturnăe. Polakiuria nu poate fi însoțită de poliurie
ABC
41. Indicați care sunt afecțiunile ce pot provoacă polakiuria:a. Procese inflamatorii a vezicii urinareb. Procese tumoralec. Disectazia colului vezicald. Adenom de prostatăe. Insuficiența renală cronică terminală
ABCD
42. Conform clasificării hematuria poate fi:a. Inițialăb. Totală (completă) c. Terminalăd. Cronicăe. Doar inițială
ABCD
43. Care sunt afecțiunile ce provoacă cel mai des disuria?
85
a. Patologia prostateib. Afecțiuni a vezicii urinarec. Patologia genitală femininăd. Afecțiuni ale uretreie. Ptoza renală
ABCD
44. Indicați afecțiunile ce pot provoacă micțiunea dureroasă: a. Cistiteb. Uretritec. Pericistited. Afecțiuni de col vezicale. Afecțiuni neurologice centrale
ABCD
45. Indicați afirmațiile corecte referitor retenției urinare?a. Este definită ca diminuarea incompleta a conținutului vezical cu apariția reziduului
vezicalb. Poate fi completă sau incompletăc. Poate fi acută sau cronicăd. Cu distensie vezicalăe. Poate fi inițială sau terminală
ABCD
46. Care sunt cauzele retenției urinare?a. Obstructiveb. Vezica neurogenăc. Tulburări de reflux sau a actului micționald. Disectazia colului vezicale. Nu apare în afecțiuni prostatice
ABCD
47. Incontinența urinară la adult poate fi:a. Adevăratăb. Ișuria paradoxalăc. Accidentalăd. Involuntarăe. Fiziologică
ABCD
48. Care din afirmațiile de mai jos caracterizează micțiunea rară?a. Numărul de micții redus la 1-2/24 oreb. Poate fi însoțită de oliguriec. Poate apărea în megavezica congenital sau dobândităd. Apare frecvent în insuficiența renală acutăe. Frecvent apare la un aport crescut de lichide
ABCD
49. Poliuria poate fi:a. Fiziologică și patologică
86
b. Tranzitorie sau permanentăc. Cauza renală sau extrarenalăd. Acută sau cronicăe. Completă sau incompletă
ABC
87
Teste nefropatii glomerulareCS
1. Glomerulonefrita acută este o patologie renală cu afectarea preponderentă a:
a. Interstițiului
b. Tubilor
c. Glomerulelor
d. Întreg sistemului reno-urinar
e. Arteriolelor eferente
C
2. Glomerulonefrita acută reprezintă afectarea glomerulelor renali predominant prin următorul mecanism:
a. Complecși imuni
b. Autoimun
c. Bacterial
d. Viral
e. Toxic direct
A
3. Factorul etiologic de bază al glomerulonefritei acute este:
a. Escherichia coli
b. Pneumococul
c. Stafilococul auriu
d. Streptococul β-hemolitic grup A
e. Klebsiella
D4. Peste cît timp după suportarea infecției streptococice se dezvoltă glomerulonefrita acută?
a. 2-3 zile
b. 4-6 zile
c. 1-2 săptămîni
d. 1 lună
88
e. 1,5-2 luni
C
5. Cauza de bază a edemelor în glomerulonefrita acută este:
a. Majorarea secreției de vasopresină
b. Creșterea activității sistemului renină-angiotensină-aldosteron
c. Creșterea activității sistemului calicreinic
d. Reducerea presiunii oncotice a plasmei
e. Retenția primară a sodiului, ca rezultat al modificărilor inflamatorii în glomeruli
E
6. Cauza de bază a hipertensiunii arteriale din cadrul glomerulonefritei acute este:
a. Hipersimpaticotonia
b. Retenția acută a sodiului și a apei, care duce la creșterea volumului sangvin circulant și a volumului-bătaie
c. Hiperaldosteronism
d. Hipercorticism
e. Scăderea activității mecanismelor depresorii
B
7. Durerea în regiunea lombară în cadrul glomerulonefritei acute este provocată de:
a. Inflamație bacteriană
b. Proteinurie
c. Hiperstenurie
d. Tumefiere renală, ca rezultat al inflamației imune
e. Hematurie
D
8. Veriga patogenetică de bază a glomerulonefritei rapid progresive este:
a. Antigenul este reprezentat de structurile streptococului
b. Antigenul este prezentat pe membrana bazală glomerulară
c. Activarea sistemului complementului
d. Activarea mediatorilor inflamatori
89
e. Afectarea membranei bazale glomerulare de către fermenții lizozomali
B
9. Semnul morfologic de bază al glomerulonefritei rapid progresive este:
a. Proliferarea mezangiului
b. Depozite de complecși antigen exogen – anticorp
c. Proliferare endocapilară
d. Proliferare extracapilară cu formarea “semilunelor” în capsula glomerulară
e. Edem interstițial, fibroză
D
10. Semnul morfologic al glomerulonefritei mezangioproliferative este:
a. Proliferare endocapilară
b. Proliferare extracapilară
c. Îngroșarea membranei bazale
d. Proliferare mezangială
e. Neovascularizare glomerulară
D
11. Cel mai important indicator al nefropatiei IgA este:
a. Proteinuria
b. Cilindruria
c. Macrohematuria recidivantă
d. Limfocituria
e. Hipostenuria
C
12. Care grup de preparate contribuie la micșorarea hipertensiunii intraglomerulare în glomerulonefrită cronică?
a. α-adrenoblocanți
b. β-adrenoblocanți
c. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
d. Antagoniștii canalelor de calciu
90
e. Antiagregantele
C
13. Ce grup de medicamente reprezintă tratamentul de bază, destinat pentru cuparea edemelor în glomerulonefrita acută?
a. Antagoniștii aldosteronului
b. Antiagregantele
c. Natriureticele
d. Inhibitorii de carboanhidrază
e. Anticoagulantele
C
14. Nefroza lipoidă (glomerulonefrita cu modificări minimale) se manifestă prin:
a. Sindrom hipertensiv
b. Hematurie recidivantă
c. Sindrom nefrotic
d. Sindrom nefritic
e. Leucociturie
C
15. În hematuria provocată de boala Berger, în imunogramă, cea mai frecventă modificare este:
a. Hipocomplementemie
b. Creșterea titrului IgG
c. Creșterea titrului IgM
d. Creșterea titrului IgA
e. Creșterea titrului IgD
D
16. Care dintre modificările urinare următoare sunt caracteristice pentru glomerulonefrita acută?
a. Izostenurie
b. Hematurie
c. Cilindri leucocitari
d. Leucociturie neutrofila
91
e. Limfociturie
B17. În care variantă morfologică a glomerulonefritei cronice nu se observă modificarea structurii
glomerulilor la microscopia optică?
a. Mezangioproliferativă
b. Mezangiocapilară
c. Membranoasă
d. Cu modificări minimale
e. Glomeruloscleroza focal-segmentară
D
18. Care din următoarele grupe de medicamente au efect nefroprotector (antiproteinuric)?
a. Blocanții receptorilor de angiotensină
b. Diureticele de ansă
c. Antiagregantele
d. Antibioticele
e. Ketoanalogi
A
19. Care dintre următoarele nefropatii glomerulare este proliferativă?
a. Cu leziuni glomerulare minime (LGM)
b. Hialinoza segmentară și focala (HSF)
c. Nefropatia cu Ig A
d. Glomerulonefrita extramembranoasa (GEM)
e. Glomeruloscleroza focal-segmentară
C
20. La tratamentul etiologic al glomerulonefritei acute se referă:
a. Prednizolon
b. Antibiotice
c. Citostatice
d. Diuretice
e. Antihipertensive
92
B
CM21. Modificările urinare clasice, caracteristice glomerulonefritei acute, sunt:
a. Hiperstenurie
b. Hematurie
c. Proteinurie subnefrotică
d. Cilindrurie
e. Bacteriurie
ABCD
22. Principiile de tratament al glomerulonefritei acute includ:
a. Regim la pat, limitarea consumului de sodiu și lichide
b. Tratamentul factorului etiologic (infecția streptococică)
c. Terapia simptomatică a edemelor și hipertensiunii arteriale
d. În toate cazurile – tratament patogenetic cu prednizolonă
e. Tratament antirecidivant cu medicamente nefroprotectoare
ABC
23. Manifestările clinice mai frecvente ale glomerulonefritei rapid progresive sunt:
a. Debut fulminant cu edeme refractare, oligurie
b. Hipertensiune arterială malignă
c. În debutul bolii, posibil insuficiență renală acută, cu trecere treptată în boală cronică renală
d. Hipertensiunea, de obicei, nu este caracteristică
e. Debutul acut cu oligurie sau anurie, dar pronostic bun de însănătoșire
ABC
24. Verigile patogenetice de bază, ce duc la proteinurie glomerulară sunt:
a. Micșorarea sarcinii negative a membranei bazale glomerulare
b. Alterarea membranei bazale glomerulare de către fermenții lizozomali
c. Hipertensiune glomerulară93
d. Reducerea presiunii oncotice a plasmei
e. Hipoperfuzia glomerulilor renali
ABC
25. Anticoagulantele în tratamentul glomerulonefritei exercită efectul lor pozitiv prin:
a. Inhibă hipercoagularea intraglomerulară
b. Restabilesc sarcina negativă a membranei bazale glomerulare
c. Efect diuretic, natriuretic
d. Restabilesc numărul trombocitelor, trombocitoza fiind toxică pentru glomerulul renal
e. Reduc hipercomplementemia, prevenind afectarea imună a glomerulului
ABC
26. În hematuria provocată de boala Berger, în imunogramă se pot întâlni următoarele modificări:
a. Hipocomplementemie
b. Creșterea titrului IgG
c. Creșterea titrului IgM
d. Creșterea titrului IgA
e. Creșterea titrului IgE
CD
27. Particularități ale glomerulonefritei cronice cu modificări minimale sunt următoarele:
a. Se manifestă prin sindrom nefrotic
b. Lipsa modificărilor în glomeruli la microscopie optică
c. Efect bun de la terapia corticosteroidă
d. Mai frecvent se întîlnește la copii
e. Evoluția nefavorabilă a bolii
ABCD
28. Forme neproliferative de glomerulonefrită sunt:
a. Nefropatia membranoasă
b. Glomerulonefrita cu modificări minimale
c. Glomeruloscleroza focal-segmentară
94
d. Nefropatia cu IgA
e. Glomerulonefrita membranoproliferativă
ABC29. Triada clasică a simptomelor glomerulonefritei acute include:
a. Edeme
b. Dispnee
c. Hipertensiune arterială
d. Hematurie
e. Palpitații
ACD
30. Care modificări imunologice pot fi observate în glomerulonefrita poststreptococică?
a. Titru înalt de anticorpi contra antigenului streptococului
b. Creșterea titrului autoanticorpilor renali
c. Prezența anticorpilor antinucleari
d. Hipocomplementemie
e. Hipercomplementemie
AD
31. Care este scopul administrării anticoagulantelor și dezagregantelor în glomerulonefrită cronică?
a. Profilaxia trombozei coronariene
b. Profilaxia sindromului tromboembolic
c. Acțiunea asupra proceselor locale ale coagulării intravasculare intraglomerulare
d. Profilaxia trombozei arterei renale
e. Majorarea perfuziei glomerulilor ischemiați
ABCE
32. Care variantă a glomerulonefritei cronice se manifestă frecvent prin sindrom nefrotic?
a. Mezangioproliferativă
b. Mezangiocapilară
c. Membranoasă
95
d. Cu modificări minimale
e. Fibroplastică
CD
33. Care dintre următoarele criterii permit diferențierea glomerulonefritei cronice de cea acută?
a. Prezența manifestărilor dizurice
b. Hipertrofia marcată a ventriculului stîng
c. Reducerea dimensiunilor renale
d. Leucociturie marcată
e. Micșorarea tensiunii arteriale
BC
34. Care dintre următoarele criterii, caracteristice glomerulonefritei cronice, permit diferențierea ei de pielonefrită cronică?
a. Febră cu frisoane
b. Asimetria afectării renale
c. Simetria afectării renale
d. Proteinurie marcată în combinație cu hematurie și cilindrurie
e. Leucociturie marcată, bacteriurie
CD
35. Indicații pentru prescrierea corticosteroizilor în glomerulonefrită cronică sunt:
a. Activitatea înaltă a procesului
b. Sindrom nefrotic fără hipertensiune și hematurie
c. Proteinurie izolată
d. Hematurie izolată
e. Sindrom hipertensiv
AB
36. Indicații pentru prescrierea citostaticelor în glomerulonefrită cronică sunt:
a. Forme steroidrezistente ale sindromului nefrotic
b. Formele active ale nefritei
c. Hematurie marcată
96
d. Proteinurie izolată
e. Insuficiență renală terminală
AB
37. Sindromul glomerulonefritei rapid progresive se caracterizează prin:
a. Insuficiență renală rapid progresivă
b. Insuficiență renală lent progresivă
c. Leucociturie
d. Hematurie microscopică
e. Uneori hematurie macroscopică
ADE
38. Sindromul glomerulonefritei rapid progresive mai frecvent este caracterizat prin:
a. Proteinurie glomerulară, de obicei, moderată
b. Proteinurie, de obicei, masivă
c. Hematurie microscopică masivă
d. Insuficiență renală rapid progresivă
e. Insuficiență renală lent progresivă
ACD
39. Nefropatiile glomerulare proliferative sunt:
a. Nefropatia cu Ig A
b. Nefropatia din lupus eritematos sistemic
c. Glomerulonefrita membranoproliferativă
d. Glomerulonefrita membranoasă
e. Nefropatia din vasculite ANCA
ABCE
40. Indicații pentru prescrierea citostaticelor în glomerulonefrită cronică sunt:
a. Forme steroiddependente ale sindromului nefrotic
b. Formele active ale nefritei
c. Hematurie marcată
d. Proteinurie izolată
97
e. Insuficiență renală terminală
AB
41. La bolnavii care primesc tratament cu citostatice în glomerulonefrită cronică, este necesar de a supraveghea:
a. Creatinina serică
b. Leucocitele sângelui periferic
c. Colesterolul
d. ECG
e. Starea mediilor transparente oculare
AB
42. Corticosteroizii, în tratamentul glomerulonefritei cronice, influențează asupra următoarelor verigi patogenetice:
a. Inhibă sinteza anticorpilor
b. Inhibă procesele inflamatorii
c. Blochează activarea complementului
d. Reduc permeabilitatea membranei bazale glomerulare
e. Reduc hipercoagularea
ABCD
43. În tratamentul glomerulonefritei cronice se folosesc:
a. Glucocorticosteroizi
b. Heparină
c. Antiagregante
d. Penicilina
e. Citostatice
ACE
44. Glomerulonefrita se poate manifesta prin:
a. Sindrom nefritic acut
b. Sindrom nefrotic
c. Anomalii urinare asimptomatice
d. Sindrom nefritic cronic
98
e. Lipsa cărora modificări
ABCD
45. Care dintre afirmațiile de mai jos, referitoare la glomerulonefrită acută poststreptococică, este corectă?
a. Hipertensiunea nu este caracteristică în debutul bolii
b. Encefalopatia este mai frecventă la copii
c. Evoluția atipică a bolii se întâlnește mai des la bătrâni
d. La bătrâni, în tabloul clinic pot predomina simptomele insuficienței cardiace congestive
e. Sindromul nefrotic se întâlnește frecvent
BCD
46. Care factori sunt factori de pronostic nefavorabil în evoluția glomerulonefritei rapid progresive?
a. Semilune în mai mult de 60% din glomeruli
b. Proteinurie marcată
c. Fibroză interstițială pronunțată și atrofia tubilor
d. Glomeruloscleroză și semilune fibroase
e. Poliurie
ABCD
47. Care afirmații, referitoare la nefrita IgA sunt corecte?
a. La majoritatea bolnavilor se dezvoltă sindrom nefrotic
b. Cea mai frecventă manifestare clinică este hematuria asimptomatică
c. Mai frecvent se îmbolnăvesc bărbații și copiii
d. Există o legătură strânsă cu infecțiile respiratorii
e. Patognomonică este prezența depozitelor de IgA în mezangiul glomerular
BCDE48. În care din următoarele maladii se asociază cu glomerulonefrită?
a. Lupus eritematos sistemic
b. Vasculită hemoragică
c. Endocardită infecțioasă
d. Mielom multiplu
99
e. Angină streptococică
ABCE
49. Care simptome sunt caracteristice pentru glomerulonefrite?
a. Hipertensiunea arterială
b. Dureri în regiunea lombară
c. Modificarea urinei
d. Edeme
e. Dizurie
ABCD
50. În tratamentul patogenetic al glomerulonefritei cronice se utilizează:
a. Glucocorticoizi
b. Antiinflamatoarele nesteroidiene
c. Citostatice
d. Anticoagulante
e. Antibiotice
ABCD
PNEUMOLOGIE/ALERGOLOGIE 1. Care dintre următoarele explorări nu fac parte din diagnosticul BPOC:
2. Bronşita cronică obstrctivă se caracterizează prinA: este asociată unei hipoxemii de repausB: este asociată unei reversibilităţi parţialeC: apare dispnee de repaus D: VEMS < 35% E: expectoraţie zilnică timp de de cel puţin 3 luni în cursul a cel puţin 2 ani consecutiveB
100
3. Hipoxia+hipercapnia se întâlnesc în A: Decompensarea BPOC B: Embolia pulmonară C: Criza de astm D: EPA E: Insuficienţa renalăA
4. Care dintre următoarele afirmaţii este falsă în legătură cu BPOC A: Pentru diagnostic pozitiv se efectuează explorări funcţionale respiratorii cu test de reversibilitate bronşică B: Se agravează lent progresiv C: Cuprinde bronşite cronice cu obstruţie bronşică D: Cuprinde emfizeme paracicatriciale E: Se caracterizează prin limitare cronică cu debite aerieneD
5. În BPOC cu PaO2 < de 60 mmHg, oxigenoterapia nu este necesară în caz de A: Desaturări la efort B: Desaturări nocturne C: Semne de IVD D: Poliglobulie importantă E: HTAE
6. BPOC necesită ventilaţie mecanică dacă () A: FC peste 110/min B: FR peste 25/min C: SaO2 sub 90% D: PaO2 sub 60 mmHg E: PaCO2 peste 70 mmHgE
7. Un pacient diagnosticat cu BPOC, care prezintă VEMS/CV < 0,70, VEMS < 50% din valorile prezise si dispnee in repaus se încadreaza în: A. stadiul A B. stadiul B C. stadiul C D. stadiul DE. nici una din variantele de mai sus
8. Următorul NU este semn de alarmă care să impună ventilaţie mecanică la un pacient cu BPOC: A. tulburări de conştienţă B. epuizare respiratorie C. PaO2 < 60 mmHg D. PaCO2 > 70 mmHg E. Absenţa ameliorării rapide în ciuda oxigenoterapiei C
101
9. Monitorizarea BPOC pe termen lung include următorul element A: Diminuarea mortalităţii B: Tratarea factorilor de risc C: Ameliorarea toleranţei la efort D: Tratarea simptomelorE: toate enumerateE
10. Defect ventilator obstructiv din BPOC este marcat de VEMS/CV sub A: 0,89 B: 0,79 C: 0,8 D: 0,70 E: 0,79D
11. În emfizemul centrolobular, PFR este caracterizat de, cu excepţia A: PaCO2 crescută B: PaO2 scăzută C: DLCO normal sau puţin scăzut D: CPT foarte crescut E: VEMS/CV scăzutD
12. BPOC este a cata cauza de deces in lume? A: a 3-a B: a 6-a C: a 5-a D: a 4-a E: a 7-ad
13. Diagnosticul de BPOC se realizeaza prin: A: explorari functionale respiratorii (PFR) cu test de reversibilitate bronsica B: masurarea volumelor si debitelor pulmonare: prin bodypletismografie si dilutie (obligatoriu) C: documentarea disfunctiei ventilatorii obstructive D: evaluarea severitatii bolii in functie de raportul VEMS/CV E: doar examen clinicAC
14. Care dintre următorii sunt factori de risc pentru BPOC A: Praf de piatră B: Deficit de alfa 1 antitripsină C: SO2 D: Polen E: BumbacABCE
15. Reprezintă indicaţie de efectuare a gazometriei102
16. Reprezintă criterii de gravitate în BPOC () A: PaCO2>45 mmHg B: SaO2<80% C: pH<7.2 D: Frecvenţa respiratorie>25/min E: PaO2>60%AD
17. Care dintre următoarele afirmaţii privind tratamentul în BPOC sunt adevărate () A: Se va opri fumatul B: Vaccinare antigripală C: Reantrenare la efort D: Kinoterapie respiratorie E: Obligatoriu corticoterapie oralăABCD
18. Urmatoarele sunt anomalii ale ventilatiei spontane in BPOC, cu exceptia: A: ventilatie cu buzele tuguiate B: punerea in miscare a muschilor respiratori accesori (pectorali) C: semnul Hoover D: hipocratism digital E: pierdere in greutateBCDE
19. La examenul clinic al unui pacient cu BPOC NU sunt semne clinice de distensie toracică: (162) A. semnul Hoover B. deplasarea peretelui toracic spre interior în timpul contracţiei diafragmului C. semne de HTAP şi de IVD D. creşterea diametrului antero-posterior al toracelui E. utilizarea muşchilor respiratori accesori CE
20. Care dintre următoarele variante sunt semne de alarmă la un pacient cu BPOC care impun ventilaţie mecanică? A. somnolenţa B. scăderea vigilenţei C. tuse ineficientă D. semne de şoc E. absenţa ameliorării rapide în ciuda oxigenoterapiei
103
A,C,D,E
21. Disfuncţia ventilatorie obstructivă din cadrul BPOC este marcată prin () A: Severitate definită doar prin VEMS/CV B: Severitate definită doar prin VEMS C: VEMS/CV < 0,70 D: VEMS/CV < 70% E: Există semne de distensie toracicăBCD
22. Dacă un pacient prezintă dispnee expiratorie cu wheezing şi/sau raluri bronşice, atunci diagnosticul poate fi: A. Edem pulmonar acut B. Decompensare acută a BPOC C. Pneumopatie acută infecţioasă D. Embolie pulmonară E. Pneumopatie de hipersensibilitate AB
24. Nu se face oxigenoterapia de lunga durata in BPOC daca : A: PaO2 diurna masurata in repaus, in aer <60 mmHg B: PaO2 < 60mmHg si HTAP C: PaO2 < 60mmHg si insuficienta ventriculara stanga D: La distanta de un episod acut E: Hipoventilatie alveolara nocturana (SaO2 < 95%)ACE
25. Chirurgia BPOC este contraindicata in caz de: () A: PCO2 >60 mmHg B: HTAP C: tabagism persistent D: corticoterapie superioara la 10 mg/zi continua E: CPT >125%, PaO2 in jur de 60 mmHg, VEMS aproximativ 25%ABC
26. Complicatii sindromului de apnea in somn sunt:A: Moarte subita in somn B: HTAP C: Atacuri ischemice cerebrale sau coronariene D: IMA
104
E: Hipertensiune arteriala sistemica ABCDE
27. In emfizemul centrolobular la radiografia toracica se observa : A: hiperclaritate a varfurilor B: hiperclaritate difuza C: cardiomegalie D: inima in picatura E: dimensiunea arterelor pulmonare crescutaACE
28. În tratamentul BPOC se utilizează următorii bronhodilatatori cu acţiune scurtă () A: Formoterol B: Bromură de ipratoripium C: Bromură de tiotropium D: Salmeterol E: FenoterolBE
29. Ventilaţia mecanică în BPOC se impune dacă A: FR mai mare de 25/min B: Există confuzie C: pH sub 7,30 D: PaCO2 mai mare de 70 mmHg E: PaO2 sub 60 mmHgBCD
30. Definitia emfizemului cuprinde: A: largire anormala a spatiilor aeriene dincolo de bronsiolele terminale B: largire temporara C: cu fibroza pulmonara D: distrugere a peretilor alveolari E: largire anormala a spatiilor aeriene dincolo de bronsiile primitive
AD
CANCERUL PULMONARCS
1. Standardul de aur pentru stadializarea cancerului pulmonar estea. Biopsia pulmonară transbronșicăb. CTc. PET CTd. Biopsia pulmonară videoasistatăe. RMN
C2. Cel mai frecvent metastazele din cancerul pulmonar sunt la nivel
a. Adrenal
105
b. Splenicc. Cerebrald. Hepatice. Osos
C3. Cel mai important factor de risc asociat cancerului pulmonar este
a. Vârstab. Fumatulc. Asbestuld. Ereditateae. Radonul
B4. Metoda de elecție pentru bioptarea cancerului pulmonar periferic
a. Transcutanatăb. Toracoscopie videoasistatăc. Transbronșicd. Toracotomie deschisăe. Transtraheal
B
CM5. Tratamentul cancerului pulmonar fără celule mici stadiul II TNM include
a. Chimioterapie adjuvantăb. Rezecție chirurgicalăc. Radioterapied. Tratament paliative. Chimioterapie neoadjuvantă
A,B6. Tratamentul cancerului pulmonar cu celule mici include
a. Chimioterapie b. Rezecție chirurgicalăc. Radioterapied. Tratament paliative. Rezecție toracoscopică
A, C7. Tratamentul cancerului pulmonar cu celule mici stadiul IV TNM include
a. Chimioterapie b. Rezecție chirurgicalăc. Radioterapied. Tratament paliative. Rezecție toracoscopică
A,C,D8. Formele histologice incluse grupul cancerului pulmonar fără celule mici sunt
a. Scaumos106
b. Cu celule mediic. Cu celule marid. Adenocarcinome. Nediferențiat
A,C,D9. Selectați factorii de risc pentru cancerul pulmonar
a. Consumul excesiv de alcoolb. Fumatulc. Asbestuld. Vârstae. Hipercolesterolemia
B,C,D10. Prezentări radiologice sugestive pentru cancerul pulmonar sunt
a. Nodulul pulmonar solitarb. Modificări de tip ”fagure de miere”c. Modificări de tip „ram înmugurit”d. Masa centrală cu atelectaziee. Semnul S a lui Golden
A,D,E
ALERGOLOGIE1. CM. Animalele de casă pot provoca reacţii alergice prin alergenii prezenţi în:
a) Salivăb) Sângec) Materii fecaled) Blanae) Urină
2. CM. Simptomele cauzate de expunerea la pneumo alergeni sunt:a) Obstrucţie nazalăb) Tuse c) Prurit cutanatd) Strănute) Rinoree apoasă
3. CS. Care dintre următoarele nu cauzează anafilaxie:a) Medicamenteleb) Latexulc) Polenuld) Înţepăturile de insectee) Efortul fizic
4. CM. Următorii alergeni pot produce reacţii anafilactice:a) Exerciţiile fiziceb) Latexulc) Înţepăturile de himenoptered) Alunelee) Blana de pisică
5. CS. La pacienţii cu risc de reacţii anafilactice severe se recomandă:a) Purtarea brăţării de alertă
107
b) Evitarea alergenilor care pot cauza simptomelec) Să poarte cu sine autoinjector de adrenalinad) Să ştie sa utilize un autoinjector de adrenalinăe) Toate de mai sus
6. CS Mecanismele de actiune a corticosteroizilor în tratamentul astmului bronsic sunt:a) Reducerea producerii de citokineb) Cresterea transudarii microvascularec) Asigurarea migrarii si activarii celulelor inflamatoriid) Cresterea nivelului de cytokinee) Inhibitia eliberarii de mediatori din mastocite
7. CS Manifestarile clinice sistemice ale alergiei medicamentoase pot fi:a) Şoc anafilacticb) Vertijec) Eruptii cutanated) Halucinatiie) Hipotonie
9. CS Polinoza este o afectiune alergica conditionata de hipersensibilitatea la alergenii:a) Polenicib) Alimentaric) De menaj si epidermalid) Medicamentosie) Infectiosi
10. CS Criteriile de diagnostic al polinozei sunt:a) Anamneza alergologica agravatab) Manifestarile clinicec) Testele cutanate pozitived) Depistarea anticorpilor IgE-specificie) Toate enumerate mai sus
11. CS Urmatoarele caracteristici determina angioedemul neurotic, cu exceptia:a) Este un echivalent clinic si histopatologic al elementului urticarian extins în suprafata
si profunzimeb) Este o urticarie giganta asimetrica cu o senzatie tipica de arsurac) Se dezvolta preponderent în tesuturile profunde ce contin tesut lax afectând mai des
buzele, zona periorbitala, limba, organele genitale, membreled) Afecteaza mucoasele faringelui, glotei, tractului gastrointestinale) Regreseaza prompt la diuretice
12. CM socul anafilactic necesita diagnostic diferential cu :a) Lipotemieb) Hipertensiunea arterialac) Epilepsied) Şocul cardiogene) Şocul traumatic
13. CM Tipurile reactiilor alergice sunt urmatoarele:a) Rezistenta nespecifica
108
b) Reactia citotoxicac) Fenomenul Artus (prin complexe imune)d) Reactia de hipersensibilizare mediata celulare) Reactia anafilactica
14. CM Alergenii ce pot provoca astmul bronsic atopic sunt:a) Praful de casa-acarienib) Polenurilec) Sporii fungicid) Alergenii bacterienie) Alergeni epidermali
15. CM În reactia urticariana participa urmatoarele elemente celulare:a) Mastocitulb) Eozinofilulc) Bazofiluld) Monocitule) Fagocitul
16. CM Urticaria alergica poate avea la baza urmatoarele mecanisme patofiziologice:a) Tipul I de reactii imunologiceb) Tipul II de reactii imunologicec) Tipul III de reactii imunologiced) Insuficienta inhibitorului C1
e) Tipul IV de reactii imunologice17. CM În cazul sindromului urticarian, mecanismele activarii mastocitelor sunt:
a) Hipersensibilitatea imediata de tip reaginicb) Insuficienta inhibitorului C1 al complementuluic) Activarea sistemului kininic al plasmeid) Activarea directa a mastocitelore) Activarea complementului pe calea alterna
18. CM Din formele imune ale sindromului urticarian fac parte:a) Urticaria colinergicab) Urticaria de contact la caldurac) Dermografismuld) Urticaria atopicae) Urticaria în boala serului
19. CM Urticaria colinergica este indusa de:a) Efort fizicb) Aport masiv de alimente bogate în tiraminac) Stresul psihic acutd) Iradierea ultravioletae) Mediul ambiant cald
20. CM În diagnosticul sindromului urticarian de geneza alimentara o importanta primordiala are:
a) Anamneza (efectul de eliminare)b) Respectarea dietei hipoalergice de bazac) Efectuarea zilnicului alimentard) Efectuarea testelor cutanate cu alergeni alimentarie) Ultrasonografia organelor abdominale
21. CM Preparatele de electie în controlul simptomatic al sindromului urticarian sunt:a) Colinomimeticeleb) Adrenomimeticele
109
c) Ganglioblocatoriid) Antihistaminicelee) Adrenoblocatorii
22. CM Simptomele clinice în polinoza se manifesta:a) Numai în anotimpul receb) Numai în anotimpul de toamnac) Nu este caracteristica manifestarea sezonierad) Au caracter sezoniere) Diminuiaza dupa ploaie
23. CM Care manifestari clinice cel mai frecvent se întâlnesc în polinoza:a) Rinita atopica sezoniera indusa de polenb) Conjunctivita alergica sezoniera indusa de polenc) Astm bronsic atopic indus de polend) Dermatita atopica.e) Alveolita alergica
24. CM Ce grup de preparate include farmacoterapia polinozelor?a) Antibioticeb) Antihistaminicec) Sedatived) Stabilizatori ai membranei mastocitaree) Corticosteroizi topici
25. CM Principiile de baza în tratamentul polinozei sunt:a) Eliminarea alergenuluib) Efectuarea imunoterapiei alergenspecificec) Medicatia antihistaminicad) Antibioticoterapiae) Colinomimeticele
26. CM Gravitatea exacerbarilor sezoniere în polinoza depinde de:a) Concentratia polenului în aerb) Genul plantelorc) Gradul sensibilitatii individualed) Durata sezonului de polenizaree) Presiunea barometrica
27. CM Care manifestari clinice cel mai frecvent se întâlnesc în polinoza:a) Rinita atopica sezoniera indusa de polenb) Conjunctivita alergica sezoniera indusa de polenc) Astm bronsic atopic indus de polend) Dermatita atopica.e) Alveolita alergica
28. CS. Standartul de aur pentru diagnosticarea hipersensibilitatii la medicamente este:a) Hemoleucogramab) Testele cutanate patchc) Testele cutanate scratchd) Testul de provocare e) IgE specifice
29. CS. Teste utilizate pentru diagnosticul pozitiv al alergiei alimentare sunt, cu excepţia:a) IgE specifică la alimentul incriminat b) Teste de provocarec) Hemoleucogramad) Teste cutanate scratch
110
e) Teste cutanate prick30. CS. Sindromul de alergie orală este:
a) un tip de reactivitate încrucişatăb) un tip de alergie alimentarăc) o varietate de manifestări localizate la nivelul cavităţii bucaled) este provocat de contactul cavităţii bucale cu fructe sau legume proaspetee) toate cele enumerate
INSUFICIENTA RESPIRATORIECS
1. Hipercapnia este caracteristica definitorie a insuficienței respiratoriia. Acutăb. Cronicăc. Tip IId. Tip Ie. Trenantă
C2. Saturația oxigenului țintă (SaO2) recomandată pentru oxigenoterapia la pacienții IR acută cu
rsic de hipercapnie estea. 94-96%b. 70-75%c. 88-92%d. 80%e. 65%
C3. Mecanismul patogenetic de bază al IR la pacienții cu pneumopatii interstițiale difuze este:
E5. Mecanismul patogenetic de bază al insuficienței respiratorii în pneumonia franclobară este:
a. Dereglarea echilibrului ventilație-perfuzieb. Hipoventilațiac. Reducerea FiO2
111
d. Micșorarea difuziuniie. Reducerea perfuziei
A6. Managementul hipercapniei se face prin
a. Ventilație mecanică asistatăb. Oxigenoterapiec. Oxigenoterapie de lungă duratăd. Baroterapiee. Reabilitare respiratorie
A7. Cărui tip de insuficiență respiratorie corespund rezultatele gazimetriei PaO2 = 40 mm Hg, Pa
= CO2 41 mm Hga. Acutăb. Tip Ic. Tip IId. Cronicăe. Subacută
B8. Următorii indici ai indicatorilor gazimetrici PaO2 = 48 mm Hg, PaCO2 = 60 mm Hg
corespund insuficienței respiratorii:a. Acutăb. Tip Ic. Tip IId. Cronicăe. Subacută
C9. Următorii indici ai indicatorilor gazimetrici PaO2 = 82 mm Hg, PaCO2 = 55 mm Hg
corespund insuficienței respiratorii:a. Acutăb. Tip Ic. Tip IId. Cronicăe. Subacută
C
CM10. Selectați indicațiile pentru oxigenoterapia de lunga durată
a. PaO2 <55 mmHg b. pH< 7,25c. VEMS< 1,5 l/sd. SaO2 < 88% e. PaCO2 ≥ 45 mm Hg
A,D
112
11. Selectați indicațiile pentru oxigenoterapia de lungă duratăa. PaO2 56-59 mm Hg asociat cu insuficienţă cardiacă dreaptăb. DLCO 20% din valoarea prezisăc. PaCO2 ≥ 45 mm Hgd. PaO2 56-59 mmHg asociat cu policetemie (Ht > 56%)e. SaO2 < 90%
A,D12. Selectați dispozitivele cu flux fix al O2
a. Mască facială simplăb. Mască facială cu reinhalarec. Cortul faciald. Canula nazalăe. Mască facială cu valvă Venturi
C, E13. Selectați dispozitivele cu flux variabil al O2
a. Mască facială simplăb. Mască facială cu reinhalarec. Cortul faciald. Canula nazalăe. Mască facială cu valvă Venturi
A,B,D14. Selectați contraindicațiile pentru ventilația noninvazivă
a. Arsuri sau traume faciale b. Chirurgie recenta a feţei sau cailor respiratoriic. Obstrucţie fixă a căilor respiratorii superioared. Edemul Pulmonare. Gradient alveolo-capilar mic
19. Selectați caracteristicile insuficienței respiratorii tip Ia. PaO2 <60 mmHgb. PaCO2 normal sau micşorat
c. pH normal sau crescutd. PaCO2 crescute. pH micșorat
A,B,C20. Selectați caracteristicile insuficienței respiratorii tip II
a. PaO2 micșorat sau normalb. PaCO2 normal sau micşorat
c. pH micșoratd. PaCO2 crescute. pH crescut
A,C,D21. Selectați bolile cu risc sporit de hipercapnie in caz de instalare a IR acute
a. BPOCb. Pneumoniac. Boli neuromusculare croniced. Obezitatea morbidăe. Astmul bronșic
A,C,D22. Selectați complicațiile induse de insuficiența respiratorie
a. Hipertensiunea pulmonară b. Pneumoniac. Poliglobulia d. Denutriţia e. BPOC
A,C,D23. Selectați indicațiile pentru ventilația mecanică invazivă
114
a. pH < 7.25b. Pereclitarea permiabilităţii căilor respiratoriic. Dereglări de conştiinţăd. SaO2 < 90%e. VEMS 1,2 l/s
A,B,C
PNEUMONIILEComplement simplu
1) Tabloul clinic "tipic" (debut brusc, tuse productivă cu spută purulentă, durere toracică de tip pleural, semne de condensare pulmonară) este mai des observat în pneumoniile cauzate de:a) [+] Streptoccocus pneumoniaeb) [ ] Mycoplasma pneumoniae c) [ ] Pneumocystis jiroveci d) [ ] Coxiella burnetti e) [ ] Chlamydophila psittaci
2) Eritemul multiform, anemia hemolitică, meningita buloasă, encefalita, mielita transversă sunt printre complicațiile tipice unei pneumonii prin:a) [ ] Streptoccocus pneumoniae b) [ ] Chlamydophila psittacic) [+] Mycoplasma pneumoniae d) [ ] Legionella pneumophila e) [ ] Staphylococcus aureus
3) Pot evolua cu formarea de cavităţi pneumoniile cauzate de următorii germeni, cu excepţia:a) [ ] Anaerobiib) [ ] Enterobacteriile aerobe Gram negativi aerobe c) [ +] Mycoplasma pneumoniae d) [ ] Streptoccocus pneumoniae tip IIIe) [ ] Staphylococcus aureus
4) Pentru ca un frotiu Gram din probele de spută studiate la o mărire mică (obiectiv de x10, ocular de x10) să facă dovada contaminării minimale cu secreţii din tractul respirator superior numărul de polimorfonucleare şi celule epiteliale plate pe cîmp de vedere trebuie să fie:a) [ ] <10 polimorfonucleare si >25 celule epitelialeb) [ ] >10 polimorfonucleare si <25 celule epiteliale c) [+] >25 polimorfonucleare si <10 celule epiteliale d) [ ] <25 polimorfonucleare si >10 celule epiteliale e) [ ] Nici unul dintre acestea
5) Tabloul clinic "atipic" este mai des observat în pneumoniile comunitare cauzate de:a) [+] Mycoplasma pneumoniae b) [ ] Streptococcus pneumoniae c) [ ] Pseudomonas aeruginosad) [ ] Pneumocystis jiroveci
115
e) [ ] Bacili enterici aerobi Gram negativi
6) Pneumoniile, survenite la pacienții cu infecții pe catetere intravenoase, sunt cel mai frecvent determinate de:a) [+] Staphylococcus aureus b) [ ] Mycoplasma pneumoniae c) [ ] Pseudomonas aeruginosa d) [ ] Anaerobi orali e) [ ] Haemophylus influenzae
7) La indivizii sănătoşi tractul respirator inferior este:a) [ ] colonizat cu bacili Gram negativi b) [ ] colonizat cu bacili Gram pozitivi c) [ ] colonizat cu streptococi de grup D d) [ ] colonizat cu Clostridium spp.e) [+] steril în mod normal 8) Care din agentii patogeni enumerați nu pot fi cultivaţi pe medii de cultură obişnuite:a) [ ] Mycoplasma pneumoniae b) [ ] Chlamydophila pneumoniaec) [ ] Pneumocystis jirovecid) [ ] micobacteriilee) [ +] toate microorganismele de mai sus 9) Tabloul clinic "atipic" al pneumoniei la un pacient HIV seropozitiv mai des sugerează infecţia cu: a) [ ] Legionella pneumophila b) [ ] Chlamydophila pneumoniaec) [ ] Mycoplasma pneumoniaed) [+] Pneumocystis jiroveci e) [ ] Haemophylus influenzae 10) Durata tratamentului în pneumonia prin Legionella este de:a) [ ] 1 săptămînă b) [ ] 4 săptămîni c) [+] minim 3 săptămîni d) [ ] minim 1 lună e) [ ] 4-5 săptămîni
11) Medicamentul de elecţie în tratamentul pneumoniei prin Pneumocystis jiroveci este:a) [ ] AMO/ACb) [ ] ceftriaxonc) [+] trimetoprim-sulfametoxazold) [ ] ceftazidime) [ ] amikacină
12) Antibioticele de elecţie în tratamentul pneumoniei prin micoplasmă sau clamidie sunt:a) [ ] penicilineleb) [+] macrolidicelec) [ ] aminoglicozideled) [ ] cefalosporinele
116
e) [ ] carbapenemii
Complement compus
1) În tratamentul pneumoniei prin Mycoplasma pneumoniae se folosesc următoarele antibacteriene, cu excepţia:a) [+] Cefazolinăb) [+] Meropenemc) [ ] Moxifloxacinăd) [ ] Doxiciclinăe) [ ] Claritromicină
2) Pacienta C., 18 ani, prezintă dispnee, tuse cu spută ruginie, durere în hemitoracele stîng, febră 38-39˚C. La examenul obiectiv, pe stânga subscapular se determină matitate și suflu tubar. În
hemoleucogramă se evidențiază leucocitoza 17,0x109/l și VSH - 36 mm/h. Care este diagnosticul prezumtiv?a) [+] Pneumonie pneumococicăb) [+] Pneumonie streptococicăc) [ ] Abces pulmonard) [ ] Pleurezie exsudativă e) [ ] Bronşită acută 3) Frisoanele sunt mai frecvent observate în pneumonia:a) [ ] Fungicăb) [+] Pneumococicăc) [+] Stafilococicăd) [ ] Micoplasmică e) [ ] Pneumocistică 4) La pacienţii spitalizaţi în secția terapie intensivă pentru pneumonie comunitară cei mai frecvenţi patogeni sunt:a) [ ] Pseudomonas aeruginosab) [+] Streptoccocus pneumoniaec) [ ] Klebsiella pneumoniaed) [ ] Haemophilus influenzae e) [+] Legionella pneumophila
5) Pneumonia nosocomială cu debut tardiv mai de este cauzată de:a) [+] Bacilii enterici Gram negativi b) [ ] Mycoplasma pneumoniaec) [+] Pseudomonas aeruginosa d) [ ] Streptoccocus pneumoniaee) [+] Staphylococcus aureus (MRSA)
6) În tratamentul pneumoniilor nosocomiale asociate ventilației mecanice sunt raționale următoarele combinaţii de antibiotice, cu exceptia:a) [ ] ceftazidim + fluorochinolonă
8) Terapia antimicrobiană orală empirică folosită în tratamentul ambulator al pacienţilor cu pneumonie comunitară vizează următorii agenți patogeni:a) [ ] Pseudomonas aeruginosab) [+] Mycoplasma pneumoniae c) [+] Streptococcus pneumonia d) [+] Chlamydophila pneumoniaee) [ ] Staphylococcus aureus
9) Agenţii patogeni incriminați infecției pulmonare la un pacient cu neutropenie severă (< 500 neutrofile/mm3) și febră persistentă pe fondalul antibioterapiei sunt:a) [ ] Streptococcus pneumoniaeb) [+] Candida spp.c) [ ] Mycoplasma pneumoniaed) [+] Aspergillus spp.e) [ ] Haemophylus influenzae 10) Factorii incriminaţi în ineficiența antibioterapiei empirice a pneumoniei comunitare sunt:a) [+] bronşiectaziileb) [+] agentul etiologic rezistentc) [+] obstrucţia endobronsicăd) [+] sechestrul pulmonare) [+] empiemul
11) La persoanele infectate cu virusul imunodeficientei umane de tip 1 (HIV-1) infecțiile pulmonare sunt determinate mai frecvent de:a) [ ] Chlamydophila psittacib) [+] Pneumocystis jirovecic) [+] Mycobacterium tuberculosisd) [+] Streptococcus pneumoniaee) [ ] Mycoplasma pneumoniae
12) Diagnosticul etiologic al pneumoniei prin Legionella pneumophila în practica medicală se poate realiza prin:a) [ ] microscopia frotiului colorat după Gramb) [ ] hemoculturic) [ ] sputoculturi pe agar-ciocolatăd) [+] determinarea antigenului urinare) [+] determinarea anticorpilor serici prin testul ELISA
118
13) Care sunt cauzele neinfecţioase ale cavităților pulmonare:a) [ ] diabetul zaharatb) [ ] insuficiența renalăc) [ ] aspergiloza pulmonarăd) [+] neoplasmul pulmonare) [+] granulomatoza Wegener 14) Antibacterienele cu activitate antipiocianică sunt:a) [+] piperacilină/tazobactamb) [+] ticarcilină/clavulanatc) [ ] metronidazold) [ ] amoxicilină/clavulanate) [+] ceftazidim
15) Factorii de risc sporit ai pneumoniei cu Pseudomonas aeruginosa sunt:a) [+] fibroza chisticăb) [+] bronşiectaziilec) [+] finisarea recentă a cursului de antibioterapie cu spectru largd) [+] cașexiee) [ ] contractarea la domiciliu a pneumoniei
18) Măsurile eficiente de profilaxie a pneumoniei comunitare includ:a) [+] sistarea fumatuluib) [ ] antibioticele betalactamicec) [ ] evitarea suprarăceliid) [+] vaccinarea antipneumococicăe) [+] vaccinarea contra virusului gripei
TESTE Astmul bronșic
1. CS Criteriile de diagnostic ale starii de rau astmatic sunt:A. Criza de astm bronsic e însotita de hipotonieB. La pacient se dezvolta bradicardiaC. Accesul se dezvolta pe fond de febra
119
D. Exista dependenta de corticosteroiziE. Criza de astm bronsic dureaza peste 24 ore2. CS Preparatele cu efect bronholitic folosite în tratamentul astmului bronsic pot fi:A. AntihistaminiceleB. AntibioticeleC. SulfanilamideleD. EufilinaE. Vitaminele3. CS Factorii principali în etiopatogeneza astmului bronsic sunt:A. Factorii alergiciB. Factorii nonalergiciC. Hiperreactivitatea bronsicaD. Factorii geneticiE. Toate cele enumarate4. CS Factorii care provoaca accesele astmatice sunt:A. Factorii alergiciB. Infectiile viraleC. Efortul fizicD. Refluxul gastroesofagianE. Toate cele enumarate5. CS Un loc primordial în investigatia bolnavului astmatic ocupa:A. Explorarea functionala respiratorieB. Examenul radiologic toracicC. Examenele de laborator al sputeiD. Examenul de laborator al sângeluiE. Analiza gazelor sanguine6. CS Dupa gravitate astmul bronsic poate evolua cu exceptia uneia din cele enumarate:A. Astmul cu accese nocturneB. Astmul cu accese intermitenteC. Astmul persistent usorD. Astmul persistent moderatE. Astmul persistent sever7. CS Astmul bronsic trebuie diferentiat de urmatoarele maladii, cu exceptia:A. Sindromul de hiperventilatieB. Bolile cardiace cu insuficienta ventriculara dreaptaC. Bolile cardiace cu insuficienta ventriculara stângaD. Bronsita cronica obstructivaE. Sindromul carcinoid8. CS Medicatia de electie a accesului de astm sunt:A. Medicamente anticolinergiceB. Corticosteroizii sistemiciC. Metilxantinele (teofilina)D. Cromoglicatul disodicE. Agonisti beta 2- adrenergici9. CS Mecanismele de actiune a corticosteroizilor în tratamentul astmului bronsic sunt:A. Reducerea producerii de citokineB. Cresterea transudarii microvasculareC. Asigurarea migrarii si activarii celulelor inflamatoriiD. Cresterea nivelului de citokineE. Inhibitia eliberarii de mediatori din mastocite
120
10. CS Mecanismul de actiune a aminofilinei în tratamentul astmului bronsic este conditionat de:A. Cresterea producerii de fosfodiesterazaB. Inhibarea producerii de fosfodiesterazaC. Cresterea eliberarii de Ca++ intracelularD. Micsorarea eliberarii de catecolamineE. Micsorarea AMPc intracelular11. CS Cauza majora a hiperreactivitatii bronsice la persoanele atopice cu astm bronsic:A. Efortul fizicB. Stresul psihoemotionalC. Infectiile respiratoriiD. Alergenii din mediuE. Aerul rece12. CS Pentru astmul bronsic este caracteristica variabilitatea zilnica a debitului expiratoru de vârf:A. Sub 1%B. Peste 5%C. Peste 15%D. Sub 10%E. Nu este variabilitate13. CS Pentru astmul bronsic sunt valabile urmatoarele devieri ale parametrilor ventilatiei pulmonare:A. Cresterea volumelor expiratorii fortateB. Cresterea volumului expirator fortat în prima secundaC. Scaderea volumului expirator fortat în prima secundaD. Scaderea volumului expirator fortat în primul minutE. Nici una din aceste afirmatii nu este corecta14. CM Alergenii ce pot provoca astmul bronsic atopic sunt:A. Praful de casa-acarieniB. PolenurileC. Sporii fungiciD. Alergenii bacterieniE. Alergeni epidermali15. CM Evaluarea gravitatii astmului bronsic se efectueaza conform urmatoarelor criterii clinice:A. Citologia sputeiB. Rezultatele examenului spirograficC. Tratamentul necesar pentru a mentine controlul asupra maladieiD. Frecventa acceselor de astm bronsicE. PEF-ul16. CM Astmul bronsic este o afectiune cronica la baza careia se afla un proces:A. Inflamator cronic al cailor respiratoriiB. Destructiv al cailor respiratoriiC. La care participa multiple celule, în deosebi, mastocitele si eozinofileleD. La care participa multiple celule, în deosebi, limfociteleE. Dischinezia bronsica17. CM Astmul bronsic ușor, intermitent se caracterizeaza prin:A. Crize de astm rare < 1 data pe saptamâna B. Exacerbările pot afecta activitatea fizică și somnul C. Exacerbări scurte
121
D. VEMS > 80% din prezisE. Variabilitatea PEF-ului constituie <20%
17. CM Astmul bronsic persistent ușor se caracterizeaza prin:A. Accese nocturne mai frecvente de 1 data pe saptamâna B. Exacerbările pot afecta activitatea fizică și somnul C. VEMS > 80% din prezisD. PEF < 60% din prezisE. Variabilitatea PEF-ului constituie 20-30%19. CM Astmul bronsic persistent sever se caracterizeaza prin:A. Crize permanente, rău astmaticB. Exacerbări frecventeC. VEMS 60-80% din prezisD. PEF < 60% din prezisE. Variabilitatea PEF-ului constituie >30%20. CM Pentru tratamentul de fond al astmului persistent ușor sunt folosite:A. Agonisti beta2 – adrenergici cu acțiune rapidăB. Corticosteroizii în doze miciC. Metilxantinele (teofilina)D. AntileucotrieneE. Anticolinergice21. CM Pentru tratamentul de urgență al astmului bronșic sunt folosite:A. Agonisti beta2 – adrenergici cu acțiune rapidăB. Corticosteroizii inhalatoriC. Metilxantinele (teofilina)D. Cromoglicatul disodicE. Anticolinergice22. CM Tratamentul astmului acut grav (stare de rau astmatic) include:A. Medicatia bronhodilatatorieB. Administrarea de oxigenC. CorticosteroiziD. Medicamente sedative sau tranchilizanteE. Antihistaminice H223. CM Examenul sputei în astmul bronșic relevă următoarele elemente caracteristice:A. EozinofileB. Fibre elasticeC. Spirale CurschmannD. Celule atipiceE. Leucocite24. Ce reprezintă starea de rău astmatic (status asmaticus):A. Acces de astm cu o durată de cîteva oreB. Acces de astm cu o durată lungă (peste 24 ore)C. Nu răspunde la tratamentul uzual cu bronhodilatatoareD. Se jugulează spontan sau la tratamentul cu bronhodilatatoareE. Este însoțit de tulburări gazometrice.25. CM Starea de rău astmatic este condiționată de:A. Întreruperea tratamentului cu corticosteroiziB. Folosirea abuzivă a beta2 - agoniștilorC. Infectiile virale acute respiratoriiD. Contact cu alergenul
122
E. Insuficiența acută a ventriculului drept26. CM Explorarea spirografică a astmului bronșic relevă următoarele perturbări caracteristice:A. Cresterea ușoară a capacitatii pulmonare totaleB. Cresterea volumului rezidualC. Scaderea capacitatii reziduale functionaleD. Scaderea VEMS proportional cu severitatea astmuluiE. Scaderea indicelui Tiffeneau27. CM Astmul bronsic este o boala a cailor respiratorii manifestata prin:A. Cresterea reactivitatii traheobronsice la diferiti stimuliB. Tulburari ale sistemului de reglare a respiratieiC. Obstructie respiratorie reversibilaD. Obstructie difuza ireversibila si progresiva a cailor respiratoriiE. Dischinezia traheobronsica28. CM Astmul bronsic nonalergic este caracterizat prin:A. Este generat de un mecanism imunologic tip I.B. Debutul bolii se înregistreaza dupa 30-35 aniC. Istoricul personal si/sau familial identifica anamneza alergologica agravataD. Teste cutanate cu alergeni sunt negativeE. Teste cutanate cu alergeni suntpositive29. CM Efectele mediatorilor inflamatiei în caile aeriene în cazul astmului bronsic sunt:A. Micsorarea permeabilitatii vasculareB. Contractia muschilor neteziC. Hiposecretie mucoidaD. Hipertrofia masei musculareE. Atrofia epitelilului ciliar30. CM În astmul bronsic se produc urmatoarele modificari morfologice:A. Infiltrate cu cellule inflamatoriiB. Hipertrofia glandelor submucoaseC. Hipertrofia musculaturii netede a cailor aerieneD. Hiperplazia glandelor submucoaseE. Atrofia glandelor mucoasei31. CM Valorile VEMS si PEF sunt folosite pentru:A. Aprecierea severitatii astmului bronsicB. Aprecierea reversibilitatii obstructiei bronsiceC. Evaluarea hiperreactivitatii bronsiceD. Determinarea fortei de contractie a muschilor ventilatoriE. Aprecierea severitatii pleuropneumoniei32.CM Factorii declanșatori (triggeri) pentru astmul bronșic sunt:A. Efortul fizicB. Factorul psihologicC. Refluxul gastroesofagianD. Boli nazale sau sinuzaleE. Vitaminele33. CM Complicațiile astmului bronșic în timpul accesului sunt:A. Cord pulmonar acutB. Emfizem pulmonarC. Fracturarea coastelorD. Pneumotorace spontanE. Atelectazie pulmonara
123
34. CM Complicațiile astmului bronșic între accese sunt:A. PneumoniiB. Pneumotorace spontanC. Aspergiloza bronhopulmonară alergicăD. Emfizem pulmonarE. Bronșiectazii35. CM Diagnosticul diferențial în astmul bronșic se va face cu:A. Insuficiența ventriculară dreaptăB. Bronșita cronică obstructivăC. Sindromul de hiperventilațieD. Bronșiolita acutăE. Astm cardiac36. Obiectivele tratamentului antiasmatic sunt:A. Controlul manifestărilor acute cu doze mari de beta2–agoniștiB. Controlul manifestărilor acute cu doze mici de beta2 –agoniștiC. Prevenirea exacerbărilorD. Menținerea funcției pulmonare joaseE. Reacții adverse medicamentoase minime37. Care este tratamentul răului astmaticA. Spitalizarea în secția de terapie intensiveB. Tratament ambulatorC. Administrarea de O2D. Corticosteroizi inhalator în doze mediiE. Corticosteroizi systemic38. Ventilația mecanică în răul astmatic este indicată în caz de:A. Amelioarea simptomelorB. Travaliu expirator excesiv cu epuizare muscularăC. Tensiune arterială sistolică < 90 mmHgD. pH 7,40E. PaCO2 >55 mmHg39. În starea de rău astmatic:A. Tahicardia se vatrata cu β-blocanteB. Acidoza repiratorie se va corecta cu bicarbonat de NaC. Acidoza repiratorie nu se va corecta cu bicarbonat de NaD. Tahicardia nu se vat rata cu β-blocanteE. Expectorantele, mucoliticele nu au beneficiu în răul astmatic40. Explorarea funcțională respiratorie apreciază:A. Gradul obstrucțieiB. Variabilitatea obstrucțieiC. Reversibilitatea obstrucției bronșiceD. Se va efectua doar în timpul accesului de astmE. Gradul de control al astmului
RĂSPUNS:1. E2. D3. E4. E5. A
124
6. A7. B8. E9. A10. B11. D12. C13. C14. A,B,C,E15. B,C,D,E16. A,B,C17. A,C,E18. B,E19. A,B,D,E20. B,D21. A,E22. A,B,C23. A,C24. B,C,E25. A,B,C,D26. A,B,D,E27. A,C28. B,D29. B,D30. A,C,D31. A, B, C32. A, B, C, D33. A, C, D, E34. A, C, D, E35. B, C, D, E36. B, C, E37. A, C, E38. B, C, E39. C, D, E40. A, B, C
Hipertensiunea pulmonara şi cordul pulmonar cronic
1. CS. Etiologia hipertensiunii pulmonare arteriale:a) Idiopaticăb) Familialăc) Asociată cu diferite colagenoze, hipertensiune portală, infecţie HIV, medicamente etcd) Asociată cu modificări semnificative capilare sau venoasee) Toate cele menţionate
125
2. CM Hipertensiunea pulmonară asociată cu bolile pulmonare şi /sau hypoxia este cauzată de următoarele:a) BPOCb) Bolile pulmonare interstiţialec) Apneea în somnd) Expunere cronică la altitudini crescutee) Expunere la raze UV
3. CM Care sunt mecanismele care contribuie la apariţia hipertensiunii pulmonare idiopatice:a) Vasoconstricţie excesivă şi obstrucţia de la nivelul arterelor pulmonare de calibru
micb) Remodelarea vascularăc) Fenomenele inflamatorii şi trombotice din patul vascular pulmonard) Activarea limfocitelor şi macrofagelor cu eliberarea de TNF-α declanşate de infecţia HIVe) Nici unul din cele enumerate
4. CM Mecanismele prin care infecţia HIV ar induce hipertensiunea pulmonară:a) Acţiunea directă a virusului la creşterea rezistenţei şi remodelării vasculareb) Acţiune indirectă determinată de activarea limfocitelor şi macrofagelor cu
eliberarea de TNF-α cu efect proliferativ asupra celulelor endoteliale şi muscular netede pulmonare
c) Acţiunea indirectă a virusului HIV se realizează prin producerea crescută de endotelină-1 şi de TNF-α din monocite
d) Defect de producere a substanţelor vasoconstrictoaree) Fenomene de tromboză in situ
5. CM Mecanismele prin care bolile pulmonare produc hipertensiune pulmonară sunt:a) Hipoxieb) Inflamaţiec) Pierdere de vase pulmonared) Tromboză in situe) Proliferare intimală şi modificări ale matricei extracelulare prin depozite de colagen şi
elastină6. CS Mecanismul prin care hipotiroidia induce HTP este:
a) Hipotiroidia induce creşterea stresului de forfecare exercitat de eritrocite în microvascularizarea pulmonară
b) Mecanisme imunec) Hipotiroidia contribuie la creşterea duratei de viaţă a hematiilor şi activarea plachetarăd) Distrucţia patului pulmonare) Hipotiroidia induce anomalii ale activităţii fibrinolitice
7. CM Simptomele clasice ale hipertensiunii pulmonare sunt:a) Dispneeab) Durerea toracică de tip anginosc) Sincopa la efortd) Moartea subităe) Edemele suborbitale
8. CS Care este metoda cea mai exactă de apreciere a presiunii în artera pulmonară:a) Scintigrafia de ventilaţie-perfuzieb) Echocardiografia cu dopplerc) Angiografia pulmonarăd) Cateterismul cardiace) Bodypletismografia
9. CS Care afirmaţii referitor la tratamentul convenţional sunt adevărate:
126
a) Oxigenoterapia se aplică la pacienţii cu saturaţia sub 90%b) Diureticele sunt utile în cazurile cu insuficienţă cardiacă dreaptă manifestăc) Diureticele pot fi periculoase prin scăderea excesivă a debitului cardiacd) Hipokaliemia indusă de diuretice poate genera aritmiie) Toate cele enumerate sunt corecte
10. CS Care dintre cele enumerate contribuie la apariţia cordului pulmonar cronic:a) Boli pulmonare obstructive şi restrictiveb) Tulburări ale centrului de control respiratorc) Hipoxia cronică de altitudined) Bolile pulmonare vascularee) Toate cele enumerate
11. CS Prin ce mecanism bolile pulmonare obstructive determină apariţia cordului pulmonar cronic:a) Bronhoobstrucţia determină dezvoltarea hipoxiei alveolare ceea ce contribuie la
instalarea mecanismului adaptativ de vasoconstricţie pulmonară hipoxicăb) Îngustarea şi obliterarea vaselor pulmonarec) Îngroşarea vaselor datorită hipertrofiei stratului musculard) Microtromboze multiplee) Trombembolii repetate
12. CM Cum se clasifică cordul pulmonar cronic după criteriul etiologic:a) Vascularb) Bronhopulmonarc) Toracodiafragmald) Interstiţiale) Anatomic
13. CM Cum se clasifică cordul pulmonar în funcţie de stadiul bolii:a) Cord pulmonar compensatb) Hipertensiune pulmonară tranzitorie, doar cu semne paraclinice de suprasolicitare
a ventriculului dreptc) Hipertensiune pulmonară stabilă cu semne clinice de suprasolicitare a ventriculului
dreptd) Decompensarea ventriculului drept, asociată cu insuficienţa respiratoriee) Toate cele enumerate sunt false
14. CS Care sunt complicaţiile cordului pulmonar cronic:a) Trombembolismul pulmonarb) Aritmiilec) Insuficienţa tricuspidianăd) Disfuncţia organelor parenchimatoasee) Toate cele enumerate
15. Care afirmaţii referitoare la prognosticul pacienţilor cu cord pulmonar cronic sunt adevărate:a) Media supravieţuirii la pacienţii cu edeme marcate constituie aproximativ 4 anib) Rata supravieţuirii la 2 ani a pacienţilor care anterior nu au avut edeme depăşeşte
70%c) Rata supravieţuirii la 2 ani a pacienţilor cu semne clinice manifeste de insuficienţă
ventriculară dreaptă constituie 40-45%d) Media supravieţuirii la pacienţii cu edeme marcate constituie aproximativ 7 anie) Toate cele enumerate sunt adevărate
127
Pleurezii
1. CM Selectaţi afirmaţiile adevărate:a) Sindromul pleural se prezintă cu matitate deplasabilă la percuţieb) Sindromul pleural se poate prezenta fără modificări percutoriic) Sindromul pleural poate fi asociat cu sunet timpanic la percuţied) Sindromul pleural este reprezentat de matitate fixă la percuţiee) Toate cele enumerate sunt adevărate
2. CM Toate cele enumerate sunt criterii Light pentru diagnosticarea pleureziilor exudative cu excepţia:
a) Raportul proteine pleurale/ proteine serice > 0,5b) Raportul LDH pleural/ LDH seric > 0,6c) Nivelul LDH pleural mai mare de 2/3 din valorile normale ale LDH sericd) Nivelul proteinelor totale mai mare de 2/3 din valorile normale ale proteinelor
3. CM Care dintre cele enumerate cauzează transudat pleural:a) Artrita reumatoidăb) Embolia pulmonarăc) Pancreatitad) Insuficienţă cardiacă congestivăe) Obstrucţia de venă cavă superioară
4. CS Bărbat de 37 ani acuză durere toracică violentă pe dreapta cu debut brusc asociată cu dispnee. Alte simptome nu prezintă, iar anterior era sănătos. Nu menţionează traumatism toracic. Durerea toracică este acută, se înrăutăţeşte în inspir, fără hemoptizie, tuse sau spută, fără simptome de impregnare infecţioasă. Respiraţia este superficială, rapidă, frecvenţa 24/min, afebril. FCC – 108/min., SaO2 – 92%, TA 120/80. Traheea este situată median. Auscultativ: murmur vezicular diminuat pe dreapta, fără crepitaţii sau raluri. Percutor – sunet timpanic. Care este diagnosticul mai probabil?a) Pericardităb) Pneumoniac) Pneumotoraxd) Embolie pulmonarăe) Fracture de coaste
5. CS Factorii de risc care predispun la pneumotorace sunt cu excepţia:a) Vîrstă tînără, talie înaltă, constituţie longilinăb) Bărbatc) Femeied) Fumătore) Bule subpleurale
6. CS Afirmaţiile referitoare la conduita pacientului cu pneumotorax sunt corecte cu excepţia:a) Prezenţa aerului în cavitatea pleural este o indicaţie direct pentru intervenţie
chirurgicalăb) Colecţia pleurală aeriană importantă necesită exsuflaţie cu acul sau drenaj pleuralc) Pneumotoracele sub tensiune este o urgenţă medicald) În epanşamentul mixt hidroaeric se aplică drenajul dublu e) În pneumotoracele deschis prima manevră va fi închiderea imediată a plăgii
128
7. CS Afirmaţiile corecte referitoare la mezotelioame cu excepţia:a) Mai frecvent apare la bărbaţi, după vîrsta de 60 anib) Mai frecvent apare la femei, după vîrsta de 60 anic) Există o legătură directă cu expunerea profesională îndelungată la azbestd) La examenul lichidului pleural se constată lichid serohemoragic cu o cantitate sporită de
acid hialuronice) Confirmarea histopatologică a mezoteliomului pleural se obţine prin biopsia pleurei.
