Standardizarea...pentru partea de structuri metalice, la lucrările de construcţii din beton armat....

Iulie 2017 • www.asro.ro

StandardizareaR e v i s t a O r g a n i s m u l u i N a ţ i o n a l d e S t a n d a r d i z a r e

BICICLETE Standardul SR EN ISO 4210 şi piaţa

PUBLICAŢIE OFICIALĂ A ASOCIAŢIEI DE STANDARDIZAREDIN ROMÂNIA

COLEGIUL DE REDACŢIEProf. Dr. Ing. Mircea Bejan – Universitatea Tehnică Cluj NapocaProf. Dr. Ing. Nicolae Drăgulănescu – UP BucureştiProf. Dr. Ing. Constantin Militaru – UP Bucureşti

REDACŢIESperanţa StomffMaria BratuJeni Toma

COPERTA ŞI TEHNOREDACTAREŞtefania Kraus

Foto copertaFotolia

ASRO – Editura STANDARDIZAREAStr. Mendeleev 21-25Tel: 021/316 77 24Fax: 021/317 25 14www.asro.rowww.standardizarea.roDIRECŢIA STANDARDIZARETel/Fax: 021/312 47 44DIRECŢIA COMERCIALĂRedacţie – Marketing Tel: 021/316 99 74VÂNZĂRI ŞI ABONAMENTEServiciul Marketing-VânzăriTel: 021/316 77 25Fax: 021/317 25 14; 021/312 94 88

© Toate drepturile rezervate ASRO

STANDARDIZAREAASROASRO ISSN 1220-2061

Cuprins

STANDARDIZAREA ROMÂNĂ

Seminarul Building Information Modelling (BIM).

Realităţi şi Perspective ...............................................................................................1

LEGISLAŢIE ŞI STANDARDIZARE

Noutăţi legislative apărute în perioada 27 iunie-7 iulie 2017 ...........3

STANDARDIZAREA EUROPEANĂ

Programul European de Standardizare 2017 ..............................................5

Biciclete: standardul SR EN ISO 4210 şi piaţa ...............................................8

STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ

Îmbătrânirea populaţiei. Aspecte pozitive .................................................10

Cum ne adaptăm la îmbătrânirea populaţiei? ........................................14

Fapte şi cifre cu privire la o lume care îmbătrâneşte ...........................20

Stimularea pieţei seniorilor în Singapore ....................................................22

Cămine şi servicii de îngrijire pentru persoanele

în vârstă conform ISO 9001 .................................................................................27

Standardul referitor la desemnarea mărimilor

pentru îmbrăcăminte evoluează .....................................................................30

STANDARDIZAREA | iulie 2017 1

STANDARDIZAREA ROMÂNĂ

Pe lista vorbitorilor au figurat domnul inginer Dumitru Minciu, director general al Novart Engineering, specia-list în Construction Project Management, consultant im-plementare BIM şi soluţii de tehnologie a informaţiei şi a comunicaţiilor pentru construcţii, domnul avocat Dan Mihai, partener la Cabinetul de avocatură Jinaru, Mihai & Notingher, specialist în dreptul construcţiilor, doamna arhitect Marzia Bolpagni, membru al echipei Building In-formation Modelling din Ministerul de Justiţie Britanic din Londra, Marea Britanie, domnul arhitect Radu Gidei,

BIM Manager la Grimshaw, lector la Universitatea de Arte Creative, Canterbury, Marea Britanie. În deschidere lucrărilor, domnul Lector Universitar Ovi-diu Ioan Dumitru, preşedintele Asociaţiei Române pen-tru Dreptul Construcţiilor, a prezentat pe scurt agenda evenimentului şi a subliniat faptul că principalul obiectiv al acestui seminar îl reprezintă obţinerea răspunsului la următoarea întrebare: este necesar, în contextul actual al pieţei construcţiilor din România, ca, prin legislaţia naţio-nală, să devină obligatorie utilizarea BIM în proiectele de

Seminarul Building Information Modelling (BIM) Realităţi şi PerspectiveBucureşti 29 iunie 2017

Cristina Chirea, expert standardizare, Departamentul Neelectric, Direcţia Standardizare, ASRO

Asociaţia Română pentru Dreptul Construcţiilor a organizat pe data de 29 iunie 2017, începând cu orele 09.00, la Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole – Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti – seminarul cu tema Bulding Informa-tion Modelling (Modelul informaţional al clădirii – BIM). Realităţi şi Perspective. Acesta a cuprins trei sesiuni de lucru şi şi-a propus dezbaterea unor aspecte precum: imple-mentarea BIM în proiecte publice şi private din România şi din străinătate, standarde internaţionale existente în domeniu şi utilizarea conceptului BIM în achiziţii publice.

2

lucrări de construcţii efectuate cu finanţare publică – toţi cei implicaţi fiind afectaţi direct de această schimbare a le-gislaţiei naţionale şi fiind obligaţi să se adapteze la aceasta – sau dacă este necesar să dezvoltăm mai întâi implemen-tarea BIM în proiectele de construcţii la scară largă, să pregătim industria construcţiilor pentru trecerea la BIM, adaptarea ulterioară a legislaţiei fiind dictată de atingerea unui nivel suficient de ridicat al utilizării BIM în proiec-tele de construcţii din România.Pe parcursul discuţiilor, toţi vorbitorii au subliniat faptul că, pentru ca BIM să poată deveni obligatoriu prin legisla-ţie, trebuie ca piaţa construcţiilor din România să fie pre-gătită pentru aceasta, începând cu schimbarea programei universitare a centrelor de profil pentru a pregăti ingineri cu solide cunoştinţe de BIM, lucru afirmat atât de dom-nul profesor universitar doctor inginer Radu Văcăreanu, Rector al Universităţii de Construcţii Bucureşti, cât şi de domnul conferenţiar universitar doctor inginer Viorel Popa, Decan al Facultăţii de Construcţii Civile, Industria-le şi Agricole, prezenţi la eveniment. Mediul universitar trebuie să vină în întâmpinarea industriei, iar programele de studiu trebuie adaptate pentru a forma resursa umană atât de necesară în implementarea BIM la nivel naţional. Domnul inginer Dumitru Minciu a prezentat un scurt istoric al conceptului BIM, concentrându-se pe practica dezvoltată în Marea Britanie, care a condus la elaborarea unei serii de standarde naţionale, dintre care cel mai cunoscut şi utilizat este BS PAS 1192+A2:2016, Collaborative production of architectural, engineering and construction information. Code of practice. Utilizarea acestui standard a devenit obli-gatorie în Marea Britanie în toate proiectele de construcţii începând cu luna aprilie a acestuia an. Conform acestui stan-dard, există patru niveluri de implementare a BIM: nivelul 0 (proiecte realizate în programe CAD cu planşe realizate electronic şi livrate pe hârtie), nivelul 1 (informaţiile sunt de tip 2D şi 3D), nivelul 2 (modele informaţionale pentru fiecare disciplină implicată, arhitectură, structură, instalaţii etc.) şi nivelul 3 denumit şi iBIM, care presupune realizarea unui singur model integrat al clădirii. Conform acestei clasi-ficări, România se regăseşte undeva la jumătatea nivelului 1; avem, în acest moment, în ţară proiecte realizate doar parţial cu conceptul BIM, implementarea BIM fiind mai dezvoltată pentru partea de structuri metalice, la lucrările de construcţii din beton armat. Doamna Marzia Bolpagni, a prezentat două aspecte extrem de importante pentru înţelegerea implementării conceptu-lui BIM la nivel mondial şi a stadiului actual al implemen-tării BIM în diverse ţări, şi anume BIM Worldwide and International Standards şi National standards and Initiati-ves. Stadiul actual al BIM este extrem de avansat în Statele Unite ale Americii (lider mondial, cu toate că BIM nu este impus prin lege), Singapore (a manifestat interes pentru acest concept înainte de 1990), Hong Kong, Coreea de Sud (BIM este obligatoriu din 2016 pentru toate proiectele din sectorul public şi pentru proiectele din mediul privat cu buget de peste 50 milioane de dolari), Australia (cu ghiduri şi standarde din anul 2009), Noua Zeelandă (BIM este im-pus prin lege din anul 2012, iar guvernul şi-a propus să spo-rească productivitatea din sectorul construcţiilor cu 20% până în anul 2020), China, Marea Britanie (BIM este impus prin lege, iar acum se lucrează la BIM, nivelul 2), Finlanda

(au elaborat propriul standard BIM pe baza experienţei na-ţionale în domeniu). De remarcat este faptul că ţările din Peninsula Scandinavă au o maturitate rezultată din expe-rienţa solidă dobândită în ceea ce priveşte acest concept, maturitate reflectată şi în existenţa standardelor naţionale de BIM pentru lucrările de infrastructură.Ţări precum Scoţia, Olanda, Spania, Germania, Belgia, Elveţia şi Austria au elaborat deja standarde naţionale în domeniu, iar în Franţa, Irlanda, Chile, Brazilia şi Rusia au fost şi sunt întreprinse numeroase acţiuni în zona BIM, deşi încă nu au elaborat standarde naţionale cu privire la acest subiect. Italia are propriul standard BIM, care va de-veni obligatoriu începând cu 2019.În încheierea expunerii, doamna Bolpagni a subliniat că România trebuie să intensifice promovarea conceptului BIM pornind de la mediul universitar, implicând indus-tria şi guvernul pentru proiecte-pilot de cercetare. Este absolut necesar ca, numai după atingerea unei expertize în domeniu, BIM să devină obligatoriu prin lege.Domnul arhitect Radu Gidei a prezentat câteva studii de caz ale unor proiecte realizate cu BIM de firma pe care o reprezintă: terminalul Heathrow T2B, extinderea metrou-lui londonez, clădirea Universităţii din South Hampton şi clădirea pentru Autoritatea civilă aeronautică din Quatar.Concluziile acestui seminar au fost că, în România, este ne-cesar sprijinul mediului universitar, al industriei din domeniu pentru crearea unui cadru propice impunerii conceptului de BIM, în viitor, prin legislaţia naţională din domeniu.Trebuie subliniat faptul că, la nivel naţional, activitatea de standardizare din domeniul BIM se desfăşoară în ca-drul comitetului tehnic naţional de standardizare ASRO/ CT 335, Construcţii imobiliare, performanţă, durabi-litatea construcţiilor al cărui secretariat este deţinut de INCD URBAN INCERC. Analiza standardelor şi a deciziilor supuse la vot la CEN/TC 442, Building Information Modelling, se realizează în cadrul ASRO/CT 335, de către membrii comitetului teh-nic de standardizare, expertul ASRO înregistrând la CEN votul electronic şi comentariile, care reprezintă poziţia României referitoare la subiectul aflat în dezbatere, punc-tul de vedere naţional fiind obţinut prin consens.În urma şedinţei CT 335 din 6 iunie 2017, specialiştii din domeniul BIM au semnalat necesitatea elaborării unui standard naţional cu privire la acest subiect, stabilind ca document iniţial standardul BS 1192:2007+A2:2016, Col-laborative production of architectural, engineering and construction information. Code of practice.Demersuri pentru obţinerea acordului de preluare la nivel naţional a standardului elaborat de BSI au fost întreprinse de Biroul Cooperare Internaţională al ASRO, urmând ca, după primirea acestuia, să se înceapă lucrul în cadrul CT 335 pen-tru aprobarea primului standard BIM din România.Orice factor de interes din ţara noastră poate participa la lucrările CT 335, îşi poate exprima şi susţine poziţia în activitatea de standardizare naţională, europeană şi inter-naţională, prin înscrierea în acest comitet tehnic naţional de standardizare.Pentru informaţii suplimentare cu privire la modul în care puteţi deveni membri în comitetele tehnice naţionale de standardizare, consultaţi www.asro.ro.


