· REVISTA DE SPECIALITATE PENTRU ARMA APÃRARE CHIMICÃ, BIOLOGICÃ, RADIOLOGICÃ ªI NUCLEARÃ...

BAZA DE INSTRUIRE PENTRU APÃRARE CBRN

REVISTA DE SPECIALITATE PENTRU ARMAAPÃRARE CHIMICÃ, BIOLOGICÃ, RADIOLOGICÃ

ªI NUCLEARÃ sub egidaSTATULUI MAJOR AL FORÞELOR TERESTRE

Fondatã la 1 aprilie 1927, sub denumirea ,,ANTIGAZ”- serie nouã - anul XIV -

Revista APÃRAREA CBRN apare semestrial, de regulã, în lunilemai ºi octombrie.

Nu existã posibilitatea legalã pentru efectuarea abonamentelor,conform solicitãrilor cititorilor, la aceastã publicaþie de armã. StatulMajor al Forþelor Terestre va hotãrî numãrul de exemplare alfiecãrei apariþii, iar distribuirea periodicului armei este asiguratãprin grija Bazei de Instruire pentru Apãrare CBRN. Autorii suntrugaþi sã trimitã articolul/le pe suport magnetic ºi un exemplar lis-tat de manuscris, rezumatul fiind scris cel puþin în limba românã,pe adresa redacþiei, cu fontul TIMES NEW ROMAN-14.

Articolele vor fi luate în considerare dacã vor fi primite laredacþie pânã la 1 martie, respectiv 1 august, anual.

Manuscrisul va fi pregãtit astfel: titlul lucrãrii, fãrã abrevieri;gradul, numele ºi prenumele autorului; funcþia ºi locul de muncã alautorului; adresa de corespondenþã.

Responsabilitatea completã a asumãrii ºtiinþifice a arti-colelor trimise redacþiei aparþine autorilor.

;Informaþii se pot obþine la numerele de telefon:+0248/533.341- int.124, 126, 150, +fax: 0248/533.382+0751279105 (redactor-ºef)

e-mail: [email protected]

SUMARSUMAR

& & Aniversãri

& & Artã militarã

& & Educaþie ºi Instrucþie

& & Cercetare ºtiinþificã

& & Protecþia forþei

& & Managementul crizelor

& & Riscuri ºi ameninþãri

& & Echipamente

& & Opinii * Argumente

APÃRAREA CBRN 22/2013

2

CONSILIUL EDITORIALCONSILIUL EDITORIAL

PREªEDINTE DE ONOAREGeneral de brigadã (r) dr. Nicolae POPESCU

PREªEDINTEColonel Ilie BÃLAN

MEMBRI

Colonel prof. univ. dr. Ion MITULEÞUColonel dr. ing. Ion SAFTA

Colonel Tudorel RADUColonel Viorel BÃLÃCEANU

Colonel Petre CODINLocotenent colonel Stelian RÃDULESCULocotenent colonel Costel GUªTERIÞEAN

Locotenent colonel Dumitru IONMaior Ovidiu STÃNESCU

Locotenent Adriana-Elena PUªCO

** *

General maior (r) ing. Dumitru PRUNACHEColonel (r) prof. Mihail GRIGORESCU

Colonel (r) dr. ing. Ion SAVUCol. (r) dr. ing. Vasile ªOMOGHI

Colonel (r) Ion BEREVOIANUColonel (r) dr. Martin CATA

COLEGIUL DE REDACÞIE

Redactor-ºefLocotenent colonel Costel GUªTERIÞEAN

RedactorColonel (r) prof. Mihail GRIGORESCU

Locotenent colonel Dumitru ION

Tehnoredactare, procesare text ºi imagineP.c.c. Adriana DASCÃLU

Fotografie, procesare coperþiPlutonier major Viorel PASCU

TraducereP.C.C. prof. Georgiana LIVEZEANU

Corectare ºi difuzare revistãPlutonier adjutant Claudiu ªTEFAN

AdresaStr.Mãrãºti, nr.48, Câmpulung

I.S.S.N. - 1583-4654

Tiparul a fost executat laCENTRUL TEHNIC-EDITORIAL

AL ARMATEIC-da:

B:- BUCUREªTI -

ARTÃ MILITARÃ

10-2010-20

- Algoritmul activitãþilor de planificare a operaþiei întrunite,integrate ºi multinaþionale de tip HIBRID

O Maior Alexandru HERCIU........................................................10

- Proceduri acþionale ale componentelor sistemului integrat deinformaþii în operaþia întrunitã

O Maior drd. Gabriel MOLDOVEANU..........................................17

EDUCAÞIE ªI INSTRUCÞIE

21-2821-28

- Instruirea structurilor de avertizare ºi raportare CBRN încadrul exerciþiilor pentru reducerea riscurilor generate deîntrebuinþarea ADMCBRN - exerciþiul de avertizare ºiraportare „MAURITIUS 2012”

O Maior Ovidiu STÃNESCU Cãpitan Cãlin GAVA, Plutonier major

Petre DASCÃLU........................................................................21

- Training de performanþã în laboratoarele analitice OPCW

O Doctor inginer, cercetãtor ºtiinþific gradul III Nicoleta

GRIGORIU.......................................................................................26

CERCETARE ªTIINÞIFICÃ

29-3229-32

- Spectrometria de mobilitate ionicã diferenþialã, rãspunsul lanevoile operaþionale actuale în detecþia agenþilor chimici derãzboi

O Sublocotenent inginer Ovidiu IORGA.......................................29

PROTECÞIA FORÞEI

33-4333-43

- Proceduri medicale ºi operaþionale în cazul atacului cu armeCBRN la nivel de batalion

O Locotenent colonel dr. Rãzvan BOªOTEANU...........................33

- Integrarea activitãþilor modulului CBRN în procesul deplanificare a operaþiei desfãºurat de divizia de infanterie

O Maior Cosmin MIHÃESCU.......................................................36


3


4

MANAGEMENTUL CRIZELOR

44-5344-53

- Abordãri conceptuale privind natura ºi evoluþia crizelor

O Maior Niculai - Tudorel LEHACI ..............................................44

- Managementul pregãtirilor pentru urgenþã nuclearã

O Colonel Valentin COMAN .......................................................48

- Asigurarea sprijinului populaþiei în situaþii de urgenþã decãtre structurile de apãrare CBRN

O Locotenent Monica STAMATE.................................................51

RISCURI ªI AMENINÞÃRI

54-7354-73

- Muniþia chimicã abandonata în mare în cadrul tratatelor deneproliferare - prezent ºi perspective

O Inspector, Specialist în Muniþii Chimice Carol-Teodor

PETERFI..........................................................................................54- Realitate CBRN în cifre - Fukushima

O Locotenent Silvia MAXIM.......................................................60

- Radioprotecþia ºi efectele radiobiologice asupra organismuluiuman

O Sublocotenent Liviu- Iustinian VOICU........................................63

- Riscuri legate de expunerea la agenþi biologici la locul demuncã în materie de sãnãtate ºi securitate în muncã

O Plutonier major Viorel PASCU...................................................69

ECHIPAMENTE

74-7674-76

- Tehnicã modernã de intervenþie în cazul evenimentelorCBRN din dotarea I.S.U. Argeº

O Locotenent Marius-Octavian BEREVOIANU..............................74

OPINII * ARGUMENTE

77-8877-88

- Amprentã ecologicã

O Sublocotenent Sandu VELEA..................................................77

- Sã cãlcãm uºor pãmântul !

O Profesor fizicã-chimie Alexandrina POPA .............................81

- Sfinþii Împãraþi Constantin ºi mama sa Elena, ocrotitoriispirituali ai Bazei de Instruire pentru Apãrare CBRN „Muscel”

O Preot militar ªtefan BADEA..................................................84


ANIVERSÃRI

5


6

ANIVERSÃRI


ANIVERSÃRI

7

A pariþia domeniului apãrare CBRN, aºa cumeste denumit în prezent, a fost generatã de

manifestarea ºi evoluþia ameninþãrilor specifice încontextul european ºi mondial, a utilizãrii, pe timpulconflictelor sau conflagraþiilor mondiale, a sub-stanþelor toxice cu efecte letale sau incapacitanteasupra personalului. Decizia Ministerialã nr. 297din 15 mai 1923, publicatã în Monitorul Oastei nr.28/1923, prin care a luat fiinþã în cadrul Ministeruluide Rãzboi al României un COMITET CONSULTATIVpentru chestiunile tehnice privitoare la rãzboiulchimic, stabilindu-se ca toate problemele de pregãtirea armatei pe aceastã linie sã fie rezolvate de cãtreDirecþia a XI-a Tehnicã împreunã cu Marele StatMajor, reprezintã actul de naºtere al apãrãrii CBRN.

Preocupãrile de înfiinþare în organica armateloreuropene a unor structuri speciale care sã studiezeproblemele referitoare la gazele toxice de luptã ºi sãstabileascã mãsuri corespunzãtoare pentru instruireaºi protecþia trupelor pe timpul desfãºurãrii acþiunilor încondiþii de contaminare chimicã au fost determinatede consecinþele unora din acþiunile beligeranþilorPrimului Rãzboi Mondial soldate cu pierderi semni-ficative de vieþi omeneºti, de o parte ºi de alta, maiales pe frontul de vest.

Organizarea trupelor chimice în anul intrãriiRomâniei în rãzboi alãturi de Germania a fost deter-minatã de evoluþia fenomenului militar european, deexistenþa în arsenalele militare ale statelor europene aarmelor chimice ºi, ca urmare, de mãsurile luate întoate armatele, de intensificare a instrucþiei specificeacþiunilor militare în condiþiile întrebuinþãrii acestorarme.

Datoritã faptului cã Protocolul de la Genevainterzicea numai întrebuinþarea gazelor de luptã înrãzboi, nu însã producþia, achiziþia ºi stocarea lor, într-oserie de state din Europa, America de Nord ºi dinExtremul Orient s-au acumulat imense cantitãþi dearme chimice ºi, odatã cu posesia acestor mijloace deatac, au apãrut ºi concepþii de întrebuinþare a gazelorde luptã ºi de apãrare contra gazelor. Ca urmare, îndeceniile trei ºi patru în România s-au înfiinþat, prindecrete regale ºi legi organice, structuri de apãrarecontra gazelor, s-au introdus în programele depregãtire pentru luptã instrucþia specificã, existând

preocupãri de teoretizare privind posibilitatea duceriiacþiunilor militare în condiþiile întrebuinþãrii de cãtreadversar a armelor chimice. Demersurile DirecþieiChimice nu au fost însã susþinute prin bugete corespun-zãtoare nevoilor de instrucþie ºi de înzestrare cumijloace de atac chimic ºi de apãrare contra gazelor.Aceastã problemã s-a soluþionat în condiþiile corespun-zãtoare tipului de structuri ºi misiunilor ce aveau sã ledesfãºoare trupele chimice abia cãtre sfârºitul anului1940 ºi la începutul anului 1941, dar ºi pe parcurs,dupã intrarea României în rãzboi.

Dupã încheierea rãzboiului, Direcþia Apãrãrii ContraGazelor, pânã atunci subordonatã InspectoratuluiGeneral al Artileriei, s-a transformat în serviciul chimic(Legea nr. 842, publicatã în Monitorul Oficial nr. 183/1946),în subordinea Inspectoratului Tehnic al Armatei, cuurmãtoarea organizare: biroul pulberi ºi explozivi;biroul gaze de luptã, materiale de protecþie, fumigeneºi incendiare; biroul carburanþi ºi lubrifianþi; biroulenergie atomicã; Laboratorul de Studii ºi Experienþeal Armatei (laboratorul de cercetãri chimice; labora-torul de cercetãri fizio - patologice).

În anii urmãtori, Direcþia cunoaºte o serie detransformãri (schimbãri, modificãri, restructurãri)privind denumirea, subordonarea, organizarea ºi dis-locarea. Pânã la 20 iunie 1949, o gãsim în cadrulSpatelui Armatei, ca secþie chimicã, dupã care se reîn-fiinþeazã ca direcþie, cu atribuþiuni de comandamentde armã, având urmãtoarea organizare: ºeful direcþiei;aparatul politic; statul major cu secþia pregãtire deluptã cuprinzând birourile operaþii ºi instrucþie, studiiºi regulamente, ºcoli ºi centre de instrucþie, regula-mente, secretariat-registraturã; biroul cadre; secþiaînzestrare cu birourile planificare-mobilizare, comenzimateriale de protecþie, fabricaþii ºi control-recepþie;secþia laborator.

În conformitate cu ordinul ministrului forþelorarmate, transmis de Marele Stat Major cu nr.00317319/1951, cu începere de la 4 iulie 1951, DirecþiaApãrãrii Antichimice se va numi ComandamentulTrupelor Chimice/CTCh.

În baza OG 19 din 21.07.1993 ºi a OG 24 din30.08.1993, începând cu 1 decembrie 1993 a încetatfuncþionarea Inspectoratului General al ProtecþieiAntichimice.

APÃRAREA CBRN - TRECUT, PREZENT ªI…..VIITOR ?!

Locotenent colonel Costel GUªTERIÞEAN

Baza de Instruire pentru Apãrare CBRN „MUSCEL”


8

ANIVERSÃRI

Comandamentul Trupelor Chimice (4 iulie 1951-1 august 1990) subordonat MApN, a fost timp depatru decenii principalul organ de decizie al trupelorchimice, cu rol ºi atribuþii în domeniile:? Elaborãrii propunerilor privind concepþia de

întrebuinþare în operaþie (luptã) a trupelor chimice.? Organizãrii, coordonãrii ºi conducerii activitãþii

de studii ºi cercetare ºtiinþificã pe linie de armã, îndomeniile strategic, operativ ºi tactic, crearea de noitipuri de tehnicã ºi materiale chimice.? Pregãtirii operative, tactice ºi de luptã a CTCh,

unitãþilor, subunitãþilor ºi formaþiunilor subordonate.? Organizãrii trupelor chimice, mobilizarea,

planificarea, înzestrarea ºi completarea cu efective aunitãþilor ºi formaþiunilor subordonate, întãrireaordinii ºi disciplinei. ? Organizãrii ºi conducerii activitãþilor pentru

selecþionarea, formarea, pregãtirea ºi promovareacadrelor.? Înzestrãrii ºi asigurãrii trupelor ºi a formaþiu-

nilor populare de apãrare cu tehnicã ºi materialechimice.

Dupã anul 1991, structurile de Apãrare NBC ausuferit o serie de transformãri, redimensionãri, relo-calizãri, în urma procesului la care a fost supus întregorganismul militar, Apãrarea NBC fiind reprezentatãde 3 batalioane de specialitate având în componenþãstructuri de cercetare NBC, decontaminare, fumizareºi mijloace incendiare. Dupã anul 1993 conducereaunicã a trupelor chimice reprezentatã de Inspectoratultrupelor chimice este desfiinþatã fãrã a fi înlocuitã decãtre o altã structurã. Din acel moment începe declinulapãrãrii NBC ca armã, diminuarea importanþei aces-teia, pierderea „identitãþii de armã”. Odatã cu eveni-mentele teroriste de la 11 septembrie 2001 începe sãse acorde o mai mare importanþã acestui domeniu, rolaccentuat de intrarea Românei în NATO, de stabilireaîn cadrul summit-ului de la Praga a domeniului spe-cific NBC ca parte integrantã a pilonului unu de capa-bilitãþi .

PrezentIntegrarea României în structurile Euroatlantice a

generat, la nivel conceptual, alinierea domeniuluiapãrare CBRN la standardele internaþionale, noileriscuri ºi ameninþãri de naturã CBRN în continuãevoluþie ºi transformare genereazã abordãri doc-trinare, tehnologice ºi procedurale în concordanþã cuacestea.

În prezent, restructurarea, redimensionarea ºiregândirea fenomenului militar a condus la structuride Apãrare CBRN disparate, fãrã o conducere unicã,acest fapt generând lipsa de uniformitate atât în planconceptual, acþional ºi decizional, în urma restruc-

turãrii, managementul pe linia armei Apãrare NBCfiind imposibil de îndeplinit prin aplicarea unei con-cepþii unice de înzestrare, o gestionare uniformã aresurselor, instruire ºi educare într-o viziune unicã, ogestionare corectã, proiectivã a resurselor umane, etc.

Restricþiile bugetare, precum ºi neacordareaimportanþei domeniului apãrare CBRN în perioada2004 - 2012 au condus la absenþa dotãrilor cu echipa-mente noi a tuturor categoriilor de forþe, fenomenmanifestat nu doar la nivelul þãrii, dar ºi la nivelulNATO ºi UE, mãsurile de contrabalansare fiind evi-denþiate de apariþia de noi iniþiative precum poolingand sharing, smart defence ºi reachback and fusion center.

Absenþa unei concepþii clare privind dotarea cutehnicã, echipamente ºi materiale de apãrare CBRNca urmare a desfiinþãrii instituþiei inspectorului dearmã ºi a inexistenþei unui for conducãtor/responsabilde domeniu a generat achiziþii de echipamente ºimateriale, în special aparaturã de detecþie, monitorizareºi control CBRN fãrã respectarea unor principii deachiziþii care sã facã referire la implementarea practicãa componentelor apãrãrii CBRN, prioritizarea achiziþi-ilor funcþie de necesitãþile de protecþie a forþelor ºiîndeplinirea misiunilor, precum ºi specificitãþii peri-colelor de naturã CBRN/teroriste identificate înteatrele de operaþii sau în ariile geografice generatoarede pericole potenþiale, regionale ca urmare a proliferãriimaterialelor ºi agenþilor CBRN, cum ar fi Iran-ul,Coreea de Nord, Siria etc.

SperanþeTrebuie recunoscut faptul cã apãrarea împotriva

Armelor de Distrugere în Masã/ADM este specificãîntregii game de operaþii militare, de aceea integrareasistemelor ºi interoperabilitatea conceptualã, struc-turalã, acþional ºi dotarea sunt esenþiale. Elementelespecifice apãrãrii CBRN sunt parte integrantã a sis-temului de comandã ºi control, sistem ce permitecomandanþilor de la toate nivelurile sã stabileascã,conducã ºi coordoneze toate activitãþile forþelor dinsubordine în scopul îndeplinirii misiunii încredinþate.Toate aceste aspecte sunt materializate de îndeplinireaoportunã de cãtre structurile specializate de apãrareCBRN a misiunilor specifice în scopul sprijinului acþi-unilor de luptã ºi protecþie a forþei. Necesitateaîndeplinirii misiunilor de specialitate ce vizeazã pro-tecþia forþei ºi a populaþiei civile în situaþii de atacCBRN sau de evenimente Emisii Altele Decât Atacul/EADA trebuie sã fie susþinutã de forþe ºi echipamente,adicã structuri viabile, echipate ºi dotate cu mijloacemoderne necesare îndeplinirii tuturor standardelor deeficienþã în scopul atingerii obiectivelor ºi îndepliniriimisiunilor, de unde ºi necesitatea modernizãrii echipa-mentelor, regândirii structurale a ceea ce înseamnã


ANIVERSÃRI

9

apãrarea CBRN în forþele terestre ºi armonizãrii ºiintegrãrii concepþiilor specifice domeniului pentru totpersonalul acestora.

Modernizarea capabilitãþilor de apãrare CBRNtrebuie sã asigure comandanþilor de la toate eºaloanele,componentele de apãrare CBRN necesare îndepliniriimisiunilor de specialitate. Multe dintre sarcinile pelinia apãrãrii CBRN sunt comune apãrãrii pasive,managementului consecinþelor, operaþiilor de interzicereºi eliminare a armelor CBRN.

Apãrarea CBRN trebuie sã acopere întreaga gamãde ameninþãri ºi riscuri ºi trebuie sã aibã la bazã urmã-toarele obiective:

? asigurarea capabilitãþilor de apãrare CBRNnecesare luptãtorului pentru reducerea riscuriloroperaþionale imediate generate de utilizarea ADM-CBRN;

? reducerea riscurilor ce pot apare pe timpulconducerii forþelor prin amplificarea pregãtirii, instruiriiîn domeniul apãrãrii CBRN ºi desfãºurarea exerciþiilorde specialitate. Realizarea unitarã a pregãtirii necesitão structurã unicã, întrunitã, de conducere a apãrãriiCBRN, capabilã sã realizeze managementul struc-turilor de specialitate în timp de pace, crizã sau rãzboi;

? dezvoltarea echipamentelor de apãrare CBRNîn scopul reducerii riscurilor asupra operaþiilor forþelorarmate ale României prin prisma ameninþãrilor ºiriscurilor CBRN. Acest obiectiv se poate realiza printr-unprogram de cercetare în domeniu care sã asigure uni-formizarea echipamentelor specifice forþelor terestrecu cele utilizate de cãtre alte agenþii guvernamentalecu atribuþii în gestionarea situaþiilor de crizã/CBRN,precum ºi realizarea interoperabilitãþii acestora;

? reducerea riscurilor instituþionale prin imple-mentarea lecþiilor învãþate în domeniul CBRN lanivelul Ministerului Apãrãrii Naþionale.

Prin îndeplinirea acestor obiective, apãrareaCBRN trebuie sã asigure liniile directoare pentru dez-voltarea capabilitãþilor de apãrare CBRN necesareadoptãrii unei strategii naþionale de combatere aADM/MTI. Acestea se pot realiza doar prin asigurareaunui cadru legal, a unor structuri specifice, instruire ºieducare în domeniu a întregului personal al armatei,precum ºi asigurarea cu echipamente conform cerinþelorde capabilitãþi.

Succesul operaþiilor de apãrare CBRN ºi de com-batere a proliferãrii ADM depinde de integrareaechipamentelor atât la nivel naþional cu societateacivilã, cât ºi multinaþional, instruirea personalului ºiadoptarea unor proceduri verificate în teatre deoperaþii. Este necesar a se dezvolta capabilitãþi deapãrare CBRN ce pot fi utilizate atât pe plan intern câtºi în afara graniþelor, prin utilizarea echipamentelor

fixe sau mobile, conectate cu elemente de rãspunslocale sau internaþionale într-o reþea uniformã detransmitere date, apte sã sprijine forþele aliate saupartenerii de coaliþie pe o plajã largã de operaþiimilitare. Aceasta necesitã un efort la nivel naþional,în care sã fie implicate atât sistemul militar cât ºi cele-lalte elemente ale Sistemului Naþional de Apãrare/SNAp, precum ºi agenþii ºi organizaþii ce pot asigurarealizarea capabilitãþilor stabilite prin strategianaþionalã de combatere a ADM/MTI.

Dezvoltarea capabilitãþilor de apãrare CBRN tre-buie sã vizeze cele cinci componente operaþionale aleapãrãrii CBRN, respectiv: Detecþia, Identificarea ºiMonitorizarea CBRN, avertizarea ºi raportarea CBRN, pro-tecþia fizicã CBRN, managementul pericolului ºi sprijinul ºicontramãsurile medicale.

„Cei care îºi uitã trecutul sunt condamnaþisã îi repete greºelile”

GAIUS PLINIUS SECUNDUS

BIBLIOGRAFIE

1. WMDCBRN Defence Education and Training Plan,2012.

2 Lisbon Summit Declaration, 20 Nov. 2010;3. Revista Apãrarea CBRN, Nr. 19, 2010.4. Declaration on Alliance Security, Strasbourg/ Kehl

Summit, 4 Apr. 2009;5. COMUNICARE A COMISIEI CÃTRE PARLAMEN-

TUL EUROPEAN ªI CÃTRE CONSILIU privind consoli-darea securitãþii chimice, biologice, radiologice ºi nucleareîn Uniunea Europeanã - un Plan de acþiune al UniuniiEuropene în domeniul CBRN, Bruxelles, 24.06.2009;

6. NATO's Comprehensive, Strategic-Level Policy forPreventing the Proliferation of Weapons of MassDestruction/WMD and Defending against Chemical,Biological, Radiologica land Nuclear/CBRN Threats, 01Sep. 2009;

7. Bucharest Summit Declaration, 03 Apr. 2008;8. Comprehensive Political Guidance, Riga Summit,

29 Nov. 2006;9. General de brigadã (r) dr. Nicolae Popescu, Colonel

(r) prof. Mihail Grigorescu: ISTORIA CHIMIEI MILITAREROMÂNEªTI 1917 - 2005;

10. Prague Summit Declaration, 21 Nov. 2002;

World wide web sites:

www.nato.int;

www.mae.ro;

www.politic-security;

www.strategicstudiesinstitute.army.mil.


ARTÃ MILITARÃ

10

1. Conceptul strategic NATO lansat la Lisabona în noiembrie 2010 de ªefii de stat ºi de guvern.2. În perioada 02 martie - 16 octombrie 2003, Detaºamentul 383 Apãrare CBRN (de tip Cp.Ap.CBRN) a desfãºurat acþiuni militare în

T.O. IRAK, în prima fazã a rãzboiului din Golful Persic, în subordinea Combined Joint Task Force - Consequence Management(CJTF-CM).

3. *** Manualul de planificare a operaþiilor, Bucureºti, 2011, p.85.

ALGORITMUL ACTIVITÃÞILOR DE PLANIFICARE A OPERAÞIEIÎNTRUNITE, INTEGRATE ªI MULTINAÞIONALE DE TIP HIBRID

Maior instructor superior drd. Alexandru HERCIU

Universitatea Naþionalã de Apãrare „Carol I” - Bucureºti, Departamentul Forþe Terestre

AbstractProliferarea rachetelor balistice ºi a armelor de distrugere în masã CBRN continuã în pofida eforturilor

susþinute de control al acestora ºi constituie ameninþãri reale la adresa securitãþii statelor membre NATO1. Este posi-bil ca în viitor Armata României sã acþioneze din nou în condiþii/medii CBRN2, desfãºurând operaþii militare în situ-aþii deosebit de complexe, pe teritoriul naþional, ca aliat sau partener în operaþii multinaþionale sau de coaliþie. Deaceea, operaþiile întrunite trebuie planificate astfel încât forþele proprii sã fie capabile sã se apere nu numai împotri-va atacurilor convenþionale, ci sã fie eficiente ºi în conducerea ºi desfãºurarea operaþiilor pe perioade prelungite, într-un mediu neconvenþional împotriva unui inamic complex de tip hibrid, ºi sã-ºi menþinã capacitatea de luptã în

medii CBRN.

A lgoritmul activitãþilor de planificare a operaþieiîntrunite, integrate ºi multinaþionale în contextul

mediului de securitate actual.Procesul operaþiilor la nivel operativ, desfãºurat în

scopul pregãtirii unui rãspuns care va solicita anga-jarea unei forþe militare întrunite multinaþionale într-un conflict de tip hibrid, împotriva unui adversarmultiplu care deþine capabilitãþi CBRN, se deruleazãpe timpul etapelor de planificare, pregãtire, executareºi evaluare a operaþiei abordate astfel3:? Faza 1, Cunoaºterea situaþiei;? Faza a 2-a, Estimarea la nivel operativ ºi evaluarea

opþiunilor militare de rãspuns;? Faza a 3-a, Orientarea la nivel operativ;

? Faza a 4-a A, Elaborarea concepþiei operaþiei lanivel operativ;? Faza a 4-a B, Elaborarea concepþiei operaþiei la

nivel operativ;? Faza a 5-a, Execuþia, evaluarea campaniei/

revizuirea Planului de operaþii;

? Faza a 6-a, Tranziþia.Planificarea apãrãrii CBRN este parte componen-

tã a planificãrii operaþiei ºi reprezintã un proces con-tinuu, dinamic ºi complex de analizã ºi evaluare apericolelor, riscurilor ºi ameninþãrilor CBRN, a capa-bilitãþilor ºi intenþiilor inamicului, a vulnerabilitãþii

forþelor proprii, a variabilelelor mediului operaþionalºi ale misiunii ºi determinã modalitãþile de angajareeficientã a structurilor specializate în scopul realizãriiobiectivelor stabilite asigurând, totodatã, sincronizareaacestora în timp ºi spaþiu cu operaþiile forþelor spriji-nite. Planificarea sprijinului CBRN vizeazã:P repartiþia unitãþilor/subunitãþilor de apãrare

CBRN în cadrul diferitelor elemente ale dispozitivuluide apãrare ºi precizarea misiunilor acestora;P planificarea modului de realizare a sprijinului

CBRN pe timpul dislocãrii ºi realizãrii dispozitivului;P planificarea sprijinului CBRN pe timpul

desfãºurãrii operaþiei;P planificarea modului de întrebuinþare a forþelor

în timp ºi spaþiu pentru managementul consecinþelorCBRN (CBRN-CM).

Faza 1, Cunoaºterea situaþiei. În aceastã fazã se elaboreazã baza documentarã,

se asigurã dezvoltarea ºi menþinerea unui nivel decunoaºtere adecvat, necesar realizãrii evaluãrilor lanivel operativ pentru consilierea comandantuluiforþei întrunite multinaþionale pe timpul planificãrii ºidesfãºurãrii operaþiilor militare în cadrul conflictelorde tip hibrid. Faza începe cu desemnarea zonei deinteres ºi cu stabilirea responsabilitãþilor privind moni-torizarea situaþiei din punct de vedere al riscurilor ºi


11

ARTÃ MILITARÃ

ameninþãrilor, inclusiv a celor de naturã CBRN.Aceastã activitate include elaborarea necesarului deinformaþii, a bazei documentare despre zonã, precumºi monitorizarea continuã a acesteia pentru identifi-carea oricãror schimbãri ale situaþiei. Prin acest processe identificã indicii ºi avertizãrile pe line CBRN ºi sesprijinã evaluãrile, planificarea ºi execuþia sprijinuluiCBRN.

Procesul de actualizare a informaþiilor contribuiela cunoaºterea situaþiei ºi înþelegerea problematiciiriscurilor ºi ameninþãrilor CBRN în zona de interes.Periodic sunt revãzute informaþiile disponibile referi-toare la zonele de interes strategic ºi orientãrile referi-toare la elaborarea bazei documentare, þinând cont deamploarea riscurilor ºi ameninãþrilor CBRN. Acestease pot referi la proliferarea armelor de distrugere înmasã CBRN, surse de risc MTI, terorismul trans-frontalier, dezastre de mediu, crima organizatãtransnaþionalã sau traficul de substanþe periculoase.

Pe baza înþelegerii iniþiale a situaþiei ºi a tendinþelorde evoluþie probabile, sunt stabilite cerinþele de docu-mentare în sprijinul elaborãrii evaluãrilor ºi luãriideciziei la nivel operativ. Aceste cerinþe de docu-mentare includ date ºi informaþii despre capabilitãþileCBRN ºi postura actorilor importanþi, relaþionãrile ºiinfluenþele acestora. Cerinþele de documentare pot fiformulate ca întrebãri, a cãror rãspunsuri sã asigureînþelegerea situaþiei.

Faza a 2-a, Estimarea la nivel operativ a evaluãrii mili-tar-strategice ºi evaluarea opþiunilor militare de rãspuns.

Pe baza orientãrilor comandantului forþeiîntrunite multinaþionale se transmite ordinul de aver-tizare/preliminar cãtre structurile de apãrare CBRNsubordonate de nivel tactic care urmeazã sã participela misiune.

Iniþierea estimãrii la nivel operativ vizeazã deter-minarea misiunii ce trebuie îndeplinitã, timpul avut ladispoziþie, starea finalã doritã, posibile contribuþiinemilitare în procesul de management al con-secinþelor CBRN ºi se formuleazã necesarul de orien-tãri suplimentare. Estimarea pe linia apãrãrii CBRNeste revizuitã ºi actualizatã pe baza analizei informaþi-ilor în scopul evaluãrii situaþiei ºi a riscurilor de naturãCBRN, identificãrii unor soluþii ºi a unor posibile cursuride acþiune ale adversarului.

Pe baza datelor ºi informaþiilor existente în bazadocumentarã despre fiecare actor, se identificã ºi seînþeleg scopurile ºi obiectivele politice pe care ºi le-arputea îndeplini adversarul prin întrebuinþarea ADMCBRN, motivaþiile ºi interesele acestuia, capabilitãþileºi intenþiile privind deþinerea, producerea, achiziþionarea

ºi întrebuinþarea acestora, relaþiile cu alþi actori, pre-cum ºi schimbãrile necesare pentru îmbunãtãþireasituaþiei. Analiza actorilor va sublinia posibile lacuneale bazei documentare, relevantã din punct de vedereCBRN. Informaþiile considerate deficitare din bazadocumentarã trebuie incluse în Cerinþele de informaþiicritice ale comandantului.

GPOO utilizeazã informaþiile ºi este sprijinit deexperþii din domeniul apãrare CBRN pentru a seasigura cã finalitãþile, mijloacele (forþele la dispoziþie)ºi modalitãþile militare sunt echilibrate ºi au fost luateîn considerare condiþiile strategice prealabile pentruobþinerea succesului, precum ºi contribuþiile rezultatedin eforturile nemilitare.

În elaborarea concluziilor pe linia apãrãrii CBRN,GPOO trebuie sã se concentreze asupra întrebãrilorcheie:A Care sunt riscurile operaþiei din punct de

vedere CBRN ºi cum pot fi ele diminuate?A Care sunt capabilitãþile/resursele militare

esenþiale necesare desfãºurãrii cu succes a operaþiilorîn condiþii/medii CBRN?

Faza a 3-a, Orientarea la nivel operativ. La orientarea personalului implicat în planificarea

operaþiei executatã de cãtre comandantul grupãrii deforþe întrunite multinaþionale participã ºi personalulCBRN. GPOO trebuie sã evalueze timpul pentru plani-ficare avut la dispoziþie astfel încât sã aloce douã treimidin timp pentru planificare ºi pregãtire la nivel tactic.Pe linia apãrãrii CBRN aspectele care necesitãrezolvare în aceastã fazã pot fi urmãtoarele:

ª Sunt necesare recunoaºteri la nivelul zonei deinteres strategic ?

ª Existã solicitarea ºi autorizarea de dislocare aunei echipe operative de recunoaºtere ºi legãturã pelinia CBRN ?

ª Existã autorizare pentru stabilirea legãturii cualþi actori internaþionali ?

ª Care sunt nevoile de dislocare a forþelor ?Aspectele importante identificate sunt transmise

prin ordin preliminar structurilor tactice subordonateºi trebuie sã conþinã informaþii referitoare la naturamisiunii ºi momentul când trebuie sã fie gata pentruîndeplinirea misiunii.

Pe timpul activitãþii de definire ºi analizã a mediu-lui operaþional se descriu în detaliu caracteristicilemediului operaþional, precum ºi impactul acestoraasupra operaþiei. Cursurile de acþiune ale potenþialu-lui adversar hibrid (cel mai probabil ºi cel mai pericu-los) sunt detaliate în baza îndrumãrilor comandantu-lui forþei întrunite multinaþionale.


ARTÃ MILITARÃ

12

4. *** S.M.G./Cc.2.3 Manualul pentru pregãtirea informativã a câmpului de luptã, Bucureºti, 2005, p.53.5. *** Planificarea acþiunilor militare (Curs universitar), Editura Universitãþii Naþionale de Apãrare „Carol I”, Bucureºti, 2009, p.119.

Pregãtirea mediului operaþional din punct devedere CBRN (PMO CBRN) se referã la4:P zona de operaþii/zona de interes CBRN;P evaluarea efectelor terenului asupra operaþiilor

CBRN;P evaluarea efectelor vremii asupra operaþiilor

CBRN;P evaluarea infrastructurii;P evaluarea inamicului din punct de vedere al

capabilitãþilor CBRN ºi a intenþiilor acestuia;P determinarea cursurilor de acþiune CBRN

probabile ale inamicului;P evaluarea rãspunsului probabil cu ADMCBRN

al adversarului hibrid la rãspunsul militar al forþelorproprii (ciclul acþiune- reacþie-contrareacþie)5.

Analiza misiunii - Estimarea operativã - sedesfãºoarã sub îndrumarea ºi direcþionarea coman-dantului. Analiza ajutã la determinarea obiectivelorde nivel operativ ºi identificarea acelor sisteme aleadversarului hibrid asupra cãrora trebuie sã se acþionezeprin mijloace militare ºi nemilitare pentru schimbareacomportamentului acestuia. Analiza se executã dinperspectiva impactului timpului, spaþiului, forþelorimplicate ºi a informaþiilor care conduc la formulareadeducþiilor ºi a concluziilor importante pentru elabo-rarea ipotezelor de planificare. Totodatã, pentruemiterea estimãrii pe linia CBRN este necesarã identi-ficarea:

6 factorilor critici (date cunoscute din punct devedere CBRN referitoare la operaþie);

6 acþiunilor probabile (presupuneri despre acþiuniactuale ºi/sau viitoare).

Aceºti factori identificaþi vor fi puºi la dispoziþiacomandantului pe timpul planificãrii pentru a com-pleta estimarea la nivel operativ ºi a lua decizia deselectare a unui curs de acþiune. GPOO actualizeazãcontinuu estimãrile ºi orientãrile la dispoziþie pentruidentificarea cerinþelor operaþionale critice:- cerinþe de sprijin la nivel operativ ºi referitoare

la resurse; analizarea resurselor disponibile; examinareaadãugirilor/eliminãrilor din starea curentã a orga-nizãrii pentru luptã, relaþiile de sprijin ºi capabilitãþile,limitãrile curente ale structurilor de apãrare CBRNsubordonate; relaþiile dintre sarcinile esenþiale, specifi-cate ºi implicite, precum ºi corelaþiile dintre acestea ºicapabilitãþile disponibile. În urma acestei analize se vastabili dacã existã suficiente capabilitãþi pentruîndeplinirea sarcinilor, iar în situaþia în care acestea nu

sunt, se identificã resursele adiþionale necesare ºi sestabilesc posibilitãþile de reorganizare a structurilorsubordonate;- cerinþele de cooperare cu entitãþile nemilitare,

aliaþi, parteneri, organisme internaþionale ºi neguver-namentale pot viza aspecte de sincronizare, de sprijinreciproc ºi complementare în sprijinul operaþiilor demanagement al consecinþelor CBRN (CBRN-CM);- cerinþele pentru informaþii ºi baza documentarã

vizezã stabilirea:? cerinþelor critice de informaþii ale comandan-

tului (CCIR) - informaþii CBRN care influenþeazã înmod direct luarea deciziei ºi conduc la succesul exe-cutãrii acþiunilor militare;

? elementelor esenþiale ale informaþiilor despreforþele proprii (EEFI) - aspectele critice ale operaþiilorforþelor proprii care, dacã ar fi cunoscute de cãtreinamic, ar putea compromite substanþial sau limitasuccesul acestora ºi care trebuie protejate faþã de posi-bilitãþile de descoperire ale inamicului. În domeniulApãrãrii CBRN acestea se concretizeazã în Cereri deinformaþii cu relevanþã CBRN ºi vizeazã:

! descoperirea capabilitãþilor CBRN ofensive aleadversarului hibrid (facilitãþi/infrastructurã, mijloaceºi muniþii);

! stabilirea intenþiilor/pregãtirilor acestuia pen-tru întrebuinþarea ADMCBRN;

! capabilitãþi CBRN defensive ale adversarului(structuri de apãrare CBRN, EPICBRN, nivel depregãtire, cercetarea meteorologicã);

! existenþa obiectivelor de risc CBRN/MTI înzona de operaþie.- condiþii preliminare pentru oþinerea succesului;- limitãri operaþionale asupra libertãþi de acþiune;

analiza misiunii din perspectiva apãrãrii CBRN are învedere atât precizãrile palierului strategic cât ºi aceleacþiuni deduse care trebuie realizate pentru ca misi-unea sã fie îndeplinitã cu succes. Personalul CBRNdeterminã sarcina esenþialã pentru misiune în dome-niul apãrãrii CBRN ºi anume menþinerea capacitãþiioperaþionale a forþelor întrunite care acþioneazã încondiþii/medii CBRN.

Determinarea limitãrilor (a constrângerilor ºi arestricþiilor):P determinarea constrângerilor: corespund obligaþi-

ilor (Sã faci!);P determinarea restricþiilor (limitãrilor): asimilabile

„interdicþiilor” (Sã nu faci!).


ARTÃ MILITARÃ

13

6. *** F.T./CBRN-1 Manualul acþiunilor de apãrare CBRN, Bucureºti, 2006, p.87.

Constrângerile în domeniul Apãrãrii CBRN pot viza:S acþiunea unitãþilor în condiþiile deþinerii capa-

bilitãþilor CBRN de cãtre adversarul hibrid;S NPICBRN.Restricþiile în domeniul Apãrãrii CBRN pot viza:6 limitarea sprijinului CBRN pe timpul operaþiei;6 interzicerea dispunerii unitãþilor în apropierea

surselor de risc CBRN;6 stabilirea unor distanþe între coloane sau între

unitãþi pe timpul staþionãrii/deplasãrii;6 influenþa terenului ºi condiþiilor meteo asupra

efectelor ADMCBRN.6 evaluarea riscurilor ºi ameninþãrilor CBRN6 la

nivel operativ; pentru fiecare risc identificat trebuie sãse aibã în vedere mãsuri de reducere a acestuia la unnivel acceptabil, rezultate din formularea rãspun-surilor la urmãtoarele întrebãri:A Cum se poate reduce expunerea forþelor pro-

prii? A Cum se poate diminua/elimina riscul?A Cum se pot limita extinderea ºi gravitatea con-

secinþelor?O activitate importantã pe timpul planificãrii

operaþiei o constituie realizarea recunoaºterilor exe-cutate în teatrul de operaþii de comandant împreunãcu ofiþerii cheie din statul major în scopul formãriiunei viziuni asupra mediului operaþional ºi din careface parte ºi personal CBRN.

Desfãºurarea briefing-ului de analizã a misiunii.Activitatea are rolul de a prezenta statului majorrezultatele analizei misiunii, design-ul operaþiei, evalu-area riscurilor ºi în final dezvoltarea intenþiei coman-dantului forþei întrunite multinaþionale.

Estimarea pe linia apãrãrii CBRN, prezentatã încadrul briefing-ului de analizã a misiunii, are la bazãMIFT-TC ºi (în funcþie de capabilitãþile CBRN aleinamicului, existenþa obiectivelor de risc MTI în zonade operaþii, caracteristicile terenului ºi condiþiile mete-orologice, concepþia eºalonului superior) cuprindepropuneri privind manevra ºi întrebuinþarea struc-turilor de apãrare CBRN la dispoziþie pentru sprijinulCBRN al forþei întrunite care acþioneazã încondiþii/medii CBRN.

În principiu propunerile formulate în estimare sereferã la:P întrebuinþarea forþelor ºi mijloacelor;P dispozitivul de luptã;Pmisiunile structurilor de apãrare CBRN;Pmodul de realizare a sprijinului CBRN.

Orientãrile pentru planificare ale comandantuluiîn domeniul Apãrãrii CBRN vor include:A capabilitãþile CBRN identificate ale inamicului

precum ºi posibilitãþile/intenþiile de întrebuinþare aacestora;Aintenþia comandantului eºalonului superior în

domeniul apãrãrii CBRN;A sarcinile de specialitate CBRN specificate,

deduse ºi esenþiale;A restricþii ºi constrângeri de naturã CBRN;A formularea misiunii în domeniul CBRN;A forþe ºi mijloace de apãrare CBRN la dispoziþie.

Faza a 4-a A, Elaborarea concepþiei de operaþii de niveloperativ.

În baza deciziei comandantului ºi a îndrumãrilorsuplimentare primite de la acesta, GPOO detaliazãcursul de acþiune selectat ºi elaboreazã Concepþia operaþieiîntrunite multinaþionale precum ºi Lista cu cerinþele struc-turii de forþe.

Elaborarea Concepþiei de operaþii începe prin revedereaOrientãrilor pentru planificare ale comandantului. Încadrul estimãrilor statului major, specialiºtii în armaapãrare CBRN revãd ºi actualizeazã estimarea pe liniaarmei, punând accentul pe factorii care se considerãcã vor afecta cursurile de acþiune.

Trebuie elaborate cât mai multe cursuri de acþi-une preliminare rãspuns la cursurile de acþiune iden-tificate ale adversarului hibrid pentru a include câtmai multe soluþii care ulterior sã fie analizate, ajustateºi combinate. Cursurile de acþiune preliminare vizeazãstabilirea modului de acþiune în cazul întrebuinþãriide cãtre inamic a ADMCBRN.

În opinia noastrã, din punctul de vedere alApãrãrii CBRN, etapele elaborãrii COA proprii sunt:

6 revederea dispunerii iniþiale a forþelor deapãrare CBRN;

6 stabilirea compunerii pentru îndeplinirea misi-unilor specifice;

6 dezvoltarea concepþiei operaþiilor de sprijinCBRN.

Pe timpul elaborãrii cursurilor de acþiune trebuiesã fie identificate riscurile ºi ameninþãrile de naturãCBRN care pot afecta îndeplinirea misiunii ºi cãutatesoluþii pentru eliminarea sau reducerea acestora la unnivel acceptabil.

Personalul CBRN asistã statul major în analizareacursurilor de acþiune în domeniul sãu de expertizã.Jocul de rãzboi constituie cel mai bun test pentru uncurs al acþiunii în care se integreazã ºi elementele


ARTÃ MILITARÃ

14

specifice apãrãrii CBRN, atât în ceea ce priveºte capa-bilitãþile CBRN ale inamicului cât ºi acþiunile struc-turilor de specialitate proprii.

Evaluarea finalã are rolul de a produce conºtien-tizarea efectelor probabile ale întrebuinþãrii ADMCBRN de cãtre inamic, evidenþiazã toate riscurile ºiameninþãrile CBRN în îndeplinirea obiectivelor, iarcursul de acþiune cu cea mai mare probabilitate desucces, în limitele riscurilor acceptate va fi propuscomandantului. Comandantul trebuie sã aleagã unuldin cursurile de acþiune prezentate, cu sau fãrã modifi-carea acestuia, sau poate solicita detalierea unui altcurs de acþiune identificat de acesta.

Faza a 4-a B, Elaborarea planului de operaþii(OPLAN).

Aceastã fazã începe odatã cu aprobarea concepþieide operaþii ºi detaliazã modul de executare a operaþiei,inclusiv dislocarea, angajarea ºi susþinerea forþelor. Înacelaºi timp planul constituie baza planificãrii operaþieipentru structurile subordonate, proces care de regulãse desfãºoarã în paralel.

Dupã revederea indicaþiilor transmise de cãtrepalierul strategic pe timpul aprobãrii concepþiei deoperaþii ºi pe baza propunerilor formulate de cãtrestructurile subordonate ºi în sprijin, precum ºi de cãtreactorii naþionali sau internaþionali importanþi, GPOOal grupãrii de forþe întrunite multinaþionaleîntocmeºte Graficul elaborãrii OPLAN. Elaborarea planu-lui vizeazã parcurgerea unor etape esenþiale, cumsunt:

! identificarea/nominalizarea ºi iniþierea progra-mului de pregãtire a forþelor pentru misiune ºi dislo-care;

! planificarea preliminarã a dislocãrii la niveloperativ ºi care se referã în principal la stabilirea por-turilor ºi aeroporturilor de îmbarcare ºi debarcare înteatrul de operaþii, precum ºi a raioanelor de staþionareºi a responsabilitãþilor privind operarea în cadrul aces-tora; alocarea ºi coordonarea capabilitãþilor de trans-port strategic aerian ºi naval; termenele stabilite decomandant, când forþele trebuie sã fie gata de misiune.

! revederea situaþiei planificãrii executate destructurile subordonate ºi în sprijin în scopul inte-grãrii, coordonãrii ºi sincronizãrii acþiunilor executatede forþele întrunite multinaþionale;

! coordonarea cu alþi actori naþionali ºi inter-naþionali cu care se coopereazã;

! stabilirea detaliilor privind transferul OPLANspre execuþie, în scopul asigurãrii continuitãþii întreacþiunile planificate ºi cele executate pe toate domeni-ile funcþionale.

Planificarea protecþiei forþei întrunite multi-naþionale se va concentra pe cerinþele ºi mãsurilerezultate din analiza riscurilor, ameninþãrilor ºi a vul-nerabilitãþilor estimate. Detaliile referitoare la pro-tecþia forþelor sunt menþionate la Anexa J - Protecþiaforþei ºi cuprind mãsurile necesare pentru anihilareasau reducerea la un nivel acceptabil a vulnerabilitãþilorpersonalului, facilitãþilor, echipamentelor ºi acþiunilor,în fiecare fazã a operaþiei. O atenþie deosebitã va fiacordatã protecþiei pe timpul dislocãrii, trecerii prinpunctele obligatorii de trecere a forþelor (porturi/aero-porturi de îmbarcare/debarcare, raioanelor destaþionare) puncte în care concentrarea de personal ºiechipament constituie o vulnerabilitate în caz de atac.Din perspectiva CBRN, planificarea protecþiei vizeazã:

a) Apãrarea activã. Pe baza estimãrii riscurilor ºiameninþãrilor CBRN se stabilesc mãsurile defensivepentru descurajarea, prevenirea, neutralizarea saureducerea eficacitãþii potenþialelor atacuri, în special acelor din aer ºi cu rachete. Mãsurile de apãrare activãse adoptã pentru apãrarea infrastructurii critice, araioanelor de staþionare/tranzit, a zonelor din spate,raioanelor vitale.

b) Apãrarea pasivã. Planificarea protecþiei forþeiîntrunite multinaþionale trebuie sã ia în consideraremãsuri de apãrare pasivã pentru limitarea con-secinþelor atacurilor convenþionale sau cu ADMCBRN. Apãrarea pasivã presupune pregãtirea coman-damentelor, personalului, forþelor ºi facilitãþilor înscopul limitãrii expunerii acestora la aceste atacuri ºiimplicã mãsurile care se iau în astfel de situaþii, pen-tru a asigura supravieþuirea ºi abilitatea de continuarea misiunii cu pierderi minime. Comandamentele, per-sonalul ºi forþele ce opereazã în mediu CBRN trebuiesã fie pregãtite sã continue executarea operaþiei.

c) Recuperarea. Operaþiile desfãºurate în mediiCBRN presupun existenþa capabilitãþilor de recuperareîn urma incidentelor CBRN. Planificarea recuperãriipresupune limitarea urmãrilor atacului prin: con-trolul pericolului, controlul împrãºtierii, managemen-tul expunerii, salvare-evacuare, asigurarea sprijinuluimedical ºi decontaminarea RBC.

