RAPORT SINTEZA AL AUDIERII PUBLICE

Cum ar trebui să funcționeze clasa pregătitoare în școli și cine contribuie la inființarea ei?

CUPRINS:

I. IntroducereII. ContextIII. Scopul audierii publiceIV. Cuprinsul Raportului Sinteza

IV.1. Enumerare depozitii scrise: 75 depozitii scrise semnate de 160 depozantiIV.2. Enumerare depozitii sustinute verbal: 21 depozitiiIV.3. Statistica calitate depozantiIV.4. Concluziile depozantilor fata de intrebarile puse de catre initiatori IV.5. Argumente suplimentare sustinute de locutori fata de depozitiile scrise

V. Recomandări formulate de către participanţii la eveniment, argumente si solutii gasite de acestia la problemele supuse atentieiV.1. Unde ar trebui sa funcţioneze clasa pregătitoare? La școală sau la grădiniţă? De ce?V.2. Care sunt resursele materiale necesare pentru funcţionarea grupei pregătitoare (jocuri, mobilier, băi special amenajate, programe after-school, etc.), astfel încât obiectivul acestui concept să fie atins? Cine ar trebui să asigure aceste resurse și în ce proporţie?V.3. Care sunt resursele umane necesare funcţionării în condiţii optime a grupei pregătitoare și cum este asigurată această resursă?V.4. Cât suntem de pregătiţi pentru a introduce acest concept al grupei pregătitoare din anul școlar 2012–2013?V.5. Care sunt riscurile în cazul în care nu vor fi asigurate resursele identificate?V.6. Ce ar trebui să facă autorităţile locale și naţionale ca să asigure funcţionarea optimă și într-un concept integrat a acestei clase pregătitoare?

VI. Concluziile si recomandarile comisiei de expertiVII. Impactul social al audierii publice la nivel local si national:

VII.1. Articole si reportaje mass-media anterior si dupa eveniment:VII.2. Prezenta mass-media in timpul audierii VII.3. Prezenta martori in salaVII.4. Actiuni concrete ale altor persoane implicate, in urma lansarii invitatiilor la audierea publica

VIII. Intocmit de comisia de expertiIX. Anexe – concluziile, opiniile personale sau recomandarile unor membri ai comisiei de

experti

Pagină 1

I. Introducere

Audierea publică este o procedură transparentă de colectare de opinii prin care orice grup, organizaţie, instituţie și persoană fizică interesată își poate aduce contribuţia în definirea și adoptarea politicilor publice de interes local și/sau naţional.

Grupul de iniţiativă „Lobby Transilvania”, alături de Mensa România, Fundaţia Părinţi Clujeni și Colegiul Mediatorilor din Regiunea de Nord-Vest, au organizat o audierea publică pe tema înfiinţării, implementarii și funcţionării clasei pregatitoare, vineri, 24 februarie 2012, ora 13:00, în Sala de Conferințe a Stadionului Cluj-Arena, situat lângă Parcul Central al Municipiului Cluj-Napoca. Audierea publică a fost unul dintre evenimentele ce fac parte dintr-un ciclu de consultări publice pe subiectul „Implementarea clasei pregatitoare în sistemul românesc de învățământ”.

La discuţii au participat si si-au adus aportul părinţi, profesori, educatori, directori de școli și grădiniţe, ONG-uri, parlamentari, psihologi, medici, candidati pentru functia de primar al Clujului și reprezentanţi ai administraţiei locale.

Organizatorii audierii și-au propus să ofere soluţii la o serie de întrebări la care încă nu s-au găsit răspunsuri. Opiniile enunţate sunt incluse în prezentul raport ce va fi trimis Ministerului Educaţiei și celor ce au atribuţii de decizie în domeniu. Scopul audierii publice a fost formularea unor concluzii legate de problemele supuse atentiei in cadrul motivatiei elaborate de comisia de initiere. Alaturi de motivatie, in scop de informare si facilitare a procesului de audiere publica au fost puse la dispozitie urmatoarele documente: procedura de desfasurarea a audierii publice, indrimarul de redactare al opiniei/ depozitiei, regulamentul audierii publice, legislatia interna in vigoare, brosura clasa pregatitoare, metodologie, comunicate, anexa metodologie, Omects 3064 precum si alte acte normative relevante, o vasta bibliografie cuprinzand studii internationale al sistemului de invatamant primar in diverse tari din Europa si din lume, studiu si trecere in revista a articolelor de presa nationala relevante pe aceasta tema.

De asemenea initiatorii au formulat o serie de 4 cereri de informatii publice in baza legii 544 adresate ISJ Cluj, MECTS. Primariei Cluj, CJRAE si au pus la dispozitia publicului larg aceste documente si raspunsurile oferite de catre Primaria Cluj si Inspectoratul Scolar Judetan Cluj, celelate doua solicitari fiind si in prezent fara raspuns.

Din cele 75 depozitii scrise, din care 4 colective semnate de 160 persoane au fost sustinute verbal un numar de 21 depozitii.

Peste o sută de clujeni au participat la dezbatere, iar părerile au fost, cum era de așteptat, împărţite. Unii au susţinut că e mai bine pentru copii ca această clasă să rămână în cadrul grădiniţei întrucât unitatea are deja dotările necesare, alţii cred că școala ar trebui să o găzduiască. Unele voci au spus că înfiinţarea clasei pregatitoare ar trebui amânată până anul școlar viitor când totul ar trebui să fie, teoretic, pregătit. Parerile acestora si solutiile propuse vor fi expuse pe larg in cele ce urmeaza.

La audierea publica au participat si un nr de peste 10 reprezentanti mass-media, conform listelor de prezenta intocmite de initiatorii Lobby Transilvania.

Pagină 2

In vederea pregatirii audierii publice LobbyTransilvania a realizat urmatorul demers:

- documentarea temei propuse pentru audiere si punerea la dispozitia publicului larg a unui numar mare de informatii, studii, articole specialitate si mass-media si acte juridice

- au lansat motivatia si chemarea la actiune

- au transmis un numar de peste 400 invitatii prin chemarea la actiune, catre un spectru larg de persoane interesate

- au publicat anunturi in presa locala

- au transmis comunicat de presa si invitatii in calitate de observator mass-media locala

- au mediatizat evenimentul pe toate canalele de socializare on line

- au creat un blog: lobbytransilvania.wordpress.com

- au constituit comisia de experti independenti formata din : Prof. Univ. Dr. Daniel David - in calitate de Sef Comisie, Prof. Simona Baciu , Dr. Florian Razvan, Conf. Univ. Dr. Calin Lazar, Anca Hodorogea, Dorina Kudor, Andra Micle, Ioana Ramniceanu Torsin, Toadere Ioana.

Audierea publica a fost moderata de catre Ciprian Aron, prezentator Realitatea TV. Deschiderea audierii a fost realizata prin cuvantul de deschidere al Prefectului Stamatian Florin care si-a exprimat dorinta sa fie cel care deschide evenimentul ca sustinator al organizarii unor dezbateri publice in general si al initiativei civice a grupului de initiativa LobbyTransilvania in particular, iar apoi au fost ascultate in ordine alfabetica un nr de 20 depozitii verbale ale celor care s-au inscris la cuvant.

Membri comisiei de experti au analizat in sesiuni ulterioare de lucru toate depozitiile scrise si verbale care se regasesc si pe blogul evenimentului iar concluziile acestora extrase din depozitiile scrise si verbale ale participantilor se regasesc in prezentul raport.

II. Context

Începând cu anul școlar 2012-2013, 4987 de copii din judeţul Cluj, adică peste 2,7% din copiii care vor intra în clasa pregătitoare, au implinit vârsta de 6 ani, fiind născuţi în 31 august 2006, inclusiv. Este vorba despre un număr de aproximativ de 20.000 copii din România.

În contextul asumării de către Guvernul României a legii educaţiei - Legea 1/2011 și a lipsei unei dezbateri publice inţiate de către METCS în vederea stabilirii unui dialog social coerent cu beneficiarii (copiii și părinţii), actorii (cadrele didactice și specialiștii în formare, inclusiv Inspectoratele Școlare) și decidenţii (minister și autorităţi publice locale), dar și a lipsei unor studii și cercetări care să dovedească necesitatea, modalitatea și impactul implementării clasei pregătitoare și posibila testare a acesteia în centre pilot, clasa pregătitoare a devenit o problemă cu posibile efecte psihosociale și emoţionale negative asupra a aproximativ 5000 de copii și 7000 de părinţi din Cluj.

Motivaţia iniţierii dezbaterii publice constă în lipsa normelor de implementare pentru lansarea proiectului în luna septembrie 2012, insuficienţa resursei materiale și umane in prezent (spaţii în școli/grădiniţe, program

Pagină 3

adecvat de desfășurare a activităţii, personal specializat, evaluarea personalului, norme de evaluare a elevilor, criterii de admitere în clasa 1).

Un alt posibil risc al implementării în acest moment a sistemului este lipsa experienţei sistemice în ceea ce privește implementarea grupei pregătitoare în cadrul instituţiilor școlare întrucât nu există personal specializat în prezent, o programă școlară elaborată, sistemul educaţional este subfinanţat și încă nu dispune de dotările necesare pentru implementarea proiectului, de asemenea, momentan, lipsește forma de evaluare a institutorilor și a elevilor.

Care sunt consecinţele nerezolvării problemei identificate de catre initiatori?

incapacitatea elevilor de a se adapta sistemului de învăţământ primar, cu efecte negative majore pe termen lung pentru întreg sistemul de învăţământ naţional, fiind pus în discuţie viitorul integrării active pe piaţa muncii

imposibilitatea evaluării proiectului clasei pregatitoare din lipsa unei reglementări precise, a sustenabilităţii programului și necesităţii continuării acestuia

elaborarea tardivă, neadecvată sau „în fugă” a programei școlare, având în vedere că momentan acestea nu există

formarea neadecvată a personalului

identificarea lacunară a bazei materiale și a surselor financiare necesare implementării proiectului

locaţii greșit alese pentru grupele pregătitoare – pro/contra implementării la școală sau la grădiniţă?

costuri majore pentru părinţi în investiţia suplimentară necesară pentru educaţia adecvată a acestor copii și programele extracuriculare (afterschool, logopedie, consiliere, sport etc.)

III. Scopul audierii publice

Scopul urmărit al evenimentului a fost formularea unor concluzii legate de următoarele subiecte expuse, de către Comisia de Iniţiere, în cadrul motivaţiei:

1. Unde ar trebui sa funcţioneze clasa pregătitoare? La școală sau la grădiniţă? De ce?

2. Care sunt resursele materiale necesare pentru funcţionarea grupei pregătitoare (jocuri, mobilier, băi special amenajate, programe after-school, etc.), astfel încât obiectivul acestui concept să fie atins? Cine ar trebui să asigure aceste resurse și în ce proporţie?

3. Care sunt resursele umane necesare funcţionării în condiţii optime a grupei pregătitoare și cum este asigurată această resursă?

Pagină 4

4. Cât suntem de pregătiţi pentru a introduce acest concept al grupei pregătitoare din anul școlar 2012–2013?

5. Care sunt riscurile în cazul în care nu vor fi asigurate resursele identificate?

6. Ce ar trebui să facă autorităţile locale și naţionale ca să asigure funcţionarea optimă și într-un concept integrat a acestei clase pregătitoare?

Pagină 5

IV. Cuprinsul Raportului Sinteza

Analiza depoziţiilor scrise depuse la adresa de email lobbytransilvania@gmail.com pusa la dispozitie de catre Comisia de Iniţiere și a celor susţinute verbal duce la urmatoarele concluzii:

IV.1. Au fost depuse un nr de 75 depozitii scrise semnate in ordine alfabetica de urmatorii depozanti:

1. ALUAS EMIL CANDIDAT PRIMARIA CLUJ2. ANDREI ADELA – DIRECTOR GRADINITA GINA

3. ANTON RALUCA - PSIHOLOG

4. ARDELEAN MARIA –INVATATOR

5. ARDELEAN VIOREL - INVATATOR

6. ASTILEAN PUSA MARIA - PROFESOR

7. AVRAM ELENA – DIR GRADINITA HELLEN

8. BANC FLAVIA – INSPECTOR RESURSE UMANE

9. BARBU GABRIELA – PROFESOR PSIHOPEDAGOG, KINETOTERAPEUT, MAMA

10. BEJENARU SIMINA – SCOALA INTERNATIONALA DIRECTOR

11. BEU ANCA– PARINTE

12. BODEA CLAUDIA – PARINTE

13. BRIHAN ALINA – PARLAMENTUL EUROPEAN AL TINERILOR ROMANIA

14. BUMB SIMONA DIANA – PARINTE A 2 COPII

15. CALIAN PETRU– DEPUTAT PDL DE CLUJ

16. CAMPEAN DANIELA – PARINTE

17. CARBUNE VLAD –PARINTE + DEPOZITIE COMUNA INVATATORI SIMONA GHINCEA- INVATATOR, SCOALA GENRALA NR 1 NAIPU, JUDETUL GIURGIU;OANA GRIGORE- INSTITUTOR SCOALA SFANTA ANASTASIA BUCURESTI;ALEXANDRINA GRIGORE- INVATATOARE PENSIONARA SCOALA NR 1 MARSA, JUDETUL GIURGIU;MARIA PIROI- INVATATOAREA SCOALA NR 6 GIURGIU

18. CHIRA DELIA – MEDIC SPECIALIST PEDIATRIE

19. CHIS TEODORA – ECONOMIST, PARINTE

20. CIMPIANU IOANA MADALINA – STUDENTA DREPT GERMANIA

21. CLEM CAMELIA MARIA, BRASOV – MASTER CONSILIERE PSIHOLOGICA SI EDUCATIONALA

Pagină 6

22. COLECTIVA – MEDICI, PSIHOLOGI, KINETOTERAPEUTI, LOGOPEZI(BIANCA ANDREICA,VIOREL LUPU,PATRAS RALUCA SCJU,PLAISANU ALIS SCJU,TULBURE CARMEN CRSR,MICU ALEXANDRA SCJU,BLASU ANDREEA SCJU ,HANCU MIRCEA SCJU,RUSINESCU COSMIN SCJU,VULCU MARISA MAGDALENA SCJU,VICOL ALINA SCJU,PETRESCU CRINA SCJU,CIOTEA SIMONA SCJU,PLAIASTEANU MARIA SCJU)

23. COLECTIVA EDUCATOARE GRADINITA MILLENIUM – GOSTIAN MARIANA, MOISEANU ALINA, TUDOS CORNELIA, DUTU ALINA, VADEAN DELIA

24. COLECTIVA PARINTI MIRELA ALBERT -PARINTE, CONTABIL Z&M CONT CONSULTING, RUSU MADALINA-ASISTENT UNIVERSITAR UMF, CLUJ-NAPOCA, BIANCA RAMONA CRISTEA-NEGREA-DIRECTOR EXECUTIV, ASOCIATIA "HELIA", ANCA STAN-DIRECTOR DE PROGRAM, ASOCIATIA "HELIA", MAIER DANA- PROFESIA: ASISTENT SOCIAL/ECONOMIST – PARINTE, MAIER DAN - INGINER – PARINTE, BONT ANCUTA - ECONOMIST – PARINTE, OLAR MARTA -PROGRAMATOR – PARINTE, OLAR IONUT SORIN -PROGRAMATOR – PARINTE, PLOPEANU JANINA -MEDIC– PARINTE, PLOPEANU FELIX - ECONOMIST – PARINTE

25. COMAN ALINA – PARINTE

26. CORDIȘ ANCUŢA DANIELA – SIND. INV. TURDA – AFILIAT FSI SPIRU HARET

27. COROIU MIOARA - PSIHOLOG

28. CRACIUN DORIN – CLUBUL SPORTIV ULPIANUM ORADEA, PARINTE 2 COPII

29. CRISAN VALENTIN DAN – PARINTI

30. DARJAN MARIA RALUCA – SLIPC SINDICATE

31. DAVID MIHAI ONG ORASUL COPIILOR SI PARINTE

32. DOBREAN ANCA – PHD CO-DIRECTOR INFANT, CHILD AND ADOLESCENT RESEARCH PROGRAM DEPARTMENT OF CLINICAL PSYCHOLOGY AND PSYCHOTHERAPY, BABES-BOLYAI UNIVERSITY

33. FARCA SPERANTA – PSIHANALIST

34. FRANK IULIANA- EDUCATOARE

35. GOGA EUGENIA – PSIHOPEDAGOG, PARINTE

36. GOREA ALEXANDRA – PSIHOLOG, GCDF TRAINER, JUCARII EDUCATIONALE.RO

37. GORON CARMEN –EDUCATOARE

38. GORON VIORICA- EDUCATOARE PENSIONARA

39. GURZAU ADRIAN DEPUTAT

40. JEFLEA SORIN NARCIZ – UCMR ONG

41. LAZAR CRINA + CIOBANU – PARINTI

42. LAZAROV TALIDA - EDUCATOARE

Pagină 7

43. LEAHU LIDIA SI PETRU – PARINTI

44. MARC MARINELA - INSPECTORATUL SCOLAR JUDETEAN CLUJ

45. MARGINEAN GABRIELA PSIHOPEDAGOG

46. MATEESCU ZOE DANA – CASA CORPULUI DIDACTIC CLUJ

47. MICLAUS MAGDA– PARINTE

48. MOISIN RADU – PRIMAR CLUJ-NAPOCA

49. MOLDOVAN ADELA RALUCA- DR IN PSIHOLOGIE

50. MOLDOVEANU RAMON - LIR ONG

51. MORUTAN CAMELIA – PARINTE

52. NICOARA MARIUS – SENATOR

53. ONAC CORINA PARINTE

54. PASC CODRUTA PARINTE

55. PERSUNARU ANDREEA – PSIHOLOG

56. POP VLADIMIR SLIPC SINDICATE

57. PRAFIRAS ARUBIO – PARINTE

58. RADULESCU MIHAELA - INSTITUTOR

59. RADULESCU SERBAN - SENATOR CLUJ

60. REINBOLD TIMEEA -EDUCATOARE

61. ROSCA MIHAI FLORIN – FRCCF

62. RUS LUIZA – INSTITUT FRANÇAIS DE ROUMANIE, PARINTE

63. SAITIS RAMONA PARINTE SI ASISTENT UNIVERSITAR UMF

64. SELEJAN MARIA - EDUCATOARE

65. SOCACIU MELANIA – CADRU DIDACTIC, PARINTE, AFTERSCHOOL BRITANNIA WWW.BRITANNIA.RO

66. SORCA ANDRADA OANA– EDUCATOARE GRADINITA SI CRESA ,, PATRICIA”

67. STAN IULIA – PARINTE

68. STEFANESCU DIANA – PARINTE

69. STETCO EMIL-PARINTE

70. ȘANDOR IULIA, GO FREE – ASOCIAŢIA PENTRU SPRIJINIREA SOCIETĂŢII CIVILE, ONG

Pagină 8

71. TORJA MIRELA – PARINTE

72. TRANCA RAMONA – MAMICA SI PSIHOPEDAGOG

73. TURCU OANA – PARINTE

74. URECHE VICTORIA – INVATATOARE

75. VOICU DANIELA

IV.2. Din totalul de 75 depozitii scrise au fost sustinute verbal un numar de 21 depozitii:

1. ALUAS Emil – Candidat Independent Primaria Cluj Napoca2. ANDREI Adela, Director Gradinita Gina 3. AVRAM Elena – Director - Gradinita Helen 4. BARBU Gabriela- Kinetoterapeut, Parinte5. BEJENARU Simina – Profesor pentru Invatamantul Primar, Coordonator Departament Primar - Scoala

Internationala Cluj-Napoca6. CARBUNE Vlad , Depozitie colectia –invatatori7. DAVID Mihai – Orasul Copiilor, Parinte8. GOGA Eugenia – Pshioterapeut, Parinte9. GORON Carmen - Educatoare Gradinita Millenium10. GURZAU Adrian - Deputat 11. JEFLEA Sorin – Vicepresedinte - Uniunea Centrelor de Mediere din Romania 12. Lazar Crina –Parinte 13. MARC Marinela – Inspector Scolar General Adjunct 14. MATEESCU Dana Zoe - Șef Compartiment Resurse, Informare, Documentare, Consultanţă – Casa

Corpului Didactic Cluj15. MOISIN Radu – Primar Interimar Primaria Cluj Napoca16. MOLDOVAN Adela Raluca - Psiholog, Doctor în psihologie - Cabinet Individual de Psihologie Adela

Moldovan 17. MOLDOVEANU Ramon – Trezorier – Asociatia Patronala Liga Intreprinzatorului Roman18. POP Vladimir - Membru in Biroul Operativ al SLIPC – Sindicatul Liber al Invatamantului Preuniversitar

Cluj19. SAITIS Ramona - Parinte20. SANDOR Iulia - Go free21. TRANCA Ramona- Parinte

IV.3. Din totalul depozitiilor scrise, au fost un numar de:

4 depozitii colective: 1 a parintilor, 1 a medicilor, 1 a invatatorilor, 1 a educatorilor -19,88% din total 3 depozitii ale sindicatelor de invatamant - SLIP, Sind Inv Turda FNS Spiru Haret, FSLI -1,48 % din total 4 depozitii ale membrilor parlamentului, oamenilor politici, 2,47 % 1 depozitie canditat Primaria Clujeana – 0,99% 3 depozitii ale institutiilor publice dintre care amintim Primar Cluj-Napoca, Casa Corpului Didactic,

Inspectorat Scolar Judetean, 1,48% 4 depozitii ale institutiilor de invatamant – scoli si gradinite, 1,98%

Pagină 9

11 depozitii educatoare, 5,44& 62 depozitii parinti, 30,67% 6 depozitii ONG-uri, 2,97% 1 depozitie kinetoterapeut- 0,99% 12 depozitii psiholog.-6,43% 2 depozitii Jurist/avocat-0.99% 3 depozitii psihopedagogi- 1,48% 3 depozitii asistenti sociali- 1,48% 10 depozitii invatatori- 4,95% 3 depozitii asistenti universitari- 1,48% 3 depozitii medici de familie- 1,48% 27 medici psihiatri, logopezi, pediatri, ..etc- 13,36%

IV.4. Fata de intrebarile puse de catre initiatori concluzile sunt urmatoarele:

1. Un nr de 94,38% dintre depozanti care au raspuns la acest subiect, reprezentand 151 persoane au sustinut ca ar trebui sa functioneze clasa pregatitoare la gradinita si un nr de 5,63% dintre depozanti care au raspuns la acest subiect, reprezentand 9 persoane, au sustinut ca trebuie sa fuctioneze la scoala. Un nr de 1,88% dintre locutori, reprezentand 3 persoane, nu si-au exprimat punctul de vedere cu privire la acest aspect.

2. Un nr de 93,13% dintre depozanti care si-au eprimat opinia cu privire la acest subiect, reprezentand 149 persoane, au sustinut ca in prezent nu exista asigurate resurse materiale suficiente pentru functionarea optima a clasei pregatitoare in scoli, un nr de 3,13% dintre depozanti care si-au eprimat opinia cu privire la acest subiect, reprezentand 5 persoane, au sustinut ca in prezent exista in scoli dotarile necesare, si in numar de 3,13% dintre depozanti care si-au exprimat opinia la acest punct, reprezentand 5 persoane sustin ca pana in septembrie vor exista aceste resurse materiale pentru functionarea optima a claselor pregatitoare. Un nr de 0.63% dintre locutori, reprezentand 1 persoane, nu si-au exprimat punctul de vedere cu privire la acest aspect.

3. Cu privire la resursele umane si la asigurarea acestor resurse si-au exprimat punctul de vedere un nr de 99,39% dintre locutori, respectiv 159 persoane, dupa cum urmeaza: in prezent nu exista asigurate resurse umane suficiente pentru functionarea optima a clasei pregatitoare in scoli, un nr de 89,38% dintre locutori respectiv 143 persoane, in prezent exista cadre didactice cu dubla pregatire, pentru a prelua clasa pregatitoare, un nr de 4,38% dintre locutori, pana in Septembrie 2012 vor exista aceste resurse umane pentru functionarea optima a claselor pregatitoare, un nr de 5,63% dintre locutori respectiv 9 persoane, un nr de 0,63% dintre locutori, reprezentand 1 persoane, nu si-au exprimat punctul de vedere cu privire la acest aspect.

4. La intrebarea cat suntem de pregatiti pentru a introduce acest concept al clasei pregatitoare in anul scolar 2012-2013, un nr de 95,01% dintre locutori care au raspuns la acest subiect reprezentand un nr de 152 persoane,din care au sustinut ca nu suntem pregatiti anul acesta pentru introducerea acestui concept un nr de 86,88% dintre locutori care au raspuns la acest subiect reprezentand un nr de 139 persoane; pe de alta parte au sustinut ca suntem complet pregatiti anul acesta pentru introducera acestui concept un nr de 5,63% dintre locutori care au raspuns la acest subiect reprezentand un nr de 9 persoane; au sustinut ca suntem partial pregatiti anul acesta pentru introducerea clasei pregatitoare un nr de 2,50% dintre locutori reprezentand 4 persoane. Un nr de 5% dintre locutori, reprezentand 8 persoane, nu si-au exprimat punctul de vedere cu privire la acest aspect.

Pagină 10

5. Un nr de 91,88% dintre locutori reprezentand un nr de 147 persoane din urmatoarele categorii sociale, au identificat riscurile asumate in cazul in care nu se vor asigura resursele materiale si umane necesare, ca fiind urmatoarele: un nr de 8.13% dintre locutori, reprezentand 13 persoane, nu si-au exprimat punctul de vedere cu privire la acest aspect.