LEGISLAŢIE ŞI STANDARDIZARE

Noutăţi legislative apărute în perioada 27 iunie-7 iulie 2017 Mihaela Vorovenci, consilier juridic, ASRO

Prezentul articol, în prima parte, conţine noutăţile legislative publicate în Jurnalul Ofi-cial al Uniunii Europene şi, în a doua parte, pe cele publicate în Monitorul Oficial al României, care fac referire la standarde, din perioada 27.06 – 07.07.2017.

Partea I - Legislaţie comunitară

1 Acte comunitare care conţin referiri la standarde

1.1 Regulamentul (UE) 2017/1133 al Consiliului din 20 iunie 2017, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1388/2013, privind deschiderea şi modul de gestionare a unor contingente tarifare autonome ale Uniunii pentru anumite produse agri-cole şi industriale, publicat în JOUE L 164/1 din 27.06.2017.1.2 Regulamentul (UE) 2017/1134 al Consiliului din 20 iunie 2017, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1387/2013, de suspendare a taxelor vamale autonome prevăzute în Tariful vamal comun pentru anumite produse agricole şi industria-le, publicat în JOUE L 164/6 din 27.06.2017.1.3 Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1142 al Comisiei din 27 iunie 2017, de modificare a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 669/2009, în ceea ce priveşte lista de produse de hrană pentru animale şi produse alimentare de origine neanimală care fac obiectul unor controale oficiale consolidate efectuate la momentul importului, publicat în JOUE L 165/29 din 28.06.2017. 1.4 Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1146 al Comisiei din 28 iunie 2017, de reinstituire a unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de accesorii turnate filetate pentru tuburi şi ţevi din fontă maleabilă, originare din Republica Populară Chineză şi fabricate de Jinan Meide Castings Co., Ltd, publicat în JOUE L 166/23 din 29.06.2017. 1.5 Regulamentul (UE) 2017/1130 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 iunie 2017, de definire a carac-teristicilor vaselor de pescuit, publicat în JOUE L 169/1 din 30.06.2017. 1.6 Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1187 al Comisiei din 3 iulie 2017, de instituire a unei taxe com-pensatorii definitive pentru importurile de anumite tipuri de hârtie cretată de calitate superioară originară din Republica Populară Chineză, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 18 din Re-gulamentul (UE) 2016/1037 al Parlamentului European şi al Consiliului, publicat în JOUE L 171/134 din 04.07.2017.1.7 Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1188 al Comisiei din 3 iulie 2017, de instituire a unei taxe anti-dumping definitive asupra importurilor de anumite tipuri de hârtie cretată de calitate superioară originară din Republica Populară Chineză, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alinea-tul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European şi al Consiliului, publicat în JOUE L 171/168 din 04.07.2017.

Partea a II-a - Legislaţie naţională

2 Acte normative care conţin referiri la standarde

2.1 Ordinul Autorităţii Naţionale Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 604/880/78/2017 din 27/06/2017, pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii, al ministrului mediului şi pădurilor şi al

4

Editura Standardizarea vă propune următoarea lucrare:

SISTEMUL DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII –

GHID DE IMPLEMENTARE A STANDARDULUI

SR EN ISO 9001:2015

Organizația Internațională de Standardizare (ISO) a publicat în toamna anului 2015 o nouă ediție (a 5-a) a standardului ISO 9001 intitulat „ISO 9001:2015, Quality Management Systems – Requirements”, preluat integral în România, prin traducere, sub titlul „SR EN ISO 9001:2015, Sisteme de management al calității – Cerințe”.

Prin această lucrare, autorii intenționează să ofere cititorilor ei anumite perspective ale diferitelor abordări posibile în scopul obținerii în mod cât mai eficace a conformității cu cerințele standardului, precum și al organizării optime a proceselor de tranziție de la vechea la noua ediție a standardului.

Lucrarea include numeroase răspunsuri pertinente și detaliate la următoarele posibile întrebări fundamentale derivând din simpla lectură a standardului SR EN ISO 9001: 2015:

Când este necesară migrarea/ tranziția de la vechiul standard SR EN ISO 9001:2008 la noul standard 1. SR EN ISO 9001:2015?Cum se pot pune bazele proiectării și implementării unui sistem de management al calității (SMC) prin integrarea princi-2. piilor de management al calității cu viziunea, misiunea și obiectivele organizației?Care sunt implicațiile noii structuri a standardului (conform Anexei SL) pentru utilizatorii acestuia? 3. Schimbarea implicată de aplicarea noii ediții a standardului înseamnă și o mai redusă sau o mai mare specificitate a 4. cerințelor? Sunt noile cerințe mai mult sau mai puțin generice?Este terminologia noii ediții a standardului suficient de clară, neechivocă și explicită? Există multiple semnificații posibile 5. ale termenilor? Există termeni confuzi sau sinonimi?Există cerințe noi? La ce se referă acestea?6. Care sunt cerințele vechi reformulate în moduri noi?7. Ce cerințe conțin, în detaliu, cele 10 clauze/ capitole ale standardului?8. Care sunt domeniile de activitate și structurile organizației ce ar trebui să fie implicate în SMC și de ce?9. Ce modificări vor fi necesare în structura și documentația SMC existent și de ce?10.

preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 10/368/11/2010, privind apro-barea procedurii de avizare a produselor biocide care sunt plasate pe piaţă pe teritoriul României, precum şi pentru mo-dificarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 961/2016, pentru aprobarea Normelor tehnice privind curăţarea, dezinfecţia şi sterilizarea în unităţile sanitare publice şi private, tehnicii de lucru şi interpretare pentru testele de evaluare a eficienţei procedurii de curăţenie şi dezinfecţie, procedurilor recomandate pentru dezinfecţia mâinilor, în funcţie de nivelul de risc, metodelor de aplicare a dezinfectantelor chimice în funcţie de suportul care urmează să fie tratat şi a metodelor de evaluare a derulării şi eficienţei procesului de sterilizare, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 493 din 29/06/2017.


STANDARDIZAREA EUROPEANĂ

Programul european de standardizare 2017

Un subiect de interes apărut în 2017 în acest domeniu este caracterul autentic al alimentelor. Acesta a fost identificat ca o nouă zonă de interes a comitetelor tehnice care lucrează în acest domeniu. În 2017, CEN va înfiinţa un grup de coor-donare între diferitele comitete. Acesta va întocmi o situa- ţie a metodelor existente, a gradului lor de validare şi va identifica necesităţile de standardizare europeană. Scopul pe termen lung va fi standardizarea metodelor cerute atât de industrie, cât şi de laboratoarele de control.

Metode de încercare

Activitatea CEN în domeniul alimentelor şi furajelor se con-centrează pe standardizarea metodelor analitice validate pentru o mare varietate de substanţe, de la metodele ori-zontale, aplicabile diferitelor matrice până la standarde spe-cifice pentru alimente.În 2017, CEN/TC 275 va elabora 15 standarde europene cu privire la microbiologia alimentelor, ca răspuns la cererea emisă de Comisia Europeană (M/381). Comitetul tehnic va continua să elaboreze standarde europene pentru detecta-rea şi determinarea micotoxinelor din alimente.CEN/TC 307 va lucra în paralel cu ISO la revizuirea metode-lor de determinare a diferitelor atribute din uleiuri şi gră-simi, precum indicele de refracţie, impurităţile insolubile, densitatea convenţională şi conţinutul de apă.CEN/C 327 va continua să lucreze la o gamă de metode de încercare a furajelor pentru animale, ca răspuns la man-datele M/521, M/522 şi M/523. Standardele rezultate, care vor fi publicate în 2017 şi 2018, vor permite autorităţilor de reglementare să determine dacă furajele pentru animale, existente pe piaţă, respectă cerinţele legale stabilite în Re-glementarea (EC) 882/2004.CEN/TC 338 va continua să lucreze la revizuirea standarde-lor europene privind metodele pentru determinarea carac-teristicilor biometrice ale boabelor şi a densităţii în vrac a cerealelor.

Cacao

În 2017, CEN/TC 415 va finaliza patru standarde europene cu privire la durabilitatea şi trasabilitatea alimentului cacao, care

vor fi elaborate în paralel cu cele internaţionale (ISO). Aceste standarde vor stabili cerinţe pentru sisteme de management durabile, performanţă, trasabilitate şi scheme de certificare.

Alte standarde care vor fi elaborate în 2017

Caracterul autentic al alimentelor şi al furajelor

Acesta a fost identificat ca o nouă zonă de interes pentru mai multe comitete tehnice ale CEN, care activează în do-meniul siguranţei alimentelor şi a furajelor. În 2017, CEN va explora posibilitatea de a înfiinţa un grup de coordonare care să listeze metodele existente, să determine gradul lor de validare şi să identifice necesităţile de standarde euro-pene. Scopul pe termen lung îl reprezintă standardizarea metodelor necesare în industrie şi în laboratoarele de în-cercări.

Materiale care intră în contact cu alimentele

În 2017, CEN va primi o cerere de la Comisia Europeană în cadrul Reglementării (EC) nr. 1935/2004 cu privire la materialele şi articolele destinate să intre în contact cu alimentele. CEN/TC 194 va schiţa un program de lucru care va conduce la elaborarea unor priorităţi de standardizare pentru me-tode pentru determinarea migraţiei oligomerilor, analiţilor şi a altor substanţe specifice.

Alimente şi furaje

6

Protecţia contra căderilor de la înălţime

CEN/TC 160 (Protecţia contra căderilor de la înălţime, care include centurile de securitate) va continua să-şi revizuiască standardele, adaptându-le la progresul tehnic şi la noile prac-tici de lucru care rezultă din utilizarea noilor tipuri de corzi. Comitetul va revizui standardele sale europene cu privire la opritoarele de cădere retractabile, sistemele individuale de protecţie la căderi şi mijloacele de legătură pentru poziţio-narea în timpul lucrului sau pentru reţinere. El va continua activitatea la revizuirea standardelor europene cu privire la dispozitivele de ajustare a corzii şi opritoarele cu ghidare.

Dispozitivele de protecţie respiratorie

CEN/TC 79 (Dispozitive de protecţie respiratorie) revizuieşte standardul european pentru aparate autonome de pro-tecţie respiratorie, cu circuit deschis, cu aer comprimat, cu mască completă cu scopul de a include o nouă încercare a sistemului la impact şi la expunere termică a pompierilor. Aceste încercări vor spori securitatea pentru utilizatorii unor asemenea dispozitive.

Vibraţii

În 2017, CEN/TC 231 (Vibraţii mecanice şi şocuri) va conti-nua să elaboreze standarde europene în colaborare cu ISO/TC 108 şi cu ISO/TC 118. Această activitate include o serie de standarde europene cu privire la încercările de laborator pentru evaluarea vibraţiei transmise prin scaunele vehicule-lor. Seria de standarde europene cu privire la metodele de încercare pentru evaluarea emisiei de vibraţii transmise de uneltele manuale portabile cu motor va fi îmbunătăţită. Un nou amendament al standardului pentru maşini de polizat înclinate şi verticale va furniza cerinţe pentru scule portabile care pot fi inserate într-o maşină de polizat (perii de sârmă de tip cupă) pentru a trata vibraţiile cauzate de dezechili-bru. În plus, TC 231 va revizui raportul tehnic care permite angajatorilor să utilizeze informaţiile existente furnizate de un fabricant într-o descriere tehnică pentru o analiză de risc a expunerii lucrătorilor, fără necesitatea de a desfăşura mă-surări suplimentare. TC 231 intenţionează să elaboreze un ghid cu privire la bazele de date pentru vibraţiile transmise omului cu scopul de a furniza o structură comună şi condiţii pentru a efectua măsurători şi pentru mentenanţa acestor tipuri de baze de date.