8. CM Următoarele afirmaţii sunt adevărate:a) Hemotoraxul este revărsatul pleural sanguinolent al cărui hematocrit este cel puţin
50% din hematocritul sîngelui perifericb) Chilotoraxul este revărsatul pleural format prin acumulare de limfă în urma
afectării ductului limfatic toracicc) Mai des chilotoraxul se observă pe stîngad) Pleurezia din tuberculoza primară este provocată de colonizarea primară a Mycobacteriei
pe pleurăe) Empiemul tuberculos este o complicaţie frecventă a tuberculozei netratate
9. Care afirmaţii sunt corecte:a) Glucoza în lichidul pleural este egală cu cea din serb) pH lichidului pleural poate fi scăzut în exudatele purulente, tuberculoase,
neoplazice şi reumatoidec) amilaza pleurală creşte semnificativ în pancreatită sau pseudochist pancreaticd) colesterolul creşte marcat în chilotorax e) trigliceridele şi acizii graşi au nivele crescute în chilotorax
10. Care afirmaţii referitoare la examenul citologic al lichidului pleural sunt corecte:a) Creşterea hematiilor peste 10 000/mm3 este caracteristică pleureziilor hemoragice
din traumatism, neoplazice sau trombemboliceb) Creşterea neutrofilelor peste 10 000/mm3 este caracteristică pentru exudatele
parapneumonice, tuberculoase, neoplazicec) Predominarea limfocitelor orientează spre etiologia tuberculoasă, neoplazică sau
viralăd) Eozinofilele în proporţie mai mare de 10% este caracteristică afecţiunilor asociate
cu eozinofilie sanguinăe) Celulele atipice în lichidul pleural sunt sugestive de infecţie cu germeni
atipici11. Care afirmaţii referitoare la pleureziile neoplazice sunt adevărate:
a) Este una dintre cauzele dominante de pleurezie masivă la vîrstnicib) Geneza cea mai frecventă este din răspîndirea la pleură a carcinomului bronşicc) Investigaţiile complexe pentru găsirea tumorii primare este o prerogativă în conduita
pacientuluid) Investigaţiile complexe pentru găsirea tumorii primare sunt argumentate numai în
cazul neoplaziilor susceptibile la chimioterapie şi tratamentul hormonale) Puncţia evacuatorie este unica soluţie în acest caz
12. CM Care afirmaţii sunt false:a) Glucoza în lichidul pleural este egală cu cea din serb) pH lichidului pleural poate fi scăzut în exudatele purulente, tuberculoase, neoplazice
şi reumatoidec) amilaza pleurală creşte semnificativ în pancreatită sau pseudochist pancreaticd) colesterolul creşte marcat în chilotorax e) trigliceridele şi acizii graşi au nivele crescute în pseudochilotorax
13. CM Următoarele afirmaţii sunt false:
129
a) Hemotoraxul este revărsatul pleural sanguinolent al cărui hematocrit este cel puţin 50% din hematocritul sîngelui periferic
b) Chilotoraxul este revărsatul pleural format prin acumulare de limfă în urma afectării ductului limfatic toracic
c) Mai des chilotoraxul se observă pe stîngad) Pleurezia din tuberculoza primară este provocată de colonizarea primară a
Mycobacteriei pe pleurăe) Empiemul tuberculos este o complicaţie frecventă a tuberculozei netratate
14. CM Care dintre cele enumerate cauzează exudatul pleural:a) Artrita reumatoidăb) Embolia pulmonarăc) Pancreatitad) Insuficienţă cardiacă congestivăe) Obstrucţia de venă cavă superioară
15. CM Afirmaţiile corecte referitoare la mezotelioame:a) Mai frecvent apare la bărbaţi, după vîrsta de 60 anib) Mai frecvent apare la femei, după vîrsta de 60 anic) Există o legătură directă cu expunerea profesională îndelungată la azbestd) La examenul lichidului pleural se constată lichid serohemoragic cu o cantitate
sporită de acid hialuronice) Confirmarea histopatologică a mezoteliomului pleural se obţine prin biopsia pleurei.
PID
1. Care dintreurmătoarelereprezintăcauză de tusecronicăcuradiografietoracicăanormală:A. Embolia pulmonarăB. Infecţia căilor aeriene superioare C. Corpi străini D. IECAE. Sarcoidoza
Raspuns corect E
2. Insuficiența respiratorie restrictivă apare în următoarele afecțiuni caracterizate prin afectare pulmonară parenchimatoasă, cu excepţia: A. Fibroză pulmonară idiopaticăB. Sarcoidoză C. Astm D. SilicozăE. Pneumopatiipostradice
Raspunscorect C
3.Diagnosticul de tulburareventilatorierestrictivă are la bazăurmătoarele, cuexcepţia : A. Creşterea CPT B. Diminuarea CPT C. Uneoridiminuareacomplianţeipulmonare
130
D. Diminuarearaportului DLCO/VA doarîncaz de patologieinterstiţialăE. Uneoridiminuareacomplianţeiparietale
Raspunscorect A
4. Fibrozapulmonaraidiopatică se caracterizeazăprin:A. Debutinsidioscutuseseacă, chintoasaluni de zileB. Oricarerăspuns este corect. C. Dispneede efortcuagravareprogresivăD. Medie de doianiîntreprimelesimptomeşi diagnostic E. Vârstamedieapariţie ~ 50 ani
Răspuns: B
5.Într-o fibrozăpulmonarăidiopatică: A. Debutul este brusc, cutuseşiexpectorațiemucopurulentăB. AparfrecventsemneextrarespiratoriiC. Vârstamedie de aparițieeste de 20 de aniD. Evoluția este favorabilă, spre vindecare E. La HRCT este prezentăimagineaînfagure de miere
A. PlămâniB.GanglionilimfaticiC. PieleD.FicatE. Toate cele enumerate
131
Răspuns: E
9. Care medicament este utilizat în tratamentul sarcoidozei
A. LisinoprilB. PrednizolonC. FurosemidD.FluconazolE. Cefotaxim
Răspuns: B
10. Care test este utilizat pentru monitorizarea pacienților cu sarcoidoză pulmonară ?A. PET CTB. Teste funcționale pulmonareC. Testul HIVD.BAARE. Hemograma
Răspuns: B
11. Care dinurmătoarele organe este cel mai puținprobabilsă fie afectatafectat de sarcoidoză ?
A. PlămâniB. GanglionilimfaticiC. StomacD.PieleE. Ficat
Răspuns: C12. Care tip de afectaredinsarcoidoză are cel mai bun prognosticpentruremisiune ?
A. SindromulLöfgrenB.NeurosarcoidozaC.SarcoidozacuimplicareacorduluiD.LupuspernioE. Uveita
Răspuns: A
Răspunsmultiplu
1. Diagnosticul de tulburareventilatorierestrictivă are la bazăurmătoarelemodificărialeprobelorfuncționalerespiratoriiA. Diminuarea CPT B. VEMS/CVF micșoratC. Diminuarea CVFD. Scăderea VEMS E. Creşterea CPT
132
Răspuns corect A, C
2. Fibroza pulmonara idiopatică se caracterizează prin:A. Debut insidios cu tuse seacă, chintoasa luni de zileB. Debut acut cu deces în câteva luniC. Dispneede efortcuagravareprogresivăD. PleureziebilateralăE. Vârstamedieapariţie ~ 50 ani
Răspuns: A, C, E
3. SindromulLöfgreneste caracterizat de A. Debut insidios B. Adenopatie hilarăC. Dispneede efortcuagravareprogresivăD. EritemnodosE. Artralgii/artrite
A. Este o formă acută a sarcoidozeiB. AdenopatiehilarăC. UveităD.ParotidităE. Pareză de nerv facial
Răspuns: A, C, D, E
9. Care medicamentesunt utilizate în tratamentul sarcoidozei
A. MieloxicamB. PrednizolonC. MetotrexatD.FluconazolE. Pentoxifilin
Răspuns: A, B, C, E
10. Care din următoarele afirmații sunt corecte pentru sarcoidoză?A. letalitatea 5%B. Atingerea cardiacă are un prognostic nefavorabilC. Adenopatia hilară are cel mai bun prognosticD.Letalitatea 25%E. Adenopatia hilară are cel mai nefavorabil prognostic
Răspuns: A, B, C
133
11. Care din următoarele modificări sunt în favoarea diagnosticului de sarcoidoză?A. HipercalcemieB. HipocacalcemieC. Creșterea nivelului seric al angiotenzinconvertazei sericeD.HipercalciurieE. Micșorarea nivelului seric al angiotenzinconvertazei serice
Răspuns: A, C, D
12. Care din următoarele semne indidică implicarea altor organe la un pacient cu sarcoidoză pulmonară?
A. Lupus pernioB. LESC. UveitaD.AritmiiE. Eritem nodos
Răspuns: A, C, D, E
13. Care din următoarele afirmații sunt corecte pentru sarcoidoză?
A. letalitatea 5%B. Atingerea cardiacă are un prognostic nefavorabilC. Adenopatia hilară are cel mai bun prognosticD.Letalitatea 25%E. Adenopatia hilară are cel mai nefavorabil prognostic
Răspuns: A, B, C
14. Care investigațiisuntutilizatepentrustabilireadiagnosticului de sarcoidoză?
A. Radiografia oaselor tubulareB. RadiografiatoraceluiC. HRCT pulmonarăD.Biopsia organelor afectateE. Scintigrafiaosoasă
Răspuns: B, C, D
15. Medicamente utilizate în tratamentul fibrozei pulmonare idiopatice sunt:
A. DiclofenacB. MieloxicamC. PirfenidonD.NintedanibE. Omalizumab
Teste supurații pulmonareComplement simplu:1. Notați afirmația caracteristică abceselor pulmonare primare:
a) constituie complicații ale unei leziuni locale preexistente (cancer, corpi străini, chisturi, stenoză bronșică etc.)
b) se dezvoltă pe teritorii pulmonare anterior sănătoase, etiologic aparținând infecțiilor cu bacterii anaerobe
c) constituie modalități evolutive ale pneumoniilor cu anumiți germeni (stafilococi, Klebsiela, Pseudomonas) - așa zisele pneumonii necrozate
d) reprezintă dilatații permanente și ireversibile ale bronhiilor subsegmentare sugerate de consecințele clinice ale infecției cronice sau recurente în căile respiratorii dilatate
e) sunt favorizate de preexistența stenozelor bronșice (tumorale, inflamatorii, cicatriceale sau din corpi străini), a bronșiectaziilor sau chisturilor
Răspuns corect: (b)
2. Debutul bronșiectaziei de obicei este:a) acut la contactul cu anumiți alergeni
135
b) acut, rapid și progresiv în in infecțiile cu germeni anaerobic) lent, cu stări de acutizări în perioada rece și umedă a anului: tuse, frecvent mucopurulentă,
preponderent dimineața, periodic cu striuri de sânge, simptome de impregnare infecțioasă (astenie nemotivată, indispoziție, febră, cefalee, vertij, anorexie)
d) lent, prin embolizarea trunchiului arterei pulmonare sau a uneea din cele două ramuri ale sale, sau a multiplelor ramificații mici
e) lent, cu febră foarte înaltă și frison solemnRăspuns corect: (c)
3. Notați afirmația caracteristică tabloului radiologic în gangrena pulmonară:a) o zonă de opacitate în interiorul căreia se găsește o hipertransparență circumscrisăb) opacități inelare sau curvilinii, opacități în bandă (”tuburi pline”), ”linii de tramvai”,
formațiuni chistice dispuse în rozete, formațiuni chistice sau hidroaerice de dimensiuni micic) opacitate omogenă, densă, cu limita superioară concăvă, deplasabilă cu poziția bolnavuluid) opacitate masivă cu transparențe multiple de forme neregulate, uneori cu nivel de lichid
(imagine ”în fagure de miere”)e) opacitate cu hipertransparență circumscrisă și cu nivel lichidian în interiorul ei (imagine
hidroaerică), care rămâne orizontal la schimbarea poziției corpuluiRăspuns corect: (d)
4. Notați afirmația caracteristică tabloului radiologic al unui abces drenat complet:a) o zonă de opacitate în interiorul căreia se găsește o hipertransparență circumscrisăb) opacități inelare sau curvilinii, opacități în bandă (”tuburi pline”), ”linii de tramvai”,
formațiuni chistice dispuse în rozete, formațiuni chistice sau hidroaerice de dimensiuni micic) opacitate omogenă, densă, cu limita superioară concăvă, deplasabilă cu poziția bolnavuluid) opacitate masivă cu transparențe multiple de forme neregulate, uneori cu nivel de lichid
(imagine ”în fagure de miere”)e) opacitate cu hipertransparență circumscrisă și cu nivel lichidian în interiorul ei (imagine
hidroaerică), care rămâne orizontal la schimbarea poziției corpuluiRăspuns corect: (a)
5. Notați afirmația caracteristică tabloului radiologic al unui abces cu evacuare incompletă a secrețiilor:
a) o zonă de opacitate în interiorul căreia se găsește o hipertransparență circumscrisăb) opacități inelare sau curvilinii, opacități în bandă (”tuburi pline”), ”linii de tramvai”,
formațiuni chistice dispuse în rozete, formațiuni chistice sau hidroaerice de dimensiuni micic) opacitate omogenă, densă, cu limita superioară concăvă, deplasabilă cu poziția bolnavuluid) opacitate masivă cu transparențe multiple de forme neregulate, uneori cu nivel de lichid
(imagine ”în fagure de miere”)e) opacitate cu hipertransparență circumscrisă și cu nivel lichidian în interiorul ei (imagine
hidroaerică), care rămâne orizontal la schimbarea poziției corpuluiRăspuns corect: (e)
6. . Notați afirmația caracteristică tabloului radiologic în cazurile avansate de bronșiectazii:a) o zonă de opacitate în interiorul căreia se găsește o hipertransparență circumscrisăb) opacități inelare sau curvilinii, opacități în bandă (”tuburi pline”), ”linii de tramvai”,
formațiuni chistice dispuse în rozete, formațiuni chistice sau hidroaerice de dimensiuni micic) opacitate omogenă, densă, cu limita superioară concăvă, deplasabilă cu poziția bolnavuluid) opacitate masivă cu transparențe multiple de forme neregulate, uneori cu nivel de lichid
136
(imagine ”în fagure de miere”)e) opacitate cu hipertransparență circumscrisă și cu nivel lichidian în interiorul ei (imagine
hidroaerică), care rămâne orizontal la schimbarea poziției corpuluiRăspuns corect: (b)
7. Notați afirmația ce caracterizează evoluția unui abces pulmonar în condițiile unui tratament medical corect instituit precoce:
a) tratamentul cu antibiotice este mai puțin eficient, iar evoluția de mai lungă duratăb) evoluția este, de regulă, favorabilă, procesul supurativ regresează, iar cavitatea devine din
ce în ce mai mică până dispare (în 5-6 săptămâni)c) poate avea loc extinderea locală a infecției (empiem, piopneumotorace, pericardită,
mediastenită)d) poate avea loc generalizarea procesului infecțios (septicemie, abcese metastatice, șoc
toxicoseptic)e) se poate complica cu hemoragie pulmonară, cronicizare, scleroză pulmonară,
bronșiectazii, amiloidozăRăspuns corect: (b)
8. Notați afirmația incorectă în tratamentul antimicrobian pentru abcesele pulmonare produse de agenți anaerobi:
a) tratamentul antimicrobian este îndelungat, cu doze mari de droguri antibacterieneb) sunt acceptate trei scheme de tratament antibacterial: cu penicilină; cu clindamicină; cu
penicilină plus metronidazolc) regimul tratamentului intravenos antimicrobian continuă până se ameliorează starea
generală, dispare febra și nivelul hidroaeric pe radiogramăd) regimul tratamentului intravenos antimicrobian continuă 3-5 zile după normalizarea
temperaturiie) tratamentul intravenos este urmat de aplicarea perorală a antimicrobienelor, care va
continua până la dispariția totală a semnelor radiologice, sau până rămân doar niște mici și stabile leziuni reziduale
Răspuns corect: (d)
9. Care din examenele paraclinice nu îl veți indica pentru diagnosticul supurațiilor pulmonare:a) testele cutanate alergiceb) examene radiologice ale cutiei toracicec) examenul sputei (analiza generală, sputocultura etc.)d) examenul hematologic (inclusiv hemoculturile)e) fibribronhoscopia
Răspuns corect: (a)
10. Notați afirmația incorectă în debutul clinic al bolii bronșiectatice:a) în lipsa infecției bolnavul mult timp nu-și cunoaște suferințab) debutul maladiei este lent, în perioada rece și umedă a anuluic) boala debutează acut, cu un frison ”solemn” și ”junghi ” toracicd) boala debutează cu tuse, frecvent mucopurulentă, preponderent dimineața, periodic cu
striuri de sânge sau miros fetide) deseori se asociază simtome de impregnare infecțioasă: astenie nemotivată, indispoziție,
11. Notați afirmația incorectă din tabloul clinic al bolii bronșiectatice avansate:a) simptomul de bază este tusea chinuitoare (continuă), preponderent dimineața (”toaleta
bronșică matinală”)b) sputa este purulentă, cu miros fetid, expectorându-se în cantități mari (de la 20-30 ml până
la sute mililitri - vomica)c) sputa, de obicei, se depune în 4 straturi - spumos și aerat, mucopurulent cu ”stalactie”,
mucos, purulentd) tusea, deobicei, este neproductivă, chinuitoare (”spastică”), uneori însoțindu-se de
expectorație în cantitate mică, dificilă, sub formă de mulaj bronșice) periodic poate apărea hemoptizia - spută uniform colorată (din vasele bronșice) sau sub
aspect de striuri sanguinolenteRăspuns corect: (d)
12. Care afirmație nu este corectă pentru tabloul clinic obiectiv în bronșiectaziile avansate:a) acrocianoza cu fața împăstatăb) hiperemia obrazului pe partea afectatăc) scăderea ponderalăd) hipocratismul digitale) retard fizic (în cazurile cu debut din copilărie)
a) constituie complicații ale unei leziuni locale preexistente (cancer, corpi străini, chisturi, stenoză bronșică etc.)
b) se dezvoltă pe teritorii pulmonare anterior sănătoase, etiologic aparținând infecțiilor cu bacterii anaerobe
c) constituie modalități evolutive ale pneumoniilor cu anumiți germeni (stafilococi, Klebsiela, Pseudomonas) - așa zisele pneumonii necrozate
d) reprezintă dilatații permanente și ireversibile ale bronhiilor subsegmentare sugerate de consecințele clinice ale infecției cronice sau recurente în căile respiratorii dilatate
e) sunt favorizate de preexistența stenozelor bronșice (tumorale, inflamatorii, cicatriceale sau din corpi străini), a bronșiectaziilor sau chisturilor
Răspuns corect: (a, c, e)
2. Incidența supurațiilor pulmonare este sporită:a) în timpul epidemiilor de gripă (pneumonii stafilococice postvirale)
138
b) la pacienții cu statusul atopic (alergic) măritc) la pacienții cu deficiență de α1-antitripsinăd) în condițiile de imunitate compromisă (diabet zaharat, ciroză hepatică, alcoolism,
malignități, tratament imunosupresiv etc.)e) la pacienții cu risc de aspirație (tulburări de conştienţă, tulburări de deglutiţie, reflux
3. Notați cei doi factori patogenetici de bază, coexistența cărora este necesară pentru formarea abcesului pulmonar primitiv (primar):
a) vasculita cu patogenia neclară, care afectează vasele pulmonare și bronhialeb) infecția gingivală (gingivita sau pioreea), care asigură germeniic) aspirația, care asigură accesul spre parenchimul pulmonard) tromboza extensiva în vasele pulmonare și bronhiale, care aduce la sfacelarea țesutuluie)slăbiciunea congenitală a peretelui bronșic, care aduce la dilatarea ireversibilă a lor
Răspuns corect: (b, c)
4. Debutul unui abces pulmonar acut de obicei este:a) insidios în infecțiile cu bacterii aerobeb) acut, rapid și progresiv în in infecțiile cu germeni anaerobic) lent, cu stări de acutizări în perioada rece și umedă a anului: tuse, frecvent mucopurulentă,
preponderent dimineața, periodic cu striuri de sânge, simptome de impregnare infecțioasă (astenie nemotivată, indispoziție, febră, cefalee, vertij, anorexie)
d) insidios în infecțiile cu germeni anaerobie) acut, rapid și progresiv în in infecțiile cu bacterii aerobe
Răspuns corect: (d, e)
5. Dacă focarul unui abces pulmonar acut este situat aproape de periferia plamânului, în faza de constituire (faza pneumonică a abcesului pulmonar), obiectiv se atestă:
5. Dacă focarul unui abces pulmonar acut este situat aproape de periferia plamânului, în faza de drenare bronșică (sau faza de focar deschis) obiectiv se atestă:
6. Tusea la un pacient cu abces pulmonar drenat incomplet are următoarele caracteristici:a) se accentuează când bolnavul stă culcat în poziția ce favorizează mobilizarea secrețiilor
din cavitatea abcesului și eliminarea lorb) este supărătoare, cu spută în cantitate variată: de la abundentă la nesemnificativă (ori de
câte ori drenarea focarului se întrerupe)c) poate fi cu spută mucopurulentă, purulentă sau piosanguinolentă, cel mai adesea fetidăd) este sezonieră, fiind însoțită de rinită și de raluri sibilantee) este uscată, de tonalitate joasă, moale, fără început abrupt sau eruptiv
Răspuns corect: (a, b, c)
7. Notați formele clinice particulare de abces pulmonar:a) abcesul pulmonar primitiv (de aspirație)b) abcesul pulmonar ”decapitat”c) abcesul pulmonar ”descălțat”d) abcesul pulmonar secundare) abcese pulmonare mari (gigante)
Răspuns corect: (a, b, d, e)
8. Notați afirmațiile caracteristice abceselor pulmonare primitive (de aspirație):a) constituie complicații ale unei leziuni locale preexistente (cancer, corpi străini, chisturi,
stenoză bronșică etc.)b) se dezvoltă pe teritorii pulmonare anterior sănătoasec) constituie modalități evolutive ale pneumoniilor cu anumiți germeni (stafilococi,
Klebsiela, Pseudomonas) - așa zisele pneumonii necrozated) la acești pacienți se atestă surse endogene de anaerobi (periodontite, gingivite etc.)e) la acești pacienți se atestă afecțiuni, care favorizează aspirația (tulburări de conştienţă,
9. Notați afirmațiile caracteristice abcesului pulmonar cronic:a) decurge mai mult de 3 luni, cu perioade de remisie și acutizărib) decurge mai puțin de 2 luni, rezolvându-se prin autolimitarec) în perioada de acutizări bolnavii acuză dispnee, tuse cu eliminări de spută purulentă cu
miros fetid, periodic hemoptizie, subfebrilitated) se pot constata pierderea ponderală, anemia, hipocratismul digital, splenomegaliae) se tratează cu doze mici de antibiotice de spectru larg, timp de 7-10 zile
Răspuns corect: (a, c, d)
10. Notați afirmațiile caracteristice abceselor pulmonare hematogene (embolice):a) apar drept complicații ale emboliilor septice (de exemplu, în tromboflebitele purulente ale
venelor bazinului)b) se pot dezvolta în cadrul unor septicemii (cu stafilococ auriu, Klebsiella, streptococi,
bacili Gram negativi etc.)c) pot apare din endocardita inimii drepte la narcomanii ”intravenoși”d) debutul bolii este de obicei brusc, cu frison, iar evoluția mult mai rapidă (fulminantă) cu
140
lipsa expectorației fetide și a factorilor predispozanți către aspirația cu anaerobie) pleureziile sunt foarte rare, iar empiemul pleural practic nu se asociază
Răspuns corect: (a, b, c, d)
11. Notați abcesele pulmonare, care conduc la leziuni reziduale importante (cavități reziduale, bronșiectazii) și necesită mai frecvent intervenții chirurgicale:
a) abcesele pulmonare mari (gigante - peste 6 cm în diametru)b) abcesele pulmonare mici (sub 2 cm în diametru)c) abcesele lobului mediu (din drenaj deficitar)d) abcesele lingulei și ale piramidei bazale(din drenaj deficitar)e) abcesele pulmonare de dimensiuni medii și cu drenaj bronhial foarte eficient
13. Notați afirmațiile corecte caracteristice pentru evoluția unui abces pulmonar de dimensiuni mari diagnosticat tardiv, cu țesut de scleroză din jur mai dezvoltat:
a) tratamentul cu antibiotice este mai puțin eficient, iar evoluția de mai lungă duratăb) evoluția este, de regulă, favorabilă, procesul supurativ regresează, iar cavitatea devine din
ce în ce mai mică până dispare (în 5-6 săptămâni)c) poate avea loc extinderea locală a infecției (empiem, piopneumotorace, pericardită,
mediastenită)d) poate avea loc generalizarea procesului infecțios (septicemie, abcese metastatice, șoc
toxicoseptic)e) se poate complica cu hemoragie pulmonară, cronicizare, scleroză pulmonară,
14. Notați afirmațiile corecte caracteristice pentru tratamentul antimicrobian în abcesele pulmonare produse de agenți anaerobi:
a) tratamentul antimicrobian este îndelungat, cu doze mari de droguri antibacterieneb) sunt acceptate trei scheme de tratament antibacterial: cu penicilină; cu clindamicină; cu
penicilină plus metronidazolc) regimul tratamentului intravenos antimicrobian continuă până se ameliorează starea
generală, dispare febra și nivelul hidroaeric pe radiogramăd) regimul tratamentului intravenos antimicrobian continuă 3-5 zile după normalizarea
temperaturiie) tratamentul intravenos este urmat de aplicarea perorală a antimicrobienelor, care va
continua până la dispariția totală a semnelor radiologice, sau până rămân doar niște mici și stabile leziuni reziduale
Răspuns corect: (a, b, c, e)
141
15. Dilatările în bronșiectazii pot fi:a) cilindrice (tubulare, fusiforme)b) centrale (în bronhiile principale, lobare și segmentare), cu celule scuamoase c) varicoase (moniliforme)d) periferice, cu celule mici (”în boabe de ovăz”)e) saculare (chistice, ampulare)
Răspuns corect: (a, c, e)
16. Notați afirmațiile corecte caracteristice pentru debutul bolii bronșiectatice:a) în lipsa infecției bolnavul mult timp nu-și cunoaște suferințab) debutul maladiei este lent, în perioada rece și umedă a anuluic) boala debutează acut, cu un frison ”solemn” și ”junghi ” toracicd) boala debutează cu tuse, frecvent mucopurulentă, preponderent dimineața, periodic cu
striuri de sânge sau miros fetide) deseori se asociază simtome de impregnare infecțioasă: astenie nemotivată, indispoziție,
17. Notați afirmațiile corecte caracteristice pentru tabloul clinic al bolii bronșiectatice avansate:a) simptomul de bază este tusea chinuitoare (continuă), preponderent dimineața (”toaleta
bronșică matinală”)b) sputa este purulentă, cu miros fetid, expectorându-se în cantități mari (de la 20-30 ml până
la sute mililitri - vomica)c) sputa, de obicei, se depune în 4 straturi - spumos și aerat, mucopurulent cu ”stalactie”,
mucos, purulentd) tusea, deobicei, este neproductivă, chinuitoare (”spastică”), uneori însoțindu-se de
expectorație în cantitate mică, dificilă, sub formă de mulaj bronșice) periodic poate apărea hemoptizia - spută uniform colorată (din vasele bronșice) sau sub
aspect de striuri sanguinolenteRăspuns corect: (a, b, c, e)
18. Notați afirmațiile corecte caracteristice pentru tabloul clinic obiectiv în bronșiectaziile avansate:a) acrocianoza cu fața împăstatăb) hiperemia obrazului pe partea afectatăc) scăderea ponderalăd) hipocratismul digitale) retard fizic (în cazurile cu debut din copilărie)
Răspuns corect: (a, c, d, e)
142
GASTROENTEROLOGIEInformatii colectie: 1. Intrebarea nr. 1: Intrebarea 1 Capitol: Esofag simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaCare dintre următoarele modificări NU este caracteristică pentru acalazia cardiei la examenul radiologic baritat al esofagului:a) [ ] Îngustare conică în regiunea sfincterului esofagian inferiorb) [ ] Dilatare suprastenotică a esofaguluic) [ ] Alungirea esofagului ('S'- formă)d) [ ] Resturi alimentare în esofage) [x] Proba cu nitroglicerină negativă 2. Intrebarea nr. 2: Intrebarea 2 Capitol: Esofag simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaClasificarea tulburărilor funcţionale esofagiene, Consensus Roma III, 2006, include următoarele forme, cu exceptia:a) [ ] Pirozisul funcţionalb) [ ] Durerea toracică funcţională de origine esofagianăc) [x] Esofagul hiperperistaltic de tip "spărgător de nuci"d) [ ] Disfagia funcţionalăe) [ ] Globusul 3. Intrebarea nr. 3: Intrebarea 3 Capitol: Esofag simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSimptomele de alarmă sugestive pentru complicaţiile bolii de reflux gastro-esofagian sunt următoarele, cu excepţia:a) [ ] Odinofagiab) [ ] Sângerări gastrointestinalec) [ ] Disfagiad) [x] Debutul simpotmelor pâna la vârsta de 40 de anie) [ ] Scădere ponderală 4. Intrebarea nr. 4: Intrebarea 4 Capitol: Esofag simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSimptomele atipice în boala de reflux gastroesofagian sunt următoarele, cu exceptia:a) [ ] Tuse cronicăb) [x] Meteorismc) [ ] Pierderi de email dentard) [ ] Durere toracicăe) [ ] Stenoza subglotică 5. Intrebarea nr. 5: Intrebarea 5 Capitol: Esofag simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați în care caz NU este necesară endoscopia digestivă superioară la pacienții cu boală de reflux gastroesofagian:a) [ ] În prezenţa semnelor de alarmăb) [ ] Pacient non-responder la terapia cu inhibitorii pompei de protonc) [ ] Vârsta > 50 anid) [ ] În caz cînd este prezent riscul pentru esofagul Barrette) [x] Durata simptomelor < 10 ani 6. Intrebarea nr. 6: Intrebarea 6 Capitol: Esofag simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut
143
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați afirmația pentru care pH-monitoringul esofagian NU este indicat:a) [ ] Confirmarea bolii de reflux gastroesofagian (BRGE) la pacienţii endoscopic-negativib) [ ] BRGE cu simptome atipice şi extraesofagienec) [ ] Selecţia pacienţilor pentru chirurgia anti-refluxd) [ ] Tratamentul anti-reflux eşuate) [x] Confirmarea BRGE la pacienţii endoscopic-pozitivi 7. Intrebarea nr. 7: Intrebarea 7 Capitol: Esofag simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaImpendanţa-monitoring a esofagului este recomandată în următoarele situaţii, cu excepţia:a) [ ] Procedură diagnosticăb) [ ] Pentru detectarea refluxului non-acidc) [ ] Pacienţii aflaţi pe tratament antisecretord) [ ] Pacientii refractari la tratamente) [x] Pentru detectarea refluxului acid 8. Intrebarea nr. 8: Intrebarea 8 Capitol: Esofag simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați afirmația corectă despre eliminarea globală de rutină a alimentelor care pot cauza refluxul în cazul BRGE:a) [x] Nu se recomandă în tratamentul bolii de reflux gastroesofagian (BRGE)b) [ ] Se recomandă în tratamentul BRGEc) [ ] Se recomandă concomitent cu administrarea inhibitorilor pompei de proton (IPP)d) [ ] Se recomandă concomitent cu administrarea H2-blocanţilore) [ ] Se recomandă numai în BRGE asociată cu gastrita 9. Intrebarea nr. 9: Intrebarea 9 Capitol: Esofag simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaPentru care patologie NU este caracteristică odinofagia?a) [x] Boala de refluxgastroesofagianb) [ ] Esofagita herpeticăc) [ ] Esofagita medicamentoasăd) [ ] Cancer esofageale) [ ] Esofagita caustică 10. Intrebarea nr. 10: Intrebarea 10 Capitol: Esofag simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaPrecizați pentru ce patologie este caracteristică disfagia mai pronunţată la alimentele lichide decât la solide:a) [x] Acalazia cardieib) [ ] Adenocarcinom esofagianc) [ ] Boala de reflux gastroesofagiand) [ ] Diverticuli esofagienie) [ ] Esofagul Barrett 11. Intrebarea nr. 11: Intrebarea 11 Capitol: Esofag simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaÎn care porțiune a esofagului cel mai frecvent sunt situate anastomozele porto-cavale esofagiene?a) [ ] În porţiunea proximală a esofaguluib) [ ] În treimea medie a esofaguluic) [x] În porţiunea distală a esofaguluid) [ ] Pe tot traiectul esofaguluie) [ ] La nivelul treimii superioare și medii a esofagului 12. Intrebarea nr. 12: Intrebarea 12 Capitol: Esofag simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaNumiți maladia pentru care pirozisul este simptomul tipic:a) [ ] Cancerul gastricb) [ ] Acalazia cardiei
144
c) [x] Boala de reflux gastroesofagiand) [ ] Gastrita cronică tip Ae) [ ] Gastrita cronică cauzată de Helicobacter pylori 13. Intrebarea nr. 13: Intrebarea 13 Capitol: Esofag simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați în ce patologie este prezentă metaplazia gastrică sau intestinală a mucoasei esofagiene:a) [ ] Ulcerul esofagianb) [ ] Stenoza esofagianăc) [x] Esofagul Barrettd) [ ] Esofagita erozivăe) [ ] Esofagita candidozică 14. Intrebarea nr. 14: Intrebarea 14 Capitol: Esofag simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați factorul de agresiune implicat în etiopatogeneza bolii ulceroase:a) [x] Acidul clorhidricb) [ ] Formarea mucusuluic) [ ] Secreţia de bicarbonaţid) [ ] Prostaglandinelee) [ ] Oxidul nitric 15. Intrebarea nr. 15: Intrebarea 15 Capitol: Esofag simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați pentru ce patologie monitorizarea pH esofagian în 24 ore are valoare diagnostică:a) [ ] Hernia gastrică paraesofagienăb) [ ] Esofagul Barrettc) [ ] Spasmul esofagian difuzd) [ ] Acalazia cardieie) [x] Boala de reflux gastroesofagian 16. Intrebarea nr. 16: Intrebarea 16 Capitol: Esofag simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați testul recomandat pentru confirmarea eradicării Helicobacter Pylori:a) [ ] Cercetarea anticorpilor anti- Helicobacter Pylori Ig Gb) [ ] Cercetarea anticorpilor anti- Helicobacter Pylori Ig Ac) [ ] Cercetarea anticorpilor anti- Helicobacter Pylori Ig Md) [ ] Cercetarea histologică a bioptatelore) [x] Testul antigen Helicobacter Pylori din materii fecale cu anticorpi monoclonali 17. Intrebarea nr. 17: Intrebarea 17 Capitol: Esofag simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați care dintre următoarele opțiuni confirmă prezenţa cancerului esofagian:a) [ ] Prezenţa regurgitaţieib) [ ] Prezenţa disfagieic) [ ] Pierderea în greutated) [ ] Anemiae) [x] Rezultatul pozitiv în studiul histologic 18. Intrebarea nr. 18: Intrebarea 18 Capitol: Esofag simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaNumiți preparatul la care Helicobacter pylori poate dezvolta rezistenţă:a) [x] Claritromicinab) [ ] Omeprazolc) [ ] De-nold) [ ] Tetraciclinae) [ ] Sucralfat 19. Intrebarea nr. 19: Intrebarea 19 Capitol: Esofag simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaNumiți durata terapiei quadruple nonbismut în tratamentul de eradicare a infecției Helicobacter pylori:
145
a) [x] 10 zileb) [ ] 7 zilec) [ ] 3 săptămânid) [ ] 4 săptămânie) [ ] 8 săptămâni 20. Intrebarea nr. 20: Intrebarea 20 Capitol: Esofag simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați metoda care NU se recomandă în tratamentul esofagitei cu refulat alcalin biliar:a) [ ] Măsuri generale antirefluxb) [ ] Colestiraminac) [ ] Hidroxidul de aluminiud) [ ] Sucralfate) [x] Preparate antisecretorii 21. Intrebarea nr. 21: Intrebarea 21 Capitol: Esofag simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaCare este cea mai sensibilă metodă de diagnostic al esofagitei herpetice?a) [ ] Radiografia baritată a esofaguluib) [ ] Endoscopia digestivă superioarăc) [ ] Examen citologicd) [ ] Cultură pentru Herpes Simplex Viruse) [x] Test PCR pentru Herpes Simplex Virus 22. Intrebarea nr. 22: Intrebarea 22 Capitol: Esofag simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaNumiți maladia pentru care disfagia este simptomul tipic:a) [ ] Ulcerul gastricb) [x] Acalazia cardieic) [ ] Boala de reflux gastroesofagiand) [ ] Gastrita cronică tip Ae) [ ] Gastrita cronică cauzată de Helicobacter pylori 23. Intrebarea nr. 23: Intrebarea 23 Capitol: Esofag simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați medicamentul utilizat în tratamentul acalaziei cardiei:a) [ ] Rabeprazolb) [x] Nifedipinac) [ ] De-Nold) [ ] Metronidazole) [ ] Domperidon 24. Intrebarea nr. 24: Intrebarea 24 Capitol: Esofag simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSpecificați simptomul cel mai caracteristic care indică malignizarea in esofagita cronică:a) [x] Disfagieb) [ ] Durere la inghitirec) [ ] Sughițd) [ ] Arsuri la stomace) [ ] Salivație 25. Intrebarea nr. 25: Intrebarea 25 Capitol: Esofag simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaCare medicament este contraindicat pentru tratamentul acalaziei cardiei?a) [ ] Nitroglicerinab) [x] Motiliumc) [ ] Drotaverinad) [ ] Sedativee) [ ] Nifedipina
146
26. Intrebarea nr. 26: Intrebarea 26 Capitol: Esofag simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați patologia pentru care este caracteristic absența peristaltismului în esofagul distal cu motilitate normală în partea proximală?a) [ ] Acalazia esofaguluib) [x] Sclerodermiec) [ ] Spasm esofagian difuzd) [ ] Esofagităe) [ ] Esofagul Barrett 27. Intrebarea nr. 27: Intrebarea 27 Capitol: Esofag simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaNumiți boala caracterizată prin hipertonusul sfincterului esofagian inferior:a) [ ] Sclerodermiab) [x] Acalaziac) [ ] Esofagita de refluxd) [ ] Hernie hiatalae) [ ] Esofagul Barrett 28. Intrebarea nr. 28: Intrebarea 28 Capitol: Gastrita simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaNumiți sinonimul noţiunii gastrită cronică tip „B":a) [ ] Gastrită rigidăb) [ ] Gastrită granulomatoasăc) [ ] Gastrită autoimunăd) [x] Gastrită indusă de Helicobacter pylorie) [ ] Gastrită hipertrofică 29. Intrebarea nr. 29: Intrebarea 29 Capitol: Gastrita simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaNumiți ce fel de gastrită cronică reprezintă Boala Menetrier:a) [x] Hipertrofică giganticăb) [ ] Autoimunăc) [ ] Granulomatoasăd) [ ] Polipoasăe) [ ] Indusă de Helicobacter pylori 30. Intrebarea nr. 30: Intrebarea 30 Capitol: Gastrita simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați care este factorul etiologic principal al gastritelor cronice hiperacidice la tineri:a) [ ] Refluxul duodeno-gastralb) [x] Infecţia Helicobacter pyloric) [ ] Alcooluld) [ ] Acidul acetilsalicilice) [ ] Fumatul 31. Intrebarea nr. 31: Intrebarea 31 Capitol: Gastrita simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați care este cea mai răspândită cauză a gastritelor cronice medicamentoase:a) [ ] Colereticeleb) [ ] Prochineticelec) [ ] Steroizii anabolicid) [x] Antiinflamatoarele nonsteroidienee) [ ] Glicozidele 32. Intrebarea nr. 32: Intrebarea 32 Capitol: Gastrita simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaNumiți durata terapiei quadruple cu bismut în tratamentul de eradicare a infecției Helicobacter pylori:a) [x] 10 zileb) [ ] 14 zile
147
c) [ ] 3 săptămânid) [ ] 4 săptămânie) [ ] 8 săptămâni 33. Intrebarea nr. 33: Intrebarea 33 Capitol: Gastrita simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați factorul care nu posedă agresivitate contra celulelor mucoasei gastrice:a) [x] Prostaglandina Eb) [ ] Acizii biliaric) [ ] Pepsinad) [ ] Acidul clorhidrice) [ ] Fosfolipaza 34. Intrebarea nr. 34: Intrebarea 34 Capitol: Gastrita simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați celulele secretoare de factor intrinsec:a) [ ] Istmiceb) [ ] Endocrine Gc) [x] Parietaled) [ ] Principalee) [ ] Endocrine D 35. Intrebarea nr. 35: Intrebarea 35 Capitol: Gastrita simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaNumiți localizarea cea mai frecventă a tumorilor asociate sindromului Zollinger - Ellison:a) [ ] Stomacb) [x] Peretele duodenal sau multifocalc) [ ] Ganglionii limfaticid) [ ] Splinăe) [ ] Colon 36. Intrebarea nr. 36: Intrebarea 36 Capitol: Gastrita simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați patologia în care eradicarea infecției Helicobacter pylori NU este efectivă:a) [ ] Ulcer duodenalb) [ ] Ulcer gastricc) [ ] Gastrită cronică tip Bd) [ ] MALT limfom (limfom gastric cu B-celule)e) [x] Boala de reflux gastroesofagian 37. Intrebarea nr. 37: Intrebarea 37 Capitol: Gastrita simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați factorul de apărare a mucoasei gastrice:a) [ ] Acidul clorhidricb) [ ] Pepsinac) [ ] Dereglări de motilitate gastricăd) [ ] Acizii biliarie) [x] Prostaglandinele 38. Intrebarea nr. 38: Intrebarea 38 Capitol: Gastrita simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați standard-ul de diagnostic al gastritei cronice:a) [ ] Examenul clinicb) [ ] Examenul radiologicc) [x] Examenul histologic al bioptatului din mucoasei gastriced) [ ] Examenul biochimice) [ ] Monitorizare a pH-ului gastric 39. Intrebarea nr. 39: Intrebarea 39 Capitol: Gastrita simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați cel mai tipic semn clinic al ulcerului duodenal:
148
a) [x] Durereab) [ ] Greațac) [ ] Vomad) [ ] Constipațiae) [ ] Diareea 40. Intrebarea nr. 40: Intrebarea 40 Capitol: Gastrita simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați medicamentul care formează pelicula de protecţie pe suprafața ulcerului:a) [ ] Rabeprazolulb) [ ] Cimetidinac) [x] De-noluld) [ ] Metronidazolule) [ ] Omeprazolul 41. Intrebarea nr. 41: Intrebarea 41 Capitol: Gastrita simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaNumiți ce include alimentaţia recomandată pacienţilor cu Dumping-sindrom:a) [ ] Dietă cu glucide uşor asimilateb) [ ] Alimentaţie lichidăc) [x] Dietă solidă şi semisolidă, bogată în proteined) [ ] Dieta lacto-vegetalăe) [ ] Dieta îmbogăţită cu fibre vegetale 42. Intrebarea nr. 42: Intrebarea 42 Capitol: Gastrita simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați celulele secretoare de gastrină:a) [ ] Enterocromafineb) [x] Endocrine Gc) [ ] Parietaled) [ ] Principalee) [ ] Mucoide 43. Intrebarea nr. 43: Intrebarea 43 Capitol: Gastrita simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaNumiţi formaţiunile care au un potenţial de malignizare înalt:a) [x] Polipii adenomatoşib) [ ] Polipii hiperplazicic) [ ] Hamartomuld) [ ] Leiomiomule) [ ] Fibromul 44. Intrebarea nr. 44: Intrebarea 44 Capitol: Gastrita simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați examenul de bază în stabilirea diagnosticului de gastrită cronică:a) [ ] Examenul biochimicb) [ ] Examenul clinicc) [x] Examenul morfologicd) [ ] Examenul radiologice) [ ] Examenul immunologic 45. Intrebarea nr. 45: Intrebarea 45 Capitol: Gastrita simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaPrecizați caracteristicile morfopatologice pentru ulcerul gastric:a) [x] Pierdere localizată de substanţă ce afectează submucoasa și musculara propria sau care penetrează întregul perete gastricb) [ ] Pierdere localizată de substanță, care afectează epiteliul și stratul superficial al criptelor, dar nu le depășeștec) [ ] Pierdere localizată de substanță cu respectarea muscularis mucosaed) [ ] Pierdere localizată de substanță, care afectează muscularis mucosae și submucoasa, dar nu le
149
depășeștee) [ ] Peretele gastric este integru 46. Intrebarea nr. 46: Intrebarea 46 Capitol: Gastrita simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați cea mai tipică descriere a sindromului dolor din ulcerul duodenal:a) [x] Durere epigastrică „pe foame", dureri nocturneb) [ ] Durere pseudo-anginoasăc) [ ] Durere epigastrică postprandialăd) [ ] Durere în etajului abdominal superior dispusă "în centură"e) [ ] Durere permanentă în epigastru 47. Intrebarea nr. 47: Intrebarea 47 Capitol: Gastrita simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIndicați medicamentul la care nu este raportată rezistenţă Helicobacter pylori:a) [ ] Metronidazolb) [x] Tetraciclinăc) [ ] Claritromicinăd) [ ] Tinidazole) [ ] Levofloxacină 48. Intrebarea nr. 48: Intrebarea 48 Capitol: Gastrita simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaNumiți termenul când este necesară verificarea endoscopică a cicatrizării ulcerului gastric:a) [ ] La trei lunib) [ ] După un anc) [ ] La şase lunid) [ ] După opt săptămânie) [x] La şase săptămâni 49. Intrebarea nr. 49: Intrebarea 49 Capitol: Gastrita simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați calea de transmitere a Helicibacter pylori:a) [x] Cale orala-orală sau fecal-oralab) [ ] Cale parenteralăc) [ ] Transmitere verticalăd) [ ] Calea respiratoriee) [ ] Prin contact direct 50. Intrebarea nr. 50: Intrebarea 50 Capitol: Gastrita simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaCare dintre următoarele nozologii nu se referă la complicatiile tratamentului chirurgical al ulcerului peptic?a) [ ] Sindromul ansei aferenteb) [ ] Sindromul Dumpingc) [ ] Diarea postvagotomicăd) [ ] Maldigestia și malabsorbțiae) [x] Sindromul Zollinger-Ellison 51. Intrebarea nr. 51: Intrebarea 51 Capitol: Gastrita simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați care simptom NU este tipic pentru ulcerul peptic necomplicat:a) [ ] Dureri epigastrice "pe foame"b) [ ] Dureri nocturnec) [ ] Efectul terapeutic al antiacidelord) [ ] Gastrită cronică antrală asociată cu Helicobacter Pilorye) [x] Vome cu alimente folosite cu o zi înainte 52. Intrebarea nr. 52: Intrebarea 52 Capitol: Gastrita simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați pentru care patologie este caracteristică prezența eroziunilor în antrumul gastric:
150
a) [ ] Gastrită acutăb) [ ] Gastrită autoimunăc) [ ] Gastrită granulomatoasăd) [ ] Boală Menetriere) [x] Infecția cu Helicobacter pylori 53. Intrebarea nr. 53: Intrebarea 53 Capitol: Gastrita simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaCare este cel mai fiabil test pentru diagnosticarea sindromului Zollinger-Ellison?a) [ ] Secreția gastrică bazalăb) [ ] Secreția acidă maximăc) [x] Nivelul gastrinei în sânged) [ ] Endoscopia digestivă superioarăe) [ ] Biopsia mucoasei gastrice 54. Intrebarea nr. 54: Intrebarea 54 Capitol: Gastrita simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați factorii ce stimulează secreția gastric acidă:a) [x] Gastrinab) [ ] Secretinac) [ ] Colecistochininad) [ ] Somatostatinăe) [ ] Serotonina 55. Intrebarea nr. 55: Intrebarea 55 Capitol: Gastrita simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectaţi cel mai tipic simptom clinic în stenoza pilorică:a) [ ] Vomă cu bilăb) [ ] Garguement gastricc) [x] Vomă cu alimente consumate cu o zi înainted) [ ] Meteorisme) [ ] Diaree 56. Intrebarea nr. 56: Intrebarea 56 Capitol: Intestin simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIndicaţi sinonimul celiachiei:a) [x] Enteropatia glutenicăb) [ ] Spru tropicalăc) [ ] Enteropatia secundarăd) [ ] Boala Wipplee) [ ] Enterita eozinofilică 57. Intrebarea nr. 57: Intrebarea 57 Capitol: Intestin simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectaţi durata tratamentului cu dieta aglutenică în caz de celiachie:a) [ ] Până la ameliorarea clinicăb) [ ] Până la normalizarea funcţiei intestinuluic) [x] Toată viaţad) [ ] Până la normalizarea morfologiei mucoasei intestinalee) [ ] Până la normalizarea concentraţiei proteinelor 58. Intrebarea nr. 58: Intrebarea 58 Capitol: Intestin simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcaţi manifestare clinică a diareei secretorie:a) [ ] Materiile fecale cu mucus şi puroib) [x] Diaree cu polifecaliec) [ ] Diaree „falsă"d) [ ] Alternarea constipaţiilor şi diareelore) [ ] Rectoragii 59. Intrebarea nr. 59: Intrebarea 59 Capitol: Intestin simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate:
151
scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectaţi medicamentul recomandat pentru încetinirea funcţiei de propulsare a intestinului:a) [ ] Domperidonb) [ ] Metoclopramidc) [x] Loperamidd) [ ] Trimebutinae) [ ] Gluconat de Ca 60. Intrebarea nr. 60: Intrebarea 60 Capitol: Intestin simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectaţi opțiunea ce caracterizează inflamaţia în caz de Boala Crohn:a) [ ] Inflamație difuză a colonuluib) [ ] Inflamație difuză a ileonuluic) [x] Inflamație segmentară a oricărui segment al tractului gastrointestinald) [ ] Inflamație difuză a oricărui segment al tractului gastrointestinale) [ ] Inflamație difuză a colonului si ileonului 61. Intrebarea nr. 61: Intrebarea 61 Capitol: Intestin simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIndicaţi elementul caracteristic pentru colita ulcerativă:a) [ ] Fistuleb) [ ] Stenozec) [x] Ulceraţii superficialed) [ ] Aftee) [ ] Fisuri 62. Intrebarea nr. 62: Intrebarea 62 Capitol: Intestin simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaNumiţi medicamentul recomandat pentru menţinerea remisiunei în colita ulcerativă:a) [ ] Prednisolonulb) [ ] Metilprednisolonulc) [x] Mesalazinad) [ ] Metronidazole) [ ] Metotrexat 63. Intrebarea nr. 63: Intrebarea 63 Capitol: Intestin simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectaţi medicamentul de elecţie în giardioza intestinală:a) [ ] Ampicilinab) [ ] Ciproflaxacinac) [ ] Mesalazinad) [x] Metronidazolule) [ ] Tetraciclina 64. Intrebarea nr. 64: Intrebarea 64 Capitol: Intestin simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați cea mai frecventă patologie a intestinului gros:a) [ ] Diverticuloza intestinuluib) [ ] Colita pseudomembranoasăc) [ ] Colita ulcerativăd) [ ] Tumori ale intestinului grose) [x] Sindromul intestinului iritabil 65. Intrebarea nr. 65: Intrebarea 65 Capitol: Intestin simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIndicaţi simptomul care exclude sindromul de intestin iritabil:a) [ ] Diareeb) [ ] Dureri şi disconfort în abdomenc) [ ] Eliminarea mucusului la defecaţied) [x] Hemoragie digestivă inferioară
152
e) [ ] Constipaţii 66. Intrebarea nr. 66: Intrebarea 66 Capitol: Intestin simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaNumiţi complicaţiile sindromului de intestin iritabil:a) [ ] Hemoragiile intestinaleb) [ ] Malignizarea procesului patologic în intestinc) [ ] Pseudopolipii intestinuluid) [ ] Stricturile intestinuluie) [x] Complicaţii intestinale nu sunt cunoscute 67. Intrebarea nr. 67: Intrebarea 67 Capitol: Intestin simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectaţi semnele endoscopice ale sindromului de intestin iritabil:a) [ ] Pseudopolipozăb) [x] Mucoasă intactăc) [ ] Ulceraţii uniced) [ ] Erozii unicee) [ ] Diverticule intestinale 68. Intrebarea nr. 68: Intrebarea 68 Capitol: Intestin simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectaţi tipul de diaree pentru care este caracteristică proba pozitivă cu foame:a) [x] Osmoticăb) [ ] Secretoriec) [ ] Inflamatoried) [ ] Exudativăe) [ ] Sangvinolentă 69. Intrebarea nr. 69: Intrebarea 69 Capitol: Intestin simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaNumiţi ce este caracteristic pentru steatoree:a) [ ] Fragmente de alimente nedegerate în scaunb) [ ] Cantităţi mari de fibre musculare în scaunc) [x] Cantităţi mari de grăsimi în scaund) [ ] Scaun acolice) [ ] Cantităţi mari de amidon în scaun 70. Intrebarea nr. 70: Intrebarea 70 Capitol: Intestin simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaCare este efectul dietei cu conținut scăzut de fibre alimentare?a) [x] Factor de risc pentru cancerul colorectalb) [ ] Factor de protecţie pentru cancerul gastricc) [ ] Factor de protecţie pentru cancerul colorectald) [ ] Nu are nici un efect faţă de cancerul colorectale) [ ] Nu se cunoaşte rolul lor 71. Intrebarea nr. 71: Intrebarea 71 Capitol: Intestin simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectaţi cel mai frecvent simptom în debutul cancerului colorectal:a) [ ] Rectoragii masiveb) [x] Rectoragii ocultec) [ ] Ocluzie intestinalăd) [ ] Fisurie) [ ] Proctalgii 72. Intrebarea nr. 72: Intrebarea 72 Capitol: Intestin simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaNumiţi măsura terapeutică de bază în diareea acută:a) [ ] Respectarea dietei 0b) [x] Rehidratarea adecvată
153
c) [ ] Administrarea medicamentelor antidiareiced) [ ] Tratament antibacteriane) [ ] Tratament antiparazitar 73. Intrebarea nr. 73: Intrebarea 73 Capitol: Intestin simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectaţi cel mai frecvent simptom în colita ulcerativă:a) [ ] Rectoragie masivăb) [ ] Rectoragie ocultăc) [x] Diaree sangvinolentăd) [ ] Durere abdominalăe) [ ] Proctalgii 74. Intrebarea nr. 74: Intrebarea 74 Capitol: Intestin simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaNumiţi medicamentul antibacterian de elecţie în diareea acută:a) [ ] Amoxicilinab) [ ] Levomicitinac) [x] Rifaximinad) [ ] Rifampicinae) [ ] Ampicilina 75. Intrebarea nr. 75: Intrebarea 75 Capitol: Intestin simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIndicaţi markerul de diagnostic al enteropatiei glutenice:a) [ ] Anticorpi antimitoсondrialib) [x] Anticorpi antiendomizialic) [ ] Anticorpi antinuclearid) [ ] Anticorpi antimicrosomalie) [ ] Anticorpi anti-ADN 76. Intrebarea nr. 76: Intrebarea 76 Capitol: Intestin simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaNumiţi simptomul clinic cel mai frecvent în sindrom de malabsorbţie:a) [ ] Durere abdominalăb) [x] Deficit ponderalc) [ ] Stomatită aftoasăd) [ ] Diareee) [ ] Constipaţie 77. Intrebarea nr. 77: Intrebarea 77 Capitol: Intestin simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaNotați cel mai autentic test pentru diagnosticul sindromului de malabsorbtie?a) [x] Testul cu D-xilozăb) [ ] Testul de toleranță la lactozăc) [ ] Examin baritat al tractului gastro-intestinald) [ ] Determinarea elastazei pancreatice în materiile fecalee) [ ] Examinarea secreției gastrice 78. Intrebarea nr. 78: Intrebarea 78 Capitol: Intestin simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați simptomele clinice ale colitei ulcerative:a) [x] Dureri abdominaleb) [x] Diaree sangviolentăc) [x] Febrăd) [x] Anemiee) [ ] Pirozis 79. Intrebarea nr. 79: Intrebarea 79 Capitol: Intestin simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaCare patologie mai frecvent și mai rapid se complică cu ocluzie intestinală?
