MINISTERUL AGRICULTURII,

DEZVOLTÄRII REGIONALE SI MEDIULUI

AL REPUBLICII MOLDOVA

MINISTRY OF AGRICULTURE,

REGIONAL DEVELOPMENT AND ENVIRONMENT OF THE

REPUBLIC OF MOLDOVA

YV ” с й с с ш б їд с . 2018

O R D I N шип. Chiçinâu

Nr.

Cu privire la omologarea caietului de sarcinipentru indicala geografica protejatä “Miere din Codrii Moldovei”

Avînd în vedere cererea Uniunii de Persoane Juridice „Asociaba Producätorilor, Procesatorilor §i Exportatorilor de Produse Apicole din aria Codrilor”, nr. 5980 din 20.09.2018, de omologare a caietului de sarcini pentru indicala geograficä protejatä “Miere din Codrii Moldovei” §i decizia Grupului de lucru institüit prin Ordinul Ministerului nr. 238 din 23.10.2018, expus in procesul verbal din 05.11.2018, in conformitate cu prevederile art. 34 din Legea nr. 66 - XVI din 27 martie 2008 privind protecpa indicaci il or geografice, denumirilor de origine §i specialitälilor tradizionale garantate §i cu prevederile Ordinului Ministerului Agriculturii §i Industriel Alimentare nr. 149 din 04.08.2015 cu privire la procedura de omologare a caietelor de sarcini pentru produsele agroalimentare cu denumiri de origine, indicagli geografice §i specialità!! tradilionale garantate (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 291-295, din 23.10.2015, art. 2158).

ORDONSe omologeazä caietul de sarcini pentru і

Numele, prenumele Semnätu^a DataExecutat/Elaborat Marcela Stahi ■v . , 'Coordonat/vizat Iurie U§urelu / f /<f.

Valerii Gäinä V< S J / /

7

y\ncxäla Ordinul din - / Ч '·/at KiA) ?$Cu privire la omologarea caietului de sarcini pentru indicate geografica protejatä “MIERE DIN CODRII MOLDOVEI”

ADOPTATla Adunarea Generalá a UPJ „Asociaría Producätorilor, Procesatorilor §i Exportatorilor de Produse Apicole din aria Codrilor” procesul verbal nr.l din 30.07.2018

APROBATMinistru al Agricultural,

Dezvoltärii Regionale ÿdÿlediuluiCIUBUC

CAIET DE SARCINIpentru

Indicala Geografica Protejatä (IGP)’’MIERE DIN CODRII MOLDOVEI”

PREÇEDINTELE Uniunii de Persoane Juridice „Asociaría

Producätorilor, Procesatorilor §i Exportatorilor de Produse Apicole din aria Codrilor”

________________ Valentina CEBOTARI

CUPRINS

CAPITOLUL I

1.1 Denumirea solicitantului 21.2 Denumirea solicitata spre înregistrare 21.3 Denumirea produsului si clasifícarea acestuia 21.4 Descrierea produsului §i a materiel prime 21.5 Delimitarea ariei geografíce 31.5.1 Aria geografica 31.5.2 Característica climei 31.6 Dovada originii produsului in zona geografica delimitata 41.7 Procesul tehnologic de obfinere a "Mierii din Codrii Moldovei” 4

1.8 Elementele care justifica legatura cu aria geografica delimitata 61.9 Reguli specifice de etichetare a produsului 9

CAPITOLUL II

2.1 Obligafiile declarative §i de fi nere a registrelor 9CAPITOLUL III

3.1 Examinarea calitativä a IGP „Miere din Codrii Moldovei” 10

CAPITOLUL IV

4.1 Benumirile si ádresele autoritätilor sau ale organismelor abilitate sä verifice respectarea prevederilor caietului de sarcini

11

4.2 Informafii cu privire la declasarea produsului 11

ANEXE 13

1

CAPITOLUL I

1.1. Denumirea solicitantului

Uniunea de Permane Juridice „Asociaría Producätorilor, Procesatorilor §i Exportatorilor de Produse Apicole din aria Codrìlor”

Adresa: str. Vasile Alecsandri 109, MD-2009, mun. Chisinau, República MoldovaTelefon: +373 22 213229,GSM: + 373 69323067 (Pre§edinte) + 373 69166504 (Director)E-mail: valentinaceb@vahoo.com. apinatur.moldova@gmail·com Codul (ari і conform normei ST.3 OMPI - MD

1.2. Denumirea soiicitatä spre înregîstrare

In di с at і e Geografica Protejatä ’’MIERE DIN CODRIIMOLDOVEI”

1.3. Denumirea produsului si elasificarea acestuiaCl. 30 - zahär, miere, melasa

1.4. Descrierea produsului si a materiei primeUrmätoarele produse pot fi vàndute sub denumirea de ’’Miere din Codrii

Moldovei”:Miere monoflorä (de salcìm, de tei si de manä)Miere poliflora (fiori de camp, fiori de la culturi agricole, plantatii multianuale,

flora spontanei,’’Miere din Codrii Moldovei” este mierea naturala obtinutä din strupurile de albini

amplasate in aria geografica definita ìn acest caiet de sarcini.Dupä extragere, mierea poate fi realizatä ìn formä lichidä, cristalizatä sau în faguri

întregi sau proportional si nu poate fi modificata de catre apicultor pentru a îmbunatâti calitatea ei originala.

Característica fizico-chimicä:

Eïmiditatea maximum 20 % ;Fractia masicä de zahâr invertit minimum 60% pentru cea de manä sau de tei çi 65% pentru restul tipurilor de miere; ?Continutul de zaharozä 5 - 8 %, iar pentru miere de manä - max. 10%;Indicele diastazic 6,5 - 8 un. Gote;Hidroximetilfurfurol maximum 20 mg/kg;

2

Additate maximum 4 miliechivalenti la 100 g de miere si maximum 5 pentru mierea de mana.