Dupã aprobare, OPLAN este transferat spre exe-cuþie Centrului de operaþii întrunite.

Faza a 5-a, Execuþia, evaluarea campaniei/ revizuireaplanului de operaþii.

Execuþia se realizeazã prin exercitarea comenzii ºicontrolului asupra forþelor întrunite multinaþionale ºia capabilitãþilor la dispoziþie ºi prin interacþiune per-manentã cu actorii ºi mijloacele nemilitare, pentruexecutarea integratã, coordonatã sau sincronizatã aacþiunilor care creeazã efectele comune dorite.


ARTÃ MILITARÃ

15

7. Col.prof.univ.dr. Ion Mituleþu, Apãrarea NBC în operaþia Grupãrii de forþe (diviziei), Editura Universitãþii Naþionale de Apãrare„Carol I”, Bucureºti, 2005, p.203.

Din punctul de vedere al Apãrãrii CBRN exe-cutarea operaþiei include: executarea operaþiilor desprijin CBRN declanºate ºi executate potrivit planuluiºi proiectarea operaþiilor de sprijin CBRN viitoare.Pentru ca operaþiile de sprijin CBRN sã se realizeze cusucces, coordonarea ºi controlul trebuie sã fie efi-ciente. Specificul acþiunilor unor eºaloane în generalmici de apãrare CBRN care desfãºoarã acþiuni înîntreaga ZOI îngreuneazã coordonarea ºi controlulacþiunilor datoritã faptului cã în multe situaþii dis-tanþele depãºesc posibilitãþile sistemului de legãturãorganic; de aceea suntem de pãrere cã planurile ºiordinele de operaþie trebuie sã stabileascã relaþii deorganizare ºi cooperare simple ºi un sistem de legãturãstabil între marile unitãþi/unitãþile sprijinite ºi subunitãþilede apãrare CBRN care realizeazã sprijinul CBRN, con-cretizate/transmise sub formã de precizãri cãtrecomandantul structurii de apãrare CBRN.

Coordonarea acþiunilor în domeniul apãrãriiCBRN se executã în scopul evitãrii omiterii sau supra-punerii acþiunilor. Coordonarea ºi cooperarea îndomeniul CBRN se realizeazã pe misiuni (faze/etape),în spaþiu ºi timp.

În opinia noastrã, mãsurile de coordonare emisevor face referire la:R prioritãþi de sprijin CBRN;R prioritãþi de decontaminare RBC;R puncte de contact pentru unitãþile sprijinite,

sensul de numerotare al acestora;R înºtiinþarea/avertizarea CBRN;R NPICBRN;R riscuri CBRN/TIM;R sistemul de comunicaþii ºi informaticã ºi prioritãþi

de transmitere a mesajelor CBRN (gradul de urgenþã);R realizarea reaprovizionãrilor cu materiale de

resortul CBRN;R modul de acþiune pentru realizarea sarcinilor

stabilite prin Planul de culegere a informaþiilor;R puncte de joncþiune cu celelalte forþe pentru

acþiunea în comun;R coordonarea deplasãrilor;R proceduri de solicitare a sprijinului CBRN;R mãsuri de prim ajutor, autoajutor, ajutor reci-

proc, tratament ºi evacuare a rãniþilor în/din condiþii/medii CBRN.

Personalul CBRN informeazã ºi consiliazã perma-nent comandantul grupãrii de forþe întrunite peprobleme de specialitate. Acesta trebuie sã ia toatedeciziile în ceea ce priveºte sprijinul CBRN în cadrul

zonei sale de responsabilitate ºi trebuie sã coordoneze/ajusteze prioritãþile de sprijin CBRN a operaþiilor înfuncþie de nivelul ameninþãrii CBRN, de timpul ºi deforþele specializate la dispoziþie. Personalului CBRN îirevine rolul asigurãrii în timp oportun a informaþiilordespre situaþia CBRN curentã ºi colaborãrii perma-nente cu celelalte domenii ale statului major pentruinformarea permanentã cu privire la schimbãrile desituaþie relevante din punct de vedere CBRN. Pentrua menþine flexibilitatea/supleþea operaþiilor, apreciemcã acesta trebuie sã evalueze corect situaþia ºi sãanticipeze toate posibilele acþiuni ale inamicului,angajând în operaþie structurile specializate în modcentralizat, descentralizat sau modularizat, dupã caz,sã fie în mãsurã sã concentreze sprijinul CBRN astfelîncât sã evite scãderea ritmului operaþiei.

Controlul se executã în scopul verificãrii moduluide punere în practicã a prevederilor OPLAN, nivelulde pregãtire al structurilor de apãrare CBRN subordo-nate, precum ºi asigurarea îndeplinirii la timp a misi-unii primite7. Controlul exercitat la structurile subor-donate vizeazã atât etapa de planificare a operaþiilorde sprijin CBRN la nivelul acestora, cât ºi antrena-mentele executate iar în final execuþia ºi rezultateleacesteia.

Evaluarea este elementul critic permanent deinformare ºi cuantificare a procesului de planificareoperaþionalã a sprijinului ºi a managementului con-secinþelor CBRN (CBRN-CM). Revederea ºi adaptareaperiodicã a planurilor la situaþia CBRN concretã, per-mit anticiparea momentelor ºi acþiunilor decisive pen-tru obþinerea efectelor necesare îndeplinirii cu succesa obiectivelor planificate. Scopul procesului de evalu-are a acþiunilor structurilor de apãrare CBRN este dea sprijini procesul de luare a deciziei în urmãtoareledomenii:$ determinarea progresului/execuþiei planului

de operaþii, a misiunilor structurilor de apãrare CBRN;$ elaborarea concluziilor privind evenimentele

CBRN produse ºi a estimãrii provocãrilor CBRNviitoare.

Procesul de evaluare are la bazã ca ºi instrumentde lucru ºi de cuantificare a eficienþei acþiunilor planifi-cate ºi executate de cãtre structurile de armã subordo-nate Matricea de colectare a datelor ºi informaþiilor pentruevaluarea operaþiei.

Opinãm cã procesul de evaluare sprijinã ºi seinter-relaþioneazã cu celelalte activitãþi desfãºurate petimpul operaþiei: dezvoltarea bazei documentare cuinformaþii relevante în spectrul apãrãrii CBRN, plani-ficarea operaþionalã ºi execuþia, constituind nu numai


ARTÃ MILITARÃ

16

finalul unui proces, dar ºi elemente valoroase în plani-ficarea unor acþiuni de sprijin viitoare. Totodatã moni-torizarea neîntreruptã ºi analiza continuã privindimplementarea acþiunilor de apãrare CBRN, reducereaefectelor întrebuinþãrii de cãtre inamic a ADM CBRNasupra forþelor întrunite, permit avertizarea în timpoportun, înþelegerea situaþiei în spaþiul de angajare,revederea planului de operaþii aflat în execuþie ºi înfinal realizarea obiectivelor.

Faza a 6-a, Tranziþia.

Datoritã riscurilor ºi ameninþãrilor de naturãCBRN care se pot manifesta ºi afecta predarea respon-sabilitãþilor cãtre instituþiile/organismele civile,naþionale sau internaþionale, globale sau regionaleprezente în zonã, redislocarea forþelor de sprijinCBRN trebuie sã se execute în concordanþã cu nivelulde diminuare a acestora.

Pe timpul acestei faze se aplicã gradual iniþierea,dezvoltarea, coordonarea ºi executarea planului detransfer a responsabilitãþilor privind consecinþeleeventualelor incidente CBRN asupra populaþiei, teri-toriului sau mediului înconjurãtor. Din punct devedere a responsabilitãþilor specifice, amintim:

5 monitorizarea CBRN a zonelor contaminateRBC;

5 continuarea acþiunilor de refacere a echilibruluiecologic în zonã (recercetarea, delimitarea ºi marcareazonelor cu contaminare remanentã);

5 supravegherea CBRN a unor zone/obiective derisc din zona de operaþii;

5 controlul contaminãrii CBRN;5 decontaminarea instalaþiilor, a obiectivelor

importante ºi a terenului.

Concluzie.

Din evaluarea riscurilor ºi ameninþãrilor con-venþionale, neconvenþionale ºi asimetrice, rezultã unnou concept denumit „riscuri ºi ameninþãri de tip hibrid”,care se manifestã în mediul operaþional contemporanºi presupune abordãri complexe în plan informaþional,decizional ºi acþional. Analiza caracteristicilor specificeriscurilor ºi ameninþãrilor care se manifestã atât înspaþiul fizic (riscuri ºi ameninþãri convenþionale,neconvenþionale ºi asimetrice) ºi cele din mediul vir-tual, rezultã faptul cã, acestea pot afecta securitateanaþionalã, regionalã sau globalã, fapt care poate con-duce la planificarea, pregãtirea ºi execuþia unor acþiunimilitare de tip hibrid, inclusiv de rãspuns la posibileincidente de naturã CBRN.

În acest context apreciem cã planificarea ope-raþionalã a sprijinului CBRN este parte integrantã aprocesului de planificare derulat la nivelul grupãrii deforþe întrunite multinaþionale, pentru gestionarea efi-cientã a situaþiilor CBRN, menþinerea ritmului operaþi-ilor ºi a capacitãþii de acþiune în condiþii/medii CBRN.

BIBLIOGRAFIE

1. Manualul de planificare a operaþiilor, Bucureºti,2011.

2. Conceptul strategic NATO lansat la Lisabona înnoiembrie 2010 de ªefii de stat ºi de guvern.

3. Lt. col. conf. univ. dr. Stelian Pantazi, Lt. col.conf. univ. dr. Marian Stancu, Lt. col. lect. univ. dr.Iulian Martin, Planificarea acþiunilor militare (Curs uni-versitar), Editura Universitãþii Naþionale de Apãrare„Carol I”, Bucureºti, 2009.

4. Col. prof. univ. dr. Ion Mituleþu, Apãrarea NBCîn operaþia Grupãrii de forþe (diviziei), EdituraUniversitãþii Naþionale de Apãrare „Carol I”,Bucureºti, 2005.

*** F.T./CBRN-1, Manualul acþiunilor de apãrareCBRN, Bucureºti, 2006.

*** S.M.G./Cc.2.3, Manualul pentru pregãtirea infor-mativã a câmpului de luptã, Bucureºti, 2005.


ARTÃ MILITARÃ

17

A rhitectura sistemului integrat de informaþiicuprinde structurile de comandã, control ºi

execuþie, fluxul informaþional ºi produsele infor-maþionale necesare procesului decizional. Elementelede comandã ºi control ale sistemului sunt integrate latoate nivelurile ierarhice de conducere, militar-strate-gic, operativ ºi tactic pentru a asigura superioritateainformaþionalã, decizionalã ºi acþionalã în operaþiaîntrunitã.

În acest context, definim sistemul integrat deinformaþii ca „ansamblul datelor, informaþiilor, fluxurilorºi circuitelor informaþionale, procedurilor ºi mijloacelor detratare a informaþiilor menite sã contribuie la stabilirea ºi larealizarea obiectivelor organizaþiei”1.

Procesul informaþional cuprinde ansamblulactivitãþilor integrate ºi conexate în cadrul sistemuluide informaþii prin intermediul cãruia, sunt primite ºidiseminate datele ºi informaþiile de interes de cãtrestructurile de conducere ºi de execuþie care pregãtescºi desfãºoarã operaþia întrunitã2.

Procesul informaþional presupune ierarhizareastrictã a datelor ºi informaþiilor care circulã în cadrulsistemului, astfel încât, intrãrile ºi ieºirile sã fie egale.

Tipul datelor ºi informaþiilor necesare structurilorde comandã ºi control, gradul de detaliere a acestora,termenele ºi forma de trasmitere pentru fiecare nivelierarhic în parte, constituie indicatori de reglementarea procesului informaþional.

În cadrul operaþiei întrunite, structura care uti-lizeazã datele ºi informaþiile de interes este comanda-mentul grupãrii de forþe întrunite. Acestea suntobþinute de la eºalonul superior, prin proceduri speci-

fice de transmitere ºi din sursele de informare proprii.Diseminarea datelor ºi informaþiilor relevante cãtrestructurile tactice se executã prin sistemul de comuni-caþii ºi informaticã existent la nivel operativ.

Rezultã faptul cã, procesul informaþional asigurãfuncþionarea permanentã a reþelei informaþionale latoate nivelurile ierarhice pentru diseminarea datelorºi informaþiilor de interes în timp real, în vedereaplanificãrii operaþiei întrunite în condiþii de eficienþã.

Fluxul informaþional este un alt parametru al sis-temului integrat de informaþii ºi presupune modali-tatea de trasmitere a unei cantitãþi de date ºi infor-maþii pe mai multe canale ºi într-o perioadã determi-natã de timp în vederea potenþãrii operaþiei întrunite.

În acest sens, fluxul informaþional este raportuldintre cantitatea de informaþie ºi timpul de trasmiterea acesteia prin circuite sigure stabilite între un emitentºi un receptor3, pentru cunoºterea situaþiei operative,declanºarea procesului de pregãtire informativã amediului de acþiune, realizarea imaginii comunerecunoscutã ºi transmiterea indicilor ºi avertizãrilorcãtre subordonaþi.

Fluxul informaþional cuprinde pachete de date ºiinformaþii sub forma unor documente de conduceresau de informare, comunicãri scrise sau orale, imagini,etc, transmise structurilor de comandã ºi control de latoate nivelurile ierarhice de conducere.

O variantã de organizare a fluxului informaþionalnecesar comandamentului grupãrii de forþe întrunitevizeazã circuitele de transmitere a informaþiilordespre mediul de acþiune, adversar ºi forþele propriicãtre centrul de analizã ºi sintezã a informaþiilor în

PROCEDURI ACÞIONALE ALE COMPONENTELOR SISTEMULUI INTEGRAT DE INFORMAÞII ÎN OPERAÞIA ÎNTRUNITÃ

Maior drd. Gabriel MOLDOVEANU

Serviciul Român de InformaþiiAbstract

Sistemul integrat de informaþii cuprinde structuri de conducere, execuþie ºi sprijin, echipamente de comunicaþii ºi infor-maticã ºi proceduri specifice pentru eficientizarea procesului decizional ºi acþional în cadrul operaþiei întrunite.

În acest context, funcþiile sistemului integrat de informaþii utilizeazã tehnici, metode ºi proceduri acþionale care includ proce-sul, fluxul ºi ciclul informaþional, procedurile informaþionale, tehnologia informaþiei ºi comunicaþiilor.

Cuvinte cheie: informaþii, sistem integrat de informaþii, proces informaþional, flux informaþional, ciclu informaþional.

1. Dr. Vasile Pãun, Competitivitate prin informatie, p.12.2. Gelu Alexandrescu, Gheorghe Boaru, Constantin Alexandrescu, Sisteme informaþionale pentru management, Editura

Universitãþii Naþionale de Apãrare „Carol I”, p.74.3. Idem p.75.


18

4. Manualul privind procedurile de informaþiile militare pentru sprijinul operaþiilor, Bucureºti, 2007, p.162.5. Doctrina sprijinului de informaþii, Bucureºti, 2003, p. 21.6. Idem p.21.

ARTÃ MILITARÃ

vederea evaluãrii ºi direcþionãrii produselor de infor-maþii cãtre centrul de documentare (fuziune infor-maþii) ºi cãtre centrul de decizie. Produsele de infor-maþii sunt utilizate în procesul de planificare operaþionalãîn vederea luãrii deciziei ºi elaborãrii planului/ordinu-lui de operaþii, acesta fiind transmis subordonaþilorpentru execuþie.

Capacitatea sistemului de comunicaþii ºi infor-maticã de a asigura transmiterea ºi recepþionarea con-tinuã a fluxului de informaþii în cadrul comandamen-tului grupãrii de forþe întrunite este esenþialã în pro-cesul de planificare, pregãtire, executare ºi evaluare aoperaþiei întrunite.

Circuitul informaþional constã în traseul existentîn cadrul reþelei de legãturi prin care sunt vehiculatedate ºi informaþii de interes în cadrul sistemului inte-grat de informaþii. Circuitul informaþional are unparametru cantitativ exprimat prin capacitatea detransport a informaþiei în unitatea de timp ºi un para-metru dinamic materializat în direcþia în care sevehiculeazã informaþiile.

În cadrul sistemelor de comandã ºi control militare,circuitele informaþionale sunt, de regulã, închise,deoarece traseul informaþiilor de stare este de la struc-turile de execuþie cãtre componenta de conducere, iarinformaþiile de comandã circulã de la eºalonul superiorcãtre subordonaþi, sub forma ordinelor, dispoziþiilor ºiprecizãrilor necesare îndeplinirii misiunilor.

În acest caz, sensul circuitului informaþional estede la sursele de informare cãtre structurile de decizieºi invers, în vederea îndeplinirii obiectivelor stabilite ºia stãrii finale dorite.

Ciclul informaþional cuprinde succesiunea activitãþilordesfãºurate în cadrul sistemului integrat de informaþiipentru direcþionarea, culegerea, precesarea ºi diseminareadatelor ºi informaþilor din zona de interes4.

În operaþia întrunitã, ciclul informaþional reprezin-tã un „model conceptual privind modul de conducere aactivitãþilor ºi acþiunilor de informaþii, procesul prin care unset de date, culese în vederea îndeplinirii unui anumit obiec-tiv, sunt transformate în informaþii ºi sunt puse la dispoziþiafactorilor de decizie militarã ºi a beneficiarilor în pãrþile ce-iprivesc”5.

În acest sens, ciclul informaþional are urmãtoarelefaze6: planificarea ºi direcþionarea; culegerea datelor ºiinformaþiilor; relucrarea datelor ºi informaþiilor;difuzarea datelor ºi informaþiilor; valorificarea infor-maþiilor; evaluarea ºi conexiunea inversã (realizareafeedback-ului).

Planificarea ºi direcþionarea sprijinului cu informaþiiare la bazã cererile de informaþii ale beneficiarilor învederea cunoºterii situaþiei ºi formulãrii opþiunilormilitare de rãspuns. În procesul de planificare dintimp, direcþionarea presupune stabilirea de cãtrenivelul militar-strategic a nevoilor de informaþii ºi cinerãspunde de culegerea acestora din zona de interesstrategic în vederea elaborãrii unor planuri de contin-genþã realiste, în concordanþã cu natura ºi intensitateaameninþãrii.

Pe timpul planificãrii de rãspuns la crizã,direcþionarea vizeazã identificarea ºi stabilireacerinþelor de informaþii în vederea derulãrii procesu-lui de pregãtire informativã a mediului de acþiune,luãrii deciziei ºi elaborãrii planului/ordinului de operaþii.Acest lucru presupune stabilirea relaþiilor de comandãîntre toate structurile de informaþii/cercetare dincadrul grupãrii de forþe întrunite, în vederea identi-ficãrii cerinþelor, cerinþelor de informaþii ºi angajareasurselor de informare în zona de interes. În aceastãfazã se stabilesc obiectivele specifice, se planificã, veri-ficã ºi monitorizeazã permanent activitatea surselorde informare, avându-se la bazã cerinþele esenþiale deinformaþii ale comandantului grupãrii de forþeîntrunite.

ªeful centrului de informaþii identificã cerinþelecritice de informaþii ale comandantului din care vor fiextrase cerinþele prioritare de informaþii, materializateîn planul de culegere a informaþiilor în cadrul grupãriide forþe întrunite.

Pe baza cerinþelor critice de informaþii ale coman-dantului, ºeful centrului de informaþii stabileºte cerinþeleprioritare de informaþii pentru a rãspunde solicitãrilorcomandantului ºi nevoilor de desfãºurare a procesu-lui de planificare operaþionalã.

De asemenea, se au în vedere ºi cerinþele de infor-maþii ale eºalonului superior ºi ale subordonaþilor,rezultate din cererile de informaþii.

Planul de culegere a informaþiilor este documentulde conducere, elaborat în cadrul centrului de infor-maþii al comandamentului grupãrii de forþe întruniteºi aprobat de comandant, prin care sunt stabilite misi-unile structurilor de informaþii/cercetare.

Culegerea datelor ºi informaþiilor se desfãºoarã încadrul unui sistem unitar în vederea procurãrii infor-maþiilor corecte ºi relevante, care sã rãspundã, eficientºi oportun, cererilor de informaþii stabilite în docu-mentele de conducere7. Pe timp de pace, culegerea


ARTÃ MILITARÃ

19

7. Sergiu T. Medar (coord.), Informaþiile militare în contextul de securitate actual, Editura CTEA, Bucureºti, 2006, p. 30.8. Cf. http://www.nato.int/docu/pr/2004/p04-096f.htm.9. Ion Cãlin, Managementul informaþiilor grupãrii de forþe cu rol operativ în operaþiile întrunite, Editura U.N.Ap.„Carol I”,

Bucureºti, 2010, p. 85.10. Doctrina pentru sprijinul cu informaþii, Bucureºti, 2003, p. 48.11. Idem, p. 36.

datelor ºi informaþiilor din zona de interes strategic sedesfãºoarã permanent în vederea elaborãrii bazei dedocumentare la toate nivelurile ierarhice de conducere.Pe timpul acestei faze, sursele de informaþii, stabiliteîn planul de culegere a informaþiilor, obþin ºi disemineazãdate ºi informaþii despre zonele instabile, potenþialiiadversari, actorii aliaþi sau neutri, capabilitãþile militare,în scopul evaluãrii principalelor riscuri ºi ameninþãrila adresa securitãþii naþionale.

În acest context, apreciem faptul cã, scopul acesteiactivitãþi constã în transformarea cerinþelor de infor-maþii în misiuni executate de cãtre sursele de infor-mare pentru culegerea ºi diseminarea datelor ºi infor-maþiilor de interes.

Maximizarea eficienþei structurilor de informaþii/cercetare care culeg ºi transmit date ºi informaþii cãtreelementele de procesare ºi exploatare existente încadrul comandamentelor, constituie un dezideratpermenent pe timpul pregãtirii ºi executãrii operaþieiîntrunite.

Sursele de informaþii sunt mijloacele, platformelesau sistemele folosite pentru a observa, detecta, înregis-tra ºi transmite date despre condiþii, situaþii ºi eveni-mente, fiind recunoscute cinci domenii principale aleprocesului de culegere de informaþii8:" IMINT (Imagery Intelligence), informaþii sub

formã de imagini obþinute cu sprijinul senzorilorinstalaþi pe platforme terestre, navale (fluviale),aeriene sau cosmice;" HUMINT (Human Intelligence), informaþii de

la surse umane (patrule, prizonieri, refugiaþi, ofiþeri delegãturã, agenþi etc.);" SIGINT (Signal Intelligence), respectiv:

COMINT (Communications Intelligence), informaþiiobþinute prin interceptarea comunicaþiilor ºi ELINT(Electronic Intelligence), informaþii dobândite prininterceptarea semnalelor electronice;" MASINT (Measurement and Signature

Intelligence), componenta care furnizeazã date ºiinformaþii despre caracteristicile tehnico-tactice ºi defuncþionare ale echipamentelor adversarului, prinidentificarea prezenþei lor în zonã ºi prin descoperireaindiciilor (amprente sau semnãturã electronicã) caresemnaleazã folosirea lor;" OSINT (Open Sources Intelligence), informaþii

obþinute din surse deschise, publice; datele culese pe

aceastã cale trebuie, în mod obligatoriu, sã fie verifi-cate ºi confruntate prin alte surse ºi analizate comparativcu alte date.

Prelucrarea datelor ºi informaþiilor cuprinde procesareaºi direcþionarea, analiza ºi elaborarea (producþia) informaþi-ilor.

În etapa de procesare ºi direcþionare, datele ºi infor-maþiile neprelucrate sunt adaptate la forme care pot fifolosite uºor de cãtre analiºtii de informaþii9.Procesarea ºi direcþionarea cuprind procedurile deprimire, decodare (desecretizare), descifrare de mesaje,traducere, interpretare de imagini, gruparea pe cate-gorii de forþe, mijloace sau obiective, stocarea pesuporþi magnetici (casetã, film), înscrierea în„Registrul de evidenþã a informaþiilor”10, precum ºiraportarea rezultatelor acestor acþiuni la comparti-mentele de analizã pentru elaborarea (producþia)informaþiilor.

Pe timpul etapei de analizã ºi elaborare a informaþi-ilor, datele ºi informaþiile obþinute sunt studiate, com-parate, revizuite, verificate, integrate, interpretatepentru a crea produse compatibile cu cerinþele deinformaþii stabilite în cadrul comandamentuluigrupãrii de forþe întrunite.

Verificarea este procedura pentru stabilireaveridicitãþii informaþiilor, gradului de încredere însursã ºi de credibilitate a informaþiei. În procesul deverificare, trebuie avut în vedere ºi situaþiile în care,datoritã unor împrejurãri, informaþiile considerate laprima vedere false, se confirmã prin alte surse, uneleavând o mare valoare informativã. Informaþia se con-siderã cã are valoare dacã poate sã rãspundã la urmã-toarele întrebãri11:

CINE - Sursa; CE - Descrierea evenimentului/acþiunii; CÂND - Perioada de producere a evenimentului/

acþiunii; UNDE - Locul evenimentului/acþiunii; CUM - Modul cum a fost obþinutã informaþia.Interpretarea datelor ºi informaþiilor, reprezintã pro-

cesul mental, obiectiv ºi imparþial, bazat pe teoriaanalizei, logicã, experienþã ºi cunoºtinþe, pentrudecriptarea datelor ºi informaþiilor ºi stabilirea sem-nificaþiei acestora. Acest proces îmbinã judiciosconþinutul datelor ºi informaþiilor primite cu deducþi-ile structurilor specializate pentru a interpreta corectsemnificaþia acestora.


ARTÃ MILITARÃ

20

12. F.M. (Field Manual) 34-8-2 draft, p. 35.13. AAP-6 (Abbreviations Used in NATO Documents and Publications), p.45.

Procesarea informaþiilor se executã cu ajutorulmijloacelor automatizate, astfel încât, rezultatele aces-tui proces sã fie concludente ºi orientate cãtrepotenþatea acþiunilor.

Integrarea este procesul prin care se combinãdatele ºi informaþiile analizate ºi elementele ajutã-toare pentru a obþine o imagine de ansamblu a posi-bilelor intenþii ale adversarului. În acest sens, trebuiefãcutã diferenþa dintre informaþiile certe ºi deducþii12.

Rezultatul analizei datelor ºi informaþiilor îl con-stituie produsele de informaþii (intelligence) prinintermediul cãrora se asigurã anticiparea acþiuniloradversarului potenþial în zona de interes strategic.

Informaþiile prelucrate sunt definite ca „produsulrezultat din procesarea informaþiilor referitoare la naþiunilestrãine, forþele ostile sau potenþial ostile, elementele sauzonele de operaþii sau potenþiale operaþii”13.

Difuzarea datelor ºi informaþiilor presupune trans-miterea informaþiilor la beneficiari prin intermediulprocedurilor specifice, corespunzãtor nevoilor acesto-ra.

În funcþie de sensul de circulaþie a informaþiilor,difuzarea poate fi:? verticalã (ascendentã, de regulã, informaþii

finite cãtre factorii de decizie; descendentã - cãtrestructurile de execuþie) sau pe, ? orizontalã (între compartimentele de la acelaºi

nivel). Difuzarea se face permanent, în toate fazele ciclu-

lui informaþional, utilizând un sistem de comunicaþiiºi informaticã propriu pentru a realiza fluxul infor-maþionl al datelor ºi informaþiilor culese de la surse/senzori pânã la centrele de procesare/prelucrare.

Valorificarea informaþiilor de cãtre subordonaþi estebenificã, dacã informaþiile sunt veridice ºi sunt trans-mise în timp real, pentru a genera o oportunitate înacþiune.

Cei doi parametri - timp ºi calitate - contribuiedecisiv la valorificarea informaþiilor necesare potenþãriiacþiunilor desfãºurate în zona de operaþii întrunite.

Evaluarea ºi conexiunea inversã (feedback-ul) consti-tuie elementele care potenþeazã fazele ciclului infor-maþional, deoarece asigurã evaluarea ºi apreciereanivelului de îndeplinire a misiunilor. De asemenea,centrul de informaþii poate aprecia modul defuncþionare a fazelor ciclului informaþional ºi facecorecþiile necesare, astfel încât, procesul informaþionalsã fie îmbunãtãþit.

Evaluarea ºi feedback-ul urmãresc îmbunãtãþireacontinuã a procesului de desfºãurare a ciclului infor-maþional în toate fazele acestuia. Personalul implicatîn evaluare apreciazã modul de desfãºurare a etapeloroperaþiei în conformitate cu prevederile planului,identificã eventualele neconcordanþe ºi propun soluþiipentru corectarea situaþiei. Este esenþial ca soluþiileidentificate sau alte aspecte care vin sã îmbunãtãþeascãevaluarea ºi feedback-ul sã fie dirijate (transmise) latoate structurile de informaþii/cercetare.

Rezultã faptul cã, eficienþa planului de culegere ainformaþiilor are la bazã derularea corectã a cicluluiinformaþional ºi crearea condiþiilor de realizare asuperioritãþii informaþionale, decizionale ºi acþionaleîn operaþia întrunitã.

În concluzie, tehnologia informaþiilor ºi comuni-caþiilor contribuie la creºterea eficienþei sistemuluiintegrat de informaþii prin procesarea, controlul elec-tronic ºi securitatea informaþiilor în operaþia întrunitã.

BIBLIOGRAFIE

1. Gelu Alexandrescu, Gheorghe Boaru,Constantin Alexandrescu, Sisteme informaþionale pentrumanagement, Editura Universitãþii Naþionale deApãrare „Carol I”, Bucureºti, 2012.

2. Ion Cãlin, Managementul informaþiilor grupãriide forþe cu rol operativ în operaþiile întrunite, EdituraU.N.Ap.„Carol I”, Bucureºti, 2010.

3. Manualul privind procedurile de informaþiile militarepentru sprijinul operaþiilor, Bucureºti, 2007.

4. Sergiu T. Medar, Informaþiile militare în contextulde securitate actual, Editura CTEA, Bucureºti, 2006.



21

A cþiunile militare, indiferent de caracteristi-cile, fizionomia, modul de manifestare ºi de

eºalonul care participã, sunt pregãtite ºi desfãºurate încondiþiile existenþei unor riscuri sau pericole denaturã CBRN. Riscurile ºi pericolele CBRN sunt deter-minate de existenþa Armelor de Distrugere în Masã/ADM CBRN sau a Materialelor Toxice Industriale/MTI în teatrul de operaþii, ale cãror efecte influ-enþeazã decisiv capacitatea operaþionalã a forþelor ºiafecteazã mediul ambiant.

În acest context, rezultã faptul cã amploareariscurilor ºi pericolelor CBRN genereazã un anumitnivel de ameninþare CBRN în zona de acþiune. Pentruevaluarea corectã a nivelului ameninþãrii CBRN încadrul statului major se analizeazã capabilitãþile CBRNofensive ºi defensive ale adversarului potenþial,intenþiile/posibilitãþile de întrebuinþare a armelorCBRN în timp ºi spaþiu, precum ºi structurile propriice pot fi afectate. Nivelul ameninþãrii CBRN are impli-caþii asupra gradului de vulnerabilitate al forþelor pro-prii, modului de organizare a protecþiei individuale ºicolective CBRN ºi a stadiului de pregãtire pentru acþi-une a structurilor de apãrare CBRN.

Proliferarea ºi diseminarea necontrolatã atehnologiilor ºi materialelor CBRN, a ADMCBRN ºi aaltor mijloace neconvenþionale, expansiuneareþelelor, a activitãþilor teroriste ºi a crimei organizatetransnaþionale, dezvoltarea în ascuns de programemilitare nucleare, biologice ºi chimice a unor statecare acordã sprijin organizaþiilor teroriste evidenþiazãfoarte clar existenþa surselor de naturã CBRN ce potleza securitatea statelor, afecta grav mediul ºi sãnã-

tatea populaþiei ºi influenþa negativ pregãtirea ºidesfãºurarea acþiunilor militare.

Proliferarea CBRN constituie o ameninþare direc-tã la adresa populaþiilor din þãrile Alianþei, teritoriilorºi forþelor acestora. Forþele armatelor statelor membreNATO au nevoie, dupã o evaluare realistã ºi continuãa ameninþãrilor ºi riscurilor CBRN, „de o politicã, odoctrinã, o organizare, o echipare ºi pregãtire potrivitã”pentru ca apãrarea CBRN sã fie suficientã ºi eficientã.

Armele de distrugere în masã constituie oameninþare deosebit de gravã la adresa pãcii ºi secu-ritãþii internaþionale, implicit la adresa securitãþiinaþionale a României, datoritã, atât potenþialului lorimens de distrugere, cât ºi sporirii ameninþãtoare atentaþiei dobândirii acestor mijloace în condiþiile încare accesul la aceste arme devine tot mai facil.

Dezvoltarea capabilitãþilor de apãrare CBRN tre-buie sã vizeze componentele operaþionale ale apãrãriiCBRN, respectiv, detecþia, identificarea ºi monitorizarea,avertizarea ºi raportarea CBRN, protecþia fizicã, manage-mentul pericolului, sprijinul ºi contramãsurile medicale.

Avertizarea ºi raportarea CBRN este o compo-nentã importantã ºi activã a Apãrãrii CBRN care asigurãcolectarea rapidã, evaluarea ºi diseminarea informaþi-ilor specifice unui incident CBRN prin utilizarea sis-temului de comunicaþii ºi informaþii, estimareazonelor de pericol de contaminare conform regle-mentãrilor în vigoare.

În conformitate cu manualele ºi instrucþiunile învigoare prognoza pericolelor, avertizarea ºi raportareaCBRN reprezintã capabilitatea de a realiza o estimarerapidã ºi corectã a pericolului combinatã cu un sistem

INSTRUIREA STRUCTURILOR DE AVERTIZARE ªI RAPORTARE CBRNÎN CADRUL EXERCIÞIILOR PENTRU REDUCEREA RISCURILOR

GENERATE DE ÎNTREBUINÞAREA ADMCBRN - EXERCIÞIUL DE AVERTIZARE ªI RAPORTARE „MAURITIUS 2012” -

Maior Ovidiu STÃNESCUCãpitan Cãlin GAVA

Plutonier major Petre DASCÃLU


„O ameninþare crescândã - întrebuinþarea sau pericolul întrebuinþãrii armelor de distrugere în masã, ainfluenþat în mod semnificativ mediul de securitate al secolului XX ºi va continua sã aibã un impact deosebit

asupra securitãþii internaþionale ºi în viitor. Evoluþiile în tehnologia modernã ºi descoperirile ºtiinþifice favorizeazãapariþia unor arme ºi mai distructive”.

Declaraþia Consiliului Nord-Atlantic, cu privire la Securitatea Alianþei, - summitul NATO, Strasbourg-Kehl, 4 aprilie 2009.


22


automat de avertizare ºi raportare CBRN ce permitepersonalului de apãrare CBRN sã transmitã avertizãriºi rapoarte cãtre punctele de comandã ºi vecinilor.

Avertizãrile privind un eveniment CBRN, precumºi zonele potenþiale identificate de risc, trebuie trans-mise cât mai rapid la toate forþele ºi unitãþile expuseriscului. Informaþiile sunt esenþiale în vederea uti-lizãrii oportune a mãsurilor de protecþie ºi în acelaºitimp, pentru a reduce impactul negativ asupra operaþi-ilor pe timpul adoptãrii EPICBRN corespunzãtor sauutilizãrii sistemelor COLPRO. Aceste avertizãri CBRNsunt transmise utilizând mesaje formatate predefinite,în conformitate cu procedurile ºi mesajele, conformreglementãrilor în vigoare prin componentele Sistemuluide Supraveghere ºi Avertizare CBRN (SSA CBRN).Cunoaºterea funcþionãrii ºi folosirea acestui instrumentla dispoziþia comandanþilor duce astfel la creºtereanivelului de protecþie a forþelor ºi al sprijinului operaþi-ilor acestora, asigurarea libertãþii de acþiune, prote-jarea ºi menþinerea capacitãþii operaþionale a acestoraîn condiþii ºi medii contaminate sau cu pericoleCBRN, în scopul îndeplinirii misiunilor sau sarcinilorce le revin.

Antrenarea ºi instruirea personalului careîncadreazã structuri de tip centru/subcentru de analizãºi prognozã CBRN din cadrul SSA CBRN în elaborarearapoartelor, mesajelor ºi prognozei CBRN se realizeazãpermanent în scopul dezvoltãrii ºi perfecþionãriideprinderilor militarilor pentru aplicarea corectã ºioportunã a procedurilor specifice acestui domeniu.

În acest scop, zeci de militari din toatã þara, curesponsabilitãþi în acest domeniu,au participat la cel mai ampluexerciþiu de avertizare ºi raportareCBRN - „MAURITIUS 2012”,desfãºurat în Baza de Instruirepentru Apãrare CBRN „Muscel” ºicondus de Statul Major al ForþelorTerestre. Exerciþiul a fãcut parte dincategoria activitãþilor necesaremenþinerii ºi creºterii nivelului deinstruire de specialitate a struc-turilor din compunerea SSACBRN.

Pentru desfãºurarea exerciþiu-lui de avertizare ºi raportare CBRN„MAURITIUS 2012” s-au luat în considerare urmã-toarele aspecte:

? parte din structurile de tip Centru/Subcentrude Analizã ºi Prognozã CBRN (CAP/SAP CBRN) exe-cutã serviciul de luptã, Supravegherea CBRN înzonele de responsabilitate stabilite;

? atingerea unui nivel superior de instruire apersonalului ce încadreazã structurile de tip CAP/SAPCBRN;

? antrenarea personalului participant la exerciþiuîn elaborarea rapoartelor, mesajelor ºi prognozeiCBRN în conformitate cu instrucþiunile ºi procedurileîn vigoare.

Scopul acestui exerciþiu a fost acela de a antrenapersonalul încadrat în structurile de tip CAP/SAPCBRN, pentru a ajunge la un nivel superior depregãtire, în vederea realizãrii interoperabilitãþii struc-turilor naþionale de apãrare CBRN, cu structuri simi-lare din armatele statelor membre NATO, astfel încâtsã poatã acþiona eficient, în comun, pentru îndeplinireamisiunilor de specialitate.

Exerciþiul, cel de-al doilea de acest tip dupã„MAURITIUS 2010” (primul de acest tip organizat înForþele Terestre), s-a dorit a fi o corespondenþã, lanivelul Forþelor Terestre Române a exerciþiului NATOde avertizare ºi raportare CBRN „BRAVE BEDUINE”.Exerciþiul „MAURITIUS 2012” s-a desfãºurat grafic,pe hartã, dar ºi prin utilizarea soft-lui CBRN ANALYSIS- Demo ca variantã complementarã de analizã ºi prog-nozã a contaminãrii CBRN. Aplicaþia CBRN ANALY-SIS este un soft oficial NATO destinat interconectãriisubcentrelor/centrelor de analizã ºi prognozã CBRN,care permite realizarea automatã a analizei, prognozeiºi raportãrii atacurilor chimice, biologice, radiologiceºi nucleare, avertizarea unitãþilor aflate în zonele derisc, precum ºi introducerea situaþiilor tactice pe hãrþidigitale.

Obiectivele de instruire ale exerciþiului de averti-zare ºi raportare CBRN „MAURITIUS 2012”, au fosturmãtoarele:? evaluarea personalului participant la exerciþiu

în aplicarea procedurilor specifice pentru elaborarearapoartelor, mesajelor, prognozelor CBRN ºi averti-zarea oportunã a forþelor din zona de responsabilitate;


23


? creºterea capacitãþii de reacþie a SAP/CAPCBRN la primirea unor mesaje/rapoarte cu semnifi-caþie CBRN;? sporirea capabilitãþilor operaþionale, a stãrii de

operativitate, standardizãrii ºi eficientizãrii structurilorde tip centru/subcentru de analizã ºi prognozã CBRN;? perfecþionarea deprinderilor dobândite de

cãtre personalul SAP/CAP CBRN în elaborarearapoartelor ºi prognozelor CBRN, avertizarea forþelorºi mãsurilor de limitare a pierderilor umane ºi materiale;? realizarea interoperabilitãþii structurilor

naþionale de apãrare CBRN cu structuri similare alestatelor membre NATO.

Exerciþiul de avertizare ºi raportare „MAURITIUS2012” a avut la bazã un scenariu fictiv de între-buinþare a forþelor pentru apãrarea colectivã a terito-riului unui stat membru NATO, în cadrul unei operaþiitip „articol 5”.

Pe timpul pregãtirii ºi desfãºurãrii exerciþiului auparticipat elementele de planificare ºi conducere aleEchipei de Comandã/SMFT, completate cu specialiºtiîn domeniul apãrãrii CBRN din Centrul de Analizã ºiPrognozã CBRN/SMFT, Baza de Instruire pentruApãrare CBRN, comandamentele diviziilor 1, 2 ºi 4infanterie, personal din cadrul centrelor/subcentrelorde Analizã ºi Prognozã CBRN subordonate acestoradin cadrul brigãzilor ºi batalioanelor de apãrare CBRN.Din structurile enumerate au participat 3-4 reprezen-tanþi ce încadreazã structura respectivã, iar din parteaBazei de Instruire pentru Apãrare CBRN au participatun numãr de 8 specialiºti în urmãtoarele funcþii:

? directorul exerciþiului - comandantul bazei;? ºeful celulei MEL/MIL - ºeful instrucþiei ºi edu-

caþiei;? un ofiþer în cadrul celulei MEL/MIL;? doi militari în cadrul centrului de sprijin logis-

tic real;

? doi militari în cadrul centrului de comunicaþiiºi informaticã reale;

? un ofiþer - ºef celulã lecþii învãþate.Exerciþiul s-a desfãºurat în trei etape distincte, pe

parcursul cãrora s-au rezolvat probleme specificeavertizãrii ºi raportãrii CBRN create în zonele deresponsabilitate ale SAP/CAP CBRN, urmãrindu-seastfel aplicarea procedurilor de avertizare, raportare ºiprognozã a riscurilor în cazul incidentelor CBRN,realizarea ºi verificarea coeziunii personalului careîncadreazã structuri de tip SAP/CAP CBRN, precum ºiverificarea modului de cooperare între structuri de tipSAP/CAP CBRN.

În etapa planificãrii exerciþiului, activitãþile s-audesfãºurat în conformitate cu Dispoziþia privind planifi-carea, desfãºurarea ºi analiza exerciþiilor în ArmataRomâniei ºi s-au avut în vedere misiunile ºi sarcinilespecifice forþelor/structurilor participante la exerciþiu,obiectivele de instruire, infrastructura de instruireºi/sau facilitãþile de simulare, precum ºi resurseleavute la dispoziþie pentru desfãºurarea exerciþiului.

Desfãºurarea propriu-zisã a exerciþiului, a avut locîn cadrul Bazei de Instruire pentru Apãrare CBRN„Muscel”. Pentru buna desfãºurare a exerciþiului Bazade Instruire pentru Apãrare CBRN a asigurat spaþiilede lucru necesare pentru desfãºurarea exerciþiului,echipamentele de comunicaþii ºi informaticã necesaretransmiterii mesajelor CBRN, atât prin poºta elec-tronicã, cât ºi telefonic, a asigurat sprijinul logistic realºi a participat cu specialiºti la procesul de conducere aexerciþiului.

Exerciþiul s-a desfãºurat în sãlile de specialitatedestinate pentru dezvoltarea ºi perfecþionareadeprinderilor de lucru în cadrul SSA CBRN. Acestesãli de specialitate sunt folosite în mod curent în pro-cesul instructiv - educativ în special pentru cursul despecializare în proceduri manuale/automate de aver-



24

tizare ºi raportare a evenimentelor CBRN, dar ºi lacursurile de formare ºi carierã organizate de Baza deInstruire pentru Apãrare CBRN.

Participanþii la exerciþiu au aplicat procedurilespecifice pentru elaborarea rapoartelor, mesajelor ºiprognozelor CBRN ºi au exersat lucrul cu platformeleinformatice din centrele de avertizare ºi analizã.Aceastã activitate a fost posibilã datoritã faptului cã petimpul exerciþiului s-au folosit atât procedurile manualede raportare ºi avertizare a evenimentelor CBRN înconformitate cu prevederile Manualului F.T./CBRN - 10,Manualul operatorului privind avertizarea, raportarea ºiprognoza riscurilor în cazul incidentelor CBRN, ediþie2012, cât ºi procedurile automate prin folosirea soft-uluiCBRN ANALYSIS - Demo. Totodatã, participanþii laexerciþiu au comparat rezultatele procedurilor realizatemanual cu cele calculate automat de soft-ul CBRNANALYSIS - Demo, iar rezultatele obþinute ºi con-cluziile fiind dintre cele mai bune.

Militarii care au încadrat centrele/subcentrele deanalizã ºi prognozã CBRN au rezolvat un numãr depeste 50 de evenimente CBRN prin procedurile speci-fice. Dupã primirea informaþiilor sau rapoartelorCBRN de la celula MEL/MIL, participanþii la exerciþiuau întocmit rapoartele CBRN 1 ºi 2 aferente inciden-telor CBRN, au materializat grafic prognoza zonelorcontaminate radioactiv prin procedurile simplificate ºidetaliate, zonele contaminate chimic pentru atacuride tip A, B ºi D prin procedura detaliatã, zonele con-

taminate radiologic prin procedura simplificatã ºizonele contaminate biologic prin procedura detaliatã.

Dupã materializarea graficã pe hartã a prognozeis-au întocmit rapoartele CBRN 3 corespunzãtoare ºis-au transmis conform fluxului informaþional prinintermediul reþelei de calculatoare sau telefonic. Pentruacurateþea prognozei contaminãrii CBRN s-a executatprognoza contaminãrii CBRN prin proceduri auto-mate utilizând soft-ul CBRN ANALYSIS Demo.Structurile participante la exerciþiu au întocmit ºitransmis zilnic rapoarte CBRN SITREP conform fluxu-lui informaþional

Pe durata exerciþiului, evaluarea îndepliniriiobiectivelor a fost fãcutã de cãtre ofiþerii observatori -controlori care au urmãrit elaborarea rapoartelor,mesajelor, prognozelor CBRN ºi avertizãrilor opor-tune a forþelor din zona de responsabilitate.

Un alt obiectiv pe care organizatorii l-au avut învedere în mod special a fost creºterea capacitãþii dereacþie a CAP/SAP CBRN pentru interpretarea, analizaºi integrarea mesajelor/rapoartelor cu semnificaþieCBRN, standardizarea ºi mãrirea eficienþei acþiunilorstructurilor de tip centru/subcentru de analizã ºi prog-nozã CBRN.

Astfel, s-a verificat viabilitatea fluxului infor-maþional, au fost identificate mãsuri concrete de per-fecþionare a acestuia ºi, totodatã, a fost un bun prilejpentru perfecþionarea deprinderilor dobândite decãtre personalul CAP/SAP CBRN în elaborarea

rapoartelor ºi prognozelor CBRN, în avertizareaforþelor ºi aplicarea mãsurilor de limitare a pierderilorumane ºi materiale, realizându-se interoperabilitateastructurilor naþionale de apãrare CBRN cu structurisimilare ale armatelor statelor membre NATO.

La analiza post acþiune a exerciþiului au fost for-mulate concluzii privind urmãtoarele aspecte:

! analizarea amãnunþitã a tuturor factorilor carepot influenþa buna desfãºurare a activitãþilor, coor-donarea structurilor partiþii între factorii de decizie ºiechipa ofiþerilor controlori în vederea rezolvãrii situaþi-ilor neprevãzute;

! continuarea procesului de instruire a personalu-lui structurilor de tip CAP/SAP CBRN pentruîndeplinirea cerinþelor de cunoaºtere a procedurilorde întocmire ºi transmitere a rapoartelor CBRN;

! asigurarea continuitãþii personalului specializat,pe funcþiile ce încadreazã structurile de tip CAP/SAPCBRN.

Organizatorii au urmãrit ca exerciþiul sã sedesfãºoare concomitent cu executarea serviciului deluptã supraveghere CBRN în Forþele Terestre, astfelîncât structurile participante sã se antreneze concomi-tent cu îndeplinirea misiunilor curente.

Din analiza postacþiune a reieºit cã obiectivele sta-bilite pentru structurile de tip CAP/SAP CBRN partici-pante la exerciþiu au fost îndeplinite. Personalul careîncadreazã astfel de structuri are realizatã coeziuneaîn cadrul compartimentelor ºi este necesarã continuareaexerciþiilor urmãtoare planificate în scopul realizãriischimbului de informaþii atât pe verticalã, cât ºi pe ori-zontalã.

În final exerciþiul s-a dovedit a fi un succes, toateobiectivele propuse fiind atinse exerciþiul fiind un bunprilej pentru dezvoltarea cunoºtinþelor ºi deprinderilorindividuale ºi colective ale personalului. Pregãtirea ºidesfãºurarea exerciþiului au dus la creºterea niveluluide instruire a personalului privind planificarea, con-ducerea ºi executarea misiunilor specifice pe liniasupravegherii CBRN, optimizarea lucrului de statmajor în SAP CBRN, creºterea coeziunii în cadrul SAPCBRN ºi organizarea eficientã a lucrului în echipã.

