@ Interconsult 2001 SRL Mioveni Suport curs Confectioner ...formare.ro/calificare/croitor.pdf · @...

@ Interconsult 2001 SRL Mioveni – Suport curs Confectioner îmbrăcăminte

www.formare.ro 1/54

www.formare.ro


www.formare.ro 2/54

CAP I. GENERALITATI. NOTIUNI INTRODUCTIVE I.1. Definitia imbracamintei. clasificarea imbracamintei. functiile imbracamintei.

Imbracamintea este un bun vestimentar pe care oamenii il folosesc pentru apararea de

intemperii dar si in scop estetic. Functiile imbracamintei: - de protectie

- estetica. Clasificare – dupa urmatoarele criterii: a) dupa material prima folosita: -din tesaturi;

-din tricoturi; -din blanuri.

b) dupa anotimpul in care se poarta: -imbracaminte subtire pentru vara (tricoturi si tesaturi); -imbracaminte semigroasa pentru

primavara si toamna (din tricoturi si tesaturi mai groase); -imbracaminte groasa pentru iarna (din materiale groase si blanuri.).

c) dupa destinatie: - lenjerie de corp(din tesaturi de bumbac si tip bumbac): camasi, maieuri, indispensabili de corp, pijamale, combinezoane, costume de plaja;

-imbracaminte exterioara sau de zi: -pentru femei: bluze, fuste, rochii, pantaloni, jachete, pardesie, paltoane,

-pentru barbati: bluze, pantaloni, saccou, vesta, pardesiu, paltoane

-imbracaminte de sport: bluze de vant, costum de schi, pantaloni sport, scurte pentru munte, costume de plaja;

-imbracaminte de protectie: pantaloon cu pieptar, halite, salopete, combinezoane, pelerine de ploaie.

d) dupa sex si varsta: pentru copii, adolescenti, femei si barbate.

I.2. Moda imbracamintei.

Imbracamintea este influentata de moda. Moda este un ansamblu de gusturi, preferinte si deprinderi care predomina la un

moment dat in cadrul societatii. Moda influenteaza imbracamintea, incaltamintea, transporturile, cladirile, etc.

Moda este determinate de: linia de conceptie, materiile prime si auxiliare aparute, zona geografica in care traieste populatia, motivele populare din zona si destinatia imbracamintei, gradul de tehnologizare a productiei.

Frumusetea imbracamintei este un sansamblu de forme, armonii si culori pe care trebuie sa le indeplineasca vestimentatia oamenilor.

Frumosul poate fi natural, artistic si industrial. Frumosul natural –exprima perfectiunea desavarsita a lucrurilor si fenomenelor

naturale. Frumosul artistic –apartine operelor de arta si altor bunuri materiale nascute in

procesul muncii si al vietii.

www.formare.ro


www.formare.ro 3/54

Frumosul industrial – este rezultatul conceptiei creatorului de modele in realizarea unor bunuri necesare vietii omului in general.

Imbracamintea se poate obtine manual sau industrial. Producerea imbracamintei trebuie sa- i acesteia conditia de fiabilitate, de confort.

I.3. Fiabilitatea imbracamintei. factorii de fiabilitate (de confort).

Fiabilitatea –capacitatea produsului vestimentar de pastrare a functiei, spre a fi utilizata atunci cand este solicitatafara a se degrada.

Fiabilitatea este influentata de factori naturali si tehnologici. Factorii de confort sunt: A. Mulajul produsului pe conformatie a) mulajul prin material prima se aplica la produsele simple care se confectioneaza

din tricoturi sau din tesaturi usoare si maleabile (maieuri, slipuri, pulovere, unele fuste si rochii din tricot sau din tesaturi maleabile);

b) mulajul prin cusaturi se aplica la imbracamintea confectionata din tesaturi ce nu pot fi modelate pe cale unidotermica (bluze, rochii, fuste, jachete, pardesie, paltoane si pantaloni)

c) mulajul unidotermic se aplica la produsele care se confectioneaza din tesaturi din lana sau tip lana. Se obtine la cald prin tensionarea si scaderea acelor componente ale produsului care necesita modificari de linie si dimensiuni.

B. Comoditatea utilizarii –factorul care stabileste gradul de placere cu care se poarta un produs vestimentar.

C. Aerisirea corpului –caracteristica imbracamintei care permite patrunderea aerului din mediul exterior catre corp.

D. Capacitatea de sustinere si conducere a caldurii corpului –caracteristica vestimentatiei de a retine si a conduce caldura degajata de corpul uman.

E. Absorbirea si evacuarea transpiratiei –asigura echilibrul de termoreglare a corpului.

F. Impermeabilitatea la apa –capacitatea imbracamintei de a se opune patrunderii apei din mediul exterior catre corp.

Factorii de influenta ai confortului sunt masa unitatii de suprafata (g/m2); densitatea (masa volumica- g/m3); greutatea specifica (g/cm3).

www.formare.ro


www.formare.ro 4/54

CAP II. MATERIALE UTILIZATE PENTRU CONFECTIONAREA IMBRACAMINTEI

Pentru confectionarea imbracamintei se folosesc materiale textile: - de baza - auxiliare -materiale noi

II.1. Materiale textile de baza

Definitie. Materialul de baza este materialul care indeplineste functia principala la produs si este intrebuintat la confectoinarea fetei produsului.

Clasificare: tesaturi, tricoturi, blanuri, piei naturale sau sintetice si textile netesute. A. Tesaturile Def. Tesaturile sunt materiale textile obtinute prin incrucisarea firelor textile.

1)Dupa material prima pot fi: a) tesaturi din bumbac (produse subtiri si semigroase si imbracaminte groasa-

pardesie, paltoane, jachete) b) testuri din in si canepa (imbracaminte sau tapiserii pentru mobila, draperii,

huse pentru mobila; imbracaminte pentru femei si barbate cum ar fi rochii, fuste, bluze, jachete, costume, bluze de vant)

c) tesaturi din lana (rochii, bluze, fuste, jachete, paltoane, costume) d) tesaturi din matase (lenjeria de corp, rochii, bluze, fuste, camasi, cravate) e) tesaturi sintetice (rochii, bluze, fuste, jachete, paltoane, costume)

B. Tricoturile Def. Tricoturile sunt materialetextile care se produc prin buclarea succesiva si

simultana a unuia sau a mai multor fire transformate in ochiuri si apoi inlantuirea lor intr-o anumita ordine. Clasificare

a) Dupa forma tricotului obtinut: - tricoturi metraj –care se obtin pe masini rectilinii cu o

latime de 100 –180 cm. Destinatie: lenjeria de corp, rochii, bluze, fuste, costume, jachete, pardesie, paltoane si pantaloni.

- tricoturi tubulare –se obtin pe masini circulare cu diferite diametre. Destinatie: lenjeria de corp, rochii, bluze, fuste, costume, jachete, pardesie, paltoane si pantaloni.

- tricoturi semifasonate –sunt tricoturile la care in procesul de tricotare li se contureaza forma si dimensiunile detaliilor pentru produsele de imbracaminte ce se confectioneaza. Destinatie: rochii, bluze, fuste, costume, jachete, pardesie.

- tricoturi fasonate –sunt la care prin tricotare se obtine atat forma cat si dimensiunile la articolele pentru care se produc. Destinatie: fulare, basmale, caciuli.

b)Dupa legatura tricotului: - tricoturi simple –care se obtin dintr-un singur fir, buclat

succesiv de catre organele de lucru ale masinii de tricotat. Destinatie: bluze, pijamale, maieuri, jachete, rochii.

- tricoturi urzite –care se obtin prin bularea simultana a firelor de urzeala. Destinatie: articole de lenjerie si imbracaminte exterioara.

www.formare.ro


www.formare.ro 5/54

c)Dupa destinatie: - tricoturi pentru lenjerie –care se obtin din fire subtiri de

bumbac, matase sau fire sintetice; - tricoturi pentru imbracamintea exterioara care se obtin

din fire de bumbac, lana, matase, fire sintetice sau in amestec;

- tricoturi pentru alte articole (fulare, caciuli, baticuri, perdele, pleduri, manusi)

d)Dupa natura materialului din care pot fi: - tricoturi din bumbac (fire de BBC). Destinatie: lenjerie,

bluze, jachete si pijamale; - tricoturi din lana (fire naturale de lana sau in amestec cu

alte fire). Destinatie: bluze, rochii, fuste, jachete, pardesie, paltoane si pantaloni.

- tricoturi din matase (fire de matase naturala sau artificiala). Destinatie: lenjeria de corp, rochii, bluze, fuste, camasi, cravate;

- tricoturi din fire sintetice (fire din poliesteri sintetici cum ar fi: poliamidice –relon; poliacrilurice –melana; poliesterice –terom). Destinatie: lenjerie si imbracaminte subtire (relon), imbracaminte exterioara (melana sau terom).

Principalele caracteristici: 1) Deformarea tricoturilor –fenomenul de modificare a formei si dimensiunilor unui

tricot sub actiunea unor forte de tractiune. Deformarea poate fi lungime sau pe latime. 2) Desirabilitatea –capacitatea de desirare a tricotului si produce micsorarea detaliilor

si a produsului confectionat. 3) Contractia tricoturilor –fenomenul d modificare a dimensiunilor tricotului in sensul

micsorarii dimensiunilor sub actiunea deformatiilor plastice. 4) Rularea marginilor tricotului –este fenomenul negativ care se manifesta prin

rasucirea tricotului la margini. 5) Higroscopicitatea –proprietatea tricoturilor de a absorbi apa din mediul ambient. 6) Permeabilitatea la aer –proprietatea tricotului de a permite aerului sa circdule intre

corpul uman si mediul exterior. C. Blanurile Destinatie: - material de baza –utilizate la confectionarea fetei produsului;

- garnitura -aplicate la gulere, revere, mansete; - captuseala –rol de mesada.

Clasificare: Dupa originea lor:

a) blanuri naturale: blanuri de ovine, blana de astrahan, blana de vulpe, blana de vidra, blana de nutrie, ;

b) blanurile artificiale –sunt materiale textile plusate care prin operatii de finisare imita blanrile naturale de astrahan, castor, urs, etc.

Materiale de baza noi 1. Produse caserate –sunt materiale textile care se obtin prin dublare sau triplare cu

produse buretatepe cale termofuzibila rezultand astfel un produs cu carcteristici noi. Pentru caserare sunt necesare materiale ca: materialul de baza (tesaturi, tricoturi), materiaalul buretos (poliuretan), captuseala si materiale intermediare care realizeaza lipirea.

www.formare.ro


www.formare.ro 6/54

Caserarea se efectueaza prin 3 procedee: cu flacara, cu solventi organici sau cu solutie apoasa.

2. Pielea artificiala (sintetica) –este obtinuta la fel ca si produsele caserate din urmatoarele straturi de material: fata materialului, suportul textil si captuseala.

-fata materialului -un material cu aspect de piele lucioasa sau mata. Se obtine din produse petroliere.

-suportul textil –este un tricot de BBC sau tip BBC care se lipeste pe fata materialului -adezivul –o rasina sintetica utilizata pentru lipirea fetei cu suportul acesteia.

II.2. Materiale auxiliare.

Def . Sunt materiale utilizate la confectionarea imbracamintei, care, in functie de produs si model pot lipsi din componenta produsului.

Materialele auxiliare sunt: captuseli, intarituri, ata de cusut, si diverse garnituri. a)Captuselile au rolul de a dubla detaliile produselor, marindu- le rezistentala purtare,

sifonabilitate si stabilitate a formei si dimensoiunilor. Materiale: serjul, atlazul, satinul, golful si captuseala de maneci, crepul de china, taftaua, matasea naturala si tesaturi din fire sintetice pt captuseli. Tesaturile pentru capltuseli sunt din fire de vascoza, acetat, BBC, sau fire sintetice.

b)Materialele pentru intarituri sunt materiale textile care dubleaza unele detalii ale imbracamintei. Dupa modul de obtinere intariturile pot fi:

-intarituri tesute cu legatura panza: panza vatir, vatirul cu lana, canafasul, roshaurul, panza albita, panza nealbita.

-intarituri netesute: se obin din fire tesute prin procedeul lipirii, fibrele textile se aseaza in straturi uniforme si se leaga intre ele cu ajutorul unui liant;

intarituri din folii sintetice; intarituri termofuzibile –sunt materiale textile pe suprafata carora se dispun granule de

rasini sintetice ce reprezinta agentul fuzibil; intarituri cu apret permenent. c)Ata de cusut este o materie prima auxiliara folosita la asamblarea si prelucrarea

imbracamintei sau in alte scopuri. Structura: din fire sintetice sau naturale. Clasificare: -dupa destinatie in procesul de confectie: ata pentru cusaturi tighel, ata pentru

butoniere, ata pentru broderie, ata pentru surfilat. -dupa natura firelor: ata din fire de BBC, din fire de in si canepa, matase, din fire

chimice (ata sintetica –exp ata incolora pentru cusaturi ascunse). Ata de usut se obtine prin rasucirea (torsionarea)a doua sau mai multe fire simple.

Torsionarea firului simplu se face spre dreapta (Z), iar torsionarea firului de ata se face spre stanga (S).

Cablarea –o repetare a rasucirii firelor de ata, iar sensul de torsionare va fi invers sensului de rasucire anterioara.

Alegerea atei de cusut se va face respectand urmatoarele: -ata trebui sa corespunda ca rezistenta cu materialele de baza si auxiliare ale

produsului confectionat; -finetea firului de ata trebuie sa corespunda cu finetea materialelor la imbracaminte; -culoarea atei de cusut sa corespunda cu culoarea materialelor cusute, dar si cu cartela

de culori; pentru coaserea materialelor sintetice se recomanda ata din fire sointetice; -felul operatiei. d)Furnituri, garnituri –intregesc, completeaza si ornamenteaza produsul confectionat. Principalele furniture si garnituri sunt:

www.formare.ro


www.formare.ro 7/54

-vatelina –este destinata imbracamintei exterioare pentru anotimpul rece (paltoane, scurte, jachete). Se produce din deseuri din fibre naturale (lana sau BBC) si deseuri din fibre ksintetice.

-vata –este folosita ca umplutura pentru umeri sau ca dublura la produsele matlasate. Se produce din deseuri de BBC, lana, zdrente sau din fibre si fire sintetice.

-buretul –este o spuma poliuretanica; este utilizat la caserarea materialelor sau ca inlocuitor de vata;

-moleschinul –este o tesatura cu legatura panza, destinata pentru buzunare de pantaloni, sacouri, etc.

-elasticul; -banda intaritoare pentru sustinere –se produce prin tesere din fire de BBC, BBC in

amestec sau din fire sintetice. Se mai numeste “siret”. -banda cu vana –se aplica la terminatia pantalonilor; -banda de retentie –se foloseste la fuste si pantaloni; -furniturile de fixat si ajustat –materiale auxiliare folosite pentru incheiatul si ajustarea

imbracamintei pe conformatie. Din aceasta categorie fac parte: - nasturii (nasturii de sidef, nasturii de os, nasturii metalici,

nasturii din PES, nasturii din lemn, nasturi imbracati); - copcile (copcifuste, rochii, pantaloni, scurte); - capsele (mansetele manecilor, jachete, rochii); - dantele si suitasul; - pernitele pentru umeri; - coltunasi.

www.formare.ro


www.formare.ro 8/54

CAP III. TEHNOLOGIA CUSATURILOR III.1 Clasificarea cusaturilor. definitia cusaturilor.

Definitie: Cusatura este procesul de imbinare a 2 sau mai multe materiale textile ce se

realizeaza prin puncte de cusatura. Punctele de cusatura se obtin cu ajutorul pasilor de coasere care se formeaza in serie din ata de cusut sau din substante chimice.

Cusaturile pot fi: manuale, termochimice, si mecanice (dupa mijloacele cu care se executa). III.2 Cusaturi manuale.

Definitie: cusaturi manuale –procesul de imbinare si fixare al materialelor textile care

se executa manual cu unelte simple. Clasificare: -cusaturi punctate; -cusaturi feston; -cusaturi ascunse; -garnituri manuale; -cusaturi de broderie; -cusaturi de montat nasturi sau accesorii.

III.2.1 Cusaturi punctate.

Def: Sunt cusaturi manuale care se formeaza prin puncate de coaserece se obtin in moduri diferite.

Clasificare dupa modul cum se formeaza punctele de cusatura: cu punct inaintea acului, cu punct in urma acului, cu punct in tighel sau cu punct in cruce.

a)Punctul inaintea acului –se formeaza prin luarea pe ac a unei portiuni din tesatura (1) si lasand libera o parte a tesaturii(2). In acest fel, pe lungimea cusaturii, pe fiecare fata a materialului se formeaza alternativ un punct de cusatura si un pas gol.

Vedere in sectiune: sensul de coasere

Semnele formate cu cusatura punct inaintea acului pot fi : simple si largi. Cu ajutorul usaturii punct inaintea acului, dupa care materialul se strange pe firul de ata – se obtine cusatura de incretire. Ea poate fi simplă sau în colţ. incretire simpla incretire in col

2 1 Fir

material

fir

fir

Material

ata

fir

www.formare.ro


www.formare.ro 9/54

b)Punctul in cruce se aplica la operatii de impreunare a doua sau mai multe detalii ca: montarea gulerelor, fixarea tivurilor, broderii. Se executa de la stanga la dreapta, iar pasii se depun in zig-zag, avand capetele suprapuse.

c)Punctul in urma acului este o cusatura care se aplica la fixarea unor detalii care nu se

pot prelucra la masina de cusut. Fata cusaturii este asemanatoare punctului inaintea acului (unu plin si altul gol), iar pe dos apare ca o cusatura continua, dublata la fiecare pas de cusatura.

d)Punctul de tighel apare pe fata materialului cusut pas langa pas (fara goluri), iar pa

dos intreaga cusatura este dublata.