Característica organolepticä a tipurilor de miere:

Tipul mierii Cuioare Miros, gust ConsistenzaMiere de tei Galbenä-

portocalieRoscatä

Aroma pronunfatä, dulceag-lemnoasä

Uniformä, fluidä, viscoasä sau fin cristalizatä

Miere de saleîm AproapeincoloräGalbenä-deschisäGalbenä-aurie

Cel mai dulce Sortiment, pläeut cu tenta fiorala

Fluidä, viscoasä si omogenä, farä semne de cristalizare

Miere de manä (denumitä §i miere de pädure)

Galbenä-brunä,nuante verzui

»

Aroma specifica, gust plàcut dulce sau putin amärui usor camerilizat

Uniformä, fluidä sau viscoasä

Miere poliflorä Galbenä Pläeut, dulce Uniformä, fluidä, viscoasä sau cristalizatä

1.5. Delimitarea ariei geografice

1.5.1. Aria geografica

Codrii Moldovei constituie un masiv forestier amplasat ìn centrul deluros al Republicii Moldova ocupìnd mai pupn de 15% din teritoriul republicii, aici fiind concentrara cea mai mare parte din bogäpa forestiera a Republicii Moldova, de§i gradui de împâdurire al acestei zone nu depaseçte 50%. Pädurile ocupa preponderent altitudinile maxime, ìntre 200 si 430 m. Zona de producere a ’’Mierii de Codrii Moldovei” sunt localitätile din raioanele: Hîncesti, Calaraçi, Criuleni, Dubäsari, Nisporeni, Anenii Noi, Orhei, Strâçeni, Telene§ti, Ungheni, Ialoveni §i mun. Chi§inäu {Anexa 1). <.

1.5.2. Característica clîmeî

La о altitudine maxima de 130-383 m, în partea de nord-vest a Podi§ului Central Moldovenesc, într-o zona cu climä temperat-continentalâ, între Prut §i Nistru, se aflä comoara verde a Republicii Moldova - Codrii. Pentru aceastâ regiune este stabilità temperatura medie anualä de + 9°C; medie de iama - 4°C, pentru iulie +

3

21,3°С. Umiditatea relativa medie anualä variazä nesemnifícativ ці reprezintä ín medie 72,3%. Cantitatea medie de precipitatii este de 460-500 mm

Astfel, ín aceste conditii favorabile se dezvoltä o variata si extraordinarä flora de unde albinele pot recolta néctar pe parcursul lunilor de primävarä si varä.

1.6. Dovada originii produsului din aria geografica delimitata

Aria geografica de producile a „Mierii din Codrii Moldovei” cuprinde ìntreg teritoriul Codrilor, Pentru stupäritul pastoral se va utiliza doar zona delimitata si apicultori! vor tine о evidenta strictä de amplasare si de miscare a stupinelor,

Pentru trasabilitatea mierii fiecärei familii de albini i se elibereazä si se tine5 5

evidenta in pasaportul prisäcii, unde sïnt înregistrate tóate mäsurile profílactice si sanitar-veterinare efectúate. Pentru functionarea stupinei si pentru asigurarea ìndepiiniriì tuturor mâsurilor sanitar-veterinare se elibereazä Autorizare sanitar- veterinarà de functionare.

în perioada recoltei pentru flecare lot de miere récoltât, se duce evidenta strictä cu indicarea numärului lotului pe eticheta de pe ambalaj. Astfel, evidentele se tin în Registre de recoltare si mierea obtinutä în aceleasi conditii este marcata în mod unie pentru asigurarea trasabilitätii. Fiecare punct de recoltare miere tine evidenta strictä în Registrul de receptie materie primä. Lotul de miere se repartizeazâ în ambalaj e si pe eticheta flecârui ambalaj se notifleä numârul lotului din care provine mierea respectiva.

1.7. Procesul tehnologic de obfinere a "Mierii din Codrii Moldovei”

„Mierea din Codrii Moldovei” este produsä si recoltatä în aria geografica, ìn timp ce extractia ці ambalarea poate fl facutä si ìn afara zonei de producere, ceea ce nu are nici о consecintä negativä asupra specificitätii si calitätii produsului.

Obtinerea „Mierii din Codrii Moldovei” are loe conform urmätoarei descrieri: Amplasarea stupurilor - stupäritul pastoralObfmerea mierii se poate realiza ìn orice sistem de stupì, de préférât de tip

vertical, dar cu conditia, ìn cazul stupilor orizontali, de a nu extrage miere de pe fagurii din cuib cu continui de" puiet si pästurä. La stupii de tip vertical, magazinele sau caturile pentru recolta se amplaseazä deasupra cuibului ìnainte de a se ìncepe culesul, prin aplicarea gratiilor de bìocare a reginelor.

Cu 1-2 säptämäni ìnaintea de a pleca la pastoral se exploreazä zona, se identifica zonele potrivite de amplasare a stupurilor, se culeg informatii despre bolile din zonele respective, stabilirea itineraruluì sì zonei de accès. Miscarea stupurilor se

4

poate face de cîteva ori ìn timpul sezonului, urmärindu-se astfel locurile unde se regäsesc sursele melifere dorite. Stupäritul pastoral ìncepe primavara devreme §i poate sä se finalizeze toamna tîrziu.

Astfel, m lunile martie - aprilie, familiile de albini se amplaseazä in pädure la masivele de artar, salcie albä, paltin, pomi fructiferi si flora erbacee timpurie {Anexa 2). Apoi strupurile sînt amplasate lîngâ fìsiile forestiere cu salcìm, tei.

Pentru utilizarea optima a potentialului melifer, si pentru a obtine producili ìnalte se evita supraaglomerärile de stupì si se ia in calcul incärcäturile pe hectar de plantatie ìn functie de flora:

Salcìm - 18-25 familii;Tei - 8-12 familii.Sfìrsitul culesului se stabilente dupä: terminarea ìnfloririi plantelor melifere,

scäderea activitätii albinilor precum si dupä indicatiile cìntarului de control - unul sau cîteva stupuri sunt amplasate pe cintar, unde zilnic se vede cantitatea de nectar adunatä {Anexa 3).

Recoltarea mieriiOperafiunea de recoltare a mierii de albine ìncepe in momentul in care о treime

din fagurii de miere sunt cäpäcifi ni cìnd mierea este destul de maturatä, cìnd continui de apa ajunge la 1 8 -2 0 %. Astfel, dupä sortare, fagurii sunt descäpäciti ni plasati ìn centrifuga (extractor) fie manualä fie automatizatä unde se extrage mierea din faguri. Pentru asigurarea extractiei totale a mierii din faguri, fagurii se schimbä pentru a continua extractia din partea opusä. Extragerea sau recoltarea mierii se realizeazä in perfecte condipi de igienä pentru a nu degrada calitatea produsului.

Conditionarea mierii9

Dupä centrifugarea mierii, ea se supune filträrii printr-o sitä amplasatä la robinetul extractorului. Filtrarea se realizeazä pentru a indepärta resturile de cäpäcealä, de eventuale larve sau alte impuritäti din miere. Mierea se depoziteazä in vase de maturare confectionate din inox de capacitate mare unde se supune limpezirii prin separarea impuritäfilor nerepnute la filtrare prin ridicarea la suprafafä a impuritätilor u§oare sub forma unei spume. Limpezirea dureazä pînâ la 15 zile in funcpe de temperatura, dupä care spuma se colecteazä si se indepärteazä de la suprafatä.

