(autsingur, di» 789 Televizorul color a inlrat In posesia dnei A. V. Călugării Suipriza pe care ziarul „Adevărul de Cluj” a oferi- unul singur, Norocoasa persoană care a avut flutu- (tot al zecelea client a primit cîte un bilet de tombolă). ^cititorilor săi la'aniversarea numărului 2000, sub rasul respectiv se nnmeşte Angela-VioricaCălugăruşi Ne pare ţău pentru cei ce au suspinat şi mai suspină tăia unui premiu dat prin tragere la sorţi, a fost nn este medic primar pediatru la Spitalul Clinic de Copii, după un astfel drpremiu, dar şansa este şansă! Iar * ' jbizor cotor Royal. Potenţialii cîştigători au fost Doamna docta: a intrat în posesia'fluturaşuhii după ce aceasta poate să le surîdă şi altora, în viitor. Din partea jtjumărul sutelor, mai precis 780. Premiat a fost., a fost selecţionâă dintre clienţii de la mica publicitate ; noastră, ne vom strădui să mai creăm asemenea şanse. ttput&'fftwetat/Şj''-! '".J -,j • wr H dnu.mnet, T jf Agenda J l \\ Ro-jt vînturUor f i \ Politică/4 \ Artă-Cultură/S ' | Omul şi societatea /6 I fublictaie/7-I0 . \ Sport/l1-12 I Legislaţie/13 . I Economia/14 | Eveniment/l5 | Mima oră/l 6 : O J n * • şimi L \ J Z M T fn d jp p m ilm ţ' < ANUL IX NR. 2005 ISSN 1220-3203 MARŢI 24 IUNIE 1997 16 PAGINI 600 LEI ETEO Vremea va fi în general instabilă, dar caldă, cerul va ii schimbător iar vîntul va sufla moderat din sector vestic. Local vor cădea averse repetate de ploaie însoţite de descărcări electrice. Izolat posibil grindină. Maxima zilei va urca pînă la 24- 28°C. Ieri la Cluj-Napoca, la ora 13 erau 25°C iar presiunea atmosferică măsura 720 mm Hg. Meteorolog; Nicoleta MATEI * în pagina a 16-a: harta privind starea probabila a vremii, valabili pentru azi Refuzul MARIA SANGEORZAN c r Prefectul dă in primar cu hamburgeri McDonald's u excepţia momentelor euforice, cînd conjunctura, ajutată şi susţinută de emoţia colectivă impune revoluţia, struc- turile tind să rătnînă stabile, să-şi menţină echilibrul, indiferent de calea aleasă. Sistemele, de la cele aparţinătoare puterii politice, pînă la cea mai neştiută societate de binefacere ii o înclinare naturală spre ne-schimbare. Am depăşit faza în care lumea credea că este suficientă îcceptarea formală a re-formării. Degeaba am trecut prin uioxicarea textelor privitoare la reforma economică, privatizarea ie masă, .democratizarea vieţii politice. Formele au luat iisproporţionat de mare avans, faţă de fond. Or, cu schimbările ie fond am rămas, în mult prea multe domenii, pe linia de plecare. Din toată tranziţia de pînă acum, românului de rînd i mu imprimat în memorie gîlceava politicienilor, promisiunile ieşarte, grevele, şomajul, creşterea preţurilor, Asta după ce acietatea românească s-a desfătat cu libertatea cuvîntului, a ssocierii, a scrisului etc,, etc. . , . i! Locomotiva democraţiei, am numit aici puterea politică, dă un exemplu bun în privinţa instinctului de conservare: Dar, sub aspectul transformării în bine, lucrurile stau invers. Aşa s-a Mmplat cu mişcările recentedin PDSR, cel mai puternic partid opoziţiei româneşti. Din proyincie nu se văd prea clar mişcările Oierilor din Capitală. Nici presa ori publicul nu au avut un interes exagerat de a intra în treburile interne ale partidelor. Doar ;înd vreun „dizident” îşi motiva plecarea intra în gura lumii. Altfel, partidele au avut parte de un climat de lucru suficient Totejat contra indiscreţiei. Tocmai de aceea crearea, în sînul iaiiiltă vreme cald) al PDSR a unui grup de opinie, a focalizat itenţia membrilor şi nemembrilor de partid şi a presei, în special Spectatorii ultimei partide politice la nivel înalt cu Ion Iliescu ca protagonist au devenit, vrind-nevrînd, interesaţi. Nimeni nu-şi îcea iluzia că din confruntarea vechii gărzi cu grupul celor cinci i’fl avut vreo şansă cei din urmă. Unica posibilitate - aceea de fi fost asimilaţi/toleraţi, cu murmurul lor cu tot, în rîndurile din îâ ale partidului. Căci nu se face să-i pui în ultima bancă pe eodor Meleşcanu sau Mircea Coşea! Mărturisesc că încerc, fără [j-Ja izbutesc, să-i înţeleg pe liderii politici. Oricît m-aş strădui, pe" 3Iliescu nu-1 pot pricepe. Domnia sa a avut de ales: între ’felcşcanu şi Năstase, între Coşea şi Mitrea, între Iosif Boda. şi aolaru. I-a ales pe cei din urmă. Probabil dintr-un cavalerism anodat O altă cauză ar putea fi gelozia politică faţă de un aitracandidat de talia, lui Meleşcanu. Cum dl Meleşcanu a Majat totdeauna imaginea fostului său şef de partid, e puţin robabil să fi fost aceasta câuza. Mai plauzibilă rămîne explicaţia anei de re-formare. Instinctul a fost mai tare decît voinţa de rfiimbare. Ceea ce s-ar putea solda cu un dezavantaj pe termen »g în contul politic al PDSR. Căci doi dintre cei cinci’înseamnă ni mult decît o duzină de pedeserişti cu rang înalt în ierarhie şi ihime considerabilă. Prefectul Alexandru Fărcaş este - , decis să continue acţiunea îndreptată împotriva firmei j / McDonald’s,'chiar dacă ea va ■ conduce . la închiderea restaurantului deschis în Piaţa . Mihai Viteazul, declară surse ; demne de încredere din Prefectură.. Aceleaşi surse arată că- presiunile unor autorităţi guvernamentale, făcute cu scopul ' de a-1 determina pe prefect să nu stînjenească derularea în Cluj a • . uneia dintre cele mai importante ■ r inveştiţii străine, au încetat şi că Bucureştiul aşteaptă concluzia , Justiţiei în legătură eu acest caz. Parchetul cercetează modul în care primarul Gheorghe Funar a eliberat autorizaţia de construcţie pentru transformările suferite de spaţiul de la parterul Halei Agroalimentare unde s-a deschis primul restaurant McDonald's din ; oraş. Sesizarea Parchetului a fost făcută de Radu SârŞu, directorul F.P.S/ Cluj, proprietarul, în ' proporţie de 70 la sută, al spaţiului } în care funcţionează restaurantul. - Dacă Guvernul ar; interveni ; pentru a bloca acţiunea prefectului,' ar însemna să-l ■favorizeze pe primar în acest - conflict cu serioase implicaţii politice. în ziua în care a dat publicităţii avertismentul adresat firmei McDonald's, prefectul părea .dispus să treacă cu vederea semnătura primarului -depusă pe autorizaţia, de construcţie. Constatînd că avertismentul i-a fost ignorat, atitudinea lui Alexandru Fărcaş s-a schimbat. Unul din colaboratorii cei mai apropiaţi, ai prefectului declară, . sub protecţia anonimatului, că “Funar va ieşi bine şifonat din această afacere”. •” - , Prefectura are convingerea că acţiunea începută împotriva deschiderii restaurantului McDonald's este justificată legal, cu atît mai mult cu cît nici una din părţile implicate în afacere nu au contestat în contenciosul administrativ ordinul prefectului. Prinsă în acest conflict local de. interese politice şi economice, firma McDonald's ar putea'suferi via Cluj primul său eşec în Româniai Prefectura nu are instrumentele legale pentru a. închide restaurantul, în sdiimb lucrul acesta poate fi făcut de serviciile descentralizate care depind de*pfefect. Direcţia sanitar- veterinară, condusă de oameni numiţi de prefect, este abilitată să aplice amenzi şi are dreptul să dispună încetarea activităţii. Surse din apropierea prefectului spun că voinţa acestuia este ca Direcţia sanitar-veterinară să acţioneze în conformitate cu aceste, prerogative. Caius CHIOREAN Naşterea Sfântului loan Botezătorul (§tnzienele) m r " 'C 7*—- > -M.A , , > \ ^ (-( v*n k JnTi’A- * s i ‘ (?*■*"' -tjtj vlrt !- . î y* * -ţ t \ 'VvU Acesta este mărturbit de Hristos mai mare decît toţi cei născuţi din femei, -şi mai mult de prooroc, carele a săltat în pintecele maicii sale, şi a propoveduit oamenilor venirea Mmtuitondui nostru, şi a mers mai'nainte Ici iad, ca să binevestească mvierea. Acesta a fost fecior Zahariei arhiereului şi al Elisavetei celei sterpe, fiind născut din făgăduinţă Acesta a dezlegat tăcerea tatălui său, and s'a născut, şi a umplut toată lumea de bucurie. Drept aceea şi îngerii astăzi se bucură cu oamenii, şi toată lumea este plină de bucurie şi de veselie. Şi se face soborul lui în şfitia sa casă de rugăciune, ce este în Forachia.' _ , / . ' Programul cu BERD pentru modernizarea reţelelor de apă a fost semnat Clujul va beneficia de o finanţare de 140.000 dolari Alături de alte 10 oraşe din ţară, Clujul a fost selecţionat pentru pro- gramul de modernizare a sistemului de producere şi distribuire a apei. Programul va fi finanţat de BERD cu 75 de milioane de dolari, cu termen de graţie de 4 ani, (repre- zentînd 20 procente din întreg pro- gramul), 40 de milioane dolari, din fonduri PHARE şi diferenţa, pînă la 140 milioane dolari, plătiţi de Guvernul României. Săptămîna trecută, la Londra, a fost semnată nota de negociere cu BERD. Din delegaţia' română au făcut parte dl Petru Litan, din partea Consiliului Judeţean, şi dl Ciatarîş, directorul RAJÂC. Protocolul, în forma sa finală, va fi semnat la Bucureşti, la Guvernul României, în data de 4 august a.c. Cele mai mari sume de bani au fost alocate pentru regiile din Constanţa şi Cluj. . Cu banii respectivi, în Cluj, vor fi puse conducte noi pe 33 km reţea apă, vor fi schimbate' conductele de canalizare pe 50 km, vor fi reabilitate Staţia de tratare Gilău, Staţia de epurare Someşeni. Surse autorizate ne-au confirmat că, după intrarea în vigoare a programului de modernizare, tarifele la apă v o r, rămîne diferenţiate pe zone. Clujenii îşi păstrează şansa de a bea o apă potabilă mai ieftină, deci. A.V. fost alături de noi ia sărbătorirea numărului 2000 JA săptămîna manifestărilor 'e prilejuite de apariţia irului 2000 al ziarului ■ 'ârul de Chij’Y numeroase ( şi instituţii au- fost alături ii : •‘mulţumim tuturor celor ce i transmis - în scris ori nic - .felicitări cu această ■ t. ..... •Iţumim firmelor‘care au dibuit direct la organizarea Arsurilor, tombolei şi arilor cu colegii din presă şi -oratorii ziarelor şi cu citito- 3 “Ziua porţilor deschise”: CERO S.A., S.C. Napochim S.A., S.C. Royal Loialty S.A., S.C. Vitrina Felix Media, S.C. Farmec S.A., S.C. Napolact S.A., S.C. Feleacul S.A., S.C. Argos S.A., RATUC, S.C. Amic S.R.L., S.C. Picant S.R.L., S.C. Cuptorul de aur S.R.L. Gherla, S.C: Everest' Prod Serv S.R.L., Restaurantul “Cocoşul de aur”, Sere Someşeni, S.C. Cîmpiaser S.A'., S.C. Liana S.R.L., S.C. Alimentara S.A., Staţiunea de cercetări agricole Turda, S.C. Hiparion S.R.L., S.C. Pascal S.R.L., discotecile Farmec, Wake Up, Disco Night Club . Atlantic, Hully-Gully şi Sun. Nu în ultimuLrînd, mulţumim pentru “asistenţă” colegilor de la studiourile teritoriale Cluj de. radio şi TV, studiourilor NCN, CBN, Europa Nova, Cinemar, Radio Sonic, Radio Contact, Uniplus, CD Radio, colegilor din presa scrisă locală şi corespon- denţilor presei din Capitală. ■ Mulţumim celor care au fost alături de noi în paginile de publicitate: agenţiile de publicitate Vitrina Felix Media , Cluj, S.C. , Propaganda Advertising S.R.L. Cluj, S.C. Global Media S.R.L. Bucureşti, OFC/DMB&B S.R.L. Bucureşti,. S.C. Initiative Media S.a ! Bucureşti," S.C.: Primera- Advertising Ş.R.L. Bucureşti, Interall Trading S.R.L. Bucureşti, S.C. Interpress Co S.R.L, Bucureşti,, firmele DAEWOO Automobile România, Minolta România, Modena S.R.L., Mobilprom, Mobifon, Rieni Drinks S.A-, Telemobil Cluj- Napoca, S.C. Salto S.A., S.C: Acord S.R.L., S.C. Adriatica S.R.L., International Computere S.R.L., S.C. Modex S.R.L., S.C. Panon Pipe S.R.L., Amic S.R.L., tuturor - sănătate şi succese! “ADEVĂRUL rc *lBL'OTPr>. S.C. A M I C importator şi distribuitor PHILIPS ■ \ " f- ■ . . . ; o asigură / , . . | SERVICE autorizat P-ţa Unirii 16 Calea Floreşti 2 tel: 193300 tel: 426203
Transcript
(aut singur, di» 789 Televizorul color a inlrat In posesia dnei A. V. CălugăriiSuipriza pe care ziarul „Adevărul de Cluj” a oferi- unul singur, Norocoasa persoană care a avut flutu- (tot al zecelea client a primit cîte un bilet de tombolă).cititorilor săi la'aniversarea numărului 2000, sub rasul respectiv se nnmeşte Angela-VioricaCălugăruşi Ne pare ţău pentru cei ce au suspinat şi mai suspină
tăia unui premiu dat prin tragere la sorţi, a fost nn este medic primar pediatru la Spitalul Clinic de Copii, după un astfel drpremiu, dar şansa este şansă! Iar * 'jbizor cotor Royal. Potenţialii cîştigători au fost Doamna docta: a intrat în posesia'fluturaşuhii după ce aceasta poate să le surîdă şi altora, în viitor. Din parteajtjumărul sutelor, mai precis 780. Premiat a fost., a fost selecţionâă dintre clienţii de la mica publicitate ; noastră, ne vom strădui să mai creăm asemenea şanse.
ttput&'fftwetat/Şj''-! '".J -,j• wr H dnu.mnet,
Tjf Agenda J l \\ Ro-jt vînturUor f i \ Politică/4 \ Artă-Cultură/S '| Omul şi societatea /6 I fublictaie/7-I0 .\ Sport/l 1-12 I Legislaţie /13 .I Economia/14 | Eveniment/l5 | Mima oră/l 6
: O J n * •
şimi
L \
JZ M T f n d j p p m i l m ţ ' <
ANUL IX NR. 2005 ISSN 1220-3203
MARŢI 24 IUNIE 1997
16 PAGINI 600 LEI
ETEOVremea va fi în general
instabilă, dar caldă, cerul va ii schimbător iar vîntul va sufla moderat din sector vestic. Local vor cădea averse repetate de ploaie însoţite de descărcări electrice. Izolat posibil grindină. Maxima zilei va urca pînă la 24- 28°C. Ieri la Cluj-Napoca, la ora 13 erau 25°C iar presiunea atmosferică măsura 720 mm Hg. Meteorolog; Nicoleta MATEI
* în pagina a 16-a: harta privind starea probabila a vremii, valabili pentru azi
RefuzulMARIA SANGEORZAN
c
r
Prefectul dă in primar cu hamburgeri McDonald's
u excepţia momentelor euforice, cînd conjunctura, ajutată şi susţinută de emoţia colectivă impune revoluţia, structurile tind să rătnînă stabile, să-şi menţină echilibrul,
indiferent de calea aleasă. Sistemele, de la cele aparţinătoare puterii politice, pînă la cea mai neştiută societate de binefacere ii o înclinare naturală spre ne-schimbare.Am depăşit faza în care lumea credea că este suficientă
îcceptarea formală a re-formării. Degeaba am trecut prin uioxicarea textelor privitoare la reforma economică, privatizarea ie masă, .democratizarea vieţii politice. Formele au luat iisproporţionat de mare avans, faţă de fond. Or, cu schimbările ie fond am rămas, în mult prea multe domenii, pe linia de plecare. Din toată tranziţia de pînă acum, românului de rînd i mu imprimat în memorie gîlceava politicienilor, promisiunile ieşarte, grevele, şomajul, creşterea preţurilor, Asta după ce acietatea românească s-a desfătat cu libertatea cuvîntului, a ssocierii, a scrisului etc,, etc. . , . i!
Locomotiva democraţiei, am numit aici puterea politică, dă un exemplu bun în privinţa instinctului de conservare: Dar, sub aspectul transformării în bine, lucrurile stau invers. Aşa s-a Mmplat cu mişcările recentedin PDSR, cel mai puternic partid
opoziţiei româneşti. Din proyincie nu se văd prea clar mişcările Oierilor din Capitală. Nici presa ori publicul nu au avut un
interes exagerat de a intra în treburile interne ale partidelor. Doar ;înd vreun „dizident” îşi motiva plecarea intra în gura lumii. Altfel, partidele au avut parte de un climat de lucru suficient Totejat contra indiscreţiei. Tocmai de aceea crearea, în sînul iaiiiltă vreme cald) al PDSR a unui grup de opinie, a focalizat itenţia membrilor şi nemembrilor de partid şi a presei, în special Spectatorii ultimei partide politice la nivel înalt cu Ion Iliescu ca protagonist au devenit, vrind-nevrînd, interesaţi. Nimeni nu-şi îcea iluzia că din confruntarea vechii gărzi cu grupul celor cinci i’fl avut vreo şansă cei din urmă. Unica posibilitate - aceea de fi fost asimilaţi/toleraţi, cu murmurul lor cu tot, în rîndurile din
îâ ale partidului. Căci nu se face să-i pui în ultima bancă pe eodor Meleşcanu sau Mircea Coşea! Mărturisesc că încerc, fără
[j-Ja izbutesc, să-i înţeleg pe liderii politici. Oricît m-aş strădui, pe" 3 Iliescu nu-1 pot pricepe. Domnia sa a avut de ales: între ’felcşcanu şi Năstase, între Coşea şi Mitrea, între Iosif Boda. şi aolaru. I-a ales pe cei din urmă. Probabil dintr-un cavalerism anodat O altă cauză ar putea fi gelozia politică faţă de un aitracandidat de talia, lui Meleşcanu. Cum dl Meleşcanu a Majat totdeauna imaginea fostului său şef de partid, e puţin robabil să fi fost aceasta câuza. Mai plauzibilă rămîne explicaţia anei de re-formare. Instinctul a fost mai tare decît voinţa de rfiimbare. Ceea ce s-ar putea solda cu un dezavantaj pe termen »g în contul politic al PDSR. Căci doi dintre cei cinci’înseamnă ni mult decît o duzină de pedeserişti cu rang înalt în ierarhie şi ihime considerabilă.
Prefectul Alexandru Fărcaş este - , decis să continue acţiunea
îndreptată împotriva firmei j / McDonald’s,'chiar dacă ea va ■ conduce . la închiderea
restaurantului deschis în Piaţa . Mihai Viteazul, declară surse ;
demne de încredere din Prefectură..Aceleaşi surse arată că-
presiunile unor autorităţi guvernamentale, făcute cu scopul
' de a-1 determina pe prefect să nu stînjenească derularea în Cluj a •. uneia dintre cele mai importante
■r inveştiţii străine, au încetat şi că Bucureştiul aşteaptă concluzia , Justiţiei în legătură eu acest caz.
Parchetul cercetează modul în care primarul Gheorghe Funar a eliberat autorizaţia de construcţie pentru transformările suferite de spaţiul de la parterul Halei Agroalimentare unde s-a deschis primul restaurant McDonald's din ; oraş. Sesizarea Parchetului a fost făcută de Radu SârŞu, directorul F.P.S/ Cluj, proprietarul, în ' proporţie de 70 la sută, al spaţiului } în care funcţionează restaurantul. -
Dacă Guvernul ar; interveni ; pentru a bloca acţiunea prefectului,' ar însemna să-l ■favorizeze pe primar în acest - conflict cu serioase implicaţii politice. în ziua în care a dat publicităţii avertismentul adresat firmei McDonald's, prefectul părea .dispus să treacă cu vederea
semnătura primarului -depusă pe autorizaţia, de construcţie. Constatînd că avertismentul i-a fost ignorat, atitudinea lui Alexandru Fărcaş s-a schimbat. Unul din colaboratorii cei mai apropiaţi, ai prefectului declară,
. sub protecţia anonimatului, că “Funar va ieşi bine şifonat din această afacere”. •” - , Prefectura are convingerea că acţiunea începută împotriva deschiderii restaurantului McDonald's este justificată legal, cu atît mai mult cu cît nici una din părţile implicate în afacere nu au contestat în contenciosul administrativ ordinul prefectului.
Prinsă în acest conflict local de. interese politice şi economice, firma McDonald's ar putea'suferi
via Cluj primul său eşec în Româniai Prefectura nu are instrumentele legale pentru a. închide restaurantul, în sdiimb lucrul acesta poate fi făcut de serviciile descentralizate care depind de* pfefect. Direcţia sanitar- veterinară, condusă de oameni numiţi de prefect, este abilitată să aplice amenzi şi are dreptul să dispună încetarea activităţii. Surse din apropierea prefectului spun că voinţa acestuia este ca Direcţia sanitar-veterinară să acţioneze în conformitate cu aceste, prerogative.
Caius CHIOREAN
Naşterea Sfântului loan Botezătorul (§tnzienele)
m r "'C 7*—-> -M.A , ,
> \ ^ ( - ( v * n
k JnTi’A- * s i ‘(?*■*"' -tjtj vlrt ! - . î y* * -ţ t
\ ' V v U
Acesta este mărturbit de Hristos mai mare decît toţi cei născuţi din femei, -şi mai mult de prooroc, carele a săltat în pintecele maicii sale, şi a propoveduit oamenilor venirea Mmtuitondui nostru, şi a mers mai'nainte Ici iad, ca să binevestească mvierea. Acesta a fost fecior Zahariei arhiereului şi al Elisavetei celei sterpe, fiind născut din făgăduinţă Acesta a dezlegat tăcerea tatălui său, and s'a născut, şi a umplut toată lumea de bucurie. Drept aceea şi îngerii astăzi se bucură cu oamenii, şi toată lumea este plină de bucurie şi de veselie. Şi se face soborul lui în şfitia sa casă de rugăciune, ce este în Forachia.' _ , / . '
P ro g ra m u l cu B E R D p e n tr u m o d ern iza rea re ţe le lo r d e a p ă a f o s t se m n a t
Clujul va beneficia de o finanţare de 140.000 dolariAlături de alte 10 oraşe din ţară,
Clujul a fost selecţionat pentru programul de modernizare a sistemului de producere şi distribuire a apei. Programul va fi finanţat de BERD cu 75 de milioane de dolari, cu termen de graţie de 4 ani, (repre- zentînd 20 procente din întreg programul), 40 de milioane dolari, din
fonduri PHARE şi diferenţa, pînă la 140 milioane dolari, plătiţi de Guvernul României. Săptămîna trecută, la Londra, a fost semnată nota de negociere cu BERD. Din delegaţia' română au făcut parte dl Petru Litan, din partea Consiliului Judeţean, şi dl Ciatarîş, directorul RAJÂC. Protocolul, în forma sa
finală, va fi semnat la Bucureşti, la Guvernul României, în data de 4 august a.c. Cele mai mari sume de bani au fost alocate pentru regiile din Constanţa şi Cluj. . Cu banii respectivi, în Cluj, vor fi puse conducte noi pe 33 km reţea apă, vor fi schimbate' conductele de canalizare pe 50 km, vor fi
reabilitate Staţia de tratare Gilău, Staţia de epurare Someşeni. Surse autorizate ne-au confirmat că, după intrarea în vigoare a programului de modernizare, tarifele la apă vor, rămîne diferenţiate pe zone. Clujenii îşi păstrează şansa de a bea o apă potabilă mai ieftină, deci.
A.V.
fost alături de noi ia sărbătorirea numărului 2000
JA
săptămîna manifestărilor 'e prilejuite de apariţia irului 2000 al ziarului ■'ârul de Chij’Y numeroase ( şi instituţii au- fost alăturiii :•‘mulţumim tuturor celor ce i transmis - în scris ori nic - .felicitări cu această ■t. . . . . .• I ţu m im firmelor‘care au dibuit direct la organizarea Arsurilor, tombolei şi arilor cu colegii din presă şi -oratorii ziarelor şi cu citito-3 “Ziua porţilor deschise”: CERO S.A., S.C. Napochim
S.A., S.C. Royal Loialty S.A., S.C. Vitrina Felix Media, S.C. Farmec S.A., S.C. Napolact S.A., S.C. Feleacul S.A., S.C. Argos S.A., RATUC, S.C. Amic S.R.L., S.C. Picant S.R.L., S.C. Cuptorul de aur S.R.L. Gherla, S.C: Everest' Prod Serv S.R.L., Restaurantul “Cocoşul de aur”, Sere Someşeni, S.C. Cîmpiaser S.A'., S.C. Liana S.R.L., S.C. Alimentara S.A., Staţiunea de cercetări agricole Turda, S.C. Hiparion S.R.L., S.C. Pascal S.R.L., discotecile Farmec, Wake Up, Disco Night Club
. Atlantic, Hully-Gully şi Sun.Nu în ultimuLrînd, mulţumim
pentru “asistenţă” colegilor de la studiourile teritoriale Cluj de. radio şi TV, studiourilor NCN, CBN, Europa Nova, Cinemar, Radio Sonic, Radio Contact, Uniplus, CD Radio, colegilor din presa scrisă locală şi corespondenţilor presei din Capitală.■ Mulţumim celor care au fost
alături de noi în paginile de publicitate: agenţiile de publicitate Vitrina Felix Media , Cluj, S.C. , Propaganda Advertising S.R.L. Cluj, S.C. Global Media S.R.L. Bucureşti, OFC/DMB&B S.R.L. Bucureşti,. S.C. Initiative Media S.a !
Bucureşti," S.C.: Primera- Advertising Ş.R.L. Bucureşti, Interall Trading S.R.L. Bucureşti, S.C. Interpress Co S.R.L, Bucureşti,, firmele DAEWOO Automobile România, Minolta România, Modena S.R.L., Mobilprom, Mobifon, Rieni Drinks S.A-, Telemobil Cluj- Napoca, S.C. Salto S.A., S.C: Acord S.R.L., S.C. Adriatica S.R.L., International Computere S.R.L., S.C. Modex S.R.L., S.C. Panon Pipe S.R.L., Amic S.R.L., tuturor - sănătate şi succese!
“ADEVĂRUL
r c *lBL'OTPr>.
S . C . A M I Cimportator şi distribuitor
P H IL IP S■ \ " f- ■ . . . ; oasigură / , . . |
S E R V IC Eautorizat
P-ţa U nirii 16 C alea F loreşti 2
tel: 193300 tel: 426203
ADEVĂRULde Oliaj AGENDA marţi, 24 iunie 1997 C i
• Azi: Calendarul ortodox'. +) Naşterea Sf. loan Botezătorul (Sînzienele - Drăgaica); +Sf. Niceta de Remesiana; Aducerea moaştelor Sf. Mare Mc. loan cel Nou de Ia Suceava; Calendarul greco-catolic: Naşterea Sf. Ioân Botezătorul - Sînzienele; Calendarul romano-
■ catolic: + Naşterea Sfîntului loan Botezătorul.
• Mîine: Calendarul ortodox: Sf. Cuv. Mc. Fevronia ; Calendarul greco-catolic: Sf. Fevronia, m. (s.IV); Calendarul romano-catolic: Sf.Wilhelm, abate.
îi felicităm pe to(i cei care, împărtăşind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.
• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în zilele de luni; marţi, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, miercuri, vţneri şi sîmbătă la ora 11,00.
Biblioteca Judeţeană “Octavian Goga" Clujva oicra gratuit informaţii despic- scrviciilc do asistenţă socială;- legislaţie;- Conmuihtea Kurope-ma. prin Centrul dc Informare (.‘nmunitara, str. Mihail Kocalniccauu nr. 7, tel. 19.56 20Program- luni-joi orele 9.00- 16.00. vmeri orele 9,00-14,00
POLICLINICA FARA PLATA "FAMILIA SFÎNTĂ" . 16 - 20 iunie 1997
Medicină generală. Dr. M. Suciu 23 (14-16), di. G.Răfan 25 (12-14), dr. C. Popa 26 (12-14), dr. S. Loga-26 (14-16), dr. L. Rasa 23 (16-17), dr D. Stănescu 26 (14- 16), dr.D. Beldean 26 (14-16), dr. M. Man 26 (12-14); dr. R. Cotârlă 25(10-12), dr. I. Boilă 23,24,26, 27(10-12), dr.V.Tătaru 25 (12-14); Tratament homejopat. Dr. L. Barbăalbă 25,27 (10-12); Interne. Dr.F. Gherman 23,25 (10-12), dr I.Paţiu 23 (15-17), dr. A. Iancu 24 (11-13), dr. C.Duncea 26 (17-18), dr. Cs. Szakacs 25 (14-16), dr. C. Vlad 25 (14-16), dr. D. Pîrv 23 (15-16); Reumatologie. Dr; F. Bayrakdar 25, 27 (14-16), dr. I. Alb 24 (12-14), dr. C. Zotta 27(13- 15); Ginecologie. Dr.-C. Fodor24, 26 (10-12), dr.-D.Ona 27 (13-15); Chirurgie. Dr. C. Cosma 24, 26 (10-12); Pediatrie. Dr. R. Mitea 24 (13-15), dr. M. Fritea 24 (14-16), dr.L.Toma 26 (10-12), dr. M. Bayrakdar 27.(14-16); Ecografie. dr. M.Călin ■ 27 . (10-12); Dermatologie. Dr. H. Radu 26 (12- 14); Psihiatrie, dr. L.Glodan 27 (15-16), dr. C.Ştefan 27 (14-16)- Ortopedie. Dr. Z. Popai 23 (11- 12); O.R.L. Dr. C. Rădulescu 23 (12-14), dr. I. Mihali 27 (12-14); Psihologie. Psiholog L. Boilă 24 (15,30-17). ' '
Programarea bolnavilor - de luni pînă vineri, între orele 12t14, la telefon 16-78-22 şi la sediu, Aleea Micuş nr.3, Bl. 12, ap.12.
