1. CS Agitație psihomotorie este: a) [ ] Hiperactivitate fizică și mintală care este neproductivă b) [ ] Hiperactivitate fizică și mintală care este productivă c) [ ] Hipoactivitate fizică asociată cu o senzație de furtună interioară d) [ ] Simptomul preponderent în tulburărilor depresive e) [ ] O stare fiziologică normală ---------------------------------------------------- ----------------- 2. CS Anhedonia o putem defini prin afirmația: a) [ ] Apariția interesului sporit față de activitățile sociale b) [ ] Posibilitatea de a soluționa conflictele c) [ ] Pierderea interesului și retragerea din toate activitățile obișnuite plăcute d) [ ] Un semn caracteristic pentru tulburările de personalitate e) [ ] O dereglare psihosenzorială caracteristică psihozelor ---------------------------------------------------- ----------------- 3. CS . Confabulația poate fi definită ca: a) [ ] Umplerea inconștientă a golurilor de memorie prin imaginarea de trăiri sau evenimente fără bază faptică b) [ ] Umplerea conștientă a golurilor de memorie prin imaginare sau minciună c) [ ] Uitarea inconștientă a trăirilor sau evenimente după un stres puternic d) [ ] O dereglare complexă de memorie, ce include în sine mai multe componente e) [ ] Pierdere de memorie progresivă de la prezent spre trecut ---------------------------------------------------- ----------------- 4. CS Depersonalizarea poate fi definită ca: a) [ ] Emoție complexă care este caracteristică tulburărilor afective b) [ ] Simțământ de nerealitate cu privire la mediul înconjurător c) [ ] ] Simțământ de nerealitate cu privire la sine d) [ ] O stare obișnuită și frecvent întîlnită în oboseală e) [ ] Este o dereglare de gîndire frecvent întînită în psihoze exogene ---------------------------------------------------- ----------------- 5. CS
Transcript
1. CSAgita ie psihomotorie este:ța) [ ] Hiperactivitate fizică i mintală care este neproductivă șb) [ ] Hiperactivitate fizică i mintală care este productivă ș
c) [ ] Hipoactivitate fizică asociată cu o senza ie de furtună interioarăț
d) [ ] Simptomul preponderent în tulburărilor depresivee) [ ] O stare fiziologică normală
--------------------------------------------------------------------- 2. CSAnhedonia o putem defini prin afirma ia: ța) [ ] Apari ia interesului sporit fa ă de activită ile socialeț ț țb) [ ] Posibilitatea de a solu iona conflictelețc) [ ] Pierderea interesului i retragerea din toate activită ile obi nuite ș ț șplăcute
d) [ ] Un semn caracteristic pentru tulburările de personalitatee) [ ] O dereglare psihosenzorială caracteristică psihozelor--------------------------------------------------------------------- 3. CS. Confabula ia poate fi definită ca: ța) [ ] Umplerea incon tientă a golurilor de memorie prin imaginarea de ștrăiri sau evenimente fără bază faptică
b) [ ] Umplerea con tientă a golurilor de memorie prin imaginare sau șminciună
c) [ ] Uitarea incon tientă a trăirilor sau evenimente după un stres șputernic
d) [ ] O dereglare complexă de memorie, ce include în sine mai multe componente
e) [ ] Pierdere de memorie progresivă de la prezent spre trecut--------------------------------------------------------------------- 4. CS
Depersonalizarea poate fi definită ca: a) [ ] Emo ie complexă care este caracteristică tulburărilor afectivețb) [ ] Sim ământ de nerealitate cu privire la mediul înconjurătorțc) [ ] ] Sim ământ de nerealitate cu privire la sineț
d) [ ] O stare obi nuită i frecvent întîlnită în obosealăș șe) [ ] Este o dereglare de gîndire frecvent întînită în psihoze exogene--------------------------------------------------------------------- 5. CSHalucina iile sunt: ța) [ ] Percep ii false ce apar în prezen a stimulări externeț țb) [ ] Percep ii false ce apar în absen a oricărei stimulări externeț țc) [ ] percep ii eronate a unui obiect neclar conturatțd) [ ] percep ii senzoriale cantitativ i calitative asociate cu tulburări de ț șgîndire
e) [ ] percep ii senzoriale impuse de anumi iț ț factori exteriori--------------------------------------------------------------------- 6. CSEuforia poate fi definită ca: a) [ ] Sim ământ exagerat de bunăstare, care este nepotrivit cu țevenimentele reale.
b) [ ] Sim ământ exagerat de nefericire, care este nepotrivit cu țevenimentele realec) [ ] Gînduri i idei permanente de automutilareșd) [ ] Hiperactivitate fizică i mintală care este productivă șe) [ ] Hipoactivitate fizică asociată cu o senza ie de furtună interioarăț
--------------------------------------------------------------------- 7. CSFobia este: a) [ ] Frică persistentă, patologică, nerealistă i intensă de un obiect sau deș o situa ieț
b) [ ] Frică persistentă, fiziologică, nerealistă i intensă de un obiect sau deș o situa ieț
c) [ ] Frică persistentă, fiziologică, realistă de un obiect sau de o situa ieț
d) [ ] Frică neîntemeiată, dar realistă de un obiect sau de o situa ie țnereală
e) [ ] Frică aparentă, doar în unele cazuri profundă de un obiect sau de o situa ie repetitivă.ț
--------------------------------------------------------------------- 8. CSNegativismul este opozi ia sau rezisten a verbală sau non-verbală la ț țsugestiile i îndemnurile din afară i se întâlne te frecvent înș ș ș
a) [ ] Schizofrenia catatonicăb) [ ] Schizofrenie paranoidă
--------------------------------------------------------------------- 9. CSCare din cele descrise mai jos fac parte din tulburări de dispozi ie:ț
a) [ ] Depresia majorăb) [ ] Schizofreniac) [ ] Tulburarea de panică
d) [ ] Tulburare de somatizaree) [ ] Bulimia nervosa --------------------------------------------------------------------- 10. CSCare din cele descries mai jos fac parte din tulburări de dispozi ie:ț
a) [ ] Schizofrenia
b) [ ] Tulburare de panică
c) [ ] ] Tulburarea bipolarăd) [ ] Tulburare de somatizaree) [ ] Bulimia nervosa --------------------------------------------------------------------- 11. CSCare din cele descries mai jos fac parte din tulburări de dispozi ie:ț
a) [ ] Schizofreniab) [ ] Tulburare de panicăc) [ ] Tulburare distimică
d) [ ] Tulburare de somatizare
e) [ ] Bulimia nervosa--------------------------------------------------------------------- 12. CSCare din cele descries mai jos fac parte din tulburări de dispozi ie:ț
a) [ ] Schizofrenia
b) [ ] Tulburare de panicăc) [ ] Tulburare de somatizared) [ ] Bulimia nervosa e) [ ] Tulburare ciclotimică--------------------------------------------------------------------- 13. CSEpisodul Depresiv Major trebuie să includă cel pu in unul din țurmătoarele:
a) [ ] Dispozi ie depresivăț
b) [ ] Insomnie sau hipersomnie aproape în fiecare zic) [ ] Fatigabilitate i energie scăzută aproape în fiecare zișd) [ ] Idei delirante de culpabilitatee) [ ] Agitatie psihomotorie
--------------------------------------------------------------------- 14. CSEpisodul Depresiv Major trebuie să includă cel pu in unul din țurmătoarele:
a) [ ] Scăderea interesului i a plăceriișb) [ ] Insomnie sau hipersomnie aproape în fiecare zi
c) [ ] Fatigabilitate i energie scăzută aproape în fiecare ziș
d) [ ] Idei delirante de culpabilitate
e) [ ] Agitatie psihomotorie
--------------------------------------------------------------------- 15. CSEpisodul de Manie trebuie să includă cel pu in unul din următoarele țsemne:
a) [ ] O perioadă cu dispozi ie elevată, expansivă, orț i iritabilitate, care durează cel pu in 1 săptămînățb) [ ] ] Autoapreciere ridicată sau idei de grandoare, care durează cel pu in o lunăț
c) [ ] Idei delirante de grandoare, care durează cel pu in o lunățd) [ ] Dereglări de con tiin ă, care durează cel pu in o lunăș ț țe) [ ] Scădere în greutate, anorexia.--------------------------------------------------------------------- 16. CSTulburarea Distimică trebuie să includă cel pu in unul din următoarele țsemne:a) [ ] Starea de spirit deprimat pentru cea mai mare parte a zilei, pentru mai multe zile decât nu, indicate subiectiv sau obiectiv de cineva cel putin de 2 ani.
b) [ ] Sentiment de nefericire indicate subiectiv sau obiectiv de cineva cel
putin de 2 ani.
c) [ ] Energie scăzută sau fatigabilitate indicate subiectiv sau obiectiv de cineva cel putin de 2 ani.
d) [ ] Idei delirante de culpabilitate indicate subiectiv sau obiectiv de cineva cel putin de 2 ani.
e) [ ] Energie scăzută sau fatigabilitate aproape în fiecare zi--------------------------------------------------------------------- 17. CSCiclotimia trebuie să includă cel pu in unul din următoarele caracteristici:ț
a) [ ] Pentru cel pu in 2 ani, prezen a a numeroase perioade cu simptome ț țhipomaniacale i numeroase perioade cu simptome depresș ive care nu satisfac criteriile pentru un episod depresiv major.
b) [ ] Sentimente de inutilitate indicate subiectiv sau observate de alte persoane, pentru cel pu in 2 săptămânițc) [ ] Insomnie or hipersomnie aproape în fiecare zid) [ ] Energie scăzută sau fatigabilitate indicate subiectiv sau obiectiv de cineva cel putin de 2 ani.
e) [ ] Idei delirante de culpabilitate indicate subiectiv sau obiectiv de cineva cel putin de 2 săptămîni.
--------------------------------------------------------------------- 18. CS Prima alegere de medica ie în caz de tulburare bipolară este:ța) [ ] un neuroleptic
b) [ ] un antidepresantc) [ ] un anxiolitic
d) [ ] un timostabilizator e) [ ] un antipsihotic--------------------------------------------------------------------- 19. CS
Prima alegere de medica ie în caz de tulburare bipolară este:ța) [ ] Clorpromazine
--------------------------------------------------------------------- 20. CSPrima alegere de medica ie în caz de tulburare bipolară este:ț
a) [ ] Clorpromazineb) [ ] Risperidone
c) [ ] Lithiumd) [ ] Diazepam
e) [ ] Aripiprazol
--------------------------------------------------------------------- 21. CSCare din cele enumerate mai jos sunt antidepresante?
a) [ ] Olanzepine
b) [ ] Ziprazidone
c) [ ] Venlafaxine
d) [ ] Alprazolam
e) [ ] Clozapine
--------------------------------------------------------------------- 22. CSCare din cele enumerate mai jos sunt antidepresante?
a) [ ] Olanzepineb) [ ] Ziprazidone
c) [ ] Paroxetine
d) [ ] Alprazolam
e) [ ] Clozapine--------------------------------------------------------------------- 23. CSCare din cele enumerate mai jos sunt antidepresante?
a) [ ] Olanzepineb) [ ] Ziprazidonec) [ ] Amitriptilin
d) [ ] Alprazolam
e) [ ] Clozapine--------------------------------------------------------------------- 24. CSDefini ia sinuciderii este:ț
a) [ ] Moartea inten ionată auto-indusățb) [ ] Moartea întîmplătoare indusă de circumstan e socialețc) [ ] Tentativa suicidară cu scop demonstratived) [ ] Poten iaț lul suicidar depistat la persoanăe) [ ] O tulburare psihică gravă--------------------------------------------------------------------- 25. CSRiscul crescut de sinucidere sunt toate în afară de:
a) [ ] vîrsta mai mică de 45 de ani
b) [ ] sexul masculinc) [ ] Statutul marital: Divor at(ă) sau văduv(ă)ț
d) [ ] Statul social: omerș
e) [ ] fundal familial haotic sau conflictual--------------------------------------------------------------------- 26. CSRisc scăzut de sinucidere denotă toate afirma iile ț în afară dea) [ ] vîrsta mai mică de 45 de ani
b) [ ] sexul femininc) [ ] Statutul marital: divor at(ă) sau văduv(ă)ț
--------------------------------------------------------------------- 27. CSTulburări medicale i mintale asociate cu riscul suicidar crescut sunt toateș cele enumerate mai jos în afară de:
a) [ ] SIDA
b) [ ] Tulburare bipolară
c) [ ] Delirium
d) [ ] Demen ăț
e) [ ] Tulburare somatoformă
--------------------------------------------------------------------- 28. CSCriteriile de diagnostic pentru retardare mintală sunt:
a) [ ] Func ionare intelectuală semnificativ sub medie: IQ de aproximativ ț70 sau mai redus la un test de inteligen ă administrat individualțb) [ ] ] Deficite sau alterări concomitente ale dispozi iei, voin ei i ț ț șemo iilor.ț
c) [ ] cel pu in două sau mai multe lezări a func iilor psihice ț țd) [ ] abilită i sociale/interpersonale lezate cu păstrarea resurselor de ț
conducere de sine i abilită i academiceș țe) [ ] Debut după varsta de 18 ani.--------------------------------------------------------------------- 29. CSCodificările pe baza a gradului de severitate care reflectă nivelul de afectare intelectuală sunt cele descrise mai jos in afară dea) [ ] Retardare mintală u oară: Nivel IQ 50-55 pană la aproximativ 70ș
b) [ ] Retardare mintală moderată: Nivel IQ 35-40 - 50-55c) [ ] Retardare mintală severă: Nivel IQ 20-25 - 35-40
d) [ ] Retardare mintală profundă: IQ sub 20 sau 25
e) [ ] Retardare mintală de limită: Nivel IQ 10-19
--------------------------------------------------------------------- 30. CS Tratamentul farmacologic în retardarea mintală se face cu următoarele preparate în afară de:a) [ ] antidepresive
b) [ ] antipsihotice
c) [ ] anticonvulsivanted) [ ] nootrope
e) [ ] anticolinesterazice--------------------------------------------------------------------- 31. CSCriteriile de diagnostic pentru tulburare autistă sunt următoarele în afară de:a) [ ] modificare calitativă a interac iunii socialețb) [ ] alterarea marcată a utilizării, pentru reglarea interac iunii sociale, a țunor multiple comportamente nonverbale, cum ar fi privirea in ochi, expresia facială, posturile corpului i gesturileș
c) [ ] nedezvoltarea rela iilor cu cei de aceea i varstă, adecvate cu nivelul ț ș
de dezvoltare
d) [ ] lipsa căutării spontane de a impărtă i cu alte persoane bucuria, șinteresele sau realizărilee) [ ] reciprocitatea socială sau emo ională dezvoltatăț--------------------------------------------------------------------- 32. CSCriteriile de diagnostic pentru tulburare autistă sunt următoarele în afară dea) [ ] alterări calitative ale comunicării
b) [ ] intarzierea sau absen a totală a dezvoltării limbajului vorbitț
c) [ ] alterarea marcată a capacită ii de a ini ia sau de a sus ine o ț ț țconversa ie cu al iiț țd) [ ] utilizare stereotipă i repetitivă a limbajului sau limbaj idiosincrș atic
e) [ ] prezen a imagina iei sau a jocurilor imitative social variate, ț țspontane, adecvate nivelului de dezvoltare--------------------------------------------------------------------- 33. CSCriteriile de diagnostic pentru tulburare prin deficit aten ional/hiperactivitate sunt urmăț toarele în afară de:
a) [ ] adesea nu dă destulă aten ie amănuntelor sau gre e te din ț ș șneglijen ă in activitatea colară, muncă, sau alte activită iț ș țb) [ ] adesea are dificultă i de sus inere a aten iei in cursul unor sarcini ț ț țsau in activită i de jocț
c) [ ] adesea pare să nu asculte atunci cand i se vorbe te directșd) [ ] adesea nu dă curs instruc iunilor i nu i i termină temele, sarcinile ț ș șcasnice sau indatoririle de muncă (nu se datorează comportamentului opozi ional sau nein elegerii instruc iunilor)ț ț țe) [ ] adesea nu are dificultă i in organizarea sarcinilor i activită ilorț ș ț
Criteriile de diagnostic pentru tulburare prin deficit aten ional/hiperactivitate sunt următoarele ț în afară de:
a) [ ] adesea i i mi că mainile sau picioarele sau se frămantă pe scaun;ș ș
b) [ ] adesea i i părăse te locul, in clasă sau in alte situa ii in care este de ș ș ța teptat să rămană la locul său;ș
c) [ ] adesea fuge sau se ca ără excesiv, in situa ii in care acest lucru este ț țnepotrivit;
d) [ ] adesea are dificultă i să se joace sau să se angajeze in activită i de ț țtimp liber fără să facă zgomot;
e) [ ] adesea este ini iator cu character social i utilț ș--------------------------------------------------------------------- 35. CSCriteriile de diagnostic pentru tulburare prin deficit aten ional/hiperactivitate sunt următoarele ț în afară de:
a) [ ] adesea răspunde inainte ca intrebarea să se fi terminatb) [ ] adesea are dificultă i să i i a tepte randulț ș șc) [ ] adesea intrerupe sau inoportunează pe al ii ț
d) [ ] adesea este un exemplu bun la învă ătura la coalăț șe) [ ] adesea i i părăse te locul, in clasă sau in alte situa ii in care este de ș ș ța teptat să rămană la locul săuș--------------------------------------------------------------------- 36. CSPreparatele din grupa benzodiazepinelor sunt toate în afară de:
--------------------------------------------------------------------- 39. CSEfectele terapeutice ale benzodeazepinelor sunt toate în afară de:
a) [ ] sedative
b) [ ] anxiolitic
c) [ ] anticonvulsivant
d) [ ] antipsihotic
e) [ ] miorelaxant
--------------------------------------------------------------------- 40. CSEfectele adverse ale benzodiazepinelor sunt
a) [ ] sedative
b) [ ] anxioliticc) [ ] anticonvulsivantd) [ ] sindrom de sevraj
e) [ ] miorelaxant--------------------------------------------------------------------- 41. CSEpizodul depresiv major include toate dereglările enumerate mai jos în afară dea) [ ] Dispozi ie depresivă - sentimentul subiectiv de triste e pentru o ț țperioadă prelungită de timpb) [ ] Anhedonie - incapacitatea de a resim i plăcere.ț
c) [ ] Retragere socialăd) [ ] Lipsa motiva iei, toleran ă la frustrare redusăț țe) [ ] stare crepusculară--------------------------------------------------------------------- 42. CSEpizodul depresiv major include toate dereglările enumerate mai jos în afară dea) [ ] Pierderea libidouluib) [ ] Scădere in greutate i anorexie.șc) [ ] Cre tere in greutate i hiperfagie.ș ș
d) [ ] Hipertensiune cu atacuri de panicăe) [ ] Nivel scăzut al energiei; fatigabilitate--------------------------------------------------------------------- 43. CSCriteriile de diagnostic al epizodului maniacal sunt toate în afară de:
a) [ ] stimă de sine infla ionată sau grandiozitatețb) [ ] nevoie descrescută de somnc) [ ] fugă de idei sau senza ia subiectivă că gandurile aleargă.țd) [ ] stare de oboseală de diminea ațe) [ ] mai vorbăre ca de obicei saț u presiunea de a vorbi continuu---------------------------------------------------------------------
44. CSTulburarea bipolară de tip I este
a) [ ] Pacientul a indeplinit criteriile pentru un episod maniacal sau mixt complet, de obicei sufficient de sever pentru a necesita spitalizarea
b) [ ] Pacientul a avut cel pu in un episod depresiv major i cel pu in un ț ș țepisod hipomaniacal c) [ ] Patru sau mai multe episoade depresive, maniacale sau mixte in decurs de 12 luni.
d) [ ] Tulburare mai pu in severă, cu perioade alternante de hipomanie i ț șmoderată depresiee) [ ] Mai pu in severă decat tulburarea depresivă majoră. Mai frecventă iț ș mai cronică la femei decat la bărba i. Debutul este insidios. Simptomele țtind să se accentueze in a doua parte a zilei
--------------------------------------------------------------------- 45. CSTulburarea bipolară de tip II estea) [ ] Pacientul a indeplinit criteriile pentru un episod maniacal sau mixt complet, de obicei sufficient de sever pentru a necesita spitalizarea.
b) [ ] Pacientul a avut cel pu in un episod depresiv major i cel pu in un ț ș țepisod hipomaniacal c) [ ] Patru sau mai multe episoade depresive, maniacale sau mixte in decurs de 12 lunid) [ ] Tulburare mai pu in severă, cu perioade alternante de hipomanie i ț șmoderată depresie.
e) [ ] Mai pu in severă decat tulburarea depresivă majoră. Mai frecventă iț ș mai cronică la femei decat la bărba i. Debutul este insidios. Simptomele țtind să se accentueze in a doua parte a zilei--------------------------------------------------------------------- 46. CSTulburarea bipolară cu ciclare rapidă este
a) [ ] Pacientul a indeplinit criteriile pentru un episod maniacal sau mixt
complet, de obicei sufficient de sever pentru a necesita spitalizarea.
b) [ ] Pacientul a avut cel pu in un episod depresiv major i cel pu in un ț ș țepisod hipomaniacal
c) [ ] Patru sau mai multe episoade depresive, maniacale sau mixte in decurs de 12 lunid) [ ] Tulburare mai pu in severă, cu perioade alternante de hipomanie i ț șmoderată depresie.
e) [ ] Mai pu in severă decat tulburarea depresivă majoră. Mai frecventă iț ș mai cronică la femei decat la bărba i. Debutul este insidios. Simptomele țtind să se accentueze in a doua parte a zilei.
--------------------------------------------------------------------- 47. CSTulburarea ciclotimică se poate defini caa) [ ] Pacientul a indeplinit criteriile pentru un episod maniacal sau mixt complet, de obicei sufficient de sever pentru a necesita spitalizarea.
b) [ ] Pacientul a avut cel pu in un episod depresiv major i cel pu in un ț ș țepisod hipomaniacal c) [ ] Patru sau mai multe episoade depresive, maniacale sau mixte in decurs de 12 luni.