154
a) [ ] Colita ulcerativăb) [ ] Colita pseudomembranoasăc) [ ] Colita ischemicăd) [x] Boala Crohne) [ ] Colita limfocitară 80. Intrebarea nr. 80: Intrebarea 80 Capitol: Intestin simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați patologia pentru care "formațiunea abdominală intestinală" palpabilă reprezintă un semn clinic:a) [ ] Boala Whippleb) [x] Boala Crohnc) [ ] Colita cronică din dizenteried) [ ] Boala celiacăe) [ ] Colită ulcerativă 81. Intrebarea nr. 81: Intrebarea 81 Capitol: Intestin simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaPrecizați agentul etiologic al colitei pseudomembranoase:a) [x] Clostridium dificilleb) [ ] Flora cocică nespecificăc) [ ] Streptococul hemoliticd) [ ] Esherihia colie) [ ] Cauza bolii este necunoscută 82. Intrebarea nr. 82: Intrebarea 82 Capitol: Intestin simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaCare patologie evoluează cu triada de simptome: hipersecreție gastrică persistentă, ulcerații recidivante ale tractului gastrointestinal, diaree?a) [x] Sindromul Zollinger-Ellisonb) [ ] Ulcerul peptic gastricc) [ ] Colită ulcerativăd) [ ] Ulcer cronic postbulbare) [ ] Pancreatita cronică 83. Intrebarea nr. 83: Intrebarea 83 Capitol: Intestin simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați tipul de alimente ce agravează diareea in enteropatiai glutenică:a) [ ] Carneb) [ ] Legume și fructe crudec) [x] Pesmeți din pîine albăd) [ ] Oreze) [ ] Porumb 84. Intrebarea nr. 84: Intrebarea 84 Capitol: Intestin simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați locul principal de absorbție a vitaminei B12:a) [ ] Stomacb) [ ] Duodenc) [ ] Jejun proximald) [ ] Ileonul proximale) [x] Ileonul distal 85. Intrebarea nr. 85: Intrebarea 85 Capitol: Intestin simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați o afecțiune caracterizată prin prezența diareei și absența sindromului de malabsorbție:a) [x] Sindromul intestinului iritabilb) [ ] Aclorhidriec) [ ] Isteried) [ ] Colita granulomatoasăe) [ ] Enteropatia glutenică
155
86. Intrebarea nr. 86: Intrebarea 86 Capitol: Intestin simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați funcția nu este caracteristică pentru tabloul clinic de duodenită cronică:a) [ ] Dureri epigastrice care apar după 2-3 ore după masăb) [ ] Dispepsiec) [x] Tulburări asteno-vegetatived) [ ] Iradierea durerii în hipocondriul dreapt/stânge) [ ] Exacerbare sezonieră 87. Intrebarea nr. 87: Intrebarea 87 Capitol: Hepatita simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați investigația de prima linie folosită în evaluarea paciențiilor cu icter:a) [x] Ecografia abdominalăb) [ ] Tomografia computerizatăc) [ ] Colangiopancreatografia endoscopică retrogradăd) [ ] Examen radiologic abdominale) [ ] Colangiopancreatografia prin rezonanță magnetică 88. Intrebarea nr. 88: Intrebarea 88 Capitol: Hepatita simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați care tip de imunoglobuline serice este elevat în boala alcoolică a ficatului:a) [x] Ig Ab) [ ] Ig Dc) [ ] Ig Ed) [ ] Ig Ge) [ ] Ig M 89. Intrebarea nr. 89: Intrebarea 89 Capitol: Hepatita simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați celulele hepatice care funcţionează ca macrofage:a) [ ] Celulele Itob) [ ] Celulele Pitc) [x] Celulele Kupfferd) [ ] Plasmocitelee) [ ] Macrocitele 90. Intrebarea nr. 90: Intrebarea 90 Capitol: Hepatita simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaCare este cauza apariţiei steluţelor vasculare?a) [ ] Hipoestrogenemieb) [ ] Hiperglucagonemiec) [x] Hiperestrogenemied) [ ] Hiperaldosteronemiee) [ ] Hiperinsulinemia 91. Intrebarea nr. 91: Intrebarea 91 Capitol: Hepatita simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați semnul caracteristic pentru afectarea hepatică:a) [ ] Afte bucaleb) [ ] Gingivită necrozantăc) [ ] Edeme labialed) [ ] Acrocianozăe) [x] Steluţe vasculare 92. Intrebarea nr. 92: Intrebarea 92 Capitol: Hepatita simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIndicați ce poate sugera hiperecogenitatea hepatică difuză la examenul ecografic:a) [ ] Hemangiom hepaticb) [ ] Metastaze hepaticec) [x] Steatoză hepatică
156
d) [ ] Cancer hepatice) [ ] Chisturi hepatice 93. Intrebarea nr. 93: Intrebarea 93 Capitol: Hepatita simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați markerul sindromului de citoliză hepatică:a) [ ] Scăderea albuminei sericeb) [x] Creşterea ALTc) [ ] Scăderea colesteroluluid) [ ] Hipergamaglobulinemiae) [ ] Creşterea fosfatazei alcaline 94. Intrebarea nr. 94: Intrebarea 94 Capitol: Hepatita simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaPrecizați pentru care maladie este caracteristic nivelul de gamaglutamiltranspeptidază majorat:a) [ ] Ulcer duodenal Hp+b) [ ] Pancreatită cronicăc) [x] Hepatopatie alcoolicăd) [ ] Colecistită cronicăe) [ ] Gastrita autoimună 95. Intrebarea nr. 95: Intrebarea 95 Capitol: Hepatita simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIndicați semnul caracteristic pentru o hepatopatie alcoolică:a) [ ] Scăderea nivelului de gamaglutamiltransferazăb) [ ] Scăderea nivelului de aspartataminotransferazăc) [x] Creșterea nivelului de IgA sericăd) [ ] Creșterea nivelului de IgG sericăe) [ ] Creșterea nivelului de IgM serică 96. Intrebarea nr. 96: Intrebarea 96 Capitol: Hepatita simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaCare dintre următoarele hepatite este cauzată de ADN-virus?a) [ ] Hepatita Ab) [x] Hepatita Bc) [ ] Hepatita Cd) [ ] Hepatita De) [ ] Hepatita G 97. Intrebarea nr. 97: Intrebarea 97 Capitol: Hepatita simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIndicați markerul infecţiei cu virusul hepatic B, nedetectabil în sânge:a) [x] HBcorAgb) [ ] HBsAgc) [ ] Anti-HBcord) [ ] HBeAge) [ ] Anti-HBe 98. Intrebarea nr. 98: Intrebarea 98 Capitol: Hepatita simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIndicați patologia care poate fi declanşată de infecţia cu virusul hepatic C:a) [x] Hepatita autoimunăb) [ ] Colangita sclerozantăc) [ ] Ciroza biliară primarăd) [ ] Infecţia cronică HDVe) [ ] Infecţia cronică HBV 99. Intrebarea nr. 99: Intrebarea 99 Capitol: Hepatita simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați în care caz este indicată terapia antivirală în caz de hepatită cronică virală B:a) [ ] În faza de toleranță imunitară
157
b) [ ] În faza de control imunologicc) [x] În faza de reactivare imunăd) [ ] În faza de purtător inactive) [ ] Indiferent de faza infecției 100. Intrebarea nr. 100: Intrebarea 100 Capitol: Hepatita simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați semnul care stabileşte defenitiv gradul activităţii necroinflamatorii a hepatitelor cronice:a) [ ] Nivelul albuminei serice elevatb) [ ] Markeri autoimuni prezențic) [x] Aspectul histologicd) [ ] Viteza de sedimentare a hematiilor acceleratăe) [ ] Hipergamaglobulinemie 101. Intrebarea nr. 101: Intrebarea 101 Capitol: Hepatita simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIndicați nivelul minim pe care trebuie să-l depășească bilirubina pentru a determina icterul tegumentar:a) [ ] > 10 mcmol/lb) [ ] > 20 mcmol/lc) [x] > 40 mcmol/ld) [ ] > 60 mcmol/le) [ ] > 80 mcmol/l 102. Intrebarea nr. 102: Intrebarea 102 Capitol: Hepatita simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați durata minimă de evoluție a hepatitei necesară pentru stabilirea hepatitei cronice:a) [ ] 3 lunib) [ ] 5 lunic) [ ] 9 lunid) [x] 6 lunie) [ ] 12 luni 103. Intrebarea nr. 103: Intrebarea 103 Capitol: Hepatita simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați afirmația corectă despre hepatita cronică B cu AgHBe negativ:a) [x] Infecție cronică HBV cu replicarea activă a virusului, ADN VHB detectabil, dar fără AgHBeb) [ ] Infecție HBV cronică în faza nonreplicativă, fără HBeAg și ADN VHB negativc) [ ] Hepatită cronică B cu un nivel ridicat de ADN VHB și prezență de AgHBe și fără anticorpi anti- HBeAgd) [ ] Infecție HBV cronică cu AgHBs, anti-HBcor IgG, anti-HBeAg pozitivi și ADN VHB negative) [ ] Infecție HBV cronică in faza nonreplicativă, fără HBsAg 104. Intrebarea nr. 104: Intrebarea 104 Capitol: Hepatita simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați afirmaţia adevărată despre infecția cu virusul hepatic Delta (VHD):a) [ ] Viremia este asociată direct cu stadiul bolii hepaticeb) [ ] Presupune coninfectie cu VHCc) [ ] Virusul hepatitic Delta este un virus ADNd) [ ] Suprainfecţia cu VHD la o persoană cu infecție cronică cu VHB are prognostic bune) [x] Virusul hepatitic Delta este un virus defectiv 105. Intrebarea nr. 105: Intrebarea 105 Capitol: Hepatita simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați afecțiunea pentru care este caracteristică creșterea nivelului de γ-globuline și de IgG serică ≥ 1,5 x limita superioară a valorilor normale:a) [ ] Boala Wilsonb) [ ] Steatohepatita etanolicăc) [ ] Hepatita acută virală Bd) [ ] Hepatita medicamentoasăe) [x] Hepatită autoimună
158
106. Intrebarea nr. 106: Intrebarea 106 Capitol: Hepatita simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați afecțiunea pentru care este caracteristică creșterea nivelului de IgM peste limita superioară a valorilor normale:a) [ ] Hemocromatoza ereditarăb) [ ] Steatohepatita alcoolicăc) [ ] Carcinomul hepatocelulard) [ ] Hepatită autoimunăe) [x] Ciroza biliară primară 107. Intrebarea nr. 107: Intrebarea 107 Capitol: Hepatita simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați afecțiunea pentru care este caracteristică creșterea nivelului de IgM peste limita superioară a valorilor normale:a) [ ] Hemocromatoza ereditarăb) [ ] Steatohepatita alcoolicăc) [ ] Carcinomul hepatocelulard) [ ] Hepatită autoimunăe) [x] Ciroza biliară primară 108. Intrebarea nr. 108: Intrebarea 108 Capitol: Hepatita simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați afecțiunea pentru care este caracteristică creșterea nivelului de IgA peste limita superioară a valorilor normale:a) [x] Steatohepatăta alcoolicăb) [ ] Boala Wilsonc) [ ] Steatohepatita nonalcoolicăd) [ ] Hepatită autoimunăe) [ ] Ciroza biliară primară 109. Intrebarea nr. 109: Intrebarea 109 Capitol: Hepatita simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați forma de hepatită care NU este inclusă în clasificarea etiologică a hepatitelor cronice, Los Angeles, 1994:a) [ ] Hepatitele viraleb) [ ] Hepatita medicamentoasăc) [x] Hepatita alcoolicad) [ ] Hepatita criptogenăe) [ ] Hepatita autoimună 110. Intrebarea nr. 110: Intrebarea 110 Capitol: Hepatita simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaCare din următoarele semne sunt caracteristice pentru steatohepatita non-alcoolică?a) [x] Absența markerilor infecții viraleb) [x] Masa supraponderalăc) [x] Hiperlipidemie, trigliceride crescuted) [x] Lipsa abuzului de alcoole) [ ] Prezența markerilor infecției virale 111. Intrebarea nr. 111: Intrebarea 111 Capitol: Hepatita simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați markerul de laborator "de referință" în hepatita alcoolică:a) [ ] Transaminazeleb) [ ] Fosfataza alcalinăc) [ ] Aldolazad) [x] Transferina carbohidrat deficientăe) [ ] Bilirubina 112. Intrebarea nr. 112: Intrebarea 112 Capitol: Hepatita simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada Dumbrava
159
Notați factorul care NU se asociază cu progresarea hepatitei cronice B spre ciroză/cancer hepatic:a) [ ] Sexual masculin a pacientuluib) [ ] Virus HBV mutant (HBe-negativ)c) [ ] Abuzul de alcoold) [ ] Durata boliie) [x] Lipsa fibrozei 113. Intrebarea nr. 113: Intrebarea 113 Capitol: Hepatita simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați patologia pentru care este caracteristică hepato- și splenomagalia în asociere cu pigmentare brun-verzui pe cornee și tulburările neurologice:a) [x] Boala Wilsonb) [ ] Hemocromatoza primarăc) [ ] Hepatita cronică virală cu manifestări extrahepaticed) [ ] Hepatita alcoolicăe) [ ] Hepatita autoimună 114. Intrebarea nr. 114: Intrebarea 114 Capitol: Hepatita simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați cel mai important test pentru diagnosticul de hemocromatoză primară:a) [ ] Creșterea nivelului de hemoglobină si fier sericb) [ ] Creșterea excreției fierului cu urinac) [x] Saturarea transferinei mai mare de 70%d) [ ] Saturația transferinei mai mare de 45%e) [ ] Ceruloplasmina serică scăzută 115. Intrebarea nr. 115: Intrebarea 115 Capitol: Hepatita simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSpecificați combinația optimă, ce constituie tratamentul de bază a pacienților cu hepatită autoimună:a) [ ] Corticosteroizi + interferonb) [ ] Citostatice + interferonc) [x] Corticosteroizi + citostaticed) [ ] Acidul ursodeoxicolic + corticosteroizie) [ ] Acidul ursodeoxicolic + Desferal 116. Intrebarea nr. 116: Intrebarea 116 Capitol: Hepatita simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați tratamentul optim în hemocromatoza primara:a) [ ] Cresterea aportului de fier în alimentațieb) [x] Flebotomiic) [ ] Corticosteroizid) [ ] Citostaticee) [ ] D-penicilamina 117. Intrebarea nr. 117: Intrebarea 117 Capitol: Hepatita simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați markerul sindromului colestatic hepatic:a) [ ] Scăderea albuminei sericeb) [ ] Creşterea ALTc) [ ] Scăderea colesteroluluid) [ ] Hipergamaglobulinemiae) [x] Creşterea fosfatazei alcaline 118. Intrebarea nr. 118: Intrebarea 118 Capitol: Hepatita simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați care tip de imunoglobuline serice este elevat în hepatita autoimună:a) [ ] Ig Ab) [ ] Ig Dc) [ ] Ig Ed) [x] Ig G
160
e) [ ] Ig M 119. Intrebarea nr. 119: Intrebarea 119 Capitol: Hepatita simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați criteriul morfologic caracteristic pentru steatohepatita non-alcoolică:a) [ ] Nucleele hepatocitelor în formă de "clepsidră"b) [x] Incărcare lipidică a hepatocitelor în asociere cu necroză și infiltrat limfohistiocitarc) [ ] Remanierea arhitectonicii hepatice și patului vasculard) [ ] Distrofie hialinică și/sau proteică hepatică în asociere cu prezența hepatocitelor în sticlă matăe) [ ] Prezența nodulilor de regenerare 120. Intrebarea nr. 120: Intrebarea 120 Capitol: Ciroza simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați patologia pentru care sunt caracteristici anticorpii antimitocondriali-M2:a) [ ] Hepatita acută Ab) [ ] Ciroza alcoolicăc) [x] Ciroza biliară primarăd) [ ] Boala Wilsone) [ ] Colangita sclerozantă primitivă 121. Intrebarea nr. 121: Intrebarea 121 Capitol: Ciroza simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați simptomul care apare precoce în ciroza biliară primară:a) [ ] Icterb) [ ] Febrăc) [x] Prurit cutanatd) [ ] Dureri în hipocondrul drepte) [ ] Ascită 122. Intrebarea nr. 122: Intrebarea 122 Capitol: Ciroza simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIndicați patologia hepatică care necesită tratament imunosupresiv:a) [x] Hepatita autoimunăb) [ ] Ciroză biliară secundarăc) [ ] Hepatită cronică viralăd) [ ] Adenocarcinom hepatice) [ ] Hemocromatoză 123. Intrebarea nr. 123: Intrebarea 123 Capitol: Ciroza simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați sindromul care reflectă evoluţia hepatitei spre ciroză hepatică:a) [ ] Sindromul asteno-vegetativb) [ ] Sindromul de citolizăc) [ ] Sindromul imuno-inflamatord) [ ] Sindromul de colestazăe) [x] Sindromul de hipertensiune portală 124. Intrebarea nr. 124: Intrebarea 124 Capitol: Ciroza simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaNumiți semnul histologic caracteristic pentru ciroza hepatică:a) [ ] Infiltrat inflamator limfo-plasmocitar portalb) [ ] Necroză celularăc) [ ] Distrofie a hepatocitelord) [ ] Steatoză hepaticăe) [x] Noduli de regenerare 125. Intrebarea nr. 125: Intrebarea 125 Capitol: Ciroza simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați sindromul care indică decompensarea cirozei hepatice:a) [ ] Dispepticb) [ ] Imuno-inflamator
161
c) [ ] Asteno-vegetativd) [x] Insuficienţa hepatică celularăe) [ ] Colestatic 126. Intrebarea nr. 126: Intrebarea 126 Capitol: Ciroza simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIndicați cauza mai frecventă de hemoragie digestivă superioară în caz de ciroză hepatică:a) [x] Ruptură de varice esofagieneb) [ ] Sindrom Mallory-Weissc) [ ] Ulcer gastricd) [ ] Eroziuni esofagiene de refluxe) [ ] Gastrită hemoragică 127. Intrebarea nr. 127: Intrebarea 127 Capitol: Ciroza simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIndicați pentru ce patologie este caracteristică hipertensiunea portală la nivel sinusoidal:a) [x] Ciroza hepaticăb) [ ] Tromboza venei cave inferioarec) [ ] Boala venoocluzivă hepaticăd) [ ] Pericardita constrictivăe) [ ] Sindromul Budd-Chiari 128. Intrebarea nr. 128: Intrebarea 128 Capitol: Ciroza simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIndicați cauza care determinată hipoalbuminemia din ciroza hepatică:a) [ ] Hipocatabolismb) [x] Insuficienţa funcției de sinteză hepaticăc) [ ] Gastroenteropatie exudativăd) [ ] Sindrom de malabsorbţiee) [ ] Proteinurie 129. Intrebarea nr. 129: Intrebarea 129 Capitol: Ciroza simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați contraindicația absolută pentru paracenteza diagnostică:a) [ ] Ascita refractarăb) [x] Abdomen acut, care necesită tratament chirurgical urgentc) [ ] Ascita la debutd) [ ] Suspecţia de peritonită bacteriană spontanăe) [ ] Suspecţie la geneza tuberculoasă 130. Intrebarea nr. 130: Intrebarea 130 Capitol: Ciroza simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIndicați care din tumorile hepatice maligne este cea mai frecventă:a) [ ] Colangiocarcinomulb) [x] Carcinomul hepatocelularc) [ ] Angiosarcomuld) [ ] Hepatoblastomule) [ ] Carcinosarcomul 131. Intrebarea nr. 131: Intrebarea 131 Capitol: Ciroza simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați markerul specific pentru cancerul hepatocelular:a) [ ] CEAb) [ ] CA 19-9c) [x] -fetoproteinad) [ ] PSAe) [ ] CA -125 132. Intrebarea nr. 132: Intrebarea 132 Capitol: Ciroza simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaCare afirmație NU este caracterstică pentru sindromul hepatopulmonar?
162
a) [ ] Oxigenoterapia este eficientăb) [x] Prezența hipertensiunei pulmonarec) [ ] Scintigrafia pulmonară are importanță diagnosticăd) [ ] Prezența platipneiee) [ ] Prezența şunturilor intrapulmonare 133. Intrebarea nr. 133: Intrebarea 133 Capitol: Ciroza simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați afirmația corectă despre scorul Child-Pugh:a) [x] Se foloseşte pentru evaluarea gravităţii cirozeib) [ ] Se folosește pentru determinarea activității cirozeic) [ ] Endoscopia digestivă se foloseşte pentru calcularea scoruluid) [ ] Diametrul venei porte este unul din parametrii utilizaţi pentru calcularea scoruluie) [ ] Valorile transaminazelor sunt criterii a scorului Child-Pugh 134. Intrebarea nr. 134: Intrebarea 134 Capitol: Ciroza simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaCare situație clinică nu poate declanșa encefalopatia hepatică?a) [x] Dieta hipoglucidicăb) [ ] Utilizarea preparatelor sedativec) [ ] O infecţied) [ ] Hemoragie digestivă superioarăe) [ ] Utilizarea proteinelor în exces 135. Intrebarea nr. 135: Intrebarea 135 Capitol: Ciroza simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați simptomul clinic ce apare ca rezultat al hipertensiunii portale din ciroza hepatică:a) [ ] Angioame stelareb) [ ] Hipocratism digitalc) [ ] Icteruld) [ ] Eritroza palmarăe) [x] Splenomegalia 136. Intrebarea nr. 136: Intrebarea 136 Capitol: Ciroza simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați metoda de tratament a ascitei:a) [ ] Vitaminoterapiab) [ ] Dieta hipoproteicăc) [ ] Dieta hipoglucidicăd) [x] Regim alimentar hiposodate) [ ] Perfuzii cu soluție pentoxifilină 137. Intrebarea nr. 137: Intrebarea 137 Capitol: Ciroza simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaCare factor NU induce encefalopatia hepatica în cadrul cirozei:a) [ ] Paracenteza evacuatorie masivăb) [x] Tromboza portalăc) [ ] Hemoragia digestivă superioarăd) [ ] Dietă hiperproteicăe) [ ] Infecții intestinale 138. Intrebarea nr. 138: Intrebarea 138 Capitol: Ciroza simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați opțiunea ce NU reprezintă un indicator de prognostic nefavorabil în hepatita alcoolică acută:a) [ ] Encefalopatiab) [ ] Ascitac) [ ] Icterul severd) [x] Vârsta e) [ ] Sindromul hepatorenal 139. Intrebarea nr. 139: Intrebarea 139 Capitol: Ciroza simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut
163
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaCare recomandație NU este corectă pentru tratamentul ascitei în ciroza hepatică alcoolică?a) [x] Administrarea de acetaminophenb) [ ] Sistarea consumului de alcoolc) [ ] Furosemid în doze progresived) [ ] Dieta hiposalinăe) [ ] Perfuzie de Albumină 140. Intrebarea nr. 140: Intrebarea 140 Capitol: Ciroza simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaPrognosticul nefavorabil în hepatita alcoolică este asociat cu următoarele modificări, cu excepția:a) [ ] Creșterea timpului de protrombină ≥ 5 secb) [ ] Hiperbilirubinemie marcată (> 137 mcmol/l)c) [x] Creșterea transaminazelord) [ ] Funcția discriminantă (Indicele Madrey) > 32e) [ ] Ascita si encefalopatia 141. Intrebarea nr. 141: Intrebarea 141 Capitol: Ciroza simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați testul biologic care NU este caracteristic pentru hepatita alcoolică acută:a) [ ] Raportul AST/ALT > 2b) [x] Ig A scăzutăc) [ ] Gama-glutamiltranspeptidaza (GGTP) crescutăd) [ ] Transferina carbohidrat deficientă crescutăe) [ ] Hipoalbuminemia 142. Intrebarea nr. 142: Intrebarea 142 Capitol: Ciroza simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaCare este tratamentul de elecție în hepatita alcoolică acută cu indice Madrey > 32?a) [ ] Ademetioninab) [x] Prednisolonulc) [ ] Fosfolipidele esențialed) [ ] Silimarinae) [ ] Vitamina E 143. Intrebarea nr. 143: Intrebarea 143 Capitol: Ciroza simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaPentru femei, care este cantitatea zilnică de alcool pur inofensivă pentru ficat?a) [ ] 50 gr alcool pur/zib) [x] 20 gr alcool pur/zic) [ ] 40 gr alcool pur/zid) [ ] 60 gr alcool pur/zie) [ ] 100 gr alcool pur/zi 144. Intrebarea nr. 144: Intrebarea 144 Capitol: Ciroza simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaCare patologie se asociază frecvent la ciroza hepatică indusă de deficitul congenital de α1-antitripsină?a) [ ] Osteomalacieb) [ ] Fracturi patologicec) [ ] Afectarea fertilitatiid) [x] Boli pulmonare cronice recidivante cu dezvoltarea insuficienței respiratoriee) [ ] Encefalopatie progresiva 145. Intrebarea nr. 145: Intrebarea 145 Capitol: Ciroza simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaCare este opțiunea de tratament în insuficiență hepatocelulară avansată, progresivă de orice etiologie?a) [ ] Corticoterapie masivăb) [ ] Terapia temporară de substituțiec) [ ] Terapia cu corticosteroizi în combinație cu hepatoprotectorid) [ ] Interferon
164
e) [x] Transplantul hepatic 146. Intrebarea nr. 146: Intrebarea 146 Capitol: Ciroza simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSpecificați combinația optimă, ce constituie tratamentul de bază al pacienților cu ciroza biliară primară:a) [ ] Corticosteroizi + interferonb) [ ] Citostatice + interferonc) [ ] Corticosteroizi + citotoxiced) [ ] Acidul ursodeoxicolic + interferone) [x] Acidul ursodeoxicolic + colestiramină 147. Intrebarea nr. 147: Intrebarea 147 Capitol: Ciroza simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați care tip de imunoglobuline serice este elevat în ciroza biliară primitivă:a) [ ] Ig Ab) [ ] Ig Dc) [ ] Ig Ed) [ ] Ig Ge) [x] Ig M 148. Intrebarea nr. 148: Intrebarea 148 Capitol: Ciroza simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaCare medicament nu se indică în tratamentul cirozei biliare?a) [ ] Azathioprinab) [ ] Colestiraminac) [ ] Vitaminele liposolubile (A, D, E, K)d) [ ] Acidul ursodeoxicolice) [x] Silimarina 149. Intrebarea nr. 149: Intrebarea 149 Capitol: Pancreas simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați tratamentul optim în boala Wilson:a) [ ] Corticosteroizib) [ ] Citostaticec) [ ] Interferonid) [ ] Desferale) [x] D-penicilamina 150. Intrebarea nr. 150: Intrebarea 150 Capitol: Pancreas simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIndicați activitatea cărei enzime scade cel mai rapid în conținutul duodenal al personelor cu pancreatită cronică:a) [ ] α-Amilazab) [x] Lipazac) [ ] Tripsinad) [ ] Elastazae) [ ] Chimotripsina 151. Intrebarea nr. 151: Intrebarea 151 Capitol: Pancreas simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați inhibitorul celulelor pancreatice acinoase:a) [ ] Acetilcolinab) [ ] Insulinac) [ ] Colecistokininad) [ ] Secretinae) [x] Somatostatina 152. Intrebarea nr. 152: Intrebarea 152 Capitol: Pancreas simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaNumiți când este indicat testul cu secretină-pancreozimină în diagnosticul pancreatitei cronice:a) [ ] Prezenţa calcificărilor pancreatice
165
b) [ ] Prezența steatoreei >7g/24h, care s-a redus la administrarea terapiei enzimatice de substituţiec) [x] Lipsa atât a calcificărilor pancreatice, cît şi a steatoreeid) [ ] Prezenţa modificărilor canalare pronunţatee) [ ] Prezenţa steatoreei şi diabetului 153. Intrebarea nr. 153: Intrebarea 153 Capitol: Pancreas simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIndicați patologia pancreatică mai frecvent întâlnită:a) [ ] Pancreatita cronică ereditară b) [x] Pancreatita cronică recidivantăc) [ ] Pancreatita cronică indurativăd) [ ] Chistadenocarcinomul pancreatice) [ ] Pancreatita autoimună 154. Intrebarea nr. 154: Intrebarea 154 Capitol: Pancreas simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIndicați cea mai frecventă cauză etiologică a pancreatitei cronice la adult:a) [ ] Disfuncţia sfincterului Oddib) [ ] Hipercalciemiac) [ ] Factorii nutriţionali:alimentaţia bogată în grăsimi şi proteined) [x] Consumul excesiv de alcoole) [ ] Pancreas divisum 155. Intrebarea nr. 155: Intrebarea 155 Capitol: Pancreas simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați scăderea activității cărei enzime pancreatice serice indică insuficiență exocrină pancreatică avansată:a) [ ] Amilazab) [ ] Lipazac) [x] Tripsinad) [ ] Elastazae) [ ] Chimotripsina 156. Intrebarea nr. 156: Intrebarea 156 Capitol: Pancreas simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIndicați după conţinutul cărei enzime pancreatice se face dozarea preparatelor enzimatice cu scop de substituție:a) [ ] Amilazab) [x] Lipazac) [ ] Tripsinad) [ ] Elastazae) [ ] Chimotripsina 157. Intrebarea nr. 157: Intrebarea 157 Capitol: Pancreas simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați manifestarea clasică a insuficienţei exocrine pancreatice:a) [ ] Anemia hemoliticăb) [x] Diareea cu steatoreec) [ ] Creatoread) [ ] Hemoragiile digestivee) [ ] Durerea abdominală 158. Intrebarea nr. 158: Intrebarea 158 Capitol: Pancreas simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați metoda de cercetare utilizată pentru a obiectiviza stetoreea:a) [ ] Dozarea azotului din fecaleb) [x] Coloraţie cu Sudan III a materiilor fecalec) [ ] Dozarea lactoferinei în materiile fecaled) [ ] Cercetarea elastazei-1 specifice pancreatice în fecale cu folosirea anticorpilor monoclonalie) [ ] Dozarea activităţii chimotripsinei în materii fecale
166
159. Intrebarea nr. 159: Intrebarea 159 Capitol: Pancreas simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați ce afecțiune poate sugera apariția icterului persistent la un pacient ce suferă de pancreatită cronică:a) [x] Neoplasm la nivelul capului pancreasuluib) [ ] Anemie hemoliticăc) [ ] Insuficienţă hepato-celularăd) [ ] Sindrom Gilberte) [ ] Stenoză duodenală 160. Intrebarea nr. 160: Intrebarea 160 Capitol: Pancreas simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIndicați cel mai informativ test pentru evaluarea funcţiei exocrine a pancreasului:a) [ ] Testul de toleranţă la glucozab) [ ] Coeficientul amilază serică / creatinină sericăc) [ ] Studierea activităţii lipazei sericed) [x] Testul cu secretină - pancreoziminăe) [ ] Cercetarea amilazei în urină 161. Intrebarea nr. 161: Intrebarea 161 Capitol: Pancreas simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaNumiți cercetarea cea mai sensibilă, indicată pentru pentru detectarea unei forme incipiente de pancreatită cronică:a) [ ] Ultrasonografia transabdominalăb) [ ] Radiografia abdominală (pe gol)c) [ ] Scanare prin tomografie computerizată abdominalăd) [ ] Imagistică prin rezonanța magnetică nuclearăe) [x] Ultrasonografia endoscopică 162. Intrebarea nr. 162: Intrebarea 162 Capitol: Pancreas simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaNumiți semnul prezența cărui este necesară suplimentar la anamneza şi etiologia tipică pentru a stabili pancreatita cronică certă, conform Recomandărilor Societăţii pancreatologice din Japonia, 2004:a) [ ] Modificări canalare neînsemnateb) [ ] Test secretinic modificatc) [ ] Pseudochisturi recidivanted) [ ] Modificări ale testului de toleranţă la glucozăe) [x] Calcificare pancreatică 163. Intrebarea nr. 163: Intrebarea 163 Capitol: Pancreas simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați forma clinică de pancreatită cronică, în care clinic, pacienții se prezentă cu icter, dureri abdominale și pierdere în greutate, dar în ser se depistează nivel crescut al IgG4:a) [x] Pancreatită cronică autoimună, tip 1b) [ ] Pancreatita cronică autoimună tip IIc) [ ] Pancreatita cronică tropicalăd) [ ] Pancreatita cronică alcoolicăe) [ ] Pancreatita ereditară 164. Intrebarea nr. 164: Intrebarea 164 Capitol: Pancreas simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaCare este cea mai frecventă cauză de pancreatită cronică la copii?a) [ ] Alcoolismulb) [x] Fibroza chisticac) [ ] Pancreatita ereditarăd) [ ] Hipercalcemiae) [ ] Pancreas divisum 165. Intrebarea nr. 165: Intrebarea 165 Capitol: Pancreas simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada Dumbrava
167
Selectați metoda de referință în diagnosticul cancerului de pancreas:a) [ ] Ecografia abdominalăb) [ ] Tomografia computerizatăc) [ ] Laparoscopied) [ ] Radiografia abdominal panoramicăe) [x] Angiografia selectivă 166. Intrebarea nr. 166: Intrebarea 166 Capitol: Pancreas simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaNotați patologia ce se asociază cu pancreatita cronica cu insuficiență exocrină severă:a) [ ] Sindromul Downb) [ ] Sindromul Marfanc) [ ] Amiloidoza primarăd) [x] Fibroza cistică (mucoviscidoza)e) [ ] Sindromul Felty 167. Intrebarea nr. 167: Intrebarea 167 Capitol: Pancreas simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaNotați factorul care stimulează activitatea enzimelor pancreatice:a) [ ] Somatostatinăb) [ ] Glucagonc) [x] Histaminad) [ ] Motilineie) [ ] Peptida intestinală vasoactivă 168. Intrebarea nr. 168: Intrebarea 168 Capitol: Pancreas simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSpecificați care este cantitatea de suc pancreatic, produsă nictemeral:a) [ ] până la 0,5 lb) [ ] 0,5-1,0 lc) [ ] 1,0-1,5 ld) [x] 1,5-2,0 le) [ ] 2,0-2,5 l 169. Intrebarea nr. 169: Intrebarea 169 Capitol: Pancreas simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaCare dintre următoarele simptome NU este tipic pentru pancreatita cronica?a) [ ] Dureri abdominaleb) [ ] Steatoreec) [ ] Creatoreed) [x] Diaree apoasăe) [ ] Diabet zaharat 170. Intrebarea nr. 170: Intrebarea 170 Capitol: Pancreas simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaPrecizați ce nu este recomandat in tratamentul pancreatitei cronice:a) [ ] Regim alimentar cruțăorb) [x] Corticosteroizic) [ ] Preparate enzimaticed) [ ] Analgezicee) [ ] Sandostatin 171. Intrebarea nr. 171: Intrebarea 171 Capitol: Pancreas simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaPentru ce patologie este caracteristică creatoreea?a) [x] Pancreatita cronicăb) [ ] Boala Crohnc) [ ] Colita ischemicăd) [ ] Sindromul intestinului iritabile) [ ] Dischinezia vezicii biliare
168
172. Intrebarea nr. 172: Intrebarea 172 Capitol: Pancreas simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIndicați valoarea optimă a pH-ului la care fermenţii pancreatici menţin activitate înaltă:a) [ ] Mai mare de 2b) [ ] Mai mare de 3c) [ ] Mai mare de 4d) [ ] Mai mare de 5 e) [x] Mai mare de 6 173. Intrebarea nr. 173: Intrebarea 173 Capitol: Pancreas simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIndicați pierderea cărui procent din parenchimul pancreatic funcţional determină manifestări de maldigestie cu malabsorbţie:a) [ ] 10%b) [ ] 30%c) [ ] 50%d) [x] 90%e) [ ] 70% 174. Intrebarea nr. 174: Intrebarea 174 Capitol: Pancreas simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați nivelul de elastaza-1 specifică pancreatică în fecale care indică insuficienţă exocrină a pancreasului:a) [ ] < 300 μg/g fecaleb) [x] < 200 μg/g fecalec) [ ] < 500 μg/g fecaled) [ ] > 200 μg/g fecalee) [ ] > 300 μg/g fecale 175. Intrebarea nr. 175: Intrebarea 175 Capitol: Pancreas simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați care investigaţie nu este informativă pentru diagnosticul pancreatitei cronice:a) [x] Cercetarea Ag Helicobacter Pylori în fecaleb) [ ] Cercetarea elastazei-1 specifice pancreatice în fecalec) [ ] Cercetarea chimotripsinei în fecaled) [ ] Tomografia computerizată a organelor abdominalee) [ ] Cercetarea tripsinogenului în serul sangvin 176. Intrebarea nr. 176: Intrebarea 176 Capitol: Pancreas simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați sindromul clinic caracteristic perioadei precoce a pancreatitei cronice:a) [ ] Endocrinb) [x] Dolor abdominalc) [ ] Al insuficienţei exocrine a pancreasuluid) [ ] Dispeptice) [ ] Alergic 177. Intrebarea nr. 177: Intrebarea 177 Capitol: Pancreas simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați pentru ce tip patologic de secreţie exocrină a pancreasului este caracteristică scăderea secreţiei de enzime și bicarbonaţi la volumul secretor normal:a) [ ] Hipersecretorb) [x] Hiposecretorc) [ ] Obstructiv, bloc superiord) [ ] Obstructiv, bloc inferiore) [ ] Ductular 178. Intrebarea nr. 178: Intrebarea 178 Capitol: Pancreas simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați tratamentul etiopatogenetic în pancreatita cronică autoimună:
169
a) [ ] Antibioticoterapiab) [x] Corticoterapiac) [ ] Terapia cu prochineticed) [ ] Terapia cu spasmoliticee) [ ] Antidepresante 179. Intrebarea nr. 179: Intrebarea 179 Capitol: Pancreas simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIndicați peste cât timp de la debutul puseului acut al pancreatitei cronice nivelul lipazei serice atinge valori maximale în serul sanguin:a) [ ] La 2 - 4 oreb) [ ] La 6 - 8 orec) [ ] La 8-10 ored) [x] La a II - IV-a zie) [ ] La a II - IV-a săptămână 180. Intrebarea nr. 180: Intrebarea 180 Capitol: Pancreas simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIndicați peste cât timp de la debutul puseului acut al pancreatitei cronice nivelul α-amilazei pancreatice atinge valori maximale în serul sanguin:a) [x] La 2 oreb) [ ] La 8 orec) [ ] La 10 ored) [ ] La a II - IV-a zie) [ ] La a II - IV-a săptămână 181. Intrebarea nr. 181: Intrebarea 181 Capitol: Caile biliare simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIndicați medicamentul care se indică în terapia de dizolvare a calculilor biliari:a) [ ] Drotaverinab) [ ] Butilscopalaminac) [ ] Mebeverinad) [x] Acidul ursodeoxicolice) [ ] Ulei de măsline 182. Intrebarea nr. 182: Intrebarea 182 Capitol: Caile biliare simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați standardul de aur în diagnosticul disfuncţiei sfincterului Oddi:a) [ ] Hepatobilioscintigrafiab) [ ] FEGDSc) [x] Manometria sfincterului Oddid) [ ] USGe) [ ] Efectuarea testului cu morfină 183. Intrebarea nr. 183: Intrebarea 183 Capitol: Caile biliare simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIndicați cea mai frecventă cercetare utilizată pentru identificarea litiazei biliare:a) [ ] Examenul radiologic panoramic al abdomenuluib) [ ] Colangiografia endoscopică retrogradăc) [ ] Colecistografia oralăd) [x] Ecografia transabdominalăe) [ ] Tomografia computerizată abdominală 184. Intrebarea nr. 184: Intrebarea 184 Capitol: Caile biliare simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIndicați autoanticorpii care se întâlnesc în 60 - 80% cazuri de colangită sclerozantă primară:a) [x] Anticitoplasmă a neutrofilelor: p-ANCAb) [ ] Anti antigen-solubil hepatic: SLAc) [ ] Antinucleari: ANAd) [ ] Antimicrosomi hepatici şi renali: anti-LKM-1
170
e) [ ] Antimitocondriali: AMA 185. Intrebarea nr. 185: Intrebarea 185 Capitol: Caile biliare simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați patologia în care colangiografia retrogradă endoscopică relevă pereţii căilor biliare cu aspect neregulat, de "arbore mort în picioare" sau "şireag de mărgele":a) [ ] Ciroza biliară primarăb) [ ] Ciroza hepatică de geneză viralăc) [x] Colangita sclerozantă primarăd) [ ] Carcinomul hepatocelulare) [ ] Boala alcoolică a ficatului 186. Intrebarea nr. 186: Intrebarea 186 Capitol: Caile biliare simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIndicați cel mai caracteristic semn clinic al litiazei biliare:a) [ ] Dispepsiab) [ ] Febrac) [ ] Eructaţiad) [ ] Steatoreeae) [x] Colica biliară 187. Intrebarea nr. 187: Intrebarea 187 Capitol: Caile biliare simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați când NU se recomandă colecistectomia în caz de litiază asimptomatică a vezicii biliare:a) [ ] Corticoterapie de duratăb) [ ] Veziculă de porţelan, calcificatăc) [ ] Calculi mari, peste 3 cmd) [x] Calculi colesterolici micie) [ ] Vezica biliară afunctională 188. Intrebarea nr. 188: Intrebarea 188 Capitol: Caile biliare simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIndicați cea mai informativă examinare pentru determinarea nivelului de obstrucţie a circulaţiei portale:a) [ ] Pancreatografia retrogradă endoscopicăb) [ ] Laparoscopiac) [ ] Ecografia abdominalăd) [x] Angiografiae) [ ] Biopsia hepatică 189. Intrebarea nr. 189: Intrebarea 189 Capitol: Caile biliare simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați cel mai frecvent agent patogen cauzal al angiocolitei:a) [ ] Stafilocociib) [ ] Pneumocociic) [x] Esherihia colid) [ ] Streptocociie) [ ] Fungii 190. Intrebarea nr. 190: Intrebarea 190 Capitol: Caile biliare simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați preparatul cu efect litolitic al calculelor biliari:a) [x] Acidul ursodeoxicolicb) [ ] Himecromonulc) [ ] Pancreatinad) [ ] Drotaverinae) [ ] Mebeverina 191. Intrebarea nr. 191: Intrebarea 191 Capitol: Caile biliare simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIndicați cercetarea care se consideră "standartul de aur" în diagnosticul disfuncţiei sfincterului Oddi:a) [ ] Sondajul duodenal polifracţionat
171
b) [ ] Ecografia abdominalăc) [ ] Colecistopancreatografia endoscopică retrogradăd) [ ] RMN standarde) [x] Manometria sfincteruli Oddi 192. Intrebarea nr. 192: Intrebarea 192 Capitol: Caile biliare simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați care dintre maladiile enumerate se asociază mai frecvent cu colangita sclerozantă primară?a) [ ] Artrită reumatoidăb) [ ] Sindrom postcolecistectomicc) [ ] Alcoolismd) [x] Colită ulceroasăe) [ ] Tuberculoză pulmonară 193. Intrebarea nr. 193: Intrebarea 193 Capitol: Caile biliare simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSedimentul biliar (sladjul biliar) este frecvent întîlnit în următoarele situații, cu excepția:a) [ ] Diminuarea motilității vezicii biliareb) [ ] Sarcinăc) [x] Dieta hipercaloricăd) [ ] Arsurie) [ ] Obezitate 194. Intrebarea nr. 194: Intrebarea 194 Capitol: Caile biliare simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaCare medicament NU se recomandă în colica biliară:a) [ ] Analginăb) [ ] No-spac) [ ] Promedol d) [x] Morfinăe) [ ] Platifilină 195. Intrebarea nr. 195: Intrebarea 195 Capitol: Caile biliare simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaCare dintre următoarele situații contribuie la formarea calculilor biliari?a) [ ] Gastroduodetita cronicăb) [ ] Alergia alimentarăc) [x] Icterul hemoliticd) [ ] Folosirea în surplus a produselor lactatee) [ ] Boala de reflux 196. Intrebarea nr. 196: Intrebarea 196 Capitol: Caile biliare simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați opțiunea ce NU influențează dezvoltarea holepatiilor:a) [ ] Patologia căilor biliareb) [ ] Disbacteriozac) [x] Surplusul în alimentație a glucidelord) [ ] Obezitateae) [ ] Afectarea hepatocitelor 197. Intrebarea nr. 197: Intrebarea 197 Capitol: Caile biliare simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați patologia ce poate contribui la producerea holepatiilor:a) [x] Patologia duodenuluib) [ ] Gastrita cronicăc) [ ] Boala de reflux gastroesofagiand) [ ] Tonzilita cronicăe) [ ] Colonul iritabil 198. Intrebarea nr. 198: Intrebarea 198 Capitol: Caile biliare simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada Dumbrava
172
Precizați care afirmație NU este tipică pentru colangita sclerozantă primară:a) [x] Prezența autoanticorpilor serici LKM-1, ANA, SMAb) [ ] Ingroșarea în formă de "mărgele" / îngustarea ducturilor biliare atât intrahepatice, cât și extrahepaticec) [ ] Prezența sindromului colestaticd) [ ] Asocierea cu colita ulcerativae) [ ] Lipsa calculilor biliari 199. Intrebarea nr. 199: Intrebarea 199 Capitol: Caile biliare simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaPrecizați care afirmație NU este tipică pentru colangita sclerozantă primară:a) [ ] Prezența sindromului colestaticb) [x] Afectează numai ducturile biliare intrahepaticec) [ ] Asociere cu colita ulcerativad) [ ] Prevalează la sexul masculine) [ ] Prezența în ser a autoanticorpi p-ANCA 200. Intrebarea nr. 200: Intrebarea 200 Capitol: Caile biliare simplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaCare secțiune a tractului gastrointestinal este responsabilă de reabsorbția bilei?a) [ ] Duodenulb) [ ] Jejunul proximalc) [ ] Jejunul terminald) [x] Ileonul distale) [ ] Colonul 201. Intrebarea nr. 201: Intrebarea 201 Capitol: Esofag multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați metodele de tratament a acalaziei cardiei:a) [x] Utilizarea toxinei botuliniceb) [x] Blocantele canalelor de calciuc) [x] Cardiodilatare cu balonașd) [x] Izosorbid dinitrate) [ ] Prochinetice 202. Intrebarea nr. 202: Intrebarea 202 Capitol: Esofag multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați caracteristicile acalaziei la manometria esofagiană:a) [x] Lipsa relaxării sfincterului esofagian inferior la deglutițieb) [x] Presiunea crescută la nivelul sfincterului esofagian inferior la deglutițiec) [ ] Presiunea scăzută la nivelul sfincterului esofagian inferiord) [x] Creșterea presiunii intraesofagiene în repaus alimentare) [ ] Metaplazie intestinală 203. Intrebarea nr. 203: Intrebarea 203 Capitol: Esofag multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați maladiile în care poate să apară disfagia:a) [x] Sclerodermie sistemicăb) [ ] Insuficiența cardiacăc) [x] Miastenia gravisd) [x] Acalazia cardieie) [x] Cancerul esofagian 204. Intrebarea nr. 204: Intrebarea 204 Capitol: Esofag multiplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați afirmațiile care definesc acalazia cardiei:a) [x] Insuficienţa de relaxare a sfincterului esofagian inferior în timpul deglutiţieib) [ ] Zone de metaplazie a epiteliului malpighian al esofaguluic) [ ] Mucoasa columnară a esofagului netedă sau cu cicatrice
173
d) [ ] Insuficienţa de contracţie a sfincterului esofagian inferiore) [x] Absenţa undelor peristaltice propulsive ale corpului esofagian 205. Intrebarea nr. 205: Intrebarea 205 Capitol: Esofag multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați complicaţiile posibile ale bolii de reflux gastroesofagian:a) [x] Esofagul Barrettb) [x] Ulcerul esofagianc) [x] Hemoragia digestivă superioarăd) [ ] Stenoza piloricăe) [x] Cancerul esofagian 206. Intrebarea nr. 206: Intrebarea 206 Capitol: Esofag multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaNumiți metodele informative pentru stabilirea diagnosticului pozitiv al bolii de reflux gastroesofagian necomplicat:a) [x] Proba pH monitorizare intraesofagiană 24 oreb) [ ] Endoscopia digestivă superioarăc) [ ] Examenul radiologic baritatd) [x] Impedanţa-monitoring esofagianăe) [x] Testul cu inhibitori ai pompei de protoni 207. Intrebarea nr. 207: Intrebarea 207 Capitol: Esofag multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați medicamentele care provoacă refluxul gastroesofagian:a) [ ] Domperedonulb) [x] Isosorbid dinitratc) [x] Atropinad) [x] Theophyllinae) [ ] Metoclopramidum 208. Intrebarea nr. 208: Intrebarea 208 Capitol: Esofag multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIndicați examinările informative pentru diagnosticul bolii de reflux gastroesofagian:a) [x] Monitorizarea pH-ului esofagianb) [x] Endoscopia digestivă superioarăc) [ ] Testul ureazicd) [x] Impedansometria esofagianăe) [ ] Examenul ecografic 209. Intrebarea nr. 209: Intrebarea 209 Capitol: Esofag multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați examinările informative pentru diagnosticul complicaţiilor bolii de reflux gastroesofagian:a) [ ] Monitorizarea pH-ului esofagianb) [x] Endoscopia digestivă superioarăc) [ ] Test cu D-xylozăd) [ ] Manometria monitorizată a esofaguluie) [x] Examenul histologic al fragmentelor de mucoasă esofagiană 210. Intrebarea nr. 210: Intrebarea 210 Capitol: Esofag multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați strategiile pentru stabilirea diagnosticului de disfagie funcţională:a) [ ] Este suficientă prezenţa senzaţiei de dificultate la deglutiţieb) [x] Este necesar de exclus patologia esofagiană organicăc) [x] Este necesar de exclus acalazia cardieid) [x] Este necesar de exlus boala de reflux gasroesofagiane) [ ] Este necesar de confirmat diagnosticul prin examinarea histologica 211. Intrebarea nr. 211: Intrebarea 211 Capitol: Esofag multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIndicați factorii care intervin în producerea herniilor transhiatale prin alunecare:
174
a) [x] Slăbirea sistemelor de fixare a segmentului eso-cardio-tuberozitarb) [x] Lărgirea hiatusului diafragmaticc) [ ] Refluxul gastroesofagiand) [x] Creşterea presiunii abdominalee) [ ] Dispepsie funcţională 212. Intrebarea nr. 212: Intrebarea 212 Capitol: Esofag multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați criteriile distinctive ale sindromului dolor toracic de origine esofagiană față de durerea din angina pectorală:a) [ ] Localizarea retrosternală a dureriib) [x] Încetarea durerii la administrarea antiacidelorc) [ ] Apariţia durerilor este în legătură cu stresul psihoemoţionald) [x] Micşorarea durerii la administrarea inhibitorilor pompei de protone) [ ] Calmarea durerilor după administrare de nitroglicerină 213. Intrebarea nr. 213: Intrebarea 213 Capitol: Esofag multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați caracteristicile sindromului dispeptic funcţional:a) [x] Disconfort în regiunea epigastricăb) [ ] Dureri abdominale, care se ameliorează după defecaţiec) [ ] Meteorismd) [x] Saţietate precocee) [x] Dureri în epigastru 214. Intrebarea nr. 214: Intrebarea 214 Capitol: Esofag multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați variantele clinice ale dispepsiei funcţionale:a) [x] Cu predominarea durerii epigastriceb) [ ] Cu predominarea greţeic) [x] Cu predominarea senzaţiei de saţietate precoce, plenitudine epigastricăd) [ ] Cu predominarea balonăriie) [ ] Cu predominarea diareei 215. Intrebarea nr. 215: Intrebarea 215 Capitol: Esofag multiplu Mod de punctare: A2 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMenționați situațiile în care este necesară o explorare paraclinică pentru diferenţierea dispepsiei funcţionale şi organice:a) [x] Subfebrilitateb) [x] Simptome nocturnec) [ ] Vârsta tânărăd) [x] Vârsta peste 55 anie) [x] Scădere ponderală nemotivată 216. Intrebarea nr. 216: Intrebarea 216 Capitol: Esofag multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați complicaţiile posibile ale esofagitelor:a) [x] Hemoragii digestive superioareb) [x] Stricturi esofagienec) [ ] Boala de reflux gastroesofagiand) [x] Perforaţii de esofage) [ ] Atrezia esofagului 217. Intrebarea nr. 217: Intrebarea 217 Capitol: Esofag multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați grupele de preparate medicamentoase care se folosesc în tratamentul acalaziei cardiei:a) [x] Nitratib) [x] Antisepticec) [x] Anestetice locale
175
d) [ ] ß-adrenoliticee) [ ] α-adrenomimetice 218. Intrebarea nr. 218: Intrebarea 218 Capitol: Esofag multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați afecţiunile care se pot asocia cu spasmul esofagian difuz:a) [x] Sclerodermia laterală amitroficăb) [ ] Calaziac) [x] Neuropatia diabeticăd) [ ] Angina pectoralăe) [x] Neuropatia etanolică 219. Intrebarea nr. 219: Intrebarea 219 Capitol: Esofag multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaCare sunt caracteristicele endoscopice ale esofagitei de reflex stadiul C (dupa Los-Angeles,1998):a) [x] Leziuni multiple, ce se extind între pliurile mucoaseib) [ ] Leziunile implică >75% din circumferinţa esofaguluic) [x] Leziunile implică <75% din circumferinţa esofaguluid) [ ] Leziuni unice de mucoasă ≤5 mme) [ ] Leziuni unice de mucoasă >5 mm, ce nu se extind între pliurile mucoasei 220. Intrebarea nr. 220: Intrebarea 220 Capitol: Esofag multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaLa care pacienți cu boală de reflux gastroesofagian se recomandă iniţierea tratamentului cu inhibitorii pompei de proton în doză matinală fără a efectua endoscopia digestivă prealabilă:a) [x] Tinerib) [ ] Vârstnicic) [x] Cu simptome tipice de refluxd) [x] În lipsa simptomelor de alarmăe) [x] Când nu există riscul complicaţiilor 221. Intrebarea nr. 221: Intrebarea 221 Capitol: Esofag multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați caracteristicele endoscopice ale esofagitei de reflex stadiul D (dupa Los-Angeles,1998):a) [x] Leziuni multiple, ce se extind între pliurile mucoaseib) [ ] Leziuni multiple, ce nu se extind între pliurile mucoaseic) [x] Leziunile implica >75% din circumferinţa esofaguluid) [ ] Leziunile implica <75% din circumferinta esofaguluie) [ ] Leziunile implica >70% din circumerinţa esofagului 222. Intrebarea nr. 222: Intrebarea 222 Capitol: Esofag multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaCare dintre afirmaţiile de mai jos sunt corecte pentru administrarea inhibitorilor pompei de proton (IPP) în boala de reflux gastroesofagian (BRGE):a) [x] Efectul clinic pozitiv după o cură empirică de 2 săptămâni cu IPP este în favoarea diagnosticului de BRGEb) [x] Necesită prelungirea supresiei acide pe o perioadă de 8-12 săptămânic) [ ] Nu necesită prelungirea supresiei acide pe o perioada de 8-12 săptămânid) [x] După 8-12 săptămâni în doza matinală poate fi urmat un tratament de mențineree) [x] Poate fi asociată cu H2 -blocanţi seara în caz de prezenţă a simptomelor nocturne 223. Intrebarea nr. 223: Intrebarea 224 Capitol: Esofag multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaCând se consideră eşec la tratamentul cu inhibitorii pompei de proton (IPP) în boala de reflux gastroesofagian (BRGE):a) [x] Lipsa răspunsului clinic după 2-4 săptămâni în caz de simptome tipiceb) [x] Lipsa răspunsului clinic după 3-6 luni în simptome atipicec) [ ] Lipsa răspunsului clinic după 6-8 săptămâni în caz de simptome tipice
176
d) [ ] Lipsa răspunsului clinic după 8-12 luni în simptome atipicee) [ ] Nici un raspuns 224. Intrebarea nr. 224: Intrebarea 225 Capitol: Esofag multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați opțiunile de optimizare a tratamentului în caz de raspuns insuficient la terapia standart în boala de reflux gastroesofagian (BRGE):a) [x] Verificarea administrării corecte a inhibitorilor pompei de proton (IPP) (cu 30-60 min înainte de dejun)b) [x] Dublarea dozei de IPP (suplimentare cu doza de seară) în caz de persistenţă a simptomelor nocturnec) [x] Suplimentarea cu H2-histaminolitice (doza de seară) în caz de persistenţă a simptomelor nocturned) [x] Schimbarea preparatului IPP cu preparate de tipul omeprazol sodium bicarbonat, dexlansoprazole) [ ] Prokineticele obligator se ajustează la IPP 225. Intrebarea nr. 225: Intrebarea 225 Capitol: Esofag multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați preparatele cu efect antisecretor:a) [x] Omeprazolb) [x] Esomeprazolc) [x] Famotidinad) [x] Rabeprazole) [ ] Domperidon 226. Intrebarea nr. 226: Intrebarea 226 Capitol: Esofag multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați afirmațiile corecte ce se referă la diagnosticul bolii de reflux gastroesofagian (BRGE):a) [ ] Anamneza nu este esenţială în diagnosticul BRGEb) [ ] Tratamentul empiric cu inhibitorii pompei de proton (IPP) nu se utilizează ca metodă de diagnosticc) [x] Diagnosticul este facilitat de răspunsul clinic la cure scurte de IPP (2 săptămâni)d) [x] Orice test negativ nu exclud BRGEe) [x] Cea mai informativă metodă de diagnostic este asocierea de teste (test IPP, pH-monitoring, endoscopie) 227. Intrebarea nr. 227: Intrebarea 227 Capitol: Esofag multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați tulburările funcționale ale esofagului conform clasificării Consensus Roma III, 2006:a) [x] Pirozisul funcționalb) [x] Durerea toracică funcțională de origine esofagianăc) [ ] Dispepsia funcționalăd) [x] Disfagia funcționalăe) [x] Globusul 228. Intrebarea nr. 228: Intrebarea 228 Capitol: Esofag multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați semnele de alarmă în boala de reflux gastroesofagian pentru care FEGS este obligatorie:a) [x] Disfagiab) [x] Odinofagiac) [ ] Pirozisuld) [x] Hemoragia gastro-intestinalăe) [x] Anemia 229. Intrebarea nr. 229: Intrebarea 229 Capitol: Esofag multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIndicați caracteristicele sfincterului esofagian inferior:
177
a) [x] Corespunde zonei cu presiune crescută în locul trecerii esofagului în stomacb) [ ] Conţine fibre musculare striatec) [x] Conţine fibre musculare neteded) [x] Se supune influenţelor neurohormonalee) [ ] Are presiune stabilă 230. Intrebarea nr. 230: Intrebarea 230 Capitol: Esofag multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați care caracteristici se referă la monitorizarea pH-ului intraesofagian:a) [x] Prezintă "standardul de aur" în diagnosticul refluxului gastroesofagian patologicb) [x] Poate determina corelaţia dintre simptome şi refluxul gastroesofagianc) [ ] La persoanele sănătoase nu înregistrează nici o secvenţă de reflux pe parcursul diurnei d) [ ] Apreciază prezenţa complicaţiilor în boala de reflux gastroesofagiane) [ ] Determină eficienţa contracţiilor peristaltice esofagiene 231. Intrebarea nr. 231: Intrebarea 231 Capitol: Esofag multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați contraindicațiile pentru manometria esofagiană:a) [x] Esofagite acute destructiveb) [x] Anevrism de aortăc) [ ] Diabet zaharatd) [x] Vomă necontrolatăe) [ ] Sclerodermie 232. Intrebarea nr. 232: Intrebarea 232 Capitol: Esofag multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați care caracteristicile se referă la diverticulii faringoesofagieni Zenker:a) [ ] Diverticuli de tracţiuneb) [x] Diverticuli de pulsiunec) [x] Diverticuli dobândiţid) [ ] Diverticuli congenitalie) [x] Situaţi pe peretele posterior la nivelul joncţiunii faringo-esofagiene 233. Intrebarea nr. 233: Intrebarea 233 Capitol: Gastrita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați criteriile diagnostice pentru gastrita autoimună:a) [x] Autoanticorpii anti-celule parietaleb) [x] Semne endoscopice de gastrită atrofică fundalăc) [x] Anemie pernicioasăd) [ ] Semne endoscopice de gastrită antralăe) [x] Autoanticorpii anti-factor intrinsec 234. Intrebarea nr. 234: Intrebarea 234 Capitol: Gastrita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați care afirmații se referă la Gastrita cronică de tip „A":a) [x] Gastrita fundalăb) [ ] Gastrita de reflux biliarc) [ ] Gastrita asociată cu Helicobacter pylorid) [x] Gastrita autoimunăe) [ ] Gastrita limfocitară 235. Intrebarea nr. 235: Intrebarea 235 Capitol: Gastrita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIndicați ce include tratamentul gastritei de reflux biliar:a) [x] Inhibitorii pompei de protonib) [x] Acid ursodeoxicolicc) [ ] Atropinăd) [x] H2-blocatorie) [ ] Prednisolon 236. Intrebarea nr. 236: Intrebarea 236 Capitol: Gastrita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de
178
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați semnele caracteristice pentru sindromul Zollinger-Ellison:a) [x] Diareeab) [x] Ulcerele refractare la tratament standardc) [x] Sindromul algic pronunţat, ce se supune greu tratamentului antiulceros standardd) [ ] Constipaţiilee) [ ] Leucopenia 237. Intrebarea nr. 237: Intrebarea 237 Capitol: Gastrita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați afecţiunile stomacului cu risc crescut de transformare în cancer:a) [ ] Gastrita hiperacidăb) [x] Gastrita cronică atrofică cu metaplaziec) [ ] Gastrita de reflux biliard) [x] Boala Menetriere) [ ] Gastrita eozinofilică 238. Intrebarea nr. 238: Intrebarea 238 Capitol: Gastrita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați ce medicamente include terapia triplă standard pentru eradicarea Helicobacter pylori:a) [x] Inhibitorii pompei de protonib) [x] Claritromicinac) [x] Amoxicilina sau Metronidazoluld) [ ] Levofloxacinae) [ ] Ciprofloxacina 239. Intrebarea nr. 239: Intrebarea 239 Capitol: Gastrita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați patologiile ce pot determina gastrita granulomatoasă:a) [x] Boala Crohnb) [x] Tuberculozac) [x] Sarcoidozad) [ ] Infecţia cu Helicobacter pylorie) [x] Sifilisul 240. Intrebarea nr. 240: Intrebarea 240 Capitol: Gastrita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați ce recomandații include tratamentul gastritei acute necomplicate:a) [ ] Medicamente antiinflamatoare nesteroidieneb) [x] Propranolul per os sau în lavaj Citoprotectori gastricic) [x] Întrerupea contactului cu substanţe iritanted) [ ] Pungă de gheaţă pe regiunea epigastricăe) [x] Inhibitori ai pompei de protoni 241. Intrebarea nr. 241: Intrebarea 241 Capitol: Gastrita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați simptomele care caracterizează ulcerul duodenal:a) [x] Dureri epigastrale nocturneb) [x] Ameliorarea durerii după alimentaţie sau după administrare de antiacidec) [x] Ameliorarea durerii după vomăd) [ ] Xerostomiee) [ ] Diaree 242. Intrebarea nr. 242: Intrebarea 242 Capitol: Gastrita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați indicațiile pentru fibrogastroduodenoscopie:a) [ ] Suspecţie la abdomen acutb) [x] Suspecţie la hemoragie digestivă superioarăc) [x] Suspecţie la ulcer gastric/duodenald) [x] Suspecţie la cancer gastric
179
e) [x] Suspecţie la varice esofagiene 243. Intrebarea nr. 243: Intrebarea 243 Capitol: Gastrita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați complicaţiile ulcerelor:a) [x] Perforaţiab) [x] Stenozareac) [x] Malignizaread) [ ] Esofagita de refluxe) [x] Penetraţia 244. Intrebarea nr. 244: Intrebarea 244 Capitol: Gastrita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați recomandările tratamentului chirurgical în caz de ulcer cronic:a) [ ] Hemoragia digestivă de orice gradb) [x] Perforaţiac) [ ] Ulcer postbulbard) [x] Stenoză decompensatăe) [ ] Ulcer cronic gastric 245. Intrebarea nr. 245: Intrebarea 245 Capitol: Gastrita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați patologiile precanceroase:a) [x] Boala Menetrierb) [ ] Ulcerele cronice duodenalec) [x] Polipii gastrici adenomatoşid) [ ] Ulcerele cronice cauzate de AINSe) [ ] Gastrita hiperacidică 246. Intrebarea nr. 246: Intrebarea 246 Capitol: Gastrita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați manifestările neoplasmului gastric:a) [ ] Dureri abdominale colicativeb) [x] Anorexie selectivă, mai ales pentru carnec) [x] Vărsături cu alimente ingerate în urmă cu mai mult de 24 ored) [ ] Diaree cu polifecaliee) [x] Dureri în epigastru care nu sunt ameliorate de alimentaţie 247. Intrebarea nr. 247: Intrebarea 247 Capitol: Gastrita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați modificările biologice ce pot apărea în neoplasmul gastric:a) [x] Prezenţa antigenului carcinoembrionarb) [x] Scăderea hemoglobineic) [x] Creşterea VSH-uluid) [ ] Leucopeniee) [ ] Creşterea acidului uric 248. Intrebarea nr. 248: Intrebarea 248 Capitol: Gastrita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați ce medicamente include quadruploterapia cu preparate de bismut pentru eradicarea Helicobacter pylori:a) [x] Tetraciclinab) [x] Omeprazolc) [x] Preparatele de bismutd) [ ] Levomicetinae) [x] Metronidazolul 249. Intrebarea nr. 249: Intrebarea 249 Capitol: Gastrita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați factorii ulcerogeni:a) [x] Bacteria Helicobacter pylori
180
b) [x] Hipersecreţia de HClc) [ ] Mărirea secreţiei de bicarbonaţid) [x] Hipersecreţia de pepsinăe) [ ] Mărirea sintezei de prostaglandine 250. Intrebarea nr. 250: Intrebarea 250 Capitol: Gastrita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați factorii de protecţie a mucoasei în patogeneza bolii ulceroase:a) [x] Mărirea secreţiei de prostaglandineb) [ ] Mărirea secreţiei de pepsinăc) [x] Mărirea secreţiei de bicarbonaţid) [ ] Creşterea concentraţiei serice de gastrinăe) [x] Regenerarea normală a mucoasei 251. Intrebarea nr. 251: Intrebarea 251 Capitol: Gastrita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați semnele caracteristice ulcerului duodenal:a) [ ] Lipsa poftei de mâncareb) [ ] Durerea difuzăc) [x] Durerea epigastrală localizatăd) [x] Ritmicitatea sindromului dolore) [x] Episodicitatea sindromului dolor 252. Intrebarea nr. 252: Intrebarea 252 Capitol: Gastrita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați medicamentele antisecretorii:a) [x] Famotidinab) [x] Rabeprazolulc) [ ] Retaboliluld) [x] Omeprazolule) [ ] Metronidazolul 253. Intrebarea nr. 253: Intrebarea 253 Capitol: Gastrita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați ce medicamente sunt incluse în schemele de eradicare a Helicobacter pylori:a) [ ] Platifilinab) [x] Pantoprazolulc) [x] Amoxicilinad) [x] Preparatele de bismute) [x] Metronidazolul 254. Intrebarea nr. 254: Intrebarea 254 Capitol: Gastrita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați semnele caracteristice pentru dumping-sindrom:a) [x] Palpitaţii postprandialeb) [ ] Disfagiec) [x] Astenie fizică pronunţată postprandialăd) [ ] Necesitatea în alimentaţie lichidăe) [ ] Ameliorarea stării în poziţie verticală 255. Intrebarea nr. 255: Intrebarea 255 Capitol: Gastrita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați afecțiunile cu risc oncologic majorat:a) [ ] Ulcerul duodenalb) [x] Gastrita cronică a bontului gastricc) [ ] Duodenita cronicăd) [ ] Sindromul de ansă aferentăe) [x] Ulcerul gastric 256. Intrebarea nr. 256: Intrebarea 256 Capitol: Gastrita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada Dumbrava
181
Identificați factorii patogenetici în duodenita cronică:a) [x] Agresiunea acido-pepticăb) [x] Dereglarea troficii mucoaseic) [ ] Hipertensiunea arterialăd) [ ] Reflux gastro-esofagiane) [x] Staza duodenală 257. Intrebarea nr. 257: Intrebarea 257 Capitol: Gastrita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați factorii etiologici ai duodenitei cronice:a) [x] Helicobacter pylorib) [x] Corticosteroizic) [x] Antiinflamatorii nonsteroidiened) [x] Lamblia intestinalise) [ ] Clostridium difficile 258. Intrebarea nr. 258: Intrebarea 258 Capitol: Gastrita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați simptomele tipice în duodenita cronică:a) [x] Durerea de tip ulcerosb) [ ] Colică abdominalăc) [x] Durerea de tip dispepticd) [ ] Pierdere ponderală progresivăe) [x] Dispepsia 259. Intrebarea nr. 259: Intrebarea 259 Capitol: Gastrita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați indicațiile pentru polipectomia endoscopică:a) [x] Polipii adenomatoşib) [ ] Polipii hiperregeneratoric) [ ] Polipii mai mare de 20 mmd) [x] Polipii până la 20 mme) [ ] Formaţiunea protruzivă cu baza mare de implantare 260. Intrebarea nr. 260: Intrebarea 260 Capitol: Gastrita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați semnele clinice ale gastritei atrofice autoimune:a) [x] Sindrom anemicb) [x] Fenomene neurologice degenerativec) [ ] Sindrom de intoxicaţied) [x] Sindrom dispeptice) [ ] Diaree hemoragică 261. Intrebarea nr. 261: Intrebarea 261 Capitol: Gastrita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați nozologiile precanceroase ale stomacului:a) [x] Gastrita cronică atrofică cu metaplazie intestinalăb) [ ] Gastrita heperclorhidricăc) [x] Boala Menetrierd) [ ] Gastrita de reflux biliare) [ ] Gastrita limfocitară 262. Intrebarea nr. 262: Intrebarea 262 Capitol: Gastrita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați simptoamele clinice ale sindromului Zollinger - Ellison:a) [x] Diareeb) [x] Ulcere refractare la tratamentul standartc) [x] Sindrom algic pronununțatd) [ ] Constipațiee) [ ] Leucopenie
182
263. Intrebarea nr. 263: Intrebarea 263 Capitol: Gastrita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați tratamenul de I linie pentru eradicarea Helicobacter pylori:a) [ ] Quamatel 20 mg x 2ori/zib) [ ] Claritromicină 250 mg x 2 ori/zic) [x] Omeprazol 20 mg 2ori/zid) [x] Amoxicilină 1g de 2ori/zie) [x] Claritromicină 500 mg x2ori/zi 264. Intrebarea nr. 264: Intrebarea 264 Capitol: Gastrita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați criteriile diagnostic pentru gastrita autoimună:a) [x] Anticorpi serici anti celule parietaleb) [x] Gastrita atrofică fundalăc) [x] Anemie Biermer (pernicioasă)d) [x] Anticorpi anti factor intrinsice) [ ] H pylori 265. Intrebarea nr. 265: Intrebarea 265 Capitol: Gastrita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați care sînt caracteristicile gastritei cornice tip A:a) [ ] Hiperaciditateab) [x] Hipoaciditateac) [x] Anemie B12 dificitarăd) [x] Atrofia pliurilor gastricee) [x] Paliditatea mucoasei gastrice 266. Intrebarea nr. 266: Intrebarea 266 Capitol: Gastrita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați patologiile unde Hepicobacter pylori este definit ca factor etiologic:a) [ ] Gastrita tip Ab) [x] Gastrita tip Bc) [x] Ulcer gastricd) [x] Ulcer duodenale) [ ] Gastrita tip C 267. Intrebarea nr. 267: Intrebarea 267 Capitol: Gastrita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaAcidul lactic determinat în sucul gastric este sugestiv pentru:a) [ ] Gastrita hipoacidăb) [x] Achilia gastricăc) [x] Neoplasm al stomaculuid) [ ] Stenoza piloruluie) [ ] Gastrită cu aciditate nemodificată 268. Intrebarea nr. 268: Intrebarea 268 Capitol: Gastrita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelecați care sînt proprietățile pepsinei:a) [x] Este digerată sub acțiunea HClb) [x] Este secretată de mucoasa stomacului și duodenului distalc) [x] Se activează din pepsinogen la Ph >5d) [x] Participă la scindarea proteinelore) [ ] Este transportată în singe legată de antitripsină 269. Intrebarea nr. 269: Intrebarea 269 Capitol: Gastrita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați criteriile ce se referă la gastrita cronică tip B:a) [x] Cauzată de Helicobacter pylorib) [ ] Gastrita atrofică fundalăc) [ ] Se asociază cu anemie Biermer (pernicioasă)
183
d) [ ] Anticorpi anti factor intrinsic prezenție) [x] Gastrită antrală 270. Intrebarea nr. 270: Intrebarea 270 Capitol: Gastrita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaPrecizaţi afirmaţiile corecte pentru ulcerul cronic gastric (UG) și ulcerul cronic duodenal (UD):a) [ ] În orice tip de ulcer este obligatorie biopsia endoscopică pentru a exclude un cancerb) [ ] În UD este obligatoriu controlul endoscopic al cicatrizăriic) [x] În UG este obligatoriu controlul endoscopic al cicatrizării, cu biopsied) [x] În UD necomplicat prelungirea inhibării secreției acide cu inhibitori de pompă de protoni nu este recomandată după tratamentul Helicobacter pylorie) [x] În UD complicat și în toate UG, după tratamentul de eradicare a Helicobacter pylori este recomandată prelungirea tratamentului cu inhibitori de pompă de protoni până se realizează vindecarea completă 271. Intrebarea nr. 271: Intrebarea 271 Capitol: Gastrita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați opțiunile de tratament empiric, de prima linie pentru eradicarea Helicobacter Pylori în regiuni sau populații cu rezistență ridicată la claritromicină:a) [ ] Terapia triplă standardb) [ ] Terapia triplă cu conținut de levofloxacinăc) [x] Terapia quadruplă ce conține preparate de bismutd) [x] Terapia quadruplă non-bismute) [x] Terapia secvențială 272. Intrebarea nr. 272: Intrebarea 272 Capitol: Gastrita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați afirmațiile corecte:a) [x] Eradicarea H pylori este benefică înainte de începerea tratamentului cu AINSb) [x] Eradicarea H pylori este obligatorie înainte de începerea tratamentului cu AINS la pacienții cu antecedente de ulcer pepticc) [x] Numai eradicarea H pylori nu reduce incidența ulcerului gastric /ulcerului duodenal la pacienții care primesc deja tratament pe termen lung cu AINSd) [ ] Pacienții care primesc deja tratament pe termen lung cu AINS nu au nevoie de tratament de eradicaree) [x] Pacienții care primesc deja tratament pe termen lung cu AINS au nevoie de tratament de eradicare 273. Intrebarea nr. 273: Intrebarea 273 Capitol: Gastrita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaAlegeți afirmațile corecte pentru durata tratamentului cu IPP în ulcerul cronic gastric (UG) și ulcerul cronic duodenal (UD):a) [ ] În UD necomplicat și fără risc prelungirea tratamentului cu IPP este recomandată după terapia de eradicare a Helicobacter pylorib) [x] În UD complicat prelungirea tratamentului cu IPP este recomandată după terapia de eradicare a Helicobacter pyloric) [ ] În UG necomplicat prelungirea tratamentului cu IPP nu este recomandată după terapia de eradicare a Helicobacter pylorid) [x] În UG necomplicat după tratamentul de eradicare a Helicobacter pylori este recomandată prelungirea tratamentului cu IPP până se realizează vindecarea completăe) [x] În toate ulcerele gastrice, după tratamentul de eradicare a Helicobacter pylori este recomandată prelungirea tratamentului cu IPP până se realizează vindecarea completă 274. Intrebarea nr. 274: Intrebarea 274 Capitol: Gastrita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIndicați situațiile clinice când trebuie continuat tratamentul cu IPP după tratamentul de eradicare a Helicobacter pylori:a) [ ] Ulcer cronic duodenal necomplicat, fără riscb) [x] Ulcer cronic duodenal complicat
184
c) [x] Ulcer cronic duodenal necomplicat, dar cu risc (aspirină, AINS, anticoagulante, vârsta > 65 ani)d) [x] Toate ulcerele cronice gastricee) [ ] Toate ulcerele cronice duodenale 275. Intrebarea nr. 275: Intrebarea 275 Capitol: Gastrita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați indicațiile pentru determinarea conţinutului anticorpilor anti-H pylori clasa Ig G în ser în calitate de test diagnostic pentru infecţia cu Helicobacter pylori:a) [ ] Confirmarea eradicării infecţiei cu Helicobacter pylorib) [x] Ulcere cu hemoragiec) [x] Atrofie gastricăd) [x] MALT-limfom gastrice) [x] Consumul recent (ultimele 2 săptămâni) de medicație antisecretoare şi antibiotice 276. Intrebarea nr. 276: Intrebarea 276 Capitol: Gastrita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați teste utile pentru evaluarea eradicării infecţiei cu Helicobacter pylori după tratamentul de eradicare:a) [x] Testul respirator cu uree marcată cu C13
b) [x] Determinarea antigenului Helicobacter pylori în materiile fecale cu utilizarea anticorpilor monoclonalic) [ ] Testul rapid la ureazăd) [ ] Cercetarea anticorpilor anti-Helicobacter pylori de clasa IgG prin metoda ELISAe) [ ] Cercetarea anticorpilor anti-Helicobacter pylori de clasa IgM prin metoda ELISA 277. Intrebarea nr. 277: Intrebarea 277 Capitol: Gastrita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaEnumerați factorii citoprotectori ai mucoasei gastroduodenale:a) [ ] Pepsinab) [x] Prostaglandinelec) [x] Vascularizarea adecvată și regenararea epiteliuluid) [x] Oxidul nitrice) [x] Mucopolisaharidele 278. Intrebarea nr. 278: Intrebarea 278 Capitol: Gastrita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați opțiunile de tratament empiric de linia 1 pentru eradicarea Helicobacter pylori în regiuni sau populații cu rezistență ridicată la claritromicină:a) [ ] Terapia triplă standardb) [ ] Terapia triplă cu conținut de levofloxacinăc) [x] Terapia secvenţialăd) [x] Terapia quadruplă ce conține preparate de bismute) [x] Terapia quadruplă non-bismut 279. Intrebarea nr. 279: Intrebarea 279 Capitol: Gastrita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați opțiunile de terapie de linia 2 pentru eradicarea Helicobacter pylori în regiuni sau populații cu rezistență redusă la claritromicină:a) [ ] Terapia secvenţialăb) [x] Terapia quadruplă ce conține preparate de bismutc) [x] Terapia triplă cu conținut de levofloxacinăd) [ ] Terapia triplă standarde) [ ] Terapia quadruplă non-bismut 280. Intrebarea nr. 280: Intrebarea 280 Capitol: Gastrita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIndicați medicamentele la care Helicobacter pylori poate dezvolta rezistenţă:a) [x] Metronidazolb) [ ] Tetraciclinăc) [x] Claritromicină
185
d) [ ] Bismul subcitrate) [x] Levofloxacină 281. Intrebarea nr. 281: Intrebarea 281 Capitol: Gastrita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați mecanismele durerii în ulcerul peptic duodenal:a) [x] Factorul acido-pepticb) [x] Spasmul zonei piloro-duodenalec) [x] Creșterea presiunii în stomac și duodend) [x] Profunzimea ulceruluie) [ ] Prezența. infecției cu Helicobacter pylori 282. Intrebarea nr. 282: Intrebarea 282 Capitol: Gastrita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați mecanismele de acțiune a fumatului în ulcerul gastric/duodenal:a) [x] Creşte secreţia de acid clorhidricb) [x] Scade secreţia de mucus gastricc) [ ] Stimulează secreţia de prostaglandined) [ ] Stimulează secreţia de bicarbonat e) [x] Crește secreţia de pepsinogen 283. Intrebarea nr. 283: Intrebarea 283 Capitol: Gastrita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați factorii de risc în ulcerul gastric/duodenal:a) [x] Predispoziţia geneticăb) [x] Fumatulc) [ ] Excesul de grăsime în dietăd) [x] Alcoolule) [ ] Excesul de glucide în dietă 284. Intrebarea nr. 284: Intrebarea 284 Capitol: Gastrita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați factorii endogeni de agresiune a mucoasei gastrice/duodenale:a) [x] Acidul clorhidricb) [x] Pepsinulc) [ ] Mucinad) [x] Histaminae) [ ] Bicarbonatul 285. Intrebarea nr. 285: Intrebarea 285 Capitol: Gastrita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați factorii endogeni de agresiune a mucoasei gastrice/duodenale:a) [x] Gastrinab) [x] Pepsinulc) [ ] Prostaglandineled) [x] Histaminae) [ ] Bicarbonatul 286. Intrebarea nr. 286: Intrebarea 286 Capitol: Gastrita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați factorii endogeni de protecţie a mucoasei gastrice/duodenale:a) [ ] Gastrinab) [x] Mucusul c) [x] Prostaglandineled) [ ] Histaminae) [x] Bicarbonatul 287. Intrebarea nr. 287: Intrebarea 287 Capitol: Gastrita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați rolul prostaglandinelor în boala ulceroasă:a) [x] Stimulează sinteza de mucus
186
b) [x] Ameliorează microcirculaţia sanguină din stomac şi duodenc) [ ] Stimulează secreţia de pepsinăd) [ ] Stimulează secreţia de gastrină și de HCLe) [x] Stimulează secreţia de bicarbonat 288. Intrebarea nr. 288: Intrebarea 288 Capitol: Gastrita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați formele de bază a ulcerelor gastrice/duodenale simptomatice:a) [x] Ulcerele de stressb) [x] Ulcerele endocrinec) [x] Ulcerele medicamentosed) [ ] Ulcerele asociate refluxului gastro-esofagiane) [x] Ulcerele hepatogene 289. Intrebarea nr. 289: Intrebarea 289 Capitol: Gastrita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIndicați caracteristicile tabloului clinic clasic în ulcerul duodenal:a) [ ] Durerea epigastrică postprandială precoceb) [x] Durera epigastrică „pe foame"c) [x] Durerea nocturnăd) [ ] Lipsa poftei de mâncaree) [x] Sindromul dispeptic 290. Intrebarea nr. 290: Intrebarea 290 Capitol: Gastrita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIndicați caracteristicile tabloului clinic clasic în ulcerul gastric:a) [x] Durera epigastrică postprandialăb) [ ] Durera epigastrică „pe foame"c) [x] Sindromul dispepticd) [ ] Durerea nocturnăe) [ ] Diareea 291. Intrebarea nr. 291: Intrebarea 291 Capitol: Gastrita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați metodele de diagnostic al infecţiei cu Helicobacter pylori:a) [x] Testul respirator cu uree marcatăb) [x] Aprecierea antigenului Helicobacter pylori în materii fecalec) [x] Testul rapid cu ureazăd) [ ] Testul cu D-xilozăe) [x] Examinarea histologică a bioptatului 292. Intrebarea nr. 292: Intrebarea 292 Capitol: Gastrita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați particularitățile inhibitorilor pompei de protoni:a) [x] Sunt cele mai active antisecretoriib) [ ] Inhibă H+/K+-ATP-azac) [ ] Stimulează H+/K+-ATP-azad) [x] Au eficienţă maximă când celula parietală este stimulatăe) [ ] Au acțiunea la nivelul receptorilor H2 histaminici 293. Intrebarea nr. 293: Intrebarea 293 Capitol: Intestin multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați maladiile pentru care este caracteristică inflamaţia granulomatoasă în tractul gastrointestinal:a) [x] Tuberculozăb) [x] Sarcoidozăc) [x] Boala Crohnd) [x] Sifilise) [ ] Amiloidoză 294. Intrebarea nr. 294: Intrebarea 294 Capitol: Intestin multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada Dumbrava
187
Enumeraţi mecanismele patogenetice ale diareei cronice:a) [ ] Aciditatea gastrică majoratăb) [x] Mărirea presiunii osmotice intralumenalec) [x] Tranzitul intestinal acceleratd) [x] Hiperexudaţie intestinalăe) [ ] Scăderea presiunii osmotice intralumenale 295. Intrebarea nr. 295: Intrebarea 295 Capitol: Intestin multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectaţi maladiile ce decurg cu diaree cronică:a) [x] Enteropatia glutenicăb) [ ] Boala Hirschsprungc) [x] Boala Wippled) [x] Sindromul de intestin scurte) [x] Insuficienţa dizaharidazică 296. Intrebarea nr. 296: Intrebarea 296 Capitol: Intestin multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaNumiţi manifestările clinice ale sindromul de malabsorbţie:a) [x] Scădere ponderalăb) [x] Edeme şi ascităc) [x] Dureri în oase şi paresteziid) [x] Sîngerarea mărităe) [ ] Artrite 297. Intrebarea nr. 297: Intrebarea 297 Capitol: Intestin multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIndicaţi cauzele posibile ale sindromul de malabsorbţie:a) [x] Insuficienţa exocrină pancreaticăb) [x] Bolile colestatice a ficatuluic) [x] Ischemia cronică a intestinului subţired) [ ] Patologia funcţională a intestinuluie) [ ] Diverticuloza intestinului gros 298. Intrebarea nr. 298: Intrebarea 298 Capitol: Intestin multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectaţi remediile terapeutice în sindromul de malabsorbţie:a) [x] Vitamineb) [x] Enzime pancreaticec) [x] Soluţii de aminoacizid) [ ] Prokineticee) [ ] Antiacide 299. Intrebarea nr. 299: Intrebarea 299 Capitol: Intestin multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaNumiţi simptomele sindromului de malabsorbţie:a) [x] Hipoalbuminemieb) [ ] Creşterea ceruloplasmineic) [x] Hipovitaminozăd) [x] Steatoreee) [x] Scăderea nivelului fierului seric 300. Intrebarea nr. 300: Intrebarea 300 Capitol: Intestin multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaEnumeraţi formele fiziopatologice a diareilor cronice:a) [x] Osmoticăb) [x] Secretoriec) [x] Prin tulburări de motilitated) [x] Inflamatoriee) [ ] Hipoosmotică
188
301. Intrebarea nr. 301: Intrebarea 301 Capitol: Intestin multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaNumiţi etiologia posibilă a diareei hemoragice:a) [x] Shigellab) [ ] Helicobacter pyloric) [x] Entamoeba histoliticad) [ ] Disbioza intestinalăe) [x] Eh. coli enteropatogenă 302. Intrebarea nr. 302: Intrebarea 302 Capitol: Intestin multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIndicaţi cerealele care se exclud în dieta aglutenică:a) [x] Grîub) [x] Orzc) [x] Secarăd) [ ] Oreze) [x] Ovăz 303. Intrebarea nr. 303: Intrebarea 303 Capitol: Intestin multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectaţi testele paraclinice folosite pentru evaluarea patologiei intestinului subţire:a) [x] Examen radiologicb) [x] Examen endoscopicc) [x] Examinare coprologicăd) [x] Test de toleranţă la lactozăe) [ ] Test cu secretina - pancreozimină 304. Intrebarea nr. 304: Intrebarea 304 Capitol: Intestin multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaNumiţi remediile terapeutice recomandate în tratamentul enterocolitei virale acute:a) [ ] Antivirale (interferone)b) [ ] Antibacterienec) [ ] Antifungiced) [x] Hidroelectroliticee) [x] Loperamid 305. Intrebarea nr. 305: Intrebarea 305 Capitol: Intestin multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaEnumeraţi manifestările extraintestinale în boala Crohn:a) [ ] Diabetul zaharatb) [x] Pioderma gangrenosumc) [x] Spondilita anchilozantăd) [x] Eritemul nodose) [x] Artrita 306. Intrebarea nr. 306: Intrebarea 306 Capitol: Intestin multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectaţi medicamentele utilizate în tratamentul patogenetic al bolii Crohn:a) [x] Mesalazinab) [x] Corticosteroiziic) [x] Azatioprinad) [ ] Platifilinae) [ ] Famotidina 307. Intrebarea nr. 307: Intrebarea 307 Capitol: Intestin multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIndicaţi semnele macroscopice ale colitei ulcerative:a) [ ] Leziuni cu caracter segmentarb) [ ] Aspect de „piatră de pavaj"c) [x] Hemoragii de contact
189
d) [x] Ulceraţii superficialee) [ ] Fistule intestinale 308. Intrebarea nr. 308: Intrebarea 308 Capitol: Intestin multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectaţi semnele endoscopice ale colitei ulcerative:a) [ ] Relief în „piatră de pavaj"b) [x] Ulceraţii polimorfe superficialec) [ ] Ulcere liniare profunded) [x] Friabilitatea mucoaseie) [x] Edem, hiperemie difuză a mucoasei 309. Intrebarea nr. 309: Intrebarea 309 Capitol: Intestin multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaEnumeraţi semnele radiologice prezente în stadiile avansate ale colitei ulcerative:a) [x] Scurtarea colonuluib) [x] Dehaustrarea colonuluic) [x] Spiculi marginali/pete baritated) [ ] Fistulee) [x] Colonul cu aspect tubular 310. Intrebarea nr. 310: Intrebarea 310 Capitol: Intestin multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaNumiţi complicaţiile locale în colita ulcerativă:a) [x] Megacolon toxicb) [x] Hemoragie masivăc) [ ] Abces abdominald) [x] Perforaţiae) [ ] Fistule viscero-cutanate 311. Intrebarea nr. 311: Intrebarea 311 Capitol: Intestin multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIndicaţi formele clinice ale constipaţiei cronice:a) [ ] Constipaţia osmoticăb) [x] Constipaţia idiopaticăc) [ ] Constipaţia secretoried) [x] Constipaţia prin tulburarea defecaţieie) [x] Boala Hirschprung 312. Intrebarea nr. 312: Intrebarea 312 Capitol: Intestin multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaEnumeraţi cauzele posibile ale сonstipaţiei cronice:a) [x] Hipotiroidismb) [x] Diverticuloză intestinalăc) [ ] Hipertiroidismd) [x] Sindrom de intestin iritabile) [x] Dolicocolon 313. Intrebarea nr. 313: Intrebarea 313 Capitol: Intestin multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaNumiţi factorii de risc în dezvoltarea cancerului colorectal:a) [x] Polipoza familiară multiplăb) [x] Polipii adenomatoşi intestinalic) [ ] Diverticulii intestinalid) [x] Cancerele familiale nepolipoasee) [x] Colita ulcerativă 314. Intrebarea nr. 314: Intrebarea 314 Capitol: Intestin multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIndicaţi elementele caracteristice sindromului de intestin iritabil:a) [x] Dereglarea motilităţii intestinale
190
b) [ ] Proces inflamator cronic în intestinc) [x] Prezenţa durerilor şi disconfortului în abdomend) [ ] Proces distrofic în mucoasa intestinuluie) [x] Lipsa substratului organic de afectare 315. Intrebarea nr. 315: Intrebarea 315 Capitol: Intestin multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectaţi simptomele care exclud sindromul de intestin iritabil:a) [ ] Diaree cu mucusb) [ ] Dureri în abdomenc) [x] Hemoragie intestinalăd) [x] Temperatură subfebrilăe) [x] Scădere ponderală progresivă 316. Intrebarea nr. 316: Intrebarea 316 Capitol: Intestin multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaEnumeraţi metodele de tratament al sindromului de intestin iritabil:a) [x] Psihoterapieb) [ ] Tratament de substituţiec) [x] Gimnastică curativăd) [x] Spasmolitice miotropee) [x] Fizioterapie 317. Intrebarea nr. 317: Intrebarea 317 Capitol: Intestin multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaNumiţi medicamentele recomandate în tratamentul sindromului de intestin iritabil:a) [ ] Mesalazinăb) [x] Mebeverinăc) [ ] Famotidinăd) [x] Drotaverinăe) [x] Lactuloză 318. Intrebarea nr. 318: Intrebarea 318 Capitol: Intestin multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectaţi medicamentele indicate în caz de sindrom de intestin iritabil cu diaree:a) [x] Smectab) [x] Loperamidc) [x] Cărbune activatd) [x] Carbonat de calciue) [ ] Levomicetină 319. Intrebarea nr. 319: Intrebarea 319 Capitol: Intestin multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaNotaţi afecţiunile care evoluează cu diaree:a) [x] Dizenteriab) [ ] Ulcerul duodenalc) [x] Carcinoiduld) [x] Enteropatia glutenicăe) [x] Colita ulcerativă 320. Intrebarea nr. 320: Intrebarea 320 Capitol: Intestin multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectaţi afecţiunile care evoluează mai frecvent cu constipaţie:a) [ ] Hipertiroidismulb) [x] Hipotiroidismulc) [ ] Diabetul zaharatd) [x] Disfuncţia muşchilor pelvienie) [x] Boala Hirschsprung 321. Intrebarea nr. 321: Intrebarea 321 Capitol: Intestin multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada Dumbrava
191
Indicaţi cauzele diareei care nu răspunde la proba cu foame:a) [x] Sindromul carcinoidb) [x] Vipomulc) [ ] Deficitul de dizaharidazed) [x] Carcinomul medular de tiroidăe) [ ] Insuficienţa pancreatică exocrină 322. Intrebarea nr. 322: Intrebarea 322 Capitol: Intestin multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaEnumeraţi medicamentele care pot modifica culoarea scaunului, conferindu-i aspect pseudomelenic:a) [x] Cu conţinut de fierb) [ ] Cefalosporinec) [x] Cu conţinut de bismutd) [x] Cărbune medicale) [ ] Corticosteroizi 323. Intrebarea nr. 323: Intrebarea 323 Capitol: Intestin multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaNumiţi afecţiunile care prezintă risc crescut de malignizare:a) [x] Colită ulcerativăb) [ ] Yersinioză intestinalăc) [ ] Diverticuloză colonicăd) [x] Polipoză intestinalăe) [ ] Sindrom de intestin iritabil 324. Intrebarea nr. 324: Intrebarea 324 Capitol: Intestin multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIndicaţi consecinţele clinico-biologice ale steatoreei:a) [x] Scăderea ponderalăb) [x] Hipovitaminozec) [ ] Apariţia edemelord) [ ] Instalarea asciteie) [ ] Icter 325. Intrebarea nr. 325: Intrebarea 325 Capitol: Intestin multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectaţi formele clinice ale sindromului de intestin iritabil:a) [x] Cu predominarea constipaţieib) [ ] Cu predominarea disfuncţiei vegetativec) [x] Cu predominarea diareeid) [x] Forma mixtăe) [ ] Cu predominarea meteorismului 326. Intrebarea nr. 326: Intrebarea 326 Capitol: Intestin multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaEnumeraţi semnele clinice ale giardiazei intestinale:a) [x] Diaree cronicăb) [ ] Dermatită herpetiformăc) [x] Dureri în abdomen, crampe abdominaled) [x] Anorexie, greaţăe) [x] Scădere ponderală 327. Intrebarea nr. 327: Intrebarea 327 Capitol: Intestin multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaNumiţi caracteristicele diareei osmotice:a) [x] Steatoreeb) [x] Proba cu foame pozitivăc) [ ] Proba cu foame negativăd) [ ] Diaree apoasăe) [ ] Mucus, sânge în materiile fecale
192
328. Intrebarea nr. 328: Intrebarea 328 Capitol: Intestin multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaEnumeraţi caracteristicele diareei secretorie:a) [ ] Steatoreeb) [ ] Proba cu foame pozitivăc) [x] Proba cu foame negativăd) [x] Diaree apoasăe) [ ] Mucus, sânge în materiile fecale 329. Intrebarea nr. 329: Intrebarea 329 Capitol: Intestin multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIndicaţi caracteristicele diareei inflamatorie:a) [ ] Steatoreeb) [ ] Proba cu foame pozitivăc) [x] Proba cu foame negativăd) [ ] Diaree apoasăe) [x] Mucus, sânge în materiile fecale 330. Intrebarea nr. 330: Intrebarea 330 Capitol: Intestin multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectaţi bolile pentru care este characteristică diareea osmotică:a) [x] Enteropatia glutenicăb) [x] Pancreatita cronică cu insuficienţa exocrinăc) [x] Carenţa dizaharidazicăd) [ ] Colita ulcerativăe) [ ] Cancer colorectal 331. Intrebarea nr. 331: Intrebarea 331 Capitol: Intestin multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaNumiţi bolile pentru care aste characteristic diareea secretorie:a) [ ] Enteropatia glutenicăb) [ ] Pancreatita cronică cu insuficienţa exocrinăc) [x] Sindromul Zollinger-Ellisond) [x] Toxicoinfecţia intestinală acutăe) [ ] Colita ulcerative 332. Intrebarea nr. 332: Intrebarea 332 Capitol: Intestin multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIndicaţi bolile pentru care este caracteristic diareea inflamatorie:a) [ ] Carenţa dizaharidazicăb) [x] Colita ulcerativăc) [x] Colita ischemicăd) [x] Diverticulita intestinalăe) [x] Amebiaza intestinală 333. Intrebarea nr. 333: Intrebarea 333 Capitol: Intestin multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaEnumeraţi simptomele caracteristice pentru afectarea intestinului subţire:a) [x] Volumul scaunului abundentb) [x] Semnele dehidratăriic) [x] Scaunul neformat, aposd) [ ] Tenesmee) [ ] Sânge în materii fecale 334. Intrebarea nr. 334: Intrebarea 334 Capitol: Intestin multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIndicaţi dereglările din cadrul sindromului clinic de malabsorbţie:a) [x] Dereglari de digestie intraluminarăb) [x] Dereglari de digestie parietalăc) [x] Dereglări de absorbţie parietală
193
d) [x] Dereglări de transport prin sistemul portale) [ ] Dereglări de transport prin vena cava 335. Intrebarea nr. 335: Intrebarea 335 Capitol: Intestin multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectaţi factorii care influenţează digestia intraluminală:a) [x] Activitatea enzimelor pancreaticeb) [x] Colestază intra- şi extrahepaticăc) [x] Aclorhidried) [ ] Inflamaţie la nivel de ileon terminale) [ ] Tumori la nivel de colon 336. Intrebarea nr. 336: Intrebarea 336 Capitol: Intestin multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaNumiţi anticorpii caracteristici pentru enteropatia glutenică:a) [x] Antigliadinicib) [x] Antiendomizialic) [x] Antitransglutaminaza tisularăd) [ ] Anti-DNAe) [ ] Antimitohondriali 337. Intrebarea nr. 337: Intrebarea 337 Capitol: Intestin multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați semnele clinice, observate după rezecția ileonului distal:a) [ ] Insuficiența pancreaticăb) [x] Formarea de calculi biliaric) [x] Pierderea de acizi biliari cu materiile fecaled) [x] Diareee) [x] Afectarea mucoasei colonului 338. Intrebarea nr. 338: Intrebarea 338 Capitol: Intestin multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați semnele clinice ale enteropatiei glutenice:a) [x] Meteorismb) [ ] Febrăc) [x] Diareed) [x] Polifecaliee) [x] Denutriție 339. Intrebarea nr. 339: Intrebarea 339 Capitol: Intestin multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați semnele clinice ale bolii Whipple:a) [x] Diareeb) [x] Febrăc) [x] Polifecalied) [x] Poliserosităe) [ ] Nefropatie 340. Intrebarea nr. 340: Intrebarea 340 Capitol: Intestin multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSpecificați caracteristicile morfologice mai informative ale colitei ischemice:a) [ ] Aranjare oblică a fibrelor muscular printre focarele de atrofieb) [x] Tesut de granulație în craterul ulceruluic) [x] Macrofage încărcate cu hemosiderină în submucoasăd) [ ] Prezența neutrofilelor în submucoasăe) [ ] Atrofia epiteliului superficial cu depunerea subepitelială a fibrelor de colagen și fibronectină 341. Intrebarea nr. 341: Intrebarea 341 Capitol: Hepatita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaEnumeraţi stările clinice în cazul cărora se atestă mărirea bilirubinei neconjugate:a) [ ] Icter mecanic
194
b) [x] Anemie hemoliticăc) [x] Hepatită alcoolică cu sindromul Zieved) [ ] Hepatită medicamentoasăe) [x] Sindrom Gilbert 342. Intrebarea nr. 342: Intrebarea 342 Capitol: Hepatita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaEnumeraţi stările clinice în cazul cărora se atestă mărirea fracţiei bilirubinei conjugate:a) [ ] Sindromul Gilbertb) [x] Cancerul papilei Vaterc) [x] Sindromul Dubin-Djonsond) [ ] Anemia B12 - deficitarăe) [x] Cancer al capului pancreasului 343. Intrebarea nr. 343: Intrebarea 343 Capitol: Hepatita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaEnumeraţi stările în care este dereglată conjugarea bilirubinei cu acid glucuroni:a) [x] Icterul fiziologic al nou-născuţilorb) [ ] Cure de foame îndelungatăc) [x] Sindromul Gilbertd) [x] Sindromul Crigler-Najjare) [ ] Sindromul Dubin - Johnson 344. Intrebarea nr. 344: Intrebarea 344 Capitol: Hepatita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaNumiți marcherii serologici pentru infecția cu virusul hepatic B:a) [x] Anticorpi anti-HBcorb) [x] Anticorpi anti-HBsc) [ ] Anticorpi anti-VHCd) [x] Anticorpi anti-HBee) [x] Ag Hbe 345. Intrebarea nr. 345: Intrebarea 345 Capitol: Hepatita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaNumiţi afecţiunile care se asociază cu hiperbilirubinemie:a) [x] Hepatitele acuteb) [x] Colestaza medicamentoasăc) [ ] Hemangiomul hepaticd) [x] Ciroza hepaticăe) [ ] Calcinate hepatice 346. Intrebarea nr. 346: Intrebarea 346 Capitol: Hepatita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați afecțiunile pentru care este caracteristică hepatomegalia:a) [x] Tromboza venelor hepaticeb) [ ] Boala Menetriec) [x] Boala Wilsond) [x] Hemocromatozăe) [x] Steatoza hepatică 347. Intrebarea nr. 347: Intrebarea 347 Capitol: Hepatita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați patologiile care sunt incluse în clasificarea etiologică a hepatitelor cronice:a) [x] Hepatita autoimunăb) [x] Hepatita cronică virală Bc) [x] Hepatita medicamentoasă sau toxicăd) [x] Boala Wilsone) [ ] MALT-limfom 348. Intrebarea nr. 348: Intrebarea 348 Capitol: Hepatita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada Dumbrava
195
Identificați care afecțiuni pot determina insuficienţă hepatică fulminantă:a) [x] Hepatitele virale acuteb) [x] Hepatitele medicamentoasec) [ ] Hemocromatozăd) [x] Intoxicaţiile acutee) [ ] Sindromul Gilbert 349. Intrebarea nr. 349: Intrebarea 349 Capitol: Hepatita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați afecțiunile hepatice, care pot determina pruritul cutanat:a) [ ] Steatoză hepaticăb) [x] Chist hidatic hepaticc) [x] Ciroză primară biliarăd) [x] Colangită sclerozantă primitivăe) [ ] Hemangiom hepatic 350. Intrebarea nr. 350: Intrebarea 350 Capitol: Hepatita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați afecțiunile care pot determina apariţia febrei:a) [ ] Hemangiomul hepaticb) [x] Hepatita alcoolică acutăc) [x] Angiocolitad) [x] Аbcesul hepatice) [ ] Sindromul Pickwick 351. Intrebarea nr. 351: Intrebarea 351 Capitol: Hepatita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați care din manifestările enumerate pot fi sugestive pentru o hepatopatie cronică:a) [x] Eritem palmarb) [x] Steluţe vascularec) [x] Ginecomastied) [ ] Eritem nodose) [ ] Erupţii urticariene 352. Intrebarea nr. 352: Intrebarea 352 Capitol: Hepatita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați afecțiunile ce determină creşterea evidentă a consistenţei hepatice la palpare:a) [x] Metastaze hepaticeb) [ ] Hepatită acutăc) [ ] Hemangiom hepaticd) [ ] Steatoză hepaticăe) [x] Ciroza hepatică 353. Intrebarea nr. 353: Intrebarea 353 Capitol: Hepatita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați indicii sindromului colestatic de labotator:a) [x] Fosfataza alcalinăb) [x] Bilirubina conjugatăc) [ ] Aspartataminotransferazad) [x] Gamaglutamiltranspeptidazae) [ ] Alaninaminotransferaza 354. Intrebarea nr. 354: Intrebarea 354 Capitol: Hepatita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați modificările sugestive pentru sindromul hepatopriv de labotator:a) [ ] Hipersideremiab) [x] Hipoalbuminemiac) [x] Scăderea protrombineid) [ ] Creşterea ceruloplasmineie) [ ] Scăderea activității lipazei serice
196
355. Intrebarea nr. 355: Intrebarea 355 Capitol: Hepatita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați ce semnificaţie poate avea creşterea fosfatazei alcaline în prezenţa icterului:a) [ ] Sindrom Rotorb) [ ] Sindrom Budd-Chiaric) [x] Cancer de cap de pancreasd) [x] Litiază biliarăe) [ ] Sindrom Gilbert 356. Intrebarea nr. 356: Intrebarea 356 Capitol: Hepatita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați ce semne întâlniţi mai frecvent în icterul prehepatic:a) [ ] Urina decoloratăb) [ ] Fecale decoloratec) [x] Fecale intens colorated) [ ] Leziuni de grataj determinate de prurite) [x] Splenomegalie 357. Intrebarea nr. 357: Intrebarea 357 Capitol: Hepatita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați semnele ce caracterizează icterul obstructiv:a) [ ] Hiperbilirubinemie din contul fracției indirecteb) [x] Hiperbilirubinemie din contul fracției directec) [ ] Stercobilină prezentă în cantităţi mari în materiile fecaled) [x] Prezenţa bilirubinei în cantităţi mari în urinăe) [ ] Hipolipidemie 358. Intrebarea nr. 358: Intrebarea 358 Capitol: Hepatita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați afecţiunile ce pot evolua cu ascită:a) [ ] Hepatita cronicăb) [x] Carcinomul hepatocelularc) [x] Pericardita constrictivăd) [ ] Pneumoniae) [x] Carcinomatoza 359. Intrebarea nr. 359: Intrebarea 359 Capitol: Hepatita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaDefiniți steatoza hepatică alcoolică:a) [x] Formă benignăb) [x] Formă reversibilăc) [x] Acumulare de lipide în ficatd) [ ] Formă malignă, ireversibilăe) [ ] Prezenţa depozitelor de Cu 360. Intrebarea nr. 360: Intrebarea 360 Capitol: Hepatita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați caracteristicele afectării etilice a ficatului:a) [x] Epizoade repetate de „hepatită acută"b) [x] Manifestări ale hipoavitaminozeic) [x] Etilismul în anamnezăd) [ ] Autoanticorpi către membrana hepatocitelore) [ ] Prurit cutanat timp îndelungat 361. Intrebarea nr. 361: Intrebarea 361 Capitol: Hepatita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați caracteristicele macroscopice ale ficatului gras:a) [ ] Micşorat în volumb) [x] Mărit în volumc) [ ] De culoare roşietică
197
d) [x] De culoare galbenăe) [ ] De culoare brună 362. Intrebarea nr. 362: Intrebarea 362 Capitol: Hepatita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați care semne se referă la steatohepatita alcoolică:a) [ ] Scăderea gama-globulinelorb) [x] Creşterea importantă a IgAc) [ ] Creşterea ureeid) [x] Creşterea raportului AST/ALTe) [ ] Creşterea importantă a IgM 363. Intrebarea nr. 363: Intrebarea 363 Capitol: Hepatita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați manifestările clinice din hemocromatoză:a) [x] Hepatomegalieb) [x] Pigmentare brună sau cenuşiec) [x] Diabet zaharatd) [ ] Icter colestatice) [ ] Sindrom extrapiramidal 364. Intrebarea nr. 364: Intrebarea 364 Capitol: Hepatita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați afirmațiile corecte despre hepatita virală D: a) [x] Coinfecţie VHB+VHDb) [x] Superinfecţie VHD+VHBc) [ ] Coinfecţia VHD+VHCd) [ ] Superinfecţia VHD/VHCe) [ ] Monoinfecţia VHD 365. Intrebarea nr. 365: Intrebarea 365 Capitol: Hepatita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați care sunt indicațiile pentru tratamentul antiviral în hepatita cronica B:a) [x] Nivelul ADN-HBV > 2000 IU/mlb) [ ] Nivelul ADN-HBV > 200 IU/mlc) [x] Pacienţii cu ALT mai sus de limita superioară a valorilor normale d) [x] Pacienţii cu activitatea necroinflamatorie de grad moderat sau sever şi / sau fibroză, cel puţin moderatăe) [ ] Indiferent de activitatea transaminazelor 366. Intrebarea nr. 366: Intrebarea 366 Capitol: Hepatita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați care sunt contraindicaţiile tratamentului cu alfa-interferon în bolile hepatice virale:a) [x] Maladiile autoimuneb) [x] Ciroza hepatică virală decompensatăc) [x] Afecţiuni cronice decompensate non-hepaticed) [x] Sindrom depresive) [ ] Ciroza hepatică de etiologie virală compensată 367. Intrebarea nr. 367: Intrebarea 367 Capitol: Hepatita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIndicați efectele secundare posibile după administrarea corectă a interferonului:a) [x] Deprimarea măduvei hematoformatoareb) [x] Alopeciec) [ ] Endocardită fibrinoasăd) [ ] Infiltrate pulmonare tranzitoriie) [x] Labilitate emoţională, depresie 368. Intrebarea nr. 368: Intrebarea 368 Capitol: Hepatita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați simptomele caracteristice hepatitei autoimune:
198
a) [x] Fatigabilitateb) [x] Anorexiec) [x] Polimialgii, poliartralgiid) [x] Ictere) [ ] Hipertensiune arterială 369. Intrebarea nr. 369: Intrebarea 369 Capitol: Hepatita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați care manifestări extrahepatice autoimune sunt întâlnite în hepatita autoimună:a) [x] Artralgii şi artrite cu caracter tranzitoriu ce reflectă activitatea boliib) [x] Erupţii cutanate maculo-papulare sau acneiformec) [x] Capilarită alergicăd) [x] Amenoreee) [ ] Periarteriită nodoasă 370. Intrebarea nr. 370: Intrebarea 370 Capitol: Hepatita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați preparatele ce se utilizează în tratamentul hepatitei autoimune:a) [ ] Imunostimulatorib) [x] Glucocorticosteroizic) [ ] Interferonid) [x] Azatioprinae) [ ] Analogi nucleozidici 371. Intrebarea nr. 371: Intrebarea 371 Capitol: Hepatita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați care elemente caracterizează hepatita autoimună:a) [x] Hepatită periportală cu infiltrat preponderent limfo-plasmocitarb) [x] Apare mai frecvent la femeile tinerec) [x] Prezența hipergamaglobulinemieid) [ ] Etiologia este predominant medicamentoasăe) [ ] Hepatită periportală cu infiltrat preponderent polimorfonuclear 372. Intrebarea nr. 372: Intrebarea 372 Capitol: Hepatita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaEnumeraţi indicii de laborator caracteristici hepatitei autoimune:a) [x] Ig G crescutăb) [x] Hipertransaminazemiec) [x] Hipergamaglobulinemied) [ ] Mărirea evidentă a bilirubinei neconjugatee) [ ] Trombocitoza 373. Intrebarea nr. 373: Intrebarea 373 Capitol: Hepatita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați care sînt preparatele cu acţiune benefică asupra inflamaţiei mezenchimale în hepatitele autoimune:a) [ ] Silimarinab) [ ] Vitaminele B6, B12c) [ ] Fosfolipidele esenţialed) [x] Azatioprinae) [x] Prednizolonul 374. Intrebarea nr. 374: Intrebarea 374 Capitol: Hepatita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați manifestările extrahepatice ce pot fi întâlnite în hepatita autoimnă:a) [ ] Endocardităb) [x] Pleurităc) [x] Sindromul articulard) [x] Manifestări cutanate (purpură vasculară, etc)e) [ ] Astm bronşic
199
375. Intrebarea nr. 375: Intrebarea 375 Capitol: Hepatita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați modificările caracteristice pentru hepatita autoimună:a) [ ] Hiperalbuminemiab) [ ] Hipoglobulinemiac) [x] Hipergamaglobulinemiad) [ ] Ig A - crescutăe) [x] Ig G - crescută evident 376. Intrebarea nr. 376: Intrebarea 376 Capitol: Hepatita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați condițiile prezența concomitentă a căror este necesară pentru inițierea tratamentului antiviral în caz de HCV B:a) [x] ADN-ul VHB > 2 000 UI/ml și valori persistent elevate ale transaminazelorb) [ ] ADN-ul VHB > 200 000 UI/ml și valori persistent normale ale transaminazelorc) [ ] Nivel persistent normal al ALT și ADN-ul VHB <2000 UI / mld) [x] Severitatea bolii hepatice: scorul Metavir > A2 şi/sau F2e) [ ] Severitatea bolii hepatice: scorul Metavir < A2 şi F0 377. Intrebarea nr. 377: Intrebarea 377 Capitol: Hepatita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaNumiți indicațiile pentru tratament antiviral în caz de infecție cronică cu VHB:a) [ ] Persoanele cu scorul APRI ≤2 la adulți, cu nivelul persistent normal al ALT și cu ADN-ul VHB <2000 UI / mlb) [x] Ciroză hepatică compensată, cu ADN-VHB detectabil în ser (chiar < 2 000 UI/ml), independent de ALATc) [x] Ciroză hepatică decompensatăd) [x] ADN-VHB > 2 000 UI/ml și creşterea persistentă a ALAT, și F2e) [x] ADN-VHB > 2 000 UI/ml și creşterea persistentă a ALAT, și A3 378. Intrebarea nr. 378: Intrebarea 378 Capitol: Hepatita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIndicați analogii nucleozidici/nucleotidici recomandați ca prima linie de monotherapie în tratamentul etiologic al hepatitei cronice virale B:a) [ ] Lamivudinab) [ ] Adefovirc) [x] Entecavird) [ ] Telbivudinae) [x] Tenofovir 379. Intrebarea nr. 379: Intrebarea 379 Capitol: Hepatita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIndicați medicamentele, care pot fi folosite pentru prevenirea transmisiei perinatale şi intrauterine a VHB, în ultimul trimestru de sarcină la pacientele HBsAg-pozitive cu AND-ul seric al VHB >106-7 IU/ml:a) [x] Telbivudinab) [ ] Entecavirc) [x] Tenofovird) [ ] Adefovire) [ ] Peg-INF 380. Intrebarea nr. 380: Intrebarea 380 Capitol: Hepatita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați afirmațiile corecte despre hepatita cronică virală D:a) [x] Poate fi urmarea suprainfectiei cu VHD la o persoană cu AgHBs pozitivb) [x] Suprainfecţia se poate manifesta ca o agravare a infecţiei cu VHBc) [ ] Este determinată de un virus cu ADNd) [x] Este determinată de un virus cu ARNe) [x] Ciroza hepatică se dezvoltă mai devreme
200