6. Un nr de 99,37% dintre depozanti care au raspuns la acest punct au considerat ca autoritatile ar trebui sa ia urmatoarele masuri pentru asigurarea functionarii optime și într-un concept integrat a acestei clase pregătitoare :

- Sa renunte la acest proiect – 8,13%, 13 persoane

- Sa implementeze acest proiect numai dupa asigurarea integrala a resurselor umane si materiale necesare – 32,50%, 52 persoane

- Sa implementeze acest proiect numai dupa consultarea publica a tuturor celor implicati si dupa realizarea unor studii de impact, fezabilitate, programe pilot – 53,13%, 85 persoane

- Sa implementeze acest proiect din septembrie 2012 – 5,63%, persoane

- Altele – 0,63%, 1 persoane

7. Mai multe persoane au raspuns si au pus in discutie si alte probleme decat cele semnalate de catre organizatori, mentionam unele aspecte dupa cum urmeaza:

Copiii se dezvolta diferentiat, nu suntem toti la fel. Parintii trebuie sa poata decide ce este mai bine pentru copilul lui (mai multi parinti, educatori, psihopedagogi au solicitat aceasta)

Inscrierea obligatorie in circumscriptia scolara de care apartine strada nu tine cont de faptul ca satele din preajma oraselor au inceput sa fie locuite de tineri intelectuali ce lucreaza in orasul invecinat: nu-si vor dori inscrierea copilului in scoala din sat datorita conditiilor precare. Eu as dori sa optez pentru copilul meu pentru un sistem de educatie alternativ (G. Barbu- prof. psihopedagog, kinetoterapeut)

Sunt interzise teste sau examene, atât la înscrierea la clasa pregătitoare, cât și la înscrierea în clasa I, iar faptul că un psiholog va evalua copiii ajută concomitent și la depistarea anumitor probleme pe care un micuţ le-ar putea avea și de care părinţii nu au cunoștinţă. (Calian Petru-deputat)

Evaluarea nici unui copil nu se face in 10 minute! este o mare eroare.O evaluare corecta trebuie sa se faca intr-un timp mai indelungat,copilul trebuie sa fie sanatos,relaxat si sa accepte persoana car-i face evaluarea.Sunt cele trei conditii minim necesare.Orietarea scolara a copilului trebuie sa fie flexibila, individualizata, sa tina seama de nivelul dezvoltarii psihice, dar si de aptitudini, motivatie, mici deficiente care se cer corectate pentru a impiedica esecul scolar,chiar in prezenta unei dezvoltari psihice adecvate virstei cronologice. (Campean Daniela Laura)

Numarul de ore de activitate recomandat pentru un copil cu varsta intre 6 si 7 ani este de maxim 4 ore/zi, incluzand atat orele de pregatire la scoala cat si cele de acasa. Capacitatea de atentie, memorare, concentrare este redusa, durata unei “ore” de studiu fiind recomandata a fi de 30-40 minute pentru a face mai usor tranzitia de la gradinita la scoala. (Chira Delia- medic pediatru)

Somnul este obligatoriu la aceasta varsta (1 ora la pranz, 10 ore noaptea). Renuntarea la timpul de odihna, mai ales in cazul in care programul va fi unul prelungit ( de la 8 la 16) conduce la aparitia manifestarilor de oboseala cronica si surmenaj, reducand foarte mult timpul dedicat activtatilor extrascolare (sport, activitati recreative, etc). (parinti, educatori, medici pediatri)

Numarul de mese recomandat este de 3 mese principale (mic dejun, pranz, cina) si 2-3 gustari, bazate in principiu pe fructe. Functionarea in regim de semiinternat nu este o garantie pentru un pranz cald, echilibrat nutritional, care sa acopere tot necesarul de care au nevoie la aceasta varsta, creand astfel

Pagină 11

premise pentru aparitia tulburarilor de alimentatie prin devansarea, respectiv amanarea meselor cu consecinte potential severe in anii ce urmeaza (obezitate, deficit ponderal, tulburari de schema corporala, anorexie, etc). (Chira Delia- medic pediatru, precum si alti parinti, educatori)

Avand in vedere modelul unor scoli primare din Germania pot spune ca invatatul prin joaca si descoperire contribuie mai mult la capacitatea intelectuala a copiilor decat ne putem imagina. De asemenea programele after-school infiintate in unele scoli din Germania aduc beneficii atat copiilor cat si parintilor. Copii invata sa isi faca temele disciplinat, in grupul de prieteni, iar in cazul in care au intrebari, un cadru didactic va fi acolo sa ii indrume. Parinti pot profita din infiintarea unui program after-school, datorita faptului ca vor avea mai mult timp pentru activitati placute impreuna cu copii in loc sa isi petreaca dupa-amiaza si seara facand teme cu acestia. (Cimpianu Ioana- studenta drept)

În cazul copiilor de 6 ani, care ar urma să meargă la școală în clasa pregătitoare , clasele ar trebui amenajate cu multe jocuri atractive , mediul cald asemănător celui de la grădiniţă, pentru ca trecerea să nu se producă brusc, copilul să stea rigid în bancă.În cazul copiilor de 6 ani , intrarea în școală generează trăiri afective intense. Aceste perturbări au loc pentru că: micul școlar are obligaţia de a se supune unor reguli stricte (sa fie atent, sa stea în bancă mai mult timp, să fie la o anuimtă oră prezent la școală) la care se adaugă îndeplinirea unor sarcini precise; invăţătorul este mai puţin apropiat de elevi decât educatorul și mai puţin protector;

Trăirile afective la copilul de 6 ani: Imită trăirile afective și expresiile emoţionale ale adultului; Este posibil să apară minciuna; La 6 ani apare ”criza de prestigiu”, mai ales când copilul e mustrat în public; Inainte de intrarea la școală, poate deveni apt sa își stăpânească emoţiile; Poate apărea sindromul de spitalizare – internarea în spital îl face să se simtă abandonat, pentru că este despărţit de cei dragi

Atenţia copilului la 6-7 ani crește în stabilitate, se poate concentra 15 – 20 de minute . Acesta trebuie încurajat, motivat cu sarcini atractive.

Copilul nu va mai avea supravegherea pauzelor cum se face la grădiniţă, nu va mai dormi la prânz. Toate aceste schimbări pe care le suportă copilul au repercursiuni și asupra părinţilor , deoarece mulţi dintre părinţi lucrează, iar programul școlar fiind până la prânz, nu vor putea să stea cu ei.

Pentru toate aceste modificări legislative trebuie să se stabiliească un ritm echilibrat, armonios, de continuitate, iar trecerea grupei pregătitoare la școală să se realizeze atunci când cerinţele din punct de vedere a dezvoltării socio-emoţionale se pot concretiza.(Coroiu Mioara - educatoare)

Medierea în școli își propune să promoveze relaţiile dintre elevi, profesori și părinţi în sensul de a fi îngăduitori, de a împiedica violenţa și de a crea o imagine clară asupra relaţiilor interumane în principal pentru elevii care sunt la început de drum. (Corina Onac-Avocat)

Unii nu sunt de acord cu finantarea scolilor in functie de numarul copiilor deoarece o sa apara tentatia de a nu se mai pune accentul pe calitate, ci pe cantitate, lucru care va fi in dezavantajul copiilor.

Ma bucur ca noua lege nu-I afecteaza pe titularii sistemului de învăţământ, că ei vor rămâne titulari si nu desfiinţează titularizarea în sistem pentru cei care au dobândit acest dept. Este bine ca modificarile privind admiterea la liceu si bacalaureatul se vor aplica numai pentru cei care intra in clasa a cincea în 2011-2012, respectiv în clasa noua în 2012-2013. (Voicu Daniela-educatoare)

Pentru a asigura o performanta cel putin medie a elevilor de clasa 0 in arii precum informatii, abilitati si deprinderi atat cognitive cat si socio-emotionale, e nevoie sa evaluam achizitia prerechizitelor scolaritatii inainte ca acestia sa mearga la scoala:

o Recunoasterea literelor si cifrelor si abilitatea de a copia litere si cifre - sunt strict legate de achizitionarea gandirii simbolice – care apare abia in stadiul operatiilor concrete - si anume in jurul varstei de 7 ani. Asadar, la 6 ani cand cei mici intra in clasa 0, ei vor avea dificultate in a achizitiona acest tip de gandire, lucru care determina o atentie sporita din partea invatatorului pentru a ajuta copilul, cat si o crestere a timpului alocat fiecarui copil;

o Cunostinte despre operatii matematice simple precum adunarea si scaderea;

Pagină 12

o Cunostinte despre caracteristici ale obiectelor - marime, forma, culoare, lungime, functie- la 6 ani, copiii au dificultate in conservarea volumului, marimii, lungimii, greutatii si cantitatii;

o Abilitati de categorizare - (animale, behicule, obiecte care au aceeasi functie, obiecte de aceeasi culoare, etc.). Aceste abilitati se dezvolta abia in stadiul operatiilor concrete, adica incepand cu varsta de 7 ani; doar atunci copiii au capacitatea de a jongla cu categorii. Luand in considerare curricula clasei 0, cei mici ar trebui sa-si insuseasca deja aceste abilitati. In mod contrar, lipsa acestora ar putea crea dificultati in desfasurarea optima a orelor, in sensul necesitarii acordarii unei atentii sporite fiecarui copil in optimizarea capacitatilor sale deficitare;

o Recunoasterea propriilor emotii si ale celorlalti- indirect se va promova competitivitatea-lucru pentru care copiii de 6 ani nu sunt pregatiti iar daca nu exista un adult care sa poata gestiona posibilele diferente de opinii, s-ar putea isca conflicte. Contextul clasei favorzeaza compararea cu ceilalti in termeni de abilitati mentale, fizice, chiar si sociale- astfel unii copiii pot fi vulnerabili la o scadere brusca a stimei de sine- lucru care le poate afecta atat performanta la scoala cat si cea in situatii sociale in care se pot simti nesiguri pentru a-si exprima opinia;

o Interactiuni pozitive cu ceilalti si respect fata de ceilalti;o Abilitati de ascultare si Abilitati de urmare a unor instructiuni;o Abilitati de persistenta in sarcina, atentie si inhibarea stimulilor distractori - apare incepand cu

6 ani, varsta la care cei mici pot ramane atenti la o activitate in jur de 60 minute; de asemenea, la 6 ani apare si abilitatea de inhibare a stimulilor distractori insa la 7 ani aceasta se imbunatateste semnificativ, ajutand elevul sa persiste in sarcina;

o Copiii de 6 ani sunt mai usor distrasi astfel incat ar fi nevoie de supravegherea unui numar mai mare de adulti, ceea ce ar insemna cresterea costurilor;

o Abilitati de rezolvare de probleme;o Abilitati de comunicare;o Abilitati de memorie- la varsta de 6 ani, cei mici au achizitionat atat cunostinte despre fapte sau

stari de lucruri (memorie explicita) cat si cunostinte despre reguli sau proceduri (memoria implicita). Totusi, ei nu au indeajuns de dezvoltate strategii de invatare, care includ si memorarea, ceea ce ar putea constitui un punct in minus pentru insusirea unui numar mare de informatii intr-o perioada scurta printr-o cale de comunicare unilaterala cum este promovata la scoala. In jurul varstei de 7 ani, atat memoria de lucru (capacitatea de a recupera din memorie si a opera cu cunostintele achizitionate) cat si capacitatea de procesare a informatiei (cantitatea de informatie si viteza cu care o intelegem si memoram) cresc. In plus, copiii de 6 ani sunt influentati prioritar de imagini cand invata insa cei de 7 ani, in stadiul operatiilor concrete ei sunt capabili sa invete cu ajutorul simbolurilor (cuvinte), fapt care grabeste achizitionarea acestei abilitati. (Gorea Alexandra-psiholog)

Pagină 13

IV.5. In urma sustinerii verbale a depozitiilor si a raspunderii de catre locutori la intrebarile adresate de catre comisia de experti, depozitiile verbale au adus in plus fata de cele scrise urmatoarele argumente:

Florin STAMATIAN – Prefect – cuvant deschidere

Prefectura, reprezentantul Guvernului în teritoriu, prin Domnul Prefect Florin Stamatian a adresat, înainte de începerea efectivă a audierii, publicului participant câteva cuvinte. Poziţia domniei sale a fost una neutră, declarând următoarele: ”Nu știu reforma în învăţământ până unde trebuia să meargă și ce trebuia să facă. Nu îmi place să critic ceva înainte de a fi aplicat, înainte de a ști exact care sunt punctele tari și punctele slabe, am fost întotdeauna pentru schimbare, atunci când schimbarea a fost evidentă. Am venit la această audiere pentru că îmi pasă, ne pasă de ce vor face, ne pasă de ceea ce va fi. Copii vor începe școala puţin mai repede decât ne-am așteptat.

Sunt oricând alături de dumneavoastră pentru a transmite Ministerului Învăţământului sau pentru a fi alături de Inspectoratul Școlar în aplicarea deciziilor pe care le veţi lua în ameliorarea acestui proces.”

Locutorii in ordinea sustinerii depozitiilor:

Mentionam ca in conformitate cu regulamentul audierii publice pus la dispozitie de catre initiatori, fiecare depozant a avut alegerea de a-si expune punctul de vedere cu privire la una sau mai multe dintre intrebarile lansate de catre organizatorii evenimentului. Astfel majoritatea locutorilor au raspuns doar la cateva din cele 6 intrebari, fiecare aveand in vedere propria expertiza in legatura cu subietul propus.

1. Emil ALUAȘ - Candidat Independent la Primăria Cluj 2012

Domnul Aluaș și-a exprimat punctul de vedere alături de clasa pregătitoare, este pentru implementarea programului de pre-școală dar în același timp e de părere că grupa pregătitoare ar fi bine să rămână la grădiniţă. Este conștient că la acest moment nu ne putem baza pe un personal pregătit pentru a face faţă, din toamnă, acestei modificări.

2. Adela ANDREI – Director Adjunct Grădiniţa Gina

Reprezentanta grădiniţei a declarat că susţin rămânerea grupei pregătitoare și în grădiniţe, mediul este gata format. Trecerea la clasa pregătitoare s-ar putea face de anul viitor dar doar la școlile care sunt pregătite, au spaţii adecvate.

”Metodologia elaborată de Ministerul Educaţiei clarifică doar etapele de înscriere și componenţa comisiilor responsabile cu înscrierea, fără alte precizări clare cu privire la modalitatea de aplicare în școli”.

Sprijină menţinerea unui dialog transparent cu toţi cei implicaţi în procesul educaţional: părinţi, psihologi, cadre didactice, medici…

Pagină 14

3. Elena Avram – Director Gradinita Hellen

Intreaga gradinita e foarte importanta, nu doar grupa pregatitoare. Din punct de vedere logistic, gradinitele sunt bine pregatite si parintii au siguranta unui program.

Cadrele didactice au dubla specializare, de educatori-invatori la Hellen. Diferenta intre gradinita si scoala in priviinta sigurantei copilului este un factor important. Copilul este bine sa vina in legatura cu cat mai multe cadre didactice, continuitatea la clasa primara este importanta pentru dezvoltarea copilului.

4. Gabriela BARBU – Psihoterapeut, Kinetoterapeut, logoped Asociaţia Caritas, Părinte

Cu o experienţă de 17 ani în domeniul psihomotrician, Doamna Barbu a adus la cunoștinţă celor prezenţi faptul că în ultimii ani s-au descoperit tot mai multe cazuri de tulburări de statică vertebrală – cifoze și scolioze – la copii de 6-7 ani. Aceste boli apar în urma statului prelungit într-o poziţie incomodă – statul în bancă și purtarea ghiozdanului – favorizează apariţia acestor tulburări. Din statistica ridicată de la Spitalul de Copii a dedus că un număr tot mai mare de copii, an de an, dezvoltă tulburări de statică vertebrală. Pentru evitarea acestor tulburări ar trebui create, în școli, clase de psihomotricitate în care copii să facă mișcare.

Din lipsa unui mobilier corespunzător, a unor spaţii adecvate de petrecere a timpului aferent statului în școală, a unor grupuri sanitare care să corespundă cu nevoile copiilor. Doamna Barbu cere amânarea înscrierilor în școli a clasei pregătitoare până la momentul în care acestea vor fi pregătite pentru a putea deservii și primii copii.

Programul școală după școală , pentru ciclul primar, îl consideră oportun din cauza imposibilităţii de aţi lua copilul de la școală, la ora 12.

5. Simina BEJENARU – Profesor pentru învăţământul primar, coordonator departament primar Școala Internaţională

În urmă cu 8 ani, în cadrul Școlii Internaţionale, a început aplicarea programului intercicluri care se desfășoară în colaborare cu învăţători de ciclu primar și educatori. La acest program participă atât învăţători cât și educatori împreună pentru aplicarea curricumului , a standardelor, a metodelor de lucru, a limbajului folosit la clasă sau la grupă cu copii, la terminologia pe care o așteaptă învăţătoarea la începerea clasei I. La sfârșitul grupei pregătitoare se face o evaluare, o caracterizare, de către educatoare, învăţătoarea care preia copii, profesoara de limba engleză și psihomotrician. Acest lucru le dă posibilitatea de a face o evaluare corectă și conformă cu realitatea, nicidecum o evaluare standard: ”acesta e copilul cu el defilez”.

Perioada preabecedar, de început a clasei I-a este scurtă, până în 1-2 luni. Acomodarea copiilor este importantă însă învăţătorul mai are și de predat între timp. În privinţa spaţiilor și a mobilierului s-a păstrat aceleași și la clasa I. Nu există un model standard pentru mobilier sau pentru spaţiile în care copii, de clasă pregătitoare, să își desfășoare activitatea.

6. Mihai DAVID – Părinte, Administrator www.orasulcopiilor.ro

Domnul David și-a început alocuţiunea prin a arăta că lipsa de comunicare, existentă la ora actuală, între cei implicaţi în procesul educaţional a dus la lipsa de încredere din partea părinţilor. Susţine trecerea grupei

Pagină 15

pregătitoare la școală dar într-un mod mai transparent și în funcţie de dorinţele părinţilor. Găsește oportună schimbarea învăţătorilor la finalul clasei pregătitoare, copii având posibilitatea de a interacţiona cu mai multă ușurinţă cu alţi profesori.

7. Sorin Narciz JEFLEA – Vicepreședinte Uniunea Centrelor de Mediere din România

Domnul Jeflea a prezentat un sondaj de opinie, personal luat, de la mămicile angajate într-o companie multinaţională. Rezultatul acestui sondaj a arătat că, din postura de părinte, nu este tocmai ușor să accepţi o astfel de schimbare, mai ales că acest lucru se va răsfrânge asupra propriului copil. Mămicile semnatare, ale acestui chestionar consideră că, copii lor, nu sunt pregătiţi pentru ”cheia la gât”. Se dorește rămânerea în spaţiile grădiniţelor și la programul pe care îl au copii acum din aceleași motive exprimate de către antevorbitorii Domnului Jeflea.

8. Eugenia GOGA – Psihoterapeut, părinte

Doamna Goga a susţinut ca începând cu vârsta de 6 ani copii trebuie sa înceapă sa aibă un program structurat. Cu toate ca este de acord cu înscrierea copiilor de 6 ani in clasa pregătitoare argumentează însa ca acest lucru, obligatoriu, implica un interes mărit fata de siguranţa si confortul acestora alături de elevii din clasele primare si gimnaziale. Sălile de studiu sa fie amplasate la parterul școlilor. A mai sugerat ca personalul didactic care ar ramane fara serviciu sa li se acorde șansa de a participa la cursuri de reconversie, profesori care pot sa facă fata invatamantului primar.

9. Carmen GORON – Educatoare Grădiniţa Millenium

Baza materiala existenta, in grădiniţe, respecta nevoile copiilor. Nu exista baza materiala pentru nivelul de 6 ani, in scoli. Nu este suficient un curs de 2-3 saptamani pentru a considera un cadru didactic pregătit pentru a preda la clasa pregătitoare.

Școala ar trebui amânata pana la crearea unei situaţii reale si adecvate predării acestor copii.

10. Adrian GURZAU – Deputat PDL

Sistemul educaţional este intr-un permanent proces de reorganizare. Cea mai buna investiţie este in educaţia timpurie. In unele tari din Uniunea Europeana școala începe si la 4 ani in timp ce, la noi, 1% dintre școlari clasei I au 8 ani. Clasa pregătitoare asigura trecerea către o clasa de succes.

Ministerul Educaţiei si Autorităţile Locale depun eforturi pentru a ajuta școlile sa se pregătească pentru începerea noului an, din luna septembrie.

11. Crina Lazar – Părinte

Doamna Lazar este pentru rămânerea grupei pregătitoare in grădiniţe. Nu vede implementarea acesteia, in scoli, devenind un succes.

Pagină 16

12. Vlad CARBUNE – Părinte

In prezentarea depoziţiei, Domnul Cărbune, a atras atenţia asupra unui aspect pe care nu l-au adus in discuţie ante-vorbitorii săi, si anume invatatorii. De la aceștia nu s-a primit nici un punct de vedere. Invatatorii care termina ciclul primar si trebuie sa preia aceste clase ar trebui pregătiţi prin cursuri de 2-4 saptamani in are sa li se explice metodologia pe care trebuie sa o aplice pe copii cu vârste de 6 ani. Considera ca nu este un lucru tocmai ușor nici pentru acești dascăli, de aceea elaborarea unor studii pertinente pe marginea concluziilor, rezultate de la aceasta audiere publica, este necesara.

13. Marinela MARC – Inspector Școlar General Adjunct

A adus in vedere ca, conform Legii Educaţiei, clasa pregătitoare este parte a ciclului primar si se organizează in scoală nu in grădiniţe. Educaţia timpurie o considera a fi parte importanta in dezvoltarea armonioasa a copilului, favorizând oportunitati de dezvoltare de mai târziu.

Dotările din clasele pregătitoare vor fi adaptate vârstei copiilor, acest lucru având posibilitatea de finalizare in perioada de vacanta școlara de peste vara. Organizarea activităţilor de scoală după școala se pot realiza cu ajutorul diverselor firme care dispun de programe educaţionale sau de catering, in spatii adecvate, din apropierea școlilor.

Doamna Marc susţine ca orice cadru didactic care este calificat sa predea in invatamantul primar va putea preda la aceste clase.

Inspectoratul Școlar al Judeţului Cluj considera ca, in judeţ, sunt îndeplinite toate condiţiile pentru a putea pune in aplicare aceste prevederi legislative, începând cu 1 Septembrie 2012.

14. Dana Zoe MATEESCU – Reprezentanta Casei Corpului Didactic Cluj

Enunţând un citat cunoscut, ~lucrurile trebuie făcute bine de prima data~, Doamna Mateescu a arătat dispunerea de care da dovada, in pregătirea personala si profesionala a tuturor cadrelor didactice, Casa Corpului Didactic Cluj. Se vine in ajutorul acestora prin programe acreditate obţinute in urma unor parteneriate cu Centrul National de Evaluare si Examinare in baza căruia se va desfășura un program de dezvoltare. Formarea cadrelor didactice se va face gratuit.

In concluzie, Doamna Mateescu, a precizat ca, clasele pregătitoare organizate in scoli vor constitui nuclee de stabilitate emoţionala si siguranţa pentru elevi.

15. Adela Raluca MOLDOVAN - Psiholog

Pe marginea lipsei sau a nedefinitivării programei școlare, Doamna Moldovan a adus o serie de exemple reușite, in alte tari Europene, care au implementat acest program de ani buni. Studiile știinţifice, urmărite au avut programe diferenţiate. Rezultatul a fost ca, copii care au trecut prin programele pregătitoare au beneficii cognitive si socio-emoţionale. Beneficiile cognitive se pierd pe măsura ce copilul înaintează in școlarizare iar cunoștinţele pot fi recuperate, in schimb beneficiile socio-emoţionale nu se pierd însa nu pot fi recuperate la fel de ușor. Rezultatul acestor beneficii se concretizează in timp printr-o atitudine mai buna, rezultate academice mai bune si mai puţine probleme comportamentale.

Pagină 17

16. Vladimir POP – FSLI Cluj

Domnul Pop a renunţat in a-si mai susţine depoziţia in favoarea criticării formei de formulare a întrebărilor, organizatorilor, întrebări care anterior s-au folosit, de către FSLI, in elaborarea unui chestionar care a avut ca finalitate data de 27.02.2012.

Domnia sa a mai precizat ca cea mai buna forma de organizare a grupei pregătitoare este la grădiniţa, aici existând logistica pentru o desfășurare normala a activităţilor specifice vârstei.

17. Radu MOISIN - Primar Cluj-Napoca

Așa cum se știe Primăria se ocupa de infrastructura. Domnul Primar a prezentat participanţilor datele pe care le deţinea pana la acea ora in legătura cu solicitările unui număr de 22 de scoli care au solicitat fonduri pentru achiziţionarea de materiale necesare pregătirii claselor pregătitoare. Dansul a mai dat asigurări ca exista acoperire bugetara. In continuare a prezentat, in cifre, investiţia in scoli aducând la cunoștinţa ca doar doua scoli au depus cereri pentru mansardare.

In final a dat asigurări ca exista prevederi bugetare suficiente pentru acest an la capitolul investiţii.

18. Iulia SANDOR – GO FREE- Asociaţia pentru sprijinirea sociatatii civile

Crede ca nu suntem pregătiţi suficient pentru aceasta schimbare care nu se rezuma doar la infrastructura. Se solicita o implementare psihica a acestui program iar copii pot fi afectaţi emoţional de aceasta schimbare. Grupa pregătitoare, considera ca, trebuie sa ramana la grădiniţa deoarece exista platforma necesara si nu ar mai trebui investiţi banii in așa ceva. Din cauza lipsei unor studii efectuate asupra dezvoltării copilului nu se pot face preziceri de succes sau nu a acestui proiect.

19. Ramona SAITIS – Părinte

Aceeași părere o are si Doamna Saitis, in privinţa neschimbării locaţiei a grupei pregătitoare. Banii economisiţi s-ar putea folosii la mărirea salariilor cadrelor didactice. Nu se considera nici ea si nici copilul ei pregătiţi pentru schimbarea prevăzuta de Legea Educaţiei.

20. Ramon MOLDOVEANU – LIR

Susţine ideea ca orice lege este buna daca este elaborata împreuna cu factorii implicaţi. Lipsa acestui lucru denota graba in care se dorește aplicata.

Nu dorește aplicarea acestui program din toamna acestui an si considera ca cel care alege modalitatea de continuare a studiilor, propriului copil, sa fie părintele.

21. Elena TRANCA – Părinte

Doamna Tranca, dorește sa știe pe cine trage la răspundere daca acest proiect eșuează sau daca va putea sa isi retragă copilul de la scoală in cazul in care considera ca nu sunt respectate normele de pregătire pentru clasa pregătitoare.

Pagină 18

V. Recomandări formulate de către participanții la eveniment, argumente si solutii gasite de acestia la problemele supuse atentiei

Analiza depoziţiilor scrise depuse la adresa de email pusa la dispozitie de catre Comisia de Iniţiere și a celor susţinute verbal, precum și a materialelor documentare, care au stat la baza fundamentării Motivaţiei de a recurge la o consultare publică a părţilor interesate, scot în evidenţă câteva aspecte, care sunt redate, sintetic de către Comisia de Experti, plecând de la setul de întrebări, astfel:

V.1. Unde ar trebui sa funcționeze clasa pregătitoare? La școală sau la grădiniță? De ce?

La gradinita La scoala- Baza Materiala: numai la gradinita exista infrastructura

necesara si functionala- Baza materială existentă în grădiniţe respectă nivelul de

vârstă al copilului: exista ambient social, mobilier adecvat, materiale didactice auxiliare curriculei

- in gradinite sunt deja jucarii, materale didactice, loc special amenajat pentru masa copiilor, bucatarie, teren de joaca/parc pentru activitati in aer liber; curti interioare special amenajate

- În mediul rural, grădiniţele nu sunt prezente peste tot, fapt care constituia un dezavantaj de pornire în formarea intelectuală și socială a copiilor din aceste zone. Copiii de aici veneau în clasa I cu mai puţine șanse de a competiţiona cu colegii lor orășeni

- Igiena si obiecte sanitare: Condiţiile de igienă sunt respectate cu stricteţe. Obiectele sanitare respectă standardele în vigoare si copiii merg insotiti la toaleta

- toaletele nu sunt adaptate varstei lor la scoala; spatiile care se numesc bai sau WC-uri nu pot fi utilizate in siguranta si igiena lasa mult de dorit

- Preșcolarul în vârstă de 6 ani nu poate utiliza aceleași obiecte sanitare precum un adolescent de 16-17 ani.

- Ratiuni economice: au fost investite sume mari de bani in amenajarea gradinitelor si ar duce la evitarea cheltuirii unor sume mari de bani pentru dotarea scolilor pentru clasa pregatitoare

- cu un buget al educatiei diminuat drastic, cu deficitul de resurse umane și materiale cu care se confruntă sistemul de învăţământ în special nu este oportună încadrarea grupei pregătitoare în ciclul primar.

- conditiile actuale, in care fondurile alocate pentru educatie sunt oricum insuficiente... de ce sa demaram un proiect nou care presupune cheltuirea unor sume mari de bani, care din nou vor fi insuficiente.

- Gradinitele sunt dotate si au toate resursele necesare pentru pregatirea copiilor nostri, iar scolile au nevoie de finantare pentru dotari si de angajarea personalului

Pagină 19

calificat (alti bani cheltuiti, desi nu e neaparat necesar)- Conditii generale existente in gradinita si lipsa in scoli- Scolile nu dispun de curti interioare amenajate pentru 6

ani, mobilier adecvat, masa, spatii pentru somn si cadre didactice cu dubla specializare: invatator/educatoare, ingrijitoare pentru pauza,wc igienice si utilizabile.

- grădiniţa e depășită, spaţiul unde copiii își desfășoară activitatea este redus, nu există curte și copiii stau doar înăuntru.

- Comoditate, sistem functional, fara investitii suplimentare: Copii sunt deja in gradinita. In cadrul programului de gradinita se poate introduce, la grupa mare, un program extins pentru pregatirea copiilor de 5, 6 ani, care urmeaza sa intre in clasa a - I - a.