■ Biblioteca Centrului Cultural Franccz (strada I.I.C. Brătianu 22); s-a redeschis din 18 noiembrie; Orar 10-19.
■ Biblioteca Centrului Cultural German ”Hermann Oberth” (str. Memorandumuluil8). Oiar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.
■ Biblioteca "Valeriu Bologa” â Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.
■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr. 21). Orar luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale. '
■ Biblioteca Creştină "Biblos” (str.Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune Ia dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi). -
m m m zM■ Muzeul Nafional de Artă (Piaţa
Unirii 30). Orar: zilnic 10 - 17; luni şi marţi: închis ^
■ Muzeul National de Artă, Secţia "Donaţii" (strada I.C. Brătianu 22). Orar
•miercuri - duminică 10 - 17; luni şi marţi: închis
■ Muzeul National de Istorie a Transilvaniei (strada C.' Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10-16; luni închis.
■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei (str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic înlre orele 9-16, luni închis.
■ Muzeul memorial “Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar: miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis.
■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9- 15; sîmbătă şi duminică între orele 10- 14.. ■ Parcul Etnografic "Romulus Vuia”:
_zilnicjnbe_orele_1^17^Jim
UNIPLUS RadioMarţi, 24 iunie
6,00-10,00 Un alt început 10,00-15.00 Show Bizz Express. 15,00 Ştirile Uniplus. 15,05-16,00 Music by rcquest. 16,00 Ştirile Uniplus. 16,05-17,00 Musicnon stop. 17,00- 17,05 Ştirile Uniplus. 17,15-18,00 Enigme neelucidate - realizator Cristian Mureşan. 18,00-18,45 Program informativ BBC. 19,00-21.00 Uniplus la raport. 21,00- 21,30 Program informativ BBC. 21,30-2,00 Music by request 2,00-6.00 VOA Express.
/ " ’t —'v Marţi, 24 iunie 6 , 0 0 - 1 2 , 0 0
*. Radioprogram “Primult m m . salut'*. 7,00Radiojurnal România Actualităţi. 8,00,9,00,10,00,11,00,12,00 Ştiri locale. ,9,30 “Ce mai crede lumea”,
sondaj pe teme de actualitate. 10,30 Revista presei centrale. 10,50 “Plus”. Adrian Suciu. 11,30 “3 minute”, interviul zilei. 13,00-13,20 Radiojurnal România Actualităţi. 13,20-17,00 Caleidoscop CD. 14,00, 15,00, 16,00 Ştiri locale. 14,30 “Ziua în cîteva vorbe” (declaraţia zilei). 15,50 “Plus” r. 16,30 “Ce mai crede, lumea”, r. 17,00 “Ochiul şi urechea”, comentariu civic. 17,00-17,30 "Diferiţi, dar egali”, realizatoare Cristina Bugnara. 17,30-19,00 Muzici, publicitate. 19,00-19,05 Ştiri locale. 19,05-19,10 “CD Sport”. 19,10-21,00 “Retro Gold”, realizator Tiberiu Crişan. 21,00-6,00 Muzică, publicitate. 21,00, 24,00, 2,00, 4,00, 6,00 Retrospectiva ştirilor zilei.
Marţi, 24 iunie — Contact ştiri:
'MACI 5,30-23,30 '(din oră în oră, cu
excepţia 18,30) Buletinul de ştiri şi
rubrica “Actualitatea “B.B.C. World Service la ora 18,00. 5,00-8,00 Bună dimineaţa, România! (“Actualitatea”, Sport, Horoscop, Aniversări, Meteo, Curs valutar, Remember, Informaţii diverse, 7:45 Revista Presei Centrale). 8,00-14,00 Azi în Cluj-Napoca (8:10 Revista Presei Locale, Contact trafic, Anunţuri utilitare, Agenda culturală, Horoscop şi Aniversări, Cursul valutar, 9:05 Microbiografie sonoră). 11,00-19,00 Contact FM (Muzică non-stop, Informaţii diverse, Concursuri). 19,00-22,00 Seara la Cluj-Napoca. 22,00-24,00 Contact Gold - realizator Alexandru Gheorghiaş. Emisiune dedicată muzicii anilor ’50-’80. 24,00-1,00 Contact astronomic - realizator Dănuţ Ionescu. Emisiune realizată în dialog cu ascultătorii, răspunsuri la întrebări legate de acest fascinant domeniu. 1,00-3,00 Top 50 (r).
Marţi, 24 iunie 1997 . Programul 1: 6,00 România: ora 6
fix !; 8,-35 Serial: Un bunic fericit; 9,05 Serial: Misterele Sankt Peteisburgului (r); 10,00 Ştiri; 10,05 Trei pentru o mască; 11,05 Film: Obsesie (r); 13,10 Desene animate; 13,30 Tradiţii; 14,00 Ştiri;' 14,10 Muzica pentru toţi; 15,00 TVR Iaşi; 15,35 Legenda Albei ca Zăpada (desene animate); 16,00 Tribuna partidelor parlamentare; 17,00 Ştiri; 17,10 Katts şi cîinele; 17,35 Pro Patria (magazin); 18,00 A fost odată un „Cerb de Aur” ...; 19,00 Căsuţa cu poveşti;19.05 Interpreţi ai cîntecului popular: loan Bocşa; 19,25 Medicina pentru toţi (magazin); 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun !; 20,00 Jurnal, meteo, ediţie specială, sport; 2 1 ,0 0 'Festival Internaţional „Cerbul de Aur". Concurs de videoclipuri; 22,15 Festivalul Internaţional „Cerbul de Aur”. Recital Diana Ross;,23,50 Jurnal de noapte^, sport; 0,45 Scena.\ Emisiune de actualitate teatrală. *
. Program ul 2: ' 7,00 TVM Telemadnal; 8,00 Extraordinara aventură a electricităţii (documentar); 8,30 Aventuri în oraşul Odiseea (desene animate); 9,00 „Monştri sacri” (teaini/ r); 10,40 Magazin satelit; 12,00 Stadion;13.05 Baywaich (r); 14,00 Lupii aerului (r); 14,55 Choppy şi prinţesa (desene animatfe); 15,20 Recital grupul Masterboy (r); 16,20 Secretele nisipului; 17,15 Natura 2000 (magazin ecologic); 17,40 Serial: Şeicul; 18,30 Club 2000 (ştiinţă, cultură, anticipaţie); 19,00 Opţiuni (magazin); 19,40 Meridianele dansului; 20,05 Serial: Puterea, pasiunea;'20.30 Forme şi culori (magazin); 21,05 Cu cărţile pe faţă. Noutăţi editoriale; -22.05 TVM Mesager; 22,35 Misterele Sankt Petersburgului; 23,25 Film: Pămîntul se cutremură (Italia 1948).
PRO TV: 7,00 Ora 7, bună dimineaţa !; 9,00 Tînăr şi neliniştit (r); 9,45 Sport la minut; 10,00 M.A.S.H.;10.30 Forţa dragostei (r); 11,15 Capcana timpului; 12,00 Aventurile lui Brisco County; 12,55 Ştiri; 13,00 Profesiunea mea - cultura; 14,30 Tenis Turneul Wimblendon (rez.); 14,55 Povestea zilei cu Magicianul; 15,00 Matlock; 16,00 Tînăr şi neliniştit; 16,45 Forţa dragostei;17.30 Alisea şi prinţul din vis (Italia/ SUA ep.l); 18,15 Sport la minut - ştiri sportive; 18,25 Chestiunea zilei; 18,35 Cine este şeful?; 19,00 Ştii şi cîştigi !;
19,30 Ştirile Pro Tv; 20,00 Concursul „Cartea poştală PRO NATO”; 20,05 Chicago Hope; 21,00 Secrete de familie; 21,50 Ştirile Pro TV; 22,00 Familia Bundy, 22,35 Viaţa ca în filme; 23,00 Ştirile Pro Tv; 23,20 Prima pagină (revista presei); 23,30 Profesiunea meai - cultura (r); 1,00 Sport la minut - ştiri 'sportive; 1,15 Tenis Turneul Wimblendon (rez.); 2,05 Chicago Hope (r); 3,00 Secrete de familie (r).
telespectatorMiercuri, 25 iunie
Programul 1: 6,00 România: ora 6 ■ fix !; 8,35 Un bunic fericit; 9 ,05\ Misterele Sankt Peteisburgului (r); 10,00 Ştiri; 10,05 Videolexicon; 11,05 Petreceţi cu noi la „Hanul Melodiilor”; 11,40 Orizonturi culturale; 12,00 Ştiri; 12,05 Serial: Seicul (r); 13,00 Desene animate; 13,30 ^cena (r); 14,00 Ştiri; 14,10 Muzica pentru toţi; 14,35 TVR Iaşi;15.00 TVR Cluj-Napoca; 16,00 De la o
f zi la alta; 16,3 5 Legenda Albei ca Zăpada(desene animate); 17,00 Ştiri; 17,10 Gesturi mici pentru oameni mari; 17,40 Magazin sportiv; 18,00 A fost odată un „Cerb de Aur”; 19,00 Căsuţa cu poveşti;19.05 Lupii aerului -serial; 19,55 Doar- o vorbă săţ-i mai spun 1; 20,00 Jurnal, meteo, ediţie specială; 21,00'Să ridem, cu Mr. Bean -serial; 21,30 Festivalul „Cerbul de Aur”; 23,30 Jurnalul de . noapte; 23,50 Festivalul „Cerbul de Aur". Recital Gheorghe Zamfir.
Program ul 2: 7,00 TVM: Telematinai; 8,00 Struwelpeter & Co. Cariera unui personaj de benzi densate (documentar); 8,30 Aventuri în oraşul Odiseea (desene animate); 9,00 Ora de muzică; 10,00 Lumină din lumina (r);11.00 Lumea - altfel decît o ştim (documentar); 12,40 Punct de întîlnire;13.05 Savannah (r); 13,55 America sălbatică (documentar); 14,25 Recital ; Demis Roiissos; 14,35 Choppy şi prinţesa (desene animate); 15,05 Festivalul „Cerbul de Aur”. Recital Diana Ross (r); 16,20 Secretele nisipului;
17,15 Tribuna partidelor parlamentare- 17,40 Şeicul - serial; 18,30 Emisiune in Jimba maghiară; 20,00 Arte vizuale Pietonii şi modelul; 20,30 Ziua de nnine (dezbatere); 21,05 Credo (magazin religios); 22,05 TVM; 22,35 Misterele Sankt Petersburgului; 23,25 Întîlnire la club (emisiune muzicală); 0,25 Femeik şi Biserica (documentar).
PRO TV: . 7,00 Ora 7, bună dimineaţa!; 9,00 Tînăr şi neliniştit (r); 9,45 Spoit la minut; 10,00 M.Â.S.H.; 10,30 Forţa dragostei (r); 11,15 Capcana timpului 12,00 Acapulco HEAT; 12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 Film: Carousel (SUA 1956); 15,05 Povestea zilei cu Magicianul; 15,10 Matlock; 16,00 Tînăr şi neliniştit; 16,45 Forţa dragostei; 17,30 Război în viitor; 18;15 Sport la minut - ştiri sportive; 18,25 Chestiunea zild cu Florin Câlinescu; 18,30 Ştiri; 18,35 Cine este şeful ?; 19,00 Ştii şi cîştigi!; 19,30 Ştirile Pro TV; 20,00 Concursul „Cartea poştală PRO NATO” - extragere; 20,05 Secretele din Lake Success (SUA, 1993, p.I); 21,50 Chestiunea zilei cu Flonn Călinescu; 21,55 Ştirile Pro Tv; 22,05 Familia Bundy; 22,3 5~Viaţâ ca m filme; 23,00 Ştirile Pro Tv; 23,20 Prima pagmi (revista presei); 23,30 Faţă-n fală cu L Şerbănescu (talkshow); 0,30 Sport la minut- ştiri sportive; 0,45 Tenis Turneul Wimbledon (rezumat); 1,35 Secretele din Lake Succes (r); 3,20 Film- Carousil (r); 5,25 Faţă-n &ţă cu Ihe Şerbănescu (r). .
Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru schimbârde intervenite în programele posturilor de televiziune.
OPERA MAGHIARAprezintă azi, 24 iunie >
ora 18,30: Cenuşăreasa. Abonament „Bartok”.
Farmacii cu serviciu permanent: Farmacia ”Corafann”, str. Ion Meşter nr. 4, telefon 117-51-05.
Garda de noapte: Farmacia : nr. 6 "Speranţa", P-ţa Avram
Iancu nr. 5, telefon 19-64-56, orar 20-8. .
20 - 26 IUNIERepublica -«Din junglă-n junglă -
SUA - premieră (13; 15; 17; 19; 21)* Victoria - Am dat lovitura - SUA - premieră (11; 13; 15; 17; 19) * Arta -Puterea- SUA (11; 13,30; 16; 18,30)* Mărăşti - sala A: Cu gaşca la Casa Albă - SUA (13; 15; 17; 19); sala B: Meciul secolului -“SUA (13,30; 15,30; 17,30) * Favorit - întoarcerea lui Jedi
- SUA (11); Dur ş i ... deştept - SUA (13; 15; 17; 19).
TURDAFoi - Atacul marţienilor - SUA -
premieră- Tineretului - Beverly Ililfs Nmja
- SUA - premieră DEJArta - Twister - SUA - premieră- Evita - SUA - premieră GHERLAPacea - Prieten şi duşman - SUA
-premierăTwister - SUA - premieră
; RADIO CLUJMarţ, 24 utnie
6,00 Bună dimineaţa (vă spune astazi Delia Bob). 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Radiocircuit - Emisiunea Departamentului Studiourilor Teritoriale Radio Constanţa, Antena Bucureştilor, Radio Iaşi, Radio Tg. Mureş, Radio Timişoara, Radio Craiova şi Radio Cluj,- de la Cluj prezintă Francisc Nona. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05 Salpnul artelor, redactor Oana Cristea. 11,30 Diapazon, redactor Florin Muntean. 12,00 Radiojurnal transilvan. 12,15 Exclusiv magazin, ediţia de marţi:
despre masonerie şi posibilităţi de vindecare prin bioenergie: redactor Melania Drăgan. 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Microfonul ascultătorului, vă ascultăm şi încercăm să aflăm pentru dumneavoastră. Telefonul nostru 064 /420031, redactor Cristian Zoicâş. 13,55 Buletin de ştiri.16.00 Emisiunea în iimba maghiară.18.00 Radiofax, redactor Constantin Mustaţă. 19,00 Radiojurnal. 19,15 Partidele politice, Traian Bradea. 19,20 Expediţia de marţi: Selecţiuni din spectacolul "Cerbul de Aur”, redactor Constantin' Mustaţă. 20,00 Buletin de ştiri. 20,05 Din grădina cu flori multe, prezintă Codruţa Aron Vîrtic. 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului. >
Supersoc 2- film pentru copii; 9,15 Trei destine - serial; 10,00 Matinal NCN; 10,20 Război în stradă - film (r); 11,45 Europa în obiectiv - magazin politic european; 12,20 Paris „lumini” - reportaj; 17,15 Curiozităţi clujene; 17,30 Arte fără limită - magazin cultural; 18,00 Desene animate; 18,10 Supersoc 2- film pentru copii; 18,15 Invitatul săptămînii; 18,30 Agenda medicală; 18,45 Agenda culturală; 19,00 Ştiri NCN; 19,10 „Totul despre sport” - în direct; 20,10 Divertisment; 20,25' Clanul Opperman I- film; 22,00 Ştiri NCN; 22,05 Clanul Operman I - film; 22,15 întunericul dinaintea zorilor -1 film; 23,45 Paris „lumini” - reportaj.
Spectacol pe şosea; 19,00 Călători în timp: în căutarea tui Menimac; 19,30' Dosarele justiţiei; 20,00 Fascinaţia naturii: Urangutanii; 21,00 Dincolo de anul 2000; 21,30 Dezastre: O vacanţă de groază; 22,00 "Magazin Discovery: Vremea; 23,00 Acoliţii lui Hitlcr: Donitz- succesorul; 0,00 Semnat Discovery - Vizitatori din spaţiu; 1,00 Profesioniştii: reportaj de război; 2,00 Primele zboruri: Bombardiere supersonice; 2,30 Armuri pe cîmpul de luptă; 3,00 Dezastre: O ■ vacanţă de groază; 3,30 Dincolo de anul 2000; 4,00 Program DW. ■
S.C. Dental R0VA- Ş0C0L0V
■ Calea Moţilor 106, ap.5 ■ Tratam ente stomatologice
complexe: -> terapie ;> protetică (ceramică)
. > chirurgie (rczecţii, implante)Programări la tel.: 430028
Zilnic o ra r: 9-19 sîmbâta 9-14
Pentru studenţi, pensionari, şomeri, reducere 20%.
PROF. UNIV. Dr. HIHAI CĂLUGĂRII Of. ANGELA CĂLUGĂRII
Str. Prahovei nr. 11(fingă biserica Bob)
PROGRAM OFTALMOLOGIE L, Mi, V -17-20 S - 8-12.
Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.68
if lALIANŢA ANTI8UICID l i f e u i n e _____
SuflctuInostniladispcEiţia ^ dumncavoastii. Telefonul g de noapte, telefonul vieţii. £
19 1 6 4 7Gardă de noapte, orele 20-08.
jv T V . : -
fG J marţi, 24 iunie 1997 ®isiBm |ROZA VINTURILOR d e CBu
BORIS ELŢIN REFUZĂ SĂ GIREZE, PRIN PREZENTA SA
; : LA MADRID,•: EXTINDEREA NATOa I5. ij Pan tic entu/iasm, preşedintele
jj-.> Horis 1‘liîn a piteai la Doiver jivniru a lua parlc alături dc liderii ■{rmlor lari ale luuui Li reuniunea j. m vd înalt a „Celor opt" (tî-8
-■..pă ee cu numai cîtc\a oro K-intc refu/asc invitaţia la .::junt-ul NATO du la Madrid
S-9 iulie. „Am decis că după minarea Actului tbnd.itor Rusia- ■\1 0 , ar trebui să încercam
L : . -m l '. ; : i.rLcum să ne n:\cnim”, a alimiat . ru justificîndu-si deei/ia de a ■. d u o : la Madrid; „ruţii nu
■' -r sim ţi prea în largul lor”, a mai- -js e l . Potrivit analiştilor, -vM-dmUîle ru-: nu doresc ea pnn
■ -.A nta sa la aeea reuniune să-şi■ -i indirect girul pentru procesul• . ex tindere a NA'10 spre Iist,. va fi lansai la Madnd şi căruia . -5ia n u a încetat nici o clipă wi■ v o pună .
0 oficialitate a NA'iO de la 'ju : l l c s şi-a exprimat imediat
: .retul laţâ de deci/ia lui lîljîn, m speranţa w el s-ar mai putea
. . ; în d i . „Invitam la reuniunea de ţţ M a d r id adresată dc NA'IO j-.si-dintclui rus ramine valabilă”. jJc tla ra l «lieiahtalea, tare a donl
-i păstreze anonimatul. Dacă -^nta şutului statului rus sc va " tîm ia , „speram că Rusia va li rrezen tata la Madrid la 9 iulie" un a lt nivel, a adaugat sursa.
fap t, I'.lţîn are prea puţin de ;îiga t daca merge personal la i J r i d . în schimb, el are ţ i b i l i l a t e a să delege un
irc z c n la n t de rang interior care p o a tă reitera opo/itia Rusiei laţa
p ro cc .su l extinderii Alianţei a n tic e fără să prc>\oace \alun în n diplomatic.S e m n a re a acordului de laborarc dintre Rusia şi NATO provocat vn proteste din partea jc u n lo r nationahste şi comuniste
; :: R u sia , caic i-au reproşat lui ’ .'n c ă a trădat interesele ţăni
:u an a liş ti de la Mosco\a au -jcial ca transformarea (î-7 în
a d ic ă prunuea Rusiei în î-hul exclusivist a! celor mai ’• ;.mLc ţă ri ale lumii, ceea ce ' .-tace amorul piopriu al ruşilor,
este, a ltce\ a divii o compensaţie a i ta de l'.ltin in schimbul
. aptului tacit pentru extinderea -.\V O .
f i
bruxelles: | MTO RAMINE DIVOTA1 PRIVINŢA COMPOMp PRIMIM VAI
După noua rundă de discuţii Ia care au participat ambasadorii celor 16 ţări membre, NATO rămîne divizată în privinţa ţărilor est-europeile care vor fi invitate în iulie să adere la organizaţie. „Nu s-a ajuns la un consens, situaţia- nu s-a schimb şi fiecare şi-a repetat poziţia”, a declarat un diplomat,
. prccizînd că circa 10 ţări din NATO rămîn în favoarea integrării încă din iulie a cinei state: Polonia, Ungaria, Republica Cehă, România şi Slovenia. Joi, 19 iunie, Statele Unite şi-au menţinut opţiunea privind aderarea în primul val a numai trei ţări, refuzînd
România şi Slovenia. Washingtonul „continuă să -creadă că aliaţii săi vor susţine poziţia americană” constînd în aceea că „este mai bine să se înceapă a i trei noi membri mai curînd decît cu cinci”, a indicat un diplomat. La sfîrşitul lunii mai, Ia o primă rundă de discuţii, nouă ţări ale NATO - Franţa,'Italia, Spania, Portugalia, Grecia, Turcia, Luxemburg, Belgia, Canada - s-au pronunţat pentru a invita la Madrid să se alăture Alianţei cele cinci ţări din Europa de Est cel mai bine plasate. Potrivit unui diplomat, cu prilejul noii runde din 19 iunie nu s-a constatat „nicio erodare a sprijinului” acordat de aceste ţări candidaturii României şi
Sloveniei. Dintre cei nouă susţinători ai Bucureştiului şi Liublianei, unii „consideră ca fiind esenţial” ca românii şi slovenii să intre în NATO în acelaşi timp cu polonezii, ungurii şi cehii. Alţii şi-au exprimat „preferinţa” pentru această perspectivă şi, în sfirşit, cîţiva au indicat că sînt gata „să se ralieze unui consens” care ar putea fi un altul, s-a precizat din sursă diplomatică.
Prezentînd bilanţul întrevederilor sale individuale de săptămîna trecută cu ambasadorii ţărilor membre ale NATO privind alegerea viitorilor membri, secretarul general al Alianţei, Javier Solana, s-a ferit să precizeze cine şi în cel fel se pronunţă. El a evocat
opţiunile, mulţumindu-se să afirme că şapte ţări (SUA, Islanda, Marea Britanie, Germania, Danemarca, Norvegia, Olanda, potrivit AFP), sînt pentru trei noi aderări, şase (Italia, Franţa, Portugalia, Spania, Canada, Belgia, tot potrivit AFP) - pentru cinci şi două - pentru cinci sau mai multe. Aceste două ţări din urmă ar fi Turcia şi Grecia, care doresc integrarea Bulgariei şi Macedoniei, ţări cu care au frontiere comune. Ultima ţară ar fi indiferentă: Luxemburgul. Solana a indicat, pe de altă parte, că 10 ţări. membre sînt gata să se ralieze untii consens în favoarea a trei sau cinci aderări.
CUINA CONTINUA SĂ SE CONFRUNTE CU PROBLEME DEMOGRAFICE
(AFR)
Rezistenţa la dogma „copilului unic”, previziuni demografice depăşite, fără îndoială 100 milioane de persoane nedeclaralc: China continuă să se confrunte cu probleme demografice, se arată în două lucrări publicate de Institutul Naţional de Studii Demografice (INED) din Paris. Cele două cărţi, intitulate:„Politici demografice în China”,- a lui Yves Blayo, şi „Populaţia mondială, mize şi probleme”, sub redactarea lui Jean- Claude Chasteland şi Jean-Claude Chcsnais, au fost prezentate presei la 18_ iunie.
Începînd din 1949, eu o politică autoritară constînd în măsuri coercitive (controale asupra natalităţii şi asupra numărului de copii,, norme vizînd procrearea, creşterea vîrstei pentru căsătorie ...), ţara cu cca mai mare populaţie din lume a intrat într-o perioadă dc tranziţie demografică ( rate ale mortalităţii şi natalităţii reduse). Dar politica regimului cunoaşte şi anumije limite şi efecte contrare.
Astfel, „creşterea naturală continuă să depăşească 11 la mie”, se afirmă în lucrarea „Populaţia mondială”, potrivit căreia „ţara ar avea acum peste 1200 milioane dc locuitori”( în primul trimestru al anului 1995), depăşind dga „nivelul populaţiei preconizat pentru sfîrşitul secolului”. De asemenea, în rîndurilc chinezilor s-a manifestat o anumită „rezistenţă” la politica „copilului unic”, considerată prea autoritară, încă de la punerea ei în aplicare în 1983 („cu campania de sterilizare şi de întrerupere forţată a sarcinii”), a precizat Yves Blayo.
De teama sancţiunilor, familiile şi cei cqre controlează naşterile ţin sub tăcere naşterile neplanificate, al căror număr
s-ar putea să atingă 60 la sută, în anumite zone rurale, a afirmat Yves Blayo. . Unii. demografi chinezi avansează cifra de „100 de milioane de persoane” care nu sînt înregistrate legal, în timp ce în lucrarea sus-menţionată se vorbeşte de ‘,,9 milioane de copii” nedeclaraţi anual.
Istoricul politicilor demografice chineze demonstrează că orice slăbire a politicii de constrîngere a populaţiei a determinat o creştere a natalităţii. Ceea ce ne face să credem că fecunditatea „ar creşte în mod considerabil în cazul unei liberalizări politice”, avertizează Yves Blayo.
De altfel.China cunoaşte'importante disparităţi între sexe. Discriminările de ordin cultural faţă de fete continuă (avorturi selectiv, abandonuri, infanticide) şi recensămîntul din 1990 arată un raport de 11 nou-născuţi de sex masculin faţă de 100 de sex feminin. în prezent, în pofida interdicţiei exodului rural, mai multe zeci, chiar sute de milioane de persoane, trăiesc în apropierea gărilor din oraşe sau în regiunile de coastă, unde apar mereu, cartiere periferice. Această „populaţie flotantă”, în căutare de lucru, scapă controlului efectuat asupra celor care lucrează şi asupra naşterilor. In cele din urmă - precizează Yves Blayo - , regimul n-a făcut decît „să întîrzie cu20 de ani” efectele sociale ale urbanizării sălbatice.
în sfirşit, creşterea demografică nu rămîne fără consecinţe asupra mediului înconjurător, din cauza poluării aerului şi a nurilor, despăduririlor şi exploatării pînzelor freatice! Indiferent de succesele economice - se arată în încheierea lucrării lui Chasteland şi Chesnais - problemele demografice „vor continua timp de mai multe decenii să afecteze grav evoluţia socio-economică” a acestei tări.
TAIWAN:
MANEVRE MILITARE ÎN A M I L m R I N B k l l HONG KdGDLUI
w ■ - - i h a i f f i i — -
Recent, Taiwanul a prezentat o gamă largă de arme perfecţionate care urmează să fie testate în cadrul celor mai ample exerciţii militare desfăşurate de această ţară în ultimii ani, în ajunul preluării Hong Kongului de către China, principalul rival. Menţinîndu-şi decizia de a efectua manevrele în zilele de 23 şi 24 iunie, în pofida apelurilor americane în favoarea unei amînări, Taipei a insistat că manevrele respective nu transmit nici un mesaj politic şi nu au legătură cu retrocedarea Hong Kongului către China.
La 11 iunie Departamentul de Stat al SUA a cerut Taiwanului şi Chinei să nu efectueze exerciţii militare în această perioadă delicată, cînd se fac pregătiri pentru revenirea Hong Kongului sub control chinez. Mijloacele de informare din Hong Kong auJransm is ştiri neconfirmate potrivit cărora China ar urma să riposteze prin organizarea propriilor exerciţii militare în luna iunie, suscitînd temeri că în ultimele săptămîni de dinaintea retrocedării Hong Kongului tensiunile militare latente’ dintre Taiwan şi China ar putea creşte din nou. Beijingul nici nu a confirmat şi nici nu a dezminţit că are intenţia să efectueze vreun exerciţiu militar.
Demonstraţiâ militară de marţi a Taiwanului a prezentat rezultatul înarmării sale recente - de la avioanele de luptă „F-16” ’ şi „Mirage” , achiziţionate de la Statele Unite şi Franţa, la rachetele sol-aer Skybow de fabricaţie internă. Toate aceste sisteme avansate, preeum şi rachetele antirachetă Patriot, de fabricaţie americană, şi fregatele „Stealth” din Franţa nedetectabile prin radar au fost pregătite pentru trageri şi operaţiuni mobile în cadrul exerciţiilor din 23-24 iunie.
Deşi Taipei susţine că exerciţiul f respectiv este de rutină, el a recunoscut că orice exerciţiu militar are ca inamic ipotetic China şi că necesitatea reală a s unei apărări puternice decurge din [ ameninţările militare care provin din { partea Chinei continentale. Taiwanul şi ‘ | China se află în dispută de la separarea [ lor, după războiul civil din 1949. ; Beijingul comunist consideră în continuare această insulă, condusă de naţionalişti, drept o provincie renegată care - asemenea Hong Kongului - trebuie să fie adusă sub administrarea Chinei cu forţa dacă este necesar. Beijingul a utilizat propria putere militară, uriaşă şi tot mai sofisticată, pentru a transmite acest mesaj Taiwanului. China a efectuat manevre militare care au durat opt luni şi teste cu rachete balistice nearmate -în apropierea Taiwanului chiar în ajunul alegerilor prezidenţiale care au avut loc în martie 1996 în această insulă, alegeri pe care Beijingul le-a considerat o încercare de a continua menţinerea unei independenţe depline.