Alte standarde care vor fi elaborate în 2017

Echipament individual de protecţie (PPE)

În 2017, mai multe comitete tehnice ale CEN vor continua să elaboreze standarde pentru echipamente individuale de protecţie, marea majoritate a acestora fiind armonizate cu cerinţele furnizate de legislaţia Uniunii Europene pentru PPE. În plus, comitetele tehnice vor adapta standardele ar-monizate existente la noul regulament PPE (EU) 2016/425, care se va aplica începând cu 21 aprilie 2018.

Atmosfere explozive (ATEX)

În 2017, CLC/TC 31 va continua să revizuiască seria de stan-darde europene cu privire la atmosfere potenţial explozive.

Acustică

În colaborare cu ISO, CEN/TC 211 (Acustică) va finaliza revizui-rea a două părţi din standardul comun ISO-CEN cu privire la protectorii împotriva zgomotului, în mod deosebit cele care tratează metode subiective pentru măsurarea atenuării su-netului şi estimarea nivelului de presiune acustică ponderat A, când sunt purtaţi protectori împotriva zgomotului.

Sănătate şi securitate


Tranziţia la noile reglementări cu privire la dispozitivele medicale

În 2017, Directiva Dispozitive Medicale 93/42/EEC), Directiva Dispozitive Medicale Implantabile Active 90/385/EEC) şi Di-rectiva Dispozitive Medicale de Diagnosticare in Vitro 98/79/EC) vor fi înlocuite cu două reglementări pentru dispoziti-vele medicale. De aceea, CEN şi CENELEC vor adapta 300 de standarde europene care sprijină la ora actuală cele trei directive la noile texte legislative.

Optică oftalmicăÎn 2017, CEN/TC 170 (Optică oftalmică) va contribui la revi-zuirea celor trei părţi ale standardului ISO cu privire la len-tilele intraoculare, în mod deosebit cerinţele fundamentale care se aplică tuturor tipurilor de lentile intraoculare şi in-vestigaţiilor clinice. Documentele revizuite vor fi adoptate de CEN ca standarde europene pentru a sprijini Directiva Dispozitive medicale. TC 170 va contribui la realizarea unui standard internaţional-european pentru lentilele de con-tact, care este elaborat sub conducerea ISO/TC 170/SC 7. Acest standard va acoperi calitatea, proprietăţile şi eficaci-tatea lentilelor de contact şi va cuprinde patru părţi : voca-bular, sistem de clasificare şi recomandări pentru specificaţii de etichetare, toleranţe, metode de măsurare şi proprietăţi fizico-chimice ale materialelor pentru lentile de contact. TC 170 contribuie la revizuirea standardului internaţional-european care descrie o metodă pentru determinarea com-patibilităţii fizice a produselor pentru îngrijirea lentilelor de contact cu lentilele de contact.

Fişe medicale pentru pacienţiÎn 2015, Consiliul pentru iniţiativa comună cu privire la stan-dardizarea internaţională pentru informatică în domeniul sănătăţii (JIC) a lansat o activitate de standardizare inter-naţională care a luat forma unor standarde internaţionale privind schimbul unei fişe internaţionale a pacientului. În Uniunea Europeană, această activitate se va materializa sub forma unui proiect specific, finanţat de Comisia Europeană, care va fi gestionat şi monitorizat de CEN/TC 251 (Informa-tică în domeniul sănătăţii). El îşi propune să sprijine partici-parea factorilor europeni la activităţile internaţionale şi să elaboreze un standard european cu privire la fişele pacien-ţilor pe baza rezultatelor de ieşire internaţionale.

Paturi medicaleÎn 2017, CENELEC se aşteaptă să publice un standard euro-pean cu privire la cerinţele specifice pentru securitatea de bază şi performanţa esenţială a paturilor medicale pentru

copii. Acest standard este elaborat de CLC/TC 62 (Echipa-ment electric utilizat în practica medicală) în colaborare cu CEN/TC 293 (Produse de asistenţă pentru persoane cu dizabilităţi). În timp ce un standard european cu privire la paturile medicale pentru adulţi există, nu s-a elaborat până acum un standard armonizat pentru copiii sau adulţii cu o anatomie atipică. De aceea, acest standard reprezintă o realizare pentru securitatea paturilor medicale în spitale şi acasă.

Alte standarde care vor fi elaborate în 2017CosmeticăÎn 2017, TC 392 va finaliza şi va publica un nou standard european cu privire la metoda de identificare şi de deter-minare a hidrochinonei prin cromatografie lichidă de înaltă performanţă (HPLC/UV). Vor fi revizuite standardele euro-pene cu privire la securitatea microbiologică a produselor cosmetice, cu accent pe numărarea drojdiilor şi a muce-gaiurilor, la instrucţiunile generale privind examinarea mi-crobiologică şi detectarea microorganismelor specifice şi nespecifice. De asemenea, se aşteaptă publicarea în 2017 a unui nou standard european care va furniza un ghid pentru evaluarea riscului şi identificarea produselor cu risc micro-biologic redus.

Echipament medical (inclusiv implanturi chirurgicale)Pentru a sprijini Directiva Echipamente Medicale, CEN/TC 205 (Dispozitive medicale inactive) va începe revizuirea standar-dului EN cu privire la cerinţe şi metode de încercare pentru măşti medicale pentru faţă. CEN/TC 239 (Sisteme de sal-vare) va elabora două amendamente la standardul în două părţi care se referă la cerinţe pentru dispozitive medicale utilizate în elicoptere de salvare. CEN/TC 206 (Evaluarea bi-ologică şi clinică a dispozitivelor medicale) va participa la revizuirea standardului ISO referitor la buna practică clinică privind investigarea clinică a dispozitivelor medicale pentru subiecţi umani. CEN va adopta apoi standardul internaţio-nal rezultat, ca standard european pentru a sprijini Directiva Dispozitive Medicale Implantabile Active. CLC/TC 62 (Echipa-ment electric utilizat în practica medicală) va contribui la revizuirea standardului IEC cu privire la cerinţe privind ciclul de viaţă în vederea elaborării şi mentenanţei software-ului din dispozitivele medicale când software-ul este el însuşi un dispozitiv medical sau este parte integrantă a dispoziti-vului medical. CENELEC va adopta standardul final ca stan-dard european pentru a sprijini cele trei directive referitoare la dispozitivele medicale.

Sănătate şi stare de bine

8

Bicicletele evoluează, dar şi standardele din acest dome-niu. Din 2005, încercările şi introducerea pe piaţă a bici-cletelor erau reglementate de patru standarde europene (EN 14764, EN 14765, EN 14766 şi EN 14781). Ele au fost înlocuite cu standardul ISO 42101, din 2014, publicat pe 29 aprilie 2015 în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. „Re-vizuirea a fost decisă de TC 333, Biciclete, în cadrul acor-durilor de cooperare europene cu ISO. „Am lucrat cinci ani în cadrul grupului de lucru WG 8, începând din 2009. Trebuia să ţinem seamă de apariţia materialelor compo-zite şi să includem noi tehnologii de încercare”, declară Philippe Legrand, şef de proiect la Biroul de standardizare pentru automobile (BNA) şi preşedinte al subcomitetului 1 Asociaţia de Standardizare din România – organismul naţional de stan-dardizare – a adoptat prin metoda anunţului standardul EN ISO 4210, cu cele nouă părţi ale sale, în anii 2014-2016. El a devenit deci SR EN ISO 4210-1 până la 9

ISO/TC 149/SC 1, Biciclete şi subansambluri principale. „Cererea de revizuire era franceză, susţinută de autorită-ţile publice, de laboratoare, de fabricanţi şi de asociaţiile de consumatori. Obiectivul este de a garanta securitatea utilizatorului final”, indică Philippe Legrand.Rezervat iniţial bicicletelor pentru competiţii, utilizarea carbonului s-a generalizat. Acest material uşor, rezistent şi estetic, este utilizat acum la bicicletele de lux pentru roţi, tija şeii, furcă şi ghidon. În 2016, el este prezent la toate bicicletele care costă peste 2 000 de euro sau la sub-ansambluri mai ieftine. „Standardul este mai exigent cu privire la acest material, fapt care permite adaptarea pieţei astfel încât să se facă faţă producătorilor asiatici”, recu-noaşte Rémy Gribaudo, şef de proiect în domeniul cerce-tării şi dezvoltării la fabrica de biciclete Lapierre.Am lucrat pentru a lua în calcul specificul carbonului,

BICICLETE: standardul SR EN ISO 4210 şi piaţaOlivier Mirguet

Prin înlocuirea unei serii de standarde europene cu un referenţial internaţional unic cu privire la cerinţele de securitate ale bicicletelor, s-au simplificat procedurile de încerca-re care reglementează accesul acestor produse pe piaţă.

Noile standarde ţin seama de apariţia materialelor compozite şi includ noi tehnologii de încercare


care prezintă o rezistenţă foarte puternică, dar care se poate fragiliza în caz de impact”, explică Yanne Louys Eli-zon, responsabil în domeniul calităţii la Mavic, fabricant francez de sisteme complete de roţi. Pentru fabricanţii din domeniul bicicletelor, standardul ISO 4210 a condus la implementarea de protocoale de încercare îmbunătă-ţite. „Acest lucru s-a tradus prin încercări specifice com-ponentelor din materiale compozite şi printr-un efort de informare a consumatorilor, cărora li se recomandă să-şi supravegheze mai mult bicicleta. Carbonul nu trebuie ex-pus la temperaturi ridicate, în niciun caz în portbagajul automobilelor, la soare.”

Standarde europene completate

„Standardele EN nu prevedeau încercări la oboseală pen-tru tija şeii. ISO le-a adăugat pentru o securitate sporită”, adaugă Rémy Gribaudo. Pentru sistemul de transmisie, încercările cele mai lungi erau de 100 000 de cicluri la 1 200 de newtoni. Protocoalele de încercare cu privire la roţi prevăd o încercare inedită a rezistenţei la deformare datorită căldurii. Standardul prevede şi încercări de toxi-citate a mânerelor, încercări de smulgere a acestora sub efectul căldurii, încercări de torsiune a ghidonului. Pro-tocoalele ţin seama de un nou tip de tijă a şeii suspendate şi prevăd pentru prima dată încercări cu privire la trans-misiile prin curea, pe care fabricanţii tind să le propună pentru anumite biciclete de oraş. Standardul ISO 4210 este alcătuit din nouă părţi, dintre care şase se ocupă în mod specific de metode de încercare la frânare, ghidare, cadru şi ghidon, roţi şi jante, pedale şi sistemul de transmisie şi tija şeii. „Definind aceste suban-sambluri, noul standard este uşor de implementat de că-tre fabricanţii de componente”, declară Philippe Legrand. Experţii reuniţi în cadrul subcomitetului ISO/TC 149/ SC 1 îşi continuă lucrările şi propun să se adauge o a ze-cea parte la ISO 4210, consacrată bicicletelor cu acţionare

electrică. Armonizarea completă nu va fi însă posibilă din motive de reglementare naţională. „Bicicletele cu acţio-nare electrică sunt actualmente acoperite de ultima ediţie a standardului european EN 151942 care a fost revizuit şi care va rămâne în vigoare atâta timp cât cerinţele de re-glementare vor continua să difere de la ţară la ţară”, afirmă Philippe Legrand. Viteza lor maximă este stabilită între

24 km/oră în Japonia şi 32 km/oră în Statele Unite şi pu-terea maximă admisă a bateriei variază în funcţie de ţări, între 250 waţi şi 750 de waţi. Apariţia sistemelor de frânare cu disc va fi luată în calcul la următoarea revizuire a ISO 4210. „Frânele cu disc nu sunt fixate în acelaşi loc pe ghidon ca frânele clasice. Trebuie să se ţină seama de fenomenul de încălzire la materialele din carbon”, declară Philippe Legrand. Dinamismul experţilor de standardizare reflectă dezvoltarea acestei industrii: în Franţa, piaţa de 2,99 milioane de vehicule vândute a fost de 961,6 milioane de euro în 2016, în creştere cu 4,5% faţă de 2015.