Evenimentul a fost amplu mediatizat ºi prezentatîn mass-media civilã ºi militarã care au prezentatpublicului activitãþile intense depuse de cãtre partici-panþii la acest exerciþiu. De altfel, aºa cum apreciadomnul locotenent-colonel Daniel BECHERESCU, ºefulcentrului de analizã ºi prognozã CBRN/SMFT în cadrulunui interviu acordat pentru emisiunea PRO PATRIA:„Ne-am atins toate obiectivele ºi suntem mândri cã am reuºitsã organizãm un exerciþiu de asemenea anvergurã. Avemtineri foarte bine pregãtiþi, motivaþi, care se implicã ºi dorescsã se ridice la nivelul colegilor noºtri din armatele NATO”.

În cadrul procesului de instrucþie ºi educaþie exer-ciþiile au un rol important, ele constituind modul deverificare a punerii în practicã a cunoºtinþelor însuºiteºi a formãrii ºi perfecþionãri deprinderilor necesarepersonalului participant. Exerciþiile de specialitatedeþin un rol prioritar, deoarece reprezintã categoria deinstrucþie cea mai complexã, care formeazã deprinderiintelectuale ºi practice cât mai apropiate de realitateacâmpului de luptã, dezvoltã ºi perfecþioneazã calitãþilemorale ale militarilor de toate gradele ºi contribuie lacãlirea fizicã a acestora.

Pentru executarea misiunilor specifice este nece-sarã menþinerea structurilor de analizã ºi prognozãCBRN la un nivel ridicat de dotare ºi antrenare, înscopul asigurãrii comandanþilor structurilor opera-þionale a componentelor de apãrare CBRN necesareîndeplinirii misiunilor de specialitate.

Astfel de exerciþii sunt benefice a se desfãºura ºi înviitor datoritã faptului cã posibilitãþile de analizãpostacþiune ºi evaluare fac acest sistem de instruiredeosebit de eficient în pregãtirea subunitãþilor deapãrare CBRN. Acþiunile structurilor de avertizare ºiraportare converg cãtre asigurarea unui nivel înalt deprotecþie a forþelor proprii împotriva impactului cedecurge din utilizarea ADMCBRN, pentru continuareaoperaþiilor în condiþii/medii CBRN ºi îndeplinirea cusucces a misiunilor.

Eficienþa structurilor de analizã ºi prognozãCBRN s-a mãrit în ultimii ani prin posibilitatea uti-lizãrii unor soft-uri care realizeazã calculele specificeprognozei în mod automat, cu posibilitatea vizualizãriipe hartã a zonei prognozate. Procedurile manuale,care necesitã un volum mare de timp ºi de resursemateriale ºi umane, sunt înlocuite de calcule auto-mate realizate într-un timp mult mai scurt. Astfel, seoferã posibilitatea avertizãrii din timp a forþelor pro-prii, procesul decizional la toate nivelele fiindîmbunãtãþit.

BIBLIOGRAFIE*** F.T./CBRN-10, Manualul operatorului privind

avertizarea, raportarea ºi prognoza riscurilor în cazulincidentelor CBRN, Bucureºti, 2012.

*** F.T.-8, Manualul apãrãrii CBRN în operaþii,Bucureºti, 2011;

*** Dispoziþie privind planificarea, desfãºurarea ºianaliza exerciþiilor în armata României, Bucureºti,2011.



25



26

C ursul de perfecþionare în domeniul chimieianalitice „Analytical Skills Development

Course”, organizat ºi sponsorizat de SecretariatulTehnic/ST al Organizaþiei privind Interzicerea ArmelorChimice (OPCW) în perioada 01 - 15.06. 2012, areunit participanþi din 20 de þãri: Algeria, Argentina,Pakistan, Bangladesh, Lesotho, Yemen, Uruguay,Paraguay, Africa de Sud, România, Belarus, Estonia,Indonezia, St. Lucia, Botswana, Zimbabwe, Sri Lanka,Brazilia, Tunisia ºi Turcia.

Instituþia coordonatoare a cursului a fost InstitutulFinlandez pentru Verificarea AplicãriiConvenþiei pentru Interzicerea ArmelorChimice -VERIFIN, institut neguver-namental din cadrul DepartamentuluiChimie al Universitãþii din Helsinki,Finlanda.

Cursul a abordat detecþia ºi iden-tificarea agenþilor chimici de rãzboiprin tehnica analiticã gaz cro-matografie/GC cu detectori selectivi(pentru detecþia compuºilor ce au încomponenþã atomi de fosfor, sulf sauazot) ºi gaz cromatografie cuplatã cuspectrometrie de masã (GC/MS).

În cadrul programului OPCWAnalytical Skills DevelopmentCourse/ASDC au loc anual cursuricu o duratã de douã sãptãmâni, ce sedesfãºoarã în instituþii de mare prestigiu din lume, înlaboratoare cu statut de laborator desemnat OPCW.Cursul oferã training personalului din industrie, insti-tuþii academice ºi laboratoare guvernamentale ºifaciliteazã adoptarea unei bune practici în gaz-cro-matografie, sisteme de validare ºi optimizare, trou-bleshooting, tehnici moderne de preparare adiferitelor matrice în vederea analizei prin GC ºiGC/MS.

Cursurile de perfecþionare au drept scopîmbunãtãþirea cunoºtinþelor referitoare la analizacompuºilor chimici relevanþi Convenþiei, prin tehnicaspectrometricã gaz-cromatografie/spectrometrie demasã (GC/MS), tehnica analiticã cel mai des utilizatã

în identificarea ºi confirmarea prezenþei urmelor decompuºi toxici aflaþi în diverse matrice de mediu, încadrul testelor OPCW de competenþã internaþionaleinterlaboratoare (Proficiency Tests).

Lucrãrile cursului ASDC au fost deschise de cãtreMisra Kumaresh, ªeful Departamentului de CooperareInternaþionalã OPCW, cu o prezentare generalã asupraConvenþiei - mandat, articole, departamente, direcþiide implementare - ºi a programelor de cooperareinternaþionalã OPCW. Au fost prezentate obiectiveleprogramelor OPCW, facilitãþile puse la dispoziþia

cursanþilor, þãrile participante laaceste programe pânã în anulcurent ºi beneficiile aºteptate înurma desfãºurãrii acestor iniþiative.În continuare, profesor doctor PaulaVaninnen, directorul VERIFIN, aprezentat cele mai recente proiecteîn care instituþia pe care o coor-doneazã este implicatã. Cel maireprezentativ proiect prezentat dedirectorul VERIFIN, în careFinlanda a fost implicatã ca partener,a fost proiectul MERCK (Modelling ofecological risks related to sea-dumpedchemical weapons), în perioada2006÷2008, un proiect FP6,finanþat de Uniunea Europeanã ºicare a constituit un parteneriat for-mat din Finlanda, Belgia, Germania,

Rusia ºi Danemarca. În derulare se aflã proiectulCHEMSEA (Chemical munitions research and assessment,http: //www.chemsea.eu/) fiind reprezentat de unparteneriat format din Polonia, Finlanda, Germania,Lituania ºi Suedia, în cadrul programului european2011 - 2014.

Dezvoltarea de metode de detecþie a agenþilorchimici de rãzboi din probe biomedicale sau cercetãrileasupra toxinelor cuprinse în Lista 1 a Convenþiei, saxi-toxina (Lista 1.A.7) ºi ricina (Lista 1.A.8), reprezintãpreocupãrile cele mai recente ale cercetãtorilor dinechipa VERIFIN. Cea mai nouã publicaþie prezentatã„Recommended operating procedures for analysis in the veri-

TRAINING DE PERFORMANÞÃ ÎN LABORATOARELE ANALITICE OPCW

Doctor inginer, cercetãtor ºtiinþific gradul III Nicoleta GRIGORIU

Centrul de Cercetare ªtiinþificã pentru Apãrare CBRN ºi Ecologie, Bucureºti


27


fication of chemical disarmament: Blue Book Ediþia 2011”(http://www.helsinki.fi/verifin/bluebook/), reprezin-tã o colaborare internaþionalã, care a reunit 48 deautori din 14 laboratoare, din 12 þãri, plus laboratorulOPCW: autori ºi recenzori de la Finnish Institute forVerification of the Chemical Weapons Convention -Finlanda, Laboratory of Toxicant Analysis, Academyof Military Medical Sciences - China, DanishEmergency Management Agency - Danemarca, DGACBRN Defence - Franþa, Vertox Laboratory - India,Norwegian Defence Research Establishment -Norvegia, DSO National Laboratories - Singapore,Laboratorio de Verificacion, Instituto Tecnológico LaMarañosa - Spania, Swedish Defence ResearchAgency - Suedia, Spiez Laboratory -Elveþia, DefenceScience and Technology Laboratory - UnitedKingdom, Forensic Analytical Center, EdgewoodChemical Biological Center - SUA, Teal Consulting -SUA, OPCW Laboratory.

Echipa de lectori VERIFIN de la cursul ASDC afost formatã din Martin Söderström - coordonatorulcursului ºi specialist în gaz cromatografie, OlliKostiainen - specialist în gaz cromatografie, Marja-Leena Kuitunen - specialist în preparare de probe,Marja-Leena Rapinoja - specialist în preparare deprobe, Terhi Taure-Gesterberg - specialist în prepararede probe, Vesa Häkkinen - specialist în gaz cromatografie,Heikki Björk - specialist în gaz cromatografie, MattiKuula - specialist în gaz cromatografie ºi Harri Kiljunen- specialist în sinteza compuºilor chimici (http://www.helsinki.fi/verifin).

Grup de participanþi ai cursului ASDC

în laboratoarele de chimie analiticã ºi în sala de curs

din cadrul VERIFIN, Finlanda, 2012

Prima sãptãmânã de curs a abordat noþiuni referi-toare la chimia agenþilor chimici de rãzboi - nomen-claturã, anexe ale Convenþiei, proceduri recomandatede operare ºi strategii de analizã a compuºilor -, aspecteteoretice cu privire la tehnica gaz cromatograficã,coloane cromatografice, condiþii de operare, injec-toare ºi tehnici de injectare, tipuri de detectoare,testarea ºi selectivitatea acestora, cât ºi probleme dementenanþã ºi remedierea defecþiunilor în gaz cro-matografie. Sesiunile teoretice prezentate au fost puseîn practicã prin sesiuni de laborator, exerciþii practicecu privire la optimizarea condiþiilor de operare, analizacalitativã ºi analiza cantitativã a compuºilor chimiciprin gaz cromatografie. Echipamentele analitice uti-lizate în cadrul sesiunilor de practicã analiticã au fostsistemele gaz cromatografice HP GC 6890/FPD/NPD ºiAGILENT GC 7890 A/5975 MSD.

Strategia de analizã a compuºilor chimici rele-vanþi Convenþiei, ce cuprinde etapele de preparare aprobelor, screening, analiza ºi identificareacompuºilor, precum ºi raportarea acestora conformcerinþelor OPCW.

Strategia de analizã a compuºilor relevanþi Convenþiei(Slide din prezentarea lui Martin Söderström „Introduction

to Chemical Weapons Analysis. Nomenlature, schedules, recommendedoperating procedures and analysis strategy of chemical warfare agents”,

4 iunie 2012 - material reprodus cu acordul autorului)

A doua sãptãmânã a cursului a continuat cuaspecte teoretice referitoare la tehnica gaz cromatograficãcuplatã cu spectrometrie de masã, principii de operare,coloane cromatografice, surse de ionizare, analizoarede masã. Au fost accentuate principiile de bazã îninterpretarea spectrelor de masã în analiza agenþilorchimici de rãzboi ºi a fost prezent softul automat dedetecþie ºi identificare a agenþilor chimici de rãzboiAMDIS (AUTOMATED MASS SPECTRAL DECON-VOLUTION AND IDENTIFICATION SYSTEM - http:/chemdata.nist.gov). Un exemplu de screening cu aju-torul soft-ului AMDIS, cu detecþia acidului metilfos-fonic sub formã derivatizatã.



28

Exemplu de screening cu ajutorul soft-ului AMDIS.

(Slide din prezentarea lui Martin Söderström „GC andGC/MS in CW analysis”, 15 iunie 2012 - material reprodus cu

acordul autorului)

Aspectele teoretice cu privire la metodele depreparare a probelor potenþial contaminate cu agenþichimici de rãzboi, respectiv probe apoase, sol, solventorganic, polimer, au fost concretizate în lucrãri prac-tice de laborator.

Testele de evaluare a cunoºtinþelor dobândite încadrul cursului de perfecþionare în domeniul chimieianalitice au fost discutate ºi evaluate în prezenþa direc-torului VERIFIN, Paula Vanninen ºi reprezentantuluiOPCW, Natalia Gordienko. Cursul s-a încheiat cu fes-tivitatea de acordare a certificatelor de participare lacurs de cãtre directorul VERIFIN ºi reprezentantulOPCW.

Imagini de la festivitatea de acordare a certificatelor deabsolvire a cursului oferite de Paula Vanninen

(a - stânga) Natalia Gordienko (b - dreapta), Martin Söderström(b - stânga) ºi Vesa Häkkinen (a - mijloc). Certificatul a fost

primit de reprezentantul României la cursul ASDC, Nicoleta Grigoriu (a - dreapta)

În cadrul cursului aufost primite materialerelevante de curs pesuport electronic, împre-unã cu baza de dateanalitice a OPCW, cecuprinde spectrele demasã, spectrele de rezo-nanþã magneticãnuclearã, spectrele îninfraroºu ºi indicii deretenþie pentru compuºiichimici relevanþiConvenþiei.

Specialiºtii din cadrul institutului nostru care aubeneficiat de suportul programului OPCW AnalyticalSkills Development Course sunt doctor inginerNicoleta Grigoriu (VERIFIN, Finlanda, 2012), inginerPanaghia Deliu (VERIFIN, Finlanda, 2012), maiordoctor inginer Constantin Nicolae Toader (Olanda,Delft University of Technology, 2006) ºi inginer SorinaBãjenaru (Olanda, Delft University of Technology,2004).

Perfecþionarea ºi îmbogãþirea continuã acunoºtinþelor tehnico-ºtiinþifice prin participarea curegularitate la cursurile din cadrul programelor oferiteºi sponsorizate de Secretariatul Tehnic al OPCW, cât ºimenþinerea constantã a unui contact nemijlocit cucele mai renumite personalitãþi ºi specialiºti din orga-nizaþii, universitãþi, institute de cercetare, firme, con-stituie o modalitate eficientã pentru extindereacunoºtinþelor în domeniul analizei ºi identificãriiagenþilor chimici de rãzboi, a precursorilor ºiproduºilor de degradare ai acestora.



29

D acã un chimist militar ar întâlni un personajmistic dispus sã îi îndeplineascã orice dorinþã,

cel mai probabil acesta îi va cere fiinþei fabuloase sã fieiubit, fericit ºi bogat. ªtiut fiind faptul cã cei din armaapãrare CBRN sunt prin firea lor niºte indivizialtruiºti, dar ºi pentru a putea sã îndrept firul poveºtiicãtre subiectul articolului, sã presupunem cã acesta arcere un aparat de detecþie al agenþilor chimici derãzboi de tip „Calul fermecat”. Fermecat fiind, el vaputea sã fie performant asemeni unui voluminosechipament analitic de tip GC-MS dar va avea dimen-siunile unei staþii de emisie-recepþie, pentru a putea fiþinut în tolba cu obiecte fermecate sau pe vesta tac-ticã. ªi pentru cã suntem într-o poveste, acest aparatva consuma energie puþinã, conferindu-i o mareautonomie ºi va putea transmite radio toate dateleachiziþionate. Nu numai atât, dar mai multe aparatede acest tip, paraºutate sau amplasate pe tãrâmul„celãlalt” vor putea sã realizeze cartonarea chimicã aterenului. Ele vor transmite wireless, în timp real,natura, concentraþia, întinderea ºi tendinþa dedeplasare a norului de agenþi chimici de rãzboi/ACRdin spaþiul urmãrit, fie el mediul urban sau terenul încare au loc operaþiuni cât ºi din perimetrul casteluluiîmpãratului verde sau alte zone cu infrastructurã deinteres strategic. Dacã aparatul în cauzã ar avea o ratãde fals-pozitiv foarte redusã ºi timp de rãspuns micatunci cu siguranþã aº putea crede cã el este desprinsdintr-un basm ºi nu din ultimele tehnologii în dome-niul detecþiei ºi identificãrii ACR. ªi pentru a ducepovestea la bun sfârºit, fermecat fiind, el va putea sãdetecteze ºi sã identifice nu numai ACR, dar ºi sub-stanþe toxice industriale sau explozivi, fiind repro-gramabil. Cum? Magic...fãrã sã se schimbe în niciunfel configuraþia hardware a aparatului, adicã fãrã efor-turi logistice sau financiare.

Nevoile operaþionale în domeniul detecþiei ºiidentificãrii ACR-TIC sunt reale. La fel ºi tehnologiacare sã rãspundã cu succes acestor nevoi, ea purtând unnume, Spectrometria de mobilitate ionicã diferenþialã.Lãsând basmele acolo unde le este locul ºi mergândcãtre ºtiinþã ºi tehnologie, între preocupãrile apãrãriiCBRN îºi are locul ºi tehnologia Field asymmetrical

ion mobility spectrometry/FAIMS. Ea meritã cunos-cutã ºi luatã în considerare datoritã avantajelor ce leprezintã comparativ cu tehnologiile consacrate îndetecþia ºi identificarea ACR.

Ce este Spectrometria de mobilitate ionicã diferenþialã/DIMS ?

DIMS sau FAIMS este o tehnologie derivatã dinclasica tehnologie Ion mobility spectrometry/IMS.FAIMS este capabilã sã separe ºi sã identifice speciiionice aflate în stare gazoasã la presiune ºi temperaturãatmosfericã prin aplicarea unui câmp electric asimetric,inducând ionilor deplasarea diferenþiatã în funcþie demasã ºi sarcinã electricã cãtre detector. Asemeni IMS,FAIMS se desfãºoarã în trei paºi: ionizare, separare ºiidentificare. Spre deosebire de IMS, FAIMS realizeazãsepararea ionilor prin inducerea deplasãrii acestoraîntr-un câmp electric asimetric, conducând la o maimare sensibilitate ºi selectivitate, dar reducând para-metrii de dimensiuni, costuri ºi consum de energie alaparatului, comparat cu IMS.

Cum funcþioneazã FAIMS ?

Moleculele de agent chimic de rãzboi aflate înformã de vapori sunt captate de aparatul FAIMS prindifuzie. Aceste molecule sunt ionizate formând ionicaracteristici pentru fiecare tip de ACR. Dupã ionizareare loc separarea ionilor în câmp electric asimetric cepermite trecerea spre detector doar a ionului urmãrit.În faza finalã a procesului are loc cuantificarea decãtre detector a ionilor de interes. Fiecare fazã în parteprezintã unele particularitãþi ce se impun a fi prezen-tate.

Schema camerei de ionizare

SPECTROMETRIA DE MOBILITATE IONICÃ DIFERENÞIALÃ,RÃSPUNSUL LA NEVOILE OPERAÞIONALE ACTUALE ÎN DETECÞIA

AGENÞILOR CHIMICI DE RÃZBOI

Sublocotenent inginer Ovidiu IORGA

Centrul de Cercetare ªtiinþificã pentru Apãrare CBRN ºi Ecologie, Bucureºti


30


Ionizare - pentru a putea fi separate ºi apoi analizate,moleculele de ACR sunt ionizate într-o zonã specialdestinatã. Acest fenomen are loc prin efect Coronasau prin folosirea unei surse radioactive de dimensiunireduse de 63Ni sau 241Am. Se nasc astfel specii ioniceale gazului purtãtor ce reacþioneazã cu moleculele deACR. Noul ion format este împins cãtre zona de sepa-rare cu ajutorul unei plãci deflectoare

Separare - speciile chimice ionizate traverseazã unspaþiu aflat între doi electrozi planari sub acþiuneaunei forþe de câmp electric. Între cei doi electrozi seaplicã o diferenþã de potenþial asimetricã alternativãcaracterizatã de frecvenþã (RF) ºi tensiune de disper-sie (DV).

Formã generalã a curentului aplicat pe un electrod alseparatorului de ioni

Mecanismul de separare FAIMS

Speciile ionice, funcþie de natura lor, vor avea omobilitate diferitã caracterizatã de viteza de deplasare.Aceasta vitezã este vector rezultant între sarcina elec-tricã (vector în câmp electric) ºi masa moleculei.Datoritã asimetriei în amplitudine ºi duratã, tensiunea

aplicatã pe electrozi va conduce la un vector dedeplasare al ionului neparalel cu electrozii planari.Doar specia ionicã selectatã va avea ca rezultantã unvector de deplasare paralel cu camera de separare,fiind condus cãtre detector. Aplicarea unei tensiuni decompensare, CV, va conduce la trecerea unei altespecii ionice prin separator ºi astfel se va realiza sepa-rarea fiecãrui tip de ion existent în gaz.

Detecþia ºi cuantificarea - ionii selectaþi ce trec deseparator ajung în detector, care este constituit dintr-opunte Faraday. În funcþie de densitatea ionilor, detec-torul va rãspunde proporþional cu aceasta. Rezultatulva consta într-o spectrogramã tridimensionalã.

Spectrograma FAIMS pentru dietil-etilfosfonat

Este FAIMS destul de sensibil pentru detecþia ACR ?

Studiile efectuate cu un prototip FAIMS asupraunor simulatori de ACR, dimetil-metilfosfonat(DMMP), salicilat de metil (MS) ºi dietil-etilfosfonat(DEEP) au arãtat cã la un nivel de concentraþie maimic decât 40 ppb al simulatorilor, aparatul a avut unraport semnal/zgomot mare decât 20:1, indicând fap-tul cã limita de detecþie poate sã scadã ºi sub 1 ppb încazul detecþiei unor ACR cu FAIMS.

Amprenta FAIMS pentru salicilatul de metil (MS)



31

De ce este mai bun FAIMS ?

Datoritã microtehnologiei pe care se bazeazã,întregul ansamblu de ionizare, separare ºi identificarese realizeazã într-un singur dispozitiv miniaturizat.Acest dispozitiv este înglobat într-un microcip din sili-con ºi este inert din punct de vedere chimic. Avânddimensiuni reduse, atât costul de fabricaþie cât ºi con-sumul de energie asociat funcþionãrii este cu multredus faþã de cel al aparatelor convenþionale.

Coroborând soluþia concept a separãrii ionice încâmp asimetric cu soluþia tehnicã a microansambluluide ionizare-separare-detecþie, rezidã o serie de avan-taje nete ce sunt prezentate pe scurt în continuare.

Mai bun? De ce? Cum?

Versatil

Este capabil sãdetecteze alte sub-stanþe (precursori,metaboliþi, produºide degradare,explozivi, substanþetoxice industriale)fãrã a schimba învreun fel configu-raþia hardware aaparatului, reprogra-marea fiind posibilãchiar ºi wireless dupãplasarea aparatuluiîn teren.

Platforma controllera aparatului are posi-bilitatea de a modifi-ca parametrii defrecvenþã, tensiunede dispersie ºi tensi-une de compensareastfel încât aparatulsã poatã detecta oriceion cu masa analizabilã.

De încredere

Este capabil sãreducã considerabilrata de fals-pozitiv,comparat cu alteaparate portabile dedetecþie ºi identifi-care ACR

Datoritã specificuluiFAIMS, separareaspeciilor ionice exis-tente are loc total,generându-se oamprentã unicã, cenu poate fi confun-datã cu cea a altorsubstanþe.

Sigur

Limita de detecþie aaparatului este capa-bilã sã detectezeurme de ACR, fapt ceasigurã avertizareaprivind existenta înmediu a ACR la con-centraþii mai mici caLD50, chiar ºi pentruVX

Datoritã soluþieiconstructive aaparatului, raportulsemnal/zgomot estecu mult superioraltor tehnologii, datfiind zgomotul ce îlproduc echipa-mentele clasice cudispozitive electron-ice ºi electro-mecanice volumi-noase ºi energofage(pompe, transforma-toare etc.)


Prompt

Timpul de rãspuns alaparatului este deordinul fracþiunilorde secundã

Acest timp derãspuns este tangibilmulþumitã dispozi-tivului integral elec-tronic ºi eliminãriitimpilor morþi specifi-ci construcþiei modu-lare a aparatelor cla-sice

Interconectat

Poate acþiona inde-pendent, amplasatfiind în teren, contro-lat de la distanþã ºipoate fii înglobatîntr-o reþea de sen-zori FAIMS disipatãîn teren.

Datoritã consumuluiredus de energie ºidat fiind faptul cã nunecesitã mentenanþãsau asistenþã lafuncþionare.

Consumredus deenergie

FAIMS este alimentatcu acumulatori, con-sumul de energieelectricã necesarfuncþionãrii fiindcomparabil cu al uneistaþii de emisie-recepþie

Dimensiunile reduseale ansamblului deionizare-separare-cuantificare ºi faptulcã nu necesitã pompepentru funcþionare,reduc considerabilconsumul de energie.

Fiabil

Aparatul prezintãun risc redus dedefectare

Aparatul nu conþinepiese în miºcare, flu-ide, elemente supuseuzurii prin frecare.Curãþarea termicã aaparatului ce are locautomat previne con-taminarea acestuia.

Accesibil

Costul de fabricaþieal dispozitivului deionizare-separare-cuantificare este cumult redus faþã dealte dispozitivefolosite în acest scop

Datoritã caracteristi-cilor dimensionaleale pieselor aparatu-lui, posibilitateaautomatizãrii fabri-caþiei lor, dar ºidatoritã materialeloraccesibile din careacestea sunt con-fecþionate, preþul decost al unui FAIMSeste unul competitiv.



32

Model 3D al unui ansamblu de ionizare, separare ºicuantificare

Unde poate fi FAIMS utilizat cu succes ?

FAIMS poate fi utilizat în aplicaþii din domeniulapãrãrii ºi securitãþii, atunci când se impune uzul uneiaparaturi de detecþie de mici dimensiuni, care nu con-sumã multã energie ºi implicã costuri reduse, oferindînsã nivel maxim de sensibilitate ºi selectivitate.

FAIMS oferã noi scenarii de utilizare ºi noimoduri de diseminare în teren, fie formând o reþea desenzori chimici în terenul de luptã fie amplasate îninfrastructuri de interes strategic sau gãsindu-ºi utili-tate în alarmarea privind existenta unui IED, prindetecþia de la distanþe relativ mari a explozivilorconþinuþi de acesta.

Monitorizarea în timp real al unui nor de ACR cuajutorul unei reþele de senzori FAIMS (simulare-concept)

Tehnologia analiticã de mobilitate ionicã diferenþialã,(FAIMS) ºi-a demonstrat utilitatea în sisteme tip LC-FAIMS-MS-MS, crescând într-o manierã importantãgradul de separare ºi scãzând zgomotul ºi interferenþii.Dacã spectrometrului de masã îi revine sarcina sãidentifice urme de specii chimice, FAIMS are rolul dea curãþa backgroundul, sarcina MS-ului devenind maisimplã. Astfel, pentru sarcini dificile precum identifi-carea unui compus din matrici complexe, de naturãbiologicã, FAIMS este consacrat ca modul esenþial.Însã aceste aplicaþii au fost puse în practicã încã de laînceputul aniilor 1990.

Abordarea FAIMS ca metodã de detecþie on-site aACR este însã mult mai recentã. În 2005, Owlstoneprezintã un astfel de aparat ºi îi testeazã capacitatea dedetecþie pe simulatori de ACR. Odatã cu prezenþacomercialã a tehnologiei FAIMS pentru detecþia ACR,un nou drum se deschide în acest domeniu.Spectrometrul FAIMS promite multe ºi cere puþin.Aºa cum este conceput, este capabil sã foloseascãminim de resurse (financiare, energetice, logistice)pentru a-ºi face treaba mai bine ºi mai sigur decât altesisteme de detecþie on-site. Rãmâne însã de vãzutdaca realitatea operaþionalã îl va confirma ca metodãºi dacã el va putea sã se impunã sau dacã va rãmânedoar ceea ce a fost la începutul acestui articol, un ele-ment de poveste, un vis frumos în realitatea crudã arãzboiului chimic

BIBLIOGRAFIE

*** Characterization of a miniature, ultra-high-field, ion mobility spectrometer. Ashley Wilks,Matthew Hart, Andrew Koehl, John Somerville, BillyBoyle, David Ruiz-Alonso. Int. J. Ion Mobil. Spec.(2012) 15:199-222.

*** Differential Ion Mobility Spectrometry:Nonlinear Ion Transport and Fundamentals ofFAIMS , Alexandre A. Shvartsburg , CRC Press, 2008.

*** Owlstone Nanotech Whitepaper, 2006.*** Atmospheric pressure ion focusing in a high-

field asymmetric waveform ion mobility spectrome-ter. Guevremont, Roger; Purves, Randy W. Review ofScientific Instruments, 1999, v.70, n.2, p.1370, 14p.

*** Separation of ions according to mobility instrong ac fields. Buryakov, I. A.; Krylov, E. V.; Makas,A. L.; Nazarov, E. G.; Pervukhin, V.V.; Rasulev, U. K.Sov. Tech. Phys. Lett., 1991, v17(6), p.446-47.

www.owlstonenanotech.com


Portabil

FIAMS îmbinã per-f o r m a n þ e l eaparatelor analiticede laborator cu para-metrii de masã ºidimensiuni reduse,aspect ce îi dau aplic-abilitate pentru scop-ul propus

Soluþia conceptualãa separãrii ionilor deACR în câmp electricasimetric ºi soluþiaconstructivã adop-tatã au condus la unaparat compact,pocket-sized


PROTECÞIA FORÞEI

33

Î n contextul actual geopolitic ºi militar, uti-lizarea armelor chimice, a agenþilor biologici,

precum ºi a arsenalului nuclear rezultat în urmadestrãmãrii fostei USSR reprezintã o alternativã pentruunele naþiuni care încearcã, prin utilizarea acestor arme,sã contrabalanseze astfel diferenþele din plan militarºi economic cu inamicii lor istorici sau ideologici. Dinacest motiv cunoaºterea acestei ameninþãri, în sensulstabilirii mãsurilor operaþionale medicale care sãlimiteze cât mai mult pierderile umane reprezintã unobiectiv important.

Apãrarea CBRN rezidã chiar din titulara sa, pro-cedurile medicale ºi operaþionale, fiind grupatã pe celetrei paliere: chimic, bacteriologic ºi nuclear.

Definiþia termenului de agent chimic conform„Manualului privind aplicarea mãsurilor medicale,pentru apãrare CBRN pe timpul operaþiunilor militareîn cazul folosirii agenþilor chimici de rãzboi” este:„agenþii chimici de rãzboi sunt acele substanþe chimice, carese intenþioneazã a fi folosite în operaþii militare pentru aucide, produce leziuni grave sau pentru a determina inca-pacitatea organismului prin acþiunile lor fiziopatologice”.Rãmânând în aria definiþiei, arma biologicã estedefinitã în „Ghidul medical privind apãrarea CBRN încazul utilizãrii agenþilor biologici” ca fiind „un dispozi-tiv care lanseazã, disperseazã sau disemineazã agenþi bio-logici, inclusiv vectori-artropode, purtãtori de boli diareiceacute”. Potrivit manualului de „Prim ajutor ºi trata-ment medical în urma atacului cu ADMCBRN”, armanuclearã este definitã ca „cea mai puternicã armã de dis-trugere în masã, capabilã sã producã în scurt timp, pierderimari trupelor ºi populaþiei, sã distrugã tehnicã militarã ºimateriale, lucrãri de apãrare, diferite obiective militare ºieconomice, sã creeze mari zone contaminate radioactiv, sãexercite asupra personalului un puternic efect psihologic”.

Mãsurile operaþionale militare ºi medicale reieschiar din definirea celor trei termeni, aceste definiþiiconferind de fapt scopul utilizãrii acestor arme. Se potastfel identifica mai multe etape:

? Identificarea agentului CBRN (laboratorul deanalize din cadrul batalioanelor CBRN) sau primireaunei informaþii referitoare la folosirea unui agentCBRN (structuri din cadrul batalioanelor CBRN).

? Stabilirea protocolului medical curativ sau pro-filactic în vederea combaterii acestui agent.

?Organizarea planului MASCAL (triaj, prim aju-tor, evacuare) la nivelul structurii militare în colaborarecu cel civil.

? Realizarea suportului logistic.? Decontaminarea sau izolarea zonelor contami-

nate cu agenþii CBRN ºi identificarea efectelor asupramediului, precum ºi asupra populaþiei militare saucivile.

Asistenþa medicalã în cazul atacului cu armeCBRN este structuratã pe urmãtoarele nivele:?Autoajutorul în cazul victimei conºtiente sau cel

acordat de camarazi sau sanitari vizeazã mãsurileminime de intervenþie medicalã care îndepãrteazãriscul vital imediat (aplicarea mãºtii contra gazelor,aplicarea tourniquet-ului, decontaminarea localã ategumentului cu substanþele chimice din trusa PIP,evacuarea victimei din mediul contaminat etc.)1.? Ajutorul medical specializat se realizeazã la

facilitãþi medicale de tip ROL I, II, III ºi IV.Tratamentul medical de nivel ROL I2 asigurã pro-

cedurile de bazã ºi avansate pentru menþinereafuncþiilor vitale, incluzînd continuarea tratamentuluide administrare a antidotului. Tratamentul medical deROL II3 constã în continuarea aplicãrii mãsurilor iniþiatela formaþiunea medicalã ROL I la care se adaugãdecontaminarea definitivã a victimei ºi aplicarea trata-mentului sistemic dacã agentul CBRN a fost identifi-cat. Formaþiunile medicale ROL III ºi IV sunt destinatecazurilor medicale complexe care necesitã manoperemedicale intervenþionale, precum ºi aplicarea de pro-ceduri medicale cu participare interdisciplinarã.

Etapa primului ajutor la nivelul liniilor înaintateeste importantã întrucât influenþeazã în mod directevoluþia ulterioarã a vindecãrii sau limitãrii apariþieicomplicaþiilor. Din experienþa conflictelor dinAfganistan ºi Irak, în vederea susþinerii acestei etapesunt necesare îndeplinirea urmãtoarelor cerinþe:

! cunoaºterea mijloacelor de protecþie individu-alã de cãtre toþi militarii (masca contra gazelor, com-pletului de protecþie ºi a trusei PIP);

PROCEDURI MEDICALE ªI OPERAÞIONALE ÎN CAZUL ATACULUI CU ARME CBRN LA NIVEL DE BATALION

Locotenent colonel medic Rãzvan BOªOTEANU

Batalionul 72 Apãrare CBRN „NEGRU VODÃ”


PROTECÞIA FORÞEI

34

! cunoaºterea mãsurilor de prim ajutor medicalîn mediu contaminat de cãtre toþi militarii, a moduluide utilizare a trusei de prim ajutor individual;

! pregãtirea sanitarilor în vederea acordãriiprimului ajutor în mediu contaminat în special curecunoaºterea semnelor clinice ale principalelorintoxicaþii su STL (substanþe toxice de luptã - anticol-inergice, indoli, LSD). Cunoaºterea de cãtre sanitari amodului de raportare MEDEVAC 9 line ºi a raportuluiMIST;

! stabilirea mijloacelor de evacuare CASEVAC ºiMEDEVAC;

! aplicarea metodologiei de chimioterapie ºiimunoprofilaxie.

Stabilirea procedurilor terapeutice pentru vic-timele atacului cu arme CBRN au la bazã câteva ele-mente legate de tipul agentului vãtãmãtor.

Pentru agenþii chimici

? dozã (cantitatea de compus chimic primitã desubiect), doza letalã 50 (doza de substanþã chimicã cestatistic determinã decesul a 50% din populaþiaexpusã), doza incapacitantã 50 (doza de substanþãchimicã ce statistic determinã incapacitarea a 50%din populaþia expusã);

? concentraþia de expunere Ct (concentraþia desubstanþã chimicã raportatã la timpul de expunere lavapori sau aerosoli - se exprimã în mg/min/m3), con-centraþia letalã (concentraþia de expunere a unuicompus chimic care raportatã la timpul de expunerestatistic determinã decesul a 50% din populaþiaexpusã) concentraþia incapacitantã (concentraþia deexpunere a unui compus chimic care raportatã la tim-pul de expunere statistic determinã incapacitate pen-tru 50% din populaþia expusã);

? calea de pãtrundere în organism - aerianã(aerosolii), tegumentarã, mucoase (picãturile de lichidºi mai rar particulele solide), prin ingestie (agenþiichimici care contamineazã sursele de apã ºi ali-mentele).

Pentru agenþii biologici

P patogenitatea (capacitatea unui agent biologicde a cauza suferinþã la un subiect), infectivitatea (abili-tatea unui organism de a pãtrunde în corp ºi a cauzaboala); P virulenþa (procentul de persoane cu boli clinice,

care dupã ce au fost infectate s-au îmbolnãvit seversau au decedat);P toxicitatea (capacitatea unui agent biologic de a

cauza leziuni cînd pãtrunde într-un organism viu-esteproporþionalã cu doza sau concentraþia de agent bio-logic administrat);

P perioada de incubaþie (timpul scurs între pro-ducerea infectãrii ºi apariþia simptomelor pentrumicroorganisme ºi perioada de latenþã în cazultoxinelor);P contagiozitatea (puterea de transmitere a agen-

tului biologic prin contact direct interpersonal sauindirect prin vectori -artropode);P letalitatea (uºurinþa prin care un un agent bio-

logic poate provoca moartea organismului gazdã ºieste datã de numãrul de decese la numãrul de îmbol-nãviri);P stabilitatea (viabilitatea unui agent influenþatã

de factorii de mediu - temperaturã, umiditate, poluareatmosfericã-, aprecierea cantitativã a rezistenþei agen-tului este datã de rata de degradare a acestuia);P tipul agentului biologic - bacteriile, virusurile,

prionii, fungii, toxinele;P diseminarea ºi cãile de transmitere a agenþilor

biologici - cale aerianã, digestivã ºi percutanã.Pentru arma nuclearã

-valoarea dozei de radiaþii absorbite gradul I 100-250 Röentgen, gradul II 250-400 Röentgen, gradul III400-600 Roentgen,gradul IV peste 600 Röentgen;A valoarea dozei de radiaþii penetrante; A unda de ºoc;A emisiunea de luminã;A contaminarea radioactivã, iradire exterioarã,

depunere pe piele sau pãtrundere în organism pe caleaerianã (aerosoli) pe cale digestivã (alimente) sau prinrãni deschise;A impulsul electromagnetic.Tratamentul la nivelul formaþiunilor ROL I

vizeazã riscul vital imediat, precum ºi prognosticul petermen mediu ºi îndepãrtat.

Pentru agenþii chimici

Tratament pre expunere (în cazul neuroparaliticelor,administrarea de bromurã de piridostigminã 30 mg la8 ore înainte de intrarea în zona contaminatã) trata-ment postexpunere (anticolinergice-sulfat de atropinã 2mg la 3-5 min, oxime în bolus iv, anticonvulsivantebenzodiazepine -diazepamul 5-10 mg, ventilaþia asis-tatã) .

În cazul folosirii iperitei ºi azotiperitei nu existã pro-filaxie, scopul terapiei fiind ameliorarea simptoma-tologiei, prevenirea infecþiei ºi favorizarea procesuluide vindecare. Pentru agenþii vezicanþi pe bazã dearsenic antidotul clasic este dimercaprolul sub formade unguent sau colir la care se adaugã tratamentulantialgic cu morfinã. Metodele moderne folosescproduºi similari, solubili în apã, dar cu efecte secun-


CUPRINS

35

dare mai puþine ca DMPS acidul 2,3 dimercapto-1-propansulfonic) ºi DMSA (acidul dimercaptosuc-cinic).

Pentru agenþi chimici cu toxicitate generalã

- acidul cianhidric-nitritul de sodiu 3% adminis-trat în 3 min, sau hidroxicobalamina 5g la o persoanãde 70 kg în 30 min, sathiosulfatul de sodiu 12,5-25mg în bolus 500 ml ser fiziologic în 10 min

- cianuri halogenate: tratament similar cu cel dinintoxicaþiile acute cu acid cianhidric însã cu un prog-nostic imediat rezervat datoritã pãtrunderii la nivelulcãilor respiratorii inferioare

Agenþii psihochimici

1. Depresori ai sistemului nervos central- tratament simptomatic ºi fizostigmina 2-3 mg

lent i.v. la 1-2 ore la victimele cu risc vital sau 7-methoxztocrina/7-MEOTA tableta de 100 mg încazurile uºoare sau 50 mg lactat de 7-MEOTA în 5 ml.

2. Stimulatori ai sistemului nervos central (LSD)- administrarea intravenoasã sau intramuscularã

de diazepam 10-20 mg, sau haloperidolul.Pentru agenþii biologici

? tratament simptomatic, mãsuri de izolare;? iniþierea tratamentului cu antibiotice cu spec-

tru larg în doze terapeutice pe cale intravenoasã pen-tru etiologia bacterianã, a terapiei antivirale cu ribavirin,amantadina, acyclovir sau azidothymidina pentru eti-ologia viralã ºi a antidoturilor antitoxinice cuadresabilitate unicã.

Pentru arma nuclearã

Tratamentul este simptomatic ºi trateazã leziunileproduse de agentul vulnerant în general arsurile degrad I ºi II. La nivel formaþiuni ROL I sunt tratate

simptomatic doar boala de iradiaþie de grad I ºi II.Întrucît afectarea organismului în cazul folosirii aces-tui agent, sunt sistemice; tratamentul ºi recuperarea vic-timelor este de duratã ºi implicã internarea acestora înfacilitãþi medicale cu personal specializat. Un rolimportant în gestionarea victimei postiradiaþie oreprezintã probele medicale recoltate la nivelul facilitãþiiROL I: exudat din fosele nazale, probe tegumentare,probe de urinã ºi de scaun hemoleucograma ºileucograma.

Concluzii Armele chimice, bacteriologice ºi arma nuclearã

au un impact distructiv major, atît prin numãrul marede victime, cît ºi prin efectul psihologic; de aceea inter-venþia medicalã promptã ºi eficientã la primul contactcu victima are un rol important în recuperararea ulte-rioarã a acesteia, precum ºi la menþinerea în stare decombativitate a unui numãr cît mai mare de militari.

BIBLIOGRAFIE*** Manual privind aplicarea mãsurilor medicale,

pentru apãrarea CBRN, pe timpul operaþiilor militare,în cazul folosirii agenþilor chimici de rãzboi, Bucureºti,Centrul Tehnic Editorial al Armatei, 2011.

*** Metologia de chimioprofilaxie ºi imunoterapiea personalului Armatei României îmotriva agenþilorbiologici, Bucureºti, Centrul Tehnic Editorial alArmatei, 2010.

*** Ghidul medical privind apãrarea CBRN încazul utilizãrii agenþilor biologici, Bucureºti CentrulTehnic Editorial al Armatei, 2008.

*** Primul ajutor ºi tratamentul medical în urmaatacului cu ADMCBRN, Bucureºti, Centrul TehnicEditorial al Armatei, 2006.


PROTECÞIA FORÞEI

36

1. *** SMG 65/2011,Manualului de planificare a operaþiilor, Bucureºti, 2011, p.143.2. Idem p.161.

P rocesul de reformã, în care ArmataRomâniei se aflã încã din perioada pre-

mergãtoare aderãrii la Alianþa Nord-Atlanticã, a dustreptat al adoptarea de noi concepte, tehnici, tactici ºiproceduri, începând de la pregãtirea individului pânãla nivelul doctrinelor. Procesul de planificare a operaþi-ilor a adoptat succesiv mai multe forme pentru ca înprezent la nivel tactic sã fie structurat pe ºase faze, ast-fel:

1. Cunoaºterea situaþiei;

2. Aprecierea ºi evaluarea opþiunilor;

3. Orientare;

4a. Elaborarea concepþiei;

4b. Elaborarea planului/ordinului de operaþii;

5. Execuþia, evaluarea ºi revederea planului;

6. Tranziþia1.

Pe timpul fazelor enumerate mai sus la nivelulstatului major al diviziei de infanterie se integreazã ºiplanificarea apãrãrii CBRN în operaþii. Pentru aceastaconsider necesarã existenþa la nivelul comandamen-tului a unei structuri de specialitate apãrare CBRN carepoate purta denumirea de modul CBRN. În continuareîmi doresc sã detaliez ºi sã justific activitatea acestuimodul.

Am considerat necesar sã pornesc aceastã analizãplecând de la organizarea pentru planificare ºi exe-cuþie. Pentru procesul de planificare militarã, un statmajor de nivel tactic, are urmãtoarele componenteprincipale:

P centrul de decizie;

P centrul de operaþii;

P centrul de resurse, centrul de comunicaþii2.

Organizarea pe centre a statului major al divizieide infanterie, trebuie sã asigure integrarea expertizeifuncþionale la nivelul acestuia. Indiferent de nivelulameninþãrii CBRN în aria de operaþii ºi cu atât mai

mult în situaþia apariþiei unui risc generat de astfel depericolele, statul major al diviziei trebuie sã fie sprijinitde specialiºti din arma apãrare CBRN. Pentrusoluþionarea cu maximã eficienþã a tuturor problemelorde planificare a operaþiei, consider necesar ca spe-cialiºtii de apãrare CBRN integraþi în compartimenteleorganice ale statului major al diviziei sã execute activitãþispecifice unui grup de lucru de specialitate. Pe timpulexerciþiilor de comandament ºi în teren am constatatutilitatea schimbului de informaþii de specialitate ºi aconlucrãrii pe linie de armã între specialiºtii CBRN dincompartimente dar ºi de la diferite eºaloane. Deasemenea realitatea operaþionalã a teatrelor de operaþiia demonstrat eficienþa comunicãrii în jargon de spe-cialitate între eºaloane pentru ca mai apoi acea imagineoperaþionalã devenitã clarã sã fie prezentatã coman-danþilor în sprijinul luãrii deciziei.

Existenþa unui grup de lucru de specialitate caresã asigure schimbul de informaþii pe orizontalã - întrecompartimentele aceluiaºi stat major, cât ºi pe verti-calã - cu eºalonul superior ºi subordonaþii, faciliteazãînþelegerea mult mai bunã a misiunii ºi intenþiei, sin-cronizarea acþiunilor, cooperarea ºi coordonarea.Aceste aspecte legate de planificare, execuþie, ºi chiarprivind evaluarea acþiunilor militare putând fi discu-tate, explicate pe larg ºi pot beneficia de un prim feed-back din partea eºalonului superior sau a subordonaþilor.Specialiºtii de apãrare CBRN din comandamente tre-buie sã cunoascã organizarea, misiunile ºi modul deacþiune al unitãþilor pe care le sprijinã ºi sã fie perma-nent în legãturã cu unitãþile de apãrare CBRN subor-donate în scopul elaborãrii planurilor de operaþii ºiexercitãrii controlului pentru aplicarea întocmai aacestora.

Centrul de operaþii este compus din secþiile operaþiiG.3, planificare operaþii G.5, ºi informaþii G.2, iar ºefulcentrului de operaþii este locþiitorul ºefului de stat

INTEGRAREA ACTIVITÃÞILOR MODULULUI CBRN ÎN PROCESUL DEPLANIFICARE A OPERAÞIEI DESFÃªURAT DE DIVIZIA DE INFANTERIE

Maior Cosmin MIHÃESCU

Batalionul 72 Apãrare CBRN „Negru Vodã”

Flexibilitatea planurilor nu înseamnã definirea vagã a sarcinilor, ci formularea detaliatã a acestora.


37

3. Col.prof.univ.dr. Ion Mituleþu Apãrarea CBRN în operaþia grupãrii de forþe (diviziei), Bucureºti, 2005, p.195.4. *** F.T.- 8 Manualul Apãrãrii CBRN în operaþii, Bucureºti 2011, p.91.

PROTECÞIA FORÞEImajor pentru operaþii. Centrul de operaþii elaboreazãanalizele necesare planificãrii, sincronizãrii, execuþieiºi evaluãrii acþiunilor sau sarcinilor repartizate ºi poatefi structurat, pe urmãtoarele funcþiuni interdiscipli-nare:

! planificarea acþiunilor;

! conducerea acþiunilor;

! evaluarea acþiunilor.

Planificarea operaþiilor. Grupul de Planificare aOperaþiilor/GPO este un grup de lucru interdisciplinarcare rãspunde de desfãºurarea procesului de planifi-care la nivelul MU/U, în scopul elaborãrii designuluiacþiunii ºi a planului de acþiune. Acesta are în compo-nenþã ofiþeri cu experienþã în domeniul planificãriioperaþiilor ºi ofiþeri de legãturã. GPO rãspunde deelaborarea Concepþiei operaþiilor ºi Planului de operaþie.

