V

ABONATI-VĂ ACUM ia A D E V Ă R U L

d e Cluj — “

m %din preţul de chioşc al

ziarului.

1

f http://www.dntcj.ro/adevand]

|L' * ;

ţ--. - .-i

w

z ia r in d ep en d en tA N U L IX N R . 2 6 8 4

I S S N 1 2 2 0 - 3 2 0 3

V I N E R I ,1 0 S E P T E M B R I E 1 9 9 9

1 6 P A G IN I 1 . 5 0 0 L E I

A fost o noapte

deneuitat

R o m â n ia - P o r tu g a l i a

1-1 (1*1

IS iŞ |n o ip 4 e ă lm ^11 ' ’ 1 f • • 11 ropril,sîn timp, ce deporienţij

w n r m ~ n - g^w^wwwH

î30Jdeîîahi|se|ocupăde1bîdinGh6rla|dpe,yremuri*ţinidifbăl^efâ|fracui=şrj6fer.'

I n d i f e r e n ţ ăc r i m i n a l ă ’

VALER CHIOREANU

n protest de factură inedită a reţinut atenţia românilor la începutul, săptămînii.- Patronatul armatorilor

de pe Dunăre a blocat accesul pe fluviu timp de trei zile, acuzînd dezinteresul autorităţilor române şi al organismelor europene faţă de situaţia în care se găsesc navigatorii. :Se ştie, Dunărea este blocată din cauza resturilor podurilor distruse de avioanele NATO în timpul războiului purtat de Alianţă împotriva Iugoslaviei. Războiul s-a terminat prin îngenuncherea vecinei noastre de la sud şi prin dezmembrarea ei teritorială, dar urmările continuă să producă pagube ţărilor din zonă. România va înregistra în acest an pierderi de aproape un miliard de dolari, printre cei mai oropsiţi, aflîndu-se chiar navigatorii de 1a- Dunăre, cărora li s-au limitat drastic posibilităţile de a-şi cîştiga existenţa. . . .

In asemenea condiţii, ar trebui să' ne întrebăm ce măsuri au luat autorităţile române pentru remedierea, măcar parţială,, a acestei situaţii, Chiar dacă pare incredibil, trebuie spus că autorităţile de la Bucureşti n-au întreprins nimic în acest sens pînă la izbucnirea protestului navigatorilor. Nici măcar n-au cerut Comisiei Dunării şă discute posibilităţile de reluare a navigaţiei pe fluviu. A-fă­cut-o, în schimb, Ucraina, care oricum beneficiază de facilităţile oferite de un canal secundar, numit Franz Josef, prin care, cu ajutorul piloţilor sîrbi, se poate ajunge în porturile din partea superioară a fluviului. România n-a cerut accesul pe canalul cu nume de împărat austriac, socotind că nu e nevoie din moment ce navigaţia pe fluviu este reglementată prin acte adoptate de Comisia Dunării. Se pare însă că reglementările în vigoare au omis canalul lăsat în părăsire..

î f y ie r g în d ip e > m în a ş > t in e r i lo r ^ b

A d u n a re a g e n e ra lă a ţă ră n iştilo rdin C lu j-N a p o c av a a v e a loc în 1 7 se p te m b rie

Istoria cu convocarea Adunării generale extraordinare a Organizaţiei Municipale Cluj-Napoca, în vederea validării (sau invalidării) rezultatelor Conferinţei Municipale din data de 10 iulie 1999, şi-a gâSit rezolvarea doar după intervenţia de la cel mai înalt nivel al conducerii ţărăniste. Reamintim că luni seara, secretarul

Biroului judeţean, Ionel Chicinaş a trimis un comunicat prin care se convoca adunarea pe data de 10 septembrie. Liderul ţărăniştilor clujeni s-a arătat foarte mirat de această decizie, declarind că nu a

Titus CRĂCIUNc o n tin u a re în p a g in a a 16-a

con tin u are în p ag in a a 6-a

■ T i f t . .n* < n. ■ Ir . ia *

Rrom ii au dansat de şi-au „rupt H M B T n încălţărileP a rc u l m e m o r ia l a l r e c o n c il ie r i i

ro m â n o -m a g h ia re a r p u t e a fi in a u g u r a t p e 6 o c to m b r ie

P re g ă tir i le p e n t r u d e s c h i d e r e a p a r c u lu i reco n c ilie rii ro m â n o -u n g a re s î n t în c u r s , ca u r m a re a im p le m e n tă r i i a c o r d u l u i d in t r e p r e m ie r i i R a d u V a s i l e ş i V ik to r O r b a n , tra n sm ite a g e n ţia MTI. E x is tă p o s ib i l i ta te a c a c e i d o i şe fi d e g u v e rn s ă p u n ă p ia t r a d e te m e lie a ’p a rcu lu i p e d a ta d e 6 o c to m b r ie , au d e c la r a t p e n tru MTI r e p r e z e n ta ţ i a i UDMR. “ D acă dorim s ă în fiin ţăm u n p a r c m e m o ria l d e d ic a t reco n c ilie rii u n g a r o - r o m â n e d u p ă c e , c e l e d o u ă n a ţ iu n i î ş i v o r r e z o l v a t o a t e d isp u te le , d in n e fe r ic ire va. t r e b u i s ă a ş te p tă m p re a m ult".

Cin copil agresatsexual a încercat.la rîndul lui, să-şi

agreseze vărul

u. AGRIROM s a

Vinde Z A H Ă R :• saci 50 kg*

‘ pungi 1 kg p.p.

in m mîransportul la beneficiarInformaţii la tel. 064-157.570, 094-780.958, 094-592.527.

,XN tR S /r l 7

S T T L

F U N D A Ţ I A C U L T U R A L - E C O L O G I C A

^ « M A R A M U R E Ş ”

A D M I T E R E 1 9 9 9« B O G D A N V O D Ă ’

în s c r ie r i

8.09.1999-16.09.1999 17.09.1999Facu lta tea ’

D R EPT - Baia M are - AUTORIZATĂ str.Universităţii nr.23A, tel. 062/215530,215531 M ANAGEM ENT - B aia M arc - AUTORIZATĂ str.Universităţii nr.23A, tel. 062/215530,215531EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI M A N A G EM EN T ÎN SPO R T - Baia M a re 8.09.1999-16.09.1999 - AUTORIZATĂ - str.Universităţii nr.23A, tel. 062/215530, 215531

sesiunea septembrieD a ta examen L ocu ri z i L o c u r i JJ

100

8.09.1999-16.09.1999 17.09.1999

M ANAGEM ENT C luj-N apoca - AUTORIZATĂ str.Clinicilomr.62, tel. 064/191830, 431628 ŞTIIN ŢE PO LITIC E C luj-N apoca - AUTORIZATĂ str.Clinicilornr.62, tel. 064/191830, 431628 ADM INISTRAŢIE PUBLICĂ Cluj-N apoca str.Clinicilor nr.62, tel. 064/191830, 431628 FINANŢE-BĂNCI-BURSE C luj-N apoca - AUTORIZATĂ str.Clinicilor nr.62, tel. 064/191830, 431628 Se asigură cazare pe d u ra ta anu lu i universitar._______

8.09.1999-16.09.1999

17.09.199918.09.199917.09.1999

50

100

8.09.1999-16.09.1999 17.09.1999

8.09.1999-16.09.1999 17.09.1999 ’ 75' 25

8.09.1999-16.09.1999 17.09.1999 150 ' 75

( 2 9 4 3 3 3 9 )

B .G ., d e 14 an i, d in C lu j-N a p o c a a r fi f o s t u n c o p i l n o r m a l d a c ă n u e r a v i c t i m a p e r v e r s iu n i lo r s e x u a l e a l e a l t u i b ă i a t . C u h a n d ic a p u l e m o ţio n a l a l a g r e s ă r i i s e x u a le , B.G. a î n c e r c a t ş i e l s ă s u p u n ă p e r v e r s i u n i l o r s e x u a le a lt b ă ia t . E s te v o r b a d e v ă ru l s ă u , B .E .C . , d e 1 8 a n i , h a n d i c a p a t m i n t a l . În tîm p la re a a a v u t lo c s îm b ă tă , c în d c e i d o i v e r i ş i a lte ru d e s e a f la u la o n u n tă , în tr -u n r e s ta u r a n t d in c a r t ie ru l M ă ră ş t i . L a u n m o m e n t d a t , B .G . l-ă lu a t p e v ă ru l s ă u h a n d ic a p a t în ­tr-o m a ş in ă p ă ră s i tă , s -a d e z b r ă c a t ş i a în c e r c a t s ă r e c u rg ă la p e rv e r s iu n i s e x u a l e . B .E .C . s - a s p e r i a t c în d v ă r u l s ă u a v r u t s ă - i d e j o s p a n ta lo n ii ş i i-a d a t a g r e s o r u lu i u n p u m n în fa ţă . M am a lui B .E .C . a o b s e r v a t c ă fiul e l a p ă ţ i t c e v a ş i a în c e r c a t s ă a f le d e s p r e c e e s t e

Ţ

v o rb a . C înd ş i-a d a t s e a m a d e g r a v i ta te a fa p te i, s - a h o tă r î t să -l c h e s t io n e z e p e n e p o tu l e i , B .G .Ş i a d u s , ie r i , c o p i lu l la e x p e r t i z ă . D a c ă an a liz e le d e m o n s tre a z ă c ă fiul e i a f o s t a g r e s a t , m a m a îl v a d a în j u d e c a tă p e a g r e s o r , c h ia r , d a c ă îi e s t e n e p o t. N e p o tu l m a i a r e u n p r o c e s u n d e a p a re , d e a c e a s t ă d a t ă , în c a l i ta te d e v ic t im ă a un e i a g r e s iu n i s e x u a l e .

-.f-Y,.-., . .. w ,- ‘ C.GÂM AN

U i i i

o r i , 1 0 s

• PREFECTURA, CONSILIUL JUDEŢEAN: 19-64-16

•P R IM Ă R IA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30• PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90• PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60• PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01 •PR IM Ă R IA HUEDIN: 25-15-48• PRIMĂRIA GtÎERLA: 24-19-26 •P O L IŢ IA CLUJ-NAPOCA:

955 şi 43-27-27• POLITIA FEROVIARĂ

CLUJ-NAPOCA: 1349-76• POLITIA DEJ: 21-21-21

POLIŢIA TURDA: 31-21-21• POLITIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22 •P O L IT IA H UEDIN :25-15-38• POLITIA GHERLA: 24-14-14• POMPIERII: 981 •PR O T EC ŢIA CIVILĂ: 982• GARDA FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 şi 19-16-70, in t 158• DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII ŞI

PROTECŢIEI SOCIALE: 979• SALVAREA: 961

SALVAREA CFR: 19-85-91 INTERNATIONAL: 971 *

•IN TERU RBA N : 991 •IN FO R M A Ţ II: 931• DERANJAMENTE: 921 •O R A EXACTĂ: 958

R.A. TERMOFICARE: 19-8748• SC M ONTENAY SA: 41-51-71• R.A. APĂ CANAL: 19-63-02 •S .C . "S A L P R E S r S.A.: 19-55-22• SC PRIVAL: 1743-86

DISTRIBUŢIA GAZELOR NATURALE: - INTERVENŢII GAZE

928; 433424•A ER O PO R T: 956

GARA Cluj-Napoca: 952• AGENŢIA CFR: - internaţional 1340-

09; - intern - 43-20-01;T u rd a -31-17-62; D ej-21-20-22

TAROM: 23.07.1999- 30.10.1999

C U R SE INTERNATIONALE din A utogara II:

• Cluj-Napoca-Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în zilele de luni, marţi, joi şi v ine ri la o ra 7,00 şi în a p o ie rea din B udapesta in zilele de m arţi, m iercu ri, vineri şi sîm bâtâ la ora 11,00.

• 'C lu j-N apoca-B udapesta , cu plecare în zilele de jo i ora 22,00 şi înapoiere din Budapesta în zilele dc vineri ora 16,00. IN F O R M A Ţ II :

A utogara 1 :14-24-26 A utogara 11:43-52-78

Cluj * Buc. Buc. CluiU508,3520,45'21,00

8,25 06.30 10,35 ' 07,15 21,45 *19,15 21,55

07,0508.1520.15

marţi08.45 15,5020.45

09.45 07,15 . 17,55-' 10,00

21.45 14,30 19,15

08.15 11,00 15,3020.15miercuri

08.45 18,5020.45

09.45 07,15 19,50 19,1521.45

08,0520,15

imU8.45 18,50 . 20,45

09.35 U/,15 .19,5021.35 19,15

u£,0520,05

vineri08,45 15,50 2 MX)

9,45 7,1517.55 14,1521.55 14,30

20.00

8,1515.00 15,3021.00

sîmbătă07,2513,30

08,25 0630 1535 12,10

14,4007,0513,10

*1530I - - 20.1M)’"" 21,00—Freţ bilet: 702,000 tei

marţi: Cluj 4 Budapesta 6,30-6,30; mo-ilJO Budapesta4Cluj 1330-15.30

tnterrnri: BudapeslaACluj 16,30-1820 joi: Cluj 4 Budapesta 6,30-6,30

Budapesta4Cluj 1330-1530; 16.30-1820 ilmlutitCIuj 4 Budapesta 6,30-6,30 35.50-16,00

Btidapesti-ăGuj 1330-1530 Preţ bilet: 119$ dus-întors

TELEFON: 13-01-16.

F A R M A C I I !Farmacii cu serviciu permanent:,

Farmacia "CORAFARM*. str, fon Meşter nr. 4, telefon 42-65-40.

Farmacii cu serviciu prelungit: F arm acia t'J \T E R I >H A R M V str. nf»na% frjj nr. 5. telefon 42-71-95 orar F-22. Farm acia "C l.E M A T IS F A K M ", Piaţa Unirii nr. 10. telefon 19-13-63. orar *•22.

Garda de noapte:Farmacia nr. I, P-ţa Unirii nr. 37, telefon 19-46-06, orar 20-8.

POLICLINICA FARA PLATA "FAMILIA SFÎNTĂ"

• 6-10 septembrie • Medicină generală. Dr. M. Suciu - 9(12- 14), Dr. S. L o g a -10(14-16), Dr. I, Boilă- 6,7,9,10(10-12), dr. L. Rasa - 6(15-17), dr. L. Maier - 7(12-14), dr. F. Oros - 7(14-16); Homeopatie. Dr, L Barbăalbă- 10(10-12); Interne. Dr, A. lancu - 7(11,30-13), dr. Gh. Uza - 6(13-15), dr. D. Pârv - 6(15-17), dr. N. Pop - 9(14-

-16); Ginecologie. Dr. C. Fodor-7,Ş(10- 12); Chirurgie. Dr. C. Cosma - 7,9(10- 12); Pediatrie. Dr. R. Mitea - 7(13-15), dr. L Toma - 9(10-12); Dermatologie. Dr. H. Radu -9(12-14); Ortopedie. Dr. Z. Popa -6(11-12); Psihologie. Psih. L. Boilă - 7(15,30-17); Ecograf. Dr. I. Ghilean - 10(12,30-15,30); O.R.L. Dr. C-tin Rădulescu - 6(12-14); Reumatologie. Dr. I. Alb - 7(12-14), C. Zotta - 10(14-16); Urologie. Dr. R. Wdican - 6(13); Chirurgie estetică ţ i reparatorie: Dr. T. Mugea - 7,9(16-20).

