+ All Categories
Home > Documents > ® ŞTIRI - INFORMAŢII • AGENDA • SFTNTUL MARE MUCENIC...

® ŞTIRI - INFORMAŢII • AGENDA • SFTNTUL MARE MUCENIC...

Date post: 14-Jan-2020
Category:
Upload: others
View: 2 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
8
-■ r MnmRflt onic- pag. a 2-a ® ŞTIRI - INFORMAŢII • AGENDA • SFTNTUL MARE MUCENIC GHEORGHE « SINGIORZUL 9 SPORT 9 CENTRUL CULTURAL ESTIVAL CLUJ • „COŞUL" Sl . . . „COŞULETUL" ® ACORDUL DE LIBER SCHIMB DINTRE ROMÂNIA Şl ŢĂRILE MEMBRE ALE A.E.L.S. ® „MÎNISONG" INTERZIS LA CHISINAU • CINE OCROTEŞTE PĂ- DURILE? « ECONOMIA JUDEŢULUI CLUJ TN LUNA MARTIE 9 E TIMPUL SEMĂNATULUI 9 PESTE DOUA MILI- OANE DOLARI PENTRU INSTITUTUL INIMII 9 FENOMENUL O.ZiN. 9 SMOGUL SI . . . TURDENIi 9 IN ATENUA PRIMĂRIEI - APROVIZIONAREA POPULAŢIEI 9 TRANSFERAT ÎN PENITENCIAR 9 * ziar indepenoent geaBP» ANUL V NK. 861 VINERI 23 APRILIE 1993 8 PAGINI «O IEI I Lumea s-a obişnuit să nrotes- Diimar să dispună de urgen- judeca după ceea.co,faceţi pen-, gistrat oficial undeva — că, e I I Lumea s-a obişnuit să protes- I teze — fiecare pentru ce-1 doa- re. Am primit la redacţie o scrisoare din partea unui „Co-r | mitet-pentru recuperarea drep- turilor populaţiei din muniei- I piui Cluj-Napoca — cartierele A. Mureşan, Turzii' şl Titules- I cu", în care sîntera traşi de u- reehi cu ţîfnă: „Dacă sînteţi a- • lături de popor şi atît de in- ' I dependenţi cum vă place a vâ '. afişa. vă rugăm să binevoiţi a | publica' gratuit acest apel al ■ , necazurilor poporului". II pu- I biieâm, cum să nu? — arn pu- blicat şi alte multe apeluri ale I .feluriţilor ambiţioşi in politi- că, aşa că sîntem „alături de I popor". , Scurtei scrisori îi este ataşat I un „ultimatum-protest" adresat ... d-lui Gheorghe Funar, şi Consiliului municipal, de către I „cetăţenii din cartierele A. Mii- * reşanu, Titulescu şi Turzii, pre- I cum în asociaţie’ cu toţi cetă- ţenii Clujului". I se cere d-lui primar să dispună de urgen- ţă- încetarea oricăror lucrări de construcţii fn P-ţa Cipariu, a- tîta timp cît această piaţă nu rie-o puneţi Iri dispoziţie, ea piaţă de mărfuri tradiţională şi una din, cele mai ' vechi pieţe din municipiul nostru", ătestâ- judeca după ceea ,co,faceţi pen- tru poporI Vom organiza pi- chete permanente pe acest te- ren, pînă cînd Primăria, nu ne va reda piaţa comercială din Ciparju , şi Primăria să dove- dească eă este pentru popor şi nu împotriva poporului. Ori cu ULTIM ATUM- PROTEST tă documentar clin 1504 „ea piaţă a meseriaşilor’'. Pupă ce sc spune eâ Manea Mănescu şi I'âscăiescu ar fi aprobat fon- duri de investiţii pentru a se construi aici o piaţă eu dotări moderne şi eă „aceştia s-ar fi ţinut de cuvînt1 ', urmează o frumoasă încheiere, al Cărei ton hu-1 mai comentez: „Vă vom ; poporul, ori afară din Primă- rie şi Prefectură!1*.- Semnează „Comitetul pentru recuperarea ■ drepturilor popo- rului din Cluj", cu nume niţel schimbat faţă de -cel din pri - ma •pagină.. în numele acestuia — - trei «emnături indescifrabi- le. Deci, nu ştim nici un nu- ; me, nu ştim dacă există înre- Premise istorice (II) După primul război n<onctial apare posibilitatea modificării frontierelor imperiale, care, în mod artificial şi forţat, au înglobat un mare număr de popoare. In octombrie 1918, la Zagreb ia fiinţă un Consiliu Naţional al Sîrbilor, Croaţilor şi Slo- venilor din fostul imperiu Austro-Ungar, iar !n decembrie se hotăreşte unirea cu Serbia, fom'înd Regatul Sîrbilor, Croaţilor şi Slovenilor. In 1919 - se constituie primul guvern al regatului, avînd în în frunte un sîrb, ca vicepreşedinte un sloven, şi ca ministru de externe un croat. In 1931 regatul ia pentru prima oară denumirea de Iugoslavia.^ în anul 1941, forţele Axei, respectiv trupe apar- ţinînd la cinci naţiuni (germani, italieni, unguri, - albanezi şi bulgari), ocupă parţial Iugoslavia, Slo- venia este împărţită între Germania şi Italia, Mun- tenegru şi coasta dalmată sînt ocupate de Italia, 1 Macedonia de Bulgaria, iar zona de nord-est (Ba- natul iugoslav) de Ungaria. Croaţia se constituie ; în regat independent, înglobînd întreg teritoriul Bosniei-IIerţegovina, devenind stat satelit al Axei şi col.iborînd cu trupele germane împotriva parti- zanilor lui Tito. între anii l <->41 — ’,f!- ir> ■ are loc unul din cele mai Marius Ilie OROS (C <i:i(!uuarc in pa*;, a V-a) Kosovo— o bombă - cu explozie întîriială Un tren de noapte pleacă din Belgrad spre Ko- sovo-Polje. Uşile se leagă eu lanţuri, . vagoanele sînt păzite de soldaţi. înarmaţi. Am dorit să văd această zonă atît de tulbure din centrul Balcani- lor — Kosovo şi Metohia —, pentru că acum fla- gelul şingeros care seceră vieţi în Bosnia se poate eAtinde cu repeziciunea unei explozii mai ales în Kosovo, unde internaţionalizarea conflictului ar fi o problemă de săptâmini. în acest spaţiu pretutin- deni istoria vorbeşte limba sîrbă, înscrisă în les- pezile; celor peste 1300 de biserici, mănăstiri şi. monumente ortodoxe^ Interlocutorul meu, domnul Basko Drobniak, secretar al Departamentului de informaţii clin Priştina, rezumă un punct de ve- dere: „Poporul sirb nu poate renunţa la Kosovo. Ar însemna o autonegare. Serbia nu există fără Kosovo'*. Pînă in perioada celui de al doilea răz- boi mondial, în 1941, in ciuda tuturor migrărilor albaneze, raportul sîrbi-albanezi a fost de 50 la sută — SO la sută. Prin acţiunea Germaniei şi Ita- liei fasciste şi a aşa-numitei Albanii Mari, care a Mircea VAlDA-VOEVOD V-V PRESS (Continuare în pag. a V-a) gistrat oficial undeva — că , e plin de comitete şi asociaţii —, nu-i cunoaştem adresă; aşa putem consideră că textul este opera a trei persoane care vor şă rămînâ anonime. -Pe unde vor scoate cămaşa primarul, consiliul Primăriei şi Prefectu- ra, în faţa acestei teribile a- meninţări, nu ştiu. îşi vor cere iertare în genunchi, vor duce lungi tratative cu petiţionarii ca primul ministru cu sindica- tere, ori îşi vor da cu toţii de- misia? ... Froblema e alta: de- ce nu s-a realizat acest „pro- test-ultimaţuna" în 1990, ci toc- . mai acum, cind pe terenul vi- ran din Piaţa Cipariu au apă- rut excavatoare şi buldozere, pentru a începe lucrările la vi- itoarea catedrală .; greco-catoli- : că? Nu cumva. ne aflăm în fa- ţa unei mici, hărţuieli din par- tea unor prea intoleranţi or- todocşi? Ar fi păcat ca răspun- sul să fie pozitiv. . ’ Iiic CAt.IAN Vasluiul a fost în acest an (10—15 aprilie) gazda ospitalieră a Concursului de limba şi litera- tura română „Mihai Emineseu'*, care a reunit elita inteligenţei şi sensibilităţii juvenile din toate judeţele ţării, în total aproxima- tiv 600 de şcolari dinclasele VII—XII, precum şi din clasele X I—XIII, şcoli normale. O Co- misie naţională, coordonată de acad. Eugen Simion, avînd ca vicepreşedinţi reputaţi profesori TRIUMF CLUJEAN universitari precum dl. Mircea Borcilă de la Ciuj, dl, Mihai Drâgan de la Iaşi şi dl. Al. Me- tea de la Timişoara şi în com- ponenţă inspectori şcolari din minister şi de la judeţe, cerce- tători şi profesori de liceu, a ve- rificat şi clasificat lucrări de ri- dicată valoare. Prezenţa la des- chidere a ministrului învăţămîn- tului, dl. prof. univ. dr. Liviu Maior, a marcat- importanţa deo- sebită a'lim bii şi literaturii ro- mâne între disciplinele şcolare. Anunţarea rezultatelor a pri- lejuit satisfacţii deosebite dele- Tcodor CAPOTA .(Continuare in pa;j, V) • Confederaţiile sindicale “Frăţia**, cartelul “Alfa**, ONS LR, BNS, “Cercs“, “Univers** şl Camera Federativă a Medici, lor, aflate în conflict cu gu- vernul, au solicitat domnului Adrian Năstase, preşedintele Camerei Deputaţilor, constitui- rea unei comisii speciale a Par- lamentului căreia să îi prezin- te revendicările lor reale. Confederaţiile amintite jus- tifică această cerere. prin fap- tul că executivul ăr avea o po- ziţie necooperantă, Iar primul ministru, domnul Nicolae Văcă- roiu, ar fi prezentat “în mod tendenţios şl necorespunzător realităţile, revendicările sindica. telor**. Amintim, că, prezentînd a- cecaşi motivaţie, confederaţiile sindicale au solicitat preşedinte- lui Ion Iliescu să medieze con- flictul cu guvernul României, în cazul nesoluţionării aces- tui conflict, în ziua - de 5 mal urmează să. se declanşeze o grevă generală. • Votul negativ de. ieri al opoziţiei, referitor la Legea bugetului, ne-a surprins*, a a. firmat domnul Corneliu Bra- haş, purtătorul de cuvînt al PUNR, la conferinţa de pre- să a acestei formaţiuni' politi- ce de ieri, 22 aprilie. Dom- nul Brahaş a mai spus: “fiind adepţii unui pragmatism na- ţional, noi- strIngem din dinţi, şi mergem mai departe**. La rîndul său domnul Lazăr Lă- dariu, deputat PUNR de Mu- reş, a subliniat că “ţara are nevoie de linişte şi de aceea PUNR a votat bugetul de stat al României**, Referindu-se la afirmaţia apărută în presă şi. potrivit căreia, preşedintele- Româniel ar interveni in dia. lcgul guvern-sindieate, purtă- torul de cuvînt al PUNR a de- clarat că “acest amestec nu-i normal şi nu-i ; legal într-un stat de drept, chiar în even- tualitatea în . care . sindicatele ar fi cerut-o'* Domnia, sa a su- bliniat că relaţia firească în- tr-un asemenea dialog ar- fi guvern — sindicate — patronat (ROMPRES)' MSB „lumea Sahorei Vineri, 23 aprilie 1993, ore- J lo 13 are loc vernisajul expo- ziţiei LUMEA SAMAREI, fo- tografii realizate dc GEORGE CRISTEA din Stockholm, pro- fesor la institutul do ; Artă Dramatică din Stockholm, se. cretar general . al Asociaţiei Culturale a Românilor din Suedia şi redactor responsa- bil al publicaţiei trimestriale Arhipelag**. TELErOANE PUBLICE CU CARTELA MAGNETICA In cursul lunii mai n.c., în oraşele Cluj-Napoca, Turda, Dej, Gherla, Huedin şi Cîmpia Turzii vor fi instalate cabine fax atit pentru recepţie cît şi pentru transmisie, cu acces la automatul internaţional. De asemenea, începînd cu luna iunie, în Cluj-Na- poca se vor instala telefoane publice cu cartelă magnetică şl muHinioncilâ, (M.T.) P lK H I> K L liP O H T l€ K ir% iO iIP I\^ 9 RELATARI ALE AGENŢIEI NAŢIONALE DE PRE SA „ROMPRES' W JM B 112286 ’117371 --i 142238 124000 MAI IEFTIN DECIT CALAT0RIA CU PRITAXESTE DOAR MERSUL PE JOS. ® Dl. Mircea Ionescu Quintus 1 consideră că ieşirea Partidulut Naţional Liberal din Convenţia Democratică a fost o greşeală şi, în altă ordine de idei, că e- xistă posibilitatea creării, unui partid liberal puternic prin uni- rea PNL cu P.b. In cadrul conferinţei do pre- să organizată miercuri, în Capi- tală, care a prilejuit preşedinte- lui PNL aceste consideraţii, dl. Radu Boroianu, vicepreşedintele acestei formaţiuni politice, a prezentat un comunicat în care &e arată că Biroul Permanent al Partidului Naţional Liberal îşi propune să contribuie la realiza- rea unei noi şi statornice unităţi a opoziţiei. In acelaşi comunicat se spcci— - /■ /> ti uir.uoT u fică, între altele, că PNL pro- pune constituirea unei „alterna- tive liberole de guvernare**, a tuturor partidelor cu vederi li- berale, care pentru a deveni coerentă, trebuie să aibă în ve- dere „o regrupare pe baze doc- trinare". Solicitat de către redactorul Agenţiei Naţionale. de Presă „Rompres**, să exprime punctul de vedere al PNL faţă de unele declaraţii-făcute recent la Buda- pesta de liderii UDMR, dl. Mir- cea Ionescu Quintus a spus: „Nu putem nega că unul din motive- le pentru care PNL a părăsit Convenţia Democratică a fost re- fuzul UDMR de a-şi preciza po- ziţia în problema autonomiei. iŞIntem un stat naţional unitar şi respingem orice Încercare de rupere a acestei unităţi*. 9 Sub genericul „Educaţia spirituală,- religia, minorităţile naţionale în România**, Mişcarea ecoiogistă din România a orga- nizat, miercuri, la Bucureşti, un colocviu Ia care au fost invitaţi şi reprezentanţi ai cultelor. Calificlnd recentele declaraţii făcute la Budapesta de parla- mentari ai UDMR drept „cel pu- ţin ciudate şi necorespunzătoare cu realitatea™, domnul Ivan Tru- ţer, director executiv, a subli- niat câ, in platforma.program „M.E.R. se opune doctrinei co- (Coniinunre în pag, V)
Transcript

-■ r

M nm Rflt onic-

p ag . a 2-a

® ŞTIRI - INFORMAŢII • AGENDA • SFTNTUL MARE MUCENIC GHEORGHE « SINGIORZUL 9 SPORT 9 CENTRUL CULTURAL ESTIVAL CLUJ • „COŞUL" Sl . . . „COŞULETUL" ® ACORDUL DE LIBER SCHIMB DINTRE ROMÂNIA Şl ŢĂRILE MEMBRE ALE A.E.L.S. ® „MÎNISONG" INTERZIS LA CHISINAU • CINE OCROTEŞTE PĂ­DURILE? « ECONOMIA JUDEŢULUI CLUJ TN LUNA MARTIE 9 E TIMPUL SEMĂNATULUI 9 PESTE DOUA MILI­OANE DOLARI PENTRU INSTITUTUL INIMII 9 FENOMENUL O.ZiN. 9 SMOGUL SI . . . TURDENIi 9 IN ATENUA PRIMĂRIEI - APROVIZIONAREA POPULAŢIEI 9 TRANSFERAT ÎN PENITENCIAR 9 *

ziarindepenoent

geaBP»

ANUL V NK. 861

V INERI 23 A PR IL IE 1993

8 PAGINI «O IE I

I Lumea s-a obişnuit să nrotes- Diimar să dispună de urgen- judeca după ceea.co,faceţi pen-, gistrat oficial undeva — c ă , e II Lumea s-a obişnuit să protes-

I teze — fiecare pentru ce-1 doa­re. Am prim it la redacţie o scrisoare din partea unui „Co-r

| mitet-pentru recuperarea drep­turilor populaţiei din muniei-

I piui Cluj-Napoca — cartierele ■ A. Mureşan, Turzii' şl Titules-

I cu", în care sîntera traşi de u- reehi cu ţîfnă: „Dacă sînteţi a-

• lături de popor şi atît de in- ' I dependenţi cum vă place a vâ ' . afişa. vă rugăm să binevoiţi a | publica' gratuit acest apel al ■ , necazurilor poporului". II pu- I biieâm, cum să nu? — arn pu­

blicat şi alte multe apeluri ale

I.feluriţilor ambiţioşi in politi­că, aşa că sîntem „alături de

I popor"., Scurtei scrisori îi este ataşat

I un „ultimatum-protest" adresat . . . d-lui Gheorghe Funar, şi Consiliului municipal, de către

I „cetăţenii din cartierele A. Mii- ■ * reşanu, Titulescu şi Turzii, pre-

I cum în asociaţie’ cu toţi cetă­ţenii C lujului". I se cere d-lui

primar să dispună de urgen­ţă- încetarea oricăror lucrări de construcţii fn P-ţa Cipariu, a- tîta timp cît această piaţă nu rie-o puneţi Iri dispoziţie, ea piaţă de mărfuri tradiţională şi una din, cele mai ' vechi pieţe din municipiul nostru", ătestâ-

judeca după ceea ,co, faceţi pen­tru poporI Vom organiza p i­chete permanente pe acest te­ren, pînă cînd Primăria, nu ne va reda piaţa comercială din Ciparju , şi Primăria să dove­dească eă este pentru popor şi nu împotriva poporului. Ori cu

ULTIM ATUM- PROTEST

tă documentar clin 1504 „ea piaţă a meseriaşilor’'. Pupă ce sc spune eâ Manea Mănescu şi I'âscăiescu ar f i aprobat fon­duri de investiţii pentru a se construi aici o piaţă eu dotări moderne şi eă „aceştia s-ar fi ţinut de cuvînt1', urmează o frumoasă încheiere, al Cărei ton hu-1 mai comentez: „Vă vom ;

poporul, ori afară din Primă­rie şi Prefectură!1*.-

Semnează „Comitetul pentru recuperarea ■ drepturilor popo­rului din C luj", cu nume niţel schimbat faţă de -cel din pri­ma • pagină.. în numele acestuia — - trei «emnături indescifrabi­le. Deci, nu ştim nici un nu-

; me, nu ştim dacă există înre-

Premise istorice (II)După primul război n<onctial apare posibilitatea

■ modificării frontierelor imperiale, care, în mod artificial şi forţat, au înglobat un mare număr de popoare. In octombrie 1918, la Zagreb ia fiinţă un Consiliu Naţional al Sîrbilor, Croaţilor şi Slo­venilor din fostul imperiu Austro-Ungar, iar !n decembrie se hotăreşte unirea cu Serbia, fom 'înd Regatul Sîrbilor, Croaţilor şi Slovenilor. In 1919

- se constituie primul guvern al regatului, avînd în■ în frunte un sîrb, ca vicepreşedinte un sloven, şi

ca ministru de externe un croat. In 1931 regatul ia pentru prima oară denumirea de Iugoslavia.^

în anul 1941, forţele Axei, respectiv trupe apar- ţinînd la cinci naţiuni (germani, italieni, unguri,

- albanezi şi bulgari), ocupă parţial Iugoslavia, Slo­venia este împărţită între Germania şi Italia, Mun- tenegru şi coasta dalmată sînt ocupate de Italia,

1 Macedonia de Bulgaria, iar zona de nord-est (Ba­natul iugoslav) de Ungaria. Croaţia se constituie

; în regat independent, înglobînd întreg teritoriul Bosniei-IIerţegovina, devenind stat satelit al Axei şi col.iborînd cu trupele germane împotriva parti­zanilor lui Tito.