Traducere: Maria Bratu, din: Enjeux, nr. 374, mai 2017

2 Asociaţia de Standardizare din România – organismul naţional de standardizare – a adoptat prin metoda anunţului standardul european EN 15194:2009+A1:2011 cu indicativul SR EN ISO 15194+A1:2012 şi titlul: Biciclete. Biciclete cu acţiune electrică. Biciclete EPAC

De la sistemul de transmisie la încercările de toxicitate a mânerelor, trecând prin torsiunea furcii, întreaga bicicletă este examinată minuţios

Pentru fabricanţii de biciclete, standardul ISO 4210 a condus

la crearea de protocoale de încercări îmbunătăţite

10

STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ

Îmbătrânirea populaţiei Aspecte pozitiveÎmbătrânirea populaţiei în Japonia, mai rapidă decât în orice altă ţară, are consecinţe asupra economiei şi societăţii acestui stat. Un sfert din japonezi au peste 65 de ani şi, dacă speranţa lor de viaţă este mai lungă, aceştia lucrează, de asemenea, mai mult timp, sunt sănătoşi şi beneficiază de cele mai bune îngrijiri acordate persoanelor în vârstă. În Ţara Soarelui Răsare, aceşti ani crepusculari înseamnă de acum înainte oportunităţi economice.


Japonia are cel mai mare număr de adulţi în vârstă din lume: 25% din cetăţeni au peste 65 de ani. De altfel, populaţia sa scade într-un ritm fără prece-dent. Potrivit Institutului naţional de cercetare şi securitate socială, un grup de lucru care ţine de Ministerul japonez al afacerilor sociale, al sănătă-ţii şi al muncii, populaţia japoneză s-a triplat în secolul XX. Totuşi, cu un indice de natalitate în scădere, o speranţă de viaţă ridicată şi un indice de imigrare aproape de 0, ţara este pe cale de a atinge un număr record de persoane în vârstă. Această „încărunţire” spectaculoasă a societăţii pune la grea încercare economia ţării şi serviciile sociale (sistemul de pensionare, sănătate şi îngri-jiri pe termen lung). Prin aplicarea de politici care îşi propun să restabilească indicele de fertilitate şi să facă vârsta a treia mai activă în cadrul socie-tăţii, guvernul japonez speră să găsească o solu-ţie. Datele demografice cu privire la îmbătrânire nu suscită doar pesimism. În Japonia, ţară în care pensionarii dispun în medie de venituri ridicate, situaţia oferă ocazia de a elabora o gamă nouă de produse şi servicii destinate seniorilor, o tendinţă cunoscută sub denumirea de „economia de argint”. Numeroase întreprinderi profită de această piaţă care se dezvoltă, de exemplu, operatorul de telefo-nie mobilă NTT DoCoMo, care a lansat un smart phone dotat cu caractere mai mari şi cu funcţii de curier electronic simplificate pentru clienţii vârst-nici sau fabricanţii de alimente pentru copii, care au fabricat alimente moi şi nutritive pentru acest nou tip de clienţi. Japonia arată calea, încercând să standardizeze, pe plan internaţional, tehnologii accesibile. În 1998, ca răspuns la o propunere japoneză, ISO a trasat sarcina elaborării unei declaraţii de politică cu privire la principiile generale şi liniile directoare referitoare la proiectarea produselor şi a mediilor care să răspundă necesităţilor persoanelor în vâr-stă şi a celor cu dizabilităţi. A rezultat Ghidul ISO/IEC 71, care furnizează recomandări cu privire la luarea în calcul a problemelor de accesibilitate la elaborarea şi revizuirea standardelor. În numeroase privinţe, Japonia caută să dezamor-seze o bombă cu explozie întârziată din punct de vedere demografic şi tratează problema cu pro-grame inovatoare care se referă la o gamă largă de subiecte, care se întind de la îngrijiri de lungă du-rată la robotică. Proiectarea accesibilă (sau univer-sală), ancorată într-o colecţie solidă de standarde, se află în centrul acestor programe. Ken Sagawa, coordonator al grupului de lucru ISO/TC 159/WG 2, cu privire la ergonomia pentru persoanele cu necesităţi speciale, pledează în favoarea acestui

principiu, care nu se adresează doar persoanelor în vârstă, ci tuturor.

ISO Focus: Care sunt efectele tranziţiei demo-grafice în Japonia? De ce este important, după părerea dumneavoastră, să ne interesăm de îmbătrânire şi de seniori?

Ken Sagawa: Una din consecinţele cele mai grave ale îmbătrânirii masive a populaţiei este lipsa de îngrijiri corespunzătoare pentru persoanele în vârstă. Dacă această tendinţă demografică se con-firmă, va fi tot mai dificil pentru seniori să obţină serviciile de îngrijiri pe care le merită, în mod deo-sebit pentru pensionari, întrucât numărul tinerilor care susţin sistemul de protecţie socială scade şi, în acelaşi timp, cheltuielile consacrate programe-lor sociale care vizează seniorii cresc considerabil. Această inversare a piramidei vârstelor nu pri-veşte doar statele dezvoltate; şi statele în curs de dezvoltare se confruntă cu aceste probleme, care au devenit mondiale. Vreau să găsesc mijloace de a menţine sănătoşi cetăţenii noştri vârstnici şi mai doresc ca ei să lu-creze cât mai mult timp. În acest fel, ei nu vor mai apela la îngrijiri. Ştiinţa şi tehnica pot însoţi îmbă-trânirea lor, permiţându-le să ducă o viaţă activă şi productivă, de unde interesul meu pentru pro-blema îmbătrânirii. Trebuie să luptăm contra îm-bătrânirii patologice şi să tindem către o îmbătrâ-nire în condiţii de sănătate deplină. O soluţie este crearea de comunităţi preocupate de starea lor de bine, îmbunătăţind numărul de produse, servicii şi medii care le sunt destinate. Lucrări fascinante, care se bazează pe inovaţii tehnologice precum ro-botica, inteligenţa artificială, medicina la distanţă şi biotehnologiile sunt actualmente desfăşurate în acest domeniu.

Ce trebuie să facem pentru a asigura condiţii de viaţă sănătoase pentru populaţia în vârstă? Există o reţetă pentru a îmbătrâni frumos?

În loc să propun o reţetă, aş vorbi despre un do-meniu care să soluţioneze provocările procesului tehnologic în cadrul societăţilor în care populaţia îmbătrâneşte masiv. „Gerontehnologia”, un dome-niu al cercetării ştiinţifice, la graniţa dintre pro-gresul tehnologic şi înaintarea în vârstă, asociază gerontologia (ştiinţa îmbătrânirii) cu evoluţia teh-nologică pentru a găsi soluţii la diferitele probleme ridicate de îmbătrânire. Obiectivul său este triplu: prevenirea îmbătrânirii, compensarea acesteia şi

12

îmbunătăţirea calităţii vieţii seniorilor. Ştim că exerciţiile fizice, precum şi activităţile mentale şi cognitive regulate sunt eficiente pentru încetinirea proce-sului de îmbătrânire şi există mai multe „reţete” de preve-nire în acest domeniu. Compensarea este un alt mod de a rezolva problemele datorate îmbătrânirii când prevenirea sa este imposibilă. Îmbătrânirea înseamnă o pierdere ire-versibilă a facultăţilor şi, pe măsură ce avansăm în vârstă, capacităţile noastre senzoriale (vedere, auz etc) se deterio-rează. Dacă nu este posibil să împiedicăm acest fenomen, putem „compensa” deficienţele funcţionale cu dispozitive de asistenţă precum protezele auditive sau, datorită unei proiectări accesibile, sub forma caracterelor uşor de citit pentru persoane în vârstă. ISO elaborează la ora actuală diferite standarde cu privire la proiectarea universală pen-tru a spori accesibilitatea produselor, serviciilor şi medii-lor pe care le întâlnim în toate aspectele vieţii de zi cu zi. Ultimul obiectiv, îmbunătăţirea, este un concept mai re-cent. Spre deosebire de prevenire şi de compensare, el îşi propune să sporească nivelul de satisfacţie al persoanelor în vârstă şi capacitatea lor de a se bucura de viaţă dato-rită activităţilor de petrecere a timpului liber, îndeletniciri preferate şi jocuri pe o scară care se întinde de la 0 (nici o problemă) la pozitiv (fericit şi sănătos). Acest domeniu a evoluat puţin, dar cred că este important ca ISO să îl încurajeze în viitor, ca şi condiţie pentru o societate care îmbătrâneşte, fericită şi activă.

Întrucât populaţia îmbătrâneşte, cum va influenţa această evoluţie modul în care este aplicată proiecta-rea accesibilă?

Întrucât populaţia îmbătrâneşte şi cererea în domeniul proiectării inclusive creşte, efectele asupra sectorului dis-tribuţiei şi fabricării vor fi considerabile. Astăzi, seniorii sunt sănătoşi, au o situaţie materială bună şi sunt mai activi decât generaţiile precedente. Ei formează un grup important de consumatori la ale căror necesităţi trebuie să răspundem cu produse şi servicii noi. Consumatorii maturi sunt diferiţi. Ei au nevoie de pro-duse cosmetice adaptate, de alimente care să răspundă unor necesităţi dietetice specifice, de ambalaje uşor de deschis şi de etichete cu caractere mai mari. Le place să cumpere, sunt fideli anumitor mărci şi, întrucât dispun de venituri mai ridicate, nu se uită la preţ. Industria bu-nurilor de consum are responsabilitatea, dar şi o ocazie unică de a le furniza produse şi servicii corespunzătoare, care să răspundă necesităţilor şi aşteptărilor lor. Dar, dacă persoanele de peste 65 de ani au necesităţi specifice, ele nu vor să fie tratate diferit sau ignorate. Aceasta înseamnă că trebuie să elaborăm produse care să convină tuturor, integrând elemente de proiectare accesibilă încă din faza de schiţe. Sunt convins că Japonia va răspunde pozitiv la această obligaţie a societăţii şi la acest nou segment co-mercial.

Produsele sunt elaborate pentru a permite utilizarea lor de către o populaţie care îmbătrâneşte? Şi, dacă nu este cazul, cum le adaptaţi?

Ken Sagawa, coordonator al grupului de lucru cu privire la ergonomia pentru persoanele cu necesităţi specifice (ISO/TC 159/WG 2)

Trebuie să luptăm contra îmbătrânirii patologice şi să tindem către o îmbătrânire în condiţii de sănătate


Tot mai multe produse pot fi utilizate de persoanele în vârstă sau de cele cu dizabilităţi. Totuşi, produsele nu-mite „accesibile” sunt limitate în raport cu abundenţa de pe piaţă şi trebuie făcute eforturi suplimentare pentru a proiecta bunuri de consum care pot fi utilizate uşor de populaţia vârstnică. Trebuie să îndemnăm fabricanţii să aplice standarde de proiectare universală în industrie. Standardele de accesi-bilitate s-au înmulţit, nu numai standardele ISO, ci şi cele ale organizaţiilor partenere care sunt Comisia Electroteh-nică Internaţională (IEC) şi Uniunea Internaţională a Tele- comunicaţiilor (UIT). Integrarea încă de la început a strategiilor promovate în aceste standarde în procesele de proiectare şi de dezvoltare ar permite evitarea unei adaptări ulterioare, care este costisitoare. Organismele de standardizare au nevoie ca un mecanism solid să fie funcţional pentru a încuraja implementarea unor astfel de standarde în industrie – certificarea şi acreditarea sunt un mod de reuşită. Toate acestea sunt legate de principiul „proiectării accesi-bile” (denumită şi proiectare universală), înscris în politica comună a IEC-ISO-UIT cu privire la standardizare şi ac-cesibilitate, care prevede ca „produsele, sistemele, serviciile, mediile şi instalaţiile să poată fi utilizate de o populaţie diversificată”, inclusiv de cetăţenii în vârstă. Pentru a crea o proiectare accesibilă şi compatibilă, doar două grupe de vârstă trebuie studiate: copii şi persoanele în vârstă. Dacă sistemul de proiectare propus se aplică acestor două cate-

gorii de utilizatori, se va aplica tuturor. Adoptarea proiec-tării universale ne permite să progresăm către incluziune, către soluţii promiţătoare pentru persoanele care au capa-cităţi diferite; acesta este şi „un motor” esenţial pentru o societate sănătoasă.

