. . lan Pliat . - fiaafga Iraaartafl . Mihail СеІаЛааіі , I. C* ParittitRa . V. Faaat , 0«ш. CalifaUfsu • A Naftraita . Bacaemvi . Si Balaaaru . D. Zaharttaa . D. A. Diaoeaaaae . NaJu CioriMtoa . Pavai Neaata . Aara I. Dlaşatfy , Adela P.
dramatică, Poşte, etc.
4Ü»
CĂTRE D-NU DEPOZIT ARI! ЕцрипаЦ frumos şi răspândiţi «UNIVERSUL LITERAR* le «are co/abörMM a*/ ma/ mar/ literaţi ei României şi oere oostă mai puţin ca orl-eere tuta re*
w'atâ HterarA. Prin aeaaata vatf oontribu) Іш luminare* poporului.-
••' ff*
C a s t u l tnibUeftţ l i i t t i toi ' Itt
Y5 „Uflftersuî L i t e r a r " y este următoru! :
. I n s e r ţ i i s i r e e l a t h e 1 l e » I t a l a .
A n u n ţ u r i f i n a n c i a r e , ' b a n i l i n i a .
A n u n ţ u r i d e l a i n s l i t u -f l l l e m a r i , c e r i t iu e t t d tu c a t e g o r i a c e l o r f i n a n
c i a r e 5 0 b a n i l inia» . A n u n c i t i f i p e t i t i li L o t e r i a S t a t u l u i R o m â n , 3 5 jjbani l i n i a , M i c a p u b l i c i t a t e 5 b a n i c u v â n t u l .
ü«l (J l«I te c a t e g o r i i d u n a î n ţ e l e g e r e .
CITIŢI mwie \ „UNIVERSUL" MARE ZIAR COTIDIAN cu cele din urmă ştiri din lûmes întreagă telegrafice
şi telefonice ABONAMBNTE
IN ŢARA : L e i 30 p e 3 luni
„ 60 „ в „ S 120 ., 12 „
IN STRĂINĂTATE : L e i 40 p e 8 luni
„ 80 „ 6 „ „ 160 „ 12 „
— 5 0 Bani Exemplarul—
Vwwwvwwwwvs/ww
IUn nou transport din Paris \ ч <"•... ' UE :
Ciorapi şi Bûneterie He lână, pentru copii a sosit
la Sucursala
, „VOfVLETA" Bucureştii Sifada Lipaeaui.a
(lângă Calea Victoriei) 1 1915
marile magazine „ M e n a j e r a "
- S O C I E T A T E I N N U M E C O L E C T I V -
â > d U l Z B l i S a b e t a . N P . 2
A r e tn depozit m e r i cantităţi de s
L Ă M P I Pu ím Nr. 5 ûô p e r e t e $Í masă , de t a t a . f i Miţei Maşini de lampa Cilindre fine Mr. 5", 8", 11" I R I G A T O A R E
Т0Р0АЙЕ ţi TDPORAŞE cu coada, pentru caii , a Lfti 11.80 в . bn f t l t i
Мйгв Uepozit de CA8E DE BAKI. CASETE MICI de s i gu ran ţă t oa t e difflensiimile ş i
S E E F U R I FILTRE p e f l t r U аібі, UngÄtori Plntru maşini
P l a c t < l e c a u c i u c C e a r ă pentru curele şl cismari Aparate pentru legat curele Târnăcoape. Ciocane, Menghifle, Lanţnri, Burlane p e n t r u sobă e t c . , etc.
I PREŢURI f a t ă toticiirenţâ — 328a
Banatui, €Hş»mm 91 M«r«murasul agricol, cui* - tural I I economic de
I O N IN1SCU . 1UMU E N E S C U où « f e r . лЫ. Açrm. ** - fmct.impfr, #*» Мпа*
Imcrure pnmiaté de Academia Дѵт&кЛ De №№*Л* шШет ЪтшШш » r e t u i ші$
UNIVERSUL LITERAR елитЕе DIN мяеЕОошя
Çolo pe vârf de munte e un isvor senin. Acolo turturele-tn ori-ce seară, vin.
Şi vin, şi vin stinghere din cerul depărtat Să soarbă din uitarea isvorului curat...
Acolo vin cerboaice cu ochii plini de dor Şi beau, să-şi uite soţul ucis de vânător*
Mioarele se urcă pe munte sus, să bea Şi-şi uită mieluşelul ucis de-o mână rea.*
Şi fluturii se 'nalţă când florile se duc, Acolo 'şi uită jalea stingherul pui de cuc.^
Ani fost şi eu acolo.,, isvorul l'am secat %
Ça,să te uit pe tine, dar tot nu te-am uitat/ 1 ** VICTOR EFTIMIU
? DêHii eeníBI ai domniţei îsj teefrângeau durerea in ogjin. Şile mari cu cadre},} acrite î t i v e a u la portretele severUor *trimoei cari ImpedoHau Pa-
SHul : ía covoarele >e«h.i şi e P*et afternute prin od*ile
tnulte eu tävafiui înalt ; Pleio-roeele ei micuţe alunecau пв«г tk^n iraigurile întunecoase; 'orcan »i ««oborau nesfârşitele i f lM fle m a r m o r a si .privirea ei* sen 'na căuta sa ci întipărească pe voci tot ce-o înr preJmnia. tot ee-f fusese drag. tot ce lăsa în urmă.
Bocănita suspjnă odată de-*bta sîmtit. ea o adiere de ze-fjj, î«i l isă capul împodobit de
cosita firelor de aur într'o parte ei Porn» în «radină.
Maridra gra&ină a palatului ímparftteste ee întindea departe, «e pierdea în neef Mi tu l sării ; adumbria fântâni mur-murătoara şj trupur]' mişcătoare de marmora; pr»ntre co-Paeii crescuţi acojo de euri. străbătea a r a r e o rază de soare care mângâia blând o ido/pa, florile e*umpe. arom}-'toare.
Şi domniţa din poveste trecea apr^aPe. f*ra să atingi pământul, prjn âleele nesfârşite, «e «pria l R vreun c o p a e mai dra*. aţintea urechea la murmurul blând al f â ntânelor
»i euspina uşor. mereu aeeUtyŞ vorbe : deParte... deParte-«; î
"Á pornit cu alai mare JMmr niţa ou păr de a u r ei œ b i ч# cicoare. A străbătut ţări nenumărate, a trecut ap<» întins* şi Р а Ш і înflorite ß «ufletu! ei mienţ «e zbătea în PiePt ca inima de,Râsarică. .
U n d e se d u c e * ' l Fi-vor si acolo palate tot a$a
de m â n d r e , grădini jieefartPte şi suflete s'o î n ţ e l e a g ă !
î : r a a tâ t dp d e P a r t e !••. ^ : . Şj cum totul are n n sfârşit,
h)tv° djmineată sen 'nă si еяі-dft domni ta a deschis, eektf uimi t 1 .
m чи-я
Ogoarele îşi resfrângea-u b'eî-*ugul în razele de soare, v e r dele câmpii lor râdea scăldat ІП róná. ca ochii copilaşilor lonpă lacrimi ; iar norodul, rrăjit de f rumnse tea domnitei ii ridjca osanaje.
I n svon de trâmbiţi si sur le . tea flori Presărate în /calé, domnita din deParte păşia ui;
jjnâtă p r i n t r e oamenii pe cari ,BU-i Cunoştea. în port s t ră in si «rai ciudat . . I ee închinau sfetnicii bătrâni сц bărbile colilie, Jacri-toati înduioşate feniei]e. zâm-Ь\щ f rumuseţ i i ei fecioarele
^nevinovate şi r âdeau neşt iutori copilaşii. Iu c a | e a ej numai flori şi bucurie .
D a r domnita par 'că mi-i vedea- Gânduri le ei Se d u c e a u
tnereu în urmă, departe , de-c a r t e , la castelul m â n d r u cu eoări dp m a r m o r ă şi stâlpi de alabastru. la Parcul bă t rân cu «aleele umbroase , Ja oamenii şearj ti v o r b i a u în gra-iul ei Öraff si ounoseut-
Oamenii tări i în care sălăş-fnia domnita e r a u Primitori şi 'bata la inimă- Dar neam de eemeni mândr ; şi vjteji. O mâ-Ю& d e oameni mimai, ţ inuseră j t n săp i ep t ades duţmanuluj şi bfrraseră de atâtea ori. încât *e t emeau multe neamuri a* ei.
Ogoarp mânoa-se. vii îmbei-Vwai t e ; rodul pomilor rupea erÄcfle; івѵоате eu.suran din v â r f u r i de m u n ţ i falnici eu nnemelf» J n slavă. Făşja argin-l î e a unui r â u ou faimă scălda maltwile ve rz i ale ho ta re lo r ; fer 0 m a r e fă ră sfârşit srvârlea £»lurî s p n m o a s e peste para-jpete îna l te sau îşi murmura ieftntul duioe al undelor .