381. Intrebarea nr. 381: Intrebarea 381 Capitol: Hepatita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIndicați condițiile, când fragmentul bioptic hepatic poate fi considerat adecvat:a) [x] Lungime de 20 - 25 mmb) [x] Diametru de 1,2 - 1,3 mmc) [x] Conţine cel puţin 11 spaţii porte completed) [ ] Conţine cel puţin 7 spaţii porte completee) [ ] Diametru de 0,6 - 0,7 mm 382. Intrebarea nr. 382: Intrebarea 382 Capitol: Hepatita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați pattern-uri histologice specifice HCV C:a) [x] Prezenţa agregatelor limfoide dense și chiar foliculilor limfoizi în spaţiile porteb) [x] Leziuni ale ducturilor biliare, de tip colangită nesupurativăc) [x] Modificări degenerative hepatocitare - steatoză micro- și macrovezicularăd) [ ] Corpi Mallorye) [ ] Aspectul de sticlă mată al hepatocitelor (ground glass) 383. Intrebarea nr. 383: Intrebarea 383 Capitol: Hepatita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați pattern-uri histologice specifice HCV B:a) [x] Aspectul de sticlă mată al hepatocitelor (ground glass)b) [x] Nuclee "nisipoase"c) [x] Corpi acidofili Councilmand) [ ] Prezenţa agregatelor limfoide dense și chiar foliculilor limfoizi în spaţiile portee) [ ] Corpi Mallory 384. Intrebarea nr. 384: Intrebarea 384 Capitol: Hepatita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIndicați criteriile de stop terapie ghidată de răspunsul virusologic în terapia antivirală cu PEG-INF și Ribavirină, pentru pacienţii cu genotipul 1 al VHC:a) [ ] După 4 săptămâni tratament ARN-VHC pozitivb) [x] După 12 săptămâni tratament ARN-VHC pozitiv, scăderea < 2 log10 UI/mlc) [ ] După 12 săptămâni tratament ARN-VHC pozitiv, scăderea >2 log10 UI/ml d) [ ] După 12 săptămâni tratament ARN-VHC negative) [x] După 24 săptămâni tratament ARN-VHC este încă detectabil 385. Intrebarea nr. 385: Intrebarea 385 Capitol: Hepatita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați afirmațiile corecte despre hepatita cronică virală D:a) [x] Mai frecvent este consecința suprainfectiei cu VHD la o persoană cu infecție cronică cu VHBb) [x] VHB susține replicarea VHD prin partajarea proteinelor sale de suprafațăc) [ ] Hepatita cronică virală D se confirmă prin cercetarea ADN-VHDd) [x] Coinfectia cu alte virusuri hepatice se asociaza cu diverse modele de inhibare reciprocă a replicarii viralee) [x] Este necesară cercetarea infecţiei cu VHD în toate cazurile de agravare a cursului infecţiei cu VHB 386. Intrebarea nr. 386: Intrebarea 386 Capitol: Hepatita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați afirmaţiile adevărate despre sindromul Gilbert:a) [x] Este o afecțiune ereditară, cu transmitere autosomal-recesivăb) [x] Cauza este activitatea redusă a unei enzime, uridin-difosfat-1 A1-glucuroniltransferaza, implicată în procesul de conjugare a bilirubinei, dar și a altor molecule lipofilec) [x] Rezultatele cercetărilor de laborator ale funcției hepatice vor fi, de obicei, in limite normale, cu excepția nivelului bilirubineid) [ ] Se caracterizează prin icter persistent, cu evoluţie progresivăe) [x] Administrarea anumitor medicamente poate provoca reacții adverse la persoanele care au sindromul Gilbert
201
387. Intrebarea nr. 387: Intrebarea 387 Capitol: Hepatita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați afecțiunile în care ASAT/ALAT >1:a) [ ] Hepatita cronică virală Bb) [ ] Hemocromatozac) [ ] Amiloidozad) [x] Steatohepatita alcoolicăe) [x] Sindromul Budd-Chiari 388. Intrebarea nr. 388: Intrebarea 388 Capitol: Hepatita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați afecțiunile care pot determina creşterea izolată a fosfatazei alcaline, cu GGTP normală:a) [ ] Steatohepatita alcoolicăb) [ ] Hepatitele viralec) [ ] Steatoza hepaticăd) [x] Ciroza biliară primitivă, în debute) [x] Metastaze osoase 389. Intrebarea nr. 389: Intrebarea 389 Capitol: Hepatita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați indicațiile de tratament al encefalopatiei hepatice:a) [x] Antibiotice non-absorbabileb) [x] Limitarea aportului de proteine în alimentațiec) [x] Limitarea activității fiziced) [x] Medicamente care sporesc tranzitul intestinale) [ ] Creșterea aportului de proteine în alimentație 390. Intrebarea nr. 390: Intrebarea 390 Capitol: Hepatita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați afirmațiile corecte despre hepatita cronică virală D:a) [x] Poate fi urmarea coinfectiei B plus D sau a suprainfectiei D la un infectat anterior cu VHBb) [x] Suprainfecţia se poate manifesta ca o agravare a infecţiei cu VHBc) [ ] Se confirmă prin cercetarea ARN HCVd) [x] În general nivelul transaminazelor este crescute) [x] Este necesară cercetarea infecţiei cu VHD în toate cazurile de agravări ale cursului infecţiei cu VHB 391. Intrebarea nr. 391: Intrebarea 391 Capitol: Hepatita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaNumiți factorii predectivi pentru răspunsul eficient la tratamentul antiviral în hepatita cronică virală C:a) [x] Genotipul viral (genotipul non-1)b) [ ] Vîrsta înaintatăc) [ ] Prezenţa fibrozei în punţi sau a cirozeid) [x] Sexul feminine) [x] Lispa coinfecţiei cu alte virusuri hepatotrope 392. Intrebarea nr. 392: Intrebarea 392 Capitol: Hepatita multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați datele de laborator determinate în hepatita autoimună tip 2:a) [x] Anticorpi anti-microsomali ficat-rinichi în titru înaltb) [ ] Anticorpi anti-nucleari în titru înaltc) [ ] Elevarea nivelului IgMd) [x] Elevarea nivelului IgGe) [ ] Elevarea nivelului IgA 393. Intrebarea nr. 393: Intrebarea 393 Capitol: Ciroza multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați semnele cutanate caracteristice pentru ciroza hepatică virală:a) [ ] Eritem facialb) [x] Eritem palmar
202
c) [ ] Acrocianozăd) [x] Steluţe vascularee) [ ] Eritem nodular 394. Intrebarea nr. 394: Intrebarea 394 Capitol: Ciroza multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați indicii ce caracterizează sindromul hepatopriv în ciroza hepatică:a) [x] Hipoalbuminemieb) [ ] Hipergamaglobulinemiec) [x] Scăderea indicelui protrombinicd) [ ] Creşterea nivelului lactatdehidrogenazeie) [ ] Creşterea fosfatazei alcaline 395. Intrebarea nr. 395: Intrebarea 395 Capitol: Ciroza multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați care sunt semnele morfologice caracteristice cirozei hepatice neactive:a) [ ] Distrofia hepatocitarăb) [ ] Dilatarea ducturilor portalec) [x] Noduli de regenerare hepatocitarăd) [x] Septuri conjunctive aparente, care înconjoară nodulii de regeneraree) [ ] Necroze în puncte 396. Intrebarea nr. 396: Intrebarea 396 Capitol: Ciroza multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați care sunt factorii precipitanţi ai encefalopatiei hepatice:a) [x] Hemoragii digestiveb) [x] Tratamentul agresiv cu diureticec) [ ] Administrarea de dizaharide non absorbabiled) [x] Administrarea benzodiazepinelore) [ ] Creşterea catabolismului proteic 397. Intrebarea nr. 397: Intrebarea 397 Capitol: Ciroza multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaNumiti cauzele peritonitei bacteriene la cirotici:a) [x] Paracentezab) [x] Focarul de infecţie în diverse organec) [x] Intervenţiile chirurgicaled) [x] Dereglarea permeabilităţii intestinalee) [ ] Hemoragia digestivă 398. Intrebarea nr. 398: Intrebarea 398 Capitol: Ciroza multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaNumiți elementele definitorii pentru hipersplenism:a) [ ] Leucocitozăb) [x] Leucopeniec) [x] Anemie normocitară, normoblasticăd) [x] Trombocitopeniee) [ ] Trombocitoză 399. Intrebarea nr. 399: Intrebarea 399 Capitol: Ciroza multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați manifestările hipertensiunii portale:a) [x] Splenomegalieb) [x] Dilatarea varicelor esofagienec) [x] "Сapul de meduză"d) [ ] Hipertensiunea arterialăe) [ ] Trombocitoză 400. Intrebarea nr. 400: Intrebarea 400 Capitol: Ciroza multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați atitudinea terapeutică în encefalopatia hepatică:
203
a) [x] Administrarea de lactulozăb) [ ] Administrarea sedativelorc) [ ] Perfuzii cu Dextrand) [ ] Dieta bogată în proteinee) [x] Administrarea Ornitinei 401. Intrebarea nr. 401: Intrebarea 401 Capitol: Ciroza multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați simptomele caracteristice pentru colangiocarcinom:a) [x] Pierdere în pondereb) [x] Icterc) [x] Hepatomegalied) [ ] Hemoragie gastricăe) [x] Anorexie 402. Intrebarea nr. 402: Intrebarea 402 Capitol: Ciroza multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaEnumerați cauzele ce pot induce ascita:a) [x] Sindromul Budd-Chiarib) [x] Pericardita constrictivăc) [ ] Hepatita cronică virală Bd) [x] Tromboza venei portee) [x] Canceromatoza abdominală 403. Intrebarea nr. 403: Intrebarea 403 Capitol: Ciroza multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaCare din următoarele afirmaţii referitoare la complicaţiile pleuropulmonare ale cirozei hepatice sunt adevarate?a) [ ] Hidrotoracele este o acumulare de fluid pleural cu conţinut crescut de proteineb) [x] Hipoxemia este legata de prezenţa dilataţiilor vasculare pulmonare şi de şunturi intrapulmonarec) [x] Tratamentul sindromului hepatopulmonar constă în oxigenoterapie şi transplant hepaticd) [ ] Hidrotoracele se localizează mai mult pe stângae) [x] Platipneea reprezintă un element cheie de diagnostic al sindromului hepato-pulmonar 404. Intrebarea nr. 404: Intrebarea 404 Capitol: Ciroza multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaCare din nozologiile enumerate pot fi complicații ale cirozei hepatice?a) [ ] Hemoragia digestivăb) [x] Sindromul hepato-renalc) [ ] Ascita neoplazicăd) [x] Sindromul hepato-pulmonare) [x] Peritonită bacteriană spontană 405. Intrebarea nr. 405: Intrebarea 405 Capitol: Ciroza multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați indicii de hipertensiune portală vizualizați la ecografia Doppler:a) [ ] Îngustarea venei spleniceb) [x] Încetinirea fluxului portalc) [x] Splenomegaliad) [x] Prezența căilor de derivatiee) [x] Dilatarea trunchiului portal 406. Intrebarea nr. 406: Intrebarea 406 Capitol: Ciroza multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați care dintre următoarele afirmații, referitor la hemoragia digestivă din cadrul cirozei hepatice, sunt corecte:a) [ ] Se produce cel mai frecvent prin erodarea arterei coronare gastriceb) [x] Poate duce la decompensarea cirozei si apariţia encefalopatieic) [ ] Este o complicaţie rarăd) [ ] Necesită tratament diuretic
204
e) [x] Endoscopia digestivă se efectuează de urgenţă, în primele 6 ore 407. Intrebarea nr. 407: Intrebarea 407 Capitol: Ciroza multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaCare sunt factorii ce pot declanșa ascita?a) [ ] Hidrotoraceleb) [x] Infecțiac) [x] Hemoragia digestivăd) [x] Tromboza portalăe) [x] Întreruperea tratamentului 408. Intrebarea nr. 408: Intrebarea 408 Capitol: Ciroza multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaCare sunt semnele de hipertensiune portală in ciroza hepatică?a) [x] Splenomegalieb) [ ] Icter si asterixis posibile in caz de ciroză decompensatăc) [ ] Hepatomegaliad) [ ] Angioame stelaree) [x] Ascita 409. Intrebarea nr. 409: Intrebarea 409 Capitol: Ciroza multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați recomandațiile necesare în tratamentul ascitei din cadrul cirozei hepatice:a) [x] Regimul hiposodat <5 g/24hb) [x] Utilizarea diureticelor distale în doză progresivăc) [ ] Antibioticoterapie combinatăd) [ ] Ligaturatrea endoscopicăe) [x] Efectuarea paracentezei evacuatorii în caz de eșec la tratamentul medicamentos 410. Intrebarea nr. 410: Intrebarea 410 Capitol: Ciroza multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaCare afecțiuni sunt considerate cauze rare ale cirozei hepatice?a) [x] Deficit ereditar de alfa-1-antitripsinăb) [x] Colangită sclerozantă primitivăc) [x] Ciroză biliară primitivăd) [ ] Steatohepatită non-alcoolicăe) [ ] Boala alcoolică a ficatului 411. Intrebarea nr. 411: Intrebarea 411 Capitol: Ciroza multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaNotați afecţiunile ce pot evolua cu ascită:a) [ ] Colecistita cronică în faza de acutizareb) [x] Sindromul nefrotic pronunţatc) [x] Canceromatoza abdominalăd) [ ] Pancreatita cronică recidivantăe) [x] Tuberculoza abdomenală 412. Intrebarea nr. 412: Intrebarea 412 Capitol: Ciroza multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați factorii precipitanţi ai encefalopatiei hepatice:a) [x] Hemoragiile digestiveb) [x] Tratamentul intens cu diureticec) [ ] Administrarea de dizaharide non absorbabiled) [x] Administrarea benzodiazepinelore) [ ] Dieta hipoproteică 413. Intrebarea nr. 413: Intrebarea 413 Capitol: Ciroza multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaCare este atitudinea terapeutică în encefalopatia hepatică?a) [x] Administrarea de lactulozăb) [ ] Administrarea sedativelor
205
c) [x] Reducerea consumului de proteined) [x] Administrarea Ornitineie) [ ] Utilizarea plazmei proaspăt congelate 414. Intrebarea nr. 414: Intrebarea 414 Capitol: Ciroza multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaCare sunt cauzele dezvoltării hipertensiunii portale în ciroza hepatică?a) [x] Prezența proteinelor postsinusoidale intrahepaticeb) [ ] Scăderea rezistenţei în circulaţia porto-hepaticăc) [x] Creşterea rezistenţei în circulaţia porto-hepaticăd) [ ] Creşterea debitului cardiace) [ ] Hipersplenismul 415. Intrebarea nr. 415: Intrebarea 415 Capitol: Ciroza multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaCare sunt consecințele hipertensiunei portale la pacienții cu ciroză hepatică:a) [x] Hemoragii digestive superioare din varicele gastroesofagieneb) [x] Hemoragii din venele hemoroidalec) [ ] Icterd) [x] Ascităe) [ ] Apraxie 416. Intrebarea nr. 416: Intrebarea 416 Capitol: Ciroza multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați care sunt indicaţiile pentru paracenteza diagnostică:a) [x] Suspecție la tuberculoză peritonealăb) [ ] Abdomen acutc) [x] Suspecţia de peritonită bacteriană spontanăd) [x] Ascita refractarăe) [x] Suspecţie de malignizare 417. Intrebarea nr. 417: Intrebarea 417 Capitol: Ciroza multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați complicaţiile posibile ale paracentezei terapeuticea) [x] Hemoragiib) [ ] Icterc) [x] Hemoperitoneum acutd) [x] Perforaţia intestinalăe) [ ] Hemotorax acut 418. Intrebarea nr. 418: Intrebarea 418 Capitol: Ciroza multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaEnumeraţi factorii declanşatori ai insuficienţei hepatice la pacienţii cu ciroză hepatică:a) [x] Hemoragia din varicele esofagieneb) [x] Consumul de alcoolc) [ ] Tratamentul diuretic adecvatd) [x] Peritonita bacteriană spontanăe) [x] Administrarea preparatelor hepatotoxice 419. Intrebarea nr. 419: Intrebarea 419 Capitol: Ciroza multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectaţi semnele clinice prezente în ciroza hepatică:a) [x] Ascităb) [x] Splenomegaliec) [x] Dilatarea varicoasă a venelor stomaculuid) [x] Dilatarea venelor superficiale ale abdomenului tip „cap de meduză"e) [ ] Hiperalbuminemia 420. Intrebarea nr. 420: Intrebarea 420 Capitol: Ciroza multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaСare sunt cauzele comei hepatice?
206
a) [x] Hemoragia din varicele esofagieneb) [x] Administrarea de diuretice tiazidicec) [ ] Administrarea preparatelor hepatoprotectoared) [x] Exces de proteinee) [x] Administrarea de durată a barbituricelor 421. Intrebarea nr. 421: Intrebarea 421 Capitol: Ciroza multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați recomandațiile utile în tratamentul hemoragiilor variceale:a) [x] Vasopresinab) [x] Tamponamentul cu sonda Sengstaken- Blakemorec) [x] Somatostatinad) [ ] Splenectomiae) [x] Sclerozarea endoscopică a venelor dilatate 422. Intrebarea nr. 422: Intrebarea 422 Capitol: Ciroza multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați medicamentele recomandate în tratamentul hepatitei alcoolice severe?a) [ ] Colchicinab) [ ] Steroizi anabolizanțic) [x] Glucocorticoizid) [x] Pentoxifilinae) [ ] Propylthiouracil 423. Intrebarea nr. 423: Intrebarea 423 Capitol: Ciroza multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați afirmațiile corecte despre corpusculii Mallory:a) [ ] Sunt specifici pentru steatohepatita alcoolicăb) [x] Reprezintă incluziuni eozinofile perinuclearec) [ ] Sunt sugestivi pentru boala Wilsond) [x] Pot fi identificați la pacienții cu obezitate morbidă și diabet necontrolat e) [x] Sunt sugestivi pentru steatohepatita alcoolică 424. Intrebarea nr. 424: Intrebarea 424 Capitol: Ciroza multiplu Mod de punctare: A2 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați leziunile histologice caracteristice bolii hepatice alcoolice:a) [x] Balonizare hepatocitarăb) [x] Fibroza în spațiul perivenular și perisinusoidal Dissec) [ ] Infiltrat inflamator cu neutrofile polimorfonucleared) [x] Infiltrat periportal cu celulele plasmaticee) [x] Corpi Mallory 425. Intrebarea nr. 425: Intrebarea 425 Capitol: Ciroza multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaNotați cauzele sindromului hemoragic cutanat în ciroza alcoolică:a) [x] Hipersplenism cu trombocitopenieb) [x] Sinteză hepatică scăzută a factorilor de coagularec) [x] Malabsorbție a vitaminei Kd) [ ] Sângerare din varicele esofagienee) [ ] Anemie hemolitică 426. Intrebarea nr. 426: Intrebarea 426 Capitol: Ciroza multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaCare sunt cauzele anemiei în ciroza alcoolică?a) [x] Hemolizăb) [x] Deficiente nutritionale coexistente (în special acid folic și vitamina B12)c) [x] Hipersplenismd) [x] Deficit de fiere) [ ] Deficit de eritropoietină 427. Intrebarea nr. 427: Intrebarea 427 Capitol: Ciroza multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu
207
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați cauzele anemiei la pacienții cu ciroză alcoolică:a) [ ] Deficitul de vitamina Kb) [x] Deficitul de acid folicc) [x] Hemolizăd) [x] Hipersplenisme) [x] Efectul direct de supresie al alcoolului asupra măduvei osoase 428. Intrebarea nr. 428: Intrebarea 428 Capitol: Ciroza multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați enzimele implicate în metabolismul alcoolului în ficat:a) [x] Alcooldehidrogenaza citosolicăb) [ ] Ciclooxigenazac) [x] Sistemul de oxidare microsomală (MEOS)d) [x] Catalaza peroxismalăe) [ ] UDP-glucuroniltransferaza 429. Intrebarea nr. 429: Intrebarea 429 Capitol: Ciroza multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați consecințele metabolice hepatice auzate de consumul nociv de alcool:a) [x] Crește acumularea intrahepatică de triglicerideb) [x] Crește absorbția de acizi grașic) [ ] Crește oxidarea acizilor grași în ficatd) [x] Scade oxidarea acizilor grași în ficate) [ ] Crește secreția de lipoproteine 430. Intrebarea nr. 430: Intrebarea 430 Capitol: Ciroza multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaCare sunt cei mai importanți factori de risc, implicați în dezvoltarea bolii hepatice alcoolice:a) [x] Cantitatea consumului de alcoolb) [ ] Tipul de băuturăc) [x] Durata consumului de alcoold) [x] Factorii geneticie) [ ] Factorii sociali 431. Intrebarea nr. 431: Intrebarea 431 Capitol: Ciroza multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați factorii de risc pentru boala hepatică alcoolică:a) [x] Sexul femininb) [ ] Tipul de bautură consumatăc) [x] Infecția cronică cu virusul hepatitic Cd) [x] Malnutrițiae) [x] Obezitatea 432. Intrebarea nr. 432: Intrebarea 432 Capitol: Ciroza multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați modificările biologice observate în hepatita alcoolica acută:a) [x] Raportul AST/ALT > 1,5b) [x] Leucocitozăc) [x] Creșterea Gama-glutamiltranspeptidasei (GGTP)d) [x] Creșterea Ig Ae) [ ] Hiperalbuminemia 433. Intrebarea nr. 433: Intrebarea 433 Capitol: Ciroza multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIndicați care din maladiile enumerate apar mai frecvent la femei:a) [ ] Hemocromatozab) [ ] Boala Wilsonc) [x] Colelitiazad) [x] Hepatita autoimună
208
e) [ ] Cancerul pancreatic 434. Intrebarea nr. 434: Intrebarea 434 Capitol: Ciroza multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați în care dintre afecţiuni se poate întâlni hematemeza:a) [ ] Esofagită cataralăb) [x] Varice gastricec) [x] Ulcere de stresd) [x] Sindromul Zollinger-Ellisone) [x] Boala Mallory-Weis 435. Intrebarea nr. 435: Intrebarea 435 Capitol: Ciroza multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați care dintre cele enumerate sunt caracteristice pentru ciroza biliară primară:a) [ ] Elevarea nivelului IgAb) [ ] Elevarea nivelului IgGc) [x] Elevarea nivelului IgMd) [ ] Prezenţa anticorpilor anti-LKM1e) [x] Prezenţa anticorpilor antimitocondriali 436. Intrebarea nr. 436: Intrebarea 436 Capitol: Ciroza multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați medicamentele utilizate în tratamentul cirozei biliare primitive:a) [x] Acidul ursodeoxicolicb) [x] Colestiraminac) [ ] Peg-Interferond) [x] Calciu și vitamina De) [x] Naloxonă 437. Intrebarea nr. 437: Intrebarea 437 Capitol: Ciroza multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați recomandările terapeutice pentru ficatul gras non-alcoolic:a) [ ] Colestiraminab) [x] Reducerea greutății prin dietă si exercitiu fizicc) [ ] Citostaticed) [x] Managementul diabetului zaharate) [x] Pioglitazonă 438. Intrebarea nr. 438: Intrebarea 438 Capitol: Ciroza multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați metodele de tratament al hipertensiunii portale în ciroza hepatică:a) [x] Beta-blocanții neselectivib) [ ] Acidul ursodeoxicolicc) [x] Endoligaturarea varicelor esofagiened) [ ] Prednisone) [x] Șuntul transjugular portosystemic intrahepatic 439. Intrebarea nr. 439: Intrebarea 439 Capitol: Ciroza multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați manifestările insuficienței hepatocelulare la pacienții cu ciroză hepatică:a) [x] Icterb) [x] Tulburări de coagularec) [ ] Dilatarea venei ported) [x] Hipoalbuminemiee) [x] Encefalopatia hepatică 440. Intrebarea nr. 440: Intrebarea 440 Capitol: Pancreas multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectaţi factorii etiologici ai pancreatitei cronice:a) [x] Alcoolismulb) [ ] Astmul bronșic
209
c) [ ] Reumatismuld) [x] Disfuncţii ale sfincterului Oddie) [ ] Tireoidita autoimună 441. Intrebarea nr. 441: Intrebarea 441 Capitol: Pancreas multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMenționați factorii implicaţi în patogenia pancreatitei cronice:a) [ ] Activarea enzimelor proteolitice în duodenb) [x] Afectarea ducturilor endoteliali ai pancreasuluic) [x] Refluxul colangio-pancreaticd) [x] Activarea enzimelor proteolitice în ducturile pancreaticee) [ ] Refluxul duodeno-gastral 442. Intrebarea nr. 442: Intrebarea 442 Capitol: Pancreas multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIndicați semnele clinice caracteristice pentru pancreatita cronică:a) [x] Dureri abdominale postprandialeb) [x] Steatoreec) [ ] Simptomul Kernig pozitivd) [ ] Splenomegaliae) [ ] Limfadenopatia 443. Intrebarea nr. 443: Intrebarea 443 Capitol: Pancreas multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați manifestările pancreatitei cronice în faza de acutizare:a) [x] Hiperamilazurieb) [x] Durere epigastrică cu iradiere în centurăc) [ ] Simptomul Curvuazie pozitivd) [x] Hiperlipazemiee) [ ] Proteinuria 444. Intrebarea nr. 444: Intrebarea 444 Capitol: Pancreas multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați medicamentele utilizate în tratamentul pancreatitei cronice în acutizare:a) [ ] Glucocorticosteroizib) [x] Antisecretoarec) [x] Antispasticed) [ ] Fosfolipide esenţialee) [x] Analgetice 445. Intrebarea nr. 445: Intrebarea 445 Capitol: Pancreas multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați recomandările necesare pentru tratamentul pancreatitei cronice cu sindrom algic persistent:a) [x] Dieta cu evitarea prânzurilor abundente bogate în grăsimi şi proteineb) [x] Înlăturarea aportului de alcoolc) [x] Terapia analgezică și antisecretoared) [ ] Terapia cu imunostimulatoaree) [x] Evitarea fumatului 446. Intrebarea nr. 446: Intrebarea 446 Capitol: Pancreas multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIndicați metodele utilizate în diagnosticarea pancreatitei cronice:a) [x] Examenul coprologicb) [x] Ecografia abdominalăc) [x] Tomografia computerizatăd) [x] Colangiopancreatografia retrogradă endoscopicăe) [ ] Colecistocolangiografia perorală 447. Intrebarea nr. 447: Intrebarea 447 Capitol: Pancreas multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectaţi complicaţiile pancreatitei cronice:
210
a) [x] Icterul mecanicb) [x] Diabetul zaharatc) [x] Deficitul de vitamine liposolubiled) [ ] Sindromul Mallori-Weisse) [ ] Sindromul Zollinger-Ellison 448. Intrebarea nr. 448: Intrebarea 448 Capitol: Pancreas multiplu Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați afirmaţiile corecte pentru pancreatita cronică:a) [x] Evoluţia îndelungată poate conduce spre malabsorbţieb) [ ] Scăderea secreţiei de enzime proteolitice predomină asupra scăderii secreţiei de lipazăc) [x] Durerea se accentuează postalimentard) [x] Evoluţia bolii poate avea caracter cronic-recidivante) [x] Diabetul zaharat poate fi o complicaţie a pancreatitei cronice 449. Intrebarea nr. 449: Intrebarea 449 Capitol: Pancreas multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectaţi medicamentele utilizate în tratamentul sindromului algic din pancreatita cronică:a) [x] Somatostatinab) [x] Analgezicele non-opioidec) [ ] Nicotinamidad) [x] Enzimele pancreatice, forma tabletatăe) [ ] Riboxina 450. Intrebarea nr. 450: Intrebarea 450 Capitol: Pancreas multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIndicați mecanismele apariţiei durerii în pancreatita cronică:a) [ ] Creşterea concentraţiei de glucagonăb) [x] Inflamaţia perineurală şi fibroza nervilor intrapancreaticic) [ ] Hiperinsulinemied) [x] Obstrucţia ductală cu mărirea presiunii intraductalee) [x] Afectarea de vecinătate a peritoneului şi /sau duodenului 451. Intrebarea nr. 451: Intrebarea 451 Capitol: Pancreas multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați testele pentru diagnosticarea puseului acut al pancreatitei cronice:a) [x] Amilaza sericăb) [ ] Testul Şhillingc) [x] Lipaza sericăd) [ ] Testul cu D-xilozăe) [x] Amilaza în urină 452. Intrebarea nr. 452: Intrebarea 452 Capitol: Pancreas multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați care caracteristici ale sindromului dolor abdomunal se referă la pancreatita cronică:a) [x] Durerea pregnantă, cu durată de ore, zile şi chiar săptămânib) [x] Sediul durerii epigastric ori în hipocondriul stâng, cu iradiere "în centură"c) [x] Durerea care se ameliorează la aplecarea anterogradă a trunchiuluid) [ ] Durerea care se ameliorează după prânzurie) [x] Durerea persistentă, profundă, sâcâitoare 453. Intrebarea nr. 453: Intrebarea 453 Capitol: Pancreas multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați complicaţiile timpurii ale pancreatitei cronice:a) [x] Formarea pseudochisturilor pancreaticeb) [x] Icter mecanicc) [x] Hipertensiune portală, forma subhepatică - tromboză şi/sau compresiune a venei portale sau a venei lienaled) [x] Ruperea chistului pancreatice) [ ] Peritonită bacteriană spontană
211
454. Intrebarea nr. 454: Intrebarea 454 Capitol: Pancreas multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați ce include sindromul de maldigestie în pancreatita cronică:a) [x] Scaune anormale: polifecalie, consistenţă păstoasă, grăsosb) [x] Pierdere ponderalăc) [x] Semne clinice de hipovitaminoze: în particular, pentru vitaminele liposolubiled) [ ] Disfagiee) [x] Steatoree 455. Intrebarea nr. 455: Intrebarea 455 Capitol: Pancreas multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați testele sanguine necesare pentru evaluarea nutrițională în pancreatita cronică:a) [x] Hemoglobinab) [ ] Creatininac) [x] Pre-albuminad) [x] Proteina ce leagă retinolule) [x] Transferina 456. Intrebarea nr. 456: Intrebarea 456 Capitol: Pancreas multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați prezentarea clinică inițială în pancreatita autoimună:a) [x] Icterb) [x] Dureri abdominalec) [x] Pierdere în greutated) [ ] Ascităe) [ ] Febră 457. Intrebarea nr. 457: Intrebarea 457 Capitol: Pancreas multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIndicați principalele afecțiuni extrapancreatice asociate pancreatitei autoimune, tip I:a) [x] Colangita sclerozană-IgG4 pozitivăb) [x] Fibroză retroperitonealăc) [x] Sialadenităd) [ ] Colita ulceroasăe) [ ] Boala Crohn 458. Intrebarea nr. 458: Intrebarea 458 Capitol: Pancreas multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIndicați principalele boli extrapancreatice asociate pancreatitei autoimune, tip II :a) [ ] Colangita sclerozană-IgG4 pozitivăb) [ ] Fibroză retroperitonealăc) [ ] Sialadenităd) [x] Colita ulceroasăe) [x] Boala Crohn 459. Intrebarea nr. 459: Intrebarea 459 Capitol: Pancreas multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIndicați cu ce se poate asocia statutul nutrițional deficient din pancreatita cronică:a) [x] Creșterea mortalitățiib) [x] Evenimente cardiovascularec) [x] Risc de fracturid) [x] Risc de infecțiie) [ ] Scăderea incidenței episoadelor dolore 460. Intrebarea nr. 460: Intrebarea 460 Capitol: Pancreas multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați testele sangvine necesare pentru evaluarea nutrițională în pancreatita cronică:a) [x] Magneziu sericb) [ ] Ureeac) [x] Albumina, pre-albumina
212
d) [x] Proteina ce leagă retinolule) [x] Transferina 461. Intrebarea nr. 461: Intrebarea 461 Capitol: Pancreas multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIndicați testele neinvazive utile pentru explorarea funcţiei exocrine a pancreasului:a) [x] Dozarea elastazei-1 specifice pancreatice în fecale cu folosirea anticorpilor mono-clonalib) [x] Teste cantitative de dozare a steatoreei - metoda van de Kamerc) [x] Testul respirator cu trigliceride cu lanț mixt marcate cu izotopul stabil 13Cd) [ ] Testul cu secretin - pancreoziminăe) [ ] Dozarea insulinei și a peptide C serice 462. Intrebarea nr. 462: Intrebarea 462 Capitol: Pancreas multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIndicați metodele cu sensibilitate înaltă în diagnosticul pancreatitei cronice cu modificări moderate:a) [ ] Ultrasonografia transabdominalăb) [ ] Scanare prin tomografie computerizată abdominalăc) [x] Imagistică prin rezonanța magnetică nucleară / RMN-regim colangiopancreatograficd) [x] Ultrasonografia endoscopicăe) [x] Testul secretin-pancreoziminic 463. Intrebarea nr. 463: Intrebarea 463 Capitol: Pancreas multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați remediile recomandate în tratamentul durerii din pancreatita cronică de OMS (1998):a) [x] Analgezice periferice + analgezice cu acţiune centralăb) [x] Neuroleptice şi antidepresantec) [x] Analgezice opioided) [ ] Spasmolitice miotropee) [ ] M-Colinolitice 464. Intrebarea nr. 464: Intrebarea 464 Capitol: Pancreas multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaStabiliți conduita eficientă a durerii din pancreatită cronică:a) [x] Excluderea consumului de alcoolb) [x] Renunţ total la fumatc) [x] Complianța la tratamentd) [ ] Micșorarea cotei de proteine din alimentație sub 20 grame/zie) [ ] Renunț treptat la fumat 465. Intrebarea nr. 465: Intrebarea 465 Capitol: Pancreas multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați caracteristicile sindromului dolor abdomunal din pancreatita cronică:a) [x] Durerea este declanşată în mod tipic de mese şi/sau de ingestia de alcoolb) [x] Sediul durerii: epigastric, cu iradiere în spate sau "în centură"c) [x] Durerea se ameliorează șezând cu trunchiul aplecat înainted) [ ] Durerea se ameliorează în decubit dorsale) [ ] Durerea se ameliorează după prânzuri, dar revine după câteva ore 466. Intrebarea nr. 466: Intrebarea 466 Capitol: Pancreas multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaNumiți cauzele benigne ale icterului de origine extrahepatică:a) [x] Litiază biliarăb) [x] Pancreatită cronicăc) [x] Colangită sclerozantă primitivăd) [ ] Ampulom vateriane) [ ] Colangiocarcinom 467. Intrebarea nr. 467: Intrebarea 467 Capitol: Pancreas multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați cauzele benigne ale colestazei extrahepatice:a) [x] Litiaza căii biliare principale
213
b) [x] Pancreatită cronicăc) [x] Colangită sclerozantă primitivăd) [x] Parazitoze ale căilor biliare (ascaris)e) [ ] Ampulom vaterian 468. Intrebarea nr. 468: Intrebarea 468 Capitol: Pancreas multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIndicați cauzele posibile ale colestazei extrahepatice:a) [ ] Hepatopatie alcoolicăb) [ ] Ciroză biliară primitivăc) [x] Coledocolitiazad) [x] Pancreatită cronicăe) [x] Cancer pancreatic cefalic 469. Intrebarea nr. 469: Intrebarea 469 Capitol: Pancreas multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaNumiți maladiile în care se pot observa dureri abdominale postrprandiale recidivante:a) [x] Pancreatita cronicăb) [x] Angor mezentericc) [x] Tumoră intracanalară papilară şi mucinoasă a pancreasuluid) [ ] Ulcer duodenale) [ ] Boala de reflux gastroesofagian 470. Intrebarea nr. 470: Intrebarea 470 Capitol: Pancreas multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați formele de pancreatită cronică conform clasificării etiologice Tigar-O:a) [ ] Pancreatită interstițialăb) [x] Pancreatita toxico-metabolicăc) [x] Pancreatita autoimunăd) [x] Pancreatită acută recurentă și severăe) [x] Pancreatita obstructivă 471. Intrebarea nr. 471: Intrebarea 471 Capitol: Caile biliare multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaNotați complicațiile posibile ale colangitei sclerozante primitive:a) [x] Malabsorbţia vitaminelor: A, D, E, Kb) [x] Ciroza biliară secundarăc) [x] Colangiocarcinomd) [x] Insuficienţă hepaticăe) [ ] Adenocarcinom 472. Intrebarea nr. 472: Intrebarea 472 Capitol: Caile biliare multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIndicați complicaţiile acute ale litiazei biliare veziculare:a) [x] Colecistita acutăb) [x] Pancreatita acutăc) [ ] Hepatita acutăd) [x] Litiaza coledocului, angiocolita (colangita) acutăe) [x] Ileus biliar (dupa perforaţia veziculei biliare si realizarea unei fistule bilio-digestive inalte spontane) 473. Intrebarea nr. 473: Intrebarea 473 Capitol: Caile biliare multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaEnumeraţi factorii etiopatogenetici ai colangitei:a) [ ] Diabetul zaharatb) [ ] Ulcerul cronicc) [ ] Ischemia acută a peretelui veziculei biliared) [x] Contaminarea cu germeni bacterieni a căilor biliaree) [x] Obstrucţia completă sau parţială a căilor biliare 474. Intrebarea nr. 474: Intrebarea 474 Capitol: Caile biliare multiplu Mod de punctare: A3 Grad de
214
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați medicația indicată în tratamentul colicei biliare:a) [ ] Colekineticeb) [x] Antispasticec) [ ] Antiacided) [x] Analgezicee) [ ] Coleretice 475. Intrebarea nr. 475: Intrebarea 475 Capitol: Caile biliare multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați factorii ce participă la formarea calculelor biliari:a) [x] Staza biliarăb) [x] Infecţia cronică a căilor biliarec) [ ] Prezenţa ulcerului duodenald) [x] Schimbările litogenice ale bileie) [ ] Prezenţa ulcerului stomacal 476. Intrebarea nr. 476: Intrebarea 476 Capitol: Caile biliare multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați care din investigaţiile enumerate sunt informative pentru diagnosticarea colecistitei cronice:a) [x] RMN standardb) [x] Ecografia transabdominalăc) [x] Tubajul duodenal şi biliculturad) [ ] Duodenoscopiae) [ ] Gastroscopia 477. Intrebarea nr. 477: Intrebarea 477 Capitol: Caile biliare multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMenționați ce suferințe include sindromul postcolecistectomic:a) [x] Disfuncţia sfincterului Oddib) [ ] Abcesele hepaticec) [x] Bontul cistic lungd) [x] Litiaza reziduală postoperatoriee) [ ] Icterul parenchimatos 478. Intrebarea nr. 478: Intrebarea 478 Capitol: Caile biliare multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați manifestările clinice ale colangitei cronice:a) [x] Dureri în hipocondrul dreptb) [x] Icterc) [x] Febră şi frisoaned) [x] Hepatomegaliee) [ ] Dureri în regiunea paraombilicală 479. Intrebarea nr. 479: Intrebarea 479 Capitol: Caile biliare multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIndicați mecanismele ce participă în dezvoltarea litiazei colesterolice:a) [x] Creşterea concentraţiei de colesterol în bilăb) [x] Reducerea transformării colesterolului intrahepatocitar în acizi biliari primaric) [x] Scăderea secreţiei biliare de acizi biliari şi fosfolipided) [ ] Creşterea cantităţii de bilirubină neconjugată în bilăe) [ ] Hiperfermentemie pancreatică 480. Intrebarea nr. 480: Intrebarea 480 Capitol: Caile biliare multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați ce include medicaţia colecistitei cronice alitiazice:a) [x] Drenante biliare (preparate coleretice)b) [ ] H2 - blocatoric) [x] Tratament antimicrobiand) [x] Preparate antispastice
215
e) [ ] Antiinflamatorii nonsteroidiene 481. Intrebarea nr. 481: Intrebarea 481 Capitol: Caile biliare multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați manifestările clinice ale sindromul postcolecistectomic:a) [x] Dureri de tip biliarb) [x] Intoleranţa faţă de alimentele colecistochineticec) [ ] Ascităd) [ ] Hemoragie digestivăe) [ ] Diabetul zaharat 482. Intrebarea nr. 482: Intrebarea 482 Capitol: Caile biliare multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați semnele sonografice relevante pentru diagnosticul de colecistită cronică în acutizare:a) [ ] Hiperreflectivitatea parenchimului hepaticb) [x] Îngroşarea peretelui veziculei biliare peste 4 mmc) [x] Colecţie fluidă pericolecisticăd) [ ] Lipsa de vizualizare a veziculei biliaree) [x] Aspect de dedublare a peretelui veziculei biliare 483. Intrebarea nr. 483: Intrebarea 483 Capitol: Caile biliare multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIndicați factorii predispozanţi ai litiazei biliare:a) [x] Obezitateab) [x] Hipercolesterolemiac) [ ] Administrarea de hormoni androgenid) [ ] Tratamentul cronic cu glucocorticoizie) [x] Sindromul Gilbert 484. Intrebarea nr. 484: Intrebarea 484 Capitol: Caile biliare multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIndicați manifestările colicei biliare tipice:a) [ ] Iradierea durerii în spate și sub rebordul costal stângb) [x] Iradierea durerii spre vârful scapuleic) [x] Debut brusc al durerilord) [ ] Localizare paraombilicalăe) [x] Localizare în hipocondrul drept sau în epigastru 485. Intrebarea nr. 485: Intrebarea 485 Capitol: Caile biliare multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați complicaţiile litiazei biliare veziculare:a) [x] Neoplasmul vezicularb) [x] Pancreatita acutăc) [x] Hidrops veziculard) [ ] Colesteroloza vezicularăe) [x] Colecistita acută 486. Intrebarea nr. 486: Intrebarea 486 Capitol: Caile biliare multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați medicaţia pentru durerile colicative biliare:a) [ ] Acidul ursodeoxicolicb) [ ] Cefalosporine din generaţia a III-ac) [x] Antispasticed) [x] Analgeticee) [x] Anticolinergice 487. Intrebarea nr. 487: Intrebarea 487 Capitol: Caile biliare multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaCare sunt particularităţile evoluţiei colangitei cronice septico-lente:a) [x] Dureri surde permanente în hipocondru dreptb) [x] Leucocitoză
216
c) [ ] Hiperglicemied) [x] Frisoane și subfebrilitatee) [x] Creşterea bilirubinei, fosfatazei alcaline 488. Intrebarea nr. 488: Intrebarea 488 Capitol: Caile biliare multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați părțile componente ale vezicii biliare:a) [ ] Capb) [x] Corpc) [x] Colul vezicii biliared) [x] Funde) [ ] Coada vezicii biliare 489. Intrebarea nr. 489: Intrebarea 489 Capitol: Caile biliare multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaCare este importanța fiziologică a bilei?a) [x] Activarea enzimelor pancreatice pe vilozitățile intestinuluib) [x] Neutralizarea HCl și pepsineic) [x] Emulgarea grăsimilor în duodend) [x] Excreția toxinelor, medicamentelore) [ ] Micșorarea peristalticii și tonusului intestinal 490. Intrebarea nr. 490: Intrebarea 490 Capitol: Caile biliare multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaNumiți preparatele ce conțin în compoziția sa acizi biliari:a) [x] Aloholb) [x] Holenzimc) [x] Flatond) [ ] Sorbite) [ ] Xilit 491. Intrebarea nr. 491: Intrebarea 491 Capitol: Caile biliare multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaNumiți preparatele coleretice și colechinetice de origine naturală:a) [ ] Odestonb) [x] Flaminc) [x] Holosasd) [ ] Nicodine) [x] Holagol 492. Intrebarea nr. 492: Intrebarea 492 Capitol: Caile biliare multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați preparatele ce majorează tonusul vezicii biliare:a) [ ] No-spab) [x] Colecistochininac) [x] Pituitrinad) [ ] Metacinae) [x] Sorbit 493. Intrebarea nr. 493: Intrebarea 493 Capitol: Caile biliare multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaNumiți preparatele ce micșorează tonusul vezicii biliare:a) [x] Atropina sulfatb) [x] Platifilina hidrotartatc) [ ] Sulfat de magneziud) [ ] Sorbite) [x] Eufilina 494. Intrebarea nr. 494: Intrebarea 494 Capitol: Caile biliare multiplu Mod de punctare: A3 Grad de
217
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați care caracteristici se referă la disfuncția sfincterului Oddi de tip biliar veridic (I):a) [x] Durere biliară tipicăb) [x] Coledoc dilatat > 12 mmc) [ ] Valori ale ALAT, ASAT normaled) [ ] Valori ale bilirubinei, fosfatazei alcaline normalee) [x] Reținerea contrastului în coledoc > 45 min 495. Intrebarea nr. 495: Intrebarea 495 Capitol: Caile biliare multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați caracteristicile disfucției sfincterului Oddi de tip biliar suspect (III):a) [x] Durere biliară tipicăb) [ ] Coledocul dilatat > 12mmc) [ ] Reținerea contrastului în coledoc > 45 mind) [x] Valorile ALAT, ASAT în limitele normeie) [x] Valorile bilirubinei, fosfatazei alcaline în limitele normei 496. Intrebarea nr. 496: Intrebarea 496 Capitol: Caile biliare multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați caracteristicile disfuncției sfincterului Oddi de tip pancreatic veridic:a) [x] Durere de tip pancreaticb) [x] Valoarea amilazei serice este de 1,5-2 ori mai mare ca valoarea normalăc) [x] Valoarea lipazei serice este de 1,5-2 ori mai mare ca valoarea normalăd) [x] Diametrul ductului pancreatic peste 6 mm (cap) sau 5 mm (corp)e) [ ] Diametrul ductului pancreatic de dimensiuni normale 497. Intrebarea nr. 497: Intrebarea 497 Capitol: Caile biliare multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați simptomele caracteristice pentru colangita parazitară:a) [x] Anemie progresivăb) [x] Dureri în hipocondrul dreptc) [ ] Artralgiid) [ ] Trombocitozăe) [x] Grețuri ,vomă, scădere ponderală 498. Intrebarea nr. 498: Intrebarea 498 Capitol: Caile biliare multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaMarcați care caracteristici se referă la colangita infecțioasă:a) [x] Febră cu frisonb) [x] Dureri în hipocondrul dreptc) [ ] Spenomegalied) [ ] Pirozise) [x] Icter tegumentar 499. Intrebarea nr. 499: Intrebarea 499 Capitol: Caile biliare multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaIdentificați criteriile caracteristice pentru colecisticta cronică acalculoasă:a) [x] Episoade recurente de durere tipică biliară în hipocondrul dreptb) [x] Cholescintografia cu colecistochinină demonstrează o fracțiune de ejecție a vezicii biliare mai mică de 40%c) [ ] Sindromul Mirizzid) [x] Introducerea colecistochininei reproduce durerile pacientuluie) [x] Vezicula biliară mărită în dimensiuni la examenul ecografic 500. Intrebarea nr. 500: Intrebarea 500 Capitol: Caile biliare multiplu Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Vlada DumbravaSelectați caracteristicile colangitei sclerozante primitive:a) [x] Inflamație difuză și fibroză ce implică întreg arborele biliar
218
b) [x] Colestază cronicăc) [x] Obliterarea căilor biliare intra- și extrahepaticed) [ ] Obliterarea doar a căilor biliare extrahepaticee) [ ] Obliterarea doar a căilor biliare intrahepatice
BOLI PROFESIONALETESTE – PROFPATOLOGIE1. Intrebarea nr. 1: Intrebarea1 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.BodrugC.S. Numiți profesia ce nu include riscul apariţiei bolii de trepidație:a)[ ] Concasator de piatrăb)[ ] Miner – perforatorc) [x]Montajor – electricd)[ ] Betoniste)[ ] Rectificator – lustruitor---------------------------------------------------------------------2. Intrebarea nr. 2: Intrebarea2 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.BodrugC.S. Care acid este eliminat prin intermediul urinei în caz de intoxicație cu Plumb:a)[ ]Acidul arahidonicb)[x]Acidul aminolevulinicc)[ ]Acidul etacrinicd)[ ]Acidul folice)[ ]Acidul uric---------------------------------------------------------------------3. Intrebarea nr. 3: Intrebarea 3 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.BodrugC.S. Determinați care este veriga iniţială în patogenia schimbărilor vasculare în cazul bolii de trepidație:a)[ ]Vasodilatarea imediatăb)[x]Angiospasmulc)[ ]Necroza intimei vasculared)[ ]Hipertrofia intimei vascularee)[ ]Perforarea peretelui vascular---------------------------------------------------------------------4. Intrebarea nr. 4: Intrebarea 4 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.BodrugC.S. Dereglările trofice apărute în cazul bolii de trepidație cauzate de acţiunea vibraţiei locale sînt următoarele, în afară de:a)[ ]Hipercheratoza palmară b)[x]Accentuarea desenuluic)[ ]Unghii îngroşate, deformated)[ ]Fisuri palmare multiplee)[ ]Miofasciculite, tendomiozite---------------------------------------------------------------------5. Intrebarea nr. 5: Intrebarea 5 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.BodrugC.S.Principala cauză în afecțiuni neoplazice profesionale la bărbați este:
6. Intrebarea nr. 6: Intrebarea 6 Capitol: Boli ocupaționale _rom Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.BodrugC.S. La formarea silicozei contribuie praful de:a)[ ]Plumb b)[ ]Fosforc)[ ]Arsend)[ ]Bore)[x]Oxid de siliciu liber---------------------------------------------------------------------7. Intrebarea nr. 7: Intrebarea 7 Capitol: Boli ocupaționale _rom Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.BodrugC.S. Simptoamele clinice precoce ale silicozei sunt următoarele, în afară de:a)[x]Hemoptiziab)[ ]Tuseac)[ ]Dispneead)[ ]Toracalgiilee)[ ]Insuficienţa respiratorie---------------------------------------------------------------------8. Intrebarea nr. 8: Intrebarea8 Capitol: Boli ocupaționale _rom Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.BodrugC.S. Numiţi sindromul, care nu se include în intoxicaţia cu plumb:a)[x]Bronşita cronică b)[ ]Eritrocitele cu granule bazofilec)[ ]Polineurita motoried)[ ]Anemiae)[ ]Colica saturnină---------------------------------------------------------------------9. Intrebarea nr. 9: Intrebarea 9 Capitol: Boli ocupaționale rom Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.BodrugC.S. Formarea methemoglobinei are loc ca urmarea intoxicației cu:a)[ ]Fluorb)[ ]Compușii mercuruluic)[x]Amino- şi nitro- compuşii benzenuluid)[ ]Plumbe)[ ]Compuşii arsenului---------------------------------------------------------------------10. Intrebarea nr. 10: Intrebarea10 Capitol: Boli ocupaționale _rom Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.BodrugC.S. Numiţi intoxicaţia în care corpusculii Heinz au valoare diagnostică cu:a)[ ]Compuşii mercurului
220
b)[ ]Compuşii organici ai fosforuluic)[ ]Plumbd)[ ]Tetraetil de plumbe)[x]Amino- şi nitro- compuşii benzenului
11. Intrebarea nr. 11: Intrebarea11 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.BodrugC.S. Precizaţi patogeneza anemiei în intoxicaţia cronică cu plumb:a)[ ]Anemia feriprivăb)[ ]Anemia aplasticăc)[ ]Anemia posthemoragicăd)[ ] Anemia B12 deficitarăe)[x]Blocarea formării hemului---------------------------------------------------------------------12. Intrebarea nr. 12: Intrebarea12 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.BodrugC.S. Pentru tratamentul crizei de „colică saturnină” se folosesc remediile următoare, în afară de:a)[ ]Atropinăb)[ ]Blocadă cu novocainăc)[ ]Pentacinăd)[ ]Tetacinăe)[x]Purgative---------------------------------------------------------------------13. Intrebarea nr. 13: Intrebarea13 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.BodrugC.S. Intoxicaţia acută cu pesticide clororganice se manifestă prin:a)[ ]Sindrom astenovegetativ, encefalopatie, polineuropatieb)[x]Lăcrimare, senzaţie de uscăciune şi arsură în cavitatea nazală şi laringe, disfonie, constrîngere toracică, tuse chinuitoarec)[ ]Culoare icterică a tegumentelord)[ ]Ameţeli, greaţă, palpitaţii, pierderea cunoştinţei, convulsiie)[ ]Stomatită şi gingivită ulceroasă---------------------------------------------------------------------14. Intrebarea nr. 14: Intrebarea14 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.BodrugC.S. Precizați care dintre indicațiile enumerate nu se includ în tratamentul intoxicațiilor acute cu pesticide clororganice:a)[ ]Evacuarea bolnavilor din zona periculoasăb)[ ]Eliberarea de hainele de lucru c)[x]Administrarea glucocorticosteroizilord)[ ]Spălături a ochilor cu sol. bicarbonat de sodiue)[ ]Administrarea aminofilinei, efedrinei, dimedrolului---------------------------------------------------------------------
221
15. Intrebarea nr. 15: Intrebarea 15 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.BodrugC.S. Determinați în ce constă acţiunea toxică a pesticidelor fosfororganice: a)[x]Micşorează activitatea colinesterazeib)[ ]Măresc activitatea colinesterazeic)[ ]Micşorează conţinutul acetilcolineid)[ ]Măresc pH-ul sanguine)[ ]Micşorează conţinutul O2 în sînge---------------------------------------------------------------------
16. Intrebarea nr. 16: Intrebarea16 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.BodrugC.S. Indicați care remediu restabilește activitatea colinesterazei în intoxicaţii acute cu pesticide fosfororganice:a)[x]Dipiroximulb)[ ]Glucozac)[ ]Inhalaţiile cu O2
d)[ ]Tiaminae)[ ]Cocarboxilaza---------------------------------------------------------------------17. Intrebarea nr. 17: Intrebarea17 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.BodrugC.S. Grupele de pesticide, conform clasificării sunt următoarele, în afară de:a)[ ]Insecticideb)[ ]Bactericidec)[ ]Fungicided)[ ]Ierbicidee)[x]Mixt---------------------------------------------------------------------18. Intrebarea nr. 18: Intrebarea18 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.BodrugC.S. Complicaţiile silicozei sunt următoarele, în afară de:a)[ ]Tuberculozab)[ ]Bronşita cronicăc)[ ]Emfizemul pulmonard)[ ]Pneumotoracele spontane)[x]Cardiomiopatiile---------------------------------------------------------------------19. Intrebarea nr. 19: Intrebarea19 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.BodrugC.S. Investigațile instrumentale informative folosite în diagnosticul pneumoconiozelor sunt următoarele, în afară de:a)[x]Puncţia pleuralăb)[ ]Tomografiac)[ ]Bronhografiad)[ ]Spirografia
222
e)[ ]Radiografia---------------------------------------------------------------------20. Intrebarea nr. 20: Intrebarea20 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.BodrugC.S. Măsurile profilactice în cadrul bolii de trepidație sunt cele enumerate, în afară de:a)[ ]Utilizarea amortizatoarelor la uneltele generatoare de vibraţieb)[ ]Controlul medical periodic al muncitorilorc)[ ]Efectuarea întreruperilor şi gimnasticii de înviorared)[ ]Automatizarea proceselor de produceree)[x]Evitarea fumatului---------------------------------------------------------------------
21. Intrebarea nr. 21: Intrebarea 21 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.BodrugC.S. Care antidot este de primă linie în tratamentul intoxicatiei cu Plumb:a)[ ]Succimerulb)[ ]Unitiolulc)[x]Edtaminad)[ ]Fenolule)[ ]Diproximul---------------------------------------------------------------------22. Intrebarea nr. 22: Intrebarea 22 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.BodrugC.S. Substanţele cu acţiune asfixiantă sunt următoarele, în afară de:a) [ ] Clorulb) [ ] Oxidul de sulfc) [x] Acetatul de plumbd) [ ] Oxidul de azote) [ ] Amoniac---------------------------------------------------------------------23. Intrebarea nr. 23: Intrebarea23 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.BodrugC.S. Numiți activitatea la locul de muncă în care poate fi riscul antracozei:a) [ ] Mineritul în cărbune b) [ ] Încărcarea cărbunelui în vagoneţic) [ ] muncitorii care lucrează măcinarea carbunilor d) [ ] Fabricarea de electrozi de cărbune şi a negrului de fume) [x] Fabricarea de încălţăminte---------------------------------------------------------------------24. Intrebarea nr. 24: Intrebarea24 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.BodrugC.S. Precizați patogenia antracozei, cu exceptia:a) [ ] Pulberile de cărbune nu au proprietăţi fibrogene, ele acţionează prin aglomerareb) [ ] Efectul nociv este accentuat de adsorbţia de gaze toxice la nivelul particulelor de cărbunec) [ ] Proliferare reticulinicăd) [ ] Proliferare colagenă
223
e) [x] Efectul anticolinergic---------------------------------------------------------------------25. Intrebarea nr. 25: Intrebarea25 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.BodrugC.S. Acuzele de bază în cazul antracozei sunt cele enumerate, în afară de:a) [ ] E deseori asimptomaticăb) [ ] Dispnea de efortc) [ ] Tusea seacă sau cu expectoraţied) [x] Cardialgiee) [ ] Examinarea obiectivă relevă: raluri bronşice, stază pulmonară.