Unii analişti afirmă că prin efectuarea 1 acestor exerciţii militare în luna iunie Taiwanul arată în mod clar că va rezista oricărei tentative a Beijingului de a aduce insula sub suveranitatea sa în acelaşi mod în care a procedat în Hong Kong, colonie britanică timp de 156 de - ani. Invocînd modelul unei autonomii locale, China a promis că va permite Hong Kongului o largă autoguvernare şi că va menţine sistemul capitalist timp de 50 de ani după retrocedare. în plus, Beijingul susţine că modelul „o ţară, două sisteme” poate da rezultate în cazul revenirii. Taiwanului sub suveranitatea Chinei. Dar Taipei refuză, susţinînd că se va reunifica numai dacă Beijingul va lansa reforme democratice şi va accepta Republica China (Taiwan) ca partener egal în* negocieri.
9RTUGALIA SI CHINA PREGĂTESC „RETROCEDAREA PAŞNICA” A ENCLAVEI MACAOfBWJŞŞSŞŞ
%Jsabona şi Beijingul au v tin u a t, la 19 şi 20 iunie feâtirea unei „tranziţii paşnice” Itru Macao, angajî’ndu-se să V-rde toate garanţiile de silitate politică şi de dezvoltare
■ lom ică şi socială enclavei [îs sub administraţia portugheză 3re urmează să fie retrocedată ‘nei la 19 decembrie 1999. ^ătirea retrocedării enclavei se ăşoară fără dificultate, în toate
■'ehiile, de la semnarea în 1987 'ei declaraţii comune la Beijing, -pul de - legătură intenţionează acţioneze pentru un transfer ■onios al suveranităţii, din iţa evidentă de a evita disputa
însoţeşte procesul de îocedare către China a |:riului britanic Hong Kong la 1
j; Ar putea fi realizate unele :rese în legătură cu problema
Fundaţiei Oriente, înfiinţată în 1988 la Lisabona cu încasările provenite din cazinourile din Macao, privind statutul unei noi fundaţii care o va înlocui, precum şi asupra revizuirii contractului de’ joc. Activităţile acestei fundaţii, menită să sprijine unele iniţiative în sectorul cultural, artistic şi educaţional- atît în Portugalia, cît şi în Macao - au fost întotdeauna criticate de autorităţile de la Beijing, care estimează că procentul din încasările acesteia investite în această enclavă este insuficient.
Singura problemă delicată se referă la pedeapsa capitală, care nu există în legea’ portugheză, Portugalia fiind una dintre primele ţări din lume care au abolit această pedeapsă de la sfîrşitul, secolului al XlX-lea. Portugalia nu a reuşit să-i convingă pe interlocutorii săi chinezi că în Legea fundamentală ( viitoarea Constituţie a enclavei Macao) nu va fi reintrodusă,
pedeapsa capitală.Lisabona a renunţat la
svueranitatea asupra teritoriului Macao după „Revoluţia garoafelor roşii”, anticolonialistă, din 1974, dar Beijingul s-a angajat să nu exercite suveranitatea înaintea transferului administraţiei, în 1999. A fost ales anul 1999 deoarece fostul lider chinez Deng Xiaoping a dorit ca reunificarea Chinei să se înfăptuiască înainte de .sfîrşitul secolului.' '
în timp ce Marea Britanie a acaparat Hong Kongul de la China ca pradă de război după abominabilele războaie ale opiumului din secolul al XlX-lea, Peninsula Macao a fost preluată în . mod paşnic dfe navigatorii portughezi în jurul anului. 1557. Taipa şi Coloane, cele două insule aflate în largul coastelor Peninsulei Macao, au intrat sub administraţia portugheză în 1847 si, respectiv, 1864, după ce locuitorii lor au cerut
garnizoanei portugheze din peninsulă protecţie împotriva piraţilor chinezi. Mao Zedong, liderul Revoluţiei chineze, declara că Portugalia a fost singura putere colonială occidentală care nu a intrat niciodată în război cu China. Macao este cel mai vechi avanpost european în Âsia.
în momentul capturării Hong Kongului de către Marea Britanie în 1841, autoritatea portugheză exista deja în Macao de 284 de ani. Rezidenţii enclavei - chinezi, portughezi si euroasiatici - declară că menţinerea autorităţii portugheze timp de peste patru secole a fost posibilă deoarece China şi Portugalia au avut întotdeauna relaţii de prietenie.
Administraţia portugheză din Macao a cerut în mod regulat acordul Beijingului în ceea ce priveşte toate proiectele şi deciziile politice majore înaintea punerii lor în aplicare, în special după
semnarea Declaraţiei Comune chino-portugheze din 1987, care t şe referă în detaliu la retrocedarea ţ definitivă a enclavei Macao către China. Aproximativ o treime din ', forul legislativ este ales prin f sufragiu universal încă din 1976, < cu aproape două decenii înainte j ca Marea Britanie să permită i organizarea alegerilor directe în Hong Kong, în 1995.
Spre deosebire de Hong Kong, cei mai mulţi chinezi din; Macao manifestă sentimente de patriotism faţă de ţara lor natală, deoarece în majoritatea şcolilor chineze '"din Macao a fost studiată întotdeauna
.istoria patriei-m am ă. Potrivit observatorilor, practic toţi locuitorii chinezi din Macao apreciază retrocedarea teritoriului către China ca o necesitate. Dar minorităţile de alte etnii decît cea chineză sînt neliniştite.
a g jg jM T 1- ~ : POLITICĂ marţi, 24 iunie 1997 ( i f
în opinia profesorilor de ta Filologia clujeană
Reducerea personalului didactic pune sub sem nul întrebării procesul de reform ă a "
I D o m n u l e P r e ş e d in te ,
Vă scriem în numele Facultăţii de Litere a Universităţii “Babeş- Bolyai” şi al profesorilor-şi studenţilor Universităţii noastre, rugîndu-vă să sprijiniţi demersurile Universităţii “Babeş-Bolyai” pentru continuarea reformei şi păstrarea profilului ci multicultural. După măsurile extrem de discutabile şi pripite pe care în ultimele •luni le-a luat Ministerul Învăţămîntului, riscînd să împingă Universitatea înapoi faţă de obiectivele reformei, sîntem confhmtaţi acum cu perspectiva unei dramatice reduceri a posturilor didactice,, pe fondul unor dispoziţii care par să nu vrea să ţină cont de specificul Universităţii “Babeş-Bolyai”.
Vă semnalăm astfel că Universitatea “Babeş-Bolyai” a început încă din primele zile ale lui 199.0 un decis proces de reformă care a avut, printre altele, ca prim rezultat, reducerea semnificativă a : numărului de ore cuprinse în cnrricula, comasarea unor cursuri şi modernizarea sub toate aspectele a procesului de învăţămînt şi cercetare. Universitatea “Babeş-Bolyai” oferă azi profilul de discipline cel mai diversificat din învăţămîntul românesc. ■ Proiectele de cercetare, acordurile de cooperare ştiinţifică şi ' dinamismul de ansamblu al Universităţii noastre nu au scăpat neobservate de opinia publică din ţară şi de factorii competenţi din ţară şi străinătate. Constatăm însă că, pe fondul unor măsuri legitime impuse de regimul de austeritate, pe care nu le punem în nici un chip.în discuţie şi cărora le înţelegem urgenţa, criteriile aplicate pentru reducerea posturilor bugetare sfîrşesc prin a! uniformiza şi a egaliza instituţiile de învăţămînt superior, fără a ţine cont de specificul şi performanţele lor actuale.. , , ,
Priorităţile Ministerului Învăţămîntului devin prin aceste măsuri nu marile universităţi, ci universităţile recent înfiinţate, lipsite de tradiţie şi de un corp profesoral superior calificat, sau chiar universităţile private. Nu negăm, desigur, importanţa tuturor acestor instituţii şi sîntem de acord cu necesitatea unei largi diversificări a învăţămîntului românesc public şi privat. Cu toate acestea, universităţi importante şi care dau măsura învăţămîntului superior românesc, printre care şi Universitatea noastră, credem că trebuie să se bucure de o atenţie deosebită. Universitatea “Babeş-Bolyai” a trecut recent printr-o perioadă de mari frămîntări, provocate chiar
' de incapacitatea Ministerului şi a conducerii sale de a-i percepe specificul. în urma multelor discuţii purtate în comisii speciale ale; Universităţii a fost definit profilul, multicultural al acesteia. El
: presupune, în primul rînd, dezvoltarea iniţiativelor deja luate pentru- organizarea Universităţii “Babeş-Bolyai” pe linii de studii, în limbile română, maghiară şi geimană. Sîntem în prezent singura universitate din ţară avînd profil multicultural şi nu mai este cazul să explicăm, credşm, importanţa acestui statut, definit pe fondul autonomiei universitare şi sprijinit de-întregul corp didactic, de cercetare şi de studenţii Universităţii, indiferent de apartenenţa lor etnică. Acest lucru este coipplet ignorat de dispoziţiile recente privind alocările bugetare şi echivalează, pînă la urmă, cu ignorarea angajamentelor luate chiar de Ministerul Învăţămîntului, de primul ministru, de preşedintele Republicii în privinţa consolidării statului multicultural al Universităţii “Babeş-Bolyai”. Practic, prin măsurile de reducere ce ni se impun este pus sub semnul întrebării însuşi procesul de reformă a Universităţii. în aceste condiţii ne înţrebăm dacă nu cumva actuala conducerea a Ministerului este incapabilă să înţeleagă
- m reala ei dimensiune importanţa reformei la Universitatea “Babeş. Bolyai”. Ar fi fost oportun, de pildă, ca, înainte de a se trece ^ reduceri bugetare, să se alcătuiască o ierarhizare reală a universităţilor româneşti, pentru a se putea da astfel o ba^j pbiectivă şi realistă măsurilor întreprinse.
^ Ţinînd seama de toate aceste considerente vă rugăm, domnuIe preşedinte, să dispuneţi să fie reexaminate criteriile cu care s-a^ operat alocaţiile bugetare pe 1997/1998, convocîndu-se în acest sens şi reprezentanţi ai Universităţii noastre, care ar putea să prezinte cu acest prilej toate documentele necesare unei evaluări realiste. Menţionăm totodată că sprijinim demersurile conducerii Universităţii “Babeş-Bolyai”, ale rectorului ei, prof. dr. Andiej Marga, pentru continuarea decisă a reformei şi consolidarea
. profilului multicultural al Universităţii “Babeş-Bolyai”: . ;Sîntem convinşi, de altminteri, că măsuri de felul celor la care
ne referim, avînd implicaţii majore în dezvoltarea învăţămîntului românesc,, nu trebuie lăsate numai în seama factorului executiv ci se cuvin discutate şi analizate şi în forul legislativ, inclusiv cu participarea reprezentanţilor liber aleşi ai universităţilor.. Cu deosebită consideraţie,
Prof. univ. dr. M ircea M U TH U , prorector al Universităţii "Babeş-Bolyai"
Prof. univ. dr. Ion POP, decanul Facultăţii de- L itere
Prof. univ. dr. Liviu PETRESCU Prof. univ. dr: M arian PAPAHAGI, şeful
Catedrei de lim bi romanice Prof. univ. dr. Ion VARTIC , şeful Catedrei de
Teatru
P r i m i m l a r e d a c ţ i e
U n d e n u e x i s t ă iu b ir e estte n e v o ie d e le g e
Ne surprinde invazia de . apeluri şi comunicate, semnate (Je înalţi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Surori, apeluri care
. sădesc m sufletul cititorului în locul păcii, neliniştea; în locul bucuriei, tristeţea; în locul dreptăţii, neadevărul.
Nu vom face apel la argumentele juridice şi istorice pentru că ele se referă (sau ar trebui să se refere) la realitate. Există astăzi o tentaţie de a discuta foarte mult, fară însă să se privească la realitate; dar; noi o să privim la realitate fiindcă ea este una şi nu depinde de ideile şi interesele noastre : confiscarea bisericilor şi bunurilor Bisericii Române Unite cu Roma Greco-Catolică a fost un abuz. Această persecuţie, ce părea la un moment dat nimicitoare pentru că s-a acţionat pe toate planurile (fizic, politic, religios, istoric, ştiinţific etc.) este o realitate trăită de părinţii
noştri, iar “probele” sînt în primul rînd generaţiile de martiri pe care Biserica Română Unită le are (7 episcopi morţi în închisoare, numeroşi preoţi şi laici închişi etc.). Sînt generaţii care iubmdu-L cu adevărat pe Dumnezeu nici nu's-au gîndit să se mai întrebe dacă sînt fericiţi sau nu, pentru că au fost de fapt fericiţi. Chiar dacă la nivel uman nu au mai avut nimic (biserici, obiecte de cult şi chiar libertate •exterioară), au descoperit că adevărata bogăţie- este Dumnezeu care s-a dăruit şi a înviat pentru noi. Astfel chiar dacă persecuţia continuă, şi chiar dacă Statul de drept nu înlocuieşte “lipsa de iubire” printr-o lege ce restabileşte . întrucîtva dreptatea, creştinul rămîne un învingător: învinge în Cristos!
Observînd hotărîrea Senatului şi mai ales faptul că majoritatea senatorilor sînt dc religie ortodoxă se poate spune că “iugoslavizarea.
României” (vezi diferite declaraţii) este mai mult o dorinţă, o sperietoare, decît o realitate. Ceea ce ne bucură este faptul că senatorii de religie ortodoxă, greco- catolică, romano-catolică etc. au înţeles că fără adevăr şi dreptate, comunitatea creştină, nu mai are nimic supranatural ci devine mai m u lt ' o comunitate bazată pe tradiţii şi
interese materiale comune.în ce priveşte supărarea şi
panica în care trăieşte astăzi o parte din ierarhia Bisericii Ortodoxe recunoaştem, că au de ce să fie supăraţi, dar motivul ar fi cu totul altul: faptul că în şapte ani nu au reuşit să facă ceea ce a făcut Senatul României: să iubească dreptatea. Această lipsă a iubirii şi a înţelegerii necesită o lege, căci acolo unde nu există iubire este nevoie de lege.
Studenţii Institutului Teologic Greco-Catolic
din Cluj-Napoca
loan Gavra il felicită pe "prietenulGheorghe Funar
sauin
Deputatul loan Gavra ţine să îl felicite pe “prietenul” său, Gheorghe Funar, “pentru că a adus o investiţie americană la Cluj”. Gavra se arată mirat de atitudinea prefectului Alexandru Fărcaş, care nu a, arătat prea multă simpatie pentru McDonald’s.
Gavra afirmă că dl prefect ar putea fi acţionat în judecată de către firma McDonald’s, căreia - spune dl deputat - i-a
adus uriaşe prejudicii. Săptămîna trecută, la deschiderea restaurantului, reprezentanţii firmei americane au fost “bombardaţi” de critici venite din partea prefectului. Dl Fărcaş lăsa să se înţeleagă că restaurantul deschis în incinta Halei poate deveni un focar de infecţie.
“Fărcaş se pune în cap cu McDonald’s” - spune Gavra. Dl deputat aminteşte că au mai
făcut-o şi alţii, dar au pierdut . în opinia lui loan Gavra,
Fărcaş are motive de ordin politic ca să opună funcţionării la Cluj-Napoca a unui restaurant McDonald’s.
Gavra se declară prin tn susţinătorii prefectului Fărcaş. “Doamne-fereşte să vină vrog ' P mai bun!” - spune depu tssks1' PUNR.
Ui
■ ' ra
D .B .
PDSR solicită retragerea din a proiectului de lege privind restituirea
către greco-catolici a unor biserici din mediul ruralConferinţa Naţională a
PDSR a adoptat, sîmbătă, o declaraţie propusă de Ion Ilicscu, în care se cere retragerea din dezbaterea Parlamentului a proiectului de lege prin care se prevede restituirea către greco-catolici a unor biserici din mediul rural.
în declaraţie acest proiect dc lege este caracterizat ca fiind un act “periculos şi anticonslituţionar.
Proiectul de lege a fost iniţiat de senatorii PNŢCD Matei Boilă şi Ghcoighc Achim şi a fost deja adoptat de Senat
Gclu Voican Voiculcscu, cel carc a prezentat declaraţia la Conferinţa Naţională a PDSR, a spus că proiectul de lege pentru retrocedarea bisericilor greco- catolicc a fost elaborat cu o “ipocrizie tipic catolică”. El a susţinut ca Biserica Română Unită cu Roma s-a foimat prin “silnicie” şi a afirmat că
Vaticanul ar trebui să plătească cele 500 de biserici ortodoxe dărîmate în Transilvania în secolul 18. Gelu Voican a declarat că Papa loan Paul al II-lea nu trebuie să fie primit în România decît în calitate de cpiscop de Roma.
El a fost întrerupt din discursul său dc Ion Iliescu, carc a bătut în microfon, a spus “Gclulc” şi i-a făcut semn cu mîna să sc oprcască.
Doi clujeni au fost aleşi fn Biroul
■ 9 ■' ‘ '
Executiv al P.D.S.R.Deputatul Alexandru Lăpuşan şi preşedintele
filialei Cluj, Grigore Zanc, au fost aleşi sîmbătă între cei 24 de membri ai Biroului Executiv al P.D.S.R. Amîndoi sînt foşti miniştri şi vor fi colegi în Biroul Executiv cu fostul lor şef, Nicolae Văcăroiu. La întoarcerea din Bucureşti, Grigore Zanc a salutat procesul de clarificare ce a avut loc la Conferinţa Naţională a partidului.
“In foarte largă majoritate, participanţii la Conferinţă au optat pentru întărirea identităţii soci^l-democraţe a P.D.S.R. şi pentru promovarea unei politici în favoarea celor mulţi, în ciuda unor încercări de a impune o orientare a platformei politice şi ideologice spre liberalism”, declară Zanc.
P.D.S.Rr intenţionează să realizeze o largă coaliţie a forţelor de stînga. Zanc spune că partidul are un program-altemativă la actuala guvernare, pe baza căruia este pregătit în orice moment să revină la conducerea ţării. (C.C.)
sa se simtă mai bineîn alianţa cu PNTCD
■ t t
Valeriu Stoica sugerează că ieşirea PN L din CDR, pentru a participa singur la cursa electorală din anul 2000, ar fi nejustificată. Duminică-, la C luj-N apoca, p rim - vicepreşedintele PNL a lăsat să se înţeleagă că partidul său se simte bine în alianţa cu PNŢCD şi în coaliţia aflată la guvernare- “Şi Guvernul actual este liberal, p rin programul său” - declară Valeriu Stoica- “Sperăm să avem posibilitatea să impunerrj idei liberale în orice program de guvernare - m ai spune, nu fară o oarecare maliţie* vicepreşedintele PNL.
D eclaraţiile d-lui Stoica reflectă o schimbare de atitudine a PNL faţă de CDR- în această primăvară, tot Ia Cluj-Napocfl» Viorel Cataramă - cel căruia Stoica preluat, după Congresul PNL, funcţia ' declara că liberalii se pregătesc să c îştig6 singuri alegerile din anul 2000.
D.B-
rannieiset:îR,AS]Sîiatr;po d
mi xl 3ă ie pi •4
La sfîrşitul săptămînii, s-a desfâşurat, în sala mare de şedinţe a Primăriei, Cluj- Napoca Simpozionul “Evocarea a 56 de ani de la începerea Războiului Sfînt de reîntregire a fruntariilor, a neamului româncsc”.
Simpozionul s-a bucurat de o remarcabilă reuşită, prin comunicări de o înaltă ţinută
Simpozionştiinţifică, prezentate de col. (r) Nicolae Grosu: “Mesajul preşedintelui «Ligii Mareşal Ion Antonescu»”, prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu; preot prof. loan Chirilă: “Te-Deum,şi Mesajul I.P.S.S. Bartolomeu Anania, adresat Simpozionului”;
academician Camil MurcşaP; general de flotilă aeriajJ** Constantin Harpailă, prof. univ'' dr. loan Silviu Nistor, pre^* prof. loan Chirilă, col. ,,Comănescu, prof. V ict0 f ! Rasbici, lt. col. Constanti11 Bebu, coi. (r) Nicolae Grost1; ; Ileana Negru, actriţă a TeatrultJ' Naţional Cluj, a susţinut ,u** moment poetic emoţionant
■ — -------------- ^l
marţi, 24 iunie 1997 ARTĂ-CULTURĂ ADEVÂRUCd e OBmj
la vîrsta semicentenară
**■
precum şi prin diverse edituri, Semn al obiectivei aprecieri a caMţii şi originalităţii demersului său literar, bazat pe un discurs alert, inventiv şi rafinat, colegii din cadrul
imaginative, alcătuind un consistent şi savuros jurnal de notaţii încărcate de mister, puritate, tensiune sau candoare. Imaginile picturale sau grafice se populează cu freamătul unor ciudate apariţii de făpturi fantomatice, puternic elansate, hieratice, prinse în ritualuri sau dansuri de un tulburător dinamism, desfăşurat în ambianţe animate de vraja unor stranii iluminări nocturne. . Sînt alegorii pe tema cîntuhii sau a vînătorii, a dragostei,
Asociaţiei clujene i-au conferit un a naşterii sau evaziunii, multoraonorant premiu pentru poezie ’ fiindii-le caracteristic un timbru(1980) pentru volumul “Judecătorul meditativ, chiar elegiac. Conştiinţăde păpuşi”, urmat de un altul pentru : lucidă a timpului său, pictoriţa"proză, cînd a publicat “Ultima clujeană ia act de absurdulnoapte a Şeherezadei” (1993). contemporan întruchipîndu-i
Prinsă în jocul acesta incitant al dramele în compuneri tensionate,experimentării şi comunicării prin cu crispări de gesturi şi intensităţi
imbătă. la Clui-Navoca:
D e mai bine de două decenii raţa culturală a Clujului s-a
t cu vocaţie, vigoare si - iin c ţie M A R I A N A B O J A N ,
iscu tă în 16 iunie 1947 la a p i a Tutzii. Absolventă - din 73 - a Institutului de arte istice “Ion Andreescu”,
specializîndu-se şi în probleme de restaurare opere de artă, s-a manifestat cu constantă pasiune şi talent şi-n spaţiul beletristic, publicând poezii şi proză de elevată; respiraţie în paginile .unor prestigioase reviste patronate de Uniunea Scriitorilor din România,
intermediul a diverse limbaje (literar şi plastic) se decide să renunţe Ia servitutile unor preocupări secundare (de restaurator la Laboratorul zonal Cluj),
■ dedieîndu-se în totalitate creaţiei, din 1985.0 opţiune nu fără riscuri, antrenînd privaţiuni în planul imediat al existenţei, dar cu
, motivaţii , şi reale satisfacţii în dobîndirea unui solid şi particular statut cultural. .
Mariana Bojan reprezintă genul dc creator pentru care erudiţia, discernămîntul critic nu impietează
coloriştice specifice poeticii expresioniste: Bocet, Jugoslavia, Navetiştii ş a.; Cultivalâ şi sociabilă, posedînd o replică sagace, fineţe şi căldură în comportament, a devenit un. interlocutor plăcut şi căutat, fiind invitată să participe la importante tabere estivale: CaHca-Tulcea (pînă în 1989), Ciucea - Cluj (1991), Căhişeri - Mureş (îri fiecare vară, începînd din 1992). Au fost. popasuri fertile, fortifiante pentru o fire predispusă la dialog subtil şi perfectare spirituală. Din fiecare
specifice unor colţuri de civilizaţie ce nu şi-au epuizat farmecul, prospeţimea, sonorităţile' patriarhale, acea impresie de pace eternă în care se stinge orice undă de conflict, dominatoare fiind impresia de
, armonie, curgere lină, senin şi exuberanţă.
Multe din aceste lucrări au fost integrate în sugestive expoziţii peisonale, colective sau de grup, Mariana Bojan devenind un nume reprezentativ al generaţiei sale. Verva şi siguranţa compunerii, simţul armoniei şi decantărilor subtile, alături de un bogat conţinut' ideatic şi afectiv au fost sesizate de critica de specialitate şi public, de un remarcabil succes bucurîndu-se pictura sa cu prilejul expunerii la Centru) Cultural Român de la Paris (1996), fiind în stare de perfectare popasuri expoziţionale în Germania şi Ungaria. O. confirmare în plus a particularităţii unei viziuni şi a unui stil fluent, expresiv, original, o constituie consacrarea pe care i-o conferă inserarea în primul volum al recentei şi prestigioasei “Enciclopedii a artiştilor români contemporanfapărută la editura “Are 2000 ,
proaspăta afirmare a emoţiei. Cu o ; 'popas s-a întors cu mapa încărcată Bucureşti. ■ dezinvoltură ce„constituie apanajul de pătrunzătoare consemnări în tuş Ani mulţi, cu inspiraţie şi spiritelor generos dotate, cărbune, guaşă, tempera, acuarelă, • rodnicie, îi urează cu sinceră transfigurează datele realului sau , pastel, etemizînd oameni şi locuri. ; admiraţie,, migrează către lumea plină de •’ A dispus de admirabila capacitate r.fabulos a unor reconstituiri de a surprinde ritmurile, luminile 7 Negoiţă LĂPTOIU
TRANSILVANIA FASHION• Ediţia a X-a •
3.
Un program ambiţios, ■promovare a creaţiei timentare din zona ansilvaniei, în cadrul meros al unui-veritabil ectacol de modă - acesta s Festivalul de modă SAN S I L V A N I A iSHION.Sîmbătă, 28 iunie a.c., ilrul Naţional din Cluj- ooca va deveni spaţiul desfăşurare al unei
J, sifestări . mondene r xte, gîndite şi puse pe.,
•i în stil profesionist de ie profesionişti, în pul promovării creaţiei timentare, a accesoriilor stilismului specifice 'dirii transilvane în . erie de modă. La
alcătuirea ediţiei a X-a şi-au îngemănat eforturile Academia de A rte Vizuale “ IonAndreescu”, Centrul de Afaceri Transilvania şi firm a M ikotronic - Pioneer. Colecţiile de pret- a-porter şi unicatele de haute-couture vor, fi prezentate publicului de Academia de Arte Vizuale în cadrul galei diplomelor, promoţia 1997, precum şi de casele de modă invitate - Nora Exclusiv (Sibiu), B andi K aty (Tîrgu Mureş), Salomeea, Stail şi Adris (toate din Cluj- Napoca) ■ -ale căror, prezenţe anterioare au demonstrat că linia lor
In 27 iunie, la Casa Matei vor avea loc, între orele 9-14 şi -16-20, lucrările Colocviului Naţional .de Design Vestimentar.
în pauza Festivalului de : modă TRANSILVANIA FASHION va fi lansat cel de-al doilea volum al cărţii ; cunoscutului scriitor clujean Miko E rv in , DANS PE SÎRMÂ, carte apărută la Editura Dacia. Spectacolul va începe la ora r 19, biletele au fost puse în vînzare la casa Teatrului Naţional.; ■■■
M BOCU
AstăziC l u i - I V a p o c a şjmRQiiQnul gff tema,
iv-o x
0t\i » ii U'
CARTE, CULTURĂ, CUNOAŞTERE
3 cum am mai anunţat, timp de două bioteca Judeţeană “Octavian Goga” •j-Napoca este gazda simpozionului ®a: CARTE, CULTURĂ MAŞTERE. Biblioteca publică - ’de informare a comunităţii locale, «ca hiCTărilor este programată pentru •4 iunie, la ora 9. în programul primei îirează susţinerea unor comunicări,
soft pentru CIC, demonstraţii } şi masa rotundă cu tema: Programe •junii Europene şi sprijinul ‘itâţilor locale din România. Mîine, 'Ml_ este consacrat prezentării "Whi Naţional partajat şi a accesării îwt a bazelor de date ale Bibliotecii
a României, mesei rotunde cu Ridicători dc performanţă şi ’a acestora în bibliotecile publice ®3iiia, precum şi dezbaterii intitulate:'
anului 1996 în bibliotecile România. Sînt aşteptaţi oaspeţi
din Marea Britanie, cu care biblioteca clujeană colaborează în cadrul Programului' PHARE, directorii bibliotecilor judeţene din. România şi reprezentanţi ai Ministerului Culturii. Simpozionul se desfăşoară la Clubul Casei Universitarilor.
VernisajAstăzi, 24 iunie, ora 13, la Complexul
cxpoziţional al U.AT, (str. luliu Maniu or. 2-4) va avea toc vernisajul cckâ de a doua Expoziţii Naţionale de Broderie, cu invitaţi din străinătate.
Lansare de cartei - Fundaţia Culturală Română ■ şi Centrul de Studii Transilva- te invită pe cei interesaţi la isarea următoarelor volume
apărute în Colecţia “Bibliothcca Rerum Transsilvaniae”: Liviu Maliţa: Eu, scriitoruL Condiţia omului de litere din Ardeal între cele două războaie mondiale. Prefaţă de Mircea Zaciu, prezintă: Ion Pop’, Ion Chinczu: Aspccts of T ransylvanian
Mircea Muthu; Dan Berindei: Revoluţia Română din 1848-1849, prezintă: Camil Mureşanu; George Em. Marica: Studii sociologice. Studiu introductiv, notă asupra ediţiei, lista principalelor lucrări ştiinţifice şi selecţia textelor de Gheorghe Cordoş şi Traian Rotariu, prezintă: Andrei Negru; Eugeniu Spcranţia: Contemplaţie şi creaţie estetică. Ediţie îngrijită şi studiu introductiv de Mircea Muthu. Postfaţă de I.M. Danciu, prezintă: Dan Raţiu; Mihai Bărbulescu (coordonator): Civilizaţia romană fn Dacia, prezintă; Alexandru Diaconescu; Transylvanian Review, voi. . VI, nr. 1/1997, prezintă: Tudor Vlad, redactor-şef al publicaţiilor Centrului de Studii Transilvane.
Cuvîntul de deschidere va fi rostit de prof. dr. loan Aurel Pop, directorul Centrului de Studii Transilvane. Manifestarea va avea loc astăzi, 24 iunie, cu începere de la ora 12, la Biblioteca Academiei, Filiala Cluj, str. M. Kogălniceanu nr. 12-14.
*** •Ieri, la Clubul Casei Universitarilor a fost
lansat volumul de poeme intitulat “Masca Ilungarian Literaturo (1919-1929). Ediţie destinului”, al poetului Petre Dinu Marcel şi studiu introductiv de Ion Vlad, prezintă: publicat de Editura Excelsior.
S p e c ta c o l d e fo lc lo r :
V edete In d e m is e »Astăzi, k Casa Municipală dc Cultură din
Cluj-Napoca (P-ţa Unirii nr. 24) va avea loc prima ediţie a spectacolului de folclor “Vedete in devenire”, la carc vor participa tineri solişti vocali de, muzică populară, debutanţi, selecţionaţi in urma unei acţiuni dc depistare & talentelor iniţiată dc instituţia organizatoare. Spectacolul va începe la ora 18.