Binecuvân ta tă t a r ă ! 6i totuşi... In sufletele oamenilor e rau
trareri, în ochii lor lucean a-aesea lacrimi.
ft ee în t r eba uneor i domni-m etflé m Pricepea graiul-
care nu le înţelegea іцсД sufletele şi nu Ie cunoştea d u r e rea : ee vor fd având aceşti oameni î De ce bä rba tügem- f e -mei le p l ă n g şi Privesc tr iş t i eopjij ?
Şd anii treeeau.. . Domni ta îrvoepu a înţelege
d u r e r e a bărbaţ i lor , lacrămile femeilor şj t r i s te ţea copiilor. Grainl ciudat nu-i mai e r a necunoscut. Pa la tu l de m a r m o r ă cu s t â lp i de a l abas t ru se s ter -geau încetul cu încetul din min tea ei ; aleele umbroase, ale Pa rcu lu i se Pierdeau tot mai mu l t in upmä. Tot çe vedea în prea jmă- i se apropia de inimă, to t ce durea seani"! i®ka de oameni carj p r inseseră atâta d r a g de ea, o durea şi pe ea. Plânsul pj e r a , p l i neu l l o r .
. .Domnit*, de ce planei ?" o în t rebă în t r ' o zj un sietnie băt rân oare-i văzu lucind îfl umbra d e gene o lacrimă.—Piat r ă nes t imată în. ochii une i domnite.
„ P l â n g cu voi", r ă spunse domniţa , ,.plâng d e plânsu) vos t ru pe care nn-1 înţeleg".
-Cată de-1 Pr icepe Şi-I alină, domni tă" vorhi eu glas a-d á n e efetn'eut bă t r ân .
Multe « multe hof ti cuge t ă domni ta Ia vo r be | e sfet-nienlui. $j într 'o dinijneata senină de vară . domnita îneălţă OPincj de f'er, luă toiagul de corn în mână. puse veietminte de cerşetoare şi porni pribeagă să-şi cunoască t a r a şi durerile ei.
Domnita s t răbă tu m u n ţ i şi văi, t recu ape adânci ai câmpii în t inse şi Pe unde t recea , u-reehea ei Plecată la dureri , au-zia geme te l e . î năbuş i t e ale celor mul ţ i şi nevoiaşi, vedea la-crămile earj pre l ingeau fierbinţi pe chipur i le ofjlite şi •cântecele orfanilor.
,,De ce gemi, s ă r m a n e T" înt r eba glasul ei dulce ca. o mâng â i e r e Pe munc i to ru l ostenit
care păşi» tri»t epr* vafcra-ea-racă.
^.Trudnică raune*, tan«* , trudnică fi fără eper*.
Si zâna făcea un eettm, Ф TL go ruI mnneit cn trudă rede* belşug şi înveselea De sărmani.
„Dar tie. îemee. de o» & e oehji înlăcrimaţi ti sânul sterp d e lapte 1"
. Djn nimic, nimic nu iese*, ofta femjeea şi trecea *nainte.
Şi iar făcea zâna s«mn. $5 pe rn*sa săracă er»n bo«at* fumegände şţ azamă calda.
..De oe t i e obrajji »uPti *î Privirea, fără zâmbet 1" î n t r e ba eu glasul îndurera* P« copiii întâlniţi în caje5 -Д ;
;Tata geme djn gr^u" *i mau ca mereu plânge", răspundea trist copilul.
Si. la un semn al гапеі. ot>-Pilul ртаѵіа cu ochii râîAtori ? obrajii Iui traşj 8e învioraţi ft începea să alerge fericit Prin crânguri-
.Cine să fie іацд cere ne-» schimb.it v u ţ a ? ' se întrebat» cu toţţi.
Deodată cer*eto a re a fovi de trei o r i cu tojaguţ in pămlnl si. m K*ul veetminteţor ei Mira ee. rămaee toată în Ь*(п« scumpe, tesnfe î n fir d e a?».
Chipul ei răspândi lumini st din ochii e i ca oippareia s e răsfrângea bucu ria de a fi d# folos celor din Jnruj ei.
Йі de atunci! în tara aoaea ^ părtată se aud tot m»i ; Г аг mete ; femeile aproape n u nt*t Plâng iaj copilaşii sburd* Pjjtíii de viată în OTânjffurile ínfft-r î te . ;
Când pentru mine ceasul äe somn bătu e iar, Când lampa (fin odaia copilului eşise, tiuându-mă Ы umbra obloanelor închise, Oucănd cu dânsa ziua cu chip famiiliar.
Cûnd singur pe al nopţii necunoscut hotar, Stmţtam — cu ce durere t — că tot mă părăsise Şi adormiam departe de ce avusem, nu se (Jmpleau de lacrimi ochii şt pieptul de amar.
Dar Ш trezeam deodată zâmbind în dimineaţă Ceci dmhizând oblonul, părinţii mei c'un semn Ani dûruiau a lame ae-azur şi de verdeaţă.
Mzl mă gândesc la noaptea cosciugului de lemn, La Tatăl mu din ceruri, la mâna ce-o să vie Sd-mi dea, crapând mormântul lumina pe vecie.
loa Pillât.
IUBITA ЛЕА Ea e frumoasa, finà fi e pală In dulcea ei privire vagă Mereu îmî spune că-i a mea întreaga Ea e frumoată, fină fi... mă 'nstalâ.
Tot sufletu-i îmbălsămat ta stupiţi E-aromitor de ceară sfântă... Sub ocMi mei, în el se culcă frântă, Dar cine ţtie unde-si culcă trupul l
Surâzătoare în pleeapc se ascunde Când îi sărut minciuna Pc buxc! Nu îi seamănă nici una Şt lotuşi e aceiaşi de ori-unatl
Şi dac'a fa cum e mă înfioară Din viaţa ce se 'ntinde tristă O sorb ca pe-o lumină ce persista Tremurător să mintă pe-o comoară...
George Gregorian.
UN MOSAFIR MISTERIOS pio»5.. gerul в*гнг» • Ui
•ojKu'."Iţi .рідв^е!.», 0 legături mi*. Mçiv*«» -e î"tte mediu\ îuooujura. tor #i »uftet... fi eJ parej plânge i ţ f * sentiment пссдцоввиь daiee)
AoJeşitor ti earloe în ac*1*» l i u i î> . • * ouPjioie şi par'că sub o vr»jă, •»» !«• î» prad* aaui v«... iaohid
0 îgud*i'»ră electrici, e s c u4 P°t »i«e «afcfel. *« produse îa mi. D*. éeva analog, cu eeeae« e« ia. JimpJă când atingi o sârma elee-№a»ti-.. Pe »a foâd alburiu, par. et *r i i fo»t un abur u*or ră*. ţtâudit \« »er, «e desprinse o ft-euri, e*re îu câtev» minute deveni u# o caritate iuminoa*ă ire-íréjábili. Ani patut distinge, »-taaei doi ochi albaştri, vioi. pă. Utlaxaion... cari fascinau, «dum. ţftţî îi* sprinceue пв£г«> deasupra a*r«r» o frunte înaltă, epinteçatà ie b euts jdânçâ între ochi.' arăt» iasaltatee. de » ae еоце«алга şi cu aoaeaeiel e i s e deda i* m«dit*;ii ada>ei, U» pir frumo». mare, auţaaiu ţnehU îi Jmpodobee c»P'Jl-Іленв* fettf» «xfträa» .«иг.
gie, vigoare... viaţi.. în Să c u loa. te aceste* ua observator atent şi
-pefiinentat, «r fi observat pe fa. ţ» ..misteriosului musafir'' o umbri de tristeţe, care ma-i mu3t semăn* * ironie crudă ú Pe care ştia s i si-o a»c,uudă eu. arta-.-
.Lasi.mă sá iau un ecau"— începu «1 cu o voce timbrată de bariton, însă dulce, »i captiv-»'oare, sunt foarte obosit, c" toate că nu pa''... î" iiiiue se sbat in acest moment, toate patimele şi t0*''* sţutimentele cete mai nobile de pe pământ- Ia c*pu] meu se învâr'-esc într'un dan« nebun hoţia şi cri. m a, cu cinstea »i тЦа , sentimentele ceJ« mai josnice, «u cele m*i nobile-.. »i iin se cunoaşte., e cu. rios .. nu.i *$a? (şi după o pauză, cu un ton ca şi c u m ar fi voit •ă se convingă singur) sunt stăpân absolut p e toată fiinţa mea! Aid *tă tot secretul! Nu te mira! Eu dealtfel mi.am făcut o filosofie. ,6. nu mă máj mira de n'mle'1
căci » ţu - i minunat îo această ju. me., cine suntem?!., de unde v*. ftimîio 5 « П ^ « ** viaţa? gen*
Unor o c h i c ă p r u i tmce universul?!. »i ar trebui sfi ne mirăm de tot şi de toa t e» *dică mereu si pentru că nu putem tri l într'o veşnică шігаі-е, eu mj_*ia zis, că nu trebue sa mă mai °4t de ц і т і е !
A»u că trebue să-mi promiţi c4 n'ai să te ш і г і de nimic din toate secretele ce le v e i afla deja e i * ne ma; târziu. Ei, te.*i decis na e aşa? Şi mă fixă cu priyire* luj enigmatică!-.