III.2.2 Cusaturile feston.

Sunt destinate pentru acoperirea marginilor la detaliile necaptusite care sunt expuse la desirare.

Se poate forma din puncte de cusatura aplicate pe marginea detaliilor sau in interiorul acestora.

Cusatura feston este utilizata la: surfilat, butoniere, festonarea gaurilor, cheitelor cat si a bridelor.

a)Cusatura de surfilare se aplica la marginea detaliilor necaptusite, avand ca scop fixarea marginii pentru a fi rezistenta la destramare.

Surfilatul poate fi: -surfilat oblic –marginea tesaturii este fixata in anumite puncte. Distanta dintre punctele fixate este de 2 –10mm, iar adancimea cusaturii in interior este de 5 –8mm si nu poate depasi latimea rezervei de cusatura. Destinatie: pantaloni, fuste si alte eproduse subtiri si semigroase.

-surfilat cu punct feston marginea tesaturii este intarita cu ata pe toata lungimea. Destinatie: rochii, bluze, sorturi, si alte produse subtiri.

b)Butonierele se realizeaza pe baza punctului feston. Destinatie: pentru incheierea produsului sau ca ornament la bluze, camasi, rochii.

Butonierele pot fi executate paralel, perpendicular sau oblic fata de cant. Butoniere: simple sau drepte cu cheita –imbracaminte subtire si lenjerie

Intarite sau cu cap rotund. Butoniera se intareste pe interior cu un fir de ata numit forpas. Destinatie:taioare, pardesie, sacouri.

ata

material

Fata materialului

Spatele materialului Sensul de coasere

www.formare.ro


www.formare.ro 10/54

Lungimea butonierei este mai mare cu 2 –3mm fata de diametrul nasturelui. c)Gaurile sunt orificii rotunde ce se festoneaza ca butonierele si se aplica la bluze,

hanorace, vestoane, etc d)Cheitele, cheutorile si bridele se formeaza cu ajutorul cusaturii feston. Destinatie: -cheitele: buzunare, cute, butoniere, butoniere pantaloni –blugi la incheierea sliturilor -cheutorile si bridele: produse unde ajustarea produsului pe corp se face cu o brida sau

cu un snur.

III.2.3 Cusaturi ascunse Sunt acele cusaturi care nu sunt vizibile pe suprafata produsului confectionat. Se

folosesc in socpuri ca: dublarea si modelarea unor detalii, fixarea unor margini sau pentru asamblarea si finisarea produsului.

Pot fi: cusaturi de impanzire; cusaturi de fixare si cusaturi de asambasre a detaliilor. a)Cusaturi de impanzire dubleaza si impanzesc unele detalii pentru a intari si modela

intr-o anumita forma produsul respectiv. Destinatie: modelarea reverelor si a gulerelor la imbracamintea exterioara pentru barbate si femei.

Aceasta operatie de impanzire se realizeaza prin suprapunerea a 2 sau 3 straturi de tesatui si coaserea lor astfel incat tesatura de baza care reprezinta fata sa nu fie strapunsa, iar intaritura sa fie strapunsa in intregime prin firul de ata. Lungimea pasilor va fi de 5 –12mm pe fata si de 2 –6mm pe dos. Astfel se obtine efectul de rulare, care determina modelarea celor 2 detalii dublate si stratificate.

b)Duurchnettul este o cusatura ascunsa care se executa manual la marginea produselor exterioare groase si semigroase. Au rolul de a fixa marginile pentru ca acestea sa nu se deformeze in timpul purtarii. Se executa la 2 –12 mm de centru si are disanta intre impusaturi de 2 –5mm.

c)Stafirul este o cusatura ascunsa care se foloseste pentru incheierea si asamblarea detaliilor produsului. Destinatie: tivuri, captuseli, gulere, etc. Pasul este de 2 –6mm.

III.2.4.Garnituri manuale

Sunt cusaturi ornamentale care rezulta prin imbinarea diferitelor puncte din grupa cusaturilor punctate.

Clasificare:ajurul, broderiile si trefla. a)ajurul –se aplica la imbracaminte subtire pentru femei si copii. Se poate obtine: -prin tragerea firelor din materialul prelucrat si apoi surfilarea lor;

-introducerea de bride confectionate din material si incrustarea lor la detaliul ce se prelucreaza;

b)broderiile se pot efectua manual sau mecanizat, cu sau fara gherghef(tine tesatura bine intinsa in timpul brodarii). Pot fi executate pe baza unui desen pe care se aplica o cusatura punctata sa feston. Pot fi:

-broderii festonate cu festoon pe marginea broderiei sau pe suprefata ei. -broderii decupate se executa asemanator cu cele festonate, iar desenul se decupeaza; -broderii ajurate –pe baza ajurului c)trefla se executa prin puncte in urma si inaintea acului. Are forma unui triunghi

echilateral cu laturile de 5 –20mm.Trefla se aplica, ca intaritura la deschiderile formate pe anumite detalii cum sunt buzunarele la jachete, cutedle la pardesie, paltoazne si mantale, etc. Una din laturile treflei trebuie sa fie asezata perpendicular pe deschixzatura detaliului respectiv.

www.formare.ro



III.2.5 coaserea nasturilor si a accesoriilor de incheiat -se pot monta manual sau mecanizat. Coaserea naturilor poate fi: - coasere simpla (nasturi cu 2,3 sau 4 orificii);

- coaserea nasturilor cu un picior –intre nasture si material se formeaza un picior de cusatura care apoi se ruleaza cu firul de coasere pentru a se intari;

Coaserea nasturilor se face in paralel, in patrat, in cruce, in triunghi sau unghiular. Pentru materiale mai putin rezistente nasturii se pot coase cu un contra-nasture.

- coaserea nasturilor cu ureche ascunsa; - coaserea copcilor compuse din carlig si ureche (mos si

baba); - coaserea capselor.

III.3 Cusaturi termochimice

Sunt o imbinare a materialelor textile sub ijnfluenta parametrilor termodinamici. Imbinarea termochimica consta in difuzarea pe suprafata materialului textil a unui adeziv care apoi prin incalzire si imuiere, se lipeste, constituind un tot unitar.

Grosimea peliculei este de 0.1 la 0.2 mm. Avantaj –imbinaea se realizeaza pe intreaga suprafata si nu prin puncte sau linii coasere,

ceea ce determina o rezistenta sporita. Dezavantaj –nu permite aerului sa treaca prin material. 1.Materiale Utilizate La Cusaturi Termochimice. a)Materiale textile: tesaturi, tricoturi si textile netesute obtinute din fire vegetale,

animale sau sintetice. Materialele textile imbinate trebuie sa indeplineasca o serie de conditii ca: -tesaturile si tricoturile cu contractie ridicata se utilizeaza numai dupa ce au fost decalate pentru a le reduce contractia; -materiale textile cu desime prin care adezivul poate trece cu usurinta nu sunt indicate; -materialele textile sensibile la temperaturi si presiuni ridicate vopsite sau nevopsite nu se utilizeaza la imbinari termochimice.

b)Adezivii sunt substante chimice care fac legatura intre materialele textile ce se imbina termochimic. Pot fi utilizati in stare lichida, sub forma de pudra, pasta, fibre sau folii.

Adezivii pot fi: adezivi pentru imbinare la cald(termoadezivi) si pentru imbinare la rece.

c)Materiale ajutatoare pot fi: solventi, abur, plastifianti, solidificatori, etc. 2.Tehnologia Cusaturilor Termochimice. Cusaturile termochimice se realizeaza prin sudare si prin lipire. Cusaturi prin lipire se utilizeaza la confectionarea intariturilor pentru piepti de

sacouri, taioare, paltoane, pardesie; la dublarea reverelor si a gulerelor cu intarituri, la aplicarea insertiilor la margini, tivuri, mansete.

Procedeul classic consta in montarea intariturii prin termolipire si apoi pirn aplicarea plastronului pe intaritura prin coasere. –la piepti. Coaserea plastonului se realizeaza mecanizat cu o masina de cusut ascuns.

Intariturile prin lipire la gulere la camasi se excuta cu ajutorul preselor. Sunt constituite din 3 straturi care se imbina prin lipire.

Intaritura marginilor la detaliile ce se formeaza se executa cu ajutorul unui adeziv din policlorura de vinil. Aceasta operatie este necesara la produsele din blanuri artificiale si tricoturi confectionate din materiale ce se deformeaza si au o stabilitate redusa. Procesul de intarire al marginilor se realizeaza manual cu masina de calcat sau mecanizat cu alte masini speciale –masina pentru intarit margini cu polivinil, iar intarirea se realizeaza cu un adeziv din policlorura de vinil. (Aceasta este masina care poate aplica pe produsele cauciucate la cusaturi banda intaritoare prin presare –lipire).

www.formare.ro



Cusaturi prin sudare Au ca principii incalzirea, presarea si racirea straturilor de imbinat. Aceste cusaturi se

aplica materialelor care au in compozitia lor fibre sau foi sintetice. Ele se realizeaza prin incalzirea straturilor de imbinat pana la o temperatura de inmuiere, cand prin presare se intrepatrund, iar prin racier se realizeaza intrepatrunderea lor. In confectii, aceste cusaturi se aplica la: tesaturi, tricoturi care se produc din fibre poliamidice, policlorvinilice; la confectionarea produselor din folii termoplastice.

Se impun urmatoarele conditii: - grosimea materialelor sa fie peste 0,1mm; - plastifiantii din compozitia materialelor sa fie greu volatile; - materialele care se sudeaza sa aiba grosimea cat mai uniforma si sa nu contina

corpuri straine. Temperatura de sudare este mai mica de 2000C. Cusaturile prin sudare se pot executa prin 3 procedee: a) sudare prin curenti de inalta frecventa; b) sudare prin impulsuri de caldura; c) sudare prin ultrasunete.

III.4 Cusaturi mecanice. Def. Cusatura mecanica –processul de imbinare pe cale mecanica a 2 sau mai multe

detalii textile. Caracteristicile cusaturilor mecanice sunt: -sunt realizate cu masini de cusut ce functioneaza cu turatii ridicate si executa o viteza

de coasere de 40 –90 impusaturi pe minut. -rezistenta mecanica este superioara cusaturilor manuale si creste proportional cu

cresterea numarului de impusaturi pe minut si cu rezistenta atei de cusut. -au aspect placut determinat de de uniformitatea pasilor de cusatura si de presiunea

uniforma asupra straturilor de material in timpul coaserii. -cusaturile mecanice se pot realiza cu 1 sau mai multe fire de ata; -cusaturile mecanice se pot executa cu precizie atat ca linie de coasere, cat si ca mod de

fixare in dispozitivul de coasere al masinii. -pot fi executate la diferite operatii din procesul tehnologic ca prelucrare a detaliilor,

asamblarea sau finisarea imbracamintei. Clasificarea cusaturilor mecanice. a) In functie de forma punctului de cusatura:

- cusaturi tighel; - cusaturi in lant; - cusaturi feston; - cusaturi ascunse; - cusaturi de montat nasturi si accesorii.

b) In functie numarul punctelor de coasere simultana pot fi: - cusaturi simple cu un singur punct de cosare; - cusaturi cu 2 sau mai multe puncte de coasere;

c) In functie de scopul pe care il au in procesul confectionarii pot fi: - cusaturi de incheiere si montare a detaliilor imbracamintei; - cusaturi de fixare si aplatizare a detaliilor dupa ce au fost

incheiate; - cusaturi de surfilare; - cusaturi de incheiere-surfilare; - cusaturi de broderie; - cusaturi de acoperire si format tivuri –tricoturi

www.formare.ro



- cusaturi de incheiat ochi cu ochi utilizate la tricoturi. Cusaturi tighel Aceasta cusatura se caracterizeaza prin faptul ca pe ambele suprafete ale materialului

cusut avem aceleasi cusaturi si acelasi aspect. Cusatura tighel se formeaza din 2 fire montate unul la partea superioara si unul la partea inferioara. Pasii se pot depune in serie, in paralel, sau in pozitie oblica. In functie de pozitia pasilor, cusatura pighel poate fi: tighel simplu, in paralel, sau in zig-zag.

1. Cusatura tighel simplu Este alcatuita din 2 fire care se depun paralel pe cele 2 suprafete ale materialelor cusute.

Imbinarea detaliilor se face prin puntce de coasere numite pas de tighel p=[0 –5]mm. Aceasta cusatura poate fi aplicata tesaturilor sau tricoturilor, a caror grosime nu depaseste 7mm.

Tighelul simplu este caracterizat prin elasticitate redusa. La o cusatura normala, punctele de legatura a firelor se formeaza pe mijlocul grosimii straturilor cusute. Abaterea de la aceasta conditie este considerate ca o defectiune a cusaturii, atribuindu-i un aspect neplacut si o rezistenta mecanica redusa. Asfel, daca punctele de legatura sunt trase pe fata materialului cusut, cusatura este insirata pe fata, iar tragerea acestora pe dosul straturilor este o cusatura insirata pe dos.

Cusatura tighel simplu este este utilizata la diferite imbinari cum ar fi: cusaturi de incheiat detaliile, componente ale imbracamintei, cusaturi de indoire-tivire.

1.1 Cusaturile de incheiat detaliile componente ale imbracamintei pot fi: -cusatura de incheiat simplu in care cele 2 detalii se unesc prin cusatura tighel si apoi

aceasta se descalca pe cale unidotermica(inchiat pantaloni, pardesie, jachete, sacouri); -cusatura de incheiat cu descalcat prin tighelire in care cele 2 detalii se unesc prin tighel

iar marginile acestora (rezerva de cusatura) se descalca prin tighele paralele la cusatura de incheiat (confectionarea imbracamintei exterioare cu garnituri care dupa incheiere se descalca prin cusatura tighel);

-cusatura de incheiat cu fixare, in care cele 2 detalii se unesc printr-o cusatura de incheiat simplu si apoi rezerva cusaturii este fixata intr-o parte prin unul sau 2 tighele. Se mai numeste si cusatura “ refec” (imbracaminte din tesaturi subtiri, la operatii de asamblat spatele cu pieptii, incheiat maneci, etc);

-cusatura franceza este formata din 2 cusaturi de incheiere. Prima cusatura de incheiat marginile este o cusatura ingusta, aplicata pe fata materialului dupa care se intoarce pe dos si se coase cu a 2-a cusatura, mai lata decat prima dar paralela cu aceasta;

-cusatura de incheiat cu indoirea ambelor detalii (cusatura de incheiat dublu) se obtine prin suprapunerea laturii celor 2 detalii si apoi coaserea cu ajutorul unui dispozitiv de forma unui fluture montat la o masina cu 2 ace (incheiat detaliile imbracamintei subtiri si de lenjerie).

1.2Cusatura de indoire-tivire se obtine prin indoirea produsului de confectionat si fixarea cu o cusatura tighel. Cusatura de indoire se pote efectua prin indoirea simpla sau dubla a marginii. Aceste cusaturi pot fi:

-cusatura de indoire simpla care se aplica la produse din materiale impaslite care nu sunt destramabile sau sunt captusite. Indoirea dubla se aplica materialelor usor destramabile sau necaptusite;

-cusatura de suprapunere care se obtine prin suprapunerea marginilor a 2 sau mai multe detalii si apoi coaserea lor cu tighel. Ea se efetueaza prin suprapunere simpla sau prin indoirea unuia sau a ambelor detalii de cusut;

-cusatura de brodat margini se obtine prin aplicarea pe marginaea detaliilor imbracamintei a unor benzi de tesatura mai subtiri decat detaliile brodate.

Aplicarea bordurii se face prin indoirea uneia din laturi sau prin indoirea ambelor laturi; banda care se aplica (ainfastul) este bine sa fie taiata pe mijloc.

2.Cusatura tighel in paralel este o cusatura tighel simpla formata in paralel. Se poate efectua prin repetarea in paralel a cusaturii tighel simplu sau prin formarea simultana a punctelor de coasere cu o masina ce functioneaza cu mai multe ace.

www.formare.ro



Tighelul in paralel este utilizat la operatii de fixare a marginilor imbaracamintei, la impanzirea intariturilor la piepti si guler, la matlasarea unor detalii a imbracamintei, la montarea beteliei la pantaloni, coaserea refiletilor la buzunare, etc.

3.Cusatura tighel in zig-zag este caracterizata prin pozitia oblica a pasilor de cusatura fata de directia cusaturii, fiind identica cu cusatura tighel simpla atat ca mod de executie cat si ca mod de impletire a firelor. Este utilizata la operatiile de surfilare a mmarginilor, mntarea dosurilor la guler, surfilarea rascroiturii, coaserea tivurilor la captuseli, coaserea broderiilor, etc.

Cusatura zig-zag se obtine cu ajutorul masinii de cusut in zig-zag.

www.formare.ro



CAP IV. MASINILE SIMPLE DE CUSUT

Masina simpla este utilajul principal in intreprinderile de confectii. Masinile simple de cusut pot fi clasificate astfel:

a) In functie de destinatie: - masini de cusut industriale; - masini de cusut casnice.

b) In functie de modul de actionare: - masini actionate mecanic; - masini actionate prin pedala; - masini actionate manual

c) In functie de forma suveicii: - masini de cusut cu suveica rotunda; - masini de cusut cu suveica lunga; - masini de cusut fara suveica (cu apucator).

d) In functie de miscarea apucatorului: - masini cu apucator rotativ; - masini cu apucator oscilant.

e) In functie de numarul firelor de ata masisile de cusut pot fi cu: doua, trei, si patru fire de ata.

f) In functie de forma cusaturii: - masini de cusut cu tighel simplu; - masini de cusuit cu 2 ace in paralel; - masini de cusut in zig-zag.