d) [ ] Tulburare mai pu in severă, cu perioade alternante de hipomanie i ț șmoderată depresiee) [ ] Mai pu in severă decat tulburarea depresivă majoră. Mai frecventă iț ș mai cronică la femei decat la bărba i. Debutul este insidios. Simptomele țtind să se accentueze in a doua parte a zilei. --------------------------------------------------------------------- 48. CSTulburarea distimică poate fi definită caa) [ ] Pacientul a indeplinit criteriile pentru un episod maniacal sau mixt complet, de obicei sufficient de sever pentru a necesita spitalizarea.b) [ ] Pacientul a avut cel pu in un episod depresiv major i cel pu in un ț ș țepisod hipomaniacal
c) [ ] Patru sau mai multe episoade depresive, maniacale sau mixte in decurs de 12 luni. d) [ ] Tulburare mai pu in severă, cu perioade alternante de hipomanie i ț șmoderată depresie.e) [ ] Mai pu in severă decat tulburarea depresivă majoră. Mai frecventă iț ș mai cronică la femei decat la bărba i. Debutul este insidios. Simptomele țtind să se accentueze in a doua parte a zilei
--------------------------------------------------------------------- 49. CSCe sindrom este caracteristic pentru Schizofrenia Simpla:
a) [ ] Automatism motorb) [ ] Apato-Abulicc) [ ] Paranoidd) [ ] Ipohondrice) [ ] Depresiv--------------------------------------------------------------------- 50. CSSindromul Kandinski-Clerambault e caracteristic pentru următoarea forma a Schizofrenieia) [ ] Catatonica
b) [ ] Hebefrenicac) [ ] Paranoidad) [ ] Simplae) [ ] Febrila--------------------------------------------------------------------- 51. CSDin neurolepticele atipice fac parte ,cu exceptia:a) [ ] Risperidona
52. CSAfectarea carei functii psihice NU este caracteristica schizofreniei:
a) [ ] memoria
b) [ ] gindireac) [ ] perceptia
d) [ ] afectivitateae) [ ] constiinta--------------------------------------------------------------------- 53. CSCaracteristic pentru schizofrenie patomorfologic este a) [ ] Nu sunt prezente modificări specificeb) [ ] Cortexul este complet atrofiatc) [ ] Se determină hematom al ventricolului lateral d) [ ] Leziuni aterosclerotice vasculare de propor iețe) [ ] Ictus ischemic--------------------------------------------------------------------- 54. CSIn patogeneza schizofreniei se presupune că un rol însemnat îl are:
a) [ ] Excesul de Alumuniu,fiindca la acesti bolnavi silicatul de aluminiu a fost găsit în plăcile din creierb) [ ] Ateroscleroză importantă, fiind urmată de accidente vasculo-cerebrale tranzitorii frecvente
c) [ ] Involu ia senilă a cortexuluițd) [ ] Dezechilibru al activitatii sistemelor dopaminergice cerebrale
a) [ ] Tulburari ale gindirii, tulburari de perceptie
b) [ ] Manifestari a rigiditatii musculare i tremorșc) [ ] Ca exie,exoftalmie,excita ie psihomotorieș țd) [ ] Crize convulsive i echivalente psihice paroxisticeșe) [ ] Tulburări de memorie, agnozia culorilor i formei, alexie, agrafieș--------------------------------------------------------------------- 56. CSCel mai frecvent intilnite tulburari de percep ie în schizofrenie sunt:ț
d) [ ] Posttraumaticăe) [ ] Simptomatică--------------------------------------------------------------------- 58. CSSchizofrenia hebefrenă se poate instala mai frecvent la vîrsta de :
Scizofrenia hebefrenă :a) [ ] Are 3 faze de evolu ie (paranoică,paranoidă,parafrenică)țb) [ ] Se manifestă prin flexibilitate ceroasă, negativism, mutismc) [ ] Se manifestă prin"Intoxicatie metafizica"d) [ ] are 2 etape de evolu ie (tonică, clonică)țe) [ ] Se manifesta prin reac ii impulsive, manierism, irascibilitate, țexcita ii psihomotorii cu expresii patetice,veselie neadecvatăț
--------------------------------------------------------------------- 60. CSSchizofrenia catatonică:a) [ ] este o formă malignă a schizofrenieib) [ ] duce la deces în curs de 5- ani
c) [ ] apare ca urmare a accidentelor cerebrovasculare frecvented) [ ] are debut brusc sub formă de excita ie sau stupoț r cataton
e) [ ] accesul debutează cu prodrom i aurăș
--------------------------------------------------------------------- 61. CSEtiologia schizofreniei cuprinde mai multe aspecte printre care NU se enumeră :
a) [ ] aspecte geneticeb) [ ] aspecte infec ioasețc) [ ] aspecte endocrined) [ ] aspecte organicee) [ ] aspecte psihologice--------------------------------------------------------------------- 62. CSEchivalent psihic a crizelor epileptice este
a) [ ] Grand mal si Petit mal
b) [ ] Automatism ambulatorc) [ ] Diskinezia tardiva
d) [ ] Absenta
e) [ ] Crize convulsive in serie--------------------------------------------------------------------- 63. CSTulburare afectiva specifica epilepsiei, prezenta ca prodrom, ca stare post-ictala sau chiar ca echivalent psihic al convulsiei epileptice:
a) [ ] disforia
b) [ ] delirium
c) [ ] absentad) [ ] oneiroid
e) [ ] starea maniacala--------------------------------------------------------------------- 64. CSDisforia in cadrul epilepsiei presupunea) [ ] stare de depresie, cu iritabilitate si capacitate usoara de a trece la agresiune
b) [ ] stare de bine, euforie, in special dupa convulsii
c) [ ] stare de bine, euforie, in special ca prodrom, inainte de convulsii d) [ ] depresie caracterizata de o mihnire adinca, cu izolare, ideatie suicidarae) [ ] este o stare de liniste interna, caracteristica perioadei post-ictale
--------------------------------------------------------------------- 65. CSPentru starea crepusculara din epilepsie este caracteristic:
a) [ ] ingustarea constiintei, dezorientare in timp, spatiub) [ ] idei delirante si pseudohalucinatii auditive
c) [ ] idei delirante si pseudohalucinatii vizuale
d) [ ] se cupeaza cu doze mari de neuroleptice si antidepresivee) [ ] nu este o stare psihotica, pacientul nu poate comite acte ilicite fiind perfect constient de actiunile sale
--------------------------------------------------------------------- 66. CSTulburări de personalitate i comportament ale adultului sunt șcaracterizate clinic prin:
a) [ ] Ecoul gandiriib) [ ] Inser ia i răspândirea gândiriiț șc) [ ] Atitudini i comportament marcat dizarmonice i durabile ș șd) [ ] Idei delirante de control
e) [ ] Idei delirante de influen ă ț--------------------------------------------------------------------- 67. CSTulburarea paranoidă de personalitate este caracterizată de:
a) [ ] Idei delirante de control
b) [ ] Ecoul gandiriic) [ ] Sensibilitate excesivă la e ecuriș
d) [ ] Halucina ii auditive țe) [ ] Intreruperi in cursul gandirii --------------------------------------------------------------------- 68. CSTulburarea schizoidă de personalitate întrune te următoarele condi ii:ș ț
a) [ ] Tendinta de a purta ranchiuna permanentb) [ ] Răceală emo ională i deta areț ș șc) [ ] Atitudine persistentă de iresponsabilitate i dispre uire a normelorș ț
69. CSTulburarea disocială de personalitate întrune te următoarele condi ii:ș ț
a) [ ] Sentimente persistente de ingrijorareb) [ ] Atitudine persistentă de dispre uire a normelor i regulilor socialeț ș
c) [ ] Sentimente de îndoială i pruden ă excesiveș țd) [ ] Răceală emo ională i deta areț ș șe) [ ] Autorizarea acordată altora de a lua decizii foarte importante pentru via a saț
--------------------------------------------------------------------- 70. CSTulburarea emo ional-instabilă de personalitate include tipul:ț
a) [ ] Histrionic
b) [ ] Impulsiv
c) [ ] Schizoid
d) [ ] Disociale) [ ] Paranoid
--------------------------------------------------------------------- 71. CSTulburarea emo ional-instabilă de personalitate include tipul:ț
72. CSTulburarea emo ional-instabilă de personalitate de tip impulsiv țîntrune te următoarele condi ii:ș ț
a) [ ] Sentimente persistente de ingrijorareb) [ ] Explozii de violen ă țc) [ ] Sentimente de îndoială i pruden ă excesiveș ț
d) [ ] Răceală emo ionalăț
e) [ ] Auto-dramatizare--------------------------------------------------------------------- 73. CSTulburare de personalitate histrionică este caracterizată de:
a) [ ] Tendinta de a purta ranchiuna permanent
b) [ ] Sentimente de îndoială i pruden ă excesiveș ț
c) [ ] Răceală emo ională i deta areț ș șd) [ ] Auto-dramatizaree) [ ] Atitudine persistentă de iresponsabilitate i dispre uire a normelorș ț--------------------------------------------------------------------- 74. CSTulburarea anankastă de personalitate este caracterizată prin:
a) [ ] Răceală emo ionalățb) [ ] Auto-dramatizarec) [ ] Sentiment cronic de vid
d) [ ] Sentimente de îndoială i pruden ă excesiveș ț
e) [ ] Sugestibilitate
--------------------------------------------------------------------- 75. CSTulburare de personalitate anxios-evitantă este caracterizată de:
a) [ ] Răceală emo ionalățb) [ ] Sentiment cronic de vid
c) [ ] Sentimente persistente i generale de tensiune i îngrijorareș șd) [ ] Auto-dramatizaree) [ ] Atitudine persistentă de dispre uire a normelorț--------------------------------------------------------------------- 76. CSPentru tulburarea paranoidă de personalitate sunt caracteristice afirma iile cu excep ia :ț ța) [ ] Sensibilitate excesivă la e ecuri i atitudini neprietenoaseș șb) [ ] Tendin ă de a purta ranchiună permanentțc) [ ] Suspiciune
d) [ ] Sugestibilitate, este u or influien at de către al ii sau de ș ț țcircumstan e.ț
e) [ ] Tendin ă către o stimă de sine excesivă, manifestată printr-o țatitudine persistentă de referin ă la sine însu i.ț ț
--------------------------------------------------------------------- 77. CSPentru tulburarea schizoidă de personalitate sunt caracteristice următoarele simptome cu excep ia ța) [ ] Pu ine activită i care produc plăcereț ț
b) [ ] Răceală emo ională, deta are sau afect tocitț șc) [ ] Un sentiment combativ i tenace de sus inere a drepturilor ș țpersonale, care nu este adecvat situa iei prezente.ț
d) [ ] Capacitate limitată de a exprima căldură, sentimente tandre, sau mânie fa ă de ceilal iț ț
e) [ ] Indiferen ă aparentă fa ă de laudă sau critici adresatede ceilal iț ț ț
--------------------------------------------------------------------- 78. CSPentru tulburarea schizoidă de personalitate sunt caracteristice
următoarele simptome cu excep ia :ța) [ ] Interes scăzut fa ă de stabilirea rela iilor sexuale cu alte persoaneț ț
b) [ ] Seduc ie inadecvată în comportament sau înfă i areț ț ș
c) [ ] Preferin e aproape invariabile pentru tendin e solitare.ț țd) [ ] Lipsa prietenilor apropia i sau a rela iilor bazate pe încredere, sau aț ț dorin ei de a stabili astfel de legături.țe) [ ] Preocupări excesive pentru fantezii i introspec ieș ț--------------------------------------------------------------------- 79. CSPentru tulburarea disocială de personalitate sunt caracteristice următoarele simptome cu excep ia ța) [ ] Un sentiment cronic de gol interior
b) [ ] Nepăsare rece fa ă de sentimentele celorlal iș țc) [ ] Atitudine marcată i persistentă de iresponsabilitate i depre uire a ș ș țnormelor, regulilor i conven iilor socialeș ț
d) [ ] Incapacitate de a men ine rela ii durabile, de i nu există nici o ț ț șdificultate în stabilirea lore) [ ] Incapacitatea de a trăi sentimentul de vină i de a învă a din ș țexperien ă, în special din pedepseț
--------------------------------------------------------------------- 80. CSPentru tulburarea emo ional instabilă de personalitate sunt caracteristice țurmătoarele simptome cu excep iaț a) [ ] Tendin a de a ac iona impulsiv, fără a lua în vedere consecin eleț ț ț
b) [ ] Instabilitate afectivăc) [ ] Răceală emo ională, deta areț șd) [ ] Explozii de furie intense
e) [ ] Capacitate minimă de a face planuri ''în avans"
Pentru tulburarea emo ional instabilă de personalitate tip borderline suntț caracteristice următoarele simptome cu excep iața) [ ] Aten ie exagerată acordată atrac iei fiziceț țb) [ ] Imaginea de sine, elurile i preferin ele sale interne (inclusiv ț ș țsexuale) sunt deseori necalare sau tulburatec) [ ] Există un sentiment cronic de gol interior.
d) [ ] O tendin ă de a se implica în rela ii intense i instabile, poate cauza ț ț șcrize emo ionale repeț tatee) [ ] Eforturi excesive de a preveni abandonarea i o serie de acte șsuicidare sau autovătămare--------------------------------------------------------------------- 82. CSPentru tulburarea emo ional instabilă de personalitate sunt caracteristice țurmătoarele simptome cu excep ia :ț
a) [ ] Auto-dramatizare, expresie teatrală, exagerată a emo iilorț
b) [ ] Sentimente de îndoială i pruden ă excesivăș țc) [ ] Afectivitate labilă i superficialăș
d) [ ] Sugestibilitate, pacientul este u or de influien at dă către al ii sau deș ț ț circumstan eț
e) [ ] Căutarea continuă a senza iilor puternice, a admira iei celorlal i, i aț ș ț ș activită ilor în care pacientul este în centrul aten ieiț ț--------------------------------------------------------------------- 83. CSSeduc ia inadecvată în comportament sau înfă i are este carateristică ț ț șpentru tulburarea de personalitate a) [ ] Anancastăb) [ ] Emo ional instabilă borderlineț
d) [ ] Incapacitatea de a trăi sentimentul de vină i de a învă a din ș țexperien ă, în special din pedepseț
e) [ ] Preocupări excesive pentru fantezii i introspec ieș ț--------------------------------------------------------------------- 85. CSPreocupare de detalii , reguli, liste, ordine, organizare sau programare, perfec ionism sunt caracteristice pentru tulburarea de personalitate :ța) [ ] Emo ional instabilă borderlineț
b) [ ] Disocialăc) [ ] Histrionicăd) [ ] Anancastăe) [ ] Dependentă--------------------------------------------------------------------- 86. CSPentru care tip de personalitate este caracteristică hipersensibilitatea la rejec ie i critică ?ț ș
a) [ ] Emo ional instabilă borderlinețb) [ ] Disocialăc) [ ] Anxios evitantăd) [ ] Histrionicăe) [ ] Anancastă--------------------------------------------------------------------- 87. CSTricotilomania este a) [ ] Incendierea proprietă ilor sau diferite obiecte, fără motiv aparentțb) [ ] Dorin ă intensă de a juca jocuri de norocț
c) [ ] Lipsa notabilă a părului datorită unor e ecuri repetate de a rezista șimpulsurilor de smulgere a păruluid) [ ] E uarea repetată a impulsurilor de a fura obiecte.șe) [ ] Mi cări stereotipe cu smulgerea părului în copilărieș--------------------------------------------------------------------- 88. CSCriteriile de diagnostic pentru anorexia nervoasă conform DSM-IV sunt:
a) [ ] Refuzul de a men ine greutatea corporală la sau deasupra unei țgreută i normale minime pentru vârsta i înâl imea sa.ț ș țb) [ ] Teama internă a subiectului că se va îngrasă, de i are mult sub șgreutatea normală.c) [ ] Tulburări ale imaginii i formei corpului datorite importan ei ș țacestora în autoapreciere sau negarea gravită ii stării subponderale țactuale.
d) [ ] La femeile la care s-a instalat ciclul menstrual, apari ia amenoreei, țrespectiv absen a ciclului pe o perioadă de cel pu in trei luni.ț ț
e) [ ] Toate confirma iile sunt corecte ț--------------------------------------------------------------------- 89. CSCriteriile de diagnostic pentru bulimia nervoasă conform DCM-IV sunt:a) [ ] Mîncatul într-o anumită perioadă de timp a unei cantită i de țmăncare mult mai mare decât aceea pe care ar mănca-o alte persoane în aceea i perioadă de timp i in condi ii similare, mâncatul compulsiv.ș ș ț
b) [ ] Sentimentul lipsei de control asupra episoadelor de alimentare excesivă
c) [ ] Comportamentul compensator inadecvat recurent menit sâ preveni cre terea în greutateșd) [ ] Preocupări privind forma i greutatea corpuluișe) [ ] Toate confirma iile sunt corecte ț--------------------------------------------------------------------- 90. CSComportamentul compensator inadecvat recurent menit să prevină cre terea în greutate în bulimia nervoasă înclude:ș
a) [ ] Voma provocatăb) [ ] Utilizare excesivă de laxative, diuretici sau alte medicamente pentru slăbitc) [ ] Regim alimentard) [ ] Exerci ii fizice în exces.ț
e) [ ] Toate confirma iile sunt corecte ț--------------------------------------------------------------------- 91. CSTip de comportament compulsiv/purgativ al anorexiei nervoase include:
a) [ ] În cursul episodului actual de anorexie nervoasă persoana se angajează în mod repetat într-un comportament compulsiv sau purgativb) [ ] Vome autoprovocatec) [ ] Abuz de laxative i clismeșd) [ ] Abuz de diureticee) [ ] Toate confirma iile sunt corecte ț--------------------------------------------------------------------- 92. CSPentru debutul anorexiei nervoase la inceputul adolescen ei sunt țspecifice:
a) [ ] Evitarea mâncatuluib) [ ] Vomac) [ ] Activitate fizică în excesd) [ ] Utilizarea laxativelore) [ ] Toate confirma iile sunt corecteț
--------------------------------------------------------------------- 93. CSDin simptome generale ale anorexiei fac parte urmatorii parametri :
a) [ ] Hipotermieb) [ ] Hipotensiunec) [ ] Bradicardied) [ ] Căderea păruluie) [ ] Toate confirma iile sunt corecte ț---------------------------------------------------------------------
94. CSDupă vârstă deosebim următoarele variante ale anorexiei nervoase:
a) [ ] Anorexia infantilăb) [ ] Anorexia prepubertarăc) [ ] Anorexia pubertarăd) [ ] Anorexia adolescen ilorțe) [ ] Toate confirma iile sunt corecte ț--------------------------------------------------------------------- 95. CSDeosebim următoaele variante ale anorexiei nervoasea) [ ] Anorexia masculinăb) [ ] Anorexia mixtă cu episode psihoticec) [ ] Anorexia tardivăd) [ ] Anorexia psihoticăe) [ ] Toate confirma iiț le sunt corecte --------------------------------------------------------------------- 96. CSParasomniile includ totul, în afară de:a) [ ] Somnambulismb) [ ] Pavor nocturnc) [ ] Co marurișd) [ ] Vorbirea în somne) [ ] Tulburări de somn dependente de alcool --------------------------------------------------------------------- 97. CSParasomnii de tip „Tulburări ale tranzi iei somn-veghe" includ totul, în țafară de:a) [ ] Mi cări ritmiceșb) [ ] Miocloniic) [ ] Vorbire în somnd) [ ] Sindromul crampelor nocturnee) [ ] Dissomnii--------------------------------------------------------------------- 98. CSParasomnii asociate cu somnul paradoxal sunt toate, în afară de:
a) [ ] Co marurileș
b) [ ] Alterarea erec iei peniene legate de somnțc) [ ] Erec ii dureroase în somnțd) [ ] Tulburări de comportament în somnul paradoxale) [ ] Dissomnii --------------------------------------------------------------------- 99. CSPentru parasomnii toate confirma iile sunt corecte, în afară de:ț
a) [ ] Bruxismb) [ ] Enurezisc) [ ] Apneea de somn a nou-născu ilorțd) [ ] Co marurileșe) [ ] Narcolepsia--------------------------------------------------------------------- 100. CSDisfunc iile sexuale includ toate confirma iile, în afară de:ț ț
a) [ ] Lipsa sau pierderea dorin ei sexualețb) [ ] Aversiunea sexuală i lipsa plăcerii sexualășc) [ ] E ecul răspunsului genitalșd) [ ] Disfunc ia orgasmicățe) [ ] Voyerismul--------------------------------------------------------------------- 101. CSHormonii cel mai mult implica i în structura somnului sunt:ț
a) [ ] Somatostatinab) [ ] Hormonul cre tereișc) [ ] Gonadotropinele, hormonul tireotropd) [ ] Hormonul corticotrop, prolactina, hormonul antidiuretic, melatoninae) [ ] Toate confirma iile sunt corecte ț
--------------------------------------------------------------------- 102. CSPentru hormonul melatonina sunt specifice:a) [ ] Secre ia de melatonină are un strict ritm circadian i se secretă ț ș
exclusiv noapteab) [ ] Are un rol sincronizator al activită ii endocrine cu fotoperioadele i ț șcu ritmul somn-veghec) [ ] Este un hormon epifizar
d) [ ] Formarea melatoninei în glanda pineală respectă ritmul circadian.e) [ ] Toate confirma iile sunt corecte ț--------------------------------------------------------------------- 103. CSPentru hormonul tireotrop (TSH) sunt caracteristice:a) [ ] Secre ia maximă precede instalarea somnului care pare a avea un rolț inhibitor
b) [ ] Întîrzierea adormirii se acompaniază cu persisten a secre iei de ț țTSH.
c) [ ] Secre ia de TSH pare a fi dependentă de ciclul nictemeral.țd) [ ] Se poate deduce că un exces de secre ie tiroidiană ar fi incompatibilăț cu un somn bune) [ ] Toate confirma iile sunt corecteț
--------------------------------------------------------------------- 104. CSPentru hormonul adrenocorticotrop (ACTH) i hormonul școrticosuprarenal (cortizoli) sunt caracteisticea) [ ] ACTH i cortisolul sunt secretate după un ritm circadian precisșb) [ ] Secre ia ACTG este strâns legată de secre ia de cortisol, pe care o ț țrecede.
c) [ ] Secre ia de ACTH-cortisol survine, în mod normal, la sfăr itul ț șsomnului preparând organismul pentru trezired) [ ] În caz de schimbare nictemerală a ritmului de somn, adaptarea secre iei de ACTH i cortisol la noul orar se face lent i pregresiv, în ț ș șdecurs de aproximativ 3 săptămănie) [ ] Toate confirma iile sunt ț corecte
105. CS Pentru anorexie nervoasă clinic sunt caracteristicea) [ ] Indice de masa corporala sub limitele normalb) [ ] Intarzierea cresterii (daca boala a debutat in perioada de crestere)
c) [ ] Tulburari endocrine: amenoree, scaderea libidoului si impotenta la barbati
d) [ ] Bradicardie si hipotensiune arteriala, uneori aritmii
e) [ ] Toate confirma iile sunt corecteț--------------------------------------------------------------------- 106. CSPentru anorexie nervoasă clinic sunt caracteristicea) [ ] Hipotermie, senzatie permanenta de frigb) [ ] Anemie si anomalii sanguine de minerale si electrolitic) [ ] Păr subtire, fin si pufos (lanugo) crescut pe tot corpuld) [ ] Piele uscata, unghii friabile
e) [ ] Toate confirma iile sunt corecteț--------------------------------------------------------------------- 107. CSPentru anorexie nervoasă clinic sunt caracteristicea) [ ] Eroziuni ale smaltului dentar
b) [ ] Osteoporoza
c) [ ] Constipatie
d) [ ] Edeme periferice
e) [ ] Toate confirma iile sunt corecteț--------------------------------------------------------------------- 108. CSPentru anorexie nervoasă clinic sunt caracteristicea) [ ] Extremitati recib) [ ] Parestezii (furnicaturi)
c) [ ] Fatigabilitate extremad) [ ] Deficit de concentrare si memoriee) [ ] Toate confirma iile sunt corecteț
--------------------------------------------------------------------- 109. CSMetode de tratament în anorexia nervoasă sunta) [ ] Cura de cre tere in greutateșb) [ ] Psihoterapia individuală, psihoterapie în grup, psihoterapia psihodinamică (de orientare psihanalitică), psihoterapia comportamentală: c) [ ] Terapia de familie d) [ ] Tratamente medicamentoasee) [ ] Toate confirma iile sunt corecteț--------------------------------------------------------------------- 110. CSFactorii ce predispun la alcoolism:a) [ ] Factori endogenib) [ ] Factorii socio-psihologici c) [ ] Traumele cerebraled) [ ] Aterosclerozae) [ ] Infec iileț
--------------------------------------------------------------------- 135. CSÎn starea de abstinen ă la bolnavi cu opiomanie apareța) [ ] Astenieb) [ ] Apatiec) [ ] Euforied) [ ] Vomăe) [ ] Hipocondrie--------------------------------------------------------------------- 136. CSÎn starea de abstinen ă la bolnavi cuț opiomanie apare:a) [ ] Euforieb) [ ] Diareec) [ ] Apatied) [ ] Amen iețe) [ ] Idei delirante--------------------------------------------------------------------- 137. CSCriteriile de diagnostic pentru bulimia nervoasă conform DCM-IV sunt:
a) [ ] Măncatul într-o anumită perioadă de timp a unei cantită i de țmăncare mult mai mare decât aceea pe care ar mănca-o alte persoane în aceea i perioadă de timp i in condi ii similare, mâncatul compulsiv.ș ș ț
b) [ ] Sentimentul lipsei de control asupra episoadelor de alimentare excesivă
c) [ ] Comportamentul compensator inadecvat recurent menit sâ preveni cre terea în greutateșd) [ ] Preocupări privind forma i greutatea corpuluișe) [ ] Toate confirma iile sunt corecte ț--------------------------------------------------------------------- 138. CSTulburările anxios- fobice se manifestă prina) [ ] Idei de supravaloareb) [ ] Asteniec) [ ] Ritualurid) [ ] Atacuri de panică
e) [ ] Idei delirante--------------------------------------------------------------------- 139. CSTulburarea de conversie include manifestăria) [ ] Obsesiveb) [ ] Astenice
e) [ ] Orbirea--------------------------------------------------------------------- 141. CSAnxietatea de separare la copii includea) [ ] Teama de accidente a celor apropia ițb) [ ] Nedorin a de a mânca în singurătateț
c) [ ] Refuz de a merge la coalăș
d) [ ] Iluzii pasageree) [ ] Cosmaruri nocturne cu scene de despartire--------------------------------------------------------------------- 142. CSAtacul de panică atinge intensitate maximă în decurs de aproximativ
a) [ ] 2 oreb) [ ] 45 minutec) [ ] 12 ored) [ ] 24 oree) [ ] 10 minute--------------------------------------------------------------------- 143. CSÎn tratamentul anxietă ii de sepț arare la copii, se va da prioritate:
a) [ ] Tranchilizantelorb) [ ] Psihoterapiei mamă- copil c) [ ] Izolarea copilului de mamăd) [ ] Neurolepticelore) [ ] Antidepresivelor
--------------------------------------------------------------------- 144. CSClaustrofobia este teama de:
a) [ ] Spa ii deschisețb) [ ] A nu ro iș
c) [ ] Spa ii închisețd) [ ] A rămâne singure) [ ] Singurătate--------------------------------------------------------------------- 145. CSAgorafobia este frica de:
a) [ ] Oamenib) [ ] Spa ii deschise țc) [ ] Murdărie
d) [ ] A nu fi singure) [ ] Spa ii inchiseț--------------------------------------------------------------------- 146. CS
Ideile obsesive sunt:
a) [ ] Paranoiceb) [ ] Parazitarec) [ ] Prevalented) [ ] Delirantee) [ ] Parafrenice--------------------------------------------------------------------- 147. CSÎn tulburarea de conversie cea mai eficace s- a dovedit a fi următoarea metodă de psihoterapiea) [ ] Trainingul autogen
b) [ ] Psihoterapia cognitiv- comportamentalăc) [ ] Psihoterapia de grup
d) [ ] Psihoterapia psihanalitică e) [ ] Psihodrama Moreno--------------------------------------------------------------------- 148. CSDefinitia tulburarilor neurotice a) [ ] sunt dereglari functionale, ce nu implica schimbari cerebrale organice si nu reprezinta psihozeb) [ ] o stare de nedezvolatre psihica c) [ ] o schimbare durabila de personalitated) [ ] o dereglare intelecuala stabila a memoriei, simtului critice) [ ] o stare grava de tulburare a atentiei
c) [ ] endocrinid) [ ] degenerativie) [ ] involutive.
