P R O I E C T T E H N I C A. PIESE SCRISE I. DATE GENERALE 1. Denumirea obiectivului de investitii “ Infiintare si intretinere 6,88 ha plantatie cires in comuna Mihail Kogalniceanu “ Proiectul inregistrat cu nr. / 11.04.2016 privind înfintarea si intretinerea unei plantatii superintensive cu specia Cires pe suprafata de 6,88 ha s-a intocmit pe baza comenzii incheiate intre Intreprindere Individuala Jipa Alexandru-Ionut din sat Gura Ialomitei, comuna Mihail kogalniceanu , strada VENUS nr 57,judet Ialomita , propietar JIPA ALEXANDRU IONUT, societate infintata cu capital 100% romanesc ,inregistrata la Oficiul National al Registrului Comertului cu cod unic de inregistrare 35322416 din data de 14.12.2015, nr de ordine in registrul comertului F21/545/14.12. 2015 in calitate de beneficiar si EREMIA PETRE IANCU, in calitate de executant. 2. Amplasamentul - Țara - România; - Regiunea – Sud-Est; - Județul – Ialomița; - Comuna – Mihail Kogălniceanu;
Transcript
P R O I E C T T E H N I C
A. PIESE SCRISE
I. DATE GENERALE
1. Denumirea obiectivului de investitii
“ Infiintare si intretinere 6,88 ha plantatie cires in comuna Mihail Kogalniceanu “
Proiectul inregistrat cu nr. / 11.04.2016 privind înfintarea si intretinerea unei plantatii superintensive cu specia Cires pe suprafata de 6,88 ha s-a intocmit pe baza comenzii incheiate intre Intreprindere Individuala Jipa Alexandru-Ionut din sat Gura Ialomitei, comuna Mihail kogalniceanu , strada VENUS nr 57,judet Ialomita , propietar JIPA ALEXANDRU IONUT, societate infintata cu capital 100% romanesc ,inregistrata la Oficiul National al Registrului Comertului cu cod unic de inregistrare 35322416 din data de 14.12.2015, nr de ordine in registrul comertului F21/545/14.12. 2015 in calitate de beneficiar si EREMIA PETRE IANCU, in calitate de executant.
2. Amplasamentul- Țara - România;- Regiunea – Sud-Est;- Județul – Ialomița;- Comuna – Mihail Kogălniceanu;
Terenul propus pentru plantare este amplasat pe teritoriul administrativ din comuna MIHAIL KOGALNICEANU judetul IALOMITA, avand suprafata de 6,88 ha plantatie efectiva ,fiind compus din parcelele : A 727/4 p 6,7,8,9 in suprafata de 2,9648 ha si B 727/4 p 1,2,3 in suprafata de 3,9207 ha si apartin Interprinderii Individuale JIPA ALEXANDRU-IONUT . Anexam copii dupa planul de amplasament ale parcelelor cu vecinatatile respective si schitele propuse pentru plantare . Accesul la plantatie este asigurat prin drumul national DN 3B.
3 . Titularul investitiei
Interprinderea Individuala cu sediu social in sat Gura Ialomitei,comuna Gura Ialommitei, strada Venus nr 57 ,,jud. Ialomita reprezentata prin JIPA ALEXANDRU IONUT, infintata cu capital 100% romanesc, inregistrata la Oficiul National al Registrului Comertului cu Cod Unic de inregistrare 35322416 din data de14.12.2015 ,F 21/545/2015 .
4. Beneficiarul investitiei
Intreprinderea Individuala Jipa Alexandru-Ionut este reprezentata legal de dl. JIPA ALEXANDRU IONUT, legitimat cu CI seria SZ, nr. 408309, eliberat de SCPLEP SLOBOZIA la data de 24.10.2014, CNP 1851017211200.
II. INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu
implementarea proiectului
Intreprindere Individuala cu sediul social in sat Gura Ialomitei,comuna Gura Ialommitei, strada Venus nr. 57 ,jud. Ialomita ,reprezentata legal de dl. JIPA ALEXANDRU IONUT, , infintata cu capital 100% romanesc, inregistrata la Oficiul National al Registrului Comertului cu Cod Unic de inregistrare 35322416 din data de14.12.2015 ,F 21/545/2015 .
Sediu socilal: Sat Gura Ialomitei, Comuna Mihail Kogalniceanu , județul IalomițaActivitate: cod 0124, Cultivarea fructelor semintoase si samburoaseTelefon: 0722274868Manager: Jipa Alexandru IonuțCodul IBAN al contului în care se vor derula operațiunile cu AFIR RO008834811
Informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului
Această societate deține în proprietate o suprafață de aproximativ.8,30 ha. În anul 2017 , societatea va lucra 6 ,88 ha cu livadă ce cuprinde specia cireș, soiurile: Regina, Kordia, Ferovia. Înființarea unei plantații de tip superintensivă din specia Cires se va realiza plantâd pomii la distanta de 3,7 m între rânduri si 1,5 m intre pomi pe rând, deci o densitate de 1800 pomi / ha, în zona localității Mihail Kogălniceanu din Județul Ialomița. Aceasta investitie va contribui la dezvoltarea socio-economică a zonei, va crea un microclimat favorabil, iar fructele care se vor produce vor avea desfacerea asigurată în piețele agroalimentare din Ialomița, București, etc, cât și la export.
Menționăm că viitoarea plantație de cireș se va înființa într-o zonă în care în trecut au existat și alte plantații de pomi fructiferi, existând o tradiție în cultivarea pomilor, fapt atestat de prezența în curțile localnicilor a diferitelor soiuri de cireș, cais, piersic, vișin, cireș, etc.
Conform Legii Pomiculturii nr. 348/2003, Anexa 2- Zonarea speciilor pomicole, este indicată cultivarea piersicului, nectarinului, caisului, cireșului, vișinului, nucului și alunului în condițiile din est și sud a Câmpiei Române, în condiții de irigarea pomilor.
Legea sus-menționată prevede ca plantațiile pomicole să fie constituite numai din soiurile care se regăsesc în catalogul Oficial al Plantelor de Cultură din România și din cadrul Uniunii Europene.
Alte prevederi importante ale Legii Pomiculturii:Capitolul II, Patrimoniul pomicol(2) Sistemul de cultură de definește prin densitate, sortimente, tehnologii,
performante tehnice și economice și se clasifică în următoarele grupe:a) sistem extensiv;b) sistem intensiv;c) sistem superintensiv;d) pomi răzleți.
Capitolul III, Înființarea, exploatarea și defrișarea plantațiilor pomicoleArt.9- (1) Înființarea plantațiilor de pomi, arbuști fructiferi și căpșuni se face în zone
consacrate, alegerea speciilor și soiurilor este opțiunea liberă a oricărui proprietar sau deținător de teren la recomandarea specialiștilor autorizați în acest sens, conform prevederilor legale.
Art.12 Amenjarea unor terenuri în pantă, slab fertile și cu fenomene de eroziune a solului și valorificarea acestora prin culturi pomicole sunt considerate activități de interes național pentru protejarea mediului și se bucură de sprijinul statului, asigurat prin Fondul de ameliorare a fondului funciar, potrivit legislației în vigoare.
Art.13- (1) Plantațiile de pomi cu suprafața mai mare de 0,5 ha și cele de arbuști fructiferi de peste 0,2 ha, situate în zone, bazine şi centre consacrate, se înființează pe baza autorizației de plantare eliberate de direcțiile pentru agricultură și dezvoltare rurală județene și, respectiv a municipiului București.
Art.16.- (1) Durata de funcționare a plantațiilor de pomi și arbuști fructiferi, în condițiile de exploatare normală, precum și modalitatea defrișării acestora sunt prevăzute în Normele Metodologice de aplicare a prezentei legi.**
(2) În cazul în care după defrișare, terenul respectiv nu se replantează, deținătorii au obligația să înainteze la direcțiile pentru agricultură și dezvoltare rurală județene și, respectiv a municipiului București, cu trei luni înaintea defrișării, documentația necesară pentru schimbarea categoriei de folosință a terenurilor, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
**Anexa 3 la Normele Metodologice (publicată în M.O. al României, Partea I, nr. 149 din 19 februarie 2004)
Durata normată de funcționare a plantațiilor de pomi fructiferi, arbuști fructiferi și căpșuni
Denumirea plantațiilor Ani
Plantații clasice de meri, peri, pruni, gutui, migdali, castani 30Plantații clasice de cireși, vișini, piersici, aluni și caiși 20Plantații intensive de meri, peri, pruni 20Plantații intensive de cireși, piersici, caiși 20Plantații de nuci 40Plantații de agriș, coacăz și trandafiri de dulceață 10Plantații de zmeur, afin, mur, soc și alți arbuști fructiferi 10Plantații de căpșun 4
Terenul este situat in lunca raului Ialomita , intr un climat favorabil culturii ciresului, dar numai in conditii de irigat . Comform studiuli pedologic prezentat in anexa , intocmit de O S P A Slobozia , solul si clima sunt favorabile cresterii si dezvoltarii armonioase a pomilor din specia CIRES , altoiti pe un port vegetativ GISEL A , cu soiuri cu vechi traditii in Romania si in tarile cu traditii din Europa si care s-au devdit ca sunt aclimatizate si la noi in tara , dau productii mari si constante, apreciate de consumatori interni si externi , in stare proaspata. Nota de favorabilitate la cires in localitatea Mihail Kogalniceanu, FAVORABILITATE NATURALA (fără irigații) este de 2, 31(moderat favorabilă), iar FAVORABILITATEA POTENTIALA (cu irigații) este de 2, 85, (favorabilă), cultura de CIRES se incadreaza in zona favorabila pentru accesare de fonduri SUBVENTIONATE de la UNIUNEA EUROPEANA.
Implementarea proiectului se face cu ajutorul Managerului de proiect Dr. ing. EREMIA PETRE IANCU, absolvent cu certificate Ministerul muncii si Ministerul Educatiei seria j no. 00132124 COD COR 2421101 DIN IUNIE 2915 SI CERTIFICAT FORMATOR SERIA I NO 0016758 COD COR 242401/ 2015.