5

Ambalarea, etichetarea si livrareaDupä verificarea conformitätii sale cu caracteristicile descrise în caietul de

sarcini, mierea este ambalatä si comercializatä în vrac sau în borcane de sticlâ, plicuri de hîrtie, vase de plastic, lemn sau alte materiale transparente. Pentru mierea cristalizatä, se permite lichefíerea prin încâlzirea lenta în bain-marie la temperatura de pîna la 40°C. Dupä tumarea în ambalaje, se închid ermetic eu capac si se eticheteazâ corespunzâtor. Pana la livrare se recomandâ ca mierea sä fíe pästratä în încâperi curate, uscate, färä mirosuri straine la temperatura de 10 - 14°C.

1.8. Elementele care justifica legatura cu aria geografica delimitata

Istoria/4Incä din cele mai vechi timpuri Jara noasträ era renumitä prin cresterea

aibinelor (Anexa 4), Produseie apicole s-au bucurat dupä cum se bucurä si ìn prezent de о înaltâ apreciere atìt peste hotare cít si la nivel national, datoritä gustului §i aromei specifice.

File din istoria tärii aratä cä mierea de albine si ceara erau considerate ca produse principale care erau exportate din tara, ìar birurile de sub lunga ocupatie turceascä era plätitä ìn miere si cearä.

Dezvoltarea intensä a apiculturii si cantitätile mari de miere se datorau ìn primul rìnd asezärilor, climei si vegetatici specifíce din regiune, care si ìn prezent sunt considerate dintre cele mai favorabile cresterii aibinelor ìn Europa (Anexa 5). în aceste conditii, majoritatea täranilor se ocupau cu aceastä ramurä dulce si folositoare. Astfel despre aceastä ramurä importantä ne vorbesc si unele denumiri de sate existente la noi în tarä pînâ astäzi: satul Albina din raionul Cimislia, satul Plop-Stiubei din raionul Cäuseni, satul Stiubeieni, raionul Ríscani si comuna Medveja, raionul Bri ceni.

Boierii nu priveau pozitiv dezvoltarea albinäritului de cätre tärani, astfel ei au stabilit däri în naturâ §i galbeni pentru stupi. Cu toate acestea, târanii iobagi continuau sä se ocupe si sä dezvoîte aceastä ramurä.

Boierii avînd fricä sä пц, se finiseze flora meliferä de pe teritoriul §i tinuturile lor, au restrictionat täranilor aceastä îndeletnicire sträveche. în „Descrierea Moldovei”, Dimitrie Cantemir spunea: „Locuitorii Järii trag foarte mari foloase de pe urma lor; toate eìmpurile sunt piine de fiori dintre cele mai frumoase §i cele mai pläeute, iar pädurile le dau necontenit hranä mdestulätoare ca sä-§i stnngä ceara §i mierea. Aceçtia ar avea foloase §i mai mari de pe urma lor, daeä li s-ar îngâdui sä pästreze toate roiurile care roiesc în flecare an. Dar pravila tärii îi opreçte sä aibä stupi

6

mai multi decît îngâduie pamîntul fiecâraia, pentru ca înmultirea albinelor la unul sä nu-i pägubeascä pe vecini” (Anexa 6).

în anul 1890, pe teritoriul tarii erau aproximativ 4000 de prisaci, care însumau 81000 de stupuri de la care se recolta 1296 puduri de miere si 4618 puduri de cearâ. în urmätorii patru ani numärul stupurilor si prisäcilor sa märit un pic si s-a mentinut la acelasi nivel pina la mijlocul anilor 90 cïnd brusc a scäzut numärul familiilor de albini si respectiv cantitatea de miere si cearä obtinutä a scuzut în jumätate, Aceastâ perioadâ nu a durât mult timp, astfel în 1910, numärul prisäcilor era de peste 46000 de la care se obtinea 17000 puduri de miere.

/V________________________________________ _Inaintea primului râzboi mondial în Basarabia se numärau peste 43000 stupi,

dintre care 30% utilizau sistema cu rame (Anexa 7).Imediat dupä primul räzboi mondial s-a acordat о semnificativä atentie acestei

ramuri si s-a creat Societatea apicultorilor cu sediul la Chisinäu, totodatä mentionîndu-se în numeroase articole despre unicitatea si specificitatea teritoriului, climei si fiorei din Basarabia §i importanza pentru albinärit.

între cele douä räzboaie mondiale, era cerere tot mai mare de miere si politica dusä ìn sector de cätre asociatii a crescut considerabil numärul de prisäci si cantitatea de miere. Astfel, ìn anul 1940 ìn Moldova se recolta de la о familie de albini aproximativ 60 kg de miere, raportat cu cantitatea recoltatä ìn alte täri care constituía 50-52 kg.

în perioada celui de al doilea räzboi mondial, prisäcile în mare parte au fost distruse, astfel încît numärul lor s-a mjumätätit.

Concomitent cu industrializarea socialistä a färii, cît si dezvoltarea altor ramuri aie agriculturii s-a dezvoltat foarte intens si în scurt timp §i apicultura care se mentine si actualmente ca о ramurä de bazä a economici tärii.

ClimaDin punct de vedere geomorfologie, teritoriul ocupat de vegetatia forestiera a

Codrilor se gäseste ìn partea centralä a înâltimii Moldovei Centrale. Teritoriul prezintä о regiune specificä cu un relief fragmentât, cu intervalul altitudinilor între 382 m si 147 m. în general relieful se prezintä ca un ansamblu de dealuri ondulate (putine hîrtoape, înconj urate de dealuri) ale cäror culmi coboarä ìn panie spre sud si sud-est (mai putin spre nord-est), dupä cursurile de apâ, care le fragmenteazâ si le despart de vâi înguste. Diferenfa de altitudine si expozipa pantelor influenteazâ regimurile termice în aceastâ arie geograficä. Clima este temperai continentalä, cu iamä scurtä §i blîndâ, iar vara lungä §i caldä.