P e n tru chirurgie estetică şi reparatorie, urologie, clinica urologică şi radiologie, planificarea bolnavilor se face pe bază de bilet de trimitere.

Planificarea bolnavilor - de luni pinâ vineri, în tre orele 12-14, la telefon 16-78-22 şi la sediu , A leea Micuş nr. 3/12.

M d l t L T I10-16 SEPTEMBRIE

Republica: M atrix, SUA - premieră ( 11;14; 17; 20); vineri, sîmbătă, duminică, luni ora 23 - spectacole de noapte cu tarif redus

------------------------------------ * Victoria : După faptă şi răsplată, SUA(11; 13; 15; .17; 19) * A rta - Vînătorul de vedete, premieră, SUA (12; 14; 16; 18; 20) * Favorit - Furtună, peripeţii şi ... dragoste, SUA (13; 15; 17; 19) * Mărăşti - Risc maxim, SU A '(13; 15; 17; 19)TURDA; Legionarul, SUA ( 13; 15; 17; 19)DEJ: Arta - Star Trek - insurecţia, SUA ( 11; 15; 17; 19)GHERLA; Pacea - Teroare nevăzută, SUA ( 13;15;17;19)

UNIPLUS Radio Vineri, 10 septembrie P ro g ra m in fo rm a tiv B B C : 6 ,0 0 -6 ,3 0 :8 ,0 0 -

8 .2 0 .1 1 .0 0 -1 2 ,0 0 ,1 4 ,0 0 -1 4 ,3 0 ; 18 ,00 -18 ,30 ; 21 ,0 0 -2 1 ,3 0 ,2 3 ,0 0 . 6 ,30-10 ,00 U n ip lu s de d im inea ţa , 0 6 ,3 5 , 8 ,2 0 C a le n d a ru l z ile i. M eteo. 0 6 ,4 5 , 9 ,4 5 H o ro s c o p . 9 ,0 0 Ş t ir i lo c a le . 9 ,2 0 P ro g ra m u l c inem a . 9 ,5 5 In fo rm a ţi i cu ltu ra le . 1 0 ,0 0 ,1 2 ,0 0 ,1 3 ,0 0 ,1 5 ,0 0 ,1 6 ,0 0 ,. 17 ,00 Ş tiri naţiona le s i loca le .1 0 .0 0 -1 4 ,0 0 Punct... ţ i de la Zece; 1 4 ,3 0 -1 8 ,0 0 U nip lus a lte rna tiv . 18 ,30- 2 1 ,0 0 T re i ce a su ri bun e . 19 ,0 0 Ş t ir i lo c a le . 2 2 ,0 0 ; Ş tir i n a ţio n a le 2 1 -3 0 - 6 ,0 0 ,0 0 ; U nip lus noctu rn .

B I B L I O T E C I■ B.C.U. “Lucian Blaga” (strada

Clinicilor 2): O rar: zilnic: 8-12,45; 13,30-20,00; sîmbâtâ: 8-13,30.

* B iblioteca Ju d e ţean ă “ OCTAVIAN GO G A ” : SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.1), ORAR: luni-vineri: 10-18. SECŢIA COPII, ORAR; luni-vineri: 10-18, FILIALE (Zorilor, Mânâştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-20; marţi, vineri: 9-15. SALA DE LECTURA (Str. M. Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni-joi: 9-20; vineri: 9- 18; sîmbătă: 9 -r4 . SECŢIA DE COLECŢII SPECIALE: (str. Observatorului nr.l, telefon 43-84-09) luni, joi: 14-18, marţi, miercuri, vineri: 9-13. MEDIATECA, ORAR: luni-joi: 9-20; vineri: 9-18; sîmbâtâ: 9-14 CENTRUL DE INFORMARE COMUNITARĂ, ORAR: luni-joi: 9-16,00; vineri: 9-14.

■ Biblioteca A cademiei (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbâtâ 8 -12.45; 14 -18.45.

* B iblioteca G erm ană (strada Universităţii 7 - 9); luni -10-14; marţi, miercuri, joi -12-16; vineri -10-16.

■ Biblioteca Am ericană "J.F.K.” (strada Universităţii 7 - 9). Orar; luni - joi: 10 - 18; vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbătă din lună: 9-14. Oferim consultanţa pentru studii în USA.

I B iblioteca B ritan ică (strada Avram lancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 -19; marţi, joi, vineri: 9 -14.

I B iblioteca “ H elta i” (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 -1 8 ; sîmbâtâ:-9 -13.

■ Biblioteca Clubului Studenţesc C reştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18 -19; joi 19 - 20.

Biblioteca C entrului C ultu ral F rancez (strada I.I.C. Brătianu 22); Orar luni-vineri: 10-19.

■ Biblioteca Centrului C ultural G erm an "H erm ann O b c rth ” (str. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20. '< !

I Biblioteca “ Valeriu Bologa” â Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str, Avram lancu 31); Orar; luni-vineri 8-20, sîmbâtâ 8-13.

■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbâtâ: 10- 14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ Biblioteca Creştină ”Biblos” (str. C linicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

Cititiy

zilnicADEVĂRULde Cluj

( • telespectator •)Vineri, 10

m 7 .0 0 M atinal■ ^ g d 'w i lN a ţ io n a l ; 9 ,30 f c w 1 m â r v ia ţă de cîine

(d.a.); 10,00 Poveşti de adormit copiii; 11,00 TVR Cluj-Napoca;12.00 TVR Info; 12,05 TVR laşi;13.00 TVR Timişoara; 14,00 TVR Info; 14,10 Santa Barbara (r); 15,00 TVR Craiova; 15,30 Emisiune în limba germană;17.00 De la lume adunate ...;17.30 O familie ciudată; 18,10 Mistere şi minuni; 19,00 TVR Info; 19,05 Corect!; 19,10 Sun­set Beach (s); 20,00 Jurnal, meteo, sport; 20,45 Camera misterelor; 21,00 Miracole; 22,00 Film: Constanza (Italia 1998, p.I); 23,35 Jurnalul de noapte. Sport;23.55 Cinematograful de noapte: Isterie (SUA 1982).

7 ,0 0 TVM . T e le m a tin a l;

H r l ^ £ r 8 , 0 0 D esene an im ate (r);

8,50 Tip-Top, Mini-Top; 10,15 Limbi străine. Spaniolă (r); 10,40 O familie ciudată (r); 11,10 Stâpînul lumii (s); 12,00 Tezaur folcloric (r); 13,00 TVR Info;13.15 Dragostea contează;14.00 TVR Craiova; 14.30 TVR Cluj-Napoca; 15,00 Rebelul (s);15,45 Filmele săptămînii; 15,50 TVR Info; 16,00 Grecia (s); 16,45 Santa Barbara; 17,30 Tribuna partidelor parlamentare; 18,00 Cinematograful vremii noastre (do); 18,55 Ştiri bancare şi bursiere; 19,10 Cu ochii’n 4 (r);19 .55 Teatru l N aţional de Televiziune prezintă: Telerecital Mircea Albulescu; 20,55 Vînare de vînt; 21,55 Lumea sportului; 22,40 Tom Jones (s); 23,30 In memoriam: Dumitru Furdui; 0,30 TVM. Mesager.

Î L m t f c K T V e al tău!; Bsssjauaaaa. 10 00 Tînăr şineliniştit (r); 11,00 Film: Frankie şi Johnny (r); 13,00 Ştirile Pro TV/ O propoziţie pe zi; 13,05 Babylon5(s); 13,45 Anide liceu (s); 14,15 The Wonder Years (s); 14,45 Familia Bundy (s); 15,10 Aripile pasiunii (s); 16,00 Tînăr şi neliniştit (s); 17,00 Ştirile Pro TV/ O propoziţie pe zi; 17,30 Rosalinda (s); 18,30 Inimă de ţigancă (s); 19,30 Ştirile Pro TV;20.30 Dosarele X (s); 21,30 Profiler (s); 22,25 Ştirile Pro TV;22.30 Chestiunea zilei; 23,30 U rm ărire ''g e n e ra lă ; 0 ,00 Criminaliştii(s);

. 7 ,00 Observa- . tor; -8,00 Dimi-

® n l e r ţ ' neata devreme;1 0 ,0 0 ; Ştiri;

10.15 C afea cu parfum de femeie; 11,00 Fete de provincie (s); 11,30 Aventuri în junglă (s ); .12.00 Tropical Heat (s); 13,00 ■ Ştirile-amiezii; 13,15 Viitorul începe azi; 14,00 Esmeralda (s);15.00 Ape liniştite (s); 16,00 Elena, viaţa mea (s); 17,00 Fotbal Divizia A Ursus; 19,00 Observator; 20,00 Film: După noi, potopul (SUA 1998); 22,00

septembrieObservator; 22,30 Vitamina V ... veselia (div.); 23,00 Baywatch N ights (s); 0 ,0 0 Film: Ai încredere în mine (SUA ’94);1,30 Adevărul despre sex II (film erotic SUA).

_ 7,00 Politica de m îine; 8 ,0 0

d X f t ' î J f j D im ineaţa cu Prim a; 12 ,00

Nadine Show; 14,00 Karaoke Show (r); 15,00 Viaţa în direct;16.00 Telenovelâ; 17,00 Nadine Show; 18 ,00 Focus; 19,00 T iberiu & T ibanu; 1 9 ,15 Karaoke show; 20,15 Alegeţi filmul!; 21,30 Real TV; 22,00 Tiberiu & Tibanu; 22,15 Focus;22.45 Revista presei; 23,00 Politica de mîine; 1,00 Star 88 (film erotic); 2 ,30 Focus (r)

6,00 Nimic per­sonal (s); 6,50 A casă la

bunica (r); 7 ,0 0 Renzo şi Adriana (r); 7 ,50 Preciosa (r);8.45 Căsuţa poveştilor (r); 9,15 îngersălba’tic (r); 10,15 Lanţurile iubirii (r); 10,55 Dragoste şi putere (r); 11,40 Sînge din s în g e le m eu (r); 1 2 ,3 0 Cinemateca de acasă: Perry M ason: . M o a rte a unei prostituate (r); 14,15 Maria (s);15.00 Viaţa noastră (s); 16,00 P reciosa’ (s); 17,00 Căsuţa poveştilor; 17,25 Vremea de acasă; 1 7 ,3 0 Dragoste şi putere; 18,20 Acasă la bunica- reţetă culinară; 18,30 Renzo şi Adriana (s); 19,25 Vremea de acasă; 19,30 Lanţurile iubirii 9s); 20,20 Căsuţa poveştilor; 20,30 înger sălbatic (s); 21,30 Sînge din sîngele meu; 22,25 Vremea de acasă; 22,30 Cinemateca de acasă: Vrem ea ţiganilor (Iugoslavia 1989, p.I).T E L Ş r y 7 ' 0 0

7 / B u n ă/ A - ' i F - v - ' d i m i n e a ţ a , U România; 9,00

Lou Grant (r); 10,00 Ştiri; 10,15 Teleshopping; 10,30 Dintresute de ziare (r); 11,15 Secţia de poliţie (r); 12,00 Linia întăîi (r);13.00 îţi mai aduci aminte, Doamnă? (r); 14,00 Medici la datorie (s); 15,00 Ştiri; 15,15 PostMeridian; 16,30Osingură viaţă (s); 17,30 Documentar;18.00 Ştiri; 18,10 Lou Grant;19.00 Secţia de poliţie; 20,00 A ctualitatea Teie 7; 2 0 ,30 Documentar; 21,00 Dintre sute de ziare; 22,00 Lumea în „Clipa 2000”; 23,20 Tentaţiii; 0,00 Ştiri; 0,15 Medici la datorie (r); 1,00 Secţia de poliţie (r); 2 ,0 0 A ctu a lita te a Tele 7; 2 ,3 0 • Documentar (r); 3,00 Lumea în „Clipa 2000” (r); 4,30 Derrick (r); 5,30 O singură viaţă (r); 6,15 Clipuri muzicale.

6 ,0 0 V ideotext; V % ? k s & ţ» 2 1 ,0 0 D edicaţii o Uruiţii ipm Mn*t muzicale - muzică;2 1 ,3 0 V id eo tex t;- 3 ,0 0 închiderea programului.Redacţia nu îş i asum ă responsabili­

ta t e a pen tru sch im bările intervenite în program ele po s tu r ilo r de televiziune.

m

Vineri, 10 septem brie

6:00 -07:00 PRIMA ORĂ, 06 :20 Agenda z ile i, 0 6 :2 5 , 06:40 A zi despre ie ri (ş tir i pe scurt), 06:55 Prima ştire, 07:00-10:00 PRIMUL SALUT, 08:00,09:00,10:00,13:00,

14:00,15:00,16:00,17:00 Ştiri, 07:50,08:50 Horoscop, 07:20 Revista p rese i loca le ,07:35,16:40 Plus (Adrian Suciu),08:20,17:00 CD Sport (Cătălin Berindean),0 9 :20 ,1520 Cemai crede lumea, 09:40 Programul c inem atografelor, 11:00 -1 3 :0 0 M ESAJ FM, 10:20 Revista prese i centra le , 10:40 în sănătatea dum neavoastră (Cristina Stihi), 14:00 - 18:00 CALEIDOSCOP CD, 14:20 Agenda spectacole lor 14:40 Ziua în cîteva vorbe, 16:20 Vacanţa FM , 18:00 -1 9 :0 0 Retransmisie RADIO EUROPAUBERĂ, 19:00-21:00 CUIUL LUI PEPELEA (Tudor R uncanu), 21 00 Retrospectiva ş tir ilo r z ile i. ■

Vineri, 10 septembrie 5:00-8:00 B u n ă d im inea ţa ; 8 :00-11:00 Pauzele de

L ~ r t4 lt d im in e a ţă ; 1 1 :0 0 -1 9 :0 0 C o n ta c t FM ; 1 9 :0 0 -J F y tO N T A C T 22 :00 Seara la C lu j; 2 2 :0 0 -5 :0 0 Vineri n u m/-e ' som n.