Care sunt standardele disponibile pentru a permite unei populaţii care îmbătrâneşte să trăiască mai bine? După părerea dumneavoastră, ce standarde ar trebui elaborate pentru a ajuta această populaţie?

Numeroase standarde vor participa la îmbunătăţirea vieţii unei populaţii care îmbătrâneşte, fie că este vorba de ghi-duri sau de standarde care se aplică produselor, serviciilor şi mediilor. Dacă numărul lor este limitat, este important ca, la nivelul industriei, proiectanţii să ştie că ele există. Până în prezent, ISO şi alte organizaţii naţionale sau inter-naţionale de standardizare au rămas la nivelul de proiec-tare, furnizând linii directoare generale. Trebuie de acum înainte să facem eforturi pentru a elabora standarde care să permită îmbunătăţirea accesibilităţii produselor, servi-ciilor şi mediilor specifice pentru a îmbunătăţi viaţa seniorilor. Industriile şi proiectanţii au nevoie de ele.

Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus, nr. 121, martie-aprilie 2017, revista Organizaţiei Inter-naţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO (www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 de franci elveţieni. Abona-mente: [email protected]

14

Cum ne adaptăm la îmbătrânirea populaţiei?


Nu întinerim nici noi şi nici populaţia lumii. Numărul de persoane în vârstă a explodat în ultimii ani şi curând no-ţiunea de „societate în vârstă” va deveni o realitate. Astfel, în 2050, numeroasele state în care persoanele de peste 65 de ani vor reprezenta 21% din populaţie vor intra în cate-goria „societăţilor bătrâne” şi, în 2030, la nivel mondial, numărul persoanelor de peste 60 de ani va creşte cu 56%.Adaptarea la această evoluţie generează provocări econo-mice, sociale şi politice şi riscă să sporească dependenţa seniorilor de persoanele tinere, care lucrează. Sunt evo-cate în mod regulat scenarii apocaliptice: lipsa mâinii de lucru, prăbuşirea financiară a sistemului de pensii şi de sănătate, probleme de izolare şi de insecuritate.

Îmbătrânirea va schimba considerabil modul în care func-ţionează societăţile şi economiile şi acest lucru priveşte şi modul în care adulţii mai vârstnici se împlinesc, vârsta la care ei se pensionează şi calitatea vieţii lor de îndată ce nu mai lucrează. La aceasta se adaugă presiuni care apasă asupra societăţii în ceea ce priveşte îngrijirea sănătăţii, securitatea socială şi accesibilitatea, care necesită soluţii inovatoare în domenii variate precum infrastructurile ur-bane sau viaţa în colectivitate, permiţând fiecăruia să pro-fite de ceea ce persoanele vârstnice au de oferit.

Acum, când intrăm într-o epocă în care tot mai multe persoane vor trăi mai mult timp, se cuvine să ne punem

întrebarea dacă „povara” pe care o reprezintă vârsta a treia este suportabilă şi cum putem gestiona schimbarea şi profita de oportunităţile pe care le oferă evoluţia noastră demografică. Standardizarea ar putea furniza răspunsul. Ea reprezintă un instrument puternic pentru a susţine adaptarea produselor, a serviciilor şi a mediilor la necesi-tăţile populaţiei care îmbătrâneşte.

Deblocarea capitalului social

Îmbătrânirea populaţiei la nivel mondial este considerată adesea ca fiind unul din riscurile cele mai importante pentru prosperitatea mondială. Totuşi, potrivit lui Mal-colm Fisk, director în domeniul cercetării la Universitatea Montford, la Leicester, în Marea Britanie, care participă activ la mai multe proiecte care îşi propun combaterea îmbătrânirii, faptul că un număr tot mai mare de persoane trăiesc mult timp reprezintă o adevărată oportunitate. „Persoanele în vârstă formează un grup de indivizi com-petenţi şi experimentaţi”, declară el. „Capacitatea lor de adaptare este imensă. Persoanele în vârstă trebuie să facă faţă pierderii veniturilor (când se pensionează), doliului, dizabilităţilor şi prejudecăţilor”.

Desigur, îmbătrânirea reprezintă o provocare pentru in-frastructurile publice în lume, dar vestea cea bună este că, dacă factorii de decizie şi conducătorii politici anticipează

Creşterea vârstei medii a populaţiei nu reprezintă neapărat o povară pentru societate, este şi o ocazie formidabilă de a îmbogăţi comunitatea şi lumea, în general. Autorităţile publice şi cele locale profită de oportunitatea pe care o reprezintă longevitatea pentru a regândi infrastructurile sociale – şi se profilează noi domenii de standardizare gata să susţină acest demers.

16

corect schimbările, avem şanse mari de a profita de avantajele potenţiale ale acestei tendinţe la îmbătrânire – exploatând, de exemplu, imensul capital social al seniorilor.

Tendinţele demografice recente indică faptul că majoritatea statelor ar trebui să se aştepte la o puternică creştere a numă-rului de persoane în vârstă în anii următori. Deşi în Japonia există cel mai mare număr de persoane în vârstă, ţările mai puţin dezvoltate cunosc şi ele o evoluţie demografică specta-culoasă. Pentru a face faţă acestui fenomen mondial, trebuie adoptate măsuri în toate sectoarele şi în toate statele pentru a asigura că seniorii participă activ la viaţa economică, socială, culturală şi politică a societăţii.

Faptul că înţeleg tendinţele demografice din ţara lor permit autorităţilor guvernamentale să anticipeze necesităţile viitoare ale populaţiei lor vârstnice şi să ia măsuri care permit aplicarea de politici şi de programe care să garanteze starea de bine şi integrarea deplină socio-economică a seniorilor. Ele pot păstra solvabilitatea bugetară a sistemului de pensii şi de sănătate şi promovarea dezvoltării economice. Politica „Abenomics” con-stituie un exemplu în acest sens. Măsurile anunţate în 2015 de guvernul japonez îşi propun să îmbunătăţească sistemul de securitate socială şi să creeze un sistem de îngrijiri comunitare integrate pentru a permite persoanelor în vârstă să trăiască în mod independent tot restul vieţii şi, dacă este cazul, să benefi-cieze de un sprijin.

La nivel local, există diferite programe destinate a proteja se-niorii şi a le permite să participe şi să fie productivi. De exem-plu, Reţeaua OMS a oraşelor şi a comunităţilor prietene ale persoanelor vârstnice reia diferite iniţiative precum cea a de-partamentului de transporturi din oraşul New York, unde pro-gramul „Străzi mai sigure pentru seniori” a permis revizuirea a 7 600 de intersecţii periculoase, astfel încât numărul deceselor pietonilor a scăzut cu 21%.

Accesibilitatea: un aspect fundamental

Când seniorii au posibilitatea de a juca un rol activ în cadrul societăţii, ei pot contribui la dezvoltarea noastră socio-econo-mică. Participarea lor permite, de asemenea, evitarea izolării şi a singurătăţii şi asigurarea unei securităţi financiare. Pro-iectarea inclusivă permite crearea de medii care ţin seama de necesităţile diferiţilor utilizatori şi se referă la participarea (ac-cesul la informaţie, clădiri şi transporturi publice accesibile), la sănătate (servicii de îngrijire accesibile şi posibilitatea de a fi activ din punct de vedere fizic), instruirea continuă (modele de învăţare de-a lungul întregii vieţi) şi securitate (locuinţe şi servicii accesibile), pe scurt, tot ce favorizează accesibilitatea adaptată persoanelor în vârstă.

Accesibilitatea este unul din fundamentele colectivităţilor adaptate persoanelor în vârstă în toate domeniile, „de la clădiri şi locuinţe accesibile, la uşurinţa utilizării produselor şi servi-ciilor”, declară Malcolm Fisk. Acest concept va genera nume-roase provocări în viitor, dar standardele pot juca un rol esen-ţial pentru a facilita şi a încuraja inovaţia în acest domeniu. „Trebuie aplicat principiul proiectării universale; el trebuie să fie integrat mai bine în standarde”.

Municipalitatea suedeză din Danderyd a plasat accesibilitatea în centrul unui program care îşi propune să asigure că cetăţe-nii săi sunt în măsură să decidă în deplină cunoştinţă de cauză

În 2030, numărul

persoanelor de peste 60 de ani

va creşte cu 56%


în legătură cu modul în care înţeleg să-şi desfăşoare viaţa la o vârstă înaintată. „Oraşul doreşte ca locuitorii săi să continuie să trăiască în mod independent şi să beneficieze de o bună calitate de viaţă cât mai mult posibil”, declară Jo-nas Sundling, responsabil în domeniul calităţii serviciilor sociale la Consiliul municipal de la Danderyd şi membru activ al comitetului tehnic CEN/TC 449, al Comitetului European de Standardizare (CEN) cu privire la calitatea îngrijirilor acordate persoanelor în vârstă. „Dispunem de un plan detaliat cu privire la accesibilitate, revizuit la fie-care doi ani, şi care se referă nu numai la accesibilitatea fizică a clădirilor municipale şi a spaţiilor publice, dar şi la accesul la informaţie”.

Credem, de asemenea, că îngrijitorii şi funcţionarii soci-ali înalt calificaţi doresc să lucreze cu angajatori de înaltă calitate”, adaugă el. „Pentru acest motiv, participăm activ la lucrările comitetului SIS/TK 572 (comitetul tehnic sue-dez). Am elaborat recent un standard naţional cu privire la calitatea îngrijirilor de rutină şi în instituţii specializate pentru persoanele în vârstă şi lucrăm la aplicarea sa în ca-drul organizaţiei noastre”.Accesibilitatea este, de asemenea, un aspect esenţial al proiectului „Progressive”, o iniţiativă de cercetare finanţată de Comisia Europeană, care îşi propune crearea unui ca-dru dinamic şi durabil în care va fi posibil să se optimizeze

contribuţia standardelor şi a standardizării în domeniul tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor pentru servicii care sprijină îmbătrânirea activă şi menţinerea în formă.„Vom stabili linii directoare care să integreze clar noţiu-nea de „bune practici”, declară Malcolm Fisk, responsabil al proiectului. „Lucrările noastre includ crearea de cadre pentru ca „vocea“ persoanelor în vârstă să fie auzită în procesele de standardizare“. Interesele comerciale ale în-treprinderilor care participă la astfel de procese vor fi deci mai echilibrate, cel puţin în domeniile de interes pentru seniori”.