IV.1 Masina de cusut tighel simplu.

Este utilizata pentru formarea cusaturilor tighel, realizate din 2 fire de ata monmtate unul la ac si celalalt la suveica. Puterea ei este P=(0,25 –0,4)kW si viteza de coasere este de (2000-6000)impunsaturi pe minut.

Se va studia masina Metalotehnica clasa C4 –310 consytruita la Tg. Mures. Vcoasere=5500impusaturi/minut Realizeaza o cusatura din clasa 301. Finetea acelor este 70, 80, 90, 100, 110, 120, 130, 140. Finetea atei de cusut este: 54/3 Nm, 85/3 Nm, 100/3 Nm, 120/3 Nm. Cusatura realizata are pasul p=(0 –4,5)mm. Pmotor=0,4 kW. Turatia motorului= 2800 rot/min. Descrierea masinii simple de cusut. Ca parti principale ale masinii simple de cusut avem: masa de lucru 1.care sustine corpul

2 ce incorporeaza organele de lucru si mecanismele de functionare. La masa de lucru, se afla montat suportul 3 ce sustine bobinele cu fier pentru ac si

suveica. Pe corpul masinii este montat vizorul 4 de ulei avand marcate nivelele 5 si 6 cat si orificiul 7 prin care se introduce uleiul in rezervorul central. La partea inferioara, sub masa de lucru, se afla montat motorul electric 8, aflat in legatura cu cuplajul 9 ce transmite miscarea de la motor la arborele principal al masinii. Pentru cuplarea motorului cu arborele principal, sunt prevazute tijele 11 si 12. In partea dreapta a corpului masinii se afla tamburul gradat 13 prin care se regleaza lungimea pasului de tighel iar sub acesta este montata maneta de actionare 14 care serveste la coaserea inapoi.

www.formare.ro



Decuplarea celor 2 discuri de frictiune se face automat de catre un dispozitiv prevazut cu arc montat in interiorul dispozitivului. La partea orizontala a corpului masinii se afla bobinatorul de fir 15 care depune firul pe mosorul suveicii. Vezi fig 1

2 15

3

13

7

5

6 14

1

16

12 8 9

11

10

Formarea cusaturii tighel simplu Cusatura tighel este caracterizata prin aspect identic si dimensiuni egale pe ambele fete

ale materialului cusut. Tighelul poate fi: simplu, in paralel sau in zig-zag; dupa cum pasii cusaturii se depun in serie, in paralel sau in oblic. Cusatura tighel simplu se formeaza din 2 fire de ata care se depun pe ambele fete ale materialului de cusut. Cele 2 fire se impletesc prin puncte de cusatura care se formeaza pe mijlocul grosimii straturilor ce se prelucreaza. Tighelul simplu are elasticitate redusa.

Procesul de coasere propriu-zisa se executa cu 2 fire de ata si cuprinde urmatoarele faze de lucru:

Faza I – acul patrunde prin straturile de material si impreuna cu firul formeaza cbucla pentru impletire a);

Faza II – apucatorul prinde bucla formata de catre ac si o infasoara in jurul suveicii pentru impletirea cu firul acesteia b);

Faza III – tragerea buclei de pe apucator de catre debitorul de fir c); Faza IV –debitorul de fir tensioneaza firul de la ac si realizeaza tragerea legaturii pe

mijlocul grosimii materialului cusut d). Vezi fig 2. pagina urmatoare.

Fig 1. Masina de cusut Clasa C4 -310

www.formare.ro



Organele de lucru la masina de cusut Sunt cele care participa direct la formarea cusaturii. Ele sunt: acul, conducatorul de fir,

apucatorul, suveica, transportorul si piciorusul. Acul indeplineste rolul de a transporta firul prin straturile de material si de a forma ochiul

pentru impletire cu firul de la suveica. Acul este format din butucul 1, care se monteaza in tija support 2, varful 3 prevazut cu orificiul 4 ce conduce firul, santurile 5 si 6 au rolul de a proteja firul in timpul coaserii.

Conducatorul de fir are rolul de a conduce firul si al tensiona dupa ce a fost impletit cu firul de la suveica. Conducatorul de fir 1 este montat inbratul debitor 2 al mecanismului. In functie de numarul firelor de ata de la ac, conducatorul de fir poate fi prevazut cu unul sau doua orificii.

Apucatorul indeplineste functia de a prinde bucla formata de ac si de a o impleti cu firul de la suveica. La masina simpla, apucatorul efectueaza 2 rotatii, pentru fiecare rotatie a arborelui principal, in care: in prima rotatie prinde bucla si o infasoara pe suveica, iar la a doua rotaie, iese din bucla si merge in gol.

Apucatorul este alcatuit din: corpul 1, carligul de prindere 2 si locasul 3 pentru montarea pe axul support.

Suveica are rolul de a purta firul inferior si de al tensiona pentru formarea cusaturii. Suveica masinii este alcatuita din corpul 1, locasul 2 de stabilizare in carcasa, suportul 3 al bobinei de fir, dispozitivul 4 de tensionare a firului si portita 5 asigurarea in carcasa. La acesta masina, suveica este paralela cu arborele principal al masinii.

Transportatorul indeplineste functia de a transporta materialul in timpul coaserii, fiind compus dintr-o cremaliera dintata 1, prevazuta cu 2 sau 3 randuri de dinti, suportul 2 al

Fig. 2

www.formare.ro



cremalierei si locasul 3 de montare in support. Pentru transportarea materialului, transportorul efectueaza o miscare complexa compusa din: ridicare,inaintare, coborare si retragere, de unde ciclul este reluat.

Piciorusul este organul lucrator care preseaza straturile de material pe transportor in vederea realizarii transportului. Piciorusul este alcatui din talpa 1, montata la suportul 2, orificiul 3 prin care patrunde acul si locassul de montare 4 prin care se fixeaza in tija.

Piciorusele pot fi: simple, cu articulatie sau cu rola. Piciorusul simplu are talpa dintr-o singura fisa, fiind lipsit de mobilitatea necesara

presarii materialului. Piciorusul cu articulatie are talpa articulata la support, ceea ce permite o buna presiune a

materialului. Piciorusul cu rola are in locul talpii o rola de presiune care reduce tensionarea stratului

superior in timpul coaserii. ACUL CONDUCATOR DE FIR

APUCATOR

www.formare.ro



SUVEICA

TRANSPORTOR PICIORUSE DE FIXARE

Deservirea masinii de cusut Masina simpla de cusut este deservita de catre un operator. Masina de cusut necesita urmatoarele lucrari de pregatire: -curatirea si stergerea de scamesi praf a corpului si mesei de lucru; -infilarea firului de ata la ac; -ncuplarea motodrului electric la sursa de energie prin rotirea comutatorului; -bobinarea firului pentru suveica; -infilarea firului la suveica si introducerea suveicii in masina; -verificarea cusaturii prin coaserea pe deseuri de material.

www.formare.ro



Verificarea cusaturii se face sub aspect calitativ, urmarindu-se uniformitatea pasilor, aspectul estetic pe ambele fete.

IV.2 Dispozitive speciale aplicate la masinile simple de cusut

Dispozitivele speciale au rolul de a mecaniza si usura manuirile pentru pregatirea

prelucrarii materialelor, asigurand reducerea timpului de executie si cresterea productivitatii muncii. Cele mai simple dispozitive sunt:

a)Dispozitivul de preluat si stivuit detalii cusute este montat pe masa de lucru a masinii de cusut si are rolul de a: prelua detaliile, aseza detaliile pentru coasere, transporta si stivui detaliile pe masa sau pe suportul de sustinere. Pentru reperele mari(partile pantalonilor, paltoanelor, rochiilor) dispozitivul este prevazut cu o placa mobila care preia detaliile pentru confectionat si le depune in spatele masinii. Pentru reperele mici, aceasta placa le depune in partea stanga a masinii. Dispozitivul de preluat si stivuit este compus din placa mobila, montata pe masa masinii, aceasta placa preia reperele de pe masa masinii si le depune pe masa ajutatoare. Stabilitatea reperelor in timpul lucrului se asigura pneumatic cu ajutorul unei instalatii, care prin absortie pastreaza detaliile pe placa.

b)Dispozitive de indoire si conducere se aplica pentru cusaturi de tivuri si alte cusaturi de imbinare a unor detalii. Acestea pot fi:

- tivitorul serveste la indoirea dubla a marginilor (imbracamintea subtire si lenjeria). Acest dispozitiv este atasat la talpa piciorului fiid prevazut cu un ghidaj de orientare si indoire dubla a marginilor detaliilor ce se fac curat prin tivuri. El se monteaza in locul piciorusului.

- linealul este utilizat la fixarea tivurilor sau a marginilor prin tighelire. El se monteaza in placuta acului cu ajutorului unui surub.

- fluturele pentru cusaturi duble se ataseaza la masina de cusut cu 2 ace. Se utilizeaza la formarea cusaturilor duble paralele, aplicate la confectii din tesaturi subtiri.

- dispozitivul de aplicat bordaje are rolul de a indoi bentita(bicul) pe marginea detaliilor ce se bordeaza

- dispozitivul de confectionat cordoane se aplica la masinile simple ce functioneaza cu 2 ace si este intrebuintat la confectionarea cordoanelor, a bridelor, a gaicilor pentru diverse confectii.

c)Dispozitive de taiat si corectat detalii -dispozitivul de taiat marginea cusaturii este prevazut cu un cutit mobil montat la tija

acului. Pe marginea anterioara a placutei este montat un cutit fix, care impreuna cu cutitul mobil, realizeaza operatia de taiere a marginii cusaturii;

-dispozitivul de taiat buzunare este asemanator celui de taiat marginea cusaturii, cu deosebire ca efectueaza 2 cusaturi paralele, iar taierea se face intre cusaturi. Masinile semiautomate efectueaza pe langa coaserea si taierea deschizaturii, in plus si rasfangerea, intoarcerea si fixarea prin coasere a refiletilor. Pe langa dispozitivul de taiere, aceste masini mai au si un dispozitiv de conducere a refiletilor buzunarului.

d)Dispozitive de tensionare si incretire Se utilizeaza al texnsionarea si incretirea marginilor detaliilor, precum si la montarea

manecilor. Dispozitivele de incretire se monteaza la masina simpla de cusut in scopul incretirii

unuia sau a ambelor straturi de materiale destinate coaserii.

www.formare.ro



IV.3 Masini pentru cusut cu 2 ace Ca forma si ca parti componente, este asemanatoare masinii simple, avand 2 ace si una

sau 2 garnituri, precum si piciorusul de presare despicat.

IV.3.1. Masina de cusut cu 2 ace si 2 garnituri Functioneaza cu 4 fire de ata si este utilizata la operatii de coasere in paralel la care

ambele cusaturi au aspect identic pe cele 2 fete ale materialuluoi cusut. Formarea celor 2 cusaturi se desfasoara in paralel si in acelasi timp. Mecanismele si

organelle de lucru sunt asemanatoare cu ale masinii simple cu mici deosebiri. Mecanismul acului este forcmat din aceleasi parti componente ca la masina simpla de

cusut, cu deosebirea ca cele 2 ace sunt montate pe aceeasi tija –suport la o distanta intre ele egala cu distanta intre cele 2 tighele paralele. Distanta intre ele este de 5 –40mm.

Mecanismul debitor de fir este de tipul cu tija si articulatii sau cu culisa. Mecanismul are 2 ochiuri conductoare in bratul debitor si 2 dispozitive de tensionare a firului care sunt montate si functioneazain paralel.

Dispozitivul apucatorului cupride 2 apucatoae care functioneaza in paralel in plan orizontal.

Mecanismul transportorului se deosebeste de al masinii simple prin transportorul propriuzis care are o latime mai mare.

Mecanismul piciorusului –piciorusul propriuzis este despicat in fata si are prevazute 2 orificii pentru ace. Masina cu 2 ace si 2 garnituri este utilizata la operatii de asamblat detalii, la coaserea refiletilor de buzunare, la tighelirea dubla a marginilor la produse si la matlasarea unor captuseli sau detalii.

IV.3.2 Masina cu 2 ace si o garnitura

Aceasta masina realizeaza 2 cusaturi paralele, avand pe fata exterioara aspect de tighel in paralel si pe fata inferioara aspect de zig-zag. Ea este utilizata la confectionarea gaicilor pentru pantaloni, a bridelor, cordoanelor si la alte operatii similare.

Aceasta masina functioneaza cu 3 fire de ata infilate la 2 ace si unul la suveica. Cusatura obtinuta este mai elastica decat cusatura tighel simpla si este utilizata al coaserea triocoturilor sau a detaliilor din tesaturi croite pe bù. Aceasta masina are asemanatoare mecanismul acului,al debitorului de fir, al piciorului, al transportorului. Mecanismul apucatorului este diferit, apucatorul fiind in plan vertical.

Distanta intre ace este de 1,5 –8mm. Pentru asigurarea prinderii celor 2 bucle de catre apucator, acele sunt montate pe niveluri

diferite fata de placa masinii si de traiectoria apucatorului. Acul din dreapta este ami sus decat acul din stanga, facand posibila prnderea celor 2 bucle in aceeasi rotatie.

Masini de cusut in zig-zag. Formeaza o cusatura realizata din 2 ire de ata , avand ca element de coasere punctual

tighel. Pasul cusaturii are o lungime maxima de 5mm, iar latimea de 6 mm, cu posoibilitati de

reglare si modificare a cusaturii. Asezarea pasilor in pozitii de zig-zag asigura cusaturii o elasticitate mai mare decat a cusaturii tighel simplu. Prin micsorarea latimii pasului se obtine un micro-zig-zag utilizat la coaserea capetelor de buzunar cu laist, iar reducerea completa a acestuia o transforma in cusatur tighel.

Se va descrie cusatura zig-zag si se va desena impreuna cu elementele de formare a ei. Organelle delucru la aceasta masina sunt: acul, apucatorul, conducatorul de fir, suveica,

transportorul, piciorusul. Mecanismele ei de lucru sunt: mecanismul acului, mecanismul suveicii, mecanismul

transportorului, mecanismul piciorusului.

www.formare.ro



Mecanismul acului este prevazut in plus fata de cel al masinii simple cu un dispozitiv de zig-zag. Acesta are rolul de a transmite acului miscarea laterala prin care se depune firul in zig-zag. Mecanismul suveicii are suveica si garnitura montate perpendicular pe arborele support si este similar cu cel al masinii simple.

IV.3.3 Normele de protectie a muncii la masinile simple de cusut

Accidentele produse pot fi mecanice sau electrice. Accidentele mecanice pot surveni de la acul de cusut, de la piciorus, si de la cureaua de

transmisie. Accidentele electrice au drept cauza defectarea carcasei intrerupatorului, supraincalzirea

motorului electric si producerea de scurtcircuite datorate nereglarii instalatiei la pamant. Pentru prevenirea accidentelor de munca sunt necesare: instruirea tehnica a personalului operativ, aplicarea dispozitivelor de protectie si folosirea echipamentului individual de protectie.

Instruirea tehnica a personalului de deservire se face atat la angajare cat si periodic. Inainte de inceperea lucrului se va verifica:

- daca masina este fixata pe cadrul metallic de sustinere; - daca corpul masinii este montat in bolturile de articulatie cu masa de lucru; - daca motorul electric este montat pe cadrul de fixare, pentru a nu cadea in timpul lucrului

si daca instalatia electrica este izolata; - daca motorul electric este montat la pamant, pentru evitarea electrocutarilor; - daca carcasa de la intrerupator nu este sparta sau cazuta de la locul sau; - daca masina este dotata cu dispozitive de protectie la ac si transmisie; - daca cadrul de sustinere a mesei de lucru este montat pe suporturi de cauciuc sau de

pluta. In timpul lucrului se vor respecta urmatoarele: - curatirea si lubrifierea se vor face numai dupa ce masina a fost oprita si sa interrupt

curentul electric; - punerea masinii in functiune se face numai dupa ce dispozitivele la ac si la transmisie au

fost montate la masina; - pornirea si oprirea masinii se vor face numai prin pedala, fara a se pune mana pe volant; - in timpul lucrului privirea va fi indreptata numaiasupralucrului si utilajului; - interzicerea muncitoarelor sa lucreze fara basma de protectie la cap; - schimbarea sau punerea curelei in timpul functionarii masinii este interzisa; - toate reparatiile si interventiile la masina de cusut se vor face numai de catre personalul

calificat in acest sens; - in timpul functionarii, daca se aud zgomote suspecte, se va opri masina si se va interveni

apoi. Dispozitive de protectie la masina simpla de cusut:

- dispozitiv de protectie la ac cu bare de protectie sau cu rama de protectie;

- dispozitiv de protectie la mecanismul transmisiei. Se va purta echipament de protectie: halite, batice, bluze, pantaloni, sepci.

www.formare.ro



CAP V. MASINA DE CUSUT TRIPLOC Masina de cusut triploc este un utilaj de baza in intreprinderile ce confectioneaza

imbracaminte din tricoturi. In tara noastra sunt utilizate diferite tipuri de masini triploc, dintre care cea mai importanta este masina clasa 170 000, construita la Intreprinderea Metalotehnica din Tg. Mures.

V.1. Caracteristici tehnice si utilizari

Masina triploc 170 000 face parte din categoria masinilor speciale care efectueaza

cusaturi de incheiat si surfilat sau numai cusaturi de surfilat. Actionarea masinii triploc se face de la un motor electric, avand o putere P=0.25kW si

turatia n = 3 000 rot/min. Prin multiplicarea turatiei, arborele principal poate ajunge la 4 500 rot/min, asigurand o viteza de coasere de 4 000 –4 500 impusaturi/min.