- lucrurile functioneaza bine, firesc si normal acum - Grădiniţele întrunesc toate condiţiile necesare dezvoltării

preşcolarului : există deja cadrul adecvat vârstei şi învăţării prin joacă, spatiul de joaca special amenajat pentru categoria lor de varsta, spatii amenajate cu mobilierul adecvat, materiale si programa coerenta pe care personalul cu experienta, cu calificarea necesara, le folosesc pentru pregatirea copilului pentru scoala, există spaţiile cerute pentru somnul de după-amiază, pentru luarea mesei şi recreere ; plus că sistemul nostru de învăţământ prevedea şi până acum la grădiniţă grupa pregătitoare

- a fost constituită și amenajată pentru a dezvolta armonios și global personalitatea copilului.

- Personal calificat: În grădiniţe există cadre cu pregătire în educarea copiilor de 3-7 ani. Multe dintre cadrele didactice din grădiniţă au dublă specializare.

- În majoritatea grădiniţelor există un psiholog sau un consilier școlar care sesizează problemele copiilor și oferă programe de amelioare si eliminare ale acestora.

- lipsa unei pregătiri teoretice și practice a actualilor învăţători, cu psihologia copilului de până la 7 ani, cu metodica predării materiilor pentru ei, tehnica jocului

- exista cadrele si conditiile necesare pentru invatarea notiunilor elementare de limba germana; altfel copiii romani nu se mai pot inscrie la scolile cu predare in limba germana

- Profesorii pentru învăţământul primar au o experienţă mai mare în proiectarea strategiilor de predare - învăţare – evaluare în conformitate cu cerinţele curriculumului școlar, în desfășurarea activităţilor didactice, în asigurarea calităţii demersurilor educaţionale.

- programa curriculum: Grădiniţa oferă un program complex și complet și anume intercalarea în programul zilnic a orelor de masă și a orelor de somn. În grădiniţă se pune accent pe satisfacrea nevoilor copiilor prin respectarea cu rigurozitate atât a CURRICULUMU-LUI existent la ora actuală , dar și a standardelor de acreditare/ autorizare.

- la scoala nu s-ar putea desfasura anumite activitati (perioadele de studiu ar trebui sa fie cam de 20-25 minute si sa fie intercalate cu perioade de joc, sport,

- Este o realitate demonstrată că educaţia timpurie, este foarte importantă pentru dezvoltarea armonioasă a copilului, favorizând oportunităţile de învăţare de mai târziu.

- Nu toţi copiii care se înscriau în clasa I parcurgeau activităţile desfășurate în grădiniţe, prin urmare startul în clasa I nu oferea

Pagină 20

dans, plimbare, inot...)- Mediul de invatare este in stransa legatura cu jocul.

Resursele folosite pentru invatare sunt disponibile in cadrul gradinitei. Învăţarea prin joc presupune asimilarea cunoștinţelor și formarea deprinderilor într-un mod agreat de copil, dar și o dezvoltare armonioasă și globală a copilului. Accentul se pune pe fiecare domeniu în parte. Fiecare domeniu de învăţare este important și nu trebuie minimalizat.

- logistica de agreement (joaca) dupa orele de curs mai scurte decât cele din programul şcolar cu afterschool, datorita somnului imposibil de realizat in scoli

egalitate de șanse în parcursul educaţional.

- Mediu mai “prietenos” programul necesita un mediu mai "prietenos", cum este cel de la gradinita, nicidecum cel de la scoala, care presupune o schimbare radicala si destul de timpurie pentru un copil de numai sase ani.

- Diferenta dintre gradinita si scoala e perceputa de copii ca diferenta dintre joaca si seriozitate. Avand in vedere doar psihologia copiilor, functionarea clasei pregatitoare la gradinita ar fi mai eficienta.

- Mediu care copilului ii este deja familiarizat si ii poate asigura confortul de care are nevoie la aceasta varsta.

- Varsta, supraveghere si securitate: Sunt inca prea mici sa intre in contact cu copiii de varsta scolara

- La această vârstă copilul este orientat spre joc şi nu poate să rămână 4 ore în bancă.

- Cunoştinţe, deprinderi, priceperi, pe toate, le însuşeşte prin intermediul jocului.

- daca clasa 0 ar functiona in cadrul scolii, ar fi nevoie de spatii special amenajate (contactul inclusiv in pauze sa fie doar cu clasele I-IV);

- Este garantată cu succes securitatea și siguranţa copiilor, prin prezenţa unei îngrijitoare alături de educatoare, dar și prin alte mijloace.

- sunt mult prea vulnerabili în faţa colegilor lor mai mari, vor fi implicaţi prematur și împotriva voinţei lor în conflictele specifice vârstei și nu vor putea fi protejaţi nici de părinţi , nici de cadrele didactice

- copii nu sunt lasati fara supraveghere nici un minut, atat in sala de grupa cat si la masa cat si la toaleta sau in curtea gradinitei sunt insotiti de educatoare si ingrijitoare, care aplaneaza la timp conflictele, sterg nasul, ridica pantalonii si mai ales vorbesc frumos si abordeaza cu calm orice situatie

- România are în prezent cea mai bătrână populaţie școlară la debutul învăţământului obligatoriu din Europa

- copilul se va putea bucura de faptul că este mare deja, doar merge la școală

- va ţine cont de particularităţile de vârstă precum și de nivelul de maturizare al copiilor la 6 ani. Se va avea în vedere faptul că la această vârstă copiii nu sunt adulţi în miniatură.

- somn de dupamasa sunt privati de somnul de dupamasa la scoala

- La aceasta varsta odihna are un rol deosebit, iar la scoala programul de somn nu poate fi asigurat

Pagină 21

- Programul obligatoriu de somn se desfasoara in acelasi mediu cunoscut la gradinita

- suntem pregatiti? - Baza materială corespunzătoare copiilor de 6/7 ani din

cadrul școlilor este inexistentă la ora actuala.- în cîteva luni nu poţi schimba ceea de ani de zile

funcţiona între niște parametrii relativ normali.- Scolile noastre nu sunt pregătite să școlarizeze la această

vârstă nici din punct de vedere al dotărilor, nici al programei, nici al condiţiilor de igienă minimală, de care acești copii se bucură în grădiniţele cu care sunt obisnuiti

- şcoala nu este pregătită pentru a integra în spaţiul şi în programul ei copiii de 6 ani.

- Aglomerare la scoala: Decongestionarea gradinitei se face aglomerand scolile și de aici modificările de program al celorlalţi elevi (și poate elevi din clasele a-II-a sau a-III-a).Și nu e corect și faţă de acești copii să le faci program după-amiaza la aceste vârste

- lipsa de sali duce la cresterea numarului copiilor ce vor urma cursurile dupa-amiaza, sau, mai ales in mediul rural la invatamant simultan (clasele 0 cu I comasate)

- Aglomerare la gradinita: Gradinitele vor avea mai multe locuri pentru a primi mai multi copii daca se va muta grupa preg la scoala

- After school: la grădiniţă copilul poate rămâne până după-amiaza, poate face cursuri suplimentare adecvate nevoilor lui (inot, pictura, dans, comunicare etc.)

- ii ajuta pe părinţi sa poata desfasura activitati cu copii ulterior, daca acestia pot dormi dupamasa la gradinita si sunt odihniti

- Servirea mesei: la gradinita exista posibilitatea servirii mesei calde, in conditii igienice – despre cantine scolare nu am auzit foarte multe

- Nu se pot asigura mesele regulate la scoala, majoritatea scolilor nu dispun de cantine sau locuri de luare a mesei, iar cele care dispun nu au dotari suficiente pentru a asigura o masa calda calitativ necesara copiilor

- masa proaspata gatita e disponibila in gradinita spre deosebire de chioscurile fast-food de langa scoli

- Adaptabilitate scazuta la noul mediu, probleme psihice:- Mediul este unul cunoscut copilului, educatorul il

cunoaste si stie sa plieze metodele de invatare aplicate pe aptitudinile si stilul de invatare psiho-emotional

- schimbarea pedagogului de la gradinita, clasa pregatitoare, clasa I (lipsa stabilitatii) supune copilul la doua experiente de adaptare (emotionala si educationala), cu stresul inerent acestora

- Cadrele didactice din gradinite au dubla specializare iar copii raman in mediul familiar si amenajat adecvat, trecerea in clasa zero ar fi o schimbare treptata si usoare daca mediul si cadrele ar ramane acelasi

- pentru a se obisnui copii cu mediul scolar.

- Copiilor aflaţi la vârsta de șase ani li se dezvoltă rapid memoria și abilităţile cognitive, inclusiv abilitatea de a reflecta asupra propriei gândiri (metacogniţia) și de a învăţa să înveţe.

- În general, copiii trebuie să se obișnuiască cu un program mai strict, mai structurat, cu ora de începere a activităţii, cu pauza în

Pagină 22

- Preșcolarii nu sunt apţi din punct de vedere socio-emoţional pentru a se adapta unui program de desfășurare a activităţilor în școala. copilul având nevoie de un spaţiu adaptat vârstei lui , condiţie care într-o școală nu poate fi îndeplinită.

- Exista copii de aproximativ aceeași vârstă cu el. În cadrul aceluiași grup copilul acceptă regulile și consemnele pe care le trăiește ca mai puţin frustrante și coercitive

- Pana la varsta de 6 ani copiii pot avea oricand sentimentul ca sunt despartiti si nu isi mai pot vedea parintii si de aici pot sa apara o multime de probleme de adaptare

- Cadrul optim de învăţare este unul în care copilul să se simtă atras și ideile pornesc din multitudinea materialelor care îl înconjoară.

care pot ieși în curte sau merge la toaletă.

- Clasele pregătitoare, organizate în școli, vor constitui nuclee de stabilitate emoţională și siguranţă pentru elevi, vor crea medii favorabile învăţării și dezvoltării personale a copiilor, vor facilita tranziţia de la grădiniţă la școală, acomodarea cu rigorile unui mediu educaţional, care să permită din clasa I atingerea standardelor educaţionale specifice nivelului de achiziţii fundamentale ale acestei clase

- Cost financiar al parintilor:- Aspect financiar, deloc neglijabil: de la scoala vine la 12

deci parinti vor trebui sa angajeze bona si sa o plateasca cu min 400, lei pe luna pt 4 ore de stat zilnic cu copilul

- Aceeasi problema pentru cazurile in care clasa 2-a va avea ore dupamasa din lipsa de spatii

- programul de 4 ore va fi un cosmar pentru parintii care nu isi permit o bona sau nu au bunici disponibile...

- d.p.d.v. medical: somn necesar imposibil de realizat la scoala, masa calda calitativa, nu junk food! , nu e bine sa ii fortezi sa stea 4 ore intr-o banca intr-un mediu nou, cu cadre care nu sunt poate suficient pregatite, in clase neadaptate

- Exigenţele ergonomice, regimul zilnic de muncă al copilului de varsta scolara timpurie nu se pot respecta în cadrul programului şcolar

Alternativa la alegerea parintilor Grupa sau clasa pregatitoare sunt elemente care ar trebui introduse consistent in metoda de invatare pentru copil, de aceea ar trebui sa aiba titlul de obligatoriu, precum si metodologie de implementare. Pentru ca exista diferente intre modalitatile in care copiii au fost expusi la metodele de invatare/socializare premergatoare scolii, existenta alternativelor poate lasa parintelui decizia legata de unde se poate adapta copilul mai usor pentru clasa pregatitoare - la gradinita, unde modalitatea de invatare se poate baza mai mult pe joc, unde grupele pot fi mai mici sau la scoala, unde metoda de lucru este specifica gimnaziului, cu un numar mai mare de colegi si cu expunere la copiii din clasele 1-8. Consilierul scolar este o resursa care poate fi implicata alaturi de parinte in alegerea alternativei celei mai bune si monitorizarea copilului pe parcus, pentru asigurarea pregatirii sala pentru inceperea claselor 1-8, indiferent unde se face anul pregatitor. Buna informare si responsabilizarea parintilor pentru aceasta alegere sunt elemente cheie pentru ca fiecare copil sa parcurga acest an, care este un an de ‘expunere’ in cadrul cel mai securizant pentru copil, dar si cel care poate oferi stimularea de care acesta are nevoie pentru procesul de invatare. (Persunaru Andreea –psiholog si alti locutori si-au manifestat aceasta opinie, fie principala, fie in secundar) „A ma obliga sa fac ceva ce nu vreau, ce consider ca nu e benefic copilului meu, e un abuz de putere.” (Prafiras Arubio -parinte)

Pagină 23

Ambele Consider ca un mediu securizant atat fizic cat si psihic il poate oferii incinta gradinitei cat si a scolii daca: aceste spatii destinate educarii prescolarilor Indeplinesc conditiile pentru o buna desfasurare a activitatii didactice: luminozitate, spatiul suficient pentru nevoia copilului de a se misca in cadrul jocurilor,accesul catre spatiile sanitare (toalete) este permis cu usurinta, este asigurata securitatea lor prin amplasarea salilor de grupa separat de zona unde pot interactiona cu elevii din clasele mai mari pentru evitarea unor posibile accidente. Gradinita a permis si in continuare confera aceasta siguranta de care are nevoie prescolarul, spatiile de aici sunt create special pentru a veni in intampinarea nevoii lor de educatie, joaca, activitati recreative,etc. Insa, asa cum am spus nu consider un impediment in a se realiza educarea prescolarilor in cadrul spatiilor amenajate din scoli. (Radulescu Mihaela)

Copilul nu este un obiect pe care trebuie să il pasăm fara grija dintr-o instituţie în alta. Copilul este un suflet care trebuie modelat uniform și liniștit.Copilul învaţă jucându-se, iar pentru aceasta trebuie să existe un mediu plăcut, atractiv, dotat conform normativului de dotare minimală. Copilului trebuie să –i creezi situaţii de învăţare , aranjând mobilerul și materialele din spaţiul educaţional astfel încât să participe și să poată acţiona conform dorinţei sale.

Sistemul de învâţământ românesc nu este pregătit să ofere în cazul funcţionării clasei pregătitoare la școală a unui un act educaţional reușit, astefl încât clasa pregătitoare ar trebui să rămână grupa pregătitoare în cadrul grădiniţelor.

Propunere: lăsaţi copiii să înveţe jucându-se, iar daca tot se dorește implementarea acestei clase în ciclu primar , nu experimentaţi, acţionati corect și corespunzător prin cadre pregătite, spaţiu dotat conform cerinţelor de vârstă. concretizaţi de urgenţă condiţiile funcţionării unei clase pregătitoare, iar dacă acest lucru la ora actuală este inexistent, nu impuneţi o situaţie fără fond. (Goron Viorica-educatoare pensionara)

V.2. Care sunt resursele materiale necesare pentru funcționarea grupei pregătitoare (jocuri, mobilier, băi special amenajate, programe after-school, etc.), astfel încât obiectivul acestui concept să fie atins? Cine ar trebui să asigure aceste resurse și în ce proporție?

Este nevoie de jocuri, mobilier, rechizite scolare (creioane, radiere, creioane colorate, carioca, plastelina, betisoare, liniare, altele). Nu este nevoie de bai special amenajate, nici nu stiu la ce se refera aceste" bai speciale". Resursele trebuie asigurate de Ministerul Invatamantului, Consiliul Judetean, Primaria Mun. Cluj – Napoca. (Aluas Emil)

Baza materială corespunzătoare copiilor de 6/7 ani din cadrul școlilor este inexistentă la ora actuală, iar probabilitatea achiziţionării unui mobilier adecvat și material adecvat vârstei este foarte mică, avându-se în vedere că la ora actuală majoritatea școlilor din mediul rural nu sunt dotate corespunzător. (Ardelean Maria-invatatoare)

Resursele materiale necesare: un mobilier adecvat și atractiv și jocurile privind dezvoltarea imaginaţiei, limbajului, gândirii logice. Trebuie avute în vedere condiţiile igienico sanitare, dar și un program de odihnă cu spaţiu suficient și amenajat corespunzător, asta însemnând pătuţuri si spaţiu de depozitare a pătuţurilor, dar și un program echilibrat de masă. (Ardelean Maria-invatatoare)

Persoanele care trebuie sa asigure aceste MINIME condiţii trebuie să fie instituţia care își asumă responsabilitatea pentru realizarea acestei clase sau grupe de copii. În acest moment doar grădiniţele dispun de aceste condiţii (Ardelean Viorel- invatator)

Săli de grupă luminoase și spaţioase, sală de mese, sală de dans, sală gimnastică, o curte spaţioasă cu aparate de joacă, un spaţiu generos, condiţiile de hrană și somn de care copiii au încă nevoie și bineînţeles condiţiile de securitate. Grădiniţele din municipiul nostru au făcut efort pentru a achiziţiona

Pagină 24

mobilier adecvat: măsuţe, scăunele, pătuţuri, materiale didactice, aparatură modernă pentru pregătirea copiilor, o bibliotecă bogată și jucării educative. (Avram Elena- Gradinita Helen)

Mobilier adecvat varstei, jucarii, manuale, saltele pentru odihna. Toalete igienice; copii trebuie insotiti de ingrijitor; Programul after-school: in acest moment este ilegal ca invatatoarele sa incaseze acesti bani, fara chitanta; copiii nu ar trebui sa stea inca 3-4 ore in banci, activitatile trebuie diversificate, de loisir. Tulburarile de statica vertebrala incep sa apara de la 6-7 ani in caz ca elevul cara prea mult in ghizdan (scolile nu au dulapioare) sau stau un numar de ore intr-o postura care ii solicita musculatura si osatura spatelui. Sali de psihomotricitate care sa le permita o dezvoltare motorie normala (Gabriela Barbu- profesor psihopedagog, kinetoterapeut)

Conditii locative adecvate, atit exteriorul cit si amenajarea interioara cu mobilier adecvat,care sa nu prezinte pericol, conditii igienice adecvate; jocuri stimulative ale functiilor psihice si ale aptitudinilor copiilor; program prelungit cu posibilitatea desfasurarii unor activitati recreative. Resursele materiale ar trebui asigurate de 75% guvern, 25% autoritati locale (Campean Daniela laura)

Mobilier adecvat staturii copiilor, scaunele obligatoriu sa fie cu spatar, distanta fata de banca cuprinsa intre 35-45 cm cu mentinerea unei pozitii corecte pentru a evita viciile de postura si implicit deformarile coloanei veretebrale. Salile de clasa trebuie sa beneficieze de lumina naturala, sursa de lumina provenind din stanga elevului, exceptie fiind situatiile in care copiii folosesc mana stanga pentru scriere. Grupurile sanitare trebuie sa fie adaptate , amplasate si dimensionate in raport cu varsta si implicit talia copiilor de 6-7ani. Folosirea grupurilor sanitare impreuna cu ceilalti elevi, de varsta mai mare nu este de bun augur, avand in vedere diferentele de varsta si de comportament la aceasta varsta. (Chira Delia- medic pediatru)

Spatii in aer liber pentru desfasurarea de activitati educativo-distractive, inclusiv ore de activitate fizica, altele decat cele frecventate de copiii de varsta mai mare pentru protejarea copiilor mici de potentiale accidente, incidente in timpul pauzelor spre exemplu. (Chira Delia- medic pediatru)

Existenta cabinetului medical este obligatorie in scolile din mediul urban, cu functionare 5 zile/ sapatamana, cu medic in permanenta pentru asigurarea urgentelor precum si a controalelor epidemiologice, examenelor de bilant, campanilor nationale de vaccinare. (Chira Delia- medic pediatru)

Discutam deja de sume prea mari pentru momentul actual de criza financiara. In plus de ce s-ar investi acesti bani atata timp cat investitia a fost facuta odata cu introducerea in gradinite a grupei pregatitoare Eu cred ca gradinita ,in contextul actual al invatamantului romanesc, functioneaza. Incepand cu clasa intai incep problemele invatamantului actual. (Chis Teodora -economist)

De la mobilier funcţional corespunzător vârstei, material didactic educaţional care să stimuleze punctele de dezvoltare conform vârstei, condiţii stricte și de maximă igienă ce presupune plus de personal de îngrijire și asigurarea materialelor aferente. Spaţiul oferit de scoli nu corespunde din acest punct de vedere asigurării unui climat de confort funcţional (în școli există în general un grup sanitar pe palier, pe când în grădiniţă există un grup sanitar pentru una, doua grupe preșcolari plus personal de îngrijire care întreţine și supraveghează copiii. Programele After school nu considerăm a fi necesare pentru clasele pregătitoare. În condiţiile în care pe perioada dimineţii programul se desfașoară sub formă de învăţare prin joc ar fi o prelungire a jocului ceea ce ar duce la o solicitare excesiva a capacităţilor de concentrare a copilului. (Cordis Ancuta - Sind Inv Turda, afiliat FSI Spiru Haret)

Nu mi se pare normal ca liceenii și clasele primare să fie în aceeași clădire, să folosească aceleași toalete etc. Nu toţi copiii se dezvoltă la fel, au ritmuri diferite, apar diferenţe de comportament, de limbaj, de disciplină. Cei mici prind întotdeauna ce e mai rău, chiar dacă au și exemple bune în preajmă. Nu consider ca este un mediu potrivit pentru educaţia și dezvoltarea ulterioară a copilului iar influenţa din partea adolescenţilor nu este întotdeauna cea potrivită. (Craciun Dorin)

La sate, nici școlile și nici primăriile nu-și permit să achiziţioneze mobilier special pentru clasa pregătitoare. Pentru acești copii nu sunt potrivite nici mesele de grădiniţă, nici mobilierul de clasa I. (Darjan Raluca -SLIP)

Pagină 25

Prevederile art. 105(2) lasa ca unica sursa de finantare pentru finantarea complementara tot sumele defalcate din taxa pe valoarea adaugata, finantarea de la bugetul local sau judetean ramanad la latitudinea acestor instritutii. Imi exprim indoiala ca toate consiliile locale sau judetene vor finanta in mod voluntar toate tipurile de cheltuieli, sau ca finantarea per elev din sume defalcate va fi suficienta pentru a acoperi cheltuielile prevazute de articolul mentionat mai sus. (Darjan Raluca -SLIP)

Conform Legii educatiei nationale, finantarea unitatilor de invatamant preuniversitar cuprinde finantarea de baza, finantarea complementara si finantarea suplimentara. Statul asigura finantarea de baza, iar consiliile locale si cele judetene pot contribui la finantarea de baza si complementara. Se impune a se stabili prin acte normative atributiile si implicarea la fiecare nivel (Guvern, MECTS, Consilii locale si judetene) a contributiei financiare pe tipuri de cheltuieli necesare implementarii conceptului de clasa pregatitoare, deoarece in acest moment Legea 1/2011 prevede un cadru general pentru cheltuielile finantate de catre stat sau consiliile locale/judetene. (Darjan Raluca -SLIP)

Dotari minime: mobilier adecvat varstei, jocuri de crestere a capacitatii de concentrare a atentiei,

memoriei, alte materiale didactice activitati in care sa se puna accentul pe colaborarea in grup acces la calculator sala de sport bai special amenajate spatiu pentru dormit – saltele, saci de dormit teren de joc in aer liber

Ca programe after-school: practicarea unor sporturi adecvate varstei lor - inot, ski, patinaj, dans sportiv etc. excursii in natura, vizitarea de muzee, tabere pt. copii invatarea unei limbi straine pictura, muzica, arta teatrala toate cheltuielile ar trebui sa fie acoperite de bugetul de stat

(colectiva – medici, kinetoterapeuti) Dotari minime

Jocuri Mobilier adecvat Bucatarie proprie care poate sa puna la dispozitie cel putin 3 mese pe zi la care se

adauga gustarile dintre mese Bai special amenajate: copilul poate fi insotit de educator sau personal de ingrijire cu

pregatire specifica Spatiu special pentru after-school in care copii sunt supravegheati de personal

specializat si pot interactiona intr-un mediu sigur Majoritatea gradinitelor dispun deja de aceste resurse. Investiile publice ar putea fi minime pentru

eventuala re-amenajare sau extindere a resurselor necesare. Investitiile publice necesare pentru dotarea scolilor din Cluj cu asemenea resurse ar fi mult mai mari. Timpul de implementare e extrem de scurt.

(colectiva educatoare) Dotarea sălilor de clasă în care vor funcţiona clasele pregătitoare va fi adaptată vârstei copiilor, în așa

fel încât să permită învăţarea prin joc și pregătirea pentru clasa I. La solicitarea părinţilor, unităţile de învăţământ pot organiza programul „Școală după școală”, conform Metodologiei din 07/09/2011, Publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 738 din 20/10/2011, care se desfășoară în continuarea programului obligatoriu și oferă copiilor posibilitatea servirii mesei de prânz, în cantina școlii sau în spaţii amenajate corespunzător, prin sistemul de catering, precum și desfășurarea de programe care

Pagină 26

vizează dezvoltarea armonioasă a copilului prin activităţi de tip recreativ, de comunicare și relaţionare, activităţi tematice (sportive, culturale, știinţifice, de dezvoltare a unui stil de viaţă sănătos etc.). (Marinela Marc - ISJ)

Mijloacele necesare ar trebui să provină în principal de la instituţiile statului. Este bine știut faptul că astăzi colectivele de părinţi contribuie cu bunuri sau bani la îmbunătăţirea bazei materiale a grupei în care se află copilul lor. (Gabriela Ichim -UCMR)

Clasele ar trebui amenajate cu multe jocuri atractive , mediul cald asemănător celui de la grădiniţă, pentru ca trecerea să nu se producă brusc, copilul să stea rigid în bancă (Coroiu Mioara-educatoare)

Copilul de sase ani are nevoie de un context in care sa existe structura, reguli de lucru si elemente de securizare asemanatoare cu etapa anterioara, specifica 3-5 ani. Copilul poate invata in continuare foarte mult prin joc, de aceea un cadru care poate oferi logistic acest lucru este important. Pentru ca este nevoie de monitorizare - fiind o etapa de tranzitie - numarul ar trebui sa fie suficient de mic incat sa permita unui cadru didactic sa observe si sa se implice individual in lucrul cu copii (Persunaru Andreea -psiholog)

Programul de afterschool ofera oportunitatea de a pregati copilul activ pentru ce o sa insemne pregatirea temelor, un element care o sa fie de noutate in cadrul clasei intai- care pot fi legate de orice tip de invatare, atat prin joc, cat si specific scolii. (Persunaru Andreea -psiholog)

Este nevoie de mobilier adecvat varstei, de spatii sanitare cu obiecte sanitare a caror folosinta sa fie permisa cu usurinta copilului, sa fie de dimensiuni potrivite celor mici.Cred ca primaria ar trebui sa coopereze cu directorii de unitati scolare si la solicitarea acestora justificata fiind de nevoile implicite, sa gaseasca solutii. (Radulescu Mihaela)

Clasele ar trebui amplasate doar la parterul cladirilor, sa fie structurate in asa fel incit sa dea posibilitate copiilor sa se si odihneasca dupa amiaza (sala de studiu si sala de odihna). Sala de studiu sa fie amenajata cu mobilier specific vîrstei copiilor (scaune, masute), sa detina material didactic (tabla de scris, jocuri si jucarii)

o -copii din clasele mici nu ar trebui sa aiba contact cu cei din clasele mai mario -salile de baie sa fie adaptate pentru vîrsta loro -pentru parintii care lucreaza pina seara (orele 17-18) sa existe un program after-school.

Masa sa servita la scoala, copiii sa nu fie scosi afara din scoala, indiferent de vreme, pentru a servi masa la un restaurant.

o -resursele materiale ar trebui partajate intre stat si autoritatile locale. Daca scoala este de stat, iar statul a initiat aceasta lege atunci ar trebui sa se si implice in asigurarea acestor resurse.

(Rus Luiza-Institutul Francez) Copilul învaţă jucându-se, astefl încât spaţiul trebuie să fie dotat cu jucării și jocuri atât simple cât și

complexe care să respecte nivelul de vârstă. Să nu uităm că și cel mai simplu și banal joc are ca efect formarea unei deprinderi cel puţin.