7

în Codri se întîlnesc 8 specii de plante alohtone fiind accidentai introduse în regiune, dar tóate fiind plante melifere cu о sursä potential bogatä de nectar: Acer negundo L, - artarul american, Amorpha fruticosa L, - amorfa sau salcamita, Caragana arbores cens Lam. — arbore mazare Siberian sau said шиї gaiben - este un arbust melifer avînd о durata de înflorire de 2-3 sâptâmîni cînd oferä albinilor nectar si polen, Fraxinus lanceolata Borkh - frasinul lanceolat, Fraxinus pennsylvanica Marsh. - frasin de Pensylvania, Phellodendron amurense Rupr. - arbore de pluta, Pi и us sylvestris L. — pinul silvcstru, Robinia pseudoacacia L. - salcîmul.

In aceastä zona este si Rezervapa „Codrii”, care este cea mai veche rezervape §tiinpficâ din República Moldova, a fost infuniate la 27 septembrie 1971.Natura de aici impresioneazâ prin multitudinea de specii §i forme, multe dintre ele fiind pe cale de disparipe. Astfel, Л. Николаева (1984) în articolul „Редкие виды” publicat în lucrarea, Природа заповедника Кодры, indica pentru Rezervapa „Codrii” 53 specii de plante rare. Piantele rare alcätuiesc 20% din componente plantelor din rezervape si 5% din numarul speciilor de piante rare ìnregistrate ìn flora Republicii Moldova (Anexa 8).

Dintre piantele rare, 14 specii sunt incluse ìn Cartea Ro§ie a Republicii Moldova - spinarea lupului Athyrium filix-femina (L.) Roth, capsunita rosie Cephalanthera rubra (L.) Rieh., buruianä-de-junghiuri Cephalanthera longifolia (L.) Fritsch, cäpsunitä grandiflora Cephalanthera damasonium (Mill.) Druce, feriga cartuziana Dryopteris carthusiana (Vili.) H.P.Fuchs, dumbrävita purpurie Epipactis purpurata Smith, feriga stejar Gymnocarpium dryopteris (L.) Newm., sugätoare Hypopitys monotropa Crantz, pana zburätorului Lunaria annua L., ceapä bulgäreascä Nectaroscordum bulgari cum Janka, creasta cu coso lui Polystichum aculeatum (L.) Roth., mutulica Scopolia camiolica Jacq., coroniate elegantä Securigera elegans (Pane.) Lassen, scorus domestic Sorbus domestica L.

Mierea poliflorä depne cea mai mare pondere ìn totalul produepei autohtone din ficcare an (50%), armata de alte Sortimente de mieri produse in tara. In Codru cresc aproape 1000 soiuri de piante protéjate, adicä jumätate din flora, característica pentru R. Moldova. Pajistile si lästärisurile ocupä 45 % din suprafatä, iar terenurile cultívate ocupä 10 %. Marea majoritele a acestor specii de piante, care fac parte din flora melifera a Codrilor, oferä albinelor hranä din abundentä, dar si culesuri importante de produepe. Totodatä, nectarul §i mana, odatä transformate de albine, diferenpazä aceastä miere de cele produse in alte locuri sau teritorii. Astfel, atàt apicultorii care se aflä cu stupinele staponar in zona Codrilor, cìt si cei care fac pastoral in aceastä zonä, beneficiazä de culesuri de produepe de miere poliflorä.

8

Specifìcitatea produsuluiSunt cìteva demente care dau gust si aroma specifica „Mierii din Codrii

Moldovei”:- clima favorabilä si perioada îndelungatâ pentru culegerea nectarului de

cätre albini;- flora bogatä si diversä.

Flecare tip de miere dezvoltä propriile sale caracteristici fizico-chimice si organoleptice, care sunt definite ìn caietul de sarcini si corespund diversitätii florale a regiunii.

1.9. Regulile specifice de etichetare a produsului

Etichetarea produsului se face ìn conformitate cu prevederile actelor normative care reglementeazä produsul.

Pe etichetä se va ìnscrie:- Denumirea produsului „Miere din Codrii Moldovei” urmat de menpunea

„Indicape Geografica Protejatä” sau acronimul „IGP” - care va fi amplasat ìn cìmpul centrai, vizibil al etichetei;

- Valoarea nutritiva si energetica la 100 g de produs;- Conditii de pästrare;- Date despre producätor;- Masa netä;- Numärul lotului;- Data ambalärii si anul recoltärii produsului.

Pentru produsul „Miere din Codrii Moldovei” ambalat in borcane, eticheta va fi alipitä si pe capacul borcanului astfel încît deschiderea borcanului se va face numai dupä ruperea etichetei.

CAPITOLUL II

2.1. Obligafiile declarative de linere a registrelor/VIn scopul asigurärii controlului eerintelor de producere si de trasabilitate a

produsului „Miere din Codrii Moldovei”, top apicultorii membri ai Asociapei Producätorilor, Procesatorilor §i Exportatorilor de Produse Apicole din aria Codrilor sunt obligap sä ducä evidentä strictä a produsului si sä prezinte declarapile cätre Asociape. Asociapa Producätorilor, Procesatorilor §i Exportatorilor de Produse Apicole din aria Codrilor va asigura confidenpalitatea datelor primite de la membrii säi.

9

Regístrele de evidentä sunt pästrate de cätre producätor pe о perioadä de 3 ani, fie pe suport de hîrtie sau electronicä si sunt puse la dispozitia agentilor serviciilor de control a autoritätilor competente si Comisiei tehnice a Asociafiei Producätorilor, Procesatoriîor ці Exportatorilor de Produse Apicole din aria Codrilor care verifica conformitatea produsului „Miere din Codrii Moldovei,, cu cerintele descrise ìn caietul de sarcini.

Titlurile documentelor asocíate sunt indicative: únele din documente pot fi regmpate sau fractionate în dependentä de specîficul întreprinderilor ці de etapele de fabricare a produselor apicole.

Etapa Elementele de trasabilitate

Documente asocíate

Stupäritulpastoral

Conform pet. 1.7 al Caietului de sarcini

1) Registrul de amplasare si de miscare a stupinei;

2) Registrul de recoltare.

Reeeptia si pästrarea materiei prime si a materialelor

Conform pct. 1.7 al Caietului de Sarcini

1) Registrul de recepfie a materiei prime;

2) Registrul controlului calitätii materialelor auxiliare si ambalaj elor.

Procesul de producere

Conform p. 1.7 al Caietului de Sarcini

1) Registrul de evidentä a lotului de miere.

Comercializareaprodusului

Caracteristicile organoléptico si fizico-chimice conform p. 1.7 al Caietului de Sarcini

1) Registrul controlului calitätiiprodusului;

2) Certificat de conformitate.