între anii l<->41 — ’,f!-ir> ■ are loc unul din cele mai

Marius Ilie OROS

(C <i:i(!uuarc in pa*;, a V-a)

Kosovo— o bombă - cu explozie întîriială

Un tren de noapte pleacă din Belgrad spre Ko- sovo-Polje. Uşile se leagă eu lanţuri, . vagoanele sînt păzite de soldaţi. înarmaţi. Am dorit să văd această zonă atît de tulbure din centrul Balcani­lor — Kosovo şi Metohia —, pentru că acum fla­gelul şingeros care seceră vieţi în Bosnia se poate eAtinde cu repeziciunea unei explozii mai ales în Kosovo, unde internaţionalizarea conflictului ar fi o problemă de săptâmini. în acest spaţiu pretutin­deni istoria vorbeşte limba sîrbă, înscrisă în les­pezile; celor peste 1300 de biserici, mănăstiri şi. monumente ortodoxe^ Interlocutorul meu, domnul Basko Drobniak, secretar al Departamentului de informaţii clin Priştina, rezumă un punct de ve­dere: „Poporul sirb nu poate renunţa la Kosovo. A r însemna o autonegare. Serbia nu există fără Kosovo'*. Pînă in perioada celui de al doilea răz­boi mondial, în 1941, in ciuda tuturor migrărilor albaneze, raportul sîrbi-albanezi a fost de 50 la sută — SO la sută. Prin acţiunea Germaniei şi Ita­liei fasciste şi a aşa-numitei A lbanii Mari, care a

Mircea VAlDA-VOEVOD V-V PRESS

(Continuare în pag. a V-a)

gistrat oficial undeva — că , e plin de comitete şi asociaţii —, nu-i cunoaştem adresă; aşa câ putem consideră că textul este opera a trei persoane care vor şă rămînâ anonime. - Pe unde vor scoate cămaşa primarul, consiliul Primăriei şi Prefectu­ra, în faţa acestei teribile a- meninţări, nu ştiu. îş i vor cere iertare în genunchi, vor duce lungi tratative cu petiţionarii ca primul ministru cu sindica- tere, ori îşi vor da cu toţii de­misia? . . . Froblema e alta: de- ce nu s-a realizat acest „pro- test-ultimaţuna" în 1990, ci toc-

. mai acum, cind pe terenul vi­ran din Piaţa Cipariu au apă­rut excavatoare şi buldozere, pentru a începe lucrările la vi­itoarea catedrală .; greco-catoli- : că? Nu cumva. ne aflăm în fa­ţa unei mici, hărţuieli din par­tea unor prea intoleranţi or­todocşi? Ar fi păcat ca răspun­sul să fie pozitiv. . ’

Iiic CAt.IAN

Vasluiul a fost în acest an (10—15 aprilie) gazda ospitalieră a Concursului de limba şi litera­tura română „Mihai Emineseu'*, care a reunit elita inteligenţei şi sensibilităţii juvenile din toate judeţele ţării, în total aproxima­tiv 600 de şcolari d in c la s e le V II—X II, precum şi din clasele X I—X III , şcoli normale. O Co­misie naţională, coordonată de acad. Eugen Simion, avînd ca vicepreşedinţi reputaţi profesori

TRIUMF CLUJEANuniversitari precum dl. Mircea Borcilă de la Ciuj, dl, Mihai Drâgan de la Iaşi şi dl. Al. Me- tea de la Timişoara şi în com­ponenţă inspectori şcolari din minister şi de la judeţe, cerce­tători şi profesori de liceu, a ve­rificat şi clasificat lucrări de ri­dicată valoare. Prezenţa la des­chidere a ministrului învăţămîn- tului, dl. prof. univ. dr. Liviu Maior, a marcat- importanţa deo­sebită a 'lim b ii şi literaturii ro­mâne între disciplinele şcolare.

Anunţarea rezultatelor a pri­lejuit satisfacţii deosebite dele-

Tcodor CAPOTA .(Continuare in pa;j, V)

• Confederaţiile sindicale “Frăţia**, cartelul “Alfa**, ONS LR, BNS, “Cercs“, “Univers** şl Camera Federativă a Medici, lor, aflate în conflict cu gu­vernul, au solicitat domnului Adrian Năstase, preşedintele Camerei Deputaţilor, constitui­rea unei comisii speciale a Par­lamentului căreia să îi prezin­te revendicările lor reale.

Confederaţiile amintite jus­tifică această cerere. prin fap­tul că executivul ă r avea o po­ziţie necooperantă, Iar primul ministru, domnul Nicolae Văcă­roiu, ar fi prezentat “în mod tendenţios şl necorespunzător realităţile, revendicările sindica. telor**.

Amintim, că, prezentînd a- cecaşi motivaţie, confederaţiile sindicale au solicitat preşedinte­lui Ion Iliescu să medieze con­flictul cu guvernul României, în cazul nesoluţionării aces­tui conflict, în ziua - de 5 mal urmează să. se declanşeze o grevă generală.

• Votul negativ de. ieri al opoziţiei, referitor la Legea bugetului, ne-a surprins*, a a. firmat domnul Corneliu Bra- haş, purtătorul de cuvînt al PUNR, la conferinţa de pre­să a acestei formaţiuni' politi­ce de ieri, 22 aprilie. Dom­nul Brahaş a mai spus: “fiind adepţii unui pragmatism na­ţional, noi- strIngem din dinţi, şi mergem mai departe**. La rîndul său domnul Lazăr Lă- dariu, deputat PUNR de M u­reş, a subliniat că “ţara are nevoie de linişte şi de aceea PUNR a votat bugetul de stat al României**, Referindu-se la afirmaţia apărută în presă şi. potrivit căreia, preşedintele- Româniel ar interveni in dia. lcgul guvern-sindieate, purtă­torul de cuvînt al PUNR a de­clarat că “acest amestec nu-i normal şi nu-i ; legal într-un stat de drept, chiar în even­tualitatea în . care . sindicatele ar fi cerut-o'* Domnia, sa a su­bliniat că relaţia firească în­tr-un asemenea dialog ar- fi guvern — sindicate — patronat

(ROMPRES)'

M SB

„lum ea SahoreiVineri, 23 aprilie 1993, ore-

J lo 13 are loc vernisajul expo­ziţiei LUMEA SAMAREI, fo­tografii realizate dc GEORGE CRISTEA din Stockholm, pro­fesor la institutul do ; Artă Dramatică din Stockholm, se. cretar general . al Asociaţiei Culturale a Românilor din Suedia şi redactor responsa­bil al publicaţiei trimestriale Arhipelag**.

TELErOANE PUBLICE CU CARTELA MAGNETICA

In cursul lunii mai n.c., în oraşele Cluj-Napoca, Turda, Dej, Gherla, Huedin şi Cîmpia Turzii vor fi instalate cabine fax atit pentru recepţie cît şi pentru transmisie, cu acces la automatul internaţional. De asemenea, începînd cu luna iunie, în Cluj-Na­poca se vor instala telefoane publice cu cartelă magnetică şl muHinioncilâ, (M.T.)

P lK H I > K L l iP O H T l€ K i r % iO i I P I \ ^9 RELATARI ALE AGENŢIEI NAŢIONALE DE PRE SA „ROMPRES'

W JM B 112286 ’117371 --i 142238 124000

MAI IEFTIN DECIT CALAT0RIA CU PRITAXESTE DOAR MERSUL PE JOS.

® Dl. Mircea Ionescu Quintus 1 consideră că ieşirea Partidulut Naţional Liberal din Convenţia Democratică a fost o greşeală şi, în altă ordine de idei, că e- xistă posibilitatea creării, unui partid liberal puternic prin un i­rea PNL cu P.b.

In cadrul conferinţei do pre­să organizată miercuri, în Capi­tală, care a prilejuit preşedinte­lu i PNL aceste consideraţii, dl. Radu Boroianu, vicepreşedintele acestei formaţiuni politice, a prezentat un comunicat în care &e arată că Biroul Permanent al Partidului Naţional Liberal îşi propune să contribuie la realiza­rea unei noi şi statornice unităţi a opoziţiei.

In acelaşi comunicat se spcci—- /■/>

t i uir.uoT u

fică, între altele, că PNL pro­pune constituirea unei „alterna­tive liberole de guvernare**, a tuturor partidelor cu vederi l i­berale, care pentru a deveni coerentă, trebuie să aibă în ve­dere „o regrupare pe baze doc­trinare".

Solicitat de către redactorul Agenţiei Naţiona le . de Presă „Rompres**, să exprime punctul de vedere al PNL faţă de unele declaraţii-făcute recent la Buda­pesta de liderii UDMR, dl. M ir­cea Ionescu Quintus a spus: „Nu putem nega că unul din motive­le pentru care PNL a părăsit Convenţia Democratică a fost re­fuzul UDMR de a-şi preciza po­ziţia în problema autonomiei. iŞIntem un stat naţional unitar

şi respingem orice Încercare de rupere a acestei unităţi*.

9 Sub genericul „Educaţia spirituală,- religia, minorităţile naţionale în România**, Mişcarea ecoiogistă din România a orga­nizat, miercuri, la Bucureşti, un colocviu Ia care au fost invitaţi şi reprezentanţi ai cultelor.

Calificlnd recentele declaraţii făcute la Budapesta de parla­mentari ai UDMR drept „cel pu­ţin ciudate şi necorespunzătoare

cu realitatea™, domnul Ivan Tru-

ţer, director executiv, a subli­

niat câ, in platforma.program

„M.E.R. se opune doctrinei co-

(Coniinunre în pag, V)

ADEVĂRUL DE CLUJ- sFA'GINA 2

DIPLOME PENTRU LIDERI SINDICALI

Azi, 23 aprilie, orele 16, în sala de şedinţe a Prefecturii ju ­deţului Cluj, se va desfăşura festivitatea de înmînare a di­plomelor pentru prima serie de lideri sindicali din întreprinderi-

Astăzi vremea va continua să se încălzească, iar cerul va fi variabil. Vîntul va sufla în ge­neral slab .Temperaturile m ini­me vor fi cuprinse între I şi 4 grade, cele maxime tntre 14 şi 18 grade. Izolat ceaţă dimineaţa. Ieri, la ora 12, la Cluj-Napoca, se înregistrau 14 grade, iar presiu­nea atmosferică măsura 763,3 mm Hg, în creştere uşoară. Cons­tanţa, Nagy, meteorolog de ser-

• viciu.

NOTES CULTURAL0 Teatrul Naţional — Anul

viitor, la aceeaşi oră — ora 19

0 Filarmonica de Stat „Tran­s ilvan ia" prezintă azi, ora 19, In sala Casei universitarilor, Or­chestra simfonică a Filarmonicii

' „Transilvania", Dirijor: Emil S i­mon. Solistă: Nina Boesen (Ger­mania). în program: YVngncr, Si- belius, lloneggcr.

0 TEATRU7 DE PĂPUŞI „PUCK" — joi, ora 11, ..Iepurilă varză dulce" (secţie română).

.•S'SOCTl:

INVISTIND CAPITIHUI cistlgotl moi mult

tf iiit «conomislndu-t3sfi FRANCISC DAVID ar 7

[CI.UJ ^ | | 05

( \ '-Vv . CASfl DS SCHIMB

C O M P A C TDAVID FRANCISC, nr. 7

i # o fe ră c lie n ţilo r săiprimede ţ Q % m4i*

cumporore✓ percepe

comîsîoonec3 % ,0*,Qvînsar*

PROGRAM: 9.00-16.30 sîmbătă 10.00-13.00

le clujene, ce au absolvit cursul de pregătire în cadrul programu­lui de formare economică şi so­cială organizat de către Uniunea Consultativă Intersindicală Cluj şi Camera de Comerţ şi Indus­trie Cluj, în colaborarea cu or­ganizaţiile sindicale CFDT — Franţa, CSC — Belgia, LCGB — Luxemburg şi organizaţia de for­mare profesională CODIFOR — Franţa. (Flavia S.)

• ANUNŢ

In perioada 26—28 aprilie îşi va desfăşura lucrările, la Bucu­reşti, Comisia Juridică pentru Drepturile Omului a Consiliului Europei — s-a anunţat Ia con­ferinţa de presă a Ministerului Afacerilor Externe.

' (Eastern Press)

A FOST ADOPTAT UUGETUL DE STAT

Miercuri Parlnmentul a adop­tat Bugetul de Stat pe anul tn curs. Unul dintre amendamentele însuşite In cursul dezbaterilor stipulează că în condiţiile a- pariţiei unor noi venituri peste

cele precizate în proiectul de stat, acestea vor fi alocate, cu prioritate şi într-o ordine pre­cisă, anume: apărării, ordinii pu­blice, culturii, artei, învăţămîn- tului şi sănătăţii. Deputaţii şi se­natorii au respins o propunere a comisiilor de buget ale Came­rei Deputaţilor şi Senatului, care preconiza că „începînd cu anul 1992 întregul profit net realizat de Banca Naţională a României, după plata impozitului pe profit şi constituirea fondurilor legale, se varsă la bugetul de stat“.

(Rompres)

DECIZIE A CONSILIULUI NAŢIONAL AL

AUDIOVIZUALULUI

Consiliul Naţional al Audio­vizualului a decis scoaterea la concurs a timpilor liberi de pe emiţătoarele aparţinînd Regiei A- utonome Radiocomunicaţii din Ministerul Comunicaţiilor pe ca­re se transmite programul 2 al Televiziunii Române. Licenţele de emisie ce vor fi obţinute în urma concursului vor avea o va­labilitate limitată de 6 luni şi vor fi determinate de durata emisiu­

nilor programului 2 TVR — care vor avea prioritate.

Pentru concursul ce se va or­ganiza pentru localităţile în care există asemenea emiţătoare, so­licitanţii vor depune documenta­ţia prevăzută de Dicizia nr. 9/ 1992 — cu excepţia avizului teh­nic prealabil. înscrierile' pentru zonele Bucureşti, Constanţa, De­va şi Timişoara se vor face'pînă la data de 10 mai, iar pentru zo­nele Braşov, Cluj, Iaşi, şi P i­teşti, pînă la data de 17 mai a.c.

(Rompres)

ŞOMAJUL — LA Z I

Numărul persoanelor aflate în căutarea unui Ioc de muncă în judeţul nostru a ajuns la 42.544, din care 25.515 sînt femei, 34.735 muncitori, 6.862 cu studii medii, iar 947 sînt cu studii superioare. Un număr de 27.380 de şomeri beneficiază de ajutor de şomaj, iar 7.347 de alocaţie de sprijin. La 2.188 de persoane li s-a sus­pendat plata şi la 1.094 şomeri le-a încetat plata şi nu au soli­citat alocaţie de sprijin. (I. R.)