2. Descrierea investitiei
Beneficiarul își propune înființarea unei exploatații pomicole în sistem superintensiv din specia cires pe o suprafață de 6,88 ha , în prima etapă cea pentru care solicită Avizul de plantare.Suprafață livadă de cireș 6,88 ha Investiția prin submăsura 4.1.a “Investiții în exploatații pomicole” presupune:
Inființarea unei exploatații pomicole, în sistem superintensiv, de cireș, pe o suprafață de 6,88 ha pentru care se solicită Avizul de plantare.
Achiziția de utilaje pentru relizarea lucrărilor mecanice în regie proprie. Dotarea fermei pomicole cu echipamente corespunzătoare, se asigură un regim
de lucru eficient reducîndu-se necesarul de muncă și costurile de exploatare (achiziție sistem de irigat, achiziție utilaje agricole, împejmuire, etc.)
Avantajele investiției: Gradul ridicat de dotare a exploatației cu mijloace tehnice modern de producți; Se valorifică superior terenul aflat în proprietate; Asigură continuitate în activitatea de producție la un nivel ridicat de dezvoltare și
valorificare a produselor obținute, asociat cu o creștere a cifrei de afaceri și cu o profitabilitate semnificativă.
Livezile super intensive, sunt de data recenta la noi in tara, au aparut dupa anul 2000 si s-au dovedit ca fiind singura cale de redresare a pomiculturii din ROMANIA . Densitatea mare de pomi la ha,folosirea de soiuri valoroase altoite pe port vegetativ GISEL A care transmite soiurilor caractere de rezistenta la boli si daunatori , care intra pe rod dupa doi, trei ani , care valorifica superior calitatile solului ,au talia sub 3 m , iar prin folosirea fertiirigatiei , dirijam si conducem direct , anual productia de fructe , dispare alternanta de productie , astfel ca valorificam controlat intrarile( autputuri) Acest lucru se obtine prin controlul pomicultorului asupra factorilor de vegetatie , dirijarea acestora catre productiile dorite , comform potentialului biologic, print-o mecanizare aproape 100% a verigilor texnologice prin dotarea livezii cu mijloace de sustinere foarte eficiente cu sistem de fertiirigatie care ne permite o irigare =cu lingurita= (sistem HAIFA) , dotarea fermei cu utilaje performante care ne permit realizarea lucrarilor agricole cu termene precise in pomicultura= taieri , stropri, fertilizari, irigatii , recoltari .Culturile sunt protejate cu plasa antigrindina , si obligatoriu in plantatie avem un depozit pentru preracirea fructelor sortare ,conditionare si pastrare pana la livrarea productiei. Existenta depozitului , antigrindinei ( asimilate ca creierul livezii) fertiirigatia ( asimilate cu inima livezii) ne asigura ca tratamentele si fertilizarea ca si celelalte verigi tehnologice sunt fezabile, astfel ca veniturile planificate sunt relizabile prin dirijarea optima a factorilor de vegetatie si de productie . Ne propunem sa realizam o cultura din specia CIRES pe 6,88 HA de pe care sa realizam o productie cantitativ comparativ cu livezile clasice , de 4-5 ori mai mari iar ca valoare venituri care sa asigure o rentabilitate foarte ridicata.
Conditiile pedo climatice
Sunt prezentate in studiul intocmit de O S P A si trecut in anexa, de asemena si studiul daunatorilor din sol.
Clima județului Ialomița este temperat-continentală caracterizându-se prin veri foarte calde și ierni foarte reci, printr-o amplitudine termică anuală, diurnă relativ mare și prin precipitații în cantități reduse. Durata medie anuală de strălucire a Soarelui este cuprinsă între 2.100 și 2300 ore, numărul anual de zile cu cer senin este de 110; cu cer noros de 123, iar cu cer acoperit 130 de zile.
Temperatura medie anuală a aerului crește de la Nord-Vest (10,40 C la Armășești), către Sud-Est (11,10 C la Fetești). Minima absolută a ajuns până la - 32,50C la Armășești (25 ian.1942), iar maxima absolută până la +440 C la Amara (august 1951), fapt ce determină o amplitudine termică maximă de 76,5ºC.
Precipitațiile atmosferice, variază între 400 și 520 mm/an, cele mai mici fiind repartizate în Lunca Dunării, iar cele mai mari fiind în restul județului. Vânturile au ca direcții dominante nord-est, nord, sud-vest și sud, dominante fiind crivățul, austrul, băltărețul și suhoveiul.
De aceea, ca măsură obligatorie se impune irigarea întregii suprafeţe, pentru suplimentarea deficitului de apă şi corectarea modului defectuos de distribuire a precipitaţiilor.
Umezeala relativă a cerului variază între 74 și 76%. Dintre fenomenele climatice caracteristice se remarcă înghețul, bruma și viscolul, în perioada rece, seceta, roua și grindina, în perioadele calde ale anului.
Favorabilitatea pedoclimatică potențată conform Anexei II STP – Zonare pomicultură este la cireș -2,31 favorabilitatea naturală și - 2,85 favorabilitatea potențată, specia menționată fiind recomandată pentru înființarea de plantații pomicole în zonă, cu aplicarea corespunzătoare a irigațiilor. Solurile județului Ialomița sunt cernoziomuri (193.000 ha.), cambice (25.000 ha.) și brun - roșcat (1.000 ha.), solurile aluviale (36.000 ha.) și solurile sărăturate - solonceacuri și solonețuri (800 ha.). și altele. Majoritatea solurilor sunt favorabile agriculturii constituind una dintre bogățiile județului Ialomița.
Se recomandă efectuarea unui studiu pedologic şi agrochimic pe terenul respectiv pentru a putea cunoaște exact reacția solului, conținutul de humus și azot, fostor, potasiu, în vederea ameliorării acestuia cu îngrășăminte chimice dacă este cazul.
Se recomandă un studiu biologic, prin recoltarea de probe in vederea analizei la Inspectoratul Teritorial Fitosanitar Ialomița.
Se recomandă o fertilizare de bază cu gunoi de grajd (60 t/ha) și cu îngrășăminte chimice complexe, conform devizelor anexate.
Organizarea și amenajarea teritoriului
Lucrare ce are ca scop asigurarea condiţiilor de mecanizare şi transport rapid, constă în: parcelarea terenului, stabilirea reţelei de drumuri şi a zonelor de întoarcere. Recomandăm păstrarea drumurilor secundare şi principale astfel încât să se asigure zone de întoarcere la capetele rândurilor cu lăţimea de 4 m, spaţiu necesar întoarcerii agregatelor. Direcţia rândurilor va fi N-S, zonele de întoarcere vor fi amplasate la partea de N şi de S a parcelelor. Volumul şi natura lucrărilor de organizare şi amenajare a terenului destinat pentru înfiinţarea noilor plantaţii depind în mare măsură de orografia terenului, de natura solului, de sistemul de cultură, de particularităţile biologice ale pomilor şi de cultura premergătoare.
Lucrările de organizare interioară a teritoriului plantaţiei trebuie să rezolve probleme privind parcelarea, trasarea şi amenajarea a unui eventual drum principal, stabilirea sistemului de irigaţie, împrejmuirea plantaţiei.
Parcelarea terenului - terenul destinat livezilor se împarte în parcele acestea fiind unitatea teritorială de lucru, care are acelaşi tip de sol, acelaşi sistem de pichetaj, acelaşi sistem de amenajare şi lucrare a solului şi în care se plantează o specie sau cel mult 2, 3 soiuri interfertile.
Parcela se delimitează cu ajutorul drumurilor de explatare şi a zonelor de întoarcere, mărimea sa fiind determinată de: orografia terenului şi unghiul de pantă; cu cât terenul va fi mai frământat sau unghiul de pantă mai mare, cu atât suprafaţa parcelei va fi mai mică şi invers.
Folosirea eficientă a agregatelor pentru execuţia lucrărilor de întreţinere, de recoltare şi transportul producţiei.
În cazul de faţă, avându-se în vedere înfiinţarea unei plantaţii de 6,88 hectare livadă, nu ne vom opri asupra principiilor de proiectare a căilor de acces pietruite, a aducţiunilor de apă în vederea irigării, etc., însă sunt cerinţe obligatorii impuse chiar şi în cazul unei plantaţii pomicole cu dimensiuni reduse, cum ar fi împrejmuirea terenului.
Pichetarea este lucrarea prin care se materializează pe teren poziţia fiecărei plante. Înainte de pichetare se stabileşte sistemul de pichetare, forma parcelei, se încadrează şi se parcelează terenul. Pentru simplificarea lucrării, terenul se încadrează în figuri geometrice regulate, iar zonele neregulate rămase se pichetează prin prelungirea rândurilor. Săpatul gropilor pentru plantare. Fără a deranja pichetul, perpendicular pe lungimea rândului la 2 cm de pichet se sapă gropile la 40 cm adâncime şi 40 cm lăţime. Unelte folosite: cazmale când lucrarea se execută manual sau mecanizat cu burghiul. După ce gropile au fost realizate se repartizează la fiecare groapă 1-3 kg mraniţă ce va fi încorporată la plantare.
Împrejmuirea terenului – se impune deoarece pomii tineri şi cei pe rod sunt adesea afectaţi de animalele sălbatice sau domestice care au acces în livadă.
4.1. Sistemul de plantație pomicolă
La proiectarea uneii plantaţii de pomi se are în vedere faptul că de sistemul de cultură (clasic, semintensiv, intensiv şi superintensiv) depinde în mare măsură dinamica intrării pe rod, producţia la unitatea de suprafaţă, calitatea acesteia, precum şi perioada de exploatare economică.
În cazul de faţă s-a optat pentru un sistem superintensiv, pretabil la specia propusă pentru plantare atunci când sunt altoite pe portaltoi GISELA 6. Menţionăm, că acest tip de plantaţie superintensivă solicită efectuarea la timp şi de bună calitate a lucrărilor de înfiinţare şi întreţinere recomandate pentru a produce randamente superioare. În caz contrar, există riscul de producţii scăzute, iar calitatea fructelor poate fi compromisă.