--------------------------------------------------------------------- 150. CSManifestările clinice ale maladiei Alzheimera) [ ] halucina ii,țb) [ ] delir, c) [ ] amneziid) [ ] confuziie) [ ] involutive--------------------------------------------------------------------- 151. CS. În Dementa Vasculară predominăa) [ ] dereglări de comportamentb) [ ] tulburări mnesticec) [ ] tulburări de gîndired) [ ] tulburări emo ionalețe) [ ] tulburari de alimentatie--------------------------------------------------------------------- 152. CSTulburări emotionale ale Dementei Vasculare sunt:
a) [ ] depresia
b) [ ] euforiac) [ ] incontinenta afectivă d) [ ] disforiae) [ ] amnezie--------------------------------------------------------------------- 153. CSDemen a în boala Pick se manifestăț prin
a) [ ] amneziib) [ ] anxietatea, c) [ ] depresiad) [ ] agita iaț
e) [ ] melancolie--------------------------------------------------------------------- 155. CSDemen a în boala Parkinson se manifestăț prina) [ ] apatieb) [ ] depresiec) [ ] bradifrenied) [ ] logoreae) [ ] calm--------------------------------------------------------------------- 156. CSDemen a în boala SIDA debuteazăț prina) [ ] hiperbulieb) [ ] bulimiec) [ ] depresied) [ ] confuziee) [ ] stare emotionala echilibrata--------------------------------------------------------------------- 157. CSCine poate fi psihoterapeut?a) [ ] Un medic generalistb) [ ] un psihiatruc) [ ] Un psihologd) [ ] O persoana cu studii superioare in domeniul umanitar, cu formare postuniversitara in domeniue) [ ] Un pedagog--------------------------------------------------------------------- 158. CSCînd a apărut prima coală psihoterapeutica?șa) [ ] în secolul 8, realizată de medicul persan Rhazes din Bagdadb) [ ] pînă în secolul 18, cînd bolile psihice au fost tratate ca fiind
posesiuni demonice sau afec iuni medicale care necesitau pedeapsț ă i șînchisoare
c) [ ] în secolul 19 cu începutul introducerii interven iile psihosociale țpentru reabilitarea "nebunilor".d) [ ] în 1900 cu apari ia psihanalizei a lui Sigmund Freudț
e) [ ] în 1879 cu apari ia laboratorului psihologic de la Leipzih.ț--------------------------------------------------------------------- 159. CSCine este întemeetorul psihanalizei?a) [ ] Carl Rogersb) [ ] Sigmund Freud
c) [ ] Karl Gustav Jungd) [ ] Joseph Wolpe
e) [ ] Abraham Maslow--------------------------------------------------------------------- 160. CSCare este aria ocupa ională a terapeu ilor comportamentalisti?ț ța) [ ] Procesele intrapsihiceb) [ ] comportamentul observabilc) [ ] condi iile de mediu care modelează personalitateațd) [ ] probleme emo ionale a personalită iiț țe) [ ] interac ionea interpersonală.ț--------------------------------------------------------------------- 161. CSCine este întemeietorul analizei tranzac iț onale?
d) [ ] Comportamentule) [ ] Emo iile.ț--------------------------------------------------------------------- 163. CSCum pute i defini hipnoza?ța) [ ] Stare de relaxare pentru ameliorarea i revigorarea stării fizice i ș șpsihice, precum a homeostazeib) [ ] Stare temporară a con tiin ei, caracterizată prin reducerea ș țvolumului i focusarea asupra con inutului celor spuse spre a influen a, ș ț țlegate de schimbările func iei individuale de autocunoa tere.ț ș
c) [ ] O metodă de analiză a comportamentelor umane, rela iilor ținterpersonale i a sferei incon tiente a personalită ii.ș ș ț
d) [ ] O terapie de grup bazată pe interac iunea participan ilor i ț ț șmanifestarea diverselor experien e emo ionaleț țe) [ ] O terapie individuală bazată pe interiorizare, dezvoltarea capacită ilor spirituale a personalită ii i meditareț ț ș--------------------------------------------------------------------- 164. CSDin ce curent psihoterapeutic face parte Gestalt-terapia?
a) [ ] Curentul psihodinamicb) [ ] Curentul comportamental
c) [ ] Curentul umanistd) [ ] Curentul existen ialțe) [ ] Curentul transpersonal--------------------------------------------------------------------- 165. CSSănătatea Mintală include în sine: a) [ ] cum facem fata stresuluib) [ ] cum aplicam experienta educationala
c) [ ] cum invatamd) [ ] cum percepem lumea celorlal ițe) [ ] cum conflictam.--------------------------------------------------------------------- 166. CSSănătatea mintală este un concept care decurge din cel de normalitate, adaptat la viata psihica a individului i se poate aborda ca aspectșa) [ ] medico-psihologic b) [ ] medico-geneticc) [ ] medico-biologicd) [ ] bio-genetice) [ ] psihologico-educational--------------------------------------------------------------------- 167. CSIndici care atestă amenin ări asupra sănăta ii mintale semnificative la ț țnivel mondial i în RM sunt în afară de:ș
a) [ ] Deteriorarea generala a stării de sănătate a popula ieițb) [ ] Expansiunea abuzului si a dependen ei de substan e psiho-active;ț țc) [ ] Cre terea ratei suicidului, în special în rândul tinerilor;șd) [ ] Supra-structurarea cu factori de stres a societă ii (declin economic, țcre terea omajului, scăderea nivelului de trai)ș șe) [ ] Mortalitatea înaltă.--------------------------------------------------------------------- 168. CSDezvoltare istorică a serviciilor de sănătate sunt următoarelein afara de:a) [ ] Dezvoltarea pînă la apari ia primei coli psihoterapeutice în 1900ț șb) [ ] Tratamente agresive psihiatrice
c) [ ] dezvoltarea azilurilor, între 1880 i 1950; șd) [ ] declinului azilurilor, de prin 1950 până la 1980e) [ ] reforma serviciilor de sănătate mintală, începând aproximativ din 1980--------------------------------------------------------------------- 169. CS Fenomenul de stigma sunt toate enun urile în afară de: ța) [ ] compromiterea i discriminarea socială a unei persoaneșb) [ ] orice atribut ori semn fizic care devalorizează identitatea unui
individ până într-acolo încât el nu mai poate beneficia de întreaga acceptare a societă iiț
c) [ ] orice atribut ori semn social care devalorizează identitatea unui individ până într-acolo încât el nu mai poate beneficia de întreaga acceptare a societă iițd) [ ] protec ia persoanelor cu probleme de SM în societateț
e) [ ] barieră în asisten a i tratarea diferitelor boli.ț ș
--------------------------------------------------------------------- 170. CSMetodele de interven ie utilizate în sănătatea mintală sunt următoarele în țafară de: a) [ ] Psihofarmacologiab) [ ] Psihoterapiac) [ ] Reabilitarea psihosocialăd) [ ] Ergoterapia e) [ ] Asisten a judiciară.ț--------------------------------------------------------------------- 171. CS
inta reabilitării sunt toate în afară de: Ț
a) [ ] concentrarea puterilor asupra persoanei integre nu asupra simptomuluib) [ ] restabilirea abilită ilor primare i secundare de autodeservire a ț șpersoaneic) [ ] reînvă area vechilor deprinderi sau învă area altor noi, ț ț
d) [ ] axarea asupra poten ialului i voca iilor personale;ț ș țe) [ ] îngrijirea sănătă ii în general.ț--------------------------------------------------------------------- 172. CSReabilitarea profesională include în sine următoarele măsuri în afară de:
a) [ ] Terapia ocupa ionalăț
b) [ ] Ergoterapia
c) [ ] Reprofesionalizarea
d) [ ] Activitatea profesională protejată
e) [ ] Psihoterapia
--------------------------------------------------------------------- 173. CSTulburări Disociative (de Conversie) sunt următoarele în afară de:
a) [ ] Amnezie disociativăb) [ ] Fugă disociativăc) [ ] Stupoare disociativăd) [ ] Tulburări de transă i posesiuneșe) [ ] Tulburări factice --------------------------------------------------------------------- 174. CSTulburarea Disociativă (de Conversie) este:
a) [ ] o pierdere par ială sau completă a integrării normale între amintirileț din trecut, con tientizarea identită ii i senza iile imediate, precum i ș ț ș ț școntrolul mi cărilor corporale. șb) [ ] este o tulburare organică legată de traumatismele cranio-cerebralec) [ ] este o tulburare cu prevalen a mică de pînă la 1%.ț
d) [ ] este o tulburare cu debut lent, neobservabile) [ ] este o endogenie i afectează mai frecvent copiii.ș
--------------------------------------------------------------------- 175. CSTulburarea Disociativă (de Conversie) este:
a) [ ] este o tulburare organică legată de traumatismele cranio-cerebrale.
b) [ ] este o tulburare cu debut lent, neobservabil.
c) [ ] este o tulburare cu prevalen a mică de pînă la 1%.ț
d) [ ] este o tulburare cu debut i încetare de stare disociativă bruscă, i ș șeste legată de un factor psihotraumatisante) [ ] este o endogenie i afectează mai frecvent copiii.ș--------------------------------------------------------------------- 176. CSSelecta ii afirma ia incorectă despre scara HAM-D:ț ț
a) [ ] Este utilă în precizarea stării curente
b) [ ] Este utilă în evaluarea eficacită ii tratamentuluiț
c) [ ] Se utilizează în cuantificarea depresiei
d) [ ] Con ine 21 întrebări punctate diferitț
e) [ ] Se completează de orice clinician
--------------------------------------------------------------------- 177. CSAfirma iile despre scala PSYRATS sunt corecte, cu excep ia:ț ț
a) [ ] Este indicată în descrierea halucina iilor țb) [ ] Este indicată în excluderea halucina iilor țc) [ ] Descrie frecven a, durata, convingerea halucina iilorț țd) [ ] Descrie con inutul, consecin ele halucina iilorț ț țe) [ ] Propusă de Haddock în 1999
--------------------------------------------------------------------- 178. CSEste adevărat despre PANSS, cu excep ia:ț
a) [ ] Este o scală pentru a diagnostica schizofrenia b) [ ] Con ine 7 itemi pe psihopatologie pozitivățc) [ ] Con ine 7 itemi pe psihopatologie negativățd) [ ] Con ine 16 itemi pe psihopatologie generalățe) [ ] Pentru apreciere se necesită circa 30-60 minute utilizând SCID (interviu structurat)---------------------------------------------------------------------
179. CSScale pentru evaluarea depresiei sunt toate, cu excep ia:ț
a) [ ] SASb) [ ] HAM-D
c) [ ] PHQ 9
d) [ ] Becke) [ ] Zung
--------------------------------------------------------------------- 180. CSScale pentru evaluarea depresiei sunt toate, cu excep ia:ț
a) [ ] PANSS
b) [ ] HAM-D
c) [ ] PHQ 9d) [ ] Beck
e) [ ] Zung--------------------------------------------------------------------- 181. CS. Scale pentru autoevaluare sunt:a) [ ] PANSS b) [ ] HAM-Dc) [ ] PHQ 9d) [ ] SASe) [ ] Zung--------------------------------------------------------------------- 182. CSEtape în dezvoltarea psihicului uman sunt toate cu EXCEP IAȚa) [ ] Etapa complexelor (1-7 ani)
b) [ ] Etapa orală (0-1,5 ani)
c) [ ] Etapa anală(1,5-3 ani)
d) [ ] Etapa falică / Oedipiană (3-7 ani)
e) [ ] Etapa laten ei sexualită ii infantile (8-11 ani)ț ț
--------------------------------------------------------------------- 183. CSEtape în dezvoltarea psihicului uman sunt toate cu EXCEP IA:Ța) [ ] Etapa colară (7-11 ani) șb) [ ] Etapa orală (0-1,5 ani)c) [ ] Etapa laten ei sexualită ii infantile (8-11 ani)ț țd) [ ] Etapa pubertă ii i adolescen ei (12-19 ani)ț ș țe) [ ] Etapa tinere ii mature (20-34 ani)ț--------------------------------------------------------------------- 184. CSEtape în dezvoltarea psihicului uman sunt toate cu EXCEP IA :Ț
--------------------------------------------------------------------- 185. CSEste adevărat despre etapa orală cu EXCEP IA:Ț
a) [ ] Copilul în mod normal reu e te să controleze sfincterele ș ș
b) [ ] Activită ile i plăcerea este centrată pe orificiul bucalț ș
c) [ ] Etapa durează de la na tere până la 1,5 aniș
d) [ ] Copilul treptat ar trebui să reu ească să treacă de la principiul ș
plăcerii la principiul realită iiț
e) [ ] În această etapă copilul este într-o stare de dependen ă totală în careț se formează încrederea bazală în func ie de satisfac ia oralăț ț
--------------------------------------------------------------------- 186. CSEste adevărat despre etapa anală cu EXCEP IA:Ț
a) [ ] Copilul face prima alegere de obiect i ură te în mod normal ș șpărintele de acela i sex i iube te părintele de sex opusș ș șb) [ ] Copilul reu e te să- i controleze sfincterele, mu chii, mi cărileș ș ș ș ș
c) [ ] Etapa durează de la 1,5 ani până la 3 ani
d) [ ] Copilul atinge un anumit grad de autonomie de i încă folose te pe ș șmama ca „bază de refugiu"
e) [ ] În această etapă copilului în mod normal i se oferă date despre ru ine, reguli, interdic ii i remunerări, facând baza SupraEu-ului. ș ț ș
--------------------------------------------------------------------- 187. CSEste adevărat despre etapa anală cu EXCEP IA:Ț
a) [ ] Copilul face totul să fie iubit, activitate sa limitându-se preponderent la a mânca i dormiș
b) [ ] Copilul reu e te să- i controleze sfincterele, mu chii, mi cărileș ș ș ș ș
c) [ ] Etapa durează de la 1,5 ani până la 3 ani
d) [ ] Copilul atinge un anumit grad de autonomie de i încă folose te pe ș șmama ca „bază de refugiu"
e) [ ] Este caracteristică anxietatea de separare.
--------------------------------------------------------------------- 188. CSEste adevărat despre etapa falică / Oedipiană cu EXCEP IA:Ța) [ ] În mod normal fiecare copil reu e te să se izoleze de semeni i să se ș ș șjoace singur în pace
b) [ ] Copilul ar trebui să reu escă să- i răspundă la întrebări ce in de ș ș țapartenen ă de sex, diferen a de vârstă (adult vs copil), precum i ț ț șreconcilierea dintre copil i părintele de acela i sex.ș ș
c) [ ] Etapa durează de la 3 ani până la 7 ani
d) [ ] Este prezentă dorin a de a imita lumea adul ilor i rivalitatea între ț ț șfra i.ț
e) [ ] Copilul vrea să se căsătorească cu părintele de sex opus i în acela i ș știmp să evite părintele de acela i sex.ș
--------------------------------------------------------------------- 189. CSEste adevărat despre etapa falică / Oedipiană cu EXCEP IA:Ț
a) [ ] Copilul în mod normal nu reu e te să controleze încă sfinctereleș șb) [ ] Copilul resimte rivalitate fa ă de părintele de acela i sexț ș
c) [ ] Copilul tinde spre o apropiere de părintele de sex opusd) [ ] Etapa durează de la 3 ani până la 7 ani
e) [ ] Este prezentă dorin a de a imita lumea adul ilor i rivalitatea între ț ț șfra i.ț
--------------------------------------------------------------------- 190. CS. Psihologia medicală are ca sarcini de bază:
a) [ ] Diagnosticul i tratamentul patologiei psihiatrice (inclusiv șfarmacologic).b) [ ] De a participa la formularea diagnosticului i de a participa prin ș
intermediul metodelor proprii la actul psihoterapeuticc) [ ] De a trata i eradica prin tehnici sugestive patologia psihiatrică.ș
d) [ ] De a oferi suport în politici de sănătatee) [ ] De a pronostica patologii psihiatrice cu scop de eugenie.
--------------------------------------------------------------------- 191. CSCare din următoarele preparate NU este relevant pentru tratamentul epilepsiei:
a) [ ] Clorpromazina
b) [ ] Carbamazepină
c) [ ] Topiramat
d) [ ] Lamotriginăe) [ ] Clonazepam--------------------------------------------------------------------- 192. CSCare din următoarele preparate NU este relevant pentru tratamentul epilepsiei:
a) [ ] Topiramatb) [ ] Lamotriginăc) [ ] Clonazepam
d) [ ] Fenitoinăe) [ ] Clozapina--------------------------------------------------------------------- 193. CSCare din următoarele preparate NU este relevant pentru tratamentul epilepsieia) [ ] Acid valproic
b) [ ] Zaleplonc) [ ] Topiramat
d) [ ] Fenitoină
e) [ ] Fenobarbital
--------------------------------------------------------------------- 194. CSCare din următoarele preparate NU este relevant pentru tratamentul epilepsieia) [ ] Aripiprazol
b) [ ] Carbamazepinăc) [ ] Topiramat
d) [ ] Lamotriginăe) [ ] Clonazepam--------------------------------------------------------------------- 195. CSCare din următoarele preparate NU este relevant pentru tratamentul epilepsiei:a) [ ] Topiramat
b) [ ] Lamotriginăc) [ ] Clonazepamd) [ ] Fenitoinăe) [ ] Trifluoperazina--------------------------------------------------------------------- 196. CSCare din următoarele stări este o tulburare de con tiin ă caracteristică ș țpentru epilepsie:
--------------------------------------------------------------------- 197. CSCare din următoarele stări este caracteristic pentru schimbările pe termen lung în epilepsie:
a) [ ] Somnambulismulb) [ ] Grand mal
c) [ ] Petit mald) [ ] Absen ețe) [ ] Schimbări de caracter/ personalitate --------------------------------------------------------------------- 198. CSCare din următoarele simptome NU este caracteristic pentru stările disforice din epilepsie:
e) [ ] Delirium--------------------------------------------------------------------- 199. CSCare din următoarele simptome NU este caracteristic pentru stările disforice din epilepsie:
a) [ ] Dispozi ie depresivăț
b) [ ] Agita ie psihomotoriețc) [ ] Atac de panică
Care din următoarele simptome NU este caracteristic pentru stările disforice din epilepsie:
a) [ ] Dispozi ie depresivățb) [ ] Agita ie psihomotoriețc) [ ] Impulsivitated) [ ] Oneiroid e) [ ] Irascibilitate--------------------------------------------------------------------- 201. CSTulburarea de personalitate / caracter în cadrul epilepsiei se caracterizează prin toate cu EXCEP IA:Ț
a) [ ] Egocentricib) [ ] Pedan iț
c) [ ] Deliriumd) [ ] Gândirea vâscoasă
e) [ ] Cu greu delimitează esen ialul de inutil / secundarț--------------------------------------------------------------------- 202. CS Tulburarea de personalitate / caracter în cadrul epilepsiei se caracterizează prin toate cu EXCEP IA:Ț
a) [ ] Egocentrici
b) [ ] Pedan ițc) [ ] Un pattern pervasiv de căutare a atentie si de a-i impresiona pe ceilalti d) [ ] Gândirea vâscoasăe) [ ] Meticulo iș--------------------------------------------------------------------- 203. CSPentru accesul epileptic NU este caracteristic:
a) [ ] Debut brusc
b) [ ] Tulburări ale con tiin ei (lipotimiiș țc) [ ] Cădere u oară, fără lovituri șd) [ ] Lipsa răspunsului la stimuli verbali
e) [ ] Amnezie post-ictală--------------------------------------------------------------------- 204. CSPentru accesul epileptic NU este caracteristic:a) [ ] Con tiin a clară ș țb) [ ] Recuperare lentă post-ictală
e) [ ] Durata accestului până la 5 minute--------------------------------------------------------------------- 205. CSPentru accesul epileptic NU este caracteristic:
a) [ ] Debut brusc
b) [ ] Tulburări ale con tiin ei (lipotimii)ș țc) [ ] Durata până la 30 minute d) [ ] Recuperare lentă post-ictalăe) [ ] Lipsa răspunsului la stimuli verbali
--------------------------------------------------------------------- 206. CSPentru popula ia generalț ă, un coeficient de inteligen ă ț (IQ) de 100 pg corespunde capacită ii intelectuale înț :
a) [ ] percentila 20
b) [ ] percentila 25
c) [ ] percentila 40
d) [ ] percentila 50
e) [ ] percentila 65
--------------------------------------------------------------------- 207. CSReferirile neuropsihologice ce fac pentru:a) [ ] Stabilirea valorii de bază a performan eițb) [ ] În scopuri de diagnostic
c) [ ] Recunoa terea insuficien ei cerebraleș ț
d) [ ] Planificarea reabilitării
e) [ ] Toate cele men ionate mai susț
--------------------------------------------------------------------- 208. CSCare afirma ii despre testele proiective de personalitate sunt corecte?ț
a) [ ] Ele deseori sunt axate pe aspectele latente sau incon tiente ale șpersonalită iiț
b) [ ] Varietatea răspunsurilor este limitată
c) [ ] Tind a fi mai directe i structuraleș , decît testele obiective de personalitate
d) [ ] Instruc iunile sunt de obicei specifice ț
e) [ ] Niciuna din cele men ionate mai susț
--------------------------------------------------------------------- 209. CSDupă evaluarea conform Scalei Wechsler a Inteligen ei la Adul i (WAIS), s-ț ța constatat că un pacient are un nivel slab de concentrare i aten ie. ș țSelecta i sub-testul WAIS ț care cel mai probabil a făcut screening-ul pacientului la aceste simptome
a) [ ] Cuburi (Block design)
b) [ ] Comprehensiune
c) [ ] Aritmetică
d) [ ] Simboluri cifrice
e) [ ] Completare de imagini
--------------------------------------------------------------------- 210. CSÎn Scala Wechsler a Inteligen ei la Adul i (WAIS):ț ț
a) [ ] Memorarea numerelor este un sub-test al componentei verbale a testuluib) [ ] Cea mai recentă versiune a sa este destinată persoanelor cu vîrsta cuprinsă între 16 i 60 de anișc) [ ] Retardul mintal corespunde nivelului cel mai de jos de 1 % din popula iețd) [ ] Indicele mediu al IQ este de la 100 la 120 e) [ ] Scala verbală este mai sensibilă la îmbătrînirea normală --------------------------------------------------------------------- 211. CSComplexul Oedipus, descris de Freud, implică toate cele men ionate mai țjos, cu excep iaț :
212. CSConform lui Freud, complexul Oedipus se rezolvă prin:
a) [ ] Complexul de castrare
b) [ ] Exteriorizarea rivalită ilor simbolice ț
c) [ ] Trecerea la etapa genitală a dezvoltării
d) [ ] Realizarea propriei identită i genderț
e) [ ] Identificarea cu părintele de sex opus
--------------------------------------------------------------------- 213. CSErikson se deosebe te de Freud ș prin faptul că pune un accent sporit pe:
a) [ ] Rela iile interpersonaleț
b) [ ] Factorii culturali în dezvoltare
c) [ ] Impulsurile instinctuale
d) [ ] Dezvoltarea psiho-sexuală
e) [ ] Rela iile fa ă de obiectț ț
--------------------------------------------------------------------- 214. CSO femeie tînără se prezintă la dvs., plîngînudu-se de lipsa energiei, probleme de somn, depresie i disperare,ș care se manifestă de un an. O diagnostica i cuț tulburare de depresie majoră. Care din cele de mai jos ar fi explica ii ale acestei tulburări dupăț Freud?
a) [ ] Depresia sa este de fapt o furie îndreptată spre interiorb) [ ] Obiectul său interior bun a fost distrus de către agresiune i lăcomieșc) [ ] Ea niciodată n-a stăpînit etapa încredere versus etapa neîncredere a dezvoltării ego-ului
d) [ ] Ea este persecutată de un obiect intern chinuitor
e) [ ] Ea simte disperare pentru faptul că necesită ile sale de auto-obiect țnu vor fi satisfăcute de ceilal iț
--------------------------------------------------------------------- 215. CSSeparare i individua ieș ț
a) [ ] Nu are o anxietate asociatăb) [ ] Implică atingerea unui sim al permanen ei obiectuluiț ț
c) [ ] Implică o sub-fază de "practicare"
d) [ ] Începe aproximativ în luna 8 sau 9 de la na tereș
e) [ ] Se bazează pe lucrarea lui Dan Stern, MD
--------------------------------------------------------------------- 216. CSUn bun test de memorie este de a întreba pacien ii:ț
a) [ ] Cum se scade 7 din 100
b) [ ] Data na terii lorș
c) [ ] Cî i fra i i surori auț ț ș
d) [ ] Ce au mîncat la ultima masa
e) [ ] Cine este pre edinteleș
--------------------------------------------------------------------- 217. CSTestul de concentrare include toate cele de mai jos, cu excep ia:ț
a) [ ] Calculelor
b) [ ] Interpretării proverbelor
c) [ ] Citirea cuvîntului ~word~ înapoi
d) [ ] Repetarea unei serii de numere la întîmplare
e) [ ] Repetarea a trei sau patru obiecte fără vreo legătură între ele după 5 - 10 minute
b) [ ] O stare în care persoana este u or iritabilă i provocată la furie ș ș
c) [ ] Pierderea interesului în i retragerea din activită i ș ț plăcute
d) [ ] Incapacitatea de a descrie sau de a recunoa te emo iile sau ș ț
dispozi ia ț
e) [ ] Un spectru normal al dispozi iei, care implicăț absen a stărilor țemo ionale deprimate sau ridicate ț
--------------------------------------------------------------------- 223. CSSindromul apusului de soare:
a) [ ] Este rezultatul supramedica ieiț
b) [ ] Este asociat cu acatizia
c) [ ] Este asociat cu stuporul
d) [ ] De obicei, se manifestă ca o func ie a manieiț
e) [ ] Se manifestă de obicei la persoanele tinere
--------------------------------------------------------------------- 224. CSUn pacient psihiatric, care de i este coerent, niciodată n-ajunge la subiect șare o tulburare în forma de gîndire numită:a) [ ] Blocare
b) [ ] Tangen ialitateț
c) [ ] Verbigera ieț
d) [ ] Circumstan ialitateț
e) [ ] Salată de cuvinte
--------------------------------------------------------------------- 225. CSA solicita pacientului să interpreteze un proverb se utilizează ca metodă de evaluare a:
a) [ ] Este legată de bra ul lung al cromozomului 4ț
b) [ ] Este asociată cu atrofia cauzată i simptome ventriculare șcaracteristice
c) [ ] De obicei, nu este asociată cu simptome emo ionaleț
d) [ ] Indică un hipermetabolism striatal la tomografia cu emisie de pozitroni (TEP)
e) [ ] Afectează doar bărba iiț
--------------------------------------------------------------------- 230. CSCe trăsături clinice pot fi asociate cu delirul?