Conducătorii instituţiilor cu spijinul primăriilor și al inspectoratelor școlare ar trebui să asigure aceste resurse.

Învăţământul primar nu dispune de asemenea resurse. Propunere: modernizarea băilor, sălilor, a curţilor școlilor, astfel încât să se poată pune un semn de

egalitate între școală și grădiniţă. (Goron Viorica-educatoare pensionara)

Este nevoie de spaţiu educaţional prietenos, mobilier adecavat, materiale didactice specifice abordării intuitive a curriculei, jocuri şi spaţii de joacă. Nici comunitatea locală, nici procentul din PIB nu permite asemenea alocări. (Pop Vladimir -SLIP)

Primaria Cluj-Napoca: În situaţia în care va fi necesară realizarea de spaţii suplimentare în anumite școli,pentru implementarea prevederilor referitoare la înfiinţarea grupei 0 în școli, spaţii ce trebuie să rezulte în urma unor mansardări sau extinderi de clădiri vom propune realizarea acestora. În lista

Pagină 27

obiectivelor de investitii pentru anul 2012 a fost inscris un obiectiv care permite realizarea unor astfel de investitii, dupa cum urmează: la cap. 65/B/5 – Construire, modernizare, extindere, mansardare diverse unităţi de învăţâmânt a fost cuprinsă suma de 5.600 mii lei iar la cap 65/C/5 S.F., P.T. Construire, modernizare, extindere, mansardare diverse unităţi de învăţământ suma de 487 mii lei. În situaţia în care va fi necesară realizarea de spaţii suplimentare în anumite școli, spaţii ce trebuie să rezulte în urma unor mansardări sau extinderi de clădiri vom propune realizarea acestora.

Până în acest moment Primăria municipiului Cluj-Napoca a primit solicitări de mansardare a clădirilor au venit din partea a două școli: Liceul teoretic "Onisifor Ghibu" și Liceul cu Program Sportiv.

În perioada 2009 – 2012 sumele alocate în Lista obiectivelor de investiţii pentru învăţământul preuniversitar se ridică la 31.326.000 de lei, din care pentru anul în curs, suma alocată este de 14.614. 000 de lei. Astfel, în decursul acestor ani au fost realizate investiţii la următoarele unităţi școlare:

Grup Școlar Borza valoare – 648.764,20 lei cu TVA Colegiul Tehnic Energetic valoare – 608.923 lei cu TVA Colegiul Tehnic de Transporturi valoare – 803.852,14 lei cu TVA Liceul de Informatică valoare - 529.764,20 lei cu TVA Lic.Coregrafie valoare – 1.669.157,21 lei cu TVA Scoala E.Isac -corp nou valoare: 3.511.727,12 lei cu TVA Liceul E. Pora valoare 1.821.553,23 lei cu T.V.A Şcoala Ioan Bob valoare 3.487.611,54lei cu T.V.A Grup Scolar Terapia (Ana Aslan) valoare 191.601,9 lei cu TVA.

În proiectul de buget al municipiului Cluj-Napoca pentru anul 2012 au fost prevăzute fonduri pentru toate amenajările necesare în vederea funcţionării în condiţii optime a claselor pregătitoare. S-au propus fonduri numai la unităţile de învăţământ care nu au spaţii adecvate pentru acest scop, valoarea acestor reparaţii a fost cuprinsă în bugetul local la capitolul 65.02 . Valoarea alocată pentru acest scop este de 223.000 lei.

S-a ţinut cont de toate solicitările venite din partea unităţilor de învăţământ preuniversitar. Un număr de 22 de unităţi de învăţământ preuniversitar care au făcut solicitări în acest sens. Valoarea lucrărilor se ridică la 223.000 lei. Primăria a solicitat tuturor unităţilor de învăţământ să solicite fonduri în acest scop. Din concluziile solicitărilor unităţilor de învăţământ solicită în primul rând soluţii pentru suplimetarea cu personal didactic, dotări cu mobilier de înălţime mică și amenajarea unor locuri de joacă pentru activitatea din pauze. (Radu Moisin-Primar Cluj-Napoca)

V.3. Care sunt resursele umane necesare funcționării în condiții optime a grupei pregătitoare și cum este asigurată această resursă?

Personal cu dubla specializare, educator si invatator. Adaug un psiholog scolar--fiecare cu jumatate de norma-- la fiecare grupa pregatitoare, sau la fiecare gradinita (Aluas Emil)

Cadrele didactice cu dublă specializare. Nu există cadre suficiente cu dubla calificare. Cadrele cu o sigură specializare trebuie să urmeze un program de minim 2 ani de perfecționare. (Ardelean Maria-invatatoare, Ardelean Viorel- invatator)

Nu e nevoie de cursuri de formare, dascalii din gradinita sunt specializati si pot preda la clasa pregatitoare (Astilean Maria - profesor)

A începe acum să lucrezi cu totul altfel decât erai obișnuit să lucrezi , nu poate fi ușor și ceva cu care să te obișnuiești în 2-3 luni. – program mai lung de specializare (Bumb Simona -parinte)

Dublă specializare. Nu le este suficient învăţătorilor un curs de 2 sau 4 săptămâni pentru realizarea educaţiei de 6/7 ani, ţinându-se seama că o educatoare a studiat cel puţin 4 ani pentru a-și câștiga acest drept. (Pop Simona –presedinte gradinita, Mătean Adrian - programator, Nan Maria- Profesor

Pagină 28

engleză, Sucală Andreea- Educatoare, Duda Ștefana- Educatoare, Nemeș Bianca GRĂDINIŢA MILLENNIUM)

Existenta cel putin a doua cadre didactice (invatator/educator/ingrijitor) astfle incat copiii sa fie insotiti atunci cand utilizeaza baile pentru respectarea normelor minime de igiena personala. (Chira Delia- medic pediatru)

Actualele invatatoare. (Chis Teodora-economist) Cadrele care termină acum o facultate cu dublă specializare, nu își pot asuma răspunderea pentru

educaţia unui copil de 6 ani, iar o învăţătoare care predă de mai mulţi ani la ciclul primar nu va adapta, în scurt timp, stilul ei la stilul unor copii de 6 ani. (Frank Iuliana- educatoare)

Dublă specializare și de bună calitate - nu va lucra cu 30 de copii, într-un mediu impropriu și pe o remuneraţie mică. Pentru acești bani nu cred că o persoană responsabilă își asumă riscurile la care se expun copiii mici într-o școală cu mai multe etaje și cu elevi de până la 18 ani. (Frank Iuliana- educatoare)

Dubla calificare educator/invatator, profunda cunoastere a psihologiei varstelor, adaptarea metodelor pshio-pedagogice si a curriculum-ului la nevoile si capacitatile copilului (Camelia Clem – master consiliere psihologica)

Ar trebui informate, pregătite, instruite prin programe implementate cu mult timp înainte de inceperea activităţii in sine. În acest moment nu există o curriculă conformă derulării acestui nivel de învăţământ. (Cordis Ancuta - Sind Inv Turda, afiliat FSI Spiru Haret)

Cadrele didactice care lucreaza la gradinita sunt calificate sa faca testari initiale, formativ-continue, sumative (semestriale) si finale. Nu acorda calificative dar consemneaza daca copii au probleme in dezvoltare. (Craciun Dorin)

Educatori, psihologi care sa evalueze periodic copiii, logopezi, profesori de muzica, profesori de pictura, actori de teatru, instructori de dans.Evaluarea medicala periodica si corectarea anumitor deficiente: medici, kinetoterapeuti.Ar fi nevoie constant de 2 persoane de specialitate care sa lucreze cu o clasa de 20 de copii. (colectiva medici, kinetoterapeuti)

Bazându-ne pe aceste rezultate știinţifice rezultă că, pentru asigurarea unei resurse umane care să contribuie la realizarea obiectivelor clasei pregătitoare și să sporească eficienţa acestor programe, instituţia de învăţământ trebuie să ofere:

(1). Cadre didactice cu studii superioare în educație preșcolară. (2). Personal care asistă cadrul didactic, cu studii medii și modul de specializare în

dezvoltarea copilului. (3). Pregătire și evaluare continuă a cadrelor didactice. Acest obiectiv poate fi atins prin: (a)

oferire de feedback și ședinţe periodice de analiză a programei, obiectivelor și metodologiei specifice de atingere a obiectivelor clasei pregătitoare; (b) pregătire anuală de specialitate sub forma unor training-uri, workshopuri; (c) evaluări periodice a modului în care aceste obiective sunt atinse.

(5). Un cadru didactic și un asistent la o grupă de maxim 20 de elevi, pentru a asigura un grup suficient de mare pentru a reduce costurile de implementare ale clasei pregătitoare și a asigura o diversitate a grupului de copii, diversitate benefică pentru dezvoltarea socio-emoţională a copiilor dar și suficient de redusă pentru a asigura interacţiuni dese și prelungite între copii și cadrul didactic care asigură o bună asimilare a cunoștinţelor și facilitează multe obiective ale dezvoltării socio-emoţionale.

(6). Un cadru facilitant pentru implicarea părinților în educația timpurie a copiilor. Acest obiectiv poate fi atins prin ședinţe periodice, ore deschise la care să ia parte și părinţii, oferirea de materiale și broșuri care să indice părintelui cum poate să se joace acasă cu copilul astfel încât activitatea de acasă să fie concordantă cu cea de la școală.

Pagină 29

Evaluarea măsurii în care obiectivele 1-5 pot fi atinse prin resursa umană existentă sau dacă pregătirea profesională a resursei umane poate fi completă până la începerea anului școlar 2012-2013 depășește expertiza mea profesională. În baza experienţei mele ca psiholog și formator am identificat, pe baza studiilor de specialitate și a dovezilor aduse de acestea, elementele necesare unei resurse umane de calitate.

În concluzie, studiile știinţifice din alte ţări arată că o resursă umană de calitate, bine pregătită, specializată aduce un plus important de eficienţă programelor de educaţie timpurie, cu impact direct asupra performanţelor elevilor. Pe lângă cadrele didactice, implicarea părinţilor în pregătirea pentru școlarizare și promovarea unei atitudini pozitive faţă de școală și învăţare este absolut necesară. Instituţiile de învăţământ și autorităţile competente în domeniu trebuie să ia masurile necesare pentru a atinge aceste deziderate, care și-au dovedit eficienţa în alte ţări.

(Raluca Zaharie Anton - Psiholog, psihoterapeut) Cadre didactice calificate cu formare speciala. Pe de alta parte timpul de (re)calificare pare extrem de

scurt (~ 6 luni). Aceasta in conditiile in care, prin lege, un cadru didactic se formeaza in sistemul Bologna (3 ani + 2 ani specializare masterat). Din statistici publice, o scoala din Romania dispune in acest moment de un singur psihopedagog la un numar de 1500 de copii. Aceasta inseamna un psihopedagog la 3 scoli. Pe de alta parte nu exista medici logopezi si nici medic pediadru de permanenta in scoli. (colectiva educatoare)

Sunt convinsă că resurse umane sunt. Iar dacă sunt deficitare, propun ministerului un proiect de “reconversie” profesională, adica orice fel de profesor să poată să facă, pe parcusrul verii, un curs special, autorizat de MECT, care să-i dea posibilitatea să devină practician pentru învăţământul primar. Cursul ar trebui terminat cu un examen, iar cei care nu-l promovează să nu fie acceptaţi. (Goga Eugenia- profesor phihopedagog)

Bazându-ne pe aceste rezultate ale cercetării știinţifice și pe dovezile oferite de acestea, reiese că, pentru a crește eficienţa și efectele clasei pregătitoare, atât în plan cognitiv, cât și socio-emoţional, instituţia de învăţământ trebuie să ofere:

o o programă academică cu obiective clar explicitate, programă construită pe domenii de dezvoltare. Pentru atingerea acestui obiectiv este necesară o strânsă colaborare între specialiștii ministerului de resort și societatea civilă (grupuri de părinţi, specialiști în educaţie timpurie, specialiști în dezvoltarea copiilor etc.). O bună înţelegere a programei și a obiectivelor acestora de către categorii largi de specialiști și de către alţi actori interesaţi ai societăţii civile, va forţa automat operaţionalizarea obiectivelor și explicitarea clară a conţinuturilor.

o un accent deosebit în programa clasei pregătitoare pe dezvoltarea socio-emoțională (exerciţii și activităţi care să urmărească dezvoltarea abilităţilor de muncă în echipă, a perseverenţei, a încrederii etc.). Pentru atingerea acestui obiectiv este necesară o bună cooperare între autorităţile responsabile de dezvoltarea programei și specialiștii din domeniul dezvoltării socio-emoţionale a copilului (psihologi, psihopedagogi). Există la ora actuală în literatura de specialitate mai multe programe care urmăresc dezvoltarea socio-emoţională (ex. educaţia You can do it! – M. Bernard) printr-o curriculă specifică și care oferă și criterii clare de evaluare pentru a stabili nivelul acestor abilităţi la intrarea copilului în program și la ieșirea acestuia. Astfel se poate aprecia și eficienţa programelor.

o o bună dotare materială, sub forma resurselor didactice de genul jucării educaționale, mulaje, softuri educațional. Pentru atingerea acestui obiectiv este necesară o bună cooperare între școală, alte autorităţi locale și regionale care pot oferi finanţare și chiar alte grupuri ale societăţii civile care pot oferi suport financiar (prin donaţii sau strângere de fonduri) acolo unde acesta s-ar dovedi a fi insuficient.

Pagină 30

În concluzie, pentru funcţionarea optimă a clasei pregătitoare este, în primul rând, necesară o programă clară, bine explicitată, axată iniţial pe dezvoltarea socio-emoţională a copiilor, și abia apoi pe dezvoltarea cognitivă și, nu în ultimul rând, o bună dotare materială pentru a facilita asimilarea intuitivă a cunoștinţelor și a facilita tranziţia dinspre grădiniţă spre școală, promovând atracţia elevilor pentru învăţare. De asemenea, atingerea obiectivelor clasei pregătitoare poate fi facilitată de o strânsă colaborare între autoritățile competente, specialiștii din domeniile relevante (ex.psihologi, psihopedagogi etc.) și alte grupuri relevante ale societății civile (ex. grupurile de părinți).

(Moldovan Adela+ dr in psihologie) Resursele cheie implicate: Cadrele specializate pentru clasa pregatitoare, care pot face trecerea de la

gradinita la scoala; psihologi specializati in consiliere scolara, prezenti in ambele institutii - atat gradinita, cat si scoala si care pot oferi suport parintilor, dar pot si monitoriza trecerea copilului de la o forma de formare la alta; Cadrele/ resursele implicate in monitorizare implementarii programului in anul pilot - care pot fi atat cadre didactice, cat si psihologi, experti in programe de invatare etc (Persunaru Andreea -psiholog)

Cred ca incepand cu anul 2006,sunt pregatite cadre didactice care pot opta pentru dubla specializare: Educator-Invatator. Parerea mea este ca se poate ca aceasta “Clasa 0” sa fie sub indrumarea unui educator pentru inceput deoarece educatorii au pregatirea necesara de a venii in intampinarea nevoilor de educare a prescolarilor. Posibil ca invatatorul, sa nu detina momentan strategii de lucru specifice nivelului de dezvoltare psihica al prescolarului. Dar cum total se invata, Invatatorii vor realiza cu siguranta si aceasta performanta. (Radulescu Mihaela)

Cadrele didactice din gradinite s-au perfectionat continuu prin programe de formare, plus experienta acumulata in atitia ani isi spune cuvintul. O pregatire de 2-3 luni care este prevazuta pentru cadrele ce vor lua ’’ clasa 0” este absolut insuficienta. (Ramona Saitis-parinte)

Educatori/invatatori cu calificare si experienta pentru pregatirea copiilor deocamdata, noi parintii inca nu stim cine va asigura pregatirea copiilor nostri în aceasta etapa atît de importanata (Rus Luiza-institutul Francez)

Cadre didactice calificate cu formare speciala pentru nivelul copiilor din clasa pregatitoare. Nu am cunostinte despre un program specializat pentru aceste cadre didactive. Pe de alta parte timpul de (re)calificare pare extrem de scurt (~ 6 luni). Aceasta in conditiile in care, prin lege, un cadru didactic se formeaza in sistemul Bologna (3 ani + 2 ani specializare masterat).Clasa pregatitoare ar trebui sa fie cea mai importanta etapa din educatia scolara a unui copil. Ea face tranzitia de la gradinita la scoala. In aceste conditii, timpul scurt de calificare nu cred ca poate sa aduca cadrele didactive (re-)calificate la nivelul cerintelor Bologna de calificare. Concluzie: E hazardat sa se introduca clasa pregatitoare in anul scolar 2012-2013 avand in vedere resursele umane necesare pentru o functionare optima in scoala a acestei clase pregatitoare. Propunere: Un program test de fezabilitate in care scoli pilot sa experimenteze clasa pregatitoare concomitent cu cea din gradinita, chiar mergand pe aceeasi programa. Pe langa acesta ar fi benefic un studiu specializat de impact (Emil Stetco-parinte)

Cadre didactice cu dublă specializare, sau învățători cu formare profesională de minim un an privind psihologia copilului preșcolar de 6/7 ani, bazată pe o practică îndelungată . Există majoritatea cadrelor didactice învăţătoare fără dublă specializare. În concluzie , actul educaţional realizat de o învăţătoare fără dublă specializare ar diminua calitatea unui act educaţional. propunere: implementarea unui sistem de formare pentru cadrele didactice învăţătoare (Goron Viorica-educatoare pensionara)

Ar fi sa existe cel putin 2 adulti la 25 copii, lucru care, in consecinta ar creste costurile, insa asigura cantitatea si calitatea timpului alocat pentru ca fiecare copil sa beneficieze de curricula scolara. Ar fi utila si instituirea unui regim de notare in care stabilirea nivelului de performanta a elevului sa se faca cu performantele sale anterioare, nu compararea performantei sale cu cea a altui elev. In acest fel, asiguram un nivel inalt de autoeficacitate, nivel care la randul sau influenteaza nivelul de efort si timp investit in sarcina, persistenta in sarcina si, implicit, performanta elevului. (Gorea Alexandra-psiholog)

Pagină 31

V.4. Cât suntem de pregătiți pentru a introduce acest concept al grupei pregătitoare din anul școlar 2012–2013?

Nu suntem pregatiti Suntem pregatiti- Nu suntem pregatiti, curricular, organizatoric, posibil nici

financiar. Dar trebuie inceput (Aluas Emil)- Nu suntem doar nepregătiți, dar nu e necesară și nu

dorim o astfel de schimbare. Însuși faptul că se dorește implementarea noii programe într-un timp atât de scurt este de obiectat întrucât o metodologie de predare necesită un timp mai îndelungat de formulare precum și de formare profesională a celor vizaţi pentru a avea într-adevăr un sistem de învăţământ performant și eficient. Altfel, s-ar pune în pericol un număr de aproape 5000 de copii care ar putea constitui ‚cobai’/generaţia de sacrificiu pentru introducerea ‚clasei 0’ din toamnă anului în curs (ar putea rămâne până la urma doar un experiment nereușit).

- In primul rând, această clasă nu va putea funcţiona în şcoli. Premisele sunt proaste: nu există spaţiu disponibil în şcoli, dar nici cel existent nu este adecvat vârstei de 6 ani, obligatorie pentru această clasă (mobilier, sală de mese, loc de odihnă etc); şcolile se vor aglomera şi va fi nevoie de revenirea la programul de după-amiază, la care se renunţase în timpul guvernării liberale, tocmai din raţiuni didactice şi care ţin de adecvarea la nevoile elevilor şi de surmenarea celor mici ; mai mult decât atât, există discuţii cum că ora acestora va dura 40 de minute, ceea ce ar deranja programul celorlalte clase, evident ; învăţătorii care ar trebui să preia noii elevi nu sunt pregătiţi, nu au o programă şcolară, planuri cadru, număr de ore cerut şi tot bagajul necesar pregătirii anului şcolar pentru această clasă specială. (Marius Nicoara-senator)

- Eu cred că suntem pregătiți! Dacă dorim o schimbare în bine, o revigoarare a sistemul de învăţământ, trebuie să ne asumăm un început! Sper să fie de bun augur că acest “început” începe cu copiii noștri

- Lipsa comunicare si pregatire: Se afirma ca finanţarea urmează elevul si in acest mod va exista competiţie între școli, ceea ce va duce inevitabil la creșterea calităţii. Adica daca o scoala va avea mai multi elevi va fi din principiu mai buna ? Nu cred ca acest principiu corespunde ideii de invatamant asa cum nu este firesc sa pui invatatorii si profesorii sa faca recensamantul copiilor pentru clasa pregatitoare, fara sa poata spune parintilor ce poate oferi scoala respectiva bun pentru copii.

- Raspunsul la aceasta intrebare si prezentarea tuturor studiilor de impact trebuiau sa vina din partea Executivului inainte de asumarea Legii Educatiei

- De ce sa supunem inutil copii unor traume psihice inutile si care ar putea sa aiba repercusiuni mai tirziu. Cu alte cuvinte si copiii refuza acesta constringere.

- Scolile sunt pregatite, fac precizarea că numărul salilor de curs este cu mult mai mare in comparatie cu numarul elevilor. Se stie ca majoritatea scolilor au fost construite in perioada comunistă, cand natalitatea era mai ridicata decat in zilele noastre. Nu trebuie sa ne punem problema daca suntem pregatiti sau, trebuie sa trecem la fapte si sa nu tergiversam aplicarea unui sistem educational modern adaptat societatii secolului XXI.(Calian Petru- deputat)

- Comparatie cu alte tari europene: -

Pagină 32

- Comparativ cu alte tari din Uniunea Europeana si luand in considerare procentul din PIB alocat invatamantului / cap de locuitor, de altfel cel mai scazut din Uniunea Europeana, consider ca Romania nu este pregatita din punct de vedere financiar pentru introducerea clasei pregatitoare in invatamantul primar, deci, nici pentru un invatamant de 13 clase. Alte tari din UE, mai avansate din punct de vedere al nivelului de trai, tari ce aloca educatiei procente din PIB incomparabil mai mari, nu si-au permis acest “lux”.

- Se afirma faptul ca unsprezece ţări ale Uniunii Europene încep învăţământul obligatoriu înainte de vârsta de șase ani. Spre exemplu, Luxemburg, Irlanda de Nord încep la patru ani, Grecia, Cipru, Anglia, Malta, Olanda, Scoţia și Ungaria încep la cinci ani. Toate celelalte încep învăţământul obligatoriu la vârsta de 6 ani. A compara Romania cu aceste tari este nefiresc din toate punctele de vedere. Romania si-a schimbat legea invatamantului de 14 ori in 22 de ani iar Franta de 2 ori in ultimul secol !

- ar trebui sa urmarim modelele altor tari in care aceasta clasa pregatitoare a fost o reusita, sa le analizam si apoi sa gasim o cale sa o implementam si in Romania eficient

- Propun amanare cu cel putin 1 -2 ani, nu suntem deloc pregatiti

- Nu cred că suntem pregătiţi să introducem acest concept al clasei pregătitoare în şcoală nici din punct de vedere al condiţiilor necesare (Săli de grupă, mobilier, jucării, aparatură, cărti, condiţii de hrană şi somn), nici din punct de vedere al personalului care ar putea prelua această clasă şi care în acest moment nu există. Școala nu are nimic pregătit pentru copiii de 6 ani.

- Pentru ca toate aspectele mentionate sa poata fi implementate cu succes ar fi nevoie de 2-3 ani de pregatiri.

- Atata vreme cat la acest moment nu exista o modalitate clara de comunicare a felului in care clasa pregatitoare va fi integrata, iar resursele responsabile nu sunt pregatite in acest sens, nu este posibila implementarea incepand cu acest an

- şcolile nu sunt pregătite logistic pentru integrarea acestei vârste şcolare. Administrativ însă conceptul de clasă este mai fiabil decât cel de grupă. Ar putea atrage fonduri suplimentare şi ar putea introduce constrângeri formale pentru înscrierea copiilor de 6 ani în învăţământul obligatoriu. (Pop Vladimir -SLIP)

- nici macar 40% din scolile din România nu au pregatirea necesara.

-

- Necesita inainte de implementare studii aprofundate si alte pregatiri (materiale/perfectionare cadre didactice)

- Ar fi trebuit inceput cu inceputul, adica cu formarea

Inspectoratul Şcolar Județean Cluj consideră că în județul Cluj sunt îndeplinite toate condițiile pentru aplicarea acestei prevederi

Pagină 33

personalului; este necesar ca mai intai sa avem o serie de cadre didactice competente si o programa scolara mai dezvoltata si mai occidentala

- Acest proces ar fi necesitat un studiu aprofundat și o organizare structurată a normelor, condiţiilor, factorilor ce concura la functionarea și derularea în condiţii optime a actului educaţional

- Inainte de asumarea legii de catre Executiv era esential sa se identifice daca infrastructura existenta permite aceasta trecere de la gradinita la scoala, daca personalul specializat exista, nu de a se asuma o lege si apoi a se emite noi metodologii sau ordine de ministru, deoarece legea prevede cadrul larg, general, nu specifica concret si in detaliu normele de organziare/functionare a claselor pregatitoare si la o saptamana inaintea inceperii inscrierilor in clasa pregatitoare nu se cunosc: programa scolara, manualele, baza materiala

- In plus, trebuie sa stim pe ce resurse umane ne putem baza, cat de pregatite sunt acestea pentru a demara un demers educational de o asemenea amploare, trebuie cunoscuta logistic ape care o pune la dispozitie sistemul, si nu in ultimul rand e nevoie de un studiu prospectiv. Ministerul trebuie sa se grabeasca cu toate aceste lamuriri, pentru ca inscrierile in clasa pregatitoare incep in circa 11 zile

- Asa cum nici programa scolara nu se cunoaste, asa nu se stie nici ce presupun cursurile de perfectionare ale cadrelor didactice. Consider ca un curs de perfectionare de doua saptamani nu va acopri in totalitate aspectele ce trebuie cunoscute despre copii de 6 ani, despre modul lor de gandire, despre problemele lor sau despre vulnerabilitatile de care dau dovada intr-o astfel de trecere.

- Era de preferat a se face si schimburi de experienta cu tarile care deja au implementat acest aspect, al reducerii varstei obligatorii de scolarizare, de realizare a unor materiale pe suport electronic, de distribuire a acestora in unitatile de invatamant si de dezbatere in cadrul cercurilor pedagogice.

- In scoli acum cele doua conditii nu sunt indeplinite, asa incat poate ca ar fi de studiat mai degraba ce anume investitii de resurse umane si de adaptare a cladirilor sunt necesare pentru a muta clasa pregatitoare din gradinita in scoala.