CAPITOLUL III

3.1. Examinarea calitativa a 1GP Miere din Codrii Moldovei

Categoriile de control

Autocontrolu/: Producätorul este obligat sä efectueze autocontroale in activitatea sa. Rezultatele autocontroalelor se vor inregistra pe suport de hîrtie sau electronic, in vederea mentinerea evidentelor si se vor pästra pentru о perioadä de 3 ani. Rezultatele

10

autocontrolului anual se vor transmite la Asociaba Producätorilor, Procesatorilor §i Exportatorilor de Produse Apicole din aria Codrilor.

Controlul intern: este realizat de Asociapa Producätorilor, Procesatorilor §i Exportatorilor de Produse Apicole din aria Codrilor ín conformítate cu planul de control. Acest control are scop didactic.

Controlul extern: este realizat de cätre un organism tert, recunoscut de cätre autoritatea competentä, în baza unui plan de control. Organismul de control trebuie sä ofere garantii de competentä, impartí alitate si índependenta.

Tipurile de control

Controlul documente lor: se face asupra tuturor documentelor menzionate mai sus, si are carácter obligatoriu.

Controlul produsului: are carácter obligatoriu si se refera la analiza fizico-chimicä si examinarea organoléptica a produsului supus autorizatiei de producere si comercializare conform pet. 1.4 al prezentului caiet de sarcini. Metodologia de control aplicatä este prin esantionare.

CAPITOLUL IV

4.1. Denumirile $i ádresele autoritäZilor sau ale organismelor abilitate sä verifice respectarea prevederilor caietului de sarcini

Controlul respectärii prevederilor stipulate în caietul de sarcini pentra produsul„Miere din Codrii Moldovei” va fí effectuât de catre:

OC „Conservstandard” SRL,Adresa juridicä: MD 2012 mun. Chi§inäu str. Bucure§ti 90 tel.: (+373 22) 47-71-93 (+373 22) 47-13-70;fax: (+373 22) 47-12-92 e-mail: cons cert@mail.ruVerificarea conformitätii pradusului cu caietul de sarcini se realizeazä anual, pe pareursul procesului tehnologic.

4.2. Informafii eu privire ia declasarea produsuiui

Declasarea unui lot de produs „Miere din Codrii Moldovei” se face atunci cînd se constatä cä produsul si-а schimbat parametrii fizico-chimici si caracteristicile organoleptice, nerespectînd conditiile stabilite pentru produsul respectiv.

11

Producätorul poate declasa un lot de produs la propria initiativä cu conditia notificara ulterioare a organismului de evaluare a conformitatii ín termen de maxim 3 zile lucrätoare de la momentul declasärii, care va include: data declasärii si datele de identificare a lotului declasat.

Organismul de evaluare a conformitatii initiazä procedura de evaluare a unui lot de produs în vederea declasärii:

• la solicitarea Asociafiei Producätorilor, Procesatorilor §i Exportatorilorde Produse Apicole din aria Codrilor din aria georaficä delimitata;

• la solicitarea Organelor abilitate cu functii de supraveghere si de control conform Legii nr. 50 din 28.03.2015 cu privire la controalele oficíale pentru verificarea conformitatii cu legislaba privind luana pentru animale §i produsele alimentare §i cu nórmele de sänätatä §i de bunästare a animalelor;

Un lot de produs „Miere din Codrii Moldovei” poate fi declasat de catre organismul de evaluare a conformitatii, ín urmätoarele cazuri:

• dacá se stabilere cä produsul nu corespunde cerintelor stabilite în Caietul de Sarcini;

• dacä produsul a suferit modifican negative din punct de vedere calitativ;

• dacä produsul a fost expus unor fintamente sau practici neautorizate pentru aceastä categorie de produs.

Deelasarea se efectueazä pe baza verificärilor caracteristicilor fizico-chimiceefectúate în Laboratoarele de îneereari aereditate si /sau caracteristicilor organoleptice pe baza probelor prelevate.

л

In cazul în care din verificärile efectúate se constatä necesitatea declasärii produsului, organismul de evaluare a eonfonnitätii va stabili categoria de produs la care urmeazä sä fie reîncadrat acesta si va comunica decizia luatä detinätorului produsului, în termen de maxiftium 15 zile lucrätoare de la data prelevârii probelor.

12

Anexa 1: Harta ariei geografica de delimitare a zonei de producere a produsului IGP „Miere din Codrii Moldovei”

7

13

Anexa 2 Stupäritul pastoral ín zona Codrilor

14

15

16

Anexa 4 Importanza apiculturii ín Moldova

iti din pridiw dàrilor. se .ir.ita c;l ct.|

f V«· intource in tara 'W p là u ,c i noi ^ 90 ban«, din care -ik* un leu l^ntru /« V stupì, ca si b,>ic.rij '4 ■ stàdi-rile“ (scutirile do u<-se-

ІЮШЮГІІ d a t im i de slup. nun,Ці £ ^ Usu"mà de 18604 tel ^ » banl. binici. CJ tot» « lia it! slujba.Ni ai statu.

Vse

lui feudal. sàvir$eau inulte $i grave Τκϋ' ( t l e m ,i пі;»гі Slll?e 4''rodati domnia s i *"ttrvj, ‘ mlsna ** din a

pentru a curma asemenea exceso.га

za—cute noua ргчукі

§ c h i o p i i t care mânàstirea Calala bunuri si 2C0 de Variai*. Me

Roinuiieascäimportante diri

'rimóle dato i vinos, αο la P e t r u v ., dà

Ctitoriei N.il ̂. printro alte

stupì „desetina il·· la mini cà pina tirziu. in ч*-

colul nostru, judetul \ asluialbine iar

avute,· · ancori un s tun

^ I Iш nani era in generai arendatà. Astfel,| inainte do 1717. un maro boier. V a s і 1 о C e a u r u l , fost man.· stolnic. cumpa rase de la Mi lía i R a CO V і t à dr«-ptul de a lua desetina dm stupii timitului Barin pentru suma do posto 1 750 do galloni.tfecu un singur tinut putea prudute âceaslâ suma (la i aro trobuit d&iigul stringàtorilor dirii). t «фйч cà, la incoputul XVIIí-Іез. din dosetina dedova «« — -dova te reaiizau arca 5 0 1

loarte maro. Dato aftim din evidenzio d·ale vistiorioi. .Prima « x'

s-au vtndut de la codiii vechi m eat, daterai л - «- - ir

t<o adiug.it si sto do prò-

secolului al uPi din Mf,].