Masina clasa 170 000 este constuita sa functioneze cu un ac sau cu 2 ace si alimentata cu 2, 3, 4 si 5 fire de ata, in functie de numarul acelor si al apucatoarelor.

Masina triploc functioneaza, in general, cu doua apucatoare denumite apucator superior, montat in parte dreapta, si apucator inferior, montat in partea stanga a acului. Unele tipuri de masini triploc sunt prevazute cu un apucator secundar, care participa la formarea cusaturii pe care o intareste asigurand astfel prevenirea desramarii. La coaserea cu 3 fire de ata, masina triploc consuma 15 m de ata la un metru de cusatura incheiat si surfilat.

V.2. Descrierea masinii triploc

Masina triploc se compune din doua parti principale si anume masa 1 si corpul 2. Masa

masinii este montata pe suportii 3 consolidati prin traversa 4 care mai sustine si motorul electric 5. Pe axul motorului este montata o roata de frictiune 6 care cupleaza cu roata de frictiune 7 atunici cand se actioneaza dispozitivul de cuplare 8. Pe axul rotii de frictiune mai este montata roata de curea 9 prin care se actioneaza arborele principal al masinii. La partea inferioara sunt montate pedalele 2 si 3 prin care masina se pune in stare functionala. Pedala 2 este folosita pentru cuplarea rotilor de frictiune 6 si 7 in vederea actionarii masinii. In acest sens prin apasarea pedalei 2, se actioneaza tija 10 si parghia 11 prin care sunt deplasate spre stanga rotile 7 si 9 pentru a prelua miscarea de rotatie de la roata de frictiune 6. Prin actionarea pedalei 3 este trasa in jos parghia 12 care este in legatura cu picioarusul de fixare a materialului pe care il ridica in functiune de momentul tehnologic al operatiei.

In partea dreapta pe suportul mesei se afla montat intrerupatorul 13 prin care masina se cupleaza la sursa de energie electrica. Corpul masinii incorporeaza mecanismele si organele de lucru care participa la formarea cusaturii. In partea dreapta a corpului se afla volantul 14 si vizorul 15 care indica nivelul uleiului in rezervor.

Organele lucratoare ale masinii triploc (vezi figura 3) cusatura masinii triploc se realizeaza de catre organelle lucratoare cum ar fi acul, apucatorul interior, apucatorul superior, transportorul, piciorusul, placa acului si cutitele.

Acul este organul care transporta firul prin material si se formeaza bucla pentru impletire. Acele utilizate la masin atriploc sunt de tipul 1886 – 27 Φ X 32,5, avand finetea de 70, 80 si 90, in functie de finetea materialelor prelucrate. Ca forma este asemanator cu al masinii simple, insa difera ca marime, fiind mai scurt. Masina triploc este construita asfel incat acul este montat inclinat cu varful catre muncitor si cu santul lung catre fata masinii.

www.formare.ro



Apucatorul inferior (fig. Alaturata pct. A) este organul de lucru montat in partea stanga

sub placa acului. Apucatorul inferior este prevazut cu orificiile 1 si 2 si cu canalul 3 prin care trece firul sau. In timpul lucrului, apucatorul inferior executa miscari de la stanga la dreapta si invers, avand rolul sa prinda bucla acului, in vederea formarii punctului de legatura a cusaturii.

Apucatorul superior (fig alaturata pct. B) este organul lucrator, care, prin orificiul 1, conduce al doilea fir inferior. Acest apucator este pozitionat vertical si montat in partea dreapta, sub placa acului. In timpul functionarii, acest apucator conduce firul din dreapta prin bucla apucatorului inferior si formeaza el insusi o bucla pe care o depune pe fata acului.

Transportorul (fig. Alaturata pct. C) este format din transportorul principal A si transportorul secundar B. Transportorul principal este montat in fata, iar cel secundar catre partea din spate. Fiecare transportor este alcatuit din corpul 1 prevazut cu orificiul 2 prin care se monteaza la parghia de sustinere. Partea superioara cuprinde clemariera 3, care reprezinta organul de lucru ce deplaseaza materialul in timpul coaserii. Transportorul masinii triploc este actionat de la arborele principal al masinii si executa aceleasi miscari ca la masina simpla.

Piciorusul (fig alaturata pct. D) este organul de lucru care preseaza materialul de cusut pe transportor. Acest organ lucrator este format din talpa 1 care executa presarea sub actiunea parghiei – support la care este montat. Pe corpul talpii este prevazut orificiul 2 prin care trece acul de coasere si orificiul 3, prin care se monteaza ciocul 4. Aceasta montare se face cu ajutorul clemei de fixare 5 si la surubului 6. Actionarea piciorusului se face prin pedala de actionare montata in partea dreapta a masinii.

Fig. 3 Maşina triploc

www.formare.ro



Placa acului (fig. Alaturata pct. E) este organul de lucru pa care se fixaeaza materialul pentru cusut. Aceasta placa este formata din corpul 1, fiind prevazute cu decupajele 2 si 3, in care functioneaza transportorul masinii. Paralel cu decupajele se afla prelungitorul4, pe care se formeaza lagaturile cusaturii. Intre prelungitor si decupaje sunt incorporate locasul 5 pentru ac si decupajul 6 pentru cutit. Montarea placii la corpul masinii se face prin orificiile 7 si 8 cu ajutorul a doua suruburi.

Cutitele (fig alaturata pct.f) sunt organelle lucratoare care au rolul sa taie maqrginea materialului inaintea coaserii. Cele doua cutite functioneaza pe principiul forfecarii. Astfel, cutitul fix 1 este montat pe carcasa 2, in fata acului, iar cutirul mobil 3 este montat pe suportul mobil 4 si executa miscari de ridicare si coborare. Materialul pentru cusut este tras de transportor prin fata cutitelor si a acului, unde se taie si, apoi, se coase.

V.3 Deservirea masini tripolc

In procesul de productie, masina triploc este deservita de catre un operator. Acesta

trebuie sa respecte toate regulile tehnice privind pregatirea pentru lucru, infilarea ei, reglarea cusaturii, coaserea si incheierea lucrarii.

Infilarea bobinelor (ca in figura) seface incepandu–se cu asezarea bobinelor pe suport. Suportul bobinelor, este montata in aprtea dreapta a mesei de lucru avand rolde sustinere

a bobinelor de fir. Pe masa de lucru 1 este montata este montata tija suport 2 acre sustine suportul bobinei 3. Pe aceasta se aseaza bobinele 4 in numar de trei sau patru in functie de numarul firelor de ata necesare coaserii. La partea superioara a tijei suport este montat bratul 5 prevazut cu conductoare petru fiecare bobina. Firele trecute prin orificiile bratului 5 sunt alimentate la tija 6 care este prevazuta cu conductoare pentru fiecare bobina. Firele tercute prin bratele orificiului 5 sunt alimente la tija 6 care este prevazuta cu conducuctoare de fir 7 necasare coaserii. De la aceste conductoare, firele ajung la dispozitivele de tensioanare 8 montate pe corpul masini 9 in acre se afla incorpoarate si celalate conductoare de fir care conduc firul la organelle de coasere.

Infilarea la masina cu trei fire se face utilizand doar trei randuri din cele patru randuri de conductoare . Astfel, de cele trei fire necesare masini sunt destinate dupa cum urmeaza : firul 1 merge la ac iar firele 2 si 3 la cele doua apucatoare. Pentru a ajunge la organelle de lucru, firele sunt insirate prin conductoarele 7,8 si 9 si la conductoarele tubulare 13 si 14 ajungind la acul 15.

Firul apucatorului superior pleaca de la conductorul tubular 11 si trece mai departe prin orificiile conductoare 16 si 17 fiind introdus aopi in orificiul apucatorului superior (S).

Firul apucatorului inferior, dupa ce a trecut prin conductorul tubular 12, trece prin orificiile conductoare 18, 19, 20 si 21 fiind introdus prin orificiile si canalul inferior (I).

Reglarea cusaturi se obtine prin regalarea tensiunii firelor, cu ajutorul suruburilor de moantare a limitatorului de latime.

Coasera propriu–zisa se efectuaza dupa ce sa reglat cusatura. In acest sens este actionata pedala pentru fixarea materialului sub piciorus dupa care se actioaneaza pedala stanga petru pornirea masinii. Acesta actioanare se continua atita timp cate dureaza coaserea.

Incheierea lucrari consta in deconectarea curentului electric, curatirea masini si scoaterea curelei de pe roata.

www.formare.ro



CAP VI. PROCESUL DE PRODUCTIE IN INTREPINDERILE DE CONFECTII

VI.1 Procesul de productie.

Procesul de productie cuprinde toate procesele tehnologice care se desfasoara in intreprindere.

In intreprinderi sunt oraganizate procese tehnologice de baza, auxiliare si de deservire si anexa.

Procesul tehnologic de productie este constituit din procese tehnologice organizate pe esctii si ateliere de productie, in care se transforma materiile prime in produse finite sau se executa lucrari de ajutatoare procesului tehnologic de baza.

Procesele tehnologice de baza sunt oraganizate in sectiile de baza ale intreprinderii, unde se transforma materiile prime in semifabricate sau produse finite. Astfel de procese se intanlesc la sectiile de pregatire si croire a materialelor, la confectionarea semifabricatelor si finisarea produselor.

Procesele tehnologice auxiliare sunt organizate in sectiile de intretinere a utilajelor si instalatilor, unde muncitori participa indirect la realizarea productiei materiale.

Procesele tehnologice de deservire sunt oraganizate la sectia de receptie si depozitare a materialelor, la depozitarea materialelor, precum si la sectia de aprovizionare si trasporturi.

Procesele tehnologice annexa sunt oraganizate pe langa procesele tehnologice de baza, in sectiile anexa, unde se pot desfasura activitati de recuperare a materialelor refolosibile rezultate din procesul tehnologic de baza.

Schema procesului de productie in industria de confectii este:

Controlul materialelor Sortarea materialelor

Procesul de productie

Imaganizarea si receptia materialelor

Pregatirea materialolor pentru croit

Croirea materialelor

Confectionarea semifabricatelor

Finisarea produselor

Control calitativ Control cantitativ Pastrarea si conservarea Decatarea si calcarea materialelor textile

Sablonarea

Spanuirea materialelor Sectionarea spanului Decuparea detaliilor Controlul si formarea pachetelor

Pregatirea semifabricatelor Prelucrarea detaliilor principale Asamblarea detaliilor principale

Curatirea de ate si scama Calcarea finala

Controlul tehnic de calitate

Imagazinarea produselor finite

Ambalarea si transportul Inmagazinarea produselor

Calculul loturilor

www.formare.ro



VI.2 Inmagazinarea si receptia produselor Aduse in intreprinderi ,materialele si pastreaza in incaperi speciale numite magazii sau depozite , de unde apoi sunt transferate catre sectiile si atelierele de productie . Depozitarea materialelor in magazii se face pe rafturi separate pe tipuri de materiale sau incaperi separate . La pastrarea materialelor se impune respectarea unor conditii cum ar fi:

- incaperile destinate ca magazii sa fie uscate si fara posibilitati de igrasie pentru a feri materialele de degradari ; - amplasarea magaziilor se va face in fluxul procesului de productie si cat mai aproape de sectiile de croit ; - incaperile destinate ca magazii trebuie sa asigure conditii meteorologice optime cum ar fi: t=[15-18]oC , W=[60-65]%-umiditatea , iar lumina naturala sa fie indirecta ; - sa fie luate masuri de prevenire a aparitiei de rozatoare , molii sau alti daunatori care ar putea degrada materialele ; - spatiile afectate pentru magazii trebuie sa corespunda cu volumul de materiale ce urmeaza a se depozita .

Receptia materialelor textile este faza din procesul de productie in care materilele sunt controlate pentru a stabili daca corespund cu normele interne , standardele in vigoare si cu documentele de livrare . Cantitatea receptionata este de (10-20)% fiind stabilita prin normele de receptie . Daca se constata defectiuni inadmisibile peste cota admisa se dubleaza cantitatea de receptionat , iar in unele cazuri se receptioneaza intregul lot de marfa . a)Receptia cantitativa are ca scop verificarea materialelor intrate in intreprindere din punct de vedere cantitativ daca acestea corespund documentelor de livrare ca numar de baloti , lungime, latime , etc. b)Receptia calitativa este controlul complex sub aspect calitativ care se face la materialele textile . Prin receptie calitativa se urmareste verificarea materialeor achizitionate cu colectia de monstre omologate si efectuarea unor analize de laborator care sa verifice parametric fizico – chimici ai ai materialelor controlate . Se verifica aspectul materialelor privind tuseul , uniformitatea culorii , defectele inadmisibile existente pe material , cat si defectele provenite din fabricatie cum ar fi gauri , fire duble sau fire lipsa din material , striatii , nopeuri sau pete de ulei si murdarie provenite din fabricatie sau in timpul transportului . Controlul organoleptic se efectueaza manual sau mecanizat . Prin receptia de laborator se fac analize asupra tesaturilor tricoturilor privind :desimea , grosimea materialelor , masa specifica , sarcina de rupere in uzeala si batatura , alungirea la rupere , rezistenta la frecare , rezistenta la vopsire , permeabilitate la aer si impermeabilitatea la apa , contractia la spalare , etc. Utilajele folosite pentru receptie sunt : masina de metrat , tesaturi pliate , masina pentru metrat tesaturi rulate , masa mecanica de control , rampa simpla pentru controlat tesaturi , rampa dubla , rampa pentru controlat tricouri . VI. 3 Pregatirea materialelor pentru croit Decantarea este operatia de eliminare a luciului si reducere a contractiei din tesaturi . Aceasta operatie se efectueaza prin umezirea tesaturilor si uscarea lor la dimensiuni normale . Decantarea poate fi executata manual cu masina de calcat sau mecanizat cu ajutorul masinilor de decatat ( masina de decatat cu banda , masina de decatat pe sectiuni de lucru). Calcarea materialeleor este procesul umidotermic care se aplica materialelor textile , in scopul netezirii si imprimarii unui aspect mai placut prin aplatizare si eleminarea denivelarilor formate in masa materialului .

www.formare.ro



Controlul materialelor poate fi control calitativ ( cunoasterea caracteristicilor fizico-chimice ale materialelor ) sau controlul cantitativ (cunoasterea dimensiunilor fiecarui balot de material destinat operatiei de croit). Sortarea materialelor este specifica tesaturilor si consta in determinarea prin gruparea baloturilor pe latimi . Sablonarea este operatia de conturare a sabloanelor pe suprafata materialului croit . Sablonarea poate fi :

- sablonarea prin conturare cu creta sau creion - sablonarea cu trafarete - sablonarea cu calculator (incadrare).

Sablonarile pot fi : simple sau combinate . Calculul loturilor consta in determinarea numarului de foi cu o lungime data de lungimea sablonului ce rezulta , dintr-o bucata de material . Un lot = necesarul de materiale textile pentru formarea unui span . VI.4 Croirea materialelor Croirea este faza de fabricatie in care materialele textile sunt transformate in semifabricate . Croirea poate fi : croire clasica industriala si croire prin stantare . Spanuirea este operatia prin care materialul se aseaza in straturi suprapuse cu lungimi si latimi egale . Spanuirea poate fi : pe dublu lat inedost sau desfacut ; cu fata intr-un singur sens sau fata la fata . Sectionarea spanului este operatia prin care spanul rezultat in procesul de spanuire se taie pe actiuni din care apoi se vor decupa detaliile produsului confectionat . Spanul se sectioneaza transversal . Sectionarea se realizeaza cu : masina de taiat cu disc , masina de ta iat cu cutit vertical . Decuparea detaliilor este operatia prin care detaliile conturate pe span se obtin prin taierea acestora din spanul format . Decuparea se realizeaza cu masina de taiat cu banda tip TM ; masina de taiat cu banda pe patru roti . VI. 5 Confectionarea semifabricatelor Cuprinde etapele : Prelucrarea detaliilor este etapa in care fiecare detaliu principal se prelucreaza separat si se asambleaza cu detaliile secundare ce- i apartin . Asamblarea detaliilor este etapa in care detaliile principale se asambleaza in vederea constituirii produsului confectionat . Finisarea produsului este etapa in care produsul constituit din asamblare este adus la forma , dimensiunile si aspectul final .

Prelucrarea detaliilor Operatia de pregatire Operatia de coasere Operatia de T.U.T.

Asamblarea detaliilor Operatia de pregatire Operatia de coasere Operatia de T.U.T.