ISfSII CCZfW

STUDIOUL DE ÎUDIOTELEVIZIUNE CLUJPROGRAMUL RADIO — CLUJ

LUNI, 26 aprilie: 6,00—8,00 Bună dimineaţa: Ac­tualităţi, muzică, pubilictate; 10,00 Infoquick; 10,05 Cronica de luni; 10,30 Eu doinesc, codrul răsună; 11,00 Radioenciclopedia: O posibilă antologie a focului; 11,30 Globul muzical: Muzica din filmul „Portocala mecanică"; 12,00 Revista revistelor; 12,15 Concert de prînz; 16,00 Meridiane şi paralele în lumea de a z i: . Convergenţele culturale ale BCU Cluj cu instituţii similare din străinătate; 16,30 Miracolul sunetelor; 17,00 Radio fax: Actualităţi şi muzică: 20,00 Du-te dorule departe: Muzică popu­lară la cerere; 20,30 Cutia cu cîntece şi graiuri: „Vîrtelniţa fermecată" de fraţii Grimm;MARŢI, 27 aprilie: 6,00—8,00 Bună dimineaţa: Ac­tualităţi, muzică, publicitate: 10.00 Infoquick; 10,05 Divertisment muzical; 10,35 Limba noastră: Cu-

PROGRAMUL TVR PENTRU ZILELE DE SÎ.MIîATA, DUMINICA, LUNI Şl MARŢI

SîmbălS, 24 aprilie. 9,00 Bună dimineaţa! 10,00 Actualităţi; 10,10 Tip-top, mini-top; 11,00 Film serial pentru copii: „Aventurile lui Black Beauty" (23); 11,30 Tradiţii; 12,00 Alfa şi Omega; 13,00 Ora de muzică; 14,00 Ora 25 — Tranzit TV: Ştiri. De­sene animate ' (14,05): „Don Coyote şi Sancho Panda". Sport. Atlas. Concursul emisiunii.- Film documentar. Film serial (18,00): „Povestiri cu final neaşteptat". Reportaje. Mapamond. Teleenciclopedia (19,15). Actualităţi (20,00). Editorialul săptămînii (20,35). Politica In top. Film în serial (21,15): „Ellis Island" (ultimul episod). Topul muzical european al săptămînii. Ştiri. 23,10 Film serial: „Midnight Caller" (11). 24,00 Rythm and blues show. Dumi­nică, 23 aprilie. 9,00 Bună dimineaţa!; 10,00 Actu­alităţi; 10.10 Abracadabra; 11,00 Film serial pentru copii: „Aventurile, lui Black Beauty" (24); 11,30 Lu­m ină din lum ină; 12,30 Viaţa satului; 14,00. Actu­alităţi; 14,10 Poşta TV; 14,20 Video-magazin — „Turnul Babei"; 16,30 învingătorul; 17,00 Con­cursul internaţional de dans sportiv „Bucureşti '93“; 18,00 Film serial: „Dallas" (226); 18,55 Fotbal: Dinamo—Steaua: 20,00 Actualităţi; 20,35 Film ar­tistic: „Cianura spumoasă" (S.U.A., 1983); 22,15

vinte de origine dacică; 11,10 Omul şi societatea: Educaţie morală şi educaţie religioasă; 11,30 Mici piese instrumentale; 11,45 Glose lirice: Rapsodii de primăvară; 12,00 Cronica muzicală; 16,00 Pro natura: Reportaj la Agenţia de protecţie a medi­ului — jud. Sălaj; 16,30 Radio disco rock club; 17,00 Radio fax: Actualităţi şi muzică; 20,00 Du-te dorule departe: Muzică populară la cerere; 20,30- Radiocenaclu;

PROGRAMUL TV CLUJ

MARŢI, 27 aprilie: 9,00—9,10/Panoramic; 9,10—9,30 Viaţa de toate zilele: In mai vor înflori bujorii Reportaj la Zau de Câmpie: 9,30— 10,00 Emisiune în limba germană; 11,00— 12,00 Retrovizor: Repor­ter în anchetă; Sport; Salonul artelor: întâlnire cu pianista Liana Şerbescu;

Convorbiri de duminică; 22,50 Actualităţi; 23,05 Maeştrii teatrului românesc; 0,05 Nocturna de du­minică.. Luni, 26 aprilie. 14,00 Actualităţi; 14,15 Ora de muzică; 15,00 Preuniver-iitâria; 15,30 Tele­şcoală (germană, italiană); 16,00 Magazin agricol;16.30 Portativul preferinţelor muzicale; 17,00 Actu­alităţi; 17,05 Magazin în limba maghiară; 18,35 Te­zaur folcloric; 19,00 Documentar TV; 19.30 Desene animate; 20,00 Actualităţi; 20,35 Sport; 20,40 Azi în prim plan; 21,25 Teatru TV: „Viaţa tui Galilei" de Bertolt Brecht (Franţa); 23,30 Actualităţi; 23,45 Repriza a treia. Marţi. 27 aprilie. 7,00 TVM. Telc- matinal: 10,00 TVR Iaşi; 11,00 TVR Cluj; 12,00 Tea­tru TV: „Viaţa lui Galilei" (reluare); 14,00 Actu­alităţi; 14,10 Ora de muzică; 15,00 Preuniversitaria;15.30 Teleşcoală (rusă, franceză); 16,00 Convieţuiri' — magazin; 17,05 Cabinet juridic; 17,35 Salut pri­eteni! (I); 18,35 De la lume adunate ... cîntece populare; 19,00 Documentar TV. Israel azi; 19,30 Desene animate; 20,00 Actualităţi: 20,35 Rostiri, rosturi; 20,40 Sport; 20,50 Film serial: „Midnight Caller"; 21,50 Azi în prim plan: 22,35 Studioul şlagărelor; 23,05 Actualităţi; .23,20 Salut, prieteni (II).

Redacţia nu-şi asumă responsabilitatea în legă­tură cu eventuale modificări intervenite In pro­gram

S fin tu l Mare

Mucenic GheorgheSărbătoarea de astăzi, din su;.

ta celebrării sfinţilor mari > cu o extrem de bogată .Incărcs! tură de datini şi obiceiuri ,f0]. dorice, ne aduce în faţă icoana sfintului sub semnul căruia piu. garul Îşi aşterne munca pentr; a-i culege mai tîrziu rodul bol gat. Acelora dintre dumneavoas­tră, stimaţi cititori şi colabora­tori, care prin darul botezul- purtaţi frumosul nume al Sfic- tului Gheorghe, vă dorini, ala. turi de sănătate, să fiţi harnic: şi. cumsecade în atitudini şi ges. turi, să rămîneţi veşnic tineri, familiari, profund umani. Intrul chipînd speranţa triumfătoare de a servi, prin tot ceea ce faceţi, binele şi adevărul, aşa cum a fost sfîntul însuşi, veţi putea ucide, cu siguranţă, balaurul ce mai sălăşluieşte în fiecare din tre noi. La mulţi ani!

ADEVĂRUL d e cluj

SingeorzulSărbătorile religioase din tim­

pul anului sînt respectate cu sfinţenie de sătenii noştri din moşi strămoşi. Pe lîngă faptul că în acele zile nu se lucrează la cimp, aproape fiecare dintre sărbători are un rol bine definit în reglementarea bunelor mo­ravuri, în îmblînzirea unor feno­mene naturale ameninţătoare, îr, fertilizarea solului sau pentru aducerea de noroc membrilor fa­miliei.

Ne referim în cele ce urmea2â la sărbătoarea Sfîntului Gheor- ghb, pentru care la noi se des­făşoară anumite ritualuri, cs semnificaţie aparte, în tradiţia populară. In " pragul zilei de Sîngeorz, în Ţara Moţilor, se fa­ce din mlădiţe verzi o stropitoare şi, adunîndu-se într-un vas nou apă curată de la un izvor sau pîrîu în dimineaţa zilei numite, se stropesc căsenii, vitele, casa. grajdurile. Mamele care au fete mari pun leuştean sub pragul uşii bisericii. După ieşirea oa­menilor din biserică, mame’< duc leuşteanul acasă' şi stropesc fetele cu acesta, spre a fi no­rocoase în căsnicie. Are loc, (ie asemenea, despărţirea mieilor & oi şi laptele muls în această r. este împărţit săracilor.

Pe la poalele munţilor, fecioru tocmesc un lăutar, se duc eu,to­ţii la pădure, unde pe imul din­tre ei îl îmbracă în frunză de fag şt îl aşează călare pe un cal iar ceilalţi se înşiră în urma lui şi se întorc chiuind şi Jucînd. în sat ei joacă dinaintea fiecărei ca­se, iar stăpînul casei Ie dă bani şi băutură. In unele părţi, fecio­rul se îmbracă în frunze A mesteacăn şi e însoţit de un lă­utar care cîntă „Sîngeorzul" ‘j joacă înaintea caselor, iar ce: dimprejur îl udă cu apă.

Petru FEI.EA, AbrnJ

t e t e P E C T A T O B

7,00 TVM. Telematinal; 10,00 TVR Iaşi; 11,00 Transmi­siunea directă a slujbei religioase de Sf. Gheorghe de la Mănăstirea Cernica;, 12,00 Descoperirea planetei; 12,30 Desene animate: 13,00 Lumea copiilor; 14,00 Actualităţi; 14,15 Ora de muzică; 15,00 Preuniversitaria; 15,25 Tele­şcoală; 16,00 S.OS., natural; 16,30 Arte vizuale; 17,00 Actualităţi; 17,05 Gong!; 17,35 Pro Patria: 18,35 Cine-a 2i.s dorului d o r ... ; 19,00 Cultura In lume; 19,30 Desene animate; 20,00 Actualităţi; 20,35 Viaţa Intre subvenţii şl compensaţii; 20,50 Sport; 20,55 Film serial: „Destinul fa­miliei Howard* (65); 22,00 Azi In prim plan; 22,30 Pe aripile muzicii; 23,00 în obiectiv: M ihai Botez; 23,30 Actualităţi; 23,45 Magazin cinematografic; 0,45 Medalion Ion Cristinoiu.

Redacţia nu-şi asumă responsabilitatea In legătură cu eventuale modificări intervenite în programul anunţat.

19) 0 Dacia sala A — Mandat penlrti moarte — luni— vineri (15: 17; 19); «îmbată—duminică (13; 15; 17: 19); sala B — Program video (14; 16: 18) 0 Mărăşti A — întoarcere Ia „Laguna albastră* luni —vineri (13; 17: 19): «simbătă—duminică: 13: 15; 17; 19: B — Pariu pe Ninja - luni — (14; 16; 18); slmbăta—duminica (12: 14: 16; 18) 0 Victoria — .Johny băiat frumos (9: 11: 13; 15; 17: 19) • Aria — Prostituata. Interzis «ub 10 ani (11; 13} 15; 17; 19); miercuri. 21 aprilie ora 19 — Retrospec­tiva filmului trancez 0 Favorit — rsnovare 0 Timpuri noi — 1tmi-|ol Do comanda indian (II: 13.38: 16; lfl,30); vineri—dumlnicfi — Norocosul fcuke (11; 13; IS; 17; t9) 0 Cn pi lol — Proffr.im video (15; 17; 19)

DuminlcS cinematografele «toi închise: luni «ped.ico- Icle încep la ora 13.

tr»n«p<ifl r**iduurl: II 10 12.. inU-rior 137)1 Gsra — In-f s i r - V A A t i l ’ 0 * *

F A R M A C I I

0 GARDA DE NOAPTE In aeeastâ sâptâmîna. FAR­MACIA nr. 4 „IIEDERA". str. Gh Doja 32, tel. 13 00-77 orar 20-8.

f f iT A R O M

m

0 Decolări din Cluj-Napoca jpr* Bucureşti (ora): 7.® (luni pină slmbfttfl Inclusiv)) 10.20 (luni plnfl vineri in­clusiv): 17.00 (luni pin# slmbflta Inclusiv).

T E L E F O A N E U T I L E

k a L F I L M E

Knwbllea - singur tieasfl — Honw Alo»« (fi; 11; 13: 18: I h 19) luni—Joi; vlnerl-duminlcfl (»j 11) 13: 15: 17;

0 Poliţia Cluj: 955i Poliţia ferovlarfl: 13 4976t Pompi­erii: 98l| Salvare: «Sl: Salvarea CFR: 118591: Interna­tional: 971: Interurban: 6911 Ora «xactâ: 9-Vi: Regla auto­noma d« termoficar», di»p*c*r»t: 11 87 481 R.--gla auto­noma de apA-canal, dispecerat» 11 83.02: SC. „Salubrita* tea* S A , dMpec«rat: I4.49.27l (Gxnpnîl «peclale pentru

T R A N S P O R T C . F . R .

pMe)22.07117.45:12.44:16.16.

Plecârl din Cluj Napoca (trenuri accelerate ţl r«- •pre: Itocureşll (ora): 1,53) 10.35i 10.411 il.f ;; 15.33 23.48: Oradea: fora): 4.321 5,59: »,08i 1 5 , I* Timişoara (ora): 4.02: 5,28: 15,03: laşi (orn): 0. 3 21.01» Bala-Mate (ora): 5,35 15.41 j T* Mure» (i»r»J

/

PA™N1 3- 4DFVARTJL DE CLUJ

CENTRUL CULTURAL ESTIVAL CLUJ0 Convorbire cu prof. univ. Alexandru F ARCAŞ,

— D-le rector, încă din 1990 Academia de m u­zică. „George Dima“ s-a manifestat foarte _ dina­mic, a organizat variate manifestări artistice de răsunet naţional şi internaţional, a stabilit relaţii cu specialişti şi instituţii de profil din străinătate. Vă propun să aminătn „rezumatul1* lor pentru altă ocazie şi să discutăm exclusiv despre o nouă ini- (iafivă a academici clujene de muzică: înfiinţarea Centrului cultural estival Cluj.

— \Te-am gînrîit că oraşul nostru a rămas şi poate fi lin şi mai important centru de cultură şi artă. care poate asigura un important dialog cu Europa. în acest sens, plecînd de la experienţa de pînă acum. ne-am gîndit.să organizăm Sn curtca Muzeului naţional de artă din Cluj-Napoca — unde ni se oferă un cadru arhitectural deosebit şi o acustică perfectă — un spaţiu scenic, o scenă tur­nantă pe care să poată fi susţinute concerte, spectacole de operă, teatru, folclor, la nevoie şi expoziţii de artă. Deschiderea Centrului în acest an. la. 17 iulie; ar fi o pregătire, o bună experienţă prntru 1994, cînd vom aniversa 70 de ani de ia înfiinţarea instituţiilor artistice şi culturale româ- resti de după Marea Unire.

— Aţi pronunţat o dată — 17 iulie —, deci pre­gătirile sînt foarte avansate...

— Arr. discutat — cu — succes aceste probleme la Prefectură, cu participarea unor specialişti, şi a unor sponsori, astfel că deja am schiţat progra- ' mul principalelor manifestări, Maestrul Hero Lu­pescu s-a angajat să pună în scenă — cu forţe locale” precum şi cu solişti care cîntă în străină­tate — opera Don Giovanni. Filarmonica va realiza opera-concert Amurgul zeilor. Voi discuta, la al treilea Festival internaţional de operă de la Ti­mişoara cu oaspeţii de acolo, pentrn a-i invita. Mă gindesc în primul rînd la Opera din Chişinău. care a făcut un turneu de succes în , Franţa cu opera Turandot, care nu s-a m ii cîntat de mult la Cluj-Napoca, Apoi, aş dori să aducem un spectacol de operă pe ca-

C3S3TCS VfftFSRţ 4S3323£

PUNCTE DE VEDERE AI.E CELOR DE VÎRSTĂ

rcctorul Academiei de. muzică „George Dima“ Q

re-1 consider de referinţă pentru ceea ce se face la Budapesta — Bânk-Bân, pe care l-am văzut la repetiţia generală. Nu mă îndoiesc că la acest fes­tival vor’ putea participa cele două teatre clujene şi Naţionalul bucureştean, cu,trilogia antică pus0 în scenă de Andrei Şerban. In sflrşit, s-ar putea organiza o expoziţie de artă plastică. \

— Toate bune şi frumoase. Dar cu banii cum staţi?

— Se poate rezolva: Pentru amenajările curţii interioare a Muzeului — sub conducerea arhitec­ţilor Mitrea şi Buzuloiu — s-au oferit ca sponsori Banca „Dacia Felix”, Banca Românească .şi Credit Iîank. Pentru realizarea spectacolelor vor contri­bui Inspectoratul judeţean de cultură şi alţi spon­sori interesaţi să-şi lege numele de propăşirea ar­tistică a oraşului. Ministerul Culturii — prin d-niî secretari de stat Mircea Albulescu şi Mircea Torpuş

— s-a arătat foarte interesat de acest proiect şi hotărît să ne sprijine sub toate aspectele. Vrea:, să subliniez că aceasta iniţiativă a Academiei de muzică „George Dima“ — dar care priveşte toate instituţiile artistice clujene — a fost foarte bine prim ită de către forurile judeţene şi municipale, cce<? ce mă face să cred că va avea succes. Desi­gur, impedimente mai sint — în speţă, de ordin f i­nanciar. Mă gindesc nu numai la cheltuielile pen­tru oaspeţi, dar, şi la cele pentru onorarea perso­nalului care va lucra In plus, peste obligaţiile de serviciu. Desigur, un act artistic nu poate fi echi­valent cu exactitate in bani. Dar instituţii dornice să ne sprijine sînt convins că se var găsi — deja şi-a manifestat interesul Ministerul Tineretului şi Sportului, u n ii , agenţi turistici,' care vor asigura propapanda prin sistemul lor. Noi am deschis un cont al Academiei de muzică „George Dima“ ln B.C.R., nr. 45366331, fila pentru Centrul cultural estival Cluj. şi sperăm să apară oferte benevole pentru sprijinirea acestei iniţiative.

Ilie CA U AN

A m-A. PENSIONARII

99 C o ş u l” ş i ş jC o ş u Ie fn i 99

Momentul l mai 1993, cînd se vor anula toate subvenţiile din bugetul statului pentru bunurile - de larg consum, va marca — după spusele guvernanţilor — ultima etapă a trecerii spre e- conomia de piaţă, după care ar urma redresarea economiei şi, implicit, stabilitatea ei. Cu ce preţ? Cu al unor noi sacrificii din partea populaţiei, obligată a stringe cureaua mai mult decît găurile existente.

Pentru liniştea noastră, dl. _ prim-minislru Nicolae Văcăroiu — în apariţia sa pe ecranul TV, din seara zilei de vineri 9 apri­lie — ne-a asigurat câ retragerea subvenţiilor va fi compensată in­tegral prin acordarea unei sume fixe tuturor salariaţilor şi pen­sionarilor — fără a anunţa o ci­fră cît de cît exactă, precizînd doar că suma acordată pensio­narilor va fi „aproape de cea aoordată salariaţilor, tn ace st context singur i sursă de infor­maţie este presa, care a trans­mis-‘ştirea’ că salariaţii vor pri­mi circa 7500 lei iar pensionarii aproximativ 4900 lei (deci mai puţin cu 2600 lei). Dl. prim . mi­nistru a precizat că aceste stime rezultă dintr-un calcul exact al coşului, adică bugetul de fami­lie, făcîndu-se o comparaţie în­tre preţurile nesubvenţionnte cu cele subvenţionate la produsele şi serviciile respective. Numai că, în acest caz, intervin, firesc, întrebările: de ce pensionarilor le revine o sumă mult mai mică decît salariaţilor, mai ales ţi­

nînd cont de faptul că este vor­ba de pîine, zahăr, lapte, unt,

■ energie şi transporturi? Oare nu avem aceleaşi necesităţi biologice şi aceleaşi surse de aproviziona­re? Pensionarii, care începîrtd cu 1 noiembrie 1990 şi pînă azi au fost pauperizaţi în proporţie de 95Vo nu sînt şi ei oameni ce au nevoie de hrană, căldură şi e- nergie?