Ţinând cont de şi de particularităţile speciilor respective şi de posibilitatea executarii unei livezi moderne, dotată cu sistem de irigare prin picurare, s-a stabilit ca distanţă optimă de plantare pentru cireș va fi de 3,7 m între randuri si 1,5 m între pomi pe rand, deci o densitate de 1800 pomi / ha. Plantarea livezii (6,88 ha) se va face în toamna anului 2016 și primăvara și toamna anului 2017. Se va anexa schița plantației pomicole. Cele 3 soiuri de cireș: Regina; Kordia ; Ferrovia recomandate sunt studiate științific în România.Terenul va fi imprejmuit cu gard de plasa zincata pe lungimea de 1617 m , cu stalpi de beton inalti de 2 m,distanta intre stalpi de 2,5 m .Valoarea totala a investitiei , pentru cele doua parcele va fi de 19 404 euro. In anexa prezentam un detaliu al imprejmuirii.
Pentru exploatarea livezii; circulatie utilaje, transport materii materiale, productie de fructe, lucrarile agricole, cele doua sole vor avea de jur imprejur drumuri largi de 10 m, in acelas scop, solele vor avea la mijloc cate un drum lat de 10 m Randurile de pomi se vor planta pe lungimea parcelei, orientat dela nord–sud, comform schitei anexate cu randuri soiuri si aranjarea lor in parcela.
5. SORTIMENTUL SI NECESARUL DE MATERIAL SADITOR
Deşi soiul în noua concepţie economică este considerat ca un mijloc de producţie nu se poate neglija faptul că producţia de fructe este destinată pentru satisfacerea consumului (în stare proaspătă sau conservată). Prin urmare va trebui să se ţină cont şi de calitatea sortimentului, ce trebuie să satisfacă cerinţele pieţii interne şi externe, într-o anumită perioadă de consum.
În ceea ce priveşte rentabilitatea, cultura cireșului ocupă unul din primele locuri în pomicultură datorită producţiei constante. Cireșul este rentabil, neavând periodicitate de rodire și este comercializat foarte bine la începutul verii, fiind prima specie pomicolă autohtonă ce poate fi consumată în stare proaspătă.
La fiecare specie aleasă pentru cultură, soiurile ce se vor cultiva şi care sunt enumerate mai jos se regăsesc în Lista oficială a soiurilor admise pentru cultură în România.
Soiurile alese asigură o coacere eşalonată a fructelor, pentru a se putea valorifica o perioadă mai extinsă pe piaţa de fructe.
SPECIA CIREȘSuprafaţa: 6,88 ha
Nr. total pomi: 12728 pomi; nr. soiuri: 3Portaltoiul utilizat: Gisela 6
Soiul Regina nr. pomi 5400
Original din Germania, vigoarea pomului mare, forma coroanei globuloasa,fruct foarte mare 8 – 9,5 g cordiforme, alungite, fermitate foarte mare, culoarea pielitei rosu inchis la maturitate, perioada de recoltare, prima decada alunii iulie, productia biologica (verificata si in România) 20- 25 to/ ha . Soiul este foarte cautat atat pe piata interna dar mai ales in fostele tari sovietice.
Soiul Kordia nr. pomi 4000
Soi de origine cehă, obţinut la Institutul de Cercetări pomicole de la Holovousy, mult răspândit, în ultimii ani, în toate ţările cultivatoare de cireş.
Pomul este viguros, are coroană larg-conică, înaltă, rodire pe buchete de mai şi ramuri mijlocii, înfloreşte târziu, este productiv dar sensibil la ger.
Fructul este mare sau foarte mare peste 8 g, obtuz cordiform, cu partea dorsală bombată. Pieliţa este roşie sângerie, iar pulpa pietroasă, darsuculentă, dulce, neaderentă la sâmbure, cu foarte bune calităţi organoleptice.
Epoca de coacere este târzie, la sfârşitul primei decade a lunii iulie.
Soiul Ferrovia nr. pomi 3328 Soi de origine italiană, selecţie locală cu genealogie necunoscută, răspândit în
multe ţări cultivatoare de cireş.
Pomul este viguros, are coroană largă, extinsă pe orizontală, şi rodire pe buchete de mai şi ramuri mijlocii, înfloreşte foarte târziu, este productiv şi destul de rezistent la secetă.
Fructul este mare sau foarte mare 8-9 g, obtuz, uneori reniform, cu partea dorsală bombată. Pieliţa este roşie sângerie, iar pulpa pietroasă, slab suculentă, dulce, neaderentă la sâmbure, cu foarte bune calităţi organoleptice.
Epoca de coacere este târzie, sfârşitul primei decade a lunii iulie.Livada superintensiva din specia Cires se va realiza plantad pomii la distanta de 3,7 m intre randuri si 1,5 m intre pomi pe rand, deci o densitate de 1800 pomi / ha , fiecare pom va primi un spatiu vital de 5, 55 m patrati , suficient pentru crestere si desvoltare armonioasa , cu suficienta lumina , aer , protejat de vant . Pentru 6,88 ha vom avea nevoie de 12728 pomi( 3% rezerva) . Ne propunem sa cultivam soiuri si sa cumparam material saditor din cele mai valoroase , cu potential biologic ridicat, soiuri verificate si dela care se pot obtine productie de 20-25 to ha, cultivate in tarile cu pomicultura avansata din uniunrea europeana si anume .Pomii vor fi de doi ani tip K N I P, altoiti pe port altoi vegetativ GISEL A 6, iar soiurile vor fi : Soiul Regina 5400 pomi; Soiul Kordia 4000 pomi; Soiul Ferovia 3328 soi care va fi si polenizator pentru cele doua soiuri.
Aceste soiuri sunt foarte apreciate cu fructe mari, gustoase, cautate de consumatori in tarile cu care vom face comert= Azerbaigian, Ucraina, Belarus, Olanda si Germania
Soiurile vor fi plantate alternativ dupa urmatoarea schiema = 3 randuri Regina , 2 randuri Ferrovia si apoi 3 randuri Kordia , in parcela mare iar in cea mica, tot alternative 2-3 randuri Regina si 2 randuri Ferovia si Kordia cu urmatoarele carateristici fizice si de productie.
TEHNOLOGIA DE CULTURĂ A CIREȘULUI
Toate soiurile de cireş provin din specia Cerasus avium (cireşul sălbatic sau păsăresc) care trăieşte în China, India, Iran, Caucaz, Asia Mică, Europa şi Nordul Africii. În Caucaz se întâlneşte până la 1500 m altitudine, iar în ţara noastră până la 900-1000 m. În cultură se întâlnesc soiuri de cireş dulce, care sunt practic generalizate, cât şi soiuri de cireş amar.
Speciile Cerasus mahaleb (vişinul turcesc), Cerasus vulgaris (vişinul comun), Cerasus fruticosa (vişiunul de stepă) au contribuit la crearea de noi soiuri şi portaltoi de cireş.
În prezent cireşul se cultivă pe toate continentele, însă în emisfera sudică are o pondere de numai 1%, ca producţie de fructe.
Primele locuri în producţia mondială de cireşe sunt deţinute de Turcia (185 mii tone anual), S.U.A. (169 mii tone anual), Germania, Italia (129 mii tone anual), Franţa, România şi Bulgaria. (73 mii tone)
Cerinţele faţă de factorii de mediuCerinţele faţă de lumină- Coroana rară a cireşului, etajată natural, precum şi
faptul că cireşii sălbatici ocupă, cele mai însorite pante, constituie doavada exigenţelor foarte mari faţă ale cireşului faţă de lumină. Specie heliofilă, în condiţii de luminozitate insuficientă, cireşele rămân colorate şi deficitare ca gust, se accetuează degarnisirea pomilor şi producţia de fructe scade.
Din punct de vedere al cerinţelor faţă de lumină cireșul se situează imediat după nuc şi piersic, pe aceiaşi treaptă cu caisul şi înaintea vişinului, părului, mărului şi prunului.
Cerinţele faţă de căldură- cele mai favorabile pentru creşterea şi rodirea cireşului sunt bazinele şi localităţile cu temperaturi medii anuale de 9-10,5°C. Cireşul are cerinţe mari faţă de căldură în fenofaza înfloritului şi fecundarii (a doua jumătate a lunii aprilie), precum şi în mai iunie când cresc şi se maturează fructele.
Rezistenţa la temperaturi scăzute- cireşul rezistă mai bine la ger decât caisul, migdalul şi piersicul, dar mai slab comparativ cu vişinul, prunul şi mărul. În perioada repausului obligatoriu, mugurii floriferi ai cireşului rezistă până la -24°C, iar lemnul până la -30°C. Bobocii florali încă nedeschişi rezistă până la -4,5 °C, uneori chiar până la -5,5 °C. Florile deschise suportă scăderea temperaturii până la -2,2°C.
În iernile cu oscilaţii mari de temperatură de la zi la noapte, scoarţa şi cambiul degeră, fenomen în urma căruia pe trunchiul pomilor apar „arsuri de iarnă”, Uneori degeră numai cambiul, şi în acest caz scoarţa crapă şi se deprinde de pe lemn, rezultând plăgi deschise care trebuie acoperite imediat; altfel se vindecă foarte lent, parţial sau deloc. Acest fenomen este frecvent la pomii plantaţi pe văi, pe versanţi, pe platouri unde sunt vânturi reci sau pe soluri grele.
Cerinţele faţă de apăCireşul are cerinţe moderate faţă de apă, altoit pe mahaleb (vişin turcesc),
reuşeşte bine în zonele de stepă şi silvostepă cu precipitaţii anuale de 550 mm. Soiurile cu coacere mijlocie sau târzie, altoite pe portaltoi franc sau vegetativ necesită 620-670 mm precipitaţii. În perioada maturării fructelor, umiditatea excesivă favorizează atacul de Cocomyces hiemalis şi Monilinia laxa.
Ploile abundente din fenofaza de pârgă şi maturitate produc crăparea fructelor (în special la soiurile cu fructe pietroase). Cireşul nu suportă excesul de umiditate din sol, şi nici inundaţiile prelungite atunci când este altoit pe mahaleb.
Cerinţele faţă de solSunt mari, diferenţiindu-se în funcţie de grupul de soiuri şi de portaltoi folosiţi, dar
preferă soluri mijlocii, uşoare, nisipo-lutoase şi argilo-nisipoase, permeabile, profunde, cu apa freatică la 1,5-2 m adâncime. Nu suportă terenurile reci, grele, umede, nici cele cu apa stagnantă. Pe terenurile cu exces de umiditate el piere înaintea altor specii.