Luarea în calcul a persoanelor în vârstă în standarde

La nivel internaţional, lucrările îşi propun să se bazeze pe standardizare pentru a răspunde provocărilor îmbătrâ-nirii populaţiei, cu soluţii inovatoare. Elaborat pentru a servi ca punct de plecare şi a aduce un răspuns la aceste întrebări, acordul internaţional IWA 18, Cadru de lucru pentru serviciile de sănătate, a fost proiectat pentru a în-curaja furnizorii de îngrijiri de sănătate „să evolueze către servicii axate pe persoană”, demne, accesibile, sigure şi uşor de utilizat, ca bază pentru societăţi în care cetăţenii să rămână activi şi sănătoşi cât mai mult timp.Acest cadru, proiectat de experţi ai autorităţilor publice,

18

din domeniul sănătăţii, al industriei şi al cercetării, stabileşte factorii funda-mentali care trebuie trataţi în momentul în care se au în vedere servicii de sănătate şi de îngrijiri comunitare integrate pentru seniori. El permite să se asigure că necesităţile individuale fundamentale precum cele din domeniul sănătăţii, sarcinile zilnice, starea de bine, contactele umane şi securitatea con-tinuă să fie satisfăcute pe măsură ce persoana îmbătrâneşte. Recunoscând necesitatea de a merge mai departe în acest domeniu, ISO a creat un grup consultativ strategic (SAG) pentru societăţile în care oamenii îmbătrânesc în număr mare pentru a-şi orienta lucrările viitoare astfel în-cât să sprijine tranziţia demografică. Condus de BSI, membru al ISO pentru Marea Britanie, şi reunind experţi din toate domeniile de activitate (guvern, infrastructuri comunitare, cercetare şi sectorul îngrijirilor acordate persoa-nelor în vârstă), acest grup îşi propune să determine modul în care standar-dele pot răspunde provocărilor îmbătrânirii populaţiei. ISO dispune deja de competenţă într-o gamă largă de subiecte care se referă la îmbătrânirea po-pulaţiei şi organizaţia este în măsură să desfăşoare o activitate strategică în acest domeniu. După cum explică Ben Carson, secretar al SAG şi reprezentant al BSI, grupul a identificat deja şapte domenii esenţiale:

Servicii de îngrijiri comunitare/la domiciliu; •

Tehnologii de asistenţă pentru persoanele în vârstă; •

Acordarea de îngrijiri; •

Managementul integrat al informaţiei; •

Planificarea viitoare; •

Sprijin pentru colectivitate; •

Standardele din construcţii. •

ISO dispune deja de competenţă într-o gamă largă de subiecte care se referă la îmbătrânirea populaţiei


Următoarea etapă va consta în desfăşurarea unei analize a abaterilor în standardele şi liniile directoare naţionale, re-gionale şi internaţionale existente pentru a identifica cu-noştinţele actuale şi a determina priorităţile în domeniul standardizării. În legătură cu acest aspect, Ben Carson este optimist: „Grupul recunoaşte că există deja nume-roase standarde care ajută colectivitatea să se adapteze”. De exemplu, standardul ISO 37120, referitor la dezvolta-rea durabilă a colectivităţii, care stabileşte o serie de in-dicatori pentru a evalua performanţele serviciilor urbane (transporturi, sănătate, securitate, petrecerea timpului liber) şi care ajută să se determine dacă sunt posibile îm-bunătăţiri.

Alte documente îşi aduc contribuţia în mod indirect, de exemplu, ISO/IEC 71, Ghid pentru integrarea accesibili-tăţii în standarde. Acesta din urmă este deosebit de util când se stabilesc cerinţe şi recomandări de standarde care vizează sisteme utilizate de populaţie cu care ea interacţio- nează sau la care are acces.

„Reinventarea” vârstei a treia

Trăim într-o epocă paradoxală, în care persoanele în vâr-stă, altădată respectate pentru înţelepciunea lor şi consi-derate profeţi şi conducători, constituie o sursă de îngrijo-rarea cu privire la viitor. Trebuie să ne schimbăm menta-litatea şi să privim îmbătrânirea în mod optimist. Trebuie să lăsăm deoparte vechile prejudecăţi şi să schimbăm in-stituţiile şi politicile publice pentru a reflecta aşteptările, capacităţile şi necesităţile noi ale persoanelor în vârstă.

O asemenea evoluţie necesită standarde care permit să se combată îmbătrânirea şi să se profite de oportunităţile oferite de îmbătrânirea populaţiei, încurajând participarea şi implicarea seniorilor. Va fi nevoie de timp pentru ca să fie publicate mai multe standarde care integrează această abordare, dar raportul de analiză a abaterilor al SAG (care va apărea în cursul acestui an) va marca un progres im-portant. El va identifica punctele slabe şi va servi drept catalizator pentru soluţii inovatoare care să ţină seama de datele demografice.

În acest scop, este esenţial să mobilizăm competenţele la nivel internaţional. „Fiecare ţară are propriile sale pro-bleme şi priorităţi când este vorba despre managemen-tul populaţiei în vârstă”, declară Ben Carson. „De aceea, a reuni experţi din diferite domenii şi regiuni geografice ne permite să învăţăm unii de la alţii şi să adoptăm o abor-dare globală”. Nu se pune problema doar să avem grijă de persoanele în vârstă, ci şi să valorificăm capacităţile lor pentru a reuşi să ajungem la ceea ce aspirăm cu toţii în viitor.


20

America de Nord

Africa

EuropaAsia

Oceania

America Latină şi Caraibe

ÎN ÎN

Sursa

Fapte şi cifre cu privire la o lume care îmbătrâneşte

CÂT?

CINE?

PREVIZIUNI CU PRIVIRE LA NUMĂRUL DE PERSOANE DE PESTE 60 DE ANI

901 m

ilioa

ne

1,4 m

iliar

de

2,1 m

iliar

deNumărul de persoane

de peste 80 de ani se va tripla

434 milioane

milioane

POPULAŢIA ACTIVĂ ÎN 2015

În categoria celor de peste 65 de ani, 30% dintre bărbaţi şi 15% dintre femei exercitau o activitate

Femeile reprezentau 54% din populaţia mondială în vârstă de peste 60 de ani

şi 61% dintre persoanele de peste 80 de ani

FEMEILE ÎN 2015


America de Nord

Africa

EuropaAsia

Oceania

America Latină şi Caraibe

ÎN ÎN

Sursa

CÂND?POPULAŢIA CARE ARE VÂRSTA DE A LUCRA (20-64 DE ANI)

CREŞTEREA AŞTEPTATĂ A POPULAŢIEI DE PESTE 60 DE ANI ÎN URMĂTORII 15 ANI

7 persoane cu vârsta de a lucra pentru o persoană

de peste 65 de ani

3,5 persoane cu vârsta de a lucra pentru o persoană

de peste 65 de ani

În 2030, 25% dintre persoanele în vârstă vor trăi în Europa

şi în America de Nord CONCENTRAŢIA PERSOANELOR DE PESTE 60 DE ANI ESTE MAI MARE ÎN ZONELE URBANE

UNDE?

22

pieţei seniorilor în Singapore StimulareaPentru a se pregăti mai bine pentru îmbătrânirea rapidă a populaţiei din ţara sa, SPRING SG – organismul naţional de standardizare din Singapore – a iniţiat un dialog cu principalele părţi interesate pentru a identifica necesităţile şi a elabora standarde pertinente ca instrument strategic pentru promovarea pieţei seniorilor. În acest articol, veţi descoperi modul în care evoluează standardizarea în acest domeniu în Singapore.


Până în 2030, unul din patru locuitori ai statului Sin-gapore va avea peste 65 de ani, stimulând avântul „economiei de argint”. Această nouă filieră econo-

mică va influenţa toate aspectele societăţii noastre: co-merţul, sănătatea, politica, tehnologia – pentru a nu men-ţiona decât câteva. Faptul că populaţia statului Singapore se confruntă cu o schimbare a structurii de vârstă nu este un lucru uşor. Dificultăţile care decurg din această evoluţie demografică sunt bine cunoscute; nu se insistă însă suficient asupra oportunităţilor pe care le va oferi „economia de argint”, recunoscând faptul că adulţii în vârstă sunt consumatori, dar şi adevăraţi factori economici.

Oportunităţi noi

Îmbătrânirea populaţiei din Singapore furnizează exce-lente perspective pentru standardizare. SPRING Singa-pore, membru al ISO pentru ţară, a creat în 2011 Comi-tetul de standardizare pentru industria de argint (SISC), care are sarcina de a elabora şi de a facilita implementarea standardelor destinate a sprijini iniţiativele în favoarea îmbătrânirii active. Apariţia a noi produse şi servicii, care să răspundă necesităţilor şi aşteptărilor seniorilor, repre-zintă unul din efectele pozitive.

„Potenţialul comercial al industriei seniorilor este enorm. Trebuie totuşi să se elaboreze standarde pentru a garanta siguranţa, calitatea şi interoperabilitatea produselor şi a serviciilor care sprijină îmbătrânirea”, declară Robert Chew, preşedinte al SISC. „Tehnologiile vor juca un rol important în susţinerea următorului val de activităţi axate pe seniori şi standardele vor permite utilizarea acestor tehnologii noi”.

Cu concursul asociaţiilor industriale, al organismelor pro-fesionale, al celor publice, al instituţiilor de învăţământ superior şi al asociaţiilor caritative, SISC a identificat mai multe domenii prioritare pentru a susţine o îmbătrânire activă: calitatea cadrului de viaţă în cămine, nutriţie, în-grijiri de sănătate şi tehnologii.

Calitatea cadrului de viaţă în cămine

SISC a elaborat standardul SS 599, Ghid referitor la sem-nalizarea şi orientarea în spaţii publice, care menţio-nează principiile şi elementele de semnalizare şi de orien-tare pentru pietoni, mai ales pentru a ajuta seniorii să fie mai siguri pe ei în spaţiile publice interioare şi exterioare.

Ţinând seama de alterarea inevitabilă a funcţiilor cog-nitive, cauzată de înaintarea în vârstă (deficienţe vizuale sau pierderea mobilităţii), SISC a elaborat, de asemenea, un set de linii directoare pentru proiectarea locuinţelor pentru seniori (SS 605), prevăzute cu rampe, bare de spri-jin, acoperitoare de sol antiderapante şi instalaţii sanitare

Tehnologiile vor juca un rol important în susţinerea

noului „val” de activităţi destinate seniorilor

24

modulabile pentru îmbunătăţirea securităţii, a con-fortului şi a accesibilităţii seniorilor la domiciliu. Aceste dispozitive vor contribui la reducerea riscu-lui de cădere a persoanelor în vârstă la ele acasă.

Nutriţie

Un nou standard, SS 604, Linii directoare referi-toare la nutriţie şi la servicii alimentare pentru persoanele în vârstă, a fost publicat în martie 2015. El vizează 20 de spitale şi centre specializate, 80 de aşezăminte de acordare a îngrijirilor curente şi de lungă durată. Acest standard enunţă linii directoare referitoare la practici de calitate şi la politici de în-grijiri nutriţionale, cerinţe în domeniul serviciilor alimentare, de igienă şi de securitate a alimentelor, de planificare a meniurilor, de alegere a alimentelor şi de pregătire a porţiilor. Standardul furnizează, de asemenea, repere pentru evaluarea conţinutului de elemente nutritive ale meniurilor servite seniorilor în aşezăminte pentru îngrijiri curente şi de lungă du-rată, precum şi în centrele medico-sociale. În mod deosebit, feedback-urile de la cămine, care au con-firmat că standardul SS 604 i-a ajutat să răspundă necesităţilor nutriţionale ale persoanelor în vârstă, de care se ocupă, au fost pozitive. Mary-Ann Chiam, preşedinte al comitetului teh-nic care se ocupă de nutriţia persoanelor vârstnice, consideră că aceste linii directoare au furnizat o listă tehnică de control extrem de utilă. „Acest standard va permite să se asigure că seniorii beneficiază de o alimentaţie adecvată şi echilibrată, pentru a le per-mite să înfrunte problemele de sănătate de zi cu zi”.