- Vineri, 10 septem brie ■<g A 'D /0 Ş tir i: 9:00, 10:00, 12:00, 13:00, 15:00, 16:00,

19:00.' * Ş tir i.B B C : 6:00, 11:00, 14:00, 18:00. 6 :30-9 :00

r T ra n s ilv a n ia M a t in a l. 6 ,4 5 , 7 ,2 0 , 8 ,2 0 - H oroscopetn iţa ; 8 ,30 L in iu ţa de d ia log ; 9 ,00-15 ,00

Patru la de se rv ic iu . 9,20, 9 ,5 0 ,1 0 ,2 0 ,1 0 ,5 0 ,1 1 ,2 0 ,1 1 ,5 0 ,1 2 ,2 0 , 12 ,55 - B u le tin ru tie r; 9 ,30 R evis ta p rese i; 10 ,05 P unctu l devedere; 12 ,59 Declaraţia zilei; 13,20 -14 ,00 C a /e concert, 15,00-20 ,00 P rob Noblem; 15,15 P u n c t de vedere; 16,00-17,00 Votaţi! Radio Transilvania; 17,05 B B C E ducation Program m es; 19,05D ecla ra ţia ziler, 20 ,00-21 ,00 Fonoteca de su fle t; 21 ,30-23 ,00 Taxi M uzic ; 23 ,00-01 ,00 P o s t Factum ; 01 ,0 0 -0 6 ,0 0 M usic Non Stop. '

Vineri, 10 septembrie „ . Ş tir i: 8 ,10 , 12 ,14 ,17 ,19 , 20.6-

. r ,, M ta d i o S o n iC 10 C a fe a u a d e serviciu" (m a x im a . M A rM a/tjtMK. zilei, p rogram ul zilei la R adio Sonic,

m e te o , h o ro s c o p , in fo rm aţii u ti le , p ro g ra m e TV, a g e n d a cu ltu ra lă , revistă p rese i, o re ţe tă p e zi, concursuri), 10-14 "Ziua în a m ia z a mare": Urechile ciulite (com entariul zilei), B asca cu bre te le , M ondo-sport, G ura lumii, Surplus, Ştiri ex terne , concursuri. 14 -15 "N outăţi la Radio Sonic" (noutăţi m u z ica le /c o n cu rs . 15-17 "M cS on ic" (d ed ica ţii m u z ic a le cu p rem ii M cD o n a ld ’s). 17 -19 Polisonic (caleidoscop, informaţii, concursuri), 19-20 "G reatest Hits" (m uzică o ld ies). 20-24 T o p S on ic Boom". ,

Vineri, 10 septembrie6 ,0 0 B u n ă d im in e a ţa -

ff D A R I A r T T T l P S ' ! , U n P r ° 9 r a m m a tin a l ■ d e LV K A W I W V t U J y j f j n f o r m a ţ i î , a c tu a l i t ă ţ i ş i

= m u z ic ă p r e z e n ta t d e io a n aK an y a . 8 ,0 0 Em isiunea în lim b a m agh ia ră . 10 ,0 0 R ad io c ircu it p r in ţa ră . De la R ad io Cluj p re z in tă D an H o rea . 1 1 ,00 -13 ,00 7 ra r ţ£ /t-am £ ren ţa ^ ea liţă tiL iR ed a c ţo rŢ A n ca _ M

1 2 ,0 0 R a d io ju rn a l tra n s ilv a n . 1 2 ,1 5 R u b r ic a M ic ro fo n u l a s c u ltă to ru lu i problem ele d v s juridice s e p o t rezolva sun înd la4 2 ,0 0 .3 1 /0 6 4 - R edacto r A nca B ota . 13 ,0 0 R ad io ju rna l Radio R om ânia A c tu a lită ţi. 13,15 Paralele m uzica le. 13,50 B u le tin de ş tir i. 16 ,00 Emisiunea in lim ba m aghiară. 18 ,00 Radiofax. P r e z in tă D a n H o re a i 1 8 ,2 0 C r o c h iu r i m u z ic a le . 1 9 ,0 0 R a d io ju rn a l R a d io R o m â n ia A c tu a l i t ă ţ i . 1 9 ,1 5 C rud a realita te . R ea liza to r Florin Z a b a re sc u . 2 0 ,0 5 -2 1 ,5 0 Top 20+1. M uzică u ş o a ră . P rezin tă M arius M erca, 2 1 ,0 0 Ştiri. 21 ,50 Ştiri. 21 ,5 8 înch ide rea p rogram u lu i.

R E N A Ş T E R E AVineri, 10 septembrie

6 .0 0 C e a su rile d im in e ţ ii - p ro g ra m m a tina l d e ştiri, actualităţi şi m uzică; 10.00 A ctua lita tea - buletin d e ştiri; 10.05 S fin ţii P ărin ţi, contem poranii noş tri; 10 .30 D e /s /s - em isiune d e a rtă c re ş tin ă ; 11.30 Vrem e trece, vrem e v ine - an to logia poeziei relig ioase; 12.00 Z ia riş ti la m icro fon ; 12.30 Bizantion (r); 13.00 Actualitatea - buletin d e ştiri; 13 .05 Magazin emisiuni re lig ioase , cu lturale şi socia le; 18 .00 A c tu a lita tea - buletin d e ştiri; 18 .05 S ocia l; 19.30 B izan tion (r); 2CT.30 P ăhărelul cu n ecta r - em is iu n e pentru copii; 21 .0 0 A ctu a lita tea - buletin d e ştiri; 2 1 .0 5 D ed ica ţii’ de m uzică p o p u la ră ; 23 .00 L in iştea n o p ţ ii - p ro g ram muzical.

CABINET MEDICAL ONCOLOGICC L U J -N A P O C A ,

s t r .P R O F C IO R T E A nr.9 ( c a r t ie r G rigorescu)

CO N SU LTA ŢII;

Prof.dr. LUCIAN LAZĂR(Ginecologie, Chirurgie, Oncologie)

L, Ml: 15-18; Ma, J: le30-^*

Dr. VALENTIN POPESCU(Chirurgie, Oncologie)

Ma, J : 1430-16; V: 15-17 S: 9-11

Dr. DAN-S0RIN POPESCU(Urologie)

L, Mi: 18-20; Ma,J:18s-20 V: 16-20

PRO G RAM ARE: tel/fax (064) 18.76.04

în tim pul orelor de funcţionare a cabinetului

POLICLINICA N INTERSERVISAN

str. Pascaly nr.5, cart. Gheorgheni STOMATOLOGIE

INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEFRO­LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRINO­LOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ EC0GR1- FIE ♦ ALERGOLOCIE ♦ DERMATOLO­GIE ♦ CHIRURGIE ♦ ORTOPEDIE ♦ O.R.L. ♦OFTALMOLOGIE ♦GINE­COLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIATRIE

♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCTURARADIOLOGIE • ECOGRAFIE

END0SC0PIE DIGESTIVĂ GASTROENTEROLOGIE E lectroencefalografie -

E lectrom iografie - Examinări D oppler - Histerosalpingografii

p e n tru s te r ilita te feminină T ra tam en te LASER

L A B O R A T O R (Biochimie - Bacteriologic Imunologie ■ Parazitologie Determinare Rh - Teste de sarcină • Antigen HBS - Elisa Test - Examinări citologice pentru depistam cancerului de col uterin - Investigaţii pentru sterilitatea feminină si masculină) ZILNIC, in c lu s iv DUMINICA

o re le 7 - 21 M edic d c gardă: orele 2 1 - 7 R e z e r v a r e , c o n s u l t a ţ i i

l a t e l . 4 1 .4 1 .6 3 . J

s.c D e n ta l ROVA- SOCOLOV

f Calea Moţilor 106, ap.S! Tratam ente stomatologice

complexe:O terapie -O protetică (ceramică)O chirurgie (rezecţii, implante)

P ro g r a m ă r i la te l.: 430028 Z iln ic orar: 9 - 1 9

sîm bătă 1 0 - 1 3. pentru .studenţi, pensionari. i|>omerl,reduc8re20%.iaŞfî;

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CĂ1UGARUDr. ANGELA CĂLUGÂRD

S t r . P r a h o v e i n r . 11( l î n g ă b is e r i c a B o b )

L, Mi, V - 17-20 S - 8-12.

Tel.; 42.56.18; te1/fax:19.14.6S

ALIANŢA ANT1SUICID

L I F E L I N Ei f 1

r r . iSufletul nostru la mspoziiw j dumneavoastră. Telefonul î de noapte, telefonul vieţii, o

1 9 1 6 4 7 |

; n o a p te , o r e le 20-08ŢG a r d ă d

Linia telefonică dc intervenţie în criză si prevenţie’a suicidului iniţiaţi dc

LABORATORUL DE SĂ.VĂTATEMIYTAlJ CLUJ stă la dispoziţia dvs de luni pîriă vineri, între orele 8 - 22.

V ă aşteptăm a p e lu r ile la

n u m ă ru l 186864.

f t « a a n © ! e l«c p

m f a m w f i i t H d (U n i lîE ffie a i

tv roSîmbătă, 11 septembrie

7 .00 Matinal Naţional; 8,30 Mica sirenă; 9,00 TVR lnfo; 9 ,05 Poveşti d e ado rm it copiii (s);9.30 A venturile lui Tom S aw y er şi H uck Finn (SUA); 11,00 Întîlnirea d e s îm b ă tă ; 13,00 De dor, d e d ra g o s te , d e jo c ; 1 3 ,3 0 A dou a alfabetizare; 14,00 TVR lnfo; 1 4 ,10 Arca ... Marinei; 15 ,30 Atletism Finala M arelui Prem iu IM F G olden League; 18,00 L um ea d e mîine: Star Trek; 19,00 T eleecidoped ia ; 2 0 ,0 0 Jurnal. Meteo. Sport; 20,30 F arm ece (s); 2 1 ,20 Film: Cavalerii aerului (SUA 1976); 2 2 ,5 0 TVR lnfo. Sport; 2 3 ,0 5 Rock la ... Cina; 0 ,3 5 Rock Pop Bazar.

Duminică, 12 septembrie7.00 Lum ină din lum ină; 8 ,0 0 P e rso n a je

celebre (d .a.); 8,30 Ursuleţul W innie, (d.a.);9.00 TVR lnfo; 9,05 Kiki Riki Miki ... (m agazin p en tru co p ii) ; 1 1 ,0 0 H a n d b a l m a s c u lin . Preliminariile Cam pionatului E u ro p ean ; 12,30 Viaţa s a tu lu i ; 1 3 ,0 0 T e z a u r fo lc lo ric : .Moştenitorii” - concurs pentru tineri interpreţi;14.00 TVR lnfo; 14,10 E ş a n s a ta! (div.); 16,20 D irec ţia ş tir i p r e z in tă : A t la s . M o z a ic internaţional; 16,45 M istere şi m inuni; 17,30 Super Gol Show; 18,00 O familie c iu d a tă (s);18.30 Ivanhoe (s); 19,20 Tragerile Loto Special 6/49 şi Noroc; 19,30 Fotbal, lnfo; 2 0 ,0 0 Jurnal. Meteo; 2 0 ,3 0 7 zile în R om ânia; 2 1 ,0 0 Film: Un băie te i numit Jou rney (SUA ’95); 22,40 Vizitatorul (s); 23,30 TVR lnfo; 2 3 ,5 0 Pariul trio; 2 3 ,5 5 Dintre sutei d e ca ta rg e .

tv ro *■3? ■!

Sîmbătă, 11 septembrie7.00 Cinem atograful vremii n o a s tre (r); 8,00

Com pania d e d an s (do); 8 ,30 S ailo r Moon (d.a.); 9 ,0 0 Bzz. M agazin pentru copii ... mai mari!; 10 ,35 Toate p înzele sus! (s); 11 ,30 P as cu pas; 12 ,30 TVR Tim işoara; 14 ,00 în spiritul legii; 1 4 ,5 5 V ideoclipuri; 1 5 ,1 0 G iaco m o C asanova, mitul unui aventurier (do, p.I); 16,00 Grecia (s); 16,45 S an ta B a rbara (s); 17,30 Cine? U n d e ? C um ? D e ce ? Mic dicţionar al personalităţilor pentru cei mici; 17 ,35 S .O .S. la capătu l lumii! (d .a. F ranţa 1996); 18,00 Serial d e călătorii: “S e c re te le p ro fes ie i d e cam eram an” (do); 18,55 Retro TV; 19,55 Un cîntec p en tru ochii tăi; 20 ,15 T eatru l Naţional de T e lev iz iu n e p rez in tă : „T itanic V a ls” de Tudor M u ş a te s c u ; 2 2 ,0 0 F o tb a l; 2 3 ,5 5 Panoramic Jazz ; 0,35 TVR M esager.

Duminică, 12 septembrie .7.00 S ec re te le profesiei d e c am eram an (do/

r); 7,55 C a sa lui Je a n Pierre R ay n au d (do);8.30 Miracol. Isihasmul în actualita te; sihastrul de la C o m ârzan (do); 9 ,00 N ăscu ţi printre animalele să lbatice (do, p.I); 9 ,30 A rca lui Noe;10.30 In te g ra le Je a n -M ic h e l Ja rre & C o c k Robin; 11 ,30 TVR laşi; 13,30 Ştirile ... XXL pentru copii şi tineret; 13,50 în spiritul legii (s); 14,45 Videoclipuri; 15,00 Tom J o n e s (s); 15,50 TVR lnfo; 16,00 G recia (s); 16 ,45 S an ta Barbara (s); 17,30 Alo, tu alegi!; 18,30 Rum ba- Tumba ... şi copiii c în tă ce vor ei!; 19,05 Documentar istoric; 19,55 Un seco l d e cinema; 20,40 R etrospectiva Prem iilor A PT R 1992; 22,10 Sportm ania; 22 ,40 Film: Nu e nevoie sâ baţi la u şă (SUA 1952); 2 3 ,5 5 Bijuterii muzicale; 0 ,30 TVM. M esager.

RADIO CLUJ; ------Sîmbătă, 11 septembrie

5.00 B u n ă d im in e a ţa . O e m is iu n e cu informaţii, actualităţi şi m uzică, rea liza tă de Dan H o r e a . 8 ,0 0 E m is iu n e a în l im b a m aghiară . 10 ,00 B u le t in d e ş t ir i . 10 ,05 Sesam de s c h id e -te . E m isiune pen tru copii. Prezintă Ella D âm bean. 11 ,00-13 ,00 F o tb a l div. B - t r a n s m is iu n e d i r e c tă . 1 3 ,0 0 R a d io ju rn a l B u c u r e ş t i . 1 3 ,1 5 L u m e a m u zic ii. P re z in tă C ip r ia n R u s u . 1 6 ,0 0 f i s iu n e a în lim ba m a g h ia ră . 18 ,00 Ştiri. 18,05 In te rn e t. Redactori: S te la M aria R areş & Sergiu Alex. 19 ,00 R a d io ju r n a l R a d io România A c tu a lită ţi. 19,15 D in g ră d ih a cu flori m u lte , c în tece şi jocuri popu lare, m uzică Populară la ce re rea ascu ltăto rilo r. P rezin tă Delu Furdui. 21,50 Ş tiri. 21 ,58 în c h id e re a Programului.

Duminică, 12 septembrie8.00 Ş tiri. 8,05 La iz v o r d e c în t ş i dor.

Muzică p o p u la ră . 9 ,1 5 A p ă r ă t o r i ’i g l ie i Ir a n s ilv a n e . E m is iu n e a a r m a te i . 1 0 ,0 0 Miten/u/ III. Emisiune realizată d e publicistul Constantin M ustaţă. 11,00 Ş tiri. 11 ,05 -13,00 Radiodum inica. E m isiune’ d e d ivertism ent, nezintă Cornel U drea. 13 ,00 R a d io ju rn a l Radio R o m ân ia A c tu a lită ţi. 13 ,15 D ilig e n ţa

' de B izanţ. Emisiune d e m uzică folk, prezintă florin S ăsărm an . 14,00 E m is iu n e a în lim b a m ag h ia ră . 1 8 ,0 0 Ş t i r i . 1 8 ,0 5 B r e lo c . Divertisment prezen ta t d e Florin P ru tean u .

\ | 19,00 R a d io ju r n a l R a d io R o m â n ia J A c tu a l ită ţ i. 1 9 ,1 5 -2 0 ,0 0 F o c u l s a c r u .

Redactor: Lucia S tan a S ev ian u . 2 0 ,0 0 D in prădina cu flo ri m ulte . Dedicaţii d e m uzică Populară, prezintă C odruţa Aron’Vîrtic. 21,50 yW. 22,00 în ch id e rea p ro g ra m u lu i.