Cireşul suportă cu greu transplantarea şi se obţin rezultate bune dacă plantarea de primăvară sau de toamnă sunt făcute la momentul optim. Nu trebuie plantat pe acelaşi loc deoarece manifestă fenomenul de oboseală a solului. Polenizarea este entomofilă.
Valorifcă foarte bine solurile cu CaCO3 de până la 6%. La peste 10% CaCO3 în sol favorabilitatea este redusă.
Particularități biologiceMajoritatea soiurilor de cireş sunt autosterile. Grupele de soiuri interfertile sunt
numeroase şi pot fi cultivate într-o parcelă (Bigarreau Donissen x Germersdorf; Boambe de Cotnari x Stella; Germersdorf x Hedelfinger; Timpuri de Bistriţa x Bigarreau Moreau). Cireşul înfloreşte după majoritatea soiurilor de migdal, cais, piersic, aproape concomitent cu majoritatea soiurilor de prun şi de păr. Înfloritul se suprapune parţial la toate soiurile de cireş, ceea ce favorizează polenizarea încrucişată. Florile sunt situate câte două-trei într-o inflorescenţă. Perioada de la deschiderea primei flori, până la sfârşitul deschiderii petalelor, are o durată de 9-17 zile, interval suficient de lung pentru a asigurarea unei polenizării normale între soiuri. Soiurile de cireş amar se comportă ca şi soiurile de cireş dulce în procesul polenizării. Pentru asigurarea polenizării se recomandă plantarea în rînduri alternative din soiul de bază și soiul polenizator, în proproție de 4/1; 5/2; 5/5.
Vârsta intrării pe rod În funcţie de precocitatea soiurilor, primele fructe se formează în anul III-IV, iar producţii economice se obţin începând cu anul V. Producţia de fructe este cuprinsă între 7-8 tone/ha, iar longevitatatea economică a plantaţiilor este de 30-40 ani.
Particularități privind organizarea și pregătirea terenului în plantație de cireșAvând în vedere că cireșul are nevoie de multă lumină, cu soluri bine aerate și
ferite de zonele cu aer rece și umed, la amplasarea plantațiilor trebuie să ținem cont de cfaptul că cireșul crește și fructifică bine pe porțiunea de mijloc a unui versant, iar pe terenurile plane, acestea să nu fie predispuse periodic la băltiri.
Cultura performantă a cireșului necesită sistem de irigare care se instalează odată cu plantarea pomilor, iar sistemele de acoperire antigridină sunt recomandate pentru zonele unde riscul grindinei are o frecvență justificată economic.
Întreținerea solului după plantarea pomilor se face prin menținerea intervalului dintre rândurile de pomi ca ogor negru în primii anii după plantare, prin discuiri repetate care să distrugă buruienile și să afâneze superficial solul. Sub rândurile de pomi, pe o bandă cu lățimea de 1-1,4 m, solul se menține curat de buruieni cu ajutorul frezei cu palpator purtată de tractor.
Irigarea plantațiilor de cireșCa metodă de irigare se recomandă irigarea prin picurare, cât și irigarea prin
microaspersiune sub coroana pomilor. În cursul perioadei de vegetație, plantațiile tinere
de cireș consumă 3350 m3
apă/ha, din care 65% în lunile de vară. Momentul optim de aplicare al udărilor este: cu o săptămână înainte de înflorit, în perioada întăririi sâmburelui, după recoltarea fructelor.
Fertilizarea în plantațiile tinere constă în aplicarea sub proiecția coroanei a câte
3-4 kg gunoi de grajd, o dată la 3-4 ani, iar anual câte 10-12g/m2
N, 6-8 g/m2
P2
O5
, 6-
8 g/m2
K2
O. Fertilizarea poate fi completată la nevoie în perioada de vegetație, prin
aplicarea fertilizărilor extraradiculare, în urma efectuării unei diagnoze foliare care stabilește carența unui anumit macro sau microelement.
6. Pregatirea terenului si plantarea.
Pentru executarea lucrarilor de pregatire a terenului si plantare (ante masuratori deviz 1 si deviz 2 ) s-au facut calcule privind cheltuielie cu forta de munca (articole din NTM/92) ,lucrarile cu tractoare si masini agricole, consumul de materii si materiale,s-a calculat volumul de transporturi de materii si materiale comform normelor recomandate de Ministerul Agriculturii, pentru realizarea unei plantatii durabile. Prima lucrare va fi nivelarea terenului, administrarea de 80 to gunoi de grajd, administrarea de 1600 kg/ ha ingrasaminte chimice cu fosfor si potasiu, lucrarea de arat la 30 cm si apoi lucrare mecanica de nivelat+discuit. La infintarea unei livezi super intensive trebuie sa urmarim un scenariu logic= dupa pregatirea terenului, urmeaza infintarea sistemului de sustinere, construirea si punerea in functie a sistemului de fertiirigatie si apoi se face plantarea prin legarea pomilor de prima sarma (plasa anti grindina se monteaza in anul 2-3)
Pantarea pomilor se va face in toamna anului 2016 atunci cand avem terminate lucrarile de pregatire a terenului si montarea sistemului de sustinere si de irigatie.
În vederea plantării, pregătirea terenului constă în nivelarea şi fertilizarea solului.Desfundarea – soluţia adoptată în cazul de faţă este executarea mobilizării
profunde a solului prin scarificare la 60 cm prin întoarcerea brazdei.Perioada dintre desfundare şi plantare trebuie să asigure aşezarea solului şi
acumularea unei umidităţi corespunzătoare, precum şi executarea în condiţii optime a celorlalte lucrări ce premerg plantării (nivelare, pichetare, executarea gropilor).
Înainte de pichetarea şi plantarea propriu-zisă cu pomi se impune executarea nivelării de suprafaţă. Cu cât aceasta se va executa mai corect din punct de vedere tehnic cu atât mai uşor se va executa pichetarea, alinierea pomilor pentru plantare şi ulterior lucrările de exploatare din plantaţie.
Fertilizarea terenului - precede plantarea pomilor altoiţi, efectuându-se cu 1-5 luni înainte de momentul plantării. Dacă plantarea pomilor se efectuează în toamnă (oct.-noembrie), fertilizarea se va efectua în mai-septembrie, prin împrăştierea uniformă, pe întreaga suprafaţă a dozelor recomandate în devizul de pregătire a terenului (gunoi de grajd +ingrasaminte chimice). Fertilizarea terenului este urmată de încorporarea acestora în sol prin arătură obişnuită.
Pregătirea pomilor pentru plantare.
Cuprinde fasonare şi mocirlire rădăcinilor. Pomii scosi de la stratificare, si adusi la locul de plantare, sau adusi direct de la pepinieră, se supun unui control riguros, urmărindu-se ca fiecare pom să aibă rădăcina sănătoasă să nu fie rănită, ruptă sau despicată. Tulpina de asemenea să fie sănătoasă si fără răni. Pomii care n-au fost fasonati, la rădăcină cu o-cazia stratificării se fasonează la plantare.
Fasonarea constă în înlăturarea porţiunii vătămate şi scurtarea rădăcinilor mai groase de 3-4 mm, la 35-40 cm şi a celor mai subţiri de la 3 mm la 8 – 10 cm.
Mocirlirea este opreaţia de introducere a rădăcinilor întru-un amestec de pământ galben, balegă proaspătă şi apă, de consistenţa smântânii.Aceaste are rolul de a asigura o mai mare umiditate în jurul sistemului radicular, de a realiza o aderenţă mai bună cu solul şi de a stimula vindecarea rănilor. După mocirlire pomii se repartizează la gropi în momentul plantării.
Plantarea propriu- zisă. Constă în următoarele operaţii:-se trage în groapă pământ fertil rezultat din primul strat la săparea gropii,
aşezându-se sub formă de muşuroi pe fundul gropii;-se aşează pomul în groapă cu rădăcinile deasupra muşuroiului;-este de dorit ca adâncimea de plantare să fie aceiaş la care a fost pomul în
pepinieră. La pomi altoiţi pe puieţi din seminţe, regula generală este ca după aşezarea pământului în groapă coletul să fie situat la nivelul solului. Pomii altoiţi pe portaltoi vegetativi se pot planta puţin mai adânc decât au fost ăn pepinieră, pentru a realiza o zonă mai mare de înrădăcinare a portaltoiului, dar punctul de altoire să rămână totuşi cu căţiva centimetri (2-3 cm) deasupra solului pentru a evita o eventuală trecere a altoiului pe rădăcini proprii.
- se răsfiră rădăcinile cu mana în toate directiile, astfel încât sa se ocupe tot spaţiul din groapa si sa nu se suprapuna;
- se acopera radacinile cu un strat de pamant bine maruntit si nse calca usor, cu piciorul orientat cu calcâiul spre exteriorul gropii, de la periferia gropii spre centru;
- după acoperirea rădăcinilor se iumple groapa cu pământ amestecat cu 10-15 kg gunoi bine fermentat; gunoiul de grajd nu trebuie sa vina în contact cu rădăcinile;
- se calca din nou cat mai uniform si apasat;- un pom bine plantat nu trebuie sa se smulga cu usurinta di pamant.Dupa plantare se face o copca in jurul pomului în care se toarna 1-2 găleţi cu apa.
Dupa infiltrarea apei în sol se face un musuroi, care completează pământul din jurul pomului, menţine umiditatea şi protejează rădăcinile împotriva îngheţului. După plantare pomi trebuie protejaţi împotriva rozătoarelor (iepuri, căprioare), prin învelitului trunchiului.
Imediat dupa plantare se scurtează varga pentru proiectarea coroanei, la o înălţime care diferă în funcţie de tipul de coroană ales. Această tăiere are şi rolul de a reface echilibru între partea aeriană şi sistemul radicular, care a avut de suferit cu ocazia scosului din pepinieră, când o mare parte din rădăcini se rup.