Ţi.am prins gândul., івдел pu et. Am văzut! Deatu}! Trezeşte, te!...
Deschid oc-hü, ca dupâ un somn adânc- crezând că totul a fort rare, în faţa mea, ,,etrăinul a is . un vis, dar spre marea mea mi, [erios'4 sta pe scaun, privindtt.iei zâmbitor!..
— Dragă amice începu el. vreai să ne cunoaştem b ! ne!-- . Cee*«« îţi cer, însă, este să ai încredera^ ta mine »i «.ool. îu<a'94ata Ш pi
* '582 ' 6 _ • UNIVERSUL LITERAR
«eîbîâlnit, sorţi;l sà trăim mi i ttult T I M P la un loc.
Potrivirea sufietuluj ei cu a-1 meu era aşa de mare, încât ne.am s;uîţit atr*ii unuj de altul ţsi în. crediuţaţi eă nu ne vom mei de9* pătţi.
Urmară jurăminte făgădueli şi tot cortegiul de nimicuri si co? 1 -larii nelipsite гц iubire... Eram fericiţii Două »ufiete ridica'e deasupra banalului. pr'Ve*Ä lumea, imr'un mod cu totul origina) _ ^Vt»-iam su fao diu e a dia punct de vedere sufletesc, idealul vi*«t sl* mine.. Am reuşit mai repede de cât credeam, P â n u j» «u pu»«t. Discuţiunile noastre efau foart* eerioage S i libere, oíicare e r a che. stiuuea discutată. .'. ••• ,
O încredere puţin comunä_ de ambele părţi ne ţine» ііиіищ' *u* fleteţte. Nici un nerv N U era i . ritH î 1 1 noi, când înlănţuit; te îmbătăm dţj sărutări n cbune. Con. statarâm câ unul fără aH»' '«'a» l>utea trăi. că ne eram иес#лгі, şi necesitatea eceas 1* crescuse la M F I N I T . . _
Amândouă sufletele efau unui şl ace'aş.,.
Urmă o P A U Z Ă , în e«re ^mlste. rjosul meu amic" pîirea că se gân-
tri--' «dane, apoi reîncepu; „Avo*m principiile mele a.
supra căsătoriei şi nu o preferam înţelegeam iubirea cu to'-ul аД.
"ei ca majoritatea muritorilor^ îmi închipuiam c j intimităţile
prea meri ţi toa'e nimicurile vie. ţei casnice, scad întrucâtva din iubirea sfăntă şi frumoasă dintâi...
Ei bine, îm[ Tjţimblsem, în urmă părerea, fâcându.mi nn anii. mjt plan de trai, pentru îndepli. nirea căi'ni.'I eram hotărât eă fac orice!. . înţelegi, orice! Nu le mii*., a; să M U cunoşti mal târziu Cunosc mijloace ocu]le de luptă cu viaţa pe cari aveam să le pun îu practică şi trebuiam «a reuşesc-!.,.
Urmă o pauză d*p& oare ..misteriosul meu «mie'', cu figura în. fltiioşată.. reîncepu:\ţ ' >
..Mi.adüc aminte,^cu ,ce n«răb-dnîe ae-teptam. '•' tnoaientele. când •rebuiam s'o vSd, ne 'vedeam de a'tfe! în f'ecate zl »i t^'ai mâ'ea mai. •mult obişnuinţa (le a ft. l ' N . PRENTIĂ- 'Л;Ѵ;'. • :•:
Peţn*c*am cât**v* °re feric \é tn râsete sglobii *i nebuneşti <'o. pl!5-*H şi când swca ora d» i.arl:rt>. .-OT ,.faj;mectil .pîerit.. , t'ţL
potop de sărutări re ciproce, «ш». 4'0*t« o a lacfiÄi »1 plecam fericit Ou bUiele ümeUe #1 înt'ierbâuţatş de sürögnie ei ..
A*a ац treeut щі е s i M U ere.' dea» ferioii _ /
gosi vremea s i CU e* B E B O R W T J
tea, când am fç»t neveit G | m | despart de eo... Дш Pleeaj Jn A ' f | ^ tnâtate să-mi continuu studiile «i să.mi puu îu practică, planul шек de viaţa. O întâlnii сц o a««r£ Î U » I B Ţ E de a pleca.
Am petrecut fericit 1 ore întregi făcând plaaurl fruftiüaee »1 яфгвйл.' Pe ireal.zabiţe._. Curios! Ne-«"« deapftrţtt cu o stăpânite d» «ia*.'' fără E E A O I A N , fără eg t i » t СД if
^yâd pentru ultima d»ta. 5u; i . a ia spu« decât două
Ы: ..să fii cuminte^' ju cari mi.aAi pua t»ata puterea suflatului meu, ţoft'ă Cted'nţa înea iu a».., »1 , »ia fugit
A trecut nn t i m p iu care u'aj» ştiut nimjc de e a- Un dor nebua mă cuprinse şi eram in stare sa fac orice nebunie ca B ' O revăd» dacă nu mă reţinea studiile.
In sfârşit, profit de ocazie şl îutriua momtüt úe chin pe care; n»i-l preducea iiu eentimenţ &ubU* de gelozie, mă reîntorc în patrie» ;RU; făuriiem uu pjan. Nu.ţi mai povestesc tot ce am fâcut^ peripe. ţiile prin cari a»» trecut, pâoâ a | ajung s a văd cu ochii mei «i a'nud cu иг«сДЦс mele, glagnl Idolului men cântftud, unui тігвгаЬіІ, ac*. iaş cântec. Pe c*re mî4 c|ot»s«t mie cu lacrimi în oehi ..
Nu 9tiu ce i'a petrecut ia ca'J pul meu, atunci; am eimţit ca uei' curent rece C A ghiaţa mi.a E'rá-' bătut corpul <ji trântind Uş«, eue miascund«a vederilor Iot, le.an» apărut in faţft eu acest zâmbet pe etre.l vt'isi 'a miile »i eare mi.* răuiae împătrit pe faţa dia іі«в| momeüt_ , • i • .
In capul jueu se *ЬаЬваи aţiioel cele mai nebuneaţi gânduri.. A"> început eă râd c.a ua uebun ţi *ie+ «uftnd rftsnl într'un zâabet itoolc» i-am.;' zis: Pieet * fost trVM***Ê íijjfVa sfârşit. Af»*til »!.-»« jUö»6 hţue.'rolurile. *unt deŞjfii de tea î î l»»|ia. fji continua: cu a ' BLTEJL
iji#preţttitoare: . ' ,,Fii fericita dr*g« inea. f i èl g"ra c«ltii ce ţe .a «dofat »i*eef »ţ care maj ave» O seâ^W* de <if*-
i —~ "
J I U su te i"iri de n l m ' c din c^e .ce vei auzi deLa mine. #*• ï » Toi" i" v ul* d i u marea o ar|,e i» vieţU s ecrety, pe cari nu Je sţie wijmeui_ te voi învăţa. , dar «a fcla*ăm a s ta periau maj tărzi"! tVrei să-ţi spun c»m te-am găsit jşHţe.&m cunoscut? Ascultă; JBfla" mulţimea de „mişcări mag. peticei' omeneşti, umplu t emi «sta, , am simţit jmpresiunea unor ïUnde s ' R E J D E , cari mau impresioN A I îti chip plăcut. Socot'nd că o fflBtfel de ciocnire nu s € întâmpla l*deeât 5 ulre doua creefe aseminea Як.аш putut urmări, mulţumită for. Ші psihice de care dispun ţi * s ; -şSej te-*m găsit pe tine... (după o -pauză). ' V —_ • „Spunejni ce te chinueţte, •* Trei »a i t ' i?'
,.Aşi vrea eă şt i u multe şi jèp«r că P R I N ajutorul d.tale le voi fi*iea afla Ceea ce ' M U chinue, o« ,on lucru de curând pătruns în ţii. tfletul meu, e o iubire, sfântă, fru. '«loasă. nevinovată, si de care a. JBeaea. mă îndocse.-. j ^ l a aceste cuvinte pe faţa ..mia, ^riosuHu meu ашіс" apăru i" ?t#ată puterea zâmlxtu] d u r e r o 3 _ Sronic, ce şi.l ascunsese pânj «. corn. . — „Вшо, începu el îţi voi pc. vesti o m.'OU istorioara., "«oria iubirei mele dintâi.-., şj .,să înţ-J. Jeg! C P v e ' voi din C A I ' | . .
..Sunt idce'ISŢ, dar şi mate. ria':«t... am căuiat s 5 împac ;dea_ Ini c u rea'u' si a"> reuşi'.- s5 nu.ţi pară сДМ'іо«! In mine s'i îa . truchipat colo două ex[r<?tne oricărui lucti J i n ] i | m e : bun râu, 'frumos, urât aderat", minciună). »i «aş rea; departe.
A B 1 cjhi.af jdea'ni în iubire şi m i'am fiu'ttţ gas'.