Sîmbătă, 11 septembrie7.00 Secolul XX „Century" (do); 8,00 P laneta

vie (do); 8,30 Poveşti cu căţei; 9 ,00 D esen e an im ate; 10,00 Kumari - G od Child (do); 11,00 C a sa d e piatră (mag.); 11,30 R oata d e rezervă (m ag.); 12,00 Publicistică; 13,00 Cu Cristian Ţ o p escu d e la A la infinit (m ag.); 16,00 Fotbal Divizia A; 18,00 Elena, viaţa m ea (s); 19,00 O b serv a to r; 20 ,15 Fotbal Divizia A U rsus;22 .30 O bservator; 23,00 Film: Locuri în inimă (SUA ’84); 1,00 Film clasic: S a h a ra (SUA 1945); 3 ,0 0 P u terea banilor (s); 4 ,00 Kumari - G od Child (r); 5,00 E lenă, viaţa m ea! (r);6 .00 publicistică (r).

Duminică, 12 septembrie7 .0 0 S e c o lu l XX- O b s e s io n (d o ); 8 ,0 0

Spiritualitate şi credinţă; 9,00 D e sen e anim ate;10 .00 G odzilla (d .a.); 11 ,00 A venturile lui S in d b a d (s ) ; 1 1 ,4 5 G a m e S h o w : „Buni p rie ten i”; 12 ,15 S eria S ta n şi B ran; 13,00 Dum inica în familie; 16,00 Fotbal Divizia A U rsus; 18 ,0 0 E lena, v ia ţa m e a (s); 19 ,00 O bservator; 20,00 TeleEurobirigo Show ; 22,30 Meciul meciurilor; 0,30 O ş a n s ă pentru fiecare;3 .30 R o a ta d e rezervă (r); 4 ,00 Poveşti cu că ţe i (r); 4 ,3 0 C a sa de piatră (r); 5 ,00 E lena, viaţa m e a (s/r); 6,00 Credinţa şi viaţa (r).

TELB-7 / /

l/ = x iSîmbătă, 11 septembrie

8 .00 Ştiri; 8 ,15 Dintre su te d e ziare (r); 9,00 Ţ ara spiriduşilor; 10,00 T eleshopping ; 10,10 Tentaţii (r); 11,00 Antistatic; 11,40 L um ea în „Clipa 2000" (r); 13,00 Studioul T udor Vornicu;17.00 C elebrita te (s); 18,00 R en d ez-v o u s la T ele 7; 19 ,00 Dincolo d e anul 2000 (do); 20,00 A ctualitatea T ele 7; 20 ,35 G lobetrotter; 21,20 A gonie şi ex taz (SUA 1965); 23 ,40 M agazinul d e s îm b ă tă se a ra ; 0,00 Ştiri; 0 ,20 M agazinul d e s îm b ă tă s e a ra (continuare); 1,00 R e n d ez- vo u s la T e le 7 (r); 2,00 Dincolo d e anul 2000 (r); 3 ,00 Studioul Tudor Vornicu (r); 7 ,0 0 Clipuri m uzicale; 7 ,3 5 T eleshopping .

Duminică, 12 septembrie8 .00 Ştiri; 8 ,20 Ţ ara sp iriduşilor (r); 9 ,30

Film: A gonie şi ex taz (r); 11 ,30 G lobetro tter (r); 12,30 îţi m ai aduci am inte, D oam nă?; 13,00 O ra unu a venit; 15,00 Drumuri printre amintiri; 15,30 C utia m uzicală; 16 ,00 C eleb rita te (s);17.00 F o rţa destinului; 18 ,00 Portretu l unui artist; 18 ,55 Pariu Trio; 19,00 Dincolo d e anul 2000 (do); 20 ,00 A ctualitatea T ele 7; 20 ,30 D ocum entar; 21 ,00 Dintre su te d e ziare ; 21 ,35 P ariu Trio; 2 1 ,4 0 Loto; 2 1 ,4 5 Film: Lecţia reg a lă (SU A 1956); 23 ,25 G ala T ele 7; 0,10 Ştiri; 0 ,2 5 Drumuri printre amintiri (r); 1,00 O ra unu a venit (r); 3,00 A ctualitatea T ele 7; 3 ,45 Portretul unui artist (r); 4 ,4 5 Cutia m uzicală (r); 5 ,1 5 F o rţa d estinu lu i (r); 6 ,1 5 Clipuri m uzicale; 6 ,3 5 T eleshopping.

R n d io S o n ic ^ ----------fvW GH.& MW» ..............

S îm b ă tă , 11 septembrie 7-11 C a f e a u a din p a t (m a x im a z ile i,

program ul zilei la Radio Sonic, m eteo , pow er- play, ho ro sco p , program e TV, rev ista p rese i, re ţe ta d e w eek-end , calendarul zilei, Prietenii omului, com entariul săptăm înii). 11-12 "Sport ex trem ” (Cristina Cosa). 12-14 "Sonic m usic” (m uzică, concursuri). 14-16 "G rădina lui Ion”: m u z ic ă , l a n s ă r i a r tiş ti (R . Io n ). 1 6 -1 8 "C osm osul dintr-o privire". 18-20 ”S low S onic” (Sebi H etea). 20-21 "Auto m ag az in ” (Ciprian Ţiprigan). 21-2 P arty la R adio Sonic.

Duminică, 12 septembrie 7-11 C a fe a u a din p a t (m ax im a, m e te o ,

p o w e r -p la y , h o ro s c o p , r e ţ e t a d e w e e k - e n d , c a le n d a ru l z ile i) . 1 1 -1 3 "A strom agazin”. 13-14 "Sonic Junior" (Mihai Moş). 14-15 ”... şi m uzica”; 14-19 "Top Sonic Boom ”, r: 19-20 "Sonic sport” (Codin Sam oilă). 20-21 M usic Fan. 21-23 "La limita exasperării”. 23-1 J a z z Club (Raoul D obrescu).

U N I P L U S R a d i o

Sîmbătă, 11 septembrie P ro g ra m in fo rm a tiv B B C : 6 ,00-6 ,30 , 8 ,00-

8 .20 , 14 ,00-14,30, 18,00-18,30, 21 ,00-21 ,30 ;6 .3 0 -1 0 ,0 0 U n ip lu s d e d im in e a ţa ; 10 ,00-14.00 S in d ro fia de w eek -en d ; 12 ,00-13,00 P o p -p lu s ; 15 ,00-22 ,00 P ro g ra m m u z ic a l;2 2 .0 0 -2 3 ,0 0 R itm u r i f ie r b in ţ i c u R O N A ;23 .00-6 00 P A R T Y .

Duminică, 12 septembrie P ro g ra m in fo rm a tiv B B C : 6 ,00-6,30, 8 ,00-

8.20 , 14 ,00-14,30, 18,00-18,30, 21 ,00-21,30;6 .3 0 -1 0 ,0 0 U n ip lu s d e d im in e a ţa ; 10 ,00 -14.00 S in d ro fia de w eek -en d ; 15 ,00-22 ,00 P ro g ra m m u z ic a l; 22,00-6,00 P A R T Y .

Sîmbătă, 11 septembrie7 .0 0 E m isiu n e p en tru copii; 12 ,00 S p o rt

M agazin; 13 ,0 0 M otor Plus; 13,30 Apel d e u rg en ţă (r); 14 ,0 0 R eal TV (r); 14,30 D o sare le Y (r); 1 5 ,0 0 C o m is a ru l R e x (r); 1 6 ,0 0 T elenovelă; 17 ,0 0 N adine Show; 18,00 F ocu s - em isiune d e ştiri; 1 8 |3 0 C am era a s c u n să ; 19,00 Popular; 2 1 ,0 0 Film artistic; 22 ,45 Focus P lus - em isiu n e d e ştiri; 23,00 Show -ul d e noap te ; 1,00 C a s a d e sc h isă (film erotic);-2,30 Focus P lus - em is iu n e d e ştiri (r).

Duminică, 12 septembrie7 .00 E m isiune p en tru copii; 11,00 Dum inica

la prînz; 12 ,00 V a c a n ţă a la Petrişor; 12,30 T ib e riu & T ib a n u - r e t r o s p e c t i v ă ; '1 3 ,3 0 Em isiune d e folclor; 14 ,00 C inem agia; 14,30 Film artistic; 1 6 ,00 T elenovelă; 17 ,00 Sitcom ;17.30 Chic; 1 8 ,00 F o cu s - em isiune d e ştiri;18 .30 M iniserie; 2 0 ,1 5 Film artistic ; 2 2 ,1 5 F ocus Plus; 2 2 ,4 5 R evista presei; 2 3 ,00 Film artistic; 1,00 F o cu s P lus (r); 1,30 C inem agia.

~

Sîmbătă, 11 septembrie6 .0 0 Nimic p e rso n a l (s); 6 ,5 0 A c a s ă la

bun ica (r); 7 ,0 0 R en zo şi Adriana (r); 7,50 P rec io sa (r); 8 ,4 5 C ă su ţa poveştilor (r); 9 ,15 îng er să lb a tic (r); 10,10 Lanţurile iubirii (r);11.00 D ragoste şi p u tere (r); 11,50 S înge din s în g e le m eu (r); 12 ,50 C inem ateca d e a c a să : V rem ea ţiganilor (r); 14,15 Maria (s); 15,00 Viaţa n o a s tră (s); 16,00 Preciosa (s); 17,00 C ă su ţa poveştilor; 17,55 V rem ea d e a casă ;18.00 Fotbal P rem ie r League; 19,50 C ăsu ţa poveştilor; 2 0 ,00 F loare d e aur (s, ep.1); 20,50 M icuţele d o a m n e (s); 21 ,35 S înge din sîngele m eu (s); 22 ,25 V rem ea d e acasă ; 22,30 Poirot: O glinda mortului (Anglia ’93).

Duminică, 12 septembrie6 .00 Nimic p e rso n a l (s); 7,00 Floare de aur

(r); 7 ,5 0 P re c io sa (r); 8 ,45 C ăsu ţa poveştilor (r); 9 ,1 5 în g e r să lb a tic (r); 10,10 M icuţele d o a m n e ( s / r ) ; 1 1 ,0 0 A c a s ă la B e n o n e S inulescu , cu R uxandra Săraru; 11,30 Doctorul case i; 11,30 S în g e din sîngele m eu (s/r); 12,45 F ilm : P o i ro t ( r) ; 1 4 ,3 0 Jo c k ie C o llin s : H ollyw ood; 1 5 ,0 0 V iaţa n oastră (s); 16,00 P re c io sa (s); 1 7 ,00 C ăsu ţa poveştilor; 17,50 V re m e a d e a c a s ă ; 1 7 ,55 Fotbal P re m ie r L eag u e ; '19,50 C ă su ţa poveştilor: Som n uşor!;20 .00 Floare d e aur; 20,50 Micuţele doam ne (s); 2 1 ,3 5 S în g e din sînge le m eu (s); 22,25 V re m e a d e a c a s ă ; 2 2 ,3 0 C in em atec a d e a c a s ă : D estine (SU A 1986, p.I).

Sîmbătă, 11 septembrie Ş t ir i B B C : 8 :0 0 -8 :3 0 ,1 4 :0 0 -1 4 :3 0 ,

>ţ' w ' iT 1 8 :0 0 -1 8 :3 0 . 8:30-10:00 C afeaua de d im in e a ţă . 10:00-11:00 C o u n try C lub . 11:00- 1 3 :0 0 W e e k - e n d s p o r t iv . 1 3 :0 0 -1 4 :0 0 M u z ic o ra m a (r). 14:30-17:00 W e e k-e n d cu H e rth a . 17 :00-18 :00 Top Ten. 18:30-19:00 H o t M ix T ra n s ilv a n ia . 19:00-20:00 V ech i ş i no u . 20 :00-21 :00 R o to n M us ic . 21:00-1:30 R a d io d is c o te c a . 1 :30-6:00 M u sic n o n -s to p .

Duminică, 12 septembrie Ş t ir i B B C : 8 :0 0 -8 :3 0 , 11:00-11:15 , 14:00-

14:30 , 1 8 :0 0 -1 8 :3 0 , 2 1 :0 0 -2 1 :3 0 . 8 :30-9:00 E v a n g h e lia d e d u m in ic ă - A lexandra Sim a. 9 :0 0 -1 0 :0 0 C a fe a u a d e d im in e a ţă . 9 :3 0 C o n c u rs E d itu ra A lb a s tră . 10:00-11:00 Top ş i-a ş a - C laudia Palfi. 11:15 -13:00 L a s fîrş it d e s ă p tă m în ă . 13 :0 0 -1 4 :0 0 F o n o te c a d e s u fle t - Mihai B o an d ă . 14:30-16:00 R e n d e z - V o u s d u m in ic a l - A nam aria & S elm a. 16:00- 17:00 Country Club - M ărincaş. 17:00-18:00 E b in e ş i-a ş a ră u - Ucu Florea. 18:30-19:00 H o t M ix T ra n s ilv a n ia (noutăţi). 19:00-21:00 M e la to n in - D aika Attiia. 21 :00-23 :00 T a x i M u s ic . 23 :00-6 :00 M u s ic N o n -S to p .

y'.\ \v % 'Sîmbătă, 11 septembrie

_ P r im u l s a lu t 8 :00-11:00; Ş tir i:

4 ? APM 8 :0 0 ' 10 :0° . 13 :00 ,15 :00 .; R e v is ta \L D \ t ' \ p r e s e i 8 :20; H o ro s c o p 8 :50, 9:50;

A g e n d a d e w e e k e n d 8 :4 0 ; P r o g r a m u l c in e m a to g ra fe lo r . 9:20; M u zica 11:00-14:00; C lu b 2 0 0 0 (C ristian M ureşan) 14:00-15:00; P e te ra s ă d e la t r e i la ş a s â ; 1 5 :0 0 -1 8 ,0 0 ; R o m a n ia n T o p 1 0 0 S in g le s A irp la y (Cristi S an tu): 19:00 -21 :00 ; R e tro s p e c tiv a ş tir ilo r z ife i 22:00.

Duminică, 12 septembrie P r im u l s a lu t 8 :0 0 -1 1 :00; Ş tir i: 9 :00 , 10;00,

13:00; A g e n d a d e w e e k e n d : 8:20; H o ro s co p : 8 :50 , 9 :50 ; P r o g r a m u l c in e m a to g r a fe lo r . 9:20; A te n ţie , u rm e a z ă s ta ţia c u ltu ra ! (Vasile Em u): 9:40; CD C o u n try (Dan C reta) 11:00- 1 3 :0 0 ; M i r a c o l u l s u n e t e lo r (C r is t ia n M ureşan ):14 :00 -16 :00 ; D iv e rtis S e rp e n tin e : 16,20; R o m a n ia n T o p 1 0 0 S in g le s A irp la y (Cristi S an tu ): 17 :00 -19:00; R e tro s p e c tiv a ş t ir ilo r z ile i: 2 1 :0 0 .

Sîmbătă, 11 septembrie7 .00 A venturile lui P a p iru s ; 9 ,0 0 Povestiri

din M area S udulu i (s); 1 0 ,0 0 Lois şi C lark (s);1 1 .0 0 P ro M o to r ; 1 1 ,3 0 w w w .a p ro p o .c o ( in fo rm a ţii d e s p r e C o le g iu l P ro ) ; 1 2 ,0 0 P ro fes iu n ea m e a , cultu ra; 1 3 ,0 0 Ştirile P ro TV/ O propoziţie p e zi; 1 3 ,0 5 G e n e ra ţia Pro; 17,30 P roF ash io’n; 1 8 ,00 S u p e r B ingo; 19 ,3 0 Ştirile P ro TV; 2 0 ,0 0 Film: A ste ro id u l I (SU A ’97);2 2 .0 0 OZ - în c h iso a re a fe d e ra lă ; 2 2 ,5 5 Ştirile P ro TV/ Ştiri spo rtive ; 2 3 ,0 0 Film: Colom bo: A utoportretul crim ei (SU A 1989); 0 ,3 0 C oncert Holograf; 1 ,00 S p ec ia lită ţi e ro tic e (s); 2 ,0 0 ProM otor (r); 2 ,3 0 C ine-i ş e fu l?