a) [ ] Proces dezorganizat de gîndire
b) [ ] Halucina iițc) [ ] Iluzii
d) [ ] Schimbări de dispozi ieț
e) [ ] Toate cele men ionate mai susț
--------------------------------------------------------------------- 231. CSCare dintre următoarele nu este în mod tipic asociată cu catatonia ?
a) [ ] Manierism
b) [ ] Mutism
c) [ ] Stereotipie
d) [ ] Verbigera ieț
e) [ ] Flexibilitate ceroasă
--------------------------------------------------------------------- 232. CSSchizofrenia la copii
a) [ ] Tinde a avea o evoluție cronică
b) [ ] Tinde a avea o prognoză mai bună, decît schizofrenia la adul i ț
c) [ ] Nu se diagnostichează cu utilizarea acelora i simptome, ca i ș ș în schizofrenia la adul i ț
d) [ ] Tinde a avea un debut brusc
e) [ ] Toate cele men ionate mai susț
--------------------------------------------------------------------- 233. CSUn pacient schizofrenic care spune că simte că-i arde creierul are, cel mai probabil:
a) [ ] Halucina ii cenesteziceț
b) [ ] Idei delirante
c) [ ] Halucina ii gustativeț
d) [ ] Halucina ii hapticeț
e) [ ] Halucina ii hipnopompiceț
--------------------------------------------------------------------- 234. CSÎn general, studiile cumulate indică la gemenii monozigo i rate de țconcordan ă pentru schizofreț nie de:
a) [ ] 0,1 procent
b) [ ] 5 procente
c) [ ] 25 procente
d) [ ] 40 procente
e) [ ] 50 procente
--------------------------------------------------------------------- 235. CSTrăsăturile care înclină spre o bună prognoză în schizofrenie includ toate cele de mai jos, cu excep ia:ț
a) [ ] Depresie
b) [ ] Istoric familial de tulburări de dispozi iețc) [ ] Trăsături paranoidale
d) [ ] Trăsături nediferen iate sau dezorganizateț
e) [ ] Evolu ie ondulatorieț
--------------------------------------------------------------------- 236. CSDepresia u oară, nepsihotică cu anxietate predominantă se nume teș ș :
a) [ ] Depresie endogenomorfică
b) [ ] Tulburare bipolară
c) [ ] Depresie cronică
d) [ ] Distimie
e) [ ] Tulburare de anxietate
--------------------------------------------------------------------- 237. CSToate cele de mai jos constituie tulburări vegetative în depresie, cu excep ia:ț
a) [ ] Hipersexualitate
b) [ ] Anorexie
c) [ ] Hipersomnie
d) [ ] Insomnie
e) [ ] Dereglare circadiană
--------------------------------------------------------------------- 238. CSTrăsăturile anhedoniei pot include toate cele men ionate mai jos, cu țexcep ia:ț
a) [ ] Derealizare
b) [ ] Dificultate de a descrie sau de a con tientiza emo iile ș ț
c) [ ] Incapacitate de a încerca emo ii normale ț
d) [ ] Pierderea plăcerii
e) [ ] Retragere din interese
--------------------------------------------------------------------- 239. CSÎn care din următoarele grupuri se înregistrează cele mai înalte rate ale suicidului?
a) [ ] Sub vîrsta de 15 ani
b) [ ] 15 - 24 ani
c) [ ] 25 - 44 ani
d) [ ] 45 - 64 ani
e) [ ] Peste 65 ani
--------------------------------------------------------------------- 240. CSRetardul psihomotor se caracterizează prin toate cele men ionate mai jos, țcu excep ia:ț
a) [ ] Indecizie
b) [ ] Paucitatea mi cării spontaneș
c) [ ] Concentra ie slabăț
d) [ ] Amplitudine i debit redus al vorbirii ș
e) [ ] Agita ieț
--------------------------------------------------------------------- 241. CSRiscul de a dezvolta tulburări de anxietate este sporit de:
a) [ ] Tulburări de alimenta ieț
b) [ ] Depresie
c) [ ] Abuz de substan e țd) [ ] Alergiie) [ ] Toate cele men ionate mai susț--------------------------------------------------------------------- 242. CSAtacurile nea teptate de panică sunt necesare pentru a diagnostica:ș
a) [ ] Tulburarea de anxietate generalizată
b) [ ] Tulburarea de panică
c) [ ] Fobia socială
d) [ ] Fobia specifică
e) [ ] Toate cele men ionate mai susț--------------------------------------------------------------------- 243. CSTulburarea de anxietate generalizată
a) [ ] Este cel mai pu in probabil ț să coexiste cu o altă tulburare psihică
b) [ ] Are o propor ie femei-bărba i de ț ț 1:2
c) [ ] Este o stare u oarăș
d) [ ] Are o ansă de pesteș 50 procente de recuren ă după recuperare ț
e) [ ] Are o prevalen ă joasă în institu iile de asisten ă medicală primarăț ț ț--------------------------------------------------------------------- 244. CSActivitatea fiziologică asociată cu TSPT (tulburarea de stres posttraumatic) include toate cele men ionate mai jos, cu excep ia:ț ț
a) [ ] Ton parasimpatic scăzut
b) [ ] Valoare ini ială a ritmului cardiacț ridicată
c) [ ] Transpirare excesivă
d) [ ] Tiroxina circulantă scăzută
e) [ ] Tensiune arterială ridicată
--------------------------------------------------------------------- 245. CSCare din afirma iile de mai jos referitoare la anxietate i diferen ele de ț ș țgen este adevărată?
a) [ ] Femeile au rate mai înalte la aproape toate tulburările de anxietate
b) [ ] Propor iile de gen sunt aproape egale pentru TOC (tulburarea țobsesiv-compulsivă)
c) [ ] Nu există diferen e semnificative privind vîrsta medie a debutului țanxietă ii ț d) [ ] Femeile au o rată de agorafobie pe parcursul vie ii de două ori mai țmare, decît bărba ii ț
e) [ ] Toate cele men ionate mai susț
--------------------------------------------------------------------- 246. CSCea mai frecventă tulburare somatoformă este:
a) [ ] Tulburarea de somatizare
b) [ ] Tulburarea de durere
c) [ ] Hipocondria
d) [ ] Tulburarea de conversie
e) [ ] Tulburarea dismorfică a corpului
--------------------------------------------------------------------- 247. CSTulburările medicale de care trebuie de inut cont la diagnosticarea țdiferen iată a tulburării de somatizare includ: ț
a) [ ] Scleroza multiplă
b) [ ] Lupus eritematos sistemic
c) [ ] Porfirie acută intermitentă
d) [ ] Hiperparatiroidisme) [ ] Toate cele men ionate mai susț
--------------------------------------------------------------------- 248. CSToate tulburările psihice de mai jos sunt frecvent întîlnite la pacien ii cu țtulburare de somatizare (în rîndul popula iei generaleț ), cu excep ia:ț
a) [ ] Tulburarea bipolară I
b) [ ] Tulburarea de anxietate generalizată
c) [ ] Tulburarea depresivă majoră
d) [ ] Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă
e) [ ] Schizofrenia
--------------------------------------------------------------------- 249. CSSemnele caracteristice ale tulburării de conversie includ toate cele men ionate mai jos, cu excep iaț ț :
a) [ ] Astazie-Abazie
b) [ ] Rigiditatea Cogwheel - roata din atăț
c) [ ] Hemianestezia corpului, care începe exact la linia mediană d) [ ] Reflexe normalee) [ ] Anestezia în "șosetă i mănu ă"ș ș
--------------------------------------------------------------------- 250. CSTulburarea de conversie
a) [ ] Are de obicei o evolu ie cronicăț
b) [ ] Este asociată cu tulburarea de personalitate antisocială
c) [ ] Este frecvent comorbidă cu o tulburare de personalitate schizoidă
d) [ ] Răspunde bine la o confruntare cu "natura falsă" a simptomelor
e) [ ] Este asociată cu simptome, care se conformează traseelor anatomice cunoscute
--------------------------------------------------------------------- 251. CSCare din tulburările de mai jos este diagnoza de Axa II cea mai strîns asociată cu suicidul? a) [ ] Tulburările de dispozi ieț
b) [ ] Tulburarea de personalitate antisocialăc) [ ] Tulburarea de personalitate borderline d) [ ] Tulburări de abuz de substan ețe) [ ] Schizofrenia
--------------------------------------------------------------------- 252. CSSuicidul printre pacien ii cu schizofrenie: ț
a) [ ] Este cel mai frecvent secundar halucina iilor de comandăț
b) [ ] Se întîmplă cel mai des în anii tîrzii ai bolii
c) [ ] Constituie aproximativ 10 procente
d) [ ] Constituie aproximativ 50 procente
e) [ ] Este de nivel jos
--------------------------------------------------------------------- 253. CSCare din cele de mai jos nu constituie o indica ie pentru utilizarea țmedicamentelor psihotrope într-o unitate de urgen e psihiatriceț ?
a) [ ] Intoxica ie anticoliț nergică
b) [ ] Comportament de asalt
c) [ ] Reac ii extrapiramidaleț
d) [ ] Anxietate masivă
e) [ ] Niciuna
--------------------------------------------------------------------- 254. CSLa evaluarea comportamentului violent, prima sarcină ar trebuie să fie:
a) [ ] Internarea într-un spital
b) [ ] Determinarea gradului vătămărilor
c) [ ] Determinarea cauzei
d) [ ] Elaborarea unui plan de tratament
e) [ ] Ob inerea informa iei de la observatori ț ț
255. CSCare din afirma iile de mai jos referitoare la adresările la unitatea de țurgen e este adevăratăț ?
a) [ ] Cele mai multe adresări la unitatea de urgen e psihiatrice au loc în țorele nop iițb) [ ] Persoanele căsătorite utilizează mai des unită ile de urgen e ț țpsihiatricec) [ ] Aproximativ 50 procente din persoanele care utilizează unită ile de țurgen e psihiatrice sunt violentețd) [ ] În zilele de week-end, sunt mai multe adresări la unită ile de urgen eț ț psihiatricee) [ ] Niciuna--------------------------------------------------------------------- 256. CSDurata, evolu ia i intensitatea efectului unui medicament se nume te:ț ș ș
--------------------------------------------------------------------- 257. CSCare din tulburările de mi care de mai jos fac parte din tulburările de șmi care induș se de neuroleptice?
a) [ ] Distonie acută
b) [ ] Sindrom malign neuroleptic
c) [ ] Akatisie
d) [ ] Dischinezie tardivă
e) [ ] Toate cele men ionate mai susț
--------------------------------------------------------------------- 258. CSÎn cazul administrării căruia dintre medicamentele antipsihotice de mai jos antagonistul receptor al nizatidinei (Axid) H2 este eficient în calitate de strategie secundară de preven ieț a cre terii asociate în greutateș ?
a) [ ] Olanzapine (Zyprexa)
b) [ ] Quetiapine (Seroquel)
c) [ ] Risperidon (Risperdal)
d) [ ] Clozapine (Clozaril)
e) [ ] Ziprasidone (Geodon)
--------------------------------------------------------------------- 259. CSCare din agen ii de mai jos nu este un antipsihotic de prima genera ie?ț ț
a) [ ] Haloperidol (Haldol)
b) [ ] Thioridazine (Mellaril)
c) [ ] Risperidone (Risperdal)
d) [ ] Perphenazine
e) [ ] Chlorpromazine (Thorazine)
--------------------------------------------------------------------- 260. CSCare din agen ii de mai jos este cel mai frecvent prescris în terapiile țpentru insomnie?
a) [ ] Benzodiazepine
b) [ ] Antidepresive sedative
c) [ ] Antipsihotice de primă genera ieț
d) [ ] Antipsihotice de genera ia a douaț
e) [ ] Antihistaminice
--------------------------------------------------------------------- 261. CSCare afirma ie este adevărată referitor la o persoană care a dobîndit o a țdoua limbă în copilărie?
a) [ ] În regiunea corticală există un singur centru al vorbirii
b) [ ] Ambele centre ale vorbirii apar în regiunea corticală
c) [ ] În regiunea corticală nu există centre ale vorbirii
d) [ ] Centrele vorbirii nu apar în regiunea corticală
e) [ ] Centrele limbii a doua apar doar în regiunea corticală a unui adult
--------------------------------------------------------------------- 262. CSPrintre testele de laborator de diagnostic enumerate mai jos, utilizate la evaluarea copiilor care prezintă probleme psihiatrice, cel care poate cel mai probabil influen a diagnosticul final este:ț
a) [ ] Tomografia computerizată (TC)
b) [ ] Testul func iei tiroideț
c) [ ] Imagistica prin rezonan ă magneticăț (IRM)
d) [ ] Tomografia cu emisii de pozitroni (TEP)
e) [ ] Analiza cromozomilor
--------------------------------------------------------------------- 263. CSSemnele neurologice includ toate cele men ionate mai jos, cu excep ia: ț ț
a) [ ] Mi cări de debit contralateralș
b) [ ] Dizabilită i de învă aț ț re
c) [ ] Asimetria gătului
d) [ ] Nistagmus
e) [ ] Echilibru slab
--------------------------------------------------------------------- 264. CSCare din următoarele este considerată drept cea mai potrivită pentru a facilita componenta joc a unui interviu?
a) [ ] ahȘ
b) [ ] Păpu iș
c) [ ] Jocuri video
d) [ ] Jucării complexe
e) [ ] Personaje tip
--------------------------------------------------------------------- 265. CSAnomaliile fizice asociate cu retardul mintal includ toate cele de mai jos, cu excep ia: ț
a) [ ] Multiple vîrtejuri în păr
b) [ ] Urechi set-joasec) [ ] Cerul gurii înalt arcuit
d) [ ] Filtrum aplatizat
e) [ ] Reflex Babinski persistent
--------------------------------------------------------------------- 266. CSÎn care din tulburările de mai jos începe o scădere a IQ-ului la aproximativ 10 - 15 ani?a) [ ] Sindromul Down
b) [ ] Sindrom X fragil
c) [ ] Paralizie cerebrală
d) [ ] Retard mintal ne-specific
e) [ ] Sindromul alcoolismului fetal
--------------------------------------------------------------------- 267. CSCare din tulburările de mai jos este cel mai des asociată cu sindromul X fragil?
a) [ ] Tulburarea autistă
b) [ ] Tulburarea de personalitate schizotipală
c) [ ] Tulburarea de hiperactivitate cu deficit de aten ie țd) [ ] Tulburarea bipolară
e) [ ] Tulburarea de anxietate socială
--------------------------------------------------------------------- 268. CSPrintre cauzele bine-cunoscute ale retardului mintal, care dintre
sindroamele de mai jos este cel mai pu in asociat cu o tulburare țpsihiatrică comorbidă de Axa I?
a) [ ] Sindromul Down
b) [ ] Sindromul X fragil
c) [ ] Tipul ne-specific
d) [ ] Sindromul alcoolismului fetal
e) [ ] Sindromul Prader-Willi
--------------------------------------------------------------------- 269. CSCare din anomaliile cromozomiale de mai jos poate cel mai probabil cauza retardul mintal?
a) [ ] Cromozom suplimentar 21 (trisomie 21)
b) [ ] Fuziunea cromozomilor 21 i 15ș
c) [ ] X0 (Sindromul Turner)
d) [ ] XXY (Sindromul Klinefelter)
e) [ ] XXYY i XXXY (Variante ale sindromului Klinefelter)ș
--------------------------------------------------------------------- 270. CSToate devierile cromozomiale de mai jos asociate cu sindromul Down duc la o expresie fenotipică a tulburării, cu excep ia: ț
a) [ ] Pacien ii au 45 cromozomiț
b) [ ] Pacien ii au trei copii de cromozomi 21ț
c) [ ] Pacien ii au 47 cromozomi ț
d) [ ] Pacien ii au 46 cromozomi, ț însă doi, de obicei 15 i 21, sunt școntopi iț
e) [ ] Pacien ii au mozaicism, cu celule normale triț zomice în diverse esuturi ț
--------------------------------------------------------------------- 271. CSLa care tulburare sau sindrom cre terea capului începe să se reducă între șvîrsta de 6 luni i 1 an?ș
a) [ ] Sindromul X fragil
b) [ ] Tulburare autistă
c) [ ] Sindromul Ret
d) [ ] Tulburarea de învă areț
e) [ ] Tulburarea Asperger
--------------------------------------------------------------------- 272. CSAnomaliile neurologico-biochimice asociate cu tulburarea autistă includ:
a) [ ] Convulsii grand mal
b) [ ] Extindere ventriculară la tomografia computerizată (TC)
Care din cele de mai jos sunt puncte forte relative ale copiilor cu autism la testarea psihologică?
a) [ ] Ra ionamentul abstractț
b) [ ] Abilită i de integrareț
c) [ ] Cuburi (block design) i memorarea cifrelorș
d) [ ] Formularea verbală a conceptului
e) [ ] Similarită i i comprehensiune ț ș
--------------------------------------------------------------------- 274. CSDebutul tulburării dezintegrative a copilăriei începe în intervalul de vîrstă?
a) [ ] De la 1 la 2 ani
b) [ ] De la 2 la 3 ani
c) [ ] De la 3 la 4 ani
d) [ ] De la 4 la 5 ani
e) [ ] De la 5 la 6 ani
--------------------------------------------------------------------- 275. CSSindromul Ret
a) [ ] Se întîlne te doar la băie iș ț
b) [ ] Nu implică anomalii motorii
c) [ ] Este asociată cu inteligen a normală ț
d) [ ] Nu manifestă pierderea abilită ilor socialeț
e) [ ] Niciuna
--------------------------------------------------------------------- 276. CSCare din cele de mai jos nu este un simptom psihiatric negativ?a) [ ] Afect platb) [ ] Apatiec) [ ] Gîndire dezorganizatăd) [ ] Avoli iețe) [ ] Sărăcia gîndirii--------------------------------------------------------------------- 277. CSPredictorii unei prognoze proaste în schizofrenia cu debut în copilărie includ toate cele de mai jos, cu excep ia: ța) [ ] Debut înaintea vîrstei de 10 anib) [ ] Diagnoze pre-morbide de tulburare de hiperactivitate cu deficit de aten ie ț și tulburări de învă arețc) [ ] Lipsa suportului din partea familieid) [ ] Repere motrice întîrziate i achizi ia întîrziată a vorbiriiș țe) [ ] Schizofrenia diagnosticată gre it la un copil cu tulburare bipolarăș I --------------------------------------------------------------------- 278. CSPacienții care suferă de care boală pot cel mai probabil avea anomalii cromozomiale sau muta ii cu implicarea genelor în traseele de dezvoltare țneurologică?
a) [ ] Schizofrenie cu debut la vîrsta adultăb) [ ] Tulburare bipolară cu debut precocec) [ ] Tulburare obsesiv-compulsivă d) [ ] Tulburare bipolară cu debut la vîrsta adultăe) [ ] Schizofrenie cu debut precoce--------------------------------------------------------------------- 279. CSToate afirma iile de mai jos, referitoare la evolu ia i prognosticul ț ț șdepresiei la copii i adolescen i sunt adevărate, cu excep iaș ț ț :a) [ ] Debutul precoce prezice o prognoză mai proastă
b) [ ] Tulburările depresive sunt asociate cu dificultă i pe termen lung în țrela iile cu semenii ț
c) [ ] Riscul de suicid este considerabil printre adolescen ii cu tulburare țdepresivă majoră
d) [ ] Complica iile pe termen scurt includ performan e academice ț țproaste e) [ ] Nu există un risc sporit de a dezvolta ulterior o tulburare bipolară printre adolescen ii cu un episod depresț iv major, în compara ie cu țadolescen ii nedeprima i ț ț --------------------------------------------------------------------- 280. CSCare dintre afirma iile de mai jos, referitoare la sindromul velo-cardio-țfacial (SVCF), este falsă?
a) [ ] Aproximativ 25% dintre pacien ii cu SVCF ț devin psihotici în adolescen ăț
b) [ ] Aproximativ 5% dintre persoanele cu schizofrenie pot avea SVCF
c) [ ] Inciden a SVCF este de aproximativ unu la 4000 ț născu i viițd) [ ] Persoanele cu SVCF deseori au retard mintal u or șe) [ ] Persoanele cu SVCF de obicei au un istoric de probleme de alimentare la vîrsta fragedă
--------------------------------------------------------------------- 281. CSCe procentaj din demen ele senile constituie demen a de tip Alzheimer?ț ța) [ ] 10 procenteb) [ ] 20 procentec) [ ] 40 procented) [ ] 60 procentee) [ ] 80 procente--------------------------------------------------------------------- 282. CSTulburările de anxietate la vîrstnici:a) [ ] Sporesc prevalen a odată cu cre terea vîrsteiț ș
b) [ ] Sunt mai frecvente printre bărba ițc) [ ] Se manifestă mai frecvent ca tulburare de panică d) [ ] Se manifestă mai frecvent ca tulburare fobicăe) [ ] Sunt mai pu in frecventeț--------------------------------------------------------------------- 283. CSCare dintre afirma iile de mai jos, referiț toare la învă are i memorie la ț șvîrstnici, este falsă?a) [ ] Reamintirea simplă rămîne intactăb) [ ] IQ rămîne stabil pînă la vîrsta de 80 c) [ ] Capacitatea de codare a memoriei scade d) [ ] Învă area completă a materialului noț u încă se mai produce e) [ ] La testele cu alegeri multiple încă mai persistă recunoa terea șrăspunsurilor corecte.
--------------------------------------------------------------------- 284. CSVîrstnicii care iau antipsihotice sunt în special susceptibili de a avea următoarele efecte secundare, cu excep iaț :
a) [ ] Acatisieb) [ ] Paresteziec) [ ] Gură uscatăd) [ ] Dischinezie tardivă e) [ ] Stare confuză toxică--------------------------------------------------------------------- 285. CSHalucina iile vizuale, delirurile, starea psihică fluctuantă i reac iile ț ș țadverse la medicamente antipsihotice - cărui timp de demen ă îi sunt țcaracteristice toate acestea?a) [ ] Demen a cu corpi Lewy țb) [ ] Demen ă vascularățc) [ ] Demen a frontotemporalț ă d) [ ] Pseudo-demența depresivă e) [ ] Boala Alzheimer--------------------------------------------------------------------- 286. CSO alegere autonomă este:
a) [ ] Făcută cu acordul informat al pacientului b) [ ] Făcută de familia pacientului c) [ ] Făcută de pacient, prin constrîngere d) [ ] Făcută de pacient, care este confuz e) [ ] Niciuna
--------------------------------------------------------------------- 287. CSCare din cele de mai jos nu constituie un principiu de bază al eticii pe care trebuie să-l respecte psihiatrii?a) [ ] Autonomieb) [ ] Ne-dăunarec) [ ] Justi iețd) [ ] Pruden ățe) [ ] A face bine--------------------------------------------------------------------- 288. CSO depă ire a limitelor se produce în toate situa iile de mai jos, cu excep ia:ș ț ț a) [ ] Cînd medicul acceptă bilete la un meci de fotbal
b) [ ] Cînd medicul îmbră i ează pacientul după o edin ăț ș ș ț
c) [ ] Cînd este încălcată confiden ialitateațd) [ ] Cînd necesită ile medicului sunt satisfăcute din coț ntul pacientului e) [ ] Cînd medicul are rela ii sexuale cu un fost pacientț --------------------------------------------------------------------- 289. CSConflictele de agent dublu apar atunci, cînd psihiatrii sunt responsabili de: a) [ ] Pacient i membrii familiei sale ș
b) [ ] Personalul spitalului i pacient șc) [ ] Pacient i agentul care i-a angajat șd) [ ] Părinte i pacientulș adolescent e) [ ] Niciuna din op iunile de mai sus ț--------------------------------------------------------------------- 290. CSCare din afirma iile de mai jos referitoare la confiden ialitate este ț țadevărată?