Singurul răspuns ar fi că pen­tru populaţia activă se calculea­ză „un coş“ (fără a putea apre­cia cît de real este acest cal­cul) iar pentru pensionari unul mai mic, adică un . . . - coşuleţ. Deocamdată nu ne putem da seama cîte grame de pîine ori lapte poate consuma un pensio­nar zilnic, cîte minute pe zi poa­te privi Ia televizor sau lăsa în priză frigiderul. Procedeul a- cesta de ambiguitate a fost spe­cific şi guvernelor anterioare conduse, de Petre Roman şi The- odor Stolojan. determinînd în a- cest fel ea' efortul şi sacrificiul aferent populaţiei tn tranziţia spre economia de piaţă să fie aproape dubiu pentru pensionari faţă de salariaţi. în susţinerea a- firmaţiei mi-aş permite a com­para puterea de cumpărare a u- nui pensionar şi a unui salariat de azi, faţă de acum trei ani. Un singur exemplu, banalul ou. Acum trei ani cînd m-am pen­sionat, Cu o pensie de 3R00 lei puteam cumpăra 2530 de ouă iar acum din pensia de aproximativ 20.000 lei pot achiziţiona doar 570 de ouă, puterea de cumpă-

IMPORTANT!CONSILIUL DE CONDUCERE A L CASEI DE AJUTOR RECI­PROC AL PENSIONARILOR DI N CLUJ-NAPOCA

- Convoacă

Adunarea generală a dele­gaţilor membrilor acestei case pentru data de 28 aprilie a.c. orele 9 la sala Clubului CFIt din str. Dobrogeanti Oherea, a- vînd la ordinea de zi:

© AOnnllzn activităţii Consi­liului de Conducere pc anul 1992;

Q Analiza activităţii Consi- nomico-finnnclarc po anul 1992:

# Aprobarea proiectului dc Buget de venituri şi cheltuieli pentru nnul 1993;

9 Alegerea noilor organe do conducero CARP, nclualulul Consiliu de Cnnduccre explrîn- du-l mandnlul pentru care a fost n/e* fn anal 1991.

Delegaţii care urmează a re­prezenta pe membrii CARP vor primi invitaţii pentru această adunare şi lista lor poate fi consultată la sediul nostru din Calea Dorobanţilor nr. 13 — sala dc ghişee, do către toţi membrii, care au dreptul de a cere completări sau modificări Justificate la această listă la secretariatul nostru, pină în data de 26 aprilie a.c.

Dosarul cu întregul material care va constitui obiectul ana­lizei Adunării generale poate fl consultat tnalnte de şedinţă, începînd din data de 21 aprilie a.c., la secretariatul CARP.

CONSILIUL DE CONDUCERE CARp Cluj-Napoca

rare reprezentînd doar 22%. în altă ordine de idei, dacă ar fi să fac o altă comparaţie, în sen-, sul că din salariul pe ca re-1 lu ­am înainte de pensionare' aş fi putut cumpăra 3000 de ouă iar cu salariul de azi aproximativ în funcţia pe care am avut-o cam 1428 de ouă rezultă un pro­cent de 47,6 la sută, reprezen- tînd scăderea puterii de cum­părare. Cu alte cuvinte în cali­tate de salariat azi puterea de cumpărare faţă de un pensionar este de două ori şi ceva mai mare! Calcule asemănătoare, cu mici diferenţe se pot face şi la alte alimente sau servicii.

Bine, btne — or să spună (inii: de ce ne mai cramponăm de di­ferenţa de 2600 lei care şi aşa astăzi nu reprezintă aproape., ni­mica? Le-aş răspunde că la 1 noiembrie 1990 cam la fel a în ­ceput şi dl. Petre Roman, : care atunci a văzut „coşul" pensiona­rilor cu , 700 lei mai mic iar mai apoi au urmat ,,n“ liberalizări şi indexări, ajungînd ca azi noi cei de vîrstă a treia să purtăm pe umerii noştri gîrboviţi povara reformei, care cîntăreşte dublu faţă de cea purtată de salariaţi, m ult mai robuşi fizic ş i . . . ma­terial. Faptul că guvernanţii noş­tri utilizează pentru salariaţi „co- şul“ iar pentru pensionari. . . „coşuleţul" trebuie să dea de gîndit, mai ales că noi cei care astăzi purtăm statutul de pen­sionari numărăm peste 3,5 m ili­oane de cetăţeni al României. Salariaţii cer numai drepturi fără a se înghesui la muncă iar noi pensionarii nu găsim audienţa cuvenită, x

Fără acoperire este şi pretex­tul că nu sînt bani, deoarece, din dezbaterile parlamentului, a re­zultat că secţiunea bugetului „Acţiuni sociale" s-a încheiat în , fiecare an cu excedente impor­tante, în ultimul an cu aproape 67 miliarde lei.

Noi oropsiţii care aparţinem vîrstei a treia am muncit o via­ţă întreagă, suportînd tot felul de privaţiuni pentru a crea a- cest patrimoniu public, sperînd că atît copiii noştri cît şi noi vom avea parte de un trai mai omenesc, mai bun. Numai . că, vorba vechiului cîntec ardelenesc, „AştepUndu-mi binele, ml se. ga tă . , . zilele1*.

Virgil RAc ATAIANU,Secretar executiv nl Uniunii

judeţene a pensionarilor . Cluj

Cupa Campionilor Europeni la

fotbal

A.C. m i i .a n ŞI OLYMPIQUE-

MAHSEILLE IN FINALA

Miercuri s-au desfăşurat u lti­mele partide din grupe pentru desemnarea celor două finaliste. Dacă în grupa B, A.C. .M ilan avea asigurat accesul în finală indiferent de rezultatul ultimului joc (rezultatul partidei cu Phi­lips Eindhoven era doar unul de palmares), în grupa A con­tinua duelul indirect dintre O- lympique Marseille şi Glasgow Rangers, scoţienii, pe teren pro­priu ratînd victoria şi califica­rea în finală. Iată rezultatele în ­registrate în cele patru partide disputate: GRUPA A: F. C. Bruges — Olympique Marseille 0—1 (unicul gol fiind marcat în min. 2 de Boksic, care în re­priza secundă a mai avut şi două bare); Glasgoiv Tlanşcrs — Ţ.S.K.A. Moscova 0—0; GRUPA B: F.C. Porto — I.F.K. Goteborg 2—0 (unul din goluri fiind îns­cris de românul Timofte); A.C. Milan — Philips Eindhoven 2—0 (ambele goluri purtînd semnătura lui Marco Simone). Deci, finala ce va avea loc la Munchen în 26 mai va opune pe Olympique Marseille lui A.C. Milan. O fi­nală de zile mari.

3 r a e a [ a a cn cn c n tn

CINEOCROTEŞTE ■ PĂDURILE?

Greu ne mai obişnuim cu viaţa civilizată. Nu că ne-ar lipsi con­diţiile, ci din cauza lipsei de e- ducaţie şi bun simţ a unora din semenii noştri. La intrarea ln municipiul Dej se află pădurea Bunger, loc tradiţional al. local­nicilor — dar nu numai al lor — pentru petrecerea timpului li­ber. Ne găsim la începutul pri­măverii, dar această zonă verde are o înfăţişară . . . neagră. Din cauza murdăriei şi a neglijenţei.. Pe marginea şanţului de scur­

gere a apei de pe lîngă această pădure, am yăzut recent mari cantităţi de gunoaie depuse aici, probabil, de localnicii din zonă. Dar — aşa cum ne-am convins şi noi — aici vin cu maşinile şi alţii din oraş, carc aduc fel şi fel de resturi menajere, arun­eînd între pomii de pe marginea pădurii. Imaginea este neplăcută nu numai pentru cei care locu­iesc tn zonă, dar şi pentru tre­cătorii enre se perindă pe şo­seaua naţională Cluj-Napoca— Bala-Mare.

Tăierile de lemne în masă au consecinţe grave, cunoscut fiind rolul de protecţie al pădurilor. Aşa că, ne mal lipseşte depozi­tarea gunoaielor în puţinele pă­duri rămase „Intacte** de la mar­ginea oraşelor noastre. Sau nici de ele nu mal încap unii dintre nolf?

SZEKICLV Csaba

PROGRAMUL COMPETIŢIILOR

SPORTIVE• FOTBAL. Sîmbătă, de la

ora 11, pe .stadionul din strada Maşiriiştilor, în cadrul etapei a 25-a a Diviziei A. C.F.R. întîl- neşte pe Jiu l IEL IF Craiova.' Duminică este programată par­tida dintre divizionarele B Clu­jana şi ARIS Arad. Jocul se va desfăşura de la ora 11, pe sta­dionul Clujana.

Q HANDBAL. Cuplaj, dumi­nică în Sala sporturilor: ora 9,30: Armătura — Strungul Arad (divizia B — masculin); ora I I : „U“ C.U.G. — MOLDOSIN Vas- lui (divizia A — masculin).

@ CULTURISM. La Casa ti­neretului, cei atraşi de această disciplină sportivă, vor putea urmări sîmbătă, cu începere de Ia ora 10,30, întrecerile elapeî 'de zonă a Campionatelor naţio­nale rezervate junioarelor şi se­niorilor.

ACORDUL DE LIBER SCHIMB DINTRE ROM ÂNIA ŞI TARILE MEMBRE ALE

AELS

La 21 aprilie la Bucureşti s-a desfăşurat conferinţa de presă a purtătorului de cu- vînt al Ministerului de Exter­ne. In cadrul conferinţei s-a anunţat că de la data de I mai intră în vigoare acordul de liber schimb dintre ţara noastră şi statele membre ale AELS (Asociaţia Europeană a Liberului Schimb). Acordul a fost semnat la Geneva, la 10 decembrie 1992, şi ratificat de Parlamentul României, prin Legea nr. 19 din .16 aprilie a.c. Partea română depune astăzi instrumentul, de rati­ficare la Stockholm, s-a pre­cizat la conferinţa de presă, menţionîndu-se totodată că a- corduî intră în vigoare cU fi­ecare dintre ţările membre a- le AELS, pe măsura ratifică­rii de către aceste ţări şi a de­punerii instrumentelor de ra­tificare, (Eastern Press)

„MINISONG** INTERZIS

LA CHIŞINAU

La 19 aprilie grănicerii ruşi au interzis corului de copii ,,Minisong“ să treacă fronti­era dintre România şi Repu­blica Moldova, împiedicîndu-1 astfel să ajungă la Chişinău, unde era invitat pentru cîteva spectacole la Liceul „Ciprian Porumbescu'*, precum şi în localităţile Drochia-sat, Dur- leşti, Străşenii. Asociaţia cul­turală „Pro Basarabia şi Bu­covina", Centrala „Pan Ha- lipa“, care Informează despre acest caz, relatează că şeful de tură de la punctul de frontieră Leuşeni, un căpitan de grăniceri rus care a refu­zat să se prezinte, şi superio­rul său, colonelul Urazov de la Chişinău, au decis că a- ceşti copii între 4 şl 12 ani, nu pot trece frontiera cu toa­te că aveau paşaport colectiv şi invitaţie din partea Minis­terului Culturii şi Cultelor din Rcpublica Moldova. „Este re­gretabil că aceşti minunaţi copii, membri ai unuia dintre cele mai prestigioase coruri de copii din România, au fost împiedicaţi, în dorinţa lor cu­rată, de a bucur.T cu cîntecele lor pe copiii din Basarabia în Sfintele Sărbători ale Paş­tilor. De remarcat că această frontieră este total penetra- bilă pentru zecile de mii de bişniţari de pc întreg terito­riul fostului imperiu sovietic, care continuă nestlngheriţi să invadeze România** — se a- rată într-un comunicat al A- soclaţlel „Pro Basarabia şi Bucovina*4 (Knmprcs)

ADEVĂRUL DE CLUJ 'PAGINA 4

Economia m martie 1093I a INDUSTRIE, producţia realizată în luna mar­

t ie a.c. reprezintă 24,4 miliarde lei, fiind mai mare [cu 8,4 la sută fată de luna februarie (în condiţii ^comparabile din punct de vedere al numărului de fffeile lucrătoare). Martie este a treia lună consecu- p iv â în care producea industrială a avut o evo- ŞJuţi# ascendentă. Nivelul producţiei realizate îri 1 luna martie este ■ inferior celui din perioada ca- 1 respunzâtoare a anului trecut cu 5 la sută. In pri- j m ul trimestru din acest an, producţia industrială j'a scăzut cu 15,5 la sută faţă de realizările perioa­

d ă corespunzătoare din anul precedent.Pe trei luni din acest an, agenţii economici au

i livrat şi facturat produse, semifabricate şi servicii fe if caracter industrial în valoare de 59,2 miliarde ,’ Jei; stocul de produse finite existent la societăţile « comerciale cu capital de stat şi la regiile autono- l me la sfîrşitul lunii martie a reprezentat 17,9 mi-

liarde lei, nivel aproape identic cu cel înregistrat ■ la finele lunii precedentei

De la începutul anului s-au încheiat contracte şi /s-au obţinut comenzi, de la diverşi beneficiari, a | căror valoare reprezintă 119,9 miliarde lei; la j sfîrşitul lunii martie au rămas neonorate contracte' v in valoare de 3,8 miliarde lei.

Numărul de salariaţi în industrie la 31 martie i a c. a fost dc: 99.503, iar gradul de utilizare a tim- 1 pulul disponibil de lucru de 84,7 la sută faţă de

BO la sută cît s-a înregistrat în luna februarie a.c. ;•> Productivitatea muncii a crescut eu 7,5 la sută /comparativ cu luna precedentă, fiind însă cu 4.9 la sutâ sub nivelul lunii martie 1992.

In AGRICULTURA, din datele operative ale Di­recţiei generale pentru agricultură şi alimentaţie Cluj, rezultă că la data de 15 aprilie erau 'et<vtu- ate arături pentru tnsămin ţările de primăvară pe

. o suprafaţă de 80.051 hectare, reprezentînd. 71 ]a « sută din suprafaţa programată. Fertilizarea cu in-

grăşâminte azotoase a.suprafeţelor cultivate cu ce­reale, păioase s-a efectuat pe 13.788 hectare (30 la

PENTRU INSTITUTUL IN IM II:

sută din suprafaţa programată) şi cu îngrăşăminte fosfatice pe 9.959 hectare (22 la sută).

In privinţa intrărilor la fondul de stat la pro­dusele animale menţionăm că de la începutul a- cestui an producători agricoli din judeţ au livrat 7219 tone-viu carne (mai m ult cu 14,4 la sută faţă de primul trimestru din anul trecut), 126.256 hi lapte da vacă (în plus cu 6,5 Ia sută faţă de a- ceeaşi perioadă din anul trecut) şi 11,2 milioane ouă pentru consum (cu 38,3 la sută sub nivelul perioadei corespunzătoare din anul precedent).

VÎNZARILE DE MĂRFURI PRIN COMERŢUL CU AMANUNTUL (sector public, cooperatist şi privat) au reprezentat pe primul trimestru din a- cest ari 22,3 miliarde lei, înregistrlndu-se o scădere de peste 22 la sută faţă de aceeaşi perioadă riir> 1992; descreşterea cea mai mare se situează la mărfurile nealimentare, şi anume de 26,4 la su­tâ. Ponderea sectorului privat în totalul comerţu­lu i cu amănuntul a reprezentat la 31 martie a.c. 38,0 3a sută.

VOLUMUL SERVICIILOR COMERCIALE pres­tate populaţiei de la începutul acestui an însu­mează 9,4 miliarde lei, înregistrînd o dinamică crescătoare faţă de primul trimestru din anul tre­cut. Ponderea sectorului privat în domeniul ser­viciilor comerciale din judeţ depăşeşte 60 la sută.

NUMĂRUL ŞOMERILOR la data de 8 aprilie 1993 a fost de 42.247, de 4,4 ori mai mare compa­rativ, cu luna aprilie din 1992. Din totalul şomeri­lor, 81,7 la sută sint muncitori iar 60,0 la sută fe­mei Rata şomajului calculată faţă de populaţia activă a reprezentat 10,9 la sută.

La sfirşitul lunii martie, existau în economia ju ­deţului 39 regii autonome, 268 societăţi comerciale cu capital de stat, 10936 societăţi comerciale cu tâp ita l privat, 3064 întreprinzători particulari (1942 asociaţii fnniili.iîe şi 61?:; persoane independente).

Direcţia judeţeană de statistică Cluj

; ;~au fost obţinute din partea Agenţiei Intemâţio-- |nale de Dezvoltare â Statelor Unite. In citeva. cu- " vinte, să intrăm in istoria acestui succes..

Candidatura pentru obţinerea fondului Agenţiei Internaţionale de Dezvoltare, a fost întocmită la Cluj-Napoca şi Bucureşti, la sfirşitul lunii iunie 1991, împreună cu prima, delegaţie a Spitalului

tProviderice, Carolina de Sud. in august 1991, can- t didatura a fost 'susţinută de , domnul profesor1 dr.

. • Xiculae Stâticioiu, directorul Institutului inimii, Ia | Senatul şi Departamentul de Stat al S.U.A., la

Washington. în octombrie 1991, candidatura , a fost revizuită, prin dezvoltarea in proiect, a părţii de

; cardiologie preventivă ce se Jva desfăşura, • Juiru îfîoarte important, în ainbulatorul de cardiologie al

Institutului, la nivelul cabinetelor de medicină ge­nerală, cu un potenţial de examinare de pînă la

! 150.000 de persoane. 203 pagini reprezintă suportur .. candidaturii, alte 112 pagini, partea contabilă.

Trei sînt scopurile majore ale Programului <ic dezvoltarie. educarea practicienilor români şi a

\ bolnavilor în ideea reducerii substanţiale a farto- ( rilor ce generează bolile cardiovasculare — fumat,

obezitate,, colesterol, diabet, tensiune,: specializarea şi antrenarea cadrelor medicale din România, me­dici, asistenţi, surori. cadre universitare, în ulti­mele tehnici ale chirurgiei coronariene şi cardio-

IIOMO I’ARAI’SIHOI.OGICUS

Fenomenul OZN (V)© <!p vorba, cu dl. prof. Călin N. TURCU, mem­

bru fondator al ltUl'OU $

—• Totuşi,, din cazurile semnalate rezultă că şi aceste entităţi venite din Cosmos (sau cine ştie de

■ unde) au fost unc jii agresive, şi asta nu doar a- tunci cînd omul ur fi fost primul care să-şi ma­nifeste agresivitatea. D u ii. nu numai noi sîntem războinici.

— Din totalul cazurilor semnalate în lume, nu ştiu dacă există unul. Ia mie în care, într-adevăr, fiinţe venite din necunoscut să fie agresive faţă de fiinţa umană. Şi de multe ori conflictele s-au iscat can: tot din cauza noastră. Pentru că av^ni obi< ciul de a merge pe stradă cu capul în jos ţi privind acolo unde punem pasul următor, in loc să ţinem fruntea sus, avem obiceiul ca în momen­tul in rare ne fntilnim cu necunoscutul, în mod brusc şi neaştept&t, să avem nişte reacţii foarte ciudate. Prima ar fi aceea de a întoarce spatele si de a o rupe la fugă; a doua, de.a te apleca să găseşti o piatră sau uri băţ cu caro să arunci după a cl „ceva“ pe care nu-1 cunoşti; şi abia la sfîrşit ap".re curiozitatea, dorinţa de a te întoarce şl a vi‘ ie> ce se întin'plă în spatele tău.