Îngrijiri de sănătate şi tehnologii

SISC a lucrat cu Comitetul de standardizare pentru tehnologia informaţiei pentru a elabora un standard referitor la supravegherea la distanţă a semnelor vitale (TR 45). Bazându-se pe tehnologii avansate, acest document va ajuta pacienţii să descarce la dis-tanţă, cu uşurinţă, pe un portal central datele referi-toare la semnele lor vitale stabilite la domiciliu. Cadi Scientific, o întreprindere din domeniul tehno-logiilor medicale, cu sediul la Singapore, specializată în dispozitive de detectare şi de supraveghere, a des-făşurat o experienţă-pilot cu privire la protocolul de interfaţă stabilit în TR 45. Pentru a demonstra fe-zabilitatea interfeţei sale cu portalul naţional, între-prinderea a aplicat TR 45 pentru sistemul său Smart-Sense – un dispozitiv portabil ingenios în formă de disc, pentru supravegherea automată a temperaturii unui pacient, care permite, de asemenea, localizarea lui în orice moment.După cum explică Lim Soh Min, director în dome-niul marketingului la Cadi Scientific, „adoptarea TR 45 a permis îmbunătăţirea interoperabilităţii siste-mului SmartSense al Cadi, fapt care ne-a conferit un avans în exploatarea pieţei regionale”.Soluţiile propuse de Cadi Scientific, mai ales capta-torii săi portabili, sunt aplicate acum la peste 1 mi-lion de pacienţi în Singapore.

La nivel mondial, „economia de argint”

este o problemă de mare actualitate


Pentru a aborda etapa următoare, a fost stabilită o foaie de parcurs pentru standardizarea pieţei seniorilor, care oferă o vedere de ansamblu cu privire la standardele care trebuie elaborate în următorii 3-5 ani. Prezentată în mar-tie 2017, această foaie va susţine noul Plan de acţiune al guvernului din Singapore şi el îşi propune să permită ce-tăţenilor să îmbătrânească frumos.

O coordonare indispensabilă

„O coordonare mai bună între organismele de standardi-zare regionale şi internaţionale este primordială”, declară Choy Sauw Kook, director adjunct la Grupul de calitate şi excelenţă de la SPRING Singapore. „Pe baza experienţei în elaborarea standardelor naţionale, SPRING lucrează, la ora actuală, cu omologii săi la elaborarea de standarde regionale şi internaţionale la a susţine o societate care in-tegrează cetăţenii de toate vârstele”.Participarea SPRING la Grupul de conducere a proiec-tului Organizaţiei de Cooperare Economică Asia-Paci-fic (APEC) cu privire la „economia de argint” ilustrează perfect această abordare. Aceste lucrări, care vor servi drept cadru pentru elaborarea de standarde şi de soluţii inovatoare, vor ajuta APEC în eforturile sale de coordo-nare pentru a identifica şi a profita de cererea crescândă de produse şi servicii noi, destinate seniorilor.

Participarea SPRING la Grupul consultativ strategic (SAG) al ISO cu privire la populaţia care îmbătrâneşte, care se ocupă de rolul pe care îl joacă standardele pentru a ajuta la soluţionarea provocărilor pe care le ridică îmbă-trânirea populaţiei, reprezintă un alt exemplu. Acest grup are sarcina de a examina problemele şi oportunităţile le-gate de populaţia în vârstă şi de a identifica cunoştinţele actuale la nivel naţional, regional şi internaţional. Rezulta-tul va permite orientarea lucrărilor viitoare ale ISO, desti-nate a sprijini tranziţia demografică. La nivel mondial, „economia de argint” este o problemă de mare actualitate. În următorii ani, pe măsură ce vor fi identificate mai bine necesităţile seniorilor, vor fi dis-ponibile tot mai multe standarde. Şi acesta nu este decât începutul. Continuarea dezvoltării „economiei de argint”, mai ales în ceea ce priveşte standardizarea, va contribui la promovarea dezvoltării şi a creşterii numărului de locuri de muncă în anii următori, dar va fi mai ales un mijloc de a crea o societate mai dreaptă pentru toate generaţiile. Să nu trecem pe lângă această ocazie unică !


26


Imaginea nefavorabilă a vechilor cămine a evoluat mult datorită camerelor moderne, spaţioase şi luminoase în care rezidenţii se bucură de îngrijiri personalizate şi de sprijin, acordate de o echipă multidisciplinară şi compe-tentă. Pe măsură ce îmbătrâneşti, dorinţa de a trăi la tine acasă se loveşte de obstacolele vieţii de zi cu zi. Căminele grupului ACPPA oferă rezidenţilor soluţii care îndeplinesc nece-sităţile lor, în funcţie de gradul lor de autonomie. Aceste structuri îmbină o viaţă socială dinamică, calitatea înaltă a serviciilor de găzduire şi o gamă bogată de activităţi cu un obiectiv permanent de echilibru cu serviciile de îngrijire.Atingerea acestui nivel de calitate necesită un angajament şi un devotament nestrămutate, sprijinite de un proces care trebuie să fie continuu revizuit şi îmbunătăţit. Cum se asigură acest demers de excelenţă? ACPPA se bazează pe diferite modele ale calităţii, printre care standardele naţionale pentru servicii şi ISO 9001 în cele 50 de cămine

ale grupului, aflate în Franţa. Laurentia Palazzo, director în domeniul calităţii şi al comunicării la acest grup, ne explică cum ajută ISO 9001:2015 organizaţia să-şi îmbu-nătăţească eficienţa, fără a compromite valorile sale uma-niste şi etice.

ISO Focus: Ce aduce certificarea conform ISO 9001:2015 diferitelor activităţi ale grupului?

Laurentia Palazzo: Noile cerinţe ale standardului ISO 9001:2015 concordă perfect cu evoluţia organizaţiei şi cu conducerea dorite de ACPPA. După trei cicluri de certificare conform ediţiei din 2008, grupul s-a interesat de modelul de management EFQM (European Founda-tion for Quality Management), care prevede un cadru general pentru promovarea excelenţei în funcţionarea şi performanţa sa.

Cămine şi servicii de îngrijire pentru persoanele în vârstă

conform ISO 9001Sprijinirea seniorilor şi ajutarea lor să-şi menţină un stil de viaţă autonom – aceasta este misiunea grupului de găzduire şi confort pentru persoanele în vârstă (ACPPA) de mai bine de 30 de ani. Pentru „a da un sens demersului său”, grupul non-profit care gestionează cămine şi servicii pentru persoanele în vârstă, a utilizat ISO 9001 în sistemul său de management pentru a asigura calitatea serviciilor sale.

28

Noua ediţie a ISO 9001 urmează această linie. Auditul pe care l-am parcurs pentru a ne recertifica în conformitate cu ISO 9001 ne-a permis să evaluăm concret evoluţia noastră şi drumul parcurs în demersul nostru de excelenţă, indicând, în acelaşi timp, punctele slabe la care trebuie să continuăm să lucrăm în toate activităţile grupului.

De cât timp este certificat grupul ACPPA şi în ce sco-puri utilizaţi standardul?

Din 2005 avem o certificare NF Servicii pentru persoane la domiciliu (bazată pe NF X 50-056), care este una din mărcile lideri în Europa pentru calitate, fiabilitate şi serio-zitatea serviciului furnizat şi SGS Qualicert pentru per-soanele dependente. Am optat începând din 2007 pentru o certificare combinată cu ISO 9001 pentru serviciile de găzduire, îngrijiri în cămine şi la domiciliu, pentru Direc-ţia noastră de instruire în domeniul sănătăţii, precum şi pentru sediul nostru social. Standardul ISO 9001 ne-a ajutat să stabilim un cadru coerent şi consecvent pentru a gestiona sistemul de management al calităţii grupului (SMC) pentru toate activităţile şi procesele noastre.De la lansarea demersului nostru în domeniul calităţii, am considerat standardele ISO, cele naţionale franceze, precum şi Legea 2002-2 (din 02 ianuarie 2002), care re-formează sistemul social şi de îngrijire a sănătăţii ca nişte oportunităţi. Legea franceză încurajează elaborarea de proiecte personalizate pentru rezidenţii din cămine, ţi-nând seama de aşteptările şi necesităţile lor. Toate aceste cerinţe ne ajută să ne dezvoltăm, făcând să evolueze per-manent organizaţia noastră şi SMC-ul nostru.

Cum contribuie standardul ISO 9001:2015 la crearea unei dinamici în cadrul comunităţii (rezidenţi, per-sonal, familii) căminelor şi la susţinerea unei calităţi optime de viaţă?

Luarea în calcul a aşteptărilor principalelor noastre părţi interesate în sistemul de management – în acest caz – re-zidenţii noştri, familiile lor şi personalul – este o cerinţă a ISO 9001:2015. O mai bună identificare a părţilor in-teresate pentru a integra cerinţele lor în mod pertinent în cadrul SMC, pe de-o parte – şi asigurarea că se ţine seama de necesităţile lor – pe de altă parte – constituie o schimbare pe care ne-am dorit-o şi care este facilitată de ediţia din 2015 a standardului. Tranziţia la ISO 9001:2015 s-a efectuat prin metode noi de evaluare a auditorilor. Discuţiile cu persoanele în vâr-stă şi cu familiile lor au permis confruntarea opiniilor şi a datelor disponibile pentru a valorifica mai bine forţele şi a viza acţiuni de progres pentru o calitate mai bună a vieţii.

Numărul persoanelor de peste 65 de ani este în creştere şi ele reprezintă o populaţie diversă. ISO 9001:2015 vă ajută să vă adaptaţi la varietatea ne-cesităţilor şi a cerinţelor lor? Din ce puncte de vedere constituie standardul un sprijin pentru inovaţie?

Standardul ISO 9001 pune accentul pe importanţa de a cunoaşte bine contextul organizaţional, care este în schimbare permanentă, mai ales mediul său (intern şi

Îmbunătăţirea performanţei noastre depinde de capacitatea

noastră de a alinia strategia grupului la sistemul nostru de

management al calităţii

Laurentia Pallazzo, director în domeniul calităţii şi al comunicării, la grupul ACPPA

Foto

: ACP

PA


extern) şi părţile interesate. Această înţelegere este un atu major pentru succesul în orice organizaţie. A oferi un sprijin personalizat rezidenţilor noştri prin intermediul unui „Plan de sprijin personalizat“ a fost o prioritate declarată a politicii noastre de îmbunătăţire a calităţii în ultimii doi ani şi ea a fost promovată larg de directorul nostru în domeniul managementului. Dezvol-tarea permanentă a SMC-ului nostru ne ajută să realizăm acest obiectiv. Impactul pozitiv al acestui „Plan de sprijin personalizat” poate fi evaluat atât de persoanele în vârstă, cât şi de personal. Evoluţia demografică şi aşteptările populaţiei în vârstă ne-au determinat să lucrăm direct la inovaţie, pe lângă îmbunătăţirea continuă. Acţiuni inovatoare sunt iniţiate în toate domeniile, incluzând tehnologia, serviciile şi sis-temele de management. De fapt, managementul a luat de curând decizia de a investi într-un instrument de monito-rizare integrat al SMC, care permite o vedere de ansamblu comparativă a planurilor noastre de acţiune, a evaluărilor şi a evenimentelor la nivelul fiecărei locaţii a grupului. Am dobândit certitudinea că îmbunătăţirea performanţei noastre depinde de capacitatea noastră de a alinia strategia grupului şi conducerea sa la SMC şi la managementul ris-cului şi al oportunităţilor. Noua orientare a ISO 9001:2015 a venit să confirme această intuiţie şi dorinţa noastră de a construi şi a conduce un sistem de management integrat, care se bazează pe trei piloni: conducere, managementul calităţii şi managementul riscului. La ora actuală, suntem angajaţi pe această cale.