Duminică, 12 septembrie7 .0 0 A v en tu rile lui P a p iru s ; 9 ,0 0 S u p e r

A b r a c a d a b r a / 9 ,3 0 L a s s i e II ( s ) ; 1 1 ,0 0 Confruntările celu i d e al ll-lea războ i m ondial (do, ep.1); 12 ,00 Profeţii d e s p re trecu t; 12,55 O propoziţie p e zi- re tro sp e c tiv a săptăm înii;13 .00 Ştirile P ro TV - U n a lt fel d e jurnal;13 .30 Te uiţi şi cîştigii; 1 5 ,0 0 A uto MP d e F orm ula 1 al Italiei; P re ţu l c o re c t; e c h ip a m obilă; 18,30 B everly Hills; 1 9 ,3 0 Ştirile P ro TV; 2 0 ,0 0 C u p id o n (s); 2 1 ,0 0 Film: S irena (SU A 1990); 2 3 ,0 0 P r o c e s u l e ta p e i ; 0 ,3 0 Highlights fotbal; 1 ,30 S p ec ia lită ţi e ro tice (s);2 .30 Cine-i şe fu l?; 3 ,0 0 A m erican G oth ic (s); 3 ,45 N ano; 5 ,2 5 Inim ă d e ţ ig a n c ă (s/r); 6 ,10 Aripile pasiunii (s/r).

0 fereastră deschisă spre lume! _

* Sîmbătă, 10 septembrie6.00 Videotext; 21 ,00 D edicaţii m uzicale -

m uzică ; 2 1 ,3 0 V id e o te x t; 3 ,0 0 în c h id e re a program ului. ' .

Duminică, 11 septembrie6.00 Videotext; 21 ,00 D edicaţii m uzicale -

m uzică ; 2 1 ,3 0 V id e o te x t; 3 ,0 0 în c h id e re a programului.

S îm b ă tă , 11 se p te m b rie5 :0 0 - 8 :0 0 B ună

dimineaţa! 8:00-11:00 S u p e r w eek -en d (meteo, revista presei locale - 8:08; ac tu a lita tea locală, recom andări TV- 8:20; trafic, anunţuri utilitare, a g e n d a culturală - 1 0 :2 0 R ev is ta p re se i locale- 9:08, h o roscop - 8 :50 , reco m an d ări TV - 9:40, sport - 9:40, h o ro sco p -9 :50). 11:00- 19:00 C ontac t FM. 12 :00 - 1 2 :55 C ontac t politic - R o x a n a N ic u le sc u C o s te i . 13:00 C ontact Film - rea liza to r L iana S tanciu . 16:00 S u p e r 50 - realizato r T ony T esiu . 19:00-22:00 S ea ra la Cluj. 22:00-5:00 P în ă m îine dim ineaţă- rea liza to r .M a n u e l A rm â n d . P ro g ra m de d isco tecă la R adio C on tac t.

D u m in ică , 12 s e p te m b r ie 5:00-8:00 B ună d im ineaţa! 8 :00 -1 1 :0 0 S uper

w eek-end (m eteo - 8 :08 , re c o m a n d ă ri TV - 8 :20; 8:37 trafic, an u n ţu ri u tilita re , a g e n d a culturală -1 0 :2 0 h o ro sc o p - 8 :5 0 , reco m an d ări TV - 9 :20 , h o ro sc o p - 9 :50 ).' 1 1 :0 0 -1 9 :0 0 C o n tac t FM (11 :00 C h e ie , c o n ta c t, m otor - re a liz a to r R ă z v a n M u g u re sc u ; 1 2 :0 0 Hit - interviu - rea liza to r S orin M o can u ; 13:00 Fir d irect cu A m erica - rea liza to r A urelia Boriga). 1 9 :0 0 -2 1 :0 0 S e a r a la C lu j. 2 1 :0 0 - 2 2 :0 0 A g en d a sportivă c lu je a n ă - re a liz a to r R am o n a M â n z a t. 2 2 :0 0 - 2 4 :0 0 S p o r t W e e k - e n d - rea liza to r A lexandru G h e o rg h ia ş . 24 :00 -5 :00 D iscon tact.

Sîmbătă, 11 septembrie6 .0 0 C e asu rile dim ineţii - p ro g ra m m atinal

d e ştiri, actualităţi şi m uzică ; 1 0 .0 0 A ctualita tea - b u le t in d e ş t i r i ; 1 0 .0 5 S f in ţii P ă r in ţ i , contem poran ii noştri; 1 0 .3 0 M ersu l p e valuri;11 .00 C ărări d e ta in ă - e m is iu n e d e folclor;11 .30 V rem e t re c e , v re m e v in e - an to log ia p oezie i re lig ioase ; 1 2 .00 Z iarişti la microfon;1 2 .3 0 M usica s a c r a ; 1 3 .0 0 A c tu a li ta te a - b u le tin d e ştiri; 1 3 .0 5 M a g a z in ; e m is iu n i r e l ig io a s e ,- c u l tu r a l e ş i s o c i a l e ; 1 8 .0 0 A c tu a l i t a te a - b u le t in d e ş t i r i ; 1 8 .0 5 D ep artam en tu l so c ia l; 1 9 .3 0 M u sica sa c ra ;2 0 .3 0 P ăhăre lu l c u n e c ta r - e m is iu n e pentru copii; 21 .00 A ctua lita tea - bu le tin d e ştiri; 21 .05 D ed icaţii d e m u z ic ă p o p u la r ă ; 2 4 .0 0 -6 .0 0 L iniştea nopţii - p ro g ram m u zica l noctu rn .

Duminică, 12 septembrie6 .0 0 P ro g ram sp e c ia l d e dum in ică; 10.00

S fîn tă L itu rgh ie în d ire c t d e la C a te d ra la O rtodoxă; 13 .00 A c tu a lita tea - bu le tin d e ştiri;1 3 .0 5 M agazin: em isiun i re lig io a se , cu lturale şi sociale; 18 .0 0 A c tu a lita tea - bu le tin d e ştiri;1 8 .0 5 A te lier bib lic; 1 8 .3 0 C la s ic a ; 2 0 .3 0 P ăhăre lu l cu n e c ta r - e m is iu n e p en tru copii;2 1 .0 0 A ctu a lita tea - b u le tin d e ştiri; 21 .0 5 M uzică populară; 2 3 .0 0 în d irec t cu ascultătorii; 24 .00-6 .00 L iniştea nopţii - p ro g ram m uzical nocturn.

jf A l C I ar putea figj reclama dumneavoastră

Ziarul nostru foloseşte ştiri furnizate d e agenţiile

R O M P R E S şi MEDIAFÂX

SSSESEBÎI: i ^

C E S E M A I P O A T E S A L V A

D I N R E L A Ţ I A S U A - R U S I A"THE FINANCIAL TIMES"

După opt ani de la prăbuşirea Uniunii Sovietice, relaţiile din SUA şi Rusia au intrat într-o nouă etapă critică. Mult lăudatul “partencriat strategic”, care constituie esenţa descurajării nucleare, se află într-un moment dificil.

Rusia este slabă din punct de vedere economic, preşedintele Boris Elţîn este suferind, iar ţara şi conducerea ei sînt în mare măsură văzute în Occident ca fiind paralizate de corupţie. La toate acestea se adaugă recent dezvăluitul circuit uriaş de spălare de bani în care sînt implicate bănci new - yorkeze şi care face în prezent obiectul unei anchete din partea FBI.

Atît la Washington, cît şi la Moscova, guvernele care îşi încheie mandatul depun eforturi considerabile pentm a menţine pe fagaş relaţiile dintre ele. Alegerile legislative din Rusia sînt prevăzute în luna decembrie,_ iar scrutinul prezidenţial în iunie anul viitor. în SUA s-a dat startul campaniei electorale, iar realizările Administraţiei Clinton sînt examinate minuţios. în această conjunctură este imposibil de prevăzut, încotro se îndreaptă relaţiile dintre Rusia şi SUA, dar puţini se aşteaptă să se mâi salveze ceva pînă la instalarea noilor guverne din cele două ţări. Un

lucm este sigur, şi anume că relaţiile dintre cele două puteri s-au deteriorat pînă la un nivel neaşteptat în perioada prăbuşirii comunismului. Este posibil' ca preşedintele Clinton şi vicepreşedintele Al Gore să îşi aibe partea lor de vină. Profesoral de ştiinţe politice Peter Reddaway, de la Universitatea George Washington, apreciază că deteriorarea relaţiilor dintre SUA şi Rusia a cunoscut trei etape. între 1992-1998, ruşii s-au înstrăinat tot mai mult de Occident, pe care l-au acuzat că i-a dus la sărăcie prin impunerea unei terapii economice de şoc. Anul acesta, conflictul din Kosovo a înstrăinat elita rusească de Occident. Ultima etapă, dominată de acuzaţiile privind spălarea banilor, a fost cea în care politicienii ruşi au încercat să obţină sprijin popular şusţinînd câ Washingtonul este antirus.

O parte din această deteriorare era probabil inevitabilă. Aşa cum au recunoscut unii participanţi la recenta reuniune a unor experţi americani şi ruşi de la Aspen Institute, “parteneriarul strategic” a fost o relaţie bazată pe inegalitate. Boomul economic continuu din SUA a contrastat puternic cu slaba dezvoltare economică a Rusiei, care a atins faza cronică. Toate veniturile Federaţiei Ruse de anul acesta au fost estimate la numai 25 miliarde

dolari - cu mult sub bugetul oraşului New York, cifrat la 35 miliarde dolari. Este tot mai răspîndită opinia câ dificultăţile au fost agravate de politica Administraţiei Clinton faţă de Moscova, ai cărei principali artizani au fost secretarul de stat adjunct Strobe Talbott şi noul ministru de Finanţe Lawrence Summers. în cadrul unui interviu publicat luna trecută în "New York Review of Books", veteranul strategiilor de politică externă americană, George Kennan, a cărui gîndire a jalonat modul în care SUA au abordat războiul rece, a criticat “suprapersonalizarea acestei relaţii care o tratează ca şi cum totul ar depinde de soarta unuia sau alteia, fie că este vorba de Elţîn, Gorbaciov sau altul”. Condiţionarea .nu se limitează la “Bill şi Boris” sau la relaţia dintre AL,Gore şi fostul premier rus Viktor Cemomîrdin. Tot atît de dăunătoare a fost, în opinia criticilor, prietenia dintre unele oficialităţi din cadrul Ministerului SUA de Finanţe şi unii “reformatori” din Guvernul dc la Moscova. Cea mai criticată dintre toate este relaţia deosebit de strînsă dintre un mic grup de mediatori ai puterii, constituit înjurai fostului prim-viceprcmier Anatoli Ciubais, şi.dl Summers. Faptul că a stabilit o relaţie cu Ciubais, care este considerat drept extrem de nepopular în Rusia, arată că dl Summers a identificat SUA-cu un grup de intelectuali ruşi occidentalizaţi, care ar fi dorit o schimbare economică rapidă în Rusia. “Rezultatul este că mulţi ruşi au început să asocieze reforma economică şi capitalismul cu jaful, fuga de capital şi activităţi dubioase de pe urma cărora profită o mînă de oameni”, a afirmat profesorul universitar Janine Wedel de la Washington.

C R EST E OPOZIŢIA FATA DE VIZITA PAPEI ÎN IRAKf

(Reuters)Opoziţia faţă de o posibilă vizită a

Suveranului Pontif în Irak s-a accentuat la 2 septembrie, cînd un grup de disidenţi irakieni s-au alăturat preocupărilor exprimate de lideri americani şi evrei. Veştile din ultimele săptămîni privind o eventuală întrevedere a Papei Ioan Paul al II-lea cu preşedintele Saddam Hussein, cu ocazia unui pelerinaj al Papei la Ur, au provocat o puternică nelinişte. “Dorim ca Sfinţia Voastră să nu viziteze Irakul cît timp se află la putere un despot cu mîinile murdare dc sînge nevinovat”, au arătat într-o scrisoare deschisă adresată Papei un grup dc 19 organizaţii reprezentînd oponenţi ai regimului lui Saddam Hussein. Scrisoarea a fost semnată de 28 de persoane şi trimisă unor organizaţii dc presă dc la Londra.

Preşedintele irakian este acuzat în scrisoare dc încălcări “flagrante” ale drepturilor omului, între care “execuţii în masă, torturi brutale, dispariţia forţată a mii de cetăţeni, genocid prin arme chimice împotriva poporului kurd”. Textul face referire la un raport publicat în martie dc ONU, care constată câ Guvernul lui Saddam Hussein are cea mai negativă performanţă în ce priveşte respectarea drepturilor omului din toate ţările de

la sfîrşitul celui de-al doilea război mondial. Irakul a respins acest raport dec!arîndu-l subiectiv. Grupurile de oponenţi au manifestat câ înţeleg dorinţa Suveranului Pontif de a “vizita locurile sfinte din patria noastră”, dar că sînt îngrijoraţi de perspectiva unei întîlniri cu Saddam Hussein. “Acest regim, al cărui caracter sîngeros este binecunoscut, nu va ezita Ia duplicitate şi minciuni pentru a acoperi crimele barbare împotriva poporului”, s-a spus în scrisoare. Opoziţia se teme că guvernul “va încerca sâ iasă din cercul de izolare care se strînge în jurul dictatorului Saddam şi al apropiaţilor lui”.

Potrivit unor surse de la Vatican, dacă Papa Ioan Paul al II-lea se va duce în Irak, este posibilă şi o întrevedere cu preşedintele ţârii. Suveranul Pontif întîlnindu-se întotdeauna cu şefii de stat în cursul călătoriilor sale, chiar dacă au caracter religios. O sursă de rang înalt de la Vatican a apreciat câ o posibilă întîlnire între Papa şi Saddam Hussein i-ar da Suveranului Pontif ocazia de a-şi exprima opiniile privind drepturile omului. “Experienţa arată că în trecut călătoriile Papei în locuri chiar şi mai controversate şi întîlnirile

• sale cu lideri şi mai controversaţi au ajutat în cele din urmă la diminuarea

suferinţelor populaţiei”, a spus sursa, între aceşti lideri controversaţi se numără preşedintele cubanez Fidel Castro şi fostul preşedinte haitian Jean-Caude Duvalier. O vizită a Suveranului Pontif în Irak ar fi pe placul regimului de la Bagdad, date fiind criticile Papei la adresa sancţiunilor impuse de ONU după războiul din Golf din 1991, conform cărora cei mai afectaţi sînt civilii şi mai ales copiii. Dar, potrivit purtătorului de cuvînt al Departamentului de Stat al SUA, James Foley, Washingtonul şi-a comunicat Vaticanului îngrijorarea faţă dc o eventuală manipulare a vizitei de către Irak în scopuri politice. Lâ rîndul său, Congresul Mondial Evreiesc şi-a exprimat speranţa că Papa va putea fi convins să nu-1 întîlnească pe Saddam Hussein.