Finisarea produsului Operatia de pregatire Operatia de coasere Operatia de T.U.T. Operatia de curatire si asamblare

www.formare.ro



Semnificatiile pot fi: garnituri din materiale textile (cute, pliseuri , cerculete, funde si volane , slituri , deschizaturi , butoniere brodate , pense de ajustare) ; subdetalii (cordoane , gaici , tivuri, mansete , buzunare) si parti componente ale spatelui , pieptilor , manecilor. Detaliile principale sunt: spate , piepti , gulere , maneci , picioare de pantaloni . Asamblarea imbracamintei din tricoturi cuprinde operatii de pregatire , incheiere si asamblare a detaliilor , montarea gulerului si a manecilor . In cadrul acestor operatii se efectueaza lucrari de pregatire si coasere care au la baza acceasi tehnologie cu asamblarea confectiilor din tesaturi . Finisarea imbracamintei se realizeaza manual-mecanic sau numai macanizat . Operatiile de finisare includ si operatii de : coasere a butonierelor , a nasturilor , calcarea produsului pe portiuni , curatirea de ate si scame , CTC-ul final. Ambalarea are rolul de a conserva produsele confectionate , transportul si depozitarea acestora . Amblarea poate manuala sau mecanizata . Transportul intern este operatia de deplasare a materiilor prime , semifabricatelor si produselor finite in cadrul intreprinderii . La o întreprindere de confectii , mijloacele de transport folosite pot fi : topogane , plane inclinate , ascensoare , benzi rulante , carucioare , electrocare si transport monorai (transport suspendat). Inmagazinarea si pastrarea materialelor si a produselor finite se face in magazii , pe rafturi sau pe bare . La pastrarea materialelor , magaziile trebuie sa indeplineasca conditii de : umiditate , t o , luminozitate, etc.

www.formare.ro



CAP VII. TEHNOLOGIA CONFECTIONARII SEMIFABRICATELOR

VII.1. Notiuni despre confectionarea imbracamintei . structura procesului de confectionare. Cuprinde toate operatiile de transformare a semifabricatelor in produse vestimentare . Fiecare proces tehnologic este defalcat pe faze si operatii in functie de detalii secundare si detalii principale (detalii si subdetalii). Ex. de detalii si subdetalii la camasi , pantaloni , fuste , etc. Detaliile principale sunt parti componente ale imbracaminte care nu pot lipsi din structura fizica a unui produs . Detaliile secundare sunt acele componente ale ale imbracaminte care pot lipsi din structura fizica a produsului . Procesul tehnologic de confectionare cuprinde urmatoarele etape : I. II. III. Operatiile procesului de confectionare pot fi : -operatiile de pregatire in care se executa lucrari pregatitoare ale operatiilor urmatoare : insemnarea marginilor si pozitiei unor detalii , richtuirea si corectarea detaliilor , alimentarea locurilor de munca , etc. -operatii de coasere -operatii de T.U.T. VII.2. Marcaje si semne utilizate in procesul de confectionare

Au rolul de a sigura pozitionarea corecta si precisa a detaliilor . Semnele de margine se aplica detaliilor de incheiat si are ca scop stabilirea unor puncte de infaluire in asamblarea detaliilor . Semnele interioare pot fi :-semnul de creta -semnul prin punctare -semnul prin vopsire Marcarea prin numerotare – cu timbre sau direct pe material cu masini manuale sau automate.

Prelucrarea detaliilor Operatia de pregatire Operatia de coasere Operatia de T.U.T.

Asamblarea detaliilor Operatia de pregatire Operatia de coasere Operatia de T.U.T.

Finisarea produsului Operatia de pregatire Operatia de coasere Operatia de T.U.T. Operatia de curatire si asamblare

www.formare.ro



VII.3.Confectionarea garniturilor din materiale textile . -garnituri separate -garnituri din componenta detaliului confectionat Ex.: cute , pliseuri , cerculete si volane , slituri sau deschizaturi , butoniere brodate sau pense si ajustari.

a) cute si pliseuri Cutele se formeaza prin indoirea materialului . Pot fi: - cute simple cand materialul este indoit intr-un singur sens , formand deschiderea spre una din laturile detaliului . Au adancimea de (2-10)cm. - Cuta evazata este o cuta care se aplica la fustele closate . Aceste cute sunt caracterizate prinevazarea rezarvelor de cuta , care incep de la taliecu o adancime si creste spre terminatie promotional , corespunzator modului . - Cuta dubla se formeaza pe suprafata detaliului sau ascunsa in detalii , fiind vizibila pe fata numai deschizatura . - Cuta evantai se obtine prin suprapunerea mai multor cute duble , in acelasi lo al detaliului . Pliseurile sunt cute cu adancimi mici de (0,5-2)cm . Cutele si pliseurile se pot efectua manual sau cu ajutorul unei masini de plisat . Materialul plisat se inveleste cu forta pe ambele parti pentru a- l proteja de murdarie sau ardere.

b) cerculete , volane si funde. Cerculetele sunt garnituri ce pot fi confectionate separat si apoi aplicate detaliului sau se formeaza din detaliul respectiv.

-cerculetele formate pe suprafata detaliilor se obtin prin coaserea unei portiuni din suprafata acestuia si fixarea prin coasere sau T.U.T. -cerculetele aplicate se confectioneaza separat din acceasi tesatura diferita croita pe bie , care se noteaza la detaliu . Volanele- sunt garnituri formate din tesaturi care se aplica la imbracamintea pentru femei si copii. Acestea pot fi : - volane simple ce pot fi drepte, incretite, plisate si closate. - Volanele duble sunt garnituri asemanatoare volanelor simple, care se monteaza la produs

pe linia de mijloc a latimii lor . Pot fi simple, incretite, plisate. Fundele – sunt garnituri din tesaturi, formate prin inodarea unei fasii si montarea pe detaliile produsului. Fundele pot avea, in faza initiala, forma dreptunghiulara, cu terminatii drepte sau unghiulare.

C) Slituri si deschizaturi Slitul este o deschizatura care se aplica cu scop ornamental sau functional. Se poate confectiona pe suprafata detaliilor, fiind numit slit exterior sau ascuns pe interiorul detaliului fiind numit slit interior. Slitul exterior- se formeaza prin aplicarea unei benzi de material pe lungimea deschiderii. Aceste benzi se intorc curat, fixandu-se cu cusatura tighel pe toata lungimea. Astfel de slituri se aplica la manecile prevazute cu manseta de ajustare, la fuste, la rochii si pot fi fixate prin coasere pe maneca sau raman necusute. Slitul interior – se executa la imbracamintea exterioara ca:pantaloni, sacouri, paltoane si uniforme.

www.formare.ro



D) Butoniera brodata Se aplica la : pardesie, paltoane si raglane pentru femei si barbati, rochii, bluze si costume pentru femei. Fazele de executie la butonierele brodate sunt: - marcarea butonierei pe detaliu, stabilindu-se pozitia si dimensiunile ei. - Coaserea refiletilor se face pe partea inferioara a pieptilor, cand sunt formati dintr-o

singura bucata si pe fata cand se aplica doi refileti. - Taierea butonierei se executa cu foarfecele sau cu lama. - Intoarcerea refiletilor prin insailare se face dupa ce cusatura de aplicare a fost descalcata

si egalata ca latime. - Fixarea refiletului cu bizetul pieptilor - Presarea butonierei prin calcare pentru a subtia detaliul.

E) Pense de ajustare si formare a produselor

Pensele sunt cusaturi de ajustare, care se aplica la detaliile produsului avand rolul de modelare sau ornamentare. Pot fi :

- pense de margine, formate in cusaturile de asamblare a produselor. - Pense interioare, formate in interiorul detaliilor printr-o cusatura de incheiat. - Pensa de garnitura este pensa ce se formeaza in interiorul detaliilor si reprezinta garnituri

ale produsului. Fazele de executie ale unei pense sunt : - pozitionarea pensei prin marcarea locului pe produs. Pentru pensele de suprafata marcarea se face prin crestaturi, iar pentru cele ascunse prin semne, intepaturi, crestaturi si decupaje. - Coaserea este operatia in care pensa se incheie prin cusatura. - Calcarea pensei este operatia in care pensa incheiata prin coasere se descalca sau se

fixeaza prin calcare.

www.formare.ro



CAP VIII. CONFECTIONAREA SUBDETALIILOR

Subdetaliile pot fi:cordoane, gaici, tivuri, mansete, buzunare;

VIII.1 Confectionarea cordoanelor si a gaicilor

Cordoanele sunt detalii secundare avand rol ornamental si de ajustare a imbracamintei. Se utilizeaza la produse ca : rochii, fuste, pantaloni, pardesie, paltoane sau jachete. Cordoanele au latimea de 2-6 cm (rochii, bluze, fuste) si peste trei cm (jachete, pardesie, paltoane). Lungimea cordonului este cel putin egala cu circumferinta taliei. Unele produse vestimentare au cordoane partiale, aplicate numai la maneci, spate, piepti sau combinat la spate si piepti avand denumirea de gaici. Cordonul poate fi confectionat simplu sau dublu si detasabil sau fix. Cordonul simplu – este un detaliu secundar confectionat dintr-un strat de material fara dublura. Se foloseste la imbracaminte subtire ca: pantaloni cu pieptar, bluze, halate, salopete de protectie etc. Confectionarea cordonului simplu cuprinde urmatoarele etape:

- Egalizarea marginilor la cordonul croit si coaserea acestora sub forma de tivuri . - Coaserea marginilor sub forma de tivuri duble. - Fixarea marginilor cu unul sau doua tighele. Cordonul dublu – este aplicat la diferite produse. El se captuseste cu o tesatura subtire sau se croieste dublu din materialul de baza. Pentru cresterea rezistentei la purtare si la deformare, cordonul se intareste cu insertie netesuta sau cu alte materiale asemanatoare. Confectionarea cordonului dublu cuprinde urmatoarele faze de lucru: - Pregatirea cordonului pentru confectionare(croirea, egalizarea marginilor si a capetelor,

pregatirea insertiei) - Termolipirea insertiei , sau fixarea acesteia prin coasere. - Coaserea cordonului cu dublura si formarea varfului . - Egalarea marginilor si intoarcerea cordonului pe fata. - Fixarea prin calcare sau prin insailare. - Coaserea (tighelarea) cordonului pe margine cu unul sau doua tighele. Cordonul montat la produs poate fi aplicat la fuste si pantaloni (betelii). Are insertie ca material intaritor si are diferite dimensiuni 2-5 cm. Confectionarea lui cuprinde urmatoarele faze de lucru: - Pregatirea cordonului (masurarea, egalizarea pe margini si aplicarea insertiei pe cordon). - Montarea cordonului pe fata produsului cu prima cusatura si surfilarea marginii

interioare. - Montarea cordonului cu a doua cusatura fixand marginea inferioara. La unele modele, cordoanele sunt prevazute cu gaici care se monteaza in cusaturile de montare a cordonului. Este bine ca inainte de aplicare, cordonul sa fie preformat dupa sablon la latimea dorita pentru a putea fi aplicat cu exactitate(se calca intai pe jumatate si se indoaie) iar apoi se fixeaza prin calcare rezervele de coasere ( 3-5 mm ). Cordonul detasabil poatefi simplu sau dublu si se confectioneaza separat de produs si se poate atasa apoi produsului. Se poate realiza inchiderea lui prin inodare, prin catarame sau capse. Gaicile se aplica la imbracaminte in scop ornamental sau functional. Se pot aplica la: pantaloni, rochii, jachete, pardesie si paltoane. Gaicile pot fi : simple si captusite. Gaicile simple se croiesc cu latime dubla si se confectioneaza prin indoirea marginilor in latime. Se pot realiza la o masina simpla sau la o masina cu doua ace si dispozitiv de indoire automata a marginilor. Gaicile captusite se realizeaza din material de fata dublat cu captusala. Confectionarea lor cuprinde urmatoarele faze de lucru: - Pregatirea gaicii si captuselii pt confectionare.

www.formare.ro



- Coaserea captuselii cu gaica (coaserea dublurii) - Richituirea marginii cusaturilor si intoarcerea gaicii pe fata - Fixarea marginilor prin calcare sau prin coasere - Tighelirea gaicii pe margine corespunzator modelului - Curatirea de ate si calcarea finala Unele gaici sunt prevazute cu catarame, care se monteaza la gaica inainte sau odata cu montarea la semifabricat.

VIII.2. Executarea tivului Tivurile sunt parti terminale ale produselor vestimentare care se formeaza prin indoirea marginii, sau se finiseaza simplu prin festonare. Festonarea se aplica la tivurile care nu permit indoirea marginii produsului datorita ingrosarii acestora. Aceste tivuri festonate se executa la : maieuri si bluze pentru femei sau la unele modele de pantaloni Tivurile formate prin indoire pot fi simple sau duble. Tivurile simple se realizeaza prin indoirea simpla si prin coaserea partii terminale. Confectionarea lor se realizeaza prin coasere ascunsa sau prin tighelire. Tivurile simple cusute ascuns se aplica la produsele confectionate din tesaturi sau tricoturi din lana sau tip lana. Inainte de coasere produsele se surfileaza sau se bordeaza pentru a se preveni destramarea marginii tivului. Tivul surfilat necesita pentru confectionarea lui urmatoarele faze de lucru : - marcarea liniei terminale si egalizarea rezervei de tiv ; - festonarea marginii tivului prin cusatura de surfilare manuala sau mecanizat cu o masina

triploc ; - insailarea de tiv care se poate face manual sau mecanizat cu o masina speciala de insailat ; - coaserea tivului cu o cusatura ascunsa efectuata manual sau cu o masina speciala de cusut

ascuns (de facut stafir). La efectuarea acestei cusaturi, este necesar ca firele de ata sa nu fie supratensionate deoarece incretesc tivul

- curatarea de ate si scame ; - fixarea tivului prin calcare cu o masina de calcat, sau cu o presa speciala ; De obicei , inainte de coasere, daca produsul permite, este bine sa se realizeze preformarea tivului (indoirea ) dupa sablon prin calcare. Tivul bordat difera de cel surfilat prin brodajul aplicat in locul festonului. Se aplica la imbracaminte confectionata din tesaturi groase la care nu se fixeaza captusala pe tiv sau produsul este necaptusit. Fazele de lucru pentru executia acestui tiv sunt identice cu cele ale tivului festonat, numai ca in locul surfilarii se executa bordarea. Tipuri simple realizate prin tighelire se realizeaza pe acelasi principiu cu tivul ascuns, cu 1 sau 2 cusaturi tighel pentru fixare sau cu o cusatura de acoperire la produsele din tricoturi. Tivurile fixate prin tighelire se aplica la produsele captusite al caror model este cu tighele pe margini. Cele doua tipuri se aplica la distante diferite de marginea produsului. La tivul fixat cu un tighel, distanta de la margine la cusatura tighel se ia in functie de model fiind variabila de la 5 la 15 mm. Tivul simplu cu tighel de acoperire se formeaza mecanizat cu o masina de cusut speciala( ??) . Se apica la imbracaminte din tricoturi ( pantaloni de corp, maieuri, bluze, rochii etc.). Cusatura de acoperire se executa pe fata tivului si are aspectul a doua cusaturi tighel paralele cu latimea rezervei de 1,5-2,5 cm, iar pe dos de tighel in zig-zag. Pentru asigurarea unui tiv egel ca latime, masina este prevazuta cu un dispozitiv de indoire. Tivurile simple intarite atat cele cusute ascuns cat si cele tighelete se pot intari prin insertie netesuta . aceasta intaritura se aplica prin termolipire pe rezerva de tiv, dupa care se efectueaza insailarea si coaserea. Tivul dublu se executa prin indoirea dubla a rezervei si apoi se coase ascuns sau se tigheleste.

www.formare.ro



Tivul dublu cusut ascuns se confectioneaza ca tivulsimplu ascuns, cu deosebirea ca marginea interioara a rezervei este dublu indoita in interior. Se aplica la : rochii, fuste, bluze pantaloni. Tivul dublu tighelat este asemanator cu tivul dublu ascuns. Fixarea rezervei de tiv se poate face cu un tighel aplicat pe marginea latimii rezervei de tiv sau cu doua tighele. Cele doua tighele se aplica unul la marginea produsului iar al doilea la marginea rezervei de tiv in interiorul produsului. Se aplica la : bluze, pantaloni, camasi, pijamale etc. VIII.3 Confectionarea mansetelor

Mansetele sunt detalii secundare ale imbracamintei care se aplica la maneci si pantaloni. Pot avea diferite forme si pot fi confectionate din material de baza al produsului sau din alt material fata de cel de baza. Mansetele pentru maneci se aplica la terminatia manecilor in scop functional, ornamental sau combinat, realizandu-se ajustarea maneciipe brat, respectiv modificarea aspectului manecii in functie de moda sau combinat. Mansetele se croiesc pe lungimea materialului, asigurand o mai buna stabilitate la purtare si joc de linii cand materialul este cu dungi. Manseta pentru dublare se aplica la maneci de jachete, pardesie, paltoane, halate de casa, vestoane, mantale. Mansetele se pot monta la maneci prin fixarea pe suprafata maneci prin fixarea pe suprafata manecii sau prin rasfrangerea libera peste maneca. Manseta aplicata pe fata manecii se foloseste la maneci dublate cu captusala sau la maneci necaptusite. Poate avea la partea superioara forma dreapta, in colt, sau alta forma. Procesul de confectionare al acestor mansete cuprinde urmatoarele faze de lucru : - pregatirea mansetei pentru aplicare ( incheierea pe partile laterale la masina de cusut si

richituit, intoarcerea ei, calcarea pe fata. - Montarea mansetei la terminatia manecii cu o cusatura tighel. - Descalcarea cusaturii de montare prin termofixare (manecile confectionate din tesaturi au

tricoturi fara lana). - Rasfrangerea mansetei peste maneca si fixarea marginii superioare cu o cusatura tighel

simpla sau dubla. - Termofixarea mansetei prin calcare. Manseta rasfranta peste maneca se confectioneaza separat si apoi se monteaza la maneca. Ea poate fi simpla sau captusita. Manseta simpla se prelucreaza separat prin indoirea si coaserea partii superioare, dupa care se calca si se monteaza la maneca pe linia de terminatie a manecii, inainte sau dupa incheierea manecii pe colt. Manseta captusita se confectioneaza separat dupa care se monteaza la maneca. Fazele de lucru sunt : - pregatirea mansetei pentru aplicare (sablonare si richituire) ; - Coasere mansetei cu captusala pe latura superioara ; - Egalizarea cusaturii prin richituire ; - Intoarcerea mansetei pe fata si fixar ea prin coasere si calcare; - Incheierea mansetei cu linia cotului si descalcarea cusaturii ; - Montarea mansetei la maneca ; Manseta de prelungire (imbracaminte subtire si lenjerie). Are forma dreptunghiulara sau cu colt la capete. Poate fi simpla sau dubla. Este alcatuita din fata, dos de manseta si insertie. Se aplica la maneci in scop functional (de ajustare a manecii) sau in scop ornamental (schimbarea formei manecii). Ajustarea mansetei pe brat se face prin butoniere cu nasturi sau prin butoni. Confectionarea acestor mansete se realizeaza cu montarea la maneca. Astfel, maneca are o deschizatura care asigura ajustarea si montarea la maneca.