— Vanga, o persoană cu dotări paranormale dc ew>|)(ic, cunoscută, de altfel, în lumea întreagă, piciinde. câ vorbeşlo cu locuitori ai unei planete pe care en o numeşte „Vamfini", Ca ufolog, accep­t a i n asemenea afirmaţie?

— Vanga nu este singurul caz, sînt foarte multe /i.se/nenca exemple şl foarte multe sînt chiar pe teritoriul ţării noastre. Sint convins că problemele tie paranormal şi du parapsihologic sînt direct te­

ologiei intervenţionale. Din acest punct de vedere, Institutul inimii oferă o bază solidă de diagnosti­care; al treilea'punct al programului vizează 'mo­dernizarea Institutului inim ii cu echipamente din cele mai noi, dar şi cu cărţi de specialitate, care sâ ducă la creşterea nivelului de asistenţă medi­cală. •" Clinica de carriiologie, actualul Institut al inimii,

1 a fost apreciat ea fiind partenerul ideal pentru a- cest program de dezvoltare. în funcţie de reuşita clujeană,"este posibil ca programul să se extindă şi in alte judeţe. Totul însă este foarte precis, clar. Nevoalizarea sau obstrucţionarea proiectelor cuprinse" în candidatură stopează finanţarea'

în final, amintesc declaraţiile oficialităţilor a- mericane, politice şi medicale, prin mass nvjdia (,,STATE“, „Providerice Hospital News Release**)

• sau "Corespondenţă, distingîndu-se nume ca John P. Sntton; director al Serviciilor cardiovasculare.

' Charles Mfiehan, director al Programului, Erneşt P. McCutcheon, profesor asociat, director al Pro gramului de medicină preventivă, Bob Coble, pri­marul oraşului Columbia, Riehard Umbach, cardio- logisl, Carroll A. Campbell Jr. guvernator al Sta tului Carolina de Sud.

Demostene ŞOFRON

gate de fenomenul OZN. De fapt nici nu poţi Sn- . ţelege fenomenul OZN dacă nu cercetezi, nu înţe­

legi şi celelalte aspecte ale ştiinţelor aşa-zise de frontieră, parapsihologice, exobiologie, paleoastro- nautică ş.a.m.d. Nu sint de acord nici cu expresia „ştiinţe de : frontieră**. Dar din păcate încă le so­cotim aşa.

— Poate pentru că nu s-a inventat încă „microsco­pul** care să evidenţieze pentru toată lumea anu­mite fenomene. Căci, de exemplu, nici microbii „nu existau’* pînă nu s-a inventat microscopul . . .

— Exact. Marii oameni'de ştiinţă ai unui anume secol diri trecutul nostru afirmau că nu pot cădea pietre din cer. Şi totuşi, realitatea meteoriţilor a devenit, la scurt timp după această afirmaţie, o realitate palpabilă. S-a descoperit că pot pica, to­tuşi. pietre din cer. Mulţi au afirmat că obiecte mai grele decit aerul nu vor zbura niciodată, şi asta doar cu un secol în urmă. Tot atunci se a- firma câ omul nu va putea depăşi viteza de 30 sau 40 km la oră. Şi totuşi, numai într-un secoi am avansat foarte mult. Dacă noi într-un secol am avansat atit de mult, o civilizaţie care se aflâ îna­intea noastră cu citeva sute de m ii de ani sau, de ce nu, chiar cu un milion, unde ar putea ajunge? Putem noi să înţelegem mentalităţile unor astfel de entităţi venite de aiurea, din alt timp şi din alt spaţiu? Nu sintem pregătiţi pentru aşa ceva,

— O ultimă întrebare. Aţi afirmat că aţi fost martorul unui fenomen OZN. Vă puteţi închipui cum aţi rcacţiona fn cazul unei iutilniri dircctc, faţă fn faţă, cu un reprezentant al unei alte civi­liza ţii al unei alte lumi?

— Am pretenţia şi-mi place să cred că sJnt un om raţional şi echilibrat şi bănuiesc câ aş reac­ţiona exact ca un astfel de om, manifestîndu-mi frica, curiozitatea şi, probabil, agresivitatea. Cred câ m-aş speria şi m-aş bucura, că aş fi Îngrozit şi fericit totodată. /

M . TIIIPON

E tim p u l s e m ă n a tu lu iVrem, nu vrem, este foarte

uşor de observat că filele ca­lendarului înaintează destul de alert, ne găsim în plină perioa­dă a semănatului. Pe cîmp, în ­să, doar cîteva tractoare lucrea­ză. Au mai rămas arături de toamnă, iar în unele locuri se execută lucrări de îmbunătăţiri funciare. La semănat abia se fac pregătirile. Sămînţă de sfe­clă de zahăr şi floarea soarelui trebuie pusă în pămînt, dar su­prafeţele cultivate cu aceste plante sînt deosebit de mici. Pe valea Someşului Mic — unde am urmărit declanşarea lucră­rilor — s-a semănat foarte pu. ţin. Nehotărîrea oamenilor îşi spune cuvîntul.

în schimb avem preţuri as­tronomice, avem promisiuni şi importăm produse agricole, as- cunzîndu-ne după Un fals argu­ment: este mai ieftin să cumpă­răm din import decît să produ­cem noi. Doamne ce mentalita­te falimentară, ce gîndire greşi­

tă, uitîndu-se că angajăm valu­tă şi că pe acest fond creştem preţurile, redevenind “săraci în ţară bogată*1. Alunecăm pe to- poganul sărăciei, cînd noi de fapt avem de toate: pămînt ro. ditor, oameni harnici, mai pu­ţin bani,.

Zilele trecute, în incinta Gră. d inii de vară din parcul oraşu­lui Gherla am zărit un tractor şi alte utilaje agricole. -Am aflat că proprietarul este responsabi­lul acestei unităţi de alimenta­ţie publică, Un om harnic şi priceput, la care îi place agri­cultura. Probabil, de atunci a- cest utilaj a şi luat : drumul cîmpului, acolo, unde se hotă. reşte soarta recoltei. Dar,. oare cîţi gospodari au bani pentru procurarea unui tractor? Să fim sinceri, foarte puţini. Cu toate că în jurul oraşului Gher­la avem multe comune — ca de exemplu Sic şi Fizeşu Gher­lei — unde sînt zeci de trac­toare. SZJEKKLV Csaba

Realităţi comentate

Smogul ca un... blestem pentru tisrdeniLa o recentă şedinţă a Con­

siliului local municipal, dr. M ir­cea Popiţan, directorul Policli­nicii din Turda, a prezentat un raport asupra, stării de sănătate a populaţiei.

Că de circa o jumătate de se­col : municipiul de pe malul; A- rieşului este : poluat şi că noxe­le răspîndite în bazinul aerian . afectează întreaga popuiaţie, nu constituie o noutate. Ştiam şi se ştia că bioxidul de siliciu, ema­naţiile de clor, clorură de var şi acid clorhidric anorganic, la care se mai adaugă masivele căderi de.. . zăpadă cenuşie (în orele de vîrf, cuptoarele de clinker deversează în atmosfe. ră cca 200 t pulbere pe kmp. pe an) şi că, toate acestea la un Ioc, formează un smog care per­sistă ca un blestem peste aceas­tă localitate, : provocînd;: cetă. ţenilor acesteia, în mod perma­nent, afecţiurţi inflamatorii a- cute şi cronice ale căilor res­piratorii superioare. Dar cine să vadă, să audă şi mai ales , ^să intervină?

Nu ştiam însă că după Revo­luţie, urmărind indicii de sănă­tate şi în special indicele dc gra­vitate, starea de sănătate a po­pulaţiei Turzii s-a înrăutăţit. Pentru un neiniţiat, această a- firmâţie ar putea ridica obiec- ţiuni. Mai ales eă, aşa după cum bine se ştie, în ultimii trei ani, o serie de unităţi economi- ce — şi nu în ultimul- rînd cele poluante (SC “Cimentul** SA, SC “Chimica" SA şi ~ SC “Casirom** SA) — şi.au redus considerabil perimetrul pro­ductiv. Şi-atunci?. Tot dr. Mircea Popiţan vine cu explicaţiile de rigoare. Din studiul morbidităţii cu incapaci­tate temporară de muncâ, re* ies • că în ultim ii 11 ani, afec­ţiunile inflamatorii ale aparatu­

lui respirator ocupă locul I. Dar şi în 1992, în vîrfurile de mor­biditate, afecţiunile aparatului respirator ocupă tot locul I. De ce? începînd din 1990,- contro­lu l la domiciliul sugarilor de la 0-1 an, al femeilor gravide şi în special al gravidelor cu risc obstetrical s-a atenuat simţitor. Tot din acelaşi an nu s-a mai făcut deloc dispensarizarea bol­navilor cronici, cu . toate că p î­nă atunci exista un plan lunar de recuperare, materializat ,de medicii specialişti din s p ita lş i policlinică.• Medicii din întreprinderi, aşa cum susţinea dr. Popiţan,? tot din 1990 încoace, au- raportat sumar şi la mari intervale si­tuaţia ITM .urilor şi vîrfurilor de . morbiditate. Unii colegi, a- , fii ma medicul şef al Policlini­cii, în raportul amintit, au' con­siderat aceste activităţi... ceaii- şisme, .

Dacă a . te ocupa de starea de sănătate a oamenilor, indiferent sub ce regim, înseamnă .. ceau- şisme şi nu o abatere gravă de la .jurâmîntui lu i lîypoerate, . ce să mai vorbim?: Mai spunem, totuşi, că. lipsa uiior cadre de specialitate, a medicamentelor, a siringilor de unică folosinţă şi a materialu­lui sanitar în general, ca’ şi ■multe alte greutăţi nu sint de natură, cel puţin într-un viitor apropiat, nici să conducă la îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei municipiului şi cu atît mai puţin, dat fiind situa­ţia economică .precară, Ia' în lă­turarea adevăratelor cauze ce ;provoacă smogul ce pluteşte, de ani şi ani, ca un blestem asu-

>pru acestei vetre de pămînt transilvan şi asupra ■ cetăţeni-' lor săi, afectindu-i din • toate punctele de' vedere.

fon COKDOŞ

TRANSFERAT

IN... PENITENCIAR!.Halmagyi Laszlo Carol, de 25 aai, căsătorit, cu un copil m i­nor, domiciliat în Turda, este vechi clier.t al justiţiei. Cu doi ani în urmă a fost condamnat de judecătorie pentru furt cali­ficat în dauna avutului particu. Iar. Intrucît n-a mai avut o al­tă condamnare şi a promis că va manifesta respect faţă , de lege, instanţa a dispus ca pe­deapsa să fie executată în re­gim de muncă corecţională la SC Cimentul SA Turda. Din păcate, cuvintele rostite de Halmagyi Sn faţa completului de judecată n-au avut acoperi­re în fapte.

Astfel, într-o noapte a escala­dat gardul grădinii lui Moldo­van Iulius din. satul Cheia nr. 202, comuna Mihai Vlteazu, şi a luat de la un circular de tă­iat lemne motorul electric nvj- nofazic, pe care l-a dus acasă.

Organele de poliţie au efec­tuat o percheziţie ia domiciliul lui Halmagvi şi au găsit moto. rul electric pe care l.au resti­tuit păgubaşului. Valoarea pre-. judiciului s-a ridicat' la suma de 16.000 lei.Judecătoria Turda l~a condamnat la 1 an şi 4 luni în ­chisoare, cu privare de liberta­te. Dat fiind faptul că. n a res­pectat condiţiile prevăzute de iege, cu privire la regimul m un ­cii corecţionale, instanţa a anu ­lat obligarea la muncă corec­ţională, a dispus contopirea res­tului de pedeapsă ce a mai r ă . mas de executat din pedeapsa anterioară, în pedeapsa nouă de 1 an şi 4 luni şi a adăujat u n spor de 8 luni, urmînd să exe­cute Sn total 2 ani, 2 luni şi 23 de zile. A fost transferat în

■ penitenciar sub puterea unui mandat de arestare. Accst re­gim do executare a pedepsei es_ te cu totul diferit de cel a l muncii corecţionale: inculpatul stă in celulă sub pază, iar ra ­ţia alimentară şi „porţia1* de aer sînt limitate.

Ion GHKKCIOIU

PAGINA 5= ~ a d e v a r u l d e c l u j

IN ATENŢIA PR IM Ă RIE I M U N IC IP IU LU I CLUJ-NAPOCA:

p o p u l a ţ i e iMiercuri, -21 aprilie a.c., în sa­

la mică a Primăriei municipiu­lui Cluj-Napoca a avut loc întîl­nirea conducerii administraţiei iocale cu , directori de societăţi comerciale ce asigură aprovizio­narea cu produse alimentare şi nealimentare a populaţiei jude-

ţuliii.

Au fost prezenţi domnul pri­mar Gh. Funar, domnul preşe­dinte al Consiliului judeţean — Victor Constantinescu, reprezen­tanţi ai direcţiilor de resort diri cadrul Primăriei şi Prefecturii, reprezentanţi ai Inspectoratului^ de poliţie sanitară şi Centrului de medicină preventivă,' ai Po­liţiei economice.

Dialogul ce s-a derulat nu s-a vrui o analiză a activităţii so­cietăţilor comerciale, ci definirea— in datele esenţiale — a unei stări de fapt, pentru a se sesiza existenţa unor dificultăţi, unde este cazul, în vederea unei in­tervenţii ' rapide şi eficiente a- vind ca scop aprovizionarea rit­mică a populaţiei cu produse de calitate şi la preţuri accesibile, înfăptuindu-se astfel şi reala protecţie a consumatorilor.

Deci, la principalele produse agroalimentare, situaţia ar fi ur­mătoarea: stocul de grîu este zero Ia „'Rorncereal", la moara Baciu este grîu pentru săptâ- mîna aceasta pentru întreg ju ­deţul; se aşteaptă grîul pentru Cluj — 1500 tone —, sosit deja în portul Constanţa, astfel că la pîine dificultăţile vor fi depă­şite © directorul S.C. „Napo- iact“ ne asigură că începînd cu

luna mai se va îmbunătăţi apro­

vizionarea cu produse lactate ®

90 la sută din carnea şi produ­

sele din carne de Ia „Carpimez"

se îndreaptă spr£ reţeaua corner-

dală de stat ® la crescătoria de

la Bonţida există probleme la

.furaje, care se aduc din import

7 0 -VARZA CA IA CLUJ” Şl ...

0 BUCATĂ -KURTOS KALÂCS:.

SEPARATW

® cantităţile de ceapă şi mere existente sînt suficiente pînă Ia noua recoltă ® există probleme la aprovizionarea cu cartofi (de la producători s-au achiziţionat cantităţi mici), dar s-a găsit şi o soluţie: un schimb cu Brăila— „cartofi' pentru mere“ Q be­rea „Ursus" este- solicitată, can­tităţile puse în vînzare fiind in­suficiente; ar fi necesar un ma­gazin propriu 0 „Avicola11 Flo­reşti dispune de 60 tone carne de’ pasăre — găini categoria I şi I I —, puii se primesc de la G ilău, unde sînt probleme mari cu furajele ® la S.C. „Feleacul" se protiuc zilnic 35 tone de pro­duse zaharoase, iar desfacerea acestora va fi rezolvată prin da­rea în folosinţă a magazinului propriu din Piaţa Cipariu @ în primele 20 de zile ale lunii apri­lie, S.C. „Flora" a ajuns cu vîn- zarea la nivelul lunii decembrie (care este o lună de vîrf) © ci­fra la vînzare a S.C. „Central11 este impresionantă, este adevărat că produsele de largă folosinţă (frigidere, lăzi frigorifice, con­gelatoare, covoare, mochete) se găsesc aici aproape în perma­nenţă, chiar dacă lotul de pro­duse nu apucă „să stea" v prea m ult în magazin.

Din . discuţiile purtate s-au desprins un fel de concluzii: a- proape toate societăţile comerci­ale au solicitat spaţii pentru ma­gazine proprii de desfacere ‘ â ’ produselor;, se impune o utiliza­re mai eficientă a spaţiilor co­merciale; a crescut puterea de cumpărare a populaţiei (să fie .efectul Caritas" cauza, se poa­te!), dar tot atît de adevărat este. că există şi o categorie nevo­iaşă pe care comerţul trebuie să o aibă în vedere. Şi dacă în cele din urmă nu s-a ajuns la nişte soluţii concrete vizînd îm ­bunătăţirea aprovizionării cu produse a populaţiei, motivul este, îri parte, acel' ,;întîi mai", cînd vom şti exact cum stăm, şi- ce putem face în această direc­

ţie. ' “ '■

Flavia SERGHIE

Kosovo—o bombă cu explozie întîrziată

existat între 1941—1945, mulţi sîrbi au fost izgo-, niţi. Profesorul Radivojc Papovici, rectorul Uni­versităţii provinciei Kosovo, acuză comunismul eominternist şi perioada comunismului titoist de a fi subminat identitatea sîrbă in acest’ teritoriu. Domnia sa subliniază importanţa revitalizării unei unităţi ortodoxe mondiale şi balcanice. Iată de ce profesorul Papovici pregăteşte în această vară la Priştina (dacă evenimentele vor permite), un con­gres internaţional al rectorilor universităţilor or­todoxe.