«Ìin 20

Ibcni, ti

tifi tiro lir/iu

cunos dup·* cum

adicà do

* e * · ? ?-..1” * *1 ади

stringeautmuturi ce dudeau

¡mproiìnà 7 040 galbeni ; urmau tinuturile j.) ?i — 3 500 galbeni ; Suceava — 3 320 ; Hirlàu $¡ Dorohoi — 3 080; Xeamt — 2 700; Bacàu — 2 210 ; Putna — 2 200; Roman — 1 940 etc. Din socotelile vistie- rici moldovone pe anul 1776 rezultà cà slujba dosetinii se vinduse in anul acela cu 27 000 lei ; ea nu includea coi 67 000 do stupì ai boierilor precum $i cei 300 do stupì ai bcizadolclor. Rejinem numàrul maro do circa 70000 de stupì (cei ai mànàstirilor nu sint cu p ric i) care erau scuriti de dosotinà. In 1792, slujba dese- tinii se vinduse vel vistierului 1 о r d a с h e С a n t a с u z i n o cu suma de 91 600 lei ; desetina tinutului Boto$ani in valoare de 4 000 taleri era insù apanajul solici dom- nitorului. In 1825. slujba desetineì adu- cea domnului Moldovei suma de 100 830 lei, farà 7 200 lei, desetina tinutului Bo­tarmi. pe care о percepea doamna.In acea vreme. desetina de stupì ficea parte din veniturile domnului numite ru- sumaturi. In 1815 aceste venituri ytsu* mau aproape 400 000 lei. din care un sfori il constituía de4*tina,Pentru a sili pe locuitori si-$ i plàteascà desetina de stupì, unii domnitori impu- ternlceau pe desetnici sà utilizeze forja. IX* pildà, la 3 oetombrie 1741, domnul M< ! ,'ovei poruncea actstor slujitori sà *batd stupii" celor care nu si-au plàtit ii< setina p in i la a « a d ati si s.« le vindà

*

81

è

-„і «era <T*u considerale print,,

„ W rrarfurl '■!■'. л· · " - А* V,.,.ta mnldoveanâ este dovedit*. ·■ de

.rte.» pentru mortasi pie“ (taxft fe-ntr» ¿ndiisclc comer, i.iliz.it*) d it i de ' >ri en re a l I I - l e a ( l i t i c i la И4І. unde se prevedrà eá mort.sipii М ир. -,ι .ir e imasau dare® nurolUI mort..iip»e) din Iasi avenu dreplul sA incase/e d>.i imtmnld pentru flecare рчЬЫ/ cu miere vtndut cu „bani gata“ turcilor.Numerosi locuitori nu aveau m ie r e . <le oarece nu practlcau albin.ritul In desu­mente casini deci, in chip fir*-.' *1 ηυ merchi cumparàtorl ; unii dintre eì M In stràinau chiar orinile pentru .inumile cantitäti dc miere. Ід /1701 — 170Й/, un locuitor vindea lui V a r i a a m, episcopi il de Busi. nou.'t pàminturi la ( ’ruce pentru 6 vedre de miere.In Moldova mierea se màsura de obi, > i cu polobocul. amintit de numer ase des u ­mente. Dám n uro.и un exem plu la 15 decembrie 1612. un locuitor vindea cà- minarului I ο n a $ с o J o r a partea sa de піо$іе cu un poloboc de miere. 7 stupì a 13 taleri. Existau tipuri diferite de vase intr un document din 5 mai 1668 sint menzionate astfel poloboace de Baia, dar SÌ de Camcnitn. Diesi polobocul n i avea о capacitate fix.i, din lista vámilor Mol- dovei la 1765 ar re/ulta cà polobocul era egal cu 10 cintare, adicà 450 de ocale. In orice caz, capacìtatea polobocuiui era Toarte mare, do vada prefurile ridicale 1: care se vindea un poloboc cu miere. Iati un οχ,-mplu : la 5 mai 1668, 22 poloboace vr socoteau la 264 lei (12 lei unui). Polo bocul de miere era m ult mai scump — d.Dildâ -— dectt o retío c a r o υηίΑΓ.Ί tin ont

i n s t a b i l i t à « * · · a:cs,„r pr.«lUv« lesiatl

tpeiloîo■ я ■ » ... — _—

d.· eAtre І Ь' ИІ І Г, . ,re in Uu-r.T. a 1 1- (I ,,·

arAta <A dai a un t.ir.m ., v,. » £ stupì, el putea pjàtidin venitul W dArile pentru tot anuí. Dupa un cal, U| fàcut de principile scriitor. flecare \t-i¡ putea vi dea douA sau mai multe „m.·, suri* de miere care se vindeau ÍH4 arr. cu cite un taler ; din 20 de stupi se ob (ìneau deci circa 40 de taleri mimai p,. miere.Documentóle din socólele XVII—XVIII amintesc diverse tranzac(ii de cantiti!

miere incheiate intre turci si di- mlon ai Moldovei. Ne vom re

feri la citeva exemple scmnificative pen- tru condiZiile inegale in care se realiza acest comert, cind turcii abuzan de bani: Si puterea ior. De pildà. la inceputul ss colului al XVIII-lea, un locuitor din Po· joreni-Làpu$na a trebuit sà-si vìndi mo- Sta si va tra de casa pentru a piati celi 11 vedre si jumàtate de miere ce mi : pu tut s i о dea. arvunitâ unui turc, care-! ameninta cà il va lua rob. Deci coni er­titi cu turcii. cu bani lua Zi in avans. eri plin de riscuri pentru iocuitorii care fl practicau. Din aceste motive, mai tir/iu in memoriui inaintat de boierii moldo-

Porta. la 1774, se cerea ca negus- turci *sà ли fie volnici a avea cii

(mosii), case si tamaziicuri (locur- ** Zineau vite) In tari, nici sà im

^ I

Anexa 5 Specificitatea regiunii

f

П И H tX T H P O B

a m п и н т гп .т ш я к

і 19

моя была мокрая.* н н не мог поду*»»., т в себе доброго внимания к :,r' V a· «в Mo, -хоч.т. чего просит от человека <ач·, ^ Д° ‘ая«тьс„ ? 1!(хт\чн1 (ю«л Миллионы иудои мела то « ¿’.И,>“Да КЗДьскг''' ««•••а*. чтобы привлечь себе для опылеййІ ° и '»■>*IU.1D I« UIJ UV ППипочв... ПИ>! "Ч?ЛУ î. ....