- Propun un program test de fezabilitate si impact- în acest moment nu există un fundament de bază de la

care să se pornească în realizarea condiţiilor necesare unei dezvoltări optime și integrale ale copilului de 6 ani propunere: amânarea pentru anul 2015-2016, elaborarea

legislative începând cu anul școlar 2012-2013. În acest sens, până la această dată, s-au realizat următorii pași: numirea prin decizia inspectorului școlar general a Comisiei judeţene de înscriere a copiilor în clasa pregătitoare, respectiv în clasa I, distribuirea Metodologiei privind cuprinderea copiilor în clasa pregătitoare şi în clasa I pentru anul şcolar 2012-201, aprobată prin ordinul MECTS nr. 3064 / 19.01.2012 către unităţile de învăţământ care au ciclul primar și preprimar, numirea prin decizia directorului a comisiilor de înscriere la nivelul unităţilor de învăţământ, stabilirea circumscripţiei școlare de către directorii unităţilor de învăţământ care au ciclul primar, organizarea întâlnirilor pentru informarea și consilierea părinţilor copiilor din grădiniţă care vor fi cuprinși, în anul școlar 2012-2013, în învăţământul primar, realizarea în grădiniţe a recensământului copiilor care au debutul școlar în anul 2012-2013, înregistrarea opţiunilor părinţilor acestora privind nivelul de clasă la care se solicită înscrierea ( clasa I, respectiv clasa pregătitoare) și la unitatea de învăţământ solicitată, conform fișei de recensământ și completarea bazei de date, transmiterea de către grădiniţe a bazei de date către ISJ Cluj, centralizarea bazelor de date de către Comisia judeţeană și transmiterea lor către unităţile de învăţământ care au ciclul primar, finalizarea recensământului copiilor de către fiecare unitate de învăţământ în baza documentului primit de la Comisia judeţeană și transmiterea centralizatorului specific unităţii către Comisia judeţeană, afișarea circumscripţiilor școlare la toate unităţile de învăţământ care au ciclul primar și la Inspectoratul Școlar Judeţean Cluj, afișarea programului de evaluare a dezvoltării psihosomatice a copiilor pentru care Metodologia privind cuprinderea copiilor în clasa pregătitoare și în clasa I pentru anul școlar 2012-2013 prevede și părinţii solicită această evaluare, precum și a unităţilor / instituţiilor în care se realizează această evaluare de către profesorii consilieri de la

Pagină 34

unei programe bine gândită și fundamentată corect. CJRAE Cluj. (Marinela Marc-ISJ)

V.5. Care sunt riscurile în cazul în care nu vor fi asigurate resursele identificate?

lipsa normelor de implementare și ineficienţa resurselor materiale și umane. (Adela Andrei- Gradinita Gina)

Este cea mai importantă măsură împotriva abandonului școlar și a analfabetismului funcţional din ultimii 20 de ani. Nu cred ca vor exista probleme majore în septembrie 2012 cu organizarea clasei pregătitoare (Adrian Gurzau)

Nu suntem pregatiti, curricular, organizatoric, posibil nici financiar. Dar trebuie inceput. Nu pot exista riscuri majore. (Aluas Emil)

Riscul cel mai mare este inhibarea copilului și privarea dreptului la la o educaţie de calitate. Propun stabilirea unui normative de dotare minimal pentru clasa pregătitoare , precum și crearea unui sistem de pregătire de minim 2 ani pentru învăţători. (Ardelean Maria-invatatoare)

Dacă grupa pregătitoare va fi mutată la școală foarte mulţi părinţi vor „alerga” la ora 12 prin orașul aglomerat ca să ia copilul de la școală. Copilul va interfera cu copii mult mai mari cu care va împărţi aceleași toalete și locuri de joacă, vor putea fi expuși violenţelor fizice și verbale. Dacă școala nu va asigura condiţiile de odihnă necesare copilului de 6 ani, mama va trebui să renunţe la un serviciu cu normă întreagă, ceea ce va fi o pierdere pentru societate, un impact social și economic negativ. (Avram Elena- Gradinita Helen)

Există riscul ca doar un număr restrâns de şcoli să ofere atât condiţiile cât şi cadrele necesare, iar restul copiilor să fie doar ţinta unui experiment cu traume ce pot apărea la un moment dat în dezvoltarea lor. Părinţii nu doresc experimente pe copiii lor. (Avram Elena- Gradinita Helen)

În acest moment școala se confruntă cu insuficienţa resursei materiale și umane. În școală nu există săli cu un mobilier adecvat vârstei copiilor, spaţiu de joacă, o bază materială în conformitate cu dotarea minimală, o programă școlară și un curriculum adecvat, personal specializat și toată logistica necesară bunei funcţionări. (Avram Elena- Gradinita Helen)

Situatia resurselor umane: cadrele vor fi angajate pe ultima suta de metri, fara experienta. (Gabriela Barbu- profesor psihopedagog, kinetoterapeut)

Programul after-school: in acest moment este ilegal ca invatatoarele sa incaseze acesti bani, fara chitanta; copiii nu ar trebui sa stea inca 3-4 ore in banci, activitatile trebuie diversificate, de loisir. Tulburarile de statica vertebrala incep sa apara de la 6-7 ani in caz ca elevul cara prea mult in ghizdan (scolile nu au dulapioare) sau stau un numar de ore intr-o postura care ii solicita musculatura si osatura spatelui. (Gabriela Barbu- profesor psihopedagog, kinetoterapeut)

Hrana nesanatosa pe care o primesc in regim de catering, lipsa salilor de mese. (Gabriela Barbu- profesor psihopedagog, kinetoterapeut)

Toalete neigienice; nu sunt insotiti de ingrijitor. (Gabriela Barbu- profesor psihopedagog, kinetoterapeut)

Diferentele mari de varsta intre elevii aceleiasi scoli implica supravegherea celor mici in pauze: in curti, pe coridoare, la toalete (Gabriela Barbu- profesor psihopedagog, kinetoterapeut)

Nu exista sali de psihomotricitate care sa le permita o dezvoltare motorie normala. (Gabriela Barbu- profesor psihopedagog, kinetoterapeut)

Nu le este suficient învăţătorilor un curs de 2 sau 4 săptămâni pentru realizarea educaţiei de 6/7 ani, ţinându-se seama că o educatoare a studiat cel puţin 4 ani pentru a-și câștiga acest drept. În unele școli lipsa spaţiilor determină realizarea educaţiei în două schimburi, ceea ce presupune un efort intelectual mărit , chiar daca e vorba de copii de gimnaziu sau liceu. Trebuie avută în vedere curba efortului intelectual. Coexistarea celor 3 nivele de învăţământ într-o singură instituţie determină atât o supraveghere diminuată a copiilor și probabilitatea creșterii violenţelor, dar și inhibarea , influenţarea

Pagină 35

comportamentului școlarului mic. (Pop Simona –presedinte gradinita, Mătean Adrian - programator, Nan Maria- Profesor engleză, Sucală Andreea- Educatoare, Duda Ștefana- Educatoare, Nemeș Bianca GRĂDINIŢA MILLENNIUM)

Se realizeaza o supraaglomerare in multe scoli, astfel incat programul de desfasurare a orelor de curs pentru toti elevii scolii respective poate suferi modificari prin instituirea orelor de curs dupa-masa, interval impropriu pentru desfasurarea de activitati educative, de invatare si consolidare la orice varsta. (Chira Delia – medic pediatru)

Ne vom juca inca odata cu copii nostri. Vor fi ei cei traumatizati inainte de vreme si vor suferei cand nu vad de ce ar face-o. (Chis Teodora - economist)

Nu cred că prin aplicarea acestei legi vor fi beneficiari grupul ţintă – adică cei peste 20.000 de copii care pe vechea legislaţie nu ar fi fost cuprinși în nicio formă de învăţământ – ci vor avea de suferit acei copii care au urmat cursurile unei grădiniţe și vor fi scoși din mediul lor natural mai repede decât ar fi nevoie. Prin această măsură de schimbarea mediului pentru copilul preșcolar problemele emoţionale ale copiilor vor fi și mai pregnante, ducând la eșec școlar și la eșec total în viaţa particulară. (Frank Iuliana-educatoare)

Elevii de liceu și chiar elevii de gimnaziu pot fi o influenţa negativă pentru dezvoltarea copilului mic. Având în vedere că preșcolarii și copiii mici învaţă prin imitaţie, este foarte probabil ca aceștia să copieze comportamentele negative ale colegilor mai mari. Pericolele pentru siguranţa celor mici și pentru degradarea comportamentelor acestora de la vârste fragede sunt prea mari. (Frank Iuliana-educatoare)

Pe de altă parte nu cred că este corect ca elevii, care au avut până în prezent cursuri de dimineaţa să meargă după-amiaza la școală din lipsă de spaţiu. Acei copii care nu merg la școală de la ora 8 nu se mai pot concetra la ora 17 după-amiaza. (Frank Iuliana-educatoare)

Nu cred că toţi părinţii au posibilitatea să își angajeze pe cineva să stea cu copilul toată după-amiaza. (Frank Iuliana-educatoare)

Se fac experimente pe copiii nostri, Copilul va fi obosit, parintii nu vor avea ce sa faca dupa-masa, nu exista spatii pt afterschool (Bodea Claudia- parinte)

Un eșec al educaţiei în această perioadă înseamnă consecinţe grave asupra individului și societăţii. (Alina Brihan – Parlamentul european al tinerilor Romania)

Acesti copii nu pot utiliza toaletele din scoala (n-au marimea adecvata), chiuvetele, bancile, au nevoie de loc de joaca, nu se pot adapta unei activitati de 50 de minute…Spatiile din scoli consider ca nu sunt suficiente din moment ce se organizeaza cursuri si de dupa amiaza. Investitiile necesare pt amenajarea atator spatii cred ca sunt uriase si cu acei bani se poate face altceva. Asta inseamna o lipsa totala de omogenitate: vor fi copii care deja si-au insusit o parte din semne grafice, litere, cifre pe langa altii care abia acum invata sa tina corect in mana un creion, iar acest pucru nu e corect pt niciuna din categorii. La gradinita vor ramane 3-4 copii care nu implinesc varsta de 6 ani pana in 15 sept. deci, nu vor putea constitui o grupa, vor fi lipiti undeva, postul doamnei va fi redus, ei vor trebui sa se familiarizeze dupa 3 ani cu alta doamna educatoare, poate cu alt stil de predare…Cred ca va fi un talmes balmes pur romanesc, care va bulversa inca o generatie cu sansa in acest moment la normalitate. (Coman Alina)

Autorităţile locale și naţionale ar fi trebuit să identifice sursele de finanţare pentru asigurarea resurselor materiale și umane necesare funcţionării optime a acestei clase pregătitoare în ciclul primar. Din punctul nostru de vedere sistemul impus prin Legea Educaţiei Naţionale va avea repercusiuni negative asupra generaţiilor de copii dacă cei responsabili nu vor conștientiza la timp misiunea în care s-au angajat. (Cordis Ancuta - Sind Inv Turda, afiliat FSI Spiru Haret)

Sa avem o generatie de copii pierduta, obosita, care nu va putea sa isi revina poate niciodata sau sa isi revina la normalitate foarte greu, dat fiind startul gresit. Un alt risc este acela ca scopul real pentru care se introduce aceasta clasa pregatitoare, respectiv furnizarea unor contracte pentru firmele de constructi agreate politic sa fie atins. Si daca un sistem functioneaza bine si lumea este multumita este

Pagină 36

firesc ca acest sistem sa fie modificat. La fel cum s-a incercat cu sistemul de urgenta medicala. (Craciun Dorin)

Consecinta lipsei programei scolare, a fondurilor, a resursei umane calificate va duce la imposibilitatea desfasurarii in bune conditii a procesului educativ, iar generatia din anul scolar 2012-2013 va fi una de scarificiu. (Darjan Raluca-Slip)

Această schimbare implică costuri şi deocamdată nu ştim ce resurse au fost identificate pentru acoperirea lor. În ce priveşte riscurile grabei, primul şi cel mai important este de cel compromitere a conceptului de clasă pregătitoare în ochii părinţilor şi ai opiniei publice, de ratare a implementării acestei idei generoase şi de a rămâne în continuare ţara cu cea mai bătrână populaţie şcolară din Europa. (Darjan Raluca -Slip)

Noua programa propusa este una inadecvată pentru un copil de 6 ani căruia i se impune o schimbare de mediu odată cu un alt ritm de dimineaţă mai puţin flexibil faţă de cel de la grădiniţă, un program strict si solicitant de învăţare (ora 8-12, ora de predare de 50 de minute fiind foarte mult pentru un copil), este deranjat programul de somn întrucât nu mai este inclus în orar, nu i se mai acorda mic dejun și în general aceeași atenţie ca la grădiniţă, jocul liber este mai puţin permis și este diminuată la fel și libera exprimare. Oferă un stres în plus pentru părinte care în funcţie de posibilităţile finaciare trebuie să se gândească la alternative de a lăsa copilul in grija altcuiva după programul de școală care este foarte scurt faţă de cel de la grădiniţă. Copilul este atașat emotional de educatoare și de colegi și nu este foarte dornic de schimbare de mediu la o astfel de vârstă. Copilul de 6 ani nu are stare să stea în banca cuminte și să se conformeze unor reguli, el încă este dominată de o curiozitate copilărească și este dornic de a explora jocul alături de ceilalţi. Grădiniţa este un mediu potrivit in care copilul se poate dezvolta si pregati pentru școala ca și până acum. (Iulia Sandor- GO Free)

Pentru majoritatea copiilor timpul pe care il vor petrece in sistem va scadea deoarece asa cum s/a propus, copiii vor merge la scoala de la 8 la 12. Programul after school este optional, pe banii parintilor. Acestia chiar daca au bani nu isi permit sa distruga programul unui copil de 6 ani care are nevoie de somn. Il vor duce acasa, va dormi. Deci ceea ce face legea actuala este sa reduca programul pe care il aveau majoritatea copiilor de la 8 ore (8-17) la 4 ore (8-12). Hai sa ne imaginam ce program after school va exista in mediul rural!. Este incredibil si ridicol cum sunt asumate masuri fara nici o responsabilitate a consecintelor (Anca Dobrean- Co-Director - Infant, Child and Adolescent Research Program, Department of Clinical Psychology and Psychotherapy, Babes-Bolyai University)

Riscurile pot viza dezvoltarea cognitiva, emotionala, sociala a copiilor Daca copiii vor fi in contact cu elevii claselor V-VIII va creste riscul expunerii la situatii care sa interfere

cu dezvoltarea armonioasa a lor ( abuz emotional, fizic, consum de droguri) Lipsa infrastructurii, a personalului specializat poate duce la esecul pregatirii copilului pentru a incepe

clasa I (colectiva medici, kinetoterapeuti) Un factor de risc al implementării în acest moment a sistemului este lipsa experienţei sistemice în ceea

ce privește grupa pregătitoare în cadrul instituţiilor școlare întrucât nu există personal specializat în prezent, o programă școlară elaborată, sistemul educaţional este subfinanţat și încă nu dispune de dotările necesare pentru implementarea proiectului, de asemenea, momentan, lipsește forma de evaluare a institutorilor și a elevilor. (Carbune Vlad)

Avand in vedere ca aceasta clasa pregatitoare ar trebui sa fie piatra de temelie pentru educatia copilului (inceputul educatiei continue pe tot parcursul vietii - LLL), o abodare nefundamentata, nepotrivita sau pripita, ar pune in pericol adaptarea viitoare a scolarului si frustruri familie - copil, copil - copil. : E hazardat sa se introduca clasa pregatitoare in anul scolar 2012-2013 avand in vedere resursele umane necesare pentru o functionare optima in scoala a acestei clase pregatitoare. Investitiile publice necesare pentru dotarea scolilor din Cluj cu asemenea resurse ar fi mult mai mari. Pe de alta parte, timpul de implementare este extrem de scurt. (colectiva educatoare)

Pagină 37

Riscurile sunt enorme, o altă generaţie de sacrificiu, o altă ideea bună eșuată, lucruri care pentru noi, romănii, par a fi atât de familiare. De aceea trebuie să fim extrem de serioși și doritori să facem lucurile să funcţioneze, să curgă, să evolueze! (Goga Eugenia-profesdor psihopedagog)

Nu există riscuri în sensul neasigurării resurselor necesare aplicării acestei prevederi legislative (Marinela Marc ISJ)

Spaţiul de joacă din curtea gradiniţelor este și acesta special amenajat cu aparate de joaca potrivite capacităţilor motrice ale copiilor. Activitatea de bază a copilului este JOCUL cu un rol important pe întreg parcursul procesului de educaţie. Climatul natural, cultural, interpersonal trebuie îmbunătăţit și extins pentru a încuraja jocul – iar în scoala acest lucru nu va putea fi îndeplinit, regula strictă a scolii isi va pune amprenta iar jocul nu va mai putea fi activitatea de baza a copilului. Programul de masă și somn, încă foarte important la această vârstă va dispărea brusc din viaţa copilului iar acest lucru va tulbura ritmul sau de dezvoltare. (Selejan Maria-educatoare)

Personal, consider initiativa infiintarii clasei pregatitoare in acest moment in Romania o debandada care ii va bulversa atat pe copii cat si pe noi, parintii. Incercam sa copiem, fara macar a adapta, ceea ce se practica in Occident in cu totul alte conditii si mentalitati. (Magda Miclaus parinte)

Pentru ca toate aspectele mentionate mai sus sa poata fi implementate cu succes ar fi nevoie de 2-3 ani de pregatiri. (Gabriela Barbu- profesor psihopedagog, kinetoterapeut)

Vor fi foarte multe dezavantaje cum ar fi: insuficienta salilor de grupa, numarul copiilor fiind foarte numeros iar invatarea nu se va putea realiza cu usurinta, lipsa materialelor didactice. Diferenta de varsta la copii chiar daca nu va fi mare, va fi tot un impediment pentru acestia, iar unii dintre ei se vor simti inferiori, ceea ce va duce la scaderea stimei de sine si lipsa de comunicare. Un dezavantaj mare ar mai fi reducerea de personal in cadrul gradinitelor unde foarte multe educatoare vor ramane fara loc de munca. Invatatoarele vor fi suprasolicitate urmand anumite cursuri pentru a preda la grupele 0, iar eu nu vad rostul avand in vedere ca unele educatoare au dubla calificare si ar putea realiza acest lucru. Se va pierde foarte mult cu integrarea copiilor intr-un nou mediu, cu evaluarea copiilor ceea ce va duce la pierderea timpului si la realizarea pregatirii pentru scoala mai lenta in loc sa se realizezein continuare in gradinite.(Reinbold Timeea -educatoare)

Un potential risc este diferenta mare care poate exista intre cadrul oferit de gradinita, cu care copilul a fost obisnuit si cadrul scolar - incepand cu resursele de spatiu oferit, invatarea prin joc etc., diferenta care poate crea o perioada mai lunga de adaptare a copilului si de influentare a procesului de invatare. (Persunaru Andreea -psiholog)

Această schimbare implică costuri şi deocamdată nu ştim ce resurse au fost identificate pentru acoperirea lor. În ce priveşte riscurile grabei, primul şi cel mai important este de cel compromitere a conceptului de clasă pregătitoare în ochii părinţilor şi ai opiniei publice, de ratare a implementării acestei idei generoase şi de a rămâne în continuare ţara cu cea mai bătrână populaţie şcolară din Europa. (Pop Vladimir-SLIP)

Riscurile sunt marcante pentru copii. Nici nu cred ca cineva sa se gandeasca la o astfel de schimbare invocand binele copilului, si sa nu asigure tot ceea ce avea in mediul educational de unde a plecat macar. Se va produce o perceptie gresita despre scoala in mintea copilului si nu cred ca aceasta se intentioneaza prin acest sistem ce se doreste a se implementa de Clasa 0 (Radulescu Mihaela)

Imposibilitatea evaluării proiectului clasei pregatitoare din lipsa unei reglementări precise, a sustenabilităţii programului și necesităţii continuării acestuia

Elaborarea tardivă, neadecvată sau „în fugă” a programei școlare, având în vedere că momentan acestea nu există

Formarea neadecvată a personalului Identificarea lacunară a bazei materiale și a surselor financiare necesare implementării proiectului

Pagină 38

Costuri majore pentru părinti în investitia suplimentară necesară pentru educatia adecvată a acestor copii si programele extracuriculare (afterschool, logopedie, consiliere, sport etc.)” (Moldoveanu Ramon - LIR)

Deficiente in dezvoltarea fizica a copiilor datorita statului prelungit in banci neadecvate virstei lor. Datorita faptului ca interactioneaza cu copiii mai mari (in unele cazuri chiar si de 18 ani), impactul psihologic nu este unul de neglijat. Sa nu uitam ca in liceele noastre se consuma tutun, etnobotanice sau chiar droguri. Merita sa expunem copii unui asemenea impact? De ce nu s-a facut un sondaj si in rindul elevilor mai mari? Cum ai vor primii si accepta pe cei mici?

Riscuri majore de inbolnaviri datorita toaletelor neadecvate virstei. Parintii vor fi pusi in drumuri, poate chiar nevoiti sa renunte la norma intreaga de lucru pentru a putea

lua copilul de la scoala. Chiar si cu un program after-school este greu de captat atentia 8 ore unui copil de 6 ani,fara sa-i asiguri programul de odihna pe care-l are la gradinita

Nu in ultimul rind cadre didactice pregatite pe fuga cu incepere de la 1 mai si pina isi vor lua concediu...ca doar vine vara si au si ei dreptul la concediu de odihna. (Ramona Saitis -parinte)

Pentru acest motiv, există riscul ca o idee în principiu bună să fie compromisă iremediabil prin apariţia a nepermis de multe efecte negative, corelate cu specificul problemelor din sistemul actual de învăţământ românesc. (Serban Radulescu-senator)

Vor fi o generatie de "sacrificiu" (Rus Luiza-Institutul Francez) Avand in vedere ca aceasta clasa pregatitoare ar trebui sa fie piatra de temelie pentru educatia

copilului (inceputul educatiei continue pe tot parcursul vietii - LLL), o abodare nefundamentata, nepotrivita sau pripita, ar pune in pericol adaptarea viitoare a scolarului si frustruri familie - copil, copil - copil. (Emil Stetco-parinte)

Un acte educaţional eșuat, ceea ce duce la scăderea stimei de sine a copilului, la frustrări, la nesiguranţă. (Goron Viorica-educatoare pensionara)

Se stie ca o mare parte a scolilor nu au conditiile minime de igiena astfel incat multe, foarte multe scoli functioneaza fara avize de la Sanepid ceea ce atenteaza la sanatatea copiilor. Cadrele didactice sunt slab pregatite (cursurile de pedagogia scolara, pedagogia dezvoltarii, ramurile psihologiei copilului si a celorlalte domenii care trateaza copilul sunt putin studiate sau chiar deloc.) cladirile si dotarile nu respecta nevoile specifice copilului mic, fondurile lipsesc. CINE va raspunde daca un copil de 6 ani va avea de suferit afectiv, intelectual dpdv al sanatatii fizice etc? (Lazar Crina-parinte)

V.6. Ce ar trebui să facă autoritățile locale și naționale ca să asigure funcționarea optimă și într-un concept integrat a acestei clase pregătitoare?

Un studiu temeinic al situaţiei reale, estimarea costurilor și identificarea resurselor materiale disponibile (nu posibile), pentru a asigura copiilor șanse egale. (Exemple: în unele școli încă nu există spaţii, doar promisiuni, în alte școli copiii vor merge la cursuri în două ture, nu doar dimineaţa). (Adela Andrei – gradinita Gina)

Aplicarea metodologiei de înscriere în clasa pregătitoare în anul școlar 2012-2013 doar în unităţile care au deja spaţiile adecvate (grădiniţe și eventual în centre-pilot) și generalizarea aplicării după dotarea corespunzătoare a tuturor școlilor. (Adela Andrei – gradinita Gina)

Consultarea unor specialiști – cadre didactice din învăţământul preșcolar și primar, medici și psihologi – în legătură cu organizarea spaţiilor destinate activităţilor didactice și dotarea lor cu mobilier adecvat, tipul activităţilor potrivite vârstei, metodologia de predare și evaluare, spaţiile de joacă, grupurile sanitare igienizate corespunzător,timpul de odihnă. (Adela Andrei – gradinita Gina)

Consultarea părinţilor pentru organizarea programului după ora 12 și prezentarea unor modalităţi clare de punere în practică. (Adela Andrei – gradinita Gina)

Organizarea cursurilor de formare a personalului didactic din timp. (Adela Andrei – gradinita Gina)

Pagină 39

Păstrarea transparenţei și menţinerea dialogului cu toţi cei implicaţi în procesul educaţional (părinţi, cadre didactice, psihopedagogi, psihologi, medici). (Adela Andrei – gradinita Gina)

Propun ca în acest an îndeplinirea condiţiilor mai sus arătate și implementarea acestui sistem de abia în anul școlar 2014-2015. Autoritatile trebuie să susţină amanarea acestui „proiect” până la îndeplinirea tuturor condiţiilor optime (Ardelean Maria-invatatoare)

Trebuie adoptat un curriculum adecvat de catre persoane specializate: prof inv primar si prescoar, psihologi, cadre universitare de la catedra de stiinte ale educatiei (Astilean Maria)

sa ramana clasa pregatitoare la gradinita pentru a evita cheltuirea inutila a banului public pentru investitii la dotarile tuturor scolilor; să impună obligativitatea grupei pregătitoare de către toţi copiii în cadrul grădiniţelor (Avram Elena- Gradinita Helen)

Amanarea min 2-3 ani sau anularea proiectului: nu exista nimic pregatit pana in acest moment. Mutarea poate sa aiba loc, atunci cand toate sunt pregatite: de la baza materiala educationala, pana la personal calificat, curricula si program after-school. (Gabriela Barbu- profesor psihopedagog, kinetoterapeut)

Reglementarea clara a raspunderilor si a pedepselor in caz ca forurile responsabile nu-si vor face treaba, astfel incat parintii sa ii poata da in judecata si reglementarea modalitatii de recuperar prejudiciul adus copiilor nostri. Daca toata miscarea asta va fi un esec, cine va raspunde? Cine ne poate garanta ca va fi un succes? (Gabriela Barbu- profesor psihopedagog, kinetoterapeut)

Pastrarea curriculumului actual al grupei pregatitoare si a materialelor cu caracter didactic - eliminam astfel si riscurile referitoare la baza de resurse, cel putin pana construim ceva mai complex; (Simina Bejenaru -Scoala Internationala Cluj)

Pastrarea specificului activitatilor – caracter ludic, durata, alternarea momentelor de concentrare cu joaca, invatarea prin descoperire etc; (Simina Bejenaru -Scoala Internationala Cluj)

Specializarea unor cadre didactice (de preferinta cu dubla pregatire invatator-educator) doar pe acest nivel – clasa pregatitoare, ma refer la experienta efectiva cu acelasi segment de varsta, cu curriculumul, cu standardele si metodele de lucru specifice; (Simina Bejenaru -Scoala Internationala Cluj)

Organizarea adecvata a spatiilor. Sunt multe scoli in judet care si-au manifestat disponibilitatea / dorinta de a primi clasa pregatitoare in incinta lor – probabil ca au inceput demersurile si sub aspect logistic. (Simina Bejenaru -Scoala Internationala Cluj)

De ce încercăm să schimbăm ceva pe parcursul al catorva luni, schimbare care trebuia pusă la punct poate pe parcursul cîtorva ani de zile. Nu poţi pune în spatele acestor copii, născuţi în anul 2006- toate aceste schimbări doar pentru a aplica o lege. (Bumb Simona Diana -parinte)

Momentan acești copii ar trebui lăsaţi la grădiniţe, pentru a continua procesul de învăţământ așa cum este în momentul de faţă și gândit în continuare la tot ce implică această schimbare. Poate că având încă un an la dispoziţie, se vor putea lua toate deciziile corecte vis-a-vis de această problemă și se vor putea pregăti toate cele necesare pentru această schimbare. (Bumb Simona Diana-parinte)

Sa implementeze acest sistem din 2012. - situaţia copiilor din mediul rural sau care provin din familii cu venituri reduse, cărora li s-a “refuzat” șansa la educare și care acum au ocazia de a beneficia de un stat care îi protejează prin legile sale. Prima consecinţă a acestor măsuri este că zeci de mii de copii care pe vechea legislaţie nu ar fi fost cuprinși în nicio formă de învăţământ se vor regăsi printre cei care merg la clasa pregătitoare în 2012. (Calian Petru-deputat)

Evaluarea persoanelor potrivite sa lucreze cu copiii, in functie de motivatie, aptitudini sanatate fizica si mentala, formarea personalului, evaluarea periodica a personalului format; program adaptat in functie de necesitatile copilului si ale parintelui (Campean Daniela Laura)

Să amâne aplicare acestuia pânâ la crearea unei situaţii reale oportune realizării unui act educaţional de calitate, care să satisfacă dorinţele si nevoile copiilor, părinţilor, a societăţii în general, sau să dea posibilitatea părinţilor de a alege între grădiniţă și școală. (Pop Simona –presedinte gradinita, Mătean