Ace'as lueru, ( i r e ra'a îueat •fi T" IRÂK'RC p c t***** M'a F Ă C J T
eft f ă ţ u t f i î n e s u eu o veche ouai*, t int» pe carp aproape 0 uif-sem, 'd*r la care fjrn vw. ÎN сечя;ігі 'tt r#v»rire "m' »ln>f« jsîindul. Ci-td )S> t»10.;t","i. !» V'.'l''. <1'•:•!>'.•; ne • u.
» . I ! V « . •.::>. <•;( MII . P pu ;''a *t«t> CR. > ' П Г F. ; : I : t jega "-'va t#lf* NO*. T);ir f-iir'"'.*. -fi pu d'T.ă
C I T t e*t »»>«* U ' Î - ' T : m5 ^дг».
yttk «i .» »üw» :««' t.* » r i « á T-<?. jÜi*>r& »tlt vi i-« "i"' »<« m ' i л»г.'-)г0М««*і eft ne. a ru мнье apropia i*».- A l i i «on; r]p «Uli. oâa<t ! » Г > .
58»
• li.ţi івгЪиг^ ti6-'.-* <-'ii.*ie ,4fc' it':':. «ІГв «•« ie y ei avea. _ A «Ho!..,
Jjti.xm <râi>t'-t $• a m P i r«*t. luir'adevir. căuta ai 6ă vad deçà VU §u»>va j u " t ?r«'un rol (Je
<*»{ru. Dai' nu, era reali tiiaa cru. dă!,...
A Г«уеяН mai târzju. regretând ещвяе» a făcui... dar «e folos- . i-njmajmj era цй І І О І Ч de ghiaţă.,
î iu o puteagi primj, căci să-ii ЮЦв eeva; Când cineya («.» iubit gfta'l ?i apoj după -.o eădere'» se reîntoarce la Uue. ceeace este e . <ţui«. diferă d e eeeac» a fost la început: „curăţenia ideală a ţjjţifcU{uîui prim a dispărut"... cel -|НйЦп.. *Ş» cred eu .
('h i : ,i' »a o fi pr mit, efici ou o [щ*еаі« ujia i i î u r , dar mă ş t i a m f-.e mine ţ('aui câ intre noi e o îar:-tomä pe caro chiar daca nu «r mai fi văzut.o ee, da F mie avea aă.mi fie veşnic «nainte... nu «s nit j fi Duiut să am aceiaşi atenţie pentru ea Si nu am voit s S mi mâ. resc chinuri le! . -
Şe făcu tăcere... > , M i s t e r : o s u l m e u •Mic*' <Ta a.
dancit in gânduri- părea că vede înainiea ochilor, încă. ceW c°mi povestise... Deodată, tresărind, u i reveni din visarea sa, iovindu se t.u mâna pe.-'e. frunte, a poi îmi zise; ,Ai auzit povestea iubirei mele; să nu erezi eă apunâudu.ţ.i .o
аш av"t vreo intenţie, ci tUanţ spue'o, p'-iitriica să mi câştig Л0* crederea ' ,
„Foarte bine. maestre' dragă z!« eu, dar foart« ciudat, eând îmi povesteai aveam impresia oă-«i' poveste*1' însămi povestea dragostei' roe]e. a5a de bine se asemăna, î j . Î mai c ă sfârşitul nu e ecelaş.,. jj£ n'aţi dori să fie la fel''.
Ei zâmbi... un zâmbet enigma^ tio, care mă încremeni, şi. mi ziMţ
.înţelege ce Tei v r e a din eft auzi?''
...•Şi dispăru..!
SLUJIREA H R A M U L U I V
Biserica gàtiti ca o floate, Cu Busuioc şi tumeni sulflnă, Când clopotele bat, e toată plini f fn sftţnict dt-argini, lângă altare.
Sclipesc ca stele mici sc&nieeloate, JHard lumânări de ceară de albină. Jtftrtatma lor de proaspătă grădină, ijlt dut*'» Іцші de gând şi de uitare. lJn strane, щаі-bătrănii, scufundaţi, '•Сц PltU 4e argint, tu echii urneai, De-o ploaie de lumină sunt scăldaţi,
Cucernicele mândre jupâniţe Cu-obrajii înfloriţi de garoflţg, Smerite stau cu ochii aplecaţi,
VI •'facere liniştită şi-'nchinare De gânduri creştineşti, evlavioase ; Cu-odăjdii de argint şi de mă/as* JRăsare-n uşa 'naltelor altare.
'Duhovnicul. Cu barba-'neătunţilă Cu glasul stins, cuprins de-o tremurare £1 cânt-aşa frumos cu 'ttfiorare, Dc-ascultă toată lumea-'net emenîlL,
O, de-ar cânta-mai mult, mai mult, mereu., Cum sboară ori-ce umbtă, de pe cvgef. Cu aerele cântecului să'i )
£1 cântăaşa dc 'nat şi-aşa duios/ Aşa ie cald şi-aiâi de inimos/ I-'asa de biáni şi marc Ѵитчегеи.'
VII Apoi, când Sfânta Slujbă-a depărtat Fuioatele ei calde, de credinţă, Răsuflă toţi ca dup'o biruinţă Asupra omenescului păcat.
Mai lin cântarea-acum subţie firul; Din strane- 'ntăi bătrânii se urnesc i Pe fruntea lor de-un alb dumneaeesc Sün sufletul lor bun pogoară mitul.
Se iasă-n tava mică, de argint, Cu şervetul erodat de mâini pioase,
'Paralele-n gtămezi, căzând voioase.
Iar când păşesc pe pragul afumai, Sub ururiU-nalte, luminoase, E sufletul ca cerul de curat f
VIII Şi-acum învioraţi, câţi-va pornesc, Çu Preasfinţiiu 'ncel, spre siătiţie, ^ Câţi-va spre cimitir, câţi-va 'n câmpie,' hpre nucii mati şi-aşa se răspândesc...
Pe străzile străvechi cu lespezi sure. I-un furnicar ce sue şi scoboat ă ; In pâlcuri, mulţi se 'nlind ia mese-afară, Tar alţii 'n scop apucă spre pădure.
Ori mai plivind la gtopnîţele sparte. Mai lângă lac răsnindu-se — departe —» Mai pc poteci, tăifăsuind uşor.
Sau, res iii aţi pe pietre de morminJe. Ccbnată-'ncet, din clopotele sfinte, A nopţii рясе-'n svfletele lot.
M'hail Celariana»
В UNTVERSirL LITERAR
V E N T R I L O C U L • ă t â a d eu pumnul !n masa
t»eoajurată' de prieteni, d. Sobor îşi drese glasul şi începu :
„Ed ! dragii mei ! cu toate a-eestea o asemenea istorie, mi e'a. întâmplat şi mie acum vr»j-o cinci ani, pe când eram subprefect în Neamţu.
începuse a însera când îm Breuna, cu admin.stratorul piă-fid, Folescu, intrai in ultima romună ee s* t-up;india in plata. Z&veni.
Tupă ce am i i i tai P; ; má-ііа si u n fàeut o mică inspecţie actelor, m a m i j u s să \i7itez scoală, la o ră?p="n;ie. in făt.-fârciumii din süt văd o gram i -dă de ţ&rani şi copii strânşi în jurul unui ursar.
Atât ţăranii r.e veneau delà ceasă cât şi copiii se distrau în i mod plăcut de priveliştea ce ţi-[ ganul ursar o oferea naivilor privitori.
Este un lucru ştiut că în nici o parte din judeţul nostru mai lBUJt* superstiţii şi legende fantastice au se găsesc decât tn plasa aceasta Zăveni.
Folescu la vederea, grupului, elipi bucuros din ochi şi-mi şop ti p* seama acestui ţigan.
Cu plăcere, dragă Folescu, dar nu înţeles ? Cum ? !
Mi-a zâmbit şi s'a apropiat! de ţ&ranii care se retrăseseră sfioşi la vederea trasuri celor ;
doi domni îmbrăcaţi nemţeşte, şi înaintând către ursarul ee-şi scoase căciula din 'cap, îl întrebă :
— la ascultă mă ţigane! Ursul ăsta mi se'pare că vorbeşte?
La cuvintele «cestea mi-am amintit că Folescu era ventriloc şi de multe ori mă distrase cu această nepreţuită calitate. |
— V>leo • conaşule ! Da cum j să» poate ca uii_urs ca asta fia vorliească ? Neam de neamul meu na mai primenit asta.
— Ai să vezi ţigane ! că cu toate «stea se poate şi apropiin-du-se de urs, administratorul îi vorbi :
— Moş Martine, m i a plăcut mult de tot maestoasa-ţi înfăţişare de rege al codrului. De unde eşti ? Un glas ce părea că ese din chi«r gâtlejul ursului li răspunse.
— Din Ardeal, dt pe muntele Cälim&nurai. Toată lumea înlemnise. L'rsarul cu ochii speriaţi şi cu gura deschisă nu-şi credea ochilor şi urechilor, privind la urs ca la o nouă' minune.
Glasul ventrilocului îl scoase din toropeala în care căzuse.
— Auzit-ai mii ţigane, ziceai
că nu vorhast« şl l'auzi f Depo! tu Martine, mi ee par* că eftl cam opărit. Ce-ai păţit bre ?