a) [ ] Confiden ialitț atea nu trebuie păstrată după decesul pacien ilor țb) [ ] Confiden ialiț tatea îi împiedică pe psihiatri să divulge informa iile țdespre pacien i companiilor de asigurări ț c) [ ] Segmentele unei sesiuni de terapie înregistrate video nu pot fi utilizate în cadrul unui atelier pentru speciali tiș d) [ ] Medicul este obligat să solicite asemenea rapoartee) [ ] Informarea so ului/so iei despre identitatea unui pacient încalcă ț țprincipiul etic al confiden ialită ii ț ț--------------------------------------------------------------------- 291. CSCea mai frecventă formă de tulburări nevrotice este:a) [ ] Tulburarea de conversieb) [ ] Tulburarea de anxietate fobicăc) [ ] Tulburarea somatoformăd) [ ] Neurasteniae) [ ] Distimia
--------------------------------------------------------------------- 292. CSNu face parte din antipsihoticiele atipice:a) [ ] Clozapineb) [ ] Risperidonec) [ ] Sertralined) [ ] Sulpiridee) [ ] Olanzapine--------------------------------------------------------------------- 293. CSNu face parte din manifestările sindromului maniacal:a) [ ] Ridicarea dispozi ieițb) [ ] Tulburări de con tiin ăș ț c) [ ] Hiperactivitate
d) [ ] Agresivitatee) [ ] Insomnie--------------------------------------------------------------------- 294. CSReceptorii D2 sunt bloca i de:ț
a) [ ] Chlorpromazineb) [ ] Haloperidolec) [ ] Perphenazined) [ ] Clozapinee) [ ] Niciunul din cele men ionate mai susț--------------------------------------------------------------------- 295. CSUn simptom tipic al schizofreniei simple este:a) [ ] Autismulb) [ ] Halucina iilețc) [ ] Delirul de persecu iețd) [ ] Agita iațe) [ ] Niciunul din cele men ionate mai susț--------------------------------------------------------------------- 296. CSFace parte din simptomele tipice de sevraj în adic ia de heroinăț :a) [ ] Constipa iațb) [ ] Vomac) [ ] Hipersomniad) [ ] Convulsii muscularee) [ ] Niciunul din cele men ionate mai susț--------------------------------------------------------------------- 297. CSIluziile sunt cele mai des remarcate în:a) [ ] Gîndirea autistăb) [ ] Delirc) [ ] Tulburări disociatived) [ ] Niciunul din cele men ionate mai susțe) [ ] Toate cele men ionate mai susț--------------------------------------------------------------------- 298. CSFace parte din halucinogeni:a) [ ] Flunitrazepamb) [ ] Psylocibinec) [ ] Chlorprothixene
d) [ ] Carbamazepinee) [ ] Niciunul din cele men ionate mai susț
--------------------------------------------------------------------- 299. CSNu face parte din simptomele negative ale schizofreniei:a) [ ] Vocile halucinatoriib) [ ] Autismc) [ ] Abuliad) [ ] Aplatizarea afectivăe) [ ] Alogia--------------------------------------------------------------------- 300. CSDemen a este:ța) [ ] O tulburare dobîndită a intelectului b) [ ] Î i are originea într-o tulburare organică a sistemului nervos central șc) [ ] O tulburare ce duce la schimbări de personalitate d) [ ] Remediabilă la unii subiec ițe) [ ] Toate cele men ionate mai susț--------------------------------------------------------------------- 301. CSNu face parte din simptomele standard ale schizofreniei simple:a) [ ] Aplatizarea afectivăb) [ ] Hipobuliac) [ ] Halucina iilețd) [ ] Pierderea intereselore) [ ] Toate cele men ionate mai susț--------------------------------------------------------------------- 302. CSNoua concep ie psihiatrică preferăț :a) [ ] Factorii biologici în dezvoltarea tulburărilor psihice b) [ ] Factorii psihologici în dezvoltarea tulburărilor psihicec) [ ] Factorii sociali în dezvoltarea tulburărilor psihiced) [ ] Integrarea factorilor biologici, psihologici i sociali în dezvoltarea ștulburărilor psihice e) [ ] Niciunul din cele men ionate mai susț--------------------------------------------------------------------- 303. CSHipobulia este o tulburare de:
a) [ ] Voli ieț
b) [ ] Instinct sexualc) [ ] Personalitated) [ ] Emotivitatee) [ ] Niciuna din cele men ionate mai susț--------------------------------------------------------------------- 304. CSSinteza norepinefrinei începe de la:a) [ ] Tyrosineb) [ ] Phenylalaninec) [ ] Tryptophand) [ ] Insulinăe) [ ] Toate cele men ionate mai susț--------------------------------------------------------------------- 305. CSInstinctul sexual poate fi atenuat de:
a) [ ] Antipsihotice b) [ ] Antiandrogenic) [ ] Gestagenid) [ ] Toate cele men ionate mai susțe) [ ] Niciunul din cele men ionate mai susț--------------------------------------------------------------------- 306. CSEfectele cardiovasculare ale inhibitorilor recaptării serotoninei:a) [ ] Sunt joaseb) [ ] Sunt mai mari, decît ale antidepresivelor triciclice c) [ ] Nu permit utilizarea la pacien ii care suferă de o boală țcardiovasculară d) [ ] Niciunul din cele men ionate mai susțe) [ ] Toate cele men ionate mai susț--------------------------------------------------------------------- 307. CSCare din cele expuse mai jos nu este o tulburare a con tiin ei:ș ța) [ ] Deliriumb) [ ] Soporc) [ ] Obnubilared) [ ] Intoxicatiee) [ ] Toate cele men ionate mai susț
--------------------------------------------------------------------- 308. CSNu face parte din inhibitorii monoaminoxidazei:a) [ ] Selegilineb) [ ] Alprazolamc) [ ] Moclobemided) [ ] Nialamidee) [ ] Toate cele men ionate mai susț--------------------------------------------------------------------- 309. CSDin punct de vedere al farmacocineticii, comparativ cu adul ii, copiii au:ța) [ ] O capacitate hepatică mai joasăb) [ ] Rate scăzute de filtrare glomerularăc) [ ] Mai mult esut grasțd) [ ] Timp mai mare de înjumătă ire a medicamentelor țe) [ ] Niciunul din cele men ionate mai susț--------------------------------------------------------------------- 310. CSTulburarea cea mai frecvent confundată cu func ionarea intelectualăț borderline este:a) [ ] Tulburarea Aspergerb) [ ] Tulburarea de personalitate antisocială c) [ ] Tulburarea de hiperactivitate cu deficit de aten iețd) [ ] Schizofrenia cu debut precocee) [ ] Tulburarea de comportament--------------------------------------------------------------------- 311. CMCum pute i defini abulia?ț
a) [ ] dereglare de personalitate
b) [ ] Impuls redus de a ac iona i gândiț ș
c) [ ] absen a voin eiț țd) [ ] tulburare specifică de personalitatee) [ ] indiferen a fa ă de consecin eț ț ț--------------------------------------------------------------------- 312. CM
În agorafobie apar următoarele dereglăria) [ ] Frica patologică de locuri deschise
b) [ ] Frica patologică de locuri închisec) [ ] frica de părăsirea mediului familiar al locuin eițd) [ ] Frica patologică de diferite situa iiț
e) [ ] Frica patologică de animale i obiecteș--------------------------------------------------------------------- 313. CMCatatonia este caracterizată prin:
a) [ ] Agita ie, impulsivitate i comportament agresiv, de mare intensitate.ț șb) [ ] Stare apato-abulică permanentă cu tulburări de gîndire
c) [ ] Asumarea voluntară a unei posturi nepotrivite sau bizare, men inute țîn general pentru perioade îndelungate de timp. d) [ ] Pozi ie motorie fixă i sus inută, care este rezistentă la modificare.ț ș ț
e) [ ] Tulburări afective i de memorie progresiveș--------------------------------------------------------------------- 314. CMCatatonia este caracterizată prin:a) [ ] Agita ie, impulsivitate i comportament agresiv, de mare intensitate.ț ș
b) [ ] Stare apato-abulică permanentă cu tulburări de gîndire
c) [ ] Asumarea voluntară a unei posturi nepotrivite sau bizare, men inute țîn general pentru perioade îndelungate de timp.
d) [ ] Pozi ie motorie fixă i sus inută, care este rezistentă la modificarț ș ț e.e) [ ] Tulburări afective i de memorie progresive.ș
--------------------------------------------------------------------- 315. CMDepresie este o stare mintală caracterizată prin sentimente de:
a) [ ] triste e, singurătateț
b) [ ] lipsă de motiva ie i discernămîntț șc) [ ] disperared) [ ] stimă de sine scăzutăe) [ ] auto-repro uri i gînduri de autoînvinuireș ș--------------------------------------------------------------------- 316. CMMania poate fi definită prin:a) [ ] Euforieb) [ ] agita ie, hiperactivitatețc) [ ] hipersexualitate
d) [ ] gândire i vorbire accelerate (fugă de idei)ș
e) [ ] atacuri de panică--------------------------------------------------------------------- 317. CMCompulsiile se caracterizează prin: a) [ ] Con tiin a caracterului morbid al tulburăriiș ț
b) [ ] Pierdere de timp importantă (> 1 h/zi)
c) [ ] Nu au consecin e asupra activită ilor profesionale, sociale ț țd) [ ] La copii, compulsiile în stare pură nu se întâlnesc niciodată e) [ ] Sunt resim ite ca excesive, neadecvateț
--------------------------------------------------------------------- 318. CMSunt afirma ii adevărate despre tulburarea de panică: ț
a) [ ] Declan ată de diver i factori stresan iș ș ț
b) [ ] Sunt evitate anumite situa ii pentru a preveni declan area unui nou ț șatac de panicăc) [ ] Comportamentul pacientului în via a cotidiană nu este modificat țd) [ ] Apare mai ales la bărba i ț
e) [ ] Odată diagnosticată, nu se vindecă niciodată
--------------------------------------------------------------------- 319. CMManagementul tulburării de panică se realizează astfela) [ ] Tratament simptomatic cu inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei, timp de 12 săptămâni
b) [ ] Betablocante selective, timp de 1 an
c) [ ] Căutarea i tratarea unei cauze organice acute șd) [ ] Psihoterapie de sus inere țe) [ ] Tratament simptomatic cu benzodiazepine, maxim 12 săptămâni --------------------------------------------------------------------- 320. CMSunt factori de stres în tulburarea de adaptare: a) [ ] Dificultă i socialețb) [ ] Probleme profesionale c) [ ] Probleme familialed) [ ] Tulburări alimentare e) [ ] Tulburări de somn
--------------------------------------------------------------------- 321. CMSunt afirma ii adevărate despre starea de stres acut:ța) [ ] Apare după mai mult de o lună de la eveniment b) [ ] Flash-back, co maruriș
c) [ ] Retrăire spontană sau provocată
d) [ ] Anxietate, tulburări de somn
e) [ ] Sexul masculin este un factor de risc --------------------------------------------------------------------- 322. CMSunt comorbidită i ale tulburării obsesiv-compulsive: ț
a) [ ] Schizofrenia
b) [ ] Depresiac) [ ] Hipotiroidismul
d) [ ] Sindromul Gilles de la Tourettee) [ ] Ticuri cronice
--------------------------------------------------------------------- 323. CM. Sunt afirma ii adevărate despre enurezis: ța) [ ] Mic iunile sunt par iale, voluntare ț țb) [ ] Forma secundară este mai frecventă
c) [ ] Apari ia este nocturnăț
d) [ ] Diabetul este un diagnostic diferen ialț
e) [ ] Evolu ia este nefavorabilă ț
--------------------------------------------------------------------- 324. CMDespre encoprezis se poate afirma: a) [ ] Defecarea este voluntară b) [ ] Se poate asocia cu constipa iațc) [ ] Se ameliorează cu tratament d) [ ] Forma primară este mai frecventă e) [ ] Fecalomul este un diagnostic diferen ial ț--------------------------------------------------------------------- 325. CM. Autismul infantil Kanner are următoarele caracteristicia) [ ] Tulburări de coordonare motorie
b) [ ] Apare mai ales după vârsta de 7 ani
c) [ ] Agresivitate, automutilare
d) [ ] Izolare, tulburări de limbaj
e) [ ] Absen a contactului vizualț
--------------------------------------------------------------------- 326. CMSunt diagnostice diferen iale ale autismului Kanner:ț
a) [ ] Mericism b) [ ] Surditate
c) [ ] Cecitate
d) [ ] Sindrom Rette) [ ] Sindrom X fragil--------------------------------------------------------------------- 327. CMCele mai frecvente dificultă i de învă are la copii sunt cele de:ț ț
a) [ ] Scrisb) [ ] Jucat
c) [ ] Calcul matematic
d) [ ] Rela ionareț
e) [ ] Citit
--------------------------------------------------------------------- 328. CMSunt tulburări de comportament la copii: a) [ ] Tulburarea hiperkinetică cu deficit de aten iețb) [ ] Tulburarea de tip opozi ie-sfidarețc) [ ] Tulburarea de conduită
d) [ ] Encoprezis, enurezis e) [ ] Mericism, pica --------------------------------------------------------------------- 329. CMCare din afirma iile de mai jos sunt corecte?ț
a) [ ] La bărba i sinuciderile realizate sunt de trei ori mai numeroase țdecat la femeib) [ ] Femeile comit de patru ori mai multe tentative de sinucidere decat bărba ii.ț
c) [ ] Bărba ii folosesc metode violente ț mai frecvent decat femeile
d) [ ] Riscul sinuciderii scade cu varsta.e) [ ] Două din fiecare trei sinucideri sunt comise de bărba i adul i albiț ț
--------------------------------------------------------------------- 330. CMCare din afirma iile de mai jos sunt corecte:ț
a) [ ] La bărba i varful riscului de sinucidere apare după varsta de 55 de țani;
b) [ ] la femei varful se constată după 65 de ani.c) [ ] Persoanele mai in varstă incearcă mai rar să se sinucidă, dar reu esc șmai frecventd) [ ] După varsta de 75 de ani, rata sinuciderilor scade la ambele sexe.
e) [ ] In prezent cre terea cea mai rapidă a ratei suicidului se inregistreazăș la bărba ii tineri in varstă de 25 pană la 34 de ani.ț--------------------------------------------------------------------- 331. CMCare afirma ii de mai jos sunt corecte?ț
a) [ ] Boala medicală sau chirurgicală constituie un factor de risc în sinucidere
b) [ ] 50% din persoanele care se sinucid sunt depressivec) [ ] Tulburarea de personalitate borderline se asociază cu o rată ridicată a comportamentului suicidar.
d) [ ] O tulburare prin uz de substan e scade riscul de sinuciderețe) [ ] Demen a, deliriumul, stările de panică cresc riscul de sinucidereț
--------------------------------------------------------------------- 332. CMAl i factori de risc pentru sinucidere sunt:ț
a) [ ] Senza ia de lipsă a speran elorț țb) [ ] Dorin a de a atrage aten iaț țc) [ ] Adunatul medicamentelord) [ ] Strategii de manipulare a celor apropia ițe) [ ] Istoricul familial de suicid.
--------------------------------------------------------------------- 333. CMRetardarea mintală este determinată de următorii factoria) [ ] Factori geneticib) [ ] Factori culturalic) [ ] fenilcetonuria
d) [ ] Anomalii cromozomialee) [ ] Sindromul cromozomului X fragil - 1 la 1000 băie i născu i viiț ț
--------------------------------------------------------------------- 334. CMRetardarea mintală este determinată de următorii factori:a) [ ] Erori innăscute ale metabolismuluib) [ ] Sindromul Down (trisomie 21), c) [ ] Sechele ale infec iilor, toxinelor sau ale traumatismelor cerebrale țsurvenite prenatal, perinatald) [ ] Tulburări de personalitate i caracterșe) [ ] Tulburări de ata amentș
--------------------------------------------------------------------- 335. CMCare din afirma iile de mai jos despre retardarea mintală este corectă:ț
a) [ ] Retardarea mintală u oară este cauzată frecvent de absen a cronică ș ța stimulării intelectuale.
b) [ ] Gandirea tinde să fie concretă i egocentrică.vșc) [ ] Există un comportament sau un tip de personalitate tipic, caracteristic pentru retardarea mintală
d) [ ] Stima de sine scăzută este unul din simptomele de bază in retardare mintală
e) [ ] Retardarea mintală se poate u or trata prin tratamente asociate i ș șpsihoterapie.
--------------------------------------------------------------------- 336. CMTratamentul retardării mintale poate fia) [ ] Farmacologic
b) [ ] Educa ionalț
c) [ ] Psihologic
d) [ ] Psihoterapeutice) [ ] chirurgical
--------------------------------------------------------------------- 337. CMTratamentul educa ional în retardare mintală cuprinde următoarele țelemente:
a) [ ] Remediereb) [ ] pregătire voca ionalățc) [ ] pregătirea abilită ilor socialețd) [ ] înva are la domiciliuțe) [ ] interven ie în crizăț
--------------------------------------------------------------------- 338. CMTratamentul psihologic în retardarea mintală cuprinde următoarele activită i:ț
a) [ ] Consiliere parentală i familialășb) [ ] Psihoterapie suportivă individuală. Con tientizarea inadecvărilor șpoate să inducă scăderea stimei de sinec) [ ] Activită ile de grup ț pentru socializaread) [ ] Psihoterapie psihodinamică
e) [ ] Psihoterapie existen ialăț
--------------------------------------------------------------------- 339. CMCriteriile de diagnostic pentru tulburare autistă sunt următoarele:
a) [ ] modificare calitativă a interac iunii socialețb) [ ] alterări calitative ale comunicăriic) [ ] paternuri restric ionate, stereotipe i repetitive ale ț școmportamentului, intereselor i activită ilorș țd) [ ] manierisme motorii stereotipe i repetitive șe) [ ] tulburări de gîndire i de dispozi ie profundeș ț
--------------------------------------------------------------------- 340. CMCriteriile de diagnostic pentru tulburare prin deficit aten ional/hiperactivitate sunt următoareleța) [ ] Simptome de inaten ieț
b) [ ] simptome de hiperactivitatec) [ ] Simptome de impulsivitated) [ ] Simptome de inapeten ățe) [ ] Simptome de dereglarea a somnului
--------------------------------------------------------------------- 341. CMCare sunt preparatele de bază din grupa benzodiazepinelor:
--------------------------------------------------------------------- 346. CMCriteriile pentru epizod depresiv major sunt următoarele:a) [ ] Interes sau plăcere marcat diminuate fa ă de toate, sau aproape țtoate, activită ile, in cea mai mare parte a zilei, aproape in fiecarț e zi
b) [ ] Pierdere in greutate semnificativă, fără să ină un regim de slăbire, țsau cre tere in greutateș
c) [ ] Insomnie sau hipersomnie aproape in fiecare zid) [ ] Tulburări de memorie i aten ie pronun ate practiv permanenteș ț țe) [ ] Sim ăminte de devalorizare sau de vinovă ie excesivă sau inadecvatăț ț aproape in fiecare zi
--------------------------------------------------------------------- 347. CMCriteriile pentru epizod depresiv major sunt următoarele:a) [ ] Oboseală sau pierdere a energiei aproape in fiecare zi.b) [ ] Idei recurente de moarte, idea ie suicidară recurentă fără un plan țspecific sau tentativă de sinucidere ori plan specific de sinuciderec) [ ] Dereglări de percep ie, în special halucina ii i iluzii vizualeț ț șd) [ ] Scăderea progresivă a memoriei cantitativ i calitativșe) [ ] Automatism ambulator
--------------------------------------------------------------------- 348. CMCriteriile de diagnostic al epizodului maniacal sunt următoarelea) [ ] Distractibilitateb) [ ] stimă de sine infla ionată sau grandiozitatețc) [ ] nevoie descrescută de somn
d) [ ] fugă de idei sau senza ia subiectivă că gandurile aleargățe) [ ] cre terea activită ilor orientate către un scopș ț
--------------------------------------------------------------------- 349. CMCriteriile de diagnostic al epizodului maniacal sunt următoarelea) [ ] implicare excesivă in activită i plăcute care au poten ial ridicat de ț țconsecin e negativețb) [ ] stimă de sine infla ionată sau grandiozitatețc) [ ] nevoie descrescută de somn d) [ ] Stare de oboseală de diminea a țe) [ ] cre terea activită ilor orientate către un scopș ț
--------------------------------------------------------------------- 350. CMCu care maladii se face diagnosticul diferen iat al epizodului maniacal a țtulburării bipolare
a) [ ] Tulburare schizoafectivă
b) [ ] Schizofrenie
c) [ ] Epilepsie
d) [ ] Tulburare de personalitate e) [ ] Tulburări conversionale--------------------------------------------------------------------- 351. CMCu care maladii se face diagnosticul diferen iat al epizodului depresiv a țtulburării bipolarea) [ ] Doliu
b) [ ] Schizofrenia
c) [ ] Tulburări de somn
d) [ ] Tulburări disforice
e) [ ] Psihoze infec ioaseț
--------------------------------------------------------------------- 352. CMCare sunt preparatele de elec ie în epizodul depresiv:ța) [ ] Antidepresivele tricicliceb) [ ] SSRIc) [ ] Bupropionul d) [ ] Clorpromazina
e) [ ] nootropele
--------------------------------------------------------------------- 353. CMCare sunt preparatele de elec ie în epizodul maniacal:ța) [ ] Antidepresivele tricicliceb) [ ] timostabilizatoarelec) [ ] Bupropionuld) [ ] Antipsihoticee) [ ] Preparatele de litiu
--------------------------------------------------------------------- 354. CMPentru excitatia catatonica este caracteristic, cu exceptia:a) [ ] ecolalie
b) [ ] catalepsie
c) [ ] ecopraxie
d) [ ] inhibitia motorie
e) [ ] excitatie motorie
--------------------------------------------------------------------- 355. CMForma Hebefrenica are o evolutiea) [ ] Favorabila
--------------------------------------------------------------------- 356. CMDin grupa simptomelor pozitive a Schizofreniei fac partea) [ ] Autism
b) [ ] Tulburarea constiinteic) [ ] Tulburari de perceptied) [ ] Tulburari de gindiree) [ ] excita ie psihomotorieț--------------------------------------------------------------------- 357. CMEtapele schizofreniei paranoide sunt, cu exceptia:
a) [ ] Paranoialab) [ ] Stupor catatonic
c) [ ] Paranoidad) [ ] Parafrenicae) [ ] Hebefrena
--------------------------------------------------------------------- 358. CMVariantele de evolutie a Schizofrenie sunta) [ ] Continua
b) [ ] Epizodica, cu defect progressivc) [ ] Epizodica remitentad) [ ] Rezidualae) [ ] Acuta--------------------------------------------------------------------- 359. CMCare idei delirante se intilnesc mai des in Schizofrenia paranoida:
a) [ ] De otravire
b) [ ] De urmarire
c) [ ] De gelozied) [ ] De persecutiee) [ ] De influenta;
--------------------------------------------------------------------- 360. CMCare din urmatorii psihiatri au studiat mai aprofundat Schizofrenia:
a) [ ] Korsakov
b) [ ] Kandinskic) [ ] Krapaelin
d) [ ] Kahlbaum
e) [ ] Rush
--------------------------------------------------------------------- 361. CMDin simptomele deficitare a schizofreniei fac parte:a) [ ] Stari anxioaseb) [ ] apatia
--------------------------------------------------------------------- 363. CMTeoriile etiologice a schizofreniei sunt:
a) [ ] Genetica
b) [ ] Autoimunac) [ ] Infectioasa
d) [ ] Biochimica
e) [ ] Postiradiere
--------------------------------------------------------------------- 364. CMCe preparat se va administra in caz de sindrom halucinator,cu exceptia:
a) [ ] Aminazina
b) [ ] Diazepam
c) [ ] Nuredol
d) [ ] Rudotel
e) [ ] Haloperidol
--------------------------------------------------------------------- 365. CM "Intoxicatia filozofica" apare in urmatoarea forma a schizofreniei,cu exceptia:
a) [ ] Hebefrenica
b) [ ] Paranoida
c) [ ] Febrila
d) [ ] Simplae) [ ] Catatonica
--------------------------------------------------------------------- 366. CMAutomatismul mintal are urmatoarele variante:a) [ ] Asociativ
b) [ ] Senzitiv
c) [ ] Cataleptic
d) [ ] Amentiv
e) [ ] Cenestetic
--------------------------------------------------------------------- 367. CMEtapa paranoiala a schizofreniei paranoide se manifesta prin:a) [ ] Apar manifestari depresiv -anxioaseb) [ ] Irascibilitate
c) [ ] Depersonalizare
d) [ ] Prezenta fenomenului "déjà vu"
e) [ ] Sindrom apatico-abulic.