Personalul de specialitate apãrare CBRN din GPO,trebuie sã asigure realizarea pregãtirii informative aspaþiului de luptã CBRN, a estimãrii vulnerabilitãþii ºiameninþãrilor conform situaþiei din zona de operaþii.Totodatã, la întocmirea listei cu Cerinþele de informaþiiprioritare/PIR ºi a listei cu Cerinþele cu informaþii critice alecomandantului/CCIR se introduc cerinþele de informaþiide specialitate apãrare CBRN. O altã responsabilitateeste planificarea operaþiilor de sprijin CBRN ºi reco-mandarea cursurilor de operaþie în scopul limitãriivulnerabilitãþii ºi asigurãri libertãþii de acþiune ºimobilitãþii forþelor proprii. Pentru stabilirea þinteloresenþiale în cadrul procesului de targeting se realizeazãestimarea efectelor colaterale rezultate în urma loviriicapabilitãþilor CBRN ale adversarului. În colaborarecu personalul medical, personalul modulului CBRNasigurã consilierea privind toxicitatea agenþilor/materialelor CBRN, efectele atacului, precum ºimãsurile de apãrare CBRN ce se impun pentrulimitarea efectelor ºi a implicaþiilor aplicãrii acestoraasupra operaþiilor. Totodatã þine evidenþa ºi raporteazãla cerere situaþia expunerii CBRN ºi doza acumulatãde personalul comandamentului/unitãþii, ce a acþionatîn medii CBRN ºi aplicã mãsurile de protecþie asãnãtãþii. De asemenea face recomandãri referitoare laNPICBRN corespunzãtor, criterii de siguranþã apersonalului, mãsuri de cercetare CBRN ºi manage-ment al pericolului, aplicarea mãsurilor de apãrareCBRN. Din punct de vedere al armei sunt evaluatedatele meteorologice ºi terenul pentru a determinafactorii de mediu care favorizeazã atacurile/emisiileCBRN, determinând totodatã ºi ferestrele de vulnerabili-tate (cel mai bun moment, pentru adversar, de a între-

buinþa agenþi CBRN3) la atacul cu ADMCBRN. Prinorganizare ºi dotare, specialiºtii CBRN din GPO, tre-buie sã fie capabili sã colecteze, valideze ºi stochezedate din operaþii pentru a fi exploatate în operaþiilecurente ºi viitoare, sã facã predicþii ºi prognoze CBRN,sã disemineze date de specialitate prin centrul deinformaþii cãtre forþele proprii ºi instituþiile abilitate.

Mijloacele de planificare în domeniul apãrãrii CBRNrelaþionate cu celelalte mijloace de informare sunt:

! IPB CBRN ºi evaluarea ameninþãrilor CBRN;

! evaluarea vulnerabilitãþilor CBRN;

! evaluarea riscurilor CBRN;

! estimarea planificãrii apãrãrii CBRN;

! anexa pentru apãrare CBRN la OPLAN;

! ordinul de operaþii/OPORD pentru apãrare CBRN;

! SOP-urile în domeniul apãrãrii CBRN4.

Conducerea/execuþia operaþiilor. Centrul de operaþiitactice/COT cunoscut mai mult sub acronimul dinlimba englezã - TOC, asigurã cunoaºterea continuã asituaþiei ºi realizarea imaginii tactice comune asuprazonei de responsabilitate, prin monitorizarea tuturoracþiunilor ºi evenimentelor sau incidentelor impor-tante. Acesta totodatã este ºi punctul central al fluxu-lui de informaþii pentru toate rapoartele ºi ordinelecare intrã ºi ies din marea unitate.

Din punct de vedere al apãrãrii CBRN, din COT secoordoneazã ºi operaþiile de cercetare CBRN ºi decon-taminare RBC executate în folosul forþelor diviziei deinfanterie asigurând repartizarea ºi sincronizareaforþelor de specialitate în folosul forþelor de manevrã.Tot la nivelul COT din punct de vedere al apãrãriiCBRN consider cã se aflã locul personalului de servi-ciu din Centrul de Analizã ºi Prognozã/CAP CBRN caelement al sistemului de supraveghere ºi avertizareCBRN/SSACBRN. Acesta asigurã managementulinformaþiilor CBRN prin descoperirea atacului cuADMCBRN/EADA, cu ajutorul POCBRN integrate însistemul de avertizare ºi prognozã, transmiterea infor-maþiilor/rapoartelor CBRN conform fluxului stabilitprin instrucþiuni ºi avertizarea CBRN directã a per-sonalului punctului de comandã.

Modulul de Evaluare a operaþiei monitorizeazãacþiunile ºi apreciazã activitatea acestora pe baza indi-catorilor de performanþã. Acesta îºi desfãºoarã activi-tatea asigurând consiliere pentru executanþi ºi asigurãstructurilor de planificare feedback-ul pentru activitãþileplanificate ºi poate cel mai important se asigurã deexecutarea întocmai a ordinului emis. La nivelulmodulului de evaluare a operaþiei este locul ele-


PROTECÞIA FORÞEI

38

5. Idem, p.2516. Ibidem.7. *** SMG 65/2011, Manualului de planificare a operaþiilor, Bucureºti, 2011, p.146.

mentului de comandã ºi control CBRN. Pentru evalu-area acþiunilor batalionului de apãrare CBRN din sub-ordine este responsabil ºeful modului CBRN (care estecel puþin egal în grad cu comandantul batalionului),iar pentru alte structuri de specialitate se destinãofiþeri ºi/sau subofiþeri specialiºti din cadrul modulu-lui CBRN.

Pentru asigurarea continuitãþii lucrului fãrã între-rupere în cadrul comandamentelor, manualele despecialitate recomandã pentru nivelul tactic unnumãr minim de specialiºti de apãrare CBRN pe cate-gorii de personal, astfel:

P consilier pe probleme de apãrare CBRN ºi ºef alcelulei CBRN;

P ofiþer de stat major de apãrare CBRN.Planificare/operaþii ºi locþiitorul ºefului celulei de apãrareCBRN (la comanda celulei de apãrare CBRN);

P ofiþer de stat major de apãrare CBRN,planificare/operaþii ºi înlocuitor la comanda celulei deapãrare CBRN;

P ofiþer de stat major de apãrare CBRN, planificare/informaþii;

P ofiþer de stat major de apãrare CBRN operaþii/informaþii;

P subofiþer de stat major de apãrare CBRN operaþii/instrucþie5.

Personalul centrului de analizã ºi prognozã aug-menteazã COT ºi are structura prevãzutã de statele deorganizare proprii.

Centrul de resurse. În centrul de resurse al coman-damentului diviziei îºi desfãºoarã activitatea secþiilepersonal G.1, ºi logisticã G.4, iar ºeful centrului deresurse este locþiitorul ºefului de stat major pentrusprijin. Centrul de resurse trebuie sã acopere respon-sabilitãþile din domeniile: resurse logistice, resurseumane ºi medical. Specialiºtii CBRN integraþi încadrul centrului de resurse asigurã consiliere de spe-cialitate privind echipamentele de apãrare CBRN.Coordonarea eforturilor de asigurare a resurselorCBRN pentru operaþiile planificate se realizeazã petimpul briefingurilor grupului de lucru denumitmodul CBRN. Astfel se poate stabili prioritatea asi-grãrii echipamentelor ºi materialelor CBRN. În cen-trul de resurse, manualele de armã prevãd un minimde personal astfel:

? ofiþer de stat major de apãrare CBRN operaþii/logis-ticã;

? subofiþer de stat major de apãrare CBRN operaþii/logisticã6.

Centrul de comunicaþii ºi informaticã. În cadrul cen-trului de planificare ºi conducere a comunicaþiilor îºidesfãºoarã activitatea personalul secþiei ºi birourilor decomunicaþii ºi informaticã G.6, precum ºi personaldesemnat din cadrul centrelor de comunicaþii ºi infor-maticã sau centrelor de sisteme informatice acolounde acestea existã. Din punct de vedere al asigurãriisprijinului CBRN cerinþa pentru acest centru este de aasigura o reþea independentã de comunicaþii date ºivoce necesarã transmiterii informaþiilor/rapoartelorCBRN din cadrul SSACBRN.

Cunoaºterea situaþiei, aprecierea ºi evaluarea opþiu-nilor. Cunoaºterea situaþiei este o fazã a activitãþii deplanificare a operaþiilor desfãºuratã premergãtorprimirii ordinului de operaþie sau dislocãrii într-o anu-mitã zonã ºi din punct de vedere de specialitate, con-stã în activitatea de planificare a apãrãrii CBRN, infor-mãrile, studiile de specialitate, identificarea listelor cucerinþele esenþiale ale misiunii adaptate laameninþarea CBRN ºi elaborarea procedurilor deoperare. Activitatea se executã premergãtor introduceriiîn operaþie ºi declanºãrii operaþiilor militare. Activitãþiºi produse ale statului major pentru planificarea operaþi-ilor, în aceastã fazã sunt: cerinþele de informaþii alecomandantului; elementele raþionale principale despre situ-aþia din zona referitoare la riscuri si ameninþãri; condiþiile ºitendinþele care indica schimbarea situaþiei din zona; evalu-area indicilor si avertizãrilor7.

Pe timpul acestei faze, consider cã, activitateamodulului CBRN se concretizeazã în formulareacerinþelor de informaþii CBRN ale comandantului,dotarea cu echipamentele de protecþie individuale ºicolective necesare protecþiei CBRN, realizarea arhitec-turii ºi dotãrii SSACBRN pentru structura proprie,dezvoltarea procedurilor de operare în vigoare pentruposibilele situaþii CBRN identificate, stabilirea cerinþelorCBRN pentru lista cu cerinþele esenþiale alemisiunii/LCEM ºi identificarea nevoilor de instruireale structurii.

Rezultatele activitãþii modului CBRN pe timpulcunoaºterii situaþiei sunt în concordanþã cu activitateastatului major ºi menite sã completeze datele se con-cretizeazã în urmãtoarele documente: matricea cucondiþiile CBRN din zona de operaþii ºi procedurile deoperare în vigoare CBRN/SOP CBRN. SOP CBRN esteun set de proceduri sau un document unic care înmod normal este întocmit la nivelul statului major din

PROTECÞIA FORÞEI


39

timp de pace, iar premergãtor executãrii operaþiilor detip combatant acesta este revãzut ºi revizuit în funcþiede specificul operaþiei. Pentru evaluarea condiþiilorCBRN din zona de operaþii se pot adopta mai multevariante de analizã. Consider utilã întocmirea încã dinaceastã fazã a unei matrice de analizã a mediuluioperaþional utilizând o bazã de documentare largã, dela surse de pe internet, istorie, culturã, pânã la studiimilitare pentru regiune/þarã.

Aprecierea ºi evaluarea opþiunilor. Aceastã fazã aplanificãrii operaþiei începe odatã cu primirea ordinu-lui de operaþie sau a ordinului de avertizare ºi statulmajor trece la evaluarea iniþialã a situaþiei, elaborareaîndrumãrilor iniþiale ale comandantului ºi a ordinuluipreliminar. Pentru a înlesni procesul de planificareparalelã ºi pregãtirea forþelor din subordine pentrumisiune, informaþiile din ordinul preliminar trebuie sãconþinã suficiente date despre situaþia forþelor propriiºi ale adversarului.

În concordanþã cu activitatea desfãºuratã deîntreg statul major, odatã cu primirea ordinului deoperaþie personalul modulului CBRN executã evalu-area iniþialã a situaþiei CBRN iniþiind IPB CBRN prindezvoltarea matricei cu condiþiile CBRN din zona deoperaþie, identificã elementele din domeniul apãrãriiCBRN care trebuie avute în vedere pe timpul plani-ficãrii ºi furnizeazã date strict necesare pentruWARNO, care conþine obligatoriu nivelul de protecþieindividualã CBRN.

Orientarea. Pe timpul etapei de orientare în cen-trul de operaþii se trece la estimarea situaþiei, analizamisiunii eºalonului superior, elaborarea designuluioperaþional ºi a orientãrilor pentru planificare alecomandantului. Produsele acestor activitãþi sunt:pregãtirea informativã a mediului de acþiune, inclusivelaborarea cursurilor de acþiune, misiunea, designuloperaþiei ºi instrucþiunile pentru planificare alecomandantului.

Cea mai importantã activitate a statului major petimpul acestei faze este briefingul de analizã a misiuniiºi are ca produs final instrucþiunile pentru planificare alecomandantului.

În domeniul apãrãrii CBRN informaþiile care staula baza analizei misiunii se extrag din Ordinul de operaþiide nivel operativ al grupãrii de forþe întrunite din caredivizia face parte, din paragraful 3 DESIGNUL OPERAÞIEIºi paragraful 4- EXECUÞIA8 - care precizeazã concepþia

comandantului eºalonului superior, misiunile ºisarcinile M.U. ºi U. subordonate, precum ºi instrucþi-unile de coordonare. Organizarea pentru misiune seextrage din anexa B la OPORD sau în paragrafulSITUAÞIA/subordonãri, resubordonãri ºi tot de acolo seidentificã relaþiile de comandã/control/sprijin pentruforþele din subordine. Din Anexa J - Protecþia forþei, (J-1Apãrarea activã, J-2 Apãrarea pasivã, J-3 Securitate protec-tivã, J-4 Recuperarea) ºi din Anexa „U” - Operaþii în mediuCBRN (U-1: Apãrare CBRN U-2: Baze ºi facilitãþi CBRN9)se folosesc datele de specialitate necesare pentru analizacorectã a misiunii în domeniul apãrãrii CBRN.

Misiunea apãrãrii CBRN în operaþia diviziei estemenþinerea capabilitãþii operaþionale a forþelor propriicare acþioneazã în condiþii/medii CBRN. Pentruîndeplinirea cu succes a misiunii trebuie executate pelângã sarcinile primite ºi o serie de sarcini deduse.

Activitatea de dezvoltare a pregãtirii informativea spaþiului de luptã continuã prin evaluareaameninþãrilor, vulnerabilitãþilor ºi riscului CBRN pen-tru definirea mediului de acþiune CBRN ºi o estimarea situaþiei viitoare prin extrapolarea situaþiei curentedin punct de vedere CBRN. Cerinþele iniþiale ºicerinþele critice de informaþii ale comandantului pelinia armei sunt elaborate concomitent cu celelaltecerinþe de informaþii formulate de cãtre comparti-mentul informaþii ºi tot odatã se dau sarcinile pentrustructurile de informaþii -supraveghere- recunoaºterece privesc apãrarea CBRN ºi se integreazã forþele decercetare CBRN în efortul general privind informaþi-ile.

Analiza misiunii trebuie sã reliefeze toate limitãrileoperaþionale asupra libertãþii de acþiune a comandan-tului în îndeplinirea misiunii. Limitãrile operaþionalesunt de douã tipuri:

? constrângeri (constrângere - o cerinþã impusã coman-dantului care îi dicteazã o anumitã acþiune sau anumit unmod de acþiune - cum sã facã);

? restricþii (restricþie - o cerinþã impusã comandantuluicare-i interzice o anumitã acþiune sau un anumit mod deacþiune - cum sã nu facã).

Limitãrile pot sã fie impuse de legislaþia inter-naþionalã, de mandatul primit, de autoritãþile politicesau eºaloanele militare superioare, de asemenea potapãrea ca urmate a unor factori de:

R timp;

R spaþiu sau,

R forþe utilizate.

8. Ibidem , p.254.9. Ibidem, p.257, p.258.


PROTECÞIA FORÞEI

40

10. Col.prof.univ.dr. Ion Mituleþu Apãrarea CBRN în operaþia grupãrii de forþe (diviziei), Bucureºti, 2005, p.192.

Constrângerile în domeniul apãrãrii CBRN potviza:

? obligativitatea cercetãrii CBRN a itinerariilor ºiraioanelor de dispunere înaintea utilizãrii acestora decãtre trupe;

? planificarea/recunoaºterea unor raioane dedecontaminare operaþionalã sau totalã în folosulforþelor de manevrã,;

? adoptarea gradualã a nivelurilor de protecþieindividualã;

? obligativitatea de a continua operaþia exe-cutând misiuni în medii contaminate sau cu personalîmbrãcat în mijloace de protecþie individualã;

? evacuarea zonelor afectate de contaminareaRBC;

? întârzierea operaþiilor pentru executareadecontaminãrii operaþionale ºi altele.

Restricþiile în domeniul apãrãrii CBRN pot viza:restricþionarea dispunerii marilor unitãþi ºi unitãþilorîn apropierea surselor de risc EADA, stabilirea unordistanþe de siguranþã între coloane sau între unitãþipe timpul deplasãrii, staþionarea la distanþe care sã nupermitã scoaterea din luptã a douã sau mai multestructuri cu o singurã loviturã CBRN, poziþionarearaioanelor de decontaminare în afara focului direct alinamicului ºi managementul materialelor contami-nate rezultate din decontaminare.

Forþele la dispoziþie necesare executãrii misiu-nilor în domeniul apãrãrii CBRN nu sunt niciodatãîndeajuns, iar intervenþia oportunã a acestora esteesenþialã pentru îndeplinirea misiunii marii unitãþi. Înaceste condiþii evaluarea ameninþãrii vulnerabilitãþiiºi a riscului, genereazã repartizarea ºi dispunereaforþelor de sprijin CBRN în zona de operaþii astfelîncât sã se realizeze în timp util cei trei piloni aiapãrãrii CBRN - prevenire, protecþie ºi managementulconsecinþelor atacului CBRN. Pentru aceasta diviziade infanterie întotdeauna va repartiza comanda ºicontrolul forþelor la dispoziþie pentru crearea unuidispozitiv adecvat capabil de acþiune coerentã ºi efi-cientã.

Informaþiile prioritare în domeniul apãrãrii CBRNvizeazã: descoperirea capabilitãþilor CBRN ofensive aleadversarului, stabilirea intenþiilor/pregãtirilor adver-sarului pentru întrebuinþarea armelor de distrugere înmasã CBRN, descoperirea capabilitãþilor CBRN defen-sive ale adversarului, determinarea caracteristicilorobiectivelor de risc EADA din zona de operaþii.

Dupã finalizarea procesului de analizã a misiunii,orientarea personalului se încheie cu elaborareaghidului iniþial de planificare (instrucþiunilor coman-dantului pentru planificare).

Acest ghid/instrucþiune conþine trei elementeesenþiale: intenþia iniþialã a comandantului, viziuneasa (care trebuie sã descrie scopul final urmãrit), misi-unea.

Studiile în domeniu relevã faptul cã în domeniulapãrãrii CBRN ghidul/instrucþiunile comandantului pentruplanificare vor include:

Ã identificarea capabilitãþilor CBRN ale adversaruluiºi a intenþiilor/posibilitãþilor acestuia;

Ã revederea misiunii eºalonului superior în domeniulapãrãrii CBRN;

Ã identificarea/revederea restricþiilor ºi constrângerilorîn domeniul apãrãrii CBRN;

Ã identificarea/determinarea sarcinilor de specialitate(repartizate, deduse);

Ã formularea misiunii în domeniul apãrãrii CBRN;

Ã analiza forþelor ºi mijloacelor de apãrare CBRN ladispoziþie10.

În aceastã fazã a procesului de planificare,activitatea specialiºtilor de apãrare CBRN din modululCBRN al diviziei de infanterie vizeazã ºi calculul tim-pului pentru planificare ºi execuþie a misiunilor despecialitate dupã regula 1/3 pentru planificate lanivelul comandamentului ºi asigurând 2/3 din timppentru planificare ºi execuþie la nivelul structurilorsubordonate.

Principalele produse ale activitãþii statului majorîn aceastã fazã sunt evaluarea iniþialã a situaþiei,îndrumãrile iniþiale ºi ordinul preliminar, iar în toateacestea se regãsesc ºi produsele activitãþii modululuiCBRN de la nivelul diviziei de infanterie.

Pregãtirea spaþiului de luptã CBRN este parte apregãtirii spaþiului de luptã, se executã în mod unitarde cãtre personalul modulului G 2 în cadrul centruluide operaþii cu sprijinul direct al personalului modulu-lui CBRN al diviziei de infanterie. Pentru a asigurasuccesul operaþiilor în zone în care existã pericoluldeclanºãrii unui eveniment CBRN de altã naturãdecât atacul (EADA), este necesarã evaluarea/analizarea informaþiilor credibile, viabile aameninþãrilor CBRN ºi a riscurilor de declanºare aincidentelor cu pericol toxic industrial în zona deresponsabilitate. Acest fapt este realizat prindesfãºurarea procesului IPB CBRN, parte integrantã a


PROTECÞIA FORÞEI

41

11. Sun Tzu, Arta rãzboiului, Editura Antet, p.29.12. *** SMG 65/2011, Manualul de planificare a operaþiilor, Bucureºti, 2011, p.149.13. Idem, p.150.

pregãtirii informative a mediului operaþional (spaþiu-lui de luptã). Acest proces este un mijloc de planificarecare identificã ºi rãspunde la cerinþele prioritare deinformaþii/PIR ale comandantului ºi reprezintã primulpas în procesul de planificare a operaþiilor. RezultatulIPB CBRN reprezintã evaluarea ameninþãrilor CBRNdin zona de operaþii. Aceastã evaluare trebuie sã fiemonitorizatã ºi actualizatã permanent. IPB CBRN per-mite asigurarea capabilitãþilor necesare pentru a con-tracara pericolele CBRN încã din faza de generare aforþei. Ulterior, forþa este capabilã sã opereze încondiþiile pericolelor CBRN ºi sã evite degradarea per-formanþelor operaþionale.

Desfãºurarea operaþiilor în zone cu risc EADA tre-buie, de regulã, sã fie evitatã, cu excepþia cazului încare misiunea nu poate fi îndeplinitã în alt mod, iaratunci unitãþile trebuie sã fie dotate cu mijloace deprotecþie specifice TIM din aria de operaþii. Acestaspect este deosebit de important în situaþiadesfãºurãrii operaþiilor de rãspuns la crize.

Mijloacele pentru descrierea nivelurilor deameninþare CBRN ºi mãsurile de protecþie corespun-zãtoare, precum ºi modul de alertare al componen-telor forþei sunt parte a SOP.

Evaluarea vulnerabilitãþii. Procesul de analizã avulnerabilitãþii CBRN este parte a întregului proces deanalizã a riscurilor. Aceastã analizã se face cu scopulde a determina acele puncte sensibile ale forþelor pro-prii în cazul unor atacuri CBRN sau evenimenteEADA ºi de a identifica mijloacele de reducere ariscurilor contaminãrii. Acest proces de analizã se exe-cutã pe douã pãrþi, prima parte cuprinde estimareacapabilitãþilor inamicului de a executa atacuri CBRNîn aria de operaþii, iar a doua parte cuprinde infor-maþii privind efectele întrebuinþãrii acestor muniþiiasupra forþelor proprii. Cunoaºte-þi inamicul ºi cunoaºte-te pe tine însuþi; dintr-o sutã de bãtãlii nu te vei expune niciunei primejdii11.

Personalul modulului CBRN al diviziei este celcare executã evaluarea vulnerabilitãþii forþelor.Finalitatea acestei analize este un document de lucrucare poate argumenta mãsurile ce trebuie adoptatepentru limitarea riscurilor, poate avea forma uneimatrice sau text.

Evaluarea riscului, în procesul de planificare aoperaþiilor, constã în evaluarea riscului tactic ºi ariscului accidental. Riscul tactic vizeazã ameninþãriledatorate inamicului ºi acþiunilor violente ale acestuia,

iar riscul CBRN este doar o parte a acestuia. Risculaccidental cuprinde alte riscuri care nu se încadreazãîn scenariul tactic de exemplu condiþiile de mediu saudegradarea echipamentelor.

Evaluarea riscului la TIM. Odatã ce toate infor-maþiile referitoare la producerea sau locaþiiledepozitelor de TIM din aria de operare au fostobºinute, comanda operaþionalã a forþei trebuie sãasigure o estimare concisã a riscului, comandanþilor dinteren. Facilitãþile deþinând cantitãþi de TIM suficientepentru a crea o zonã mare de risc trebuie identificateºi estimate, astfel încât forþele operaþionale sã se poatãpregãti pentru astfel de pericole ºi sã se poatã adoptaacþiuni/proceduri pentru evitarea ºi/sau limitareaacestora

Imediat dupã ce s-a încheiat briefing-ul de analizãa misiunii, statul major trece la elaborarea orientãrilorpentru planificare ale comandantului ºi emiterea unuiordin de avertizare care conþine: misiunea reformulatã,intenþia comandantului, schimbãrile survenite în organi-zarea pentru misiune, ataºãri, detaºãri, misiuni temporare,aria de operaþii a MU/U, CCIR, riscuri identificate ºi mãsuride eliminare a acestora, calculul actualizat al timpului,instrucþiuni iniþiale pentru executarea deplasãrilor, mãsuride protecþie a forþelor ºi securitatea acþiunilor, alte elementeîn funcþie de specificul acþiunii12.

Elaborarea concepþiei este acea fazã a procesului deplanificare a operaþiei în care se stabileºte CUM tre-buie executatã operaþia pentru îndeplinirea misiuniiconform intenþiei comandantului eºalonului superior.Principalele activitãþi ale acestei faze de planificaresunt: analiza statului major, elaborarea cursurilor de acþi-une proprii, desfãºurarea jocurilor de rãzboi, desfãºurareabriefingului de luare a deciziei, elaborarea ºi aprobareaConcepþiei operaþiei13.

În acest stadiu al procesului de planificare serevãd orientãrile pentru planificare ale comandantuluicare stau la baza estimãrilor de stat major ºi a cursurilorde acþiune. Pentru început se identificã posibile cursuride acþiune ale inamicului pe baza estimãrilor iniþialelegate de procedurile doctrinare ale acestuia, forþele ºiechipamentele avute la dispoziþie, stratagemelefolosite ºi tertipurile executanþilor. Dintre cursurilecele mai viabile se stabileºte cel mai probabil ºi cel maipericulos curs de acþiune care se analizeazã, se detali-azã ºi se evalueazã pe timpul jocurilor de rãzboi. Carãspuns al cursurilor de acþiune ale inamicului se dez-voltã cursurile de acþiune proprii ºi în funcþie de tim-


PROTECÞIA FORÞEI

42

14. Col.prof.univ.dr. Ion Mituleþu Apãrarea CBRN în operaþia grupãrii de forþe (diviziei), Bucureºti, 2005, p. 202.

pul la dispoziþie ºi experienþa statului major se dezvoltãminim douã cursuri proprii pentru fiecare curs alinamicului. Rezultatele comparãrii cursurilor de acþi-une, însoþite de calculele justificative de rigoare ºi cur-sul de acþiune recomandat se vor prezenta coman-dantului la briefingul de luare a deciziei în vedereastabilirii cursului optim. La briefingul de luare adeciziei ofiþerii reprezentanþi ai armelor de sprijin dincadrul comandamentului prezintã estimãri de speciali-tate pentru fiecare curs luat în calcul acordând aceeaºiimportanþã fiecãruia dintre acestea dar recomandãunul dintre acestea care presupune riscuri de speciali-tate minime.

Analiza cursurilor de acþiune se executã prin joculde rãzboi care integreazã ºi elementele de analizã speci-fice apãrãrii CBRN atât din punct de vedere aloperaþiilor inamicului cât ºi al capabilitãþilor forþelorproprii. Pentru o analizã eficientã se iau în considerareposibilitãþile ºi intenþiile CBRN ale inamicului ºi reacþiaforþelor proprii la aceasta, incluzând reacþia ºiposibilitãþile structurilor de specialitate.

Compararea cursurilor de acþiune se executãdupã criteriile propuse de grupul de planificare aoperaþiilor ºi aprobate de comandant, dar ºi pe bazaavantajelor ºi dezavantajelor prezentate de ofiþerii destat major. Manualele de specialitate au identificatcâteva necesitãþi privind cursul de acþiune cel maifavorabil din perspectiva apãrãrii CBRN astfel acestatrebuie sã asigure:

? un nivel minim de risc CBRN pentru forþele ºimijloacele proprii;

? cea mai favorabilã dispunere a structurilor propriila încheierea misiunii;

? suficientã flexibilitate în acþiune;

? un maxim posibil de iniþiativã ºi libertate de acþiunepentru subordonaþi14.

În alegerea cursului comandantul poate selectacursul propus de statul major, o variantã care sãincludã elemente conceptuale din cele douã cursuriprezentate sau poate ordona reluarea analizei pe unalt curs.

În elaborarea concepþiei se au în vedere toateprodusele rezultate pe timpul procesului de planifi-care. Aceasta se redacteazã grafic ºi text ºi se prezintãspre aprobare eºalonului superior sub comandacomandantului de cãtre un grup din statul major careinclude ºi ofiþerii lideri ai armelor de sprijin. Ca ele-mente definitorii ale concepþiei remarcãm faptul cãaceasta trebuie sã respecte întocmai misiunea ºi

intenþia eºaloanelor superioare la nivel operativ ºistrategic ºi sã rãspundã la întrebarea CUM se executãmisiunea ºi sarcinile primite. Conform manualului deplanificare a operaþiilor ediþia 2011 dupã aprobareaceasta se distribuie unitãþilor subordonate ºi celorprimite în sprijin.

Elaborarea planului de operaþii. Aceastã subetapã afazei a patra începe în momentul în care comandan-tul aprobã concepþia chiar înainte ca aceasta sã fieprezentatã spre aprobare eºalonului superior, modi-ficãrile cerute de acesta se introduc pe parcurs pânã lafinalizarea planului. În acest document se detaliazãmodul de executare a operaþiei, inclusiv dislocarea,angajarea forþelor ºi modul de acordare a sprijinului.Spre deosebire de concepþie planul de operaþii includetoate anexele specifice unui ordin de operaþii. Astfelpersonalul modulului CBRN trece la redactarea anexeila ordinul de operaþii.

Execuþia, evaluarea ºi revederea planului. Scopulacestei faze este acela de asigura executarea planuluiîn conformitate cu intenþia ºi misiunea din OPLAN/OPORD. De altfel se urmãreºte coordonarea activitãþilorºi sincronizarea la nevoie a acestora prin exercitareaatribuþiilor de comandã ºi control asupra subordonaþilorºi unitãþilor primite sub diferite relaþii de comandã ºicontrol. Evaluarea execuþiei ºi stabilirea unor mãsuride control se realizeazã de obicei din punctul decomandã înaintat. Pentru asigurarea conduceriiactivitãþilor pe linie de specialitate ºi sincronizareaacestora cu operaþia diviziei la nivelul centrului deconducere tacticã/COT, modulul CBRN al diviziei areorganizat serviciul 24/7 cu cel puþin un ofiþer pe turã.ªeful modulului CBRN al diviziei de infanterie esteprincipalul evaluator pe linia armei analizând perfor-manþa ºi eficienþa acþiunilor subunitãþilor ºi amãsurilor adoptate.

Pentru revederea ºi actualizarea planului se uti-lizeazã ordinele fragmentare/FRAGO, iar problemelede armã se integreazã în FRAGO emis de divizia deinfanterie. Pentru a rãspunde cerinþelor de planificareale subordonaþilor sarcinile emise trebuie sã rãspundãîntrebãrilor: CINE, CE, CÂND, UNDE, DE CE, iar pro-dusul planificãrii subordonaþilor trebuie sã rãspundãla întrebarea CUM. Alãturi de modificãri ale planurilordictate de adaptarea operaþiei la situaþia realã, prinFRAGO se ordonã mãsurile de management al con-secinþelor atacului cu ADMCBRN al inamicului.Pentru reacþia imediatã modulul CBRN identificãnecesarul de proceduri pe line de armã care se aprobãdin timp ºi permit acþiunea corectã ºi coerentã la toate


PROTECÞIA FORÞEI

43

15. *** SMG 65/2011, Manualul de planificare a operaþiilor, Bucureºti, 2011, p.153.

nivelurile în situaþii de atac/ eveniment CBRN. Astfelpentru transmiterea semnalelor de alarmare/înºtiinþare rapiditatea este esenþialã ºi transmitereasemnalului pentru îmbrãcarea echipamentelor deprotecþie individualã pentru unitãþile de pe direcþia dedeplasare a norului contaminat se poate face laofiþerul de serviciu operativ din punctul de comandã,dar scoaterea unitãþilor din zona contaminatã considercã este decizie a comandantului care administreazãspaþiul de luptã.

Tranziþia, este a ºasea etapã a procesului de plani-ficare a operaþiilor ºi dupã pãrerea specialiºtilor mili-tari este parte a planificãrii de nivel operativ ºi strate-gic, iar implicaþiile de planificare la nivel tactic suntminime. Manualul de planificare a operaþiilor facereferire la tranziþie mai mult ca la o etapã a operaþieiºi mai puþin ca o fazã a procesului de planificare speci-ficând În momentul transmiterii dispoziþiei preliminare (deiniþiere a planificãrii pentru tranziþie/ dezangajare), proce-sul de planificare va fi reluat începând cu faza a 2-a15.

Din perspectiva situaþiei politico-militare actualeîn Afganistan se planificã în aceste momente tranziþia,respectiv o etapã a operaþiilor în care se predauresponsabilitãþile din zona de operaþii cãtre instituþiicivile ºi se executã redislocarea forþelor în mod con-trolat. Provocarea pentru planificatori este faptul cãtoate mãsurile întreprinse trebuie planificate pentruminimalizarea efectelor negative ale plecãrii militarilordin forþa multinaþionalã. O altã perspectivã asupratranziþiei poate fi planificarea momentelor premergã-toare transferului de autoritate asupra ariei de operaþiicãtre o altã structurã militarã. Chiar dacã în acestecazuri planificarea nu are implicaþiile unei planificãria operaþiei ºi efectele imediate ale operaþiilor la niveltactic, grupul de planificare a operaþiilor diviziei subîndrumarea specialiºtilor în domeniul social-politic dela nivel operativ ºi strategic va trebui sã planifice coerentaceastã etapã a operaþiei. Rolul modulului CBRN aldiviziei apare în momentul în care se predau cãtreautoriãþi civile/companii private/alte autoritãþimilitare, controlul facilitãþilor industriale chimice ºinucleare, a institutelor de cercetare în domeniuCBRN, a raioanelor contaminate (de exemplu zoneunde s-a executat decontaminarea, ori s-au depozitatmateriale radioactive sau a zonelor contaminateradioactiv incluzând ºi zonele contaminate cu uraniusãrãcit. Pentru aceste operaþii modulul CBRNpregãteºte hãrþi, scheme ºi planuri detaliate care sã

conþinã suprafaþa contaminatã exactã, natura riscului,modul de marcare a acesteia ºi alte date consideratenecesare managementului în aria de operaþii.

Prin structura sa, comandamentul diviziei deinfanterie, trebuie sã ofere un maxim de eficienþãpentru planificarea, conducerea ºi controlul forþelordin subordine. În domeniul apãrãrii CBRN nivelul deexpertizã nu se poate realiza fãrã sprijinul unui colec-tiv de specialiºti, care au stabilite relaþii ierarhice clareºi proceduri de lucru. Consider cã implementarea laacest nivel a modulului CBRN, organizat pe principi-ile unui grup de lucru, care sã acopere toate respon-sabilitãþile în domeniul apãrãrii CBRN în zona deoperaþii, poate fi soluþia pentru actualele carenþe deplanificare ºi de imagine în domeniul apãrãrii CBRN.

BIBLIOGRAFIE

1. Col. lect. univ. dr. Iulian MARTIN, Col.conf.univ.dr Marian STANCU Curs universitarConducere militarã II, Editura UNAP Bucureºti, 2010.

2. Stelian PANTAZI, Carenþe ºi excese ale plani-ficãrii operaþionale la nivelul forþelor terestre; Sesiunede comunicãri ºtiinþifice, sesiunea IV, vol. 1 Tacticã ºiartã operativã forþe terestre, Editura UNAP, Bucureºti,2009.

3. Ion MITULEÞU, Concepþia apãrãrii CBRN înacþiuni militare; Sesiune de comunicãri ºtiinþifice,sesiunea IV, vol. 1 Tacticã ºi artã operativã forþe tere-stre, Editura UNAP, Bucureºti, 2009.

4. Iulian MARTIN, Planificarea operaþiilor militareîntrunite; Sesiune de comunicãri ºtiinþifice, sesiuneaIV, vol. 1 Tacticã ºi artã operativã forþe terestre,Editura UNAP, Bucureºti, 2009.

5. Col.prof.univ.dr. Ion MITULEÞU, ApãrareaCBRN în operaþia grupãrii de forþe (diviziei), EdituraUNAP, Bucureºti, 2005.

*** SMG 65/2011, Manualului de planificare aoperaþiilor, Bucureºti, 2011.

*** FT - 8 Manualul Apãrãrii CBRN în operaþii,Bucureºti, 2011.

*** FT - 3 Manualul de tacticã generalã a forþelorterestre, Bucureºti, 2007.

*** Manualul Diviziei de Infanterie, proiect.



44

1. http://dexonline.ro/2. Karl DEUTSCH, Crisis Decision-Making The Information Approach, 1982.3. ZAMFIR, Cãtãlin, „Crizã”, în: Dicþionar de sociologie, coord.: Cãtãlin ZAMFIR ºi Lazãr VLÃSCEANU, Editura Babel, Bucureºti,

1998, p. 144.4. George C. Marshall European Center for Security Studies, Conflict Prevention and Management of Crisis and Conflict,

http://www.marshallcenter.org/site-text/lang-en/page-coll-ep-1/xdocs/coll/ep-syllabus-04-01/module-10.htm.5. International Crisis Group Report no. 2, EU Crisis Response Capability. Institutions and Processes for Conflict Prevention and

Management, 2001.

O riginea cuvântului crizã se aflã în greacaveche. Pentru contemporanii lui Platon,

verbul krinein însemna a judeca, apoi a separa, sau adiscrimina, sau a decide. Cuvântul latin krisis, cu înþele-sul de astãzi, suferã transformãri succesive în limbileromanice. Esenþialul din etimologia cuvântului estelegat, probabil, de noþiunea de decizie. În centruloricãrei definiþii, oricãrei înþelegeri utile ºi riguroase afenomenului crizei, se aflã aceastã obligaþie de a decide.

Conform Dicþionarului Explicativ al LimbiiRomâne, cuvântul crizã este definit ca „fazã primej-dioasã ºi hotãrâtoare în viaþa socialã, constând într-omanifestare violentã a contradicþiilor economice,politice, sociale”1. În ultima perioadã observãm cã ter-menul este utilizat extrem de frecvent ºi este folositpentru a desemna evenimente foarte diferite.

Din punct de vedere geopolitic, de-a lungul vremii,abordarea fenomenului „crizã” a cunoscut numeroaseinterpretãri, în deplin acord cu gradul de evoluþie asistemului relaþiilor internaþionale ºi cu aspiraþiileistorice ale actorilor acestuia. În cadrul acestor abordãridorim sã evidenþiem opinia lui Karl Deutsch2, caredefineºte criza ca pe un „fapt care are patru caracteristici:

a) constituie un punct de dezvoltare în fluxulevenimentelor;

b) impune necesitatea luãrii unei decizii;c) pune în joc valorile fundamentale ale cel

puþin unui actor;d) luarea deciziei în timp foarte scurt”.Sintetizând, subscriem studiilor de specialitate

care relevã cã o crizã este, într-adevãr, o combinaþie a

tuturor celor patru factori descriºi mai sus: eveniment,decizie, ameninþare, timp.

Legãtura ºi intercondiþionãrile acestor patru ele-mente au fost abordate în mod explicit de cãtreCharles Herman. Astfel, el a descoperit cu surprinderecã ameninþarea ºi timpul necesar luãrii unei anumitedecizii nu au efecte prea mari asupra celorlalte douãcaracteristici de bazã ale crizei.

Din punct de vedere sociologic, criza se poate defi-ni drept o perioadã în dinamica unui sistem în careacumularea accentuatã a dificultãþilor ºi exprimareaconflictualã a tensiunilor fac dificilã funcþionarea nor-malã a acestuia, declanºându-se puternice presiunispre schimbare. Criza reprezintã manifestarea unordificultãþi temporare sau cronice ale modului de orga-nizare a unui sistem, exprimând incapacitatea sa de afuncþiona în modalitatea existentã3.

Organizaþia Tratatului Atlanticului de Nord a con-venit asupra urmãtoarei definiþii: ,,criza poate fi înþe-leasã drept o situaþie manifestatã la nivel naþional sau inter-naþional, ce este caracterizatã de existenþa unei ameninþãrila adresa valorilor, intereselor sau scopurilor principale alepãrþilor implicate”4 .

În acest context, ºi Uniunea Europeanã, dorindclarificarea conceptualã a termenului de crizã, înraportul EU Crisis Response Capability5, considerã cãeste evidentã limitarea folosirii conceptului de crizãnumai în sensul de situaþii preconflict, în care mediuleste volatil, pacea - foarte fragilã, iar decidenþii politicise aflã în situaþia de a rãspunde la crizã, nu de a o pre-veni. Problema pare a fi însã mult mai complicatãvorbindu-se despre prevenirea conflictelor nu numai

ABORDÃRI CONCEPTUALE PRIVIND NATURA ªI EVOLUÞIA CRIZELOR

Maior Niculai - Tudorel LEHACI

Universitatea Naþionalã de Apãrare „Carol I”Crizele ameninþã o organizaþie în scopurile ei cele mai profunde ºi datoritã posibilitãþilor de anticipare destul de

reduse, aceste evenimente sfideazã orice interpretare ºi cer un efort susþinut de înþelegere ºi adaptare a reacþiilor.Crises threaten an organization within its deepest purposes and due to relatively reduced possibilities of anticipation these

events defy any interpretation and demand a sustained understanding and adaptation effort.Cuvinte cheie: crizã, sistem, organizaþie, societate, stat.Keywords: crisis, system, organization, society, state.


45


în contextul prevenirii rãbufnirii violenþei, ci ºi înescaladarea ºi revenirea ulterioarã6.

În România, abordarea conceptului de crizã estede datã relativ recentã, fãrã a fi însã foarte clar delimi-tat prin documente oficiale. Dupã aderarea la NATOîn România s-a simþit nevoia unei noi strategii desecuritate naþionalã „capabilã sã asigure diminuareasubstanþialã a decalajelor faþã de statele dezvoltate dinspaþiul comunitar - îndeosebi a celor referitoare lastandardele de calitate a vieþii - sã preîntâmpine ºi sãcontracareze ameninþãrile la adresa cetãþenilor,comunitãþilor, naþiunii ºi statului român, sã ges-tioneze operativ ºi eficient situaþiile de crizã ºi sã par-ticipe activ la procesele de integrare ºi cooperare”7 .

Societatea modernã trãieºte ºi se dezvoltã într-olume a crizelor de diferite tipologii ºi intensitãþi.Începutul mileniului III este afectat deja de mai multetipuri de crize, definite ºi clasificate conform uneigame variate de criterii. Nu existã o clasificare acrizelor unanim acceptate, în general, acestea fiindîmpãrþite în funcþie de caracteristicile acestora ºi dedomeniul de manifestare. Diferitele tipuri de crizã,ordonate conform unor diverse tipologii, au elementeparticulare dar ºi de legãturã. De exemplu crizapoliticã se deosebeºte de cea de naturã socialã cu toatecã factorul politic este prezent în fiecare dintre acestea.

În cele ce urmeazã vom încerca o delimitare atipurilor de crize în funcþie de domeniile în care aces-tea se manifestã, de spaþiul în care se manifestã, dupãnatura resurselor, modul de manifestare ºi gradul decomplexitate.

Ioan Crãciun, în lucrarea sa „Prevenirea conflictelorºi managementul crizelor” clasificã crizele astfel:$ dupã domeniul în care se manifestã, crizele pot

fi, în principal, de naturã politicã, diplomaticã, eco-nomicã, socialã, financiarã, militarã, informaþionalã,tehnologicã, psihologicã ºi ecologicã;$ dupã spaþiul în care se manifestã, crizele pot fi:

locale, naþionale, regionale, continentale sau inter-naþionale;$ dupã natura resurselor pe care le implicã, o

crizã poate avea determinãri umane, materiale,tehnologice, financiare, bancare etc.;$ în funcþie de modul de manifestare, crizele pot

lua forme latente sau manifeste ;$ dupã gradul de complexitate, crizele pot fi sim-

ple, complexe ºi combinate8. Criza politicã poate fi definitã ca o situaþie nou cre-

atã, naþionalã sau internaþionalã, caracterizatã prin

existenþa unei ameninþãri la adresa obiectivelor sau aintereselor politice ºi a valorilor prioritare ale partide-lor politice implicate.

Criza diplomaticã este caracterizatã prin situaþiacare poate apãrea în relaþiile internaþionale, ca urmarea unei conjuncturi create la nivel naþional sau inter-naþional, prin declaraþii, mãsuri sau activitãþi denaturã diplomaticã, ce afecteazã interesele sau obiec-tivele diplomatice, politice, economice, militare ori dealtã naturã ale unui stat.

Criza economicã reprezintã o situaþie negativã dinviaþa unei societãþi, determinatã de manifestãri,mãsuri sau reforme care afecteazã valorile fundamen-tale ale dezvoltãrii economice.

Criza socialã este o situaþie apãrutã ca urmare aunor manifestãri ºi ameninþãri la adresa obiectivelorsau a intereselor sociale ale unui stat, care afecteazãvalorile fundamentale ale acestuia sau unele valoriprioritare de naturã socialã.

Criza financiarã este reprezentatã de o situaþie careapare, în special într-o instituþie financiar-bancarã,economicã, ori administrativã, de stat ºi/sau particu-larã, ori chiar la nivel statal, fiind determinatã demanagementul ineficient, de conjuncturile nepre-vãzute ce apar în domeniul financiar-bancar,ameninþând obiectivele ºi/sau interesele unui grupsocial sau, uneori, pe cele ale societãþii, în ansamblu.

Criza militarã este o situaþie creatã prin trecerea dela starea de pace - caracterizatã însã de anumitecondiþii tensionale (crizã latentã) - la starea de con-flict, în cadrul cãreia una sau toate pãrþile implicate aufolosit violenþa pentru impunerea prin forþã a obiec-tivelor sau a intereselor proprii, cu scopul de a-ºiapãra valorile fundamentale.

Criza informaþionalã se referã, în principiu, la lipsainformaþiilor, a datelor necesare luãrii unei deciziirapide ºi eficiente într-un domeniu de activitate.

Criza tehnologicã, mai rar întâlnitã, apare ºi semanifestã prin lipsa de tehnologie necesarã rezolvãriiunei stãri tensionate, ce se creeazã ca urmare afolosirii unor tehnologii uzate sau depãºite.

Criza psihologicã descrie starea unei persoane (aunor grupuri) care, într-o anumitã situaþie ºi într-unanumit interval de timp, fie nu reacþioneazã, fie esteneutralizatã ori determinatã sã acþioneze contrarobiectivelor sau intereselor proprii, prin aceastaaducând atingere valorilor fundamentale proprii saucelor colective.

6. Idem7. Strategia de Securitate Naþionalã a României, Bucureºti, 2007, p. 6.8. Ioan Crãciun, Prevenirea conflictelor ºi managementul crizelor, Editura Universitãþii Naþionale de Apãrare „Carol I” Bucureºti -

2006, pp. 83-88



46

9. World Dictionary, http://www.wordiq.com/dictionary/stage.htm ºi http://www.wordiq.com/dictionary/situation.htm.

Criza ecologicã (catastrofa ecologicã) este caracterizatãprin afectarea parametrilor de normalitate ai florei,faunei, atmosferei, solului, subsolului ºi ai reþelei deapã, pe un anumit teritoriu, ca urmare a modificãrilorprovocate de factori obiectivi sau subiectivi.

Criza localã apare pe un spaþiu limitat ºi se mani-festã în domeniile economic, politic, social, cultural etc.

Criza naþionalã are ca spaþiu de manifestaresuprafaþa unei þãri ºi cuprinde unul sau mai multedomenii fundamentale în viaþa socialã din acel stat.

Criza regionalã se manifestã pe suprafaþa a celpuþin douã state ºi în cel puþin un domeniu de interespentru statele implicate.

Criza internaþionalã poate fi caracterizatã printr-oamploare spaþialã dezvoltatã într-un domeniu deinteres, ºi poate fi extinsã la nivel internaþional.

Totodatã, se poate vorbi ºi despre alte douã con-cepte: starea de crizã ºi situaþia de crizã. Conceptul destare de crizã poate fi definit ca o poziþie specificã iden-tificabilã într-un continuu sau o serie a unui proces.Aceasta înseamnã cã nu orice deviaþie ori disfuncþionali-tate poate fi crizã. Intervine aici ºi percepþia celor dinjur, a comunitãþii faþã de evenimente ºi eventualeconsecinþe. Situaþia de crizã reprezintã rezultatul com-binãrii unor circumstanþe într-un anumit moment9.

Aceastã clasificare, deºi acoperã un palier destulde vast de manifestare a fenomenului, nu epuizeazãsubiectul, crizele mileniului III fiind tot mai compli-cate, iar monitorizarea lor extrem de delicatã. Actoriirelaþiilor interstatale ºi transnaþionale se vor diversificaºi, în acelaºi timp, acþiunile vor include subversiuni totmai periculoase, iar capacitãþile lor de reacþie vordeveni tot mai imprevizibile. Crizele ameninþã o orga-nizaþie în scopurile ei cele mai profunde ºi datoritãposibilitãþilor de anticipare destul de reduse, acesteevenimente sfideazã orice interpretare ºi cer un efortsusþinut de înþelegere ºi adaptare a reacþiilor.

Analiza factorilor care influenþeazã situaþiile decrizã poate fi consideratã una dintre cele mai compli-cate provocãri ºtiinþifice, deoarece presupune oînþelegere cuprinzãtoare a genurilor de determinãri ceguverneazã organizãrile ºi procesele sociale, cunoaºtereamediului internaþional de securitate ºi a modului deinteracþiune dintre actorii prezenþi în arena inter-naþionalã. Pentru o mai bunã înþelegere ºi în spiritulacestei lucrãri de cercetare ºtiinþificã, vom face referireîn special la situaþiile de crizã ce implicã structurile curesponsabilitãþi în domeniul siguranþei naþionale aunui stat.