— Am căpătat un guturai straşnic aetă noapte, e'apoi lanţul asta mi-a ros gâtai:
Dar mâncare capeţi tu M i i ? — D a ! la naiba. N'am тпаГ
văzut carne si maî cu seamă miere de când eram pui ţi ut»-hlam nesup&rat de nimeni pa с е я т а muntelui.
— Ce să-i faci T aşa e ma Martine, dar ea-m-ce-ai să t*ci de acum înainte.
— într 'o dimineaţă *m «ă ma ecol şi să-1 mănânc p< uwar. Tot nu « ei bun de nimic.
Auditorii M Îndepărtară înspăimântaţi . Urearul puţin ar fi lipsit.să nu e rupă l» fugă, dacă ventrilocul nu i-ar fi strecurat in mână o piesă de doi lei, apoi cu un surâs binevoitor s a urcat în t răsură şi apusa vja> ţiului sä mâie.
Seara Ia masa pe eare in t* ţătorul o oferi in oaoar«a oa» neţilor, Folescu, dete tn vila*» întreaga che« a enigmei, tai învătătornl ii promis» că a emu îi, fiind Duminica, tn sfatuf obştesc ee va avea Ioc o să de sv&'lue şî sătenilor secretul Vt arta de a vorbi cu animalele.
Dem. Calafeteanu.
i i m 'I
I A R H A Soréi Olga Mar'nea
întreaga zare-i fumurie... Frunzişul vântul îl sfâşie Cad frunze moarte în noroi In ritma/ plânsmui de piái.
,..Şi ninge-acum cu fulgi de ghiaţă Coboară iarna peste viaţă. De sus cad albele perdele Pp. toate visurile meie.
A. Navarlit
E Т О А М П А feste îmzunle Mare Otiliei A.
E toamna- Pretutindeni scuturate. Stau frunze te pe aleea din grădină. Prin sălciile goale, vântul bate, Zbor frunzele 'n aer, spulberate, Şi brazii simt zăpada şi susnină!
E tpamna, şi tristeţea se coboară Ui-i dor acum sa te mai văd pe tine, Singurătatea e ca o oovară, Ce "mă apasă greu, ce îmi omo ră, Şi amintirea zilelor senine.
Ч І mă cuprinde trist o presimţi >e Văd dragostea ca mâine spulberată, Stărmate-'s visurile de iubire, Şi nu moi cred acum în fericire Şt niçi ÎH primăvara de altă dată.
€.toemnă. Singur şi bătut de soartă Stau, par'că aşteptând sfârşitul vieţei Cănd nici un vis tn lume nu mă poarta, Speranţa cea din urmă este moartă Cu idealurile t nerelii...
Bacdemvi.
Peste talazurile mărei S'a dus iubirea mea s'a dus In negurile disperărei iubirea noastră a apus.
Iubito ai ceva de spus?
Din vălurile înserărei Pe cer se 'nalţă luna sus. Iubita n.ea m'a dat uitatei, Amotul nostru a apus. • • • Iubito unde m'ai adus?
Peste talazurile mărei S'a dus iubirea mea s'a dus Spre ţărmurile 'nstrăinărei.
N . Ghînd ru.
l a fereastra casei bă t râne •oalele räs t r&uge uHúueie faze Piewşe ale amint i tu lu i , ţi «n.sa î n t r e a g ă Pare luminată.-: aiai 'Vest:la *i mai (.•urata «a .altÄdalä. Päj а ¥ а t r e b u e • îhi că doar Uli degeaba o uihtveaSă. a roboti t baba Пбагеа> să spojască. -su mai dreagă cu pământ , să m i : i Heai'K* «eannir i le m k ' u t c îu liârşit sn iîr!.i»a^cft eu m t n -bti». Hi ilf. ee toa te acestea? Nu ar i i in stare e a p o v e s t e a s -ci. cineva bucuria î>abU F]oa-Ш. care sti'e eă tle-s*>a''ä. oând Ta r fea r i |uiia după frunza sălciilor de Pe malul Jiriţului, fii-au Mirieă. va sosi acasă.
Sunt aproape 3 ani împliniţi de când nu l'a mai văzut. Acum íj trec prin Jointe râa-durÏTândiiri. ieutuifie de a-«Uffi 3 &sX când şedea î n t r ' o
seară de Gus ta r cu fiul ei pc prjspa casej a?ez á ndu- i ceie t rebuHoarp . pen t ru rég imén '
Venj.sc războiu). H'i tot c e a îndura t de atunci , toate a» t recut de Par'ea nu a r fi fost: «ll^mani. nenoroc"'"j. t r ah i гац n imic njiju'c nu i s'a părul greu mamii F loarea , văduvăJ de 14 ani- Mirieă ii mai .scrisese a enni vreo t r e ' luni eă P sănă tos şi îj mai spusese ţot atunci , eă are să vie: da r când-nu i-a scris, b l sea ra *».«.[,-;. portiţa scurtai şi un om d;n sat. Cf venea din ora*, de ia r i m e n t і я S P U S ea Mirjeâ, va veni a'-asă- deseară, când luna va e ş i . d n p a frunza v i ciilor, «le pe uialul J i ritului-
Acum bă t râna a eşit în poarla si la orişicine t rece îi împfii'făşeşt,. \>stea îmbucur ă t o a r e
•Soarele s'a a 4 1 ' un* «Jupă dea] SÍ n u m a i o rvîfeata via тгі
brăzdează locul unde a Perii el- Păsă re le îşi p r egă t e sc culcuşul do noapte *?і tipa Ѵт'Чѵ t re frunze- de creai că te afli în împărăţia lor.
In e a s a babei Floarea, un miros de c imbru î m b ă l s ă m e a ;-.ă odăiţa eea m a ; ' ' u ra tă . Pe P r a i r intră şi bă t râna , sbârci-tă, mai vesela ca nici oda-t*. că de: doar îi vjne Mirjcă. Mirieă al mamei. A ap r in s lampa şi focul, a pareza t n île ale u iâncâre i . în tjnip a fa ră se înoptează.
laea ta. eă Printre frunzele sălciilor luna plina si mare- a început să se ni'ee Pe drum 1 1 , 1
ce t r ebue să-1 fa<'ă până mâine. Razele e' lucitoare -nuca umbre Şj lumini pe vani i casei, a lb (.a zăpada. B ă t r â n a 3
eşit ' n p o a r t a şi acum a-şteaPtă cu nerăbdare : d e p a r te. spi'e capul d in miazănoapte A I satului »e ащЦ> ua._SB9mot
MS
mai facă. P a r ' c a ' r v r e a să *e apuoe da ceva şi nu poate-
Azi aŞa> mă ine aşa. zilele trec fă ră număr Şi fiul bab«i nu mai vine- Omul- care îi a , du: vestea de Mir ică . a-eurn o Jună, plc-caHe d u p ă t re buri. Ziua în t reagă , b a b a
Floarea aş teap tă . A slăbi t de tot- F u s t a îi cade do pe eg,
de cimi o pune- î n t r ' o noapte o рцсиѵае s'a abă tu t asupra casei. Vecini'e de p r inpre jur , voribiau că d a c a cântă cucuva ia . PU e a bună. Dar с з pir-tea »ă nu fie a bună? Să nil vje Mir ică al ei, care a^um ? luni de. zile i a spus că v i n e i
I I I In locul zdelor călduroase Şi
lungi , au venit zifc cu ir ig •s;n;(itor şi toam.-ui e ga ta . B ă t r â n a e bolnavă r-in. Şi ni a re cine o і іщтіі і - Cc să facă ca"? Ziua î n t r e a b ă иц mai mănâncă . Şade. în Pat, s i pr i -
- , ; ...... .„r—jg
veste dusă. L ş c« priveşte?, Nici pa pu «tÏQ la e$. A r e o Jta'Uă a. lui Mirică si tot timpul o uărută . Din când ' n când a-ŞteaPtă: şitotuşi nu vine'-' n imeni . Ca o u rpbră &e miţcĂ.-câte pu ţ in , da r in u'eefai ü sună un gla* s t ră ini Nu, nu , fiul t ău nu mai vina.
In zjua aceasta i r» áralapúi" răq de tot. O sfârse&l» a °Й°"' seşte. că nu se ma i poate miş -ca- Ш p l ânge intr 'uaa. De ce Plânge? p e dorul cuj î Un f i t a avu t . ппці s ingui . şi nu m a i vjne? Unde e s t e el acţjmî S'en gândul acesta adoarme. ' eb adoarme cu ha ina s c u m P ă a fu ivíjrica in brate , cu gând ca.: să i o ducă pe lumea- eea*. !.iliă. u n d e poate ii v a fi frig...' . Nu de g e a b a spuseseră v&
cinele, eă o (sUCUYae» «цга. a cânta t în t ru noapte- Pa c 8 s a
babei Floarea. D ОДагвкц
S E N I N Ă T A T E Zări de primăvară, zări de farmec pline In spre voi privirea veşnic mi-o ridic Şi se înfioară sufletul în mine, Când mă simt în faţa voastr'atât de mic.