--------------------------------------------------------------------- 368. CMDin cadrul psihozelor endogene fac parte:
a) [ ] Psihozele infec ioaseț
b) [ ] Psihozele somatogenec) [ ] Tulburari psihice în traumele cranio-cerebraled) [ ] Schizofrenia
a) [ ] O boala psihică caracterizată printr-o etiologie neelucidată pe deplin i simptomatologie polimorfăș
b) [ ] Este o boală ce se manifestă prin crize convusive i echivalente șpsihice cu un caracter paroxisticc) [ ] Este o patologie exogenăd) [ ] Este o boala endogenăe) [ ] Este o tulburare nevrotică corelată cu stresul
--------------------------------------------------------------------- 370. CMIn patogeneza schizofreniei un rol important îl au :
a) [ ] Tulburările metabolismului azotatb) [ ] Prezen a în serul sanguin a unei subsubstan e toxice-taraxeinaț țc) [ ] Perturbarea metabolismului dopaminei i serotonineișd) [ ] Dereglări în metabolismul mineralilor (cre te Calciul i Cuprul, ș ș
scade sodiul i ferul)ș
e) [ ] Prezen a focarului epilepticț
--------------------------------------------------------------------- 371. CMCaracteristic patomorfologic pentru schizofrenie este a) [ ] Macroscopic s-a stabilit o greutate medie sau mare a creieruluib) [ ] Reducerea volumului ventriculului lateral
c) [ ] Arterele laterale bazale deseori au aspesct hipoplazicd) [ ] Ictus hemoragic în regiunea lobului occipitale) [ ] Deseori nu prezintă modificari specifice
--------------------------------------------------------------------- 372. CMSimptomele negative ale schizofreniei sunt:
a) [ ] Sindrom delirant
b) [ ] Apatie
c) [ ] Negativism
d) [ ] Tulburări de con tiin ăș ț
e) [ ] Stări anxioase
--------------------------------------------------------------------- 373. CMDin manifestarile productive ale schizofreniei fac parte :
a) [ ] Idei delirante
b) [ ] Halucinatii
c) [ ] Astenie
d) [ ] Apato-abulie
e) [ ] Confabulatii--------------------------------------------------------------------- 374. CMPentru clinica schizofreniei sunt caracteristice a) [ ] Simptome fundamentale
b) [ ] Simtome deficitare (negative)c) [ ] Simptome neurovegetative
d) [ ] Coma cetoacidozicăe) [ ] Simptome productive (pozitive)
--------------------------------------------------------------------- 375. CMPentru tulburările de con tiin ă în schizofrenie e caracteristic:ș ț
a) [ ] În general tulburările de con tiin ă nu sunt ș ț specifice pentru schizofrenie
b) [ ] În faza acută a schizofreniei catatonice i hebefrene se observă stări șoneiroide i amentiveș
c) [ ] E caracteristică coma
d) [ ] E caracteristic delirium tremens
e) [ ] E caracteristic starea amentivă i delirium treș mens
--------------------------------------------------------------------- 377. CMSchizofrenia hebefrenă :a) [ ] Are evolu ie nefavorabilățb) [ ] Este o forma malignă
c) [ ] Este o forma benignă a schizofreniei
d) [ ] Se remite i fără tratamentșe) [ ] Apare mai frecvent la adolescen iț
c) [ ] Are evolu ie nefavorabilățd) [ ] Se manifestă prin excita ie psihomotorie cu expresii țpatetice,irascibilitate,manierism,comportament pueril,agresivitatee) [ ] Predomină fenomenele halucinator-delirante
--------------------------------------------------------------------- 379. CMExcita ia catatonă se manifestă prin :ț
a) [ ] Manierismb) [ ] Ecopraxie, ecomimie
c) [ ] Stereotipii
d) [ ] Ecolalie
e) [ ] Flexibilitate ceroasă
--------------------------------------------------------------------- 380. CMStuporul catatonic se manifestă prin:
a) [ ] inhibi ie motorieț
b) [ ] stereotipii
c) [ ] flexibilitate ceroasă
d) [ ] ''bot de pe te''ș
e) [ ] catalepsie
--------------------------------------------------------------------- 381. CMStuporul catatonic se caracterizează prin:
a) [ ] Ecolalie, ecopraxieb) [ ] Stereotipii
c) [ ] Negativism
d) [ ] Mutism
e) [ ] Manierism
--------------------------------------------------------------------- 382. CMExcita ia catatonă se manifestă prin:ț
a) [ ] Predomină fenomenele halucinator-delirante
b) [ ] Clinica e dominată de tulburare crepusculara a constiinteic) [ ] Repetarea cuvintelor i mi cărilor celor din jur (ecolalie,ecopraxie)ș ș
d) [ ] Negativism,mutism
e) [ ] Stereotipii
--------------------------------------------------------------------- 383. CMSchizofrenia hipertoxică catatonică (febrilă):a) [ ] este o formă benignă a schizofrenieib) [ ] este o psihoză supraacută,asociată cu intense tulburari somaticec) [ ] are pronostic nefavorabil,deseori letald) [ ] este una din variantele formei catatonice ale schizofrenieie) [ ] principalul simptom al bolii este hipertermia
--------------------------------------------------------------------- 384. CMSchizofrenia hipertoxică catatonică:a) [ ] Are evolu ie malignă si pronostic nefavorabilțb) [ ] Necesită un tratament energic în primele zile de boală
c) [ ] Se manifestă printr-un ir de simptoame catatoniceș
d) [ ] Debutează prin semne de intoxica ieț , bradicardie, hipotermie
e) [ ] Este înso ită de rigiditate musculară,ț tremor
--------------------------------------------------------------------- 385. CMForma hebefrenă a schizofreniei se manifestă prin:
a) [ ] stupor, comă
b) [ ] agita ie hebefrenăț
c) [ ] hipertermie, tahicardie,tulburari trofice,echimoze pe corpd) [ ] stare emo ională haotică,veselie neadecvată, reac ii ț ț
impulsive,gesturi ciudatee) [ ] uneori are în componen a sa i elemente catatoniceț ș--------------------------------------------------------------------- 386. CMPentru schizofrenia simplă e caracteristic:a) [ ] este o formă malignă
b) [ ] se manifestă prin amnezie disociativă
c) [ ] se manifestă prin stări anxios-fobice
d) [ ] îi este caracteristică ''intoxica ia filosofică''ț
e) [ ] evolu ia este lentă cu timpul instalîndu-se un defect apatico-abulicț
--------------------------------------------------------------------- 387. CMTratamentul schizofreniei :a) [ ] trebuie sa fie precoce, complet, de durată, individualizatb) [ ] preparatele psihotrope mai frecvent utilizate: clorpromazina, haloperidolul, triftazina
c) [ ] preparatele mai frecvent utilizate în schizofrenie : amitriptilina, melipramina, seroxat, rexetin
d) [ ] în schizofrenie se utilizeaza neuroleptice atipice: olanzapin, rispolept
e) [ ] terapia electroconvulsivă este recomandată în schizofrenia hipertoxică
--------------------------------------------------------------------- 388. CMErgoterapia în schizofrenie:a) [ ] se foloseste pe larg în remisiuni
b) [ ] scopul este de a-l scoate pe bolnav din adinamie, autism, de a-i stimula voin aț
c) [ ] joacă un rol deosebit în procesul de readaptare i resocializareș
d) [ ] este indicat doar în formele maligne de schizofrenie
e) [ ] este de dorit ca bolnavul singur sa- i aleagă tipul de activitate după șplac
--------------------------------------------------------------------- 389. CMTratamentul în schizofrenie se efectuează prin:a) [ ] neuroleptice
b) [ ] terapia convulsivă
c) [ ] ergoterapia - în remisiuned) [ ] psihoterapia - în timpul remisiuniie) [ ] tratament specific cu : apomorfina, teturam, acid nicotinic, espiral
a) [ ] interesul neproductiv fa ă de filosofie i alte idei abstracteț șb) [ ] se întîlne te preponderent în schizofrenia simplăș
c) [ ] bolnavii citesc lucrări filosofice fără să le perceapă sensul
d) [ ] se întîlne te în ș tulburarea bipolarae) [ ] se întîlne te în boala Pickș--------------------------------------------------------------------- 391. CMEtapele schizofreniei sunt :
a) [ ] De debutb) [ ] Paranoică
c) [ ] De stare
d) [ ] Catatonică
e) [ ] De remisie cu restructurarea personalită iiț
--------------------------------------------------------------------- 392. CMTulburările de limbaj în schizofrenie a) [ ] în unele cazuri se poate determina schizofazia
b) [ ] e caracteristic pentru unii bolnavi paragramatismul
c) [ ] uneori se determină mutismd) [ ] unii pacien i prezintă ecolalieț
e) [ ] unii pacien i prezintă afazie motorieț
--------------------------------------------------------------------- 393. CMLa copii schizophrenia evolueaza preponderent cu
a) [ ] simptomatica hebefrenab) [ ] simptomatica catatonica
c) [ ] asemanator formei simple
d) [ ] asemanator formei paranoide
e) [ ] cu halucinatii auditive
--------------------------------------------------------------------- 394. CMPentru tabloul clinic al schizofreniei la copii sunt caracteristice
a) [ ] tulburari motorii
b) [ ] frici, fobii i angoaseșc) [ ] obsesiid) [ ] halucinatii auditive
e) [ ] halucinatii vizuale
--------------------------------------------------------------------- 395. CM Pentru tabloul clinic al schizofreniei la copii sunt caracteristice
a) [ ] delir sistematizatb) [ ] fantezii de tip delirantc) [ ] halucinatii auditived) [ ] halucinatii vizualee) [ ] sindromul Cotard--------------------------------------------------------------------- 396. CMCriteriile pentru tulburări ale personalită ii i ț ș comportamentului adultului:
a) [ ] Ecoul gândirii, inser ia sau furtul gândirii i răspândirea gândiriiț ș
b) [ ] Atitudini i comportament marcat dizarmonice i durabile ș ș
c) [ ] Tulburarea duce la un disconfort subiectiv
d) [ ] Tulburarea este de obicei asociată cu probleme semnificative în performan a profesională i socialăț ș
e) [ ] Idei delirante de control i influen ăș ț--------------------------------------------------------------------- 397. CMCriteriile pentru tulburări ale personalită ii i comportamentului ț șadultului:
a) [ ] Ecoul gândirii i răspândirea gândiriiș
b) [ ] Atitudini i comportament marcat dizarmonice i durabile ș șc) [ ] Tulburarea este de obicei asociată cu probleme semnificative în performan a profesională i socialăț ș
d) [ ] Tulburarea duce la un disconfort subiectiv
e) [ ] Inser ia sau furtul gândiriț i--------------------------------------------------------------------- 398. CMCriteriile pentru tulburări ale personalită ii i comportamentului ț șadultului:
a) [ ] Ecoul i răspândirea gândiriișb) [ ] Atitudini i comportament marcat dizarmonice i durabile ș șc) [ ] Tulburarea duce la un disconfort subiectivd) [ ] Tulburarea este de obicei asociată cu probleme semnificative în performan a profesională i socialăț ș
e) [ ] Idei parafrenice --------------------------------------------------------------------- 399. CMCriteriile pentru tulburări ale personalită ii i comportamentului ț șadultului:
a) [ ] Furtul i răspândirea gândiriișb) [ ] Atitudini i comportament marcat dizarmonice i durabile ș ș
c) [ ] Tulburarea duce la un disconfort subiectivd) [ ] Tulburarea este de obicei asociată cu probleme semnificative în performan a profesională i socialăț ș
e) [ ] Manifestările mai sus men ionate apar în copilărie sau adolescen ă, ț ți continuă în via a adultăș ț
--------------------------------------------------------------------- 400. CMTulburarea paranoidă de personalitate este caracterizată de:a) [ ] Idei delirante de control
b) [ ] Ecoul gândiriic) [ ] Sensibilitate excesivă la e ecurișd) [ ] Tendinta de a purta ranchiuna permanent e) [ ] Intreruperi în cursul gândirii
--------------------------------------------------------------------- 401. CMTulburarea paranoidă de personalitate este caracterizată de:
a) [ ] Idei delirante de control
b) [ ] Ecoul gândiriic) [ ] Sensibilitate excesivă la e ecuriș
d) [ ] Halucinații auditive
e) [ ] Refuzul de a ierta insultele
--------------------------------------------------------------------- 402. CMTulburarea paranoidă de personalitate este caracterizată de:
a) [ ] Idei delirante de control
b) [ ] Ecoul gândiriic) [ ] Sensibilitate excesivă la e ecuriș
d) [ ] Halucina ii auditivețe) [ ] Suspiciune--------------------------------------------------------------------- 403. CMTulburarea paranoidă de personalitate este caracterizată de:a) [ ] Un sentiment combativ de sus inere a drepturilor personale țb) [ ] Idei delirante de control
c) [ ] Sensibilitate excesivă la e ecuriș
d) [ ] Halucina ii auditiveț
e) [ ] Suspiciune--------------------------------------------------------------------- 404. CM
Tulburarea paranoidă de personalitate este caracterizată de:
a) [ ] Refuzul de a ierta desconsiderarea
b) [ ] Idei delirante de control
c) [ ] Sensibilitate excesivă la e ecuriș
d) [ ] Halucina ii auditiveț
e) [ ] Suspiciune--------------------------------------------------------------------- 405. CMTulburarea schizoidă de personalitate întrune te următoarele condi ii:ș ța) [ ] Tendinta de a purta ranchiună permanent
b) [ ] Răceală emo ională țc) [ ] Atitudine persistentă de iresponsabilitate i dispre uire a normelorș ț
d) [ ] Deta areș
e) [ ] Auto-dramatizare
--------------------------------------------------------------------- 406. CMTulburarea schizoidă de personalitate întrune te următoarele condi ii:ș ța) [ ] Tendinta de a purta ranchiună permanentb) [ ] Răceală emo ională țc) [ ] Atitudine persistentă de iresponsabilitate i dispre uire a ș țnormelorAtitudine persistentă de iresponsabilitate i dispre uire a ș țnormelord) [ ] Deta areșe) [ ] Auto-dramatizare--------------------------------------------------------------------- 407. CMTulburarea schizoidă de personalitate întrune te următoarele condi ii:ș ța) [ ] Tendinta de a purta ranchiună permanentb) [ ] Răceală emo ională i deta areț ș ș
c) [ ] Atitudine persistentă de iresponsabilitate i dispre uire a normelorș țd) [ ] Explozii de violen ățe) [ ] Pu ine (dacă există vreuna) activită i care produc plăcere ț ț--------------------------------------------------------------------- 408. CMTulburarea schizoidă de personalitate întrune te următoarele condi ii:ș ța) [ ] Tendinta de a purta ranchiună permanentb) [ ] Răceală emo ională i deta areț ș șc) [ ] Capacitatea limitată de a exprima căldura d) [ ] Explozii de violen ățe) [ ] Lipsa prietenilor apropia i ț--------------------------------------------------------------------- 409. CMTulburarea disocială de personalitate întrune te următoarele condi ii:ș ța) [ ] Sentimente persistente de ingrijorareb) [ ] Atitudine persistentă de dispre uire a normelor i regulilor socialeț șc) [ ] Sentimente de îndoială i pruden ă excesiș ț ved) [ ] Atitudine marcată de iresponsabilitate e) [ ] Autorizarea acordată altora de a lua decizii foarte importante pentru via a saț--------------------------------------------------------------------- 410. CMTulburarea disocială de personalitate întrune te următoarele condi ii:ș ț
a) [ ] Sentimente persistente de ingrijorareb) [ ] Atitudine persistentă de dispre uire a normelor țc) [ ] Sentimente de îndoială i pruden ă excesiveș țd) [ ] Atitudine marcată de dispre uire a regulilorțe) [ ] Atitudine marcată de iresponsabilitate --------------------------------------------------------------------- 411. CMTulburarea emo ional-instabilă de personalitate include tipurile:ța) [ ] Histrionicb) [ ] Impulsivc) [ ] Schizoidd) [ ] Borderlinee) [ ] Disocial---------------------------------------------------------------------
412. CMTulburarea emo ional-instabilă de personalitate de tip impulsiv țîntrune te următoarele condi ii:ș ța) [ ] Sentimente persistente de ingrijorareb) [ ] Explozii de violen ă țc) [ ] Sentimente de îndoială i pruden ă excesiveș ț
d) [ ] Lipsa controlului impulsurilor e) [ ] Auto-dramatizare--------------------------------------------------------------------- 413. CMTulburarea emo ional-instabilă de personalitate de tip impulsiv țîntrune te următoarele condi ii:ș ța) [ ] Sentimente persistente de ingrijorareb) [ ] Explozii de violen ă țc) [ ] Lipsa controlului impulsurilor d) [ ] Sentimente de îndoială i pruden ă excesiveș țe) [ ] Comportament agresiv, în special ca răspuns la criticile altora--------------------------------------------------------------------- 414. CMTulburarea emo ional-instabilă de personalitate de tip borderline țîntrune te următoarele condi ii:ș ța) [ ] Sentimente persistente de ingrijorareb) [ ] Sentiment cronic de vid
c) [ ] Sentimente de îndoială i pruden ă excesiveș țd) [ ] Comportament, gesturi sau amenin ări recurente de suicidțe) [ ] Răceală emo ionalăț--------------------------------------------------------------------- 415. CMTulburarea emo ional-instabilă de personalitate de tip borderline țîntrune te următoarele condi ii:ș ța) [ ] Eforturi disperate de a evita abandonul real sau imaginarb) [ ] Sentimente persistente de ingrijorarec) [ ] Sentiment cronic de vidd) [ ] Sentimente de îndoială i pruden ă excesiveș țe) [ ] Auto-dramatizare---------------------------------------------------------------------
416. CMTulburare de personalitate histrionică este caracterizată de:a) [ ] Tendinta de a purta ranchiuna permanentb) [ ] Sentimente de îndoială i pruden ă excesiveș țc) [ ] Expresia exagerată a emo iilor țd) [ ] Auto-dramatizaree) [ ] Atitudine persistentă de iresponsabilitate i dispre uire a normelorș ț--------------------------------------------------------------------- 417. CMTulburare de personalitate histrionică este caracterizată de:a) [ ] Tendinta de a purta ranchiuna permanentb) [ ] Căutarea continuă a senza iilor puternice țc) [ ] Auto-dramatizared) [ ] Aten ie exagerată acordată atrac iei fizice ț țe) [ ] Atitudine persistentă de iresponsabilitate i dispre uire a normelorș ț--------------------------------------------------------------------- 418. CMTulburare de personalitate histrionică este caracterizată de:a) [ ] Tendinta de a purta ranchiuna permanentb) [ ] Sugestibilitatec) [ ] Căutarea continuă a senza iilor puternice țd) [ ] Auto-dramatizaree) [ ] Aten ie exagerată acordată atrac iei fizice ț ț--------------------------------------------------------------------- 419. CMTulburarea anankastă de personalitate este caracterizată prin:a) [ ] Răceală emo ionalățb) [ ] Sentimente de îndoială excesive c) [ ] Sentiment cronic de vidd) [ ] Sentimente de pruden ă excesivețe) [ ] Sugestibilitate--------------------------------------------------------------------- 420. CMTulburarea anancastă de personalitate este caracterizată prin:
a) [ ] Răceală emo ionalățb) [ ] Sentimente de îndoială excesivec) [ ] Con tiinciozitateș
d) [ ] Sentiment cronic de vide) [ ] Sentimente de pruden ă excesiveț--------------------------------------------------------------------- 421. CMTulburare de personalitate anxios-evitantă este caracterizată de:a) [ ] Răceală emo ionalățb) [ ] Sentimente persistente de tensiune c) [ ] Sentiment cronic de vidd) [ ] Sentimente persistente ingrijoraree) [ ] Auto-dramatizare--------------------------------------------------------------------- 422. CMTulburare de personalitate anxios-evitantă este caracterizată de:a) [ ] Răceală emo ionalățb) [ ] Convingerea că este incapabil social c) [ ] Sentiment cronic de vidd) [ ] Sentimente persistente de tensiunee) [ ] Sentimente persistente de ingrijorare--------------------------------------------------------------------- 423. CMDin tulburarile preferin ei sexuale fac ț parte
a) [ ] Piromaniab) [ ] Feti ismulșc) [ ] Frotteurismuld) [ ] Cleptomaniae) [ ] Necrofilia--------------------------------------------------------------------- 424. CMDin tulburarile preferin ei sexuale fac parteț
a) [ ] Voyeurismulb) [ ] Pedofiliac) [ ] Piromaniad) [ ] Feti ismulșe) [ ] Tricotilomania--------------------------------------------------------------------- 425. CM
Tulburări ale obiceiurilor i impulsurilor includ:șa) [ ] Joc de noroc patologicb) [ ] Pedofiliac) [ ] Piromaniad) [ ] Cleptomaniae) [ ] Tricotilomania --------------------------------------------------------------------- 426. CMEste adevărat despre Tricotilomanie:a) [ ] Căutarea continuă a senza iilor puternice țb) [ ] Zmulgerea compulsivă a firelor de păr, care produce zone depilate (alopecia areata)c) [ ] Auto-dramatizared) [ ] Aten ie exagerată acordată atrac iei fiziceț țe) [ ] Plăcere, gratificare sau u urare după zmulgerea păruluiș--------------------------------------------------------------------- 427. CMCriteriile pentru tulburări ale personalită ii i comportamentului ț șadultuluia) [ ] Ecoul gândirii, inser ia sau furtul gândirii i răspândirea gândiriiț șb) [ ] Atitudini i comportament marcat dizarmonice i durabile ș șc) [ ] Tulburarea nu duce la un disconfort subiectivd) [ ] Tulburarea nu este de obicei asociată cu probleme semnificative în performan a profesională i socialăț ș
e) [ ] Tulburarea este de obicei asociată cu probleme semnificative în performan a profesională i socialăț ș--------------------------------------------------------------------- 428. CMÎn ce perioadă de regulă devin evidente elementele tulburării de personalitate?a) [ ] Copilărieb) [ ] Adolescen ățc) [ ] Începutul vie ii adultețd) [ ] Maturitatee) [ ] Etate--------------------------------------------------------------------- 429. CM
Trasăturile asociate personalită ii histrionice sunt : ța) [ ] Dorintă continuă de a fi apreciatb) [ ] Prezen a sentimentelor u or de rănit i comportament manipulativ ț ș șpentru satisfacerea nevoilor propriic) [ ] Rigiditate i încăpă ânareș țd) [ ] Egocentrism, autoindulgen ățe) [ ] Sentiment de îndoială i pruden ă excesivăș ș--------------------------------------------------------------------- 430. CMPentru tulburarea anakastă de personalitate este caracterisitic :a) [ ] Dorin ă excesivă de a fi apreciatțb) [ ] Sentimentul de îndoială i pruden ă excesivăș țc) [ ] Preocupare de detalii , reguli, liste, ordine, organizare sau programared) [ ] Perfec ionism care interferează cu îndeplinirea sarcinilorțe) [ ] Afectivitate labilă i superficialăș--------------------------------------------------------------------- 431. CMPentru tulburarea anakastă de personalitate este caracterisitic :a) [ ] Evitarea activită ilor sociale sau profesionale care implică contacte ținterpersonale semnificative din cauza fricii de a fi respins, criticatb) [ ] Pedanterie excesivă i aderentă la conven iile socialeș țc) [ ] Rigiditate i încăpă inareș ț