www.formare.ro



Manseta de prelungire fara intaritura necesita urmatoarele faze de lucru pentru confectionarea si aplicarea ei: - Confectionarea si finisarea deschizaturii la maneca ; - Coaserea mansetei la capete ; - Montarea dosului de manseta pe fata interioara a manecii formand incretiturile necesare ; - Montarea fetei de manseta pe fata manecii cu un tighel ingust sau cu doua tighele

paralele ; - Fixarea marginii mansetei prin coasere sau prin calcare; - Coaserea butonierei si a nasturelui pentru ajustare. Manseta de prelungire cu intaritura (camasi pentru barbati , bluze pentru femei, jachete). Confectionarea ei cuprinde urmatoarele faze de lucru : - Confectionarea slitului la maneca ; - Coaserea sau lipirea insertiei pe dosul mansetei in interior. - Coaserea dosului de manseta pe marginea insertiei; - Coaserea mansetei la capete; - Egalizarea cusatorilor prin richituire si intoarcerea mansetei pe fata ; - Calcarea mansetei cu o presa speciala sau cu fierul de calcat ; - Montarea mansetei la maneca cu 1 sau 2 tighele paralele ; - Coaserea butonierelor si a nasturilor ; Mansetele pentru pantaloni pot fi : mansete false, duble si tivuri. Manseta falsa se executa din acelasi material de baza ca si pantalonul (pantalonii de pijama sau pantalonii din bumbac). Confectionarea si montarea mansetei se face dupa ce fata si spatele de pantalon au fost incheiete pe cusatura laterala. Latimea mansetei poate fi de 3-5 cm. Confectionarea ei cuprinde urmatoarele faze de lucru : - Richituirea marginii inferioare a pantalonului ; - Montarea mansetei cu latura inferioara pe dosul pantalonului ; - Rasfrangerea mansetei peste pantalon si coaserea laturii superioare indoite pe fata

pantalonului ; - Fixarea mansetei prin calcare ; - Incheierea pantalonului pe linia interioara ; Manseta dubla (pantaloni din tesaturi si tricoturi tip lana) se confectioneaza din lungimea pantalonului care va avea o rezerva in lungime de 10-12 cm. Procesul de confectionare cuprinde: - Calcarea pantalonului la partea inferioara pe dos ; - Insemnarea si richituirea pozitiei si marimii mansetei ; - Insailarea mansetei pentru coasere ; - Coaserea mansetei impreuna cu banda de protectie ; - Fixarea mansetei prin punctare in cusaturile laterale si interioare ; - Termofixarea mansetei prin calcare ;

VIII.4 Confectionarea buzunarelor

Buzunarele sunt detalii secundare ce se aplica pe detaliile principale. Ele pot fi :

buzunare interioare (cu refileti, cu refileti si clapa, cu leist ), buzunare aplicate, buzunare in captusala (pentru acte, batista si ceas), buzunare pentru pantaloni, montate lateral, in fata, la spate sau pentru ceas. A. Buzunarele interioare au deschiderea pe suprafata detaliilor si punga in interior. Ele pot fi: -cu refileti -cu refileti si clapa -cu leist

www.formare.ro



Buzunarul cu refileti se aplica la imbracamintea barbateasca si la taioarele pentru femei. Partile componenete ale acestui buzunar sunt: refiletul suoperior si refiletul inferior, contrarefiletul si punga de buzunar. Procesul de confectionare a buzunarelor cu refileti cuprinde urmatoarele operatii : - sablonarea positiei deschizaturii buzunarului si a refiletilor ; - coaserea refiletilor pe detaliul principal ; - taierea deschizaturii buzunarului, executandu-se la capete bifurcatii pana la cusaturi ( se

executa taierea cu sficuri ) ; - intoarcerea refiletilor prin calcare (presarea lor) ; - aplicarea pungii de buzunar(incheierea lor); - calcarea buzunarului; Buzunarul cu refileti si clapa se aplica la imbracamintea barbateasca. Lungimea clapei de buzunar va fi egala cu lungimea deschizaturii buzunarului, eventual cu 1-2 mm mai mare intr-o parte si in cealalta. Confectionarea lui cuprinde urmatoarele etape : - confectionarea clapei de buzunar ; - aplicarea refiletului superior pe clapa de buzunar ; - aplicarea clapei de buzunar pe deschizatura buzunarului sub refiletul superior si

introducerea pungii de buzunar sub refilet ; - tighelirea clapei, a refiletului si a pungii de buzunar si fixarea acestora ; - fixarea deschizaturii la capete (asigurarea sficurilor); - incheierea pungii de buzunar (infundarea ei); Buzunarul cu leist se aplica la imbracamintea exterioara pentru femei, sacouri, veste, pardesie barbatesti. Partile componenete sunt : leistul si punga de buzunar. Confectionarea lui necesita urmatoarele operatii : - Confectionarea leistului , intoarcerea lui pe fata si scoaterea colturilor, calcarea lui ; - Sablonarea deschizaturii buzunarului ; - Aplicarea leistului pe detaliu ; - Aplicarea pungii buzunarului paralel cu linia de aplicare a leistului ; - Taierea decschizaturii buzunarului ; - Intoarcerea leistului ; - Introducerea pungii in interior si aplicarea sa la marginea inferioara a leistului ; - Asigurarea deschizaturii la capete si infundarea pungii de buzunar ; - Montarea pungii si intarirea buzunarelui.

Buzunarul pentru batista se aplica in partea stanga la imbracamintea pentru barbati si in partea dreapta la imbracamintea pentru femei. Buzunarul pentru batista este format din punga de buzunar si refiletul din captuseala. Confectionarea lui cuprinde: – montarea pungi la bizetul pieptului; – Aplicarea pungi de buzunar la captuseala; – Intarirea capetelor deschizaturi buzunarului; – Infundarea pungii de buzunar cu o cusatura tighel. Buzunarul pentru pantaloni sunt detali secundare ale produselor de imbracaminte. Ele pot fi: – buzunare laterale in cusaturile larterale ale pantalonilor; – buzunare laterale pe fata pantalonului; – buzunare laterale montate in interiorul fetei pantalonului.

Buzunarele laterale montate in interiorul fetei pantalonului se confectioneaza cu ajutorul a 2 refileti sau 2 refileti si clapa si punga de buzunar. Buzunarul cu 2 refileti se confectioneaza astfel: – sablonarea pozitiei buzunarului la 5 cm de linia taliei si 4-5 cm de la linia laterala; – se aseaza fata pantalonului peste punga, apoi se aplica refiletul superior printr–un tighel;

www.formare.ro



– se aplica refiletul interior paralel cu cel superior; – taierea deschizaturi buzunarului; – intoarcerea refiletului inferior si fixarea lui prin coasere cu un tighel; – infundarea pungi de buzunar prin coasere cu un tighel pe cele doua laturi libere. Dupa coasere, buzunarul se intoarce; – fixarea refiletului superior prin tighelire pe marginea cusaturii de montare; – fixarea pungi de buzunare pe latura inferioara. VIII.5 Confectionarea detaliilor principale Detaliile principale ale unui produs vestimentar sunt: – fata sau fetele; – spatele; – manecile; – gulerul; – picioarele de pantaloni la fata si la spate.

Confectionarea spatelui

Spatele poate fi poate avea dimensiuni si forme diferite. El poate fi: – clasic – chimono – raglou – sport – cu garnituri Spatele clasic are rascroitura normala la guler si maneca, avand sau nu cusatura pe mijloc. Ele pot avea forma dreapta, ajustata sau cu garnituri.

a) Spatele drept are linie dreapta la mijloc si lateral; Este intanlit la produse cum ar fi pelerine, paltoane, jachete, mantale de ploaie pentru femei si paltoane pentru barbati.

b) Spatele ajustat are pense in regiunea spatelui atat in interior cat si in cusaturile laterale. c) Spatele cu garnituri are garniturile formate din cusaturi de garnitura sau cusaturi cu

platca. Spatele chimono nu are rascroiala la maneca si este drept (paltoane, rochii, bluze, jachete pentru femei). Unele modele se pot confectiona cu maneca montata pintr–o cusatura, fiind denumite semichimono. Spatele raglau nu are rascroitura pentru maneca, iar linia umarului este deplasata in interior. Se inrtanleste la pardesie, paltoane, jachete pentru femei si barbati.

Confectionarea spatelui clasic cuprinde operatii ca: – pregatire – coasere – calcarepregatirea spatelui = calcarea lui si modelarea in vederea coaserii – coaserea spatelui pe mijloc de la rascroiala gatului la tiv – coaserea benzi la rascroitura la o distanta de 0,5 cm de marginea detaliului – decalcarea si modelarea spatelui prin care se decalca, se scade si se fixeaza prin calcare

partea care sa sustinut – coaserea captuseli VIII.6 Intarituri pentru imbracaminte

Intariturile sunt materiale auxiliare utilizate la confectionarea imbracamintei. Ele au rol functional si se aplica partial sau pe intreaga suprafata a imbracamintei. Rolul intariturilor este de a mari rezistenta la putere si stabilitatea in procesul folosiri imbracamintei.

www.formare.ro



Clasificarea intariturilor: In functie de modalitatea de aplicare el pot fi:

a) Intarituri simple care sunt executate din materiale tesute sau din textile netesute. Ele se aplica prin coasere intre staturile detaliilor. Intariturile lipite pot fi din tesaturi subtiri sau din textile netesute. Se pot aplica prin termolipire la urmatoarele repere: buzunare, mansete, tivuri, gulere, maneci, piepti si spate.

b) In functie de detalile la care se aplica pot fi: 1. intarituri pentru piepti 2. intarituri pentru spate 3. intarituri pentru gulere 4. intarituri pentru mansete 5. intarituri pentru maneci 6. intarituri pentru buzunare, gaici si cordoane 7. intarituri pentru tivuri

VIII.7 Confectionarea pieptilor Piptii sunt detalii principale ale imbracamintei care se fixeaza pe umerii conformatiei. Pieptii au rolfunctional si estetic. Functionalitaea este determinata de modelul produsului. Valoarea estetica este data de linia de croiala, de forma pe care o au si de corelatia dintre piepti si intregul ansamblu al produsului. Clasificarea pieptilor se poate face dupa: a) Dupa felul lor: – piept normal alcatuit din doua parti pentru fiecare produs. El este specific imbracamintei

care se incheie cu doi nasturi in fata si are rezerve de suprapunere (unu sau doua randuri de nasturi);

– fata produsului formata dintr–un detaliu netaiat pe mijlocul fetei. Fata este croita pe fir dublu iar cele doua fete care o compun sunt simetrice.

b) Dupa destinatie (dupa produsele la care se aplica): – piepti pentru imbracaminte subtire se pot confectiona cu forane sau cu bizeti;

i. pieptul cu forane se aplica la la camasi si bluze pentru barbati si copii, la rochii si bluze pentru femei sau la camasi de noapte pentru femei care se incheie la un rand de nasturi pe linia de simetrie a pieptilor. Pieptul prevazut cu forane se dubleaza pe marginea din fata cu o dublura din material fond sau diferit care se aplica pe fata pieptului.

ii. pieptul cu bizet se confectioneaza prin dublarea marginilor din fata cu material de fond. Bizetul se poate prevedea din tipar in continuarea pieptului sau se croieste separat si se monteaza la piepti.

– Piepti pentru imbracamintea exterioara (groasa) care pot fi: i. piept cu bizet aplicat in care bizetul se croieste separat

ii. piept cu bizet montat la care bizetul se croieste impreuna cu pieptul iii. piept cu bizet combinat la care bizetul este alcatuit din bizet aplicat la

partea superioara si bizet montat la partea inferioara. Confectionarea pieptiilor se poate face prin procedeul industrial sau manual-mecanic. Confectionarea piptiilor prin procedeul industrial presupune ca majoritate operatiilorsa fie executate mecanizat sau pe cale chimica. Se aplica sacourilor. Confectionarea piepturilor de sacou cuprinde urmatoarele operatii: – termolipirea piptiilor; – coaserea penselor (inchiderea penselor si a clinului, decalcarea pieptiilor) – aplicarea I.B.N – ului la buzunare – montarea buzunarelor

www.formare.ro



– confectionarea si montarea grudisului de piepti; Grudisul este a doua intaritura a pieptiilor care se formeaza din vatir cu lana si insectie chimizata avand functie de roshar. Confectionare grudisului cuprinde operatii ca:

i. coaserea penselor si a margini de la roshar; ii. impanzirea roharului cu insertia prin coasere sau prin lipire;

iii. montarea grudisului prin lipire la piepti si linia reverului; iv. coaserea grudisilui in rascroirea bratului la piept cu un tighil.

– aplicarea marginii la contur; – coaserea bizetului la piept; – intoarcerea conturului; – decalcarea conturului si intoarcerea lui pe fata. La produsele de lenjerie piepti se confectioneaza astfel: – se executa garniturile si apoi se monteaza la detaliile principale; – se executa detaliile secundare; – se executa detaliile la piepti si se asambleaza partiile de piepti; – se decalca cusaturile de inchiere si pensele; – se aplica detaliile secundare la piepti. VIII.8 Confectionarea gulerului

Gulerul este un detaliu principal care se monteaza la terminatia superioara a produselor.

Unele produse nu guler, dar au decolteu. Decolteul (rochii, bluze, camasi de noapte, etc. )poate fi: – decolteu inchis care are forma rotunda si este inchis pe gat. Pentru ajustare pe gat,

decolteul este prevazut cu un element de inchidere (o fanta) la fata sau la spate. – decolteul cu colt are o deschidere unghiulara la partea din fata si o adancime de 15–20 cm.

Se aplica la rochii, camasi de noapte pentru femei si fete. – decolteu rotund are o forma rotunda usor prelungita pe linia umarului. Se aplica la rochii,

camasi de noapte pentru femei si fete. – decolteu drept are forma dreptunghiulara la partea din fata (trapezoidala), iar spate este

usor rotunjit; – decolteu complex este extins in latime pe linia umarului si in lungime pe partea din fata si

cea din spate. Se aplica la rochii si bluze de vara si pentru seara. Confectionarea decolteului consta in aplicarea pe marginea lui a unei benzi de material pe fata sau pe interiorul produsului, aceasta avand o latime de 3-6 cm.

Gulerele se pot clasifica astfel: a) gulerul pentru lenjerie (camasi pentru femei si barbati, pijamale);

– gulere pentru imbracaminte subtire (rochii si bluze pentru femei si fete, bluze si sacouri subtiri pentru barbati)

– gulere pentru imbrcamintea exterioara b) in functie de forma pe care o au pot fi:

– guler clasic care este prevazut cu revere in fata (sacouri, pardisie si paltoane pentru barbati, taioare si jachete pentru femei);

– guler inchis cu colt sau rotund (bluze, rochii, pardisie, paltoane si jachete pentru femei si vestoane si uniforme)

– guler val cu o forma putin prelungita peste revere si rotunjit in partile laterale sau colturi. Se aplica la: jachete, pardisie si paltoane pentru femei, halate si scurte pentru barbati);

– guler montat care este format in prelungirea si a pieptilor la partea superioara. Se aplica la jachete, pardisie si paltoane pentru femei sau la unele bluze pentru barbati;

– guler esarfa se confectioneaza sub forma unei esarfe.

www.formare.ro



VIII.9 Confectionarea gulerelor pentru lenjerie

a) Gulerul de pijama este de forma inchisa sau in forma de sal si poate fi cu colt rotunjit sau nu. El cuprinde fata,dos si intaritura.

Confectionarea lui cuprinde: – innadirea dosului de guler; – termoculare; – suprapunerea fetei cu dosul de guler si coaserea pe marginea exterioara; – richituirea cusaturii de inchiere daca aceasta nu s-a executat la o masina de cusut si

richituit; – intoarcerea gulerului pe fata si presarea lui; – tighelirea lui pe fata daca modelul o cere. b) gulerul pentru camasa barbateasca poate fi clasic sau model sport. A) Gulerul clasic poate fi cu bentita aplicata sau fara bentita. I. Gulerul clasic cu bentita =(guler clasic cu stei) este alcatuit din pelerina si bentita. Fiecare

din aceste parti cuprind fata, dos si intaritura. Confectionarea gulerului cu bentita cuprinde operatiile:

- Aplicarea intariturii pe dosul de guler ; - Formarea locasului pentru balena prin trasarea a doua tighele paralele; - Coaserea fetei cu dosul de guler la pelerina (de obicei la o masina de

cusut si richituit – MCR; - Richituirea colturilor; - Intoarcerea gulerului (scoaterea foarte bine a colturilor) - Calcarea gulerului; - Coaserea marginii pelerinei cu un tighel de fixare cu latimea de (0,1 -

0,5) cm; - Intoarcerea pelerinei in bentita;

II. Gulerul clasic fara bentita se aplica la camasi intarite la guler cu intaritura cu apret permanent. Se mai numeste si guler clasic cu stei din intreg.

Procesul de confectinare a lui cuprinde: - Pregatirea intariturii. Intaritura cu apret permanent cuprinde intaritura de

baza aplicata la suprafata gulerului, dublura pelerinei si varfurile; - Pontarea celor trei straturi de intaritura prin termocolare; - Coaserea gulerului de obicei la masina de cusut gulere cu transport

automat sau la MCR; - Intoarcerea gulerului pe fata manual sau cu masina de intors gulere; - Presarea gulerului si modelarea lui prin calcare;

B) Gulerul rasfrant este tip sport si se confectioneaza la fel ca gulerul inchis. Gulere pentru rochii si bluze . Acestea pot fi:

- Guler rotund- care este rotunjit in fata si se confectioneaza din fata dos si intaritura.