Patriarhul Raphael Bidawid al Babilonului, reprezentant în Irak al bisericii caldeene, ramură de rit oriental al romano-catolicismului, a subliniat într-un interviu acordat la 3 septembrie cotidianului francez ."La Croix" că vizita' Suveranului Pontif nu este motivată politic şi a criticat totodată preocupările exprimate de SUA. “Este un pelerinaj exclusiv religios, căruia americanii au încercat din nefericire sâ-i dea un sens politic”,

a arătat el. “Preşedintele irakian îl va primi probabil pe Ioan Paul al ll-lea, aşa cum se şi cuvine, dar Papa nu vine sâ apere regimul lui Saddam Hussein”. “Suveranul Pontif nu este supus american, ci un şef de stat care s-a gîndit la toate aceste probleme înainte de a lua o decizie. Nu va ceda la presiuni”, a mai spus patriarhul Bidawid. El a notat totodată câ se aşteaptă ca Papa să pledeze pentru ridicarea embargoului impus Irakului, menţionînd însă că nu crede câ “va putea schimba situaţia generală”.

Suveranul Pontif, în vîrstă de 79 de ani, intenţionează sâ efectueze un tumeu în Orienjtul Mijlociu pe urmele evenimentelor descrise în Vechiul şi Noul Testament, în cadrul festivităţilor consacrate intrării în cel de-al treilea mileniu al creştinismului. Săptămînâ aceasta este aşteptat un anunţ al Vaticanului şi Bagdadului privind vizita Papei în Irak, care ar urma să aibă loc, potrivit patriarhului Bidawid, înainte de Crăciun.

Traseul irakian ar cuprinde o oprire la Muntele Sinai, locul unde Moise a aflat cele zece porunci. Prin pelerinajul la Ur, locul de naştere al patriarhului biblic Avraam, Suveranul Pontif doreşte să accentueze importanţa acestuia prin creştinism, iudaism si islam.

PALESTINIENII ÎSI URMĂRESC CU OBSTINAŢIE OBIECTIVUL, UN STAT PROPRIU("T h e Indep end en t")

în cei şase ani care s-au scurs de la semnarea de către Yasser Arafat şi Yitzhak Rabin a acordurilor de la Oslo pe peluza de la Casa Albă, palestinienii au obţinut mai mult decît s-au aşteptat pesimiştii, dar mai puţin decît au sperat optimiştii.

înainte de succesul crucial din 13 septembrie 1993, Organizaţia pentm Eliberarea Palestinei (OEP) a fost de două ori exilată, o dată din teritoriul de baştină şi apoi din Orientul Mijlociu. Invadarea Libanului de către Israel în 1982 l-a obligat pe Arafât să străbată Mediterana şi să-şi stabilească cartierul general în îndepărtatul Tunis.

în cancelariile occidentale, îndeosebi în SUA, care au refuzat să recunoască oficialităţile palestiniene, OEP era un paria, in

Israel - o anatemă. Cel mai insistent susţinător al procesului de pace din statul evreu, Abie Nathan, a ajuns la închisoare numai pentm că a avut o întrevedere cu “teroriştii” din OEP.

Toate acestea s-au schimbat la cîteva luni după ceremonia de la Washington. Dl Arafat a revenit acasă triumfal şi a fost a le s . preşedinte al Autorităţii Palestiniene. Palestinienii au ales un consiliu legislativ şi au înfiinţat ministere în Gaza şi în oraşul Ramallah din Cisiordania. Şi-au recrutat propria forţă de poliţie, au lansat propria linie aeriană’, au emis propriile timbre poştale; printre altele, au introdus propria birocraţie coruptă şi au apîicat brutalitatea Poliţiei maturizată acasă.

Armata israeliană s-a retras din oraşele palestiniene mari. După ce

se va încheia procesul evacuării militarilor israelieni convenit în cadrul acordului de la Wye Plantation în luna octombrie a anului trecut, peste 95 la sută din Fîşia Gaza şi 43 la sută din Cisiordania, care numără o populaţie cifrată la aproximativ două milioane de persoane, se vor afla sub regim palestinian. Potrivit unor cifre furnizate de Israel, un număr de 100.000 de palestinieni din diaspora au primit permisiunea de a se reîntoarce. Dar mai presus de orice, pe primul loc în seria succeselor, palestinienii au obţinut dreptul de a avea un ' stat. Comunitatea internaţională a confirmat acest drept. Bill Clinton a parafat legitimitatea lui efectuînd o vizită prezidenţială în Gaza.

Există însă şi un revers al medaliei. Prin recunoaşterea

Israelului, Arafat a cedat peste jumătate din teritoriul propriu. Refugiaţii nu se vor reîntoarce la Jaffa, iar sutele de mii de palestinieni care zac în taberele din Liban, Siria şi Iordania trebuie să-şi cîştige dreptul de a reveni chiar şi în Cisiordania şi Gaza.

în ceea ce priveşte perioada mai apropiată, pacea le-a adus palestinienilor puţine avantaje economice, dacă nu chiar deloc. Economistul Salem Ajlouni de la Naţiunile Unite a estimat că veniturile reale - care se cifrează la

1 1.000 lire sterline anual pe cap de locuitor - sînt cu 10-15 la sută mai reduse decît erau înainte de momentul Oslo. Rata şomajului era anul trecut de 15 la sută, aproape de trei ori mai mare ca cea din 1993. Dl Ajlouni a apreciat că “principala cauză o constituie restricţiile israeliene impuse deplasării lucrătorilor şi circularii mărfurilor”. Totuşi, 11.000 de zilieri trec în prezent frontiera în Israel pentm a lucra, cu numai 10.000 sub numărat existent în 1993.

Acord NAT0-

ONU privind

transformarea

UCK într-o forţă

civilă. ("The N ew York Times")

(T

După mai multe săptămîni de negocieri, joficialităţile din NATO şi ONU au căzut de acord să permită unei părţi din Armata de Eliberare din Kosovo (UCK) să-şi continue existenţa sub forma unei forţe civile înarmate uşor, pentru situaţii de urgenţă. în bâza acordului de pace iu Kosovo, armata rebelilor urmează a fi desfiinţată, în cursul acestei luni, sub supravegherea ONU. Succesoarea ei, numită, deocamdată, Corpul Kosovo, va fi o forţă civilă, ce va aborda situaţii de urgenţă precum incendii în păduri, cutremure, operaţiuni de salvare montană şi reconstrucţie. Totuşi, oficialităţile au afirmat că cei 3.000 de membri ai acestui corp vor avea o structură militară formată din principalii comandanţi şi brigăzile de bază din actuala UCK. Se apreciază că efectivul UCK pe perioada luptelor din Kosovo a fost de 10.000 pînă la 30.000 de oameni. Noua forţă va purta uniforme şi va fi dotată cu arme uşoare pentru a proteja echipamentul, iar instrucţia şi dotările, între care elicopterele, vor fi asigurate din străinătate.

Factorii internaţionali care gestionează, în prezent, provincia Kosovo au convenit ca noua forţă civilă să urmeze modelul Gărzii Naţionale a SUA. Deşi NATO consideră Corpul Kosovo o forţă civilă, liderii armatei rebele văd în el o bază potenţială pentm o armată naţională şi nu încetează a o prezenta în acest fel. “Vom construi o nouă armată în viitor, iar Corpul Kosovo va fi o parte a acesteia”, a afirmat şeful Marelui Stat Major, generalul Agim Ceku. “Kosovo va avea forţa sa de apărare. Nu-mi pot imagina Kosovo tară apărare”, a spus, la rîndul său, Hashim Thaci, liderul politic al UCK şi prim-ministru al guvernului interimar.

între timp, termenul-limită, de 19 septembrie, pentm demilitarizarea UCK a fost prelungit ce zece zile, dar atît ofiţerii acesteia, cît şi membrii forţei de menţinere a păcii conduse de NATO şi-au exprimat încrederea că militarii se vor conforma procesului de dezarmare. Hashim Thaci, care a început, săptămînâ trecută, un tumeu în capitalele europene şi Washington, a arătat limpede că obiectivul său final rămîne independenţa. Naţiunile Occidentale “înţeleg din ce în ce mai bine că poporul din Kosovo trebuie să fie acela care să decidă şi că noi trebuie să ţinem un referendum, Kosovo nu poate fi condus de la Belgrad, ci numai din interiorul” provinciei, a spus Hashim Thaci.,

Este posibil ca reprezentanţii internaţionali din Kosovo să fie de acord, în particular, cu liderul UCK, dar formarea Corpului Kosovo nu constituie atît o recunoaştere a nevoilor viitoare ale provinciei, cît o soluţie practică de a desfiinţa UCK şi a controla eventualele elemente turbulente. Nivelul ridicat al criminalităţii în Kosovo, de care vinovată este considerată, în mare parte, armata rebelă, a arătat limpede că este mai bine ca aceasta să fie un aliat al forţelor internaţionale şi nu un inamic. “Principalul este să evităm o ciocnire între KFOR (forţa de menţinere a păcii în Kosovo) şi UCK”, a subliniat un observator militar din cadrai Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCEI

Conştiente că este foarte dificil să convingă gherilele să predea armele şi sâ se integreze ffl viaţa civilă, KFOR şi ONU le oferă acestora o gamă de opţiuni care să le asigure o ocupaţie Un mare număr din foştii luptători sînt atraşi în forţa de poliţie a provinciei, prevăzută să aibă, în final; un efectiv de 4.000 de membri. Alţi militari ai UCK au optat pentru funcţii în administraţia civilă a regiunilor din care provin.Cea mai mare parte, însă, au revenit la casele . lor, pe care le reconstruiesc şi la ocupaţiile de j f dinainte de război. Foştii soldaţi sînt ajutaţi de Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, care le asigură cursuri de calificare şi chiar burse universitare.

i

reclama dumneavoastră

1996 - R om ân ia a p ie rd u t p ro c e s u l in te n ta t re g e lu M h a prin c a re i s e c e r e a s ă în a p o ie z e c e le 4 2 d e tab lo u n

s c o a s e la p le c a re a s a d in ţa ră , inc lu zm d o p e re a le pictorilor R em b ran d t şi El G re c o , u n tr ib u n a l d in G e n e v a

declarînd c ă a c e s t c a z n u e s t e d e c o m p e te n ţa sa .

~r;rf

Silviu Brucan s-a întors.Ţara poate fi liniştită, profetul e la post. Din prima duminică a început tare de tot, reamintind românilor ce relaţii puternice are. A precizat, mai întîi, că mulţi ambasadori ai unor ţări occidentale la Bucureşti, i-au declarat câ Apusul nu îl agreează pe Ion Iliescu ca preşedinte. în al doilea rînd, a infirmat “zvonul” că ar fi de partea puterii, după care, dezinvolt, relatează intervenţia sa la preşedinte şi la primul ministru pentru revocarea destituirii lui Ovidiu Grecea. E drept că

' acest orgoliu dc a se erija în eminenţa cenuşie a actualei puteri nu este pentru prima dată exhibat, dar niciodată pînă acum Silviu Brucan nu a dezvăluit anvergura influenţei sale.

Acum ne asigură că, pentru interesele naţionale, desigur, poate decide soarta unor

.demnitari şi se pare că nu avem de-a face cu un simplu teribilism. Silviu Brucan chiar se comportă ca o forţă ocultă, care a contribuit esenţial la demiterea lui Victor Ciorbea şi la promovarea lui Victor Ciorbea. E ceva demonic într-o asemenea plăcere a aranjamentelor politice, plăcere prelungită dincolo de limitele biologice normale; o voluptate, gratuită şi cinică în acelaşi timp, care a cristalizat proeminent şi în celebrul, său catalog, respectiv în ideea de a da note politicienilor; un joc aproape nevinovat în aparenţă, însă în realitate catalogul acesta înseamnă afirmarea autorităţii definitive. Clasa politică devine o clasă de învăţăcei notaţi sâptămînal, în funcţie de cum şi-au însuşit lecţiile. Se înţelege cine este profesorul absolut şi incontestabil. Nu încape îndoială că Silviu Brucan este «nbun cunoscător al doctrinelor contemporane (economice,

sociale, ideologice), după cum deţine şi remarcabila precizie a limbajelor aferente acestora. Politolog cu vocaţie, el nu vorbeşte niciodată în dodii. Spiritul său prin excelenţă disociativ este extrem de eficient în expresia lui concretă, pe înţelesul tuturor. Raţionamentele sale sînt reci, exacte, complet desen- timentalizate şi se fundamentează exclusiv în modelul capitalist cel mai ortodox. Dogmatismul de tip marxist al tînărului din anii ’50 a devenit acum un dogmatism de tip capitalist; dar dogmatism nu în sensul orientării pro- capitaliste, ci al modului în care evoluează comportamentul politic al diferitelor partide. El chiar pare să creadă in existenţa de facto a unor partide reformiste şi a altora antireformiste, bazîndu-se în fond aproape numai pe declaraţiile de intenţii ale acestora, Peste acest substrat doctrinar apare, apoi, în comentariile sale, o subtilă manipulare a faptelor. Chiar în emisiunea din 5 septembrie de la PRO TV, sub privirile feciorelnic - umide şi pline de admiraţie ale lui Lucian Mândruţă, a dezvoltat o asemenea schemă. După o

analiză succintă a “spectrului politic”, cu relegarea PDSR-ului în tabăra contra-reformiştilor, face, într-un alt context, cîteva observaţii referitoare la retrocedareaproprietăţilor confiscate după al doilea război. “Întîmplător” însă ele sînt identice tocmai cu cele făcute de PDSR. Şi mai uimitor e că, în respingerea principiului restitutio in integrum aduce ' ca argument cazul Poloniei, ignorînd complet opoziţia de la noi. Cu siguranţă, Silviu Brucan are un resentiment faţă de acest

partid, care nu-i neapărat de ordin ideologic. Prin ironiile îndoielnice, ai uneori impresia câ vrea să-i satisfacă, apoi, şi umorile vesele ale lui Lucian Mândruţă.

Desigur, nimeni nu îl împiedică pe 'Silviu Brucan să susţină Guvernul, numai că atunci nu mai joci cartea obiectivităţii şi recunoşti drept practică curentă ceea ce în politică se numeşte minciună, prin omisiune. Dar e clar că pentru Silviu Brucan opoziţia de stînga e visul său urît de tinereţe şi el face totul ca să o compromită, în mod paradoxal, prin chiar faptul că profetizează revenirea sa la putere. Căci, zice el, această revenire se va datora unui popor care se dovedeşte organic anti-refonnist. Românii, în marea lor majoritate, nu vor capitalismul şi, prin urmare, nu vor să trăiască mai bine. E un sofism aici, plecînd de la premisa greşită că politica economică a Guvernului are un sens corect şi unicul valabil; cînd se pare că adevărul stă în teribila sintagmă care i-a scăpat nu de mult premierului: “Oricum nu mai este aproape nimic de furat” (aproximativ).