Pagină 40

Adrian - programator, Nan Maria- Profesor engleză, Sucală Andreea- Educatoare, Duda Ștefana- Educatoare, Nemeș Bianca GRĂDINIŢA MILLENNIUM)

Este nevoie de spatii suplimentare create in scoala care sa ofere toate conditiile materiale, incepand de la salile de clasa, grupurile sanitare, locatiile pentru servirea mesei precum si baza didactica adaptata varstei (manuale, caiete speciale, creioane, culori, jocuri pentru dezvoltarea atentiei, memoriei, etc) in contextul unei programe scolare bine stabilite, documentate in raport cu varsta si abilitatile copiilor. Pentru functionarea unei astfel de clase este nevoie de cel putin doua persoane (educator/invatator/ingrijitor) pentru a asigura buna desfasurare a orelor de curs si supravegherea in permanenta a copiilor atat in salile de clasa cat si in afara lor. Consider inoportuna introducerea obligativitatii acestei clase fara a dispune de cele mentionate mai sus, punand in real pericol dezvoltarea ulterioara a copiilor, atat din punct de vedere fizic cat si psiho-emotinal. (Chira Delia- medic pediatru)

Concluzia mea este ca e o masura inutila dar care va atrage concecinte negative si ca nu suntem pregatiti pentru asta. Psihologii, pedagogii, educatorii, invatatorii, parintii in marea lor majoritate nu sunt de acord cu aceasta idee de clasa pregatitoare in scoli.. Eu cred ca aceste resurse ar trebui folosite la modernizarea gradinitelor si bazelor actusale de invatamant nu cheltuiti pentru ceva inutil. Ar fi mai bine sa construiasca corpuri de cladire noi la actualele gradinite. Ar fi mult mai simplu. Repet, eu cred ca sistemul preuniversitar functioneaza. Autoritatile locale trebuie sa sprijine demersurile parintilor de a desfinta aceasta idee. (Chis Teodora-economist)

Functionarea unei clase pregatitoare in Romania este bine venita atata timp cat se desfasoara in cadrul gradinitei. Guvernul si in special Ministerul Invatamantului ar trebui sa acorde atentie acestei schimbari si o sprijinire materiala generoasa este de dorit, pentru ca investia in invatamant este cea mai buna investitie, atat pentru dezvoltarea unui stat cat si pentru cetateni in particular.Pe de alta parte sunt putin sceptica referitor la succesul acestei reforme, deoarece consider ca o analiza mai profunda a ideii este o solutie mai sigura decat implementarea prematura urmata de o nereusita. (Cimpiani Ioana Madalina – stud drept)

Sunt de părere că persoanele care au elaborat această lege nu sunt conștienţi de răul pe care îl fac întregii societăţi. Ei vor să integreze 20.000 de copii, dar neglijează poate 10.000.000 de persoane care sunt implicate direct sau indirect în procesul de învăţământ: copiii care frecventează cursurile unei grădiniţe, părinţii copiilor și copiii care trebuie să urmeze cursuri de după-amiaza. (Frank Iuliana - educatoare)

Cel mai bine ar fi sa lase la alegerea parintilor daca isi incriu copilul la scoala la 6 ani sau la 7 ani, exact cum era pana acum. Cel putin , la momentul actual nu exista nici unde, nici cu ce si nici cu cine se forma clasa pregatitoare! (Bodea Claudia- parinte)

Alta problema care se pune este a materialelor didactice, nu doar la nivel de clasa “0” ci in toate ciclurile de invatamant, aceasta problema fiind lasata in decursul anilor la libera imaginatie si disponibilitate a cadrelor didactice, respectiv managerilor scolilor. Fara a critica practicile bugetare ori deciziile ordonatorilor de credite, consider ca politicile de reforma in invataman au adus atingere inclusiv resurselor umane implicate in procesul de educatie - migrarea personalului calificat catre alte domenii mai bine remunerate, cu baza materiala stimulanta in activitatea de lucru, asemenea situatiei intalnite in sistemul sanitar. (Camelia Clem – master consiliere psihologica)

Ideea de a pune inpreuna copii de 5 ani alaturi de copii de 15-16 ani, va ridica mari probleme, iar solutia, asa cum o vad eu, presupune regandirea spatiilor in scoala, departajarea clara a invatamantului primar de cel gimnazial, regandirea salilor de clasa pentru grupa “0”. Decidentul ar trebui sa reconsidere nevoile bugetare ale invatamantului. (Camelia Clem – master consiliere psihologica)

Un proces important pentru dezvoltarea celor aproximativ 20.000 de copii care vor intra în clasa pregătitoare în anul școlar 2012-2013, este supus unei implementări în grabă, realizată fără o evaluare complexă a situaţiei de fapt și fără o pregătire riguroasă și la un nivel ridicat a punerii sale în practică –

Pagină 41

fie că ne referim la insuficienţa resurselor financiare, materiale și umane (așa cum au fost ele identificate și de către organizatorii prezentei dezbateri publice); la absenţa unei informări a părinţilor privind acest proces; la încălcarea dreptului părinţilor de a alege unitatea de învăţământ pe care o doresc pentru copilul lor (primordialitatea alegerii școlilor de circumscripţie în opţiunea de înscriere); sau la absenţa organizării de dezbateri publice privind acest proiect cu grupurile afectate. (Alina Brihan- Parlamentul European al Tinerilor RO)

Multe dintre eșecurile trecute ale reformelor în educaţie s-au datorat neimplicării suficiente, în acest proces, a unuia sau mai multora dintre partenerii sociali (părinţi, directori de școli, cadre didactice, autorităţi publice locale, etc.), dar și încercărilor de a impune aceste reforme de sus în jos. (Alina Brihan- Parlamentul European al Tinerilor RO)

Susţinem suspendarea aplicării Ordinul MECTS nr. 3064/19.01.2012 pentru anul școlar 2012-2013 și considerăm necesară parcurgerea, de-a lungul anului școlar următor, a următorilor pași privind implementarea clasei pregătitoare: lansarea dezbaterilor publice naţionale, cu toate grupurile afectate, privind modul de punere în practică (de cine va aparţine clasa pregătitoare; alocarea fondurilor necesare de la bugetul de stat pentru amenajarea sălilor necesare și dotarea lor corespunzătoare; atragerea de fonduri private) și dezvoltarea parteneriatelor cu societatea civilă și mediul de afaceri; pregătirea, pe parcursul anului școlar 2012-2013, a cadrelor didactice care vor preda la clasa pregătitoare și a curriculum-ului; campanii de informare a părinţilor pe parcursul întregului an; realizarea unei evaluări a performanţelor și a gradului de dotare a unităţilor de învăţământ drept criteriu pentru stabilirea numărului de locuri alocate pentru clasa pregătitoare și, apoi, a suplimentării corespunzătoare; renunţarea la prevederea privind obligativitatea înscrierii prioritare a copilului la școlile de circumscripţie și menţinerea sa, eventual, doar la nivel de recomandare. (Alina Brihan- parlamentul european al tinerilor Romania)

Înca sper ca pana in septembrie chiar pica toti cei de acum, iar urmatorii vor avea mai mic avant sa schimbe musai lucruri ce dainuie nu de un an-doi, cu de multa vreme si care si-au dovedit eficienta ș sa nu se schimbe nimic (Coman Alina- parinte)

Autorităţile locale și naţionale ar fi trebuit să identifice sursele de finanţare pentru asigurarea resurselor materiale și umane necesare funcţionării optime a acestei clase pregătitoare în ciclul primar. Sistemul impus prin Legea Educaţiei Naţionale va avea repercusiuni negative asupra generaţiilor de copii dacă cei responsabili nu vor conștientiza la timp misiunea în care s-au angajat. La luarea deciziei nu s-a ţinut cont de obiecţiile cadrelor didactice implicate efectiv în procesul instructiv educativ. În concluzie, este pripita si neavenită trecerea clasei pregătitoare la ciclul primar în acest moment, și propunem modificarea Legii Educatiei Nationale , în sensul rămânerii claselor pregătitoare tot la grădiniţă pâna când unităţile școlare reușesc să se adapteze noilor cerinţe. (Cordis Ancuta - Sind Inv Turda, afiliat FSI Spiru Haret)

Nimic nu este mai periculos decat lansarea unei modificari fundamentale a invatamantului fara luarea in calcul a tuturor factorilor necesari acestui demers. In contextul in care educatia este considerata una dintre strategiile fundamentale ale statului român iar numarul persoanelor afectate este foarte mare, respectiv 200000 de copii si familiile acestora, ne punem anumite intrebari, pe buna dreptate deoarece astfel de modificari se fac pe baza unor studii si a unor proiecte pilot, pentru a se observa care sunt problemele care pot afecta demersul respectiv. Sa nu uitam ca si Legea Sanatatii a fost considerata o necesitate si cu toate acestea nu a facut decat sa scoata romanii in strada. (Craciun Dorin)

Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu afirma ca aceasta măsura, prevăzută de Legea educaţiei, este "necesară întrucât România are astăzi cea mai bătrână populaţie școlară la debutul învăţământului obligatoriu din Europa și prin ea se urmărește trecerea firească de la joacă la învăţare", fara sa precizeze, am adauga noi, ca dupa absolvirea scolii, indiferent care ar fi aceasta, posibilitatile de angajare sunt foarte reduse, aproape inexistente. Autoritatile locale nu au cea mai vaga idee despre modul in care vor face rost de bani pentru investitii avand in vedere faptul ca nu au fost capabile sa

Pagină 42

amenajeze simple terenuri de sport pentru institutiile de invatamant. Acelasi ministru afirma ca "nu în ultimul rând, copiii vor beneficia de ore special destinate unei pregătiri fizice armonioase. Învăţământul fiind obligatoriu, copiii vor fi obligaţi să mergă la cursuri, fiind astfel prevenit abandonul școlar". In urma unor solicitari pe Legea 544/2001 catre Primaria Oradea, nu am primit nici o informatie pertinenta referitoare la investitiile in baze sau terenuri sportive in institutiile de invatamant. (Craciun Dorin )

Solutia este aminarea aplicarii cu un an a legii pentru ca institutiile sa reuseasca sa implementeze corect si complet tot ceea ce e necesar pentru desfasurarea in bune conditii a educatiei micutilor nostri. (Crisan Valentin Dan-parinte)

Pentru aceste investitii trebuie sa existe finantare de la Consilii locale, Consilii Judetene, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului sau Guvernul Romaniei. In cazul lipsei partiale a fondurilor la consiliile locale sau judetean, propun ca la randul lor sa solicite finantare de la Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, Guvern (deoarece si-au asumat legea), atragerea de fonduri europene sau sponsorizari, realizarea de proiecte pentru obtinerea finantarii din fonduri europene, finantare din mediul de afaceri, de la investitori cu care consiliile locale sunt in colaborare/parteneriat. In situatii in care aceasta perevedere a Legii 1/2011 nu se poate aplica in scoli (infrastructura nu o permite, mai ales in mediul rural), propun ramanerea claselor pregatitoare in incinta gradinitelor pana la crearea infrastructurii corespunzatoare (Darjan Raluca - Slip)

Pentru a nu exista dubii sau acuze de fraudă la repartizarea copiilor în clasa 0 și clasa I sistemul de distribuţie ar trebui să fie parţial transparent. La fel cum se face în urma examenului de admitere la liceu sau în urma examenului de bacalaureat ar trebui făcute publice numele copiilor împreună cu opţiunea școlii alese și cu criteriile care i-au asigurat poziţia repartizată. (David Mihai- ClujulCopiilor.ro,)

Pentru a întări egalitate de șanse a tuturor copiilor, modul în care învăţătoarele își aleg clasele (clasa I sau clasa pregătitoare) ar trebui să fie de asemenea transparent în fiecare școală. Informaţiile despre modul în care au fost distribuite clasele trebuie să poată fi accesate ușor de către oricine, ca de exemplu să fie publicate pe internet. (David Mihai- ClujulCopiilor.ro,)

Cadrele didactice, părinţii și cei cu iniţiativă privată care oferă servicii copiilor trebuie încurajaţi să comunice. E binevenit un sistem electronic pin care oferta after-school-urilor private, cluburilor sportive sau cursurilor pentru copii sa ajungă și să poată fi afișată cu ușurinţă la toate școlile posibil interesate. Mai precis, să fie de ajuns pentru cei din sistemul privat să își trimită oferta în format electronic ca aceasta să fie listată și afișată pe panoul de afișaj al școlii. (David Mihai- ClujulCopiilor.ro,)

Nu suntem doar nepregătiţi, dar nu e necesară și nu dorim o astfel de schimbare Propun să se reevalueze nevoia și avantajele introducerii ‚clasei o’ atâta timp cât nu există aplicabilitate reală și atâta timp cât părinţii se arată nemulţumiţi și nu găsesc beneficii atât pentru copii, cât și pentru ei înșiși. Consider că resursele financiare care ar trebui investite în noul sistem de învăţământ ar putea fi redirecţionaţi spre orizontalizarea standardelor grădiniţelor prin oferirea unui cadru cât mai performant si confortabil de desfășurare al activităţilor de învăţare și adaptare școlară, altfel spus, să ofere aceleași posibilităţi de dezvoltare pentru cei mici. (Iulia Sandor- GO Free)

Solutia pe care puteau sa o ofere copiilor nostri era aceea de a mentiona in lege obligativitatea grupei pregatitoare. Se putea numi clasa pregatitoare, copiii au in gradinite materiale adaptate dezvoltarii, se joaca, nu sut evaluati, au 3 mese pe zi si pot dormi. Asa ceva nu se va respecta in scoala oricate eforturi s-ar realiza. Incropeala la repezeala a unui sistem in scoli nu este sustenabila decat intr-o societate cu resurse mari pe care noi nu le avem. Cred ca este necesar ca invatamantul obligatoriu sa inceapa mai devreme, dar in fapt aceasta se intampla si inaintea aparitiei legii care acum il limiteaza la 4 ore. Propun sa realizam o initiativa in care sa lasam ceea ce este bun si eficient sa functioneze si sa ne indreptam resursele catre acei copii care nu mergeau la gradinita; asta se poate face specificand ca grupa pregatitoare este obligatorie, iar in zonele defavorizate unde nu exista gradinite sa se creeze resursele materiale si umane care sa ofere copiilor educatie de la 6 ani. (Anca Dobrean- Co-Director -

Pagină 43

Infant, Child and Adolescent Research Program, Department of Clinical Psychology and Psychotherapy, Babes-Bolyai University)

Sa se stabileasca o programa scolara clara, un sistem de evaluare a copiilor; Alocarea unui buget mai mare astfel incat sa creasca motivatia pedagogilor (salar si baza materiala

pentru organizarea spatiului si a activitatilor); Pregatirea speciala a cadrelor didactice cu mentionarea faptului ca personalul tanar este lipsit de

experienta practic; Cresterea transparentei procesului educativ, consultarea mai frecventa a parintilor in ceea ce priveste

educatia copiilor Amanarea cu un an a implementarii clasei pregatitoare sau permiterea functionarii ei in cadrul

gradinitelor, cel putin in momentul de fata (colectiva medici, kinetoterapeuti) Si noi militam pentru o socializare cat mai rapida, agream ideaa de inscriere a copilului in clasa

pregatitoare, dar numai atunci cand exista conditiile create (de infrastructura si mai ales de resursa umana). In scoli acum cele doua conditii nu sunt indeplinite, asa incat poate ca ar fi de studiat mai degraba ce anume investitii de resurse umane si de adaptare a cladirilor sunt necesare pentru a muta clasa pregatitoare din gradinita in scoala. (Mihai Florin Rosca, Director executiv FRCCF)

Indicat ar fi ca aceste clase să fie în incinta școlilor, învăţătorul care va preda la această clasă să fie dascălul pentru tot ciclul primar al acestor copiilor, deoarece ar fi singurul câștig pentru ei: să fie foarte bine pregătiţi pentru școală, să fie deja acomodaţi cu învăţătorul respectiv, care va avea posibilitatea să-i pregătească pe micuţi conform așteptărilor pe care le va avea de la ei. Posibila solutie ar fi amânarea aplicarii legii în acest caz, cu cel puţin un an până când vor fi rezolvate problemele de organizare și implementare corespunzătoare. Toţi învăţătorii ar trebui să urmeze cursurile de formare și perfecţionare în acest sens, deoarece generaţie după generaţie, după clasa a IV-a va urma clasa 0 pentru fiecare dintre ei, ca să nu mai vorbim de debutanţi, diferentele de metode si mijloace pedagogice intre clasa a IV-a si clasa Zero fiind extrem de mari.

De asemenea, ar veni in completarea acestei solutii urmatoarele masuri: realizarea de analize temeinice - si publice - cu privire la resursele umane si materiale

disponibile si la fondurile ce pot fi alocate in vederea implementarii cu succes a clasei pregatitoare pentru a nu risca transformarea a 15-20.000 de copii intr-un fel de „generatie de sacrificiu”

introducerea unui program pilot, in perioada 2012-2013, cu acceptul parintilor implicati, pentru a putea identifica din timp toate aspectele negative, imprevizibile si a le rezolva inaintea implementarii clasei pregatitoare la nivel national. (Carbune Vlad)

Propunere: Un program test de fezabilitate in care scoli pilot sa experimenteze clasa pregatitoare concomitent cu cea din gradinita, chiar mergand pe aceeasi programa. Pe langa acesta ar fi benefic un studiu specializat de impact. Propunerea mea ar fi ca acest concept sa fie implementat numai dupa ce teste de fezabilitate, sustenabilitate si de impact ar arata ca societatea este destul de pregatita.

Amanarea implementarii ar asigura pregatirea tuturor celor implicati: Primarii Inspectoratul scolar Educatori / formatori Scoli (colectiva educatoare)

Să ofere autonomie reală, să ceară responsabilitate și implicare din partea tuturor factorilor implicaţi! Nu ministerul trebuie să stipuleze cine va duce copilul la toaletă dacă nu se descurcă singur, nici ce activităţi se vor desfășura în progamul after-school! Dar dacă directorul, părinţii și învăţătorul hotărasc ceva și e bine pentru toată lumea, inspectoratul și ministerul să nu caute nod în papură! (Goga Eugenia-profesor psihopedagog)

Pagină 44

Privim cu neincredere timpul prea scurt pentru organizarea in conditii optime a clasei zero in scoli. Lipsa cadrelor specializate si a spatiilor amenajate adecvat reprezinta un motiv de ingrijorare pentru desfasurarea activitatilor. (Talida Lazarov-educatoare)

Autorităţile locale trebuie să identifice soluţii pentru asigurarea spaţiilor necesare funcţionării în bune condiţii a acestor clase, în sensul includerii cu prioritate a unităţilor de învăţământ care au solicitat lucrări de extindere sau mansardare în proiectele de execuţie cu finalizare la 1.septembrie 2012 (Marinela Marc- ISJ)

Acum nu este oportun a se pune în practică conceptul, întrezărim un real pericol pentru cultivarea prematură a cultului agresivităţii și nontoleranţei în rândul copiilor vizaţi. (Gabriela Ichim UCMR)

În situaţia de faţă, până la analizarea și identificarea tuturor riscurilor pe termen lung a unui astfel de program, din punct de vedere practic, grupele de pregătire pot funcţiona tot în sediile grădiniţelor, cu includerea cerinţelor educaţionale specifice unei astfel de grupe, în mod treptat și perfect integrat nevoilor lor specifice.(Gabriela Ichim UCMR)

În conditiile metodologice ,contextuale si tehnice consider si eu ca majoritatea parintilor introducerea clasei 0 o anomalie, o alta gestionare din sitem, gresita , din care noi parintii si copiii suntem nedreptatiti.va rugam nu mai luati masuri in detrimentul copilului, nu ne obligati sa facem stat in stat , sa tinem copii acasa sau alte masuri regresive. (Lidia si Petru Leahu – parinti)

nu sunt de acord sa fie cobai copiii nostri. (Gabriela Marginean – parinte) Melania Socaciu- www.britania.ro Personal, consider ca introducerea clasei pregatitoare nu este

adecvata. Suntem total impotriva sa facem experimente pe copiii nostri; Legea este una asumata prin ordonanta, nediscutata in parlament si nedezbatuta cu opinia publica;

Faptul ca alte tari au aplicat aceste masuri in educatia copiilor, incepand cu clasa 0, nu inseamna automat ca poporului roman i se poate aplica ad litteram metoda, noi nu suntem nici americani nici nordici, noi suntem mioritici (Moldoveanu Ramon - LIR)

Nu gasesc nici un sens al integrarii clasei pregatitoare in scoli. Ar fi multe de schimbat in invatamant incepand cu atitudinea si modul de predare al unor profesori, cu gestionarea financiara a scolilor de catre persoane calificate in acest sens... Un bun director ar trebui sa nu fie neaparat si profesor, pentru ca atentia lui sa se concentreze la problemele scolii: financiare, administrative,... (Motutan Camelia-parinte)

Consider că Ministerul Educaţiei nu a făcut nimic pentru pregătirea întregului sistem pentru introducerea clasei pregătitoare, că pasarea responsabilităţilor către autorităţile locale, care trebuie să investească în noi spaţii de învăţământ nu este viabilă (cheltuielile sunt şi aşa mari, depăşind încasările la bugetele locale), că personalul didactic nu are timpul şi resursa materială necesară pregătirii până în toamna acestui an. Pentru aceste motive şi multe altele enunţate de-a lungul dezbaterilor pe aceeaşi temă, se impune renunţarea la clasa pregătitoare, un demers pur de imagine, fără aplicabilitate şi eficienţă în economia generală a şcolii româneşti (Nicoara Marius- senator)

Astfel de masuri sa se ia dupa ce se rezolva toate aspectele necesare, nu inainte, si mi se mai pare absolut firesc ca un parinte sa stie cand isi inscrie copilul la gradinita cati ani va sta si ce trebuie sa faca de la inceput.Se tot spune de procentul de 10 sau 20% din copiii de 6 ani care nu au mers deloc la gradinita. Este liberul arbitru al fiecaruia sa faca ce doreste si sa isi asume ceea ce face.Sa credem ca se fac atatea eforturi pentru acesti 20%, sacrificandu-i pe ceilalti 80% care merg la gradinite sau de fapt exista interese pentru atragerea unor fonduri suplimentare? Consider ca ar trebui sa facem tot ce putem pentru a impiedica aplicarea acestei masuri de organizare a clasei pregatitoare la scoala si sa convingem pe cei care pot hotari sa ramana grupa pregatitoare la gradinite, pentru binele copiilor. (Pasc Codruta-parinte)

Elementele cheie pentru functionarea optima presupun:o pregatirea in prealabil a persoanelor implicate - atat parinti, cat si cadre didactice -

Pagină 45

o existenta unui program de monitorizare pentru o perioada pilot, in care sa se culeaga informatii despre implementare despre ambele variante - atat cea in gradinita, cat si cea din scoli- si sa se aleaga optiunea care are impactul cel mai bun pentru copil.

o existenta unui mod activ de comunicare a introducerii clasei pregatitoare pentru copii; orice ambiguitate legata de concept/ idee/ implementare poate crea un cadru de nesiguranta, poate trimite copilului mesaje ambigue; daca se hotaraste introducerea clasei pregatitoare in cadrul scolar, pre-gimnaziu, atunci acest lucru trebuie cunoscut si de copii cu varste de peste 6 ani pentru mai buna integrare a acestora. (Persunaru Andreea -psiholog)

Pentru moment, să folosească resursa umană existentă şi să păstreze locaţia clasei pregătitoare în grădiniţe. În perspectivă, să aloce fonduri pentru “schimbarea la faţă” a scolilor care doresc să găzduiască clase pregătitoare şi să integreze netraumatic în mediul şcolar această vârstă dificilă. (Pop Vladimir -SLIP)

Corect era sa se lase fiecaruia posibilitatea sa hotarasca singur pentru copilul sau ce e si cum e mai bine cind sa-l dea la scoala. (Prafiras Arubio-parinte)

Primaria Municipiului Cluj-Napoca: Analiza stării învăţământului din municipiul Cluj-Napoca, elaborarea proiectului planului-cadru pentru actualizarea și optimizarea strategiei de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca în domeniul învăţământului preuniversitar, precum și dezbaterea publică a acestuia. Termen: septembrie 2011.

Elaborarea, în colaborare cu ISJ Cluj și cu instituţiile abilitate, a unui program de scădere a ratei absenteismului și a abandonului școlar, monitorizarea acestor fenomene. Termen: an școlar 2011-2012.

Promovarea în mediul local de afaceri a oportunităţii și necesităţii sprijinirii educaţiei, drept cea mai bună investiţie pe termen mediu și lung. Termen: an școlar 2011-2012.

Realizarea la nivelul consiliului local și a inspectoratului școlar a unei bănci unice de date care să evidenţieze problemele referitoare la unităţile de învăţământ și la starea învăţământului clujean, exemplele de bune practici, precum și parteneriatele încheiate între instituţiile de învăţământ și agenţii economici. Termen: noiembrie 2011.

Continuarea implementării proiectului de alimentaţie sănătoasă în grădiniţe, început printr-un parteneriat între Primăria Cluj-Napoca, ISJ Cluj și Federaţia Română de Diabet, Nutriţie și Boli Metabolice. Termen: an școlar 2011-2012.

Încurajarea dialogului între instituţiile de învăţământ preuniversitar și cele de învăţământ universitar pentru o abordare coerentă a problemelor de pregătire a tinerilor în și pentru societatea cunoașterii. Termen: an școlar 2011-2012.

Dezvoltarea unor proiecte pentru promovarea educaţiei incluzive. Colaborarea mai strânsă a școlilor și a comitetelor de părinţi cu Primăria și cu Poliţia municipiului pentru a genera o mai bună securitate a climatului social în proximitatea școlilor. Termen: an școlar 2011-2012.

Popularizarea și extinderea acţiunilor care urmăresc să pună în valoare și să prezinte întregii comunităţii rezultatele elevilor clujeni și respectiv valorizarea capacităţii creative și inovative a actorilor implicaţi în implementarea politicilor și strategiilor în domeniul învăţământului prin recunoașterea publică a participării proactive în procesul de reformare a sistemului de educaţie. Termen: an școlar 2011-2012.

Îmbunătăţirea comunicării, a circulaţiei informaţiei între și printre actorii comunităţii educative clujene prin constituirea și gestionarea unui e-group educaţional municipal. Termen: an școlar 2011-2012.

Mediatizarea problematicii învăţământului preuniversitar în contextul noilor modificări legislative, în vederea formării unor expectanţe realiste ale tuturor părţilor implicate. Mediatizarea unor modele de bune practici reieșite din activitatea Consiliilor de administraţie ale școlilor și din desfășurarea procesului educaţional la nivelul comunităţii clujene. Termen: an școlar 2011-2012.

Pagină 46

Sprijinirea constituirii consorţiilor școlare, în baza parteneriatelor contractuale dintre unităţile de învăţământ, în vederea asigurării mobilităţii personalului între unităţile membre ale consorţiului, a utilizării mai eficiente a resurselor materiale și educaţionale ale unităţilor de învăţământ din consorţiu și a valorificării oportunităţilor de învăţare oferite elevilor prin recunoașterea reciprocă a rezultatelor învăţării și evaluării școlare. Termen: an școlar 2011-2012.

Încurajarea creării în școlile clujene (cu deosebire în licee și colegii) de asociaţii ale părinţilor. Termen: an școlar 2011-2012.

Axarea ofertei educaţionale pe dobândirea competenţelor-cheie, în concordanţă cu situaţia existentă și în funcţie de perspectiva de dezvoltare a localităţii și a zonei, ţinând cont de dinamica pieţei muncii, în vederea creșterii șanselor de ocupare/integrare în muncă a absolvenţilor (inclusiv abordarea problematicii învăţământului profesional), precum și pentru asigurarea unor rezultate cât mai bune la examenele de bacalaureat. Termen: an școlar 2011-2012.