- Guler cu colt- este asemanator cu gulerul rotund, doar ca are colturi in forma unghiulara.

- Guler bentita- este dreptunghiular si are latimea de 2-4 cm si lungimea in functie de rascroitura gatului.

- Guler decoltat. - Guler pelerina care poate fi rotund, drept sau cu crestatura. Latimea lui

acopera umerii. - Gulerul montat este prevazut in constructia spatelui si a fetei care sunt

prelungite pe gat.

www.formare.ro



- Guler Stuart cu latimea de 10-15 cm. - Guler Schiller care are reverul deschis in fata.

Dosul gulerului este prevazut din pieptii produsului, care se prelungesc si la spate. Gulerul Schiller poate fi cu rever: cu rever, sal. Gulerul pentru imbracamintea exterioara Acesta poate avea forme si dimensiuni diferite:

- Guler inchis care cuprinde fata,dos si intaritura si care se confectioneaza astfel :

- Se incheie dosul de guler si se descalca dosul. - Impanzitrea dosului de guler (cusatura pichir se aplica in

lungimea gulerului, iar cusatura tighel in latimea gulerului). - Modelarea dosului de guler prin TUT (se preseaza straturile

suprapuse si apoi se fixeaza in pozitie rasfranta gulerul).

Confectionarea manecilor

Manecile se pot confectionate in functie de forma, anotimp, de produs. Dupa destinatie manecile pot fi: lungi scurte si treisferturi. Dupa forma sicroiala manecile pot fi: clasice, chimono si raglan. Unele aticole pot fi fara maneci. La acestea se prelucreaza rascroiala maneci prin aplicarea unei benzi pe bie sau pe prin indoire.

a) maneca clasica lunga poate fi : dreapta, ajustata, in manseta sau evazata. - maneca dreapta este prevazuta pe lugime cu o cusatura interioara, iar la terminatie cu

un tiv lat de 2-3 cm. Unele modele pot aveain loc de tiv o manseta. - Maneca evazata (bluze, rochii, camasi de noapte) necesita pentru confectionare

urmatoarele operati : surfilare, incheiere pe cusatura interioara, formarea tivului. - Maneca ajustata se ajusteaza la terminatie pintr-o pensa sau pitr-o cusatura de

inchidere. Se aplica la rochi si bluze pentru femei. Ea se mai ajusteaza si prin formarea unei pense pe linia cotului.

- Maneca cu manseta are manseta aplicata peste maneca sau manseta in prelungirea acesteia. Se utilizeaza la produse ca: bluze, camasi de noapte, halite de protectie. Maneca este prevazuta pe linia cotului cu un slit. Maneca cu manseta se executa asfel:

o coase manseta pe manseta la terminatie pe partea interioara a manecii ; o Intoarce manseta pe fata si fixeaza latura superioara pe maneca cu unul sau

doua tighele ; o Incheie maneca pe cusatura cotului cu un tighel si fixeaza prin descalcare, sau

cu un tighel dublu ; - Maneca cu manseta in prelungire se executa asfel :

o Surfileaza marginile laterale ale manecii ; o Confectioneaza slitul ; o Incheie maneca pe cusatura interioara ; o Confectioneaza si monteaza manseta pe partea interioara (se aplica manseta pe

partea interioara a manecii dupa care se intoarce pe fata si se fixeaza si se fixeaza a doua latura pa fata manecii cu unul sau doua tighele ).

b) Maneca scurta clasica poate fi dreapta, bufanta sau clopot cu lungimea pana la cot. – maneca dreapta este la fel ca maneca clasica lunga dreapta, diferind de aceasta doar

prin lungime. Se pot termina cu tiv sau cu manseta care se pot aplica peste maneca sau se formeaza din maneca pe extriorul acesteia.

www.formare.ro



– Maneca bufanta este o maneca clasica mai larga care se increteste. Bufantul se poate forma la capul manecii sau la terminatia interioara. Se utilizeza la bluze, rochii, camasi de noapte pentru femei.

– Maneca clopot este o maneca clasica evazata la terminatie in forma de clopot si este prevazuta cu un tiv de 2-2-3 cm.

c) Maneca chimono se construeste impreuna cu fata si spatele produsului. Ea poate fi lunga sau scurta. La terminatie este larga si are un tiv de 2-3 cm.

d) Maneca rableau este prelucrata pana la rascroiala gulerului. Se aplica la rochi, bluze, jacheta pentru femei. Ea poate fi lunga si poate avea sau nu cusatura pe mijlocul fetei. Confectionarea maneci raglau cuprinde montarea spatelui si a fetei de maneca la spatele si fata produsului, dupa care se asambleaza cu detaliile principale.

Maneci pentru bluze si rochii

Aceste maneci pot fi cu croiala clasica, chimono sau bufante la umar si pot fi scurte, treisferturi sau lungi.

– maneca lunga poate fi cu sauf ara manseta si pentru confectionare necesita urmatoarele operatii:

o formarea slitului de ajustare la tiv o inchirierea cusaturii interioare o formarea tivului lat de 3-4 cm o calcarea maneci

La maneca cu manseta avem : o formarea slitului o incheierea cusaturi interioare o confectionarea mansetei o calcarea manecii si decalcarea cusaturilor interioare.

– maneca scurta difera de cea lunga doar prin lungime. Ea poate fi cu sauf ara manseta. – Maneca incretita este asemanatoare cu maneca scurta clasica avand dimensiuni mai

mari pentru a forma bufantul prin incretire. Maneca ‘tirolez’ este incretita si la terminatie nu numai la capatul maneci.

– Maneca chimono scurta, treisferturi sau lunga.

Confectionare manecii pentru imbracamintea exterioara

I. Maneca clasica pentru imbracaminte exterioara. a) maneca cu cusatura ; b) Maneca clasica cu doua cusaturi ; c) Maneca clasica cu cusatura pe fata

II. Maneca chimono III. Maneca raglan

I.a) Se aplica la pardisie, paltoane, jachete pentru femei. Ea poate fi simpla sau prevazuta cu o manseta.

I.b) Se aplica la taioare, jachete, pardisie si paltoane. Ea poate fi captusita sau necaptusita I.c) Se aplica la pardisie si paltoane pentru femei si barbati.

www.formare.ro



Asamblarea detalilor

Se asambleaza spatele cu pieptii, se monteaza manecile si apoi gurele.

Asamblarea spatelei cu piepti

Se asambleaza spatele cu pieptii pe linia umarului si la cusaturile laterale. a) Asamblarea spatelui cu pieptii la imracamintea subtire si lejerie.

Bluzele – se incheie umerii ; – se incheie bluza pe cusaturile laterale cu un tighel de 0,8-1 cm ;

Cusaturile realizate pot fi: – cusaturi de incheriere cu descalcare ; – cusaturi de incheriere cu fixare prin tighele ; – cusaturi de surfilat si incheiat la masinile triploc.

Rochiile : se executa asemanator fustelor. Unele rochii au cosajul separat de fusta. Aceasta necesita in plus operatii de montare a cosajului cu butoni sau cu copci. Combinizoanele – se incheie spatele cu fat ape linia umarului si apoi cusaturile laterale. Se folosesc cusaturile : franceza, cusatura dubla de incheiat sau cusatura de incheiat si surfilat (la cinci fire);

Camasile barbatesti se confectioneaza astfel : – se aplica platca la spate – se aplica piepti la platca – se aplica manecile pe desfacute – se incheie lateral piepti cu spatele si in prelungire manecile pe cusatura interioara.

www.formare.ro



CAP IX. TRATAMETUL UMIDOTERMIC AL CONFECTIILOR

Tramentul umidotermic (calcarea) – procesul de prelucrare a confectiilor textile in conditii de temperatura, umiditate si presiune. El se desfasoara pe parcursul operatiilor si fazelor tehnologice de executie, respectiv pe parcursul prelucrarii, al asamblarii detaliilor si al finisarii produsului.

IX. 1 Operatiile tratamentului umidotermic

Procesul umidotermic cuprinde, operatii de netezire, de descalcare a cusaturilor, de presare si obtinere a detaliilor, de modelare si formare a detaliilor, precum si operatii de decatare si de aburire. Def. Netezirea are ca scop uniformizarea suprafetei materialului si eliminarea denivelarilor determinate de de sifonare. Ea se aplica materialelor prime, semifabricatelor si produsului finit. Netezirea manuala cu ajutorul masinilor de calcat la semifabricate sau produse finite. Netezirea mecanica cu ajutorul ??? – la tesaturi si ????. Def. Decalcarea cusaturilor are ca scop fixarea prin calcare a rezervelor cusute mecanizat. Ex: decalcarea penselor, a cusaturilor laterale, a cusaturilor de la umeri, cusaturilor de incheiere ale maneciilor. Def. Presarea si subtierea produselor sau ale detaliilor. Ex: presarea gulerului, a reverelor, a buzunarelor, a marginilor, a produselor, a maneciilor etc. Def. Modelarea este operatia de tratare umidotermica prin care produsele si datalile imbracamintei se modeleaza prin calcare. Se realizeaza prin tensionarea sau scaderea detalilor imbracamintei. Se realizeaza manual cu fierul de calcat sau mecanic cu prese de aburcu suprafete ondulate. Ex: tensionarea gulerului, scazutul pieptiilor si al pantalonilor, scazutul umerilor. Def. Consta in umezirea prin calcare a detalilor si a produselor confectionate si se aplica in faza finala pentru a definitiva forma si aspectul produsului. IX. 2 Parametrii tratamentului umidotermic

Prin tramentul umidotermic se realizeaza transformarii si modificarii ale materialelor textile. Tramentul umidotermic se bazeaza pe slabirea legaturilor moleculare ale materialelor care determina trecerea lor din stare sticloasa in stare supraelastica. Parametrii sunt: A: Umiditatea [w] cantitatea de apa necesara materialelor in procesul umidotermic.

– umiditatea chimica [w1] : cantitatea se apa ce se gaseste in compozitia chimica a firelor si care nu poate fi eliminata din materiale in timpul prelucrarii;

– Umiditatea relativa [w2] : cantitatea de apa determinata de hidrocapacitatea materialelor si de umiditatea mediului ambient;

– Umiditatea tehnologica [w3] : cantitatea de apa care se adauga in timpul tratamentului umidotermic.

Continutul umiditatii : w = w1+w2+w3 ; [w]=%; Umiditatea tehnologica se poate indeparta din materialul textil pe cale:

– mecanica ( prin stoarcere, cetrifugare si aspirare); – termica ( prin evaporarea apei );

B. Temperatura(t) depinde in functie de : natura materialului, felul operatiei, durata expunerii la temperatura, presiunea de calcare etc. Pentru materiale:

www.formare.ro



– de lana t=[150–220]°C – de bbc t=[110–150]°C – de matase t=[90–120]°C – de in si canepa t=[115–150]°C – din fire sintetice t=[40–120]°C

C.Presiunea(P) exprima forta de presare pe suprafata materialului. P este functie de : modul cum se efectueaza operatia de calcare( manual sau cu ajutorul presei) si de natura operatiei(netezire, modelare, aburire si presare). D.Timpul(T) exprima durate de expunere a materialului textil in tratamentul umidotermic. T=f(t, P, netezire, modelare) T=[5-20]s pentru operatii de netezire T=[10-25]s pentru operatii de modelare T=[5-10]s pentru operatii de aburire T=[20-30]s pentru operatii de presare IX. 3 Utilaje pentru tratamente umidotermice

Sunt de doua tipuri: manuale si moderne.

Utilaje de calcat manual

Utilajele pentru calcat manual se compun din: – mese de calcat care pot fi simple, cu dispozitive de aburire si cu aspirator de abur. – Forme de calcat care pot fi perne ( simple si cu aspirator de abur sau forme portabile si

montate la masa de calcat); a) Mesele de calcat pot fi :

– mese simple de calcat; – masa de calcat cu abur; – masa de calcat produse plane; – masa de calcat produse tubulare; – masa de calcat cu alimentare centrala; – masa de calcat cu alimantare proprie;

b) Formele de calcat pot fi: portabile sau fixe (montate la mesele de calcat). Formele portabile se pot confectiona din lemn, material textil sau alte materiale corespunzatoare. Pernele de calcat pot fi: simple sau perne de calcat pe suport. Masina de calcat poate fi simpla sau cu termostat. La masinile de calcat cu termostat se realizeaza reglarea temperaturi cu ajutorul termostatului:

– pentru materiale de matase t=100°C±20°C; – pentru materialele din bumbac t=150°C±20°C; – pentru materiale din in si canepa t=130°C±20°C; – pentru materiale din lana t=(150-200)°C;

Masina de calcat cu abur realizeaza o calcare cu abur difuzat uniform pe suprafata materialului. Alimentatea se realizeza individual sau la recipient. Masina de calcat cu abur poate fi incalzita fara rezistenta electrica, folosindu-se abur supraincalzit la presiunea de 3-4 atmosfere. Caracteristicile de functioanare ale unei masini de calcat incalzite cu abur sunt :

– asigurarea unui tratament umidotermic uniform pe toata suprafata materialului calcat; – reducerea timpului de lucru prin eliminarea timpului de umezire manuala; – eliminarea pericolului de ardere a materialelor prin reglarea temperaturi cu ajutorul

termostatului.

www.formare.ro



Dispozitive de umezire a materialului – umezirea se poate realiza cu burete din material textil sau din material plastic, cu stropitoare din material plastic, cu dispozitive de umezire sau prin aburire la masinile de calcat si la prese. Dipozitivul de umezire functioneaza prin presiune sau pneumatic.

Prese de calcat

Pot fi actionate mecanic, mecanic sau hidraulic. Sunt superioare masinilor manuale de calcat si sunt intrebuintate la operatiile de : presare, aburire, modelare si netezire a semifabricatelor sau a produselor finite. Clasificare:

a) dupa pozitia organelor de lucru : - prese orizontale : operatia se executa in plan orizontal. Destinatie: operatii de presare,

modelare, aburire si netezire a produselor si semifabricatelor; - Prese vertivale: operatia se executa in plan vertical. Destinatie: calcarea finala

aconfectiilor ca: sacouri, pardisie, paltoane, camasi barbatesti, bluze din tricot, jachete. b) Dupa destinatie: - prese pentru calcat lenjeria (camasi barbatesti, pijamale, maieuri); - prese pentru imbracaminte subtire (bluze, rochi, fuste); - prese pentru imbracaminte exterioara (sacouri, pardisie, paltoane si jachete). c) in functie de sistemul de actionare pot fi: - manuale: actionarea se face manuale sau prin pedala; - mecanice: actionarea se face prin motor electric; - pneumatice: actionarea se face cu aer comprimat, alimentat de osursa centrala.

IX. 4 Masuri de protectie a muncii la tratamentul umidotermic Accidente mecanice – se produc ca urmare a prinderii mainilor de catre prese sau de organele de lucru ale acestora. Accidente termice –se pot produce de catre suprafetele incalzite ale masinilor si ale preselor de calcat. Accidente electrice – se pot produce din cauza instalatiilor electrice ce alimenteaza masiinile sau presele. Pentru prevenirea accidentelor la T.N.T sunt necesare urmatoarele:

– inainte de inceperea lucrului se sa verifice starea de functionare a presei sau a masini de calcat;

– presele si masinile de calcat cu intrerupatoare sau dispozitive defecte nu se pun in functiune decat dupa remedierea acestora;

– actionarea butoanelor de contact electric nu se face cu ambele maini, pentru a se preveni prinderea maini de catre presa propriu-zisa.

– Operatiile de reglare si intretinere a preselor se va efectua numai in timpul stationari, cu sursa de stationare decuplata;

– Reglarile si repatiile utilajelor de calcat se vor efectua numai de catre personalul pentru aceste operatii;

– Pentru protejarea mainilor operatorului presele de calcat trebuie sa fie prevazute cu dispozitiv de siguranta pe baza de celule fotoelectrice.

www.formare.ro



CAP X. PROIECTAREA IMBRACAMINTEI

1.Clasificarea imbracamintei – se realizeaza in functie de lungime si de linia pe care este fixata . a) Imbracaminte fixata pe umeri:

– imbracaminte scurta (mini) avand linia de terminatie la nivelul taliei; – imbracaminte medie (midi) cu linie de terminatie la nivelul soldurilor; – imbracaminte lunga (normala) a carei linie de terminatie este situata la nivelul

genuchilor; – imbracaminte foarte lunga (maxi) a carei linie de terminatie se situeaza la nivelul

gleznei piciorului. 2.Imbracaminte fixata pe talie:

– imbracaminte scurta (mini), cu terminatie la nivelului coapsei piciorului; – imbracaminte medie (midi), cu terminatia la nivelul genuchilor ; – imbracaminte foarte lunga (maxi) a carei linie de terminatie se situeaza la nivelul.

gleznei piciorului.

X. 1 Tipuri de conformatii ale corpului omenesc

Se stabilesc in functie de proportionalitatea dimensiunilor. a) Conformatiile normale sunt cele care au dimensiuni proportionate atat in lungime

cat si in circunferinta. Dimensiunea pe directia de lungime sunt intr–un raport data fata de inaltimea corpului [Lx=f(Ic)], iar dimensiunile in circunferinta sunt intr–un raport dat fata de circunferinta bustului. ( Px=f(Pb) ). Dupa inaltime corpul poate fi : inalt, mijlociu si scund. Dupa tinuta pot fi conformatii:

– cu tinuta normala in care corpul are o tinuta verticala; – cu tinuta aplicata in fata in care partea superioara este departata de axa verticala. – cu tinuta aplicata spre spate, in care corpul este aplicat in fata, iar spatele mai drept.