»ff,не было. И мы ИХ привезли* СИИЯ пч^ у . a *

Мы приводим здесь эту цитату для тог,, право заявить. что везде, где есть жизнь Л Т г і W 'u «иеть тнтольность, имеются н цветы, выделяют не нектаоТ1,угг ^ Ид гтого правила нет исключений. От с е в е Р и ПЫлы»У районов страны имеются растения в соответствии*0 * '* Ни* нычи условиями местности по-разному присвоил "рИ{к,л выделению нектара и пыльцы и по-разному^Тдїптип”“'' * ные к различным факторам опыления. На н п о т я ж , р08аи геологических эпох шла взаимная іфиспособляем, ™ “!'1“ * комых-опылителей к цветкам и цветков К насеко^Ім ЛСе лителям. в процессе эволюции благодаря естественно«’ отбору эти взаимоотношения улучшались. довоіизигГ^У соверш енства. Поэтому не удивительно, что в разных онах земного шара растения приспособились к опрел«!! ныч срокам цветения, создав своеобразный нектарний « пыльцевой конвейер для своих опылителей на протяжении всего вегетационного сезона.

В М олдавии пчеловодный сезон начинается раньше, чем в других районах. Ч асто уж е во второй половине марта наши леса благоухаю т от обилия цветов. Сплошным разноцвет­ным ковром покрывают они лесную подстилку, будто так и спеш ат отдать пчелам и солнцу все. что есть у них лучшего и красоту, и аромат, и пыльцу, и сладкий нектар.

Полифлёрный состав наших лесов создает богатый ис точник нектара и пыльны. Не успевают em e отцвести ве­сенние эфемероидны е растения, как на смену им уж е зацве­тают кустарниковые и древесны е породы, на солнечных полянах распускаю тся травянист! собствуют интенсивному весеннем мени в ульях

Л еса М олдавии представляю ) ту р ен составу естественные Н искусе IBCMHbU

преобладаю т клены, граб, липы, иль» заняты кустарниковыми породами

ix республики выросли целы е Мдг енных на н еудобья х li пору их и (ЛИ могут вмес г нть обильный \ |Э чт,)бы иметь бол ее ясное 3

■ медоносы Все они спо развитию пчелиного иле-

О А ные ПО етрук le насаждения В ■мовые Ьодьшие

Кроме того, ВО ним акациевых te гения хльевые жди нектара

Μ ι- Д О !

СВОД!

Vдо 7 ши n,wjj око.

Ipeci изв, от « до I тра сах вод

с

J

20

Anexa 6 Dimitrie Cantemir „Descrierea Moldovei”

„ „ num.·» I.» р о « ™ d c ρ ° Un& с-‘ *л · d la ce«' ,,, in d uri· V d in с a r e se g â se sc fo a rte m ulti p n n

". lined N islfU .. , , νΛ .t M oldove· trd iejtc un ca* d cstu l d e

U n i t o r «a trup cu cc! ru sesc . dar foorte putcrnicmum.V cu о cop ila a til d e la re , «nell nu e

ovita . ch iar daed m erge pe d ru m u n lc ce le

mai mari m ai 3 f*lt05 ì In In f3 ìi$3re. cti •ut· у lari >i s in l foarte edutafi nu n um ai >i de lunci. care au о ricala rd sp in d itâ :

,^,Ιαη K irghtrt. m c ssh u n ltr" . ad ied : ~Un;al m o iJ tiv e n e se s in t m a i J e lu u J ü J e c t t

; Moldove· se gdsesc d e a se m e n c a mar» .Ubatici. care nu sc d eo seb csc cu m in ie d e r cd sin i cova m ai писі si au co p ite le la te

, b ine, g itic i vlrtoaae s i rotu n d o. P e acc$tia CI se n il“ dm BugCdg >I ii С re se pentru o sp e tc itele casei. T oam n a. c ln d toatd partea a c e a s - ploi nccontcnttc >i s c preface in m ocir ld . e i чиї unde v i se a d u n e : a iu tici um plu toate

и chiotc si rdenete. C a ii. la auzul rd cn ctclor cite pdrtiic de pe c lm p ii, a lcargd zdbduci

incoio s i. ncgdsind medi eri vrcun loc Iim >tit. s in t accst fei in inijlocul vrcunei pdsum m ld > lin oase . le zie ghioluri. Cum din pricina cop ite lor la te nu

«gì de aici s· rdmin ingtod .il·. tataro azvirt in e i cu suine. О parte d intre cai sin t prin>i s i i . a ltd parte . d u p a accca >i-i im pari in tre ei dupd cum so có f. ■tu v i pom cncsc acum a lte fiare sd lb aticc d e ca r e ¡ -durile n o a sirc , ca d e pildd : r is ii, jdcrii (n u a cc ia

b aci /ib c lin .ii s· vu lp iie. a le cdror b ld n u n slu jesc ain.i sd apere d e fn g .'»e va cil de clt d e so re a lb in e , funded eu am bdgatcd indclctnicirca a lb in d ritu lu i nu e s te n cp ld cu tdi.n ic i nu о s u e toatd lu m ea ,rn tdrii tr a g foarte m ari fo loase d e pe urm a tor ;

¡•unie sint p iine d e fiori d in tcc c e le m ai f ru n ica s e 11 !'bicu le . i.ir pddurile le da и n cc o n tc n it hrand

ca s i - s i stringa ccara si mi crea A ccstìa ar mai mari d e pe urina lor. dacd li s -a r tngddui e roi«mie care ro iesc In ficcare an . D ar pravità

Anexa 7 Numärul de stupì §i cantitatea de miere recoltatä

st w M« 81i»\ Ді*В

v.m t* * ШК О.ДМОМ ypo*

>.«ев. И было соОрлто І8ШІ і4 n BW Л«* дуКНЦИе 4*ru|H I,,:, а ,

»уЛЬТАП· I . ччлпочти I.1KV Период упадка продол жале и ждолі^% Жи * уже а 1910 г. число дльсв превысило 46 тыс., а произигакт** мс с*ч д*и.чэ 17 тыс и носка бол«·. 4 тыс пудок И J»ji| ид общ ею числа у д к в и Бессарабим только А т л і - мычи. остальные Д9 501 — дупляиочиыми

В *ГН ГОДЫ ! ** несінь»«? ПЧс‘ЛОШ»ДЫдовод кого общества с центром и г. Кишинев«· И невских Епархиальных ведомостях» за I9ÖK г. в «К развитию пчеловодства в Молдавии» К 11аг ^ . , ,^ ж укалывал. что Бессарабия является краем. наиболее благо

развитию пчеловодства и садоводства и садоводов и других лиц, интере

вопросами «касательно садоводства». объеди­няться л ли «совместного наилучшего содействия развитию этих важных весьма прибыльных отраслей хотяйсгва»

Перед первой мировой войной » Бессарабии насчиты­валось более 43 тыс. ульев, среди которых рамочные сос­тавляли уж е около 30%.