O situaþie de crizã politico-militarã este declanºatãde o serie de circumstanþe de diverse tipuri ºi poateizbucni în diferite moduri. Aceasta ar putea porni de

la acþiuni de forþã sau de la declaraþii publice, traseulparcurs putând trece prin simple agitaþii militare, prinoperaþiuni subversive sau teroriste ordonate în secret,prin iniþiative diplomatice, rãsturnãri de situaþiiexterne sau interne, prin evenimente de naturã eco-nomicã sau socialã, etc. La originea unei crize se potafla, printre altele, o serie de factori cum ar fi:

? declaraþii politice (ameninþãri, acuzaþii, for-mulare de pretenþii);

? adoptarea unor documente ºi încheierea unorangajamente de naturã politicã sau executarea deacþiuni care încalcã prevederi legale (sancþiuni diplo-matice, încheierea de alianþe, încãlcarea unor tratatesau angajamente internaþionale);

? modificãri ale mediului politico-strategic alstatelor (introducerea unor noi tehnologii militare,acumularea de capabilitãþi ofensive, dezvãluirea unorinformaþii militare importante, rezoluþii sau decizii aleunor organizaþii internaþionale);

? efectuarea de demonstraþii militare (miºcãride trupe fãrã folosirea forþei sau acte direct ostile,operaþiuni fãrã rãzboi - out of war operations);

? planificarea ºi executarea de acþiuni violenteindirecte (acte de violenþã împotriva unui aliat, a unuistat prieten sau a unui vecin);

? acþiuni de folosire a forþei de cãtre un stat faþãde un alt stat (atac armat, bombardamente, con-fruntare navalã, violarea spaþiului terestru sau aerian,etc);

? tulburãri interne care pun în discuþie stabili-tatea sau existenþa unui regim ºi care pot determinaalte state sã intervinã (lovituri de stat, insurecþii, aten-tate, acþiuni teroriste, sabotaje, rãzvrãtiri, manifestaþii,greve, etc);

? implementarea unor mãsuri cu caracter eco-nomic (embargouri, ,,rãzboi economic", manevrefinanciare);

? acumularea tensiunilor ºi a neîncrederii;? polarizarea diferenþelor sociale ºi politice;? uzul armelor, desfãºurarea unor acþiuni

provocatoare, a unor acþiuni sporadice, neorganizate,cu un nivel scãzut de violenþã;

? ostilitate intergrupalã;? represiune, insurgenþã, violarea sistematicã a

drepturilor omului;? declinul percepþiei asupra legitimitãþii guver-

nului naþional;? mobilizare naþionalã, º.a.m.d.Oricare ar fi izvorul sau domeniul lor primordial

de acþiune, crizele sunt fenomene extrem de com-plexe, a cãror factori determinanþi pot fi caracterizaþi



47

10. Strategia de Securitate Naþionalã a României, Bucureºti, 2007, pp. 12-16.

ca fiind atât de naturã internã cât ºi de naturã externã.În aceeaºi ordine de idei, constatãm cã riscurile desecuritate ºi ameninþãrile nu mai sunt provocate întotalitate de state, ci ºi de apariþia unor fenomeneneconvenþionale cauzate de actori non-statali ºisusþinute de unele state.

Pentru aprofundarea studiului asupra sferei fac-torilor de risc care pot pune în pericol siguranþa ºisecuritatea naþionalã, trebuie luate în calcul încã douãcategorii de astfel de factori.

Prima categorie a factorilor este generatã de accen-tuarea unor fenomene prin care se aduce atingere sta-bilitãþii sociale, cum ar fi corupþia, traficul de influ-enþã, actele de fraudã fiscalã, care genereazã accentu-area inechitãþilor sociale ºi declanºarea unor mani-festãri de protest de amploare cu consecinþe multiple.

A doua categorie de factori de risc, o reprezintãreacþiile ineficiente ale instituþiilor statului în faþa dez-voltãrii alarmante a fenomenelor de criminalitate eco-nomico-financiarã, de scãdere a nivelului de trai ºi dedegradare a sistemului de protecþie socialã, fapt cefavorizeazã în mod direct extinderea unor stãri deconflict. În situaþia internã a României, o serie de vul-nerabilitãþi ºi riscuri pot sã aparã pe fondul menþineriiunor surse ale unor potenþiale conflicte sociale punc-tuale sau ca urmare a apariþiei unor efecte secundaredeterminate de dinamica procesului de globalizare.

Potrivit Strategiei de Securitate Naþionalã,România este preocupatã sã diminueze vulnerabilitãþileinterne care se manifestã în diferite domenii ºi care, înanumite circumstanþe, pot avea un impact extrem degrav asupra securitãþii naþionale, cum ar fi:A persistenþa problemelor de naturã economicã,

financiarã ºi socialã, generate de prelungirea tranziþieiºi întârzierea reformelor structurale; A accentuarea fenomenelor de corupþie ºi de

administrare deficitarã a resurselor publice, care pro-duc adâncirea inechitãþilor sociale;A proliferarea economiei subterane ºi creºterea

numãrului de acte de corupþie la nivelul funcþionarilorpublici; A reacþiile ineficiente ale instituþiilor statului în

faþa acutizãrii fenomenelor de criminalitate economi-co-financiarã;A menþinerea unor surse de instabilitate cu

efecte asupra diminuãrii sau întreruperii proceselor ºiactivitãþilor economice propriu-zise; A nerespectarea normelor ecologice în

funcþionarea unor întreprinderi industriale; A posibilitatea producerii unor dezastre ecologice,

catastrofe naturale ºi procese de degradare a mediului;

A scãderea nivelului de încredere a cetãþenilor îninstituþiile statului, ca urmare a accentuãrii faptelor decorupþie, a birocraþiei excesive în administraþie ºi ascãderii nivelului de trai;A menþinerea la un nivel scãzut a infrastructurii

informaþionale ºi întârzieri în realizarea acesteia lastandardele impuse de dinamica globalizãrii; A deficienþe în protecþia informaþiilor clasificate10.Pregãtirea pentru o reacþie adecvatã în cazul unei

situaþii de crizã þine cont pe de o parte de construcþieºi capacitate instituþionalã, iar pe de altã parte depregãtirea factorului uman care are o contribuþie fun-damentalã la succesul sau insuccesul acþiunilor degestionare a crizelor.

Minimalizarea riscurilor ºi ameninþãrilor la adresaþãrii, neglijarea constituirii ºi pregãtirii unor grupãri deforþe capabile sã rãspundã independent cerinþelorunei crize, sau chiar rãzboiului, cel puþin în prima fazãa acestora, ar constitui o greºealã de neiertat pentrugândirea militarã româneascã. Apare, aºadar, mainecesar ca oricând, extinderea cooperãrii interdepar-tamentale pentru crearea ºi dezvoltarea unui sistemflexibil ºi coerent de reacþie, care sã rãspundã promptprovocãrilor noului context geopolitic.

BIBLIOGRAFIE1. CALOPÃREANU Gheorghe, Regionalizarea securitãþii

în Europa, Editura Universitãþii Naþionale de Apãrare „Carol I”, Bucureºti, 2011;

2. Strategia de Securitate Naþionalã a României,Bucureºti, 2007;

3. CRÃCIUN Ioan, Prevenirea conflictelor ºi managemen-tul crizelor, Editura Universitãþii Naþionale de Apãrare"Carol I" Bucureºti - 2006;

4. GALLAGHER Tom, Balcanii în noul mileniu. În umbrarãzboiului ºi a pãcii, traducere din englezã de pentru Studiide Apãrare ºi Istorie Militarã, Bucureºti, 1999 GabrielaIonescu, Editura Humanitas, Bucureºti, 2006;

5. International Crisis Group Report no. 2, EU CrisisResponse Capability. Institutions and Processes for ConflictPrevention and Management, 2001;

6. PAVELESCU ªerban, Buna vecinãtate factor importantîn asigurarea integrãrii României în NATO, în vol. RomâniaNATO. Parteneriat ºi cooperare, Institutul pentru Studii deApãrare ºi Istorie Militarã, Bucureºti, 1999;

7. ZAMFIR, Cãtãlin, "Crizã", în: Dicþionar de sociologie,coord.: Cãtãlin ZAMFIR ºi Lazãr VLÃSCEANU, EdituraBabel, Bucureºti, 1998;

8. DEUTSCH W. Karl, Crisis Decision-Making TheInformation Approach, 1982;

*** Lumea Magazin, nr. 10, 1994;

http://dexonline.ro/http://www.marshallcenter.org/http://www.wordiq.com/dictionary/



48

Cerinþele impuse autoritãþilor din exteriorulamplasamentului prin plan

P entru elaborarea unui plan eficient deurgenþã în exteriorul amplasamentului este

necesarã înþelegerea circumstanþelor speciale ale unuiaccident nuclear ºi a modului în care diferite con-tramãsuri reduc impactul accidentului. Este necesar,de asemenea, sã se realizeze ce efecte economice ºisociale pot cauza contramãsurile.

Planul de urgenþã în exteriorul amplasamentuluitrebuie sã abordeze sarcinile urmãtoare ºi sã identificeîn mod clar autoritatea responsabilã ºi procedurilepentru fiecare caz:

? alertarea ºi notificarea personalului ºi a organi-zaþiilor cheie;

? metode ºi proceduri pentru înºtiinþare ºiinstrucþiuni care vor fi date populaþiei;

? evaluarea situaþiei de urgenþã în exteriorulamplasamentului;

? implementarea adãpostirii, evacuãrii ºi profi-laxiei cu iod ºi a altor mãsuri de protecþie;

? identificarea resurselor necesare pentru imple-mentarea mãsurilor de protecþie planificate;

? instruirea organizaþiei de urgenþã din exteriorulamplasamentului;

? cooperarea între organizaþiile de urgenþã de peamplasament ºi din exteriorul amplasamentului;

? cooperarea organizaþiei din exteriorulamplasamentului cu autoritatea naþionalã de securi-tate radiologicã;

? întreþinerea ºi actualizarea planului deurgenþã.

Cel mai important punct al planului este de adesemna o persoanã care acþioneazã ca director alurgenþei în exteriorul amplasamentului. Aceastã per-soanã are autoritatea executivã ºi responsabilitateapentru conducerea rãspunsului la urgenþã în exteriorulamplasamentului.

În istoria recentã a pregãtirilor pentru urgenþãnuclearã era uzual ca planurile de urgenþã sã specificeun comitet de nivel înalt, în scopul asigurãrii legãturiiîntre organizaþia operator, autoritatea de regle-

mentare ºi autoritãþile executive. Acest aranjamentare anumite neajunsuri, astfel:? poate fi necesar un timp lung pânã la adunarea

comisiei ºi pânã când aceasta este gata de acþiune;? factorii de decizie importanþi trebuie sã con-

ducã rãspunsul organizaþiilor proprii ºi nu pot sã facãparte permanent din comisie;? dacã în comisie sunt incluse persoane subordo-

nate, funcþionarea comisiei este înceatã datoritã nece-sitãþii de înaintare a deciziilor pentru aprobare.

În consecinþã, comitetul are avantaje din punctde vedere al coordonãrii dar nu poate fi eficient, îngeneral, în rãspunsul operativ la urgenþã. Autoritateaºi responsabilitatea sunt mai bine delegate unui direc-tor la urgenþã care va beneficia de sprijinul tehnic alorganizaþiilor responsabile în mod normal de prote-jarea populaþiei ºi va avea acces la cea mai bunã con-sultanþã.

Centrul de control al urgenþei în exteriorulamplasamentului

Centrul de control la urgenþã în exteriorul amplasa-mentului este o clãdire dedicatã/predesemnatã sau oîncãpere din care directorul urgenþei în exteriorulamplasamentului poate exercita comanda ºi din carepot fi coordonate acþiunile autoritãþii publice. Centrultrebuie amplasat, de preferinþã, în imediata vecinãtatea organizaþiei care are rãspunderea globalã a rãspun-sului la urgenþã. În cele mai multe þãri vest-europeneaceasta este reprezentatã de cãtre structura responsabilãpentru mangementul urgenþei sau guvernatorulprovincial/regional. Directorul urgenþei în exteriorulamplasamentului este, în mod frecvent, guvernatorulprovincial/regional sau ºeful structurilor profesionistede intervenþie sau al poliþiei.

Centrul de control al urgenþei trebuie situat astfelîncât sã fie improbabil ca acesta sã fie afectat de acci-dent. Este preferabilã localizarea acestuia într-unadãpost. Sistemul de ventilaþie trebuie sã facã posibilãfiltrarea aerului introdus ºi menþinerea presurizatã(câþiva milimetri coloanã de apã) a încãperii. Filtrelede aer trebuie sã asigure protecþie eficientã împotriva aerosolilor ºi, de asemenea, împotriva ioduluiradioactiv în formã elementarã.

MANAGEMENTUL PREGÃTIRILOR PENTRU URGENÞÃ NUCLEARÃ

Colonel Valentin COMAN

Inspectoratul General pentru Situaþii de Urgenþã



49

Un aranjament comun este de a avea o încãperededicatã pentru comunicaþii în centrul de control alurgenþei. Aceste facilitãþi trebuie sã aibã legãturi bunecu toate centrele ºi grupurile implicate în planul deurgenþã.

În perioadele normale trebuie asigurateîntreþinerea ºi suportul tehnic, iar în cazul unei situaþiide urgenþã trebuie sã existe prevederi pentru a existapersonal de serviciu disponibil. Centrul de control alurgenþei trebuie sã fie conectat direct prin telefon cucentrul de urgenþã al centralei nucleare.

În plus faþã de personalul necesar directorului laurgenþã în exteriorul amplasamentului pentruexercitarea comenzii ºi a coordonãrii generale, în cen-trul de control al urgenþei sunt necesare cel puþinurmãtoarele persoane:$ consilieri pentru securitate nuclearã ºi pro-

tecþie la radiaþii, de exemplu persoane de legãturã dela organizaþia de urgenþã a operatorului centralei ºi,într-o fazã ulterioarã, de la autoritatea de regle-mentare;$ persoane care primesc ºi înregistreazã datele de

supraveghere radioactivã ºi care actualizeazã prezen-tãrile situaþiei globale de radiaþie în mediu;$ personal pentru înregistrarea evenimentelor,

primirea ºi transmiterea mesajelor etc.

Facilitãþi, echipamente, comunicaþii, resurse ºi suport logistic

Va fi necesar un laborator, de preferat în exteriorulamplasamentului, în care probele de mediu sã poatãfi mãsurate pentru determinarea concentraþiilorradioactivitãþii. Acest laborator este necesar deoarecenumãrul mãsurãtorilor cerute va fi, cel mai probabil,mult mai mare decât capacitatea echipelor desupraveghere, chiar ºi a celor bine dotate.

Planul de urgenþã în exteriorul amplasamentuluitrebuie sã desemneze un centru de informare publicãsuficient de mare pentru a gãzdui reprezentanþiimijloacelor de informare la conferinþele de presã ºipersoane din rândul populaþiei la ºedinþele de infor-mare. Centrul de informare publicã va fi amplasat, depreferinþã, în apropierea centrului de control alurgenþei.

Diversele echipe mobile angajate în mãsurireparatorii vor necesita existenþa comunicaþilor radiocu organizaþia de urgenþã, în centrul de control alurgenþei. Acest sistem de comunicaþii trebuie sã fiecompatibil cu sistemul de comunicaþii existent alautoritãþilor locale. Sistemele publice de telefoniemobilã pot sã fie inutilizabile întrucât acestea pot sãcedeze datoritã suprasolicitãrilor, în ciuda reco-

mandãrilor cãtre populaþie de a evita utilizarea tele-foanelor.

Planificarea utilizãrii echipelor de urgenþã ºi protecþia personalului

Echipele mobile sunt necesare într-o situaþie deaccident pentru câteva scopuri diferite:A controlul intrãrii ºi ieºirii din zona accidentului

ºi direcþionarea circulaþiei;Amonitorizarea radioactivã;A înºtiinþarea populaþiei ºi asigurarea înþelegerii

mesajelor;A instruirea populaþiei asupra necesitãþii adãpostirii

ºi asupra pregãtirilor pentru evacuare.Personalul echipelor de intervenþie de specialitate

sau personalul de intervenþie aparþinând operatoruluiinstalaþiei, care pot fi necesare pentru a opera încondiþii speciale în zonele contaminate trebuie sã aibãdozimetre ºi echipament de protecþie personalã. Suntaplicabile douã forme de protecþie personalã:îmbrãcãminte de protecþie ºi protecþie respiratorie. Înplus, membrilor echipelor trebuie sã li se asiguretablete de iodurã ºi instrucþiuni asupra utilizãrii aces-tora.

Îmbrãcãmintea de protecþie asigurã protecþieîmpotriva contaminãrii - nu împotriva radiaþiilordirecte. În consecinþã, chiar ºi costumele de protecþieuºoare, cu nivel de protecþie tip D, vor satisface cerinþelede protecþie. Dacã este necesarã protecþie respiratorie,personalul echipelor de intervenþie vor fi echipaþi cuaparate de respirat care acoperã faþa având filtre adec-vate sau li se vor asigura aparate de respirat.

Aranjamente pentru monitorizarea radioactivã

În cazul unei eliberãri curente, monitoarele decoº, staþiile de pe amplasamentul de monitorizare on-line sau staþiile telemetrice fixe de monitorizare adebitului dozei gama din exteriorul amplasamentuluipot asigura suficiente date pentru evaluarea impactu-lui eliberãrii. Contramãsurile urgente se pot baza peaceste informaþii. Totuºi, va fi necesarã confirmareanivelului real al contaminãrii înainte de iniþierea altorcontramãsuri sau înainte de terminarea operaþiilor deurgenþã.

Datele care trebuie sã fie disponibile directoruluila urgenþã în exteriorul amplasamentului ºi personalu-lui din centrul de control al urgenþei se încadreazã întrei categorii:

1. Informaþii privind eliberarea ºi alte informaþii rele-vante despre condiþiile centralei. Aici sunt incluse infor-



50

maþii despre termenul sursã radioactiv, eliberarea înmediu ºi schimbãrile probabile ale ratei eliberãrii.

2. Informaþii meteorologice. Cele mai prompteinformaþii disponibile sunt cele de la instrumentelemeteorologice de pe amplasament ºi prognoza meteogeneralã pentru zona afectatã. Informaþiile specialenecesare sunt traiectoriile prognozate ale norului,ceea ce necesitã analiza pe calculator a unui marevolum de date al câmpului de vânt. În scopul evaluãriidozelor prognozate sunt necesare concentraþiilerezultate din calcule de dispersie realizate de cãtrepersonalul consultativ din centrul de control alurgenþei.

3. Informaþii radiologice. Datele de monitorizare amediului în exteriorul amplasamentului sunt nece-sare pentru:P informaþii despre miºcarea norului ºi mãrimea

zonei afectate;P estimarea dozei prin cãile de expunere la nor,

fie pentru a confirma sau pentru a înlocui estimãrilebazate pe informaþiile despre condiþiile centralei ºidatele meteorologice;P estimãri de dozã prin inhalare, prin comparaþia

concentraþiilor prognozate cu concentraþiile de materialradioactiv mãsurate în nor;P estimarea contaminãrii solului ºi necesitatea

protecþiei împotriva expunerii prin calea de ingestie aalimentelor;P verificãri pentru detectarea zonelor fierbinþi în

contaminarea solului.Planurile de urgenþã în exteriorul amplasamentului

vor specifica, în general, numai cerinþele privind moni-torizarea gama externã ºi mãsurãtorile contaminãriide suprafaþã. Pentru aceste scopuri, planurile vorinclude specificaþii detaliate asupra rutelor de urmat,depinzând de circumstanþele accidentului ºi decondiþiile meteorologice.

Evaluarea globalã a situaþiei radiologice trebuie sãse realizeze în centrul de evaluare care poate fi dispusîn acelaºi loc cu centrul de control al urgenþei sau într-unloc separat. Trebuie realizate pregãtiri pentruîncadrarea centrului de evaluare cu personal calificatîn securitate nuclearã ºi protecþie la radiaþii.

Planul de urgenþã în exteriorul amplasamentuluitrebuie sã prevadã unul sau mai multe vehicule deteren echipate cu detectori gama automaþi, dispozitivede prelevare aerosoli, echipament pentru prelevareaprobelor de vegetaþie ºi de sol, un numãr de contoarealfa ºi beta ºi cel puþin un detecor GeLi sau HPGe pen-tru analize gamaspectrometrice. Vehiculele trebuieechipate, de asemenea, cu îmbrãcãminte de protecþieºi echipament de decontaminare personalã.

Planurile de urgenþã pot prevedea, de asemenea,echipamente mobile pentru monitorizãri ale întregu-lui corp sau ale tiroidei pentru populaþia expusã.Aceste sarcini sunt, de regulã, atribuite autoritãþiinaþionale de securitatea radiaþiilor sau sunt contrac-tate cu un institut de cercetare cu pregãtiri adecvate.

Monitorizarea de rutinã a mediului joacã un rolimportant în ceea ce priveºte disponibilitatearesurselor tehnice ºi a expertizei pentru informareapopulaþiei despre pregãtirile pentru urgenþã.

Proceduri de revizuire a planului ºi de asigurare a calitãþii

Este important ca planul de urgenþã în exteriorulamplasamentului sã fie revizuit ºi actualizat la inter-vale regulate. Exerciþiile importante pentru urgenþãvor asigura, de regulã, un orar adecvat pentru actualizareaplanului. Aceasta va include o actualizare anterioarãºi concluzii ulterioare pentru corectarea punctelorslabe dezvãluite de exerciþiu. Responsabilitatea actualizãriiplanurilor de rãspuns la urgenþã trebuie recunoscutãde cãtre autoritatea care are rãspunderea globalã apregãtirii planului ºi de cãtre organizaþia care aprobãplanul.

Mai jos este prezentatã o listã de verificare pentruasigurarea întreþinerii unui plan aplicabil:

6 au existat schimbãri organizatorice careafecteazã responsabilitãþile autoritãþilor din exteriorulamplasamentului?;

6 s-au schimbat semnificativ utilizarea ºi ocu-parea ariilor din zona de planificare la urgenþã?;

6 au existat schimbãri semnificative ale sistemelorde transport, drumuri, poduri în zonã?;

6 s-au produs schimbãri majore în sistemele decomunicaþii?.

Pe de altã parte, planul de urgenþã trebuie struc-turat astfel încât sã nu fie susceptibil la schimbãrifrecvente. Numele, numerele de telefoane ºi adreseletrebuie organizate în anexe separate ºi fiecare sectortrebuie sã fie responsabil pentru transmiterea corecþi-ilor în mod automat.



51

A rmata Românã a demonstrat de-a lungultimpului cã reprezintã, pentru populaþie,

unul dintre factorii de stabilitate cei mai importanþi.Încrederea acordatã armatei de populaþia civilã nu afost pusã la îndoialã niciodatã. De multe ori, în situaþi-ile care pãreau fãrã rezolvare, s-a invocat ultima soluþieconsideratã salvatoare: „sã vinã armata”. Deºi prindefiniþie rolul armatei este altul, militarii nu au „dezer-tat” niciodatã în faþa problemelor populaþiei civile,asumându-ºi responsabilitatea de a angaja conflictulasimetric cu natura (în cele mai dese cazuri).

În ultimii ani, Armata Românã a participat la acþi-uni de limitare ºi înlãturare a efectelor calamitãþilornaturale (inundaþii ºi cãderi masive de zãpadã). Acestfapt a determinat o amplã analizã privind posibilitãþilereale prin care militarii pot asigura sprijin populaþieicivile în situaþii de urgenþã civilã, identificându-secapabilitãþi ºi proceduri prin care pot fi angajate struc-turi militare independente sau mixte în vederea asigurãriisprijinului pentru populaþia civilã.

În continuare, vom analiza succint posibilitãþilestructurilor de tip batalion de Apãrare CBRN privindasigurarea sprijinului populaþiei în situaþii de urgenþãcivilã. Analiza vizeazã în principal parcurgerea unuialgoritm, principalele elemente de analizã fiind:? definirea „urgenþei civile”;? tipologia acþiunilor de sprijin a populaþiei

civile la care au participat subunitãþi de ApãrareCBRN;? tipologia urgenþelor civile pentru care struc-

turile de Apãrare CBRN pot fi angajate cu eficienþãmaximã, potrivit capabilitãþilor specifice;? principiile generale privind amenajarea unei

tabere de sinistraþi organizate de un batalion deApãrare CBRN;? concluziile privind angajarea subunitãþilor de

Apãrare CBRN pentru limitarea ºi înlãturareaefectelor unor situaþii de urgenþã civilã.

Definirea „urgenþei civile”Putem defini „urgenþa civilã” ca fiind o situaþie,

care prin amploare ºi lipsa controlului, afecteazã grav

populaþia civiã, mediul înconjurãtor ºi activitãþile eco-nomice. Astfel de situaþii pot fi identificate ca fiindaccidente nucleare, radiologice, chimice ºi biologice,calamitãþi naturale determinate de fenomene meteo-rologice periculoase (cãderi masive de zãpadã, inun-daþii etc.), incendii de mari proporþii, poluarea mediu-lui pe arii largi. În acelaºi spectru se regãsesc însãmulte alte situaþii generatoare de urgenþe civile. Înprincipiu, „urgenþa civilã” reprezintã acele situaþiicare pun grav în pericol viaþa populaþiei, afecteazãgrav mediul înconjurãtor sau pericliteazã activitãþilesocio-economice.

Tipologia acþiunilor de sprijin a populaþiei civilela care au participat subunitãþi de Apãrare CBRN

În ultimii ani, structurile de Apãrare CBRN (com-panii sau batalioane) au avut o participare activã laacþiunile organizate ºi conduse la nivelul MinisteruluiApãrãrii Naþionale pentru limitarea ºi înlãturareaefectelor unor situaþii de urgenþã civilã, astfel:

! evacuarea populaþiei din zonele afectate deinundaþii;

! deblocarea cãilor de comunicaþii acoperite cuzãpadã;

! deblocarea autovehiculelor imobilizate decãderi masive de zãpadã;

! colectarea ºi transportul de ajutoare umanitareîn zone calamitate;

! asigurarea de asistenþã medicalã populaþieicivile afectate de inundaþii;

Fiecare acþiune la care au participat militarii dinstructurile de Apãrare CBRN a fost îndeplinitã, iarexperienþa a atins douã aspecte pe care le putem con-sidera, în egalã mãsurã, importante: satisfacþia lucru-lui bine fãcut ºi identificarea unor modalitãþi de per-fecþionare a planificãrii, organizãrii ºi execuþiei unormisiuni similare (lecþii învãþate).

Totuºi, trebuie menþionat cã una din acþiunile lacare au participat structurile de Apãrare CBRN ºi careprin amploare ºi eficienþã a constituit un real succeseste colectarea ºi transportul de ajutoare umanitarepentru populaþia sinistratã/grav afectatã de cãderile

ASIGURAREA SPRIJINULUI POPULAÞIEI ÎN SITUAÞII DE URGENÞÃ DE CÃTRE STRUCTURILE DE APÃRARE CBRN

Locotenent Monica STAMATE

Batalionul 49 Apãrare CBRN „ARGEª”


52


masive de zãpadã de la începutul anului 2012. Astfel,în garnizoanele Piteºti, Câmpulung Muscel, Sighiºoaraºi Huºi au fost organizate de cãtre batalioanele deApãrare CBRN centre de colectare a ajutoarelorumanitare. Reacþia de solidaritate a populaþiei a fostcopleºitoare, iar acest fapt poate fi atribuit ºi încrederiipopulaþiei în Armata Românã.

Tipologia urgenþelor civile pentru care structurilede Apãrare CBRN pot fi angajate cu eficienþã maximã,potrivit capabilitãþilor specifice

Analizând raportul dintre dotare, nivelul depregãtire specificã ºi nivelul de încadrare cu personal,structurile de Apãrare CBRN de tip batalion pot fiangajate cu eficienþã maximã în mod independent,pentru limitarea ºi înlãturarea unor urgenþe civile, înurmãtoarele tipuri de acþiuni:

6 gestionarea accidentelor nucleare, radiologice,chimice ºi biologice;

6 gestionarea situaþiilor de poluare pe arii extinse.Structurile de Apãrare CBRN pot fi angajate în

acþiuni specifice întregului spectru al urgenþelor civile,cu atribuþii limitate, încooperare cu alte struc-turi militare sau aleautoritãþilor publicelocale, astfel:A g e s t i o n a r e a

efectelor produse defenomenele meteoro-logice periculoase;A inundaþii;A fenomene dis-

tructive de origine geo-logicã;A incendii de

mari proporþii.Pe timpul angajãrii

independente în acþiu-ni de gestionare a situ-aþiilor de urgenþã, funcþiede situaþia creatã, structurile de tip batalion deApãrare CBRN pot asigura:

? gestionarea accidentelor nucleare, radiologice,chimice ºi biologice:P prognozarea contaminãrii, cercetarea ºi moni-

torizarea CBRN a zonelor afectate;P intervenþia în zonele afectate în scopul salvãrii

de bunuri ºi persoane;P intervenþia pentru decontaminarea personalu-

lui ºi bunurilor materiale;

P intervenþia pentru decontaminarea terenului;P organizarea unor tabere de sinistraþi (raioane

temporare de evacuare a persoanelor/populaþieicivile);

? gestionarea situaþiilor de poluare pe arii extinse:

P cercetarea ºi monitorizarea CBRN a zonelorafectate;P intervenþia în zonele afectate în scopul salvãrii

de bunuri ºi persoane;P intervenþia pentru decontaminarea personalu-

lui ºi bunurilor materiale;P intervenþia pentru decontaminarea terenului;În situaþiile enunþate, intervenþia cu structuri de

Apãrare CBRN este certificatã prin faptul cã inciden-tele/evenimentele sunt încadrate în domeniul deactivitate al specialiãtilor de armã, iar protecþia per-sonalului propriu poate fi asiguratã la un nivel supe-rior.

Principiile generale privind amenajarea uneitabere de sinistraþi organizate de un batalion deApãrare CBRN

Anumite situaþiigenereazã necesitateaevacuãrii temporare apopulaþiei civile înlocaþii (raioane) organi-zate în timp scurt ºicare sã îndeplineascãtoate cerinþele pentruasigurarea vieþii. Pelângã cerinþele privindasigurarea condiþiilorde trai este esenþialãîndeplinirea cerinþelorde igienã individualã ºicolectivã. Astfel, unbatalion de apãrareCBRN cu dotarea actu-alã poate amenaja ºi

pune în funcþiune unraion de evacuare temporarã a populaþiei (tabere desinistraþi) care sã îndeplineascã, în mare parte urmã-toarele facilitãþi:A raion/sector pentru dispunerea personalului:P sector pentru bãrbaþi;P sector destinat mamelor cu copii cu vârsta sub

2 ani;P sector pentru femei ºi copii cu vârste între 2 ºi

7 ani;



53

A raion/sector de îmbãiere a personalului (cuautospeciala de decontaminare personal ADP-80/ADP-90);A raion/sector de spãlare a lenjeriei (cu autospe-

ciala de decontaminare echipament ADE-84);A raion/sector

de spãlare iniþialã(linie de tip spãlã-tor - dispus înapropierea locaþieide servire a mesei)ºi de asigurare cuapã potabilã;A b a z i n e

colectoare a apelorreziduale (cu rezer-voarele de cauciucde 2000 litri);A raion/sec-

tor de depozitare/preparare ahranei;A raion/sector

de servire a hranei;A raion/sector de colectare a deºeurilor mena-

jere (dispus, de regulã, la distanþã de cel puþin 1000 mde raionul de evacuare temporarã a populaþiei(taberei de sinistraþi);A sector/locaþie pentru asigurarea asistenþei

medicale ºi psihologice;A sector de dispunere a personalului care asigurã

paza ºi ordinea în interiorul taberei (ºi sector de pãs-trare a bunurilor de valoare);A locaþie amenajatã pentru informare ºi relaþii

publice;A locaþie amenajatã pentru echipamente AÎI;A locaþie amenajatã pentru aterizare/decolare

(heliport);A sistem de cãi de comunicaþii în interiorul

taberei;A sector destinat persoanelor cu dizabilitãþi sau

cu capacitate locomotorie redusã;Pe lângã facilitãþile menþionate, funcþie de situ-

aþie, se pot amenaja ºi alte sectoare (sector pentru izo-larea temporarã a bolnavilor, sector pentru asigurareaasistenþei religioase etc.).

Structurile de tip batalion de Apãrare CBRN potrealiza raioane de evacuare temporarã a populaþiei(tabere de sinistraþi) cu o capacitate de panã la 1000de persoane în condiþiile în care primeºte sprijinprivind asigurarea spaþiilor destinate dispunerii per-sonalului (numãr suplimentar de corturi).

Concluziile privind angajarea subunitãþilor deApãrare CBRN pentru limitarea ºi înlãturareaefectelor unor situaþii de urgenþã

Structurile de Apãrare CBRN pot fi întrebuinþateindependent sau în cooperare cu alte structuri militare

sau aparþinând autoritãþilorpublice pentru a partici-pa la întreg spectrul demisiuni pentru limitareaºi înlãturarea efectelorproduse în urma situ-aþiilor de urgenþã.Angajarea se poaterealiza integral sau culimitãri având în vedereeficienþa structurilorpentru fiecare tip demisiune. Astfel, inter-venþia cu subunitãþi dearmã pentru limitarea ºiînlãturarea efectelorunor situaþii de urgenþãdeterminate de acci-

dente CBRN sau ecologiceeste maximã comparativ cu eficienþa întrebuinþãrii încazul producerii unor fenomene distructive de naturãgeologicã.

În toate situaþiile, calitatea personalului ºi nivelulde pregãtire specificã face ca aprecierea generalã înprivinþa capacitãþii de intervenþie în situaþii de urgenþãa structurilor de apãrare CBRN sã fie pozitivã. Dupãasigurarea echipamentelor CBRN conform planurilorde modernizare a Armatei României, structurile deApãrare CBRN vor avea o capacitate considerabil maimare de intervenþie în situaþiile de urgenþã compati-bile domeniului de activitate prin creºterea protecþieipersonalului propriu, reducerea timpului de reacþie ºiposibilitatea de realizare a interoperabilitãþii cu struc-turile naþionale destinate intervenþiei în situaþii deurgenþã.

BIBLIOGRAFIE*** Ordinul nr. 1494 din 07.11.2006 al M.A.I. ordin

pentru aprobarea Normelor tehnice privind organizareaºi funcþionarea taberelor pentru sinistraþi în situaþii deurgenþã, publicat în M.O. nr. 9261, 15.11.2006.

*** Manualul protecþiei civile pentru personalul cuatribuþii în domeniul protecþiei civile de la localitãþi,instituþii publice ºi agenþi economici, Editura M.A.I.,Bucureºti, 2005.



54

A nul trecut s-au sãrbãtorit 15 ani de la apli-carea Convenþiei privind interzicerea dez-

voltãrii, producerii, stocãrii ºi utilizãrii armelor chimice ºidistrugerii acestora, cunoscutã simplu ca ºi Convenþiade interzicere a armelor chimice/CIAC. Acest tratatinternaþional ocupã un loc deosebit de important încadrul tratatelor de neproliferare a armelor de dis-trugere în masã din cel puþin douã motive. Primul, ºipoate cel mai important, este acela cã acest tratat nunumai cã interzice o întreagã categorie de arme dedistrugere în masã, dar instituie ºi mecanisme strictede verificare în scopul neproliferãrii lor. Cel de-aldoilea element pentru care CIAC constituie cel mai desucces tratat de neproliferare este caracterul sãunediscriminatoriu. În esenþã, caracterul sãu nedis-criminatoriu se referã la faptul cã prevederile sale suntaplicate în egalã mãsurã tuturor statelor membre(188), indiferent de statutul lor (stat posesor, pro-ducãtor, care a abandonat sau pe teritorul cãruia aufost abandonate arme chimice), de nivelul de dez-voltare a industriei chimice sau al contribuþiei finan-ciare individuale în cadrul OIAC.

Legiuitorii Convenþiei, la momentul schiþãrii ºidefinitivãrii prevederilor tratatului, au acordat o mareatenþie distrugerii stocurilor de arme chimice declaratede statele membre, precum ºi instituirii unui regim deverificare eficient, care sã facã imposibilã pe viitor pro-ducerea sau dezvoltarea lor.

Dupã 15 ani de la punerea în aplicare a tratatului,ca urmare a experienþei dobândite, avem o mai bunãînþelegere atât asupra eficienþei regimului de verifi-care cât ºi a limitelor sale legislative. Este incontesta-bil faptul cã tratatul este poate cel mai eficient dintretoate tratatele de neproliferare existent în sistemul derelaþii internaþionale, dar în acelaºi timp trebuie sãadmitem cã unele dintre prevederile sale sunt fieambigue, fie nu suficient de explicite pentru a acoperitoate cazurile referitoare la regimul armelor chimice.

Unul dintre aceste aspecte neclare îl constituieregimul armelor chimice care au fost abandonate sauaruncate în mare. Atenþia publicului din întreagalume a fost captatã frecvent de problemele cauzate dearmele chimice abandonate în mare ºi tot de atâtea ori

i-au fost aduse critici CIAC pentru modul necorespunzã-tor în care regimul acestora este reglementat.

Cele mai frecvente întrebãri privitoare la armelechimice abandonate în mare sau îngropate, sunt celelegate de modul în care acestea afecteazã mediulînconjurãtor sau activitãþile specifice (de pescuit,exploatare a petrolului, transport maritim etc.)desfãºurate pe mare sau în zonele unde aceste armeau fost abandonate. De asemenea, sunt întrebãri carevizeazã în mod special efectele pe termen mediu ºilung ale acestor agenþi chimici de luptã ºi a produºilorlor de degradare asupra sãnãtãþii ecosistemelor marinesau terestre ºi modul cum acestea se reflectã asupracomunitãþilor umane aferente acestor zone.

La modul general, dezbaterile opiniei publicevizeazã în principal modalitãþile prin care CIAC acoperãresponsabilitãþile legate de armele chimice abando-nate în mare ºi se cere în mod explicit o întãrire arãspunderii statelor membre pentru recuperarea, dis-trugerea ºi eliminarea lor. Din pãcate, dorinþa de a gãsisoluþii eficiente pentru îndepãrtatea acestei categoriide arme chimice se loveºte atât de soluþiile tehniceextrem de costisitoare cât ºi de limitãrile legislative aleCIAC sau ale altor tratate internaþionale.

CONVENÞIA PRIVIND INTEZICEREAARMELOR CHIMICE ªI PROBLEMA ARMELOR

CHIMICE ABANDONATE ÎN MARE

Aºa cum am afirmat anterior, punctul focal alCIAC este de a se asigura cã toate tipurile de armechimice declarate de cãtre statele membre ale OIACsunt distruse în perioada de timp stabilitã în confor-mitate cu metodele ºi procedeele acceptate. Mai mult,CIAC instituie un mecanism strict de verificare careface imposibilã atât producþia tuturor armelor chimicecunoscute cât ºi dezvoltarea altora noi. Pe lângã acesteobiective majore, CIAC a trebuit sã soluþioneze ºiunele aspecte ale problemei armelor chimice rãmaseîn principal dupã utilizarea acestora în timpulPrimului Razboi Mondial. Aceastã problematicã esteabordatã în Articolul II al CIAC, Definiþii(Definitions), Articolul III, Declaraþii (Declarations) ºi

MUNIÞIA CHIMICÃ ABANDONATA ÎN MARE ÎN CADRULTRATATELOR DE NEPROLIFERARE - PREZENT ªI PERSPECTIVE

Carol-Teodor PETERFI

Inspector, Specialist în Muniþii ChimiceOrganizaþia pentru Interzicerea Armelor Chimice


55

RISCURI ªI AMENINÞÃRIArticolul IV, Armele Chimice (Chemical Weapons). Înaceste articole se definesc clar excepþiile de la regimularmelor chimice, precum ºi mecanismul de distrugereaferent acestora1. Articolul II defineºte principalelecategorii de arme chimice asupra cãrora se aplicãprevederile CIAC, printre care: armã chimicã, substanþãtoxicã, precursor, component cheie al sistemelor binaresau multicomponent al sistemelor chimice2. Pe lângãacestea, Articolul II defineºte ºi douã categorii de armechimice care fac referire la cele produse ºi utilizate întimpul Primului Rãzboi Mondial, armele chimicevechi (old chemical veapons) ºi armele chimice aban-donate (abandoned chemical weapons).

Conform CIAC armele chimice vechi3 sunt defi-nite ca:? armele chimice care au fost produse înainte de

1925; sau? armele chimice produse în perioada dintre

1925 ºi 1946, dar care s-au deteriorat aºa de multîncât nu mai pot fi utilizate ca ºi arme chimice.

Acelaºi articol al Conveþiei defineºte armele chimiceabandonate ca „armele chimice, inclusiv armelechimice vechi, abandonate de un stat membru dupã01 ianuarie 1925 pe teritoriul unui alt stat membrufãrã consimþãmântul acestuia (celui din urmã)”4.

Pentru aceste douã categorii distincte de armechimice, Articolele III ºi IV din CIAC stabilesc reguliclare privind atât modul în care acestea sunt declaratecât ºi regimul de verificare ºi distrugere al acestora.Oricum, spre deosebire de armele chimice „normale”5,cele douã categorii de arme chimice sunt tratate diferit.Diferenþele se referã în principal la modul de verificareºi distrugere. În cazul acestor douã categorii, verficareaare ca principal obiectiv identificarea posibilitãþilorreale de folosire a acestor tipuri de muniþie („usabilitycriteria”) ºi mai puþin modul în care acestea sunt dis-truse. Conform OIAC, dacã criteriile de întrebuinþarenu sunt îndeplinite, aceste arme devin reziduri toxi-ce6, iar eliminarea lor se va face în conformitate cuprevederile legale naþionale. Totuºi, ºi în cazul acestorarme existã un mecanism de declarare ºi verificare sis-tematicã, clar stabilit în cuprinsul Convenþiei.

Pe lângã mecanismul de verificare ºi distrugere aacestor douã tipuri de arme chimice, Aricolele III ºi IVale CIAC conþin douã excepþii privitoare la modul încare acestea au fost eliminate („disposal”) : „land dis-posed”7- eliminare pe uscat/continental ºi „sea-dis-posed”8- eliminare prin scufundare/abandonare înmare.

Important de amintit în aceastã definiþie estefolosirea cuvântului „rãmân” („remain”), care esteutilizat numai în conjuncþie cu armele chimiceîngropate pe continent. În cazul armelor chimiceabandonate în mare, acest lucru nu este explicitdeoarece se poate subînþelege cã, pe timpul negocierilorstatele membre au considerat cã aceste arme au fosteliminate prin scufundare în mare fãrã nicio intenþiede a fi recuperate. În general, Convenþia prevede caaceste tipuri de arme care au fost eliminate prin aban-donare în mare înainte de 1985 sau îngropate pe con-tinent înainte de 1977, sã urmeze regimul de verifi-care stipulat în Articolul IV ºi Partea a IV-a a Anexeide Verificare, dacã acestea rãmân îngropate sau, prinanalogie, scufundate în mare.

În aceiaºi idee, este important de menþionat o altãformulare legislativã, „la discreþia unui stat membru”(„at the discretion of a State Party”). Aceastã formula-re dã posibilitatea unui stat membru al CIAC sãdeclare în mod voluntar astfel de activitãþi, ºi nu con-stituie o obligaþie a tratatului sau a regimului de veri-ficare. În acest context, orice recuperare a muniþieichimice îngropate pe continent sau scufundatã în mare,nu va aduce niciun beneficiu de securitate statelormembre OIAC deoarece aceste muniþii sunt exceptatede la obligaþiile de distrugere.

Oricum, aºa cum este subliniat de cãtre Krutyschºi Trapp9, necesitatea asumãrii distrugerii ºi a acestorarme chimice, fie ºi numai din raþiuni de securitateecologicã, trebuie sã fie o prioritate, dar care, dinnefericire, este în afara scopului CIAC.

Excepþia privitoare la declaraþiile armelor chimiceabandonate în mare, aºa cum este prevãzutã deArticolul III din Convenþie, este dificil de explicat.Totuºi, ideea unui compromis agreat pe timpul

1. Convention On The Prohibition Of The Development, Production, Stockpiling And Use Of Chemical Weapons And On TheirDestruction, Part IV (A) - Destruction of Chemical Weapons, p. 99-101.

2. Idem, Article II, Definition and Criteria, para.2,3 ºi 4, p.3.3. Ibidem, paragraful 5, p. 4.4. Ibidem, paragraful 6, p. 4.5. Ibidem, paragraful 1, p. 3.6. Ibidem, Part IV (A) - Destruction of Chemical Weapons, p. 99.7. Ibidem, Article II, paragraful 2, p. 9.8. The provisions of this Article and the relevant provisions of Part IV of the Verification Annex shall not, at the discretion of a

State Party, apply to chemical weapons buried on its territory before 1 January 1977 and which remain buried, or which hadbeen dumped at sea before 1 January 1985.

9. Krutysch, W ºi Trapp, R., „A Commentary on the Chemical Weapons Convention”, Marinus Nijhof Publisher, Dordrecht,Boston, London, 1994, p. 58.



56

10. Convention On The Prohibition Of The Development, Production, Stockpiling And Use Of Chemical Weapons And On TheirDestruction, Part IV (B) - Old Chemical Weapons and Abandoned Chemical Weapons, paragraful 10, p. 100.

elaborãrii CIAC privind exceptarea lor de la actualulmecanism de verificare este susþinutã de urmãtoareleaspecte:

? istoricul operaþiilor de eliminare a armelorchimice prin scufundare în mare;

? înþelegerea situaþiei de securitate de dupã celde-al Doilea Rãzboi Mondial privitoare la modalitãþilede eliminare a diferitelor muniþii ºi în special a celeichimice, precum ºi a faptului cã aceasta nu poate fijudecatã dupã modul actual de abordare ºi regle-mentare;

? un stat membru al OIAC, care a desfãºuratoperaþii de eliminare a armelor chimice prin scufun-darea lor în mare, dupã cel de-al Doilea RãzboiMondial, nu poate fi fãcut responsabil dupã mai binede 60 de ani de la încheierea operaþiilor ºi nu i sepoate cere sã recupereze ºi sã distrugã aceste muniþiiîn condiþiile reglementate de CIAC;

? câþiva, dacã nu cei mai mulþi dintre proce-satorii muniþiei chimice de dupã cel de-al DoileaRãzboi Mondial, care au planificat ºi executat astfel deoperaþiuni de eliminare a muniþiei chimice, nu numaicã nu mai existã, dar nici nu pot fi consideraþi sauasimilaþi ca stat membru, aºa cum acesta este definitde CIAC.

Oricum, ºi ca o dovadã a transparenþei tratatului,în cadrul responsabilitãþilor declarative stipulate deArticolul III al CIAC, transferurile privitoare la armelechimice vechi trebuie detaliate10. Totuºi, ºi în acestecondiþii se poate naºte o întrebare legitimã: Ce a fãcutposibil ca un stat posesor de arme chimice din trecutºi care le-a eliminat prin scufundare în mare, sã nudeclare aceste activitãþi ?

Sub aceiaºi ambiguitate este ºi data de 01 ianuarie1985 aleasã ca referinþã pentru acest tip de eliminare.Aceastã datã a fost inclusã în textul Convenþiei cupuþin înainte de semnare ºi fãrã a fi însoþitã de o expli-caþie sau cel puþin, nu de una fãcutã public. Totuºi, ceamai simplã explicaþie logicã pentru alegerea acesteidate este cã alegerea uneia anterioare ar fi afectat celpuþin un stat membru al OIAC.

OPERAÞIILE DE ABANDONARE A MUNIÞIEICHIMICE ÎN MARE ªI CONSECINÞELE ACTUALE

ALE ACESTORA

Dupã cel de-al Doilea Rãzboi Mondial, s-a consideratcã cel mai simplu ºi mai ieftin mod de a „elimina”muniþia chimicã este de a o scufunda în apele inter-naþionale. Oficial sunt consemnate în jur de 100 de

operaþiuni de scufundare a muniþiei chimice în apeleneutre ale diverselor mãri ºi oceane. Cu excepþiaOceanului Artic, între anii 1945-1970, muniþia chimicãa fost „abandonatã” în toate oceanele planetei.

În perioada imediat urmãtoare încheierii celui de-alDoilea Rãzboi Mondial, exista în rândul aliaþilortemerea cã Germania învinsã ar fi putut utiliza o partedin imensa cantitate de arme chimice. Aliaþii au gân-dit cã trebuie sã acþioneze rapid ºi sã adopte o decizieprin care sã evite noi victime omeneºti, poate deordinul milioanelor, în cazul în care soldaþii germani,care încã nu se predaserã, ar fi recurs, în luptele degherilã, la folosirea muniþiei chimice. Membrii Alianþei(SUA, Marea Britanie, Franþa, Rusia) au purtat dis-cuþii îndelungate, pânã când s-a convenit crearea aºa-numitului Comitet continental pentru scufundarea înmare a muniþiei chimice (Continental Committee onDumping). Acest comitet urma sã coordoneze întrea-ga activitate de eliminare a arsenalului chimic cap-turat de la germani.

Comitetul a decis cã membrii Alianþei pot dis-truge muniþia chimicã în propriile teritorii, folosindorice metodã convenabilã pentru ei. Este de la sine deînþeles cã scufundarea în apele internaþionale a fostconsideratã metoda cea mai simplã ºi cea mai ieftinã.Aºa cã muniþiile chimice capturate au fost aruncate înmare.