Care sunt provocările în domeniul calităţii?

Ne-am depus candidatura pentru Premiul Calitate şi Per-formanţă Rhône-Alpes, care recompensează organizaţiile angajate într-un demers de excelenţă şi care sunt selecţio-nate pentru angajamentul şi pertinenţa managementului lor. Aceasta reprezintă pentru noi o nouă oportunitate de a ne evalua performanţa şi de a ne identifica mai bine punctele slabe şi zonele în care trebuie operate îmbunătă-ţiri, pe baza modelului EFQM, care ne-a impresionat. La un nivel mai larg, în ianuarie 2017, am început să desfăşu-răm noul nostru proiect asociativ CAP 2021, concentrat pe angajamentul sporit al grupului în domeniul responsa-bilităţii sociale a organizaţiilor pentru următorii cinci ani. În acest sens, sperăm să furnizăm o direcţie tuturor părţi-lor interesate implicate în activitatea noastră: angajaţilor, partenerilor şi clienţilor noştri (rezidenţi şi familii).Datorită schimbărilor intervenite în cerinţele standardu-lui, certificarea conform cu ISO 9001:2015 împreună cu auditul anual al SMC-ului grupului – joacă un rol impor-tant în dinamica angajată şi constituie o prevedere con-tra unei eventuale abateri de la demersul nostru de exce-lenţă.

Foto

: ACP

PAFo

to: A

CPPA

30

Standardul referitor la desemnarea mărimilor pentru îmbrăcăminte evolueazăAltădată mergeam la croitor. Astăzi vorbim de mărimea 34 şi ne întrebăm dacă am slăbit pentru că intrăm într-un 40. V-aţi întrebat vreodată cum se determină mărimile pentru îmbrăcăminte şi de ce variază ele în asemenea măsură? Un standard pentru măsurarea dimensiunilor corporale, cu scopul de a crea profiluri de forme şi de talii, a fost actualizat de curând astfel încât fiecare îmbrăcăminte să aibă mărimea potrivită. De la apariţia confecţiilor şi a mărimilor standardizate, la mijlocul secolului XIX, mărimile pentru îmbrăcăminte nu au încetat să se schimbe din cauza evoluţiei staturii şi a proporţiilor umane şi ele continuă şi astăzi să varieze de la o firmă la alta şi de la o ţară la alta pentru a se adapta la diferite profiluri morfologice.

Pentru a atribui o mărime, fabricanţii trebuie să ştie cum să măsoare diferite părţi ale corpului pentru a se asigura că pro-porţiile sunt corecte. Acesta este subiectul standardului ISO 8559, care a făcut de curând obiectul unei actualizări şi care explică modul de a realiza măsurile corporale.

Cele două părţi ale ISO 8559 furnizează fabricanţilor de îmbrăcăminte linii directoare pentru a stabili profiluri de mărimi şi de forme în funcţie de diferite populaţii în vederea creării tuturor tipurilor de îmbrăcăminte şi de manechine corespun-zătoare. Acest standard a fost revizuit recent pentru a reflecta dinamismul sectorului confecţiilor şi a elimina barierele comerciale, armonizând desemnarea mărimilor şi termenii de referinţă pretutindeni în lume.

ISO 8559 a fost elaborat şi revizuit de comitetul tehnic ISO/TC 133, Sisteme de mărimi pentru îmbrăcăminte. De-semnarea mărimilor, metode de măsurare a mărimilor şi probare virtuală, al cărui secretariat este asigurat de SABS, membru al ISO pentru Africa de Sud.

Potrivit Reenei Pandarum, preşedintă a ISO/TC 133, standardul ISO 8559 este destinat a îmbunătăţi satisfacţia consu-matorilor şi a reduce numărul de retururi cauzate de problemele legate de mărimi pentru îmbrăcăminte. „Acest standard va contribui, de asemenea, la reducerea barierelor din calea comerţului internaţional, furnizând un sistem de desemnare a mărimilor şi nişte termeni de referinţă universali. Aceasta va permite simplificarea informaţiilor de pe etichete pentru consumatori, întrucât mărimile care figurează pe ele la ora actuală nu corespund măsurilor corporale.

Standardul cuprinde două părţi. ISO 8559-1 se referă la modul de stabilire a măsurilor antropometrice care pot fi utilizate pentru crearea de profiluri, talii şi forme şi aplicarea lor în sectorul confecţiilor. ISO 8559-2, proiectat pentru a fi utilizat împreună cu ISO 8559-1, specifică măsurile principale şi secundare pentru diferitele tipuri de îmbrăcăminte. Acesta are ca obiect stabilirea unui sistem de desemnare a mărimilor care poate fi utilizat de fabricanţi pentru a indica consumatorilor dimensiunile persoanei pentru care a fost adaptată îmbrăcămintea.

Standardele ISO 8559-1 şi ISO 8559-2 pot fi achiziţionate de la Asociaţia de Standardizare din România, Serviciul Vân-zări-Abonamente (vânză[email protected]), str. Mendeleev, nr. 21-25, sector 1, Bucureşti, telefon: 021 316 77 23; 021 317 76 20; 021 316 79 20 sau 021 316 99 75.

Traducere: Maria Bratu, Comunicat de presă ISO/2017

25% din preţul abonamentului � la standardele române, indiferent de mărimea acestuia

30% din preţul aplicaţiei � la achiziţionarea produsului InfoStandard WEB

30 % din preţul unei perioade de �acces la produsul Catalog CLOUD. La lansarea produsului Catalog CLOUD membrii ASRO vor primi o lună de acces gratuit la acest produs. Accesul se acordă în urma unei solicitări prealabile.

10% din valoarea tarifului pentru �cursurile organizate de ASRO, inclusiv în sistem e-learning

25% din tariful perceput �la certificarea unui produs (acordarea dreptului de utilizare a mărcilor naţionale de conformitate cu standardele naţionale, respectiv marca SR sau marca SR-S) pentru următoarele etape: solicitare iniţială, elaborare şi semnare contract, analiza documentaţiei solicitantului, redactare raport final, eliberare, eliberare Licenţă pentru certificare.

În limita sumei de � 5 % din valoarea cotizaţiei anuale, achitată integral pentru anul în curs, membrul ASRO poate beneficia gratuit, o dată pe an, la solicitarea acestuia, de orice serviciu oferit de ASRO (preţul standardelor române comandate la ASRO, aplicaţia Infostandard, Revista Standardizarea etc.).

57 lei+TVA � (faţă de 510 lei+TVA) pentru persoane juridice fără scop lucrativ, cu excepţia persoanelor juridice fără scop lucrativ care promovează şi apără interese cu caracter social (de protecţie a muncii, familiei, copilului, a intereselor consumatorilor etc.), cultural, de protecţie a mediului,

226 lei+TVA � (faţă de 510 lei+TVA) pentru persoane juridice constituite în vederea desfăşurării de activităţi cu scop lucrativ.

* Pentru mai multe informaţii puteţi accesa site-ul ASRO www.asro.ro secţiunea Standardizare/condiţii devenire membru in CT ASRO.

Pentru membrii persoane juridice cu scop pa- �trimonial, cât si pentru membrii Colegiului E (a căror cotizaţie este de 2.000 lei/an) se acordă un serviciu anual ce constă în punerea la dispoziţie a Revistei Standardizarea – format electronic

Reclamă instituţională în revista “Standardizarea” �(în limita a şase pagini de revistă/număr)

Curs de iniţiere în domeniul standardizării naţio- �nale pentru câte un reprezentant din partea fie-cărui membru, în scopul unei mai bune cunoaş-teri a sistemului de standardizare, a angrenajelor şi funcţionării lui.

Nota: Membrii ASRO beneficiază de facilităţi numai după achitarea integrală a cotizaţiei pe anul în curs.

Deveniţi membru ASRO ACUM !FACILITĂŢI ACORDATE MEMBRILOR ASRO

ACCES PRIORITAR LA SERVICIILE OFERITE DE ASRO

REDUCERI DE TARIFE

REDUCERE LA TAXA DE MEMBRU ÎN COMITETELE TEHNICE ALE ASRO

PRODUSE/SERVICII GRATUITE

Revista „Standardizarea” este editată de Editura STANDARDIZAREATelefon : 021-316 99 74, e-mail: [email protected] , www.standardizarea.ro Răspunderea privind corectitudinea informaţiilor prezentate revine în întregime autorilor. Reproducerea totală sau parţială a materialelor este interzisă, fără acordul scris al redacţiei. Revista „Standardizarea” se poate procura prin abonament sau la liber numai de la ASRO.Costul unui abonament anual este de 163,5 lei, TVA inclus. Preţul unui număr din revista „Standardizarea”, în afara abonamentului, este de 15,5 lei, TVA inclus

ISO – Organizaţia Internaţională de Standardizare (înfiinţată în 1947)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul neelectric (servicii, construcţii, chimie, agricultură, standarde fundamentale,

produse de uz casnic şi timp liber, inginerie mecanică, materiale metalice, materiale nemetalice, sănătate, mediu şi protecţia vieţii, transport şi ambalaje) şi tehnologia informaţiei (JTC 1) şi sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 165 membriNumăr de comitete tehnice: 238Număr de documente de standardizare în vigoare: peste 20 493

IEC – Comisia Electrotehnică Internaţională (înfiinţată în 1907)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul electric (standarde generale în electrotehnică, electronică, inginerie

electrică), sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 60 membri, 23 asociaţiNumăr de comitete şi subcomitete tehnice: 174Număr de documente de standardizare în vigoare: 6 178

ITU – Uniunea Internaţională pentru Telecomunicaţii (înfiinţată în 1865)

Domeniu de activitate: telecomunicaţiiNumăr de membri: 193 de state membre, peste 700 de membri clasificaţi pe sectoare de activitate şi 100 de membri afiliaţi

CEN – Comitetul European de Standardizare (înfiinţat în 1961)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul neelectric (servicii, construcţii, chimie şi agricultură, standarde

fundamentale, produse pentru casă şi timp liber, inginerie mecanică, materiale metalice, materiale nemetalice, sănătate, mediu şi protecţia vieţii, transport şi ambalaje), sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 33 membri, 17 afiliaţiNumăr de comitete tehnice: 313Număr de documente de standardizare în vigoare: 15 615

CENELEC – Comitetul European de Standardizare pentru Electrotehnică (înfiinţat în 1973)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul electric (standarde generale în

electrotehnică, electronică, inginerie electrică), sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 33 membri, 13 afiliaţiNumăr de comitete tehnice: 68Număr de documente de standardizare în vigoare: 6 372

ETSI – Institutul European de Standardizare pentru Telecomunicaţii (înfiinţat în 1993)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul telecomunicaţiilor şi

sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: peste 800 din 64 de ţăriNumăr de comitete tehnice: 32Număr de standarde şi alte documente în vigoare: 34 601

ORGANISME INTERNAŢIONALE DE STANDARDIZARE

ORGANISME EUROPENE DE STANDARDIZARE

ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA – ASROStr. Mendeleev, nr. 21-25, 010362, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA

www.asro.roe-mail: [email protected], [email protected]://magazin.asro.ro

Secretariat Director General: Tel: 021/316 32 96Serviciu vânzări–abonamente: Tel: 021/316 77 25, Fax: 021/312 94 88Birou Imagine şi Relaţii Parteneriale: Tel: 0374 999 191Serviciu Formare profesională: Tel/Fax: 0374 999 185Marketing-Redacţie, Producţie: Tel: 021/316 99 74

© ASRO 2017Editura Standardizarea 2017

Date post:	16-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	37 times
Download:	0 times

Standardizarea...pentru partea de structuri metalice, la lucrările de construcţii din beton armat....

Documents