Comemorare: David PRODANLa împlinirea a cinci ani de la trecerea în
nefiinţă a marelui istoric acad. David PRODAN, Institutul de Istorie din Cluj- Napoca, catedrele de Istorie ale Universităţii, Biblioteca Academiei Române, Filiala Ciuj şi Arhivele Naţionale, Direcţia Judeţeană Cluj organizează joi, 26 iunie a:c., ora 12, la Biblioteca Academiei Române, Filiala Cluj- Napoca, o manifestare comemorativă în cadrul căreia vor vorbi: acad. prof. dr. Camil Mureşanu-, prof. dr. Nicolae Edroiu; prof. Aurel Răduţiu, prof. loan Drăgan şi prof. Sidonia Puiu.
G rupaj rea liza t.d e M . BOCU
Recital de
Regie- Teatru Muzical
în cadrul colaborării foarte interesante dintre Academia de Muzică “Gh. Dima” şi secţia de teatru a Facultăţii de Litere a , Universităţii “Babeş-Bolyai”, a fost prezentat un recital de ‘ “Regie-Teatru Muzical” (anul I, clasa prof. univ. Dorel Vişan). Spectacolul original şi modem, prezentat pe scena .Teatrului Naţional, a avut intenţia să \ ilustreze faptul că studentul ] regizor de teatru muzical trebuie să devină artistul creator, mobilul de coerenţă a factorilor structurali foarte diverşi, care să poată transforma sunetul şi mişcarea în imagine. Tocmai de aceea, studenţii clasei prof. univ. Dorel Vişan au fost, în acelaşi timp,' creatori de idei) şi scenarii, dar; şi regizori şi chiar scenografi fapt pedagogic pe care vrem să-l .evidenţiem cu nota maximă. Sincretismul artistic al elaborării , celor 5 piese în spectacol - - ' “Momente” - studii scenice, “Ipostaze”, “Omul-XX”, “Moz- Art”, “Anatemicus” (pe muzica lui Călin Ionce, anul III compoziţie), a exprimat, în fapt, contopirea unor elemente de gîndire ârtistică, expresie a studiului regizoral necesar
nării capacităţilor de a pune in valoare, în mod creator, resursele unui text sau pretext a ; cărui configuraţie semiotică a fost şi va fi nu (totdeauna) un potenţial literar sau muzical- dramatic, ci conturul simbolic al • unei idei cu valenţe scenice. în acest sens s-au manifestat la un nivel apreciabil studenţii-regizori Szabo Jeno, Oana Moldovan, Mădălina Lupu şi Livia Tulbure- , Gună. Imaginea muzical- dramatică (cu bandă sonoră) a necesitat transformarea mişcării pe muzică în expresie artistică şi . prin^aceasta, desluşirea unui sentiment care trăit artistic poate fi receptat de publicul spectator.
Cadrul scenic realizat a impus, mai ales, logica artistică a a construirii în. desfăşurare a imaginii dramatice şi parţial '' caracterele sensibile ale momentelor ce desluşeau ideile . prin intermediul trăirii. Credem că prin'“nuanţarea” noastră'am relevat buna calitate a studenţilor-regizori. Cu toate- acestea se observă că creatorii spectacolelor au exploatat intuitiv: componentele structurale ale muzicii, modalitate care a permis lăsarea în umbră a unor terenuri armonice, polifonice şi mai ales coloristice-instrumentale. O pătrundere mai profesionistă în structura muzicii ar fi putut impulsiona imaginaţia creatoare spre o diversificare a reacţiilor . în mişcare, ampli ficînd cu resurse sporite emoţia artistică. Această constatare ne obligă la o întrebare: cursul de muzică al facultăţi de teatru are doar un conţinut teoretic sau şi practic, de dezbatere a unui text literar- dramatic în ambianţa caracterelor muzicale? (Pe timpul studenţiei noastre, studenţii de la Teatnr din Bucureşti • învăţau chiar şi , solfegiu, avîndu-î profesor pe compozitorul Radu Paladi!!).
Ceea ce trebuie menţionat în succintele noastre consideraţii este faptul că, încă din anul I, studenţii clasei de regie (teatru muzical) sînt puşi în situaţia structurării unor imagini cu o puternică tentă modernă. Nu putem să credem însă că studiul clasic poate fi neglijat. Ne permitem a sugera cîteva teme pentru viitoarele studii scenice prezentate în public: drogaţii, sataniştii, tînărul-”mgeT” , parapsihologii etc.
Emiliu DRAGEA
ADI OMUL Şl SOCIETATEA marţi, 24 iunie 1997 (6
j Presa ş i ju riş tii, faţă în faţă
! Masă rotundă româno-americană
i
■ In SUA, în 1996, peste 1.200.000 cereri de fa lim en te ■ Din e le , aproximativ 50.000 sîntfalimente ale unorîntreprinderi « în Cluj peste 120
La Curtea de Apel Cluj, 5 oameni ai legii americani s-au întîlnit, la o masă rotundă, cu reprezentanţii presei şi judecătorii clujeni.Tema dezbaterilor a fost reflectarea în presă a cazurilor de insolvenţă comercială şi relaţia justiţiei cu presa în acest domeniu. Dl Robert
de cazuri de cereri de reorganizare a societăţilor comerciale ■ Jurnalişti rom âni şi jurnalişti americani ■ Colaborarea cu magistraţii ■
bănci), în cazul firmelor române, procesul care a dus la dezastru are cam aceleaşi cauze: s-au contractat dobînzi bancare mari, s-au făcut investiţii proaste sau/ şi managerii au confundat buzunand societăţii cu al lor propriu. într-un cuvînt, s-au întins mai mult decît le era plapuma. Căderea firmelor
Feidler, director (proiecte americane, însă, după cum ne-a speciale) la American informat dl John MâineBankruptcy Institute a -informat audienţa că în SUA, anul trecut au fost înregistrate peste 1.200.000 de cereri de faliment. Marea lor majoritate, însă, sînt falimente ale persoanelor fizice. Aproximativ 50.000 dintre cererile de faliment sînt ale unor societăţi comerciale. Doar 5% dintre acestea au active care să fie administrate sau lichidate. Aici nu prea sînt diferenţe ale firmelor cu dificullăţi române faţă de cele americane. Numai cauzele diferă. Astfel, faţă de cele peste 120 de ca2uri de reorganizare sau lichidare cu care se confruntă Tribunalul clujean (după cum ne-a informat dl vicepreşedinte loan Georgiu), s-a putut trage concluzia că, de regulă; cauza situaţiilor dezastruoase este managementul prost şi dobînzile bancare. Cu toată cazuistica variată (începînd de la micile societăţi care fac de toate, la ferme, societăţi' de prelucrare a cărnii, societăţi de difuzare ă
(judecător de falimente) are cauze puţin diferite. Pe de o parte, stă tot managementul prost. Sînt firme mici care au dorit să-şi înceapă activitatea, nu au obţinut credite bancare şi au încercat să-şi susţină firma prin intermediul cărţilor de credit. Numai că dobînda la creditul prin card este în jur de 15% pe an (faţă de 7 - 8 %/an la creditele comerciale). O - asemenea dobîndă ucide orice firmă. Alte situaţii apar în cazurile în care administratorii societăţilor confundă (ca şi la noi) buzunarul propriu cu cel a l . societăţii. Asta se întîmplă în special în cazul în care cel în cauză este toxicoman (dependent de droguri).
In ceea ce priveşte problema reflectării în presă a acestor situaţii grave, atît la noi, cît şi la ei, în principal apar aceleaşi probleme. Presa urmăreşte cazurile notorii, avînd forţa de a scădea credibilitatea firmei sub pragul supravieţuirii sau de a o menţine pînă la linia de plutire a firmei. Judecătorii români, prezenţi- la întjlnire, şi-au
faptul că nu întotdeauna ştirile referitoare la aceste probleme sînt foarte corecte. Pe de o parte, din pricina unei documentări incomplete, iar pe de alta, din pricină că
. jurnaliştii nu au o pregătire temeinică juridică în_ domeniu, pentru a înţelege în profunzime fenomenele. Deh, domnilor judecători, nu putem fi aşi în toate- domeniile în care lucrăm! Cînd vedeţi că un reprezentant al presei nu înţelege o problemă, explicaţi-i! Este important pentru că ziaristul, la rindul lui, le-o explică cititorilor! E drept, jurnaliştii americani sînt avantajaţi. SUA are o lege a informaţiei, şi orice instituţie de stat . mai importantă are cîte un “ftmeţionar pentru relaţii cu publicul”, care ar fi ce este la noi un purtător de cuvînt. Desigur, în România nu sînt fonduri pentru aşa ceva. în consecinţă, ne descurcăm cum putem. Cum falimentele fmnelor importante, sînt un subieet cu largi implicaţii economice şi sociale, noi, reprezentanţii presei sîhtem interesaţi. Şi discutăm cu debitorii, cu creditorii, cu judecătorii sindici, cu toată lumea, pentfu a afla cît mai mult, Cît mai'exact, pentru a putea prezenta publicului interesat problemele zbuciumatei vieţi economice şi sociale “de tranziţie”.
! i
i i
i i
Pedepse aspre pentru directorii şl administratorii incorecţiL/ 31/1990 instituie un regim sever de
sancţionare a directorilor şi administratorilor unor societăţi comerciale, care-şi propun, în
* exclusivitate, să profite, să scoată societăţile la mezat. Aceste mentalităţi sînt extrem de periculoase şi legiuitorul a înţeles să le incrimineze.
Astfel, se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amendă de la 10.000 lei la 100.000 lei, administratorii societăţilor cu răspundere limitată care au început operaţii în numele societăţii fără să se fi efectuat vărsămîntul.'integral al capitalului social sau cînd au emis titluri negociabile reprezentînd părţi oficiale. Pedeapsa este de la 6 luni la 1 an sau amendă de la 10.000 lei la 100.000 lei, cînd directorii şi administratorii se împrumută, sub orice formă, fie direct sau printr-o persoană interpusă, de la societatea pe care: o administrează sau de la o societate controlată de aceasta sau de care ea este controlată ori care fac să li se dea de către una dintre aceste societăţi vreo garanţie pentru datorii proprii.
Cenzorii care nu vor convoca adunarea generală, în cazurile cînd sînt obligaţi de lege, se pedepsesc cu închisoare de la o lună la 1 an sau cu amendă de la 5.000 lei la 50.000 lei. Aceleaşi pedepse se aplică şi lichidatorilor, în măsura în care se referă la obligaţiile ce intră în cadrul atribuţiilor lor.
Cei care au trecut acţiunile sau obligaţiile pe numele altora, pentru a fi utilizate în scopul formării unei majorităţi, în detrimentul celorlalţi acţionari, se pedepsesc cu închisoare pînă la o lună sau cu amendă de la 1.000 la 20.000 lei. Aceeaşi pedeapsă se aplică şi persoanelor, care vor fi primit foloase ca să voteze în adunări caproprietari de acţiuni sau obligaţiuni ce nu Iei. lei la 100.000 lei.
:pînă la o lună sau cu amendă de la 1.000 lei la 20.000 lei, chiar dacă votul lor nu a influenţat asupra hotărârii, persoanele care, în cazurile nepermise de lege, în schimbul unui avantaj material, îşi iau obligaţia de a vota într-un anumit sens în adunările generale sau de a nu lua parte la vot. De asemenea, în cazurile nepermise de lege, determină pe un acţionar sau deţinător de obligaţiuni ca, în.schimbul unui profit, să voteze într-un anumit sens în adunările generale ori să nu ia parte la vot Se pedepsesc cu închisoare pînă la 1 an sau cu amendă de la 10.000 lei la 100.000 lei, administratorii, directorii şi cenzorii care exercită funcţiile lor cu încălcarea dispoziţiilor din această lege referitoare la incompatibilitate.
Se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă de la 100.000 lei la 1.000.000 lei, în afară de răspunderea daunelor pricinuite prin operaţiile lor statului român şi terţilor, cei care vor exercita un comerţ în favoarea şi pe' seama societăţilor constituite în ţară străină, în cazurile în care nu s-au îndeplinit condiţiile prevăzute de lege pentru funcţionarea acestora în ţară. Se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani persoanele vinovate de bancruta frauduloasă, constînd în una din următoarele fapte: falsificarea, sustragerea sau distrugerea evidenţelor societăţii, sau ascunderea unei părţi din activul societăţii înfăţişarea de datorii inexistente sau prezentarea în registrele societăţii, în alt act ori în bilanţ, a unor sume nedatorate, precum şi în caz de faliment al societăţii, înstrăinarea în frauda creditorilor a unei părţi însemnate din activ. Lichidatorii care fac plăţi asociaţilor, nerespectînd dispoziţiile art. 179, se pedepsesc cu amendă de la 10.000
aparţin în realitate. Se pedepsesc cu închisoare Jurist, Ion GHERCIOIU
“ G a z e l e n a t u r a l e s î n t s c u m p e .
D a r e l e s î n t m u l t s o l i c i t a t e . . . ’- susţine d -l ec. Eugen FELE ZEU, d irec to ru l Regionalei Turda a
1 R N "ROMGAZ" RA M ediaş -- Solicitările sâ fie
{ | | produselor petroliere sau manifestat nemulţumirea faţă de Diaria CĂIENARU
V k •
V
v*: i -X * . *
vT - --
„ )je: c : ; ,
-C / t'i
"Trece-un car cu boi pe drum" IglIBlM — — IFoto: Eugen OLARIV \
fBrowne în vîrstă dc 54 ani a supravieţuit unei întîmplări pe
• cît de palpitantă pe atît dc ‘■riscanlă! Un peşte “sabie” lung tde 2,85 m şi greu de 134 kg prins în harponul- pescarului (rămas agăţat dc harpon) l-a tîrît
timp de 90 minute în apele Pacificului. Prima dată l-a tras în larg cca 4 km apoi l-a “plimbat” în jurul unor insule, dcplasîndu-“Se cu o viteză de cca. 17-18 km pc oră. Datorită accstci viteze pcscarul reuşea să- şi ţină capul afară din apă, deşi
II H H| | - solicitările sa ne o ■ | consecinţă firească a faptului
I că, de mulţi ani, gazul natural I > a devenit un combustibil ■> I tradiţional?
| - Aşa este. Distribuirea | gazelor naturale în Turda se face . încă de la începutul acestui secol, ' respectiv de prin anii 1911- I 1912. De atunci a început | alimentarea cu gaze naturale a | Uzinei chimice, iar după o scurtă . perioadă de timp, aceasta s-a
extins şi în rindul populaţiei şi I, la celelalte unităţi economice.| - Ce arie de activitate | cuprinde regionala pe care o■ conduceţi?
- 35 localităţi, ce înglobează I o zonă de cca., 100 km.p., avînd | ca limite exterioare localităţile | Comeşti, Gligoreşti, Crişeni şi■ satele comunei Ceanu Măre.
Distribuim gaze naturale la pesteI 23,000 de abonaţi din care peste | 690 agenţi economici cu capital | de stat sau privat şi instituţii.| întreţinem şi exploatăm 702 km■ conducte şi branşamente de j gaze, avînd peste 24.000 aparate
de măsură a gazelor în dotare.- Ce cantitate de gaze se
consumă anual?- Anul trecut, de pildă, am
livrat 318 milioane m.c, gazeI naturale, din care 66 la sută | unităţilor industriale, 31 la sută j populaţiei, şi 3 la sută
societăţilor comerciale mai mici.- Despre preţul gazelor
naturale ce ne puteţi spune?- Gazele naturale sînt scumpe.
au fost momente cînd peştele se afunda şi la peste 10 m adîncimc! Este ca o poveste pescărească,’-dar, în final peştele | Dar ele sînt mult solicitate şi* în s-a obosit iar pcscarul om cu i aceste condiţii, multă experienţă a reuşit să . - Ayeţi argumente? captureze peştele şi să scape ■ - Bineînţeles. în 1989, teafăr! Faptul a fost mediatizat I populaţia a beneficiat de 69,6 şi în presa ccntrală (Ad.B. şi alte | milioane m.c., gaze, ceea ce ziare). i
reprezintă 13,24% din totalul livrărilor. în 1996, acestei catcgorii de consumatori, datorită solicitărilor am distribuit mai bine dc 100,8 milioane m.c.,
gaze, ceea ce in procente înseamnă 24% creşterea a fost, aproape dublă!
Beneficiind de prevederile unor HG-uri, cetăţenii din localităţile Bogata (236 case) şi Copăceni (384 case), nu cu mult timp în urmă, au devenit abonaţi consumatori de gaze. în diverse stadii de execuţie se află lucrările de introducere a gazelor naturale în Tureni, Ceanu Mic.Cqmşeşti, Mărtineşti, Miceşti, PÎoscoş, Valea Florilor, Aiton, Cheia şi Boteni. Alte localităţi, printre care Moldoveneşti, Văleni, Bădeni, Pietroasa şi Podeni, se află în prezent în stadiul de pregătire a studiilor de fezabilitate pentru promovarea la guvern, a documentaţiei de aprobare a noilor distribuţii de
. gaze.-Pentru edificarea
consumatorilor de gaze, ne puteţi spune, d-Ie director, evoluţia preţurilor din acest an?
- Prin HG nr. 37 din 26 februarie a.c., preţul de livrare a gazelor a fost stabilit după cum urmează: agenţii economici cu cap ita l. de stat sau privat, instituţiile, unităţile asimilate- biserici, şcoli, spitale plăteau 693.500 lei/1000 mc, la care se adăuga 18% TVA, ceea ce însemna un total de 818.330 lei/ 1000 mc: populaţia care locuieşte în case individuale, în blocuri de locuinţe şi centralele termice care produc agent termic şi apă caldă, plăteau 147.000 lei/ 1000 mc, suriiă la care nu se aplica TVA.. în prezent, agenţii economici
şi asimilaţii lor, achită gazele la acelaşi preţ, respectiv 693.500 lei/1000 mc, sumă la care se adaugă TVA (18%). în schimb, începînd de la 1 mai a.c., prin H.G. 240, preţul la populaţie a fost stabilit la 230 leiAric, urmînd
ca în facturile lunii mai, pe can în zilele următoare le vom trimiti abonaţilor din categow populaţie, valoarea unui m c ^ natural să fie de 230 lei.
- Majorarea nu este deloc de neglijat Prin ce modalităţi populaţia va putea să mai diminueze costul facturii?\ - Modalităţile sînt mai multe. E u voi nominaliza cîteva dintre1’ acestea: instalarea de aparate de utilizare cu randamente ridicate:1 sobe de încălzit modernizate, de fabricaţie indigenă, cu controlul arderii şi reglarea consumului în funcţie de temperatura interioară; montarea de arzătoare cu consum redus de gaze; instalarea de cazane de încălzire centrală care produc concomitent şi apă caldă; aparate de control al arderii şi siguranţă crescută în. exploatare; repararea sobelor dej teracotă, şi, nu în ultimă instanţă,, a elementelor de tîmplărie - uşi, \ ferestre, terminarea clădirilor în ; roşu ş.a.: separarea de consum, prin montarea de aparate de; măsură pe apartamente. I
- în încheiere, ce ne maiî puteţi spune? j
- Conform unor precizării făcute de ministrul Reformei şi- Regia Naţională de Gaze va intra în ... focul restructurării, urmînd a lua forma de organizare care i. se va atribui. Pînă atunci, pentrtf noi este foarte important să creştem calitatea serviciilor care să conducă la o şi mai marc siguranţă în exploatare instalaţiilor. Pentru consumatorii t noştri de gaze, le recomandării ■ instalarea de aparate de utilare moderne, cu randament net superior celor existente - sursâ’ sigură de reducere a consumu' j rilor deci şi a preţului - şi nu îfl' ultimul rînd, să asigurăm,! continuu, populaţia cu gaze- naturale la nivelul cerinţelor. f
Ion CORDOS
m ă r f i O A 1 0 0 7 D l t K f M WM5 ■- i™j-NAPOCA:lunlvincri8-16;timbălâ9-14;tcl/fai 19-73-04;SUBREDACŢL\H RI)A: ^ A D E E V Â R U Ln i d r u , X T IUI1IC 1 7 7 / /^ # g y lf/C ^ //^ /jC /]u n i-Y in er i8 -i6 ;te l/lă x 3 M 3 -2 3 ;S U B R E D A C Ţ IA D E J :]iin i^ iiicr i^ I6 ;( l 2 1 ^ 7 5 . d t L H |
■ ■ R
‘C â n d s u n in s tră in ă ta te , s u n p r in C O N N E X G S M ”
Lucian Roneo Nu1 MERCUR BUSINESS M AVEL s - n - 1
“In convorbirile internaţionale cu CONNEX GSM a devenit ajut
Când faci afaceri în turi trebuie să poţi suna în străiMtate!
în afacerile mele de zi cu zi, prin serviciul CONNEX GSM
: nimic nu e mai simplu.”
Contez pe CONNEX GSMCONNEX GSM. Know-how nord-amerlcan, servicii profesionale, mereu în mişcare. ■
VINDE: T E CONGEMTOMI. Pentru agenţi economici la sediul său din GĂEŞTI, str. 13 Decembrie nr. 210, telefon 045/
710565 / 115 sau 045 / 712041 1a următoarele preţuri care includ TVA;F r ig id e r 1 4 0 1 8 9 6 .8 0 0 le iF r ig id e r 1 8 0 1 1 .0 8 2 .0 0 0 le iF r ig id e r 2 4 0 1 1 .2 7 4 .4 0 0 le iC o n g e la to r 1 2 0 1 1 .0 8 5 .6 0 0 le iC o n g e la to r 1 6 0 1 1 .3 5 7 .0 0 0 le iC o n g e la to r 2 1 0 1 1 .5 9 3 .0 0 0 le iC o n g e la to r 1 13 I 9 9 4 .0 0 0 le iV itr in ă 2 4 0 1 1 .8 8 8 .0 0 0 Ici
II. Pentru persoane fizice la sediul magazinelor proprii din ţară la'următoarele preţuri cuamănuntul: - ..... .1 J • . ■’ ■
F H gid a* 140 1 1 .031 .000 IeiF r ig id er 180 1 . 1 .221 .000 leiF r ig id er * 240 1 1 .465 .000 leiC o n g e la to r 120 1 , 1 .228 .000 leiC o n g e la to r 160 1 1 .560 .000 le iC o n g e la to r '* 210 1 1 .831 .000 leiF r ig id e r , 230 1 (2 uşi) 1 .696 .000 leiC o n g ela to r orizon ta l > 113 1 1.085.000 Iei
- C o n g ela to r or izo n ta l cu v itr in ă 113 1 [ 1 .370 .000 le iV itr in ă , fr igorifică » , 240 1 2 .171 .000 Iei
Programul de funcţionare al magazinelor este zilnic între orele 8 - 18; Duminica de la ora 8,00 la 12,00; sediul magazinului se află în localitatea Cluj-Napoca, str. Pasteur nr>77, cartier Zorilor; telefon 124565; gestionar Stan Aurelia. , (30353)
îiaonati oVIDEOCAsetâ
■ sssăsssLMfCele mal mîci preţuri;
mai MULTE TULURI!
Managerul S.C. SORTILEMNSi. Gherlaconvoacă Adunarea Generală a acţionarilor la data de 11.07.1997, ora10, la sediul societăţii, o rd inea de zi fiind
d im inuarea capitalului. g Informaţii la telefon 064/241717. |
IITâ PUBLICULUI CALATOR!Avînd în vedere prevederile art. 2 al. 2 şi 3 din Ordonanţa de Urgenţă nr. 3 din 26.02.1997,
comunicatul Comisiei Naţionale de Statistică potrivit căruia indicele preţurilor de consum în luna aprilie a.c. a fost de 1,069;precum şi avizul Oficiului Concurenţei nr. 60812/26.05.1997, RATUC Cluj-Napoca face cunoscut publicului călător majorarca biletelor şi abonamentelor de călătorie din transportul în comun începînd cu data de 25.06.1997.
Noile tarife de călătorie pentru bilete şi abonamente, aprobate de organele în drept sînt următoareler ~ _
A . BILETE DE CĂLĂTORIE (lei/ 0 călătoria)
.. Tarif nou . . .. Tarif actual1. Pe liniile din interiorul municipiului .. 850 . OO O ° V'"
;,2. Pe linia 42 P-ţa M.Viteazu-com. Baciu ■ 1.600 1.5003. Taxare în mijloacele de transport 25.000 25.000
B. ABONAMENTE DE CĂLĂTORIE (lei/lună)
1. Pe o linie. - ''2. Pe două linii3. Pe toate liniile nominalizate ■'4. Pe toate liniile nenominalizate
"5. Pe linia Cluj-Baciu
Tarif nou ' 23.00042.00069.00096.00042.000 •
întregTarif actual: 22.00040.00065.000
.90.00022.000 ;
Cu reducere Nou;- Actual11.500 . 11.000 21.000 - 20.00034.500 32.500
21.000 11.000
C. ABONAM ENTE DE CĂLĂTORIE S Â P tĂ M l- NALE ŞI BISĂPTĂM lNALE CU PREŢ INTEGRAL
■ 1. Pe o linie2. Pe două linii -3. Pe toate liniile nominalizat
Tarif nou
5.3009.70015.900
lei/o săptămînă , v . . . lei/două săptămîni,.Tarif actual Tarif nou . Tarif actual.
5.100 9.200 .
.'15.000
10.600i9.40031.800
10.200 18.400' 30.000
. Tarifele la abonamentele de călătorie rămîn în continuare foarte avantajoase.; ;;■' Atenţionăm publicul călător, că biletele cumpărate cu anticipaţie sînt valabile pînă în data de5.07.1997, inclusiv,-după care îşi pierd valabilitatea.
Abonamentele cumpărate pînă la data de 24.06.1997 inclusiv, sînt valabile pînă la expirarea termenului. • - • '■ '
Ca urmare a solicitării Asociaţiilor de cetăţeni de pe Calea Turzii, Colonia Becaş, Colonia Făget, , precum şi a diverselor firme cu sediul pe Calea Turzii, începînd cu 25 iunie 1997 se înfiinţează'cu caracter experimental linia 47 autobuze între Piaţa Ştefan cel Mare - PECO Calea Turzii avînd următorul traseu; - ^ . s
Piaţa Ştefan cel Mare (Inspectoratul Şcolar) - str. Posada-Calea Tuizii (intersecţia Făget).. Linia va funcţiona numai în zilele lucrătoare între orele 5,00*8,30; 12,30-17,00; 21,00-23,30,
după orar, avînd plecări din 30 în 30 de minute.
a d e v ă r u l D i J O I t f ' I T A ' T E .(iuJ-NAI’tXTAMunl-vlntriî-îS-simbâlâ^HileVtalMÎ^SSUBkDAC^T^Â:•UDLm L*i U\i t - funt-vingri 8-16: tcVhi 31-43-23; SUBRKDACŢIA DEJ: luni-vineri »-l<», tel/fa2UM •
marţi, 24 iunie 1997 (&)
L IB E R T A T E A S.A .Cluj-Napoca
O FER TĂ SPE C IA IA î
&H .
uscat, din FAG, STEJAR, PALTIN
CAMERA DE TINERET DIANAŞi
ALTE PIESE DE MOBILIER gla preţuri avantajoase, puteţi achiziţiona de la "
magazinul nostru de prezentare situat pe strada Gării, nr. 21 (tel. 064/435362/int. l37)
deschis de LUNI pînă VINERI între orele 9 - 16.
în conformitate cu Legea 137/1995 F.R.E.Cluj anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu la.următoarele lucrări:
1. Devieri reţele electrice în zona AUTOSERVICE Turda datorită lărgirii DN :/;■ •; ■■■ ; •
2. Reparaţii capitale P.A. Bonţida3.Alimentare cu energie electrică a
consumatorilor din str. I.Viteazu Cluj4. Electrificare Ploscos ;5. Nivele tensiune Băişoara Eventualele sugestii sau reclamaţii se depun la
sediul APM Cluj, str. Dorobanţilor nr. 99.(603436) / :
s c R5FRABA2 s a . dejstr. 1 Mai nr. 134, scoate la licitaţie publică în data de
8 iulie 1997, următoarele mijloace fixe;
Confecţii metalice Valoarea inv. lei 6 .059 .029
încărcător A 1 8 0 0 1.F. 1 8 .0 5 l.5 4 9
motostivuitor Balkankar 1,61 19.591.913 6 buc. ’
electrocar. . ' 4.512.336semnalizator nivel 1 buc. 188.189instalaţie desprăfuire 2 buc. 37.166.705instalaţie de ambalat cărămizi în folie
Informaţii suplimentare la sediul societăţii sau la telefon 064/212235 interior 438. ________ <3*2305j
REGIA AUTONOMĂ JUDEŢEANĂ APĂ-CANAL CLUJ
AWUWT IMPQRTAMT!
Datorită unor lucrări de reparaţii la aducţiunea de apă potabilă 0 1000 mm Gilău-Cluj, în data de 26.06.1997 între orele 8,00 - 20,°°, alimentarea cu apă potabilă se vă face cu presiune scăzută în următoarele zone: Cartier A.V.N. şi A.V.S., Piaţa Mărăşti, Someşeni, zona industrială Nord, comunele alimentate din conducta Cluj- Gherla, municipiul Gherla. Se va sista alimentarea cu apă potabilă în comunele Gilău, cart. D.Rotund, com. Floreşti.
HUKDIN: ♦ Str.A.Iancu nr.l. - Tel. 25J493 Mai găsiţi: PARCHKI, PALUX, LACURI, ARACI-1.1.1)11.1 A M ’.
S.C. ONESTO S.R.L.CASĂ DE AMANET
în incinta Restaurantului >”Fetiţele Vîeneze”, j
str. Memorandumului nr. 13 Tel. 19-59-66
Eabrlcăm B0LŢURI PISTONp e n tr u o r ic e marcă.^
Tel. 437477; Fax 437707 {
Primăria comunei Jucu,scoate la licitaţie în data de 9 iulie 1997, ora" 10, următoarele:
- spaţiu pentru dep ozit, s itu a t. în Jucu de S u s, nr, 1 1 2 , com . Jucu;
- spaţiu pentru adăp ostit an im ale, situat în Gădălin, nr. 53 , com una Jucu;
- spaţiu s itu a t In V işea,. nr. 1 5 3 , com una Jucu. .