Arsenalul chimic german cuprindea toþi agenþiichimici de luptã descoperiþi pânã în acel moment,încãrcaþi într-o largã varietate de tipuri de muniþie, dela mine ºi grenade pânã la bombe de aviaþie ºi proiec-tile de artilerie.

Numeroase barje, submarine ºi nave capturatede cãtre aliaþi au fost încãrcate cu muniþie chimicã ºi,pur ºi simplu, au fost scufundate în mare, fãrã nici omãsurã elementarã de protecþie a mediului.

Au fost totuºi convenite câteva mãsuri, deosebitde sumare, ca de exemplu, recomandarea de a nuscufunda muniþia chimicã foarte aproape de þãrm, cinumai în ape adânci. În realitate, aceste recomandãrierau extrem de relative, locul ales pentru scufundareavaselor fiind lãsat, practic, la aprecierea responsabilu-lui numit cu distrugerea. În felul acesta s-a ajuns camuniþia chimicã sã fie scufundatã în ape puþin adân-ci, în strâmtori ºi chiar în zone cu o intensã activitatepiscicolã.

Documentele istorice declasificate, precum ºidiferitele studii de specialitate efectuate în ultimii anidescriu cu suficient de înaltã precizie câteva dintrecele mai cunoscute arii geografice în care s-au execu-



57

11. Baltic Marine Environment Protection Commission.12. HELCOM, „Final report on the ad hoc working group on dumped chemical munition, submitted to the Baltic Sea

Environment proceedings”, No. 60.13. Stock, T., „Seadumped Chemical Weapons and the Chemical Weapons Convention” în Kaffka, A.V. (ed.), „Sea-Dumped

Chemical Weapons: Aspects, Problems and Solutions”, Kluever Academic Publisher, NATO ASI Series, 1 DisarmamentTechnologies, Vol.7, 1996, p. 49-66.

tat operaþii de eliminare a muniþiei chimice dupã celde-al Doilea Rãzboi Mondial. La modul general, acestearii au fost determinate în strânsã legãturã cu posesoriide arme chimice de la acea datã sau cu aliaþii acesto-ra. Aceste zone sunt: Marea Nordului, între Scoþia ºiNorvegia; Marea Balticã, între Norvegia ºi Danemarca,la sud-estul de insula Gotland, la est de Bornholm ºisud de Mica Centurã; în largul coastelor Italiei; înlargul coastelor Franceze; în largul coastelorPakistanului; în Golful Bengal; în largul coastelorFilipineze; în jurul Japoniei; în jurul Australiei ºi înlargul coastelor Noii Caledonii. Pe lângã acestea, altenouã locaþii se regãsesc în largul coastelor StatelorUnite ale Americii.

O zonã de interes deosebit pentru dezvoltãrileeconomice actuale ºi asupra cãrora se poate rãsfrângeefectele armelor chimice eliminate în mare dupã celde-al Doilea Rãzboi Mondial, o constitue Marea Balticã.În aceastã mare Aliaþii s-au dispersat de majoritateaarsenalului chimic. Marea Balticã a fost cea maifolositã zonã pentru astfel de operaþiuni, fiind cea maiapropiatã de coastele Germaniei. Primele scufundãriau început în 1945, când englezii au încãrcat cumuniþie chimicã 20 de nave vechi ºi ruginite cap-turate de la germani, ºi le-au transportat în MareaBalticã. În apropierea coastelor Norvegiei, marinariiºi-au pus mãºti contra gazelor, au minat vasele ºi le-auscufundat unul câte unul. Astfel, mii de tone de sub-stanþe toxice de luptã au ajuns pe fundul mãrii.

Pentru soluþionarea problemelor de mediu, pre-cum ºi a celor de securitate create datoritã deteriorãriiacestor muniþii chimice, în 1993, statele din jurulMãrii Baltice ºi a Mãrii Nordului au format Comisiabalticã de protecþie a mediului marin11 (cunoscutã maiales sub numele prescurtat de Comisia Helsinki -„Helsinki Commission- HELCOM”) ºi Grupul de lucruad-hoc pentru muniþia scufundatã în mare (Ad HocWorking Group on Dumped Munitions CHEMU). În1995, rezultatele activitãþii celor douã organizaþiiregionale au fost publicate într-un raport final12,13.

Aºa cum afirmam anterior, zonele în care au fostscufundate diversele muniþii chimice aparþinând arse-nalului celui de-al Doilea Rãzboi Mondial sunt relativbine cunoscute, iar cele din Marea Balticã sunt sinte-tizate în tabelul urmãtor.

Dupã alte surse, cantitãþile de arme chimice elimi-nate prin scufundare în Marea Balticã sunt diferite darzonele de scufundare sunt aceleaºi. Astfel, imediatdupã terminarea rãzboiului, 46 000 tone de muniþiechimicã au fost scufundate în zona cuprinsã întreBazinul Gotland, Bazinul Bornholm ºi Mica Centurã.Ruºii au scufundat o cantitate de 30 000 tone muniþiichimice într-o zonã de 2000 km2 din apropierea insulelorGotland ºi Bornholm. Sunt, de asemenea, documentecare atestã cã aceste muniþii au fost aruncate în marepe drumul parcurs de vase pânã la locul de destinaþie.Unele dintre muniþii au fost scufundate în lãzi detransport din lemn ºi care, în mod evident, au plutit înderivã scufundându-se mult în afara zonei alese pen-tru eliminare. Totuºi, datoritã condiþiilor hidrograficespecifice Mãrii Baltice (puþin adâncã ºi lipsa curenþilor)este puþin probabilã relocarea acestora. Ca urmare, oposibilã contaminare a þãrmului statelor membre aleComisiei de la Helsinki este puþin probabilã. Aceastãevaluare a fost de asemenea reiteratã în raportulHELCOM, cu toate cã, în acele zone marine, pescariiîncã mai prind în plasele lor asemenea muniþii. Înmod evident aceste incidente nu fac altceva decât sãilustreze gravitatea problemei ºi sã menþinã atenþiastatelor din jurul Marii Baltice asupra pericoluluiarmelor chimice, la mai mult de 65 de ani de la ter-minarea rãzboiului. Tabelul de mai jos ilustreazã inci-dentele semnalate de pescarii danezi în decurs de 10ani.

ARMELE CHIMICE SCUFUNDATE ÎN MAREA BALTICÃ

ZonaCantitate

(tone)

Cantitate de substanþe

chimice de luptã

Tipul substanþei

chimice de luptã

Bazinul Bornholm

35.300- 43.399 5.300 - 6.500

Iperitã, Adamsitã,Cloracetofenonã,

Fosgen, Azotiperitã, Tabun, Difenilclorarsinã

ºi Difenilcianoarsinã

SE de Bornholm Pânã la 15.000 2.250 necunoscut

Bazinul Gotland 2.000 300 necunoscut

Anul Numãrul de incidente Greutatea de substanþã chimicã deluptã activã

1995 6 40

1996 10 210

1997 9 184

1998 5 290

1999 3 185

2000 11 512

2001 11 514

2002 1 345

2003 25 1110

2004 4 160

2005 4 105



58

14. CIAC interzice trei tehnici de demilitarizere a armelor chimice: îngropare, scufundare în mare ºi incendiere în spaþiideschise.

15. OSPAR Convention for the Protection of the Marine Environment of teh North-East Atlantic ºi Annica Waleij, „DumpadeC-stridsmedel i Skagerrak och Ostersjon en uppdatering”, FOI-R-0148_SE, FOI, Totalforsvarets Forskningsinstitut, Septembrie2001.

Din punct de vedere tehnic, armele chimice scu-fundate în mare nu reprezintã un pericol majordeoarece compuºii rezultaþi prin hidrolizã sunt maipuþin toxici decât substanþa chimicã de luptã iniþialã.Totuºi, câþiva compuºi au o ratã a solubilitãþii extremde redusã ºi se degradeazã de asemenea foarte puþinîn timp. Un exemplu în acest sens îl reprezintã iperi-ta, precum ºi compuºii derivaþi ai arsenului, adamsi-ta, difenilclorarsina ºi difenilcianoarsina. Dupã cum seºtie iperita, în contact cu apa sau vaporii de apã,formeazã o peliculã protectoare care, cu timpul, devineimpermeabilã, pãstrând intacte proprietãþile toxice ale„miezului”. De asemenea, nu trebuie sã uitãm cãarsenicul este considerat un element cancerigen ºi cuefect sistemic asupra organismului uman. Dar, luândîn considerare cã aceste componente toxice nu se potconcentra în apa mãrii, riscul contaminãrii sau a unorefecte notabile asupra florei ºi faunei marine tindecãtre zero.

POSIBILE CÃI ªI METODE DE ABORDARE APROBLEMATICII ARMELOR CHIMICE

SCUFUNDATE/ABANDONATE ÎN MARE

O datã cu recentele proiecte de transport alegazelor ºi petrolului prin conducte ce vor tranzitaMarea Balticã, problema siguranþei ºi protecþieiîmpotriva armelor chimice abandonate în zonã agenerat discuþii apinse. Aceste discuþii au vizat în prin-cipal responsabilitãþile statelor care au executat acesteoperaþii, precum ºi consecinþele pe termen lungasupra mediului acvatic. Din acest punct de vedere,de multe ori eficienþa CIAC a fost pusã sub semnulîntrebãrii cu toate cã, de cele mai multe ori, cei impli-caþi în discuþii au ignorat în mod deliberat scopul ºiprevederile acesteia. Aceastã „tehnicã” de demilita-rizare (scufundare în mare) este interzisã de cãtreCIAC14, dar în acelaºi timp, statele care au executataceste operaþii înainte de 01 ianuarie 1985 suntexonerate de orice responsabilitate privind recuperareaºi distrugerea acestor muniþii chimice.

Totuºi, în lumina prevederilor CIAC referitoare ladefiniþia armelor chimice, precum ºi a celor privindresponsabilitãþile de raportare ºi distrugere, se potidentifica câteva principii de bazã privind regimularmelor chimice scufundate/abandonate în mare:

! Orice muniþie chimicã recuperatã din maretrebuie sã rãmânã în responsabilitatea statului care a

recuperat-o, indiferent dacã recuperarea s-a fãcut înapele teritoriale sau cele internaþionale.

! În conformitate cu prevederile Articolului III,paragraful 2 din CIAC referitoare la excepþiile privinddeclararea acestui tip de muniþii chimice (scufundate/abandonate în mare), acestea nu pot fi transferatecãtre alt stat ºi vor fi distruse în conformitate cu legis-laþia naþionalã a statului care le-a recuperat (statulrecuperator).

! Din punct de vedere tehnic, armele chimicerecuperate din mare pot fi puternic corodate ºi caatare împachetarea, transportul ºi distrugerea acestoradevine foarte periculoasã. Din acest motiv, responsabili-tatea acestor activitãþi trebuie sã revinã integral statu-lui recuperator.

! Un stat care recupereazã aceste muniþii dinapele sale teritoriale sau internaþionale ar trebui sãtransmitã OIAC o declaraþie generalã de recuperare încare sã fie raportate cantitatea ºi tipul de agent chimicde luptã, precum ºi decizia de distrugere. Aceastãdeclaraþie trebuie sã aibe un regim voluntar ºi sã nufie urmatã de un regim de verificare sistematic.

! Un stat care a recuperat din apele teritorialesau internaþionale muniþie chimicã nu poate fideclarat ca stat posesor, aºa cum acesta este definit ºiînþeles de prevederile CIAC.

! Eliminarea armelor chimice recuperate dinmare trebuie realizatã aplicându-se principiile„reziduurilor toxice”, dacã muniþia recuperatã nuîndeplineºte criteriile de întrebuinþare stabilite deCIAC prin Anexa de Verificare (Anexa IV B), para-graful 6, pentru armele chimice vechi, înainte de1925.

În ultimii 15 ani, datoritã atât progresului techno-logic cât ºi a eforturilor internaþionale referitoare laprotejarea mediului înconjurãtor, cunoºtinþele privi-toare la posibilele consecinþe precum ºi comporta-mentul agenþilor chimici de luptã rezultaþi în urmadeteriorãrii muniþiilor chimice abandonate în mare aucrescut simþitor. La fel de mult au crescut ºi studiilecomandate de diferite instituþii implicate în protecþiamediului, cele mai multe fiind centrate pe procesul decoroziune ºi degradare a muniþiei chimice în mediulmarin15. Totuºi, în ciuda acestor studii care demon-streazã practic lipsa unui pericol real asupra activitãþiloreconomice în zonele de interes, opinia publicã este totmai mult înclinatã sã creadã cã aceste activitãþi ar tre-bui minimalizate cât mai mult posibil pânã la eluci-



59

16. Aceste subiecte de studiu au fost identificate cu 15 ani în urmã de cãtre HALCOM CHEMU.17. OPSAR Commission, „Overview of Past Dumping at sea of Chemical Weapons and Munitions in the OSPAR Maritime Area”,

2005, (OPSAR: Convention for the Protection of the Marine Environment of the North-East Atlantic a fost deschisã pentrusemnare la Mitingul Ministerial al fostelor Convenþii de la Oslo ºi Paris, în Paris, la 22 septembrie 1992. Convenþia a intrat în apli-care la 25 martie 1998.

darea deplinã a problemei ºi adoptarea unor mãsuriconcrete privind recuperarea ºi distrugerea acestorarme chimice. Ca atare, urmãtoarele subiecte16 tre-buie investigate cu o mai mare acurateþe ºi mai îndetaliu17:? locurile unde muniþia a fost abandonatã-scu-

fundatã în mare;? efectele ecologice ºi ecotoxice ale agenþilor

chimici de luptã;? prezenþa agenþilor chimici de luptã în

diferitele compartimente eco-geografice marine, maiales în sedimente ºi biotã;? elaborarea de ghiduri la nivel naþional pentru

pescari ºi modul cum aceºtia trebuie sã procedeze înmomentul în care întâlnesc aceste situaþii (pescuiescmuniþii chimice, observã efecte biologice neuzualeetc.);? ghiduri în caz de incidente care implicã

muniþie chimicã;? informaþii privind stadiul de degradare ºi

coroziune al muniþiei chimice abandonate în mare.Convenþia pentru Interzicerea Armelor Chimice

nu prevede o soluþie generalã privind modul de recu-perare ºi distrugere a muniþiei chimice abandonate înmare. Magnitudinea acestei probleme este prea mareºi conþine prea multe aspecte istorice conflictuale pen-tru a fi rapid ºi uºor rezolvatã. La momentul actual,cadrul legal internaþional (care nu este limitat laprevederile CIAC), nu oferã nicio posibilitate de folosirea unui tratat aflat deja în vigoare pentru a obliga unstat membru sã recupereze ºi sã distrugã armele chimiceabandonate în mare înainte de 1985 sau sã plãtescãcosturile unor asemenea operaþii.

În prezent, singura cale viabilã de a face faþãeventualelor pericole rezultate în urma abandonãriimuniþiei este cea a întãririi cooperãrii regionale, maiales între statele limitrofe zonelor de interes ºi a cãutãriiunor soluþii practice ºi puþin costisitoare.

Pe de altã parte, când vorbim despre armelechimice abandonate în mare, nu trebuie sã uitãm cãacestea sunt acolo de câteva decenii, iar aducerea lasuprafaþã, transportul ºi distrugerea lor va mãri nunumai pericolul de contaminare dar ºi costurile deprocesare. Cu cât mai mult vor sta sub apã aceste armecu atât se vor deteriora mai mult ºi de aceea, fãrãresursele necesare, nu este recomandatã începereaunor asemenea operaþii.

Privind înapoi la momentul intrãrii în vigoare aConvenþiei de Interzicere a Armelor Chimice ºi avândîn vedere dificultãþile menþionate privind procesareamuniþiei chimice abandonate în mare, soluþia oferitãde aceasta a fost una cât se poate de practicã. Maimult, în ciuda dezbaterilor aprinse ce au avut loc,nicio operaþie de recuperare nu a fost planificatãºi/sau executatã. Dacã o asemenea operaþie de recu-perare va fi efectuatã în viitor, statele care vor decideaceasta trebuie sã aibã clarificate toate aspectele deordin tehnic, legal ºi financiar cu mult înainte deprima recuperare ºi distrugere. Numai cerinþa publicu-lui de a curãþa fundul mãrii de arme chimice fãrã aavea uneltele ºi resursele necesare, nu pare a fi o con-tribuþie constructivã la dezvoltarea acestui proces.

BIBLIOGAFIE1. Report of Committee on the Environment,

Agriculture and Local and Regional Affairs,Rapporteur: Mr Gediminas JAKAVONIS, Lithuania,Alliance of Liberals and Democrats for Europe, 28April 2008.

2. OPSAR Commission, „Overview of PastDumping at sea of Chemical Weapons and Munitionsin the OSPAR Maritime Area”, 2005.

3. Waleij, A., „Dumpade C-stridsmedel iSkagerrak och Ostersjon en uppdatering”, FOI-R-0148_SE, FOI, Totalforsvarets Forskningsinstitut,Septembrie 2001.

4. Stock, T., „Seadumped Chemical Weapons andthe Chemical Weapons Convention” în Kaffka, A.V.(ed.), „Sea-Dumped Chemical Weapons: Aspects,Problems and Solutions”, Kluever AcademicPublisher, NATO ASI Series, 1 DisarmamentTechnologies, Vol.7, 1996.

5. Krutysch, W ºi Trapp, R., „A Commentary onthe Chemical Weapons Convention”, Marinus NijhofPublisher, Dordrecht, Boston, London, 1994.

6. Convention on the Prohibition of theDevelopment, Production, Stockpiling and Use ofChemical Weapons and on their Destruction(Chemical Weapons Convention), Paris and NewYork, 13 January 1993.

7. HELCOM, „Final report on the ad hoc work-ing group on dumped chemical munition, submittedto the Baltic Sea Environment proceedings” No. 60.



60

D upã data de 11 martie 2011, dezastrul dela Fukushima a intrat în istorie ca al doilea

cel mai puternic accident nuclear. Pânã atunci, aldoilea mare accident nuclear era considerat cel din 12septembrie 1957 de la Kyshtym/Rusia, când au fosteliberate materiale radioactive în urma exploziei unuicontainer cu 80 tone de deºeuri radioactive.

Cu toate cã întreaga cantitate de materiale radioac-tive eliberatã în urma multiplelor incidente ce au avutloc la reactoarele centralei nucleare de la Fukushimaa reprezentat 10% din cea emisã la Cernobîl, dezas-trul din Japonia a fost catalogat ca incident de nivelul7 pe scara INES (International Nuclear Event Scale),acelaºi nivel ca ºi accidentul de la Cernobîl.

Activitatea radioactivã eliberatã în atmosferã încazul 131I ºi al 137Cs, principalele elemente radioactivedetectate pânã în Europa, a fost estimatã la 160 PBq(160x1015 Bq) 131I (timpul de înjumãtãþire al 131I estede 8,02 zile), respectiv de 15 PBq (15x1015 Bq) 137Cs(timpul de înjumãtãþire al 137Cs este de 30,17 de ani).Activitatea materialele radioactive deversate în mare,între 26 martie ºi sfârºitul lui mai 2011, a fost estimatãla 3,5+0,7 PBq ((3,5+0,7 )x1015 Bq) 137Cs. La cel maimare accident nuclear, respectiv cel de la Cernobîl, aufost eliberate în atmosferã materiale radioactive acãror activitate a fost estimatã la 1760 PBq 131I, 85 PBq137Cs ºi 47 PBq 134Cs.

Ministerul Apãrãrii din Japonia a prezentat o valoarede maxim 0,46 Bq/m3 înregistratã la 25 martie 2011,la 25 km vest de centralã. Valorile maximale înregis-trate la Fukuoka, situatã la 1000 km vest deFukushima, au fost de 5,07 mBq/m3 pentru 131I, 4,04mBq/m3 pentru 134Cs ºi 4,12 mBq/m3 pentru 137Cs.Dupã data de 26 aprilie valorile au scãzut sub limitade detecþie în Japonia.

Dupã 5 zile de transport deasupra Oceanului Pacific,îndreptându-se cãtre America de Nord, se estimeazãcã norul radioactiv a fost diluat cu un factor de 105-106atunci când a atins graniþa de vest a SUA.

În Seattle/SUA au fost detectate primele materi-ale de fisiune pe data de 17 martie, iar valoareamedie înregistratã în perioada 19-20 martie a fost de4,4 + 1,3 mBq/m3 131I.

Se estimeazã cã aproape 80% din materialeleradioactive au fost depuse deasupra Pacificului, 20%

deasupra Japoniei ºi aproximativ 0,5-1% au ajunsdeasupra Europei (conþinând aproape 1 PBq de 131I).

O primã detecþie a norului radioactiv în Europa afost fãcutã în data de 19 martie 2011, în Islanda, din23-24 martie în celelalte þãri ale Europei, iar valorilemaximale s-au înregistrat în perioada 28-30 martiepentru Europa Centralã. Al doilea maxim a fost atinsîn 3-5 aprilie 2011. Valorile de radioactivitate atmos-fericã din Europa, în special în cazul 131I, au fost de103-104 ori mai mici decât valorile înregistrate dupãCernobîl.

Diferenþa temporalã dintre cele 2 valori maxi-male înregistrate în Europa coincide cu precipitaþii ceau avut ca efect depunerea radioactivã în sol ºiscãderea activitãþii radioactive în atmosferã. Valorileînregistrate au fost între 1-6 mBq/m3 pentru 131I, iardistribuþia concentraþiei maximale deasupra Europeia acestuia este prezentatã în figura 1. Norul radioactiv

s-a deplasat pe uncoridor de-a lun-gul axei NV-SE aEuropei, respectivdin Scandinavia,traversând estulG e r m a n i e i ,Polonia, Cehia ºiBelarus, atingândvalori maximalede 6 mBq/m3 înaceste regiuni.Þãrile din vestul ºisudul Europei(Irlanda, MareaBrianie, Belgia,Suedia, Franþa,

Italia, Portugalia ºi Grecia) au înregistrat valori maxi-male sub 1,5 mBq/m3. Valorile ridicate au durataproximativ 10 zile în Europa.

Norul radioactiv a parcurs 18000 km în 16 zilepânã în Spania, unde valorile atmosferice maximaleînregistrate au fost de 2,63+0,12 mBq/m3 131I. Valorilemaximale înregistrate la Bratislava, 0,5 mBq/m3 131I,0,05 mBq/m3 137Cs ºi 0,07 mBq/m3 134Cs (134Cs nu estedetectabil în condiþii normale, având o limitã dedetecþie de 0,1-0,3 mBq/m3) sunt neglijabile compara-tiv cu valorile înregistrate în Slovacia dupã Cernobîl,

REALITATE CBRN ÎN CIFRE - FUKUSHIMA

Locotenent Silvia MAXIM

Statul Major al Forþelor Aeriene


61


respectiv 14 Bq/m3 131I , 4 Bq/m3 137Cs ºi 2 Bq/m3 134Cs.De menþionat faptul cã valorile înregistrate laBratislava în perioada 2001-2011 înainte de acciden-tul de la Fukushima, s-au încadrat între 0,04-0,2µBq/m3 pentru 137Cs. La Milano, valoarea maximã aconcentraþiei de 131I a fost înregistratã în perioada 3-4aprilie ºi a fost de 467 µBq/m3, iar la Novi Sad/Serbia,valoarea maximã de 2,7+0,1 mBq/m3 131I s-a înregis-trat pe data de 30 martie.

La Lisabona, 131I a putut fi detectat ºi mãsurataproape 3 sãptãmâni (25 martie-15 aprilie) ºi a fostprezent în aer mai mult timp decât izotopii cesiului(detectabili doar douã sãptãmâni). În aerul de dea-supra Greciei, 137Cs a fost prezent 20 de zile, iar dupãdata de 28 aprilie nu a mai fost detectat în aerul Greciei.Valorile înregistrate la Vilnius/Lituania au fostcuprinse între 12-3800 µBq/m3 131I ºi 1,4-1070 µBq/m3

pentru 137Cs, concentraþia radioactivitãþii fiind de 104ori mai micã decât valorile maxime înregistrate înprima sãptãmânã dupã Cernobîl, respectiv 45,2 Bq/m3

131I ºi 27,9 Bq/m3 137Cs. Valorile înregistrate în apa de ploaie în urma pre-

cipitaþiilor din 3 aprilie 2011, în sudul Spaniei, auînregistrat maxime de 1,1+0,16 Bq/l 131I, 0,022+0,003Bq/l 134Cs, 0,05+0,03 Bq/l 137Cs, iar probele de apã deploaie din data de 4 aprilie, în zona Arad/România auconþinut 1,4+0,21 Bq/l 131I. Dupã o ploaie de 5 mm, pe3 aprilie, în Granada, concentraþa de 131I din aer ascãzut cu 33,5%, particulele de 131I fiind transferate însol. Conþinutul probelor de ploaie în urma precipitaþi-ilor din 28 martie, la Milano a fost de 0,89 Bq/l 131I ºi0,12 Bq/l Cs.

Prima detecþie a 131I în Vietnam a fost facutã laDalat pe data de 27 martie 2011, iar izotopii cesiuluiau fost prezenþi în atmosferã începând cu data de 2aprilie. Valoarea maximalã înregistratã în Vietnam afost pe data de 31 martie ºi a înregistrat valorile de 193µBq/m3 131I la Dalat ºi pe data de 9 aprilie - 37µBq/m3 137Cs, respectiv 33 µBq/m3 134Cs la Ho ChiMinh City/Vietnam.

Dupã 4 sãptamâni de la incident, timp în carenorul radioactiv a fost detectat numai în emisferanordicã, a fost detectat ºi în Melbourne/Australia.

În urma mãsuratorilor ºi a estimãrilor efectuate,s-a constatat faptul cã norul radioactiv este mai bogatla altitudini mai mari în 131I comparativ cu izotopiicesiului. De asemenea, 131I este detectat mai întai, iarizotopii cesiului sunt detectaþi la 2-3 zile diferenþã.Depunerea atmosfericã este mai eficientã în cazul137Cs, probabil pentru cã 131I se gãseºte preponderent înformã gazoasã. Depunerea prin precipitaþii este ceamai eficientã metodã de transfer a izotopilor radioac-tivi în sol ºi vegetaþie, iar ninsoarea este mult mai efi-

cientã în spãlarea atmosferei de substanþe radioactiveîn comparaþie cu ploaia deoarece fulgii de nea au odensitate mai micã ºi sunt purtaþi de vânt mai uºor capicãturile de ploaie, curãþând un volum semnificativde mare de aer. Evident cã variaþiile activitãþii radioele-mentelor trebuie asociate cu condiþiile meteo specificeale masei de aer transportatã din Japonia, precum ºicu condiþiile locale, de exemplu cu precipitaþiile.

Depunerile radioactive totale înregistrate au fostde 34 + 4 Bq/m2 131I ºi de 10 Bq/m2 pentru izotopiicesiului la Atena ºi de cel mult 20 Bq/m2 131I în Spania.Valorile maxime ale depunerilor înregistrate înBratislava, Slovacia au fost de 1200 Bq/m2 131I ºi 120Bq/m2 137Cs în perioada martie-aprilie 2011, iar înurma Cernobîl, la Bratislava, s-au înregistrat valori de15000 Bq/m2 131I ºi 1100 Bq/m2 137Cs. Depunereamedie radioactivã în urma accidentului de la Cernobîlpe teritoriul Italiei au fost de 15 kBq/m2 131I în nordulItaliei, 3,7 kBq/m2 131I în centrul Italiei, 0,7 kBq/m2 131Iîn sud, iar în Alpi de 100 kBq/m2 131I .

O lecþie învãþatã încã din episodul Cernobîl ºi unindicator foarte sensibil al poluãrii cu 131I a fost lapteledeoarece animalele ce produc lapte pentru consumuluman se hrãnesc cu iarbã contaminatã prin depunerearadioactivã.

Probe de lapte de oaie au conþinut o concentraþiemaximã de 9,22+0,95 Bq/l 131I în zona Clujului, pe5 aprilie; cesiul sau alte elemente radioactive nu aufost identificate în probe de lapte în România.Maximul admis de Comisia Naþionalã pentruControlul Activitãþilor Nucleare/CNCAN este de 500Bq/kg 131I de produs lactat ºi 370 Bq/kg pentru cumu-lul de izotopi ai cesiului. Comparativ, la începutullunii mai 1986, în România, concentraþia maximã de131I în laptele de oaie a fost 10 KBq/l ºi 1,37 KBq/l înlaptele de consum, iar consumul de lapte proaspãt aavut o mare contribuþie la doza echivalentã a tiroidei.

Concentraþia maximã înregistratã în laptele deoaie în Europa s-a înregistrat în Italia, la Giove, pedata de 5 aprilie, respectiv 5,24+0,09 Bq/l 131I. Valorileînregistrate în laptele de oaie au înregistrat valorimaxime de 1,7 Bq/kg 131I ºi 0,6 Bq/kg 137Cs în Greciaunde valorile de radioactivitate din laptele de oaieînregistrate au fost cu 103 ori mai mici decât cele dupãCernobîl ºi nu au impus mãsuri de protecþie radioac-tivã. În sudul Spaniei, brânza de caprã a conþinut0.52+0.08 Bq/kg 131I.

Valorile înregistrate în Marea Britanie în cazulunor probe de iarbã au fost cuprinse între 10-55Bq/kg 131I, la Atena, au avut valori de max 2,1 +0,4Bq/kg 131I.

Tokyo Electric Power Company/TEPCO a prezen-tat dozele de expunere ale 167 de muncitori care au



62

lucrat de centrala nuclearã în perioada martie-decem-brie 2011, astfel: 135 de muncitori au primit dozecuprinse între 100-150 mSv, 23 de muncitori primitdoze cuprinse între 150-200 mSv, 3 muncitori auprimit doze cuprinse între 200-250 mSv, iar 6 munci-tori au primit o dozã de 250 mSv.

În Japonia, aproximativ 80% din doza totalã sedatoreazã inhalãrii, restul fiind datorat depuneriiradioactive terestre ºi prin prin ingerare. În urmamãsurãrii dozelor de radiaþii a rezidenþilor dintr-ozonã situatã la 37 km N-V de Fukushima ce au locuitºi au mâncat acolo a rezultat o dozã efectivã acumulatãdupã 54 de zile de la depunerea radioactivã cuprinsãîntre 6,6-11,2 mSv la adulþi ºi 3,9-5,6 mSv la copii (îngeneral, copiii sunt de trei ori mai sensibili la radiaþiidecât adulþii, dar în situaþia prezentatã copiii au statmai mult în interiorul unei clãdiri decât adulþii).Valorile dozelor obþinute sunt de 120-3000 de ori maimici comparativ cu cele de la Hiroshima ºi Nagasaki.Doza totalã estimatã pentru majoritatea populaþiei,pentru o perioadã de douã luni de la accident, a fostde 97 µSv în Tokyo (situat la 240 km sud-vest deFukushima), iar la Chiba (situat la aproximativ 300km sud de Fukushima) a fost de 80 µSv .

Scenariul cel mai pesimist propus pentru dozatotalã estimatã pentru Lisabona este de aproape 46 nSv(din care doza de ingestie reprezintã 39 nSv). Valoareaconsideratã însã realistã este cea de aproximativ 10nSv (doza maximã anualã este de 1 mSv), din care 2,4nSv reprezintã doza efectivã datoratã inhalãrii.

În Serbia, doza lunarã de inhalare a fost de 3,5 nSv,respectiv 0,6 µSv cea datoratã ingerãrii 131I. În Slovacia,doza efectivã, dupã Cernobîl, a fost de 350 µSv/an, iardupã Fukushima de 104 ori mai micã.

În România, doza totalã lunarã în urma ingerãrii131I, prin consumul de lapte ºi carne de oaie contami-natã, a fost estimatã la 0,85+ 0,07 µSv, iar doza efec-tivã de inhalare datoratã accidentului de la Fukushima,în regiunea Atenei a fost de 1,1 nSv pentru adulþi ºi1,9 nSv pentru copii de 10 ani.

Valorile înregistrate/estimate prezintã dimensi-unea ce poate fi atinsã de duºmanul invizibil, radioac-tivitatea. În cazul Fukushima, valorile disponibile aleactivitãþii radioactive înregistrate în Europa nu aureprezentat un pericol pentru sãnãtatea publicã, dar isto-ria demonstreazã faptul cã centralele nucleare implicãun factor de risc pe care ºtiinþa ºi umanitatea îl subes-timeazã.

BIBLIOGRAFIE

1. Baeza et all, Influence of the Fukushima Dai-ichi nuclearaccident on Spanish environmental radioactivity levels, Journal ofEnvironmental Radioactivity, 114 (2012), p.138-145

2. Barsanti et all, Environmental radioactivity analyses inItaly following the Fukushima Dai-ichi nuclear accident, Journalof Environmental Radioactivity, 114 (2012), p.126-130

3. Beresford et all, Observations of Fukushima fallout inGreat Britain, Journal of Environmental Radioactivity, 114(2012), p.48-53

4. Biegalski et all, Analysis of data from sensitive U.S. moni-toring stations for the Fukushima Dai-ichi nuclear reactor acci-dent, Journal of Environmental Radioactivity, 114 (2012), p. 15-21

5. Bikit et all, Airborne radioiodine in northern Serbia fromFukushima, Journal of Environmental Radioactivity, 114 (2012),p.89-93

6. Bossew et all, Radioactivity from Fukushima Dai-ichi inair over Europe; part 1: spatio-temporal analysis, Journal ofEnvironmental Radioactivity, 114 (2012), p.22-34

7. Carvalho et all, Radioactivity from Fukushima nuclearaccident detected in Lisbon, Portugal, Journal of EnvironmentalRadioactivity, 114 (2012), p.152-156

8. Cosma et all, Indicators of the Fukushima radioactiverelease in NW Romania, Journal of Environmental Radioactivity,114 (2012), p.94-99

9. García et all, Traces of fission products in southeast Spainafter the Fukushima nuclear accident, Journal of EnvironmentalRadioactivity, 114 (2012), p.146-151

10. Ioannidou et all, Fukushima fallout at Milano, Italy,Journal of Environmental Radioactivity, 114 (2012), p.119-125

11. Kamada et all, Radiation doses among residents living 37km northwest of the Fukushima Dai-ichi Nuclear Power Plant,Journal of Environmental Radioactivity, 110 (2012), p.84-89

12. Kritidis et all, Radioactive pollution in Athens, Greecedue to the Fukushima nuclear accident, Journal ofEnvironmental Radioactivity, 114 (2012), p.100-104

13. Long et all, Atmospheric radionuclides from theFukushima Dai-ichi nuclear reactor accident observed inVietnam, Journal of Environmental Radioactivity, 111 (2012),p.53-58

14. Lujanien et all, Radionuclides from the Fukushima acci-dent in the air over Lithuania: measurement and modellingapproaches, Journal of Environmental Radioactivity, 114 (2012),p.71-80

15. Momoshimaa et all, Atmospheric radionuclides trans-ported to Fukuoka, Japan remote from the Fukushima Dai-ichinuclear power complex following the nuclear accident, Journal ofEnvironmental Radioactivity, 111 (2012), p.28-32

16. Povinec et all, Aerosol radioactivity record inBratislava/Slovakia following the Fukushima accident - A com-parison with global fallout and the Chernobyl accident, Journal ofEnvironmental Radioactivity, 114 (2012), p.81-88

17. Priest, Radiation doses received by adult Japanese popu-lations living outside Fukushima Prefecture during March 2011,following the Fukushima 1 nuclear power plant failures, Journalof Environmental Radioactivity, 114 (2012), p.162-170

18. Tsumune, Distribution of oceanic 137Cs from theFukushima Dai-ichi Nuclear Power Plant simulated numericallyby a regional ocean model, Journal of EnvironmentalRadioactivity, 111 (2012), p.100-108

19. Sinclair et all, Aerial measurement of radioxenon con-centration off the west coast of Vancouver Island following theFukushima reactor accident, Journal of EnvironmentalRadioactivity, 102 (2011), p.1018-1023

20. Masson et all, Tracking of Airborne Radionuclides fromthe Damaged Fukushima Dai-Ichi Nuclear Reactors by EuropeanNetworks, Environmental Science & Technology, 45 (2011),p.7670-7677

21. Diaz Leon et all, Arrival time and magnitude of airbornefission products from the Fukushima, Japan, reactor incident asmeasured in Seattle, Journal of Environmental Radioactivity, 102(2011), p.1032-1038

22. Bowyer et all, Elevated radioxenon detected remotelyfollowing the Fukushima nuclear accident, Journal ofEnvironmental Radioactivity, 102 (2011), p.681-687

www.jaif.or.jp



63

SUPRAVEGHEREA DOZIMETRICÃ

S copul principal al radioprotecþiei este asigu-rarea limitãrii expunerii organismului, atât

pentru angajaþii care lucreazã în mediu cu radiaþii câtºi pentru public. International Basic Safety Standard forProtection against Ionizing Radiation and for the Safety ofRadiation Sources este prima normã de radioprotecþieelaboratã de specialiºti din toate þãrile în care suntreglementate valorile limitã ºi modul de calcul al aces-tora pornind de la contaminarea radioactivã a pro-duselor necesare organismului.

Expunerea suplimentarã, denumitã de cãtre spe-cialiºti ºi „expunere publicã” se datoreazã exploziilornucleare sau accidentelor nucleare prin contaminarearadioactivã a componentelor mediului înconjurãtor,inclusiv aerul, apa ºi alimentele.

Supravegherea dozimetricã se bazeazã pesupravegherea radioactivitãþii componentelor mediu-lui; aceasta se face prin mãsurarea concentraþieiradioactive a substanþelor care „poartã” radionuclizi ºicare produc expunerea externã ºi internã a organis-mului: aerul, apa ºi o mulþime de componente alebiosferei - flora ºi fauna.

Aceste substanþe pot purta fie radionuclizi natu-rali (ex.40K sau235U) sau radionuclizi artificiali (ex. 137Cs),în ultimul caz folosindu-se termenul de „contaminareradioactivã”. În supravegherea dozimetricã esteimportantã cunoaºterea stãrii actuale a expunerilorpopulaþiei.

La nivel internaþional existã un Program Globalde Supraveghere a Radiaþiilor în Mediul Ambiantiniþiat de Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii ºi unProgram al Naþiunilor Unite pentru Mediu, care staula baza programelor naþionale existente de urmãrire aradioactivitãþii mediului ºi care îºi propune sã punã înevidenþã cu rapiditate creºterile majore de radioactivi-tate în componentele mediului.

EFECTELE RADIOBIOLOGICE ASUPRA OMULUI

Imediat dupã descoperirea radiaþiilor ºi apoi aradioactivitãþii, s-a sesizat ºi caracterul periculos al

radiaþiilor ionizante, în cazul folosirii neraþionale.Pionierii röentgenografiei au cunoscut „pe propria lorpiele” acþiunea radiaþiilor ionizante, iar dupãdescoperirea radioactivitãþii, primele victime auapãrut în 1920, în S.U.A. în rândul muncitorilor careaplicau vopsele luminoase pe cadranele ceasornicelor.Acestora li s-au adãugat savanþii Marie Curie ºi IreneJoliot - Curie, renumiþi cercetãtori în domeniulradioactivitãþii, care au decedat dupã grele suferinþe,de leucemie radioindusã. Dar, cele mai mari victime s-auînregistrat în urma exploziilor nucleare.

Particularitãþile efectelor biologiceIndiferent de urmãrile provocate de impactul

radiaþiilor ionizante cu organismul viu, acþiunea bio-logicã prezintã unele particularitãþi ºi anume:! organismul omenesc nu este dotat cu un organ

de simþ care sã sesizeze prezenþa radiaþiilor ionizante,iar efectul biologic nu este vizibil în momentuliradierii;! efectele biologice sunt cumulative ºi nu au un

caracter particular care sã ne permitã deosebirea deefectele apãrute altfel decât prin iradiere;! modificãrile ºi simptomele evolueazã lent

dupã iradiere. Unele sunt imediate sau precoce ºi apardupã un rãgaz care variazã de la câteva ore, la câtevasãptãmâni. Altele sunt întârziate ºi survin dupã mulþiani (leucemia), respectiv zeci de ani (cancerul fatal)sau pot provoca efecte genetice.

În realitate, efectele biologice produse de acþiunearadiaþiilor ionizante asupra fiinþelor, în special a omu-lui, sunt rezultatul unei lungi serii de fenomene carese declanºeazã la trecerea radiaþiilor prin organismelevii. Evenimentele iniþiale, sunt ionizãri ºi excitãri aleatomilor ºi moleculelor din mediul de interacþiunede-a lungul traiectoriilor particulelor ionizante.Ulterior aceste perturbãri fizice antreneazã reacþii fizico-chimice, urmate de reacþii chimice, generând în finalefecte biologice. Practic, are loc un transfer de energiede la particulele încãrcate sau de la electronii secun-dari cãtre atomii ºi moleculele substanþelor celulare.În urma transferului de energie apar ioni ºi atomiexcitaþi la nivelul tuturor componentelor celulare,

RADIOPROTECÞIA ªI EFECTELE RADIOBIOLOGICE ASUPRA ORGANISMULUI UMAN

Sublocotenent Liviu- Iustinian VOICU

Batalionul 26 Infanterie „Neagoe Basarab”


64


inclusiv proteinele din citoplasmã, materialul cromo-zomic (nucleoproteidele) sau compuºii aciduluidezoxiribonucleic - ADN - cu proteinele ºi moleculelede apã.

Fazele tipice ale evoluþiei îmbolnãvirii înurma iradierii

În dinamica evoluþiei reacþiilor care au loc înurma iradierii, se pot distinge trei perioade impor-tante: perioada primarã, perioada latentã ºi perioadasecundarã.

Reacþiile în perioada primarã de acþiune a radi-aþiilor ionizante se datoreazã celor trei tipuri princi-pale de mecanisme: mecanismul acþiunii directe, indirecteºi la distanþã.

Efectul biologic prin acþiune directã constã în trans-miterea directã a energiei particulelor încãrcate sau aelectronilor secundari, cãtre atomii ºi moleculele sub-stanþelor celulare. Produsul principal al acestei acþiunisunt ioni ºi atomi excitaþi de-a lungul parcursului par-ticulei în celulã. Datoritã ionizãrii ºi excitãrii sub-stanþelor prin mecanism primar se produc modificãrichimice ale acestora (mecanismul acþiunii indirecte).Deoarece organismele vii au în compoziþia lor unmare procent de apã, la om ajungând pânã la 85% dingreutatea corpului, multã vreme s-a considerat cã acþi-unea nocivã a radiaþiilor ionizante este cauzatã deprodusele de descompunere a ei ºi în special de apaoxigenatã, care acþioneazã ca agent oxidant (ipotezaacþiunii prin apã oxigenatã). O ipotezã mai verosimilãconsiderã cã rolul principal în acþiunea biologicã pri-marã îl au radicalii H, OH ºi O2H care apar la radiolizaapei (ipoteza acþiunii prin radicali liberi). Conform aces-tei ipoteze, radioliza apei constituie o sursã pentruacþiunea indirectã a radiaþiei, deoarece radicalii liberiformaþi pot afecta atât cromozomul cât ºi proteinelecitoplasmatice.

Datoritã intervenþiei sistemului nervos, a glandelorendocrine ºi a transportului prin umori sau difuziunea unor rezultate în þesuturile iradiate, efectele biologicese pot produce nu numai în organele iradiate, ci ºi încele neiradiate (mecanismul acþiunii la distanþã sau alacþiunii chimice secundare).

Perioada latentã care apare în organism, dupãperioada primarã, se caracterizeazã prin faptul cãfenomenele sunt atât de neînsemnate încât nu pot fidescoperite, neînregistrându-se nici un fel de tul-burãri. Perioada latentã variazã invers proporþional cudoza de radiaþii. De aceea, în cazul unor iradieri cudoze mortale, perioada latentã dureazã de la câtevaore la 30-40 zile, iar în doze fracþionate mici, eadureazã mai mult de un an.

Perioada secundarã este dominatã de formarea,în celule ºi þesuturi, de substanþe toxice care conduc laintoxicarea organismului, determinând o serie deefecte biologice importante (ipoteza formãrii unor sub-stanþe toxice). Reacþiile din aceastã perioadã sunt denaturã necunoscutã ºi, în decursul timpului, ele aufost atribuite acþiunii apei oxigenate, peroxizii organiciºi histaminei, problema fiind însã în discuþie. Cert estefaptul cã, sub acþiunea radiaþiilor ionizante, apar mole-cule active, în primul rând în celulele din þesuturi ºi înparalel cu sânge ºi în limfã.

CLASIFICAREA EFECTELOR BIOLOGICE DUPÃ NATURA LOR

Cel mai frecvent, efectele biologice se clasificãdupã natura lor în:A efecte precoce, care nu apar decât pentru doze

ridicate;A efecte somatice târzii, care se manifestã dupã mai

mulþi ani, chiar mai mulþi zeci de ani;A efecte genetice, care privesc descendenþii;A efecte teratogene, care se referã la afectarea

embrionului ºi a fãtului.Efecte biologice precoceEfectele biologice precoce survin la puþin timp

dupã iradiere, uneori dupã câteva ore sau mai puþin ºisunt efecte cu prag, fapt pentru care nu apar decâtdacã doza depãºeºte un anumit nivel. Deasupra pragu-lui ele cresc odatã cu doza. De aceea, pentru a evita pro-ducerea lor, s-au elaborat reglementãri care impunlimitarea sub nivelul de prag al dozelor ce le pot primioperatorii care lucreazã în medii de radiaþii ionizante.Cele mai fragile þesuturi care suferã efecte biologice cuprag sunt: pielea, celulele formatoare de sânge, mãduvaosoasã, intestinul ºi organele sexuale sau gonade.

Efectele biologice precoce în cazul iradierilorparþiale. Acestea se referã la piele, mãduvã osoasã ºiorganele genitale.

Pielea. Efectele radiobiologice ale pielii sunt foartevariabile ºi ele depind de dozã, de localizarea anatomicã,de vârstã, de pigmentaþia tegumentului etc. În gener-al, la doze mai mari de 10 Gy nu se observã nici o lezi-une gravã, dar la 25% din cazuri apare o senzaþie decãldurã. La doze între 10 ºi 20 Gy apar epidermiteexudative, urmate dupã un timp de o latenþã de treisãptãmâni, de eritemã secundarã, apoi de epitelitãexudativã, dupã 3- 6 luni fãcându-se restaurarea fãrãrecurs. În cazul unor iradieri foarte importante ºi pro-funde, se altereazã vascularizaþia ºi apare ulceraþia,care necesitã un tratament chirurgical.



65

Mãduva osoasã, organul cel mai sensibil lairadierea globalã, conduce limfopenia, cu atât mairepede cu cât doza de radiaþii este mai mare.

Organele sexuale, respectiv testiculele la bãrbaþi ºiovarele la femei, reacþioneazã diferit la iradiere.

Testiculele care se remarcã prin cele douã funcþii deproducãtoare de hormoni ºi spermatozoizi, la iradiere,le este afectatã numai cea de-a doua funcþie (producã-toare de spermatozoizi). La doze relativ mici, de 0,5Gy, se instaleazã o depresiune tranzitorie ºi spontanreversibilã, iar la doze de circa 2 Gy apare o azosper-mie ºi sterilitate temporarã, în jur de un an.

Ovarele, comparativ cu testiculele, au o sensibili-tate mai micã faþã de radiaþiile ionizante, aceasta fiindinfluenþatã ºi de vârstã. Astfel, pe când la o femeietânãrã în jur de 25 de ani este necesarã o dozã de 12-15 Gy pentru a provoca o menopauzã artificialã, la ofemeie de peste 40 de ani este suficientã o dozã denumai 7 Gy. Se menþioneazã cã la femei sterilitateaeste însoþitã de oprirea funcþiei endocrine.

Din cercetãrile efectuate, precum ºi din con-statãrile asupra descendenþilor celor iradiaþi în urmaexploziilor atomice de la Hiroºima ºi Nagasaki, arezultat cã în urma unei iradieri puternice care aprovocat sterilitatea temporarã, nu s-au produsurmãri genetice, prin afectarea celulelor sexuale.

Iradierea organelor profundeLa iradieri puternice, mai ales în radioterapie,

sunt iradiate ºi organele profunde: plãmânii, inima,rinichii, tubul digestiv, ficatul, sistemul nervos central ºicreierul. Dintre acestea, deosebit de sensibile suntplãmânii , care, dupã o dozã de 25 Gy, se îmbolnãvescde fibrom pulmonar, iar dup? 6-12 luni urmeazãdecesul.

Rinichii ºi ficatul sunt afectaþi la doze peste 30 Gy.In cazul rinichilor, funcþionarea lor e afectatã dupãcâteva sãptãmâni de la iradiere, pe când vezica poatesuporta doze mult mai mari. Diversele organe aleaparatului digestiv au radiosensibilitãþi diferite. Celmai radiosensibil este intestinul subþire, la care apar lezi-uni în urma absorbþiei unor doze sub 30 Gy. Urmeazãstomacul care este afectat de doze în jur de 40 Gy, celmai rezistent fiind colonul, care reacþioneazã numai ladoze cuprinse între 50 ºi 56 Gy.

Destul de radiosensibil este ºi sistemul nervos, caremanifestã o fragilitate a celulelor nervoase, a vaselorsangvine ºi o capacitate, limitatã de regenerare a þesu-turilor nervoase. La doze peste 40 Gy administrate înpatru sãptãmâni, apare o paraplegie, care dupã doi anise extinde. În ceea ce priveºte creierul, deºi modificãrimorfologice apar deja de la doze de 10 Gy, el poatesuporta doze de circa 50 Gy, timp de 5- 6 sãptãmâni.