d) [ ] Insistentă nerezonabilă ca ceilal i să respecte modul său de a țac iona, sau rezisten ă de a permite celorlal i să facă cevaț ț țe) [ ] Dorin ă de a evita rela iile cu oamenii, dacă nu este sigur că este ț țagreat--------------------------------------------------------------------- 432. CMPentru tulburarea anxios-evitantă de personalitate este caracterisitic :a) [ ] Afectivitate labilă i superficialășb) [ ] Dorin ă excesivă de a fi apreciatțc) [ ] Sentimente persistente i generale de tensiune i îngrijorareș șd) [ ] Convingerea că este incapabil social, neatractiv sau inferior celorlal ițe) [ ] Preocupare excesivă privind criticile sau respigerea pe plan social--------------------------------------------------------------------- 433. CM
Pentru tulburarea anxios-evitantă de personalitate este caracterisitic a) [ ] Dorin ă de a evita rela iile cu oamenii, dacă nu este sigur că este ț țagreatb) [ ] Afectivitate labilă i superficialășc) [ ] Evitarea activită ilor sociale sau profesionale care implică contacte ținterpersonale semnificative din cauza fricii de a fi respins, criticatd) [ ] Rigiditate i încăpă ânareș țe) [ ] Preocupare de detalii , reguli, liste, ordine, organizare sau programare--------------------------------------------------------------------- 434. CMEste caracteristic pentru tulburarea dependentă de personalitate simptomele :a) [ ] Încurajarea sau autorizare acordată altora de a lua decizii importante pentru via a pacientuluițb) [ ] Dorin ă de a evita rela iile cu oamenii, dacă nu este sigur că este ț țagreatc) [ ] Dorin ă excesivă de a fi apreciatț
d) [ ] Subiectul nu dore te să formuș leze nici cele mai mici cereri oamenilor de care depinde) [ ] Preocupare de detalii , reguli, liste, ordine, organizare sau programare--------------------------------------------------------------------- 435. CMDin tulburările habitusului i impulsurilor fac parte șa) [ ] Piromaniab) [ ] Tricotilomaniac) [ ] Cleptomania d) [ ] Ciclotimiae) [ ] Jocul de noroc patologic--------------------------------------------------------------------- 436. CMJocul de noroc patologic se manifestă :
a) [ ] Dorin ă intensă de a juca jocuri de norocțb) [ ] Episoadele de joc sunt periodicec) [ ] Sărăcia, afectarea rela iilor familiare, deteriorarea vie ii personale ț ț
determină pacientul să se opreascăd) [ ] Preocuparea de idei, imagini actului de a jucae) [ ] Imboldul de a juca cre te în momentele ș de stres cotidian--------------------------------------------------------------------- 437. CMIncendierea patologică reprezintă a) [ ] Incendierea proprietă ilor sau diferite obiecte, fără motiv aparentțb) [ ] Incendiere motivată, planificată pentru un beneficiu propriuc) [ ] Preocupare privind subiectele corelate cu focul i ardereașd) [ ] Interes în a privi incendiilee) [ ] Sentimente raportate de o tensiune crescândă înainte de act i o șintensă escita ie imediat după ce actul a fost îndeplinitț--------------------------------------------------------------------- 438. CMIncendierea patologică trebuie diferen iată de ța) [ ] Incendierea proprietă ilor sau diferite obiecte, fără motiv aparent i ț șo preocupare persistentă pentru aceastab) [ ] Incendiere deliberată fără o tulburare psihiatrică manifestăc) [ ] Incendiu provocat de o persoană tânără cu tulburări de conduităd) [ ] Incendiul în schizofreniee) [ ] Incendiu provocat de un adult cu tulburare sociopatică a personalită iiț--------------------------------------------------------------------- 439. CMCleptomania este a) [ ] E uarea repetată a controlului impulsurilor de a fura obiecteșb) [ ] Folosirea obiectelor furate în interese personalec) [ ] Furtul pentru supravie uirețd) [ ] Obiectele furate pot fi aruncate, date mai departe sau stocatee) [ ] Furtul în cazul unei tulburări depresive--------------------------------------------------------------------- 440. CMCriteriile anorexiei nervoase, când debutul bolii e la începutul adolescen ei includeța) [ ] Pierdere evidentă în greutateb) [ ] Distorsionarea percep iei imaginii corporalețc) [ ] Preocupări excesive privind silueta i greutatea corporalășd) [ ] Mâncatul într-o anumită perioadă de timp a unei cantită i de ț
măncare mult mai mare decăt aceea pe care ar mănca-o alte pesoane în aceea i perioadă de timpșe) [ ] Sentimentul lipsei de control asupra episoadelor de alimentare excesivă--------------------------------------------------------------------- 441. CMTulburări ale instinctului alimentar apare mai frecvent la:a) [ ] Adolescenteb) [ ] Femeile tinerec) [ ] La băie i tinerițd) [ ] Bărba i maturițe) [ ] Femei mature --------------------------------------------------------------------- 442. CMPentru anorexia nervoasă masculină sunt specifici:a) [ ] 10% din totalul bolnavilor cu anorexia nervoasăb) [ ] Diminuarea libidouluic) [ ] Hipoactivitated) [ ] Hiperactivitatee) [ ] Hipersexualitate--------------------------------------------------------------------- 443. CMPentru anorexia nervoasă masculină sunt specifici:a) [ ] Debut precoceb) [ ] Un risc mai mare decât la femei pentru declan area schizofrenieișc) [ ] Obsesiid) [ ] Debut tardive) [ ] Cre terea libidoului ș--------------------------------------------------------------------- 444. CMProblemele dismetabolice în anorexia nervoasă sunta) [ ] Hipoglicemie cu hipersensibilitate la insulinăb) [ ] Tulburări hidroelectroliticec) [ ] Hiperazotemied) [ ] Hiperglicemiee) [ ] Mărirea procentajului de hormoni gonadici--------------------------------------------------------------------- 445. CM
Probleme somatice în anorexia nervoasă sunta) [ ] Stări colaptoide b) [ ] Constipa iițc) [ ] Ame elițd) [ ] Scăderea performa ei colareț șe) [ ] Ridicarea performan ei colareț ș--------------------------------------------------------------------- 446. CMPentru ticul tranzitoriu sunt corecte urmăroarele confirma ii:ța) [ ] Apare mai frecvent la vârsta de 5 anib) [ ] Se caracterizează prin diferite grimase faciale, clipit, clătinatul capuluic) [ ] Are loc pănă la 12 lunid) [ ] Există permanente) [ ] Este caracteristic clinic prin mi cări motorii sau vocalizări stereotipeș--------------------------------------------------------------------- 447. CMPentru ticul motor sau vocal cronic sunt corecte următoarele confirma iița) [ ] Este caracteristic clinic prin mi cări motorii sau vocalizări stereotipeșb) [ ] Ticuri survin de mai multe ori pe zi timp de mai mul i anițc) [ ] Cu întreruperi mai mult de 3 lunid) [ ] Se caracterizează prin diferite grimase faciale, clipit, clătinatul capuluie) [ ] Există permanent --------------------------------------------------------------------- 448. CMInsomniile cauzate de disfunc ii la nivel de tract gastrointestinal se țconstata preponderent îna) [ ] În reflux esofagianb) [ ] Gastroduodenitec) [ ] Colici abdominaled) [ ] Crizele nocturne de angor sau astm cardiace) [ ] Arteritele membrelor inferioare--------------------------------------------------------------------- 449. CMInsomniile din bolile organice cerebrale se constată în afara de urmatoarele situatiia) [ ] Insomnia în tumori cerebrale
b) [ ] Agripnia din encefalita Von Economoc) [ ] Insomnia în panencefalita japonezad) [ ] Insomnia în colitele cronicee) [ ] Insomnia în tenesmele rectale--------------------------------------------------------------------- 450. CMTulburări ale instinctului alimentar sunta) [ ] Anorexia nervoasăb) [ ] Bulimia nervoasăc) [ ] Anorexia neurotiformăd) [ ] Anorexia psihopatiformăe) [ ] Anorexia afectivă --------------------------------------------------------------------- 451. CMPentru balbism toate confirma iile sunt corecte, exclusivța) [ ] Balbismul se observă la 4 % din copii de 4-5 ani, când se formează vorbireab) [ ] Se caracterizează clinic prin repetarea sau prelungirea frecventă a sunetelor, silabelor sau cuvintelor intrerupte prin pauzec) [ ] Poate fi acompaniat de mi cări ș motoriid) [ ] Constă într-o rată de vorbire rapidă cu intreruperie) [ ] Balbismul se observă la 40 % din copii--------------------------------------------------------------------- 452. CMÎn clasificarea ticurilor întră totul, exclusiv: a) [ ] Tic tranzitoriub) [ ] Tic motor sau vocal cronicc) [ ] Tic vocal asociat cu tic motor multiplu (sindrom Jilles de la Tourette)d) [ ] Tic subacute) [ ] Tic obi nuitș--------------------------------------------------------------------- 453. CMPentru anorexia nervoasă sunt specifice toate afirma iile exclusiv:ța) [ ] Frica de a se îngra așb) [ ] Au greutatea corporală micăc) [ ] Prezinta comportament social închisd) [ ] Simptome ascunsee) [ ] Menstrua ia cel mai frecvent neregulatăț
--------------------------------------------------------------------- 454. CMPentru anorexia nevoasă sunt specifice urmatoarele simptome, exclusiv:a) [ ] Foamea negatăb) [ ] Debut la 13-20 de ani
a) [ ] Esperalb) [ ] Seduxenc) [ ] Teturamd) [ ] Dimedrole) [ ] Haloperidol--------------------------------------------------------------------- 473. CMSimptome caracteristice delirului alcoolic acut (delirium tremens):a) [ ] Dezorientare temporo-spa ialățb) [ ] Delir de influen ățc) [ ] Hipocondried) [ ] Halucina ii vizualețe) [ ] Euforie--------------------------------------------------------------------- 474. CMÎn nevrozea) [ ] Contactul cu realitatea se pierdeb) [ ] Vulnerabilitatea la stress este crescută c) [ ] Bolnavul doreste tratamentd) [ ] Bolnavul nu este con tient de boala sașe) [ ] Există acuze somatoforme supraadăugate --------------------------------------------------------------------- 475. CMTulburările limitrofe includ:a) [ ] Psihozele puerperaleb) [ ] Tulburările de personalitatec) [ ] Psihozele endogened) [ ] Nevrozele e) [ ] Alcoolismul--------------------------------------------------------------------- 476. CMTulburările non-organice ale somnului includ:a) [ ] Absen elețb) [ ] Insomnia c) [ ] Hipersomniad) [ ] Somnambulismule) [ ] Transele---------------------------------------------------------------------
477. CMDin disfunc iile sexuale, necauzate de o boală sau tulburare organică, fac țparte:a) [ ] Lipsa sau pierderea dorin ei sexualețb) [ ] Aversiunea sexualăc) [ ] Pedofiliad) [ ] Exhibi ionismulțe) [ ] Disfunc ia orgasmică ț--------------------------------------------------------------------- 478. CMAcuzele somatice în tulburarea somatoformă nediferen iată:ța) [ ] Nu pot fi explicate complet de o condi ie medicală generală țcunoscută b) [ ] Pot fi explicate complet de o condi ie medicală generală cunoscutățc) [ ] Dureaza cel pu in 2 lunițd) [ ] Nu pot fi explicate de efectele directe ale unei substan e țe) [ ] Durează cel pu in 6 luni ț--------------------------------------------------------------------- 479. CMÎn tulburarea algică:a) [ ] Factorii psihologici sunt considera i importan i ț țb) [ ] Simptomele sunt determinate de factori endogenic) [ ] Durerea este localizată în unul sau mai multe sedii anatomice d) [ ] Simptomul nu este simulat
e) [ ] Simptomul este simulat--------------------------------------------------------------------- 480. CMIn hipocondrie subiectul:a) [ ] Este preocupat în legătură cu faptul, că ar avea o maladie b) [ ] Interpretează eronat simptomele corporale c) [ ] Interpretează corect simptomele corporaled) [ ] Dispre uie te evaluarea medicală corespunzătoare ț șe) [ ] Convingerea este de intensitate delirantă--------------------------------------------------------------------- 481. CMÎn tulburarea dismorfică corporală subiectul:a) [ ] Este preocupat pentru schimbarea aspectului exterior al corpului
b) [ ] Nu este preocupat pentru un presupus defect n aspectul exterior al оcorpuluic) [ ] Este preocupat ca ar avea o maladie severăd) [ ] Prezintă tulburări de con tiin ăș țe) [ ] Prezintă o deterioare în diferite domenii importante de func ionareț--------------------------------------------------------------------- 482. CMNeurastenia se manifestă clinic prin următoarele simptome:
a) [ ] Astenieb) [ ] Mentismc) [ ] obsesiid) [ ] Cefaleee) [ ] Insomnie--------------------------------------------------------------------- 483. CMClasificarea tulburărilor nevrotice:a) [ ] Tulburari de depersonalizareb) [ ] Tulburari anxios- fobice c) [ ] Tulburări de conversied) [ ] Tulburari de derealizaree) [ ] Neurastenia--------------------------------------------------------------------- 484. CMClasificarea tulburărilor nevrotice:a) [ ] Tulburari anxios- fobice b) [ ] Tulburari de gândirec) [ ] Tulburari de conversied) [ ] Tulburari de depersonalizaree) [ ] Reac ie acută la stres ț
d) [ ] Atacuri de panicăe) [ ] Fobii --------------------------------------------------------------------- 486. CMPredispozi iile nevrozelor:ța) [ ] Condi iile de via ă nefavorabileț țb) [ ] Maladiile infec ioasețc) [ ] Condi iile de muncă nefavorabilețd) [ ] Maladiile vascularee) [ ] Traumatismul cranian--------------------------------------------------------------------- 487. CMTrăsăturile nevrotice din copilărie includ:a) [ ] Suptul degetelor b) [ ] Rosul unghiilorc) [ ] Convulsiile generalizated) [ ] Autismule) [ ] Balbismul --------------------------------------------------------------------- 488. CMTulburările nevrotice includ:a) [ ] Tulburarea de anxietate generalizatăb) [ ] Hipocondriac) [ ] Epilepsiad) [ ] Tulburarea anxios- fobică e) [ ] Psihopatiile--------------------------------------------------------------------- 489. CMPentru pacien i cu neurastenie este caracteristic:ța) [ ] Astenia fizicăb) [ ] Crize de suspendare a cuno tin eiș țc) [ ] Obsesiad) [ ] Astenia mentalăe) [ ] Incapacitatea de a se relaxa --------------------------------------------------------------------- 490. CMTulburările anxios- fobice includ:a) [ ] Agorafobia
b) [ ] Fobiile sociale c) [ ] Asteniad) [ ] Fobiile specificee) [ ] Idei delirante--------------------------------------------------------------------- 491. CMFobiile sociale includ:a) [ ] Frica de a fi privit de al i oamenițb) [ ] Frica de a manca în publicc) [ ] Frica de înăl imețd) [ ] Frica de a vorbi în public
e) [ ] Claustrofobia--------------------------------------------------------------------- 492. CMFobiile specifice includ:a) [ ] Frica de înăl imițb) [ ] Frica de furtună cu trăsnetec) [ ] Mentismuld) [ ] Idei de persecutie insotite de fricae) [ ] Frica de a manca în public--------------------------------------------------------------------- 493. CMPentru tulburarea de panică este caracteristic:
a) [ ] Palpita iițb) [ ] Tremorc) [ ] Delir de rela iețd) [ ] Pseudohalucina iițe) [ ] Confabula iiț--------------------------------------------------------------------- 494. CMTulburarea de panică include:a) [ ] Palpita iițb) [ ] Tremorc) [ ] Convulsiid) [ ] Discomfort toracic i abdominal șe) [ ] Senza iț e de sufocare
d) [ ] Surditateae) [ ] Spasme i contracturiș--------------------------------------------------------------------- 500. CMÎn hipocondrie subiectul: a) [ ] Este preocupat în legătură cu faptul, că ar avea o maladie severă b) [ ] Interpretează eronat simptomele corporalec) [ ] Interpretează corect simptomele corporaled) [ ] Dispre uie te evaluarea medicală corespunzătoare ț șe) [ ] Este preocupat în legătură cu faptul, că nu ar avea o maladie severă
--------------------------------------------------------------------- 501. CMTulburările disociative includa) [ ] Somnabulismulb) [ ] Fuga disociativăc) [ ] Hipocondriad) [ ] Stupoarea disociativăe) [ ] Ritualurile--------------------------------------------------------------------- 502. CMFactorii principali si etiologia tulburarilor psihice corelate cu stresula) [ ] retrairileb) [ ] stresurile socialec) [ ] stresurile familialed) [ ] traumele psihicee) [ ] nemultumireф--------------------------------------------------------------------- 503. CMFactori etiologici in nevrozea) [ ] atmosfera familialab) [ ] conflicte intrapshicec) [ ] stari de indispozitie permanentad) [ ] nelinistee) [ ] nemultumire--------------------------------------------------------------------- 504. CMPrin ce se caracterizeaza persoanele predespuse la neuroze?
a) [ ] biotonusul scazutb) [ ] tip asteno-depresivc) [ ] tip histrionicd) [ ] tip euforice) [ ] traume psihice
--------------------------------------------------------------------- 505. CMIn ce grupe se impart tulburarile corelate cu stresula) [ ] tulburarile anxios- fobiceb) [ ] reactii la stres sever c) [ ] derealizaread) [ ] depersonalizareae) [ ] tulburari de adaptare--------------------------------------------------------------------- 506. CMIn ce grupe se impart tulburarile corelate cu stresula) [ ] tulburarile disociativeb) [ ] tulburarile somatoformec) [ ] neurasteniad) [ ] retardul mentale) [ ] schizofrenia--------------------------------------------------------------------- 507. CMSimptomele fundamentale in tulburarile nevroticea) [ ] lipsa de energieb) [ ] obosealac) [ ] asteniad) [ ] cenestopatiie) [ ] cefalee--------------------------------------------------------------------- 508. CMAgarofobia este definita ca:a) [ ] frica obsesiva de legende,mituri b) [ ] frica de inaltimi,virfuri, balcoanec) [ ] frica de oameni si multimed) [ ] frica de apae) [ ] frica de spatii largi, de pieti, de stadioane
--------------------------------------------------------------------- 509. CMSimptome prezente in tulburarea de panicaa) [ ] dispneeb) [ ] senzatie de strangularec) [ ] palpitatii, tahicardied) [ ] disconfort, greturie) [ ] lipotimie--------------------------------------------------------------------- 510. CMCe include tulburare de tip anxietate generalizata?a) [ ] idei obsesiveb) [ ] teama de nenorociri in viitorc) [ ] frica de moarte a persoanelor apropiated) [ ] tensiune emotionala permanentae) [ ] nu-si poate gasi locul--------------------------------------------------------------------- 511. CMLa ce virsta mai frecvent apare tulburarea obsesiv-compulsiva?a) [ ] la batrineteb) [ ] in copilariec) [ ] la adolescentid) [ ] la sugarie) [ ] la presenili--------------------------------------------------------------------- 512. CMIn ce se subdivizeaza tulburarile-obsesiv-compulsive?a) [ ] ginduri obsesiveb) [ ] acte compulsivec) [ ] ritualuri obsesionaled) [ ] eforturi fizice majoree) [ ] actiuni nedorite--------------------------------------------------------------------- 513. CMCe duce la aparitia reactiilor la stres sever?a) [ ] cutremur de pamintb) [ ] accidente rutierec) [ ] decesul unei persoane apropiate
--------------------------------------------------------------------- 515. CMConvulsii disociative se caracterizeaza prin:a) [ ] debut lent b) [ ] lipotimiec) [ ] constiinta clarad) [ ] muscarea limbii e) [ ] raspuns la intrebari--------------------------------------------------------------------- 516. CMPrin ce se caracterizeaza convulsii disociative:
a) [ ] debut brusc cu aura b) [ ] dureaza pina la 5 minc) [ ] dureaza pina la 30 de mind) [ ] la intrebari nu raspundee) [ ] recuperarea rapida--------------------------------------------------------------------- 517. CMDemen a Alzheimer debutează:ța) [ ] anhedonieb) [ ] dispraxiec) [ ] dismorfofobied) [ ] acalculiee) [ ] alexie--------------------------------------------------------------------- 518. CM
Demen a Alzheimer se manifestă:ța) [ ] afazieb) [ ] agrafiec) [ ] alexied) [ ] apraxiee) [ ] anhedonie--------------------------------------------------------------------- 519. CMDemen a vasculară este:ța) [ ] cu debut acutb) [ ] multiinfarctc) [ ] subcorticalăd) [ ] toxicăe) [ ] mixtă corticală i subcorticalăș--------------------------------------------------------------------- 520. CMSindromul amnestic organic se întâlne te:șa) [ ] boala Alzheimerb) [ ] demen a vascularățc) [ ] boala Pickd) [ ] boala Huntingtone) [ ] boala Parkinson--------------------------------------------------------------------- 521. CMCe este Psihoterapia?a) [ ] un domeniu interdisciplinar - situat la grani a dintre medicină i ț șpsihologieb) [ ] modalitatea de tratament cuprinzator, deliberat i planificat, prin șmijloace i metodologii stiin ificeș ț
c) [ ] un tratament complex, ce con ine abordarea medicala, țpsihofarmacologica, psihologică i socialășd) [ ] un cadru clinic i teoretic, centrat pe reducerea sau eliminarea unor șsimptome, tulburări mintale sau stări de suferin ă psihosociale i/sau ț șpsihosomatice i comportamente disfunc ionaleș ț
e) [ ] abordarea persoanei din punct de vedere psihologic
--------------------------------------------------------------------- 522. CMCe semnifică un proces psihoterapeutic? a) [ ] o interac iune dintre una sau mai multe persoane aflate în tratament ț
i unul sau mai mul i psihoterapeu iș ț țb) [ ] o su inere de către psihoterapeut a pacientului pe tot parcursul țvie iițc) [ ] înlăturarea atitudinilor ce perturbă procesul de schimbare, încurajarea maturizării, dezvoltării i sănătă ii persoanei aflate înș ț tratament d) [ ] un program de educa ie i formare generală i specificăț ș șe) [ ] un proces de dezvoltare personală atît pentru pacient cît i pentru șpsihoterapeut--------------------------------------------------------------------- 523. CMUnde î i găse te aplicare psihoterapia?ș șa) [ ] în tratamentul majorită ii bolilor psihicețb) [ ] în psihozec) [ ] în cazul unor boli somatice cu o importantă componentă psihicăd) [ ] la pacien ii fără discernămîntțe) [ ] în situa iile de normalitate în vederea optimizării proceselor volitive ț
i afective, a performan elor fizice, psihice sau intelectualeș ț--------------------------------------------------------------------- 524. CMCe semnifică profesia de psihoterapeut?a) [ ] o profesie universitara, strict reglementată
b) [ ] o profesie distinctă, de aceea, psihoterapeu ii beneficiază de un țprogram de instruire specific c) [ ] garantarea necondi ionată a integrită ii fizice, sexuale, sociale i ț ț șpsihologice, a demnită ii i respectului pacien ilor/clien ilor în timpul ț ș ț țprocesului terapieid) [ ] practicarea profesiei într-o manieră competentă i eticășe) [ ] Un garant de confiden ialitate cu privire la toate informa iile care le-ț țau devenit cunoscute--------------------------------------------------------------------- 525. CMCe se află la baza psihoterapiei?