Informaţii suplimentare se pot obţine dc la Primăria comunei Jucu, telefon 101.! ______ . ' (760845)
sc”IATSACLUJ1” S.A. (DACIA SERVICE)str. Maxim Gorki nr. 41, anunţă onorata clientelă că
începînd cu data de 1.07.1997, execută lucrări de reparaţii auto în garanţie la autoturismele din gama DACIA şi montează telefoane celulare GSM ş i NMTI, p e autoturisme, la preţuri avantajoase. «
Informaţii zilnic la telefon 435336 si fax 436007. o
VINZARI CUMPĂRĂRI
I T O 1 - INSTALAŢIE COMPLETĂ DE FlUficompusă din:
- GRUP COMPRESOR-CONDENSATOR marca BOCK - tip F5 - 40 mVh - c« n .baterie de răcire tip SUFLANTÂ- 4 ventilatoare, degivrare automată-electrică, panou automatizare complet.
Se asigură asisten ţă tehnică ş i garanţie. Telefon 123697 sau 120486
• Vînd Bingo complet cu sală amenajată ţi licenţă plătită în localitatea Cluj. Informaţii teL 09-45-53-67-3.(558760)
* Vînd calculator cu imprimantă, faxuri, maşină de scris electronică cu m onitor, vitrine şi lăzi frigorifice, xerox, maşină de spălat autom ată nouă. Relaţii tel 092/20-89-33 sau 018/62-31-22. (588859)
BBsgBBEaeasasctassB^aEi^^u• 'V înd urgent
casă+spaţiu comercial în Floreşti nr. 126, preţ 470 milioane negociabiL Tel 26-53-30 (588948)
C O N V O C A T O RînluminaprevederilorL31/1990, subsemnata Caluser Ileana,
în calitate de asociat şi administrator al Societăţii Comerciale Iberia Impex SRL, cu sediul în comuna Luna nr. 2/A judeţul Cluj, înregistrată la Registrul Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Cluj sub nr. J /l2/362/1994 înţeleg să convoc adunarea genrală extraordinară (art. 75 lit. d.şij din L31/1990) avînd următoarea ordine de zi:
1. Excluderea din societate a asociatei Moldovan Maria care deţine 50% din capitalul social al societăţii
2. Modificarea statutului societăţii >3. Rezolvarea problemelor economico-financiare ale
societăţii. ' ; -Adunarea generală va avea Ioc la sediul societăţii la data de
5 iulie 1997,ora II., NeprezentarcaasociateiMoldovanMariala adunarea generală la data şi ora stabilită în prezentul convocator atrage după sine aplicarea disp.art. 78 din aceeaşi lege în sensul că a doua adunare generală va avea loc la data de 12 iulie 1997 ora lila sediul societăţii. /
Dacă nici la cea de-a doua adunare generală asociata MoldoVan Maria nu se prezintă se va face aplicarea disp. art.76 aL 2dia L 31/1990. Administrator asociat, _______(342415)______ _ _____ Caluser Ileana -
organizează licitaţie, în data de 9 iulie, ora 10 pentru
reparapi şi igienizări- localul şcolii
sc DACRINO TRANSPORT suHUEDIN
Str. Horea nr. 37, tel. 251554, orar: 9-18Organizează concurs în data de 26.06.1997
pentru ocuparea următoarelor posturi la depozitul en- gros:
• Vînd apartam ent 3 cam ere u ltra finisat, cu garaj în MărăştL TeL 18- 60-90. (558953)
* Vînd sau schimb apartam ent 4 camere confort, uhrafinisat + garaj sub bloc, cartier Zorilor, bun şi pentru privatizare. Tel 43-04-91 orele 10-17; 43-84-69 după orele 19. (000100)
• Vînd apartam ent 2 camere Gheorgheni Tej 14- 53-61 orice oră. (588861)
Pentru a vă asigura în (ontinuare un abonament la ziarulvă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr. l 6.
Vînd apartament două .x cu telefon str. Horea nr. 3 eL 1 ap. 33. Zilnic orele : la tel, 13-71r01. (558870) înd. garsonieră confort I et.
' .ier Mănăştur cu telefon la convenabil. Informaţii tel. 1-85 orele 18-21. (558872) Vînd casă grădină în
ida str. Eroii Pascu 25. Tel. -96. (558874) ::
garsonieră I, cablu, str, ei nr. 7 ap. 61, marţi, i şi joi orele 10-13. Tel.
flM8 vineri si sîmbătă orele | (558882)
• Vînd sau schimb apartament 2 camere confort 2 Mănăştur preţ foarte avantajos cu garsonieră confort I plus diferenţă. Tel. 19-98-66 între orele 8-16. (558884)• • Vînd apartament 2 camere Mănăştur str. Primăverii nr. 6 ap. 130. (558891)
• Vînd apartament 2 camere. Informaţii tel. 17-12-21 după ora 17. (558908) ,,
• Vînd apartament două camere ultra finisat, preţ avantajos. Tel. 16-68-19 după ora 16. (558911) ;
• Vînd sau închiriez apartament de trei camere ultracentral. Tel. 1-9-68-27. (558926)* ' V
• Vînd apartament cu o cameră şi apartament cu 3 camere în Gheorgheni. Tel. 15-, 08-66 după ora 17. (558954): ;
• Vînd apartament 2 camere confort 2, str. Mehedinţi nr. 13. Telefon 14-67-41 orele 15-18. (588872) -- • Vînd casă str. Vişinilor nr. 3 şi grădină 550 mp. Informaţii str. Vişinilor nr. 5, tel'42-54-94. (588874)
• Vînd apartament 1 cameră, 60 milioane negociabil. Tel 18- 78-73. (588880)
• Vînd cabană lemn nouă demontată. 6x4 m 7,5 milioane. Tel 13-61-89. (588883)
• Vînd convenabil garsonieră în Mărăşti. Tel 13-00-79. (588903)’ '
• Vînd vilă 190 mp interior+1000 mp curte, anexe, str. Oaşului nr. 347,190 milioane negociabil. Tel 13-72- 81. (588915) v
• Vînd 4 camere, Tel 18-03- 09. (588926)
• Cumpăr urgent casă. Tel 18- 03-09. (588927)v • Vînd casă o cameră, bucătărie, grădină, preţ 85 milioane negociabil. Tel 12-34- 55. (588934) - ■ ' V ;
• Vînd urgent 2 camere în Plopilor ;finisat.'Tel 42-04-12 sau 092/ 22-81-65. (588936) ‘
• Vînd urgent apartament 3 camere, Plopilor noi. Tel 42-01- 77 sau 19-24-59. (588942) ..
' • Vînd, în centru, 2 camere confort, garaj, grădină, pe suprafaţă de 627 mp. Informaţii tel 12-78-74. (588944)
• Vînd Dacia papuc 0 kni, cu 3 obloane. Tel 14-08-08. (588855) \
• Vînd BMW 528 i urgent. Relaţii la teL 19-66- 49. (558923)
• Vînd Dacia 1982. Tel 13-59-58. (588865)
• Cumpăr Dacia 1310. Tel 42-68-68. (588932)
• Vînd casă, Calea Turzii, 1500 mp şi 2 « rulote camping. Tel 43-81-75 (588937)
• Vînd Cielo, an fabricaţie 1995, fabricat în Coreea, 53.000 km la bord, îmbunătăţiri, aercondiţionat, închidere centralizată, sistem antifurt Gnforcer. Informaţii tel 064/41-40-37. (588945)
•, Vînd ţiglă, porţi de fier din demolare. Informaţii tel. 42-65- 72. (558932) , •• • Vînd puicuţe şi găini ouătoare. Tel. 26-53-84. (558940) ' '
• Vînd aur de 14 şi 18 karate. Tel 31-29-20 interior 101, orele 7-15 (588601). »v Vînd masă cu 4 scaune
tapisate. Tel 43-50-09. (588871)• Vînd covor persan lucrat
manual nou, 2x3 mp şi cort Olanda pentru 2 persoane, suprafaţă utilă 7 mp. Tel 18-76- 79 oţele 15-18. (588882)
-» Angajez muncitori necalificaţi urgent. Informaţii teL 14-94-09; 17- 95-11 după ora 15.’ (558761)
Centrul de informatică Minieră, }
organizează licitaţie pentru achiziţionarea unei centrale telefonice cu 8-40 trunchiuri externe, 40-250 abonaţi, cartelă trunchi digital, aparate analogiceşi digitale, UPS. -Ofertele vor fi depuse pini joi 26.06.1997 la.sediul din B-dul N.Titulescu nr. 4 la secretariat ‘
• Magazin profil muzică angajează vînzători. Tel. 43-36-41. (558789)
• închiriez spaţiu 200 mp parter bloc str. Dîmboviţei nr. 45. Informaţii teL 018/ 62-00-64. (558948)
Angajăm agenţi de vînzări. TeL 43-01-93 orar 9-16.(558824)
‘ Vînd Lada 2104 break an 1988. Tel. 18-80-98. (558881)
• Cumpăr parbriz Oltcit. Telefon 41-00-24. (558886) :
• Vînd autoturism WV Golf din 1980 înmatriculat, preţ informativ 9 milioane lei negociabil. Zilnic după orele 16 la tel. 19-08-06. (558887)
• Vînd VW Golf 2, TD, an 1986,2 uşi, preţ 5400 DM. Tel 18-00-51, seara. (588833)
,* Vînd Austin Montego din 1987, 3800 DM negociabil. Tel' 17-41-38. (588857)' • Vînd Mercedes 190D, stare ireproşabilă. Tel 14-10-52. (588911) . :
• Vînd Mazda 626 din 1987, neînmatriculată, pret 2800 DM. Telefon 13-88-81. (588930) '
• Vînd urgent Renault .19 diesel, 1993, înmatriculat. Tel 42-01-77 sau 19-24-59. (588941)
• închiriez urgent dubiţă 2 tone diesel. Str. Dunării nr. 103. (558866), , v
*• Dau în chirie apartament ultra central în casă particulară, plata anticipat. Tel. 18-66-63 între orele 14-17. (558924)
• Dau în chirie casă. Tel 1849-16. (588905)
• AtenţielLa magazinul de încălţăminte sport din Tîrgu Mureş str. Gminescu nr. 19 s-a primit marfă nouă modele 1997. Cele mai scăzute preţuri din ţară! (558842)
• Societate comercială angajează trei vînzătoare, vîrsta 25-45 ani TeL 42-00- 07 între orele 19-21. (558858)
Aveţi probleme financiare? r
Doriţi o soluţie* . r
rapidă?
yELAJI LA SECTORUL PUBLICITATE AL ZIARULUI NOSTRU!
• Vînd telefon' mobil GSM, nou, garanţie, acte, ieftin. Telefon 43-75-30 orele 8-15. (558799)
• Vînd televizor color ieftin. TeL 17-32-32 sau 16- 22-43. (558947)
• -Vînd televizor color Elcrom, bun. Preţ 700.000 leL Tel 14-43-36. (588906)• Vînd telefon GSM. Tel. 16-
72-61 şi 17-97-20. (558814) j•, Vînd dulap haine, maşină
cusut, cazan baie. Tel. 43-38-71. (558928). , '
• Vînd PC 586/133 MHz, HDD 850,8Mb, RAM, nou. Tel 42-01-77; 19-24-59. (58894Q)
• Cumpăr viză Canada. Caut intermediar pentru obţinerea vizei TeL 41-21- 46. (558841) "
• Cumpăr forinţi şi valută Vest Tel celular 092/ 24-94-20. (588747)
• Cumpăr discuri muzică cu grupuri rock româneştii Tel 13-78-60. (588869)
.Cumpăr pian Bosendorfer. Telefon 19-85- 11.(588873)
• Vînd urgent bibliotecă şi birou, tel 18-70-24, orele 16-22.(588939)
Dau în chirie casă cu două camere, telefon, curte, grădină tv câblu, după ora 16 tel. 41-62-38. (558876) i / ’
• Dau în chirie garsonieră, cartier Mănăştur. Tel. 13-22-78. (558899) . ’ :
• Dau în chirie apartament 2 camere mobilat, pe termen lung. Tel. 14-99-53,.plata anticipat., (558901) ■ ' ;
Dau în chirie qasă central 2 camere dependinţe 75 mp telefon, acces auto, singur în curte. Infomiaţii la tel. 41-13-02 după amiază.. (558904) .
• Dau în chirie ,3 camere central, termen lung. Tel. 41-07- 63. (558905)
• Dau în chirie garsonieră. Relaţii la tel.' 17-25-92 între 17- 20. (558914)
Ofer chirie. Tel. 18-03.-09. (558936) :.Y
Dau în chirie garsonieră mobilată. Tel. 17-26-80 după masă. (558938)• • • Dau în chirie ■ garsonieră nemobilată str. Parîng nr. 35 bl. T3 ap. 26 între orele 15-18 Mănăştur. (558955) ,
• Dau în chirie garsonieră mobilată, Mănăştur. Tel 31-29- 20 interior 101, orele 7-15. (588600) ' • ;. • Dau în chirie apartament 2 camere nemobilat, cu telefon. Tel 14-93-24. (588918)
• Medici stagiari căutăm chirie apartament 2 camere sau garsonieră în lei. Tel. 18-29-92 orele 17-20. (558927)
• Caut chirie urgent. Tel. 19- 46-18. (558939) <
• Caut chirie. Tel 43-56-62. (588931) ,
DIVERSE• , Comatim Trans
efectuează transport şi mutări cu autodubă 7,5 tone. Tel. 14-00-77. (557374)
Napoca, pentru reziliere de contract(865705)
• în conformitate cu Legea nr. 137/1995 Bojor Monica Cristina anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul supraetajarea locuinţei situată în Dej, str. Mărăşeşti nr. 11, ap. 8. Eventualele sesizări şi sugestii se vor depune la sediul APM Cluj Calea Dorobanţilor nr. 99. (342304) ,
• în conformitte cu Legea nr. 137/ 1995 Kiss Iosif anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru funcţionarea unei instalaţii produs.tachiu în Bicalat nr. 50/a judeţul Cluj. Eventualele sesizări se vor . depune la sediul APM Cluj Calea Dorobanţilor nr. 99. (558865) ,
• Angajez vînzătoare magazin alimentar. Tel. 43-59-59 după ora 9. (558888) / ^.. • Angajez barmane, ospătare şi picoliţe str. Victor Babeş nr. 33.(558889)
• SCC Indcoop Cluj str. Eroilor nr. 9 angajează urgent tîmplâri. Informaţii Ia tel 19-15- 75. (558898) /
• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 RAJAC Cluj începe demersurile pentru obţinerea acordului de mediu pentru investiţia canal colector mal drept Cluj Napoca tronson I Abator str. Iaşilor, finisaje interioare. Eventualele sesizări se vor depune la sediul APM Cluj str. Dorobanţilor nr.' 99. (558929) , ■■■,-
• Angajăm urgent tineri îţitre 1830 ani fete şi băieţi pentru barman si chelner. Tel. 16-59- 98. (558949) ; ; -
• Angajăm, cu carte de muncă, vînzătoare serioase! Tel 14-02-22. (588812) .
• încălţăminte' second-hand, import Germania, en gros. Tel 18-00-51. (588832) ;
•. în conformitate cu legea nr. 137/ 1995, SC Picant M & P anunţă începerea demersruilor “pentru obţinerea acordului de mediu pentru magazinul alimentar din Piaţa Flora. . Eventualele sesizări şi sugestii se depun la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (588907) ^
• în conformitate’cu Legea.nr. 137/ 1995, SC Domila Service SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul en gros din str. Oaşului nr. 233 Cluj. Eventualele sesizări se depun la APM Cluj, Calea Dorobanţilor
______ nr. 99. (588909),» Angajăm ospătar-barman." •. Angajez bucătari, ajutor
Telefon 16-11-40 sau 19-67-11. bucătar, picolo. Relaţii str. (558838) • - Brîncuşi nr. 98, orele 15-17.
• Numitul Măndula Marcela (588929)-,cu ultimul domiciliu în Turda, '• Discoteca Sun angajează str. 22 Decembrie 1989, este bucătar şi vînzătoare îngheţată, chemată să se prezinte la Telefon 42-06-92 sau 18-24-66. Judecătoria Turda în data de 2 (588938) iulie 1997 în calitate de pîrît în procesul promovat de reclamanta Urdă Viorica pentru recunoaşterea dreptului de proprietate. (342413)
• Otvos Maria, domiciliată în Cluj-Napoca, str.Partizanilor, nr.64, este chemată la Judecătoria
« SC Tamisa Trading SRL caută colaborator pentru desfăşurarea activităţii în spaţiul de 161 mp situat în' str. Observatorului nr. 105. Informaţii la adresa de mai sus şi la teL 43-85-60 între orele 8,30-16,30. (558892)
• SC Ilpaso SRL angajează vînzătoare cu experienţă. Zilnic între orele 08-09 şi 17-18 la sediul firmei str. 21 Decembrie nr. 148. (558912)
* Angajăm vînzătoare magazin “China” P-ţa Mihai Viteazu nr. 24 (558925) - V l
* Angajăm barman(ă) şi ospătar(ă) la pizzerie. TeL 43-87-38. (558952)
* Executăm deratizări. Tel l7 -ll-88 (588881)
.* Angajăm vînzătoare pentru magazin alimentar Tel 18-11-94 după ora 20 sau Ia magzinul din str. Iu Nu Maniunr. 40 (588910)
• Angajez vopsitori şi tinichigii auto. Tel 13-03-08. (588946)
Cluj-Napoca, cam. 124, pentru ziua de 25 iunie 1997, în calitate de pirită, în proces cu Consiliul local al m unicipiului Cluj-
Primâria Bonţida I anunţă licitaţie publică pentru reparaţii curente la şcolile de pe raza comunei şi la primărie. Licitaţia va avea loc în data de 4 iulie 1997, orele 10, la Primăria Bonţida. în caz de neadjudecare, licitaţia se va repeta în fiecare vineri, orele 10. (588908)
H n zm w l M & E W Â R W I .jputeţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Nupoca nr.l6. sSa CBsd
A D E V Ă R U L n r r /a r.. . r U B L I C i l A l t înv iem 8-16; Icl/fai 31-4M3;SUBREDACpADM: l-.M i.ert8-16, tel/fa* 21-M5-
marţi, 24 iunie 19972 ] ;
• Socictate comercială vinde la licitaţie Ford Escort 1,6 D. Licitaţia va avea loc sîmbătă 28. 06.97. Informaţii la tel. 41-29- 90 (558913) ' ': • Ofer împrumut. Tel. 19-07- '44. (558852) ’
Ofer împrumut valută. Telefon 14-21-01, (588854)
• Ofer împrumut. Tel 17-60- 73.(588921) '
• O tînără serioasă şi înţelegătoare, doreşte,, să îngrijească o bătrînică contra locuinţă. Relaţii latei. 12-31-54. (558885) . ’
• Caut menajeră pentru 4-5 , ore/zi, exclus sîmbâta-duminica.
Relaţii str. Vidrani nr. 5-7, sc. I, ap. 40. (588884) .
• Caut stăpîn pentru o căţeluşă de 5 luni vaccinată, rasă comună, foarte deşteaptă şi mare iubitore de.'copii. Tel. 43-54-30. (558915)
• • In conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Perşa Vasile anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu: pentru casă familială P+E situată în Jucu de' Mijloc nr. 12. Eventualele sesizări se depun la sediul APM str. Dorobanţilor nr. 99. "(558879) .
•, în conformitate cu Legea nr. .137/ 1995 Ivaş Nicolae anunţă , începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru garaj şi magazie în Gherla
. str. Călăraşi nr: .45. Eventualele .sugestii, şi reclamaţii se vor depune la sediul APM Cluj str. - Dorobanţilor nr. 99. (558906)
• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Roşea Ana anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu'
, pentru construire casă familială în Tritenii de Jos nr. 385. Eventualele sesizări se depun la
/ sediul APM Cluj str. Dorobanţilor nr.'99. (558909)
• în conformitate cu Legea nr. \- 137/ 1995 Ghiţe Dorica anunţăînceperea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu . pentru obiectivul de extindere, recompartimentare şi mansardare la casă situată în Cluj Napoca
: Ftr. Eremia Grigorescu nr.98/A.‘ Eventualele sesizări şi sugestii se vor depune Ia sediul APM Cluj str. Dorobanţilor n r . ' 99. . (558937) ' ; -
• în conformitate cu legea nr. 137/ 1995, Câmpean Ovidiu anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru, obiectivul; locuinţă, situat în comuna Baciu, str. Gării nr. 451. Eventualele' sesizări se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (588858) : ’
• In conformiate cu Legea nr. 137/ 1995, Radu Şter anunţă începerea 'demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul casă de vacanţă, situat în zona Sălişte, satul Someşul Rece, comuna Gilău. Eventuale sesizări, sugestii se depun la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (588860) ;
• Numitul Puică Dat Florin, domiciliat în Cluj-Napoca, str. Cîmpului nr. 40, ap. 56, este chemat în calitate dc pîrît la
’ Judecătoria Cluj-Napoca, dosar 4987/1993, reclamant Rădulescu Doina şi alţii, în proccs prestaţie tabulară nulitate contract vînzarc-cumpărarc, în ziua de2.07.1997, ora 8, camera 122. (588879)
PIERDERI
• Pierdut borsetă neagra cu acte. Ofer recompensă mare. Telefon 41-28-71. (558863) _______
• SC Aliver SRL pierdut stampilă de firmă. Se dcciară Aulă. (558951).; ; ..
’ .• Pierdut legitimaţie de serviciu nr. 9/5162 eliberată de Consiliul Local pe numele Sîngeorzan Cristina. O declar nulă. (588864)
• Miron Nicolae pierdut legitimaţie de serviciu. O declar nulă. (588876). ,s>• • Pierdut contract închiriere pe numele Sângerean Pompiliu, str. Gr. Alexandrescu nr. 31, ap. 18.ll declar nul. (588878) .
• '-Pierdut legitimaţie de serviciu eliberată -de Rom- Telecom Cluj-Napoca, pe numele Paul .Geacar. O declar nulă. (588904); , 1
• Todea loan pierdut carnet de student. îl declar nul. (588924)
DECESE COMEMORĂRI
• A plecat într-o lume mai bună, mult prea repede, cea care a fost pentru noi ca o mamă. Doamnă EVA CLARA REMAN, cei care v-an apreciat bunătatea sufletului vă mulţumesc pentru ceea ce a-ţi făcut pentru ei de-a lungul vieţii Să vă fie somnul lin. (558875)
• Cu adîncă durere anunţăm încetarea, din viaţă a scumpului nostru tată, socru- şi' bunic CÂMPEAN IOAN din Feiurdeni. Înmormîntarea va avea loc marţi 25.06. ora 14 Ia Capela Cordoş. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Fiul loan, nora Emilia, nepotul Neluţu cu familia. (558877)
• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viajţă a scumpului nostru tată, socru şi 'bunic CÂMPEAN IOAN din Feiurdeni. Fiul Vasile, nora Ani şi nepoatele Adriana şi Carmen. Fie-i ţărîna uşoară/(558878)
• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă după o grea suferinţă a iubitului nostru soţ, tată, bunic VERDE ŞVALENTIN în etate de 70 ani, pensionar al corpului CFI. Înmormîntarea va avea loc în data 'd e25.06.1997 din Capela Cimitirului Central. Odihnească-se în pace. Familia îndurerată. (558894)
• A plecat dintre noi pentru totdeauna un om cu înalte calităţi sufleteşti care a fost stimat şi aprecit de colegii şi camarazii săi de armă colonel (r) BĂLAN TUDORACHE, fost preşedinte al Asociaţiei veteranilor de război din M.I. Filiala judeţeană. Cluj îl vom păstra în inimă şi în gînd pe bunul nostru prieten care ne-a lăsat un gol imens în sufletele nostre. Adio drag / prieten. Colectivul Asociaţiei Veteranilor de Război din M. I. Filiala judeţeană Cluj. (558896)
* Cu adîncă durere aducem la cunoştinţă încetarea din viaţă, după o grea suferinţă, a celei care a rost RÎJNIŢA PĂUNA, în etate de 74 ani. fnmormîntarea va avea loc îri data de 25 iunie, orele 12, la Cimitirul Mănăştur. Familia îndoliată. (588889)
• Cu lacrimi în ochişi inimile zdrobite de durere anunţăm ’ încetarea din viaţă după o lungă şi grea suferinţă a unei * boli necruţătoare a celui ce a fost soţ, tată, socru şi, bunic colonel ■ (r) BĂLAN TUDORACHE. Chipuj Iui drag nu-1 vom uita niciodată. Tudorele drag zadarnic te vom mai aştepta în pragul casei noastre, iar braţele tale nu ne vor mai îmbrăţişa ; niciodată, fnmormîntarea va avea loc în ziua de 24 iunie 1997 orele 15 de la" Capela Nouă ă Cimitirului Mănăştur. Familia îndoliată. (558897)
• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă ă celei care a fost scumpa noastră mamă şi soţie decedată fulgerător în22 iunie 1997. Dormi în pace, suflet drag! înmormîntarea va avea loc joi 26 iunie 1997 orele 13 de la Cimitirul Central Mircea şi Ciprian. (558910)
Cu inimile zdrobite de durere anunţăm încetarea din viaţă în ,20 iunie a iubitului nostru soţ şi tată inmg. MIRCEA ŞUTEU de 47 ani. Înmormîntarea va avea loc marţi 24 iunie oră12 de la. Capela veche ai Cimitirului Mănăştur. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Soţia Corina şi copii Mihai şi Corinuţa. (558917) V ^
Cu tristeţe vă anunţăm trecerea la cele veşnice dupăo grea suferinţă a iubitei noastre mame, soacră şi bunică MÂNUANASTASIA născută Presecan, . profesoară pensionară, în etate de 84 anL Înmormîntarea va avea Ioc miercuri 25 iunie ora 10 la Cimitirul Central. Dumnezeu s-o ierte .şi s-o odihnească. Familia îndoliată (558930)
• Cu profundă durere ănunţăm încetarea din viaţă, în Germania; după o scurtă dar grea suferinţă, a iubitei noastre mamă, soacră şi bunică, PAL ROZALIA. O vom păstra Veşnic în inimile noastre. Fiii săi Guszti şi Ocsi, nurorile Eniko şi Eva, nepoatele Andrea şi Reka. (588856) '
• Cu inimile zdrobite de durere anunţăm încetarea din viaţă, după o scurtă şi grea suferinţă, a celui ce a fost soţ, tată şi bunic, DUME FLORIAN, în vîrstă de 64 anL Înmormîntarea va avea Ioc azi, 24 iunie 1997, orele 13, de Ia Capela Cimitirului Mănăştur. Şă-i fie ţărîna uşoară! Soţia Valeria, copiii Corina şi Marius cu familiile. (588875)
• Cu durere în suflet anunţăm moartea fulgerătoare a scumpului nostru soţ, tată şi socru, GACIU SIMION, în vîrstă de 53 ani fnmormîntarea va avea loc miercuri 25 iunie 1997, la ora 13, de la domiciliul defunctului, str. Caransebeş nr. 7, Someşeni Nu te vom uita niciodată. Odihnească-se în pace! Soţia MinodOra, fiicele Simona, Angela şi ginerele Liviu. (588892)
• Sîntem alături de familia Neagoş în marea durere a- despărţirii de scumpa lor mamă şi soţie LENUŢA. Odihnească-se în pace. Familia prof. dr. A. Cocârlă. (558871)
• Un ultim omagiu celei care ă fost draga noastră soră şi .verişoârâ ‘NEAGOŞ ELENA, la trecerea sa în nefiinţă. Dumnezeu s-o odihnească , înpaceîFamiliile Damian, Călăţan şi Pop. (558890)
• împărtăşim durerea colegei Simona G ad, la trecerea fulgerătoare în eternitate a dragului său tată. Condoleanţe şi întreaga noastrăcompasiune familiei îndurerate.-Colegii de. lă Direcţia generală de coordonare-organizare a Consiliului Judeţean Cluj. (558893)
- • Sincere condoleanţe familiei Bălan pentru pierderea tatălui din partea familiei Botiş. (558895)
, ■ - • Sîntem alături de familia col (R) veteran de război. ,,v . BĂLAN TUDORACHE în marea durere pricinuită de decesul acestuia. Cadrele Brigăzii de Jandarmi Cluj Napoca. (558902)
• îndureraţi de moartea neaşteptată ă fiului, fratelui şi cumnatului nostru MIRCEA ŞUTEU sîntem alături de Corina, Mihai şi Corinuţa. Nu te vom uita niciodată. Mama, Nicu şi Gabl (558918) -
• împărtăşim marea durere a fiicei Corina şi nepoţilor Mihai şi Corina la încetarea din viaţă a ginerelui pe care nu-1 vom uita niciodată. Familia Mititean. (558919)
• Corina sîntem alături de tine şi de dragii Mihai şi Corina în marea’ durere prin care treceţi la pierderea lui MIRCEA. Mari şi La urenţiu. (558920)
• Sîntem alături de sora Corina şi nepoţii Mihai şi Corinuţa în aceste momente grele prin care trec la pierderea soţului şi tatălui MIRCEA. Familia Matei.(558921)
• Sincere condoleanţe prietenului nostru Ciprian Neagoş în marea durere pricinuită de pierderea ifiamei dragi Foştii colegi din clasa a XlI-a C.(558922)
* Sîntem alături de colega noastră Corina Paicu în durerea pricinuită de pierderea tatălui drag. Colegii de la SC Spor SA' Cluj. (558943)
• Ne exprimăm adînca tristeţe Ia pierderea celei care a fost REMAN EVA CLARA, 49 ani, salariată a SC Argos. Familiei îndoliate întreaga compasiune şi sincere condoleanţe. Colectivul de muncă de ia SC Argos SA. (558950) ' -
.* Aducem un pios omagiu celui care afost BĂLAN T U D O R A C H E . Condoleanţe soţiei. Locatarii scării 4, str. Teleorman nr. 65. (588866)
• Pios omagiu celei mai dragi nepoate şi verişoafe, LENUŢA , NEAGOŞ. Dumnezeu să o primească şi să o odihnească. Greu încercaţilor Ciprian şi Mircea le dorim multă tărie sufletească. Mătuşa Maria şi familia Dan. (588870)
• Colegii de lă DGAÂ Cluj aîluc un pios omagiu celui care a fost ing. MIRCEA - ŞUTEU. Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească în pace. Sincere condoleanţe şi profunda noastră compasiune familiei îndurerate. (588890) '
• Un ultim omagiu prietenului nostru, ing. MIRCEA ŞUTEU. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia ing. Ivan Ilarie. (588891),
• Un ultim omagiu adus fratelui nostru GACIU SIMION. Odihnească-se în pace. Fratele Gaciu loan cu familia. (588893)
•_Un ultim omagiu adus fratelui noastră, GACIU SIMION. Odihnească-se în pace. Sora Vonaş Valeria cu familia. (588894) ; ,
• Un ultim omagiu adus fratelui noastru, GACIU SIMION. Odihnească-se în pace. Fratele Gaciu Petru cu familia. (588895)
• Un ultim omagiu adus fratelui, noastru, GACIU SIMION Odihnească-se în pace. Fratele Gaciu Gheorghe cu familia.(588896) '•
• Un ultim omagiu adus fratelui noastru, GACIU SIMION. Odihnească-se m pace. Fratele Cîmpean Alexandru cu familia.(588897) '
* Sîntem alături de finii noştri Angela şi Liviu, în marea durere pricinuită de moartea fulgerătoare a tatălui, GACIU SIMION. Odihnească-se în pace. Naşii familia Tite. (588898)
* Sîntem alături de colega noastră Ştir Angela, în marea durere pricinuită de moartea fulgerătoare a tatălui eL Colegii de la SC “Tramar”. (588899)
* Sincere condoleanţe familiei Banias, pentru pierderea suferită. Familia Şeuşan. (588900)
* Sincere condoleanţe fostei noastre colege Paicu Corina, la trecerea în nefiinţă a tatălui drag. Oficiul de calcul din SC Transgex SA/ (588902)
• Cu adîncă durere în suflet, întristaţi de moartea mult prea timpurie a celei ce^a fost asistentă-şefă a Clinicii Pediatrie II, ELENA NEAGOŞ, exprimăm regretul profund şi întreaga noastră compasiune familiei îndoliate. Figura blîndă şi veselă, mintţa sclipitoare, devotamentul pentru copilul bolnav, respectul şi' dragostea date întregului colectiv vor rămîne veşnic în sufletele noastre. Profesorul şi întregul colectiv de medici, asistente şi personal . auxiliar. (588919)
• Un ultim omagiu i care a fost VANA BAZIL preşedintele Subfiliala Turda. Sincere'familiei. Foţştii deţinuţi politici Cluj. (588920)
• Tristă a fost ziua delN^' iunie 1994 cînd a încetat di» viaţă soţul drj» t% N I M E R S C Hl GHEORGHE. Lacrimi, flori şi dor nestins pe tristul tău mormînt. Soţia1 (558541) ‘t
* Un dor nestins, lacrimi şi durere ne copleşesc acnnt cînd se împlinesc doi ani de cînd ne-a părăsit dragul nostru soţ şi tată NICU POP. Dumnezeu si-| odihnească. Soţia SarişiGnl Marius. (558869) (
c:
5 Se împlinesc 10 ani de cînd iubitul noastru tată ţi bunic, SZEKELY IOAN, (fotograf) a trecut în ţ nefiinţă. Dumnezei să-i 1”' lumineze calea veşniciei, i? Familia. (588805). ■ . . . ■• Pios omagiu la 2 ani de p
la despărţirea de iubita; 1noastră MELANLVp ZDRENGHEA. Parastasul va /; avea : . loc marţi,p ^24.06.1997, ora 19, laj;1Catedrala Familia (588867)
Ortodoxă.}-în d u r e r a ţ i^ ’1
Tristă şi dureroasă esteşjâ ziuă de 24 iunie, cînd s4*( împlinesc 2 ani de cînd r sufletul meu este trist jtiu Îndurerat că sub glia re< zace un suflet nobil şi tină atît de drag, cel ce-a fost fiii meu NICU POR Nu te vq uita cîte zile voi mai ave Dumnezeu să te aibă îj pază. Mama Nastqsia' (588885) M
>P, • Azi se împlinesc 2 ai de la moartea iubitnlo ^ nostru cumnat NICU. Ni I vom uita niciodată. FamilcPărajdl (588886)
• îngenunchem cu ochi plini de lacrimi în a mormîntului celei care ‘i st fost lumina vieţii noastre MARIOARA POP, IJ împlinirea a 7 ani de U ţu nedreapta despârţir Dumnezeu să-i odihnea sc3 -j în pace sufletul bun şi nobil Parastasul va avea duminică, 29 iunie, ora 12; la biserica din Iris. Soţi*' Pavel şi copiii cu familiU® (588925)
• Mulţumim rudenii]»*"' i prietenilor, vecinilor cunoscuţilor care an condŞ® pe ultimul drum pe draga noastră mătuşă • înv VALERIA PLAIAN. Si;fie memoria binecuvîntat* Nepoţii Mărioara Pârvn f Andrei Plaian. (558880)
• Familia dr. Terdic M*3 şi Marius, mulţumef^ tuturor celor care i-au lo* alături cu prezenţa şi ^ gîndul curat, Ia durere pricinuită j*. trecerea în nefiinţă ă ce» J care a fost iubitul nostru 1 şi tată MARIUS IIORE f]' TERDIC. (558883)
- Regretăm disparil^j prematură a inginerul' ^ MIRCEA ŞUTE^j Condoleanţe fainii1 îndurerate. Colegii de , Laborator Control foraj (588913) ____ ^
!(llt
marţi, 2 4 iunie 1 9 9 7 SPORTADEVĂRULde Clui
!