Efecte biologice precoce în cazul iradierilor globaleÎn urma unor iradieri globale cu doze în jur de 1

Gy, care sunt fãrã gravitate imediatã, nu se obsezvãdecât foarte discrete modificãri hematologice, în ceeace priveºte globulele albe, dar ele se regenereazãrapid. În astfel de cazuri se aplicã un tratament mod-est, fãrã a fi necesarã spitalizarea.

La doze cuprinse între 1 ºi 2 Gy, deºi semnele fiz-ice încã lipsesc, se observã o scãdere a globulelor albeºi a plachetelor, iar numãrul globulelor roºii este mod-est. În acest caz sunt necesare transfuzii ºi tratamentantibiotic. Din contrã, la doze peste 2 Gy se observã oevoluþie streotipã a bolii, cu afectarea celulelor forma-toare de sânge ºi scãderea corespunzãtoare a numãru-lui maxim de elemente reprezentative din sânge.Evoluþia îmbolnãvirii se face urmând cele patru fazetipice: Dupã o perioadã de debut care dureazã trei zile,însoþitã de simptome discrete (stare generalã proastã,greþuri, ameþeli, somnolenþã), urmeazã perioada laten-tã, practic silenþioasã, care dureazã peste trei sãp-tãmâni (caracterizatã prin scãderea numãrului de leu-cocite). În continuare, se instaleazã perioada de stare(perioada criticã), careia i se asociazã semne generalecum sunt oboseala intensã, tulburãri digestive,hemoragii ºi infecþii, formula sangvinã fiind foartemodificatã. În acest moment, viaþa bolnavului este înpericol. Abia dupã circa trei luni, el intrã în conva-lescenþã. În acest caz, spitalizarea este indispensabilãîntr-un centru specializat, cu locuri sterilizate, repausabsolut ºi eliminarea posibilitãþilor de infectare. Încadrul tratamentului se recomandã grefe de mãduvãosoasã. La doze mai mari, grefa cu mãduva osoasãpoate fi singura ºansã, iar la doza peste 12 Gy, deiradiere instantanee, orice tratament terapeutic nueste eficace.

Efecte biologice precoce în cazul iradierilor acci-dentale

În ultimele decenii s-au înmulþit numãrul iradieriloraccidentale. Principial, ele pot fi clasificate în iradieriimplicând una sau mai multe persoane, ori a unorgrupuri mari de persoane.

Iradieri accidentale implicând una sau mai multe per-soane. Pânã în anul 1965 au fost înregistrate 12 astfelde accidente critice în lume, în care persoane au fostexpuse global în cursul unor cercetãri sau operaþiichimice, din care au rezultat 9 decese.

De asemenea, se cunosc 24 accidente cu sursegamagrafice, dintre care 15 accidente cu 192Ir ºi 9 acci-dente cu 60Co, din care au rezultat 17 morþi ºi 38 graviradiaþi. În ultimii 40 de ani au avut loc 115 cazuri deiradieri locale, care au fãcut 156 victime. Principalelecauze se datoreazã instalaþiilor de radiaþii X pentru



66

analiza cristalograficã (69), surselor de gamagrafie cu192Ir (34), 60Co (25), emiþãtori - activi (11), accelera-tori de particule (8) ºi diverse surse (8). Iradierileinterne sunt mai rare ºi mai greu de cunoscut. ÎnFranþa sunt cunoscute numai o zecime din decese: 7sunt imputabile activitãþii medicale.

Iradieri accidentale a unor grupuri mari de persoane.Iradierile simultane asupra unui numãr ridicat de per-soane au fost înregistrate în urma unor experienþe cuarme termonucleare sau a unor defecþiuni surveniteîn funcþionarea unor centrale atomoelectrice.

Prin defectarea centralei atomoelectrice de laCernobâl (Ucraina) din aprilie 1986, au fost iradiate22 persoane cu doze peste 8 Gy, 22 persoane cu dozeîntre 4 ºi 8 Gy, 53 persoane cu doze între 2 ºi 4 Gy ºi203 persoane cu doze peste 1 Gy, fiind înregistrate 31decese.

Efectele somatice târziiEfectele somatice târzii, în general, sunt fãrã prag.

Ele pot fi necancerigene (cataracte, tulburãri alecreºterii, scãderea longevitãþii ºi a unor reacþii imuno-logice), însã principalul efect întârziat este cancerul,care apare dupã câþiva ani sau zeci de ani de lairadiere. Principalele efecte somatice târzii necanceri-gene se caracterizeazã prin urmãtoarele:

Cataractele sunt boli care provoacã opacifiereacristalinului. Radiaþiile ionizante genereazã cataractela doze superioare la 10 Gy de radiaþii X. Ele sunt efectecu prag, care la bãrbaþi este foarte ridicat ºi apare între1 ºi 10 ani de la iradiere. În cazul neutronilor rapizi,pragul este mult mai jos = 0,8 Gy, respectiv = 8 Sv.

Tulburãri de creºtere. Constatãrile efectuate pesupravieþuitorii de la Hiroºima ºi Nagasaki au evi-denþiat cã, prin expunere la doze de 1 Gy, au loc tul-burãri de creºtere ºi anume: un deficit în greutate, oscãdere a taliei ºi a circumferinþei capului.

Longevitatea. De asemenea, studiile pesupravieþuitorii de la Hiroºima ºi Nagasaki, precum ºipe animale în laborator, au arãtat cã la doze ridicate(= 4 Gy) de radiaþii, se scurteazã durata medie deviaþã, indiferent dacã iradierea a produs leucemie saucancer.

Reacþiile imunologice. La iradierea cu doze de 1Gy scad reacþiile imunologice ºi organismeie devinvulnerabile la infecþii.

Pielea deºi nu este radiosensibilã, se manifestã caun organ critic, având un prag de toleranþã de = 2mGy/zi. Prin iradierea mâinilor cu doze superioare (5mGy/zi) apar leziuni cutanate cronice, sau uscate ºiatrofice, care fisureazã, dând ulceraþii grave.

Cancerele, principalele efecte întârziate, se carac-terizeazã prin faptul cã nu au prag ºi se produc maiales cu doze slabe de radiaþii. Frecvenþa lor este influ-enþatã de o serie de factori, printre care se numãrã:doza de radiaþie, natura radiaþiior, sexul, vârsta ºinatura þesuturilor iradiate.

Dintre toþi factorii, doza de radiaþii este cel maiimportant, iar dintre radiaþii, particulele ºi neutroniisunt cele mai periculoase. Radiosensibilitatea organis-melor este diferitã în funcþie de sex: ea este maiimportantã la femei decât la bãrbaþi, în special pentrusâni ºi tiroidã ºi are un efect invers pentru mãduvaosoasã ºi pulmon. Totodatã, efectele diferã cu vârsta,copiii tineri, adolescenþii ºi persoanele în vârstã fiindmai radiosensibile decât adulþii. Timpii de latenþã suntfoarte variabili ºi depind în mod esenþial de naturaþesutului iradiat. Ei sunt cuprinºi între 4 ºi 20 de anide la iradiere pentru leucemie, de 10 ani pentrutumori, 22-25 ani pentru sâni etc. Cancerul cutanatapare la doze de circa 15 Gy radiaþii electromagnetice,între 25 ºi 40 de ani. Cancerul osos apare la doze > 8Gy, iar leucemia la doze > 1 Sv. Cancerul sânuluiapare la doze de 0,20 Gy (la iradieri radiologice), iarcancerul tiroidei la 0,1 Gy la copii între 13 ºi14 ani.

Efectele geneticeAlãturi de alþi agenþi fizico-chimici care pot

provoca efecte mutagene se aflã ºi radiaþiile ionizante.Dacã la doze slabe nu s-au înregistrat astfel de efectela om, în schimb, printre copiii supravieþuitorilor de laHiroºima ºi Nagasaki, iradiaþi cu doze puternice, s-auînregistrat cazuri de anomalii genetice semnificative.

Pe plan uman, singurele informaþii de caredipunem sunt descendenþii iradiaþilor de la Hiroºimaºi Nagasaki ºi ai pescarilor de la Bikini, dar în ambelecazuri, dozele nu sunt cunoscute cu precizie. În cazulsupravieþuitorilor de la Hiroºima ºi Nagasaki, deºi auprezentat forme cancerigene pentru doze ridicate (>1Gy), nu s-au înregistrat efecte genetice. În modul deevaluare a efectelor genetice se întâmpinã unele difi-cultãþi datorate urmãtorilor factori: caracterul particu-lar al efectelor genetice; necesitatea extrapolãrii rezul-tatelor obþinute experimental pe animale, la om, ºi deasemenea, extrapolarea rezultatelor obþinute experi-mental cu doze forte, la doze slabe.

Din investigãrile pe animale, s-a stabilit cãfrecvenþa anomaliilor genetice se observã la doze >1Gy. La om, anomaliile (structura cromozomilor)reprezintã un risc de 1-10 pe milion de naºteri vii, pecentiGy, iar mutaþiile genice apar, la iradierea celordoi pãrinþi, cu o frecvenþã de 5-65 pe milion de naºterivii, pe centiGy. Dupã prima generaþie ºi la echilibru(dupã 5 generaþii), frecvenþa lor este de 40-200 pe

milion de naºteri vii pe centiGy, pe generaþie.Mutaþiile sunt legate de sexe, în sensul cã ele se trans-mit prin femei. În prima generaþie, numãrul de afecþi-uni adãugat este <1,3 pe milion de naºteri vii pecentiGy.

Particularitãþile mutatiilor genetice. În funcþie desex, riscul pentru femeie este mai puþin important capentru bãrbat. Dupã vârstã, la femeie sunt douãperioade critice: principala este perioada reproducerii,de la pubertate la menopauzã. A doua este pânã înluna a ºaptea a vieþii fetale. La bãrbat, perioada pericu-loasã se aflã între 20 ºi 40 ani, perioada în care se facmajoritatea fecundãrilor.

Ipoteza prejudiciului genetic dat de iradierileslabe. În mod normal, o populaþie se aflã în echilibrugenetic. Apariþia de noi mutanþi este compensatã deeliminarea mutanþilor existenþi prin decese precoce,sau prin fecundãri mai puþine, uneori chiar nule. Încazul unor iradieri suplimentare, acest echilibru serupe, iar fiecãrei generaþii i se vor adãuga descen-denþilor, mutaþiile produse la toate generaþiile ante-rioare. Ca urmare, se va produce o creºtere a mutaþi-ilor letale ºi a celor dominante, precum ºi o acumula-re a mutaþiilor primite.

Aceste aprecieri sunt cunoscute sub denumireade ipoteza prejudiciului genetic dat de iradierile slabe.Conform raportului BEIR III, în cazul iradierii ambilorpãrinþi cu doze de 0,01 Sv, se va adãuga la primageneraþie 5 - 75 anomalii, adicã 0,05%, iar la echili-bru 60- 1100 anomalii, respectiv 0,06- 1,0 %. DupãUNSCEAR 82, valorile respective ar fi 22 (0,02%) ºi150 (0,15%).

Doza geneticã semnificativã la un milion de naºterivii, datã de iradierea naturalã, find de circa 1 mSv/an(0,03 Sv/generaþie).

De aceea, pentru a se limita efectele geneticeipotetice, normele internaþionale recomandã cã unlucrãtor nu trebuie sã primeascã o dozã mai mare de0,05 Sv/an (5 remi/an), iar o persoanã din public0,005 Sv/an (0,5 remi/an). Totodatã, CIPR reco-mandã pentru ansamblul populaþiei, o dozã medieanualã, care nu trebuie sã depãºeascã 0,001 Sv (0,17remi) sau 0,05 Sv/30 ani.

Efectele biologice teratogeneEfectele teratogene sunt anomalii ºi malformaþii

provocate de acþiunea unor agenþi fizici, chimici ºiinfecþioºi, sau a radiaþiilor ionizante asupra embrionu-lui ºi fetuºurilor pe timpul creºterii.

Sensibilitatea lor la radiaþii variazã dupã stadiuldezvoltãtii embrionului, dar pragul de acþiune este

net mai jos decât dupã naºtere. Efectele teratogenesunt ireversibile, iar radiaþiile ionizante produc ace-leaºi efecte ca ºi alþi agenþi teratogeni. Sub acþiunearadiaþiilor ionizante, în funcþie de stadiul de dezvoltarea embrionului ºi a fetuºilor, se deosebesc urmãtoarele:

! În stadiul de preimplantare iradierea deter-minã fie distrugerea oului, fie moartea uneia sau a maimultor celule. Aceastã perioadã adesea trece neobser-vatã de femeie. Doza letalã 50 este de 0,5- 0,6 Gy.

! În stadiul de organogenezã, când femeia areconsecinþe de întârziere ºi bãnuiala cã ar fi însãrcinatã,o dozã de 0,1 Gy poate antrena malformaþii. Aceastaeste perioada criticã, deoarece radiosensibilitatea estemaximã.

! În stadiul fetal, frecvenþa ºi gravitatea malfor-maþiilor se diminueazã. În schimb, iradierea poateavea o acþiune cancerigenã, care se manifestã la copiiitineri. Dozele egale sau inferioare la 0,25 Gy sunt con-siderate ca fãrã efect.

Cele ma importante consecinþe legate de efecteleteratogene sunt :?malformaþiile, ca de exemplu cele microcefalice,

care pot fi însoþite de întârzierea mentalã;? întârzierea creºterii, care are loc la doze puter-

nice (> 1 Gy), printre care se remarcã deficitul pon-deral, scãderea taliei ºi a circumferinþei capului ºi oîntârziere a osificãrii;? cancerul, care apare la iradieri în uter cu doze

de 0,02 Gy;?mortalitatea intrauterinã ºi neonatalã creºte.

INFLUENÞA MODULUI DE IRADIEREGradul de vãtãmare a corpului omenesc depinde de:P activitatea sursei radioactive;P natura radiaþiilor emise (energia acestora);P distanþa dintre corp ºi sursa emiþãtoare;P durata expunerii;P existenþa sau neexistenþa unor mijloace efi-

cace de protecþie;P toxicitatea chimicã a radionuclizilor.Dupã cum sursele de radiaþii sunt depuse în

exteriorul sau în interiorul corpului omenesc, efectelediverselor radiaþii radioactive nu sunt aceleaºi.

& În cazul iradierilor externe, particulele suntoprite în mare parte în stratul cornos al pielii, pe cândradiaþiile pãtrund foarte profund ºi pot provocafenomene cutanate. Radiaþiile ºi neutronii rapizipãtrund în interiorul þesuturilor ºi determinã efectenocive. Efectele iradierii externe se manifestã maimult sau mai puþin asupra organelor vãtãmate.



67

APÃRAREA CBRN 22/2013 RISCURI ªI AMENINÞÃRI

68

Pentru acestea cele mai radiosensibile sunt mãduvaoaselor ºi splina care sunt responsabile de acþiuneaindirectã a radiaþiilor asupra constituþiei sângelui.

& În cazul ingestiei sau inhalãrii de substanþeradioactive emiþãtorii ºi sunt foarte periculoºi datoritãputerii mai mari de ionizare care derminã efecte îninteriorul organismului, asupra þesuturilor care auvenit în contact cu substanþele respective. Îmbolnãvirilesunt mai periculoase mai ales în aparatul respirator,din cauza persistenþei substanþelor radioactive înplãmâni, de unde se eliminã greu. Din aparatul diges-tiv substanþele insolubile nefiind resorbite de pereþiitubului digestiv, se eliminã în scurt timp.

CONCLUZII ªI PROPUNERI

Un aspect foarte important care recomandã inci-dentele/accidentele de naturã radiologicã ca princi-pale ameninþãri asupra securitãþii nucleare îl reprezin-tã diversitatea modurilor ºi situaþiilor în care acesteapot apãrea. Astfel, de la simpla folosire a unui copia-tor, de la o simplã radiogradie medicalã ºi pânã ladesfãºurarea de activitãþi industriale, oamenii seexpun unor riscuri de iradiere.

Gama largã în care se prezintã aceste incidente/accidente de naturã radiologicã ridicã urmãtoareleprobleme:? populaþia nu este la curent cu riscurile la care

se expune prin simpla prezenþa în anumite locuri,mai ales atâta timp cât semnele ºi etichetele de aver-tizare nu le sunt cunoscute. Aºadar, amplasarea aces-tor indicatoare este inutilã atâta timp cât semnificaþialor nu este cunoscutã;? existã precedente clare care aratã cã nici mãcar

structurile specializate în domeniu nu sunt sutã lasutã pregãtite pentru a face faþã provocãrilor unor ast-fel de situaþii.

În ultimii ani se constatã creºterea frecvenþeimanifestãrii risurilor care ameninþã viaþa ºi sãnãtateapopulaþiei, mediului înconjurãtor ºi a valorilor patri-moniului naþional, precum ºi apariþia unor noi riscuri,generate de diversificarea activitãþilor economice careutilizeazã, produc ºi comercializeazã substanþe/materialepericuloase. Este evident cã securitatea naþionalãpoate fi pusã în pericol de o serie de fenomene grave,ca urmare a unor activitãþi umane periculoase,dãunãtoare sau iresponsabile.

Toate acestea sunt argumente pentru schimbareaopticii asupra modului de abordare a problemelor ceþin de radioprotecþie ºi radiosensibilitatea umanã.

BIBLIOGRAFIE

1. Prevenirea ºi gestionarea situaþiilor de urgenþãîn caz de accident nuclear" - Curs postuniversitat deperfecþionare pentru ofiþeri în domeniul „ProtecþieiCivile” - Academia Tehnicã Militarã, 2005.

2. Ordinul CNCAN nr. 14 din 24 Ianuarie 2000 -Norme Fundamentale de Securitate Radiologicã, NSR -01.

3. Popescu I., „Contribuþii la studiul radioactivitãþiimediului înconjurãtor pe baza datelor obþinute dinprogramele de monitorizare a unor obiective nuclearedin România”, Tezã de doctorat - iunie 2000.

4. Mãrgeanu S., Oprea I., Toma AL, „Metodã pen-tru stabilirea zonelor planificate de urgenþã pe baza concep-tului de dozã evitabilã, utilizând niveluri operaþionale deintervenþie”, Raport Intern, ICN, Piteºti, noiembrie1999.

5. ORDIN CNCAN Nr. 219 din 10 decembrie1999 pentru aprobarea Normelor privind desemnareaorganismelor notificate pentru domeniul nuclear

6. I., Mãrgeanu S., Popescu I., Toma Al., DulamaC, David A., Mãrgeanu „Intervention Levels Related ToRadiologic Emergency Situations At I.GN.-Pitesti “,Proceedings of the 4th International Simposium onNuclear Energetic SIEN-97, Bucharest, 1997

7. Oncescu M. Al. „Conceptele radioprotecþiei”,Editura H. Hulubei, Bucureºti 1996

8. Oprea I. , S. Mãrgeanu, A. David, „Plan deintervenþie în cazuri de urgenþã pe platforma ICN/FCN -Piteºti", Piteºti, iunie 1994

*** „Îndrumar metodologic de lucru la staþiilereþelelor naþionale de supraveghere a mediuluiC.N.C.A.N”, Bucureºti, 1998.

*** „Trãim cu radiaþi”, Ed. Tehnicã, Bucureºti,1989.

www.cncan.rowww.igsu.rowww.wikipedia.ro

1. Occupational Safety and Health.2. European Agency for Safety and Health at Work/EU-OSHA. Organizaþie a Uniunii Europene, cu sediul în Bilbao,Spania, înfiinþatã în anul 1996 pe baza unei decizii a Consiliului European. Agenþia are ca scop principal colectarea,diseminarea ºi facilitarea schimbului de informaþii economice, tehnice ºi ºtiinþifice pentru îmbunãtãþirea condiþiilorde muncã ºi promovarea celor mai bune practici de prevenire a accidentelor de muncã ºi bolilor profesionale. Pentrurealizarea scopului sãu, aceastã agenþie dispune de „puncte focale” în 30 de þãri europene. În România funcþioneazãca „punct focal” Institutul Naþional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecþia Muncii „Alexandru Darabont” dinBucureºti.

3. European Centre for Disease Prevention and Control/ECDC. Centrul a fost instituit prin Regulamentul (CE) nr. 851/2004 al Parlamentului European ºi al Consiliului din 21 aprilie 2004. Acesta ºi-a început activitatea în datade 20 mai 2005. ECDC lucreazã în parteneriat cu organismele naþionale de protecþie a sãnãtãþii în scopul consolidãriiºi dezvoltãrii sistemelor de supraveghere a bolilor ºi de alertã rapidã la nivelul continentului. Datoritã acesteicolaborãri, ECDC concentreazã cunoºtinþele la nivel european în domeniul sãnãtãþii, în scopul de a elabora avizeºtiinþifice autorizate referitoare la riscurile asociate bolilor infecþioase noi ºi emergente.



69

S tarea de sãnãtate ºi securitate în muncã1/SSM a forþei de lucru UE este afectatã de

numeroºi factori, între care structura demograficã înschimbare a forþei de muncã, rãspândirea noilortehnologii ºi o reducere a impor-tanþei sectoarelor economice caredominau pânã nu demult, precumindustria ºi mineritul. Acest lucrugenereazã schimbãri nu doar canumãr de locuri de muncã înfiecare sector, ci ºi ca tipuri de pos-turi disponibile. Globalizarea pre-supune cã ameninþãrile la adresa sãnãtãþii, care eraucândva îndepãrtate, se rãspândesc cu uºurinþã înîntreaga lume într-o perioadã scurtã de timp.

Dacã doreºte sã menþinã sãnãtatea forþei sale demuncã ºi sã-ºi pãstreze puterea economicã ºi competi-tivitatea, UE trebuie sã rãspundã în mod proactivacestor provocãri. În concepþia cea mai generalã,securitatea ºi sãnãtatea în muncã are ca obiectivcunoaºterea ºi înlãturarea tuturor perturbaþiilor cepot apãrea în procesul de muncã, susceptibile sãprovoace accidente ºi îmbolnãviri profesionale.

Strategia comunitarã 2002-2006 privind sãnã-tatea ºi securitatea în muncã a solicitat AgenþieiEuropene pentru Securitate ºi Sãnãtate în Muncã2/EU-OSHA sã instituie un observator al riscurilor pen-tru a sprijini „anticiparea riscurilor asociate bolilor

infecþioase noi ºi emergente”, în cadrul dezvoltãriiunei „culturi autentice de prevenire a riscurilor” a sis-temelor de supraveghere a bolilor ºi de alertã rapidãla nivelul continentului. Prin urmare, Agenþia a fãcut

primii paºi în direcþia înfiinþãriiunui Centrul European dePrevenire ºi Control alBolilor3/ECDC, cu sediul înStockholm. ECDC este o insti-tuþie specializatã în evaluareariscurilor prezentate de agenþiibiologici, care oferã Uniunii

consiliere cu privire la posibilitãþile de a reacþiona înmod adecvat în caz de necesitate. Misiunea centruluieste de a contribui la consolidarea protecþiei Europeiîmpotriva bolilor infecþioase.

EU-OSHA prezintã o serie de fiºe informativeaxate pe comunicarea informaþiilor privind securi-tatea ºi sãnãtatea la locul de muncã, sub aspectul uti-lizãrii substanþelor periculoase, inclusiv agenþilor bio-logici. În cadrul acestui articol va fi tratat domeniulprivind riscurile biologice, mai exact „Riscuri legate deexpunerea la agenþi biologici la locul de muncã”.Informaþiile din cadrul acestui articol se constituie cafiind un „îndrumar minimal”, derivat al legislaþieinaþionale ºi europene, care sintetizeazã impactulagenþilor biologici la locul de muncã al lucrãtorilor,atât din mediul civil, cât ºi cel militar.

RISCURI LEGATE DE EXPUNEREA LA AGENÞI BIOLOGICI LA LOCUL DE MUNCÃ ÎN MATERIE DE SÃNÃTATE

ªI SECURITATE ÎN MUNCÃ

Plutonier major Viorel PASCU

Baza de Instruire pentru Apãrare CBRN “MUSCEL”

4. Directiva 2000/54/CE a Parlamentului European ºi Consiliului din 18 septembrie 2000 privind protecþia lucrã-torilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenþi biologici la locul de muncã.


70


Riscuri biologice - invizibile, dar periculoase!Riscurile biologice pre-

supun expunerea la bac-terii, viruºi, ciuperci ºi la altemicroorganisme ºi toxineasociate. Aceste microor-ganisme sunt larg rãspân-

dite în naturã, reprezentând un potenþial pericol pen-tru sãnãtatea publicã. UE are drept scop garantareaunor standarde ridicate de protecþie a sãnãtãþii ºi mini-mizarea riscurilor de expunere la anumiþi agenþi bio-logici potenþial dãunãtori.

Agenþii biologici se regãsesc în numeroase sec-toare de activitate ºi locuri de muncã. Riscurile generatede agenþii biologici ar putea fi subestimate deoarece,în cele mai multe cazuri, aceºtia nu pot fi percepuþi cuochiul liber. De aceea, legislaþia europeanã urmãreºteminimizarea riscurilor pentru sãnãtate asociateagenþilor biologici de la locul de muncã4.

Clasificarea agenþilor biologiciDirectiva 2000/54/CE clasificã agenþii biologici în

patru categorii de risc, în funcþie de potenþialul aces-tora de a cauza îmbolnãviri, precum ºi de posibilitãþilede prevenire ºi tratament, astfel:

a grupa 1, risc infecþios individual sau comunitarscãzut sau absent - agenþi biologici care nu sunt suscep-tibili sã provoace omului o boalã;

a grupa 2, risc individual moderat, risc comunitarscãzut - agenþi biologici care au capacitatea sã provoaceomului o boalã ºi sã constituie un pericol pentrulucrãtori; propagarea acestora în colectivitate esteimprobabilã; existã, în general, o profilaxie sau untratament eficace (bacteria salmonella, streptococcuspneumoniae etc.);

a grupa 3, risc individual ridicat, risc comunitarscãzut - agenþi biologici care pot sã provoace omului oboalã gravã ºi sã constituie un pericol major pentrulucrãtori; el poate prezenta un risc crescut de propa-gare în colectivitate; existã, în general, profilaxie ºitratament eficace (virusul hepatitei B, C, rabia etc.);

a grupa 4, risc individual ºi comunitar ridicat - agenþibiologici care pot provoca boli grave omului ce se pottransmite spontan de la un individ la altul, direct sauindirect ºi constituie un pericol serios pentru lucrãtori;ei pot sã prezinte un risc ridicat de propagare în colec-tivitate ºi nu existã, în general, o profilaxie sau untratament eficace (HIV, virusul ebola etc.).

Directiva 2000/54/CE mai cuprinde reglementãriprivind notificarea autoritãþilor în privinþa unor activitãþiselectate. Aceste reglementãri constituie cerinþe mini-male ºi au fost transpuse în legislaþiile naþionale.Unele State Membre au introdus coduri de procedurãºi îndrumãri pentru manipularea agenþilor biologici,incluzând sectoare ºi ocupaþii selectate. Ca atare, esteimportant sã se þinã seama de reglementãrile rele-vante la nivel naþional, legate de pericole de originebiologicã la locurile de muncã. În acest sens, la nivelulRomâniei s-a emis Hotãrârea de Guvern nr. 1092/2006 privindprotecþia lucrã-torilor împotrivariscurilor legatede expunerea laagenþi biologici în muncã, publicatã în MonitorulOficial nr. 762 din 7 septembrie 2006.

Agenþii biologici ºi efectele lorAgenþii biologici includ:& bacterii (pot cauza tuberculozã, leptospirozã,

probleme dermatologice etc.);& virusuri (pot cauza hepatitã, gripã, HIV, tur-

bare etc.);& ciuperci (pot cauza alergii etc.);& paraziþi (pot cauza boli parazitare, cum ar fi

giardiaza, oxiuroza).

Ç Salmonela - microscopie electronicã

Ç Leptospira interrogans sensu lato - microscopie electronicã

APÃRAREA CBRN 22/2013 RISCURI ªI AMENINÞÃRI

71

5. Numãrul total de germeni mezofili, NTG (florã care se dezvoltã la 370 C) este un indicator global care permiteaprecierea încãrcãrii aerului cu florã de origine umanã sau animalã care sunt responsabile de transmiterea infecþi-ilor pe calea aerului. Numãrul total de germeni reprezintã totalitatea coloniilor microbiene crescute pe un mediusolid (geloza nutritivã 2%, geloza sânge). Prezenþa florei mezofile din aer permite aprecierea condiþiilor sanitaredintr-o încãpere: aglomerarea, ventilaþia, curãþenia. În literatura de specialitate, valoarea limitã recomandatã pen-tru numãrul total de germenii mezofili este de 2500 NTG /mc.

Efecte asupra sãnãtãþii - agenþii biologici pot cauzadiferite tipuri de boli:? infecþii cauzate de paraziþi, virusuri sau bac-

terii;? alergii cauzate de mucegaiuri, praful de fãinã,

mãtreaþa animalã, enzime ºi acarieni;? intoxicaþii;? cancer;? efecte nocive asupra fetuºilor.Animalele ºi plantele pot fi gazde ale unuia sau

mai multora dintre agenþii menþionaþi mai sus. Deasemenea, fluidele ºi þesuturile umane sau animalepot conþine agenþi biologici.

Agenþii biologici, deseori, îºi gãsesc calea deintrare în organism prin leziuni ale pielii sau prinmembranele mucoase ale ochilor, nasului sau gurii.De asemenea, pot fi inhalaþi sau înghiþiþi, cauzândinfecþii ale tractului superior respirator sau ale sis-temului digestiv. Contaminarea se poate produce ºiaccidental, prin muºcãturi ale animalelor ºi înþepãturide insecte.

Domenii ce implicã risc biologic:? Industria

alimentarã.? Agriculturã

(creºterea ani-malelor), silvicul-turã, horticulturã,producþia de hranãºi furaje pentruanimale.

? Instituþiimedicale ºi de cercetãri biomedicale.

? Laboratoare clinice veterinare ºi de diagnostic.? Eliminarea deºeurilor.? Epurarea apelor uzate.? Arhive, biblioteci, anticariate, muzee.? Procesarea lemnului.? Restaurarea clãdirilor.? Zone de lucru cu sisteme de aer condiþionat ºi

umiditate ridicatã.

Pentru o exemplificare a riscurilor legate deexpunerea la agenþi biologici la locul de muncã amales domeniul arhive, comun mediului civil ºi militar.

Dupã cum se cunoaºte, sarcina de muncã aarhivarilor constã în organizarea depozitãrii docu-mentelor, pe baza unor clasificãri, codificãri ºi asigu-rarea accesului la documentele respective pentru cate-gorii variate de utilizatori, de la specialiºti sauautoritãþi la publicul larg, de toate vârstele. Arhivarulare datoria de a înregistra documente, planuri,proiecte, rapoarte, studii ºi alte înscrisuri importante ºidocumente scrise în aºa numitele arhive. Obligaþiileinclud, de regulã, sã arhiveze sistematic ºi sã verificematerialele date spre arhivare, adicã sã fie capabil sãgãseascã rapid documentele depuse în arhivã.

Mediul de muncã din arhive este caracterizat deprezenþa aeromicroflorei (fungi, bacterii), de unmicroclimat controlat (cerinþã nerespectatã în foartemulte arhive), de lipsa luminii naturale (sau de uniluminat natural redus pentru a nu deteriora hârtia).

Riscurile biologice specifice posturilor de lucrudin arhive sunt prezenþa unei varietãþi de specii demucegaiuri (exemplu: aspergillus fumigatus) ºi de bac-terii (exemple: streptococi, stafilococi).

Astfel, conform statisticii Institutului Naþional deCercetare - Dezvoltare pentru Protecþia Muncii, înurma studiului realizat în perioada 2000 - 2008, la unnumãr de 700 locuri de muncã expuse la agenþi bio-logici ce pot fi întâlniþi în arhive, rezultatele sunt sin-tetizate în tabelul nr. 1.

*) Numãr total de germeni mezofili/NTG5

Tabelul nr. 1. - Rezultate ale investigãrii agenþilor bio-logici prezenþi în arhive ºi în locuri de muncã în care se uti-lizeazã documente din arhive.



72

Expunerea la mucegaiuri poate cauza efectenegative asupra stãrii de sãnãtate prin trei mecanismespecifice:" generarea unui rãspuns imunologic (exemple:

alergie sau pneumonie prin hipersensibilizare);" infecþii;" efecte toxico-iritante generate de subproduºi

ai mucegaiurilor.Pentru toate aceste mecanisme sunt disponibile

probe obiective. Recent au fost evidenþiate noi posi-bile afecþiuni ale sãnãtãþii asociate expunerii la muce-gaiuri. Mucegaiurile din genul Malassezia sunt întâl-nite la marea majoritate a subiecþilor umani ºi devinevidente/vizibile, ca Tinea Versicolor, numai înperioadele de dezvoltare explozivã. Pentru persoanelesãnãtoase, un numãr limitat de mucegaiuri (exemple:Coccidiomnicosis, Histoplasmosis, Blastomicosis) sunt pato-gen agresive.

Expunerea la bacterii poate, de asemenea, aveaefecte negative asupra stãrii de sãnãtate, chiar dacãunele bacterii sunt utile bunei funcþionãri a organis-mului ºi se gãsesc în mod normal la persoane sãnã-toase. Stafilococul auriu este responsabil de infecþiipurulente diverse: furuncule, osteomielita, panaritiuetc., iar stafilococul epidermidis (nu este patogen în modobiºnuit) poate cauza infecþii la pacienþii cu deficienteimunitare.

Expunerea la streptococi are, de asemenea,impact asupra stãrii de sãnãtate. Astfel, streptococii fecalisunt condiþionat patogeni putând determina boli pre-cum hepatita. Streptococii orali pot determina inflamaþiiale cãilor respiratorii ºi pulmonare, iar odatã pãtrunºiîn circulaþie pot determina endocardita.

Deci, în concluzie, agenþii biologici prezenþi înarhive sunt, în general fungi ºi bacterii ce seîncadreazã în grupa 2 de risc - agenþi biologici carepot provoca o boalã omului ºi constituie un pericolserios pentru angajaþi; propagarea în colectivitate esteimprobabilã; existã în general, o profilaxie ºi un trata-ment eficace.

Ce trebuie fãcut pentru evitarea sau reducereaexpunerii ?

Principii generale:

Angajatorii au obligaþia legalã de a proteja securi-tatea ºi sãnãtatea lucrãtorilor împotriva tuturorriscurilor biologice la locul de muncã, prin:

? Evaluarea riscurilor asociate agenþilor biologici,þinând cont de natura, nivelul, durata de expunere ºide informaþiile existente.

? Elaborarea unui program de mãsuri pentrudiminuarea riscurilor.

? Informarea, consultarea ºi instruirea lucrãto-rilor asupra recunoaºterii riscului, simptomelor, modu-lui de transmitere a bolilor, mãsurilor de protejare ºivaccinare.

? Instrucþiuni de lucru.? Proceduri pentru cazuri de urgenþã.? Semnalizarea ºi etichetarea.? Supravegherea medicalã.? Monitorizarea riscurilor ºi revizuirea mãsurilor

de prevenire.Practici sãnãtoase:

? Spãlarea mâinilor ºi folosirea de soluþii antisep-tice.? Curãþenia locului de muncã.? Prevenirea formãrii de aerosoli.? Folosirea echipamentului individual de pro-

tecþie pentru protejarea pielii ºi a membranelormucoase ale ochilor, nasului ºi gurii.? Vaccinãri, dacã este posibil (exemplu hepatitã

A/B, tetanus).

Ce beneficii poate aduce asigurarea unor bunecondiþii de securitate ºi sãnãtate în muncã?P Lucrãtorii sãnãtoºi sunt mai productivi ºi obþin

produse de calitate superioarã;P Un numãr mai mic de accidente ºi îmbolnãviri

contribuie la reducerea absenteismului. Cu altecuvinte, la costuri mai mici ºi cu reducerea întreruperilorprocesului de producþie;P Un echipament ºi un mediu de muncã opti-

mizate în funcþie de nevoile procesului de muncã ºimenþinute în bunã stare, contribuie la o mai bunãproductivitate ºi calitate, precum ºi la reducereariscurilor pentru securitatea ºi sãnãtatea lucrãtorilor;P Mai puþine accidente ºi îmbolnãviri înseamnã

mai puþine daune ºi mai puþine riscuri în termeni deresponsabilitate.



73

BIBLIOGRAFIE:*** Impactul agenþilor biologici prezenþi în arhive

asupra securitãþii ºi sãnãtãþii în muncã. autori: Steluþa NISI-PEANU, Raluca ªTEPA, Chim. Maria HAIDUCU, RuxandraCHIURTU, Bucureºti, 2009.

*** INCDPM, Proiect CEEX 2006-2008: Creare sistemde expertizã prospectivã ºi evaluarea riscului populaþieiangajate în relaþie cu expunerea la agenþi biologici.

*** Program PHARE 2004 "Implementarea legislaþieiarmonizate în domeniul securitãþii ºi sãnãtãþii în muncã",Editor: INSPECÞIA MUNCII, ianuarie 2007.

*** Ghidul naþional de biosiguranþã pentru labora-toarele medicale" - traducerea ºi adaptarea în limbaromânã a lucrãrii "Laboratory biosafety manual" - ediþia aIII-a, Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii, Geneva, 2004.

*** Directiva 2000/54/CE a Parlamentului European ºiConsiliului din 18 septembrie 2000 privind protecþia lucrã-torilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenþibiologici la locul de muncã;

*** Ghid metodologic pentru prevenirea riscurilorlegate de expunerea la agenþi cancerigeni, mutageni ºi toxicipentru reproducere în cadrul Programului PHARERO99/IB/OT01;

http://imm.protectiamuncii.ro

http://hwi.osha.europa.eu

http://europa.eu/agencies/regulatory_agencies_ bod-ies/policy_agencies

http://inspectiamuncii.ro


ECHIPAMENTE

74

R iscurile chimice, biologice, radiologice ºinucleare/CBRN au o nouã dimensiune

datoritã evoluþiei tehnologice a societãþii umane înindustria energeticã, chimicã ºi de cercetare în dome-niul tehnologiilor de vârf. Pentru a preîntâmpinariscurile ºi efectele generate de funcþionarea obiec-tivelor industriale, a celor de producere a energieielectrice prin fisiunea nuclearã, chimie, petrochimie ºidin domeniul cercetãrii ( nucleare, biologice/biochimiceºi/sau radioactiv) societatea acreat sisteme derãspuns pentru ac o n t r a c a r aefectele devas-tatoare pro-duse dea c e s t etehnologii încazul unore v e n t u a l ea t a c u r it e r o r i s t e ,acc idente ,c a t a s t r o f en a t u r a l eºi/sau pandemii.

O reacþie adecvatãla un astfel de pericol nu include doar programe deintervenþie ex/post, ci trebuie prevãzutã mult maidevreme, în cadrul etapelor de manipulare a acestormateriale, depozitare adecvatã, acces limitat ºi control.

În acelaºi timp, intervenþiile posterioare unuiaccident necesitã o vastã cooperare între diferiteleautoritãþi dintr-un stat membru - servicii de inter-venþie profesioniste, poliþie, jandarmerie, ministerulapãrãrii naþionale, servicii de informaþii, etc. -, pre-cum ºi între autoritãþile naþionale din diferite statemembre ºi organismele Parlamentului European. Învederea asigurãrii unor intervenþii adecvate uneleinspectorate pentru situatii de urgenþã au fost dotatecu autospeciale CBRN ai cãror parametrii sunt descriºiîn continuare.

Destinaþie: Autospeciala este destinatã inter-venþiei în cazul accidentelor nucleare, biologice,chimice si radiologice si pentru decontaminarea per-sonalului de interventieþie. Aceasta poate acþiona atâtîn mediu normal, cât ºi în mediu contaminat RBC.Autospeciala, în configuraþia datã, are capabilitatea dea monitoriza chiar în timpul deplasãrii zone cupotenþial ridicat de contaminare RBC

Autospeciala este compusã din:? cabina

pentru trans-portul însiguranþã alechipajului- asigurã-transportulîn siguranþãa membrilorechipajului,are instalatemijloace decomunicaþiiºi comandãspecifice;

? com-p a r t i m e n t

pentru lucru (labo-rator) - este proiectat ºi construit astfel încât sã asigurespaþiul necesar echipamentelor de monitorizare ºidetecþie, în funcþie de dimensiunile acestora ºi de apli-caþiile lor. În interiorul compartimentului sunt asigu-rate 2 posturi de lucru cu 2 scaune mobile; echipa-mentele ºi accesorile montate sunt prevãzute cu sis-teme de fixare ºi ancorare pentru siguranþã pe perioa-da deplasãrii.

? compartiment pentru transport echipamenteºi materiale specifice - echipat cu rafturi pentru trans-portul în siguranþã a echipamentelor specifice (asigurãposibilitatea de reamplasare ulterioarã, în exploatare, arafturilor la diferite cote, în funcþie de dotarea cuechipamente);

TEHNICÃ MODERNÃ DE INTERVENÞIE ÎN CAZUL EVENIMENTELOR C.B.R.N.

DIN DOTAREA I.S.U. ARGEª

Locotenent Marius-Octavian BEREVOIANU

Inspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã „Cpt. Puicã Nicolae” al judeþului Argeº


75

ECHIPAMENTE

? remorca-echipatã cu sistemul de decontaminare(cort decontaminare, hidrofor, încãlzitor, distribuitor,sistem de umflare a cortului, dozator);

Echipamente din completul autospecialei:Echipament nuclear:? 4 dozimetre personale tip Polimaster PM1610 - des-

tinate pentru a mãsura debitul dozei echivalente ºidoza echivalentã pentru personalul de intervenþie cea desfãºurat acþiuni de intervenþie în cazul produceriiunor accidente nucleare sau urgenþe radiologice.Acesta alerteaza utilizatorul atunci când nivelurile dealarmã au fost depãºite;? sistem staþionar pentru determinarea radioactivitãþii

MAB 06 - destinat pentru punerea rapidã în evidenþãa materialelor radioactive alfa ºi beta emiþãtoare de peprobe prelevate prin teste de ºergere umedã, probe desol, apa, etc. Acesta este compus din traductor alfa,traductor beta, suport de probe, soft conexiune PC.? sistem staþionar pentru determinarea radioactivitãþii

Argus 3 PC - destinat pentru mãsurarea debitului dedozã ºi alarmarea personalului de intervenþie în cazuldepãºirii unor valori prestabilite. Acesta permitedetecþia radiaþiilor gamma ºi a neutronilor ºi estecompus din sonda gamma, sonda neutroni, softconexiune PC. ? radiometru/detector de radiaþii alfa, beta, gamma,

neutroni tip RAB-M este un detector portabil cu urmãtoareledestinaþii principale:P descoperirea/detecþia ºi mãsurarea radiaþiilor

alfa, beta ºi gamma în spaþii/incinte exterioare sauinterioare; P descoperirea/detecþia ºi mãsurarea radiaþiei

neutronice (detector opþional);P mãsurarea debitului de dozã gamma; P calcularea dozelor de radiaþii gamma, la care a

fost expus personalul ce utilizeazã aparatul;P mãsurarea fluxului de radiaþii beta, alfa ºi cal-

cularea activitãþii superficiale a probelor recoltate depe teren (în Bq/cm2);P prelucrarea datelor ºi generarea de fiºiere

compatibile cu bazele de date ºi transmiterea automa-ta a rapoartelor CBRN, în concordanþã cu standardeleNATO.

? Analizor multicanal AMP-07 - aparatul poatefuncþiona atât ca spectometru (cãutare ºi identificarea majoritãþii radionuclizilor gamma emiþãtori, atâtnaturali cât ºi artificiali), cât ºi ca debitmetru de radi-aþii gamma, în domeniile de energie 20keV-3MeV.

Echipament chimic? sistemul staþionar de monitorizare agenþi chimici tip

Chem Pro DM este un aparat fix de detecþie STI ºi STL,care lucreazã în timp real ºi care este încorporat într-ocarcasã robustã, cu comenzi intuitive ºi cu o interfaþãgraficã flexibilã. Limitele de detecþie a agenþilor chimicise aflã sub limita de detecþie conform normelorNATO. Aparatul poate detecta prezenþa agenþilorchimici ºi în mers;? Chem Pro 100i - un aparat portabil de detecþie

STI ºi STL, care lucreazã în timp real ºi care este încor-porat într-o carcasã robustã, cu comenzi intuitive ºi cuo interfaþã graficã fexibilã. Limitele de detecþie aagenþilor chimici se aflã sub limita de detecþie conformnormelor NATO. Aparatul înregistreazã alarmeledetectate existând posibilitatea descãrcãrii acestoraîntr-o unitate PC. Aparatul dispune de 3 librãrii, uti-lizatorul având posibilitatea sã aleagã librãria înfuncþie de misiunea ordonatã;

Ehipament biologic - Kit bacteriologic portabilDräger cu 8 probe ce poate detecta urmãtorii agenþibiologici : Antrax, Ricin, Botulin, Y Pestis, SEB;

Echipament prelevare probe - în completulautospecialei existã 6 truse - 2 x apa, 2 x aer, 2 x sol -ce pot fi folosite pentru prelevarea probelor în vedereaidentificãrii agenþilor chimici;

Staþie meteo tip WS 2357 - aceasta indicã tem-peratura interioarã, temperatura exterioarã, umidi-tatea interiorã ºi exterioarã, presiunea atmosfericã,viteza vântului, direcþia vântului, punctul de rouã,prognoza meteo, temperatura perceputã, parametriice pot fi folosiþi pentru prognozã. Pentru fiecare para-metru se pot seta alarme de atenþionare în cazuldepãºirii anumitor valori prestabilite;

Kit filtroventilaþie - are rolul de a introduce aercurat în cabina de lucru ºi cabina ºoferului în cazulacþionãrii în medii contaminate RBC;

Echipamente de protecþie$ costum de protecþie chimic ºi biologic nivel A -

8 bucãþi - folosite pentru intervenþia în raioane con-taminate chimic ºi biologic;


ECHIPAMENTE

76

$ masca contra gazelor cucartuºe filtrante Dräeger X-plore6350 - 6 bucãþi; $ aparat de respirat cu aer

comprimat cu presiune pozitivã,complet echipat cu butelie,având greutatea maximã de 15kg - 1 bucatã;$ echipament de inter-

venþie (cascã, costum, bocanci) -6 bucãþi.

Echipament de decontaminare tip cort cu acce-soriiP cort tip Dräeger- L=450 cm, l=300 cm, h=260

cm, g=135 kg; acesta dispune de 2 duºuri ºi poateasigura decontaminarea a aproximativ 40 de oamenipe orã;P încãlzitor de apã ce poate asigura încãlzirea a

240l/h pânã la 3000 l/h, având temperatura reglabilãîntre 30-70 grade ºi un consum de 7,8 l motorinã/h;P dozator pentru a se realiza soluþia de deconta-

minare;P hidrofor ce poate fi cuplat atât la autospecialele

de stins incendii, cât ºi la o sursã naturalã de apã;

Echipamente de comunicaþii - pentru bunadesfãºurare a transmiterii datelor ºi o bunã comuni-care între membrii echipajului CBRN autospeciala afost dotatã cu urmãtoarele mijloace de comunicaþie:P staþie Tetra comunicaþie în mers; P staþie radio digitalã dmr tdma, cu gps încorporat,

vhf mobilã Motorola Mototurbo DM3401;

Pstaþie radio digitalã dmr tdma, cu gps încorporat,vhf portabilã Motorola Mototurbo DM3401;P staþie radio tetra pei, cu gps încorporat, mobilã

Motorola MTH800;P staþie radio tetra PEI, GPS incorporat portabilã

(4 bucãþi); P dispozitiv de înregistrare trafic de voce;P telefon satelitar Iridium cu Docking Station;P gateway telefonie mobila Mobilink;P gateway telefonie CDMA ACCES TI.

Echipamente suplimentareP generator de curent electric

GEBS 6000 GM-C;P imprimantã multifuncþionalã

Kyocera FS C5350;P cuptor cu microunde;P cafetierã;P frigider;P aparat portabil pentru apã.Toate echipamentele funcþioneazã independent,

iar rezultatele ºi datele înregistrate pot fi descãrcate încalculator, fiecare aparat având un software instalat;de asemenea, pentru interpretarea datelor ºi trans-miterea acestora în completul autospecialei existã 2unitãþi PC ºi un laptop amplasate în compartimentulde lucru. În cabina pentru transportul echipajului estemontat un display secundar, astfel încât echipajul deintervenþie sã aibã în permanenþã rezultatele moni-torizãrii în timp real.

Echipament de decontaminare tip cort cu accesorii


OPINII * ARGUMENTE

77

Î ncã din jurul anilor '70, când unele organiza-þii internaþionale propuneau utilizarea pro-

dusului intern brut/PIB ca principal indicator alnivelului general de dezvoltare al naþiunilor, mãrimeaacestuia a devenit un argument de necontestat în dez-baterile din domeniu. Ca urmare, marile sectoare aleeconomiei mondiale au început sã-ºi evalueze realizãrileîn funcþie de aportul propriu la PIB, ceea ce, în timp,a dus la extinderea fãrã precedent a activitãþilor fiecãruisector economic, întotdeauna pe seama resurselor demediu - fapt deosebit de evident, în dimensiunileactuale ale amprentei ecologice globale. În acelaºitimp, consumul global de bunuri ºi servicii - atât cel alfirmelor cât ºi cel al populaþiei - a avut ºi are, deasemenea, contribuþii extrem de însemnate la acestfenomen. Astfel, s-a ajuns pânã acolo încât, în ultimavreme, se ridicã tot mai frecvent întrebarea dacã nucumva economia mondialã a reuºit, în cele din urmã,sã devinã, într-o mãsurã mult mai mare, o ameninþarela adresa mediului natural ºi calitãþii vieþii, decâtsusþinãtorul en titre al bunãstãrii globale.