Autorităţile sîrbe neagă valabilitatea recensă- mintelor din 1971 şi 1981, cînd la conducere Sn Ko­sovo erau albanezii, ultimul recensămint, din 1991, fiind boicotat de albanezi. Conform anumitor nor­me internaţionale, precedîndu-se la evaluarea com­poziţiei demografice din Kosovo şi Metohia, re­zultă că aici trăiesc aproximativ 80 la sută alba­nezi, 10 la sută sîrbi şi 10 la sută alte minorităţi— musulmani,• romi, croaţi. Domnul Bosko Drob- niak nu vede totuşi un pericol intern iminent, de­oarece „albanezii nu au purtat nicicînd singuri un război contra sîrbilor" la care se adaugă argu­mentul economic şi anume: „90 la sută din capi­talul din Kosovo (există 800 de localităţi pur alba­neze) e ln m îini albaneze". In opinia sa „marile puteri şi toţi duşmanii Serbiei păstrează Kosovo ca pe un instrument de şantaj". ;

Cu ani în urmă unul din vît'furiîe separatiştilor albanezi, Mahmut Bakalli, observa: „Problema Ko­sovo va pune problema unificării întregului popor albanez din Iugoslavia şi • din Albania", iar Ibra- hirn Rugova/ liderul suprem al albanezilor din Kosovo, comenta in 1991: „Dacă la Haga nu se va găsi o rezolvare pentru Kosovo, singura noastră soluţie va fi reunificarea cu Albania". Cuiînd, apoi, separatiştii a u . declarat suveranitatea statu­lu i independent Kosovo, recunoscut însă numai de Albania. Albanezii din Kosovo practică-un boicot generalizat — împotriva a tot ceea ce reprezintă instituţiile şi oficialităţile sîrbe şi'iugoslave. Ei nu participă lâ conducerea' provinciei ori a statului, au demisionat din toate funcţiile. Chiar profesorii, elevii şi î-tudenţii refuză să frecventeze instituţiile ■ oficiale de învăţămînt. Ei învaţă acasă, cu profe­sori albanezi. E ciudat să vezi pe uliţele satelor grupuri numeroase de tineri fără ocupaţie . . . Ar f i de ajuns o scînteie, ca acest potenţial de voinţe,, îndeobşte - fanatice, ,să izbucnească. - Deocamdată, poruncă autoritară â lu i Ibrahim Rugova -îi ţine -~ în-frlu. Chestiunea are şi aici, ca în Bosnia, şi uri aspect religios, albanezii fiind în general mu­sulmani. ' - •••.

Există între albanezi ş i" unele excepţii. Intre acestea — Fatroir Şeholi, distins intelectual, alba­nez „get-beget“, ; vicepreşedinte al „Mişcării alba- . nezilor, sîrbilor, muntenegrenilor şi a celorlalţi ce­tăţeni pentru Serbia şi Iugoslavia",' din Priştina.- Şeholi nu se referă," asemeni domnilor Drobnjak şi Papovici, atit lâ factorul istoric, el afirmă pur şi simplu că .albanezii au aceleaşi drepturi cu cele­

lalte etnii din Kosovo şi din Serbia, nu există nici un fel de discriminare. Pe separatiştii alba­nezi, susţine domnia sa, nu îi interesează proble­m a drepturilor omului, îi interesează exclusiv te­ritoriul, obţinerea unui stat albanez". Acesta, a- firină profesorul Papovici, „e singurul lucru pe care Serbia şi poporul sîrb nu pot să îl accepte". Cererile albanezilor din Kosovo, copleşitori nu­meric. ar fi la prima vedere numai o problemă autarhică, a albanezilor înşişi. Care să fie oare „cuvîntul magic" prin oare Ibrahim Rugova, ase­meni unui aiatolah, pot ţine frîu aceste energii

- demografice şi sociale extrem de sensibile la orice impuls? Probabil „Sesamul11 pentru ecuaţia Kosovo nu se află în Kosovo, ci mult mai departe, din­colo de hotarele Iugoslaviei, undeva în „marile case" de unde se guvernează destinele lumii.

Premise istorice (I)teribile fenomene de purificare etnică. Conduce­rea ultranaţionalistâ a Croaţiei, în frunte cu Ante P a '’lic, ia măsuri represive de o-extremă cruzi­me Împotriva sîrbilor, evreilor, ţiganilor, bosnia- ' cilor şi musulmanilor, care sînt sistematic exter­m inaţi După modelul Germaniei hitleriste, sînt organizate lagăre de exterminare, Sn care şi-aii pierdut viaţa peste 790.000 de sîrbi şi un mare nu­m ăr de oameni aparţinînd etniilor amintite. Con­comitent cu exterminarea, are loc un masiv pro­ces de catolicizare forţată a sîrbilor. Aceştia, sînt adunaţi în grupuri de sute şi m ii şi rebotezaţi de-a valma în „dreapta" credinţă catolică.

Serbia încearcă şi de această dată să reziste Sn faţa năvălirii ciumei brune. Drept represalii ale acestei rezistenţe eroice, Belgradul este bombar­dat sălbatic de hoardele invadatoare. In faţa su­periorităţii copleşitoare a inamicului, patrioţii iu ­goslavi işi schimbă tactica de luptă. Sub conduce-

. rea lu i Tito, se organizează detaşamentele de par­tizani,4 care vor . hărţui continuu inamicul. In scurt timp, formaţiunile de partizani sînt unite în Ar­mata de Eliberare. Cu toate eforturile disperate ale Germaniei, care aruncă în luptă mai multe divizii, teritoriul Iugoslaviei nu a putut fi ocupat în întregime ’ niciodată. După; lupte crîncene şi e- roice, în care şi-au pierdut viaţa aproape 2 m ili­oane de oameni (aproape 15 la sută din populaţie) teritoriul iugoslav este eliberat, iar Croaţia de­vine iarăşi parte componentă a Federaţiei. iugosla­ve. D in păcate, la sfîrşitul războiului-partizanii lu i •Tito se răfuiere cu foştii lor duşmani, „ustaşii* croaţi, favorizînd amplificarea urii dintre cele două naţiuni. ■- In noiembrie 1945, Adunarea Constituantă pro-;

clamă republica şi formarea unei federaţii cu de­numirea de Republica Socialistă Federativă-a Iu ­goslaviei, care cuprindea şase republici, indepen­dente: ■ Slovenia, Croaţia, Bosnia-Iîerţegovina, Ma­cedonia (apărută' pentru prima dată ca stat inde­

penden t la sfîrşitul războiului) şi Serbia, din care fac parte şi două provincii autonome Voivodina şi Kosovo. Constituţia din 1974 stabileşte înfiinţarea

'unui-parlament federal constituit dintr-o Cameră federală şi o Cameră a republicilor şi provinciilor

'autonome, întărind, astfel, drepturile republicilor, •dar garantînd, totodată, şi unitatea federală.

TRIUMF...

Desen de V. TOMULEŢ

gaţiei clujene care a participat cu 13 elevi şi a.obţinut trei pre­m ii I, un premiu I I I şi trei menţiuni. Felicitări acestor ele­vi, profesorilor lor şi tuturor ce­lor care au contribuit Ja succe­sul lori

De remarcat că judeţul C luj a obţinut cele două medii mai mari din concurs (9,88 şi 9,75). şi aprecierea unanimă. Dar iată premianţii clujeni, în ordinea mediilor obţinute: Papahagi A- drian, cl. X I, Lic. „Gh. Şineai", Cluj-Napoca, premiul I; Bărbu- lescu Itoxana, cl. X, Lic. „A, lancu", Cluj-Napoca, premiul I; Cocora Ana Laura, cl. X II , Lic. „Gh. Şineai", Cluj-Napoca, pre­

m iul I; Tămaş Inlia Cosmina, ,r:- el. X II , Şcoala Normală „Gh. Lazăr", Cluj-Napoca, premiul I I I ; Rus Adriana, ci. V III, Lie. „Ana Ipătescu", Gherla, menţiune; Duhai Ioan Sebastian, cl. V II, \ Şcoala nr. 15. Cluj-Napoca, men­ţiune; Tiuca Daniela, cl. V III, Şcoala nr. 3, Dej.

Excursia la -Chişinău, - oferită ' - de Prefectura - vasluiană tuturor - participanţilor, la “concurs a fost un feric it' prilej de întîlnire în ■ '

spaţiu l românismului, aflat sub zod ia , eminesciană, '-cu - poetul ' Grigore Vieru, şi alţi- intelectu­ali basarabeni îri’ simţirea cărora - mai înfiorează visul încă eteric al Unirii. Intr-o întîlnire restrîn-

• să, acad. Gr." Vieru’ a acceptat propunerea ’de a fi preşedintele concursului de anul viitor, care

are toate şansele să se 'desfăşoa-' re la Cluj-Napoca; , : -

Partidele...muniste şi curentelor ' extremis­te". Pe de altă parte, dat fiind faptul că drepturile minorităţilor în* România sint garantate prin Constituţie, M.E.R. -consideră că respectarea acesteia. şi' a • tuturor legilor ţării este obligatorie;— a spus d-l Truţer. Domnia sa' â i precizat, în context, că M.E.R. respinge categoric ideea 'autono­miei pe criterii etnice, pronurt- ţîndu-se, în acelaşi timp, pentru respectarea: autonomiei locale în plan administrativ, tn aceraşi ordine de idei, dl. Truţer a a-

preeiat că declaraţiile oficialită­ţilor de la Budapesta, care con­diţionează semnarea tratatului de

' bună vecinătate „pun la îndoială bunele intenţii ale României".

î n , referatul cu tema „Educa­ţie spirituală, — religie", susţi­n u t ’de dl. Marin Constantinescu, vicepreşedinte, s-a subliniat, în ­tre altele, că Mişcarea Ecologis- tă din România se pronunţă pen­tru libertatea tuturor cultelor religioase", cu' excepţia acelor secte1 ale căror idei sînt în con­tradicţie cu drepturile omului, cu legile ■ democratice sau dău­nează sănătăţii". M.E.R. respinge orice fel de extremism sau dis­criminare, fie din punct de ve­dere religios, etnic, fie lingvis­tică, a evidenţiat dl. Marian Constantinescu.

CONSILIUL LOCAL A IT O N scoate la LICITATIE PUBLICA

(338)BMMH

wPMini'iniiiiniiiiiiimn wiw.ujDuiu jii i i i iw iu m c i— m i MHiiuţ.

Soc ie ta tea de Con f e c ţ i i ■ sy ţcp "STAR" S.ftî.L Ciuj,

LUCRÂToSl^meserla de CONFECŢIGNERI ÎMBRĂCĂMINTE.

Relaţii: str. Cîmpina nr. 88, et. II, tel. 18.60.12, seara. ( 1 3709) j

P U B L IC IT A T E

O R U SCONCEPŢIE şi IMPRIMARE:

«AFIŞE PUBLICITARE «CATALOAGE • AUTOCOLANTE DE RECLAMĂ• CÂRTI DE VIZITA «HIRT1I CU

ANTET «ETICHETE şl «ORICE ALTE MATERIALE PUBLICITARE.

s.c. "UYUMAZ IMPEX” s . r langajează

23 VINZATORI, cu carte de muncă, absolvent» liceu economic.

Relaţii: str Taberei nr.4, cantina T.C.C., 1 orele 8-16, telefon 18.31.87. (seara)V (1 3692)

11 . 32.62 (1 3660)

Agenţia DiNESCU SIBIU, transportă persoane în GERMANIA şl RETUR

Organizează VACANŢA în GRECIA. Inf.Cluj 13.74.48 sau 092/41.12.39.

■ (13SOO)________

'ADEVARUL DE CLUJ ■PAGINA 6

Agenţia de turism EXIMTURcu sediul la hotel CENTRAL-MELODY.

P-ţa Libertăţii nr.29, tel. 11.74.65, ofera: .

BILETE DE ODIHNA PE LITORAL LA CELE MAI AVANTAJOASE

PRETURI DIN ŢARA ! NUMAI IN HOTELURI DE

CONFORT DEOSEBIT ! HlMEPTUN hotel MIORIŢA l-A şi

0 OLIMP hotel SLATINA l-APreţ cazare etaj

lei/pers 7.360

11.500 12.07517.250 17.767 22.42517.250

Serii

01.0621.0601.0711.0721.0731.0710.08 30.08

Serii 10 zile2.06 -11.06 12.06-21.06 22.06 • 1.072.07 - 11.0712.07 • 21.0722.07 - 20.08 21_.pS 30,03.......

La cerere se acordă şl masă completă la 3.500 lei/zi/pefi, tau demlpensiune la 2 000 lei/zi/pers.

Mari reduceri de preţuri pentru cazarea la parter IB MAMAIA hotel DELTA l-A şl

■.MCTROPOL ]-A_.................

Serii 10 zfle Preţ cazare etaj Preţ cazarelei/pers -f-demipens.

lei/pers1.06 - 30.06 1 3.200 35.2001.07 -10.07 -19.173 41.17311.07 - 20.07 21.043 43.04321.07 - 29.08 ?Ş.|13 44.91330.08 - 08.09 16.506 ^

H JUPÎTER hotel’ TlSMAHAj-A......10 zile Preţ cazare etaj Preţ cazare

lel/pers + demipens.lei/pers

20.06 11.025 29.400- 30.06 11.550 30.800 . 10.07 1 5.950 ^ 35.200- 20.07 17.930 37.180- 30.07 1 9*250 38.500

09.08 19.250 38.500- 29.08 1 9.250 38.500

............ ......................B EFOWE-NORD hotel* VEN US* l-A

m VENUS hotel ADRIANA l-A vile OLGA I m COSTINEŞTI complex MEDUZA, cu

, prioritate pt. studenţi ş\ elevi,Se acceptă rezervări do locuri p? bază de avans

sau plata în două rate I (13551)‘ nţjafam studenţi - colaboratori externi I

RESTAURANT "R/l AESTRO" angajează

• BUCĂTAR cu o experienţă de mini­mum 5 ani, salariu 40.000 lei.

Tel. 11.80.56. (13384)

« . C O M l iR O M I M P E X s ilorganizează

C O N C U R S ^ pentru ocuparea ' S i

următoarelor posturi:H ECONOMIST 1 (un) post -

absolvent învăţămint su- ^ perior, specialitatea f ina nţe-conta bi I Itate

'a GESTIONAR - 3 (trei) pos­turi - absolvent liceu economic, sau liceu teoretic cu 3 ani vechime

în specialitate 0 CASIER - 2 (două) posturi - absolvent

liceu economic H ELECTRONIST - 7 (şapte) posturi -

absolvent liceu cu pjoîil electric B ŞEF AUTOCOLOANA - 1 (un) ost -

aniabsolvent liceu, bărbat, cu vechime în specialitate

Concursul constă din probă scrisă şi vizionare,

înscrierile pînă în data de 30 aprilie 1993. Concursul va avea loc în data de

8 mai 1993.Informaţii suplimentare, la sediul

societăţii din Cluj-Napoca, str. Traian 65, ^ sau ia tel. 13.28.12, int. 16. (13553)

Agenţia de turism "UJCC CLUJ-NAPOCA

îşi desfăşoară activitatea în continuare ia sediul cunoscut (Eroilor nr.9,

tei. 11.12.23) şi vă oferă bilete de odihnă ia cele mai avantajoase preţuri.

Contactaţi-ne şi vă veji convinge. Pentru- edificare va oferim:

ea MAMALA - Hotel "METROPOL" - cat l-A 10 zile.

Preţ cazare + demlpenslune . d iunie - 38.500 lei/pers.

□ iulie - august - 49.500 leilpers.D septembrie - 30.800 lei/pers. .

3 VENUS - Hotel "COCORUL" l-A - Hotel "SILVIA" l-A 10 zile

Preţ cazare + demlpenslune o iunie -26.400 lei}pers.□ 01.07-20.07 - 29.700 iei/pers.

m

D 30.08-08.09 - 33.770 lei/pers.P 21.07-10.08 - 40.700 iei/pers.

0 VENUS - Căsuţe "GREACA" 10 zile Preţ cazare + 1 masă

o iunie - sept. 12.210 leilpers. o iulie - 14.850 - 18.700 leilpers.□ august - 17380- 14300 leilpers.

B SATURN - Hotel "ŞIRET" l-A 10 zilePreţ cazare + pensiune completă

□ iunie - sept. - 24.200 leilpers. '□ 01.07-20.07 - 30.800 iei/pers.

W <

"£a 10 zile.

i ipO 21.07-19.08 - 39.600 lei/pers. O 20.08-29.08 - 31.680 lei/pers.

CAP-AURORA - Holel "OPAL'Preţ cazare

* O iunie-sept. • 11550 leilpers. o iulie-august - 18.400 leilpers.LIX, SOVATA, GOVORA, SINGEORZi l j & m ________________— _______ _

FI3i

s.c.'TRICOTAJE SOMEŞUL" s.a.

cu sediul în B-dui 22 Decembrie nr.77,

^anunţă concurs pentru următoarele posturi:

®ŞE£ MAGAZIN «VINZATORI

pentru MAGAZINUL DE PREZENTARE cu sediul în P-ţa Unirii nr.18.

Condiţii: »absolvenţi ai liceului - pronleconomic sau calificare în

domeniul comercial • să dovedească aptitudini şl spirit comercial

Concursul va avea ioc în data de 3 mai 1993. înscrieri si informaţii suplimentare, la Serv.P.i.S. ai S.C."Tricotaje Someşul"

S.A. Clui-Napoca (13556’

C O N V O C A R E CAMERA DE COMERŢ Si INDUSTRIE

CLUJconvoacă, marţi, 27 aprilie 1993,

■. ' ora 10, la Sala Sporturilor din Cluj-Napoca: v

ADUNARE GENERALA A MEMBRILOR

* cu următoarea ordine de zi propusă:'I 1. Raportul Colegiului de Conducere privind activitatea pe perioada 9 aprilie

11992-27 aprilie 1993.2. Execuţia bugetară pe anul 1992 şi

propuneri de buget pentru anul 1993.3. Raportul comisiei de cenzori.4. Propuneri de obiective generale prio­

ritare ale CAMEREI DE COMERŢ SI INDUSTRIE CLUJ, începînd cu data ae 22 aprilie 1993..5. Diverse.înregistrarea participanţilor îheepe la ora 9. Consultarea materialelor in extenso, se poate face la sediul Camerei de Comerţ

' §i Industrie Cluj, începînd cu data de- 23 aprilie 1993.

Toji membrii Camerei sînt Invitaţi să- şl îndeplinească obligaţia statutară dp participare la ADUNAREA GENERALA. Intrarea pe bază de legitimaţii. (337)

S.C. COM s.r.l.

CLUJ, B-dul 22 Decembrie 102

PLĂŢILE SE FAC IN URMĂTOAREA ORDINE:Pentru cei înscrişi în zilele d@8 şi 9 FEBRUARIE 1993

a VINERI 23.04.93 : nr.101-126 Pentru cei înscrişi în zilele de

10 şi 11 FEBRUARIE 1993:0 LUNI 26.04.93: nr. 127-175 a MARTI 27.04.93: n r .1 76-225 H MIERCURI 28.04.93: nr.226-275

JOI, 29.04.93: nr. 276-325 0 VINERI, 30.04.93: nr. 326-375

(13555)

O C A Z I E S P E C I A L A !sc. "UYUM AZ IM PEX" s .rl

vinde en-gros.