26. Intrebarea nr. 26: Intrebarea26 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A1..Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.BodrugC.S. Pneumoconiozele colagene pot fi induse de: a) [x] Pulberi fibrogene, cu proprietatea intrinsecă de a induce reacţia de tip collagenb) [ ] Pulberi nefibrogene, ce produc reacţie, când se acumulează într-un plămân c) [ ] Pulberi mixted) [ ] Pulberi nefibrogene cu reacţie imunologică modificatăe) [ ] Pulberi fibrogene prin infecţii pulmo nare anterioare specifice
---------------------------------------------------------------------27. Intrebarea nr. 27: Intrebarea 27 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.BodrugC.M. Numiți semnele clinice caracteristice bolii de vibrație cauzate de acțiunea combinată a vibrației locale și generale:a) [x]Cefalee temporo-frontalăb) [x]Durere, parestezia în membrele inferioarec) [x]Astenia progresivăd) [ ]Hemoragia nazalăe) [x]“Crize vegetative”---------------------------------------------------------------------28. Intrebarea nr. 28: Intrebarea 28 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.BodrugC.M. Selectați investigațiile instrumentale informative folosite în diagnosticul bolii de trepidație:
a) [x] Capilaroscopiab) [x] Termometriac) [ ] Ultrasonografiad) [x] Electromiografiae) [x] Electromiotonometria---------------------------------------------------------------------29. Intrebarea nr. 29: Intrebarea29 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.BodrugC.M. Numiți patologiile cu care se efectuează diagnosticul diferențiat al bolii de trepidație:
224
a) [x]Boala Raynaudb) [ ]Febra reumatizmalăc) [x]Siringomieliad) [x]Polineuritele vegetativee) [x]Boala Behterev (spondilita anchilozantă)---------------------------------------------------------------------30. Intrebarea nr. 30: Intrebarea30 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.BodrugC.M. Numiți acuzele de bază în cazurile bolii de vibrație cauzată de acțiunea vibrației locale:a) [ ] Febră 38Cb) [x] Accese de albire bruscă a degetelor mîinilorc) [x] Dureri, însoțite de parestezii în membred) [ ] Somnolențăe) [ ] Dereglări dispeptice---------------------------------------------------------------------
31. Intrebarea nr. 31: Intrebarea 31 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.BodrugC.M. Indicați modificările vasculare caracteristice pentru boala de trepidație, cauzate de acțiunea vibrației locale:
a)[x]Asimetria TAb)[x]Sindromul Pal – pozitivc)[ ]Hiperemia tegumentelor palmared)[x]Fenomenul „petei albe”e)[ ]Teleangiectazia---------------------------------------------------------------------32. Intrebarea nr. 32: Intrebarea32 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.BodrugC.M.Numiți patologiile care se includ în pneumoconioze:a)[x]Metaloconiozab)[x]Carboconiozac)[ ]Bronșita de prafd)[x]Pneumoconioza condiționată de inhalarea prafului mixte)[x]Pneumoconioza condiționată de inhalarea prafului cu conținut de SiO2
---------------------------------------------------------------------33. Intrebarea nr. 33: Intrebarea 33 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.BodrugC.M. Numiți sindroamele care se pot forma în pneumoconioze:a)[ ]Pericarditab)[x]Insuficiența respiratoriec)[x]Emfizemul pulmonard)[x]Pneumosclerozae)[x]Bronșita---------------------------------------------------------------------34. Intrebarea nr.34: Intrebarea 34 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.Bodrug C.M. Indicați cele mai frecvente complicații ale pneumoconiozelor:a)[ ]Alveolita alergică
225
b)[x]Artrita reumatoidăc)[x]Boala bronșiectaticăd)[x]Pneumoniae)[x]Tuberculoza---------------------------------------------------------------------35. Intrebarea nr. 35: Intrebarea35 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.BodrugC.M Precizați principalele metode de diagnostic ale pneumoconiozei:a)[ ]Puncția pleuralăb)[x] Radiografiac)[x] Spirografiad)[x] Bronhografiae)[x] Tomografia---------------------------------------------------------------------
36. Intrebarea nr. 36: Intrebarea 36 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.BodrugC.M. Precizați în care intoxicații reticulocitoza și eritrocitele cu granule bazofile au valoare diagnostică majoră:a)[ ]Cu ftorb)[x]Cu amino- și nitro- compușii benzenuluic)[x]Cu plumbd)[ ]Cu mercure)[ ]Cu arsen---------------------------------------------------------------------37. Intrebarea nr. 37: Intrebarea 37 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.Bodrug
C.M. Numiți investigațiile necesare pentru estimarea diagnozei de silicoză a)[x]Expunerei profesionale la pulberi silicogeneb)[ ]Radiografiei pulmonare cu tehnica standartizată şi ireproşabilăc)[x]Tabloului clinicd)[x]Puncţiei sternalee)[ ]Rezultatului ultrasonografiei adominale
---------------------------------------------------------------------38. Intrebarea nr. 38: Intrebarea 38 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.BodrugC.M. Marcați manifestările periferice sanguine care apar în intoxicația cronică cu benzen:a)[x]Leucopenieb)[x]Anemiec)[x]Trombocitopenied)[x]Pancitopeniee)[ ]Eozinifilie---------------------------------------------------------------------39. Intrebarea nr. 39: Intrebarea 39 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.BodrugC.M. Indicați simptomele caracteristice intoxicației cronice cu plumb:
226
a)[x]Crize de dureri abdominaleb)[x]Încordarea peretelui abdominalc)[x]Micșorarea durerilor abdominale la palpared)[ ]Constipațiie)[ ]Diaree---------------------------------------------------------------------40. Intrebarea nr. 40: Intrebarea40 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.BodrugC.M. Numiți care antidoți se folosesc în tratamentul intoxicației cu mercur:a)[x]Unitiolb)[x]D-penicilaminăc)[ ]Atropinad)[ ]Prozerinae)[ ]Bendazol---------------------------------------------------------------------
41. Intrebarea nr.41: Intrebarea41 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.BodrugC.M. Numiți grupele de pesticide conform clasificării structurii chimice:a)[x] Clororganiceb)[x] Fosfororganicec)[x] Mercurororganiced)[ ] Preparate de Sulfe)[ ] Acide ---------------------------------------------------------------------42. Intrebarea nr. 42: Intrebarea 42 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.Bodrug
C.M. Numiți care-s particularităţile particolelor silicogene:a)[x] Diametrul particulei trebuie să fie mai mic de 5 mmb)[x] Concentraţia particulelor în aerul locului de muncă trebuie să fie mare
c)[x] Varietatea alomorfică să fie cât mai fibrogenăd)[ ] Diametrul particulei trebuie să fie mai mare de 5 mme)[ ] Concentraţia particulelor în aerul locului de muncă trebuie să fie mică
---------------------------------------------------------------------43. Intrebarea nr. 43: Intrebarea 43 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.BodrugC.M. Stabiliți sistemele afectate de intoxicaţia cronică cu benzol:a)[x]Sistemul hemopoeticb)[ ]Sistemul renalc)[x]Sistenul nervosd)[x]Sistemul cardiovasculare)[ ]Sistemul muscular---------------------------------------------------------------------44. Intrebarea nr. 44: Intrebarea 44 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.BodrugC.M. Numiți grupele profesionale expuse riscului dezvoltarii silicozei
227
a)[ ] Industria mineritului : lucratorii din minele de extractie a aurului b)[ ] Industria constructiilor de masini: topitorii (turnator –formator, sablator, polizator)c)[x] Industria sticlei: operatii de preparare a materiei prime, sablared)[x] Industria faiantei si portelanuluie)[x] Constructia de tuneluri, prelucrarea mecanica a rocilor cuartoase(gresie,granit)---------------------------------------------------------------------45. Intrebarea nr. 45: Intrebarea 45 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.BodrugC.M. Numiți clasificarea agenţilor nocivi profesionali:a)[x]Factorii fizicib)[x]Factorii chimicic)[x]Factorii biologicid)[x]Factorii ergonomicie)[ ]Factorii mediului
46. Intrebarea nr. 46: Intrebarea 46 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.Bodrug C.M. Stabiliți depozitarea preponderentă a noxelor profesionale în organism:a)[x]Sistemul adipos - cutanatb)[ ]Sistemul muscularc)[x]Sistemul renald)[x]Sistemul gastro-intestinale)[x]Ficatul---------------------------------------------------------------------47. Intrebarea nr. 47: Intrebarea 47 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.BodrugCM. Patogeneza intoxicatiei compuşilor fosfororganici se caracterizează prin:a)[x]Blocarea unor fermenţi ce se referă la esteraze (colinesteraze)b)[x]Acumularea mediatorului SN – acetilcolineic)[x]Dereglarea transmiterii impulsului nervos prin celule nervoase şi sinapsele ganglionared)[ ]Dereglarea acţiunii capilarotoxicee)[ ]Dereglarea activităţii sistemelor fermentative---------------------------------------------------------------------48. Intrebarea nr. 48: Intrebarea 48 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.BodrugCM. Stabiliți efectele manifestărilor clinice ale intoxicaţiei cu pesticide fosforoorganice:a)[x]Efectul muscarinicb)[x]Efectul nicotinicc)[x]Efectul acţiunii centrale al acetilcolineid)[ ]Efectul hiposensibilizării specificee)[ ]Efectul activității colinesterazei---------------------------------------------------------------------
228
49. Intrebarea nr. 49: Intrebarea 49 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.BodrugCM. Numiți acțiunile efectului muscarinic al intoxicaţiei cu pesticide fosforoorganice: a)[x]Bradicardieb)[x]Miozăc)[x]Contracturi musculare ale musculaturii netede a intestinuluid)[ ]Contracturi musculare ale musculaturii rinichilore)[ ]Diminuarea secreţiei glandelor salivare---------------------------------------------------------------------50. Intrebarea nr. 50: Intrebarea 50 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.BodrugC.M. Stabiliți efectele nicotinice al intoxicaţiei cu pesticide fosforoorganice:a)[x]Contractura pleoapelorb)[x]Contractura limbiic)[x]Contractura gâtuluid)[x]Hipertensiune arterialae)[ ]Contractura mușchilor
51. Intrebarea nr. 51: Intrebarea 51 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.BodrugCM. Stabiliți manifestările clinice ale intoxicaţiei cu pesticide fosforoorganice:a)[x]Nistagmul b)[x]Edemaţierea feţiic)[x]Hipertranspiraţie d)[x]Respiratie îngreuiată e)[ ]Acrocianoză---------------------------------------------------------------------52. Intrebarea nr. 52: Intrebarea 52 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.BodrugCM. Stabiliți specificul compuşilor pesticidelor clororganice: a)[x]Rezistenţa în mediul ambiant b)[x]Solubilitatea mare în grăsimi c)[x]Capacitatea de cumulare în ţesuturile organismuluid)[x]Solubilitatea în lipidee)[ ]Absenţa rezistenţei în mediul ambiant---------------------------------------------------------------------53. Intrebarea nr. 53: Intrebarea 53 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.BodrugCM. Stabiliți patogeneza intoxicației cu pesticide clororganice: a)[x]Modificarea sistemelor fermentativeb)[x]Dereglarea respiraţiei tisularec)[x]Neelectroliti lipoidosolubilid)[ ]Modificarea electroliţilor lipoidoinsolubilie)[ ]Dereglarea secreţiei glandelor salivare
229
---------------------------------------------------------------------54. Intrebarea nr. 54: Intrebarea 54 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.BodrugCM. Determinați căile de pătrundere a toxinului în organism a pesticidelor - compuşilor clororganici:a)[x]Pe cale inspiratorie b)[x]Prin tractul gastro-intestinal c)[x]Prin pătrunderea prin piele d)[ ]Pe cale hematogenăe)[ ]Pe cale limfogenă---------------------------------------------------------------------55. Intrebarea nr. 55: Intrebarea 55 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.BodrugCM Stabiliți specificul pesticidelor cu complecşi mercuroorganici:a)[x]Reprezintă grupul substanţelor chimice cu efect toxic înalt b)[x]Posedă rezistenţă c)[x]Au capacitate de cumulared)[x]Prezintă pericol pentru persoanele cu care contacteazăe)[ ]Reprezintă substanţe chimice fără efect toxic
56. Intrebarea nr. 56: Intrebarea 56 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.BodrugCM. Patogeneza intoxicatiilor cu pesticide cu complexi mercuroorganici se caracterizează prin:a)[x]Mecanismul de acţiune al interacţiunii mercurului cu grupele –SH ale proteinelor celulareb)[x]Dereglarea activității sistemelor fermentative de bazăc)[x]Absenţa modificărilor în organism d)[x]Acţiunea capilarotoxică a substanţelor mercuroorganicee)Acţiunea cardiotonica---------------------------------------------------------------------57. Intrebarea nr. 57: Intrebarea 57 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.BodrugCM. Tabloul clinic al intoxicaţiei acute al pesticidelor cu complecşi mercuroorganici se caracterizează prin apariţia:a)[x]Gingiviteib)[x]Gastroenterocoliteic)[x]Sindromului asteno-vegetativ d)[ ]Cardialgieie)[ ]Artralgiei---------------------------------------------------------------------58. Intrebarea nr. 58: Intrebarea58 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.BodrugCM. În care organe preponderent se depozitează Plumbul:a)[ ]Creierb)[x]Oase
230
c)[x]Ficatd)[ ]Pulmonie)[x]Rinichi---------------------------------------------------------------------59. Intrebarea nr. 59: Intrebarea 59 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.BodrugCM. Asupra căror sisteme ale organismului preponderent acţionează Plumbul:a)[x]Nervosb)[ ]Pulmonarc)[x]Cardio-vasculard)[x]Hemapoietice)[x]Fermentativ---------------------------------------------------------------------60. Intrebarea nr. 60: Intrebarea 60 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.BodrugCM. Care sunt căile principale de pătrundere în organism a Plumbului:a)[x]Respiratorie b)[x]Digestivă c)[ ]Cutanată d)[ ]Mucoasee)[ ]Hematogen---------------------------------------------------------------------
61. Intrebarea nr.61: Intrebarea61 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.BodrugCM. Numiți sindroamele principale ce se manifestă în intoxicaţia cu Plumb:a)[x]Asteno-vegetativb)[x]Anemicc)[x]Digestivd)[x]Nervose)[ ]Radicular---------------------------------------------------------------------62. Intrebarea nr. 62: Intrebarea62 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.BodrugCM. Tabloul clinic al intoxicatiei cu Plumb este caracterizat de următoarele sindroame:a)[x]Sindromul asteno-vegetativb)[x]Sindromul digestivc)[ ]Sindromul colestaticd)[x]Sindromul anemice)[x]Sindromul afecţiunii sistemului nervos central---------------------------------------------------------------------63. Intrebarea nr. 63: Intrebarea 63 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.BodrugCM. Cu care patologii se face diagnosticul diferenţiat al intoxicatiei cu Pb:a)[x]Colica renalăb)[x]Colica hepatică
231
c)[x]Ocluzia intestinalăd)[ ]Colica biliarăe)[x]Apendicita acută---------------------------------------------------------------------64. Intrebarea nr. 64: Intrebarea 64 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.Bodrug CM. Ce modificări pot fi depistate în analiza generală a sîngelui în cazul intoxicatiei cu plumb:a)[x]Anemieb)[ ]Leucocitozăc)[ ]Leucopenied)[ ]Eritrocitozăe)[x]Eritropenie---------------------------------------------------------------------65. Intrebarea nr. 65: Intrebarea 65 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.BodrugC.M. Domeniile industriale în care predomină cancerele cutanate:a)[x]Industria navalăb)[x]Agriculturac)[x]Construcțiid)[x]Personal din serviciile radiologicee)[ ]Prelucrarea lemnului---------------------------------------------------------------------
66. Intrebarea nr. 66: Intrebarea 66 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.BodrugC.M. Care sunt măsurile igienice personale care trebuie respectate cu sticteţe persoanelor supuşi expunerii cu Plumb:a)[x]Baie sau duş cu apă caldă şi săpunb)[x]Se spală dinţii cu periuţa şi pasta de dinţic)[x]Masa se va lua în afara zonelor poluated)[x]Alimentaţie bogată în proteine şi vitaminee)[ ]Evitarea abuzului de lichide---------------------------------------------------------------------67. Intrebarea nr. 67: Intrebarea 67 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.BodrugC.M. Numiți investigațiile instrumentale și de laborator în diagnosticarea intoxicației cu Plumb:a)[x]Hemogramab)[x]Urogramac)[ ]Coprogramad)[x]Examinarea măduvei osoasee)[x]R-grafia abdominală---------------------------------------------------------------------68. Intrebarea nr. 68: Intrebarea 68 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.BodrugC.M.Care mecanisme sunt caracteristice intoxicatiei cu Plumb:
232
a)[x]Fosforolarea oxidativă a mitocondriilorb)[x]Blocarea ionilor de Calciuc)[x]Blochează proteinkinaza C cerebralăd)[ ]Blochează grupele sulfhidrilicee)[ ]Blochează colinesteraza---------------------------------------------------------------------69. Intrebarea nr. 69: Intrebarea 69 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.BodrugC.M.Care mecanisme de acţiune sunt caracteristice intoxicației cu Plumb:a)[x]Mecanismul enzimaticb)[ ]Dilatarea musculaturii netedec)[x]Constricţia musculaturii netede d)[x]Mecanismul hemolitice)[x]Mecanismul imuno-biologic---------------------------------------------------------------------70. Intrebarea nr. 70: Intrebarea 70 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.BodrugC.M. Frecvența cancerelor profesionale diferă în funcție de:a)[x]Agent cancerigenb)[ ]Tipul de muncăc)[ ]Profesiad)[x]Agent cocancerigene)[ ]Sexul
71. Intrebarea nr. 71: Intrebarea 71 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.Bodrug C.M. Numiți simptoamele caracteristice colicei saturnine:a)[x]Dureri sub formă de crampă în abdomenb)[ ]Dureri sîcîitoare în abdomenc)[x]Constipaţied)[ ]Diareee)[x]Greţuri---------------------------------------------------------------------72. Intrebarea nr. 72: Intrebarea 72 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.BodrugC.M. Numiți agenții cocancerigeni: a)[ ]Raze ultravioleteb)[x]Gudroanec)[x]Unele uleiuri mineraled)[x]Esteri de forbole)[ ]Praful de lemn---------------------------------------------------------------------73. Intrebarea nr. 73: Intrebarea 73 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.Bodrug
233
C.M. Principalii agenți cancerigeni sunt:a)[ ]Mutații geneticeb)[x]Radiații solarec)[x]Gaze de eșapamentd)[ ]Alcoole)[ ]Practicarea sportului---------------------------------------------------------------------74. Intrebarea nr. 74: Intrebarea 74 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.BodrugC.M Numiți principiile tratamentului astmului bronşic profesional:a) [x] Întreruperea contactului cu agentul cauzalb) [x] Abandonarea fumatuluic) [x] Restabilirea permeabilităţii bronhiilord) [x] Hiposensibilizarea specifică cu factorul etiologic incrimniate) [ ] Expectorantele---------------------------------------------------------------------75.Intrebarea nr. 75: Intrebarea 75 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.BodrugC.M. Expunerea acută de Plumb poate provoca următoarele modificări din partea sistemului urinar:a)[x]Aminoacidurieb)[x]Glucozuriec)[ ]Hiperproteinemied)[x]Hiperfosfaturiee)[ ]Leucocitoză
76. Intrebarea nr. 76: Intrebarea 76 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.BodrugC.M. Numiți care antidoți se folosesc în tratamentul intoxicației cu mercur:a)[x]Unitiolb)[x]D-penicilaminăc)[ ]Atropinad)[ ]Prozerinae)[ ]Bendazol---------------------------------------------------------------------77. Intrebarea nr. 77: Intrebarea77 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.BodrugC.M. Numiți antidoții folosiți în cazurile intoxicațiilor acute cu substanțe fosfororganice:a)[x]Atropinab)[x]Dipiridoxinc)[ ]Sulfat de magneziud)[ ]Enalaprile)[ ]Adrenalina---------------------------------------------------------------------
234
78. Intrebarea nr. 78: Intrebarea78 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.BodrugC.M. După mecanismul de acțiune carcinogenii se clasifică în:a)[x]Cu acțiune directăb)[x]Cu acțiune indirectăc)[ ]Cu acțiune completăd)[ ]Cu acțiune incompletăe)[ ]Cu acțiune mixtă---------------------------------------------------------------------79. Intrebarea nr. 47: Intrebarea47 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.Bodrug C.M. În stabilirea diagnosticului de astm bronşic profesional au importanţă:a) [x] Ruta profesionalăb) [x] Apariţia acceselor în condiţii nocivec) [x] Rezultatele testelor cutanate cu alergeni suspectaţid) [x] Probele de provocare inhalatorii cu alergeni suspectaţie) [ ] Analiza sângelui---------------------------------------------------------------------80. Intrebarea nr. 80: Intrebarea80 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.Bodrug C.M. Tabloul clinic al bronşitei cronice de praf se caracterizează prin următoarele manifestări:a) [x] Debut insidios cu tuse uscată sau productivăb) [x] Evoluează în faze c) [ ] Anemie d) [x] Dezvoltare rapidă a proceselor atrofice ale mucoasei bronhiilore) [x] Alterare difuză a arborelui bronşic
81. Intrebarea nr. 81: Intrebarea 81 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.Bodrug CM. Alegeţi cea mai frecventă afecţiune profesională a aparatului respirator:a) [x] Silicozab) [x] Asbestozac) [ x] Antracoza d) [ ] Talcoza e) [ ] Mixtă
CARDIOLOGIETESTE LA DISCIPLINA CARDIOLOGIE PENTRU
EXAMENUL DE STAT 2015-2016
ARITMII CARDIACE1. CS. Notați semnul ECG caracteristic în bradicardia sinusală
A. intervalul PQ 0,22 mm/secB. intervalele R-R neregulate
235
C. frecvența atrială și ventriculară > 70 b/minD. complexul QRS peste 0,14 mm/secE. frecvența atrială și ventriculară < 50 b/min
Răspuns: E
2. CS. În tahicardia sinusală sunt prezente toate semnele ECG cu exepția:A. intervale R-R egaleB. frecvența atrială și ventriculară > 100 b/minC. intervalul PQ 0.2 mm/secD. complexul QRS cu durata 0,1 mm/secE. prezența undelor P înaintea fiecărui complex QRST
Răspuns: C
3. CS. Precizați semnul ECG caracteristic în aritmia respiratorie:A. complexul QRS este peste 0,1 mm/secB. unda P înaintea complexului QRS lipseşte C. prezente unde „f” între complexele ORST cu FCC 400-700 b/minD. scurtarea ciclică a intervalelor R - R la inspiraţie E. alungirea ciclică a intervalelor R - R la inspiraţie
Răspuns: D
4. CS. Menționați semnul clinic care nu este caracteristic în tahicardia supraventricularăparoxistică:
A. frecvență cardiacă înaltăB. accesul de tahicardie începe brusc C. accesul de tahicardie începe lentD. manevrele ”vagale” opresc accesul de tahicardieE. accesul de tahicardie se oprește brusc
Răspuns: C
5. CS. Notați semnul ECG caracteristic în tahicardia atrioventriculară reciprocă cu căi accesorii:
A. interval P-Q 0,2 mm/secB. unde P negative în DII, DIII, aVF şi pozitive în aVR în urma complexului QRSC. interval R-R neregulatD. durata complexului QRS > 0,14 sec.E. complex QRS de regulă aberant
Răspuns: B
6. CS. Notați semnul ECG caracteristic în tahicardia ventriculară paroxistică:A. complexe QRS anormale, cu modificări secundare S-T, TB. undă P negativă înaintea complexului QRSC. prezenţa undei deltaD. interval P-Q <0,12 secE. unde P negative după complexul QRS
Răspuns: A
7. CS. Mențioanați semnul ECG caracteristic pentru extrasistolia atrială:A. unde „f” între intervalele R-RB. interval P-Q sub 0,12 secC. prezența unei contracții premature PQRST D. pauză compensatorie completăE. unda P negativă înaintea complexului QRST
236
Răspuns: C
8. CS. În extrasistolia ventriculară identificăm semnele ECG caracteristice cu exepția:A. interval P-Q în limite normaleB. segmentul ST şi unda T sunt de sens opus faţă de deflexiunea principală a QRSC. pauză compensatorie completăD. unda P negativă după complexul QRS E. durata complexului QRS > 0,12 sec.
Răspuns: D
9. CS. Semnul ECG caracteristic fibrilaţiei atriale este:A. intervale R-R neregulateB. unde „F” între intervalele R-R cu aspect în „dinţi de ferestrău”C. unda P negativă înaintea complexului QRSD. interval PQ < 0,12 sec.E. complexe QRS lărgite
Răspuns: A
10. CS. Flutterul atrial se caracterizează prin următoarele semne ECG cu exсepția:A. frecvenţa contracțiilor atriale 300 b/minB. propagarea impulsurilor atriale spre ventricule în raport 2:1C. complexe QRS, de regulă, normaleD. unde „F” între R-R cu aspect de „dinţi de ferestrău”E. pauză compensatorie incompletă
Răspuns: E
11. CS. Metoda de elecție în paroxismul de tahicardie ventriculară cu instabilitate hemodinamică gravă este:
A. aplicarea șocului electric 75-100 JB. administrarea intravenoasă a Sol. NovocainamidăC. administrarea intravenoasă a Sol DigoxinăD. aplicarea șocului electric 50 JE. administrarea intramusculară a Sol. Lidocaină
Răspuns: A
12. CM. Electrocardiografic este oportună divizarea tahiaritmiilor:A. cu complexe QRS largiB. cu complexe QRS normaleC. cu interval PQ normalD. cu interval PQ alungitE. cu supradenivelare a segmentului ST
Răspuns: AB13. CM. Semnele ECG caracteristice fibrilaţiei atriale sunt:
A. intervale R-R neregulateB. unde „F” între R-R cu aspect în „dinţi de ferestrău”C. lipsa undei PD. unde ”f” între intervalele R-RE. durata intervalului PQ 0,14 sec
Răspuns: ACD
14. CM. Menționați cele mai frecvente cauze ale fibrilației atriale:A. stenoza mitralăB. tireotoxicoza
237
C. cardiopatie alcoolicăD. mexidemulE. defectul septal atrial de tip „ostium secundum”
Răspuns: ABCE15. CM. Clasificarea fibrilației atriale după variantele de evoluție include formele:
A. acutăB. cronicăC. paroxisticăD. persistentăE. recidivantă
Răspuns: BCD
16. CM. Menționați afirmațiile corecte în fibrilația atrială paroxistică „vagală”:
A. se întâlneste mai frecvent la femei
B. se declanșează în stare de repaus
C. este întâlnită mai frecvent la bărbați
D. apare în timpul stresului emoțional
E. se declanșează postprandial sau în timpul somnului
Răspuns: BCE
17. CM. Afirmațiile corecte în fibrilația atrială paroxistică „adrenergică” sunt:A. apare în timpul efortului fizicB. este provocată de situații stresanteC. preponderent dimineațaD. se întâlneste mai frecvent la femeiE. se declanșează în stare de repaus
Răspuns: ABCD
18. CM. Menționați medicamentele care inhibă conducerea impulsului prin nodul atrioventricular:
A. digoxinaB. propronalolulC. amiodaronaD. verapamilE. nifedipina
Răspuns: ABCD
19. CM. Indicați medicamentele administrate pentru restabilirea ritmului sinusal la un
pacient cu fibrilație atrială:
A. digoxinaB. novocainamidaC. amiodaronaD. propafenonaE. sotalolul
Răspuns: BCDE
20. CM. Factorii de risc tromboembolic în fibrilația atrială sunt:A. vârsta > 60 aniB. hipertensiunea arterială
238
C. diabetul zaharatD. accidente cerebrovasculare în antecedenteE. suprapondere
Răspuns: ABCD
21. CM. Menționați caracteristicele clinice și ECG în flutter-ul ventricular:
A. stare sincopală
B. unde „F” cu aspect „dinţi de ferestrău”
C. absența pulsului la vasele mari
D. sinusoidă ECG formată din excitații ventriculare regulate
E. frecvența contracțiilor cardiace 250-300b/min
Răspuns: ACDE
22. CM. Fibrilaţia ventriculară se caracterizează prin:A. unde delta pe ECG B. lipsa complexelor QRSC. stare sincopalăD. prezența undelor deformate, neregulate, haotice pe ECGE. unde „f” cu frecvenţă 400-700/min
Răspuns: BCD
23. CM. Măsurile de resuscitare efective în fibrilația și flutterul ventricular sunt:A. lovitură cu pumnul în zona precordială în primele secundeB. cardioversie electrică cu 200 J inițialC. cardioversie electrică cu 320 - 400J în lipsa efectului I descărcăriD. masajul cardiac efectuat corect în primele minuteE. administrarea Sol. Lidocaină intravenos
Răspuns: ABCD
24. CM. Tahicardia sinusală se caracterizează prin:
A. modificare lentă a frecvenței cardiace
B. reacție fiziologică normală la efort
C. complexe QRS normale
D. interval P-Q peste 0,20 sec
E. ritmul se accelerează la inspirație și se reduce la expirație
Răspuns: ABCE
25. CM. Menționați cauzele tahicardiei sinusale: A. hipertonusul nervului vagusB. abuz de alcoolC. febrăD. tireotoxicozăE. cord pulmonar
Răspuns: BCDE
26. CM. Tahicardia atrioventriculară joncțională nonparoxistică este cauzată de:
A. intoxicații cu glicozide cardiace
239
B. infarct miocardic inferior
C. hipocaliemie
D. intervenții chirurgicale pe cord
E. hipocalciemii
Răspuns: ABCD
27. CM. Mecanismul tahicardiei joncționale atrioventriculare reciproce include:A. depolarizarea concomitentă a atriilor și ventriculelorB. impulsul circulă în interiorul nodului atrioventricularC. activarea ventriculelor anterograd prin sistemul His - Purkinje D. activarea retrogradă a atriilor E. depolarizarea atriilor precede depolarizarea ventriculelor
Răspuns: ABCD
28. CM. Tratamentul tahicardiilor atrioventriculare reciproce include:A. aplicarea manevrelor vagaleB. cufundarea feței în apă rece cu reținerea respirației 10-30 sec.C. administrarea intravenos Sol. Adenozintrifosfat 10 mg în 1 secundăD. șoc electric extern cu 200 J E. electrocardiostimulare transesofagiană
Răspuns: ABCE
29. CM. Tahicardia ventriculară paroxistică se caracterizează prin:A. ritm ventricular regulatB. eficienţa manevrelor vagale în tratamentC. complexe QRS anormale cu modificări secundare S-T, TD. alungirea intervalului PQE. unde „f” cu frecvenţă 400-700/min
Răspuns: AC
30. CM. Alegeți remediile antiaritmice administrate pentru sistarea tahicardiei ventriculare:A. digoxinaB. lidocainaC. amiodaronaD. disopiramidaE. novocainamida
Răspuns: BCDE
31. CM. ECG caracteristica extrasistoliei atriale este:A. complexul QRS normalB. lipsa undei PC. undă P negativă după complexul QRSD. pauză compensatorie incompletăE. unda P prematură precedează complexul QRS
Răspuns ADE
32. CM. Menționați caracteristicele extrasistolelor polimorfe:A. intervalele de cuplare variazăB. extrasistolele, în aceeași derivație, au forme diferite C. extrasistolele sunt din acelaș focarD. intervalele de cuplare sunt egaleE. extrasistolele sunt din focare diferite
240
Răspuns: ABE
33. CM. Extrasistolia ventriculară ECG se manifestă prin:
A. complex QRS patologic
B. pauză compensatorie completă
C. interval P- Q sub 0,12 sec
D. undă P negativă, ce succedează QRS
E. lipsa undei P
Răspuns: ABE
34. CM. În extrasistolia atrioventriculară superioară pe ECG se înregistrează:A. interval P-Q peste 0,20 secB. complex QRS normalC. undă P negativă în DII,DIII ce precedează complexul QRSD. undă P negativă în DII,DIII ce succede QRSE. pauză compensatorie incompletă
Răspuns: BCE
35. CM. Notați manifestările ECG în extrasistolia atrioventriculară medie:A. complex QRS de obicei normalB. undă P negativă în DII,DIII ce succede QRSC. unda P este înglobată în complexul QRSD. pauză compensatorie icompletăE. undă P negativă în DII,DIII ce precedează QRS
Răspuns: ACD
36. CM. În extrasistolia atrioventriculară inferioară pe ECG se înregistrează:A. lipsa undei P B. complex QRS normalC. pauză compensatorie incompletăD. undă P negativă după complexul QRSE. complex QRS lărgit
Răspuns: BCD
37. CM. Clasificarea extrasistoliilor după Lawn-Wolf include:A. clasa I – extrasistole solitare monomorfe mai puțin de 30 ex/orăB. clasa II – extrasistole solitare polimorfeC. clasa III – extrasistole ventriculare polimorfeD. clasa IV – extrasistole ventriculare recurente (duplete, triplete, salve)E. clasa V – extrasistole ventriculare precoce de tip R pe T
Răspuns: ACDE
38. CM. Numiți medicamentele antiaritmice din clasa I: A. lidocainaB. mexilitinaC. chinidinaD. novocainamidaE. amiodarona
Răspuns: ABCD
39. CM. Numiți medicamentele antiaritmice din clasa II:
241
A. amiodaronaB. lidocainaC. metoprololD. nebivololE. carvedilol
Răspuns: CDE
40. CM. Numiți medicamentele antiaritmice din clasa III: A. lidocainaB. sotalolC. chinidinaD. novocainamidaE. amiodarona
Răspuns: BE
41. CM. Notați semnele ECG caracteristice în bradicardia sinusală:A. intervalul PQ 0,18 mm/secB. intervalele R-R regulateC. frecvența atrială și ventriculară > 70 b/minD. complexul QRS peste 0,14 mm/secE. frecvența atrială și ventriculară < 50 b/min
Răspuns: ABE
42. CM. În tahicardia sinusală sunt prezente semnele EKG caracteristice:A. intervale R-R egaleB. frecvența atrială și ventriculară > 100 b/minC. intervalul PQ 0.2 mm/secD. complexul QRS cu durata 0,1 mm/secE. prezența undelor P înaintea fiecărui complex QRST
Răspuns: ABDE
43. CM. Precizați semnele EKG caracteristice pentru aritmia respiratorie:A. intervale R-R diferiteB. unda P înaintea complexului QRS lipseşte C. prezente unde „f” între complexele ORST cu FCC 400-700 b/minD. scurtarea ciclică a intervalelor R - R la inspiraţie E. alungirea ciclică a intervalelor R - R la inspiraţie
Răspuns: AD
44. CM. Menționați semnele caracteristice în tahicardia supraventriculară paroxistică: A. frecvență cardiacă înaltăB. accesul de tahicardie începe brusc C. accesul de tahicardie începe lentD. manevrele ”vagale” opresc accesul de tahicardieE. accesul de tahicardie se oprește brusc
Răspuns: ABDE
45. CM. Notați semnele EKG necaracteristice pentru tahicardia atrioventriculară reciprocă cu căi accesorii:
A. interval P-Q 0,2 mm/secB. unde P negative în DII, DIII, aVF şi pozitive în aVR în urma complexului QRSC. interval R-R neregulatD. durata complexului QRS > 0,14 sec.
242
E. complex QRS de regulă aberantRăspuns: ACDE
46. CM. Notați semnele EKG caracteristice pentru tahicardia ventriculară paroxistică:A. complexe QRS anormaleB. modificări secundare S-T, cu T discordantC. prezenţa undei deltaD. interval P-Q peste 0,12 secE. unde P negative după complexul QRS
Răspuns: ABD
47. CM. Mențioanați semnele EKG caracteristice pentru extrasistolia atrială:A. complexul prematur QRS este sub 0,12 sec cu unda T concordantăB. interval P-Q sub 0,12 secC. prezența undei P înaintea complexului QRST prematurD. pauză compensatorie incompletăE. unda P negativă înaintea complexului QRST
Răspuns: ACD
48. CM. Pentru extrasistola ventriculară sunt caracteristice următoarele semne EKG:A. interval P-Q în limite normaleB. segmentul ST şi unda T sunt de sens opus faţă de deflexiunea principală a QRSC. pauză compensatorie completăD. unda P negativă după complexul QRS E. durata complexului QRS > 0,12 sec.