Petru PO A N TĂ

în peisajul cultural naţional şi in te r n a ţ io n a l , Pro Art Foundation C lu j-N a p o ca - p re şe d in te Dan Lupea, reg izo r

Reînvierea unei vechi tradiţii, turismul cultural

W o M l r f d t i N M Î M ,

- e s te o p re z e n ţă c o n s ta n tă , ag reab ilă , so licitată şi cău ta tă , profesionalism ul fiind c a r te a de vizită a fundaţiei. M ă g în d esc la c o n c e r te le ş i s p e c t a c o le l e rea liza te îm p re u n ă cu Muzeul Naţional P e le ş , O p era R om ână C luj-N apoca, R ad io Cluj, TVR In ternaţional, M uzeul N aţional d e A rtă C lu j, A c a d e m ia d e Ş tiin ţe M e d ica le , F iliala Cluj, A dm inistraţia Patrim oniulu i de. S ta t S inaia , C en tru l E uropean d e C ultură S inaia , S o c ie ta tea de co n certe Bistriţa, m anifestări cu invitaţi de’ m arcă . E s te suficient s ă a m in te s c n u m e c a M aria L u ig ia B o rs i ( I ta l ia , fo s tă s tu d e n tă a L ucie i S tă n e s c u , L iv o rn o ), G h e o r g h e P e te a n ( re c e n t c î ş t ig ă to r a l M arelu i P re m iu “D arclăe", B răilă), mă g în d e s c a p o i la c o la b o ra re a pentru rea liza rea filmului dedicat lui E n e s c u , la Medalionul G e rsh w ln , la s e ra ta d e m uzică şi p o e z ie Porni Luceafărul, m ulte cu n o sc u te şi s e m n a la te la v rem ea respec tiv ă .

F undaţia a reuşit, în cep în d cu a c e a s tă vară , s ă o rg an izeze şi s ă su s ţin ă o s ta g iu n e estivală în C lu j-N ap o ca , prin co n certe o rg an iza te în c u r te a interioară a M uzeului N aţional d e Artă, încă d e la d e s c h i d e r e a t e r a s e i Muzeu. Activitate c a re , o d a tă cu v en irea to am n ei, s - a m uta t în s a lo a n e le com plexulu i hotelier Continental, un spa ţiu deosebit, perfect pentru un sincretism al artelor, pentru leg ă tu ra cultură-

turism . S e reînvie astfe l o v ech e t r a d i ţ ie , c e a a turism ului cultural p r o m o v a tă şi b in e s u s ţ in u tă în şi d e m a rile com plexe hoteliere. C olaborarea Pro A rt Foundation C o n t i n e n t a l To u rs v in e în în tîm pinarea prom ovării la sc a ră n a ţ io n a lă d e ja a tu r ism u lu i c u ltu ra l şi n u o r ic u m , ci p r in tr -u n p ro g ra m a x a t p e cultura muzicală europeană, cu m are priză la public, realizat cu profesionişti, un program divers, u şo r şi plăcut.

P înă în p rezen t putem vorbi d e sp re trei m anifestări distincte, Serata muzicală italiană (cu un program alcătu it din lucrări de Donizetti, Puccini, R ossini, cu participarea so p ran e i Hary Judit şi a pianistului Hary Adalbert,

am bii d e la O p e ra M aghiară d e S ta t C lu j-N ap o ca), apoi S e ra ta muzicală g e r m a n ă (Lucrări d e H a e n d e l, M ozart, S c h u m a n n , J . S tra u s s , s u s ţ in u te d e so p ra n a H ary Jud it, o b o is ta H ary N oem i şi flautistul N ag y Istvan), în fine, Serata muzicală d e m iercuri, 8 se p te m b rie , d in c a re nu a u lipsit lucrări d e F in g er (S o n a ta nr. 3), M ozart (variaţiuni p e te m e d in o p e re le N u n ta lui F ig a ro şi F la u tu l f e r m e c a t ) , M ontecla ir ( C o n c e r tu l n r . 5 ) , D e b u s s y (X irinx), C o u p e rin (V iv e m e n t, A rie , S a r a b a n d e , C h a c o n n e ) , p ie s e d e v irtuoz itate , d inam ice şi d e m a re ex p resiv ita te , c a re c e r , în prim ul rînd , o foarte b u n ă c u n o a ş t e r e ş i s t ă p în i r e a in strum en te lo r. Am vorbit d e sp re p ro fesion işti. Ei s - a u num it de d a ta a c e a s ta , D an G îd e a (obo i, O p e ra R o m â n ă C lu j-N ap o ca ), M a jo Z o l t â n ( b l o c k f l o t e , A c a d e m i a d e M u z ic ă " G h e o r g h e D im a ” ) şi N a g y I s tv a n ( p r im - f l a u t i s t , O p e ra R o m â n ă , C lu j-N a p o c a ) , precişi ş i e x a c ţ i , p r o g ra m u l lo r acop erin d stiluri şi şcoli m uzicale d if e r i te , d e u n d e ş i r e u ş i t a se ra te i m u zica le .

S fîrşitu l lunii s e p te m b r ie - s e a n u n ţă p e n t r u Pro A rt Foundation ex trem d e incitant, f iin d p r o g r a m a tă în 26 septem brie o s e a r ă . . . Gershwln.

Demostene ŞOFRON F o to : Io n P E T C U

C a s a M u n i c i p a l ă d e C u l t u r ăD e j l a s e m i c e n t e n a r

Se împlinesc în aceste zile 50 de ani de la înfiinţarea Casei de Cultură din Dej, ocazie de rememorare a unei îndelungate activităţi puse în slujba propăşirii spirituale a dejenilor şi întru binemeritată recunoştinţă pentru cei care au trudit la ridicarea prin cultură a acestor meleaguri. Manifestările aniversare se vor desfăşura în; perioada 13-19 septembrie, la Casa Municipală de Cultură “George Coşbuc” din Dej; înainte de acestea, însă, duminică, 12 septembrie, cu începere de la ora 16, în Piaţa Bobîlna se va desfăşura un program culturai-artistic pe care organizatorii săptămînii aniversare au intitulat-o Tribuna tineretului dejean”. Lun i, 13 septembrie, de la ora 16, deschiderea oficială a festivităţilor, urmată de spectacolul prezentat de cvartetul instrumental “Ethos” din Bistriţa; ®îrţi, 14 septembrie, ora 17: retrospectiva formaţiei de teatru, cu selecţiuni din spectacole;

19: recitalul tinerilor actori (originari din bej): Lavinia Şandru (Tîrgu Mureş) şi Ioan Isaiu (Cluj-Napoca); miercuri, 15 septembrie, ora 17: feintîlnire cu muzica uşoară; joi, 16 septembrie,

17: retrospectiva formaţiei de teatru de fdpuşi, cu secvenţe din spectacole; ora 19: spectacol de gală pentru cei mici cu piesa Greierele şi furnica”, scenariu M. Săplăcan,

te8ia E. Gârda. în perioada 17-19 septembrie ayea loc la Dej cea de a X X II-a ediţie a

festivalului C u ltu rii Populare Someşene SAMUS, 1999. Vineri, 17 septembrie, de la °ra 17, concursul de interpretare “Floarea de

pe Someş” ; sîmbătă, 18 septembrie, ora 10:sesiunea de comunicări ştiinţifice cu tema “Cultura populară someşeană”; de la ora 19,30 recitalul susţinut de Grigore şi Marioara Leşe; dum inică, 19 septembrie, ora 12: parada portului şi dansului someşean, urmată, la ora 14, de un mare spectacol folcloric. Pe întreaga perioadă a festivităţilor aniversare va fi deschisă expoziţia retrospectivă: Casa de Cultură din Dej - 50 de ani de activitate, realizată de Biblioteca Municipiului Dej.

M e d ita ţia - p o s ib ilită ţi ş i p e r ic o leSîmbătă, 11 septembrie a.c., de la ora 19,

Casa Municipală de Cultură din Cluj-Napoca, Piaţa Unirii nr. 24, va fi gazda unei prelegeri pe tema enunţată în titlu, care va aborda, între altele, probleme legate de: locul sufletului - poartă către interior; omul, oglindire a macrokosmosului; care sînt criteriile unei experienţe spirituale? etc. Intrarea este liberă.

INFORMAT» UTILE DE L A C C f .i c e n T R E * Centrul Cultural

c u l t u r e l Francez Cluj-Napoca, f r a n c Ats str. I.I.C. Brătianu nr.

I c l u j -n a p o c a 22, anunţă noul orar al secretariatului, după cum urmează: de luni pînă vineri, între orele 9-13 şi 14-17.

• Deschiderea sesiunii de cursuri de limba franceză pentru adulţi, adolescenţi şi copii. Celor interesaţi le sînt propuse cursuri de franceză generală şi specializată, precum şi pregătiri în vederea susţinerii examenelor la Camera de

C om erţ şi In d u s trie din Paris, pentru Bacalaureat, D A LF, Atestat de competenţă lingvistică. Reduceri de tarif pentru studenţi, elevi şi pensionari, precum, şi pentru grupe deja constituite de minimum 8 persoane. înscrieri zilnic între orele 9-13 şi 14-17, la secretariat, str. I.I.C. Brătianu nr. 22.

• Examen de selecţie în vederea completării Coralei de copii “ Les pctits chanteurs”. Sînt invitaţi copii avînd.vîrsta între 9 şi 11 ani. Cunoaşterea limbii franceze nu este obligatorie, înscrierile în vederea programării pentru selecţie zilnic, între orele 9-13 şi 14-17, la secretariat, str. I.I.C. Brătianu nr. 22.

C o r d e c o p i i 1 a G h e r l aPuţine licee din oraşul Gherla mai au un cor

al elevilor. Face excepţie Liceul Teoretic “Ana Ipătescu”, unde educaţia muzicală a copiilor ocupă un loc important în activitatea didactică a profesorilor. La această şcoală funcţionează un cor bine pus la punct şi cu o activitate continuă. Dirijorul corului, prof. Vaier Perşa, pune un mare accent pe selecţia copiilor şi pe repertoriul ales. Săptămînal, de două ori, elevii claselor V-VI1I participă la repetiţii, iar cei mai talentaţi membri ai formaţiei sînt “promovaţi” în corul mixt al oraşului. O dată cu începerea noului an şcolar, elevii gherleni au reluat repetiţiile sub bagheta profesorului Vaier Perşa, animatorul vieţii artistice din această şcoală.

Oare unde au dispărut celelalte coruri de copii din Gherla!? Acum 10-15 ani, în localitate se organizau adevărate festivaluri corale.

SZ. Cs.

^festivalul internaţional al forţelor grafice

• Cluj-Napoca, septembrie 1999 •în cadrul manifestărilor festivalului se remarcă

expoziţiile personale ale artiştilor Toshio Yoshizumi, respectiv Kohsei, ambii din Japonia; vernisajul va avea loc astăzi, 10 septembrie a.c., ora 13, la Muzeul Naţional de Artă, expoziţiile urmînd să rămînă deschise pînă în 19 septembrie; în aceste zile se află în actualitate şi Bienala Internaţională de Grafică M ică Cluj - 1999 (9-30 septembrie a.c.), anunţarea premiilor fiind programată pentru m iercuri, 15 septembrie a.c., ora 17, tot la Muzeul Naţional de Artă.

Galeria Alianţa A rte lor (Piaţa Unirii nr. 2) va găzdui, în perioada 15-30 septembrie a.c., o Expoziţie Internaţională de M a il art; vernisajul miercuri, 15 septembrie, la ora 18; în fine, Galeria Excelsior invită publicul la vernisajul unei expoziţii de Ex-libris japonez, care va avea loc astăzi, 10 septembrie, la ora 12.

Copii: pfMÎTMiMfîE t ă a ş te a p tă /Prin intermediul nostru, dna profesoară Aniko

Ldszlâ Bakk, conducătorul programelor adresate copiilor şi părinţilor din cadrul Fundaţiei AGAPE pentru Ocrotirea Vieţii, anunţă că aşteaptă invitaţii şi oferte pentm organizarea de mini- specţacole muzicale (la grădiniţe sau în faţa unor copii nevoiaşi etc.), deocamdată la numărul de telefon 18-56-64. D-na profesoară aşteaptă şi sugestii pentru organizarea Tîrgului Copiilor - 2000!

Rubrica realizată d e M . BOCU

A i c i ar putea fireclama dumneavoastră

â m sm m

G u v e rn e le R o m â n ie i ş i Bulgariei au a d o p ta t o d e c la r a ţ ie privind cooperarea

transfron ta lieră între autorităţile teritoriale a le celor două ţâri.

• A le x a n d r u C r i ş a n : “ E s t e a b s o lu t n e c e s a r ă c o n s u l ta r e a c e tă ţe n i lo r c a r e lo c u ie s c p e r e s p e c t iv e le s t r ă z i” • Io n e l V ito c : “ E s te v o r b a d e

c u e f e c t d e -a d r e p t u l d e z a s t r o u s ” •.s c h im b a re a denumirii străzilor, m ea rg ă la Poliţie să -şi sch im be

p r o p u n e r iC o n d u c e r e a lo c a lă a

P a r t id u lu i N a ţio n a l R o m â n p ro te s te a z ă îm potriva iniţiativei

• d e sc h im b a re a denum irii unor s t r ă z i d in m u n ic ip iu l C lu j- N a p o c a , c o n s id e r în d c ă s e im p u n e o an a liză m ai a te n tă , “d a t f i in d c ă un a s e m e n e a d e m e r s im p lic ă e fo r tu r i fin an c ia re din p a rtea ce tă ţen ilo r (...) ia r n e e fe c tu a re a a c e s to ra a t r a g e c o n s e c in ţ e ju r id ic e s e r i o a s e ” . P re c iz ă m c ă în şe d in ţa d e să p tăm în a trecu tă a C onsiliului Ju d e ţe a n s -a votat, la p ro p u n e re a Consiliului local C lu j - N a p o c a , s c h im b a r e a den u m irii a 3 7 d e s tră z i şi a d o u ă p i e ţe : C o n d u c e r e aC o n s i l iu lu i J u d e ţ e a n a r e c u n o s c u t c ă s c h im b a r e a d en u m irii un u i n u m ă r a t î t d e m a r e d e s t r ă z i v a c a u z a d isco n fo rt, d a r a subliniat c ă nu s e p u t e a o p u n e a c e s t o r p ro p u n eri, c a re a ş te a p tă s ă fie co n firm ate d e doi ani d e zile.

V ic e p re ş e d in te le C o n s il iu lu i . Ju d e ţe a n P e tru Litan, p reşed in te a l C o m is ie i j u d e ţ e n e d e

d e c la ra zilele trecute câ , în urm a c o n te s t a ţ i i l o r p r im ite d e la c e t ă ţ e n i , s - a a d r e s a t d e ja C o n s iliu lu i local C lu j-N a p o c a p e n tru a cere ca, în te rm en d e d o u ă s ă p tă m în i , a c e a s t ă institu ţie să -ş i p rec izeze din nou p o z iţia în a c e a s tă p ro b le m ă . D a c ă aleşii locali îşi vor m enţine d e c iz ia , h o tă r îre a C o nsiliu lu i J u d e ţe a n nu va fi s c h im b a tă . P e tru Litan sp u n e în să că va c e r e în v ii to a re a ş e d in ţă a Consiliului Ju d e ţe a n ca , în alte c a z u r i d e a c e s t g e n , s ă fie stipu la tă obligativitatea consiliilor loca le d e a consu lta populaţia din z o n e le vizate înain te d e a fa c e propuneri sim ilare.