PREŢURI A VANT AJ OASEinformaţii: DEPOZIT str Taberei nr 4

(cantina T.C.C.)Telefon: 18.31.87 (seara). (13692/A)

FEDERALCOOP SALAJ-ZALAU anunţă LICITAŢIE PUBLICA pentru data

de 11.05.1993 ora 9, pentru vînzarea unor OBIECTIVE proprietatea _

organizaţiilor cooperatiste gin judeţ.I. FEDERALCOOP SALAJ

1. - Depozite mărfuri en-gros, Şimleu Silvaniei, suprafaţa 1700 rnp2. Depozite mobilă Sărmăşag (în construcţie) suprafaţa 748 rnp,3. MAGAZIN M.C.C., Zalău, suprafaţa 160 mp.

II. CONSUMCOdP CRASNA1. SPAŢII PRESTĂRI SERVICII • coafură 60 mp2. SPAŢII COMERCIALE - Electrometale 90 mp

fii. OONSUMCOOP ILEANDA V1 BRUTĂRIE - 220mp • SÎ22. SAIVAN Ol - 240 mp ; f3. MATERNITATE PORCI 264 mp *

IV. CONSSUMCOOP BOCŞA1. SPAŢII COMERCIALE parter, bloc Samsud; S4 mp

V. CONSUMCOOP ZALhÂ1. MATERNITATE PORCI - 294 mpA v

VI. CONSUMCOOP GILGAU1. SAIVAN Ol. Poiana Blenchl. 220 mp2. COMgLEX PROD.PREST.SERV. Qîlgău, 510 mp3. BARACI METALICE M.C.C.

VII. CONSUMCOOP JIBOU "1. RESTAURANT şl Hotel SOMEŞUL - 636 mp2. BRASERIE A.C.R. - 136 mp

EXA pt creşterea animalelor500 mp

[ 4. BUFET "B/ţ|M • 120 mp Pentru participarea la licitaţie în confor­mitate cu normele legale, solicitanţii vor . depune la casieria unităţii 10 % din K valoarea construcţiilor.

Licitaţia va avea loc la sediul FEDERALCOOP SĂLAJ, B-dul Mihai Viteazul, nr.BO, .

tel. 62.00.20, unde se poate consulta sl fişa tehnică a construqiilor

Inf. suplimentare, la tel. 62.01.36 şi 62.08.39.

Obiectivul depozite cu ridicata Şlmleul Sllvanlel, în suprafaţă de 1700 mp, este

CONSTRUC JIE NOUĂ, amplasată lîngă gara CFR nouă, cu linie de garaj şl se pretează atît pentru activităţi comerciale cît şl pentru or­ganizarea unor activităţi de producţie alimen­tară sau Industrială de către agenţi economici

Interesaţi. (13562)IrnWllllll lllMlMlIMMlIMI.III.IIIII ..... I mu IIIIII

PAGINA 7- ?'ADEVĂRUL DE CLUJ

s.c. A U A N IA s.a. : %cu sediul în Huedin, sfr. Bradului nr.3,

anunţă organizarea în data de 10.05.1993 a LICITAŢIEI pentru închf-

_ rierea următoare|pr spaţii comerciale: « MAGAZIN ŢESĂTURI situat în P-ţa

Republicii nj.8 fi ATELIER TIMPLĂRIE situat în Str.

Horea nr.103.Relaţii suplimentare la sediul societătii,

tel. 25.18.76. (13486)

PORTALEXPORT-IMPQRT S.R.L

m m s m m js & ssa

s.c. "COMAT c lu j11 s.a. (fost B.J.A.T.M. Cluj)

a Organizează în data de 29 aprilie 1993, ora 10, la sed iu l soc ie tă tii concurs pentru ocuparea unui post de:

REVIZOR CONTABIL PRINCIPAL

Condiţii: studii economice supe­rioare * calificare şi experienţa

A în specialitate, înscrierile se fac pe bază de

cerere depusă la sediul firmei • Biroul personal.

, Informaţii suplimentare la tel.14.61.38, int. 144.

licitaţierierea SPAŢII BIROURI în cadrul

|E Organizează pentru închl-

sediulul, în ziua de 4 mai 1993. (339)

-mica

va anunţă continuarea lucrărilor de instalare în cart. MARAŞTI,

AUREL VLAICU NORD şi SUD, GHEORGHENI, precum şi

în zona centrală.Pînă la data de 1 MA11993. tax? de In­stalare râmîne NESCHIMBATA, adică 16.000 lei. După această dată, vom fl nevoiţi sâ creştem taxa de Instalare. Doritorii pot acnita taxa de instalare la

MAGAZINUL nostru de pe B-dul . 22 Decembrie n r.m

VĂ AŞTEPTĂM ! (13799)

pî.C.Str. Sălciilor nr.2, tel.095/212861;

21.28.62, reorganizează în fiecare zi de ft/lARTJs începînd cu 27 APRILIE 1993, VÎNZĂRI prin licitaţie de TRACTOARE

) 0şi MAŞINI AGRICOLE. Confecţionăm pg bază de comandă: CĂRUŢE,

SEMĂNĂTORI DE PORUMB şi CULTI­VATOARE cu tracţiune animală. (235)

sc SKRVAGROMECsa.Cluj-Napoca

Sucursala CaseiOrganizează, în baza Legii nr. 15/1990 şi

a HG nr 1228/1990, LICITAŢIE, în data de 6 mai 1993, pentru -

închirierea A T E L I E R U L U I M E C A N I C din Chluestt.

Licitaţia va avea ioc în comuna Chiueşti,Cererile se vor depune la sediul Sucursalei din comuna Căşei.

(1 3807)

Cluj-Napoca, str.Avram lancu nr.19o reconditonează orice TIPURI DE AXE CU

CAME şl orice TJPURI D^TELESCCAPE• execută LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE,

REPARAŢII, TINICHIGERIE, VOP- SITORIE la toate tipurile de auto­turisme la atelierul AUTO-SERVICE din Calea Baciului nr.45.

Informajii suplimentare la tel. 18.27.88, sau prin centrală 18.77.65, 18.79.76.

^ - -- -....---------------- .

FIRMĂ PARTICULARĂ ‘angajăm • 2 BUCĂTĂRESE '

1 AJUTOR BUCATAR, fel. 14.23.97. (13525,)

S.C.SPEEvinde

B BERE IMPORT "SLOVACIA" 1/2 şt ■ SUC TROPIKANA.

Str. Batozei 20, tel. 16.1 4.39. (13396) Â

PUBLICITATEVINZARI — cr MPARARI

Motose foia ptâpumî 180cm cu 2158 lei/ml Camere Dacia 155x13 cu 1534 tei/buc. Mag. ARGOS Zorilor (lînga ,PoştQ).TeU2.3416

• V înd Electrocardiograf por- ' tabil — rusesc, Ia reţea şi acu­mulator mcorporabil. Telefon15-54-37r (13760)

• Vînd camion Magirus Devtz — capacitate 4 tone. Te_ lefon 11-20-61. (13757)

• Vînd Oltcit Club 11 R/90, , ,40.000 km, 1.000 dolari, 21 mc., lemn brad.' Telefon 11-73-27. (13827)

• Vind TV cotor • Funai si. gilat. Telefon 17-33-70 (13755) ‘

• Vind cabană pe malul la ­cului la Someşul' Cald. Telefon11-66-17; 15-92-14. (137(51)

■ OIVKRSK

• Powsor spaţiu rfepozifa- re dorcsc contact cu impor. tatori. producători pentru distribuire marfă, in Baia

.Marc. Oferte serioase la te­lefon 09 — 42-31-21, zitnic după ora Nî. (I37GG)

• In data de 28 aprilie 1993, ora 8. este1 citat la Judecătoria Cluj, Szilagvi Zoltnn, cu nr. da Coşar 1949/1993. (13759)

• Caut lucrător serios (băr­bat) pentru îngrijit grădină, o- fer masă şl caz.)re. cameră se­parat.!, caut meşter lemnar pen­tru montat streşină la casă. Vfnd lemn de construcţii faso­nat. «rinzi diferite mărim i şl corni. Vînd portbagaj mare pen. tru maşini. Str. Dostoievski 78-A.

• Mrtcinăm grlu pentru po­pulaţie, o n r 7-15, Somrşcni, str. Octnv n^ncllă nr 39.

INCIIIIMKlîl• Familie ttnfiră căutăm pen-

t iu truhirlere apartament 3 ea* mere, nemobilat, cu telefon, pe termen mai lung. Tel. 16-56.77, după ora 16. (13S30)

0 A trecut un an de dor ţl aşteptare zadarnică, azi 23 a- prllle 1993, de cînd ne-a părăsit pentru totdeauna, cea care a fost POP MARIA din Boju, soţie, mamă ţt bunică. ' Parastasul va avea toc duminică 2» aprilie 19M,. la Biserica Calvarta din Mănăţ- tur. FamIHa în veci nemtngîiată.

0 Sîntem alături de cologul nostru Ungur loan. In marea durere pricinuită de pierderea tatălui său drag. colectivul de cadre diri U.M. 01607. (13767)

0 Au trecut 6 săptămlnl de dor ţi aşteptare zadarnică, de cind a plecat penii u totdeauna cel care a (ost CORNEA IOAN (TEO» din ceruţ. la vîrsta de 29 ani. Nu poate exista durere mal mare pe tume decit a (I părăsit pentru totdeauna de cel care ne-a Iubit ţl l-am : Iubit mat mult. derit orice. Nu te vom uita niciodată. Mama Maria, so­ţia Viruca şl, fiica Ancuţa.

0 Pios omagiu pentru dragai nostru BOTA Z. ION, la îm­plinirea a 7 ani da la deces. Familia. (13528)

0 llrn^ă Muri, shitem alături de line In aceste dlpe grele. Sincere condoleanţe. Colegii de Birou — Serv. Proiectare D.R. TV. Cluj. (13J5S)

0 Cu adincă dutere In sul'et anunţăm Initstarea din viaţa, după . o grea sufernlţâ a sofiei, mumei PRESECAN -LIVIA, «S

ani. Inmormlntarea va avea loc In satul Sărărilş, ora . 13, sîmliălă 21 . aprilie isul. Alexandru, Vio­rel, Emilia. (t.'iSJS

0 Cu inimile zdrobita de du­rere ne luăm rămas bun, de la

scumpa noastră mamă PKESKCAN LIVIA. Viorel ţl E- mllla. (I3S3S)

0 Cu adincă durere in suflet nnun|Am Inceturen din viaţă u scumpului nostru soţ, lată ţl bunic Irig. (lAVUU.V IOAN (lost dlinctnr lltK Cluj). înmnrinlii* tarea v» mea loc Ii i data de ti aprilie, orei* II. la dml- llrul central. Familia îndoliată.

0 t ’n ultim ţl pios omagiu regretatului lrtR. ION fîAVItlLA, l-imlllel Indullatn cele mal «in­tere ivindoteante.. Tanurtt, Sâu- du [o ţl Sandu. (Uit 90)

0 Sîntem alături de colegul nostru dr. Petruşe Iosif, In ma* rea durere pricinuită de moar. tea tatălui drag. Sincere. con­doleanţe. Personalul din reţeaua Sanitară Veterinară a Judeţului. (13SI8)

0 Se împlineşte l an de la decesul iubitei noastre mame, tiu nici ţl soacre POP MAKIA din comuna Feleacu. Nu o vom uita niciodată. Fiica Ana, gine­rele loan ţl nepoatele Rozica, nikl. Viorica ţl Kuki. (13865)

^ Azi se. împlinesc trei ani de doliu de cind s a stins IOAN GAVKUŞ,. profesor In Pantlceu. Amintirea ta. e veşnic vie in sufletul meu. Soţia: (13606)

0 Ă trerut un an greu eu multe lacrimi de cind Iubitul nostru soţ, tată, socru ţi bunic Bon ILIE LUCA a plecat in e- ternltale. Dumnezeu să-l odih­nească. Soţia Maria ţ l copiii cu familiile. (13702>

0 S-au împlinit 6 săptămtnj de • cind iubita noastră soră

SAIÎCA DAflANA născută IIOSU ne-a părăsit pe veci fiumnezeu *-o odihnească. Fratele Roman cu familia. (11718-A)

0 S^oo împlinit 6 îăptân)inî de dor ţl lacrimi de la decesul tragic al nepotului nostru drag Ing. RUSU lltlMIF.. • Dumne<eu să-l Oillhneascâ. Mătuşlle Le. tiu (a şl Margareta. (13716)

0 Salariaţii Bibliotecii Cen­trale Universitare exprimă doam­nei M.irfa l’ârurtnlu sincere con­doleanţe . ţl întreaga compuslu- n» pentru greaua pierdere su- ferifS prin treiere» In • nelUnlă a m.im-»l dragi. (l:i'W)

^ Sintem alături de colt^jn noastră Jonaş llajnall<a Tunde In suferinţj grea cautatA de moartea tatălui drag JANOS

OnON. Sincere rimlnlenuţc fa­miliei. Coîeţll do la firma "Na­da". (IW55)

* Drugul meu rol TOMA KAHI,. al fnsl ra n «tea III via­ţa mea. dar te al stins acum şase săpiAmlnt cu un lulg in prag ile prlm4»ar.^. Mormlntul tău II voi u.tn nuMMi <n larrl- mO« mele. Soţia Mari».(t ■«*>!* j m

0 (ln ultim omagiu celui cn. m a t isi ttnrUloi nostru

BoNiMill *;ilEimr:ilK. namiw teu «ă I udlti>>»»*că. Neptxito Litiu cu lamlila. • (I31?H)

0 Ziua de I martie 1993 a fost cea mai tristă zi pentru noi prin stingerea din- viaţă a Iubitului nostru tată, socru, bu­nic ţi străbunic TOMA EMIL. Tandreţea ţt căldura sufletului său nu o vom regăsi niciodată. Slujba de pomenire v» avea loc sîmbătă, 21 aprilie la ora 12, la Şcoala nr. 22 din str. Albiul. Fiicele Emilia ţl Mariaua cu fa­miliile. (I3G63)

• 0 La trecerea în nefiinţă a fratelut meu BONDOH

GHEORGHE, un ultim ţl pios omagiu. Sora Susan.i. (1332S)

0 Cu adineă durere anunţăm încetarea -din viaţă după o scur­tă suferinţă, a celei care a fost mamă, soacră, bunică ţl stră­

bunică TURCU SUSANA, ln vîrstă de 79 de atrl. Gavrllă, Violeta, Radu, Gabrlel, Mlrela şl : Alexandru. (13520)

0 Un ultim omagiu • celui ca­re a fost POP IOAN ţt condo­leanţe pentru familia îndurerată din partea Aostfatlei de Locatari din str. Răsăritului 103, bloc M 6.

0 Lacrimi ţl. flori pe mor­mlntul celui care a fost soţ ţl tată MORAR SIMION, Ia îm­plinirea unul an dc la deces. Comemorarea va avea loc slm- bătă 21 aprilie, la Biserica din Măttăşlur. So|la Mărtoara ţl co­piii llogdan ţl St'r.j'u. (tl>03)

0 ~ ln —d.itn de 23 ' aprilie se împlineşte un an de la moar­tea scumpului nostru fiu, fra­

te, unchi ţl cumnat STAN AVAVIK. numnetcu să-l Ierte şl să-l odihnească. Parast.isul va aven lo* ln ÎS npnlle. In sa. tul Sărata, io in mi a p:uitUeu.

Famlliai (13162)

0 Sintem alătnrl d« colegul nostru Pop l'etru, ln mare» du­rere pricinuită de dispariţia tra­gică n tlulul său. Colectivul o- fldulul Poştal 8 Cluj. (13513)

0 ” S nu I mpl I n 11 ~r" "un I e 1 o trecerea In netllntă a colul ca­re o lost Iubitul nostru sot,

talâ ţl socru POP VltUttL VALFK. Como'tmmreo ore loc aM. 73 uprtllfi 1991, or» I7.l)n. ta bKi rlia *Si hlmbarea lo fată". Donmi“/ei» s i l odlImwncA in pace. toana ţl Cosmln (‘ i i i . Da dann ţl Eugen Detltel.

0 Cu adincă durere in Inimă anunţăm încetarea. din viaţă , la numai 10 ani a scumpului nos­tru ţl iubit fiu POP MIIIAITA. într-un tragic accident. Inmor- mtntarea va avea lac sîmbătă, ora 12, (Someşeni)'. str. Barbu Lăutaru nr. 5. Nu te: vom ai ta niciodată scumpul nostru fiu şt frate. Tata, mama, surioara.

0 Sintem alături de familia Pop Petru fn marea durere pri­cinuită de moartea fiului drag MIUAIŢA. Familia Chender şl Perţ. (9103)

0 împărtăşim durerea co­legului nostru prof. dr. , loan Florea, la pierderea mamei dratţl ţl transmitem condoleanţe fa­miliei. Colectivul catedrei de Statistică at Facultăţii de ştiin­ţe Economice. (USflO)

0 t'n ultim omagiu. pentru NOJM NAPII OVARY, din p«r- teu Centrului de Mo.lltlnl Pre­ventivă Cluj. (1)301)

0 Dragă Aurica, Llitii şl San­du, sintem alături de voi şt vă impârtâşlin durerea. Lacrimi ţl ftorl pe mormlntul tatălui vos­tru. Sldonla. Radiat, Lola, Mn- rla, Marlnela, Sonda. (I379S)

0 Cu acesaşl ivrmirginllâ du. roro reamintim că astăzi se implinesc . 2 ani, de la trecerea fulgerătoare ln eternitate a Iu­bitului nostru llu, frale, cum- .liat ţi unchi POP VIOHEL

VALER, ln vlrstâ de t» anf. Vel râmîne veşnic in sufletul nos­tru, nu te vom uila niciodată. Mama, sora, fmţll, cummtele şl rv;po|ll. (13793)

0 Cu adincă durere anunţăm încetarea din viată o scum pcl noastre manie, bunici şi străbunici TURCU StJSANA. In- mormtntorei» azi, vineri 23 apri­lie, ora 12, In satul Luna de Jos. Amintirea el va rimlne

veţnlc- In ^Inimile noastre. Fa­milia tndureruiâ. (11579)

0 Simbălă 21 aprilie a.c., ora13, comemorăm cu reculegere, 3 ani de la placarea ln veşni­cie a nonltntel noastre SIMU MAniA LEMŢIA, tn biserica “Schimbarea la ţaţă". Fainllla.