Continuarea activităţii grupului de lucru pentru dezvoltarea strategiei în domeniul învăţământului preuniversitar, cu implicarea tuturor actorilor interesaţi în dezvoltarea domeniului educaţional, cadre didactice, elevi și părinţi, societate civilă, mediu economic etc. Dezvoltarea unor mecanisme de management între școală, părinţi, elevi și reprezentanţii comunităţii, performant și transparent, care să se centreze pe valorificarea potenţialului fiecărui elev într-un mediu prietenos. Termen: an școlar 2011-2012. (Radu Moisin-Primar Cluj-Napoca)

Sa se constientizeze ca este nevoie de specialisti consacrati in domeniul pedagogiei, al psihologiei copilului si un numai pentru a elabora o metodologie adecvat. Tot ce se intreprinde pentru educatia si formarea copiilor trebuie sa mobilizeze in maniera responsabila autoritati competente (Radulescu Mihaela )

In strânsă legătură cu modul de adoptare al Legii educaţiei (care circumscrie această iniţiativă) prin asumarea răspunderii guvernamentale și nu prin vot parlamentar, acest pas important se face oarecum în gol, fără studii de impact sau cercetări premergătoare convingătoare la nivel naţional, fără proiecte-pilot sau alte demersuri care ar fi trebuit să îl preceadă. Aș opta fie pentru amânarea implementării acestei iniţiative, fie pentru păstrarea clasei pregătitoare în cadrul grădiniţei, pentru moment, soluţie ieftină și la îndemână, urmând a se pregăti minuţios și treptat terenul pentru această schimbare majoră în învăţământul românesc. Această temporizare ar micșora impactul asupra familiilor, stării psiho-fizice a copiilor implicaţi, asupra bugetului local și ne-ar acorda timp și spaţiu, metaforic vorbind, pentru a cântări toate consecinţele.În concluzie, consider această măsură mult prea importantă pentru a fi pusă în practică pripit și/sau defectuos, riscând să cădem din nou în capcana formelor fără fond. Dacă, totuși, ea va fi adoptată în modul în care s-a pornit, cei implicaţi direct în implementare vor fi, în mod necesar, gata să găsească modalităţi de remediere din mers a problemelor ce, inevitabil, se vor ivi.(Serban Radulescu-senator)

Grupa pregatitoare trebuie sa ramina in cadrul gradinitelor si sa fie obligatorie. De ce sa desfiintam un sistem care functioneaza,unde copiii sint educati, protejati, hraniti, odihniti. (Ramona Saitis)

Legea învatamintului ar fi trebuit sa prevada ca acei copii care in anul 2011-2012 intra la gradinita sa urmeze clasa pregatitoare la scoala, pentru a da posibilitatea unitatilor de invatamint, autoritatilor locale sa asigure o buna functionare a acestor clase din toate punctele de vedere: spatiu, logistica, personal. Intervalul orar propus de catre minister (8-12) ar trebui modificat. Parintii care au copii care frecventeaza acum gradinita au posibilitatea de a alege intre orarul scurt sau prelungit. (Rus Luiza-Institutul Francez)

Era mult mai usor si mai bine sa mearga copii la 7 ani in clasa 1 fara atatea batai de cap cu clasa pregatitoare care cere atatea sacrificii inutile (Diana Stefanescu-parinte si Stan Iulia - parinte)

Sa fie implementata numai dupa ce teste de fezabilitate, sustenabilitate si de impact ar arata ca societatea este destul de pregatita.

Amanarea implementarii ar asigura pregatirea tuturor celor implicati(Emil stetco)

Pagină 47

Mie mi se pare extrem de important ca la aceasta varsta (si chiar si mai tarziu) sa aiba acces la o masa calda, sanatoasa; pt sanatatea lui mentala si nu numai, e importanta si odihna copilului ; statul in banca e daunator pt coloana vertebrala a copilului. Ar trebui sa existe niste variante de meniu impuse de Inspectorat si realizate de nutritionisti. (Torja Mirela-parinte)

Nu sunt de acord cu introducerea circumscriptiei pentru inscrierea la Scoala clasa I si la Clasa pregatitoare (Turcu Oana -parinte)

Ar trebui amânată aplicarea LEN în acest caz, cu cel puţin un an până când vor fi rezolvate problemele de organizare și implementare corespunzătoare. Toţi învăţătorii ar trebui să urmeze cursurile de formare și perfecţionare în acest sens, deoarece generaţie după generaţie, după clasa a IV-a va urma clasa 0 pentru fiecare dintre ei, ca să nu mai vorbim de debutanţi. Timpul de studiu (durata unei activităţi/ore) este de 20-25 de minute, fiind completat cu activităţi de: joc, dans, înot, plimbări, sport, programul este de 20 de ore pe săptămână. Deoarece activitatea de bază pentru elevii din clasa 0 va rămâne tot jocul (firesc pentru vârsta lor), nu se vor acorda calificative în evaluarea acestora, totul va fi ca la grădiniţă, doar că se vor obișnui mai devreme cu noţiuni precum școala, clasa , d-na învăţătoare (Ureche Victoria-prof)

Inspectoratul Scolar, Primăria, Ministerul Educaţiei, ar trebui sa realizeze un program de implementare a acestui concept prin: creearea de spaţii separate pentru învăţământul primar, amenajarea acestor spaţii conform cerinţelor și particularităţilor de vârstă ale copiilor, elaborarea unei programe clare, concisă si reală, sa ofere programe de specializare și perfecţionare cadrelor didactice care să permit aplicarea corectă a cerinţelor educative. (Goron Viorica –educatoare pensionara)

Nu consider oportuna realizarea educaţiei la școală de la 6 ani ,trebuie avute multe lucruri in vedere: in primul rand trebuie o invatatoare specializata si spatiu separat , ar mai fi si programul care se va rezolva banuiesc cu semiinternate, dar totusi trebuie sa ne gandim altfel ce fac la 16 ani cei care nu sunt in stare sa dea la facultate sau nu au posibilitate de a tine copilul la facultate. (Voicu Daniela-educatoare)

Elaborarea programei de catre experti pentru clasele pregatitoare cu consultarea cadrelor didactice si specialisti atat din invatamantul prescolar cat si scolar. Stabilirea unor dotari minimale necesare de catre fiecare institutie pentru formarea clasei pregatitoare. ( Jucarii, materiale didactice, etc. ) Organizarea din timp a concursului de ocuparea posturilor de catre cadrele didactice pentru clasa pregatitoare. Acceptarea doar a cadrelor didactice calificate. Pana cand acesti pasi nu sunt facuti, sunt de parere ca ar trebui sa functioneze clasa pregatitoare inca la gradinita. In mod evident nu suntem pregatiti. (Sorca Andrada- educator-invatator)

Daca eu ca si parinte raspund in fata legii daca refuz sa-mi scolarizez copilul atunci, institutiile de invatamant si implicit Ministerul sa-si asume prin contract faptul ca va asigura toate acele conditii care permit o dezvolatare armonioasa psiho-socio afectiv, fizic si somatic al copilului meu! Iar daca eu, parinte constat ca lipsesc unele din acele conditii sa am dreptul sa-mi retrag copilul de la scoala!Sa se aplice legea cererii si a ofertei! Nu sa fiu obligata sa-mi inscriu copilul la scoala la care sunt arondata prin circumscriptie, fara sa cunosc cine, cum si in ce fel isi va pune amprenta pe viata copilului meu! (Lazar Crina-parinte)

Pagină 48

VI. Concluziile si recomandarile comisiei de experti

În procesul de analiză a depoziţiilor scrise, precum și de audiere a celor susţinute verbal în timpul evenimentului de dezbatere și consultare publică, membrii Comisiei de experţi apreciază in general propunerile, constatările și concluziile colectate ca fiind centrate pe temele puse în discuţie, pertinente din punct de vedere metodologic și susţinute printr-o argumentaţie corespunzătoare. Concluziile si recomandarile expertilor care au dorit sa isi exprime punctul de vedere in functie de domeniul de expertiza al fiecaruia, insa intemeiate si pe cele retinute in urma studierii depozitiilor si statisticilor opiniilor locutorilor se regasesc in anexele la prezentul raport.

Pagină 49

VII. Impactul social al audierii publice la nivel local si national:

VII.1. Articole si reportaje mass-media anterior si dupa eveniment:

http://www.monitorulcj.ro/actualitate/11050-dezbatere-publica-despre-clasa-zero http://www.infodiscount.ro/titlu/cluj-dezbatere-publica-pe-tema-functionarii-grupei-pregatitoare-in-

scoli http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/cat-de-necesara-este-clasa-pregatitoare--84976.html http://www.cluj-am.ro/administratie/dezbaterea-publica-cu-privire-la-sistemul-de-clasa-zero-vezi-ce-a-

declarat-radu-moisin-pentru-cluj-am.html http://www.cluj-am.ro/social/unde-ar-trebui-implementata-clasa-zero.html http://www.cluj-am.ro/administratie/declaraTia-deputatului-adrian-gurzAu-cu-privire-la-clasa-

zero.html http://www.adevarul.ro/locale/cluj-napoca/Clasa_zero-

tema_primei_dezbateri_publice_pe_Cluj_Arena_0_652135169.html# http://www.napocanews.ro/2012/02/unii-parinti-clujeni-cer-amanarea-infiintarii-clasei-zero-din-

toamna.html http://www.cluj-am.ro/social/parintii-clujeni-vor-dezbate-implementarea-clasei-zero-in-acesta-

saptamana.html http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=170508&nm=Invitatie-la-audiere-publica-

copii-clasa-zero http://www.parinticlujeni.ro/stiri/educatie/?Cum-ar-trebui-s%C4%83-func%C8%9Bioneze-clasa-preg

%C4%83titoare-%C3%AEn-%C8%99coli-%C8%99i-cine-contribuie-la-%C3%AEnfiin%C8%9Barea-ei--1151 http://www.facebook.com/pages/Sindicatul-Liber-al-Invatamantului-Preuniversitar-Clujean/

151572531575964?sk=wall&filter=12 “Monitorul de Cluj“: Părinţii vor „clasa zero” la grădiniţe Liga Intreprinzatorului Roman: …audierea publica pe tema implementarii clasei pregatitoare… “Adevarul“: Unii părinţi clujeni cer amânarea înfiinţării clasei zero din toamnă “Monitorul de Cluj“: Dezbatere publică despre clasa zero “Adevarul“: Dezbatere pe Cluj Arena despre clasa zero “Napoca News“: Dezbatere in Sala de Conferinte a Stadionului Cluj-Arena despre clasa zero “Ziua de Cluj“: “Clasa zero”, dezbătută la Cluj Arena cluj.info: În atenţia părinţilor de copii preșcolari: invitaţie la audierea publică “Clasa Zero” cluj-am.ro: Părinţii clujeni vor dezbate implementarea clasei zero în acestă săptămână mediere-nv.ro: Evenimente cluj.orasulcopiilor.ro: Lobby Transilvania in Cluj-Napoca parinticlujeni.ro: Scrisoare deschisa catre parinti. Pentru ca ne pasa! desprecopii.com: Invitatie la audiere publica – copii “clasa zero”qbebe.ro: Cum ar trebui sa functioneze

clasa pregatitoare in scoli si cine contribuie la infiintarea ei? http://www.mamicamea.ro/forum/archive/t-2984.html

http://mensa-romania.ro/anunturi/857/cluj-24-februarie-dezbatere-publica-pe-tema-functionarii- grupei-pregatitoare/

http://blog.cluj.info/anunturi/in-atentia-parintilor-de-copii-prescolari-invitatie-la-audierea-publica- clasa-zer http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=170508&nm=Invitatie-la-audiere- publica-copii-clasa-zero o/

http:// http://www.napocanews.ro/2012/02/unii-parinti-clujeni-cer-amanarea-infiintarii-clasei-zero- din-toamna.html www.monitorulcj.ro/actualitate/11236-parinii-vor-clasa-zero-la-gradinite

Pagină 50

http://www.serbanradulescu.ro/new/2012/implementarea-clasei-zero-incepand-cu-anul-școlar-2012-2013-soluţie-sau-problema/02/27/

http://stirileprotv.ro/stiri/ardeal/vezi-aici-ce-nemultumiri-au-clujenii-vizavi-de-clasa-pregatitoare.html http://www.time4news.ro/educatie-cultura/unii-parinti-clujeni-cer-amanarea-infiintarii-clasei-zero-

din-toamna.html http://cluj.orasulcopiilor.ro/evenimente/Audiere-publica/1244 http://groups.yahoo.com/group/aschiutacluj/message/346 http:// http://www.napocanews.ro/2012/02/unii-parinti-clujeni-cer-amanarea-infiintarii-clasei-zero-

din-toamna.html www.monitorulcj.ro/actualitate/11236-parinii-vor-clasa-zero-la-gradinite http://www.serbanradulescu.ro/new/2012/implementarea-clasei-zero-incepand-cu-anul-școlar-2012-

2013-soluţie-sau-problema/02/27/ http://stirileprotv.ro/stiri/ardeal/vezi-aici-ce-nemultumiri-au-clujenii-vizavi-de-clasa-pregatitoare.html http://www.time4news.ro/educatie-cultura/unii-parinti-clujeni-cer-amanarea-infiintarii-clasei-zero-

din-toamna.htmlRadio

http://www.radiocluj.ro/ro/multimedia/audio/detalii/audio/reportaj-dezbatere-clasa-pregatioare-la- cluj.html

TV:

Transilvania Live Realitatea TV, TVR Cluj B1 tv,

Actiuni ale altora:

Blog – chestionar: http://slipc.blogspot.com/ http://www.informatia-zilei.ro/sm/educatie/satu-mare-ofl-organizeaza-dezbaterea-publica-suntem-

pregatiti-pentru-clasa-pregatitoare http://www.suntparinte.ro/stiri/5778-intrebari-frecvente-si-raspunsuri-despre-inscrierea-in-clasa-

pregatitoare http://www.ziuaveche.ro/actualitate-interna/social/suntem-pregatiti-pentru-clasa-0-76766.html http://www.click.ro/news/national/Andrei-intra-toamna-Uraa-castigat_0_1348065233.html http://www.sensotv.ro/sanatate/Psihologie-2917/pregatirea-pentru-clasa-0 http://iasifun.ziaruldeiasi.ro/masa-rotunda-clasa-0-si-clasa-i-unde-cind-cum/31917/ http://www.copilul.ro/copii-6-11-ani/copilul-la-scoala/Inscrierile-in-clasa-pregatitoare-clasa-0-si-clasa-

I-an-scolar-2012-2013-a10189.html

VII.2. Prezenta mass-media in timpul audierii:

6 ziare (Monitorul Cj, Ziua de cluj, City News, Adevarul, Time4news, Napoca News), 4 tv (Transilvaia Live- transmisiune directa regiionala- Transilvania), Realitatea TV, TVR Cluj si B1 tv, 3radio(Radio Cluj, Radio Renasterea, Pro FM) . Transmitere in direct:DA Interviuri cu initiatorii si participantii: DA (Radio Cluj si Transilvania Live interviuri cu: 4 participanti/locutori, 1 participant, 1 initiator)

Pagină 51

VII.3. Prezenta martori in sala:

NR APROX: peste 120 persoane.

Prezenta: F MARE >100 pers./Mare >50 pers /Medie >30pers <50 pers /Mica <30pers

VII.4. Actiuni concrete ale altor persoane implicate, in urma lansarii audierii publice:

A. Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) a făcut, în perioada 21-27 februarie, un sondaj de opinie on-line în rândul personalului din învăţământ și părinţilor utilizand intrebarile formulate de catre comisia de initiere a prezentei audieri. In ordinea intrebarilor comsiei de initiere a audierii, reluate in cadrul acestui capitol pentru o mai buna urmarire a rezultatelor relevante pentru noi ale sondajului, prezentam si extras din concluziile FSLI in urma sondajului propriu intemeiat in principal pe intrebarile formulate de catre Lobby Transilvania:

1. Unde ar trebui sa funcționeze clasa pregătitoare? La școală sau la grădiniță?

Conform acestui sondaj, 25,88% dintre părinţi sunt mulţumiţi de înfiinţarea clasei pregătitoare, iar 74,12% nu sunt de acord cu înfiinţarea acesteia. Dintre cele 1.863 de persoane chestionate, 55,56% susţin că această clasă trebuie să funcţioneze la grădiniţă. Remarcam insa o mica abatere de la eroarea de 3% indicata de FSLI avand in vedere ca se arata ca 55.56% sustin ca aceasta clasa sa fie la gradinita, iar 74,12% nu sunt de acord sa se faca – adica sa ramana tot la gradinita unde e acum. Diferenta de 20% intre cele doua procente fiind prea mare privim cu rezerve acest rezultat.

2. Care sunt resursele materiale necesare pentru funcționarea grupei pregătitoare (jocuri, mobilier, băi special amenajate, programe after-school, etc.), astfel încât obiectivul acestui concept să fie atins? Cine ar trebui să asigure aceste resurse și în ce proporție?

3.Care sunt resursele umane necesare funcționării în condiții optime a grupei pregătitoare și cum este asigurată această resursă?

Potrivit respondenţilor, condiţiile minime necesare funcţionării optime a clasei pregătitoare sunt: baza materială, respectiv bănci, scaune, grupuri sanitare, spaţiu suficient în sala de curs; existenţa programei școlare; corpul profesoral special format.

Aproximativ 74% dintre cei care au răspuns la chestionar consideră că aceste condiţii minime trebuie asigurate de către minister, 17% de către autorităţile locale și 9% de către părinţi și profesori.

4. Cât suntem de pregătiți pentru a introduce acest concept al grupei pregătitoare din anul școlar 2012–2013?

Dintre cei care sunt de acord cu înfiinţarea clasei pregătitoare, 65,15% consideră că sistemul de învăţământ nu este pregătit pentru a introduce această clasă începând cu anul școlar 2012-2013.

5. Care sunt riscurile în cazul în care nu vor fi asigurate resursele identificate?

Pagină 52

"Fără aceste condiţii minime, principalele riscuri enumerate de către repondenţi sunt: copii suprasolicitaţi, nespravegheaţi, surmenaţi, stresaţi și obosiţi; dezechilibrul emoţional, și nu numai, al copilului la o vârstă atât de fragedă; copiii vor fi cobaii unui experiment nereușit; premisele creșterii abandonului și eșecului școlar; randament școlar scăzut; dezvoltarea fizică defectuoasă din cauza mobilierului școlar", a precizat FSLI in cadrul rezultatelor facute publice pe site-ul acestora.

La sondajul realizat on-line de către FSLI au răspuns 1.865 de persoane, dintre care 765 de părinţi. Marja de eroare a sondajului este de 3%, dupa cum sustine comunicatul de presa intocmit de catre FSLI.

6. Ce ar trebui să facă autoritățile locale și naționale ca să asigure funcționarea optimă și într-un concept integrat a acestei clase pregătitoare?

Cu privire la aceasta intrebare nu s-au regasit si nici nu s-au pus la dispozitie raspunsuri oferite de catre cei sondati de FSLI.

"În privinţa profesorilor care au răspuns la acest sondaj, rezultatea sunt asemănătoare cu cele efectuate în rândul părinţilor, diferenţele fiind sub marja de eroare de 3%", se arată într-un comunicat de presă al FSLI remis agenţiei MEDIAFAX.

Sursa: http://www.fsli.ro/info2011/Sondaj.pdf si http://www.mediafax.ro ; http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/aproape-75-la-suta-dintre-parinti-nu-sunt-de-acord-cu-infiintarea-clasei-pregatitoare--85158.html

B. http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=170508&nm=Invitatie-la-audiere-publica-copii-clasa-zero precum si alte forumuri on line au supus dezbaterii invitatia si motivatia la prezenta audiere publica, realizand sondaje propri in legatura cu cele puse la dispozitie de catre comisia de initiere

C. Premierul Mihai Răzvan Ungureanu și ministrul Educaţiei, Cătălin Baba, au convenit, în urma analizării situaţia înscrierii copiilor în școli, că ordinul emis deja de minister pentru stabilirea acestor proceduri nu trebuie modificat.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, declara că părinţii vor avea dreptul de a-și înscrie copiii la orice școală doresc și fără o evaluare școlară prealabilă, după un calendar clar stabilit, și anume în școlile apropiate locuinţei, până la 5 martie, sau la alte școli, în intervalul 5-20 martie.

În cazul în care numărul copiilor înscriși depășește capacitatea unităţii de învăţământ, variantele sunt ca Inspectoratul Școlar să încerce să mărească numărul de locuri în clase, să fie aplicate criterii sociale (handicap, alţi fraţi în aceeași școală) sau criterii proprii ale școlii avizate deja de către inspectoratele locale.

D. Retinem si lansarea unui sir de dezbateri si talk-show in media locala pe tema implementarii grupei pregatitoare ca urmare a audierii publice

VIII. Intocmit de:

Comisia de experti, in ordine alfabetica:

Pagină 53

1. Prof. Univ Dr. Daniel David - Presedintele Comisiei – profesor “Aaron T. Beck” de psihologie clinică și psihoterapie (știinţe cognitive clinice) la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, șeful Catedrei de Psihologie Clinică și Psihoterapie din cadrul Universităţii Babeș-Bolyai, președintele International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapy and Applied Mental Health, al Colegiului Psihologilor din România, filiala Cluj și al Asociaţiei de Psihoterapii Cognitive și Comportamentale din România. În prezent (2009-) este profesor (adjunct) și la prestigioasa instituţie medicală Mount Sinai School of Medicine, New-York, SUA.

2. Prof. Simona Baciu- Fondator Scoala Internationala Cluj

3. Dr. Razvan Florian - Cercetator, Director Coneural, Fondator Epistemio, cercetator/director Institutul Roman de Stiinte si Tehnologie, co-fondator, co-director, dir exec Ad Astra, Consilier Ministrul Educatiei Cercetarii, Tineretului si Sportului – dec 2009 - aprilie 2011

4. Prof. Anca Hodorogea – Inspector General al Inspectoratului Scolar Judetean Cluj

5. Prof. Dorina Kudor – Director al Casei Corpului Didactic din Cluj

6. Conf. Univ. Dr. Calin Lazar- Director Medical Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Cluj-Napoca

7. Andra Micle - Consilier Cabinetul Prefectului

8. Toadere Ioana – co-fondator Lobbytransilvania, avocat Baroul Cluj, expert achizitii publice, mediator si co-fondator CMRNV, membru Mensa Romania, membru al comisiei de experti in calitate de reprezentant al comisiei de initiere a prezentei audieri

9. Ioana Rimniceanu Torsin –Inspector superior in cadrul Directiei Comunicare Relatii Publice, Turism, Biroul Invatamant, Cultura, Culte, Sport, Societate Civila – Primaria Cluj-Napoca

Pagină 54

Anexe:- Concluziile, opiniile personale si recomandarile expertilor:

1. Ioana Rimniceanu Torsin, 2. Ioana Toadere 3. Catalin Lazar,4. Simona Baciu

Pagină 55

Expert Ioana Rimniceanu Torsin: Concluziile extrase sunt următoarele:

Primăria municipiului Cluj-Napoca este instituţia căreia îi revine obligaţia de a crea cadrul potrivit din

punct de vedere al dotărilor corespunzătoare și al spaţiilor necesare pentru buna funcţionare a unităţilor

școlare în general. În situaţia în care va fi necesară realizarea de spaţii suplimentare în anumite școli, pentru

implementarea prevederilor referitoare la înfiinţarea grupei 0 în școli, spaţii ce trebuie să rezulte în urma unor

mansardări sau extinderi de clădiri, vom propune realizarea acestora.

În lista obiectivelor de investitii pentru anul 2012 a fost inscris un obiectiv care permite realizarea unor

astfel de investitii, dupa cum urmează: la cap. 65/B/5 – Construire, modernizare, extindere, mansardare diverse

unităţi de învăţâmânt a fost cuprinsă suma de 5.600 mii lei, iar la cap 65/C/5 S.F., P.T. (Construire, modernizare,

extindere, mansardare diverse unităţi de învăţământ) suma de 487 mii lei. În situaţia în care va fi necesară

realizarea de spaţii suplimentare în anumite școli, spaţii ce trebuie să rezulte în urma unor mansardări sau

extinderi de clădiri, vom propune realizarea acestora.

Până în acest moment Primăria municipiului Cluj-Napoca a primit solicitări de mansardare a clădirilor

din partea a două școli: Liceul Teoretic "Onisifor Ghibu" și Liceul cu Program Sportiv.

Preocuparea Primăriei este constantă încă din anii 2008 – 2009, moment în care a demarat un amplu

proiect de îmbunătăţire a infrastructurii educaţionale în Cluj-Napoca – pentru a crea aici premizele dezvoltării

unei educaţii de calitate – ca pilon de bază în strategia pe termen lung a orașului.

În perioada 2009 – 2012 sumele alocate în Lista obiectivelor de investiţii pentru învăţământul

preuniversitar se ridică la 31.326.000 de lei, din care pentru anul în curs, suma alocată este de 14.614. 000 de

lei. Astfel, în decursul acestor ani au fost realizate investiţii la următoarele unităţi școlare:

Grup Școlar „Alexandru Borza” - 648.764,20 lei cu TVA

Colegiul Tehnic Energetic - 608.923 lei cu TVA

Colegiul Tehnic de Transporturi - 803.852,14 lei cu TVA

Liceul de Informatică „Tiberiu Popoviciu” - 529.764,20 lei cu TVA

Liceul de Coregrafie și Artă Dramatică „Octavian Stroia” - 1.669.157,21 lei cu TVA

Scoala „Emil Isac” - corp nou - 3.511.727,12 lei cu TVA

Pagină 56

Liceul Teoretic „Eugen Pora” - 1.821.553,23 lei cu T.V.A

Şcoala “Ioan Bob” - 3.487.611,54 lei cu T.V.A

Colegiul Tehnic „Ana Aslan” - 191.601,9 lei cu TVA.

În proiectul de buget al municipiului Cluj-Napoca pentru anul 2012 au fost prevăzute fonduri pentru

toate amenajările necesare în vederea funcţionării în condiţii optime a claselor pregătitoare. S-au propus

fonduri numai la unităţile de învăţământ care nu au spaţii adecvate pentru acest scop, valoarea acestor

reparaţii a fost cuprinsă în bugetul local la capitolul 65.02. Valoarea alocată pentru acest scop este de 223.000

lei.

Menţionăm că s-a ţinut cont de toate solicitările venite din partea unităţilor de învăţământ

preuniversitar. Până în prezent, un număr de 22 de unităţi de învăţământ preuniversitar au făcut solicitări în

acest sens. Valoarea lucrărilor se ridică la 223.000 lei. Menţionăm că Primăria a solicitat tuturor unităţilor de

învăţământ să solicite fonduri în acest scop. Unităţile de învăţământ solicită în primul rând soluţii pentru

suplimentarea cu personal didactic, dotări cu mobilier de înălţime mică, modificarea toaletelor pentru copiii în

vârstă de 6 ani și amenajarea unor locuri de joacă pentru activitatea din pauze.

Conform legii nr.1/2011, Legea Educaţiei Naţionale, art. 23, alin. (1), lit. b „învăţământul primar

cuprinde clasa pregătitoare și clasele I-IV”, prin urmare clasa pregătitoare este parte a ciclului primar și se

organizează în școală, nu în grădiniţă. Dotarea sălilor de clasă în care vor funcţiona clasele pregătitoare va fi

adaptată vârstei copiilor, în așa fel încât să permită învăţarea prin joc și pregătirea pentru clasa I. Se vor utiliza

resurse de învăţare adecvate vârstei copiilor și care să răspundă cerinţelor programelor școlare eleborate de

MECTS pentru această clasă.

În cadrul strategiei pentru educaţie pe care a dezvoltat-o Primăria municipiului Cluj-Napoca, alături de

parteneri din domeniul educaţiei, părinţi sau Fundaţia Părinţi Clujeni, s-au identificat o serie de obiective pe

termen scurt, aferente anului școlar 2011-2012. Printre acestea se numără constituirea grupului de lucru

pentru actualizarea strategiei de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca în domeniul învăţământului

preuniversitar, cu implicarea celor mai importanţi actori ai domeniului educaţional local și analizarea stării

învăţământului din municipiul Cluj-Napoca, elaborarea proiectului planului-cadru pentru actualizarea și

optimizarea strategiei de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca în domeniul învăţământului preuniversitar,

precum și dezbaterea publică a acestuia.