Plantare se face la distanta de 3,7m intre randuri si 1,5 m intre pomi pe rand,Vom dirija coroana un ax vertical cu trei etaje in forma de piramida = larg la baza
si ingust spre varful pomului.La plantare se va proceda astfel:= dealungul randului se deschide cu veloxul cu palpator un sant adanc de 20 cm ,
pomii se repartizeaza la 1,5 m si se leaga de prima sarma pe care este montata linia de picurare (este la 60 cm , materialul are un colet de minim 30 cm) , dupa legarea pomilor imediat se foloseste din nou veloxul pentru realizarea unui bilon (cu veloxul se poate realize si sant si bilon) bilon care se vacoperi cu un strat de paie (acesta asigura umiditatea in sol), si se porneste sistemul de irigartie.
In prima saptamana nu se foloseste fertiirigatia pentru ca sa nu deranjam perisorii absorbanti in curs de formare. Fertiirigarea se realizeaza cu ingrasaminte chimice cu azot 75% si fosfor 25%
Cheltuielile directe de plantare sunt calculate pe un ha la la suma de 88908 lei=deviz1 si2lei(19889 euro) . Cheltuielile totale pana la prima recolta, pe ha 194 164 ron (43 437 eur ) iar total general 1 335 848 ron (298 847 euro pentru 6, 88 ha
Curs ECB DIN 13 04 2016 = 4,47 RON
Deoarece vom plantam pomi de 2 ani, tip K N I P, in primul an vom face lucrari in coroana, numai lucrarile in verde din lunile iunie, iulie: dresaj, ciupit, orizontalizari si inelari pentru stimularea de lastari pentru viitoarele etaje. Dupa ce incep lastarii sa creasca, se elibereaza punctual de altoire pentru a primi soare si caldura, in toamna tot cu veloxul se musuroieste pentru a fi ferit de inghet. In vara se pun la pomi shaltere pentru protectie de rozatoare. Pentru anii 2, 3, 4 au fost calculate cheltuielie directe care justifica verigile tehnologice pentru a pregati livada sa asigure 20 to/ cirese extra (devize 2,3, 4), s-au calculate si cheltuielie suplimentare( 10 % si 5%).
7. Instalarea sistemului de sustinere si de protective antigrindina.
Sistemul de sustinere trebuie astfel construit ca sa asigure dirijarea tulpinii si etajelor, sa sprijine axul vertical , intreaga structura a pomilor sa suporte productia de 20 kg pe pom. Sistemul trebuie sa fie suficient de inalt si sa permita montare plasei anti grindina, sa fie bine ancorat si sa reziste la un vant de 120 km/ora.Descriem pe scurt principalele specificatii ale sistemului:
Stalpi de capat din beton precomprimat armat cu 6 grupe a cate 3 fire din otel, sectiune 9x9,5 inaltime de 4,5m ,
Stalpi intermediari pe rand din 8 in 8 m din beton precomprimat armat cu 4 grupe a cate 3 fire din otel, sectiunea 7x7,5, inaltimea de 4,5 m
Capisoane pentru stalpii intermediar si cei de capat pentru prinderea sarmei de 4 mm si a plasei anti grindina
Plachete PVC de fixare a plasei anti grindina de sarma de 4 mm si de funia de 8 mm
Plachete pvc(tip pereche)de prindere a plasei deasupra intrvalului dintre randuri
Fir de otel special , protejat anti corosiv de 4 mm, necesar stabilizarii sistemuluisi sustinerii plasei anti grindina
Funie de otel galvanizata acoperita cu PVC grosime 5 mm, necesara la prinderea si protectia plasei anti grindina
Ancore montate la 1,5-2m de stalpii de capat, realizate din bare de otel 26 mm, lungimea 1,5m prevazute cu elice de infiletat din table de 4-6mm cu diametrul de 250-300mm Acelas tip de ancore perimetral perpendicular pe randuri puse in dreptul stalpilor de mijloc
Inel fi 8 cm pentru prinderea plasei de funia de capat Placi anti scufundare metalice pentru stalpii perimetrali Plasa anti grindina rezistenta la UV Funie de otel formata din 49 fire de otel galvanizat grosimea 8 mm pentru
legarea stalpilor de capat la ancore Trei sarme galvanizate de 2,8 mm , fixate pe lungimea randului de pomi , pe
stalpi la inltimea de prima= 60 cm , a doua= 120 cm si a treia= 240 cm, sageata creste la 270cm, taiata anual.
Bride de fixare a funiei si a celor trei sarme care formeaza etajele de fixare a pomilor
Intinzatoare funie si sarme Cleme pentru prinderea sarmelor de stalp a tulpinii si sarpantelor Valoarea totala a investitiei 16 000 euro Se incadreaza in costurile standard Ferma va fi dotata cu o platform auto propulsata pentru lucrarile de strans si
Tehnica de irigare - se recomandă aplicarea tehonlogiei modernizate de irigare, respectiv irigarea prin picurare. Avantajele sunt: consum de apă redus cu până la 50 %, presiune de lucru de 1,5-3 bari. Picurătoarele se vor amplasa la distanţa de 1 m, putând fi ataşate la furtunul de irigare sau încorporate în conducta de udare. Este indicat ca sistemul de picurare să fie prevăzut cu fertilizator pentru a aplica îngrăşămintele odată cu apa de irigat, în funcţie de nevoile pomilor.Intreaga suprafata de 6,88 ha , impartita in doua trupuri se va iriga dintr-o singura sursa de apa , din sursa existent se alimenteaza zilnic un bazin de 300 mc apa, bazin captusit cu folie speciala in apropiere se construieste un adapost pentru o statie de pompare cu accesoriile aferente :electro pompe, tablouri de comanda care sa serveasca fiecare parcela , ,mod de pornire automat si manual, intrare protectie lipsa apa,, releu comanda central irigatii, plutitor lipsa apa 10 m cabluri de alimentare si PIF=punere in functie . Functionarea intrgului sistem de irigatie va fi automatizata de cpmputer, modul de transmitere a comenzilor se face WIRELESS. Prin interfata unitatii se va face programarea operatiunilor, timpilor de irigare, volumelor de apa si/ ingrasamintelor. Sistemul are cap control principal,care asigura pomparea apei din bazinul ce se construiete,, vor fi montate filter automate pentru filtrarea apei, va contoriza si monitoriza consumul de apa prin apometre cu comanda electrica, va controla administrarea ingrasamintelor din tancul de fertilizare cu o capacitate de 1000 litri in instalatia de irigare cu un injector automat.Pe traseu vor fi minim 2 cap control secundare care controleaza presiunea si debitul face legatura intre instalatia central si conducte, vor fi echipate cu filter de 3 toli si o unitate RTU si antena wi-fi pentru control dela si catre computer.Conductele de transport al apei vor fi dimensionate astfel sa asigure circulatia rapida a apei , sa se evite pierderile de sarcina.LINIILE DE PICURARE au rolul de a distribui apa si ingrasamintele la radacina plantelor,picuratoarele vor fi cu presiune compensata, solutie ce va asigura o uniformitate maxima de debit si presiune in orice punct al sistemului si de distribuire uniforma a ingrasamintelor. Tubul de picurare cu presiune compensata va fi PC 20mm/ 1,6/0,50 avand distanta intre picuratoare de 50 cm si debitul pe picurator de 1,6 l/ ora . Grosimea peretelui furtunului, tipul picuratorului(sistem inovativ= CascadaLabirint), material din care este confectionat sa confere folosire indelungata minim 10 aniAlte accesorii induse = manometre, supape aerisire, valve, fitinguri, piese T conectori care leaga linia de picurare cu conducta de distributie a apei . Deoarece ciresul are un consum mare de apa in lunile iunie si iulia= 18-20 l/pom si /zi, se vor instala doua linii de picurare pe acceasi sarma la 6o cm inaltime dela sol, una dreapta alta stanga la pom. Manopera, bazinul de acumulare se executa de aceasi firma care aprovizioneaza si construieste sistemul de fertiirigatie, asigura asistenta tehnica minim un ciclu de productie.In primii 3 ani se iriga pe o singura linie de picurare iar din anul al patrulea pe doua linii de picurare Fertiirigarea se executa zilnic, asigurand la fiecare pom cate 2(martie aprilie)-20 litri apa (iunie -iulie), nu se iriga in zilele cand a plouat minim 20 l/m patrat,(system Haifa)
Specificare Cost standard euro/ha Ha Total euro
echipament irigare localizat 3.500 6,88 24.080
Manopera instalare echipament irigare localizat
500 6,88 3.440
TOTAL 27.520
9. FORMA DE COROANA
Imediat după plantare, se proiectează forma de coroană stabilită pentru plantaţia respectivă. Dacă pomii plantaţi au ramuri anticipate pe trunchi pe porţiunea de 60-80 cm de la sol, acestea nu se taie (eventual se răresc dacă sunt mai mult de 67 ramuri). Dacă pomii nu au ramuri anticipate, varga se scurtează la 80-90 cm de la sol. Viitoarele ramuri care vor forma coroana vorfi cele crescute pe porţiunea de 60-90 cm de la sol.
În primul rând este bine de menţionat că şi la specia cireş sunt necesare tăieri anuale în uscat şi în verde, indiferent de sistemul de cultură şi de vigoarea pomilor.
.Forma de coroană ax vertical (Fig. 1). Este forma de coroană folosită în plantaţiile superintensive. În lungul axului pomilor se găsesc ramuri de semischelet şi de rod. Pomii ajung la înălţimea de 4,0-4,5 m începând din anul 5-6 de la plantare. Singurul element de schelet al acestei forme de coroana este axul vertical al tulpinii, cu ramuri de semischelet scurte şi ramuri de rod. Acest tip de coroană se formează astfel: varga se scurtează la 70-80 cm de la nivelul solului, din care 40 cm reprezintă trunchiul, care se curăţă de toţi lăstarii. Restul axului nu mai solicită nici o lucrare, ramurile şi anticipaţii au libertate de creştere. În primăvară dacă prelungirea axului este mai lungă de 60-80 cm se scurtează de la prima ramură după cei 40 cm ai trunchiului. Înălţimea pomului să nu fie mai mare de 2,5-3,0 m.
Fig. 1. Forma de coroană ax vertical
Forma de coroana va fi un ax vertical TIP FUS SUBTIRE (Fig. 2) , pomii au axul vertical format in pepiniera , la plantare are 3-5 lastari anticipati motiv pentru care in primul an nu facem taieri dar, vom face lucrari in verde = incizii deasupra unui mugure pentru stimularea cresterii lastarilor in lunile aprilie , mai ,
apoi lucrari de dresaj , ciupit , carnit, arcuire si orizontalizare folosind la dirijare furtun de plasic de 4 mm, iar in vara incizii vom face sub mugurii vegetativi pentru stimularea de ramuri de rod .