Nopţi întregi de-arândul v'am sorbit seninul, Din nemărginirea voastră adăpat Mi s'a stins pe buze tainic tot suspinu] Şj în suflet dorul meu înflăcărat.
Visurile mele, albe şi curate Sub boltirea voastră clară s'au născut Şi-am simţit avântul în singurătate Tot seninul vostru că să vH sărut.
Mâine însă toamna rece o să-şi poarte Pe întreg cuprinsul norii trişti şi grei ŞU'nzadar cu gândul dus în altă parte Vor căta seninul vostru, ochii mei.
Dar înseninate veşnic veţi rămâne, Când tristeţea toamnei m'o 'ndemna la plâns Zări de primăvară şi veţi fj stăpâne In adânc de suflet unde eu v'am strâns.
QiurQiu, I, Co.net, Perietţeanu,
— l g * " . . - г » - . = - т ~
:>.! c ă ru ţ ă : câinii huesf nebuni 4r'aet>lQ. „El este", g&ndeste aüa | > э г е а sí se uită Bo li
na drumului , scăldată de ra~ wle lunei- Căruţa trece- Dar iu e Mirică, căci pmul din •ujan trece repede р й d;na itea mătuşei. De ce să nu vină? s 'ar în
treba ea ei nădejdea ii cam fuge. Nu se mai aude nimic, "ăci mai toa tă lumea obosită
! e muncă doarme- Câ teva vKîine. oare s tă tuseră cu bă r ână până mai adineaor i . a u
Plecat ei ele-Tăcerea Pluteşte Pes te tot-
Şi, după mai mu)tă aş tep ta re , pleacă să se culce şi baba Fjoarea- căci in -zadar e totul. Cât a fost noap t ea de mare . numai la Mir ică al ei s'a gândit.
II A doua pi d imineaţă , toată
lumea şfia că Mir ică nu a venit . Si bătrâna, nu ştie cc
uaul titlk »Hui nu se duceau la muncă. Unde îl vedeai pe ei săi fi fOit i igur 0& «fa şl ea. La ; sapa MU la praţiUt, în totdaa-j шш îşi luau rândul uoul lângă altul, muncind de zor sub arşiţa aoartlul, Câbd oboseau Îşi fteOMl btiaţele In coada tapei
1 ţi schimbau câteva vorbe tăiate ! de răsuflarea fierbinte şi repede ; de oboseala.'. Sudoarea le curgea s airoae pe iaţa lor arsă. de soare fi înăsprită de vânt. Se ştergeau cu Acelaş şter»№ de paOzâ Care «ta atârnat d e l * â u i lui âle* lru<-piqs cu ciocănele albe. Daca el termina mai repede rândul au pe dedea odihnei, cum făceau ceilalţi flăcăi, ci se apuca, din kelălant capăt al locului să i &-Jute săi termine şi ea. '•' La prânz sau la affiiazi câfifl joasa se întinde» pe tiû ştergar mare ia umbră, el se âşeBau u-inui lângă altul. După ce se »cu-W delà masă, ee trăgeau deo-íparte la umbră şi atunci gustau iele mai plăcute momente ale jubiril lor. îşi clădeau Viitorul cu cele mal frumoase vise, ros-jlite in cuvinte simple, dar pline de sinceritate.
— ,.După ce voi termina ţie pfişilă, mă voi apuca să (-çr-cuesc casa. Dupö ce voi termi-aa-o, voi da cu tencuială şi cred că până la toamnă o voi (termina cu totul şi apoi vom (tace nunta. Vom trăi, Ioană, a-imândoi ascunşi în căsuţa noastră, ne amestecându-he în nimic şi cred eă vom fi fericiţi"; ae auzea gkeul lui vorbind, pe c&d s tau amândoi culcaţi pe Iarbă, la umbra. ;;Ea ii asculta duaă cu gândul ia traiul 1er viitor. De multe ori •1 devenea vesel, eopnins de o aburd&'tnicie nebunească ei a-toaci îşi pierdea mâinile prin •anul fetii, care părea două pere pâxguite. Ea căuta a l opri, Var el nu o t l abw deloc şl vrând wvrândi trebuia Să se 1*4« salutată.
I A C M U eraţi La tfiiîotAtwl Po
rumbului, Luncile se acoperlserâ de porumbul verde şi înalt căruia începuse a-i da spicul. De-ablu se zărea capul vreunui mun c itor care se ardica în sus. Cellanţl plecaţi pe sapa, dSldeau de zor, îngropând rădăcinile porumbilor cu muşuroae mari de pământ mărunt.
Printre muncitori se Vedea i i Ioana, dar lângă ea nu mai era Marin, ci o fată vecină cu Ioana. Cerceitând cu privirile întreg rândul de oameni, care era înşirat în latul porumbiştii. t o c niai la celălalt capăt vedeai - şi pe Marin.
Se certaseră de câteva zile, câ'ci o văzuse hârjonindu-se cu un băiat. Ea se jurase pe toţi ifinţli că nu fusese cu voia ei, dar Marin nu crezuse. După Cateta zile de ceartă, un dor nebun îl apucase pe Marin çi se hotärlso de-a întâlni pe Ioana şi a se împăca. Cercetase şi a-flase unde are să fie Ioana a doua Zi 1 ee dusese şi el acoio. j
Do dimineaţă, când se aduna- | seră în capătul luncii, se văzură I dar Ioana nu mai ѵзпі să ia rând pe lányra el. Şi el tăcuse şi nu o chemase. O fată de lângă el începuse a glumi pe socoteala lui, dar.el nu o asculta deloc şi fata tăcuse.
La prânz, după çp mâncară, Ioana se duse şl se întinse la umbra unei să'lcii, privind pe sub gene pe Marin care venise lângă ea.
— „Mai eşti supărată pe mine Ioană?" întrebă el cu glas uşor şi dulce: " — j,De ce să fiu?" îi răspunse ea privindu-l drept în ochi şi zâmbind uşor.
El se aşeză lângă ea, ca şî mai înainte şipkinul lor de viitor începu să so cesrnă înainte.
Era a doua zi după1 mobilizare. Toată lumea era în mişcare. Şo*e*ua e&re duceala gară era plinăde flăcăi, urmaţi de mamele lor şi de bărbaţi tineri, sărutând, poate pentru ultima oa-ră> copilaşii şj nevasta. Cel din
comunele vecine, scăpaseră v
jalea de acasă şi acuto feefg voioşi cântând părând Ci ffic la nunta'.
Ioană sl4 triată ta poarta *: se gândea U Marin Café tf*l> să plece şi él. Ciîie ştie da .â i va mai vedea; şi ladfâmile juca în gehe, Üfäta áe-í. cur? pe obrajii ei rumeni ca bujor Dar se reţinu să nu plângă, > să nu-i micşoreze curajul
îşi ridică ochii plini de » crimi şi privi cum Marin çobo pe-o potecuţă mică difl deal ' traista êU merinde peit» la «r nare, gat« de plec&re. Era ti i şi puţin cam palid. Se opri tn; in tea ioanei şi o Pîivl lung.
-* ,,Eu plec Ioană, Tu să r* mâi eici şl sa fflâ Aţtepti pâ' când voi veni etl. Numai atun f
să te măriţ i când Vel auzi că. еь am murit. Ş i acum te las» loa nă."
Ii luă mâna ei mScâ, în mâae lui mure şi noduroasă fi o străn se cu putere, atră$&n4o spre el O sărută pe frunte, o mai privi odată şi apoi se întoarse bruv şi plecă, căci simţi» că la crfl mile stau gata aă-i alunece oi' gene.
Ioana rqmâse în poftită pr. vind cum el mergea cu capul V pământ în timp ce lacrămile ? curgeau şiroae. Un oftat dut< ros îi eşl din fundul pisptuiui ţ puţin uşurată de greutatea (.ar o ap&âa, intră, în curte. Мегк la Joiana şi o mângâe uşor p cap. Joiana o privea cuminte o ochii ei mari şi blânzi. Viţele &biera in obor. Se duse în caw şi luă oala peatru muls, det' drumul viţelului şl se plecă s» vacă. Laptele curgea spumat , în oală, Joiana mugea uşor, ia pe drum flăcăii treceau c â n tând. Ioana nu auzia nimic, 1« cât repeta în minte cele din ur mă vorbe ale lui Mafia şi jurfl сй are să-1 aştepte, cu prea • > era drag.
,.ïoano, fórma pe mille. Crede-mâ că Marin a murit", licea un flăcău care Venise de pe ÎXQOt *•
UNIVERSUL LTTEKAK
(«um de curând. „L'am văzut eu гевіі mei când Vam v fizui S M - Í Í -
puns de un, glonte. .Ara, voit ..să-mă opresc puţin lângă el, dar glasul căpitanului a strig it : •,înaint*", şi . ani. plecat mânaţ i de viforul care venea de pe urmă, căci noi eram în l inia întâi.
Ioana ti asculta <u ochii pe jumătate închişi , gàndindu-se la viitorul lor pe rare îl clădiseră amândoi atâta de frumos şi nu-i venea a crede că M •"rin est o mort.