Бессарабское общество «Пчеловод» с правлением я г. Кишиневе возникло в 1921 г В статье «Как идти t

~" " ~ н журнале «Друг пчеловода», издав твом. и 1923 Г. пчеловод Шапиро писал; «Бесса Нему ш ваУ у и флоре представляет страну, особенно (Ю для пею ю дяой промышленности, и неотложной ¡й нашего общ ества является содействие тому, чтобы

f пчеловоде ï во сделалось в Бессарабии «народным

4 - М

в Бессарабии появляются статьи, в идалу, ^ иір>водм выступают с при «мвом создания rtZ- *"**1 rti~ T ■ fc /. аіпй̂ПЛХ, a. . І/......... .. . Га a. Lia.

После Октябрьской сопи,і л и« 5 единых семей сначала знач« о . -

: 1919 г. Н И Ленин подии тва», который имел болы

. К началу Великой Оізч*. і I

них„ колхозных насек, где н Чц » 46 пчелиных сем ей, на N к р ан и .t — свыше 200 Д о 1940 i cipa*

!СТву пчел«н е Меи

мое >Л вит

хот

ÿ *O'1 *»ВИІce*

мы

О.ІКШИИ число ¡ось Ilo уже » ет «Об охран» ? для МЗШЯВІ tu в Совете«»* »Ричем рамоч

(ТО Время был*,и по стране содержа60. а на Ш*

занимала пер***к. ждой iw»Mr im i»p

22

Anexa 8 Plante rare ín zona Codrilor

дури н t M.uu ! и h чс ын ч<' май иутермик чнряшггчлI С .р И Л і ’ Р И .Д Ч р Н СЄ T p e tO ll l lO

Г | .41 . 1 . 1 ч . і р ж н н я 4 l l v f i С Г С р Ж Ч р М Ш Л С Г . П > д у р „ ] ( .

Л и и ЧОЛО М .ІЙ В О К Ь Т І ІЧ П у р Ь Н Ч С С ТР І П Л у р Ь СЫНТ I1VHH

KOJJ1II Колрні сс аштеріі ын тоатч партя чснтрал, а ΐ 4,1 »<,_Мс.і нііісіісшгь ти оку in о .упрафацч до чирка ЗІЮ чий *η̂ ,*ι'· Ліч'иічр, кплріій лс л е т ь ну май сямчнч κν У н щ и , * *»»і^•інч .'ач чай пктраг мулте ду мбрчвь юи труиурь до нчд// ’" пЩ перемет, урмо .їло антнкнтіцнй ьшдепчртате Се йіітылн. т Н* фоарто papo де тілантс реликте. у

і>1 нгуст.! кчраро до ІІ .лоро КОГСІІІТС бруск ШИ ПО ПОМСн тре арборь вигурошь. мналць до ЗО 35 м Сынт ялиняявк* формацію атыт до компакт., ынкыт лринтро короанеле лов ї“1'*' І ПОЦЬ ПОЛЯ яро-VH ПОТОК до пор. Ачеста Й трупул д е ПЧДуре ! Т 1 се аф л , чя май во ке по: особи шиуитч ЫН фолул ечу дч мбраач „ Іре крештс горуну.і Патриархий пчдурнй áv. ын тулпянтГ*** кыто WO 200 де кисле ануало. Прмвиїїь днитр'о парте ейсяи* 1 кч пиний ївсдпь. крескупь пентру пролучеря катаржі лор ячна** ау коронна май маре, чай луксуриантч шн чай лясч Де ад.ф* / ' ' і масиву л вочнн К чпрйяиа ее ынтылнеск донжевнвь форестиекь /' мая б.трыиь. каро ау вырота де 500 ши кяр май мч ліи. аиь ES сыг окротииь ши фалос и ні, ексклчснв пентрч· колектапя ПІНІРЙ І. ...МЫИЦЧ. ’

Тот а'тыт до маоетошь um фрумошь сынт аич карпений ши asna рий секуларь. фагул ши теий албь. фраемнул ши салкымул деек- шуриле До пчдучед ши кори, де чнреш ечлбатик. коркоі'ча Де- агулра ачестей ычпнрчций ворть ее ыиалич нучь урязшь. ‘

Ын внрту тя позицией жоографпче спечнфиче ЫолриЯ сын* ситчаць ла ынжемчнаря а трей зоне жооботаниче: ечропяні. «о дигераияи. ши еуроасиатик.) регичл вежстал ал Молдсдей тетт океуч ч де вариэг: ол нуччрч песте 1.700 до осоицо.

Принтро ачоотя сыит мулте сіючий papo ка. де екземялу. дущ- ■орул пятин. драчила. фажий секуларь. Имтрымд ыи пеичнбра

лумбрчанй аерэь. UH фана та ва иябукнн флак.ра ртч* а лалеле»До пялуре. вой р.чы нг фра пат де рогч.т вич ал бчжорч.п» до е.тдч ре н .». жшнчит де чаро ній де о фрчччсепс имнроснояамт.. кар«« !ьшгылноште иучай мн кодрн/де орхидеи, а я дом а а пи пидор чяор іфдчтчрь. куйбчрнтч ла чмбра туфарилор Пччлй ын кодрий Mo1 т•■'»ВОЙ кропи.* ., л.и-грина Лнжол.окчччуиик, ионтрч У начни Í

ветик* ши атыт до фрччо.и , к·, калатп шиле марь але флор"-ЮР До . п а лба.'гр ч априпч

Паитоло ролочь ало рамнфихааинлор карпатиче. каска доле ю ;? * * “ * W H r v c T f ω Γ р м у р и л о р в ін д о п р о с *

у “ *9*· оровеиито до ла алуиоктрнле до терем, крен» *«...Ж <илв*| мои тан де V« иитореск НІН о Ф рчччссне нообнатк Д о.1.1 юл Май инллт аы рфал ччннилор ну їсиїшсшто к> ю i n . то метри Л арин кч a . . .a p c оч o/к сіктчгило натчра-Ю ♦

■то с т р .г ч р и й . . . л и м б ар и й л и ж · « « до о р . , р / ф Р 'И '1«···'· * а и м . до м и р м ине чи ·.., м нтлуро. лорул ы н м и реям л т т о а «

t

23

( i h І Л ' S 1 ί λ

li!■ ??

Κ—Αtog

КЯ

ЛЕ

НВ

ПР