Fi.2. Aspecte cu forma de coroană FUS
In urmatorii ani se vor face taieri in uscat pentru corectarea cresterilor , eliminarea cresterilor concurente pe tot axul , pentru echilibrare , pentru asigurarea de lumina , aer si caldura , pentru un rod bogat dar cu fructe mari si sanatoase
Retetele de fertilizare in plantatiile de cires se vor realiza in primul an , completand starterul dat la pregatirea terenului ,adaugand in apa de irigat zilnic pentru fiecare pom norme standard = 0,12 gr de azot/zi/pom= , iar P205 si K20 se vor aplica dupa felul cum evolueaza cresterea, in raportul cunocut de o,5 parti fosfor si 1,5 potasiu fata de o parte de azot.(schema Haifa)
10. Tratamente fitosanitare Pana la intrarea pe rod se vor face urmatoarele tratamenteProgram orientativ de combatere a bolilor şi dăunătorilor la specia cireş până la intrarea pe rod
Tr Fenofaza Patogen/ Dăunător
Produse de protecţia plantelor recomandate
1 Umflarea mugurilor
Păduchele din San–José, păduchi ţestoşi, acarieni, afide, etc. (forme hibernante)
- unul din insecticidele recomandate la Tratamentul 4.
6 La căderea frunzelor
Boli produse de ciuperci şi bacterii
- fungicide pe bază de cupru
Principalele boli şi dăunători
Pătarea clorotică a mărului la cireş - Apple chlorotic leaf spot trichovirus (ACLSV). Boala se manifestă la unelesoiuri mai sensibile. Virusul produce simptome care se caracterizează prin apariţia înainte de coacerea fructelor a unor pete albe, în dreptul cărora pulpa se necrozează. Pe măsură ce boala înaintează aceste pete se adâncesc în interiorul pulpei şidevin brune. Fructele sunt deformate, mai ascuţite şi zbârcite.
Pătarea inelară clorotică la cireş - Prune dwarf ilarvirus (PDV).
Boala poate să fie latentă fiind astfel mascată timp de mulţi ani şi să apară pentru scurt timp numai în timpul perioadei de vegetaţie. Pe frunzele pomilor infectaţi apar de regulă desene inelare, care apoi devin clorotice.
Mai târziu în petele clorotice apar şi pete mai mici necrotice. O alta manifestare este caracterizatăprin apariţia pe frunzele foarte tinere, a unor pete brune. Pe unele soiuri apar formaţiuni mici în lungul nervurii mediane. Odată cu creşterea temperaturii simptomele specifice sunt mascate.
Transmiterea virusului are loc prin altoire şi concreşterea naturală a rădăcinilor.
Cu timpul însă pomii afectaţi devin golaşi datorită afectării mugurilor vegetativi şi floriferi. Pe pomii bolnavi se formează şi un număr mic de fructe însă de calitate foarte bună.Transmiterea virusuluiare loc prin sămânţă şi polen.
Pătarea inelară necrotică la cireş - Prunus necrotic ringspot ilarvirus (PNRSV). Unele tulpini ale virusului sunt latente, caz în care pierderile de producţie sunt reduse. La pomii infectaţi, pornirea în vegetaţie este mai lentă. Alte tulpini produc deformări alefrunzelor, la unele soiuri vara se pot observa pe frunze inele sau benzi clorotice, care mai târziu se
necrozează şi cad, suprafaţa limbului devenind ciuruită. Datorită căderii frunzelor pomii par mai golaşi. Boala se manifestă şi pe fructe, care se deformează. Transmiterea virusului are loc prin altoire, sămânţă şi polen.
Mozaicul mărului la cireş - Apple mosaic ilarvirusvirus (ApMV). Boala se manifestă înspecial pe frunze unde produce decolorări ale nervurilor, decolorări ce înaintează până cuprind toată frunza. Frunzele îngălbenite cad.
Transmiterea virusului are loc prin altoire.Răsucirea frunzelor de cireş - Cherry leaf roll nepovirus (CLRV). Boala nu este prea răspândită, însă pomii care sunt infectaţi au creşteri reduse, înflorire slabă şi frunzele strânse în rozetă răsucite spre faţa superioară.Pe măsură ce boala avansează unele părţi ale coroanei seusucă. În 3-4 ani de la infecţie pomul moare.Transmiterea virusului are loc prin intermediul nematozilor, altoire, seminţe şi polen
Virusul pătării inelare a zmeurului la cireş - Raspberry ringspot nepovirus (RpRSV). Pe suprafaţa frunzelor apar pete uleioase verzi măslinii sau inele de culoare verde deschis. Odată cu înaintarea bolii aceasta se manifestă prin frunze mici, îngustate, deformate, cu marginile puternic dinţate. Pe faţa inferioară a frunzelor apar formaţiuni care se extind în spaţiile internervuriene, de la nervura principală spre marginea limbului. La fructele afectate pedunculul este mai scurt. Cireşele mici şi uşor alungite cad înainte de recoltare.
Transmiterea virusului are loc prin intermediul nematozilor, seminţe şi polen.
Nanismul cireşelor - Little cherry clostero viruses. Manifestarea bolii are loc pe frunze
şi fructe. Frunzele afectate prezintă o colorare în roşu-ruginiu a ţesuturilor dintre nervurile principale şi secundare care rămân verzi. Înroşirea frunzelor începe de la baza lăstarilor şi este mai evidentă spre sfârşitul verii începutul toamnei. Fructele de pe pomii infectaţi se dezvoltă normal până aproape de coacere, apoi stagnează din creştere şi rămân mai mici decât cele sănătoase. Culoarea acestora este mai deschisă, iar pulpa este fadă şi fără zahăr.Transmiterea virusului are loc prin altoire.
Cireş în rozete - Cherry boron rosette. Simptomele se manifestă prin înflorirea mai întârziată a cireşilor, florile avortează, producţia fiind diminuată. Frunzele sunt înguste şi îndoite uşor spre interior de-a lungul nervurii principale. Ţesuturile dintre nervuri se colorează în galben. Mugurii formează rozete de frunze. Locul creşterilor anuale este luat de rozete.
Conţinutul în bor este mai redus la ţesuturile infectate. Boala nu este considerată ca fiind foarte păgubitoare deoarece simptomele se pot elimina prin tratamente cu bor.
Boli virale cu incidenţă redusă (foarte rar şi sporadic întâlnite în România); Cherry mottle leaftrichovirus, Necrotic rusty mottle, Rusty mottle (American si European), Plum pox virus, Arabis mosaic nepovirus, Strawberry latent ringspot nepovirus, Tomato black ring nepovirus.
Pătarea purpurie (antracnoza) frunzelor de cireş şi vişin - Blumeriella jaapii (Rehm.)V. Arx. sin. Coccomyceshiemalis Higg
Simptomatologie. Boala se manifestă cel mai frecvent pe frunze. La început atacul aparesub forma unor pete mici, circulare, purpurii sau roşietice, izolate, cu marginile uşor delimitate. Cu timpul, petele confluează şi ocupă integral limbul foliar. Zona centrală a petelor se decolorează şi devine cenuşie-albicioasă, iar pe partea inferioară a frunzelor se dezvoltă perniţe alb-rozii,alcătuite din conidiofori şi conidii, organele de fructificare ale ciupercii. Frunzele atacate cadprematur, producând defolierea timpurie a pomilor.
Combatere. Pentru reducerea sursei de infecţie sunt obligatorii lucrările de igienizare a plantaţiei, respectiv strângerea şi distrugerea frunzelor atacate. Primăvara, lapornireaîn vegetaţie se vor executa tratamente fitosanitare la avertizare pentru prevenirea infecţiilor primare.Ciuruirea frunzelor - Stigmina carpophila (Lev.) M.B. Ellis sin. Coryneum beijerinckii
Qud.
Simptomatologie. Atacul cel mai caracteristic şi păgubitor se manifestă pe Frunze şi fructe. Pe frunze apar pete circulare de culoare roz-violacee, delimitate de o zonă roşie.Cu timpul ţesuturile din dreptul petelor se necrozează, se desprind şi cad,iar frunzele rămân ciuruite.Când atacul este puternic, petele se unesc şi perforaţiile au forme neregulate. Atacul pe fructe aparesub forma unor pete mici, de culoare roşiatică şi apoi brună. Ţesuturile din dreptul petelorseusucă iarfructele atacate îşi pierd calităţile gustative şi în cele din urmă cad.
Combatere. Pentru prevenirea şi combaterea patogenului se recomandă aceleaşimăsuri ca la Blumeriellajaapii.
Putregaiul şi mumifierea fructelor - Monilinia laxa (Aderhold et Ruhl.) Honey. Ex Whetzel şi Monilinia fructigena (Aderhold et Ruhl.) Honey.
Simptomatologie. Atacul de primăvară se manifestă la flori, frunze şi lăstari. Florile se ofilesc, se brunifică şi se usucă împreună cu frunzele din jurul lor, apoi boala trece pe lăstari cauzând brunificarea şi necrozarea acestora. Veştejirea florilor şi lăstarilor se petrece foarte repede, acest simptom de atac fiind confundat cu efectul gerurilor târzii. În cazul atacului de monilioză, la suprafaţa organelor atacate apare un mucegai crem-albicios, alcătuit din miceliul şi conidiile ciupercii. Atacul de vară se manifestă pe fructe în orice fază de dezvoltare, intensificându-se mult la intrarea în pârgăşiîn perioada coacerii şi recoltării.
Combatere. Un rol important în reducerea rezervei biologice a patogenului îl au măsurile profilactice, care constau în strângerea şi arderea fructelor mumifiate, tăierea şi distrugerea lăstarilor moniliaţi, precum şi tratamentele fitosanitare aplicate la avertizare.