Răspuns: ABCE
49. CM. Semnele EKG caracteristice fibrilaţiei atriale sunt:A. intervale R-R neregulateB. unde „f” între intervalele R-R C. unda P negativă înaintea complexului QRSD. interval PQ < 0,12 sec.E. complexe QRS lărgite
Răspuns: AB
50. CM. Flutterul atrial se caracterizează prin următoarele semne EKG:A. frecvenţa contracțiilor atriale 300 b/minB. propagarea impulsurilor atriale spre ventricule în raport 2:1C. complexe QRS, de regulă, normaleD. unde „F” între R-R cu aspect în „dinţi de ferestrău”E. pauză compensatorie incompletă
Răspuns: ABCD
51. CM. Metodele de elecție în paroxismul de tahicardie ventriculară sunt:A. aplicarea șocului electric 100 - 200 JB. administrarea intravenoasă Sol. LidocainăC. administrarea intravenoasa Sol. AmiodaronăD. aplicarea șocului electric 50 JE. administrarea intramusculară Sol. Lidocaină
Răspuns: ABC
52. CM. Fibrilația atrială se clasifică:A. de ”novo”B. paroxistică
243
C. persistentăD. cronicăE. recidivantă
Răspuns: ABCD53. CM. Semnele ECG necaracteristice pentru fibrilaţia atriale sunt:
A. intervale R-R neregulateB. unde „F” între R-R cu aspect în „dinţi de ferestrău”C. lipsa undei PD. unde ”f” între intervalele R-RE. durata intervalului PQ 0,14 sec
Răspuns: BE
54. CM. Menționați cele mai frecvente cause ale flutterului atrial:A. defectul septal ventricularB. pneumoniaC. miocarditaD. mexidemulE. defectul septal atrial de tip ”ostium secund”
Răspuns: BC
55. CM. Clasificarea fibrilației atriale după variante de frecvență cardiacă include formele:A. tahisitolicăB. bradisistolicăC. normosistolicăD. persistentăE. recidivantă
Răspuns: ABC
56. CM. Menționați afirmațiile incorecte pentru fibrilația atrială paroxistică ”vagală”:
A. se întâlneste mai frecvent la femei
B. se declanșează în stare de repaus
C. este întâlnită mai frecvent la bărbați
D. apare în timpul stresului emoțional
E. se declanșează postprandial sau în timpul somnului
Răspuns: CD
57. CS. Afirmația incorectă în fibrilația atrială paroxistică ”adrenergică” este:A. apare în timpul efortului fizicB. este provocată de situații stresanteC. preponderent dimineațaD. se întâlneste mai frecvent la femeiE. se declanșează în stare de repaus
Răspuns: E
58. CM. Menționați medicamentele care se utilizează în fibrilația atrială paroxistică pentru restabilirea ritmului sinusal:
A. digoxinaB. propafenonaC. amiodarona
244
D. verapamilE. nifedipina
Răspuns: BC
59. CS. Indicați medicamentul care nu se administrează pentru restabilirea ritmului sinusal la un pacient cu fibrilație atrială:
A. digoxinaB. novocainamidaC. amiodaronaD. propafenonaE. sotalolul
Răspuns: A
60. CM. Scorul thromboembolic la un pacient cu fibrilație atrială se estimează în conformitate cu
A. vârsta > 65 aniB. hipertensiunea arterialăC. diabetul zaharatD. sexul femininE. supraponderea
Răspuns: ABCD
61. CM. Menționați caracteristicele clinice și EKG în flutter-ul ventricular:
A. Interval PQ în limite normale
B. unde „F” cu aspect „dinţi de ferestrău”
C. unde ”f” cu distanțe RR inegale
D. sinusoidă ECG formată din exitații ventriculare regulate
E. frecvență contracțiilor cardiace 250-300b/min
Răspuns: DE
62. CM. Fibrilaţia ventriculară se caracterizează electrocardiografic prin:A. unde delta pe EKG B. lipsa complexelor QRSC. unde „F” cu aspect „dinţi de ferestrău”D. prezența undelor deformate, neregulate, haotice pe EKGE. unde „f” cu frecvenţă 400-700/min
Răspuns: BD
63. CM. Măsurile de resuscitare neefective în fibrilația și flutterul ventricular sunt:A. probe vagaleB. cardioversie electrică cu 200 J inițialC. cardioversie electrică cu 320 - 400J în lipsa efectului I descărcăriD. masajul cardiac efectuat corect în primele minuteE. administrarea Sol. Lidocaină intravenos
Răspuns: AE
64. CS. Tahicardia sinusală se caracterizează prin:
A. frecvență cardiacă în limite 60 – 80 bătăi pe minut
B. reacție fiziologică normală la efort
C. complexe QRS anormale245
D. interval P-Q peste 0,20 sec
E. ritmul se reduce la efort
Răspuns: B
65. CM. Menționați cauzele fiziologice a tahicardiei sinusale: A. hipertonusul nervului vagusB. stres C. efort fizicD. tireotoxicozăE. cord pulmonar
Răspuns: BC
66. CM. Numiți cauzele fiziologice ale bradicardiei sinusale
A. intoxicații cu glicozide cardiace
B. somn fiziologic
C. sportiv antrenat
D. intervenții chirurgicale pe cord
E. hipocalciemii
Răspuns: BC
67. CS. Mecanismul tahicardiei joncționale atrioventriculare este cauzat de:A. dereglarea conducerii impulsului prin mecanismul „re-entry”B. dereglarea automatismului prin mecanismul „trigerr”C. creșterea automatismului normalD. insuficiența de automatism E. mecanismul parasistolic
Răspuns: A
68. CS. Medicamentul de elecție în tahicardiile atrioventriculare reciproce este:A. digoxinaB. etacizinaC. sol. Adenozintrifosfat 10 mg în 1 secundă intravenosD. amiodaronaE. sotalol
Răspuns: C
69. CS. Medicamentul de elecție în tahicardia sinusală este:A. digoxinaB. sol. Adenozintrifosfat 10 mg în 1 secundă intravenosC. metoprolol
D. amiodarona
E. sotalol
Răspuns: C
70. CS. Alegeți medicamentul antiaritmic de elecție în tahicardia ventriculară:A. digoxinaB. nifedipinaC. amiodaronaD. verapamil
246
E. diltiazemRăspuns: C
71. CM. Electrocardiografic, după ritmicitate, extrasistolele se divizează în:A. atrialeB. ventriculareC. solitareD. dupleteE. salve
Răspuns CDE
72. CM. Menționați caracteristicele extrasistolelor monomorfe:A. intervalele de cuplare variazăB. extrasistole, în aceeași derivație, au forme diferite C. extrasistolele sunt din acelaș focarD. intervalele de cuplare sunt egaleE. extrasistolele sunt din focare diferite
Răspuns: CD
73. CS. Extrasistolia ventriculară ECG se manifestă prin:
A. complex QRS normal
B. pauză compensatorie incompletă
C. interval P - Q sub 0,12 sec
D. undă P negativă, ce succedează QRS
E. lipsa undei P
Răspuns: E
74. CS. În extrasistolia atrioventriculară superioară pe ECG se înregistrează:A. interval P-Q peste 0,20 secB. complex QRS anormalC. undă P negativă în DII,DIII ce precedează complexul QRSD. undă P negativă în DII,DIII ce succede QRSE. pauză compensatorie completă
Răspuns: C
75. CM. Notați manifestările EKG în extrasistolia atrioventriculară medie:A. complex QRS anormalB. undă P negativă în DII,DIII ce succede QRSC. unda P este înglobată în complexul QRSD. pauză compensatorie completăE. undă P negativă în DII,DIII ce precedează QRS
Răspuns: C
76. CS. În extrasistolia atrioventriculară inferioară pe EKG se înregistrează:A. lipsa undei P B. complex QRS anormalC. pauză compensatorie completăD. undă P negativă după complexul QRSE. interval PQ peste 0,2 sec
Răspuns: D
247
77. CM. Clasificarea extrasistoliilor după periodicitate poate fi:A. bigiminieB. trigiminieC. cvadrigiminieD. monomorfeE. polimorfe
Răspuns: ABC
78. CS. Numiți mecanismul medicamentelor antiaritmice din clasa I: A. blocatorii canalelor de potasiuB. blocatorii canalelor de natriuC. blocatorii canalelor de calciuD. beta - blocatoriE. blocatorii canalelor de caliu
Răspuns: B
79. CS. Numiți mecanismul medicamentelor antiaritmice din clasa II: A. blocatorii canalelor de potasiuB. blocatorii canalelor de natriuC. blocatorii canalelor de calciuD. beta - blocatoriE. blocatorii canalelor de caliu
Răspuns: D
80. CM. Numiți mecanismul medicamentelor antiaritmice din clasa III: A. blocatorii canalelor de potasiuB. blocatorii canalelor de natriuC. blocatorii canalelor de calciuD. beta - blocatoriE. blocatorii canalelor de caliu
Răspuns: AE
81. CS. Numiți mecanismul medicamentelor antiaritmice din clasa IV: A. blocatorii canalelor de potasiuB. blocatorii canalelor de natriuC. blocatorii canalelor de calciuD. beta - blocatoriE. blocatorii canalelor de caliu
Răspuns: C
82. CS. Numiți medicamentul antiaritmic, care acționează asupra canalelor IF:A. amiodaronaB. sotalolC. ivabradinaD. metoprololE. nicorandil
Răspuns C
83. CM. Numiți medicamentele antiaritmice din clasa I: A. lidocainaB. propafenonaC. chinidinaD. novocainamida
248
E. amiodaronaRăspuns: ABCD
84. CM. Tratamentul pacienților cu fibrilație atrială cronică necesită administrarea următoarelor preparate:
A. amiodarona
B. sotalol
C. bisoprolol
D. warfarină
E. amlodipină
Răspuns: CD
85. CS. Pacienții cu paroxisme de tahicardie ventriculară frecventă necesită:A. implantare de cardiostimulatorB. stimulare transesofagianăC. ablație D. implantare de cardiodefibrilatorE. transplant de cord
Răspuns: D
86. CM. Menționați scorul după care se stabilește riscul trombo - embolic la un pacient cu fibrilație atrială:
A. EHRA
B. SCORE
C. CHADS2
D. CHA2DS2-VASC
E. Framingham
Răspuns: CD
87. CM. Numiți indicii care sunt incluși în scorul CHADS2, după care se stabilește riscul trombo - embolic la un pacient cu fibrilație atrială:
A. hipertensiune arterială
B. insuficiență cardiacă
C. acccident cerebrovascular
D. vârsta mai mare de 65 ani
E. boală, arterială periferică
Răspuns: ABCD
88. CM. Numiți indicii care sunt incluși în scorul CHA2DS2-VASC, după care se stabilește riscul trombo - embolic la un pacient cu fibrilație atrială:
A. diabet zaharat
B. insuficiență cardiacă
C. acccident cerebrovascular
249
D. vârsta mai mare de 75 ani
E. hepatită virală
Răspuns: ABCD
89. CM. Numiți indicii care diferențiază scorul CHADS2 și CHA2DS2-VASC, după care se stabilește riscul trombo - embolic la un pacient cu fibrilație atrială:
A. infarctul miocardic
B. insuficiență cardiacă
C. acccidentul cerebrovascular
D. vârsta
E. boală, arterială periferică
Răspuns: ADE
90. CS. Numiți afirmația corectă pentru alloritmia extrasistolica tip bigiminie:
A. fiecare a 2-a bătaie este o extrasistolă
B. fiecare a 3-a bătaie este o extrasistolă
C. fiecare a 4-a bătaie este o extrasistolă
D. duplete
E. triplete
Răspuns: A
91. CS. Numiți afirmația corectă pentru alloritmia extrasistolica tip trigiminie:
A. fiecare a 2-a bătaie este o extrasistolă
B. fiecare a 3-a bătaie este o extrasistolă
C. fiecare a 4-a bătaie este o extrasistolă
D. duplete
E. triplete
Răspuns: B
92. CS. Numiți afirmația corectă pentru alloritmia extrasistolica tip cvadrigiminie:
A. fiecare a 2-a bătaie este o extrasistolă
B. fiecare a 3-a bătaie este o extrasistolă
C. fiecare a 4-a bătaie este o extrasistolă
D. duplete
E. triplete
Răspuns: C
93. CS. Numiți afirmația corectă pentru aritmia manifestată la EKG prin succesiunea a 3 extrasistole:
A. fiecare a 2-a bătaie este o extrasistolă
B. fiecare a 3-a bătaie este o extrasistolă250
C. fiecare a 4-a bătaie este o extrasistolă
D. duplete
E. triplete
Răspuns: E
94. CS. Numiți afirmația corectă pentru aritmia manifestată la EKG prin succesiunea a 2 extrasistole:
A. fiecare a 2-a bătaie este o extrasistolă
B. fiecare a 3-a bătaie este o extrasistolă
C. fiecare a 4-a bătaie este o extrasistolă
D. duplete
E. triplete
Răspuns: D
95. CS. Numiți afirmația corectă pentru aritmia manifestată la EKG prin triplete extrasistolice:
A. fiecare a 2-a bătaie este o extrasistolă
B. fiecare a 3-a bătaie este o extrasistolă
C. fiecare a 4-a bătaie este o extrasistolă
D. la EKG sunt prezente 2 extrasistole succesive
E. la EKG sunt prezente 3 extrasistole successive
Răspuns: D
DEREGLĂRI DE CONDUCTIBILITATE
(BLOCURILE CARDIACE):
96. CS. Ce dereglare de conductibilitate nu poate fi diagnosticata electrocardiografic:A. blocul atrioventricular de gr.IB. blocul complet de ramură dreaptă a fascicolului HisC. blocul sinoatrial de gr. ID. blocul atrioventricular de gr. IIIE. blocul sinoatrial de gr. II
Răspuns: C
97. CS. Blocul sinoatrial de gradul II, electrocardiografic, se manifestă prin:A. perioade de pauze ”sinusale” fără unda PB. lipsa periodică a complexelor QRSC. pauze compensatorii complete după complexul PQRSTD. contracții atriale și ventricularare frecventeE. alungirea intervalului PQ
251
Răspuns: A
98. CS. Numiți dereglarea de conductibilitate caracterizată ECG prin perioade Wenckebach:A. bloc atrioventricular gradul II, tip II (Mobitz II)B. bloc sinoatrial gradul II, tip I (Mobitz I)C. bloc atrioventricular gradul IIID. bloc complet de ramură dreaptă a fasciculului HisE. bloc de ramură stângă a fasciculului His
Răspuns: B
99. CS. Semnul clinic al blocurilor sinoatrial și atrioventricular de gr. II tip II (Mobitz II) avansat este:
A. palpitațiiB. dispnee de tip mixt la efort moderatC. fatigabilitateD. stări sincopale E. dureri retrosternale constrictive cu iradiere sub omoplatul drept
Răspuns: D
100. CS. Blocul atrioventricular gr.I se manifestă electrocardiografic prin:A. interval QRS alungitB. unde P negative înaintea complexului QRSTC. intervale egale PQ sau PR cu durata peste 0,2secD. intervale PQ diferiteE. unde delta
Răspuns: C
101. CS. În blocul atrioventricular gr.II, electrocardiografic, se atestă:A. lipsa periodică a complexului PQRSTB. lipsa undei PC. lipsa periodică a complexelor QRSD. prezența undelor ”f”E. prezența undelor ”F”
Răspuns: C
102. CS. Numiți semnul caracteristic pentru blocul atrioventricular de gradul III:A. nici unul din impulsurile atriale nu se propagă spre ventricule B. încetinirea treptată a propagării impulsurilor spre ventriculeC. leziune organică a sistemului His-PurkinjeD. oprirea temporară a activității electrice a nodului sinusalE. impulsurile sunt conduse retrograd de la ventricule la atrii
Răspuns: A
103. CS. Blocul atrio-ventricular de gradul III electrocardiografic se manifestă prin:A. raportul contracțiilor atriale și celor ventriculare este de 3:1B. contracții atriale și ventriculare independenteC. pauze sinusale fără unda PD. lipsa periodică a complexelor PQRSTE. lipsa periodică a complexelor QRST
Răspuns: B
104. CS. Menționați semnul ECG carcateristic blocului complet de ramură dreaptă a fasciculului His:
A. prezența undelor R largi, croșetate în III, AVF, V1, V2
252
B. alungirea intervalului PQC. scurtarea intervalului PQ
D. unde R largi, croșetate în I, AVL, V5, V6
E. unde S largi în III, AVF, V1, V2
Răspuns: A
105. CS. Menționați semnul ECG carcateristic blocului complet de ramură stângă a fasciculului His:
A. prezența undelor R largi, croșetate în III, AVF, V1, V2
C. alungirea intervalului PQC. scurtarea intervalului PQ
D. unde R largi, croșetate în I, AVL, V5, V6
E. unde S largi în I, AVL, V5, V6
Răspuns: D
106. CS. Menționați indicația directă a cardioverterului-defibrilatorului implantabil:A. recidive de fibrilație ventriculară la intervale variabile de timpB. bloc atrioventricular complet C. fibrilație atrială D. flutter atrialE. bloc sinoatrial complet
Răspuns: A
107. CM. Numiți cauzele asistoliei:A. blocul atrioventricular gr.IIIB. oprirea temporară a impulsurilor sinusaleC. ritm ectopic din joncțiunea atrioventriculară de mijlocD. blocul sinoatrial completE. fibrilația atrială cronică
Răspuns: ABD
108. CM. Cauzele automatismului anormal pot fi:A. extensiunea fibrelor miocardiceB. schimbările echilibrului electroliticC. acțiunea catecolaminelorD. infarctul miocardicE. potențial de membrană 90 mV
Răspuns: ABCD
109. CM. Menționați mecanismele electrofiziologice a tulburărilor de ritm:A. descreșterea automatismului normalB. creșterea automatismului normalC. apariția automatismului patologicD. postdepolarizări precoceE. posdepolarizări tardive
Răspuns: BCDE
110. CM. Ce ECG caracteristică au blocurile sinoatriale gradul II tip II (Mobitz II):253
A. perioade P-P egaleB. pauze compensatorii incomplete după complexul PQRSTC. pauze „sinusale” fără unda PD. durata pauzei corespunde cu 2,3 sau mai multe intervale P-P normaleE. pauza „sinusală” este precedată de descreşterea progresivă a intervalelor P-P
Răspuns: CD111. CM. Sindromul Morgani – Adams – Stockes, în varianta „clasică” se manifestă:
A. tahiaritmieB. debut bruscC. stare sincopală cu paliditate pronunțatăD. hiperemie reactivă după ieșirea din crizăE. caracter tranzitoriu
Răspuns: BCDE
112. CM. Menționați afirmațiile corecte pentru blocul atrioventricular de gr. I:A. păstrarea conducerii tuturor impulsurilor atriale la ventriculeB. interval PQ sau PR peste 0,2 secC. se înregistrează la vârstniciD. interval PQ sau PR sub 0,12 sec.E. alungirea treptată a intervalului PQ
Răspuns: ABC
113. CM. Numiți caracteristicile blocului atrioventricular gr. II tip I (Mobitz I):A. alungirea progresivă a intervalului PQ sau PRB. omiterea unei contracții ventriculare cu păstrarea contracției atrialeC. prezența perioadelor Samoilov-WenckebachD. intervale RR iregulateE. intervale RR regulate
Răspuns: ABCD
114. CM. În blocul atrioventricular gr. II tip II (Mobitz II) sunt caracteristice:A. perioade Samoilov-WenckebachB. intervale PP egaleC. nu toate impulsurile atriale sunt propagate spre ventriculeD. pe traseul ECG se înregistrează lipsa a 1,2,3 complexe QRSE. este prezentă o leziune organică a sistemului His-Purkinje
Răspuns: BCDE
115. CM. Sindromul Frederic include o asociere dintre:A. bloc atrioventricular gr. II, tip IIB. bloc sinoatrial completC. bloc atrioventricular completD. extrasistolie ventriculară frecventăE. fibrilație atrială
Răspuns: CE
116. CM. Menționați caracteristicele blocului atrioventricular de gradul III cu sediul în nodul AV:
A. este adeseori congenitalB. la majoritatea pacienților se înregistrează ritm AV joncțional cu FCC 40 – 60 b/minC. în timpul efortului fizic și în caz de stres FCC se accelerează până la 100 b/minD. FCC nu depășeste 40 b/minE. este aproape întotdeauna dobândit
254
Răspuns: ABC
117. CM. Menționați caracteristicele blocului atrioventricular de gradul III cu sediul în sistemul His - Purkinje:
A. este adeseori congenitalB. pacienții prezintă stări sincopaleC. în timpul efortului fizic și în caz de stres FCC se accelerează până la 100 b/minD. frecvența ritmului de ”scăpare” nu depășeste 40 b/minE. este aproape întotdeauna dobândit
Răspuns: BDE
118. CM. Notați dereglările de ritm care se manifestă prin stări sincopale: A. fibrilație ventricularăB. fibrilație atrialăC. flutter ventricularD. tahicardie ventricularăE. bloc atrioventricular complet
Răspuns: ACDE
119. CM. În blocul complet de ramură stângă a fasciculului His pe ECG se atestă:
A. durata QRS depășește 0,12 sec.
B. complexe ventriculare de tip S în III, AVF, V1, V2
C. complexe ventriculare de tip S în I, AVL, V5, V6
D. complexe ventriculare de tip R în I, AVL, V5, V6
E. durata QRS 0,10 - 0,12 sec.
Răspuns: ABD
120. CM. Numiți semnele ECG a blocului incomplet de ramură dreaptă a fasciculului His:A. lărgirea complexelor QRS peste 0,12 sec B. complexe ventriculare de tip rsR în derivațiile III, AVF, V1, V2
C. lipsa undelor Q și prezența undelor S largi în derivațiile V5, V6
D. ritm ventricularE. durata complexului QRS 0,10 - 0,12 sec
Răspuns: BCE
121. CM. menționați afirmaţiile corecte pentru sindromul Wolff-Parkinson-White:
A. prezența unei căi ascesorii care leagă direct atriul de ventricul
B. impulsului atrial se propagă concomitent pe calea nodohisiană și a f.Kent
C. depolarizarea precoce a ventriculelor
D. prezența undei delta pe traseul ECG
E. intervalul P-Q în limitele 0,12- 0,20 sec
Răspuns: ABCD
122. CM. Blocul incomplet de ramură stângă anterior a fasciculului His se caracterizează prin:
A. complexe de tip R în I, AVL, V5, V6
B. axă electrică deviată brusc în stângaC. complexe de tip S în III, AVF,V1, V2
D. durata QRS 0,1- 0,12 sec255
E. ritm joncțional
Răspuns: ABCD
123. CM. Sindromul Wolff-Parkinson-White electrocardiografic se manifestă prin:A. prezența undei delta B. intervale RR egaleC. unda P normală cu interval P-Q sub 0,12 secD. interval P-Q peste 0,18 secE. alungirea progresivă a intervalului P-Q
Răspuns: ABC
124. CM. Menționați indicațiile pentru implantarea cardiostimulatorului permanent:A. blocul atrioventricular complet asociat cu bradicardie simptomaticăB. sindromul Frederica C. sincope recurente asociate cu pauze sistolice de peste 3 sec.D. bloc atrioventricular de gr. II persistent după infarct miocardic anterior acutE. fibrilație ventriculară
Răspuns: ABCD125. CM. Indicați dereglările de ritm în care veți folosi electrocardiostimulare
126. CM. Ce dereglări de conductibilitate pot fi diagnosticate electrocardiografic:A. blocul atrioventricular de gr.IB. blocul complet de ramură dreaptă a fascicolului HisC. blocul sinoatrial de gr. ID. blocul atrioventricular de gr. IIIE. blocul sinoatrial de gr. II
Răspuns: ABDE
127. CM. Blocul sinoatrial de gradul II, electrocardiografic, se manifestă prin:A. perioade de pauze ”sinusale” fără unda PB. lipsa periodică a complexelor PQRSC. pauze compensatorii complete după complexul PQRSTD. contracții atriale și ventricularare frecventeE. alungirea intervalului PQ
Răspuns: AB
128. CM. Numiți dereglările de conductibilitate caracterizate electrocardiografic prin perioade Wenckebach:
A. bloc sinoatrial gradul II, tip I (Mobitz I)B. bloc sinoatrial gradul II, tip I (Mobitz I)C. bloc atrioventricular gradul IIID. bloc complet de ramură dreaptă a fasciculului HisE. bloc de ramură stângă a fasciculului His
Răspuns: AB
256
129. CM. Clinic blocurile sinoatrial și atrioventricular de gr. II tip II (Mobitz II) se manifestă prin:
A. palpitațiiB. dispnee de tip mixt la efort moderatC. stări presincopaleD. stări sincopale E. dureri retrosternale constrictive cu iradiere sub omoplatul drept
Răspuns: CD
130. CM. Blocul atrioventricular gr.I se manifestă electrocardiografic prin:A. interval QRS alungitB. unde P negative înaintea complexului QRSTC. intervale egale PQ sau PR cu durata peste 0,2secD. intervale PQ egaleE. unde delta
Răspuns: CD
131. CM. În blocul atrioventricular gr.II, electrocardiografic, se atestă:A. lipsa periodică a complexului QRSTB. lipsa undei PC. unda P fără complex ORSTD. prezența undelor ”f”E. prezența undelor ”F”
Răspuns: AC
132. CM. Numiți semnele caracteristice pentru blocul atrioventricular de gradul III:A. niciunul din impulsurile atriale nu se propagă spre ventricule B. contracții atriale și ventriculare independenteC. leziune organică a sistemului His-PurkinjeD. oprirea temporară a activității electrice a nodului sinusalE. impulsurile sunt conduse retrograd de la ventricule la atrii
Răspuns: AB
133. CM. Blocul atrio-ventricular de gradul III se manifestă prin:A. contracții atriale și ventriculare independenteB. sindrom Morgan –Adams-StocksC. stări sincopaleD. lipsa periodică a complexelor PQRSTE. lipsa periodică a complexelor QRST
Răspuns: ABC
134. CM. Menționați semnele EKG carcateristice blocului complet de ramură dreaptă a fasciculului His:
A. prezența undelor R largi, croșetate în III, AVF, V1, V2
D. alungirea intervalului PQC. scurtarea intervalului PQ
D. unde S largi, croșetate în I, AVL, V5, V6
E. unde S largi în III, AVF, V1, V2
Răspuns: AD
135. CM. Menționați semnele EKG carcateristice blocului complet de ramură stângă a
257
fasciculului His:
A. prezența undelor S largi, croșetate în III, AVF, V1, V2
E. alungirea intervalului PQC. scurtarea intervalului PQ
D. unde R largi, croșetate în I, AVL, V5, V6
E. unde S largi în I, AVL, V5, V6
Răspuns: AD
136. CM. Menționați indicațile cardioverterului-defibrilatorului implantabil:A. recidive de fibrilație ventriculară la intervale variabile de timpB. bloc atrioventricular complet C. tahicardie ventriculară recidivantă D. flutter atrialE. bloc sinoatrial complet
Răspuns: AC
137. CS. Numiți cauza asistoliei:A. blocul atrioventricular gr.IIIB. flutterul atrialC. ritm ectopic din joncțiunea atrioventriculară de mijlocD. blocul sinoatrial gr.IE. fibrilația atrială cronică
Răspuns: A
138. CS. Menționați potențialul de repaus a automatismului normal:A. Extensiunea fibrelor miocardiceB. Schimbările echilibrului electroliticC. Acțiunea catecolaminelorD. Infarctul miocardicE. Potențial de membrană - 90 mV
Răspuns: E
139. CS. Menționați mecanismele electrofiziologice a tulburărilor de ritm cu excepția:A. automatism normalB. automatism normal crescutC. automatism patologicD. postdepolarizări precoceE. posdepolarizări tardive
Răspuns: A
140. CS. Blocurile sinoatriale gradul II tip II (Mobitz II), electrocardiografic prezintă:A. perioade P-P egaleB. pauze compensatorii incomplete după complexul PQRSTC. pauze ”sinusale” cu unda P fără complex QRSD. durata pauzei corespunde cu 2,3 sau mai multe intervale P-P normaleE. pauza este precedată de descreșterea progresivă a intervalelor P-P
Răspuns: D
141. CS. Sindromul Morgani – Adams – Stockes se întâlnește la pacienții cu:A. tahiaritmie
258
B. fibrilație atrialăC. bloc atrioventricular de gr. IIID. flutter ventricularE. tahicardie ventriculară
Răspuns: C
142. CS. Menționați afirmația corectă pentru blocul atrioventricular de gr. I:A. nu toate impulsurile atriale sunt conduse la ventriculeB. interval PQ sau PR peste 0,2 secC. se înregistrează frecvent la copiiiD. interval PQ sau PR sub 0,12 sec.E. alungirea treptată a intervalului PQ
Răspuns: B
143. CS. Numiți semnul electrocardiografic caracteristic blocului atrioventricular gr. II tip I (Mobitz I):
A. pauză compensatorie completăB. omiterea a 2,3 contracții ventriculare cu păstrarea contracției atrialeC. prezența perioadelor Samoilov-WenckebachD. intervale PQ regulateE. intervale RR regulate
Răspuns: C
144. CS. În blocul atrioventricular gr. II tip II (Mobitz II) sunt caracteristice:A. perioade Samoilov-WenckebachB. intervale PP diferiteC. toate impulsurile atriale sunt propagate spre ventriculeD. pe traseul ECG se înregistrează lipsa a 1,2,3 complexe QRSE. este prezentă o dereglare funcțională a sistemului His-Purkinje
146. CM. Menționați medicamentele care pot induce blocului atrioventricular de gradul I:
A. digoxinaB. metoprololulC. amiodaronaD. amlodipinaE. spironolactona
Răspuns: ABC
147. CS. Menționați medicamentul care poate induce sindromul Frederic:A. digoxinaB. metoprololulC. amiodaronaD. amlodipina
259
E. spironolactonaRăspuns A
148. CM. Notați dereglările de ritm care se manifestă prin dereglări severe ale hemodinamicii:
A. fibrilația ventricularăB. tahicardia joncțională cu frecvență înaltăC. flutterul ventricularD. tahicardia ventricularăE. blocul atrioventricular gr. I
Răspuns: ABCD
149. CM. În blocul incomplet de ramură stângă a fasciculului His pe EKG se atestă:
A. durata QRS depășește 0,12 sec.
B. complexe ventriculare de tip S în III, AVF, V1, V2
C. complexe ventriculare de tip S în I, AVL, V5, V6
D. complexe ventriculare de tip R în I, AVL, V5, V6
E. durata QRS 0,10 - 0,12 sec.
Răspuns: BDE
150. CM. Numiți semnele ECG a blocului complet de ramură dreaptă a fasciculului His:A. lărgirea complexelor QRS peste 0,12 sec B. complexe ventriculare de tip rsR în derivațiile III, AVF, V1, V2
C. lipsa undelor Q și prezența undelor S largi în derivațiile V5, V6
D. ritm ventricularE. durata complexului QRS 0,10 - 0,12 sec
Răspuns: ABC
151. CS. Menționați afirmaţiile corecte pentru sindromul Wolff-Parkinson-White, cu excepția:
A. prezența unei căi ascesorii care leagă direct atriul de ventricul
B. impulsului atrial se propagă concomitent pe calea nodohisiană și a f. Kent
C. depolarizarea precoce a ventriculelor
D. prezența undei delta pe traseul ECG
E. intervalul P-Q în limitele 0,12- 0,20 sec
Răspuns: E
152. CM. Blocul complet de ramură stângă anterior a fasciculului His se caracterizează prin:
A. complexe de tip R în I, AVL, V5, V6
B. axă electrică deviată brusc în stângaC. complexe de tip S în III, AVF,V1, V2
D. durata QRS 0,1- 0,12 secE. ritm joncțional
Răspuns: ABC
153. CM. Sindromul Wolff-Parkinson-White electrocardiografic se manifestă prin:A. prezența undei delta B. intervale RR inegale
260
C. unda P normală cu interval P-Q sub 0,12 secD. interval P-Q peste 0,18 secE. alungirea progresivă a intervalului P-Q
Răspuns: AC
154. CS. Menționați indicațiile pentru implantarea cardiostimulatorului permanent, cu excepția:
A. blocul atrioventricular complet asociat cu bradicardie simptomaticăB. sindrom Frederica C. sincope recurente asociate cu pauze sistolice de peste 3 secD. bloc atrioventricular de gr. II persistent după infarct miocardic anterior acutE. fibrilație ventriculară
Răspuns: E155. CS. Indicați dereglările de ritm în care veți folosi electrocardiostimulare
Răspuns E 158. CS. Numiți agentul infecțios predominant în endocardita infecțioasă a utilizatorilor
de droguri intravenos și a pacienților cu proteze valvulare:A. Streprococul virdansB. Streptococul β hemoliticC. Stafilococul auriuD. Stafilococul epidermicE. Enterococul fecalis Răspuns C
159. CS. Numiți autorul cărui îi aparțineprima descriere detaliată a endocarditei infecțioase:
A. E. Libman261
B. W. OslerC. H. SchottmullerD. W. ThayerE. S. Jaccoud
Răspuns: B160. CS. Tratamentul endocarditei infecțioase include următoarele medicamente în
afară de:A. antibiotice B. antimicoticeC. glicozide cardiaceD. anticoagulanteE. b-blocante
Răspuns: D161. CS. Numiți doza profilactică de Amoxacilină la pacienții cu risc înalt pentru
dezvoltarea endocarditei infecțioasă:A. 500 mg/zi cu 2 ore înainte de procedura stomatologicăB. 500 mg/zi după procedura stomatologicăC. 2-3g cu 1 oră înainte de procedura stomatologicăD. 1g/zi cu 2 ore înainte de procedura stomatologicăE. 500 mg/zi în 4 prize
Răspuns: C162. CS. Menționați la ce interval se permite extirparea dinților la pacienții cu
endocardită infecțioasă în anticedență, pentru a preveni recurența unui nou epizod:A. 2 dinți în ziB. 3 dinți în ziC. 1 dinte în ziD. 1 dinte în 3 zileE. 1 dinte în 10 zile
Răspuns: E163. CS. Endocardita infecțioasă streptococică meticilin - rezistentă se tratează în
Răspuns: C164. CS. Numiți cea mai frecventă și mai gravă complicație a endocarditei infecțioase:
A. evenimente emboliceB. insuficiență cardiacă „osleriană”C. glomerulonefrităD. encefalităE. hepatită toxică
Răspuns: B165. CS. Numiți cea mai informativă analiză de laborator în endocardită infecțioasă:
A. analiza generală a sângelui
262
B. ureeaC. proteina C reactivăD. hemoculturaE. urocultura
Răspuns: D166. CM. Menționați unde se localizează grefa microbiană în endocardita infecțioasă:
A. valvele nativeB. valva EustacheC. valva ileocecală D. protezele valvulareE. defectul septal ventricular
Răspuns: ABDE167. CM. Indicați criteriile majore pentru stabilirea diagnosticului de endocardită
infecțioasă:A. febră ≥ 380CB. febră ≤ 380CC. hemocultura pozitivă din trei vene perifericeD. hemocultura pozitivă dintr-o singură probăE. prezența vegetațiilor la ecocardiografie
Răspuns CE168. CM. Notați manifestările clinice esențiale a endocarditei infecțioase
A. diareeB. vomă C. frisoaneD. sudorație sporităE. febră
Răspuns: CDE169. CM. Menționați complicațiilepredominanteîn endocardita infecțioasă de cord
Răspuns: ABCD.171. CM. Menționați maladiile care necesită obligatoriu profilaxia endocarditei
infecțioase:A. prolapsul de valvă mitrală
263
B. cardiopatia ichemicăC. cardiopatia hipertroficăD. protezele valvulareE. endocardita infecțioasă în antecedente
Răspuns: CDE172. CM. Menționați afirmațiile corecte pentru endocardita infecțioasă activă:
A. primele 2 luni de la debutul EIB. prezenţa hemoculturilor pozitive şi persistenţa febrei indiferent de durata maladieiC. dovedirea inflamaţiei endocardului prin examen morfologic D. depistarea agentului patogen prin hemoculturi pozitiveE. depistarea agentului patogen prin frotiul din nazofaringe
Răspuns: ABCD173. CM. Numiți afirmațiile corecte pentru endocardita infecțioasă de proteză precoce:
A. agenții infecțiosi predominanți sunt stafilococii și streptocociiB. complicațiile embolice constituie un procent înalt și cauza mortalitățiiC. se dezvoltă în primele 12 luni după protezareD. poartă denumirea de endocardită infecțioasă comunitarăE. se mai numește endocardită infecțioasă nozocomială
Răspuns: ABCE174. CM.Tratamentul insuficienței cardiace în endocardita infecțioasă se efectuiază prin:
A. corecție chirurgicală a valvulopatieiB. administrarea glicozidelor cardiaceC. administrarea diureticelorD. administrarea glucocorticosteroizilorE. administrarea preparatelor vasodilatatoare
Răspuns: ABCE175. CM. Menționați în ce cazuri este indicat tratamentul chirurgical al endocarditei
infecțioase:A. endocardita fungicăB. endocardita streptococicăC. endocardita infecțioasă complicată cu abces miocardicD. endocardita infecțioasă complicată cu glomerulonefrităE. endocardita infecțioasă rezistentă la tratament antibacterian
Răspuns: ACE176. CM. Indicați afirmațiile corecte pentru endocardita infecțioasă:
A. este o maladie infecțioasăB. este o maladie cu leziuni vegetante pe valvele nativeC. este o maladie cu dehiscență de protezăD. este o maladie cu hemoculturi pozitiveE. este o maladie cu frotiu pozitiv din nazofaringe
Răspuns: ABCD177. CM. Indicați ce valve sunt afectate în endocardita infecțioasă:
178. CS. Numiți agentul infecțios predominant în endocardita infecțioasă de proteză:A. Streprococcus virdansB. Streptococcus bovisC. Enterococul faecalisD. Staphiylococcus epidermidisE. Staphiylococcus aureus Răspuns E
179. CS. Numiți agentul infecțios predominant în endocardita infecțioasă a utilizatorilor de droguri intravenos:
A. Staphiylococcus epidermidisB. Staphiylococcus aureusC. Streprococcus virdansD. Streptococcus bovisE. Enterococul faecalis Răspuns B
180. CS. Numiți agentul infecțios predominant în endocardita infecțioasă la pacienții care nu respectă igiena dentară:
A. Streprococcus virdansB. Streptococcus bovisC. Enterococul faecalisD. Staphiylococcus epidermidisE. Staphiylococcus aureus Răspuns A
181. CM. Notați savanții care s-au ocupat cu cercetări în domeniu endocarditei infecțioase:
A. E. LibmanB. W. OslerC. H. SchottmullerD. L. NicolaevE. V. Socoteanu
Răspuns: ABC
182. CM. Menționați ce medicamente include tratamentul endocarditei infecțioase:A. antibiotice B. antimicoticeC. glicozide cardiaceD. anticoagulanteE. b-blocante
Răspuns: ABCE183. CS. Numiți doza de tratament și calea de administrarea a Daptomicinei la pacienții
cu endocardită infecțioasă provocată de Staphylococcus aureus:A. 300-500 mg/zi intravenos perfuzie B. 1gr/zi intravenos bolusC. 3 g/zi per osD. 1 g/zi per os
265
E. 500 mg/zi în 4 prize intramuscularRăspuns: A
184. CS. Numiți doza de tratament a Vancomicinei la pacienții cu endocardită infecțioasă provocată de stafilococii meticilinrezistenți :
A. 500 mg/zi intravenos perfuzie B. 1 g/zi intravenos perfuzie C. 2 g/zi intravenos perfuzie în 2 prize D. 500 mg/zi intravenos bolusE. 1 g/zi intravenos bolus
Răspuns: C185. CM. Indicați preparatele de elective în tratamentul endocarditei infecțioase
Răspuns: E193. CM. Profilaxia endocarditei infecțioase se efectuează obligatoriu la pacienții cu:
A. prolaps de valvă mitralăB. cardiopatie ichemicăC. cardiopatie hipertroficăD. proteze valvulareE. endocardită infecțioasă în antecedente
Răspuns: CDE194. CM. Menționați în ce cazuri endocardita infecțioasă se consideră activă:
A. persitența febreiB. prezența hemoculturilor pozitiveC. dovedirea inflamaţiei endocardului prin examen morfologic D. depistarea agentului patogen prin hemoculturi pozitiveE. depistarea agentului patogen prin frotiul din nazofaringe
Răspuns: ABCD195. CM. Numiți afirmațiile corecte pentru endocardita infecțioasă de proteză precoce:
A. agențiii infecțiosi predominanți sunt stafilococii și streptocociiB. complicațiile embolice constituie un procent înalt și cauza mortalitățiiC. se dezvoltă în primele 6 luni după protezareD. poartă denumirea de endocardită infecțioasă comunitarăE. prezintă o mortalitate de 50%
Răspuns: ABCE
267
196. CM. Menționați metodele tratamentului insuficienței cardiace în endocardita infecțioasă:
A. corecție chirurgicală a valvulopatieiB. administrarea glicozidelor cardiaceC. administrarea diureticelorD. administrarea anticoagulantelor oraleE. administrarea preparatelor vazodilatatoare
Răspuns: ABCE197. CM. Menționați în ce cazuri nu este indicat tratamentul chirurgical al endocarditei
Răspuns: BCDE198. CM. Numiți criteriile minore pentru stabilirea diagnosticului de endocardită
infecțioasă:A. febră ≥ 380CB. hemocultura pozitivă din o probă serologicăC. dehiscență de proteză la ecocardiografieD. suspecții de vegetații la ecocardiografieE. factori cardiaci predispozanți
Răspuns ABDE199. CM. Notați criteriile Duke minore, pentru stabilirea diagnosticului de endocardită
infecțioasă:A. febră ≥ 380CB. leziuni JanewayC. hemocultura pozitivă din trei vene perifericeD. noduli OslerE. prezența vegetațiilor la ecocardiografie
Răspuns ABD200. CM. Menționați criteriile Duke minore, pentru stabilirea diagnosticului de
endocardită infecțioasă:A. febră ≥ 380CB. factor reumatoid pozitivC. hemocultura pozitivă din trei vene perifericeD. pete RothE. prezența vegetațiilor la ecocardiografieRăspuns ABD
201. CM. Menționați pe ce structuri cardiace se localiazează grefa microbiană în endocardita infecțioasă:
A. valve nativeB. cordaje valvulareC. artere carotideD. tractul de ejecție a aortei
268
E. artere femuraleRăspuns: ABD
202. CS. Numiți afirmațiile corecte pentru endocardita infecțioasă de proteză tardivă:A. agențiii infecțiosi predominanți sunt stafilococii și streptocociiB. complicațiile embolice constituie un procent înalt și cauza mortalitățiiC. se dezvoltă în primele 6 luni după protezareD. poartă denumirea de endocardită infecțioasă comunitarăE. se mai numește endocardită infecțioasă nozocomială
Răspuns: D203. CM. Numiți afirmațiile corecte pentru endocardita infecțioasă de proteză tardivă:
A. agențiii infecțiosi predominanți sunt stafilococii și streptocociiB. complicațiile embolice constituie un procent înalt și cauza mortalitățiiC. se dezvoltă peste 1 an după protezareD. poartă denumirea de endocardită infecțioasă comunitarăE. se mai numește endocardită infecțioasă nozocomială
Răspuns: CD204. CM. Numiți formele noi ale endocarditei infecțioase:
A. endocardita infecțioasă a dispozitivelor intracardiaceB. endocardita infecțioasă a adolescențilorC. endocardita infecțioasă la vârstniciD. endocardita infecțioasă a utilizatorilor de droguri intravenoaseE. endocardita infecțioasă a toxicomanilor
Răspuns: ACD205. CS. Numiți formele noi ale endocarditei infecțioase cu excepția :
A. endocardita infecțioasă a dispozitivelor intracardiaceB. endocardita infecțioasă a adolescențilorC. endocardita infecțioasă la vârstniciD. endocardita infecțioasă a utilizatorilor de droguri intravenoaseE. endocardita infecțioasă a pacienților supuși hemodializei
Răspuns: B206. CM. Menționați maladiile cardiace predispozante pentru dezvoltarea endocarditei
Răspuns: D214. CS. Menționați căte săptămâni de terapie antimicrobiană necesită pacientul cu
endocardită infecțioasă de proteză de etiologie stafilococică:A. 1 săptămânăB. 2 săptămâniC. 4 săptămâniD. 6 săptămâniE. 8 săptămâni
Răspuns: E215. CM. Menționați afirmațiile corecte pentru endocardita infecțioasă vindecată:
A. iradicarea definitivă a infecţieiB. temperatură corporală normalăC. VSH în limite normale şi hemoculturi negative în decurs de 1 an după finisarea curei
de tratamentD. VSH în limite normale şi hemoculturi negative în decurs de 1 lună după finisarea
curei de tratamentE. VSH în limite normale şi hemoculturi negative în decurs de 6 luni după finisarea curei
de tratamentRăspuns: ABC
CARDIOMIOPATIILE
216. CS. Numiți cea mai frecventă cardiomiopatieA. aritmogenă B. dilatativăC. hipertroficăD. restrictivăE. alcoolică
Răspuns: B
217. CS. Menționați care componentă se înrăutățește preponderent în cardiomiopatia dilatativă:
A. sistola B. diastolaC. tensiunea arterialăD. pulsul E. rezistența periferică
Răspuns: A
218. CS. Menționați valorile fracției de ejecție caracteristice pentru pacienții cu cardiomiopatie dilatativă:
A. 25-39 %B. 50%C. 60%D. 70%E. 100%
Răspuns: A271
219. CS. Menționați modificărea ecocardiografică caracteristică pentru cardiomiopatia dilatativă:
A. dilatarea tuturor cavităților corduluiB. dilatarea izolată a ventriculului stâng C. majorarea fracției de ejecțieD. dilatarea izolată a ventriculului dreptE. hipertofia septului interventricular
Răspuns: A220. CS. Menționați componenta care se înrăutățește preponderent în cardiomiopatia
hipertrofică:A. sistola B. diastolaC. tensiunea arterialăD. pulsul E. rezistența periferică
Răspuns: B221. CS. Menționați modificarea ecocardiografică caracteristică pentru cardiomiopatia
hipertrofică: A. dilatarea tuturor cavităților corduluiB. dilatarea atriului stâng C. majorarea fracției de ejecțieD. dilatarea izolată a ventriculului dreptE. hipertofia septului interventricular
Răspuns: E
222. CS. Numiți substratul morfologic caracteristic cardiomiopatiei restrictive:A. îngroșarea marcată, difuză a endocardului parietal a VS, uneori a VDB. hipertrofia miocardului VSC. dezvoltarea cardiomegalieiD. efilarea (subțierea) pereților VDE. miocard spongios
A. îngroșarea marcată, difuză a endocardului parietal a VS, uneori a VDB. hipertrofia miocardului VSC. dezvoltarea cardiomegalieiD. efilarea (subțierea) pereților VDE. miocard spongios
Răspuns: D
224. CS. Menționați cardiomiopatia în care tratamentul este efectiv și prognosticul favorabil:
A. cardiomiopatie hipertrofică B. cardiomiopatie alcoolică C. cardiomiopatie dilatativăD. cardiomiopatia restrictivăE. cardiomiopatia aritmogenă
272
Răspuns: B225. CM. Numiți modificările hemodinamice care survin în cardiomiopatia dilatativă
A. scăderea fracției de ejecție a VSB. reducerea debitului sistolic C. majoraea volumelor cavităților corduluiD. creșterea presiunii intracavitareE. creșterea fracției de ejecție
Răspuns: ABCD226. CM. Numiți cele mai informative metodele în diagnosticarea cardiomiopatiilor:
A. biopsia miocardului B. ecocardiografiaC. fonocardiografiaD. electrocardiografiaE. monitoringul – ECG
Răspuns: ABDE227. CM. Menționați ce medicamente veți administra în cardiomiopatia dilatativă:
A. diureticeB. inhibitori ai enzimei de conversieC. antiaritmiceD. anticoagulanteE. antipiretice
Răspuns: ABCD228. CM. Menționați formele cardiomiopatiei hipertrofice:
A. obstructivăB. neobstructivăC. apicalăD. restrictivăE. dilatativă
Răspuns: ABC229. CM. Menționați manifestările clinice caracteristice pacienților cu cardiomiopatie
hipertrofică cu obstrucția tractului de ejecție: A. dispnea inspiratorieB. dureri retrosternale constrictive independente de efort C. stări sincopale D. palpitații cardiaceE. anasarca
Răspuns: ABCD230. CM. Menționați modificările ECG în cardiomiopatia dilatativă:
A. hipertrofia VSB. bloc complet de ram stâng a f. HisC. fibrilație atrialăD. unde Q patologice inexplicabileE. voltaj scăzut
Răspuns: ABCD
273
231. CM. Numiți modificările ECG caracteristice pentru cardiomiopatia hipertroficăA. hipertrofia VSB. voltaj măritC. fibrilație atrialăD. unde Q patologice în derivațiile inferior-lateraleE. voltaj scăzut
Răspuns: ABCD232. CM. Menționați ce medicamente nu veți administra pacienților cu cardiomiopatie
Răspuns: AC233. CM. Enumerați metodele chirurgicale folosite în tratamentul pacienților cu
cardiomiopatie hipertrofică obstructivă semnificativăA. mioectomie parțialăB. ablație septală cu alcoolC. embolizarea primei septaleD. implantarea defibrilatorului – cardioverterE. mioectomie totală
Răspuns: ABCD234. CM. Menționați patologiile care pot dezvolta o cardiomiopatie restrictivă:
A. fibroza endomiocardică eozinofilică (Sindromul Loffler)B. amiloidoza cardiacăC. lupusul eritematos sistemicD. hemocromatozaE. leziunile cardiace prin iradiere
Răspuns: ABDE235. CM. Numiți cauzele principale de deces a pacienților cu cardiomiopatii:
A. fibrilație atrială B. fibrilație ventriculară C. tromboemboliiD. insuficiența cardiacă progresivă E. fluter ventricular
Răspuns: BCDE
236. CM. Numiți cardiomiopatiile idiopatice:
A. aritmogenă B. dilatativăC. hipertroficăD. restrictivăE. alcoolică
Răspuns: ABCD237. CM. Menționați prin ce se caracterizează cardiomiopatia dilatativă:
274
A. scăderea exprimată a fracției de ejecție B. dilatarea tuturor compartimentelor corduluiC. înrăutățirea sistoleiD. decompensare E. rezistența periferică
Răspuns: ABCD238. CM. Notați simptomele clinice caracteristice pacienților cu cardiomiopatie
Răspuns: ABCD239. CM. Menționați modificările ecocardiografice caracteristice pacienților cu
cardiomiopatie dilatativă: A. dilatarea tuturor cavităților corduluiB. scăderea considerabilă a fracției de efecțieC. majorarea fracției de ejecțieD. dilatarea izolată a ventriculului dreptE. hipertofia septului interventricular
Răspuns: AB240. CM. Menționați ce semne clinice prezintă pacienții cu cardiomiopatie hipertrofică:
A. accese de angină pectorală B. stări sincopaleC. hiperensiune arterialăD. bradicardieE. rezistența periferică
Răspuns: AB241. CM. Menționați modificarile ecocardiografice caracteristice pentru cardiomiopatia
hipertrofică: A. hipertrofia moderată a peretelui posterior a ventricolului stâng, care este mai mică
cu 5 mm decât septul interventricularB. dilatarea atriului stâng C. majorarea fracției de ejecțieD. dilatarea izolată a ventriculului dreptE. hipertofia septului interventricular
Răspuns: AE
242. CM. Menționați semnele caracteristice cardiomiopatiei restrictive:A. îngroșarea marcată, difuză a endocardului parietal a VS, uneori a VDB. hipertrofia miocardului VSC. dezvoltarea cardiomegalieiD. efilarea (subțierea) pereților VDE. înrătăutățirea sistolei și diastolei Răspuns: AE
243. CM. Menționați semnele caracteristice cardiomiopatiei aritmogenede ventricul drept:275
A. îngroșarea marcată, difuză a endocardului parietal a VS, uneori a VDB. hipertrofia miocardului VSC. aritmii ventriculare frecventeD. efilarea (subțierea) pereților VDE. miocard spongios
Răspuns: CD
244. CM. Menționați care din pacienți cu cardiomiopatii necesită implantare de defibrilator cardiac:
A. cardiomiopatie hipertrofică B. cardiomiopatie alcoolică C. cardiomiopatie dilatativăD. cardiomiopatia restrictivăE. cardiomiopatia aritmogenă
Răspuns: AE245. CM. Numiți modificările caracteristice pacienților cu cardiomiopatie dilatativă:
A. scăderea fracției de ejecție a ventricolului stângB. majorarea debitului cardiac C. hipertrofia septului interventricularD. creșterea presiunii intracavitareE. creșterea fracției de ejecțieRăspuns: AD
246. CM. Numiți cea mai informativă metodă în diagnosticarea cardiomiopatiei hipertrofice:
A. biopsia miocardului B. ecocardiografiaC. fonocardiografiaD. electrocardiografiaE. monitoringul – ECG
Răspuns: B247. CS. Indicați ce medicamente nu veți administra în cardiomiopatia dilatativă:
A. diureticeB. inhibitori ai enzimei de conversieC. antiaritmiceD. anticoagulanteE. antipiretice
Răspuns: E248. CS. Menționați cea mai severă formă a cardiomiopatiei hipertrofice:
A. obstructivăB. neobstructivăC. apicalăD. restrictivăE. dilatativă
Răspuns: A249. CS. Menționați complicația severă a pacienților cu cardiomiopatie hipertrofică cu
obstrucția tractului de ejecție: A. tahicardia ventriculară
276
B. fibriația atrialăC. stări sincopale D. fluterul atrialE. anasarca
Răspuns:A250. CS. Menționați modificarea EKG caracteristică pacienților cu cardiomiopatie
dilatativă:A. bloc atrioventricular completB. bloc sinoatrial completC. fibrilație atrialăD. unde Q patologice inexplicabile în derivațiile pectoraleE. voltaj scăzut
Răspuns: D251. CM. Numiți aritmiile caracteristice pacienților cu cardiomiopatie hipertrofică:
Răspuns: ABC255. CM. Numiți factorii ce pot declanșa cardiomiopatii:
A. stres
277
B. efort fizicC. infecții viraleD. tabagism E. dieta echilibrată
Răspuns: ABC
MIOCARDITELE
256. CS. Numiți cele mai frecvent întâlnite și studiate miocardite:A. virale B. fungiceC. toxiceD. bacterieneE. prin iradiere
Răspuns: A257. CS. Menționați cea mai utilă și informativă metodă pentru diagnosticarea funcției
miocardului în miocardite:A. electrocardiografiaB. ecocardiografia C. radiografia cordului D. coronarografia E. fonocardiografia
Răspuns: B258. CS. Numiți „marca” histologică a miocarditei virale - infiltratul inflamator cu
predominarea:A. monocitelorB. limfocitelor C. eozinofilelorD. celulelor polimorfonucleareE. neutrofilelor
Răspuns: B259. CS. Menționați semnul electrocardiografic caracteristic pentru miocardite:
A. unda T negativă în toate derivațiileB. hipertrofie VS și VD C. voltajul mic al complexului QRSD. hipertrofie AS și AD E. bloc complet de ram drept a fascicolului His
Răspuns: C260. CS. Numiți criteriul standard de diagnostic al miocarditelor:
A. ecocardiografia B. biopsia endomiocardică C. coronarografiaD. scintigrafia miocardului cu Technețiu – 99 E. teste farmacologice
Răspuns: B261. CS. Menționați preparatul medicamentos contraindicat în miocardita acută:
278
A. diureticeleB. inhibitorii enzimei de conversie a angiotenzinei II C. preparate antiaritmice D. antiinflamatoarele nesteroidiene E. imunoglobulina
Răspuns: D262. CM. Numiți mecanismele principale ale afectării cardiace în miocardite:
A. lezarea celulară produsă de invazia miocardului în infecțiiB. lezarea miocardică mediată imunologicC. acțiunea directă a toxinelor asupra miocarduluiD. afectarea miocardului subendocardialE. activarea neurohormonală
Răspuns: ABC263. CM. Menționați tulburările de ritm și conducere caracteristice pentru miocardite:
Răspuns: ABC267. CM. Numiți formele miocarditelor:
A. parazitarăB. fungicăC. infecțioasăD. idiopatică
279
E. autoimunăRăspuns: CDE
268. CM. Menționați cauzele miocarditelor neinfecțioase: A. boli autoimuneB. hipersensibilizare prin droguriC. toxineD. iradiereE. febra Q
Răspuns: ABCD269. CM. Indicați modificările electrocardiografice caracteristice miocarditelor:
A. micșorarea voltajului complexului QRS B. aritmii cardiaceC. blocuri cardiaceD. semne de hipertrofie a ventriculului dreptE. hipertrofia atriului drept
Răspuns АВС270. CM. Indicați complicațiile miocarditelor:
A. tulburări de ritmB. tulburări de conducereC. insuficiență cardiacă congestivăD. tromboembolismE. anevrismul ventricolului stâng
Răspuns: ABCD271. CM. Menționați substratul morfologic al miocarditei active conform criteriilor
Răspuns: BC272. CM. Menționați ce devieri prezintă analizele de laborator în miocardite:
A. anemie B12 deficitarăB. proteina C reactivă majoratăC. complexe imune circulante măriteD. majorarea activității enzimelor miocardice E. anemie hipocromă
Răspuns: BCD273. CM. Notați remediile medicamentoase utilizate în tratamentul miocarditelor
stafilococice acute:A. diuretice B. inhibitori a enzimei de conversie a angiotenzinei IIC. imunoglobulina D. antiaritmiceE. glucocorticosteroizi
Răspuns: ABCD
280
274. CM. Menționați medicamentele care cresc replicarea virală în perioada acută a miocarditei: A. glucocorticosteroiziB. antiinflamatoare nesteroideC. antibioticeD. antiaritmice E. diuretice
Răspuns: AB275. CM. Menționați ce medicamente include tratamentul insuficienței cardiace congestive la
pacienții cu miocardită: A. diuretice B. glucocorticosteroiziC. digitaliceD. inhibitori a enzimei de conversie a angiotenzinei IIE. vitamine
Răspuns: ACD
PERICADRITE276. CS. Numiți cea mai valoroasă metoda de evidențiere a lichidului în pericardita
Răspuns:A277. CS. Menționați dimensiunile cordului în pericarditele uscate:
A. normaleB. mărite C. micșorateD. mărite neînsemnatE. mărite considerabil
Răspuns: A278. CS. Selectați cel mai semnificativ semn auscultativ în pericarditele uscate:
A. suflu sistolic la apexul cardiac B. suflu diastolic la apexul cardiac C. frotație pericardicăD. ritm cardiac iregulat E. accentul zgomotului II la a. pulmonaris
Răspuns: С279. CS. Notați caracteristica sindromului dolor în pericardite:
A. durere cardiacă congestivă de durată B. durere apăsătoare care se intensifică la inspirC. dureri constrictive retrosternale dependente de efortD. palparea în regiunea apexului cardiac este doloră E. durere cardiacă parasternală
Răspuns: B281
280. CS. Determinați semnul ECG, caracteristic pentru pericardita uscată: A. complexul QRS dilatatB. unda P înaltă și ascuțită în derivatele II, III, aVF C. dextrograma pe ECG D. unde S adâncă în V1-V6 E. semne de leziuni subepicardiale în I, II, III, V2-V6
Răspuns: Е281. CS. Indicați prin ce semn se deosebește pericardita fibrinoasă de cea exudativă:
A. dureri în hemitoracele stângB. frotația pericardului, concordată cu fazele activității inimii C. modificări specifice pe ECGD. lipsa modificărilor radiologice la examenul Ro al cutiei toracice E. frotație pleurală, concordantă cu actul de respirație
Răspuns: В 282. CS. Determinați pulsația caracteristică în pericardita constrictivă:
A. pulsația în spațiul intercostal II stângB. pulsația în spațiul intercostal II dreptC. pulsația epigastrală amplificatăD. pulsația epigastrală lipseșteE. pulsația în spațiul intercostal III-IV, limita stânga a sternului
Răspuns: С283. CM. Selectați acuzele bolnavilor, caracteristice pentru pericardita uscată:
A. cardialgieB. stări sincopaleC. palpitațiiD. tahicardieE. majorarea temperaturii corporale
Răspuns: АCDE 284. CM. Selectați cei mai frecvenți factori etiologici ai pericarditei infecțioase:
Răspuns: ВСD 286. CM. Numiți semnele caracteristice pentru pericardita exudativă:
A. mărirea dimensiunilor cordului în toate direcțiileB. sincopeleC. disfagie
282
D. disfonieE. semne de hipertofie a atriului drept
Răspuns: АСD 287. CM. Selectați semnele caracteristice la bolnavii cu pericardite exudative:
A. frotație pericardicăB. suflu sistolic la apexul cardiacC. zgomotele cardiace brusc diminuate D. scăderea voltajului undelor QRS pe ECGE. suflu diastolic la baza inimii
Răspuns: СD288. CM. Numiți semnele clinice în tamponada cordului:
A. fatigabilitateB. disfagieC. disfonieD. hemoragieE. stări sincopale
Răspuns: ABСE 289. CM. Menționați în ce situații este indicată pericardiocinteza:
A. pericardită fibrinoasăB. pericardită cauzată de patologie oncologicăC. tamponada corduluiD. pericardită exudativă cu o cantitate de 2000 ml de lichidE. pericardită tuberculoasă
Răspuns: CD290. CM. Menționați ce maladii pot cauza pericardite exudative:
A. tuberculozaB. lupusul eritematos sistemicC. mexidemulD. limfogranulomatozaE. feocromocitomul
Răspuns: АВСD291. CM. Selectați semnele clinice caracteristice pentru pericardita exudativă:
A. hipertensiuneB. hipotensiuneC. turgescența venelor jugulareD. dispneeE. sughiț
Răspuns: ВСDE 292. CM. Selectați semnele electrocardiocrafice caracteristice pentru pericarditele
exsudative:A. segmentul ST concordant supradenivelat timp de 1-2 săptămâiniB. micșorarea voltajului undelorC. alternare izoelectrică a complexelor QRSD. semne de leziune subepicardialăE. prezența undei Q patologice în derivațiile pectorale
Răspuns: ВD
283
293. CM. Numiți semnele radiologice caracteristice pentru pericardita constrictivă:A. mărirea considerabilă a umbrei cordului B. îngroșarea foițelor pericarduluiC. calcificarea pericarduluiD. limitele cordului pot fi normale E. proieminarea arcului arterei pulmonare
Răspuns: BC294. CM. Menționați ce patologii pot avea clinică similară cu pericarditele constrictive:
A. cardiomiopatia restrictivăB. cardiomiopatia dilatativăC. tamponada corduluiD. sclerodermia sistemică cu afectarea corduluiE. endocardita infecțioasă
Răspuns: АСD 295. CM. Notați ce medicamente include tratamentul pericarditei constrictive:
A. diuretice de ansă în doze mariB. diuretice în doze mici, administrate cu atențieC. chirurgie cardiacă D. hipotensive E. glicozide cardiaceRăspuns: BС
Răspuns: D297. CS. Menționați semnul clinic necaracteristic pentru pericardita exudativă:
A. hipertensiuneB. hipotensiuneC. turgescența venelor jugulareD. dispneeE. sughiț
Răspuns: A298. CM. Menționați semnele electrocardiocrafice, caracteristice pentru pericarditele
exsudative:A. segmentul ST concordant supradenivelat timp de 1-2 săptămâiniB. micșorarea voltajului undelor RC. alternare izoelecticăD. intervalul PQ alungitE. prezența undei Q patologice în derivațiile pectorale
Răspuns: ВC299. CS. Indicați ce medicament este contraindicat în tratamentul pericarditelor
exudative:A. digoxină
284
B. diureticeC. antiaritmiceD. tratamentul patologiei de bazaC. managmentul complicațiilor
Răspuns: A300. CM. Numiți medicamentele contraindicate în tratamentul pericarditei constrictive:
A. diureticelor de ansă în doze mariB. diuretice în doze mici, administrate cu atențieC. tratamentul patologiilor asociateD. tratamentul patologiei de bazăE. managmentul complicațiilor
Răspuns: A 301. CS. Menționați câți milimetri de lichid se pot vizualiza în normă în cavitatea
pericardului la EcoCG:A. 1 mmB. 5 mmC. 10 mmD. 50 mmE. 100 mm
Răspuns: B VALVULOPATIILE
302. CS. Numiți cea mai informativă investigație paraclinică pentru stabilirea diagnosticului de valvulopatie reumatismală:
A. electrocardiografiaB. ecocardiografiaC. fonocardiografiaD. CT corduluiE. RMN a cordului
Răspuns: B 303. CS. Numiți complicația necaracteristică pentru insuficiența mitrală:
Răspuns: D304. CS. Ce medicamente nu include tratamentul insuficienței mitrale manifeste:
A. inhibitorii enzimei de conversieB. beta blocanțiC. diureticeD. glicozide cardiaceE. alfa mimetice
Răspuns: E
285
305. CS. Numiți cea mai frecventă cauză în dezvoltarea stenozei mitrale la populația din Republica Moldova:
A. pneumonia B. scarlatinaC. febra reumatismală acutăD. endocardita infecțioasăE. lupusul eritematos sistemic
Răspuns: C306. CS. Numiți cea mai frecventă dereglare de ritm în stenoza mitrală:
A. bradicardia sinusalăB. extrasistolia ventricularăC. fibrilația atrialăD. fibrilația ventricularăE. bloc atrioventricular de gr.II
Răspuns: C307. CS. Numiți cauza apariției crizelor anginoase tipice în stenoza mitrală:
A. afluxul sanguin mărit către cordB. mărirea bruscă a tensiunii în capilareC. stază în circuitul micD. comprimarea arterei coronariene stângi de către AS măritE. comprimarea arterei coronariene drepte de către AD mărit
Răspuns: D308. CS. Menționați suprafața normală a orificiului aortic:
A. 1,5 – 2,0 cm2
B. 2,0 – 2,5 cm2
C. 2,5 – 3,0 cm2
D. 3,0 – 4,0 cm2
E. 4,0 – 5,0 cm2
Răspuns: D309. CS. Menționați valvulopatia care provoacă hipertrofie concentrică severă de VS:
Răspuns: C313. CS. Menționați valorile normale a atriului stâng:
A. 10 – 20 mm B. 15 – 20 mmC. 20 – 40 mmD. 40 – 50 mmE. 50 – 60 mm
Răspuns: C314. CM. Enumerați cauzele ce pot duce la insufiența mitrală:
A. calcificarea și fibrozarea valvei mitraleB. ruptură de cuspă mitralăC. ruptură de cordaje valvulareD. ruptură de mușchi papilariE. micșorarea suprafeței orificiului mitral
Răspuns: ABCD315. CM. Menționați prin ce se caracterizează modificările aparatului valvular în
insuficiența mitrală:A. închiderea incompletă a cuspelor mitrale în regiunea deformării și ratatinăriiB. fuziune comisuralăC. îngroșarea și scurtarea hordelor tendineeD. fuziune cuspalăE. modificări inflamatorii și sclerotice ale inelului mitral
Răspuns: ACE316. CM. Menționați modificările auscultative ale cordului în insuficiența mitrală:
A. zgomotul I la apex clacant
287
B. zgomotul I la apex diminuat C. suflu sistolic la apexD. suflu diastolic la apexE. suflu diastolic la aortă
Răspuns: BC317. CM. Numiți caracteristicele ECG în insuficiența mitrală manifestă:
A. hipertrofia ASB. axa electrică a cordului orizontală sau deviație stângăC. hipertrofie VSD. fibrilație atrialăE. hipertrofie AD
Răspuns: ABCD318. CM. Enumerați manifestările clinice caracteristice pacienților cu insuficiență
mitrală:A. dispnee inspiratorie la efort fizicB. palpitații C. accese de astm cardiacD. stări sincopaleE. dureri retrosternale constrictive de scurtă durată, dependente de efort fizic
Răspuns: ABC319. CM. Menționați prin ce se caracterizează modificările patogenetice în stenoza
mitrală:A. închiderea incompletă a cuspelor mitrale în regiunea deformării și ratatinăriiB. fuziune comisuralăC. îngroșarea și scurtarea hordelor tendineeD. fuziune cuspalăE. modificări inflamatorii și slerotice ale inelului mitral
Răspuns: BD320. CM. Menționați modificările auscultative ale cordului în stenoza mitrală:
A. zgomotul I la apex clacantB. zgomotul I la apex diminuat C. suflu sistolic la apexD. suflu diastolic la apexE. zgomotul de deschidere a valvei mitrale
Răspuns: ADE321. CM. Numiți semnele ECG caracteristice pentru stenoza mitrală:
A. hipertrofia ASB. axa electrică a cordului orizontală sau deviație stângăC. hipertrofie VD D. fibrilație atrialăE. hipertrofie VS
288
Răspuns: ACD322. CM. Enumerați manifestările clinice caracteristice pacienților cu stenoză mitrală:
A. dispnee inspiratorie la efort fizicB. dispnee expiratorie în repausC. accese de astm cardiacD. stări sincopaleE. dureri retrosternale constrictive de lungă durată
Răspuns: AC323. CM. Menționați afirmațiile corecte pentru stenoza mitrală severă
A. aria orificiului mitral este mai mare de 1.5 cm 2
B. aria orificiului mitral este mai mică de 1 cm 2
C. aria orificiului mitral este de 1,4 cm 2
D. presiunea medie în AS este peste 30 mmHgE. presiunea medie în AS este 20 mmHg
Răspuns: BD324. CM. Indicați manifestările clinice caracteristice pacienților cu stenoză aortală
manifestă:A. cefaleeB. vomăC. stări sincopaleD. accese de astm cardiacE. dureri retrosternale constrictive de scurtă durată, dependente de efort
Răspuns: ACDE325. CM. Indicați modificările patogenetice în stenoza aortală manifestă:
A. micșorarea minut volumului cardiacB. lungimea sistolei VSC. îngroșarea și scurtarea hordelor tendineeD. creșterea presiunii în cavitatea VSE. hipertrofie concentrică a VS
Răspuns: ABDE326. CM. Menționați modificările auscultative ale cordului în stenoza aortală:
A. zgomotul I la apex clacantB. zgomotul II la aortă diminuat C. suflu sistolic la aortă cu iradiere în fosa jugularăD. suflu diastolic la apexE. suflu diastolic la aortă
Răspuns: BC327. CM. Numiți semnele ECG caracteristice pentru stenoza aortală severă:
A. hipertrofia VSB. hipertrofie AS C. bloc complet de ram stâng a f. His
289
D. bloc complet de ram drept f. HisE. bloc atrioventricular complet
Răspuns: ABC328. CM. Numiți medicamentele care se nu se indică pacienților cu stenoză aortică:
A. diuretice în doze miciB. antagoniști de calciu C. beta blocanteD. nitrațiiE. amiodarona
Răspuns: BCD329. CM. Enumerați manifestările clinice caracteristice pacienților cu insuficiență aortală
manifestă:A. palpitații cardiaceB. senzație de pulsație crescută a arterelor carotideC. febrăD. dispnee expiratorieE. dureri retrosternale constrictive de scurtă durată, dependente de efort
Răspuns: ABDE330. CM. Menționați semnele obiective caracteristice pacienților cu insuficiență aortala
manifestă:A. vibrație sistolicăB. semnul Alfred de MussetC. pulsația pupilelorD. „dansul” carotidelorE. semnul Quincke
Răspuns: BCDE331. CM. Notați modificările patogenetice în insuficiența aortală manifestă:
A. micșorarea minut volumului cardiacB. postsarcina crescutăC. postsarcina redusăD. hipertrofie excentrică a VSE. hipertrofie concentrică a VS
Răspuns: BD332. CM. Menționați modificările auscultative ale cordului în insuficiența aortală
importantă: A. zgomotul I la apex clacantB. zgomotul I la apex atenuat C. zgomotul II la aortă diminuat D. suflu sistolic la aortă cu iradiere în fosa jugularăE. suflu diastolic la aortă
Răspuns: BCE
290
333. CM. Mențioanați maladiile care pot cauza insuficiență aortală:A. Endocardita infecțioasăB. luesC. febra reumatismală acutăD. traumele cutiei toraciceE. hernia hiatală
Răspuns: ABCD334. CM. Numiți semnele electrocardiografice caracteristice pentru insuficiența aortală
severă:A. hipertrofia VSB. hipertrofie AD C. bloc complet de ram stâng a f. HisD. bloc complet de ram drept f. HisE. bloc atrioventricular gr. III
Răspuns: AC335. CM. Numiți complicațiile caracteristice pacienților cu insuficiență aortală:
C. stări sincopaleD. dureri în hipocondrul dreptE. epistaxis
Răspuns: ABD339. CM. Numiți patologiile care pot cauza stenoza tricuspidiană
A. febra reumatismalăB. endocardita infecțioasăC. sindromul carcinoidD. coarctația de aortăE. endomiocardiofibroza
Răspuns: ABCE340. CS. Menționați cel mai caracteristic semn auscultativ în stenoza aortica:
A. diminuarea zgomotuluiI la apexB. accentuarea zgomotuluiI la apexC. suflu sistolic de ejectie la aortă cu propagarea pe arterele carotideD. suflu diastolic de ejectie la aortăE. suflu sistolic de regurgitare la apex
Răspuns: C
ANGINĂ PECTORALĂ
341. CS. Numiți cea mai frecventă cauză a apariției anginei pectoraleA. ateroclerozaB. trombozaC. hemoragiaD. stenoza arterei carotideE. restenoza
Răspuns: A342. CM. Enumerați formele dureroase ale cardiopatiei ischemice:
A. moartea subită fără șoc cardiogenB. infarctul miocardic vechiC. angina pectorală silențioasăD. angina pectorală vasospasticăE. angina pectorală tardivă postinfarct
Răspuns: DE343. CM. Menționați formele nedureroase ale cardiopatiei ischemice:
A. moartea subită fără șoc cardiogenB. infarctul miocardic vechiC. angina pectorală silențioasăD. angina pectorală vasospasticăE. angina pectorală tardivă postinfarct
292
Răspuns: ABC344. CM. Enumerați formele dureroase ale cardiopatiei ischemice:
A. moartea subită fără șoc cardiogenB. infarctul miocardic C. angina pectorală silențioasăD. angina pectorală vasospasticăE. angina pectorală tardivă postinfarct
Răspuns: BDE345. CM. Din formele nedureroase ale cardiopatiei ischemice nu fac parte:
A. moartea subită cu șoc cardiogenB. infarctul miocardic acutC. angina pectorală silențioasăD. angina pectorală vasospasticăE. angina pectorală tardivă postinfarct
Răspuns: ABDE346. CM. Menționați formele dureroase ale cardiopatiei ischemice:
A. moartea subită cu șoc cardiogenB. infarctul miocardic acutC. angina pectorală silențioasăD. angina pectorală stabilăE. aritmiile și blocurile de origine ischemică
Răspuns: ABD347. CM. Numiți afirmațiile corecte pentru angina pectorală agravată:
A. accesele de durere sunt mai frecvente ca în zilele precedenteB. accesele de durere sunt de o durată mai lungă ca în zilele precedenteC. accesele de durere apar la un efort mai mic si in repaus ca în zilele precedenteD. accesele de durere se suprimă în repaus E. accesele de durere apar la un efort mai mare ca în zilele precedente
Răspuns: ABC348. CM. Numiți afirmațiile corecte pentru angina pectorală vasospastică:
A. accesele de durere sunt condiționate de stressB. accesele de durere sunt de o durată mai lungă de 15 minuteC. accesele de durere sunt condiționate obligator de efort fizic D. accesele de durere sunt condiționate de temperature reciE. accesele de durere apar la un efort mai mare ca în zilele precedente
A. accesele de stenocardie au apărut pentru prima dată de 3 săptămâniB. accesele de stenocardie au apărut pentru prima dată de 14 săptămâniC. accesele de stenocardie au apărut în a 10 zi după infarct miocardic acutD. accesele de stenocardie au apărut în a 20 zi după infarct miocardic acut
293
E. accesele de stenocardie au apărut în a 30 zi după infarct miocardic acutRăspuns: C
350. CM. Numiți afirmațiile corecte pentru angina pectorală tardivă postinfarct:A. accesele de stenocardie au apărut pentru prima dată de 3 săptămâniB. accesele de stenocardie au apărut pentru prima dată de 14 săptămâniC. accesele de stenocardie au apărut în a 10 zi după infarct miocardic acutD. accesele de stenocardie au apărut în a 20 zi după infarct miocardic acutE. accesele de stenocardie au apărut în a 30 zi după infarct miocardic acut
A. accesele de stenocardie au apărut pentru prima dată de 3 săptămâniB. accesele de stenocardie au apărut pentru prima dată de 14 săptămâniC. accesele de stenocardie au apărut în a 10 zi după infarct miocardic acutD. accesele de stenocardie au apărut în a 20 zi după infarct miocardic acutE. accesele de stenocardie au apărut în a 30 zi după infarct miocardic acut
Răspuns: A 352. CM. Numiți afirmațiile incorecte pentru angina pectorală „de novo”:
A. accesele de stenocardie au apărut pentru prima dată de 3 săptămâniB. accesele de stenocardie au apărut pentru prima dată de 14 săptămâniC. accesele de stenocardie au apărut în a 10 zi după infarct miocardic acutD. accesele de stenocardie au apărut în a 20 zi după infarct miocardic acutE. accesele de stenocardie au apărut în a 30 zi după infarct miocardic acut
Răspuns: BCDE353. CM. Menționați ce patologii include sindromul coronarian acut:
A. angina pectorală de efort B. angina instabilăC. infarctul miocardic acut D. moartea subităE. angina stabilă
Răspuns: BCD354. CM. Enumerați formele dureroase ale cardiopatiei ischemice:
A. angina pectorală B. angina instabilă C. infarctul miocardic acut D. aritmiile de origine ischemică E. insuficienţa cardiacă de origine ischemică
Răspuns: ABC355. CM. Notați formele nedureroase ale cardiopatiei ischemice:
A. moartea subită coronariană fără șoc cardiogenB. tulburările de ritm şi de conducere de origine ischemicăC. angina pectoralăD. insuficienţa cardiacă de origine ischemicăE. angina pectorală silenţioasă
Răspuns: ABDE 356. CM. Menționați simptomele ischemiei care pot fi ,,echivalenții anginei pectorale”:
294
A. dispneea de efort B. durerea toracică atipicăC. durerea pe traiectul scizural ,,în eşarfă”D. discomfortul toracic de repausE. sindromul Tietze
Răspuns: ABD 357. CM. Indicați factorii cu acțiune procoagulantă elaborați de endoteliu:
A. tromboplastina tisularăB. factorul WillbrandC. nodulii HeberdenD. colagenulE. factorul activator al plachetelor
Răspuns: ABDE
358. CM. Menționați ce dereglări ECG se înregistrează în timpul crizei de angor pectoral:A. P pulmonarB. subdenivelarea segmentului ST >1 mmC. P mitralD. unda T negativăE. supradenivelarea segmentului ST
Răspuns: BDE 359. CM. Indicați zonele de iradiere a durerii în angina pectorală:
A. umărul stângB. regiunea lombarăC. scapula stânga D. partea anterioară a braţului stâng şi degetele IV şi VE. partea stângă a feţei şi gâtului
Răspuns: ACDE 360. CM. Menționați ce forme clinice reunește angina instabilă:
A. angina „de novo” B. angina tardivă postinfarctC. angina agravatăD. angina precoce postinfarctE. angina Prinzmetal
Răspuns: ACDE 361. CM. Menționați grupele de preparate care posedă efect antianginal și sunt utilizate
în farmacoterapia anginei pectorale stabile:A. nitraţiiB. β-BlocanteleC. diureticeleD. blocantele canalelor de calciuE. alfa-blocantele
Răspuns: ABD 362. CM. Menționați ce date oferă examenul fizic în timpul crizei anginoase:
A. poziţia ,,spectatorului în vitrină”B. paloarea tegumentelorC. transpiraţiiD. poziţia ,,rugăciune mahomedană”E. semne de anxietate
Răspuns: ABCE 295
363. CM. Indicați în ce cazuri testul de efort la cicloergometru sau la covorul rulant se consideră pozitiv pentru angină pectorală:
A. apare un acces tipic de angină pectorală B. apare subdenivelarea segmentului ST de tip rectiliniu C. apare inelul Kayser-Flaischer
D. apare subdenivelarea segmentului ST de tip descendent cu durata peste 0.08 sec
E. apare supradenivelarea segmentului STRăspuns: ABDE
364. CM. Menționați ce medicamente veți administra în tratamentul anginei variante (vasospastice, spontane):
A. nitroglicerinaB. α – blocanteleC. antagoniştii canalelor de calciu D. tratament trombolitic E. tratament diuretic
Răspuns: AC365. CM. Enumerați modificările care pot fi apreciate la Holter monitor ECG
Răspuns: ABCD367. CM. Enumerațitestele farmacologice de provocare a ischemiei miocardice:
A. testul cu dipiridamol B. testul cu ergometrinăC. testul cu izoproterenolD. testul Coombs directE. testul Coombs indirect
Răspuns: ABC 368. CM. Care afirmaţii caracterizează cardiopatia ischemică:
A. proces patologic localizat în endocardB. afecţiune întotdeauna acutăC. proces patologic în sistemul arterelor coronarieneD. în peste 90% cazuri este expresia unui proces aterosclerotic E. reducerea circulaţiei sangvine în miocard
Răspuns: CDE
296
369. CS. Menționați afirmația necaracteristică pentru angina pectorală:A. expresia clinică a ischemiei miocardice tranzitoriiB. modificări patologice ireversibileC. schimbări patologice reversibileD. manifestată prin crize dureroase, localizate retrosternalE. cauzată de tulburări ale circulaţiei coronariene
Răspuns: B 370. CM. Notați afirmațiile adevărate pentru angina pectorală de efort:
A. crize de durere tranzitorieB. durerile sunt provocate de schimbarea poziţiei corpuluiC. durerile se intensifică la palpaţia regiunii precordialeD. durerile sunt cauzate de creşterea necesităţilor metabolice ale miocarduluiE. durerile se jugulează timp de 5 min după administrarea nitroglicerinei sau repaus
Răspuns: ADE 371. CM. Indicați ce reprezintă angina pectorală de novo:
A. variantă clinică a anginei pectorale instabileB. variantă clinică a infarctului miocardic acutC. manifestată timp de o lună din momentul apariţiei primei crizeD. sindromul dureros este mai intensE. poate regresa, stabiliza sau progresa
Răspuns: ACE 372. CS. Menționați afirmația corectă pentru stabilirea clasei funcţionale a anginei pectorale de efort:
A. vârsta pacientuluiB. durata boliiC. toleranţa la efort fizicD. tratamentul administratE. sexul pacientului
Răspuns: C 373. CS. Identificați definiția corectă a patologiei în care creşte frecvenţa, intensitatea şi durata crizelor anginoase:
A. angina pectorală silenţioasăB. angina pectorală agravatăC. angina pectorală spontanăD. angina pectorală de novoE. angina pectorală stabilă
Răspuns: B 374. CS. Indicați care formă de angină pectorală este produsă de spasmul coronarian:
A. angina pectorală de efortB. angina pectorală de novoC. angina pectorală spontană (Pinzmetal)D. angina pectorală agravatăE. angina pectorală silenţioasă
297
Răspuns: C 375. CM. Menționați care afirmaţie se referă la angina de decubit:
A. apare spre dimineaţaB. apare imediat la culcareC. cedează în poziţie şezândăD. accesele sunt mai intenseE. accesele sunt mai prelungite – până la 30 min
Răspuns: BC 376. CM. Selectaţi trei verigi principale responsabile de declanşarea insuficienţei coronariene:
A. tulburarea coagulabilităţii sanguneB. infecţiaC. modificarea organică a vaselor coronarieneD. spasmul vascularE. tulburări autoimune
Răspuns: ACD 377. CS. Menționați care factor endotelial posedă cel mai puternic efect vasoconstrictor:
A. prostaciclinaB. endotelinaC. angiotensina IID. oxidul de azotE. tromboplastina
Răspuns: B 378. CS. Menționați cum se manifestă electrocardiografic ischemia miocardului:
A. deformarea complexului QRSB. negativizarea undei TC. scurtarea intervalului PQD. micşorarea amplitudinei undei P E. subdenivelarea segmentului ST
Răspuns: B 379. CM. Menționați scopul efectuării probei cu efort fizic dozat:
Răspuns: BC 380. CM. Care metodă de diagnostic determină indicaţiile şi contraindicaţiile angioplastiei coronariene şi bypass-ului aortocoronarian:
A. monitorizarea HolterB. testul cu efort fizic dozatC. scintigrafia miocardului D. ecocardiografiaE. coronaroangiografia
Răspuns: E 298
381. CM. Selectaţi grupele de remedii antianginoase tradiţionale: A. diureticeB. nitraţiiC. antagoniştii ionilor de CaD. statineleE. β-blocantele
Răspuns: BCE 382. CS. Selectaţi cel mai frecvent efect advers al nitraţilor:
A. vertijeB. somnolenţăC. dureri abdominaleD. cefaleeE. edeme pe gambe
Răspuns: D 383. CM. Menționați care sunt contraindicaţiile pentru administrarea β-blocantelor:
A. tahicardia sinusalăB. bradicardia sinusalăC. bloc AV completD. hipertensiunea arterialăE. hipotensiunea arterială
Răspuns: BCE 384. CM. Selectaţi preparatele din grupul antagoniştilor de Ca:
A. enalaprilB. nifedipinaC. diltiazemD. metoprololE. verapamil
Răspuns: BCE 385. CS. Indicați care este remediul antiagregant de elecţie folosit în tratamentul cardiopatiei ischemice:
A. ticlopidinaB. dipiridamolulC. pentoxifilinaD. aspirinaE. acidul nicotinic
Răspuns: D 386. CS. Menționați din ce grup de remedii medicamentoase face parte Simvastatina:
A. antiagreganteB. hipolipimianteC. metaboliceD. hipotensiveE. vasodilatatoare
Răspuns: B HIPERTENSIUNE ARTERIALĂ
299
387. CS. Menționați ce determinăm în stadiul clinic I de evoluție a hipertensiunii arteriale:A. hipertrofia ventriculului stingB. îngustarea generalizată sau locală a arterelor retineiC. proteinurie lejeră şi/sau sporirea uşoară a creatininei plasmaticeD. lipsa semnelor obiective de afectare a organelor ţintă E. plăci aterosclerotice demonstrate angiografic sau ultrasonografic în arterele iliace,
femurale şi în aortăRăspuns: D
388. CS. Menționați de ce este cauzat semnul încrucişării sau „Salus-Gunn”:A. hemoragiile liniare sau ovale la nivelul retinei.B. edemul retinei.C. edemul difuz al papilei nervului opticD. spasmarea locală sau îngustarea generalizată a arterelor retinei.E. comprimarea locală a venelor de către arterele torsionate în locul încrucişerii lor.
Răspuns: E389. CS. Indicați ce denotă semnul încrucișării sau „Salus-Gunn”:
A. hipertensiune arterială de scurtă durată.B. hipertensiune arterială de timp îndelungatC. hemoragie în regiunea macularăD. edem papilar marcatE. vedere ca prin ceață
Răspuns: B390. CM. Menționați semnele de afectare a organelor țintă prezente în stadiul clinic II al
evoluției hipertensiunii arteriale: A. hipertrofia ventriculului stâng (ECG, ecografic)B. îngustarea generalizată sau locală a arterelor retineiC. ictusD. proteinurie lejeră şi/sau sporire uşoară a creatininei plasmatice(1,2-2,0 mg/dl) E. plăci aterosclerotice demonstrate angiografic sau ultrasonografic în arterele carotide,
iliace, femurale şi în aortă Răspuns: ABDE
391. CS. Indicați ce reflectă în cardiopatia hipertensivă „ritmul de galop”: A. leziuni aterosclerotice în arterele mezenterice B. complianţa ventriculară afectată C. leziuni arteriale care au loc în vasculita de sistem D. leziuni arteriolare în cadrul hipertensiunii arteriale maligne E. reflectă afectarea renală Răspuns: B
392. CS. Menționați valorile tensiunii arteriale în hipertensiunea arterială sistolică izolată: A. sistolică130-139 mmHg,diastolică 85-89 mmHg B. sistolică ≥180 mmHg, diastolică ≥110 mmHg. C. sistolică ≥140 mmHg, diastolică < 90 mmHg. D. sistolică 160-179 mmHg, diastolică 100-109 mmHg. E. sistolică 140-159 mmHg, diastolică 90-99 mmHg. Răspuns: C393. CS. Menționați ce atestă turgescenţa marcată a venelor jugulare la pacientul cu
hipertensiune arterială:A. coarctaţie aortică
300
B. obezitate truncularăC. decompensarea gravă biventricularăD. sindrom CushingE. tromboflebită superficială
Răspuns: C394. CM. Menționați simptomele tipice pentru hipertensiunea arterială:
A. cefalee (frontală,occipitală,constrictivă, matinală)B. diareeC. manifestările neuropsihice (iritabilitate, anxietate, astenie)D. tulburări de vedere şi auditive (vedere neclară, scotoame, acufene)E. constipaţii
Răspuns: ACD395. CS. Indicați ce semnalează asimetria pulsului la membrele superioare la un
hipertensiv în stare critică:A. criză hipertensivăB. disecţie de aortăC. obezitateD. personalitate astenicăE. afectare cerebrovasculară
Răspuns: B396. CS. Menționați valorile tensiunii arteriale în hipertensiunea arterială de gradul II
399. CM. Indicați semnele radiologice care pot contribui la depistarea coarctaţiei de aortă:A. „imaginea cifrei 3”B. accentuarea desenului pulmonar pe contul componentei vasculareC. edem pulmonar interstiţialD. edem pulmonar alveolarE. eroziuni costale.
Răspuns: AE 400. CM. În stadiul clinic III de evoluţie a hipertensiunii arteriale afectarea creierului
include:A. atacul ischemic tranzitoriuB. ictusulC. encefalopatia hipertensivă avansatăD. îngustarea generalizată sau locală a arterei retineiE. claudicaţie intermitentă.
Răspuns: ABC 401. CS. Menționați ce semnalează apariţia suflului diastolic în punctul de auscultaţie a
aortei la un pacient cu hipertensiune arterială îndelungată:A. stenoza aorteiB. disecţia aortică cu extensie proximală spre valva aorticăC. complianţă cardiacă afectatăD. majorarea presiunii telediastolice în VSE. prezenţa zgomotului III şi IV la auscultaţia cordului.
Răspuns: B402. CM. Menționați semnele caracteristice pentru hipertensiunea arterială endocrină din
sindromul Cushing:A. obezitate trunculară (redistribuirea de tip androgen a ţesutului adipos)B. „faţă în lună plină”C. atrofia pielii cu desen vascular manifestD. striuri rozacee în regiunea inferioară a abdomenuluiE. „livedo reticularis”
Răspuns: ABCD403. CS. Indicați caracteristică electrocardiografică a indicelui Socolov-Lyon:
A. voltaj crescut a undei R în toate derivaţiile toraciceB. unda S în derivaţia toracică V1 + unda R în derivaţiile toracice V5-6 va fi mai înaltă de
35 mm (SV1 + RV5-6>35 mm)C. unda T este aplatizată sau negativăD. segmentul ST subdenivelatE. devierea axei electrice ale cordului (AEC) spre stânga.
Răspuns: B 404. CS. Menționați valorile tensiunii arteriale în hipertensiunea arterială de gradul I
405. CM. Enumerați criteriile utilizate pentru aprecierea riscului cardiovascular la pacienţii cu hipertensiune arterială:
A. dislipidemie (colesterol seric total >6,5 mmol/l, sau LDL-colesterol > 4,0 mmol/l)B. HDL-colesterol seric < 1,0 mmol/l la bărbaţi şi < 1,2 mmol/l la femeiC. proteina C-reactivă ≤ 1 mg/dlD. obezitate abdominală (circumferinţa abdominală la bărbaţi ≥ 102 cm şi la femei ≥ 88
cm)E. fumatul
Răspuns: ABDE406. CM. Menționați acuzele bolnavului cu hipertensiune arterială:
A. palpitaţiiB. dispnee la efort fizicC. accese de angor pectoralD. durere precordială de diferită duratăE. surditate
Răspuns: ABCD407. CS. Indicați valoarea indecelui intimă medie care indică afectarea subclinică de organ ţintă:
A. > 0,5 mmB. > 0,6 mmC. > 0,7 mmD. > 0,8 mmE. > 0,9 mm
Răspuns: E 408. CM. Indicați valoarea indecelui gleznă - braț care indică afectarea subclinică de organ ţintă:
A. >1,3 B. < 0,12 C. < 0,11 D. < 0,10 E. < 0,9
Răspuns: AE 409. CM. Indicați afirmațiile adevărate pentru afectarea subclinică de organ:
A. scăderea ratei de filtrare glomerulare < 60 ml/min/1,73 m2
B. scăderea clearance-ului creatininei < 60 ml/minC. scăderea ratei de filtare glomerulare > 80 ml/min/1,73 m2
D. scăderea clearance-ului la creatinină > 80 ml/minE. microalbuminurie 30-300 mg/24h
Răspuns: ABE 410. CS. Indicați care combinaţie de medicamente antihipertensive nu este recomandată pacienţilor cu sindrom metabolic:
A. beta blocant şi diuretice tiazidiceB. blocant al canalelor de calciu şi inhibitori a enzimei de conversie C. blocant al canalelor de calciu şi antagonist al receptorilor angiotensineiD. blocant al canalelor de calciu şi diuretic tiazidicE. beta blocant şi blocant al canalelor de calciu
Răspuns: A 411. CM. Indicați care sînt preparatele de elecţie în hipetensiunea sistolică izolată la vârstnic:
A. diureticeB. blocante canalelor de calciu
303
C. alfa-1 blocanteD. alfa-2 agonişti cu acţiune centralăE. vazodilatatoare directe
Răspuns: AB 412. CS. Indicați care grupă de preparate în hipetensiunea arterială la diabetici întîrzie apariţia nefropatiei:
A. beta blocanteleB. diureticele tiazidiceC. diureticele care economisesc potasiuD. antagonişti ai receptorilor de aldosteronE. inhibitorii enzimei de conversie
Răspuns: E 413. CM. Menționați medicamentele antihipertensive administrate în hipetensiunea arterială în sarcină:
A. metildopaB. inhibitorii enzimei de conversieC. sartaniD. amiodaronaE. blocantele canalelor de calciu
Răspuns: AE 414. CS. Notați medicamentul de elecţie folosit în disecţia de aortă:
A. captoprilB. enalaprilC. lisinoprilD. ramiprilE. nitroprusiat de natriu
Răspuns: E 415. CS. Notați doza de acid acetilsalicilic suficientă ca antiagregant:
417. CM. Menționați reprezentanții principali a lipidelor sangvine:A. TriglicerideleB. γ-globulineleC. Acizii graşi neestereficaţiD. FosfolipideleE. Colesterol.
304
Răspuns: ACDE 418. CM. Menționați afirmațiile corecte pentru sindromul metabolic:
A. circumferinţa abdominală >102 cm bărbaţi şi >88 cm femeiB. trigleceride ≥ 1,7 mmol/lC. HDL-Colesterol seric < 1,0 mmol/l la bărbaţi şi <1,3 mmol/l la femeiD. tensiunea arterială ≤ 120/80 mm.HgE. glicemia ≥ 6,1 mmol/l
Răspuns: ABCE419. CM. Menționați care sunt căile de reciclare a colesterolului:
A. reutilizarea colesterolului pentru sintesa lipoproteinelor B. stocarea în rinichiC. stocarea în interiorul hepatocitelorD. excreția cu urina E. excreția cu bila
Răspuns: ACE 420. CM. Indicați care sunt factorii care conduc la scăderea HDL-colesterolului:
A. obezitateaB. dieta săracă în carbohidraţiC. fumatulD. diabetul zaharat tip 2E. factorii genetici
Răspuns: ACDE 421. CS. Menționați care lipoproteine transportă colesterolul tisular de la țesuturile periferice
spre ficat și realizează un efect protector vascular:A. lipoproteinele cu densitate foarte mică (VLDL)B. lipoproinele cu densitate intermediară (IDL)C. lipoproinele cu densitate mică (LDL)D. lipoproinele cu densitate mare (HDL)E. chilomicronii
Răspuns: D422. CM. Enumerați factorii de risc lipidici pentru cardiopatia ischemică:
A. nivelul crescut de LDL- colesterolB. nivelul scazut de LDL – colesterolC. nivelul crescut de triglicerideD. nivelul crescut de non-HDL-colesterolE. nivelul micsorat de HDL- colesterol
Răspuns: ACDE 423. CM. Menționați afirmațiile corecte pentru dislipedimia aterogenă:
A. cresterea nivelului de trigliceride ≥ 1,7 mmol/ l B. scaderea nivelului de trigliceride ≤ 1,7 mmol/ l C. nivel crescut de lipoproteine cu densitate joasă (LDL)D. nivel scăzut de lipoproteine cu densitate joasă (LDL)E. reducerea nivelului de lipoproteine cu densitate înaltă (HDL)
Răspuns: ACE 424. CM. Enumerați factorii de risc non-lipidici modificabili pentru cardiopatia ischemică:
A. hipertensiunea arterialăB. hipotensiunea arterialăC. fumatulD. diabetul zaharat
305
E. dieta aterogenicăRăspuns: ACDE
425. CM. Menționați principalele stigmate oculare ale hiperlipidemiei:A. xantelasmaB. semnul Salus-GunnC. arcul cornean D. strabismulE. lipaemia retinalis
Răspuns: ACE 426. CM. Enumerați biomarcherii care indică tulburările metabolismului lipoproteinelor:
A. estrogeniiB. colesterolul totalC. trigliceridele D. HDL colesterolulE. LDL colesterolul
Răspuns: BCDE 427. CS. Indicați care sunt valorile normale ale colesterolului total la adult:
A. <5,5 mmol/l B. < 5,8 mmol/l
C. <5,0 mmol/l D. <6,0 mmol/l E. <6,2 mmol/l
Răspuns: C 428. CS. Menționați valorile normale ale trigliceridelor la adult:
A. 2,2 mmol/l B. 2,5 mmol/l C. 2,8 mmol/l D. 1,7 mmol/l E 3,0 mmol/l
Răspuns: D 429. CM. Menționați ce măsuri include modificarea stilului de viaţa și tratamentul nemedicamentos al hiperolesterimiei:
A. scăderea consumului de grăsimi saturate B. majorarea consumului de glucide C. scaderea consumului de colesterol < 200 mg/ziD. majorarea consumului de fibre (10-25 g/zi )E. majorarea activităţii fizice
Răspuns: ACDE 430. CM. Menționați prin ce componente se elevează colesterolul total:
A. cresterea de LDL- colesterol: tipul II A B. micşorarea de LDL- colesterolC. cresterea de HDL- colesterol: hiper α – lipoproteineD. creşterea de VLDL - colesterol E. elevarea trigliceridelor
Răspuns: ACDE 431. CS. Notați afirmația corectă care definește ateroscleroza:
A. este boala sistemică progresivă cu manifestări focale, ce afectează arterele mari şi medii B. reprezintă tromboza locală ce survine ca urmare a rupturii plăcii aterosclerotice, cu consecinţe potenţial fatale
306
C. reprezintă procesul de rigidizare a peretelui arterialD. este o substanţă lipidică prezentă în structura membranelor celulare şi este precursor deacizi biliari şi hormoni sterolici. E. principala formă de transport a colesterolului în plasmă (60-70%) din colesterolul total plasmatic
Răspuns: A 432. CS. Notați afirmația corectă care definește aterotromboza:
A. este boala sistemică progresivă cu manifestări focale, ce afectează arterele mari şi medii B. reprezintă tromboza locală ce survine ca urmare a rupturii plăcii aterosclerotice, cu consecinţe potenţial fataleC. reprezintă procesul de rigidizare a peretelui arterialD. este o substanţă lipidică prezentă în structura membranelor celulare şi este precursor de acizi biliari şi hormoni sterolici. E. principala formă de transport a colesterolului în plasmă (60-70% din colesterolul total plasmatic
Răspuns: B433. CS. Notați afirmația corectă care definește arterioscleroza:
A. este boala sistemică progresivă cu manifestări focale, ce afectează arterele mari şi medii B. reprezintă tromboza locală ce survine ca urmare a rupturii plăcii aterosclerotice, cu consecinţe potenţial fataleC. reprezintă procesul de rigidizare a peretelui arterialD. este o substanţă lipidică prezentă în structura membranelor celulare şi este precursor de acizi biliari şi hormoni sterolici. E. principala formă de transport a colesterolului în plasmă (60-70% din colesterolul total plasmatic
Răspuns: C 434. CM. Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte pentru fracția HDL a colesterolului:
A. constitue 20-30% din colesterolul totalB. are proprietăţi anti-aterogene, protejând sistemul arterial împotriva injuriei aterogene C. conţine două tipuri majore de apoproteine (apo A-I şi apo A-II)D. extrage colesterolul celular în exces şi îl transportă înapoi la ficat pentru a fi eliminat pe cale intestinală E. este aterogen şi proporţional corelat cu riscul evenimentelor cardiovasculare, independent de nivelul colesterolului total
Răspunt: ABCD435. CM. Menționați tipurile de dislipidemii cunoaşteţi, din punctul de vedere al existenţei determinismului genetic:
Răspuns: AC436. CM. Notați tipurile de dislipidemii care sunt mai frecvente în practică medicală:
A. familiale (primare) B. hipertrigliceridemie
307
C. dobândite (fară transmitere ereditară documentată)D. hipercolesterolemieE. dislipidemie combinată (mixtă)
Răspuns: BCDE437. CM. Enumerați componentele terapeutice corecte a pacientului cu dislipidemie:
A. modificarea stilului de viaţă B. dietaC. identificarea şi tratarea cauzelor secundareD. tratament farmacologic hipolipemiantE. tratament farmacologic hiperlipemiant
Răspuns: ABCD 438. CM. Notați principiile generale ale dietoterapiei în hiperlipidemii:
A. restricţionarea aportului caloric (pentru controlul greutăţii corporale)B. creşterea aportului de fibre solubile din fructe, legume şi cereale integrale, de acizi graşi polinesaturaţi şi fitosteroliC. aportul caloric nelimitatD. limitarea aportului de carbohidraţi şi de grăsimi saturateE. scăderea aportului de fibre solubile din fructe, legume şi cereale integrale, de acizi graşi polinesaturaţi şi fitosteroli
Răspuns: ABD439. CM. Enumerați ce include dieta recomandată de Ghidul NCEP-ATP III:
A. un aport proteic de 15-20% din conţinutul caloric zilnicB. grăsimi 35% (numai 7% saturate, < 300 mg/zi aport de colesterol) C. un aport proteic de 5-10 % din conţinutul caloric zilnicD. restul carbohidraţiE. grăsimi 65%
Răspuns: ABD440. CM. Notați care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte despre statine în tratamentulul hipercolesterolemiei:
A. statinele sunt a doua linie de tratament al dislipidemiilorB. statinele sunt primă linie de tratament al dislipidemiilorC. statinele reprezintă inhibitori competitivi potenţi ai HMG-CoA (3-hidroxi-3-metilglutaril coenzima A reductazei, etapa limitatoare de sinteză a colesteroluluiD. reducerea conţinutului intracelular de colesterol induce expresia receptorilor până la nivelul hepatocitelor E. rezultă astfel o reducere a nivelurilor lipoproteinelor plasmatice, prin stimularea captării la nivel hepatic a LDL-colesterolului circulant
Răspuns: BCDE441. CM. Alegeţi afirmaţiile corecte privind efectele statinelor, utilizate în tratamentul hipercolesterolemiei:
A. reduc incidenţa bolii cardiace ischemice cu 21-42%, având un rol major în prevenţia primară şi secundarăB. accelerează ritmul de progresie al leziunilor aterosclerotice, iar tratamentul intensiv cu anumite preparate induce chiar regresia aterosclerozei coronarieneC. au multiple efecte pleiotrope prin care măresc riscul cardiovascular independent de reducerea fracției LDL a colesterolului. D. încetinesc ritmul de progresie al leziunilor aterosclerotice, iar tratamentul intensiv cu anumite preparate induce chiar regresia aterosclerozei coronarieneE. au multiple efecte pleiotrope prin care scad riscul cardiovascular independent de reducerea fracției LDL a colesterolului.
308
Răspuns: ADE 442. CM. Notați care sunt precauţiile administrării statinelor în tratamentul hipercolesterolemiei:
A. vârstnici, femei B. insuficienţă renală C. boli hepatice cronice şi abuz de alcool D. medicamente asociate, hipotiroidism E. bolile pericardului
Răspuns: ABCD443. CM. Notați mecanismele implicate în patogenia aterosclerozei:
A. inflamaţia peretelui arterial reprezintă focarul promotor major în dezvoltarea aterosclerozei
B. stimulul principal este reprezentat de injuria endoteliului vascular C. nu are loc inflamaţia peretelui arterialD. nivelurile crescute de LDL colesterol, fumatul, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, anomaliile genetice, excesul de homocisteină sau agenţii infecţioşi induc disfuncţia endotelială ca primă treaptă a progresiei spre placa de aterom
E. sunt prezente mai multe anomalii ale fracţiunilor lipidice asociate Răspuns: ABD
444. CM. Notați afirmaţiile corecte despre ateroscleroza: A. este o boală inflamatorieB. este însoţită de niveluri serice crescute ale markerilor inflamaţiei, inclusiv proteina C reactivă, cu valoare prognostică dovedităC. inflamaţia contribuie la iniţierea, progresia şi ruptura plăcilor ateroscleroticeD. diverşi stimuli de tipul fumatului, hipertensiunii arteriale, obezităţii sau inflamaţiei duc la activarea celulelor endotelialeE. este o boală infecţioasă
Răspuns: ABCD445. CM. Notați afirmaţiile corecte pentru măsurile de modificare a stilului de viaţă: A. renunţarea la fumat
B. efortul fizic izotonic regulatC. fumatul abundent D. controlul greutăţii corporaleE. scăderea excesului ponderal
Răspuns: ABDE 446. CM. Notați reacţiile adverse posibile la utilizarea statinelor în tratamentul dislipidemiilor:
A. creşterea asimptomatică tranzitorie a transaminazelor hepatice. B. afectarea muşchilor scheletici:mialgii, miozită C. tulburări gastro-intestinale: greaţa, dispepsie, flatulenţă, diaree sau constipaţie, rar pancreatităD. miocardităE. cefalee (până la 10% din pacienţi)
Răspuns: ABCE
INFARCTUL MIOCARDIC ACUT447. CM. Menționați cauzele infarctului miocardic acut:
A. ruptura de placă ateroscleroticaB. tromboza coronarianaC. spasmul coronarianD. vegetaţii endocardiceE. ocluzia vasului coronarian
309
Răspuns: ABCE 448. CM. Menționați extinderea infarctului miocardic în peretele venticular:
A. subendocardialB. subepitelialC. intramuralD. transmuralE. subepicardial
Răspuns: ACDE 449. CM. Menționați factorii humorali care duc la apariţia spasmului coronanian:
A. endotelinaB. sideroblaştiiC. tromboxanul A2D. reducerea oxidului nitricE. sfacelul
Răspuns: ACD 450. CM. Notați acuzele pacientului cu infarct miocardic acut:
A. durere retrosternală cu durata mai mult de 20 minuteB. durere traheobronşicăC. durere iradiază în umăr, omoplat, mâna stângăD. dispneeE. transpiraţie pronunţată
Răspuns: ACDE 451. CM. Menționați datele obiective ale pacientului cu infarct miocardic acut:
A. pacient agitatB. tegumente palide, umedeC. acrocianozăD. în pulmoni raluri umedeE. acorie
Răspuns: ABCD 452. CS. Menționați ce reprezintă unda Q patologică pe ECG:
A. zona Zoster B. zona de necrozăC. zona de leziuneD. zona de ischemieE. zona critică Brock
Răspuns: B 453. CS. Zona de leziune pe ECG în infarctul miocardic acut se manifestă prin:
A. sindrom LericheB. sindrom MeigsC. sindrom RaynaudD. sindrom LutembacherE. supradenivelarea segmentului ST
Răspuns: E 454. CS. Notați ce reprezintăpe ECG unda T înalt pozitiva sau T negativă în infarctul miocardic
acut:A. timpul de conducere atrioventricularăB. durata totală a sistolei electrice ventriculară C. timpul de conducere a impulsului la nivelul joncţiunii atrioventriculareD. depolarizarea atrialăE. zona de ischemie
310
Răspuns: E 455. CM. Indicați cese înregistrează pe ECG în faza supraacută a infarctului miocardic:
A. supradenivelarea progresivă a segmentului STB. zgomotul III C. unda T amplă monofazică (unda Pardee)D. zgomotul IV E. zgomotul metalic
Răspuns: AC 456. CM. Indicați ce se înregistrează pe ECG în faza acută a infarctului miocardic:
A. unda UB. apariţia undei Q patologiceC. reducerea undei RD. formarea complexului QSE. unda T devine negativă, simetrică
Răspuns: BCDE 457. CM. Notați prin ce modificări ECG se caracterizează infarctul miocadic acut non-Q:
A. unda P negativăB. subdenivelarea segmentului STC. unda T negativă simetrică D. scurtarea intervalului PQ E. unda P bifazică
Răspuns: BC 458. CM. Indicați marcherii biologici de necroză miocardică:
A. createnin fosfochinazei – MBB. lactico dehidrogenazei (LDH)C. fierului sericD. troponinelor cardiace I sau T E. mioglobinei Răspuns: ABDE
459. CM. Menționați pentru ce este necesară radiografia cutiei toracice în infarctul miocardic acut:A. aprecierea stazei pulmonareB. trombemboliei pulmonare C. blocurilor atrioventriculareD. pneumoniilor asociateE. extrasistolelor ventriculareRăspuns: ABD
460. CM. Menționați ce determinăm la ecocardiografie în infarct miocardic acut:A. hipochinezie B. miocloniie C. akinezieD. dischinezieE. trombi intra cavitari
Răspuns: ACDE 461. CM. Menționați criteriile clinice de diagnostic în infarct miocardic acut:
A. stare anginoasă cu durata peste 20- 30 minute B. strabismul C. semne de insuficienţă cardiacă acută D. șoc cardiogen E. stări sincopale
Răspuns: ACDE
311
462. CM. Menționați prin ce manifestă șocul cardiogen în infarct miocardic acut:A. hipotensiune arterială ≥ 80/50 mmHg B. sindrom Turner C. slăbiciune generală, transpiraţie D. hipotermie E. oligoanurie
Răspuns: ACDE 463. CM. Menționați prin ce manifestă sindromul postinfarctic Dressler:
A. dureri precordiale persistenteB. febră C. tahicardieD. frecătura pericardică E. melenă
Răspuns: ABCD 464. CM. Menționați prin ce manifestă anevrizmul ventricular stâng:
A. bombare a peretelui ventricular subţiat B. dischinezia zonei respective C. insuficienţă cardiacă cronică D. baraj mitralE. tulburări de ritm
Răspuns: ABCE 465. CM. Selectaţi complicaţiile infarctului miocardic acut:
A. şocul cardiogenB. ruptura peretelui liber ventricular sau a septului interventricularC. hipertensiune arterialăD. aritmii şi tulburări de conducere E. aneurism al aortei ascendente
Răspuns: ABD466. CM. Selectați remediile ce se utilizează în infarctul miocardic acut cu scop de tromboliză:
A. streptokinazaB. actilyseC. heparinaD. morfinaE. nitroglicerina
Răspuns: AB467. CM. Menționați care sunt contraindicaţiile pentru terapia trombolitică la pacienţii cu infarct miocardic acut:
A. hemoragie activăB. vârsta peste 55 aniC. ulcer gastric în acutizareD. traumatism grav recentE. anevrism al vaselor cerebrale
Răspuns: ACDE468. CM. Menționați care sunt cauzele dezvoltării insuficienţei mitrale în infarctul miocardic acut:
A. ruptură de muşchi papilariB. tulburări de ritm şi de conducere
312
C. ruptură de cordajD. calcifierea inelului mitralE. ruptură de cuspă
Răspuns: ACE469. CM. Notați care remedii medicamentoase se folosesc întratamentul infarctului miocardic acut fără supradenivelarea segmentului ST:
A. tromboliticeB. betablocanteC. nitraţiD. analgeticeE. diuretice
Răspuns: BCD470. CM. Menționați complicaţiile precoce ale infarctului miocardic acut:
A. şocul cardiogenB. moartea subităC. tulburări de ritm şi de conducereD. anevrism al ventriculului stîng
E. accidente cerebrovasculare Răspuns: ABC
INSUFICIENŢA CARDIACĂ471. CM. Numiți mecanismele de realizare a sistemelor compensatorii în insuficienţa cardiacă:
A. modificările structurale ale cordului(hipertrofie şi dilataţie)B. mărirea volemiei (retenţie hidrosalină)C. supraîncărcarea cardiomiocitelor cu calciuD. bradicardiaE. adaptarea circulaţiei periferice
Răspuns: ABE 472. CM. Menționați cauzele dezvoltării insufucienţei cardiace acute:
A. disfuncţie sistolică sau diastolică cardiacăB. deviaţie axialăC. tulburărilor de ritm cardiacD. afectării presarciniiE. afectării postsacinii
Răspuns: ACDE 473. CM. Menționați cauzele insufucienţei cardiace la tineri:
A. cardiomiopatia dilatativă B. aritmiiC. cardiopatie ischemicăD. maladii congenitaleE. maladii valvulare, miocardice
Răspuns: ABDE 474. CS. Menționați în care stadiu după Kilip este prezent edem pulmonar franc cu raluri pe toată
suprafaţa câmpurilor pulmonare:A. stadiul IB. stadiul II C. stadiul III
313
D. stadiul IVE. stadiu V
Răspuns: C 475. CS. Menționați în care stadiu după Kilip este prezentă hipotensiune arterială≤ 90mm/ Hg,
oligurie, cianoză, diaforeză:A. stadiul IB. sadiul II C. stadiul IIID. stadiul IVE. stadiu V
Răspuns: D476. CS. Menționați în care stadiu după Kilip sunt prezente raluri umede în ariile inferioare ale
câmpurilor pulmonare, zgomot III de galop, semne de congestie pulmonararăşi hipertensiune venoasă pulmonară:
A. stadiul IB. stadiul IIC. stadiul III D. stadiul IVE. stadiul V
Răspuns: B477. CS. În insuficienţa cardiaca cronică ortopneea este o poziţie forţată:
A. pentru micşorarea durerii B. pentru facilizarea expectoratiei C. pentru micşorarea durerilor abdominaleD. pentru micşorarea durerilor cardiaceE. dispnee respiratorie de repaus cu participarea musculaturii accesorii respiratorii
Răspuns: E478. CM. Menționați ce simptome sunt prezente în insuficienţă cardiacă cronică stângă:
A. dispneeB. tuse preponderent nocturnă C. hemoptezie D. astenie (fatigabilitate)E. anorexie
Răspuns: ABCD 479. CM. Menționați ce semne obiective determinăm în insuficienţa cardiacă cronică stângă:
A. ortopneeB. cianozăC. tegumente reciD. transpiraţii profuze E. hepatomegalie
Răspuns: ABCD480. CM. Menționați ce simptome sunt prezente în insuficienţa cardiacă cronică dreaptă:
A. hepatalgieB. greaţăC. anorexie, vărsăturiD. balonări postprandialeE. diplopie
Răspuns: ABCD481. CM. Menționați ce semne obiective determinăm în insuficienţă cronică dreaptă:
A. turgescenţa venelor superficiale, jugulare
314
B. nevi pigmentari C. edeme hidrostatice D. hepatomegalieE. subicter
Răspuns: ACDE 482. CM. Menționați ce modificări cardiace determinăm în insuficienţă cronică dreaptă:
A. pulsaţie epigastricăB. șoc cardiac amplificatC. clapotaj D. lărgirea matităţii relative a cordului spre dreapta E. lărgirea matităţii absolute a cordului
Răspuns: ABDE 483. CM. Menționați ce modificări cardiace auscultative determinăm în insuficienţă cronică dreaptă:
A. accentul zgomotului II la focarul pulmonareiB. suflu diastolic C. semnul GraifeD. suflu sistolic din insuficienţa tricuspidiană funcţionalăE. galop protodiastolic drept
Răspuns: ABDE484. CM. Menționați ce efecte manifestă furosemida în tratamentul insuficienţii cardiace acute:
A. fibrinoliticeB. vazodilatotoare C. vazoconstrictoareD. diuretic E. anitaritmice
Răspuns: BD485. CM. Enumerați efectele administrării spironolactonei în insuficienţa cardică cronică:
A. bloocării receptorilor AT1 ai angiotenzinei IIB. diueticeC. antifibrinogeneticeD. inhibării progresiei hipertrofiei miocardului E. blocării canalului de calciu
Răspuns: BCD 486. CM. Enumerați efectele administrării inhibitoriilor enzimei de conversie a angiotensinei în
insuficienţa cardiacă cronică: A. alungesc intervalul Q-T B. reduc vasocontricţia cauzată de angiotensină C. micsorează retenţia de sodiu şi apă D. reduc degradarea bradichiniei E. majorează formarea prostaglandinelor vasodilatotoare
A. tuseaB. hemoptiziaC. dispneeaD. asteniaE. respiratia Chyne-Stoke
Răspuns: C488. CS. Indicați cea mai frecventă cauză a insuficienței ventriculare drepte:
315
A. miocardităB. tromboembolismul pulmonar acutC. valvulopatiiD. infarct miocardic acutE. tulburări de conducere
Răspuns: B489. CS. Menționați în ce patologie este recomandată clasificărea insuficienței cardiace după Killip:
A. hipertensiune arterialăB. valvulopatiiC. infarct miocardic acutD. miocarditeE. pericardite
Răspuns: C490. CS. Menționați ce presupune clasa funcţională IIINYHA a insuficienței cardiace
croniceconform clasificării funcționale:A. limitarea importantă a efortului fizic, fără simptome în repausB. limitarea importantă a efortului fizic, cu simptome în repausC. limitarea minimală a efortului fizic D. simtomele doar în repausE. activitatea fizică uzuală este efectuată fără limitări
Răspuns: A491. CS. Menționați factorii favorizanți ai insuficientei cardiace, cu excepția:
A. anemiile severe B. infecțiile, stările febrileC. tulburările de ritmD. ischemia miocarduluiE. aportul scăzut în alimentație de sare și lichide
Răspuns: E
492. CS. Menționați criteriul ce stă la baza clasificarii insuficientei cardiace după NYHA :A. tahicardiaB. dispneeaC. bradicardiaD. asteniaE. tusea
Răspuns: B493. CS. Menționați ce preparate reduc presarcina și scad tensiunea hidrostatică în capilarele
494. CS. Menționați indicaţiile pentru modificarea stilului de viaţă în insuficienţa cardiacă cronică cu excepţia:
A. monitorizarea greutăţiiB. activitate fizică intensăC. restricţia de sodiuD. monitorizarea aportului de lichideE. recunoaşterea simptomatologiei
Răspuns: B495. CS. Enumerați masurile legate de stilul de viață a pacienților cu insuficienta cardiaca, presupun
următoarele, cu excepția:A. restricția de sodiuB. monitorizarea greutățiiC. întreruperea fumatuluiD. alimentația bogată în grăsimi şi lichideE. antrenament fizic specific
Răspuns: D496. CM. Selectaţi simptomele și semnele caracteristice pentru insuficienta cardiaca stîngă:
A. dispneeB. tuse, hemoptiziiC. hepatomegalieD. turgescența jugularăE. edeme periferice
Răspuns: AB497. CM. Notaţi simtomele și semnele caracteristice pentru un pacient cu insuficiența cardiacă
499. CM. Menționați grupe de medicamente administrate înterapia farmacologică a insuficientei cardiace:
A. anticolinergice selectiveB. diureticeC. betablocanteD. inhibitorii enzimei de conversieE. antibacteriene
Răspuns: BCD500. CM. Enumerați complicațiile insuficienţei cardiace:
A. insuficiența funcțională de organeB. aritmii și moarte subităC. tromboze endocavitare cu emboli sistemice și pulmonareD. ciroză hepatică de stazăE. hemoragie digestivă superioară