a) [ ] convingerea conform căreia persoanele cu probleme psihologice prezintă schimbări de personalitate profunseb) [ ] convingerea conform căreia persoanele cu probleme psihologice au capacitatea de a se modifica, învă ând noi strț ategiic) [ ] convingerea conform căreia persoanele cu probleme psihologice necesită o asisten ă permanentă calificatățd) [ ] convingerea conform căreia persoanele cu probleme psihologice trebue să se înve e a percepe i evalua realitatea i de a se comporț ș ș ta nonconflictuale) [ ] convingerea conform căreia persoanele cu probleme psihologice pot transforma o convingere despre via ă într-o realitateț--------------------------------------------------------------------- 526. CMCe se află la baza psihoterapiei?a) [ ] convingerea conform căreia persoanele cu probleme psihologice prezintă schimbări de personalitate profunseb) [ ] convingerea conform căreia persoanele cu probleme psihologice au capacitatea de a se modifica, învă ând noi strategiițc) [ ] convingerea conform căreia persoanele cu probleme psihologice necesită o asisten ă permanentă calificatățd) [ ] convingerea conform căreia persoanele cu probleme psihologice trebue să se înve e a percepe i evalua realitatea i de a se comporta ț ș șnonconflictuale) [ ] convingerea conform căreia persoanele cu probleme psihologice pot transforma o convingere despre via ă într-o realitateț--------------------------------------------------------------------- 527. CMCare ar fi categoriile de pacien i care nu beneficiază de avantajele țpsihoterapiei? a) [ ] deficien ii mintali care sunt incapabili să în eleagă sensul ț ținterpretărilor realizate de psihoterapeut b) [ ] persoanele, care nu ajung la descoperirea cauzelor i solu iilor ș țpropriilor lor problemec) [ ] persoanele care nu reu esc să realizeze un contact uman șd) [ ] persoanele, care manifestă crize existen iale cotiț dienee) [ ] psihopa iț i, unii pacien i psihotici, mai ales ț pesoanele cu schizofrenie--------------------------------------------------------------------- 528. CM
Care este rolul interac iunii psihoterapeutice?ța) [ ] căpătarea abilita ilor sociale bazate pe dovezițb) [ ] rela ii si colaborare strânsă dintre psihoterapeut si client țc) [ ] posibilitatea discutării problemei, care necesita rezolvare si diminuarea tensiunii intre psihoterapeut si clientd) [ ] învă are interactiva din sursele primite de la psihoterapeutțe) [ ] modificarea operativa a comportamentului pacientului pe baza acceptării si neacceptării din partea psihoterapeutului--------------------------------------------------------------------- 529. CMDupa ce criterii se apreciaza succesul psihoterapiei?a) [ ] trăirea subiectivă a pacientului (dispari ia simptoamelor; se simte țmai bine, e mai mul umit, mai fericit, mai împăcat cu sine)țb) [ ] concluziile investiga iilor clinice i paraclinicț șc) [ ] recunoa terea socială (progresele realizate de pacient în profesie, șfamilie, la învă ătură etc.)țd) [ ] schimbările durabile în timpe) [ ] materializarea expecta iilor psihoterapeutului în ceea ce prive te ț șmodificările realizate în sfera personalită ii i în comportamentul ț șsubiectului--------------------------------------------------------------------- 530. CMCare sunt for ele motrice a psihoterapiei?ța) [ ] For a psihodinamicățb) [ ] For a comportamentalăț
c) [ ] For a cognitivățd) [ ] For a umanistățe) [ ] For a transpersonalăț--------------------------------------------------------------------- 531. CMCare sunt tipurile de psihoterapie?a) [ ] individualăb) [ ] în grupc) [ ] de grupd) [ ] de colective) [ ] de arăț---------------------------------------------------------------------
532. CMCare sunt orientările de bază în psihoterapie?a) [ ] Psihodinamicăb) [ ] Hipnoterapeuticăc) [ ] Cognitiv-comportamentalăd) [ ] Existen ialățe) [ ] Transpersonală--------------------------------------------------------------------- 533. CMCum definim psihoterapia psihodinamică?a) [ ] reprezintă o forma de tratament psihologic, care abordează personalitatea psihodinamicab) [ ] este o formă de terapie, care atrage aten ia asupra crizei existen iale,ț ț aici i acumșc) [ ] reprezintă terapiile care se axează asupra comportamentului uman
i stereotipurș ile lord) [ ] reprezintă terapii bazate pe insighte) [ ] are la bază consilierea i corijarea psihologicăș--------------------------------------------------------------------- 534. CMCe este psihanaliza?a) [ ] Tehnica terapeutica, care este bazată pe condi ionarea clasică i ț șoperantăb) [ ] Tehnica terapeutica, care aduce la nivelul con tiin ei emo iile, ș ț țmotivele si experien ele de care subiectul nu este con tientț șc) [ ] Tehnica terapeutica, care analizează conflictele incon tiiente din școpilăried) [ ] Tehnica terapeutica, care se bazează pe abordarea psiho-corporalăe) [ ] Tehnica terapeutica, care se bazează pe teoria invă ăriiț--------------------------------------------------------------------- 535. CMCare este structura personalită ii conform psihanalizei?ța) [ ] Egob) [ ] Idc) [ ] Incon tientul colectivșd) [ ] Super-Egoe) [ ] Archetip---------------------------------------------------------------------
536. CMCare sunt cele mai importante tehnici psihanalitice?a) [ ] Analiza situa ionalățb) [ ] Asociatiile liberec) [ ] Interpretarea viselord) [ ] Analiza transferului, contratransferului i a rezisten elorș țe) [ ] Analiza ac iunii pacien ilorț ț--------------------------------------------------------------------- 537. CMCe este transferul în psihanaliză?a) [ ] Transferul se referă la rela ia pacient-terapeut, care are un caracter țira ional, proiectiv i ambivalentț șb) [ ] Transferul este rela ia care contribue la procesul educa ional al ț țpacientuluic) [ ] Transferul îl conduce pe pacient să- i pună probleme asupra originii școmportamentelor sale, care a rămas măcar par ial în afara con tiin ei ț ș țsaled) [ ] Transferul este un procesul ce necesită să fie transpus în via a de țtoate zilelee) [ ] Transferul este un mecanism con tient, voluntar i afectivș ș--------------------------------------------------------------------- 538. CMCum defini i antrenamentul autogen după J. H. Schultz?ța) [ ] Reprezintă o metodă psihoterapeutică de psihoprofilaxie, psihoigienă i relaxareșb) [ ] Este o metodă utilizată în scopul cre terii capacită ii vitaleș țc) [ ] Este o tehnică de corijare a stereotipurilor comportamentaled) [ ] Este o metodă de analiza a sferei incon tienteșe) [ ] Este o metodă ce utilizează ca instrument de lucru dinamica de grup--------------------------------------------------------------------- 539. CMCare sunt stadiile active psihosexual a teoriei psihanalitice de dezvoltare a personalită ii?ța) [ ] oralb) [ ] analc) [ ] falicd) [ ] latente) [ ] genital
--------------------------------------------------------------------- 540. CMMecanismele de apărare a Ego-ului conform teoriei psihanaliticea) [ ] Refulareab) [ ] Proiec iațc) [ ] Retroflexiad) [ ] Sublimareae) [ ] Ra ionalizareaț--------------------------------------------------------------------- 541. CMCine întroduce hipnoza în clinică?a) [ ] Messmerb) [ ] Braid c) [ ] Charcotd) [ ] Bernheime) [ ] Freud--------------------------------------------------------------------- 542. CMCare sunt sursele de inspira ie a terapiilor comportamentale? ța) [ ] teoria învă ăriițb) [ ] existenta factorilor psihologici de natura interioarac) [ ] func ionarea personalită ii umane in raport de stimulii exteriori, de ț țsitua iile, rolurile si interac iunile socialeț țd) [ ] for ele psihice interne, abisalețe) [ ] conceptul „aici i acum"ș--------------------------------------------------------------------- 543. CMCare sunt conceptele de baza ale psihoterapiei comportamentale? a) [ ] Starea de hipnozab) [ ] întărirea socialac) [ ] Inferen a arbitrarățd) [ ] Aici i acumșe) [ ] controlul comportamentului--------------------------------------------------------------------- 544. CMCare sunt accentele terapiei comportamentale?a) [ ] Eviden iază determinan ii actuali mai degrabă decât determinan ii ț ț țistorici ai comportamentului
b) [ ] Prezintă schimbarea comportamentului manifest ca fiind criteriul major în evaluarea tratamentuluic) [ ] Valorifică cercetarea fundamentală în psihologie pentru formularea ipotezelor cu privire la tratament i la tehnicile specificeșd) [ ] Define te tratamentul în termeni opera ionali i obiectivi pentru ca ș ț șmetodele aplicate să poată fi reprodusee) [ ] Subliniază, într-o manieră foarte precisă, comportamentul vizat i ștehnicile de evaluare--------------------------------------------------------------------- 545. CMCare sunt par ile componente a Eu-lui descrise de analiza tranzac ională?ț ța) [ ] Eu-Integralb) [ ] Eu-Colectivc) [ ] Eu-Părinted) [ ] Eu-Adulte) [ ] Eu-Copil--------------------------------------------------------------------- 546. CMCare sunt treptele treningului autogen?a) [ ] treapta inferioară - învă area relaxării cu ajutorul exerci iilorț țb) [ ] treapta medie - de învă are a comportamentuluițc) [ ] treapta superioară - meditarea autogenă d) [ ] treapta clasică - reînvă area emo ionalăț țe) [ ] treapta condi ionată - reflexele condi ionateț ț--------------------------------------------------------------------- 547. CMCare este esen a psihoterapiei de grup?ța) [ ] utilizarea dinamicii grupului, adică rela ionarea i conlucrarea, care ț șapare între mebrii grupului, inclusiv i psihoterapeutulîn cu scop de ștratareb) [ ] este o direc ie independentă în psihoterapiețc) [ ] reprezintă numai o metodă specifică în utilizarea căreea instrumentul principal de ac iune psihoterapeutică este grupul de țpacien ițd) [ ] utilizarea dinamicii grupului direc ionată spre aceea ca fiecare țparticipant să aibă posibilitatea de a se manifesta, i de asemenea crearea șunui sistem efecftiv de feedback în grupe) [ ] este o terapie, ce permite pacientului să se în eleagă pe sine, să vadă ț
atitudinea sa neadecvată i montările pe care le are, stereotipurile șemo ionale i de comportament, care influen ează real iile ț ș ț ținterpersonale, i să le schimbe în atmosferă de bunăvin ă i acceptareș ț ș--------------------------------------------------------------------- 548. CMServiciile de Sănătate Mintală trebuie dezvoltate la mai multe nivele în afară de: a) [ ] erviciЫ i în institu ii reziden ialeț țb) [ ] Serviciile de sănătate mintală în sistemul de îngrijiri primarăc) [ ] Îngrijirea în servicii comunitare de SMd) [ ] Servicii psihiatrice în spitalele generale e) [ ] Îngrijirea în servicii specializate de SM--------------------------------------------------------------------- 549. CMSănătatea Mintală include în sine: a) [ ] cum facem fata stresuluib) [ ] cum rela ionăm cu ceilal iț țc) [ ] cum luam deciziiled) [ ] cum percepem lumea celorlal ițe) [ ] cum conflictam--------------------------------------------------------------------- 550. CMDe ce sănătatea mintală ar trebui să fie o prioritate la nivel global? a) [ ] Aproximativ 300 de milioane de persoane suferă de tulburări mintaleb) [ ] Refugia ii, migran ii i persoț ț ș anele expuse unor situa ii extremale țsuferă de un ir de tulburări specifice de sănătate mintalășc) [ ] Aproape 800 000 de persoane anual comit suicidd) [ ] Caren ele de iod în alimenta ie provoacă tulburări mintale pînă la 14ț ț anie) [ ] Tulburările psihice au o rată înaltă a mortalită iiț--------------------------------------------------------------------- 551. CMDe ce sănătatea mintală ar trebui să fie o prioritate la nivel global? a) [ ] Aproximativ 800 de milioane de persoane suferă de tulburări mintaleb) [ ] Refugia ii, migran ii i persoanele expuse unor situa ii extremale ț ț ș țsuferă de un ir de tulburări specifice de sănătate mintalăș
c) [ ] Aproape 100 000 de persoane anual comit suicidd) [ ] Caren ele de iod în alimenta ie provoacă tulburări mintale pînă la 14ț ț anie) [ ] Tulburările psihice au o rată înaltă a mortalită iiț--------------------------------------------------------------------- 552. CMSănătatea mintală este un concept care decurge din cel de normalitate, adaptat la viata psihica a individului i se poate aborda ca aspect: șa) [ ] medico-psihologic b) [ ] medico-profesional c) [ ] medico-biologicd) [ ] bio-genetice) [ ] psihologic-educational--------------------------------------------------------------------- 553. CMIndici care atestă amenin ări asupra sănăta ii mintale semnificative la ț țnivel mondial i în RM sunt: șa) [ ] Deteriorarea generala a stării de sănătate a populațieib) [ ] Expansiunea abuzului si a dependen ei de substan e psiho-activeț țc) [ ] Cre terea ratei suicidului, în special în rândul tinerilorșd) [ ] Supra-structurarea cu factori de stres a societă ii (declin economic, țcre terea omajului, scăderea nivelș ș ului de trai)e) [ ] Mortalitatea înaltă--------------------------------------------------------------------- 554. CMDezvoltare istorică a serviciilor de sănătate mintală în ultimii 150 de ani sunt următoarele: a) [ ] Dezvoltarea antică a psihiatrieib) [ ] Tratamente agresive psihiatricec) [ ] dezvoltarea azilurilor, între 1880 i 1950șd) [ ] declinului azilurilor, de prin 1950 până la 1980e) [ ] reforma serviciilor de sănătate mintală, începând aproximativ din 1980--------------------------------------------------------------------- 555. CMServiciile de Sănătate Mintală trebuie dezvoltate la mai multe nivele pentru a spori accesibilitate: a) [ ] Servicii în institu ii reziden ialeț ț
b) [ ] Serviciile de sănătate mintală în sistemul de îngrijiri primarăc) [ ] Îngrijirea în servicii comunitare de SMd) [ ] Servicii psihiatrice în spitalele generale e) [ ] Îngrijirea în servicii specializate de SM--------------------------------------------------------------------- 556. CMFenomenul de stigma este: a) [ ] compromiterea i discriminarea socială a unei persoaneșb) [ ] orice atribut ori semn fizic care devalorizează identitatea unui individ până într-acolo încât el nu mai poate beneficia de întreaga acceptare a societă iiț
c) [ ] orice atribut ori semn social care devalorizează identitatea unui individ până într-acolo încât el nu mai poate beneficia de întreaga acceptare a societă iiț
d) [ ] prote ia persoanelor cu probleme de SM în societateț
e) [ ] barieră în asisten a i tratarea diferitelor boliț ș--------------------------------------------------------------------- 557. CMMetode de interven ie utilizate în sănătatea mintală sunt următoarele:ța) [ ] Psihofarmacologiab) [ ] Psihoterapiac) [ ] Reabilitarea psihosocialăd) [ ] Ergoterapia e) [ ] Asisten a judiciarăț--------------------------------------------------------------------- 558. CMReabilitarea psihosocială aplicată în sănătatea mintală este: a) [ ] un complex de măsuri medico-sociale care urmăresc prevenirea îmbolnăviriib) [ ] interven ii prompte aplicate în perioada apari iei bolii, menite să ț țlimiteze întinderea i severitatea unui epizodșc) [ ] limitarea incapacită ilor produse de boalățd) [ ] un ansamblu de îngrijiri psihice i sociale organizate pentru șajutorarea pacien ilor cu tulburări mentale cronice, cu scopul de atingere ța unui nivel înalt de func ionare socialăț
e) [ ] este un proces, în care persoana cu disabilită i fizice sau psihice este țajutată să utilizeze cât mai bine posibil resursele ce i-au mai rămas, pentru o func ionare optimă într-un cadru social cât mai decentț--------------------------------------------------------------------- 559. CMReabilitarea psihosocială include în sine: a) [ ] reabilitarea psihiatricăb) [ ] reabilitarea socialăc) [ ] reabilitarea profesionalăd) [ ] reabilitarea psihologicăe) [ ] reabilitarea comunica ionaț lă--------------------------------------------------------------------- 560. CMReabilitarea profesională include în sine următoarele măsuri: a) [ ] Terapia ocupa ionalățb) [ ] Ergoterapiac) [ ] Reprofesionalizaread) [ ] Activitatea profesională protejatăe) [ ] Psihoterapia--------------------------------------------------------------------- 561. CMTulburări Disociative (de Conversie) sunt următoarele: a) [ ] Amnezie disociativăb) [ ] Fugă disociativăc) [ ] Stupoare disociativăd) [ ] Tulburări de transă i posesiuneșe) [ ] Tulburări factice --------------------------------------------------------------------- 562. CMTulburarea Disociativă (de Conversie) este: a) [ ] o pierdere par ială sau completă a integrării normale între amintirileț din trecut, con tientizarea identită ii i senza iile imediate, precum i ș ț ș ț școntrolul mi cărilor corporaleșb) [ ] un grad considerabil de control con tient asupra amintirilor i ș șsenza iile care pot fi selectate pentru aten ie imediată, i mi cărilor care ț ț ș șurmează să fie efectuatec) [ ] o tulburare cu prevalen a mică de pînă la 1%țd) [ ] o tulburare cu debut lent, neobservabil
e) [ ] o endogenie i afectează mai frecvent copiiiș--------------------------------------------------------------------- 563. CMInstrumente utilizate în contactul informa ional cu un adult:ța) [ ] jocurib) [ ] interviuri structurate c) [ ] scale clinice d) [ ] socializaree) [ ] chat--------------------------------------------------------------------- 564. CMCulegerea de date i informa ii psihopatologice se articulează cu:ș ța) [ ] criterii de diagnosticare b) [ ] criterii de diferen iere țc) [ ] personalitatea medicului/ cercetătorului d) [ ] personalitatea pacientului/ beneficiaruluie) [ ] politica institu ionalăț--------------------------------------------------------------------- 565. CMObiective primare în interviurile din rela ia medic-pacient:ța) [ ] Standardizarea întrebărilor i obiectivizare șb) [ ] Încrederea i orientarea în răspunsurile pacientului șc) [ ] Cunoa terea i in elegerea persoanei i etapei/ maladiei sale ș ș ț șd) [ ] Evitarea membrilor familiei i prietenilor pacientuluișe) [ ] Excluderea datelor de la pacient psihotic--------------------------------------------------------------------- 566. CMExemple de scale utilizate în anxietate:a) [ ] Hamiltonb) [ ] SANSc) [ ] Social Trate Anxiety Inventory (Spielberger) d) [ ] Brief Psychiatric Rating Scalee) [ ] PANSS--------------------------------------------------------------------- 567. CMCare din scalele indicate nu se atribuie la cele pentru anxietate:a) [ ] Young Mania Rating Scale b) [ ] Yale-Brown Obsessive Compulsive Scale
c) [ ] Social Anxiety Scaled) [ ] TAG 7e) [ ] PANSS --------------------------------------------------------------------- 568. CMScalele orientate pe simptomele productive i deficitare în Schizofrenie șsunt:a) [ ] PANSS b) [ ] Montgomery-Åsbergc) [ ] SANSd) [ ] Zunge) [ ] Beck--------------------------------------------------------------------- 569. CMScale clinice în depresie completate de pacient sunt:a) [ ] Zungb) [ ] Beckc) [ ] Hamiltond) [ ] Pitsburg Insomnia Rating Scalee) [ ] PANSS--------------------------------------------------------------------- 570. CMAlte direc ii de utilizare ale scalelor standardizate în psihiatrie sunt în:ța) [ ] adic ii țb) [ ] tulburări de alimenta ie țc) [ ] tulburarea afectivă bipolară d) [ ] stabilirea venitului beneficiaruluie) [ ] stabilirea prezen ei vocilor la beneficiarț--------------------------------------------------------------------- 571. CMSelecta ii afirma ia corectă despre scara HAM-D:ț ța) [ ] Este utilă în precizarea stării curente b) [ ] Este utilă în evaluarea eficacită ii tratamentului țc) [ ] Se utilizează în cuantificarea depresiei d) [ ] Con ine 21 întrebări punctate diferit țe) [ ] Se completează de orice clinician --------------------------------------------------------------------- 572. CM
Selecta i afirma ia corectă despre scala SANS:ț ța) [ ] Are 5 compartimente cu 25 itemi b) [ ] Punctajul de 0-5 c) [ ] Evaluează atacurile de panicăd) [ ] Evaluează aplatisarea afectivă, alogia e) [ ] Evaluează avoli ia, anhedonia i aten ia ț ș ț--------------------------------------------------------------------- 573. CMAfirma iile despre scala PSYRATS sunt corecte:ța) [ ] Este indicată în descrierea halucina iilor țb) [ ] Este indicată în excluderea halucina iilorțc) [ ] Descrie frecven a, durata, convingerea halucina iilor ț țd) [ ] Descrie con inutul, consecin ele halucina iilor ț ț țe) [ ] Propusă de Haddock în 1999 --------------------------------------------------------------------- 574. CMEste adevărat despre PANSS:a) [ ] Este o scală pentru a diagnostica schizofreniab) [ ] Con ine 7 itemi pe psihopatologie pozitivă ț
c) [ ] Con ine 7 itemi pe psihopatologie negative țd) [ ] Con ine 16 itemi pe psihopatologie generală țe) [ ] Pentru apreciere se necesită circa 30-60 minute utilizând SCID (interviu structurat) --------------------------------------------------------------------- 575. CMScale pentru evaluarea depresiei sunt:a) [ ] SASb) [ ] HAM-D c) [ ] PHQ9 d) [ ] Becke) [ ] Zung--------------------------------------------------------------------- 576. CMScale pentru evaluarea depresiei sunt:a) [ ] PANSSb) [ ] HAM-D c) [ ] PHQ9
d) [ ] Becke) [ ] Zung--------------------------------------------------------------------- 577. CMSunt scale pentru autoevaluare, cu EXCEP IA :Ța) [ ] PANSSb) [ ] HAM-D c) [ ] MADRSd) [ ] SASe) [ ] Zung--------------------------------------------------------------------- 578. CMEtape în dezvoltarea psihicului uman sunt:a) [ ] Etapa complexelor (1-7 ani)b) [ ] Etapa orală (0-1,5 ani) c) [ ] Etapa anală(1,5-3 ani) d) [ ] Etapa falică / Oedipiană (3-7 ani) e) [ ] Etapa laten ei sexualită ii infantile (8-11 ani) ț ț--------------------------------------------------------------------- 579. CMEtape în dezvoltarea psihicului uman sunt:a) [ ] Etapa colară (7-11 ani)șb) [ ] Etapa orală (0-1,5 ani) c) [ ] Etapa laten ei sexualită ii infantile (8-11 ani) ț țd) [ ] Etapa pubertă ii i adolescen ei (12-19 ani) ț ș țe) [ ] Etapa tinere ii mature (20-34 ani) ț--------------------------------------------------------------------- 580. CMEtape în dezvoltarea psihicului uman sunt:a) [ ] Etapa sexualită ii libere (7-13 ani)țb) [ ] Etapa orală (0-1,5 ani) c) [ ] Etapa anală(1,5-3 ani) d) [ ] Etapa falică / Oedipiană (3-7 ani) e) [ ] Etapa tinere ii mature (20-34 ani) ț--------------------------------------------------------------------- 581. CMEste adevărat despre etapa orală:a) [ ] Copilul în mod normal reu e te să controleze sfinctereleș ș
b) [ ] Activită ile i plăcerea este centrată pe orificiul bucal ț șc) [ ] Etapa durează de la na tere până la 1,5 ani șd) [ ] Copilul treptat ar trebui să reu ească să treacă de la principiul șplăcerii la principiul realită iițe) [ ] În această etapă copilul este într-o stare de dependen ă totală în careț se formează încrederea bazală în func ie de satisfac ia oralăț ț--------------------------------------------------------------------- 582. CMEste adevărat despre etapa orală:a) [ ] Copilul în mod normal reu e te să controleze părin iiș ș țb) [ ] Activită ile i plăcerea este centrată pe orificiul bucalț șc) [ ] Etapa durează de la na tere până la 1,5 anișd) [ ] Copilul treptat ar trebui să reu ească să treacă de la principiul șplăcerii la principiul realită ii țe) [ ] În mod normal copilul reu e te să doarmă separat de mamă către ș șsfâr itul etapeiș--------------------------------------------------------------------- 583. CMEste adevărat despre etapa analăa) [ ] Copilul face prima alegere de obiect i ură te în mod normal ș șpărintele de acela i sex i iube te părintele de sex opusș ș șb) [ ] Copilul reu e te să- i controleze sfincterele, mu chii, mi cărileș ș ș ș șc) [ ] Etapa durează de la 1,5 ani până la 3 anid) [ ] Copilul atinge un anumit grad de autonomie de i încă folose te pe ș șmama ca „bază de refugiu"e) [ ] În această etapă copilului în mod normal i se oferă date despre ru ine, reguli, interdic ii i remunerări, facând baza SupraEu-uluiș ț ș--------------------------------------------------------------------- 584. CMEste adevărat despre etapa anală:a) [ ] Copilul face totul să fie iubit, activitate sa limitându-se preponderent la a mânca i dormișb) [ ] Copilul reu e te să- i controleze sfincterele, mu chii, mi cărileș ș ș ș șc) [ ] Etapa durează de la 1,5 ani până la 3 anid) [ ] Copilul atinge un anumit grad de autonomie de i încă folose te pe ș șmama ca „bază de refugiu" e) [ ] Este caracteristică anxietatea de separare---------------------------------------------------------------------
585. CMEste adevărat despre etapa falică / Oedipiană:a) [ ] În mod normal fiecare copil reu e te să se izoleze de semeni i să se ș ș șjoace singur în paceb) [ ] Copilul ar trebui să reu escă să- i răspundă la întrebări ce in de ș ș țapartenen ă de sex, diferen a de vârstă (adult vs copil), precum i ț ț șreconcilierea dintre copil i părintele de acela i sexș șc) [ ] Etapa durează de la 3 ani până la 7 anid) [ ] Este prezentă dorin a de a imita lumea adul ilor i rivalitatea între ț ț șfra ițe) [ ] Copilul vrea să se căsătorească cu părintele de sex opus i în acela i ș știmp să evite părintele de acela i sexș--------------------------------------------------------------------- 586. CMEste adevărat despre etapa falică / Oedipiană:a) [ ] Copilul în mod normal nu reu e te să controleze încă sfinctereleș șb) [ ] Copilul resimte rivalitate fa ă de părintele de acela i sexț șc) [ ] Copilul tinde spre o apropiere de părintele de sex opusd) [ ] Etapa durează de la 3 ani până la 7 anie) [ ] Este prezentă dorin a de a imita lumea adul ilor i rivalitatea între ț ț șfra iț--------------------------------------------------------------------- 587. CMPsihologia medicală NU are ca sarcini de bază :a) [ ] Diagnosticul i tratamentul patologiei psihiatrice (inclusiv șfarmacologic)b) [ ] De a participa la formularea diagnosticului i de a participa prin șintermediul metodelor proprii la actul psihoterapeuticc) [ ] De a trata i eradica prin tehnici sugestive patologia psihiatricășd) [ ] De a oferi suport în politici de sănătatee) [ ] De a pronostica patologii psihiatrice cu scop de eugenie--------------------------------------------------------------------- 588. CMCare din următoarele preparate este relevant pentru tratamentul epilepsiei:a) [ ] Clorpromazinab) [ ] Carbamazepinăc) [ ] Topiramat
d) [ ] Lamotriginăe) [ ] Clonazepam--------------------------------------------------------------------- 589. CMCare din următoarele preparate este relevant pentru tratamentul epilepsiei:a) [ ] Topiramat b) [ ] Lamotrigină c) [ ] Clonazepamd) [ ] Fenitoinăe) [ ] Trifluoperazina--------------------------------------------------------------------- 590. CMCare din următoarele stări NU sunt caracteristice pentru schimbările pe termen lung în epilepsie:a) [ ] Somnambulismulb) [ ] Grand mal c) [ ] Petit mal d) [ ] Absen ețe) [ ] Schimbări de caracter/ personalitate--------------------------------------------------------------------- 591. CMCare din următoarele simptome este caracteristic pentru stările disforice din epilepsie:a) [ ] Dispozi ie depresivă țb) [ ] Agita ie psihomotorie țc) [ ] Impulsivitate d) [ ] Agresivitatee) [ ] Delirium--------------------------------------------------------------------- 592. CMCare din următoarele simptome este caracteristic pentru stările disforice din epilepsie:a) [ ] Dispozi ie depresivă țb) [ ] Agita ie psihomotorie țc) [ ] Atac de panicăd) [ ] Agresivitatee) [ ] Irascibilitate
--------------------------------------------------------------------- 593. CMCare din următoarele simptome sunt caracteristice pentru stările disforice din epilepsie:a) [ ] Dispozi ie depresivă țb) [ ] Agita ie psihomotorie țc) [ ] Impulsivitated) [ ] Oneiroide) [ ] Irascibilitate--------------------------------------------------------------------- 594. CMTulburarea de personalitate / caracter în cadrul epilepsiei se caracterizează prin:a) [ ] Egocentricib) [ ] Pedan ițc) [ ] Deliriumd) [ ] Gândirea vâscoasă e) [ ] Cu greu delimitează esen ialul de inutil / secundarț--------------------------------------------------------------------- 595. CMPentru accesul epileptic este caracteristic:a) [ ] Debut brusc b) [ ] Tulburări ale con tiin ei (lipotimii) ș țc) [ ] Cădere u oară, fără loviturișd) [ ] Lipsa răspunsului la stimuli verbali e) [ ] Amnezie post-ictală ---------------------------------------------------------------------
![Page 1: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/1.jpg)
![Page 2: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/2.jpg)
![Page 3: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/3.jpg)
![Page 4: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/4.jpg)
![Page 5: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/5.jpg)
![Page 6: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/6.jpg)
![Page 7: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/7.jpg)
![Page 8: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/8.jpg)
![Page 9: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/9.jpg)
![Page 10: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/10.jpg)
![Page 11: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/11.jpg)
![Page 12: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/12.jpg)
![Page 13: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/13.jpg)
![Page 14: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/14.jpg)
![Page 15: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/15.jpg)
![Page 16: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/16.jpg)
![Page 17: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/17.jpg)
![Page 18: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/18.jpg)
![Page 19: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/19.jpg)
![Page 20: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/20.jpg)
![Page 21: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/21.jpg)
![Page 22: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/22.jpg)
![Page 23: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/23.jpg)
![Page 24: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/24.jpg)
![Page 25: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/25.jpg)
![Page 26: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/26.jpg)
![Page 27: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/27.jpg)
![Page 28: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/28.jpg)
![Page 29: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/29.jpg)
![Page 30: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/30.jpg)
![Page 31: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/31.jpg)
![Page 32: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/32.jpg)
![Page 33: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/33.jpg)
![Page 34: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/34.jpg)
![Page 35: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/35.jpg)
![Page 36: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/36.jpg)
![Page 37: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/37.jpg)
![Page 38: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/38.jpg)
![Page 39: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/39.jpg)
![Page 40: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/40.jpg)
![Page 41: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/41.jpg)
![Page 42: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/42.jpg)
![Page 43: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/43.jpg)
![Page 44: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/44.jpg)
![Page 45: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/45.jpg)
![Page 46: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/46.jpg)
![Page 47: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/47.jpg)
![Page 48: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/48.jpg)
![Page 49: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/49.jpg)
![Page 50: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/50.jpg)
![Page 51: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/51.jpg)
![Page 52: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/52.jpg)
![Page 53: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/53.jpg)
![Page 54: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/54.jpg)
![Page 55: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/55.jpg)
![Page 56: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/56.jpg)
![Page 57: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/57.jpg)
![Page 58: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/58.jpg)
![Page 59: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/59.jpg)
![Page 60: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/60.jpg)
![Page 61: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/61.jpg)
![Page 62: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/62.jpg)
![Page 63: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/63.jpg)
![Page 64: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/64.jpg)
![Page 65: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/65.jpg)
![Page 66: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/66.jpg)
![Page 67: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/67.jpg)
![Page 68: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/68.jpg)
![Page 69: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/69.jpg)
![Page 70: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/70.jpg)
![Page 71: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/71.jpg)
![Page 72: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/72.jpg)
![Page 73: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/73.jpg)
![Page 74: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/74.jpg)
![Page 75: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/75.jpg)
![Page 76: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/76.jpg)
![Page 77: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/77.jpg)
![Page 78: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/78.jpg)
![Page 79: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/79.jpg)
![Page 80: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/80.jpg)
![Page 81: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/81.jpg)
![Page 82: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/82.jpg)
![Page 83: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/83.jpg)
![Page 84: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/84.jpg)
![Page 85: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/85.jpg)
![Page 86: psihiatrie.usmf.md · Web viewConfabulația poate fi definită ca: a) ... Diazepam. e) [ ] Aripiprazol-----20. CS. Prima alegere de medicație în caz de tulburare bipolară este:](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022020121/5c9ff38188c99312188c56d1/html5/thumbnails/86.jpg)