Dupa inaltimea umerilor pot fi corpuri: cu umeri inalti, normali sau coborati. b) Conformatiile cu anomalii pot fi:

– anomali de parametri care apar la persoanele cu obezitate care au dimensiunile de circuferinta a taliei disproportionata fata de circumferinta bustului, considerata ca dimensiune principala a corpului.

– Anomali ale picioarelor se intanlesc sub forma de picior oval cu arcuire in exterior la nivelul genuchilor, sau picior in forma de x avand arcuire in exterior la partea inferioara.

X. 2 Studiul atropometric

Def Antropometria este operatia de masurare a corpului omenesc. Studiul antropometric are ca scop cunoasterea formei si dimensiunilor corpului, precum si a relatiilor dintre acestea. Prin obtinerea datelor asupra conformatiei corpului omenesc se pot stabili relatii de calcul care reprezinta elementul principal la proiectarea tiparelor pentru imbracamintea de serie. In tara noastra, Centala industriala de confectii a M.I.U. efectuaza masuri atropometrice necesare industriei de confecti. Masuratorile se efectuaza cu ajutorul unui dispozitiv numit antropometru, format dintr–o tija cilindrica pe care sunt mai multe rigle. Tija cilindrica are lungimea de 2 m si este asezata in pozitie verticala fiind gradata din centimetru in centimetru. Pe toata lungimea sa, tija sustine rigle de masurare si brate de fixare a corpului.

www.formare.ro



Antropometru se folossste pentru determinarea dimensiunilor de lungime. Centrimetul de croitorie se foloseste pentru a determina dimensiunile cicumferintelor. Def Proiectarea constructiva este un complex de lucrari desfasurate pentru realizarea unui nou model, lucrari care cuprind cercetarii, realizarea schitelor, normarea consumurilor si executarea tiparelor. Constructia imbracamintei este doar o latura a proiectarii. Ea cuprinde 2 etape: creatia si etapa tehnica. Creatia rezolva corespondenta corp–produs si valorifica caracteristicile materialelor in realizarea produsului. Etapa tehnica cuprinde definitivarea tiparelor, executarea lor intr–o sgama industriala mai larga, normarea consumurilor, executare sabloanelor. X. 3 Dimensiuni ale corpului omenesc

Toate dimensiunile si forma corpului omenesc sunt influentate de urmatori indicatori morfologici:

1) Dimensiuni globale (totale) – cele mai importante sunt : inaltimea corpului (Ic), perimetrul bustului(Pb) si masa corpului (M).

2) Proprietatiile sunt raportate ditre diferentele segmente ale corpului omenesc intre ele sau intre diferite segmente si intreg. Ele sunt in functie de varsta si sex, dar sunt diferite si in cadrul aceleasi grupe.

3) Conformatia corpului – normale si anormale. 4) Tinuta corpului – tinuta normala, aplicata in fata si tinuta aplicata spre spate.

Dimensiuni de inaltima Ic = distanta in linie dreapta masurata din crestetul capului pana la tocul pantofului. Dimensiuni de inaltime sunt grupate pe talii, in cadrul fiecarei talii fiind cuprinse 4-8 dimensiuni de inaltime. Talia= un grup de inaltimi de corpuri pentru care se proiecteaza un singur tipar ca lungime. In tara noastra, talia descreste proportional cu cresterea inaltimii: Talia I =Ic =[186-181] cm Talia II=[180-175] cm Talia III=[174-168] cm La confectiile din tricoturi si la unele produse din tesaturi pentru copii, marimiile produselor sunt exprimate numai prin circumferinta bustului, iar la confectiile tesaturi prin talie si circumferinta bustului. Pentru confectii normale, dimensiunile de inaltime sunt:

– copii prescolari si scolari [140-170] cm – adolescenti [140-172] cm – femei [150-176] cm – barbati [160-186] cm

Dimensiuni de circumferinta Aceste dimensiuni se masaoara in intregime si se utilizeaza in calcule cu valoarea pe jumatate. Cea mai utilizata este perimetrul bustului(PB). PB–perimetrul bustului; Pb–semiperimetru bustului; Pb=[23-56] cm si se grupeaza astfel:

– pentru copii: o grupa beby Pb=[23-35] o grupa mica Pb=[26-30] o grupa mijlocie Pb=[31-35] o grupa mare Pb=[36-40] o grupa adolecentilor Pb=[39, 41, 43, 45, 47]

www.formare.ro



– pentru femei: Pb=[42, 44, 46, 48, 50, 52, 54] – pentru barbati: Pb=[42, 44, 46, 48, 50, 52, 54, 56]

Masa corpului Mc=(Ic-100)-10 In functie de importanta lor, dimensiunile pot fi:

I. Dimensiuni principale sunt Ic si Pb si se utilizeza pentru calculul dimensiunilor de baza si pentru trasarea unor lini de tipar.

II. Dimesiuni de baza sunt acele dimensiuni cu ajutorul carora se determina punctele de baza ale constructiei. Ele pot fi : dimensiuni de baza in lungime si dimensiuni de baza in latime si in circumferinta.

a. Dimensiunile de baza in lungime sunt paralele cu axa verticala a corpului si cuprind: lungimea taliei (distanta dintre cea de-a patra vertebra pana la linia taliei), lungimea soldului (Ls - distanta de linia taliei la linia soldurilor), lungimea bratului (Lb – distanta de la articulatia bratului cu umarul, pana la articulatia antebratului cu mana.

III. Dimensiunile de baza in latime se masoara pe directia si sunt f(Pb). Clasificare:

– Latime spatului Lsp = distanta pe jumatate masurata orizontal intre brate la nivelul omoplatiilor.

– Latimea pieptului Lpt = jumatate din distanta masurata intre brate pe directia bustului la partea cea mai dezvoltata.

– Latimea rascroiturii bratului Lrc = dimensiunea de latime a grosimi bratuluimasurata pe linia bustului;

IV. Dimensiuni de baza in circumferinta sunt dimensiunile de baza care rezulta prin masurarea unor perimetre si sunt f(Pb).

– perimetru taliei PT sau semiperimetru taliei Pt = circumferinta corpului pe subtire a trunchilui;

– perimetru fesier PS sau semiperimetrul fesierPs =perimetrul corpului masurat pa linia cea mai dezvoltata a sodului.

– Perimetrul gatului Pg =masurarea circumferintei gatului.

X. 4 Calcularea dimensinilor de baza

Dimensiunile de baza se pot obtine prin masurare sau prin calcule. La determinarea dimensiunilor de baza se utilizeaza metoda calcului tehnic.

– dimensiuni de baza in lungime = f(IC); – dimensiuni de baza in latime =f(Pb) si o constanta corelandu–se cu un coeficient k.

Relati de calcul:

kPbLsp

kICLb

kICLs

kICLt

3

3

10

4

kPbPskPbPt

kPbLpt

3

Pg =se masoara direct circumferinta gatului

www.formare.ro



CAP XI. METODA PROIECTARII TIPARELOR

XI.1. Geometria proiectari tiparelor XI.1.1 Elemente geometrice folosite la proiectarea tiparelor sunt: Suprafata – se obtine cu ajutorul liniei inchise in acelasi plan. Suprafata are 2 dimensiuni: una de lungime si a doua de latime. Linia – are rolul de a limita suprafetele. Linia are o singura dimensiune lungime si poate fi dreapta ( orizontala sau verticala), arcuita sau franta. Liniile pot fi: de baza, ajustatoare si de contur. Linia de baza – determina dimensiunile de baza ale tiparului si este trasata in lungime cat si in latimea tiparului. Linia de baza in lungime este perpendiculara pe lungimea tiparului, iar distanta intre liniile de baza reprezinta dimensiunile de baza ale tiparului. Linia de baza in latime este trasata paralel cu lungimea tiparului si determina dimensiunile de latime ale tiparului. Linia ajustatoare – serveste la pozitionarea unei linii de contur. Pot fi verticale, orizontale sau oblige. Linia de contur – este linia care determina conturul tiparului. Poate fi dreapta sau arcuita. Punctul – elementul geometric folosit pentru a stabili pozitia linilor de constructie. Ele pot fi de baza si de ajustare. Punctul de baza ajuta la determinarea unei lini de baza. Pentru determinarea punctelor de baza in lungime ca IC, Lt, Lb, etc; iar determinarea punctelor de baza in latime se foloseste: Pb, Pt, Ps, Lsp, Lpt, etc. Punctul ajustator determina pozitia unei linii ajustatoare sau a unei linii de contur. Tipuri de tipare proiectate pentru imbracaminte: Pot fi clasice, de baza sau multiplicate. Tiparul clasic este construit pentru produse cu linie clasica (simpla). Nu are rezerve de cusaturi si nici rezerve de tivuri. La construirea lui sunt necesarea urmatoarele etape: calculul dimensiunilor de baza, trasarea liniilor se baza si trasarea liniilor de contur. Calculul dimensiunilor de baza cuprinde stabilirea dimensiunilor de baza cuprinde stabilirea dimensiunilor de baza ale corpului: Lt, Ls, Lb, Pt, Ps, Lsp si Lpt. Trasarea liniilor de baza cuprinde trasarea liniilor de baza in lungime si trasarea linilor de baza in latime cu ajutorul punctelor de baza. Trasarea punctelor de contur cuprindere determinarea punctelor si a linilor de a justare si apoi trasarea linilor de contur. Tiparul de baza se obtine din tiparul clasic caruia odata cu transformarea model i se adauga rezervele de cusaturi si tivuri. Tiparul multiplicat se obtine prin marirea si micsorarea tiparului de baza, aplicand cote de gradare specifice fiecarui detaliu si produs proiectat. XI.1.2 Formarea si modelarea tiparelor Proiectarea tiparelor pentru imbracaminte se realizeaza pe detali componente. Marimea tiparelor se stabileste in functie de dimensiunile corpului, iar forma in functie de linia produsului proiectat. Modelare tiparelor se realizeaza pense care pot fi introduse in marginea detalilor, in interiorul acestora, pe suprafata acestora sau in cusaturi de garnitura. Presa de margine se formeaza prin ingustarea tiparului pe marginea de pensat. Aceasta pensa se introduce in cusaturile din mijlocul spatelui sau lateral, pe linia de inchidere a manecilor, pe linia laterala si de mijloc a fustelor si a pantalonilor.

www.formare.ro



Pensa iterioara se formeaza in interiorul detalilor. Aceste pense sunt aplicate pentru ajustarea la umeri, la bust, in talie, la solduri si in rascroiala bratului. Pensa de interior poate fi taiata sau netaiata, iar adancimea sa este functie de gradul ajustarii produsului de conformatie. Pensa de suprafata indeplineste rolul de modelare si de ornamentare a produsului. Aceste pense sunt aplicate la fata pantalonilor si la terminatiile manecilor cu mansete. Pensa de garnitura se formeaza pe linia de asamblare a unor detalii ce constituie detaliul principal al produsului. Nu sunt vizibile pe fata produsului. Astfel de pense se introduc in cusaturi la montarea plafilor. XI.1.3 Rezerve de cusaturi si tivuri Procesul de coasere a detalilor produselor se realizeaza prin rezerve de coasere care se aplica la tipare in etapa de transformare. Rezerva de cusatura este partea din tipar utilizata pentru prelucrare si pentru asamblare. Se utilizeaza cusaturi de inchidere, cusaturi de incheiere–fixare si cusaturi de ajustare a produsului. Cusatura de inchidere este utilizata la asamblarea detalilor. Ea poate fi aplicata longitudinal, transversal sau oblic. Cusaturile executate cu masini triploc au latimea rezervelor de 0,3–0,6 cm, iar cele executate cu masina simpla de 0,8–1 cm uneori 1,5 cm. Cusatura de inchidere–fixare se aplica la formarea garniturilor obtinute prin combinarea detaliilor. Aceste cusaturi se aplica pe lungime, latime sau oblic. Cusaturi de pensare se aplica in scopul modelari produsului. Aceste cusaturi au rolul de a forma pliuri sau pense care sa stamntexe produsul. Cusaturilr de pensare pot fi prevazute in interiorul detalilor, sub forma de pense sau pot fi introduse in cusaturi de inchidere. Proiectarea rezervelor de tivuri. Tivurile sunt componente ale tiparelor de baza aplicate in prelungirea tiparului clasic pe linia de terminatie. Tivurile au rolul sa dubleze terminatia detaliilor principale pentru a da un aspect estetic produsului. Astfel, latimea rezervei pentru tiparuri la produsele de lenjerie se ia de la 0,5 la 2,5 cm. Unele obiecte de lenjerie pentru femei pot fi prevazute fara tiparuri, terminatia produsului fiind facuta curat sau cu o cusatura triploc.

www.formare.ro



CUPRINS : CAP I. GENERALITATI. NOTIUNI INTRODUCTIVE...........................................................1

I.1. Definitia imbracamintei. clasificarea imbracamintei. functiile imbracamintei. .......2 I.2. Moda imbracamintei. .....................................................................................................2 I.3. Fiabilitatea imbracamintei. factorii de fiabilitate (de confort). ..................................3

CAP II. MATERIALE UTILIZATE PENTRU CONFECTIONAREA IMBRACAMINTEI....4 II.1. Materiale textile de baza ...............................................................................................4

A. Tesaturile ....................................................................................................................4 B. Tricoturile ...................................................................................................................4 C. Blanurile......................................................................................................................5

II.2. Materiale auxiliare.................................................................................................6 CAP III. TEHNOLOGIA CUSATURILOR................................................................................8

III.1 Clasificarea cusaturilor. definitia cusaturilor. ..........................................................8 III.2 Cusaturi manuale. .........................................................................................................8

III.2.1 Cusaturi punctate...................................................................................................8 III.2.2 Cusaturile feston.....................................................................................................9 III.2.3 Cusaturi ascunse...................................................................................................10 III.2.4.Garnituri manuale................................................................................................10 III.2.5 coaserea nasturilor si a accesoriilor de incheiat ................................................11

III.3 Cusaturi termochimice ...............................................................................................11 III.4 Cusaturi mecanice. ......................................................................................................12

CAP IV. MASINILE SIMPLE DE CUSUT..............................................................................15 IV.1 Masina de cusut tighel simplu. ...................................................................................15 IV.2 Dispozitive speciale aplicate la masinile simple de cusut .........................................20 IV.3 Masini pentru cusut cu 2 ace .....................................................................................21

IV.3.1. Masina de cusut cu 2 ace si 2 garnituri..............................................................21 IV.3.2 Masina cu 2 ace si o garnitura .............................................................................21 IV.3.3 Normele de protectie a muncii la masinile simple de cusut ..............................22

CAP V. MASINA DE CUSUT TRIPLOC ...............................................................................23 V.1. Caracteristici tehnice si utilizari .................................................................................23 V.2. Descrierea masinii triploc............................................................................................23 V.3 Deservirea masini tripolc..............................................................................................25

CAP VI. PROCESUL DE PRODUCTIE IN INTREPINDERILE DE CONFECTII ...............26 VI.1 Procesul de productie. .................................................................................................26 VI.2 Inmagazinarea si receptia produselor .......................................................................27 VI. 3 Pregatirea materialelor pentru croit.........................................................................27 VI.4 Croirea materialelor....................................................................................................28 VI. 5 Confectionarea semifabricatelor...............................................................................28 VII.1. Notiuni despre confectionarea imbracamintei . structura procesului de confectionare.........................................................................................................................30 VII.2. Marcaje si semne utilizate in procesul de confectionare .......................................30 VII.3.Confectionarea garniturilor din materiale textile ..................................................31

CAP VIII. CONFECTIONAREA SUBDETALIILOR ............................................................33 VIII.1 Confectionarea cordoanelor si a gaicilor................................................................33 VIII.2. Executarea tivului....................................................................................................34 VIII.3 Confectionarea mansetelor......................................................................................35 VIII.4 Confectionarea buzunarelor....................................................................................36 VIII.5 Confectionarea detaliilor principale .......................................................................38 VIII.6 Intarituri pentru imbracaminte ..............................................................................38 VIII.7 Confectionarea pieptilor ..........................................................................................39

www.formare.ro



VIII.8 Confectionarea gulerului .........................................................................................40 VIII.9 Confectionarea gulerelor pentru lenjerie ...............................................................41

CAP IX. TRATAMETUL UMIDOTERMIC AL CONFECTIILOR........................................45 IX. 1 Operatiile tratamentului umidotermic .....................................................................45 IX. 2 Parametrii tratamentului umidotermic....................................................................45 IX. 3 Utilaje pentru tratamente umidotermice .................................................................46 IX. 4 Masuri de protectie a muncii la tratamentul umidotermic ....................................47

CAP X. PROIECTAREA IMBRACAMINTEI.........................................................................48 X. 1 Tipuri de conformatii ale corpului omenesc..............................................................48 X. 2 Studiul atropometric ....................................................................................................48 X. 3 Dimensiuni ale corpului omenesc ...............................................................................49 X. 4 Calcularea dimensinilor de baza ................................................................................50

CAP XI. METODA PROIECTARII TIPARELOR...................................................................51 XI.1. Geometria proiectari tiparelor..................................................................................51

XI.1.2 Formarea si modelarea tiparelor ........................................................................51 XI.1.3 Rezerve de cusaturi si tivuri ................................................................................52

www.formare.ro

Date post:	01-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	votruc
View:	321 times
Download:	4 times

@ Interconsult 2001 SRL Mioveni Suport curs Confectioner ...formare.ro/calificare/croitor.pdf · @...

Documents