— »Nu pot Alexe, grăi ea încet. A f*c nun tă pună nu voi
vedea cu ochii mei extractul de moar ie . al lui Marin, căci «m j u r á t ' Alexe. . .....
Dar tocmai atunci trecea lelea Ilw.na, m a m a Iul Marin, plângând cu hohote. - Ioana păli, ca şi când un c-uţit i-ăT fi străpuns inima. Se repezi înaintea leli I-loana şi cu glfls tremurător de teamă', o întrebă :
— .,De ce plângi lele Ileana?" — „A murit Marin, maică, I-a
venit extractul de moarte, răspunse lelea I leana printre hohotite oare o înecau,
Palidă si clătirându-ee s e Întoarsa Ioana lângă Alexe. Buţel* îi.. t r e r n i i r a t t - # ^ e a ^ - t e t ) i g i ^ - ş i mătăsoase îi înotau t n tacrămi. Alexe o privi câtva timp In tăcere- dar nu putu de-a n u i i c «
— „Ce faci Ioană, mii ei уц n line?" - • • '
— ..Nu, nu mai iau p» n i m e n i răspunse : Ioana izbucnind 1» tr'un plane cu hohote. ...
D. A. Diaeoneaee Student, nora. D&eeti (VâteM)
fiimi oaia la ţară Senin zăi-ечс cerul afara Ce mică ţi palidă-i luna i Ast'noapte era ca de pară Iar stelele 'n noaptea sfârşita Pe bolta cea nemărginită
Dispar câte una.
f i zorile 'ncep ca să vină riviud orizontul Uevale
Cu raze scăldate 'u lumiuă Şi jos vezi cum apa din gârla Domol pe pruudişuri s'asvarlr
Cu sgomot la vale.
Pe dealul din faţă în zare O limbă de foc se iveşte Şi soarele acuma răsare Cu îvzele sale curate Se vede întăiu jumătate
Ş'-apoi se măreşte.
Din zori se porneşte văcarul Mânândti-şi cireada din urmă Şi-avandu-şi de streajă ogarul; Iar colo ciobanul la stână Uoinindu-şi cu ilueru 'n mâua
işi vede de turmă.
Un şir de cărufe se duce La lemne denarte 'u pădure iar soarele de-aur străluce. Şi un cârd de copii delà şcoală Pornesc toţi în mână c'o oală
Sau cofa, la mure.
Atâta viaţă ţâşneşte Din aer, din apele calde... Parfumul din flori ameţeşte Şi vremea-i aşa de frumoasă Şi lumea porneşte de-acasă
La гйи să se sealüe. Nellu Ciorăoescu.
P A R A P O N D-rei Marie SSnduloica
Tu eşti în sat un venetic. Venit de ieri, un biet calic Şi unde-ai mers cu calicia 1 Să te iubeşti tu eu Maria, Cea mai frumoasă dintre fei«/ Păi asta nu ţi-o iert bàete.
Aşa-mi spunea mai eri Marin Şi'n glasul lui era venin ; Oin ochi sta lacrime sA-i caza; — Maria n'o să te mai vază, iar beţe de-ai să-mi bagi 'n roata, Л u ţi-oi erta-o viaţa toată.
Şi a plecat vorbind pe drum. Eu stau şi mă gândesc acum. El e bogai nu e ori-cine Pe lângă un sărac ca mine, Dar de Îo împinge necuratui, L-oi face a-şi ispăşi păcatul.
La tatăl fetii în pridvor, Ai lui Marin vorbesc de zor. — Păi să ne-o dai şi rău nu este. Cor să trăiască ca 'n poveste... Cum stau îh umbră plec îndată, Dar două mâini subţiri de fată
Mă prind uşor.
Ci stai aci. ce pleci aşa.' • -• Iar colo sus: ne-o dai ori ba? Şi undea fugit Maria ? -- Acum fugi d'aci pustia. Când vede tineri ie ruşine... Dar ea mi-a zis stând lângă mine:
Di-mi gura ta! Pavel Neapte
589
După GOURDON DE GENOUILLAC — latr 'o seară friguroasi ö> iarnă,
r l u taa l r ee găsi ja intrarea unei Păduri a cărei înfăţişare ѳга de»-jtin» lă.ti f*că fric*. Arbori îuaiţi eu «coarţa îngălbenită, ец crăugi dajpai.ate, de foi, la rădăcina că-xijr* ereşţeau spini, drumuri în . gosţe »i întortocheate pline de pietre, c«re ee întretăiau întâ'niudu. •e e» firele unei r«ţpl e de nepă-runj «i măr<d»i era t £ | t ee 8 e ve . dea acolo
Tânărul mergea repede; o pre. aeopare îi întuneca frunza si toată gândirea, încât шсі nu luă în seamă eă pe măsură ee înainta, •rborii şi arbuştii deveneau din ce tn ee maj deşi si drumul se pier. «ea. Toţ,u?i el înainta.
I» enrâfld, deenădăjduit e i nu « a i poete «şi di" labirintul und» te afla, »e trânti jos sleit de pi-. Ierj. Rămas* muH timp agtfel, ettei •frigul îi îngheţase oa«ele » . morţite oboseala drumului î\ e f î r . 'eiee forţele »i foame» _u chinuia Vroe*v Durerea îl fă«u *ă «соэ+і |вв tiplt el cărei eeau răsuni în iepăr<»r«*
Deodată «rei oameai apărură "•»»inte» i«i, f iri ca să r i fi văzut,
t iei aazin* Teniad. Tresari: p r i v eam acelor trei oameni era p i ron i i atupre.I.
0*«1 eta lmbrăe*t î« haini tijn. f& «* poetar de aur, etrâne 1* mijesc ea e centuri e cărei cataramă II* diamant» scânteia cU o strălucit e ioeforeseenti «; de care «târna » aabie.
Al doilea avea haina "e*gră ş 1
ţ . e e e t a r ă roşie. Iar al treilea o •Miel de pâaeă e'baetrá şi o een. fură. de piele; ţi ţinea în mână t« fcepor de .oare se rezime.
— Ce faci acolo? îl întrebară ей irei oameni.
— A m »â mor. răspunse tână.-ul «.vgţi milft demins
C* ѵгьі? reluă cel dintâi-Să i*» cât m»i reped* din
taeaeti Pădure bleatemată. At«g e dia noi trei Pe unul ca re
«I te îneoţeeaca. căci nn.ţi trebue Heeât o călăuză, şi t" trebue să-1 betirăşti. Tâaărul'ît privi pe rând pe toţi cei trei oameni care a t tenta* liniştiţi răspunsul lui, si e> ţi«tai pe acela îmbrăcat în Pos«. Tai de aur a cărei cataramă r ăa-yţnde* lumini.
Pe tine te am aleg spuse el.
Atunci un surâs ciudat trecn pe buzele reci a' e necunoscutului ?i întinse mâna tânărului, pe câcd ceilalţi doi însoţitori di&Părură ca. nişt« arătări.
Mi" de spaimă luă mâne călău, zei şi plecară.
Oh ! aceasta fu o cale mult mai lungă ca cealaltă; arborii fugeau în dc*uj lor şi zgomotul раэі'".>г răsunau fără întrerupere; c.u toate acestea, după vre.-un ceas, erau tot în pădure.
Oh! Cât «unt de obosit! murmură tânărul oprindu.se în mijlocul unei răspântii formată de inerueisarea mai multor drumuri.
— Drumul e*t e încă lung şi 'pi. ci oarele sunt prea slabe ca s i re ducă până la sfârşit, îneă, îndată, va trece pe aci un om căiare. Ia sabia a«ta şi de îndată te va fi aproape de noi, să i-o înplânţi în inimă, să pui mâna pe el si.epoi să încăibcăm
Doamne! d»r eine eşti tu care mă sfatuestj astfel?
Sunt crimaf răspunde necunoe cuful-
— Du.te, du.te. dut*iei, » tog i tftnirul caeâad cu'f»ţa 1» pământ.
Un râs drăcesc «e auzi şi tânărul rămase singur.
Se ridică: ceilalţi doi înseţitorl erau înaiatea lui-
Ce faci aeoloî îl întrebară •l.
Am să mor răepunse tânărnl, aveţi milă de mine.
Ce vrei? reluă cel dintâi-Să ies cât mai repede din &_
ceasta Pădure blestemată Alege dintre noi pe acela c*-
re.i vrei «ă te însoţească-Tânărul î i privi «i se oPrl la
acela care era îmbrăcat în haina neagră cu centură roşie.
Pe 'ine t e aleg-, răspunse el. Atnnci fără eă mei spună ceva
necunoscutul surâse, si întinse mâna tânărului pe când însoţitor»! său dispăru ca o «râţaTe.
Mut de spaimă, tânărul luă m i na călăuzei s i plecară.
Merse tjmp de o oră sj ajunse îa marginea unei prăpăstii de nn. de se attze a ţipfete şi suspine.