0 Sintem alături de colega nunsirS cc. Pap Doina, In ma­rea durere f>rl.lnult\ d« de­cesul mamcV dragi şl exprimăm slncern con.loieanţo lamlltel. Silarlaţll Sucletăţll Comercia­le da Coivlructll ţl l'restătl In Construcţii Cluj N iponi.

0 Un ultim şl iHi's omagiu ralul rare ■ (osi colegul nos­

tru ION AŞ OnON". Colectivul complexului Nupottt. (Iţit*)

Adk v a r u l d e c l u j^ 'PAGINA 8

S w I jM z A b i 'Ş - c

CUIVH iĂBApi

Cumpăr garsoniera, apartament sau teren

pentru construcţii. Telefon 14.75.13,14.29.07. fl 891) .

■ Cu mpă r, a va ntaJosT’ CONTRACT locuinţă,

garsonieră, apartament,] casM sau teren.

Tel.11.57.15.(10909)

VlnzSrl-cumparârl do case şi terenuri prin

'PRIMORDIAL,I str- Gheorgheni, nr.33,

14.99.37.• Vînd convenabil video

player Akai sigilat. ' Telefon13-29-08. (13245-C)

• Vind video player japonez “Akai“ sigilat, preţ 138.000. Te­lefon 12-87-18. (13246-B) _ ’

• V ind caroserie stare excep* ţională, motor şl alte piese pen­tru Mercedes bot de cal. Str. Tralan Vuia nr. 182. (13253-A)

• Vtnd Ford Sierra - 2,3 die­sel 5000 DM, Dacia 1310 break ver­de metalizat nouă. Tel. 15-37*53. (13277.A) .

• Vfnd BMW 520, combină compact dise. Telefon 099 —

; 63-87-45. (13601)• Vînd video player Akai

japonez sigilat. După ora 14,30, telefon 14-49-80. (13607.A). • Cumpăr apartament, gar­sonieră. Telefon 14-75-13; 14-23-07. (13604-F)

• Vînd TV Funai sigilat. Te­lefon 16-39-18 sau 17.59-01. (13644-A)

• Vînd găini tinere roşii pen-‘ tru ouă. Telefon 14-36-89; 15- 97-20. (13700-A)

• Vindem în valută aparta- ; ment 4. camere ultracentral. In ­formaţii la telefon 15-52-53 în­tre orele 10.17 şi 11-69-29 după ora 15. (13705-A)

• Vînd acţiuni “Ursus". Te­lefon 13-10-27. (13710)

• Vînd ultracentral vilă, gră­dină. Crişan 7, tel. 13*43-69. (12779-D)

• Vînd televizor alb-negru şi cuptor electric,-Tel. 13-99-46. (13727) . . . . . . .

• Vînd Audi 80 în stare de funcţionare. Telefon 13-47-28.(13731)

• Casă de vînzare cu 3 ca­mere şi grădină. Tel. 12.22-56.(13732)

• Vînd 50 capre. Gădălin nr. 114. (13733)

• Vînd cuptor microunde şl aparat sudură. Tel. 14.69-24.

,(13736)• . Vînd apartament 3 camere

Tîrgu Mureş, zonă centrală, B-dul 1 Decembrie 1918 nr. 96/1. Telefon 0954 ~ 2.42-53 orele 19*22. (13737)

• Vînd Dacia break în stare perfectă. Telefon 18-12-69.- (13739)

• Cumpăr apartament cu do­uă camere în Zorilor cu tele­fon. Ofer 3.000.000 lei. Telefon12-81-44. (13740)

• Vînd Opel Kadett neîrima- triculabil. Telefon 11-09.71 in ­tre 9-18. (13741) _

• Vînd moară grîu, porumb, diametru piatră 1 m, motor TN12 CP, masă circular crăpat în lung. Adresa: Stanca Sabin, co-

' muna Fonor nr. 63, Jud. Alba. (13671)

• Vind piese Renault 10 ma­jor, inclusiv caroserie. Telefon12-72-35.(13675)

• Vînd Dacia 1310 din " Un­garia, Aro, cuptor microunde, drujbă, casetofon auto, TV co­lor. Telefon 14-23-42. (1307C)■■ • Vind televizor color Fisher stereo. Telefon 14-95-25. (13538)

• Motor Trabant nou do vin- zare. Telefon 13.41.84. (13536)

• Casă de vînzare cu grădi­nă mare. Str... Arieşului nr. 7, telefon 14-95-32. Informaţii la faţa locului sau prin telefon zilnic orele 7-21. (13533)

• Cumpăr garsonieră. Tele­fon 31-37-76. (13532)

• Cumpăr garsonieră în Tur­da. Telefon 31-37.76. (13532-A)

• Vînd frigider nou, sigilat. Informaţii telefon 18-75-09. •’ (13804). • Vînd oi merlnOs. Sat Mo. rău, telefon Cluj 14-83-92 după ora 16. (13801) , . ,

• V înd Ford Sierra an fa- . bricaţle 1983. P re ţ"3.200 DM sau, lei, netranscrisă, stare excepţio.:, nală. Telefon 12-30-67. (13794) ■

• Vînd Volkswagen broscuţă. Telefon 11-26-28 între orele 9-17. (137-96-A)... ■ Vînd 31 mp parchet fag uscat de 8 ani, pret 6000 mp. Telefon , 12-82-22. (13540)

• V înd casă cu grădină 850 mp trei camere, bucătărie, ate­lier cu curent trifazic, garaj, te­lefon. Plata în valută sau fo . rinţi. Telefon 12-49-17. (13542)

• Vind cabană cu etaj nouă. ■ Str. Calea Turzii nr. 91 Cluj. (13544) •

• Vînd parchet. Tel. 15-98-41. (1368-1)

• V înd Trabant pentru pie- ' se. Telefon 16-03-86. (13681) ,

• Vînd cărucior cu landou, canapea, pat, aparat de fil­mat, proiecţie, vibromasaj, lam ­pă quartz, lunetă, lentile mi- , croscop, magnetofon nou. Tele­fon 14.82-15 după 17. (13680)

• Vînd : Histodil. Telefon12-87.11. (13433-A) ' /

• Vînd ' videocameră japone- = ză, cuptor microunde German, sigilate, TV color, maşină de scris, filtru cafea. Tel. 15.59-63. (13434-A)

• Vind TV color Funai (dia­gonala 51 cm) şl video, noi, cu telecomandă. Telefon 15-18.71 sau 14-38-67. (13438)

• Vînd garsonieră, Fabricii ' nr. 4, ap. 116, vineri ora 18-20. (13441-A)

• Vînd maşină vată de za. hăr şi floricele, electrice şl co­lecţie Magazin Istoric. Telefon 14.73-89. (13464)

• De vînzare apartament 2 camere ultrafinisat, confort I. Telefon 17-52-36, după ora 17. (13502)

• Vînd Ford Flcsta, neînma- triculat pentru piese de schimb. Telefon 12-39-56 (13521)

• De vînzare un aspirator german. Telefon 13-15-33.(13506) /■

• Vînd TV Funai nou. Te­lefon 18-41-68. (13508)

• Vînd autocamlonetă VW LT 35-D din 1979 — 6.000 DM, te­ren intravilan 3625 mp — Sînni- coara, 6 dolari/mp. Tel. 11-77.46. (13510-A)

• Cumpăr garsonieră. Tele. fon 16-74-13. (13521)

• Cea ma! frumoasă mobi­lă de bucătăric B-dul Mun­cii 14. (13086.C)

• Cumpăr contract locuin­ţă. Telefon 11-75-13: M ‘29-07. (t3G01-C)

• Cumpăr apartament _ do­uă cameie şl grădină.. Tele­fon 11-18-74. (13319-B)

• Cumpăr teren în Andrei Mureşanu sau împrejurimi. Teiefon 11-18-7 J. (1340I.F)

• Vînd parte (lereri plus construcţie, beneficii) din Restaurantul Cora —• Floreşti. Aştept oferte. Tel. 18-13.18. (13181. A) ,

• S.A. Viitorul Berchcş — Frata anunţă vînzarea _ prin licitaţie publică a unui trac. tor, un ifron Şi alte bunuri de inventar în data de 2G aprilie 1993 la sediul S.A. Viitorul In comuna Frata ju . deţul Cluj la orele 10. (13630) •

• Firmă particulară anga­jăm croitorese pentru trico­taje. Telefon 13-51-72 după org 19. (13539)

• Firmă particulară anga­jează 2 bucătari, l ajutor bu­cătar. -Telefon 14.23-97. (13526)

• Vind motor D-l 010 pentru tractor U-650 şi motor electric10 KW 380 V. Telefon 13-34*37. (13515) ' .

• Vîrid Rostov, 105, , benzi Orwo, masă pliantă (din stejar) cu 4 scaune. Telefon 16-62-96. (13514), r

• De .vînzare, ţarc pliant. Re­laţii vineri între orele 17-19— • str. Micu. Klein (Fiorilor), nr.13. (13517) ; ,v

• Vînd • Moskvici 1509. stare foarte bună. Telefon 11-20-44, o- rele 17.21. (13518)

• V înd fier călcat japonez, nou şi piese Mercedes. Telefon14-10-89. (13524)

• V înd TV color Grunding, cu telecomandă, stare excepţio­nală. Telefon 14-09-34. (13809)

• Cumpăr păpuşă cu cap de ' porţelan vechi, la 40.000 lei. Telefon 13-89-86. (13689)

• Vînd instalaţie .completă recepţie sateliţi nouă, 180.000 lei (inclusiv montarea, . indife­rent localitatea). Tel. 14-67.89.(13745) ' _ ;

• De vînzare Opel Record 2000, an 1982, în stare perfectă, neînmatriculat. Telef. 17-97-55.(13746)

• Vînd corpuri de neon 1x40 W şi uscător foto. Tei. 12.86-66. (13813)

• Vînd prese cornete înghe­ţată. Telefon 12-31-77.; (13818)

• Vînd urgent Dacia 1100, ; preţ convenabil, str. Porţile de Fier nr. 4, ap. 24. (13814)

• Vînd Audi 100, neîntnatri- - culabil, TV color. Tel. 15-84-42.(13751) :

• Vîcd casă 2 camere, bu­cătărie, baie, faianţate plus ane­xe şi grădină sat Răscruci 503.(13752) ' :

• Vînd ultracentral drept su­praetajare construcţie în curs.. Telefon 18-08-74. dupâ ora 18. (13319)

• Ofer mascul ciobănesc-ger-

man, foarte. frumos, pedigree, premiat, pentru împerechere.. Pretenţii minime. Tel. 18-46.81.

• Angajăm îngrijitoare bloc.! Str. Rebreanu nr. 4, ap. 12, te­

lefon 15-29.87. (13738)'• Caut femeie îngrijit copil.

Str. Mănăştur nr. 99, bloc. S V II, sc. II, ap. 50. (13657)

• Televizoare Goldstar, Ro- yal şi piese Dacia, preţuri foar­te avantajoase. Complex Ori­zont din cartierul Zorilor ‘ (sub alimentară). Orar 8-20 ' (inclusiv sîmbătă). (13659) '

• S.C. Epival SRL execută lucrări în domeniul construcţii. B-dul 1 Decembrie nr. 38, te­lefon 18-50.71 între 9-17- (13-125-B)

• Angajez zidar şi zugrav cu înaltă calificare. Tel. 18.50-74, intre 9-17, B-dul 1 Decembrie nr. 38! (13426-0) -

• Limba franceză curs inten­siv individual (3 luni). Teiefon18-25-92. (13511) • ■ ' •

• Şcoala nr. 1 Turda str. loan Raţiu nr. 53, anunţă lici­taţie în data do 10 mai 1993 ora 10, pentru încliiriere ’ spaţiu şcoala Cînepişti. Licitaţia va a- vea loc îri localul şcolii din Turda. (13529) ..... 1

• Angajăm secretară. Concli- . ţ i i : stenodactilografie,; cunoaşte­rea unei limbi de circulaţie, iri- ternaţională, prezenţă fizică plăcută. Audieri: vineri 23 apri­lie 1993, orele 15-18 şi sîmbătă24 aprilie 1993, orele 10,30 •—13,30 str. liras-sai nr. 4.

• Căutăm spaţiu . pentru de. pozitare. Telefon 11-26-28 în ­tre orele 9-17 zilnic. (13796-B)

• Angajez zugrav şi instala­tor. -Telefon 11-57-15.. (13691) :

Angajăm vînzătoare, in­formaţii: str. 8 Martie nr. 7. SG Dana Khaled impex — SRL:, o Pentru sănătatea dumnea­voastră, cabinet medical tratai mente Bioenergetice şi clasice. Telefon 18-35-60, orele 15-18.

• Firmă particulară angajea. ză vînzătoare la chioşc alimen­tar, cu 1/2 normă. Relaţii la telefon 18-07.56. între orele 19-21. (13812)

• Trans Europa, efectuează transport' persoane Germania, în fiecare marţi. Tel: 11-82-30, orele 12-14. (13815)

• Caut femeie pentru îngri­j it copil de 1 an, str. Calea Tur­zii nr. 10, ap. 3. (13817)

S C H IM B U R I

• Schimb apartament 4 ca. mere, Mănăştur, et. VII, confort I, contra 1 apartament 2 came­re, confort I, exclus parter, în Mănăştur, plus diferenţă. Tele­fon 17-09-66, după ora 18.

• Schimb garsonieră ICRAL în Mănăştur. Horea 59 (fo spa­te). (13668)

© ’ Schimb apartament. 3 ca­mere confort I Dejf cu 2-3 ca­mere Cluj. Suport diferenţa. In­formaţii Ciuj, str, Parina nr. 37, ap. 103, după ora (13G77) • .

• Potra Rusnlim pierdut le­gitimaţie veteran de ,. război nr. 180483: 'O declar' nulă. (13797)

0 Societate particulară' S.C. Andra 2000, SRL pierdut carnet CEC cu lim ită de sumă' banca BRCF. Cluj-Napoca. tl declar nul. (13545)

• S.C. “Vega Trans“ SR.L; pierdut certificat înmatriculare seria J 12 nr. 4063/1391. .11 de­clar nul. (13728)

• Societatea comercială “Con­strucţii Lemn Mariş“ S;R.L. pierdut certificatul de înmatri. eulare al socictăţii cu nr. j/S: 3 M992.\ î l declar nul. (13733) :

• Pierdut chitanţă vamală SO HG 1016/90 seria G 1611852799 din 15 octombrie .1991, eli­berată de vania Cluj-Napoca pe numele Stier Robert. O declar nulă. (13496) ,

• S.C. “Electromontăj" ■ . ClujS.A. pierdut CEC seria B nr. 624151 — 624175. î l declarăm nul. (13530) : ' •

În c h i r i e r i

• Student străin familist caut pentru închiriat aparta­ment cu 2-3 camcre şi tele­fon. Telefon 15-C2-93 după Ora 16. (13666) ■

• Închiriez în zonă liniş­tită una cameră plus 50 mp teren, unor întreprinzători. Telefon 12.23.28. (13601-B)

• Societate, caută spaţiu pentru tinlchigerie.. .. Telefon12-23-28. (1360I.A)

• Schimb caii particulară cu similar sau variante. Te­lefon 12.23.28. (13504)

• Ofer spaţiu ultracentral 66 mp, Intrare din stradă, telefon, pentru asociere, în ­chiriere — activitate comer­cială, jocuri - electronice. Te. lefon 13-64.34; 11*91-10. (13661)

• Firma Belszeglil mon­tează şl remontează sobo de teracotă, Ia cele mal avan- tajoase preţuri. Informaţii12-06-08. (13670)

• Schimb (vînd) apartament2 camere în Turda, cu garsonie­ră Cluj. Telefon (după orele 17) 095 — 17-82-36. (9404) “

• Schimb garsonieră proprie­tate confort mărit Mănăştur, cu2-3 camere. Suport diferenţa îri valută. Informaţii tel. 11-76-19, după ora 18. (13802)

• Schimb apartament o ■ ca­meră 22 mp confort sporit,B .du l 22 Decembrie, cu simi­lar. Telefon 17-73.09. (13687)

. • Schimb apartament 2 ca­mere decomandate Bucureşti cu similar Cluj. Informaţii Cluj, telefon 11-59-63. (13805)

• Caut pentru închiriere gar­sonieră sau apartament, deprfi' ferinţă Mănăştur. Tel.' 16-84-07;17-41-62. (13159-B) i :

• închiriez apartament 2 ca­mere. decomandate, confort _ I. semimobilat central Mărăşti. Telefon 14-32-63. (13725)

0 Caut de închiriat garsonie­ră (semi) nemobilată cu tele­fon. Telefon .16.50-01 după 17 (13658)

• Caut în chirie spaţiu co­mercial. Telefon 18-15*08. (13661)

• Studenţi, caută peritru în­chiriat apartament cu 2 sau 3 camere. Plata în lei. Telefco16-25-06 între orele 17-20. (13667)

• Dau în chirie apartament3 camere mobilat (vînd). Tele­fon 14-36-37. (13534)

• Caut pentru închiriere hâ- lă 300 mp. Telefon 14-10-89 sa:14-05.07. (13523)

• Caut cameră sau garson!; ră în chirie. Plata în lei. Tei? fon 17-51-48 după ora 16. (13522)

• Dau în chirie două came- separate. Telefon 14-00-56.

• închiriez apartament do- camcre central, pe valută. R' laţii la telefon 18-05-63, d ora 16. (13753)

Autorizata prin S.C. nr.i28/1991, Judecătoria Cluj-Napoca,

înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului Judeţului Cluj, sub nr. J /1 2/308/1991 din 22.03.1991

COLEGIUL DE REDACŢIE:; ILIECĂLIAN (redactor şef); DAN REBREANU (redactor şef adjunct); :VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); NICOLAE VEREŞ (secretar •general do redacţie); NiCOLAE iPETCU; MARIA SÎNGEORZAN; RADU VIDA. ’

REDACŢIA; ciuj-Napoca, str. Napoca nr. 16. telefoane-, 11.10.32 (redactor şef); 11.75.07 (redactor şef adjunct şl secretariatul de redacţie),

11.74.10 şl 11.74.90 (redactori); 11.73107 (administraţia şl contabilitate, ziarului); Telex; 31444. Fax; 11,28.28. Mica publicitate-,

se primeşte zilnic între orele 9 -16, str. Napoca nr.16 (lafparter). Sîmbata şi duminica închis, informaţii, reclame

şl publicitate la telefon 11.73.04. Corectura; 14.78.22


Recommended