Cât despre consumul de bunuri ºi servicii, în fiecarezi se acumuleazã noi date ºi informaþii cu privire laaspectele sale generatoare de mari probleme în sferacalitãþii vieþii, a sãnãtãþii publice ºi, nu în ultimul rând,a protejãrii mediului natural. În asemenea condiþii,mai oferã mãrimea PIB-ului o mãsurã acceptabilã aprogresului? Desigur nu, cel puþin nu în vecheaaccepþiune, dacã se au în vedere exigenþele dezvoltãriidurabile. Mai mult, creºterea PIB-ului pe anumitedimensiuni ºi dincolo de anumite limite poate fi inter-pretatã chiar ca un puternic factor de risc.

De aceea, mai nou, informaþiile privind dinamicaPIB-ului, pentru a fi relevante, trebuie însoþite demulþi alþi indicatori privind evoluþia biosferei, a para-metrilor de mediu, a rezervelor strategice de materiiprime ºi materiale, a dezvoltãrii umane, a calitãþiivieþii ºi, nu în ultimul rând, a nivelului etic al relaþi-ilor societale.

Amprenta ecologicã mãsoarã impactul unei popu-laþii umane asupra naturii. Reprezintã suprafaþa deuscat ºi de apã necesare pentru a susþine consumul (de

alimente, energie, etc.) ºi a asimila deºeurile produsede respectiva populaþie.

Conceptul de amprentã ecologicã globalã a fost uti-lizat prima data în anul 1992, de cãtre ecologul cana-dian William Rees de la Universitatea Britanicã dinColumbia.

Pãmântul are aproximativ 13,5 miliarde de hectare„productive” din punct de vedere ecologic, iar popu-laþia planetei însumeazã 7 miliarde de oameni. Fiecãruilocuitor îi revin, prin urmare aproximativ 1,9 hectarepe care le-ar putea folosi fãrã a destabiliza ecosistemulplanetar, dacã stilul de viaþã ºi de consum ar fi iden-tice peste tot în lume.

Conform Raportului Planeta Vie 2012, consumulde resurse naturale depãºeºte cu 50% capacitatea desusþinere a Pãmântului. În total, amprenta ecologicã aomenirii s-a dublat din 1966 pânã acum. Aceastaînseamnã cã Pãmântul are nevoie de un an ºi jumã-tate pentru a produce resursele pe care noi le con-sumãm într-un an.

Dacã cererile vor creºte în acelaºi ritm ca ºi pânãacum, pânã în 2025 omenirea va ajunge sã consumeresursele naturale a douã planete - dacã aceste resursenu se vor fi epuizat deja ! Cum putem totuºi consumamai mult decât avem? Cu alte cuvinte, cum se face cãsuntem încã în viaþã? Încã mai trãim datoritã rezervelorplanetare, atât minerale, cât ºi biologice.

Amprenta ecologicã este un indicator obiectiv ceexprimã sintetic presiunea pe care omenirea o exercitãasupra biosferei, prin consum. În crearea amprenteiecologice globale, o mare pondere au: suprafeþeleagricole, marine de pescuit, ocupate de construcþiiindustriale, amenajãrile de infrastructurã, aºezãrileumane din urban ºi rural, suprafeþele destinatedepozitãrii ºi neutralizãrii unor deºeuri, suprafeþeledestinate extragerii ºi depozitãrii unor minereuri sauhidrocarburi, suprafeþele despãdurite ºi cele decurând reîmpãdurite º.a.

Metoda calculãrii amprentei ecologice se bazeazãpe urmãtoarele premise:

? Majoritatea resurselor consumate ºi a deºeurilorgenerate de oameni pot fi identificate ºi cuantificate.

AMPRENTÃ ECOLOGICÃ

Locotenent Sandu VELEA

Compania 215 Apãrare CBRN/Brigada 2 Infanterie Craiova


78

OPINII * ARGUMENTE

? Fluxul de resurse preluate ºi deºeurile produsepoate fi transformat în suprafeþe productive (deexemplu terenuri agricole, livezi, vii, luciu de apã,pãduri etc.) necesare pentru menþinerea acestora. Deexemplu, dacã la masa de prânz o cantinã serveºte unsingur meniu alcãtuit din peºte cu cartofi la 100 deoameni, consumul poate fi transformat în suprafaþade luciu de apã necesarã pentru a obþine cantitatea depeºte respectivã, suprafaþa de teren necesarã pentrucultivarea cartofilor, a uleiului folosit la gãtit, precumºi suprafaþa de pãdure necesarã pentru a asigura energiautilizatã la transportul alimentelor ºi la gãtit.

? Tipuri diferite de suprafaþe productive pot fiexprimate în acelaºi tip de unitate de mãsurã dupã ceproductivitatea lor este adusã la unitãþi comparabile.Astfel, în loc de a avea o listã lungã cu suprafeþelediferitelor tipuri de ecosisteme, acestea se pot condensaîntr-o singurã valoare. De exemplu, suprafeþele agri-cole cultivate cu grâu, livezi, vii sau pãduri pot fi însu-mate dupã multiplicarea cu un factor de conversie.

Astfel, factorul de conversie propus pentru terenuriagricole este de 2,1, pentru pãºuni de 0,5, iar pentrupãduri de 1,4. Aceste suprafeþe pot fi însumate pentrua calcula totalul necesitãþilor umane. Suprafaþa astfelcalculatã poate fi comparatã cu suprafaþa disponibilã.

Din perspectiva mãrimii amprentei ecologice, existã:A þãri cu amprentã ecologicã foarte extinsã (SUA,

Franþa, Marea Britanie º.a.) - amprentã ce depãºeºtecu mult teritoriul geografic propriu - în aceastã cate-gorie se înscriu toate þãrile dezvoltate economic;A þãri cu amprentã ecologicã mai restrânsã - în

aceastã categorie sunt þãrile ce subutilizeazã biocapaci-tatea de care dispun, fiind astfel creditoare ecologicepentru alte state (Vietnam, Indonezia, Vanuatu º.a.).

Amprenta ecologicã medie a Europei este mai mult

decât dublã faþã de biocapacitatea continentalã ºi, deaproape opt ori mai mare, comparativ cu cea a unorþãri în curs de dezvoltare, precum Pakistanul sauMozambicul.

Între þãrile europene cu cea mai mare amprentãecologicã medie pe locuitor se numãrã Danemarca(8.26 hectare globale/locuitor), Belgia (8 hag/loc.), ºiIrlanda (cu câte 6,29 hag/loc.)

Germania, care încã utilizeazã, deocamdatã, 5.08hag/loc., spre deosebire de alte þãri europene se parecã este singura þarã europeanã ce se îndreaptã decisspre decuplarea relativã a creºterii sale economice deutilizarea extensivã a resurselor naturale.

În anul 2003, densitatea populaþiei româneºti erade 1 locuitor/2,3 ha, România ocupând locul 39 înlume la acest indicator ºi situându-se ultima întreþãrile europene, la capitolul intensitãþii solicitãrii bioca-pacitãþii planetare.

Romania are o amprentã ecologicã medie de 2.71hectare pe cap de locuitor - ceea ce înseamnã cã fiecaredintre locuitorii României utilizeazã, în medie, 2.71hectare din suprafaþa globului pentru resurse dehranã, combustibil, materiale de îmbrãcãminte ºi con-strucþii. Dar planeta nu ne poate oferi decât 1.9 hectarede teren ºi apã. Deºi impactul nostru asupra naturii sesitueazã sub nivelul þãrilor mai dezvoltate, în Româniaconsumul de resurse naturale ºi stilul de viaþã depãºesccapacitatea de suport a ecosistemelor naturale.

Unele decizii de dezvoltare insuficient fundamen-tate ºtiinþific pot antrena atât de profund ºi masivmediul natural, economic ºi social, încât, odatã puse înpracticã, devin ireversibile sub raportul stopãrii even-tualelor efecte nedorite pe care le propagã în acestemedii.

În cazul României, dincolo de implicaþiile nega-tive evidente ale decalajelor dedezvoltare ce o despart deOccident, o amprentã ecologicãrelativ redusã oferã þãrii noastreavantajul unui potenþial viitorde exprimare a unor opþiuni dedezvoltare ºi inovare socialãmult mai competente ºi maibine integrate ecologic.

Dincolo de orice comparaþie,Europa vesticã trãieºte astãzi,totuºi, o altã vârstã a dezvoltãriisale decât România. Acolo,potrivit unor cercetãri nu foarterecente (A. Giddens: 1990), sevorbeºte deja de multã vremedespre postmodernism, în sensuldeplin al conceptului. Societãþile


OPINII * ARGUMENTE

79

respective, care în etapa modernizãrii lor au pus bazeleºi au dezvoltat deplin conceptul de consumerism, numai reacþioneazã la fel, în prezent, în situaþia creºteriioportunitãþilor lor de consum. O asemenea creºteremai reuºeºte doar marginal sã fie însoþitã de creºteri ºiîn planul satisfacþiei faþã de viaþã a populaþiei.

Dupã o îndelungã perioadã istoricã de austeritãþiºi penurii de tot felul, activitãþile induse de creºtereacererii de consum a populaþiei, în sfera producþiei,comercializãrii ºi consumului efectiv de bunuri ºi ser-vicii, au fost, timp de mai mulþi ani, în expansiunecontinuã. Lucrul acesta era de aºteptat, cel puþin înprimul deceniu al tranziþiei, ºi chiar o vreme dupãaceea, ºtiute fiind dificultãþile materiale excepþionaleprin care au trecut românii în anii '90.

O cauzã de extindere suplimentarã, absolutnejustificatã a amprentei ecologice a României derivãºi dintr-o altã dimensiune a comportamentului de con-sum deficitar al populaþiei majoritare. Acolo unde acesta estecaracterizat printr-o puternicã înclinaþie spre supraconsum,exceleazã ºi printr-o totalã lipsã de respect ºi de interes faþãde mediul natural. Poluarea cu reziduuri rezultate în urmadiferitelor acte de consum este absolut devastatoare, îndeosebiîn zonele naturale intens populate în perioadele de vacanþãsau de repaus sãptãmânal.

Dacã existã un domeniu privilegiat în care popu-laþia din România dovedeºte nevoi uriaºe de educaþieºi inovaþie civicã, legislativã, ºi instituþionalã, acela estedomeniul recuperãrii ºi salubrizãrii mediului natural,citadin, montan, rural etc. În România, acolo undeapare, bunãstarea produce nu numai emisii de dioxidde carbon, sau alþi poluanþi, ci ºi munþi de deºeurimenajere, deºeuri din demolãri, din construcþii º.a.Lipsa de interes în acest domeniu este prezentã, de alt-fel, ºi la nivelul multor organizaþii economice ºi chiar alunor instituþii care, atunci când nu se remarcã prinpasivitate ºi neimplicare în rezolvarea problemelor demediu, dovedesc mentalitãþi retrograde din perspecti-va ecologicã.

Depozitarea/eliberarea în naturã a unor deºeurisau reziduuri menajere, agravatã prin desfãºurareaunor activitãþi de salubrizare publicã deficitare,accentueazã poluarea la nivelul multor aºezãri umanedin þara noastrã. În anul 2000, în România, din 13.400localitãþi urbane ºi rurale (ce reprezentau 54,5 pro-cente din populaþia þãrii), beneficiau de avantajeleunor servicii de salubritate doar 263 municipii ºi oraºe,precum ºi unele sate integrate în aria de influenþã amarilor oraºe. Cele mai mari dificultãþi de salubrizarele ridicã oraºele mari, îndeosebi Bucureºtiul.

În structura deºeurilor urbane, cea mai marepondere o au deºeurile menajere (75-80 procente),urmate de deºeurile stradale (10-12 procente) ºi denãmolul de epurare orãºenesc (7-9 procente).

Multe depozite de deºeuri din Româniafuncþioneazã în prezent fãrã a fi conforme cu principi-ile ecologice ºi sanitare ºi fãrã avize sau acorduri dinpartea organelor de mediu. Circa 40% dintre acesteanu dispun de facilitãþi privind protecþia mediului, iar45% nu sunt nici mãcar împrejmuite cu gard.

Consumul de energie rezidenþial ºi industrialgenereazã o altã serie de factori de mare impact, însensul creºterii nejustificate a amprentei ecologice aþãrii. Necesitatea de a eficientiza sectorul energeticnaþional, precum ºi de a reabilita energetic fondulrezidenþial oferã un spaþiu aproape nelimitat de ino-vare tehnicã, tehnologicã ºi socialã.

În România actualã, clãdirile rezidenþiale maivechi de 40 de ani au o pondere de 53% în total, 37%au o vechime între 20-40 ani ºi doar 10% au sub 10 ani.

Cât despre sectorul bancar, în ultimii 18 ani niciromânii nu au dus lipsã de „beneficiile” unor inovaþiifinanciare deosebit de riscante, ce i-au spoliat înprimul rând pe cei cu mici economii de supravieþuire.Opacitatea pieþelor financiare din România nu a fostnicicând ºi nu este nici în prezent mai scãzutã decât înalte þãri.

ConcluziileCe rezultã din cele de mai sus, în ceea ce priveºte

situaþia globalã, dar în special prioritãþile absolute de dez-voltare ale României, pe termen mediu ºi lung (20-30de ani), sunt urmãtoarele:

Ã omenirea se aflã în prezent în pragul unor situ-aþii de crizã conjugate, fãrã precedent în istorie, carese vor adânci ºi vor persista pe termen lung. Marileprobleme decurg din iminenta epuizare, în viitorul pre-vizibil, a unor resurse naturale vitale - energie, minerale,apã potabilã, soluri fertile, suprafeþe împãdurite º.a.Dat fiind caracterul intens parazitar, iresponsabil dinperspectivã ecologicã, al economiei globale vreme demai bine de douã secole, manifestarea unei crize globalemulticompuse de talia celei actuale era iminentã.Marii întreprinzãtori ai lumii nu au fost preocupaþi,cum nu sunt cu adevãrat preocupaþi nici în prezent,de a produce bunuri ºi servicii fãrã a periclita ire-versibil echilibrul eco-sistemic global. O asemenea starede fapt însã nu mai poate fi toleratã. Trebuie adoptatemãsuri radicale, urgent, indiferent care vor fi sacrifici-ile impuse la nivelul lumii consumeriste;


OPINII * ARGUMENTE

80

Ã populaþia din þara noastrã va resimþi, în modinevitabil, pe termen mediu ºi lung, efectele deveniriiconjuncturii globale. În jurul anilor 2025-2030 se voratinge punctele de vârf ale exploatãrii resurselor energeticeconvenþionale la nivel global (care pentru gazele natu-rale ºi cãrbune, vor mai întârzia, probabil 15-20 de ani).

Dupã aceea, premisele materiale ale progresuluieconomic vor deveni, aproape abrupt, tot mai dificilde accesat, cu atât mai mult cu cât o þarã se va afla peo treaptã mai joasã pe scara dezvoltãrii. Ori, potrivitdatelor de mai sus, România se situeazã deja, astãzi, labaza de jos a listei þãrilor europene, în ceea ce priveºtesituaþia sa economicã ºi mai ales satisfacþia faþã deviaþã a populaþiei. Acest fapt accentueazã caracterulimperativ al mobilizãrii tuturor resurselor economice,resurselor de inteligenþã, de inovaþie socialã ºi iniþiativãpoliticã, pentru a crea premise mult mai favorabile dez-voltãrii vieþii economice ºi sociale din þara noastrã.

Inevitabilele tensiuni dintre creºterea economicã,protecþia mediului ºi creºterea calitãþii vieþii populaþieidin þara noastrã nu trebuie sã constituie o frânã înacest domeniu. Ele trebuie definite în mod explicit, decãtre cei mai competenþi specialiºti din fiecare dome-niu, care pot sã indice concret ºi sursele de generare atensiunilor concrete din sfera fiecãrui obiectiv, pentrua putea sintetiza ºi formula politici/ soluþii operative;

Ã trebuie sã recunoaºtem, într-un spirit constructivºi nu defetist, faptul cã România parcurge în prezento etapã mult inferioarã a dezvoltãrii sale, comparativcu þãrile vest europene.

Dar astãzi, în România, se vorbeºte poate preamult (ºi se face prea puþin) despre ecologie ºi despreîncãlzirea globalã, adicã despre problemele pe care le-aucreat preponderent þãrile care deja sunt dezvoltateeconomic. Ca urmare, fãrã a subestima pericolele cedecurg ºi pentru noi din compunerea crizelor globalemenþionate, credem cã, înainte de a ne îngrijora din-colo de anumite limite, de problemele eco-climatice decare se îngrijoreazã astãzi toatã lumea, þara noastrã arede rezolvat, înainte de toate, problema securitãþii salealimentare, a autonomiei sale energetice, problema subdez-voltãrii ºi a reorientãrii realiste a aparatului sãu economic;

Ã înlãturarea sãrãciei (în primul rând a celei extremeºi severe) ºi înlãturarea principalelor premise de dezagregaresocialã - neaplicarea endemicã a legilor ºi reglemen-tãrilor existente în numeroase domenii, incompe-tenþa ºi corupþia de la toate nivelurile vieþii sociale,deficitul major de educaþie de ordin moral-spiritual (doaromul cu educaþie spiritualã autenticã ºi credinþãfermã în Dumnezeu va rãmâne imun la tentaþiileimoralitãþii ºi corupþiei) - sunt ºi acestea prioritãþiabsolute.

BIBLIOGRAFIE

1. Cambir, A. (coord.), Coordonate ale nivelului detrai în România. Veniturile ºi consumul populaþiei în anul2006, Institutul Naþional de Statisticã, StatisticãSocialã, 2007.

2. Chiº, C. M., Un tomberon numit România, Ziare.com, 2007.

3. Bãtãnoiu, R., Depozitãm deºeuri, ne contaminãm ºine iradiem…pe bani, Altermedia, „Cãrþi Incomode”,România, 2005.

4. Chiriac, D., Humã, C., Cace, S., Aspecte privindecologizarea localitãþilor din România ºi efectele acesteiaasupra calitãþii vieþii, „Revista Calitatea Vieþii”, XIV, nr. 1-2, Editura Academiei Române, 2003.

*** Planeta vie 2012, http://ecology.md/md/ sec-tion.php?section=fsociety&id=7859

*** Living Planet Report, WWF, The GlobalConservation Organization, 2006.

*** Happy Planet Index Report, New EconomicFoundation, 2006.

*** Strategia Naþionalã de depozitare a Deºeurilor(2003-2013 ), http://www.apmot.ro/images/docu-mente/pdf/Strategie_Nationala_ Ministerul Mediuluiºi Gospodãririi Apelor, 2004.

*** Amprenta ecologicã, http://romania.panda.org/resurse/publicatii/raportul_planeta_vie/amprenta_ecologica/

*** List of countries by ecological footprint,http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_ecological_footprint


OPINII * ARGUMENTE

81

1. Prof. dr. ing. Romeo Ionescu, Dezvoltarea economicã durabilã, Note de curs, 2006.

S ã cãlcãm uºor pãmântul sau „dezvoltare dura-bilã”, un concept modern în domeniul pro-

tecþiei mediului a cãrui esenþã este datã de ideea de aconserva patrimoniul existent în favoarea bunãstãriigeneraþiilor prezente ºi viitoare. Este vorba de patri-moniul constituit din capitalul natural, capitalul pro-dus prin munca oamenilor, dar ºi stocul de cunoºtinþeºtiinþifice ºi tehnologice1.

Conceptul „dezvoltare durabilã (sustenabledevelopment) a fost lansat pentru prima datã de pre-mierul norvegian, d-na Gro Harlem Bruntland,preºedintele unei comisii: „Commission mondiale surl'environnement et le développement”, pe care a prezidat-opentru realizarea, în 1987, a raportului privind stareamediului mondial, raport numit „Riscul dezvoltãriihaotice”.

În 1992, Tratatul asupra Uniunii Europene a sta-bilit, în mod formal, conceptul dezvoltãrii durabile caprincipiu de bazã al legislaþiei Uniunii Europene, iarpatru ani mai târziu, Tratatul de la Amsterdam adeclarat dezvoltarea durabilã ca obiectiv primordial alUniunii Europene. Astfel, dezvoltarea UniuniiEuropene se va baza pe principiul dezvoltãrii durabileºi pe un nivel înalt de protecþie a mediului, mediulfiind integrat în definirea ºi punerea în aplicare atuturor politicilor economice ºi sociale ale UniuniiEuropene, inclusiv comerþ, industrie, energie, agricul-turã, transport ºi turism.

Conceptul de dezvoltare durabilã, dupã Clubul de leRoma, presupune:

! stabilizarea creºterii demografice (principiulcreºterii zero );

! reducerea dependenþei de petrol;! promovarea resurselor regenerabile de

energie;! reciclarea deºeurilor;! controlul procesului de dezvoltare economicã

dupã criterii esenþiale pentru calitatea mediului;! o economie echilibratã care sã permitã

exploatarea resurselor în armonie cu natura sau maiconcret, o agriculturã ecologicã, evitarea proiectelorgigant în industrie ºi agriculturã, ocrotirea pãdurilor ºiîmpãduriri pe toate continentele;

! schimbãri radicale în organizarea socialã lanivel naþional ºi internaþional pentru o societate com-patibilã cu mediul.

Problematica protecþiei mediului, tratatã în trecutde cãtre organismele militare ca o simplã componen-tã de comportament al trupelor, capãtã în prezent onouã calitate, cea a grijii faþã de existenþa umanã.Reflectarea acestei schimbãri conceptuale ºi de acþi-une trebuie sã se regãseascã în:

? asigurarea unui cadru adecvat;? alocarea resurselor necesare realizãrii

mãsurilor propuse;? creºterea responsabilitãþilor fiecãrui militar în

domeniul protecþiei mediului.În viziunea armatelor moderne, starea mediului

înconjurãtor trebuie astfel menþinutã încât:? sã fie reduse ºi înlãturate prejudiciile ce pot fi

aduse naturii;? sã fie prevenite efectele negative asupra

oamenilor;? sã fie reduse la minim riscurile pentru

oameni, animale ºi plante, pentru factorii de mediu(aer, apã, sol) ºi bunurile materiale.

În plus, cerinþele mereu crescânde ale legislaþieide mediu se exercitã ca o presiune asupra activitãþilormilitare desfãºurate în unele obiective militare, înspecial poligoane de instrucþie,aerodromuri ºi influenþeazãmisiunile armatei, mai alesaceea de a se instrui în condiþiicât mai apropiate de realitateaspaþiului de luptã. Efecte carac-teristice activitãþilor militare,precum zgomote provocate deoperaþiuni de zbor sau mijloacede transport, emisii atmos-ferice, deversãri accidentale încursuri de apã sau daune pro-duse de trageri sau diverse exerciþii pot constitui sursede conflict cu autoritãþile civile locale ºi comunitãþi,toate cu efecte negative asupra imaginii organizaþiilormilitare. Informând publicul cu privire la propriileactivitãþi ºi preocupãrile existente pentru protejareafactorilor de mediu, cu privirea la compatibilitatea

SÃ CÃLCÃM UªOR PÃMÂNTUL!

Profesor fizicã-chimie Alexandrina POPA



82

OPINII * ARGUMENTE

activitãþilor desfãºurate cu principiile protecþiei mediu-lui, organizaþiile militare vor avea încrederea ºi apro-barea publicului.

Organizarea ºi desfãºurarea aplicaþiilor ºi exerciþi-ilor tactice ca forme integratoare, complexe ºi dinamicede instruire în condiþiile respectãrii normelor de pro-tecþia mediului reprezintã o obligaþie determinatã decerinþele legislaþiei ºi internaþionale de mediu preluateºi de reglementãri interne ale Ministerului ApãrãriiNaþionale; astfel, exerciþiile devin ºi o modalitate derealizare a corelaþiei instrucþie - protecþia mediului,contribuind atât la dezvoltarea calitãþilor ºi virtuþilormorale ale luptãtorilor, cât ºi la creºterea respectuluipentru valorile naturale ale mediului înconjurãtor.Pentru îndeplinirea cerinþei de realizare a protecþieieficiente a mediului, întreg personalul militar ar trebuisã cunoascã modul în care desfãºurarea activitãþilorzilnice, a operaþiilor ºi exerciþiilor militare afecteazãsau sunt afectate de mediu. O protecþie eficientã amediului ar presupune o compatibilitate între obiec-tivele activitãþilor (aplicaþii, instrucþie, trageri etc.) ºiobiectivele protecþiei mediului, minimizarea impactu-lui negativ al activitãþilor militare asupra mediului ºi omai eficientã educaþie ecologicã a personalului militar.

În strategia de mediu a Ministerului ApãrãriiNaþionale, aprobatã prin ordinul M 13/01.02.2000, semenþiona, printre obiectivele operaþionale pe termenscurt, educarea ºi formarea în domeniul protecþieimediului a personalului militar, civil, precum ºi a spe-cialiºtilor de mediu. Obiectivul se realizeazã, începânddin 1996, în Baza de Instruire pentru Apãrare CBRN,la momentul respectiv, ªcoala de Aplicaþie pentruApãrare NBC.

Apãrarea CBRN - experienþã în protecþia mediului ?

Rãspunsul se aflã în tabelul de mai jos ºi careprezintã modul cum a evoluat în timp, programul deformare a specialiºtilor în domeniul protecþiei mediu-lui în unitatea noastrã.

Începând cu anul 2010, cursul de Protecþia mediu-lui este autorizat sã formeze manageri de sisteme demediu - ocupaþie COR: 325702 în clasificarea ocupaþi-ilor din România (COR), în conformitate cu standar-dul ocupaþional H1 ºi cu prevederile O.G. nr. 129/2000, cu O.G. nr. 76/2004 privind formarea adulþilor;se pot specializa ofiþeri, subofiþeri, maiºtri militari ºipersonal civil contractual, posesori ai diplomei debacalaureat. Finalitatea cursului constã în obþinereacertificatului de absolvire, cu recunoaºtere naþionalãpe piaþa civilã a forþei de muncã.

Prin dezvoltarea celor douã discipline de studiu,Protecþia calitãþii mediului ºi Managementul sistemelor demediu se asigurã formarea de competenþe necesareatât responsabilului de mediu care gestioneazãaspectele de mediu specifice activitãþilor militare cât ºicompetenþe necesare managerului de sistem care tre-

Anul Nr. cursuriNr.

cursanþi

1996Curs specializare ofiþeri cu atribuþiiîn protecþia mediului (2 sãptãmâni)

14

1997-2000

Curs specializare ofiþeri cu protecþiamediului (2 sãptãmâni)

150

2000-2002

Curs specializare ofiþeri cu protecþiamediului (2 sãptãmâni)

44

2002-2004

Curs specializare în domeniul pro-tecþiei mediului (4 sãptãmâni) -

6 serii84

2004Curs de informare privind protecþia

mediului în acþiuni militare(o sãptãmânã)

7

Anul Nr. cursuriNr.

cursanþi

2004-2005

Curs de iniþiere în domeniul pro-tecþiei mediului (2 sãptãmâni)

14

Curs de specializare în domeniulprotecþiei mediului (2 sãptãmâni)

9

Curs de auditori de mediu (2 sãptãmâni)

23

2005-2006


17

Curs de specializare în domeniulprotecþiei mediului (2 sãptãmâni )

23

Curs de experþi în domeniul pro-tecþiei mediului (2 sãptãmâni)

8

2006-2007


11


9

2007-2008


6


11

2008-2009

Curs de protecþia mediului (manager de sistem de mediu -

4 sãptãmâni)5

2009-2010

Curs de protecþia mediului - 2 serii(manager de sistem de mediu -

4 sãptãmâni)24

2010-2011


4 sãptãmâni)38

2011-2012


4 sãptãmâni)38

TOTAL 535


OPINII * ARGUMENTE

83

2. Comitetul NATO asupra Provocãrilor Societãþii Moderne/CCMS, Studiul Pilot privind Sistemele de Management de Mediuîn Sectorul Militar.

buie sã dezvolte, sã implementeze ºi sã menþinã unsistem de management de mediu conforn„ISO14001- Sisteme de management de mediu”.

De ce specialiºti în sisteme de management de mediu/SMM ?

Pentru cã principala misiune a armatei, aceea dea se instrui, solicitã condiþii, tactici ºi proceduri simi-lare celor întâlnite în lupta realã, iar aceastã misiunecreezã ºi riscuri majore pentru mediul înconjurãtor.Apar astfel cerinþe de restricþionare a misiunii deinstruire, în special pentru poligoane, datoritã presiu-nilor mereu crescânde ale legislaþiei de mediu ºi alecomunitãþilor din vecinãtate. Impactul riscurilor demediu, încã nespecificat în regulamente, nu poate fineglijat ºi trebuie luat în considerare dacã dorim sã-levaluãm ºi sã-l gestionãm corect.

Abordãri ad-hoc ale aspectelor de mediu trebuiesã fie înlocuite cu o procedurã mai sistematicã, care sãacopere toatã gama de operaþii. Piatra de hotar a aces-tei abordãri este SMM, care încorporeazã un proces deplanificare, implementare, verificare ºi revizie.

Un SMM permite unei organizaþii/structuri militaresã-ºi desfãºoare activitãþile, prevenind poluarea ºi mini-mizând celelalte efecte asupra mediului, fãrã a seîmpovãra din punct de vedere operaþional sau financiar.

Comitetul NATO asupra Provocãrilor SocietãþiiModerne/CCMS analizând experienþa unor armateNATO în implementarea unui SMM, precizeazã cã unmodel de management de mediu standardizat poatepermite structurilor armatei sã asigure mai bine ºi maimetodic cerinþele de îndeplinire a misiunilor sale simul-tan cu îmbunãtãþirea activitãþilor legate de mediu. Chiardacã un SMM luat separat nu va oferi soluþia la toateproblemele de mediu, el va uºura practicile operaþionalecare conduc la un proces bine informat al luãrii decizi-ilor2.

Acelaºi comitet NATO recomandã seria ISO14000 ca standarde ce pot fi utilizate de cãtre toateþãrile membre NATO ºi PfP Decizia respectivã esteargumentatã printr-o serie de observaþii privind ISO14000, cum ar fi:A este cel mai recent standard;A este singurul standard recunoscut în întreaga

lume, inclusiv în U.E.;A este uºor de folosit în completarea

Standardului de Management a Calitãþii, ISO 9000,deja utilizat în þãrile membre NATO;A a fost deja adoptat de cãtre mai multe þãri

membre NATO ºi PfP;

A este probabil standardul cel mai uºor de atins;celelalte standarde (standardul britanic BS 7750 ºischema de Eco-Management ºi Audit EMAS) necesitãmai multã organizare ºi mai multe rezultate).

S-ar mai putea completa cu faptul cã un SMMpresupune ºi o instruire de specialitate, aceea de„manager de sistem”, necesarã pentru a obþine„know-how”-ul referitor la abordarea problemelor demediu. Efectele activitãþilor militare asupra mediuluianalizate într-un mod sistematic va genera informaþiaaflatã la baza politicilor de mediu ºi în cele din urmãmãsurile de protecþia mediului. Simpla luare a unormãsuri (câteodatã) costisitoare pentru protejareamediului nu reprezintã o parte a SMM.

De ce Protecþia mediului ºi Apãrare CBRN ?

Pentru cã specialistul CBRN înþelege cel mai bineºi identificã cel mai uºor o poluare/contaminare,cunoaºte ºi aplicã cel mai bine procedurile de deconta-minare/depoluare; pentru cã are capabilitatea de asprijini atât operaþiunile de rãzboi cât ºi operaþiunilede sprijin al pãcii într-un potenþial mediu contaminatCBRN ºi pentru cã mijloacele ºi echipamentele pe carele gestioneazã pentru a asigura la propriu apãrareaCBRN într-un teatru de operaþii, pot constitui ele-mente de rãspuns în situaþii de crizã care pot implicaºi mediul înconjurãtor. ªi pentru cã este tradiþie înNATO, ca instruirea în domeniul protecþiei mediuluisã se realizeze în aceeaºi instituþie cu instruirea pentruApãrare CBRN (Oberammergau NATO Shape).

BIBLIORGRAFIE*** P.Med.-3, Protecþia mediului pe timpul activitãþilor

militare, 2011.

*** Instrucþiuni privind organizarea ºi desfãºurareaactivitãþii de protecþia mediului în Armata Românieiaprobate prin Ordinul Ministrului Apãrãrii nr. M14/2008;

*** Romeo Ionescu, Dezvoltare economicã durabilã,Note de curs - Master, 2006;

*** SR EN ISO 14001:2005 - Sisteme de managementde mediu. Cerinþe ºi ghid de utilizare.

*** Strategia de protecþie a mediului, MinisterulApãrãrii Naþionale, 2000;

*** Studiu pilot privind Sistemele de Managementde Mediu în sectorul militar, traducere raport final NATO- CCMS (Comitetul pentru Provocãrile SocietãþiiModerne), 2000;

*** Ghid de protecþie a mediului pentru domeniulmilitar, Traducere: Proiect comun Suedia - Statele Unite,1995;


OPINII * ARGUMENTE

84

Î n ziua de Anul Nou, dupã sãvârºirea SfinteiLiturghii ºi a slujbei de Tedeum, în Catedrala

Patriarhalã, Preafericitul Pãrinte Daniel, PatriarhulBisericii Ortodoxe Române a proclamat în mod oficialAnul 2013 ca An omagial al Sfinþilor ÎmpãraþiConstantin ºi Elena în Patriarhia Românã. Un motivîn plus de bucurie pentru personalul militar ºi civil alBazei de Instruire pentru Apãrare CBRN „Muscel”întrucât din anul 2008, cu binecuvântarea Înaltpreas-finþitului Pãrinte Calinic, Arhiepiscop al Argeºului ºiMuscelului ºi cu aprobarea Comisiei de Heraldicã ºiDenumiri aM i n i s t e r u l u iApãrãrii Naþionalepe raportul nr. H2566/2008, „SfinþiiÎ m p ã r a þ iConstantin ºi Elena”au devenit ocroti-torii spirituali aiarmei ApãrareCBRN.

O m a g i e r e aSfinþilor ÎmpãraþiConstantin ºi Elena,egali în cinstireîntocmai cu Apostolii, se desfãºoarã în acest an, 2013,când se împlinesc 1700 de ani de la Edictul de toleranþãreligioasã de la Milano (313), prin care se sistaucumplitele persecuþii religioase împotriva creºtinilor,persecuþii care au durat aproape 300 de ani.

Biserica Ortodoxa îi prãznuieºte în fiecare an pe21 mai pe Sfinþii Împãraþi Constantin ºi mama sa,Elena. Constantin a devenit suveran al întreguluiImperiu Roman dupã învingerea lui Maxenþiu ºi maitârziu a lui Licinius. Potrivit mãrturiilor lui Eusebiu ºiLactanþiu, în ajunul luptei cu Maxenþiu, Constantin avãzut pe cer ziua, în amiaza mare, o cruce luminoasãdeasupra soarelui cu inscripþia: „in hoc signo vinces”(prin acest semn vei birui).

Noaptea, în timpul somnului, i se descoperãHristos, cerându-i sã punã semnul sfintei cruci pe

steagurile soldaþilor. Dând ascultare poruncii primiteîn vis, iese biruitor în lupta cu Maxenþiu. Pe Arcul deTriumf al lui Constantin, care se pãstreazã la Roma, seaflã inscripþia: „instinctu divinitatis” = „prin inspiraþiedivinã”, ce descoperã cum a fost câºtigatã victoriaasupra lui Maxenþiu.

CONSTANTIN CEL MARE, PRIMUL ÎMPÃRATROMAN CREªTIN

Constantin cel Mare s-a nãscut la Naissus (Nis înSerbia de azi) pe 27 februarie 272, în provinciaromanã Moesia Superior, ca fiu al generalului

C o n s t a n t i n u sChlorus (viitorîmpãrat ConstanþiuI) ºi al Helenei. În271-272, subîmpãratul Aurelian,a fost membru alprotectores (militarisuperiori în slujbaîmpãratului) în estulImperiului Roman,iar ulterior a ajunstribun. În 284-285a fost praeses(guvernator de

provincie subordonat unui consularis) al Dalmaþiei. Afost prefectul pretorian al împãratului Maximian între288-293. La 1 martie 293, a fost promovat la rangulde caesar. În 305, dupã abdicarea lui Diocleþian ºiMaximian, se alãturã tatãlui sãu, în Apus. La moartealui Constanþiu I, la Eburacum, în Britannia (25 iulie306), este proclamat împãrat de cãtre armatã. În aces-te împrejurãri, Galerius, personalitatea dominantã acelei de-a doua tetrarhii, (tetrarhia, - de la grecescultetra = patru ºi arhos = ºef, este un sistem de guvernareºi de administrare a Imperiului, conceput deDiocleþian, în 293) îl proclamã pe Flavius Severusaugustus al Occidentului ºi îl acceptã pe Constantincaesar. Pentru moment, Constantin a acceptat, darpacea ºi a treia tetrarhie nu aveau sã dureze preamult. La Roma, pe 28 octombrie 306, Maxenþius, fiul

SFINÞII ÎMPÃRAÞI CONSTANTIN ªI MAMA SA ELENA, OCROTITORII SPIRITUALI AI

BAZEI DE INSTRUIRE PENTRU APÃRARE CBRN „MUSCEL”

Preot militar ªtefan BADEA



85

OPINII * ARGUMENTE

lui Maximian, a fost proclamat împãrat, iar Maximiancare se retrãsese, se întoarce pentru a pretinde puterea.În condiþiile destrãmãrii tetrarhiei, la conferinþa de laCarnuntum (11 noiembrie 308), Constantin esterecunoscut oficial Caesar în Apus, iar Maxentius estedeclarat uzurpator. În înþelegere cu Licinius, noulaugustus al Occidentului, Constantin ocupã Spania(310), apoi pãtrunde cu armata în Italia, înfrângeforþele lui Maxentius la Turin, Verona ºi în bãtãliadecisivã de la Podul Milvius de lîngã Roma, în careMaxenþius îºi gãseºte moartea (312). Astfel, toateprovinciile occidentale ale imperiului sunt reunite subautoritatea marelui Constantin.

Imediat ce a venit la putere, Constantin a pus capãtpersecuþiilor creºtinilor în teritoriile sale, impunândnu numai toleranþã, ci ºi restituirea bunurilorcreºtinilor. La scurt timp dupã cucerirea Romei,Constantin le-a trimis episcopului de Cartagina ºi pro-consulului Africii scrisori din care reieºea faptul cã elsusþinea religia creºtinã, subvenþiona Biserica creºtinãdin fonduri publice, scutea clerul de obligaþii publiceºi se considera slujitorul lui Dumnezeu.

În 312, Constantin „a trecut la credinþa creºtinã”ºi a continuat sã deþinã funcþia Pontifex Maximusfuncþie care permitea conducerea religioasã, pe care oavuseserã toþi cei cãrora li se atribuise titlul de„Caesar”, adicã conducãtor al statului roman ºi alreligiei,- bineînþeles pãgâne -, funcþie deþinuta de toþiCaesarii, inclusiv cei de dinainte de Mântuitorul IisusHristos.

În urma întrevederii dintre Constantin ºi Liciniusde la Mediolanum (februarie-martie 313) este pro-mulgat „Edictul de la Milano”. Textul acestui edict estedat de Lactanþiu în latinã ºi de episcopul Eusebiu deCezareea în greacã. De fapt, este o scrisoare adresatãguvernatorilor provinciilor controlate de Constantin,prin care le cerea sã înceteze orice persecuþie asupracreºtinilor, iar proprietãþile confiscate de la aceºtia sãfie imediat returnate. Prin „Edictul de la Milano” (313)dat de împãratul Constantin cel Mare ºi cu „Edictul dela Thesalonic" (380) al împãratului Teodosie (346-395), creºtinismul a sfârºit prin a deveni o realitatemai întâi toleratã, iar mai apoi constituþionalã aImperiului Roman. Dupã edictul din 313 de laMilano, împãratul scuteºte Biserica de impozite, îiacordã dreptul de a primi donaþii ºi le dã episcopilordreptul sã judece pe cei ce nu doreau sã fie judecaþidupã legile statului. Va înlãtura din legile penalepedepsele contrare spiritului crºtinismului, precum:rãstignirea, zdrobirea picioarelor, stigmatizarea(arderea cu fierul roºu).

Împãratul Constantin a convocat primul Sinodecumenic la Niceea (325), unde dupã lungi dezbateri,

erezia(învãþãtura) lui Arie a fost condamnatã ºi s-aadoptat formula cã Fiul lui Dumnezeu este de o fiinþãcu Tatãl ºi deci, din veci cu El. La sinod au fost alcãtu-ite ºi primele 7 articole ale Simbolului de credinþã(Crezul), a fost fixatã data Paºtelui (prima duminicãdupã lunã plinã, dupã echinocþiul de primãvarã) ºi s-audat 20 de canoane referitoare la disciplina bisericeascã.

CONFLICTUL CU LICINIUSRelaþiile dintre cei doi împãraþi au început sã se

tensioneze, astfel, în 316, se declanºeazã un primrãzboi civil. Constantin obþine o victorie în bãtãlia dela Cibalae (Pannonia). Înþelegerea care s-a încheiatîntre cei doi prevedea ca Licinius sã-i cedeze luiConstantin toate provinciile sale est-europene cuexcepþia Traciei, pãstrându-ºi însã poziþia de augustus.Pe 1 martie 317, la Serdica (astazi, Sofia), Constantina anunþat numirea a trei caesari: fiul sãu Crispus învârstã de 12 ani, fiul sãu Constantin, de 6 luni ºi fiullui Licinius, Licinianus, care avea 1 an ºi 8 luni. Dupã320, Licinius sprijinit de cercuri pãgâne din Orient,iniþiazã o politicã anticreºtinã, în timp ce Constantinse apropie tot mai mult de poziþiile bisericii creºtine. Înnoul rãzboi civil care izbucneºte în 324, Licinius esteînfrânt în douã mari bãtãlii, la Adrianopol (3 iulie) ºiChrysopolis în Asia Micã (26 septembrie), unde estecapturat iar anul urmator este executat la Thesalonic.

Imperiul Roman este astfel reunificat ºi supusautoritãþii unui unic împãrat, situaþie politicãnemaiîntâlnitã din anul 285. Armata se împarte acumdefinitiv în trupe de graniþã (limitanei) ºi trupe decampanie (comitatenses). Din iniþiativa lui Constantineste inaugurat în 328, între Sucidava ºi Oescus, unpod peste Dunãre, care reflectã importanþa dobânditãde regiunile nord-dunãrene pentru imperiu. Princampaniile sale la frontiera Dunarii, recupereazã oparte din teritoriile Daciei (care fusese pãrãsitã delegiunile împãratului Aurelian). Acum Constantin ºi-aadãugat ºi titlul de Dacicus Maximus

CONSTANTINOPOL NOUA ROMÃÎn noiembrie 324, Constantin a luat hotãrârea de

a restaura Byzantionul (Istambulul de azi) ºi de a facedin el capitala imperiului. Noul oraº a devenit un cen-tru al creºtinismului, reºedinþa unui patriarh, compa-rabil ca dimensiuni cu Roma, Alexandria sauIerusalimul. "Noua Romã" a moºtenit instituþiilepolitice ale vechii Rome, dar ºi tradiþii culturale aleRãsãritului grec. Noile ziduri au fost terminate în 412.La fel ca ºi Roma, oraºul e construit pe 7 coline ºiîmpãrþit în 14 districte administrative. Exista aici ºi unSenat; membrii sãi aveau însã ranguri inferioare sena-torilor din Roma, fiind numiþi clari (remarcabili) ºi nuclarissimi (deosebit de remarcabili). În perimetrul


OPINII * ARGUMENTE

86

ocupat acum de Moscheea Sultanului Ahmet(Moscheea Albastra), Constantin a construit palatulimperial. Constantin a început ºi construcþia a douamari biserici, printre care ºi Hagia Sophia (SfântaSofia). La 11 mai 330 are loc inaugurarea oficialã aConstantinopolului ca noua capitalã a ImperiuluiRoman. Festivitãþile au durat 40 de zile ºi s-au desfãºuratpe hipodrom.

VIAÞA DE FAMILIEÎn septembrie 307, la Colonia Augusta Trevorum,

azi Trier, Constantin s-a cãsãtorit cu fiica luiMaximian, Fausta cu care, Constantin a avut cincicopii: Constantin, Constanþiu, Constant, Constantinaºi Helena. Înainte de cãsãtorie a mai avut un fiu, peCrispus. Reºedinþa lui Constantin era oraºul Trier, aºacum fusese ºi pentru tatãl sãu, Constanþiu Chlorus ºi,înaintea acestuia, pentru împãratul Maximian. Aici, laTrier, Constantin a adus-o ºi pe mama sa, Helena. Pe 8noiembrie 324, Constantin ºi-a numit fiul Constanþiuîn funcþia de Caesar ºi se pare cã în aceeaºi zi le-aoferit rangul de augusta soþiei sale Fausta ºi mameisale Helena cea care a fost un model de viaþã creºtinãºi o mare iubitoare a creºtinilor ºi a lui Dumnezeu celîn Treime slãvit.

ÎMPÃRÃTEASA ELENAFlavia Iulia Helena s-a nãscut in provincia Bitinia.

In anul 293, generalul roman Constanþiu Chlorus,tatãl lui Constantin, la îndemnul împãratuluiDiocleþian, divorþeazã de împãrãteasa Elena. Aceastanu se recãsãtoreºte, ci traieãte departe de atenþia publicã,dar aproape de fiul sãu. A reuºit sã descopere pedealul Golgotei crucea pe care a fost rãstignit Hristos,precum ºi scara pe care Mântuitorul a urcat la Pilat,scarã ce se pãstreazã ºi astãzi la Roma. Potrivittradiþiei, în urma sãpãturilor s-au gãsit trei cruci.Pentru a se identifica crucea pe care a fost rãstignitHristos, au atins cele trei cruci de un mort. Acesta aînviat în momentul în care a fost atins de CruceaDomnului. Pe 14 septembrie 326, episcopul Macarie Ial Ierusalimului a luat crucea ºi a înãlãat-o în faþamulþimii. Ziua de 14 septembrie a devenit sãrbãtoareaÎnãlþãrii Sfintei Cruci în calendarul creºtin.Împãrãteasa Elena a ctitorit Biserica SfântuluiMormânt, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaretºi multe alte sfinte locaºuri închinate creºtinãtãþii.

SEMNIFICAÞIA NUMELOR Numele Constantin este de origine latinã ºi vine

de la constans, constantis („constant”, „ferm”). Elena -Strãvechiul nume Helene este explicat de unii pringrecescul helane („torþã”, „fãclie”, dar ºi „foc sacru”, lasãrbãtorile numite Heleneia, dedicate zeiþei Artemis),iar de alþii prin grecescul „hele” („lumina arzãtoare asoarelui”).

ULTIMII ANI AI LUI CONSTANTIN CEL MARELa scurt timp dupã Paºtele din anul 337 (3 aprilie),

Constantin a început sã se simtã rãu; a dorit sã fiebotezat de cãtre episcopul Eusebiu de Cezareea, iardupã botez a purtat numai veºminte albe precum aleunui neofit creºtin în locul veºmintelor imperiale. Înziua de Rusalii, 22 mai, în anul 337, Constantin amurit la Nicomidia, azi Izmit, în Turcia. Trupul sãu afost dus cu escortã la Constantinopol ºi expus pe uncatafalc de onoare în Palatul imperial ºi a fost înmor-mântat în biserica Sfinþii Apostoli din Constantinopol,ctitoritã de el.

Aºadar, avem în Sfinþii Împãraþi un model deviaþã creºtinã, de ajutorare a Bisericii, de respectare alibertãþii religioase, dar ºi a demnitãþii umane; în ei doiavem ºi rugãtori în ceruri. Sfinþii Împãraþi sunt rugã-tori pentru noi ºi atunci când trebuie sã dãm o edu-caþie aleasã copiilor. Sfânta Elena este model de mamãcare dãruieºte o educaþie luminatã de credinþa înHristos care are ca temelie iubirea faþã de Dumnezeuºi faþã de semeni. Sã ne ajute Sfinþii ÎmpãraþiConstantin ºi Elena, în anul în care am intrat 2013, sãsãvârºim ºi noi fapte bune pentru întãrirea în credinþã,pentru ajutorarea Bisericii, a semenilor noºtri ºi asocietãþii noastre româneºti.

BIBLIOGRAFIE1. Preot prof. dr. Ioan Rãmureanu Ed.

Institutul Biblic ºi de Misiune Ortodoxã, ManualulIstoria Bisericeascã Universalã, 2004.

2. Eusebiu de Cezareea Istoria BisericeascãUniversalã în P.S.B., vol. 13.

www.crestinortodox.rowww. patriarhia.ro


87

UMOR CAZON

Caricaturi rCaricaturi realizate de Plutonier Ioan NEGREAealizate de Plutonier Ioan NEGREATText rext realizat de Plutonier Costel NICOLAUealizat de Plutonier Costel NICOLAU


88

UMOR CAZON

Caricaturi ºi text rCaricaturi ºi text realizate de Plutonier major Vealizate de Plutonier major Vioriorel Pel PASCUASCU

Date post:	14-Aug-2019
Category:	Documents
Upload:	truongdang
View:	220 times
Download:	0 times