Răsucirea frunzelor de cireş - Gnomonia erythrostoma
Simptomatologie. În lunile iunie-iulie, pe frunze apar pete difuze, roşcate, cu marginea galbenă, care devin apoi brune. În scurt timp, limbul se răsuceşte în formă de ţigară, se usucă, dar nu se desprinde de ramuri nici în timpul iernii. Încă din vară, pe faţa inferioară a frunzelor, în dreptul petelor, apar numeroase punctişoare mici, negricioase-acervulele ciupercii. Fructele atacate se dezvoltă asimetric.
Combatere. Lăstarii atacaţi se vor tăia şi se vor arde. Tratamentele curente aplicate împotriva ciuruiriifrunzelorsunteficaceşiîn combaterea acestei boli.
Dăunătorii cireşuluiMusca (viermele) cireşelor- Rhagoletiscerasi L.
Biologie-ecologie şi mod de atac. Dăunătorul atacă fructele de cireş şi vişin. Larvele pătrund în fructe şi consumă pulpa acestora în jurul sâmburelui. Fructele atacate se înmoaie, se închid la culoare, îşi pierd valoarea comercială şi devin dezagreabile pentru consumatori datorită prezenţei viermilor. În cele din urmă fructele atacate putrezesc în întregime şi cad pe sol. Insecta dezvoltă o singură generaţie pe an şi iernează în stadiul de pupă în sol.Combatere. În scopul stabilirii momentului optim de aplicare a tratamentelor fitosanitare se folosesc capcanele optice cu clei adeziv tip „AtraCeras”. După captarea primelor muşte în capcane, se avertizează tratamentul fitosanitar.
Viespea cireşului - Caliroua limacina Retz.
Biologie-ecologie şi mod de atac. Iernează în stadiul de larvă şi uneori ca pupă într-un cocon la o mică adâncime în sol. În luna aprilie apar adulţii. Larvele atacă frunzele mai des la pomii care au expoziţie sudică, fiind o specie iubitoare de căldură. Modul de atac al larvelor este caracteristic, acestea rod epiderma superioară şi parenchimul, iar nervurile şi epiderma inferioară rămân intacte. Frunzele atacate au aspect dantelat şi în cele din urmă se brunifică, se usucă şi cad prematur.
Combatere. Dintre măsurile culturale cu efect sporit în combaterea dăunătorului se înscriu şi arăturile de vară-toamnă prin care se distrug o parte din larvele hibernante şi estivale retrase în sol pentru împupare. Combaterea pe cale chimică a dăunătorului se realizează prin tratamente fitosanitare aplicate la avertizare în momentul apariţiei adulţilorşi larvelor.
Păduchele negru al cireşului - Myzus cerasi F.
Biologie-ecologie şi mod de atac. Iernează în stadiul de ou şi dezvoltă mai multe generaţii pe an. Păduchii înţeapă organele pe care se localizează şi sug sucul celular din ţesuturi. Frunzele atacate se răsucesc, se îngălbenesc, se ofilesc şi se usucă, având aspectul unor buchete. Lăstarii puternic infestaţi se curbează, se brunifică şi stagnează în creştere. La suprafaţa organelor atacate se găseşte din abundenţă roua de miere pe care se instalează fumagina.
Combatere. Igienizarea culturală a plantaţiei - tăierea şi arderea lăstarilor atacaţi, distrugerea buruienilor - gazde secundare ale păduchelui, etc. au un rol important în diminuarea atacului. Tratamentele fitosanitare se vor executa primăvara la semnalarea primelor colonii de afide pe frunze.
11. Recoltarea. Productii prognozate
Recoltarea fructelorStabilirea momentului optim de recoltare se face ținând cont de mai mulți
indicatori: mărimea fructului, culoarea de fond, fermitatea pulpei, uşurința detaşării fructelor de ramură, conţinutul fructelor în zahăr.
Momentul recoltării depinde şi de gradul de perisabilitate şi destinația producției.În general, recoltarea fructelor se face manual, fie în mod selectiv (pe măsura
maturării fructelor), fie integral (fructele se culeg la singură trecere). Imediat după recoltare, cireşele vor fi depozitate în camere frigorifice pentru a evita brunificarea şi deprecierea.
Tehnologiile intensive sustinute de dirijarea corecta a factorilor de productie, folosirea apei, ingrasaminte, a produselor de combatere (devize an doi trei si patru din anexa) ne asigura realizarea din anul doi dela plantare a unei productii de 5 to/ha in anul doi, in anul trei 10-12 to/ ha, iar din anul patru 20 to/ ha, din care 75% productie extra si 25% productie de calitatea a intaia. Valoarea la ha a productiei marfa anuala pe un ha va fi de 25000 euro (anexe 8 si 9) ceea ce ne permite ca durata de recuperare a investitiei sa fie de 3-4 ani (cheltuieli cu infintare deviz 1,2 ,3 ) si 20 ani pentru toate dotarile (avem annual o amortizare pe total suprafata de 30 000 euro) si s-a preconizat ca anual vom obtine si un profit de peste 5%. Productia se va recolta la maturitate comerciala , se va face folosind remorca auto propulsata , deci nu mai folosim scari , va creste productivitatea mincii de recoltare de trei –patru ori in functie de organizarea fluxului de recoltare, aprovizionare cu ambalaje transport la deposit La deposit marfa cu temperature de peste 20 grade este preracita dela 25-35 grade la 8-10 grade, trece apoi in sala de sortare si conditionare se paletizeaza si se introduce in celula cu frig la 1-3 grade unde astapta ofertantii, se livreaza la pret care sa acopere cheltuielile de productie si realizarea de profit.Nu poate functiona o livada superintensiva de cires fara depozit cu frig .12. Recomandari privind achizitionarea de masini agricole, echipamente si dotari necesare in livada .Se recomandă:
împrejmurea livezii cu un gard; plasa anti grindina rezistenta la UV; irigare prin picurare; depozit cu frig, nu poate functiona o livada superintensiva de cires fara
depozit cu frig.
Se recomandă: o mai frecventă ciupire a lăstarilor încă din primii ani de la plantare în scopul
garnisirii uniforme cu semischelet şi ramuri de rod;-o preocupare permanentă de deschiderea unghiului de ramificare prin
transferarea creşterii elementelor de schelet pe ramificaţii laterale cu poziţie exterioară;
ridicarea direcţiei de creştere la ramurile arcuite prin scurtarea deasupra unei creşteri anuale cu poziţie apropiată de verticală, din zona de curbură.
Tăieri în verde. La pomii tineri este de preferat ca formarea coroanelor să se facă pe cât posibil prin tăieri în verde, reducându-seîn acest mod timpul deformare a coroanei şifavorizându-se intrarea mai rapidă pe rod. După intrarea pe rod, în prima parte a perioadei de vegetaţie, creşterile fiind viguroase, se vor evita scurtările, întreţinerea se va face prin rărirea acestora. În perioada de rodire însă sunt necesare tăieri pentru a stimula creşterea şi a norma rodul.
Cireşul formează în mod natural pe ax şi pe fiecare şarpantă etaje naturale, de obicei la distanţe prea mari (80-100 cm). Pentru a micşora distanţele dintre etaje, se recomandă ca ramurile anuale viguroase rezervate pentru formarea scheletului să se ciupească la 50-60 cm, pentru a ramifica. Din lăstarii care vor creşte în urma intervenţiei, cel mai viguros se lasă pentru prelungirea creşterilor viitoare, iarrestul lăstarilorvorforma ramificaţiile laterale.
În noile livezi superintensive realizate cu pomi altoiţi pe portaltoi vegetativi (Gisela ), cu coroană preformată din pepinieră (cu 5, 7 sau chiar 9 ramuri anticipate, care prezintă muguri de rod), plantaţi la densităţi mari (4 x 1,5-2 m) se recomandă scurtarea semischeletului care depăşeşte jumătate din grosimea axului la punctul de inserţie în cep de 15-25 cm, pentru reînnoirea semischeletului purtătorde rod.
Pentru modernizarea fermei se recomandă achiziționarea următoarelor utilaje:1. Tractor de 100 CP,cu cabina , transmisie sincronizata – 16 viteze inainte /16 viteze inapoi, tractiune 4x4,support de greutati intre 50 si 70 kg, capacitate maxima de ridicare 3500 kg;
2. Incarcator frontal inaltime/greutate maxima de ridicare 3,55 m/1600 kg;
3. Cupa pentru incarcat frontal capacitate 1,1 mc;
4. Echipament pentru paleti ,maxim 2000 kg
5. Tocatoare de masa vegetala cu latime de lucru intre 200 si 220 cm,purtata cu sistem de ciocanele si cutite ;
6. Remorca imprastiat gunoi, capacitate 3,5 to, banda rulanta cu lanturi
7. Fertilizator subsolier ,capacitate 500 kg,latime de lucru intre 140 si 200 cm
8. Echipament de prelucrarea solului pe randul de pomi ,sistem cu palpator format dintr-un agregat cu 3-5 discuri si o freza cu 3-5 cutite verticale;
9. Atomizor cu volumul bazinului de 2000 l cistern din fibra de sticla,diuze antipicurare, tractat.
10. Bara de erbicidare prevazuta cu placa de cuplare la tractor,si sistem de reglare a pozitiei ,a unghiului si a inaltimii de lucru ;
11.Bazin pentru instalatia de ierbicidat,capacitate 600 l,grup de comanda cu regulator de presiune montat in cabina;
13. Indicatorii tehnico-economic și devize antecalcul.Pentru reușita plantațiilor se vor respecta tehnologiile de cultură ale speciei cireș, care sunt anexate în prezentul proiect.
Prin realizarea unor investiții susținute și destul de costisitoare care constau în aplicarea unor tehnologii moderne care asigură optimul pentru factorii de vegetație, folosirea unor soiuri adaptate condițiilor climatice, tolerante și rezistente la boli și aplicarea tratamentelor conform avertizărilor stațiilor automate de prognoză, aplicarea irigării în perioadele critice, protejarea împotriva rozătoarelor va optimiza, atât calitativ, cât și cantitativ producția de fructe.