sAptainînă vom _ ."„n publicarea 1 -'ij'.clor anali/â îi j . , crjJ c r Ji\î/onare de - _*!| ])>u dusprc «Jupele|
V.pinU: în di\ i/iile rjh A, li ?J (’ nc vom
^ " ' . k p trLrilc în Juneţii- dc - ires îmi larg sau mai...
■S ■ - -jt, un dcccnt deosebit djorila echipelor dm
rvîTul r.oslru ţjivgrafk,
Solicităm., ‘puncte
de vedere’viul si ou deoscbnc “l ' Cluj-Napoca, Unirea
- iduslru SiriM Cimpia Slidi Ancşul Turda
< unpn Cîhcrla Despre «v eJiipo solicitam din -a cititorilor şi a celor pi.iu do echipe (foţii
ani umori.ţ # v.—’-JjoAtorij “puncte de
caic sa ne ajule sa o imagine mai
]e rk-laasupra ic&pectixclor ta ’ w-nislo.4 iVeselele de votac" pot: u|U'P>.diaie prin poştă pe II .„vi. Redacţiaja’j : -VĂRUL l)K CLIJJ" i iJ.J-NAPOCA 3400 i
-Itu sccţia SPORT), îl .:a N,ipi'ea nr. 16.
== .Dtăni corespondenţele ■te-; la dala de 30 iunie. Cei s«!-( luj-Napoea pot Irece pe id wl.tcţie (secţia SPORT) şrv inainle de amia/ă pînă ' rdc 13,(K)
C O P P A
iM E R I C AV-* ■ ,=^au stabilit şi celelalte două
ipe ce vor evolua în ifmalele Coppei America,
” î ce Peru şi Bolivia smprizele cu o zi mai
yîeme, eliminînd cu două hiitice-2-1 pe Argentina, ţţstiv Columbia,
s tfe l, în ultimele două Muri de finală” Ecuador -
Wic 3-4 (după prelungiri şi toi de la 11 metri; tdupă
_ j3ul regulamentar de joc iii era egal, 1-1) şi Brazilia pguay 2-0, rezultat scontat, anifinalele programează
blidele Bolivia - Mexic şi alia - Peru, fiind foarte
o finală Brazilia - Ma, pe de o parte pentru că
,r£iiia pare cea mai în formă pă sud-americană a
? roitului, iar Bolivia ar putea Scia de avantajul terenului
n uC.B.
M O Z A I C F O T B A L I S T I CVictorie în deplasare ţi...Rapidul a debutat cu dreptul în Cupa
UEFA-INTERTOTO cîştigînd cu 4-2 partida susţinută în deplasare cu formaţia poloneză Odra Wodzislaw. Despre echipa Odra doar atît că deşi are ceva vechime îrţ fotbalul polonez, înfiinţată în 1922, ea a promovat pe prima scenă a. fotbalului leşesc doar acum un an, respectiv cu o etapă înainte de final era pe locul 4 în clasament. ? ’ -
••• Înfrîngere acasaGloria Bistriţa a debutat, în schimb,
cu stîngul în Cupa UEFA-INTERTOTO, picrzînd acasă cu scorul dc 1-2 partida cu Montpellier (Franţa). Poate va recupera în etapa următoare cînd se va deplasa în Iugoslavia. Miram-aş! Fără să vreau mi- amintcsc de păţania lui “U” de acum două veri, cînd şi-a încercat şansa de a sc clasa ccva mai sus pentru un stoc dc mărci care să mai umple visteria săracă a
clubului. N-a fost să fie clasîndu-se pe ultimul loc în grupă şi cheltuielile de deplasare cu avionul în Insulele Feroe, respectiv la Bruxelles, au făcut ceva goluri în seif (noroc că atunci trupa alb- negrilor era sponsorizată de Banca “Dacia Felix”).
Ceartă la cutite9
între eoncitadineEste vorba de cearta la cuţite între A.C.
Milan şi Intemazionale Milan. Există şi un motiv al certei, jucătorul brazilian Andrc Alvcs de Cruz, pe care ambele formaţii şi-l doresc. Iniţial Cruz a semnat un preeontract cu Intemazionale dar acum a intrat ferm Ia atac Milan datorită lui Fabio Capello, revenit la conducerea tehnică a echipei după anul senioral petrecut în Spania cu Real Madrid (încă atunci Capello l-a dorit pe Cruz în defensiva lui Real Madrid dar Napoli a rezistat ofertei; ba mai mult, tot Capello
a fost cel care l-a sfătuit pe preşedintele lui Inter, Moratti, să-l achiziţioneze pe Cruz, mai ales în contextul că se prevedea venirea Iui Capello la Inter numai că apoi “brînza s-a stricat” şi la chemarea, disperată a lui Berlusconi pentru a stopa dezastrul, Capello a revenit la marea lui dragoste). Deocamdată Cruz nu este nici al lui Inter (precontractul a fost anulat de Comisia campionatului) şi nici al lui Milan. Deci rămîne să fie al celei care va deschide mai larg punga.
lui Ronaldo si complicaţiile
saleS-a cam consumat ceva cerneală
tipografică "pe tema transferului lui Ronaldo de la. F.C. Barcelona la Inter Milanb. Complicata poveste a transferului pare că se apropie de final. Din momentul cînd “il presidente” Moratti şi l-a dorit să-l aibă în curtea sa pe Ronaldo, au apărut fel de fel de piedici, printre ultimele fiind aprobarea dosarului depus de
avocatul lui Ronaldo la Liga Spaniolă a fotbalului profesionist şi a sumei de 4. miliarde de pesetas reprezentînd clauza de cedare ce-1 mai ţinea legat de F.C. Barcelona. Numai că federaţia spaniolă de fotbal încă n-a parafat nimic, espectativa datorîndu-se aşteptării deciziei F.I.F.A. Deci pînă la epilog mai este de aşteptat
Rom eo V. CIRTAN
I g Ş F o t b a l i n t e r n a ţ i o n a l f i
SPANIA • 42 .ultima etapaCampioana Real Madrid
termină fără glorie
Punct final în campionatul, spaniol, în ceea ce ibericii numesc "primera division”. Numele campioanei era cunoscut cu o etapă în urmă şi acesta era Real Madrid, care redevine campioană după o serie ”FC Barcelona”, în timp ce ediţia trecută a campionatului, spaniol încununa succesul lui Atletico Madrid. Configuraţia finală a clasamentului găseşte pe podium pe Real Madrid (campioană), FC Barcelona (vicecampioană) şi Betis Sevilla (ocupanta treptei de bronz). Primele două echipe vor participa în Liga Campionilor Europeni, în timp ce Betis, cîştigătoarea Cupei Spaniei, va evolua în Cupa Cupelor. Pe următoarele patru locuri (4-7) s- au clasat Deportivo la Coruna, Atletico Madrid, Athletic Bilbao şi Valladolid, toate aceste echipe fiind şi reprezentantele fotbalului spaniol în viitoarea ediţie a Cupei UEFA. Urmează "plutonul” de 11 echipe care au terminat acest sezon "nici în car, nici în căruţă...”. Ultimele patru clasate sînt şi cele care din ediţia următoare vor evolua în "secunda division", adică retrogradatele Extremadura, Sevilla, Hercules Alicante şi Logrones.
Revenind la ultima etapă este demn de menţionat că Real Madrid a încheiat campionatul fără glorie, madrilenii fiind învinşi în deplasare la Celta Vigo
pu 4-0. FC Barcelona, în schimb, a învins Ia Rayo Vallecano cu 1- 2. Tresărire de orgoliu a retrogradatei Sevilla care a terminat, şi ea, învingătoare Ia Racing Santander, scor 1-4.
Rezultatele ultimei etape (mai - puţin jocul Atletico Madrid -. Tenerife care s-a disputat aseară tîrziu, dar rezultatul partidei nu va putea influenţa configuraţia finală a clasamentului):• Espanyol Barcelona - Valencia 3-2• Betis Sevilla - Valladolid 2-0 .• Zaragosa -Compostela 1-3• Deportivo La Coruna - Extremadnra 1*0• Celta Vigo - Real Madrid 4- 0• Real Sociedad - Logrones 2-
1 ■ / • ■ ,• Hercules Alicante - Athletic Bilbao 3-2• Racing Santander - Sevilla 1-4 '• Ovideo - Sporting Gijon 0-0• Râyo Vallecano - FC Barcelona 1-2 .
Clasament: Real Madrid 92, FC Barcelona 90, Betis 77,
- Deportivo La Coruna 77, Atletico Madrid 71, Athletic Bilbao 64,' Valladolid 64, Real Sociedad 63, Valencia 56, Tenerife 53, Compostela 53, Espanyol Barcelona 51, Racing Santander 50, Zaragosa 50, Sporting Gijon 50, Celta Vigo 49, Ovideo 48, Rayo Vallecano 45, Extremadura 44, Sevilla 43, Hercules Alicante 41, Logrones 33.
Clasamentul golgeterilor: Ronaldo (FC Barcelona) 34 de goluri, Alfonso (Betis) 25, Suker
'(Real Madrid) 24, Râul (Real Madrid) 21, Rivaldo (Deportivo La Coruna) 21, Oii (Ovideo) 20, Ziganda (Athletic Bilbao) 17, Ohen (Compostela) 17, Luis Enrique (FC,Barcelona) 17. '
: / Cristian BARAtu r
Bobby Robson va rămîne
la Barcelona pînă anul viitor
Bobby Robson, antrenorul britanic al lui FC Barcelona, a
■ anunţat vineri, refuzînd o ofertă de la echipa engleză Everton, că va rămîne la.Barcelona pînă la sfirşitului sezonului 1997-98.
Contactat de Everton, . Robson, ”nu prea mulţumit” de sosirea la clubul catalan a lui Louis Van Gaal, fostul antrenor al lui Ajax Amsterdam, a declarat că va rămîne la Barcelona pînă la expirarea contractului său, în 1998. ”îmi voi onora contractul”, a spus Robson, care ar putea accepta un post de manager general. ,
Baraj pentru promovare în Divizia G de fotbal
Apollo Livada - Poşta Homână Cluj-Napoca 2-1 (după prelungiri)
Prin promovarea Olimpiei Gherla în Divizia B, în “schema” Diviziei C clujene a rămas un loc vacant, drept pentru care “federaţia” locală (adică A.J.F.) a decis susţinerea unui meci de baraj între ocupantele locurilor 3 şi 4 din ierarhia campionatului judeţean (formaţiile din titlu). •
Întîlnirea s-a disputat pe terenul C.U.G. (gazon excelent), prezenţi fiind numeroşi spectatori. Partida a constituit un veritabil record de... prudenţă manifestată de ambele echipe şi ca atare fazele de poartă au fost foarte rare. în mod deosebit excesiva prudenţă şi-a pus amprenta la modul negativ asupra portarilor celor două echipe, principali vinovaţi de primirea celor trei goluri.
Dar să vă prezentăm pe protagoniştii partidei de baraj;
POŞTA ROMANA: Mesaroş - Radu Pop, Marian, David Moldovan, Roland Moldovan - Daniel Pop, Vidrean, Petrea - Bobiş (Marin,- 60), Stan (Prigoană, 91), Alin Pop (antrenor Belâ Bakos); APOLLO: Butum - Vigh (Boroş, 77), Bria, Vădan, Zegrean - Martin, Oşorhean (Roşea, 60), Buiga, Benko (Crăciun, 66) - Silaghi, Bărbos (antrenor Pavel Roman). Iată şi autorii golurilor: Alin Pop (10), respectiv Oşorhean (2) şi Zegrean (91, deci un “gol de aur’ marcat în primul minut al prelungirilor).
Partida ă fost arbitrată de o brigadă turdeană alcătuită din Cornel Fîntînă (la centru), Robert Podar şi Marin Fîntînă (la linie).:
Eugen HANG
Fotbaliştii în concediu, conducătorii în căutare de... sponsori
A trecut bucuria promovării în divizia B în oraşul Gherla, drept pentru care conducătorii echipei Olimpia au trecut la treabă. în timp ce jucătorii se află într-o binemeritată vacanţă, conducerea secţiei de fotbal caută noi sponsori care să sprijine gruparea sportivă din orăşelul de pe Someş. Se pare c ă . eforturile lor nu sînt zadarnice.
Fabrica de.mpbilă, aparţinînd Regiei Autonome "Multiproduct" - unicul sponsor al Olimpiei - întreţine de peste 20 de ani relaţii de colaborare foarte bune cu firma olandeză "Hendriks”. Mobila produsă la Gherla are mare căutare în ţara lalelelor. Specialiştii olandezi sosiţi cu diferite ocazii în România s-au interesat şi de soarta fotbalului gherlean. Odată cu promovarea Olimpiei în divizia
B a crescut interesul olandezilor faţă de echipă. în aceste zile delegaţia olandezilor va fi din nou prezentă la Gherla şi există şanse ca Olimpia să se bucure de ajutorul firmei cu care colaborează Fabrica de mobilă a R.A. "Multiproduct”. Totodată s-au comandat mai multe rînduri de echipament tip "occidental”, cu care vor evolua în noul sezon competiţional jucătorii Olimpiei.
Deci, conducătorii divizionarei B din Gherla depun eforturi mari-pentru a face rost de bani. Odată cu promovarea echipei în B au crescut şi pretenţiile financiare. Bine ar fi dacă şi celelalte societăţi comerciale din localitate ar sprijini formaţia fanion a urbei...
SZEKELY Csaba
’ i'J •H « 3 B i " U " s i s e m n e le d e î n t r e b a r e
Nu-mi amintesc ca la “0 ” să mai fi fost o astfel de vacanţă estivală încărcată de nenumărate senine de întrebare. Să le luăm pe cîteva din ele:
• Echipa a intrat în vacanţă cu un chinuit răsuflat de uşurare că alb-negrii s-au salvat de la retrogradare, cu un preşedinte demisionar (Sorin Bagiu), cel nou urmînd să fie înscăunat abia pe 30 iunie, iar pînă atunci existînd un interimat asaltat de probleme extrem de urgente de rezolvat şi care la întrebări răspunde “în doi peri .
• La ora actuală se ştie clar că Brătianu II (“Stîlpul de control”) a plecat la Oţelul Galaţi; cît despre restul totului nu poţi afla un răspuns exact urmînd ca în momentul cînd goarna pregătirilor va suna să fie pusă jucătorilor întrebarea fatidică în ce priveşte rămînerca sau plecarea. “Adunarea” va avea loc la 1 iulie.
• Deocamdată nu se ştie cine va asigura conducerea tehnică. Se zvoneşte - că asta-i “moda zilei” - despre înscăunarea unui antrenor tînăr din zonă. Cine va fi alesul?
Nu se ştie fiindcă se păstrează un secret total.• Sărăcia continuă să prindă lustru în visteria lui “U”.
Pentru ameţirea speranţelor se lansează diverse zvonim despre o îmbunătăţire a bugetului. Cînd va avea ea loc? Nu există un răspuns clar.- • Teribil am fi dorit să fim anunţaţi că Prefectura şi Primăria
şi-au dat mîna şi au sărit în ajutorul lui “U”, că, în sfirşit CETATEA a înţeles să-şi sprijine echipa fanion, asigu- rîndu-se formaţiei “U” - care în septembrie va împlini venerabila vîrstă de 78 de ani de existenţă un viitor sigur şi nu unul strivit de incertitudini!
Victor MOREAîn imaginea alăturată surprinsă după o evoluţie încheiată
cu victorie, pe feţele jucătorilor domneşte bucuria succesului. Treptat'bucuria şi prietenia dintre jucători s-a spart în zeci de cioburi. Păcat de moarte fiindcă “u a înseninat întotdeauna prietenie strînsă, unitate sufletească şi dăruire în luptă,
„ abnegaţie în momentele critice. Vor fi ele refăcute degrabă?
ADEVARU L SPORT marţi, 24 iunie 1997 (12
Superliga Cupei Europei
Gabi SZABO - singura româncă remarcată la Munchen
Deziluzie în cea de a doua zi a Superligii Cupei Europei la atletism. Echipa noastră feminină care ne dădea: speranţe după prima zi a competiţiei, nu a reuşit decît ocuparea locului 7
din.„ 8 echipe, loc care o retrogradează în eşalonul secund. Dintre atletele noastre s-au remarcat doar Gabi Szabo (locul 2 la 1.500 m după Kelly Holmes (GBR) cu 4:04,79 min. şi cîştigătoare cu o zi înainte la 5.000 m; Rodica Mateescu (locul 2 la triplu salt) şi Felicia Ţilea (locul 2. la aruncarea suliţei).
Clasamentul final arată astfel: 1. Rusia (127p), 2. Germania (112p), 3. Marea Britanie (86p)... 7. România (71p) la 7 puncte de Franţa şi Italia, 8. Bielorusia (54p).
Competiţia masculină a fost cîşţigată de Rusia, urmată de Marea Britanie şi Germania, retrogradate fiind Norvegia şi Grecia. ,
Remarcabilă a fost prestaţia britanicului Linford Christie, cîşh'gător atît la 100 m cît şi la 200 m la această din urmă probă sosind la “fotografie” cu grecul Georgios Panayiolopoulos în 20,56 s, fiind declaraţi ambii cîştigători. Marea Britanie a ratat din noii primul loc şi cu acest nou loc doi deţine recordul absolut de clasări pe locul secund de-a lungul istoriei competiţiei.
Aşadar după ediţia de la Roma din 1993, cînd echipa feminină a României a obţinut cea mai bună clasare, devenind vicecampioană europeană, anul viitor va evolua, împreună cu echipa masculină în eşalonul secund angajîridu-se în lupta pentru o nouă promovare. -
Dan IUORAS
RUGBYP u t e ţ i ş i d v s . d e v e n i m e m b r u în .. .
Fundaţia “Prietenii
TENISRuxandra - la prima victorie
în 1997Beneficiind indirect de
forfaiturile mai mult sau mai puţin “strategice” ale principalelor favorite Ânke Hiiber-(retrasă la <5-4; 4-6 în
■ semifinala cu Miriam Oremans) şi Mary Pierce (walk-out înaintea sfertului cu Assa Carlsson), Ruxandra Dragomir (cap dc serie nr. 3) şi-a trecut în cont prima Victorie a sezonului
finala cu Miriam Oremans i-a revenit cu 5-7, 6-3, 6-4.
. învingătoare_cu 6-4, 6-4 sîmbătă dimineaţa în sfertul cu Lina Spîrlea, Arantxa Sanchez
,a făcut., istorie la Eastboume, (450.000 $) refuzînd să dispute finala în aceeaşi zi, după ce în semifinale trecuse cu 7-5, 6-1 de Brenda Schultz-McCarthy, posesoarea celui mai puternic serviciu din tenisul feminin. Amînată pe duminică, finala cu
■ Jana Novotna a fost întreruptă; la 6-5 în primul set şi - pentru prima dată în istoria turneului - nu s-a încheiat, cele două jucătoare împărtindu-si premiul de 48.000 S. • '
O finală s-a mai d isputat. totuşi, cea masculină de la
I= 1
trecută la Queen’s, că e cel mai | în formă jucător britanic al i momentului, Greg Rusedski s-a , impus cu 6-4,7-5 în finala de la
..Nottingham (328.000 $) I susţinută în compania lui Karol | Kucera. După ce slovacul, nr. | 64 ATP, prevenise o (atît de iară • zilele acestea) finală .100% ‘ britanică, învingîndu-1 pe Tim 1 Henman, al 14-lea favorit al | Wimbledonului. i
Radii C. MUNTEANU
| A hiat fiinţă în iunie 1996, numărînd peste 30 de iubitori ai
' rugbiului clujean. îl are ca I preşedinte pe domnul inginer | Mircea Rusu, vicepreşedinte | loan Irimie, iar ca secretar pe | domnul ; profesor Petrică
Motrescu. • fI Scopul principal al Fundaţiei I este acordarea de sprijin moral,| tehnic şi material mişcării | rugbistice dujene, de la copii la . old boys. în acest sens, sprijinul
membrilor se concretizează I printr-o cotizaţie junară, prin | atragerea de noi membri, prin | atragerea copiilor spre acest | sport bărbătesc, acordind sprijin ■ material din posibilităţi ; proprii ' sau prin intervenţii la alte* I societăţi din ţară sau de peste . | hotare.| Pînă în momentul de faţă,
Fundaţia a sprijinit echipa de old boys, asigurînd transportul acesteia în Italia, în cadrul unui
schimb bilateral, a cumpărat din Italia, pentru întreţinerea terenului de rugbi din Parcul' sportiv “Haţieganu” o maşină de tuns iarba, a împărţit-echipelor medicamente şi susţinătoare primite din Franţa; în fine, a suportat cheltuielile dc cazare, pentru echipa de juniori III, în cadrul unui turneu dc pregătire efectuat la Oradea.
Fundaţia Prietenii Rugbiului Clujean doreşte organizarea unor turnee pentru copii şi juniori, doreşte organizarea unei Zile a Rugbiului Clujean, un bal al rugbiştilor, manifestări ce să rămînă un bun şi select obicei. Se intenţionează realizarea în Parcul sportiv “Haţieganu” a unui club de rugbi asemănător celor din Franţa sau Marea Britanie şi, în acelaşi timp, atragerea în jurul terenurilor de rugbi a cît mai multor iubitori ai acestui sport.
Sînt de asemenea primite idei, sugestii,, toate în beneficiul sportului cu balonul oval, sport în care Clujul are o frumoasă şi ■ bogată tradiţie. în această direcţie, toţi cei interesaţi se pot adresa staff-ului Fundaţiei, la telefoanele: 19.94.95 sau 19.93.04. (M ircea Rusu); 43.33.99/19.00.38 (loan Irim ie); 43.13.23/16.45.72 (Petrică Motrescu).
D em ostene SOFRON
Civilizaţie şi^sport^
Viaţa (de) pe banca rezervelor
In turneul feminin de la Rosmalen (500.000 $). DupăRosmalen • (164.000$), ce-şi confirmase clasareaperformanţă ce o urcă în poziţia înaintea lui Chang .pe lista15 a clasamentului WTA. După favoriţilor la Wimbledonce a trecut cu 6-3, 6-1 de dispunînd cu 6-7, 6-3, 6-4 de"Tanasugam şi a beneficiat de numărul .2 mondial înforfaitul Barbarei Rittner (în faţa semifinale, Richard Krajicekcăreia' îşi adjudecase cu 6-1 şi-a completat încălzirea în primul set), jucătparea noastră a . tentativa de a-şi apăra titlul latrecut cu -6-1, 2-6, 6-4 de AII England Club cu o victorieDominique Van Roost, pentru eu 6-4, 7-6 în. faţa francezuluica în semifinale să o învingă cu Guillaume Raoux, surpriza6-4, 6-2 pe Carlsson. întreruptă săptămînii precedente,de două ori din cauza ploii, Confirmînd, ca şi săptămîna
■ V /
La Eastbourne, Arantxa Sanchez a
făcut.. *istorie
I Psihologia jucătorului de ■ rezervă este complexă şi I complicată,, dar şi foarte | interesantă.| Pe banca de rezerve existenţa I poate fi veselă şi relaxată sau
aspră şi tensionată, un aspect sau I celălalt depinzînd de mai mulţi | factori. Dacă rezervele, sau | oamenii de schimb cum mi se
pare mai corect spus, nu au ambiţii, veleităţi, aspiraţii de a deveni titulari, atunci se complac în anonimat, se.inulţumesc cu o viaţă călduţă, se implică puţin
j sau deloc în destinele echipei.Vorbim mai ales de sporturile
I de echipă, unde oamenii de | schimb sînt mai prezenţi în joc | şi fac-parte efectiv din echipă.. Aspectul celălalt îl reprezintă.
acei jucători de pe băncile de I rezervă care nu se complac în | această postură, care tind spre | mai mult, care doresc să I “prindă” formaţia de bază şi care
luptă pentru acest lucru, se I pregătesc, se antrenează.
Goana după bani, la orice nivel şi pe orice meridian, mai cu seamă la cei bogaţi, , întrece, în acest sfirşit de veac şi de mileniu, orice măsură. Faptul în sine e nu numai dizgraţios, ci şi extrem de periculos. Să precizăm de la început că sînt atîţia oameni bogaţi care au oferit cu generozitate bani sportului,
,'lansîndu-l spre orizonturi nebănuite. Dar sînt şi dintre acei ce vor să cîştige şi mai mult decît e posibil şi moral din sport.
Sportivul alergînd -cu limba scoasă numai după dolari, lingouri dc aur şi premii inumane mi se pare un învins, un ratat Mă tem că tot banul, carc a descătuşat sportul şi l-a propulsat în univers, îl va distruge.
Am avut în ultimele
decenii zeci de meciuri ale secolului la box. S-au dovedit a fi, multe dintre ele, nişte farse,: nişte cacialmale, nişte escrocherii. Pentru doi oameni caro-şi dau pumni în cap se scot
Pase»subiective
S-a găsit acum o .minte ciudată, care a organizat un meci al secolului între doi alergători: Donovan Bailey şi Michael Johnson. Pe o distanţă şi ea aberantă: 150 m. Avem
Cacialmale care umbresc şi ameninţă sportul!
pc piaţă zeci de milioane, Mereu se desfăşoară meciul secolului. Doar “eroii” sc schimbă! Lumea, naivă, dă bani grei pe bilete, asistă cîteva zeci de secunde la ceva fară să vadă nimic! Şi crede că a urmărit meciul secolului De la Cassius Clay încoace n-am văzut boxer care să ofere, ca cl, spectacol şi artă. Dar mcciuri ale secolului au fost gîrlă... .
campionate mondiale, europene,. Jocuri Olimpice, Grand-Prix-uri, dar unora nu le ajung. Inventează alte bazaconii! A smulge doi mari atleţi din viaţa şi organismul sportului şi a-i face clovni mi se pare deprimant şi condamnabil. Chiar dacă dolarii sînt mulţi, televiziunile şi reclama la fel. Este ca şi ctim ai lua două capitole din două
romane celebre să le compari, să le supui unui concurs şi unui clasament. E un primitivism, o aiureală. Mai gravă e nepăsarea cu care forurile competente au privit această eacialma. ,Şi chiar sportivii. Milioane sau miliarde de telespectatori au văzut un mare fîs. Ca la box...