Unele dintre obiectivele de atins propuse pe tot parcursul anului școlar 2011-2012 sunt următoarele:

Pagină 57

Delegarea reprezentanţilor primarului și ai Consiliului local în consiliile de administraţie (CA) ale unităţilor

de învăţământ preuniversitar din municipiul Cluj-Napoca în baza noii legi a educaţiei naţionale și a mandatului de

reprezentare încredinţat. Termen: octombrie 2011. Membrii delegaţi ca reprezentanţi ai primarului și ai

Consiliului local în consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ preuniversitar din municipiul Cluj-

Napoca pot fi desemnaţi dintre: consilierii locali, aparatul primarului, reprezentanţi ai mediului economic, ai

învăţământului superior, ai părinţilor și societăţii civile. Mandatul reprezentanţilor primarului și ai Consiliului

local trebuie să pună în practică următoarele principii și direcţii de acţiune:

a) Reprezintă primarul municipiului Cluj-Napoca/Consiliul local în relaţia cu consiliul de administraţie din

unitatea de învăţământ, respectiv consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ în relaţie cu primarul

municipiului Cluj-Napoca/Consiliul local, asigurând, organizând și monitorizând schimbările impuse de noua

lege a educaţiei naţionale.

b) Participă la elaborarea strategiei de dezvoltare instituţională a unităţii de învăţământ din partea

comunităţii locale, monitorizând gestionarea fondurilor bugetare după principiul necesităţii, priorităţii,

legalităţii, eficienţei și transparenţei.

c) Participă la activităţile de formare pentru membrii consiliilor de administraţie, activităţi organizate în

colaborare cu ISJ Cluj și cu experţi din domeniul managementului educaţional.

d) Solicită conducerii unităţii de învăţământ dosarul membrilor CA care cuprinde următoarele:

componenţă CA, responsabilităţi delegate, tematică și obiective CA, data și ora desfășurării ședinţelor ordinare

ale CA în anul școlar în curs, plan managerial al școlii și documentele programatice (Planul de dezvoltare

instituţională).

e) Susţine principiul programării ședinţelor ordinare ale CA astfel încât să poată fi asigurată prezenţa

tuturor membrilor CA la aceste întâlniri.

f) Asigură, în virtutea mandatului încredinţat, implementarea ţintelor strategice și a obiectivelor pe

termen scurt din Planul-cadru pentru actualizarea şi optimizarea strategiei de dezvoltare a municipiului Cluj-

Napoca în domeniul învăţământului preuniversitar.

g) Elaborează și prezintă semestrial primarului/Consiliului local un raport privind activitatea desfășurată

în CA al unităţii de învăţământ la care a fost repartizat.

Pagină 58

Prezentarea și dezbaterea proiectului planului-cadru pentru actualizarea și optimizarea strategiei de

dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca în domeniul învăţământului preuniversitar prin organizarea unor întâlniri de

lucru privind aplicarea noului cadru legislativ și pe probleme actuale de management educaţional. La aceste întâlniri

vor participa reprezentanţi ai tuturor instituţiilor cu activitate în domeniul educaţiei, reprezentanţi ai autorităţilor și

comunităţii locale, ai părinţilor și elevilor, ai mediului economic și de afaceri, asigurându-se astfel cadrul optim

pentru conștientizarea rolului și atribuţiilor fiecărei componente în organizarea și funcţionarea sistemului, cu accent

pe aspectele sensibile și specifice municipiului Cluj-Napoca.

Elaborarea, în colaborare cu ISJ Cluj și cu instituţiile abilitate, a unui program de scădere a ratei

absenteismului și a abandonului școlar, monitorizarea acestor fenomene.

Promovarea în mediul local de afaceri a oportunităţii și necesităţii sprijinirii educaţiei, drept cea mai bună

investiţie pe termen mediu și lung.

Continuarea implementării proiectului de alimentaţie sănătoasă în grădiniţe, început printr-un

parteneriat între Primăria Cluj-Napoca, ISJ Cluj și Federaţia Română de Diabet, Nutriţie și Boli Metabolice.

Încurajarea dialogului între instituţiile de învăţământ preuniversitar și cele de învăţământ universitar

pentru o abordare coerentă a problemelor de pregătire a tinerilor în și pentru societatea cunoașterii.

Încurajarea iniţierii de proiecte și programe originale care au la bază particularităţile zonei sau nevoile

exprimate de comunitate. Iniţierea de proiecte pentru dezvoltarea educaţiei interculturale ca dimensiune a

educaţiei integrale, prin respectarea diferitelor finalităţi majore ale educaţiei (scopuri culturale, profesionale, de

calificare, sociale, de dezvoltare profesională), prin asigurarea de oportunităţi pentru comunicare și cooperare.

Dezvoltarea unor proiecte pentru promovarea educaţiei incluzive. Colaborarea mai strânsă a școlilor și a

comitetelor de părinţi cu Primăria și cu Poliţia municipiului pentru a genera o mai bună securitate a climatului

social în proximitatea școlilor.

Popularizarea și extinderea acţiunilor care urmăresc să pună în valoare și să prezinte întregii comunităţii

rezultatele elevilor clujeni și respectiv valorizarea capacităţii creative și inovative a actorilor implicaţi în

implementarea politicilor și strategiilor în domeniul învăţământului prin recunoașterea publică a participării

proactive în procesul de reformare a sistemului de educaţie.

Îmbunătăţirea comunicării, a circulaţiei informaţiei între și printre actorii comunităţii educative clujene

prin constituirea și gestionarea unui e-group educaţional municipal.

Mediatizarea problematicii învăţământului preuniversitar în contextul noilor modificări legislative, în vederea

formării unor expectanţe realiste ale tuturor părţilor implicate. Mediatizarea unor modele de bune practici reieșite

Pagină 59

din activitatea Consiliilor de administraţie ale școlilor și din desfășurarea procesului educaţional la nivelul comunităţii

clujene.

Sprijinirea constituirii consorţiilor școlare, în baza parteneriatelor contractuale dintre unităţile de

învăţământ, în vederea asigurării mobilităţii personalului între unităţile membre ale consorţiului, a utilizării mai

eficiente a resurselor materiale și educaţionale ale unităţilor de învăţământ din consorţiu și a valorificării

oportunităţilor de învăţare oferite elevilor prin recunoașterea reciprocă a rezultatelor învăţării și evaluării școlare.

Încurajarea creării în școlile clujene (cu deosebire în licee și colegii) de asociaţii ale părinţilor.

Încurajarea creării în școlile clujene a unor comitete de sprijin care să cuprindă personalităţi clujene în

domenii conexe profilului școlii, oameni din mediul de afaceri, foști absolvenţi ai liceului deveniţi lideri în

domeniul lor de activitate. Valorificarea optimizatoare a acestei surse de imagine publică a școlii și a

posibilităţilor de a oferi consultanţă pentru dezvoltarea școlii și de a atrage finanţări extrabugetare.

Sporirea capacităţii de implementare și derulare a unor proiecte și programe naţionale și europene cu

impact educativ.

Axarea ofertei educaţionale pe dobândirea competenţelor-cheie, în concordanţă cu situaţia existentă și

în funcţie de perspectiva de dezvoltare a localităţii și a zonei, ţinând cont de dinamica pieţei muncii, în vederea

creșterii șanselor de ocupare/integrare în muncă a absolvenţilor (inclusiv abordarea problematicii

învăţământului profesional), precum și pentru asigurarea unor rezultate cât mai bune la examenele de

bacalaureat.

Continuarea activităţii grupului de lucru pentru dezvoltarea strategiei în domeniul învăţământului

preuniversitar, cu implicarea tuturor actorilor interesaţi în dezvoltarea domeniului educaţional, cadre didactice,

elevi și părinţi, societate civilă, mediu economic etc. Dezvoltarea unor mecanisme de management între școală,

părinţi, elevi și reprezentanţii comunităţii, performant și transparent, care să se centreze pe valorificarea

potenţialului fiecărui elev într-un mediu prietenos.

Ioana Râmniceanu-Torsin, inspector superior, Primăria municipiului Cluj-Napoca, Direcţia Comunicare, Relaţii

Publice si Turism, Biroul Învăţământ, Cultură, Culte, Sport, Societate

Pagină 60

Expert Toadere Ioana: Concluziile extrase sunt următoarele:

Ceea ce deranjează marea majoritate a locutorilor nu este obligativitatea acestei clase, ci faptul că activitatea se va desfășura preponderent în școală, nu în grădiniţă. Din cauza lipsei de transparenta si dialog social al decidentilor, există neîncredere și scepticism în ce privește asigurarea bazei materiale adecvate, atat sali de clasa, bai special amenajate, cat si materiale didactice specifice, imposibilitatea asigurării în școli a aceluiași mediu prietenos, familiar, cum este asigurat în grădiniţe, problema lipsei personalului calificat si a timpului suficient pentru pregatirea acestuia, lipsa, pana la ora audierii publice, a programei scolare adecvate definitivate dupa consultarea specialistilor din domeniu, problema interacţiunii premature cu copii de vârstă școlară mare, problema îngrijirii și supravegherii copiilor după orele de școală în cazul în care se optează pentru program scurt, problema costurilor suplimentare mari pentru investitii si pentru parinti in ceea e priveste programul after-school sau bonele necesare, problema asigurării condiţiilor somnului de amiază al acestor copii în cadrul școlii, problema mutarii unei parti din orele claselor mai mari după amiază, ceea ce nu va fi în avantajul copiilor mutati.

Posibila solutie in opinia mea ar fi amânarea aplicarii legii în acest caz, cu cel puţin un an până când vor fi rezolvate problemele de organizare și implementare corespunzătoare. Toate cadrele didactice ar trebui să urmeze cursurile de formare și perfecţionare în acest sens. Se impune realizarea de analize temeinice - si publice - cu privire la resursele umane si materiale disponibile si la fondurile ce pot fi alocate in vederea implementarii cu succes a clasei pregatitoare pentru a nu risca transformarea a 15-20.000 de copii intr-un fel de „generatie de sacrificiu” sau cheltuirea iresponsabila si inutila a resurselor materiale si asa diminuate. Introducerea unui program pilot, in perioada 2012-2013, cu acceptul parintilor implicati, pentru a putea identifica din timp toate aspectele negative, imprevizibile si a le rezolva inaintea implementarii clasei pregatitoare la nivel national.

Parerea generala a deponentilor despre implementarea clasei pregatitoare este ca se face in graba, fara pregatire adecvata aplicarii unor norme si institutii noi. Consider ca se impune un dialog social mai bun cu toate partile implicate, atat intre organele statului care urmeaza a implementa clasa pregatitoare sau care au atributii in acest domeniu, cat si intre acestea si societatea civila, pentru a elimina toate aceste necunoscute legate de implementarea clasei pregatitoare .

De asemenea o serie de locutori au semnalat si alte probleme ale invatamantului romanesc, probleme care ar trebui avute in vedere de catre decidenti pentru o mai buna functionare a sistemului de invatamant preuniversitar.

Pagină 61

Expert Simona Baciu: Concluziile extrase sunt următoarele:

Parintii:

Gradinita – o varianta comoda, cunoscuta, “fara riscuri” Nu sunt de accord cu introducerea circumscriptiei Sunt ingrijorati de interactiunea cu elevii mari, nesupravegheati (ex: in curtea scolii, la

toaleta) Masa calda (+ mic dejun, gustare) Programul “obligatoriu” de somn Orar strict, program lung static, pozitia in banca (“sunt fortati sa stea 4 ore in banca”) Mobilier, dotare, spatiul de joaca Sunt ingrijorati pentru ca nu au cunostinta de faptul ca unele scoli au spatii potrivite si au

inceput demersurile de amenajare Li se pare timpul prea scurt Pregatirea cadrelor didactice Numar insufucient de psiho-pedagogi, logopezi, medici pediatric in institutiile scolare Siguranta, igiena, resurse Impactul emotional asupra copilului Necesitatea angajarii bonelor Lipsa programei si a personalului specializat

PROPUNERILE PARINTILOR: Spatiu destinat invatamantului primar separate de cel pentru gimnaziu si liceu Mobilier adecvat Implementarea in scoli pilot // pastrarea in gradinite >> studiu de impact Amanarea implementarii pana la optimizarea conditiilor Programele de after-school aduc beneficii atat copiilor, cat si parintilor

Educatorii:

Numeroase schimbari in sistemul romanesc de invatamant, incertitudine, lipsa informarii Lipsa metodelor si normelor de aplicare Sustin idea de a facilita trecerea copiilor la scoala, dar in Romania sistemul nu este inca pregatit

pentru aceasta schimbare In gradinite sistemul este functional, scolile inca nu dispun de toate conditiile pentru a oferi

aceleasi servicii complete (resurse material si umane, programul de servire a mesei si de somn, spatiul de joaca in curtea gradinitei, conditiile de igiena si siguranta, mediul cald)

Invatatoarele cu dubla specializare sunt putine si experienta lor didactica efectiva este cu copii între 7 si 11 ani

Intr-un mediu nepotrivit pentru copiii de varsta mai mica, efectele pot fi scaderea stimei de sine, frustrari, nesiguranta, blocaje in comunicare

Pagină 62

PROPUNERILE EUCATORILOR:

Pentru moment, pastrarea clasei pregatitoare in gradinite Elaborarea programei de catre experti Dotarea institutiilor pentru buna desfasurare a activitatii Calificarea/specializarea personalului didactic Angajarea la scoala (clasa pregatitoare) a educatoarelor cu dubla specializare Organizarea din timp a concursurilor pentru ocuparea posturilor Seminarii, cursuri pentru parinti, pentru a-i ajuta sa inteleaga eficienta acestui proces

Invatatorii:

Copiii care au frecventat grupa pregatitoare in gradinite erau foarte bine pregatiti pentru scoala

Implementarea clasei pregatitoare in scoli ridica o serie intreaga de problem; un factor important de risc este lipsa experientei sistemice

Datorita schimbarii programului, atat copiii cat si parintii ar putea fi realmente depasiti de situatie

In mediul rural, cu clase simultane va fi foarte greu sa adaptezi programul diferit al copiilor din clasa pregatitoare la cel al celorlalti scolari

Clasa pregatitoare ajuta copiii sa se obisnuiasca cu mediul scolar, dar :o Clasele sa fie amplasate la parterul cladirilor/ intr-un corp de cladire separat astfdel

incat copiii din primar sa fie protejati de contactul cu elevii mario Salile sa fie amenajate pentru a permite programul zilnic pe care il au acum copiii in

grupa pregatitoare (program lung)o Sa se asigure masa de pranz in incinta scoliio Dascalilor sa li se asigure resursele didactice specifice

SLIPC Scoala inca nu este pregatita pentru integrarea copiilor de 6 ani (ambient, program de lucru,

curricula, material auxiliare, servirea mesei, programul de somn, logistica de agrement) Costurile pe care le presupune acest demers sunt prea ridicate pentru bugetul scolilor sau

primariilor, mai ales in sate Propun mentinerea grupei pregatitoare in gradinite, pana la asigurarea conditiilor optime

(curriculum, cadre didactice specializate, resurse materiale etc)Psihologii:

FRS Spiru-Haret, Turda

Spatial oferit de scopli nu corespunde cerintelor, nu ofera confortul functional Programele after-school ar duce la o solicitare excesiva a capacitatii de concentrare a

copiilor Nu s-au identificat sursele de finantare pentru acest proiect Este pripita si neavenita trecerea clasei pregatitoare la scoala in acest moment

Pagină 63

PROPUNERILE INVATATORILOR: Amanarea cu cel putin un an, pentru asigurarea cadrului de implementare eficienta Itroducerea unui program pilot

Psihologii:

Clasa sau grupa pregatitoare trebuie sa aiba titlul de obligatoriu, dar parintilor sa li se dea posibilitatea sa opteze între cele doua; consilierul scolar poate oferi sprijin in aceasta alegere, in funcie de metoda de invatare/socializare care I se potriveste cel mai bine copilului

Este nevoie de un cadru logistic ce sa permita invatarea prin joc Programul after-school poate pregati copilul activ pentru ceea ce va insemna invatare la scoala Dascali cu dubla specializare si consilieri scolari pot colabora in implementarea unui program

pilot de acest gen, dar e riscant sa se realizeze la scara nationala in acest an scolar O conditie ar fi sa existe cel putin 2 adulti la un colectiv de 25 de copii pentru a face posibila

mentinerea nivelului de autoeficacitate a copilului Gradinita nefiind obligatorie, multi copii raman in grija familiei extinse, deci clasa pregatitoare

este benefica, daca se respecta particularitatile de varsta Clasa pregatitoare ofera copiilor un interval ai mare pentru a se obisnui cu scoala in pasi mici,

dar placuti, iar invatatorilor posibilitatea de a-i cunoaste pe copii, de a se juca cu ei, de a-i observa pe parcursul unui an, fara constrangerile unui ritm alert de predare si evaluare (de citit http://speranta.farca.ro/cateva-date-despre-clasa-pregatitoare/)

Este nevoie de cadru didactic licentiate si un asistent cu specializare in dezvoltarea copilului 10 elevi/cadru didactic pentru asimilarea cunostintelor si beneficiile socio-emotionale E nevoie de consilierea parintilor si de facilitarea implicarii lor in unele activitati din clasa

pregatitoare

Medicii pediatri:

Activitatile de miscare sunt deosebit de importante la aceasta varsta (activitati de educatie fizica, jocuri in aer liber, evitarea activitatii statice pe durata lunga)

E nevoie sa se respecte specificul activitatilor (jocul, durata de concentrare) Renuntarea la somn (10 ore noaptea, 1 ora la pranz) conduce la aparitia manifestarilor de

oboseala cronica/surmenaj Respectarea normelor igienico-sanitare in unele scoli lasa de dorit Asigurarea mesei calde la pranz si a gustarilor este importanta pentru evitarea tulburarilor de

alimentative Este nevoie de 2 cadre didactice pentru supravegherea grupului de elevio pe parcursul

activitatilor Este obligatorie existenta unui cabinet medical, cu medic in permanenta

Alte opinii:

Pagină 64

Fd.Romana pentru Copii, Comunitate si Familie – agream idea clasei pregatitoare, dar numai atunci cand vor fi asigurate toate conditiile

Parlamentul European al Tinerilor din Romania – aceasta implementare se realizeaza in graba, fara o evaluare complexa a sitiuatiei si fara o pregatire riguroasa

Senatori, deputati - O idée in principiu buna risca sa fie compromisa de graba de a fi pusa in aplicare fara a lua in calcul factori atat de importanti (spatiu adecvat, resuirse umane, programul copiilor…); lipsa de informare din timp a parintilor, de pregatire din timp a detaliilor…

*Creativitate, solutii practice, adaptare:

- nu trebuie sa se urmeze acelasi orar, cu aceleasi pauze si acelasi interval pentru activitati

- pauzele diferite ar rezolva si problema interactiunii nedorite cu elevii mai mari

- lectiile nu sunt statice nici la clasa I, activitatile presupun jocuri, miscare, sunt adaptate varstei, cu atat mai mult se va tine cont de aceste aspecte la clasa pregatitoare

- programul poate fi lung, asemanator cu programul din gradinite

- clasa pregatitoare nu inseamna obligarea copiilor la ceva “greu”, mai devreme cu un an – aceleasi continuturi le studiaza oricum in pregatirea pentru clasa intai (chiar daca o numim “grupa”)

*Ingrijorator:

- parerea parintilor despre invatatori, in general despre grija lor fata de copii, despre caldura relatiei (“cand se termina scoala, copiii raman de izbeliste, invatatorul pleaca acasa”, “dezinteresul cadrelor didactice”, “lipsa de interes pentru educarea copilului”, “invatatoarele nu au deprinderi sa se joace cu copiii, pentru ca ele trebuie sa-I invete materiile prevazute in programa”)

- parerea parintilor despre strictetea scolii, orar, stat in banca, atractivitatea lectiilor

- parintii sunt solicitati sa sustina financiar demersurile scolilor; idea ca invatamantul este gratuit e falsa

Pagină 65

Expert Conf. Univ. Dr. Calin Lazar:Concluziile extrase sunt urmatoarele:

Repondent Întrebări

1. Unde ar trebui să funcționeze clasa

pregătitoare?

2. Dacă sunt asigurate resursele materiale

necesare pt. funcționarea clasei

pregătitoare?

3. Dacă există resursele umane necesare

funcționării în condiții optime a clasei pregătitoare?

4. Suntem pregătiți pt. a introduce acest concept al clasei pregătitoare

din anul școlar 2012-2013?

1. Adela Andrei- Gradinita Gina

gradinita nu nu nu

2. Adela Moldovan – Dr. în psihologie

Școală

3. Alexandra Gorea

4. Alina Coman Grădiniţă Nu Nu

5. Aluaș Emil -Fundaţia ProWest

Grădiniţă Nu Nu Nu

6. Anca Beu Grădiniţă Nu

7. Anca Dobrean Psiholog

gradinita Nu nu nu

8. Ardelean Viorel/Maria-com. Geaca

Grădiniţă Nu Nu Nu

9. Ardelean Viorel/Maria-com. Geaca

Grădiniţă Nu Nu Nu

10. Avram Elena Grădiniţa Helen

Grădiniţă Nu Nu Nu

11. Bejenaru simina Școala Internaţională Cluj

Școală Da Da Nu

12. Bodea Claudia Grădiniţă Nu

13. Brihan Alina Carmen Grădiniţă Nu Nu Nu

14. Bumb Simona Grădiniţă Nu Nu Nu

Pagină 66

Repondent Întrebări

1. Unde ar trebui să funcționeze clasa

pregătitoare?

2. Dacă sunt asigurate resursele materiale

necesare pt. funcționarea clasei

pregătitoare?

3. Dacă există resursele umane necesare

funcționării în condiții optime a clasei pregătitoare?

4. Suntem pregătiți pt. a introduce acest concept al clasei pregătitoare

din anul școlar 2012-2013?

15. Camelia Moruţan Grădiniţă Nu Nu Nu

16. Chiș Teodora Grădiniţă Nu Nu Nu

17. Cimpianu Ioana Mădălina

Grădiniţă

18. Clem Camelia Maria Școală Da Da

19. Clinica Psihiatrie Pediatrică

Grădiniţă Nu Nu Nu

20. Codruţa Pasc Grădiniţă Nu Nu Nu

21. colectiva educatoare Gostian Mariana, Moiseanu Alina, Tudos Cornelia,

22. Duţu Alina,23. Vădean Dalia- Gr.

Milennium

Grădiniţă Nu Nu Nu

24. Colectiva medici - Bianca Andreica, Viorel Lupu-Sp. de Copii Cluj

Grădiniţă Nu Nu Nu

25. Colectivă învăţători Grădiniţă Nu Nu Nu

26. Cordis ancuta Sindicat Învăţământ Turda

Grădiniţă Nu Nu Nu

27. Coroiu Mioara-Gr. Milennium

Grădiniţă Nu Nu

28. Crăciun Dorin Grădiniţă Nu Nu Nu

29. Crisan Valentin gradinita nu nu nu

30. Darjan raluca Sindicat Învăţământ

Grădiniţă Nu Nu Nu

31. David Mihai Administrator site

Transparentizare

Pagină 67

Repondent Întrebări

1. Unde ar trebui să funcționeze clasa

pregătitoare?

2. Dacă sunt asigurate resursele materiale

necesare pt. funcționarea clasei

pregătitoare?

3. Dacă există resursele umane necesare

funcționării în condiții optime a clasei pregătitoare?

4. Suntem pregătiți pt. a introduce acest concept al clasei pregătitoare

din anul școlar 2012-2013?

ClujulCopiilor.ro proces repartizare în clasa pregătitoare

32. Delia Chira Grădiniţă Nu Nu Nu

33. Farca Speranţa Școală Da Da Da

34. Frank Iuliana-Grădiniţa Milennium

Grădiniţă Nu Nu Nu

35. Gabriela Barbu-psihopedagog

Grădiniţă Nu Nu Nu

36. Goron Carmen Grădiniţă Nu Nu Nu

37. Goron Viorica Grădiniţă Nu Nu Nu

38. Gurzău Adrian Școală Da Da Da

39. Iulia Șandor Grădiniţă Nu Nu Nu

40. Jeflea sorin Uniunea Centrelor de Mediere din România

Grădiniţă Nu Nu Nu

41. Lazarov Talida Oana, Gr. Milennium Suceava

Grădiniţă Nu Nu Nu

42. Lazăr Crina Grădiniţă Nu

43. Leahu Lidia Grădiniţă

44. Liceul pt. Deficienţi de Vedere Cluj

Școală Da Da Da

45. Luiza Rus-Institutul Francez

Grădiniţă Nu Nu Nu

46. Marc marinela Inspectoratul Școlar Judeţean Cluj

Școală Da Da Da

47. Mateescu Zoe Casa Corpului Didactic Cluj

Școală Da Da

Pagină 68

Repondent Întrebări

1. Unde ar trebui să funcționeze clasa

pregătitoare?

2. Dacă sunt asigurate resursele materiale

necesare pt. funcționarea clasei

pregătitoare?

3. Dacă există resursele umane necesare

funcționării în condiții optime a clasei pregătitoare?

4. Suntem pregătiți pt. a introduce acest concept al clasei pregătitoare

din anul școlar 2012-2013?

48. Mărginean Gabriela-Gr. Buburuza

Grădiniţă Nu Nu

49. Miclăuș Magda Grădiniţă Nu

50. Moisin radu Primăria Cluj

Școală

51. Moldoveanu Ramon -Liga Intreprinzătorului Român

Grădiniţă Nu Nu Nu

52. Nicoară Marius Grădiniţă Nu Nu Nu

53. Onac Corina Mediere în școli

54. Pantiș Elena-Sp. de Copii

55. Persunaru Andreea Grădiniţă Nu Nu Nu

56. Petru Călian Școală Da Da Da

57. Pop Vladimir Sindicat Învăţământ Preuniversitar Cluj

Grădiniţă Nu Nu Nu

58. Prafiras Arubio Grădiniţă Nu Nu Nu

59. Pușa Aștilean Maria Grădiniţă

60. Reinbold Timea-Gr. milennium

Grădiniţă Nu Nu Nu

61. Rosca FRCCF Grădiniţă Nu Nu

62. Saitiș Ramona -As.univ. UMF, părinte

Grădiniţă Nu Nu Nu

63. Selejan Maria-Gr. Milennium

Grădiniţă Nu

64. Socaciu Melania Grădiniţă Nu

Pagină 69

Repondent Întrebări

1. Unde ar trebui să funcționeze clasa

pregătitoare?

2. Dacă sunt asigurate resursele materiale

necesare pt. funcționarea clasei

pregătitoare?

3. Dacă există resursele umane necesare

funcționării în condiții optime a clasei pregătitoare?

4. Suntem pregătiți pt. a introduce acest concept al clasei pregătitoare

din anul școlar 2012-2013?

65. Sorca Oana Andrada Gr. Patricia

Grădiniţă Nu Nu Nu

66. Stan Iulia Grădiniţă Nu

67. Stetco emil Fundaţia Părinţi Clujeni

Grădiniţă Nu Nu Nu

68. Șerban Rădulescu-senator

Grădiniţă Nu Nu Nu

69. Ștefănescu Diana Grădiniţă

70. Torja Mirela Grădiniţă

71. Tranca Ramona Grădiniţă Nu Nu

72. Turcu Oana Grădiniţă

73. Ureche Victoria Grădiniţă Nu Nu Nu

74. Voicu Daniela-educatoare Dej

Grădiniţă

75. Zaharie Anton Raluca Gradinta nu nu nu

CONCLUZIE GENERALA

(PRIN VOT MAJORITAR)

GRADINITA NU NU NU

Pagină 70