Tehnologiile de cultură specifice sunt cele prezentate în devizele de înfiinţare şi întreţinere a fiecărei specii, până la intrarea pe rod şi se ridică la următoarele cheltuieli:
Specificare TOTAL cheltuieliLei
- Pregătirea terenului si infiintarea plantatiei de 6,88 ha Deviz 1 si 2
611.687
- Întreţinere plantaţie, anul I 27045
- Întreţinere plantaţie, anul II 53.229
- Întreţinere plantaţie, anul III 121.260
- Întreţinere plantaţie, anul IV 93.836
TOTAL GENERAL COSTURI DIRECTE +CHELTUIELI SUPLIMENTARE
1.335.848
1Euro=4.47 ron( curs ECB DIN 13 04 2016) 298.847euro
Devizele sunt calculate utilizând normativele tehnice de muncă pentru lucrări manuale și mecanice in vigoare.
Preţurile calculate pentru înfiinţarea şi întreţinerea plantaţiei pomicole sunt cele actuale, dar pot suferi modificari datorită inflaţiei, modificării tarifelor de retribuire, etc.
La aceste costuri se adaugă cheltuielile privind întocmirea și avizarea proiectului de înființare și întreținere a livezii.
Prețurile calculate nu conțin TVA.
Proiect intocmit de Dr. ing Eremia Petre Iancu
Mneger proiect certificat seria j No 0013212 cod COR 242101 ELIBERAT DE MINISTERELE MUNCII SI EDUCATIEI in iunie 2015
ANEXE PENTRU INFINTAREA UNEI LIVEZI CU CIRES
Deviz pentru pregătirea terenului în vederea înfiinţării unei plantaţii de cires in cultura super intensiva in suprafata de 6,88 ha , proprietate individuala Jipa Ionut in GURA IALOMITEI SLOBOZIA
1.1.Antemăsurătoare – Deviz nr. 1 Pentru executarea lucrărilor de pregătire a terenului în vederea înfiinţării unei plantaţii de CIRES IN SISTEM SUPER
0 1 2 3 41 Administrat îngr.chim.cu MIC 0,20 2 0,402 Administrat gunoi de grajd cu MIg 80
to / ha0,08 1 8,40
3 Dezinfectat terenul 0,43 1 0,43
Total lucrari mecanice pentru fertilizare si desinfectarea solului
0,71 1 0,71
0,43Total Ron/ha a n 203
Total Ron pentru un ha 5 1019
TOTAL CHELTUIELI MECANICE SI MANUALE
1922
Cap.4-Cheltuieli materialeNr.crt.
Denumirea UM Cantitatea Valoarea Greut. Pentru transport
RON/UM Total RON
0 1 2 3 4 5 61 - Gunoi de grajd semifermentat To 80 25,1 2011 80
TOTAL VALOARE MATERII ŞI MATERIALE
pentru 1 (unu) hectar 2011 80
Alte cheltuieli materiale Nr.crt denumirea UM Cantitatea RON/UM Total ron Greutate
pentru transport
1 Superfosfat kg 1000 1 1000 10002 Sare
potasicakg 45O 1 450,26 450
3 sinoratox kg 30 5 150 30TOTAL RON
1600,26 1480
TOTAL CHELTUIELI DIRECTE ( 1 Euro=4,47 Ron)
Specificare Pregatirea
terenuluiLucrari
mecanice si manuale
Gunoi de grajd
Alte cheltuieli Total cheltuieli directe
Pentru 1(un) hectar 3754,8 1922 2011 1600.26 9288,06
1.2. Antemăsurătoare şi Deviz nr. 2 pentru executarea lucrărilor de înfiinţare a unei plantaţii super intensive de CIRES având următoarele caracteristici :distanta intre randuri 3,70 m distanta intre pomi pe rand 1,5 m densitate 1800 pomi/ha pe suprafata de 1 ha
Cap. 1 Manoperă :
Nr.Ctr
Nr.artic din
NTM/92Denumirea lucrării din
normele de muncăUnitate de măsură şi
cantitatea
ZOUM
TOTALZO Din care pe categorii
0 1 2 3 4 5 6 7 81 1819 - Confecţionat picheţi
refolosibiliUM=mb: cantit = 1,80
0,66 0,83 0,83 - - -
2 1859 - Pichetat terenul UM=ha cantit=1,8
1,00 1,5 1,5 - - -
3 1863 - Săpat gropi de 50x50UM=mb cantit =1,8
12,50
15,63 - - 15,63 -
4 3246 - Încărcat+descărcat îngrăşăm. chimice două operaţiuniUM=t cantit=2,5
0,11 0,28 0,28 - - -
5 3281 - Încărcat şi desc. Pomi+picheţi UM=ml cantit=3,6
0,2 0,48 - 0,48 - -
6 1773 - Făcut şanţ pt. stratificat de 50x50 cm UM=ml cantit=13
9 294 - Cosit între rânduri lăţime 2,8m Se execută 2 lucrări UM=ha cantit=(0,7 x 2) 1,4
4,0 5,60 - - - 5,60
10 312 - Strâns manual fânul şi aşezat ca mulci pe rândul de pomi UM=ha cantit= (0,7x2) 1,4
1,25 1,75 - 1,75 - -
TOTAL MANOPERA 1(unu)
- Total ZO uri X 40,92 0,48 7,57 22,53 10,34
- Tarif RON/ZO X 50
PENTRU - Total RON X 2050
Cap. II – Utilaje : lucrări cu tractoare şi maşini agricole
Nr.crt
LucrareaCaracteristici şi utilajul folosit
Nr.art.din NPC/78
CT
coef.de transf.
Cantitateaha ha a. n
0 1 2 3 4 51 Împrăştiat îngrăşăminte chimice cu MIC 0,17 1 0,172 Stropit cu MSPU – 8 tratamente Anexa 1 128 0,37 8 2,96TOTAL LUCRĂRI MECANICE PENTRU
1(un) ha- Total Ha a. n 5,27- Tarif RON/ ha a. n 250- Total pentru un ha 1317,5
Cap.III - Materii şi materiale Nr.crt
Denumirea UM Cantitatea
Valoarea Greut.pentru transportRON/UM Total
RON0 1 2 3 4 5 61 Fungicide : 4800 l x 0,15% Kg 7,2 40 288 7,22 Insecticide : 4800 l x 0,1% Kg 4,8 80 384 4,83 Gunoi de grajd 20 t/ha Kg 20 50 1000 204 Îngrăşăminte chimice 1250 10 12500 1250TOTAL VALOARE MATERII ŞI MATERIALE
-A- pentru 1(unu) hectar 14174 1282
Cap.IV – Transporturi de materii şi materialeNr.crt
3. Deviz general pentru un ha de plantaţie de cires 1 euro = 4,47 ron
Specificare UM Valoarea pentru :1 hectar 6,88ha
Cap. I Cheltuieli directe pentru realiz. investiţiei
132012 908242
-Pregătirea terenului +infintarea plantatiei(deviz 1 si 2)
RON 88908 769925
-Lucr. de întreţ. În an. I RON 3989 27045 -Lucr. de întreţ. în an. II RON 7851 53229 -Lucr. de întreţ. în an III RON 17625 121260Lucrari de intretinere an iv Ron 13639 938363
TOTAL CAP. ICap. II Cheltuieli suplimentare pentru 62152 427605-Aprovizionare materială 10% x555525 RON 55552 382197-Diverse şi neprevăzute 5% x132012 RON 6600 45408TOTAL CAP II RON
TOTAL GENERAL RON 194164 1335848Curs de schimb Euro 4,47
TOTAL VALOARE Euro 43437 298847
4.Valoarea producţiei marfă la cultura CIRES (V.P.M.)
Nr. crt Specificare UM Revine la1 Ha 6,88 ha
1 -Producţia fizică proiectată To 20 1372 -producţia valorificabilă To 20 157
2,1 -calitateae extra şi to 15 103 - preţ pe tonă Euro/to 1500 Valoare prod. calit. extra şi Euro 22500 154500
2,2 - calitatea I To 5 - preţ pe tonă Euro/to 500 500 Valoare prod. de calit I Euro 2500 17200
2,3 - calitatea II Preţ pe tonă Euro/to 1299
Valoarea prod. de calit sub stas Euro3 TOTAL VALOAREA PRODUCŢIEI MARFĂ Euro 25998 176266
5. Valoarea producţiei globale (V.P.G.)la cultura CIRES 1 euro=4,47ron
Nr. crt
Specificare Valoarea pentru1 Ha 6,88…Ha
1 -capacitatea proiectată Ha 12 -valoarea totală a investiţiei Euro 43437 2988463 -durata de exploatare Ani 204 -cota anuală de amortisment Euro /an 2171 149425 -valoarea anuală a chelt. de prod. (6+7) Euro 2867 197246 Din care : -lucrări tehnologice Euro 1783 122607 - recoltat şi valorificat recolta 25t/ha Euro 1084 74578 -valoarea totală a producţiei (4+5) Euro 25998 1769 -producţia fizică To 20 13710 - preţ de cost mediu Euro /t 1299
6.CHELTUIELILE ANUALE DE PRODUCŢIE Se compun din :-Cheltuielile tehnologice anuale antemăsurătoarea – deviz nr. 5 majorată cu 20% si anume
1783 Euro-Cheltuielile pentru recoltarea producţiei de 25to/ha (NTM/92 artic 2102 ) si anume 25Tox2,5z.ox 6,94 Euro = 1084 Total cheltuieli anuale de producţie 2867 Euro
7. Indicatori de eficienţă economică
Indicatorul UM Valoarea pentru 1 Ha
-durata normată de exploatare Ani 20-cota anuală de amortisment Euro/ha 2171-valoarea anuală a cheltuielilor de producţie Euro 7501-valoarea producţiei globale (VPG) Euro 3733-valoarea producţiei marfă Euro 25998-profit anual Euro 18049-durata de recuperare a investiţiei din profit ani 3-4
8.GRAFIC DE EŞALONARE a cheltuielilor şi de realizare a investiţiei
Nr. crt
Lucrare Valoarea totalăRON
din care eşalonată pe ani de execuţieAnul I20..17
Anul II20..18
Anul III20.19.
.Anul iv.
0 1 2 3 41 -pregătirea
terenului+infintarea plantatiei
799925 799925
2 -întreţinerea în anul I 3989 39893 -întreţinere în anul II 7851 78514 -întreţinere în anul III 17625 176255 Intrtinere anul iv 13639 13639
TOTAL COSTURI DIRECTE 1121639 7851Chelt. Suplimentare 427605 398339 29266TOTAL GENERAL 1335848 1187253 102851 17625 13639