Sportul trebuie apărat cu grijă, cultivat cu tact şi înţelepciune şi ferit de mutilările ce i le poate aduce banul atunci cînd simţul măsurii e absent. Sportivii - ca toţi ceilalţi oameni - trebuie să-şi apere demnitatea şi libertatea. Dacă ei devin doar robii şi cobaii dolarului, sportul va rămîne pentru omenire doar o tulburătoare amintire...
Viorel CACOVEANU
Temperamentul, caracterul,. educaţia, pregătirea, şansa uneori, creează două situaţii distincte unei rezerve care, la un anumit moment dat este aruncată în focul luptei. Se poate înlîmpla ca din cauza tracului, emoţiei, fricii, poate sub .presiunea celorlalţi coechipieri, antrenorului sau publicului, evoluţia sa ■ să fie neconvingătoare, ştearsă; sub posibilităţile sale fireşti. Accasta mai ales sub tensiunea timpului la final de meci - cînd cel ce este aruncat în arenă vrea să facă, în scurt timp totul. Alteori însă, una sau mai multe rezerve pol salva sau întoarce jocul; acesta e un pas spre. titularizare..
De altfel, cred că drumul dc la totalul anonimat la căpitanul de echipă, trece deseori şi pe banca de rezerve.
E un truism să afirm că echipele mari au rezerve de valoarea titularilor mai ales la baschet, volei, hochci, polo, handbal. Multe echipe celebre caută - prin antrenori - şi uneori reuşesc, să nu aibă în formaţia de bază senatori dc drept. Dc asemenea, teamurilc cu nume mari din lume - mai ales la fotbal-, din cau?a valorii, dar şi din cauza posibilităţilor financiare, păstrează pc băncile de rezerve jucători titulari în naţionalele ţărilor lor. >
Cîteodată, priritr-o întîmplare deosebită, viaţa aruncă în arenă nu doar o rezervă, ci mai multe şi aruncă peste bord o adevărată Concepţie despre titulari, despre valoarea şi moralitatea lor. Aşa cum s-a întîmplat nu cu mult timp în urmă, în chiar oraşul nostru, cu chiar echipa dc suflet a urbei, Universitatea. Faptele au fost providenţiale dovedind parcă - practic - că şi postura dc rezervă, cît cea de titular sînt total efemere.
Dorin A LM Â S A N
JtMemento^2 4 iunie
■ Acum 40 de ani (1957) a luat sfirşit, la Bucure^ întîlnirea ; triunghiulară amicală de atletism, dinti selecţionatele feminine ale României, Cehoslovaciei şi llaliet Întîlnirea dintre cefe două mari favorite, am numit echipele României şi ajc Cehoslovaciei s-a tennmat ia egalitate, 52-52, iar România a învins Italia cu o mai mae diferenţă, dccît cehoslovacii; România - Italia 49,5 - 43,5» iar Cehoslovacia. Italia 48-45, în formaţia României au fost induse multe atlete clujencc, dintre carc Alexandra Taifas- Sfcoe a obţinut tocul 2 la 200 m (25,1) şi focul 4 k l 100 tu (12,3 sec.);! Paraschiva Lukics a fost al patra la aruncarea discului |i (cu 42,69 m) iar llona Miklos, una dintre puţinele sportive din România care a \ cuccrit titlul de maeştri.a! sportului atît la atletism, tiu şi la schi alpin! - a fost a: patra la aruncarea suliţei \ (44,49 in), Din echipai României au obţinut victoria * Florica O ţel la 80G m (2:08,8 min.), Ana Şerban' la 80 m garduri (11,1 sec.),' Iolanda Balaş, la înălţime (1,65 m) şi Anna Roth, la; greutate (14,38 m), :
■ Cu un Jcci-mu s, jumătate îa urmă (1982, ia CM. de fotbal din Spania} penultima zi a jocurilor din grupe, Iată rezultatele din accastă /i de iunie. Grupa 11-a: Algeria - Chile 3-2; G rupa IV -a; Franţa Cehoslovacia 1-1 şi Grupa a V-a: Iugoslavia Honduras 1-0. După a c c ^ tiei meciuri doar Franţa.:', echipa lui Tirana. V h t â ' (.iresse şt compania! - y.-.ţ ! asigurat participarea îi sferturile dc finală. -
LÂSZlâ Fr.
%
Cupa Mondială?
Prunele două probe J.r. cadrul coneur^ubrinternaţional de sărituri peste obstacole - Cupa Mondialâ Volvo, de la Piatra Neamţ.: s-au încheiat cu întindere faţă de programul iniţial dio cauza unei ploi torenţiale, cu caracter local.
Astfel, la proba în douâ faze au participat 14 j concurenţi, din ţară şi din Rcpublica Moldova (singu# participare externă), tmde s-au obţinut zece premii, câtre lotul naţional a| Românie», pe primele tre> locuri fiind clasaţi: Răzvafl Bozan 77**77/100, zece puncte penalizare, cu caltf» Granada; Mircea NcagU. IS2"22/{00 zece puncte penalizare, cu calul Albcrto şi Aurel Cojocaru, 85"92; 100, cu calul Riva, făr« penalizări. La următoarei1 probă, Barem C, participat numai 20 dŞ călăreţi sportivi din carc şas au fost premiaţi, începînd flj Radu' Ilioi, cu caltfj Cazandro, 52"20/100, urmaţ }
' de Zoltan Antal, 66"205' j 100, cu calul Vital, şi & ; Răzvan Bozan, cu Granad*1; 71"26/100.
5;s,ti
■k
(5) marţi, 2 4 iunie 1997 LEGISLAŢIEA D E V Ă R U L d e CBuj
P r o ie c te le Usgiloir p riv in d sponsoirlza r e a\i0 că există un Proiect de Lege ■ft modificarea şi completarea
nr. 32/1994 p riv ind tjorizorea, proiect elaborat de ‘’slerul . Culturii si care se află ■imnte la Ministerul de Finanţe, fi ce va fi avizat de acesta, va
in dezbaterea Parlamentului. :;i parlamentare ne-au informat,
că mai există un Proiect de ■j privind sponsorizarea şi *matul care este o iniţiativă iiKentară. Vi le prezentăm mai \ :> mînâouă. - -
Proiect
LEGE PRIVIND
SPONSORIZAREA SI MECENATUL
-!icN
; f # J'!aSlin ti pa1
pa
1
■r.
ut 1. In condiţiile prezentei legi, Mizarea este actul juridic prin care j persoane convin cu privire la
r2 | ierul dreptului de proprietate ;:a unor mijloace financiare sau ii materiale, pentru susţinerea de iilăji fără scop lucrativ desfăşurate ma din părţi, numită beneficiarul isorizării. . . :- ut 2. Mecenatul eşte^un act de .iitate prin care o persoană, numită ;ena, transferă ca sprijin, fără aţie de contrapartidă directă sau
i, dreptul de proprietate asupra f mijloace financiare sau bunuri triale, beneficiarului mecenatului.
3. Este considerat sponsor orice ioană fizică sau .juridică ce;
î4.tazâ un transfer de proprietate ivit art. 1 din prezenta lege, cu itoarele excepţii: - • ;
persoanele juridice a căror r-fl.itate este finanţată integral sau | Hal, în cadrul unui exerciţiu > :dar, din alocaţii bugetare;
autorităţile publice centrale sau i, precum şi autorităţile publice lome.14. Dispoziţiile art 3 se aplică şi anelor fizice sau juridice care
uează acte de mecenat. . ; ' - 5. Poate fi beneficiar al
'Mizării:.lorice persoană juridică fără scop -tiv care desfăşoară sau urmează să uşoare o activitate în domeniul tal, artistic, educativ, ştiinţific, %, religios, sportiv, al protecţiei ■iurilor omului, _ sănătăţii, ‘ al «ilor sociale, de protecţia •lui, al dezvoltării economice, & şi comunitare, al cooperării “naţionale şi de reprezentare a "selor profesionale; - instituţiile publice care desfăşoară iaţile definite la punctul (a); l orice persoană fizică a cărei Sate într-un domeniu prevăzut la ’(a) este recunoscută de, către o M juridică sau instituţie publică vează constant în domeniul în. * solicită sponsorizarea.^ 6- Poate fi beneficiar al datului orice persoană fizică,-
şi orice persoană juridică fără lucrativ, care necesită un sprijin ,cordarea de mijloace financiare ^nuri materiale, în vederea Arării u n e ia c tiv i tă ţ i în %ele domenii: artă, ştiinţă-
acţiuni umanitare.7. Existenţa şi conţinutul
1
contractului de sponsorizare se • dovedesc prin forma, scrisă a acestuia. Contractul de sponsorizare va cuprinde o.biectul contractului, valoarea contractului, durată şi termene şi obligaţiile părţilor. - -
Art. 8 . Existenţa şi conţinutul contractului de mecenat se dovedesc prin forma scrisă a acestuia. Contractul de mecenat va cuprinde obiectul şi valoarea contractului. - .
A rt 9. Valoarea bunurilor materiale care fac obiectul unui contract de şponsorizare sau mecenat se calculează la momentul predării către beneficiar potrivit reglementărilor legale în vigoare. • ' < - • -' .
Art. 10. (1). Beneficiarul sponsorizării va putea aduce la cunoştinţă publică sponsorizarea’ numai prin promovarea numelui, mărcii ori a ' imaginii sponsorului.
(2) Dispoziţiile alineatului (1) nu se aplică în cazul activităţilor de mecenat,
, (3) Se interzice ca în cadrul activităţii de sponsorizate ori mecenat beneficiarul ori sponsorul să efectueze reclamă sau publicitate comercială. ; ■:; Art. 11. Sponsorul persoană juridică beneficiază , de reducerea bazei impozabile cu echivalentul sponsorizării, dar nu mai mult de:
(a) 10 % din baza impozabilă pentru sponsorizări în domeniile: cultură, artă, sănătate, asistenţă socială, acţiuni umanitare, protecţia mediului;
(b) 8 % din baza impozabilă pentru sponsorizări în domeniile: educaţie, ' drepturile omului; ştiinţă şi. cercetare, sport; y'-: ' ; :.-.W. - ; . v ."
(e) 7 % din baza impozabilă pentru sponsorizări în. domeniile: religios, dezvoltare economică; dezvoltare comunitară, cooperare internaţională, reprezentarea intereselor profesionale.• Art. 12. Sponsorul persoană fizică
' beneficiază de reducerea impozitului pe venit calculat prin reducerea bazei impozabile cu echivalentul valoric al - sponsorizării efectuate, dar nu cu mai mult de 20 % din totalul anual al sumelor ce constituie venit impozabil.
Aii. 13. Mecena persoană juridică beneficiază de reducerea bazei- impozabile cu echivalentul Uberalităţilor, dar nu mai.mult de 5 %.
Art. ,14. Mecena persoană fizică beneficiază de reducerea impozitului pe venit calculat prin reducerea bazei impozabile cu echivalentul valoric al liberalităţilor, dar nu cu mai mult de 15' % din totalul anual al sumelor ce constituie venit impozabil.
Art. 15. Persoanele juridice sau fizice care efectuează sponsorizări sau- mecenat în condiţiile prezentei legi beneficiază de o reducere suplimentară de 4 % a bazei de calcul impozabile în cazul în care beneficiarul este persoană^, juridică recunoscută de utilitate publică.
A rt 16. Totalul reducerilor admise pentru activităţile de sponsorizare şi mecenat, cumulate, nu poate depăşi:
(a) 14 % din baza impozabilă, pentru persoane juridice; s
(b) 24 % din baza impozabilă, pentru persoane fizice. ‘ .
Art. 17. (1) Persoanele fizice sau juridice străine care datorează statului român, conform legislaţiei în. vigoare, un impozit pentru un venit realizat în România, dar- care efectuează sponsorizări ori mecenat în domeniile prevăzute la art. 5, respectiv art. 6 , beneficiază de reducerea bazei impozabile cu echivalentul în-lei al sponsorizării ori mecenatului, calculat la cursul de schimb valutar al zilei din
data efectuării plăţii. [(2) Dispoziţiile art. 11-16 se aplică |
în mod corespunzător. jArt. 18. (1). Sumele provenite din j.
sponsorizare şi mecenat sînt scutite de i plata impozitului pe venit.
(2) Aceeaşi prevedere se aplică , şi bunurilor materiale care au intrat în I patrimoniul beneficiarilor potrivit art., I 8 din prezenta lege. |
A rt 19. Pentru bunurile din import | dovedite ca provenind din sponsorizări | sau mecenat nu se percep taxe vamale, j
A rt 20. In condiţiile prezentei legi, | beneficiarii sponsorizării şi mecenatului , sînt scutiţi de plata taxei pe valoarea [ adăugată. . " ' •
A rt 21. De facilităţile prevăzute în I prezenta lege nu pot beneficia: : I . (a) sponsorizarea sau mecenatul |
reciproc între jpersoane fizice; . . ■ , | - (b) sponsorizarea sau mecenatul | efectuat de către rude ori afini pînă la | gradul al IV-lea inclusiv. • , i
Art. 22. (1). Nu beneficiază de», facilităţile prevăzute în prezenta lege • sponsorul sau mecena care, în mod direct sau indirect, urmăreşte să I direcţioneze activitatea beneficiarului.: I ■ (2). Dispoziţiile alineatului (1) nu | înlătură dreptul părţilor de a încheia*;: | potrivit legii,- acte juridice afectate de | sarcină, dacă prin aceasta nu se | direcţionează ori nu se condiţionează i activitatea beneficiarului. ; ,
Art. 23. (1). Pentru obţinereafacilităţilor prevăzute de prezenta lege, I sponsorul sau mecena adresează o I cerere organului de specialitate al | Ministerului de Finanţe, care îi va | comunica soluţia în termen de 30 de [ zile de la data înregistrării acesteia. | : (2) Necomunicarea soluţiei în | termenul prevăzut la alineatul precedent . se consideră răspuns favorabil.. , : ,
Art 24. (1). Contestaţiile privind modul de soluţionare a cererii prevăzute I la articolul precedent se introduc în I termen de 30 de zile dc la comunicarea | soluţiei, la organul de specialitate | ierarhic superior. . f v |
(2). Contestaţiile sînt supuse unei j taxe de timbru în valoare de 0,5 %, i calculată la valoarea sumei contestate. .
(3). Introducerea contestaţiei suspendă obligaţia sponsorului sau ' mecenei de virare la bugetul de stat I sau, după caz, la bugetele locale, a | sumelor contestate în condiţiile | prezentei legi cu regim de impozit sau | de taxe vamale. . |
(4). Soluţionarea contestaţiei se comunică prin decizia motivată a organului de specialitate ierarhic superior în termen de 30 de zile de la înregistrarea ei.
(5). în situaţia admiterii integrale sau parţiale a contestaţiei, taxa de timbru se restituie integral ori proporţional cu reducerea suinei admise la contestaţie.
Art 25. (1). Partea care se consideră vătămată în drepturile recunoscute de lege se poate adresa instanţei de judecată competente în termen de 15 zile de la data comunicării deciziei, iar în caz de necomunicare, -de la expirarea termenului prevăzut la art. 24, alin. (4).
(2) Prevederile art. 24 , alin. (3) se aplică pînă la rămînerea definitivă a hotărîrii judecătoreşti.
Art 26. Prevederile prezentei legi intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.
Art 27. Pe data intrării în vigoare a prezentei.legi orice dispoziţii contrare se abrogă.
Proiect
LEGE PENTRU MODIFICAREA
SI COMPLETAREA LEGII NR. 32/1994
PRIVIND SPONSORIZAREAParlamentul României adoptă
prezenta lege:A rt I. Legea privind sponsorizarea
nr. 32/1994, publicată în Monitoral Oficial al României, partea I, nr. 129/ 25.05.1994, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. Art 4 va avea următorul cuprins:* Poate beneficia de sponsorizare
persoana,juridică de utilitate publică, cu sediul în România, care desfăşoară sau urmează să desfăşoare activităţi cil" caracter direct umanitar, filantropic, cultural, artistic, educativ-ştiinţific- cerce-' tare fundamentală şi aplicativă -, religios, sportiv, medico-sanitar, destinată protecţiei drepturilor omului şi educaţiei civice, calităţii mediului înconjurător, precum şi de întreţinere, restaurare, conservare şi punere în valoare a. monumentelor şi siturilor istorice’'
2. Art 6 va avea următorul cuprins:* Sponsorul, asociaţiile de sponsori
ori beneficiarul au dreptul să aducă la cunoştinţa publicului sponsorizarea prin promovarea numelui sau a mărcii, a
sînt scutite de plata impozitului pe venit.
Aceeaşi prevedere se aplică şi bunurilor materiale care au intrat- în domeniul sponsorizării1'.
6 . Art. 12 va avea următorul cuprins:* Pentru bunurile din import
dovedite ca provenind din sponsorizări nu se percep taxe vamale*
7. Art. 13 vă avea următorul cuprins:* în condiţiile prezentei legi,
beneficiarii sponsorizării sînt scutiţi de plata taxei pe valoarea adăugată *
8. Art 14 va avea următorul cuprins:* De facilităţile prevăzute în prezenta
lege nu pot beneficia:a) sponsorizarea reciprocă între
persoane fizice;b) sponsorizarea efectuată de către
rude ori afini pînă lâ gradul al IV-lea inqlusiv*. '
9. Art 15 va avea următorul cuprins':* Nu beneficiază de facilităţile,
prevăzute în prezenta lege sponsorul sau asociaţiile de sponsori care, în mod direct sau indirect, urmăresc să direcţioneze activitatea beneficiarului.
. Dispoziţiile alineatului (1) nu înlătură drepturile părţilor de a încheia, potrivit legii, acte juridice afectate de sarcină, dacă prin acestea nu se direcţionează ori nu se condiţionează activitatea ;' beneficiarului’1.
10. Art. 16 va avea, următorul cuprins:
* Pentru obţinerea facilităţilor prevăzute de prezenta lege, sponsorul' sau asociaţiile de sponsori adresează o cerere organului de specialitate al Ministerului de Finanţe, care îi va
unaginn ori a specificului produselor comunica soluţia în termen .de 30 de sau serviciilor sale. zile de la data înregistrării'cererii.
Sponsorul, asociaţia de sponsori sau "Necomunicarea soluţiei în termenul beneficiarul sînt obligaţi să aducă la; prevăzut la alineatul precedent se cunoştinţa publicului sponsorizarea, consideră răspuns făvorabil*. intr-un mod care să nu lezeze, direct ] ]. Art. 17 va avea următorul sau indirect, activitatea sponsorizată, cuprins: rbunele moravuri, ordinea şi liniştea * Contestaţiile privind modul de so- publică sau interesele naţionale. luţionare a cererii prevăzute la articolul
Numerele publicaţiilor, emisiunile de precedent se introduc în termen de 30 radio şi televiziune sponsorizate trebuie de zile de la comunicarea soluţiei, la anunţate ca atare. ţ organul de specialitate ierarhic superior.
Anunţurile vor fi formulate astfel Contestaţiile sînt supuse unor taxe încît să reiasă clar acţiunea de de timbru, în valoare de 0,5 % calculatăsa reiasa sponsorizare şi vor fi aduse la cunoştinţa publicului, în; mod gratuit, de către beneficiarul sponsorizării,t. 1 . 3. Art 8 va avea următorul surprins:
* Persoanele fizice sau juridice ' române care efectuează sponsorizări în I domeniile prevăzute la art 4 beneficiază | de reducerea impozitului pe profit cu.| echivalentul sponsorizării, dar nu mai | mult de 10 % din impozitul datorat I Persoanele fizice sau juridice străine
care datorează statului român, conform,' legislaţiei în vigoare, un impozit pentru I un venit realizat în România şi care | efectuează sponsorizări în domeniile | prevăzute la art. 4, beneficiază, d e .| asemenea, de reducerea impozitului pe ', I profit cu, echivalentul în lei al
sponsorizării, calculat la cursul de ' schimb valutar al zilei, la data efectuării I plăţii, dar nu mai mult de 10 % din | impozitul datorat*. . , :| 4. Art 10 va avea următorul cuprins: j * Sponsorul sau asociaţiile de I sponsori care încheie contracte de
sponsorizare, avînd ca obiect programe * pe o perioadă mai mare de 2 ani, în I domeniile prevăzute la art. 4,1 beneficiază de reducerea impozitului pe | profit cu echivalentul sponsorizării, dar
nu mai mult de 15 % din impozitul I datorat*.
Arţ. II. Articolele 10-16 din Legeanr. 32/1994 privind sponsorizarea se
I abrogă. -| 5. Art 11 va avea următorul cuprins: | * Sumele provenite din sponsorizare
la valoarea sumei contestate.Introducerea contestaţiilor suspendă
obligaţia sponsorului sau asociaţiilor de sponsori de virare la buget a sumelor contestate, în condiţiile prezentei legi,, cu regim de impozit sau de taxe vamale.
; Soluţionarea contestaţiei se comunică, prin decizia motivată a ' organului de specialitate, în termen de 30 de zile de la înregistrarea ei.
în situaţia admiterii integrale sau parţiale a contestaţiei, taxa de timbru se restituie integral ori proporţional cu reducerea sumei admise la contestaţie.* '
12. Art. 18 va avea următorul cuprins: ' ; ; •. * Partea care se consideră vătămată în drepturile sale recunoscute de lege se poate adresa instanţei de judecată competente^ în termen de 15 zile de la data comunicării deciziei, iar în caz de necomunicare, de la expirarea termenului prevăzut la art. 16, alineat(4> " ; O
Prevederile art. 16, alineat (3) se aplică pînă la rămînerea definitivă a hotărîrii judecătoreşti *
A rt III. Articolele 17 -18 din Legea nr. 32/1994 privind sponsorizarea iămîn în vigoare în forma prevăzută.
A r t IV. Legea nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege,'se va republica în Monitorul Oficial al României, dîndu-se articolelor şi alineatelor x> nouă numerotare corespunzătoare.
ADEVARULde Cluj ECONOMIA marţi, 24 iunie 1997 (14)
DOBÎNZILE BANCARE PENTRU DEPOZITE SCAD VERTIGINOS -„.toi
----------
Balele anuale ale dobînzilor acordate de unele blinci comerciale, cu activitate
în jude|ul Cluj, la depozitele în leiDc prin februarie a.c., ca
urmare a politicilor valutare şi monetare ale Băncii Naţionale a României (scumpirea dobînzii de refinanţare care ajunsese undeva în jurul a 600% pe an) băncile comerciale au . fost nevoite să împrumute lei mai ieftini decît de la BNR. In acest caz exista o singură soluţie: să crească dobînzilc pe care le acordă la depozitele constituite la bănci de persoanele fizice şi juridice. în martie dobînzile ajunseseră la
. 150-160% pe an ceea ce a determinat, din partea celor ce dispuneau de lichidităţi să depună economiile în bănci şi să transforme valuta în acelaşi scop. Efectul a fost spectaculos pe piaţa valutară. Băncile comerciale şi BNR au cumpărat valută şi cursul de schimb leu/ deflar a coborît şi s-a stabilizat aproximativ două luni de zile în jurul a 7.000 lei/dolar.
Ridicarea ratelor dobînzilor la depozite a impus, cum este normal scumpirea creditului, într-o astfel de situaţie persoanele fizice şi juridice nu. s-au înghesuit să ia împrumuturi şi băncile comerciale au intrat într-o anumită situaţie nu dintre cele mai fericite. De unde să plăteşti dobînzi mari pentru depozite dacă creditele, fiind scumpe, s-au redus. Băncile au • atras în aceste luni sume enorme constituite în depozite, dar ce folos dacă banii au fost prea puţin mişcaţi pentru a se întoarce cu un surplus pentru a plăti dobînzile şi a obţine un oarecare profit. Altfel afacerea nu are sens.
Politicile BNR la care ne-am referit au avut efecte în sensul că au stabilizat cursul de schimb al leului după o apreciabilă
întărire, la atragerea de către bănci a. valutei şi a unei însemnate părţi a masei monetare în circulaţie. Aceasta din urmă a contribuit şi. la scăderea inflaţiei începînd cu. luna aprilie.
Dar cum afirmă specialiştii, astfel de politici au efecte pozitive o perioadă relativ scurtă, de 5-6 luni. Se pare că am ajuns la scadcnţă. Dacă politicile BNR erau susţinute de politici economice de mare eficienţă lucrurile mergeau în continuare bine. Datorită scumpirii creditului şi a fiscalităţii excesive (nu s-a promovat legea de stimulare a investiţiilor prin reducerea impozitului pe profit), a prognozării unei creşteri negative (minus 3%) a producţiei pe acest an, a nestimulării exporturilor, pe pieţele valutară şi monetară se vor produce mutaţii negative atît pentru economie cît şi pentru populaţie..
Asistăm din măi,-cum era de aşteptat, la coborîrea ratei dobînzilor bancare pentru depozite. Ele au scăzut la, sub 50% faţă de vîrful atins în mârtie-aprilie. Tendinţa este normală, firească în economia de piaţă.
Sigur că deponenţii ar dori dobînzi cît mai mari pentru a se proteja de inflaţie, de deteriorarea continuă a puterii de cumpărare. Dar reversul medaliei este că prin astfel de dobînzi reducem posibilităţile dc investiţii, respectiv de dezvoltare, şi pînă la urmă tot noi suferim.
Deci, dobînzile sînt aşa cum sînt şi este posibil, după afirmaţiile unor specialişti guvernamentali şi ai BNR să se
stabilizeze undeva între 50-60% pe an. Avem în vedere a două parte a lui 1997. Ce va fi mai încolo, e greu de prognozat. /
Un observator atent al pieţei valutare poate constata că de aproximativ două săptămîni moneda noastră naţională a început, din nou, să se deprecieze, iar ritmul din ultimele cîteva zile dă fiori. Dolarul a trecut binişor de7.000, iar marca germană de4.000 lei.
Ce se va întîmpla, în continuare avînd în vedere cele două tendinţe la care ne-am referit? Nu este exclusă o reorientare a posesorilor de lei spre cumpărarea de valută, fapt ce va determina accelerarea
deprecierii monedei naţionale cc | ar putea depăşi nivelul de vîrf j din primul trimestru al anului. ■ Aceasta depinde şi de politica
. sistemului bancar şi în special a Băncii Naţionale a României. | Chiar dacă va proceda invers | decît acum cîteva luni şi va | “arunca” dolari pe p ia ţa , interbancară, pe piaţa valutară în general pentru ca oferte să fie I mai mare decît cererea de valută, | nu realizez efectul, avînd în | vedere reacţii colaterale, unele | de maximă importanţă, cum ar , fi cele ale Fondului Monetar Internaţional şi ale Băncii I Mondiale. Dar şi ale structurilor | Uniunii Europene care sînt cu | ochii pe noi. i
lo n G O IA
- p e r s o a n e f i z i c e - %
BANCA
B a h c a l av e d e r e 1 l u n ă 3 l u n i 6 l u n i 9 l u n i 1 2 I u n )
.3!
B C R * 1 8 6 2 6 5 7 2 7 4 7 5B A N C O R E X 2 0 6 5 6 0 5 5 5 0 5 0 ■0B R D 2 0 6 0 8 0 8 1 8 2 8 3
B A * 2 0 6 5 7 5 7 6 7 7 7 8•
B a n c P o s t * 2 4 5 6 5 6 5 8 5 9 6 0I o n Ţ l r l a c * . 2 5 6 5 7 5 7 5 ' - 6 5
r
B A N K C O O P * 2 1 6 5 7 0 7 4 7 6 a
B u c u r e ţ t l 1 8 6 5 5 5 $
T r a n s i l v a n i a 1 9 6 2 6 0 5 7 5 5 5 0 Î l
1 ,4R o m â n e a s c ă 1 8 5 5 6 2 6 5 5 0 5 0C E C 1 5 ■ ■ '• 6 0 i fA L I A N Ţ A 2 5 8 0 8 5 8 5 f 8 5 9 0 j ;
r a
A l b i n a * 1 8 . 7 5 7 5 7 5 7 5 7 5
B . I .R . * 2 0 6 5 6 0 6 0 6 0 6 0
- p e r s o a n e j u r i d i c e -. . • %
%.3
B a n c a l av e d e r e 1. l u n ă 3 l u n i 6 l u n i 9 l u n i 1 2 l u n i
Y)
B C R 1 8 5 0 5 2 5 4 . ' 5 6 5 8n■stB A N C O R E X 2 0 6 0 5 5 5 0 * 5 4 5
B R D 2 0 6 0 , 6 1 6 1 6 1 * 2 iB A * 2 0 6 0 6 2 6 3 6 4 6 5 !
B a n c P o s t * 2 2 4 0 4 0 4 0 5 5
I o n Ţ l r l a c * 1 8 5 0 4 5 5 0 ' ■ 5 0
B A N K C O O P * 2 1 6 0 6 1 6 1 6 1 6 2 2B u c u r e ş t i 1 8 5 5 5 0 - •
T r a n s i l v a n i a 1 9 5 0 4 5 4 0 4 0 4 0 :la
R o m â n e a s c ă 1 8 4 5 5 0 4 5 4 0 4 0
C E C 1 5 . - 5 0
A l b i n a 1 8 5 0 5 0 5 0 5 0 5 0II I
B . I .R . 2 0 6 0 5 5 5 5 5 5 5 3
* L a aceste b ă n c i dob înda în lei se c a p ita lize a zL ti rezu ltînd o dob îndâ efec tivă m ă i m are d ec ît c ea afişa tă lai
Cum era de aşteptat, odată cu scăderea ratei dobînzii pentru depozitele constituite în bănci de către persoane fizice şi juridice a apărut posibilitatea ieftinirii creditelor bancare. După cum am fost informaţi, recent “Banc Post” 'a stabilit reducerea dobînzilor la creditele pe care le acordă pentrua p r o v i z i o n a r e , producţie, comerţ şi investiţii. A stfe l’ fa creditele pe termen scurt pe perioade de pînă la un an se percepe o dobîndă de
- 70% pe an. Pentru linii de credit dobînda este de 69% pe an, pe o perioadă de pînă la un an.