— Oh! ce ob"*it sunt murmură/ ilQărtu. riPrlndiuaev
Drumul e încă lung ti pielea, rele noastre sunt prea slab* ca s i ne mai ducă până ]a sfârşit, mutici te adusei până aioi, c» să-ti dáruese singurul mijloc de a esi din această pădure; în fundul a . C№(<>i prăpăstii « moartea «are '« scară de toate mizeriile.
Doamne! dar c i n e eşti <u с>.гь mi sfă'uesti astfel?
Sunt disperarea! răspuns» nct-unoscutn^
_ Pleacă, pleacă de aci, etngă tânărul căzând eu faţa la pătnâit^
Un râs infernal *e auzi şi tâ n a , ru' rămaee singur.
Se ridică: ultimul dintre cei trei era înaintea Iul,
^mintjndu.si de numele cefe* doi, încerci s i fugi , lasă ввецпв» cutul îl opri.
Vino cu mine, drumul e îaelt Irrg, dar Dumnezei yine în aju. toru, celui ee suferi ,
lânăiul îi privi şi la rândul rtn îi întinse* mâna_
Keccnoecutui ee mulţumi * i » c a r g i pas cu Pae înaintea Іці poi cu ajutorul toporului, î»i eroi U B drum nou doborând arborii eer« îi ímpíedieau g& îngrateze şt ape. se tânărului:
Ia în spinare пвщ dia a* ceţti arbori.
Şi tânărul ascultă; iwvdeşi e. boseala sa era mare, aproape atei nu simţea greutate» poveri}, ea o ducea
Loyind mereu ea toporul, aeca. no*eutul ajunse urmat de tâni> la marginea pidurei; în faţa lor se întinde» o mar« câmpie îa mijlo. cui căreia se afla u» castel.
Atunci пееиповеаѣці »pus« tânărului:
— Pădurea pe care ai treeat.o. e Pădurea Mizeriei. Aminteşt«.ţi de ea, şi acum aruncă-ţi povara.
Tânărul aruncă arborul ]a pă. mânt iar el se sfărâmă în mii de bucăţi de aur.
— Cine eetl tu, oare m'ai tuit aşa de Mue? întrebă tânărul uimit.
МІ-ЛРЛГО ÏÏÏEREU Mhapari mereu, dar pe cărarea Pe care vii în calea mea Prea mulţi sunt doritori a trece Şi ai să rătăceşti pe ea.
Pe drumul meu sunt pietre multe Şi spini destui vei întâlni. De crezi că poţi să 'nlături toate, încearcă, te vei domiri.
Adela P .
6 P I G R A W E Unni amic
O păpuşe de soţie, Dragul meu îmi spui că ţiii Insă lumea mîe-'mi spune Că păpuşea tu ai fi.
Unui grosolan care şt-u făcat bustul
Ţi-a cioplit chipul minunat. Sculptorul X., un talentat O cred şi totuşi sunt uimit Căci a rămas tot necioplit.
N. Constantinesco.
CRON'CA DRAMATICA TEATftTJL NAŢIONAL: Noaptea
re^iior, comedie în 5 acte, do W. Shakespeare, in româneşte de J. Perelz. Opera marelui Shakespeare se
;oate împărţi în două : tragedii И comedii. Ambele tot a tâ t fie jeniale, tót atât de superior înzestrate; marca genialitate! гй-*ar* din fiecare scenă, din fie-seie frază- fie că eşti pătruns de •raglcul unei drame, fio că râzi iăn&tog de situaţiile unei eo-•nedil.
La noi se cunosc cele mai bune dintre comediile lui Shakespeare: „Femeia îndărătnică" şi „Nevestele vesele". ;Noaptca, legilor" mai puţin cunoscută, se pare a fi şi cea mai slabă din tot .ciclul. O comedie de situaţii, cu foarte puţin verosimil în ea, ţ i din acest punct de vedere- a-proape o fantezie feerică; cu câteva scene foarte bune — scena beţiei de exemplu — cu muzică multă, cu scăpărări de geniu .şi cu o atmosferă evocatoare.
Mărturisim că această impre-«iune se clctoreşte în special montărci extraordinar de in notă, cu atenţie realizata
Nu am văzut, de mult o montare mai i n t u i t a , in caro riguros să se'ţinti seama de epoca, cu o justetă remarcabilă.
Era foarte greu — mai ales la Teatrul National — s& dobândim monturi inteligente, căci nu se făceau sacrificii, se „cârpea" montarea, cu un decor din-tr'o al tă piesă, cu costume din epoci, şi ţări diferite, aşa că mai totdeauna eram neplăcut im.presionsţi.
Se mai punea şi foarte puţin interes, se îfiertau lucrurile în grabă- o.?a că la reprezentaţii vedeam pe „Klertra" cu pantofi negri de lac şi cu toc Louis XV. pe „Oedip" cu pantaloni lungi, etc.
Iu cadrul unui decor probabil imitat după o stampă engleză', cu o reuşită perspectivă, frumos executat, privim costumele tim
pului elegante şi riguros вяЫ te. Jocuri do lumină reuşit* muzică aleasă i i o interpretare la-înălţimea monţărei, , -
O interpretare omogenă şi щві ales în tempo foarte vioi, щ« cum o cere textul ;
D. Bulßnski s tă în frunte! acestei interpretări cu o i r* moaşă creaţie; reuşite siluete* schiţate de d-nii : МйгсЩешу
Valentineanu, C-Hnescu şi Jian* D-na- Ana Luca merge cu paf
repezi spre celebritate, o va *« junge In curând, este un preţiof element. Am fi dorit-o pe d-ri Fudulescu mai temperata. în« tr'unele replici. Un cuvânt d« lauda d-nei Gustî şi d-lul Úm ţuîcscu.
Toată lauda noastră exeeïêft tului director de scena GUSTT,
A montat eu atâta îngrijiri -.Noaptea regilor" şi a coordonat întregul aneemblu cu tMf compfetinţa vastei sale cultdH»
Succesul se datoreste modeeteî sale hărnicii. ,
POŞTA JSO ACT*EI
Gheorghe Syiiati. — Nici ver-âuriic nici proza.
C. Boer. — Se vede că sunteţi la prima d-v. încercare. Dacă' vreţi să continuaţi , căutaţi un subiect, nu un singur fapt divers, şi t r a ta ţ i i cu mai mult meşteşug.
Petru P. — Iubitei: Nu. (V. Marchidan. — La deal
•ste prea *uUn desvoUat»
Ţt. Zdmţircscu. — Proza, da. Floren.cc Gcoraescu. — Foi
uscate, nu. Vă aşteaptă la redacţie o scrisoare în care vi se tripiite ,-Du-te dor in lumea toată" pas pe muzică, TJude eă v'o trimitem?
Dldy Ncgulescu. — „Lângi? lac" :.Dc ce nu vii" r.ul
tlihăcscu Çorndiu,— Dragoste
Spaniolă. Subiécrat rruntosr e* punerea las* de dorit,
Utreetlürteä i'abricei chimice „FEUOL" din budapesta (actualmente Hotel Splendid) intenţionează a preda :
Reprezentanta penifu România Mart al produsului său „FEUOL" crema da ghete, da un renume mondial din care orice gospodină prepară în Ô minute cea mai superioara cremă de ghete.
Retleetanţil seiiosi ->unt iugaţi a se présenta la Hotelul sui indicat Intre orele 6—8 p. m.
Asupfâ fiecărei cutii se afla următorul mod de întrebuinţare :
Mod de Întrebuinţare: і у ѵ Ж « Г Л £ tel de „FKDOL", se am.stecă pană la fernere, dupa cart S " toarnă intr'un vas. Lichidul se inereşte peste ctUVâ
§ minute şi oameni Urt Sfert de Chilotfram din cet mat « V 3 perioară crema de ghete c*ré este tndettulator pentru
una lună de z i le chiar pentru gosnodăria cea mal nitre.
liÉlodo-TaoicJIEUO" Conţine iodul (tub forma unei combinaţiuni or
ganice, integral asimilabile cu
Vinul lodo-Ţanlc I feanu se face cura cu Iod cea mal raţională, ori-câno iarna ca şi vara, fără teamă de lodisme eau alt» efecte secundare supărătoaft
Vinul lodo-Ţanic ffeantf este indicat cu efect positiv In boalele de oci şi urechi, scrofuloza, limfatice, reumatisme, sifili sclérosa şi în genere in bóalele învechite eau căror vindecare întârzie prea mult.
— De mm ffl іойв ШШ ?i DRÖGÖEILE È iară -
Unturi de Peşte medeina ă GADUS HORNBA
a sosit la Droflueria „ H Y G I E A "
Steliao I. Theodor k Co. Galaţi şi în vederea sezonului apropiat precum şi a i m i
taţilor de transporturi pe C. F. roagă pe D*űH Farm. cişti şi Droguişti să se aprovizioneze din vreme.
— Face expediţii In toată tara — 235
automobile: * • • • • • • • •*••«•• •
H i s p a n o - S u i z a S t e y p
I t a l a
O v e r l a n d Harley-Davidson
Motociclete: A N V E L O P E şi C A M E R E o r i ce d i m e n s i a i i