Creditele pe termen mediu - între un an şi un an şi şase luni.,- care se acordă pentru investiţii, dobînda este de 68^o pe an.. Cu siguranţă şi celelalte , bănci au procedat la diminuarea dobînzilor pentru credite, pentru revigorarea activităţii bancare şi creşterea profitabilităţii^
Sc va înscrie inflaţia în limitele prognozate de guvern?Anul 1997 a demarat cu o
creştere continuă a inflaţiei, vîrfiil fiind atins în martie - peste 30%, pentru ca în lunile următoare să coboare suspect de bine - în aprilie la aproape 7% şi tendinţa s-a menţinut.
încă de Ia începutul anului, executivul şi guvernatorul Băncii Naţionale a României, d-1 Mugur Isărescu au estimat că în partea a, doua a anului 1997 inflaţia va înregistra o rată lunară de 1,2 - 2,2 %, ceea ce ar fi un lucru extraordinar pentru evoluţia economiei şi a puterii de cumpărare a populaţiei. Numai că situaţia în care sc află economia unde sc menţine un profund dezechilibru între tendinţa de crcştcrc a cererii dc bunuri şi servicii şi a unei oferte scăzute, datorită ofertei scăzute şi a menţinerii unor monopoluri în economie, preţurile sc află la niveluri înalte, cu tendinţă de a exploda din nou în următoarele săptămîni.
Costul energici electrice, gazului metan şi transportului dc mărfuri încarcă mult preţurile şi uncie societăţi comcrciale sînt nevoite să-şi restringă producţia deşi există un marc potenţial de, ccrcrc, carc însă nu poate fi satistacută datorită scumpirilor carc dcpăşcsc tot mai mult ritmul de crcştcrc a veniturilor marii majorităţi a populaţiei.
Cifrele menţionate privind inflaţia în partea a doua a anului
precum şi deficitul bugetului de stat consolidat, care nu trebuie să depăşească 4,5% din Produsul Intern Brut sînt mai mult dorinţe, transformate în angajamente prin acordurile încheiate cu Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială.
Cu toate că executivul şi BNR au luat unele măsuri pozitive pentru domolirea inflaţiei şi încadrarea în deficitul bugetar menţionat mai sus, există pericolul neîncadrării în limitele prognozate. Pe lîngă cauzele arătate, mai sînt două: presiunile salariale - care dacă se acceptă vor necesita punerea în funcţiune a maşinii de făcut bani şi vor mari masa monetară în circulaţie; al doilea este ritmul încă lent în care se derulează reforma în economie.
Nu vreau să pun aici în discuţie programul de reformă - dacă este bun sau nu - nici măsurile anunţate pînă acum. Se pare însă că ceva scîrţie, că ceva? nu este bine,’ că executivul nu este sau nu mai poate fi decis, că şovăie, dă înapoi la primele reacţii publice. Situaţia de la “Roman” Braşov a creat un prcccdent pcriculos. Se ştie că cxccutivul a anunţat restructurarea respectivei socictăţi şi rcduccrea numărului de salariaţi. La primul fluierat a avut loc un miting “ncorganizat” cu blocarea circulaţici pe şoseaua naţională. Reprezentanţii
guvernului au dat fuga la Braşov şi i-au liniştit pe oameni (pentru un timp), au promis că din . fondurile unor ministere li se vor cumpăra autocamioane (despre care un membru al guvernului a spus că sînt neperformante). A urmat “Avioane” Craiova unde protestul salariaţilor s-â încheiat în acelaşi mod. Cele mai recente presiuni sînt cele din Valea Jiului şi din alte zone miniere.,
Iată unde' duce pripeala, şovăiala care a. dat de înţeles potenţialilor protestatari că executivul poate ceda uşor.
Sînt deja promisiuni de mărire a salariilor. Dar dacă solicitările se vor extinde, ce se va întîmpla? Mai ales că aproape toate acestea au o singură sursă: bugetul de stat. Bugetul se va subţia şi datorită- creşterii preţurilor precum şi prin promisa reducere a impozitelor pe salarii şi profit dc la 1 iulie a.c.
Situaţia nu este roză şi ne putem aştepta la mari creşteri de preţuri la mărfuri şi servicii care provin de la unele regii precum RENEL, ROMGAZ, RADET, Calea Ferată etc. Şi atunci ce se va întîmpla cu inflaţia şi cu puterea de cumpărare a populaţiei? Prima va creşte, cealaltă va scădea. Bine ar fi să nu sc adeverească aceste prognoze. Mă tem, însă, că se vor adeveri.
Ion GOIA
DENUMIREA VALUTEI CURSUL IN LEI î
SHILING AUSTRIA 596,00
DOLAR AUSTRALIA 5444,00
FRANC BELGIA 203,00
DOLAR CANADA 5204,00
FRANC ELVEŢIA 5026,00
MARCA GERMANĂ 4191,00
COROANA DANEMARCA 1100,00
PESE TAS’ S PAN IA 49,66
MARCA FINLANDEZA . 1402,00
FRANC FRANŢA 1242,00 j
LIRA STERLINĂ 11980,00
LIRA ITALIA 4,29 _
YEN JAPONIA 62,82 _ f
GULDEN OLANDA 3725,00
COROANE NORVEGIA 999,00
ESCUDOS PORTUGHEZ 41,58
COROANE SUEDIA 940,00
DOLAR SUA 7241 ,00
ECU 8204,00
DST 10062,00
Cursuri la casele de schimb valutar din Cluj-Napoca în data de 23 iunie 1997
VALUTA CUMPĂRARE VÎNZAREun dolar SUA 7.350 7.550o mărci germană 4.280 4.440
5\ marţi, 24 iunie 1997 EVENIMENT A D E V A R U L. < ie O fio a l. 1
^0
nistrul J u s t iţ ie i a v e r t iz e a z ă :
lenţie, băieţi, la ce şi cum mai scrieţi!■jjiar şi un ministru 'aie jinţele sale. Pe care, dacă jvanlajează, poate să le jidă. Valerin Stoica, gtml Justiţiei, nu a fă- -i. Duminică, lâ Cluj-
dl ministru s-a arătat joşat de soarta jtraţilor care,;jspune el, prea des puşi în situaţii orabile de aprecierile L Magistraţi pe care dl ştru nu-i controlează prin
[a pe care o deţine. Căci, am adeclarat duminică, itul Justiţiei este şef mai pe palatul cari găzduieşte ierni decît pe cadrele care
[sc justiţia..■afabil că există cazuri în ziariştii au exagerat, dar, «aţin, corupţia ce a lovit ’iiv sferele cele mai înalte» vieţii noastre politice astrează că ziariştii au dreptate cînd şi-au
■ptat atenţia şi spre statură. Că magistraţii se- le presă, ori dacă nu se itimci, cel puţin o ţfrivesc aere şi lipsă de simpatie, sident. Clujul, de pildă, îgistrat în ultima vreme năr record de procese - ridate cu condamnări -
laie ziariştilor. Duminică,
f■\ \, v . \ i
4
a»
la Cluj-Napoca, dl .ministru a ascultat amuzat relatarea unui ziarist care vorbea tocmai despre un asemenea proces. Jurnalistul,' chemat ca martor în faţa completului care îl judeca pe un alt ziarist, ă sfirşit prin a fi ■apostrofat. De către unul dintre avocaţi! Se ştie că avocaţii se bucură de o independenţă specială, lucru confirmat chiar de ministrul Stoica. >
Cînd cel jignit a pretins scuze, avocatul I-a trimis să şi le caute la... Ministerul Justiţiei. -
Comentînd . evenimentul, Valeriu Stoica a replicat, cu zîmbetul pe buze, că el este doar. u n ... administrator al justiţiei şi că aceste cazuri nu ţin de competenţa ministerului. Dl
Stoica a refuzat să vorbească despre numeroasele procese intentate, la Cluj, jurnaliştilor. Cu multă diplomaţie, dl ministru a declarat că, dacă ziariştii ar fi mai atenţi lâ cele pe care le scriu,- procesele ar putea fi evitate. însă, cu toate acestea, nu putem să nu ne
•întrebăm cum ar trebui să scrie ziariştii pentru a nu îşi mai atrage „ antipatia magistraţilor? Poate, dacă am evita subiectele “fierbinţi”...
La Cluj-Napoca, dl Stoica a spus că unele articole ale Codului penal ar trebui
. modificate, în sensul , îndulcirii pedepselor pentru
ziariştii prinşi în off-side. Dl ; •- Stoica a reluato declaraţie mai
veche arătînd că jurnaliştii - dacă se vor. accepta reglementările propuse de Ministerul Justiţiei - nu vor mai face puşcărie, ci vor presta diverse munci în folosul societăţii sau vor fi siliţi să plătească amenzii?
^Carc, probabil, tot în buzunarul justiţiei vor intra!- Aşadar, băieţi - pare a spune dl ministru, cu zîmbetu-i cuceritor pe buze - aveţi grijă la ce mai scrieţi!
Dan BRIE
Hoţul de noapteV..A...... J...............................
Se numeşte Varga Cristian, are 21 de ani şi este ■clujean. Carierist in meseria de hoţ/ (adică recidivist}^ Poliţiştii, însă, l-au oprit, după patru noi furturi din locuinţe. Desigur,
Clujul fiind oraş marc, a avui băiatul de unde «lege/Gu 36 de milioane îa " buzunar (prejudiciul), culcşi în cîteva nopţi, după forţarea uşilor caselor vizate, s-a dus (a fost dus, mai precis) la hotel gratuit (arest) pentru 30 de zile. Deocamdată.
După un an, hoţul a fost prins!
în satul Strîmbu (nume predestinat, parcă), comuna- Chiuieşti, Gcorgiu Mihăilă, în vîrstă de 38 de ani, a fost prins. Este ceroeţat de către poliţie pentru că în 27.08.1997 a furat din locuinţa unui cetăţean dejean bunuri în valoare de 1.300.000 (evaluate astfel lâ data furtului).
Priza buclucaşăt
în .satul Maşca, comuna Jara, ziua de 20 iunie a semănat groază printre locuitori. III., o doamnă în vîrstă de 80 de ani, umblind la una din prizele din kwmnUi ■sa, s-a clcctiocuUt, murind pe loc. Priza, neuolala corespunzător a ucis. în ultima vreme, loi mai multe cazuri de acest cen se semnalează. Instalatule electrice necorcspunzătoare, ’ improvizaţiile sau neatenţia celor care umblă cu ele generează accidenle. Fie eleclroeulăn, fie incendii.
D.C.
T e n e b re le c r im e i o r g a n iz a te
TERORISMUL INTERNATIONAL (VI), Dintr-un studiu făcut de organele ' poliţieneşti ; internaţionale rezultă că, în ultimii trei ani, numărul " atentatelor cu bombe s-a redus. ' Spre exemplu, în anul 1993 au fost înregistrate 180 de cazuri, în 1994 au fost 168 cazuri, în anul 1995' numărul lor să fie de ; numai... 150. Din acest studiu ■ ar rezulta o situaţie ce duce spre* bine. Dar nu este aşa, pentru că, datQiită mijloacelor sofisticate cu
care s-a acţionat, numărul morţilor a crescut de lâ 162 în anul 1993 la 942 în anul 1995. Dar şi numărul atentatelor, a rămas totuşi mare. Astfel, în primele cinci luni ale anului trecut âu avut loc 81 de atentate. Din acestea 45 au fost în Europa, 14 în Asia, 12 în Africa, 9 în America şi 1 în Australia, numărul morţilor ridieîndu-se la. 477 persoane şi 2233 de răniţi. Europa deţine recordul la
Sindicatele "A m bulanţa" propun amendarea p ro iectu lu i Legi! asigurărilor sociale
u ederaţia - Sindicatelor ?.bulanţa” Cluj,
tulţumiţi de formularea jiului 58, punctul 75 al
Rectului de leg e : al ' .urărilor- sociale , de
iîate aii prezentat Comisiei iu sănătate a Camerei uitaţilor un proiect slativ de modificare a Sili text de lege. Astfel, .“opus înlocuirea modului z’arizare, după număr de aetri parcurşi şi număr de ilari şi servicii medicale Jiate (în acord global) cu sistem obişnuit de
7are, cu salarii negociate cum a fost şi pînă
acum. Astfel, noua forinulare propusă a-textului de lege amendat sună aşa:
“serviciul de ambulanţă din România este un serviciu public, pârte componentă a programului' naţional de asistenţă de urgenţă, deservind interesul comunităţii; ...” în ceea ce privesc alte-tipuri de transporturi medicale, Casa de asigurări va plăti serviciile medicale prestate.” Propunerea a fost avizată de Ministerul ; Sănătăţii, iar , Preşedintele... Comisiei de sănătate a Camerei Deputaţilor, , dr. Ion Berciu s-a raliat propunerii prezentate, promiţînd susţinerea proiectului, ne-a informat preşedintele
federaţiei sindicale, dl Lucian Marin.
Noul prototip de am bulante, de» 9 ■■
nivel european VDupă cum v-ammai informat,
Servipiul de ambulanţă al judeţului Cluj, în colaborare cu Staţia centrală de salvare Bucureşti, cu . concursul Ministerului .Finanţelor, a realizat, prin intermediul societăţilor IEMI Bucureşti şi “Daciâ” Piteşti un nou prototip omologat de maşini dc urgenţă (autosanitare). în 18 iunie, la
; Bucureşti,'prototipul i-a fost prezentat şi primului ministru, Victor Ciorbea. Dl Cornel Popescu, ; . din cadrul departamentului Guvem- Sindicate al Guvernului a
•; avizat prototipul. Emoţiile -sînt însă mari, întrucît săptămîna viitoare, iniţiatorii acestui proiect se vor întîlni, la Bucureşti, cu ministrul
' Finanţelor, Mircea Ciumara, pentru a-1 'convinge ca în cadrul rectificării bugetului naţional, să aprobe finanţarea acestui proiect, pentru a se putea începe procesul de fabricaţie. ‘
Diana CĂIENARU
1IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII
J
numărul de atentate (45), Asia la morţi şi răniţi (276 morţi şi .1848 de răniţi), după care «urmează Africa cu 126 morţi şi 226 răniţi. : -
Cele mai multe atentate cu bombe s-au produs în statele arabe ori produse de arabi pe teritoriul altoriţări., Cele mâi multe atentate a căror cauze sînt de natură religioasă ori etnică, :au avut loc în Algeria, Pakistan, India, dar si în alte state arabe.
(C.T.)
La Gherla, un om a m u rit pe . . . cîm p
La sfirşit de săptămînă, mii de oameni se deplasează în hotar, la prăşit şi la alte lucrări de sezon. Unii lucrează după cinci zile de producţie la locul de muncă, deci obosiţi şi stresaţi. ’ în loc de odihnă, sîmbătă şi duminica ei iau în mînă sapa sau coasa.
Aşa a procedat si Almăşan loan din Gherla. In-vîrstă de 47 ani - fiind şi cardiac - s-a dus sîmbătă lâ coâsă. Necazul e că nu a mai sosit acasă de- aColo. El a decedat, inima lui nerezistînd la oboseala depusă. -
S Z.C s.
filtru c îtev a oreL Ă T U R IL E C F P E R E G U L A T O R U L D E J A U F O S T ÎN T R E R U P T E
•Un caz deosebit pentru Poliţia TF{: lunile mai şi iunie, pe ;«1 căii ferate Jibou-Zalău «anis 2 furturi de cabluri ■ftice. Pînă la remedierea ţimilor, legăturile CF pe -latorul Dej au fost
infractori. Ei sînt: Lingurar > Florin (18 ani), Varga Marius (14 ani), Stan Cornel Marius
care a fost pusă circulaţi^ La nivelul Inspectoratului de (19 ani) şi şeful bandei Rostaş feroviară, iminenţa accidentelor transporturi feroviare Cluj s-a Florin (27 de ani). Toţi au (datorate imposibilităţii constituit o echipă complexă de ’ - domiciliul în comuna Ârgiş, comunicaţiilor), fiind evitată criminalişti care, împreună cu judeţul Sălaj. !;nipte. Peste 1200 de
1 Î S A S din d° ar ' , .P/*^ implicarea - Biroul de transporturi CF Sălaj” : instanţa "urmează să se, J Z i PC r^P o ^b ila a tuturor ceferiştilor au luat urma hoţilor. După pronunţe pentru acuzaţia de
f -S’ Ş1 avut loc - investigaţii specifice, căpitan " furt calificat din avutulde Ia locul faptei, evenimente în trafic, dar cele 5,7 - Ghebrghe Dusa, plutonierii public, - I ‘
^'pagubă ticbuiaii t. majori-Mircea Ghirisan-si loan •■ 'V. ’ “[ tasupra pericolului m recuperate. Suciu au reuşit ^ aresl'eze pe - ■ Radu V ID A
26 de algerieni nevinovaţi
F undamentaliştii algerieni au ucis, în cursul a două. atacuri care .au avut io c în * această săptămînă, 26 de locuitori ai unor sate izolate, a anunţat, joi, principalul cotidian algerian de limbă arabă, “Al Khabar”, citat de REUTER. :
Ziarul a relatat că un grup de terorişti a atacat, m arţi,. satul' Jaouaza, ucigînd 15 • locuitori, printre care şase copii şi trei femei. Tot la începutul acestei săptămîni, un alt grup a atacat un sat aflat la 50 de kilometri de oraşul Bechar, asasinînd 11 persoane.
Un alt ziar, independentul “Al Watan”, a anunţat că un masacru în care şi-au pierdut- viaţa 15 persoane, a avut loc într-un sat situat în apropiere de Lardjem, provincia. Tisscmsilt.
Pînă în prezent nu există nici o confirmare oficială a crimelor. . : %
Aproximativ 60.000 de persoane şi-au pierdut viaţa în cursul violenţelor care au izbucnit din 1992 în Algeria, după ce autorităţile au anulat rezultatele alegerilor generale, cîştigate : net . de fundamentaliştii islamici.
ŞI... ABISUL BEA BERE
Aproximativ o jumătate de milion de cutii de bere au ajuns pc fundul oceanului, după ce o navă chineză s-a scufundat în largul coastelor Hong Kongului.. Vasul Hengtong 320 s-a scufundat miercuri, cu 480.000 de cutii de bere la bord. Nava efectua o cursă între Zhanging şi Nanjing, în'sudul Chinei. ■-. Echipajul navei a fost salvat. Berea era destinată celebrărilor prilejuite de revenirea Hong Kongului sub administraţia chineză,'pe 1 iulie. ' ..."
v
ULTIMA ORĂ marţi, 24 iunie 1997
CENTRUL REGIONAL DE PROGNOZĂ Şl METEOROLOGIE AERONAUTICĂ CLUJ-NAPOCA
\ • Vlădwna C _ — «ciuJ-N V «Timlta
e h ; " 1' ■ c 3r • naifoara #TUrda
H arta p r iv in d starea proba b ilă a vrem ii în ju d e ţu l Cluj, valabilă p en tru 2 4 iunie, a.c. în ju r u l orei 15.
Pensionarii clujeni primesc, ajutor de la francezi
Uniunea Judeţeană a Pensionarilor Cluj a primit la acest început de săptămîna un ajutor substanţial din partea unei organizaţii din nordul? Franţei, localitatea Armentieres. Organizaţia „Sănătatea" este o organizaţie” nonprofit, care a , fost înfiinţată în urmă cu şapte ani: Cei 70 de membri, majoritatea medici* specialişti, asistente medicale au hotărît să j ofere un sprijin material în medicamente şi instrumentar medical.' '
Francezii se află pentru a' treia oară în România. La început donaţiile au* fost adresate Spitalului Judeţean Cluj. Colaborarea cu UJP Cluj este foarte fructuoasă, devenind > acum o etapa obligatorie în traseul francezilor. „încă de prima dată am fost impresionaţi de modalitatea de lucru din dispensar şi nevoile pe care le au pensionarii. în funcţie de necesităţile lor şi de ceea ce . comandă aducem ajutorul. De data aceasta au fost aduse medicamente în valoare dc
150.000 dc franci francezi. De obicei jncdicamcntclc provin din donaţii de la laboratoarele farmaceutice, 'de pe reţetele prescrise şi apoi recuperate, cea mai importantă parte fiind cumpărate din subvenţii din partea municipalităţii şi spitalelor. Sîntem dispuşi ca pe viitor să diversificăm sprijinul oferit în funcţie de solicitările pensionarilor”, a precizat dr. Georges Duval, vicepreşedintele asociaţiei.
Mîine, medicii francezi vor ajunge la Baia-Mare unde vor efectua o acţiune cu caracter profilactic. La unul dintre orfelinate vor fi vaccinaţi 100 de copii, plus 40 de persoane. Vaccinul Engerix B administrat este' adus de francezi şi costă aproximativ 18.000 de franci francezi.
Următoarea vizită va fi în toamna acestui an, cînd, pe lîngă medicamente, pensionarii vor primi şi un electrocardiograf.
L. PURDEA Foto: IL OLARIU
Expoziţie chinologică in te rn a ţio n ală<■?* . • \ ASOCIAŢIA CHINOLOGICĂ “NAPOCA" a
judeţului Cluj, membră a Â. Ch. R., recunoscută de către Federaţia Chinologică Internaţională ca membru asociat, organizează, în'2 iulie 1997, expoziţia internaţională C.A.C.I.B., în Parcul Sportiv “Iuliu Haţieganu”. Termen limită de înscriere: 30 iunie 1997. Informaţii: tel: 198371.
instituţiei noastre de către producătorii agricoli individuali şi de “Asociaţia crescătorilor de animale şi producătorilor agricoli” din judeţul Cluj referitoare la închiderea parterului Halei Agroalimentare situată în Piaţa Mihai Viteazul f.n., vă solicităm să interveniţi printr-un ordin pentru redeschiderea .parterului Halei Agroalimentare pentru utilitate publică conform destinaţiei sale constructive.
Menţionăm că există dubii referitoare la legalitatea dreptului de proprietate al S.C. ALIMENTARA S.A. asupra Halei .Agroalimentare, care sînt în curs de elucidare de către organele competente.
.închiderea acestei pieţe aduce mari pagube atît firmei S.C, ALIMENTARA S.A., cît mai ales producătorilor şi cumpărătorilor tradiţionali.
Pînă Ia clarificarea aspectelor de natură juridică se impune să fie redeschisă piaţa (adresă 'către Prefectură).
Datorită numeroaselor sesizări adresate instituţiei noastre de către cumpărătorii, producătorii agricoli individuali şi de “Asociaţia crescătorilor de animale şi producătorilor agricoli” din judeţul Cluj referitoare la închiderea parterului Halei-Agroalimentare situată în Piaţa vlihai Viteazul f.n., vă solicităm să redeschideri
parterul Halei Agroalimentare pentru utilitate publică conform destinaţiei sale constructive.
închiderea acestei pieţe aduce, mari pagube atît firmei dumneavoastră, cît mai ales producătorilor şi cumpărătorilor tradiţionali.
Pînă la clarificarea aspectelor de natură juridică se impune să fie redeschisă piaţa. (adresă către Alimentară). -
Datorită numeroaselor sesizări adresate instituţiei noastre de către producătorii agricoli individuali şi de “Asociaţia crescătorilor de animale şi producătorilor agricoli” din judeţul Cluj referitoare la închiderea parterului Halei Agroalimentare situată în Piaţa Mihai Viteazul f.n., vă solicităm să convocaţi Adunarea generală a acţionarilor S.C. ALIMENTARA S.A. în scopul redeschiderii parterului Halei Agroalimentare pentru utilitate publică conform destinaţiei sale constructive.
închiderea acestei pieţe aduce mari pagube atît firmei S.C. ALIMENTARA S.A.,-cît mai ales producătorilor şi cumpărătorilor tradiţionali.
Vă rugăm să dispuneţi verificarea legalităţii existenţei firmei S.C. PRO-BINGO S.R.L. la etajul I al Halei Agroalimentare. (adresă către F.P.S. Cluj).
Semnează toate cele trei acte primarul Gh. Funar şi directorul Liviu Macea
I
- p r e f e c t u l A l e x a n d r u F ă r c a ş m a i a r e u n ( in )“a r n i c ”. p o I i t i c -■
După opt luni.: de absenţă, W ' SwjIP^""Claudiu Mărginean - fost lider al PL 93 Cluj - ţine să revină în forţă pe scena politică clujeană. Prin declaraţiile pe care le face în noua sa calitatc, aceea de co-preşedinte al recent înfiinţatei organizaţii PL Cluj, Mărginean îşi trădează nerăbdarea de a recupera cît mai rapid amintita perioadă de absenţă. Aceleaşi declaraţii arată că prefectul Fărcaş arc, în persoana d-lui Mărginean, un nou “amic” politic. în contextul discuţiilor pe care co-preşedintele PL Cluj le-a avut ieri, cu presa, pe tema posibilei acceptări a PL de către CDR, Mărginean a lăsat sa se înţeleagă că nu-i place în nici un fel persoana d-lui prefect. “Şi nu mi-ar face nici o plăcere să fiu coleg de partid cu prefectul Fărcaş” - a declarat;•Claudiu Mărginean. El a arătat că are pentru dl prefect aceeaşi “consideraţie” pe care o are faţă de primarul Gheorghe Funar.
Ovidiu Drîglă (stînga) şi Claudiu Mărginean (învederat fumător de pipă), lideri mai vechi
pentru cel mai nou partid liberal.
“îl dezaprob pe Fărcaş în 90 la suţă din acţiunile sale” ,- afirmă Co-preşeidintele PL Cluj.
Claudiu Mărginean îl are alături, la conducerea PL Cluj, pe fostul preşedinte al PNLCD, Ovidiu Drîglă. Mai moderat în
afirmaţii decît colegul său, ! Drîglă optează - spre deosebire • I de Mărginean, care este | indecis - pentru aderarea PL | la CDR.
Dan BRIE 1 Foto: I. PETCU \
Consilierul nou înfiinţatului Partid Liberal va păzi statuia Iui Matei Corvin
“Cît sînt eu consilier local, Funar nu va da jos statuia”• d e c la ră S o r in Cocis •
Consilierul local al PL Cluj se arată dispus să păzească statuia lui Matei Corvin din Piaţa Unirii. El spune că Gheorghe Funar vrea să desfiinţeze monumentul. ”Statuia va fi dată jos şi nu va mai fi pusă' la loc” - declară Cociş. El recunoaşte, totuşi, că grupul statuar din Piaţa Unirii trebuie “pus la punct” prin restaurare. însă cere ca restaurarea să se facă la faţa locului.
Cu puţine zile în urmă Gheorghe Funar, primarul municipiului Cluj-Napoca, a declarat că mai multe monumente din oraş au nevoie urgentă de reparaţii. Printre acestea Funar a numit şi statuia lui Matei Corvin, care, în opinia sa, reprezintă un permanent pericol, fiind - în opinia sa - în pragul prăbuşirii..
— D.B.Foto: I. PETCU
Teodor Meleşcaim intenţionează să înfiinţeze,
în zilele următoare, un nou
Gruparea, Meleşcanu des. prinsă de PDSR intenţionez ca în zilele următoare sj înfiinţeze un nou partid.
Teodor Meleşcanu 4 declarat, luni, pentru PRO Fty Ploieşti, Că, împreună cu cahjj patru demisionari din PDSR (Iosif Boda, Mircea Coşea Marian Enache şi. Viore] Sălăgean), are ambiţia sj lanseze o construcţie politică nouă. Viitoarea formaţiune va aduce în politică, după cam a arătat Meleşcanu, propunerile formulate în declaraţia privind restructurarea PDSR. ‘Este vorba de un alt mod de a face politică, responsabil, o abordate pragmatică, morală, şi o politică în care accentul să fie mutat la nivelul intereselor cetăţenilor, faţă prea multă ideologie ş| politică”, a spus Meleşcanu despre principiile viitorului său partid.' Meleşcanu s-a declarat onorat de ofertele pe care le-a primit de la alte partide, după plecarea sa. din PDSR, dai a subliniat intenţia sa de a se îndrepta către “o construcţie politică nouă”.
Ion Diaconescu afirma că demisionari! PDSR
a r pu tea îi primiţi înPNTCD ’>
Grupul celor cinci demi sionari din PDSR ar putea 1 primit în PNŢCD, a afirmat ieri, Ion Diaconescu, preşedin tcle partidului, adăugind c PNŢCD nu se află “în pozXf® de a racola” demisionari ditvi N fonnaţiuni politice.
în această direcţie nu s-a purtat nici un fel de discuţii ci nici unul dintre cei cinci, > precizat preşedintele PNŢCD care îi apreciază drept persoaft “de foarte bună calitate”.
Diaconescu ă spus că “uşik sînt deschise” pentru tot oamenii integri din politici caracterizaţi printr-o conduită Ş' gîndire politică formată.
“Cine vrea să vină, va fi bin( J primit”, a declarat lidern ţărănist Totodată, el a spus ci grupul celor cinci intenţionează să creeze o axă politică pentru formaţiunea din care au facuj parte: “Ei vor face un f alături de PDSR, aşteptînd & atragă oameni de bună calitate, dornici să realizeze un curs nou faţă de PDSR” - a conchis Diaconescu. Conferinţa Naţi - nală a PDSR, recent încheiaţi s-a soldat cu părăsire* partidului de către un grup condus de Teodor Mekşcafluşi din care mai fac parte M irc^Coşea, Viorel Sălăgean, IoS*j Boda şi Marian Enache, foŞ“ apropiaţi ai preşedintei" 1 PDSR, Ion Iliescu. ^
Ziarul nostru fojoseşte serviciile
informative ale agenţiilor de presa
Rompres şi Mediata*
____________j T m T■ Autorizata prin S.C. nr. 128/1991. jude:ătoria ■Cluj-Napoca, înmatriculata la Oficiul Registrului ■Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J /1 2 /3 0 8 din 122.03.1991- cod fiscal 204469__________ _ _
![Diametru Ma rca uneï bare 895 845 789 200 140 102 104 180 ......Diametru Ma rca uneï bare 895 845 789 200 140 102 104 180 182 158 240 140 EXTRAS DE ARMÅTURÅ [m] 31,56 110, 96 2,466](https://static.documente.net/doc/80x56/5ea331ac69be8a73246c7d09/diametru-ma-rca-une-bare-895-845-789-200-140-102-104-180-diametru-ma-rca.jpg)