P re ş e d in te le d e o n o a r e al P N R Cluj, A lex an d ru C rişa n , c re d e că e s te abso lu t n e c e s a ră c o n s u l ta r e a c e tă ţe n i lo r c a r e lo c u ie s c p e străz ile a le c ă ro r d e n u m ir i a r u rm a s ă f ie s c h im b a te , a c e a s t ă m ă s u ră av în d implicaţii s e rio a s e a su p ra a c e s to ra : “gîndiţi-vă la zec ile d e mii d e oam eni c a re trebu ie s ă

buletinele sau s ă facă modificări în cărţile funciare ori la firmele c a r e p o t a v e a p ro b le m e din a c e a s tă cauză!”

La rîndul s ă u , lonei V itoc, m em b ru în C onsiliul local al m u n ic ip iu lu i C lu j-N a p o c a ş i m em b ru în c o n d u c e re a P N R Cluj, s e d e c la ră “în g rozit” d e im plicaţiile n e g a tiv e a le un e i a s e m e n e a m ăsuri şi sp u n e că “e s t e vorba d e p ro p u n e ri cu e fec t de-a dreptul d ezastrous".

Deşi e s te d e acord cu faptul c ă , în anum ite m om ente istorice, e s t e n e c e s a r ă s c h im b a r e a denumirii unor străzi sa u pieţe, Ionel Vitoc c o n s id e ră c ă , d e a c e s tă dată , în m area parte a cazurilor schim bările d e n u m e n u s e ju s t i f ic ă , ia r fo ru r i le co m peten te “au cam să rit p e s te ca l”. El a trage , p e d e altă parte , a te n ţia a su p ra im punerii, prin denum irile d e străzi ap ro b a te , a u n o r “valori arb itrare , n evalida te d e istorie”.

Dragoş C. POPA

Petre Roman afirmă la Paris:

“Filmul fra n ţu z esc “F ra te le trădai falsifică realitatea din România”

P re şe d in te le P artidu lu i D em ocrat, dl P e tre Rom an a afirm at miercuri, 8 septem brie, în cadrul unei em isiuni d ifu za te p e canalu l f ra n c e z d e televiziune TV5, că filmul fran ţu zesc , “F ra te le trădat” falsifică rea lita tea din R om ânia, a ră tînd lucruri ab su rd e şi incredibile. “Nimic din a c e s t film nu e s te ad ev ăra t, nu co resp u n d e realităţii. (...) în consecinţă, poporul rom ân a fost şo c a t d e a c e s t film”, a declara t liderul dem ocrat. Dl P e tre R om an a ţinut să p rec izeze c ă realitatea din R om ânia e s te cu totul alta. "R om ânia a sem n at un T ratat d e b a z ă cu U n g aria , cu r e s p e c ta re a tu tu ro r frontierelor şi a drepturilor minorităţilor, iar dup ă alegerile din 1996, c la sa politică, noua d em ocraţie rom ână a făcut s ă v ină la guvernare, în coaliţia majoritară - deşi nu e ra nevoie abso lu tă - partidul politic al m in o rită ţii m a g h ia re " , a p u n c ta t p reşed in te le PD, a d ă u g în d că din m o m en t c e reprezen tan ţi ai UDMR s e află în G uvern , s e subîn ţelege că românii d e origine m ag h ia ră s în t recunoscuţi şi integraţi în so c ie ta tea ro m â n e a sc ă .Arătînd că în T ransilvania tră iesc 1,7 m ilioane d e

maghiari şi 6 m ilioane d e rom âni, dl Roman a afirm at că a c e ş tia tră ie sc în toleranţă, respect şi în ţe legere .

Liderii PNR Cluj semnalează o “lacună” a legilor proprietăţii:

“ C e n tre civice d in unele o raşe*

tra n s ilva n e a r p u te a să n u m ai a p a rţin ă stalu lu i ro m â n ”

Conducerea clujeană a PNR semnalează, printre lacunele legilor proprietăţii, discutate în momentul de faţă în Parlament, “pe aceea privind retrocedarea bunurilor comunităţilor religioase, care, în Transilvania, ar putea sâ ducă la situaţia nefericită în care centre civice din unele oraşe să nu mai aparţină statului român”. Din acest punct de vedere, în viziunea liderilor locali ai Partidului Naţional Român, dezbaterea legilor proprietăţii trebuie privită cu maximă seriozitate, pentru ca acestea să nu răspundă numai cerinţelor unui grup de interese: “Ele trebuie să soluţioneze în mod echitabil problemele ridicate de toate categoriile implicate ’. în opinia preşedintelui de onoare al PNR Cluj, Alexandru Crişan, foarte multe clădiri din Transilvania trebuie sâ rămînâ în continuare

statului român, ca succesor al Imperiului Habsburgic, ele fiind construite din bani publici. “Statul român trebuie sâ ducă o bătălie juridică dură, inclusiv la Tribunalul de la Haga, dacă este nevoie”, consideră Alexandru Crişan, care spune câ unele imobile au fost date doar în folosinţă diferitelor biserici maghiare.

De asemenea, PNR Cluj consideră că nu s-a făcut o analiză corespunzătoare a consecinţelor financiare pe care legea le va avea asupra Bugetului de stat. Liderii filialei locale reafirmă, pe de altă parte, importanţa care trebuie acordată instituţiei proprietăţii, “pe care o consideră sacră şi inviolabilă şi care trebuie să fie garantată şi nu doar ocrotită prin intermediul Constituţiei”.

Dragoş C. POPA

P rim a ru l c e re m a i m u lt

re sp e ct faţă de lo c u ito rii m u n ic ip iu lu i C lu j-N a p o c aîn tr-un c o m u n ic a t trim is

redacţiei, primarul G h eo rg h e Funar îl a c u z ă p e consulul U n g arie i la C lu j-N a p o c a , Bitay Karoly, d e în c ă lc a re a u zan ţe lo r d ip lo m atice , prin a r b o r a r e a s i s t e m a t i c ă a steagului purtînd în se m n e le Ungariei Mari, şi îşi exprim ă s p e r a n ţa c ă n o u l c o n s u l general ca re , conform unei h o tă rîri a M in is te ru lu i d e E xterne al U ngariei, îşi va prelua funcţia la consu latu l din P ia ţa Unirii în cep în d cu ziua d e 15 se p te m b rie , va dovedi "mai mult re sp e c t faţă de locuitorii municipiului Cluj- N apoca”, prin îm bunătă ţirea raporturilor cu adm inistraţia pub lică lo c a lă , şi c e r e ca a c e a s ta s ă d ispună , “în că din p rim a zi d e la p r e lu a re a m a n d a tu lu i , în d e p ă r t a r e a s te a g u lu i c u în s e m n e le U ngarie i Mari şi fo lo s ire a exclusiv a s teagu lu i oficial al acestei ţări”.

V a s i l e M i c l ă u ş a p r o b ă e v a c u a r e a

b i r o u l u i g r u p u l u i p a r l a m e n t a r a i

P S D R d e l a C a m e r a D e p u t a ţ i l o r

D e p u ta tu l P U N R d e C luj V a s i le M ic lă u ş a v o ta t , în c a l i t a t e a s a d e s e c r e ta r a l Biroului P e rm a n e n t al C am erei D eputaţilo r, p e n tru e v a c u a re a deputaţilo r P S D R din biroul p e ca re îl de ţineau , c a reprezentanţi a i g ru p u lu i lo r p a r la m e n ta r . A ces ta s -a desfiin ţa t ca u rm are a d e m is ie i d in p a rtid a d ep u ta tu lu i P S D R C o n stan tin A vram escu , c e e a ce a făcut ca n u m ăru l m em b rilo r P artidulu i S o c ia l D e m o c ra t R om ân din C a m e ra D eputaţilor să fie mai m ic d e c î t n u m ă ru l m in im n e c e s a r funcţionării unui g rup parlam entar. P en tru constituirea u n u i g ru p p a r la m e n ta r , la încep u tu l u n e i legislaturi, s în t n ecesari m inim um 10 deputaţi, respec tiv m inim um 5 senatori.

Biroul P e rm a n e n t, din c a re face p a rte şi depu tatu l PU N R V asile M idăuş, a decis că grupul p arlam en tar al P S D R trebuie s ă e l ib e re z e biroul c a re i-a fo s t a c o rd a t la în c e p u tu l a c e s te i leg islaturi, c a r e e s te situ a t la e ta ju l 1M , l în g ă ce l a l dem ocraţilor lui P etre R om an. V asile M iclăuş d ec la ră că s -a luat decizia acordării unui birou m are pentru toţi "independenţii" (inclusiv cei c a re sîn t membri ai

u n u i p a r t id f ă ră grup p a rlam en ta r) datorită necesităţii scăderii costurilor cu logistica la c a re a re a c c e s fiecare membru al C a m e r e i D ep u ta ţilo r. “E anorm al s ă pui independenţilor la d ispoziţie, separa t, acces mai la rg la lo g is tic ă d ec ît pui la d ispoziţie celor care fac parte d in tr -u n g ru p p a r la m e n ta r”, sp u n e V asile Miclăuş.‘ V o tu l s ă u în favoarea

, evacuării deputaţilor PSDR din biroul grupului lor parlamentar (ca re nu m ai există, de fapt, din s e s iu n e a tre c u tă ) vine după desfiin ţarea grupului parlamentar al PU N R din Senat, ca urmare a d e m is ie i d in partid a se n a to ru lu i, d e C ălăraşi iustin T a m b o z i. în a c e s te condiţii, ex is tă posibilitatea ca şi Partidul Unităţii N aţionale R om âne să a ib ă p rob lem e cu biroul în care fu n c ţ io n a fo stu l s ă u grup p arlam en ta r d e la Senat. Vasile M iclăuş sp u n e că s e poartă încă d is c u ţi i c u se n a to ru l Iustin T am b o zi, în v ed e rea revenirii ac e s tu ia în PUNR şi a refacerii grupului parlam entar. La nivelul judeţului Cluj, PUNR nu mai are, în u rm a înscrierii lui Costică Ciurtin în PNR, nici un senator.

Dragoş C. POPA

I n d i f e r e n t ă c r i m i n a l ău rm a re d in p a g in a 1_______

Cit despre NATO, oficiali ai acesteia au precizat câ Alianţa nu are de gînd să întreprindă ceva, semn că pe ei nu-i interesează ce se întîmplă după război cu podurile peste Dunăre. Ei şi-au făcut datefia distrugîndu-le, e rîndul altora să le repare. Sâ nu uităm, este vorba despre un război pe care preşedintele, Guvernul şi Parlamentul României I-au justificat şi sprijinit concret, în ciuda părerii românilor, care, în majoritate de aproape 90 Ia sută, l-au dezaprobat. Obedienţa totală a autorităţilor române a fost răsplătită cu refuzul Alianţei de a lua în considerare mai devreme de cinci ani posibilitatea aderării României la NATO.

Cu toate aceste întîmplări nefericite, autorităţile de la Bucureşti continuă să ignore necesitatea reglementării relaţiilor cu Iugoslavia. Mai mult, îl invită în ţară pe Zoran Djindjici doar pentru că este un lider al Opoziţiei acceptat de Occident Omul are un trecut cel puţin controversat mai ales datorită faptului că în timpul bombardamentelor asupra Belgradului a preferat să_ se adăpostească în Muntenegru. întors în capitala Iugoslaviei după terminarea războiului, Djindjici a organizat manifestări de stradă împotriva lui Miloşevici, a cărui îndepărtare o doreşte nu cu ajutorul alegerilor democratice, ci ca urmare a unor acţiuni care, dacă ar fi întreprinse, ar situa

partidul pe care îl conduce într-o zonă învecinată cu terorismul. Dacă iugoslavii nu-1 doresc pe Miloşevici, ei trebuie să demonstreze acest lucru prin alegeri, pe care însă Djindjici le refuză. Pe acest om l-a invitat Comisia de politică externă a Senatului în România. El a avut întîlniri cu Petre Roman, în calitate de preşedinte al Partidului Democrat din Iugoslavia, cu premierul Radu Vasile şi preşedintele Constantinescu - în ce calitate, e greu de spus. Oricum, Radu Vasile a împins imprudenţa pînă acolo incit a declarat că Guvernul român sprijină Opoziţia din Iugoslavia pentru înlăturarea lui Miloşevici, dînd astfel excursiei lur Djindjici caracterul unei vizite de stat.

'Prin declaraţiile făcute, autorităţile române au legitimat îndemnurile şi acţiunile lui Djindjici îndreptate spre răsturnarea prin forţă a unui şef de stat ales, adăugînd gafelor făcute înainte şi în timpul războiului încă una, poate mai gravă decît celelalte. Parcă de un război civil într-o ţară vecină are. nevoie acum România, Europa în general. Să sperăm că, într-un eventual război civil izbucnit în Iugoslavia ca urmare a unor acţiuni ale Opoziţiei, Radu Vasile nu va trimite soldaţi români în sprijinul lui Zoran Djindjici, căruia premierul român i-a promis ajutor pentru răsturnarea lui Miloşevici de la putere.

La C îm p ia T u rz ii s -a înfiinţat o

filia lă a L ig ii N a ţio n a le şi

In tern a ţion a le a D re p tu rilo r

O m ulu iîn cadrul unor

■ manifestări şi al unei conferinţe de. presă desfăşurate, Ia Cîmpia Turzii, în zilele de 30 şi 31 august, în prezenţa doamnei Alexandrina Gavril, preşedinta Ligii Naţionale şi Internaţionale a Drepturilor Omului, s-a hotărît (şi anunţat)

1 înfiinţarea la Cîmpia Turzii a unei filiale a acestei organizaţii, al cărei preşedinte este Ioan Băldean (domiciliat în oraşul respectiv).

CUM ÎŞI BATE JOC STfîTCIL DE | PROPRIETATE!

N u n te a ,

Ziua şi n oap tea în som n, cei d e la p u te re nu în c e te a z ă s ă m iliteze pentru p ro p r ie ta te , s ă n e a s ig u re c ă e a , proprietatea, e tem elia ţării, a poporului, a viitorului şi a vieţii! D a c ă o vom re in stau ra - so c o t domniile lor - ţara v a f a c e un m a re p a s în a in te . Dar proprietatea e o m are g o g o a şă ; la fel c a a c e e a cu drepturile fundam entale a le om ului. C um p o a te a v e a om ul drepturi fundam entale într-o ţa ră care nu le a re , ca re e m înuitâ p e sforile econom iei şi dolarului ca o p ă p u ş ă de sîrm ă?! Proprietatea e soco tită mai p re su s d e bunul D um nezeu şi d e noi! D arSTA TU L n o s tru îş i V ________b a to jo c d e e a , d eproprietate, cum vrea . îşi b a t jo c dee a tocm ai cei ce o ridică în slăvi. Cum ?

P roprietatea e sfîntâ. E dreptul sfînt al bietului om! D ar m ai s f in te s în t im pozitele ca re curg gîrlă p e s te bietul om , atît de d e s , d e mari, că-şi do reşte , uneori, m o artea lui şi a proprietăţii. Im pozitele îl plim bă p e om p în ă îi vine rîu şi d acă întîrzie o zi, e pen a liza t de s ta tu l nă tîng , c a r e nu-i p o a te plăti sa lariile cu săptăm înile! C ît a luptat ţăranu l rom ân cu fonciirea! D e a s ta nu am in te sc cei ce vor im pozite m ari şi iu b esc proprietatea.

Mai departe: v rea omul să -ş i vîndă c a s a , p ro p r ie ta te a lui s f in tă . Credeţi

V

că face c e v rea cu e a ? Aşi! Devine o te ro a re . Are nevoie - normal - d e un | e x tra s d e ca rte funciară. DAR şi de o i s e a m ă d e .p ro s ti i , stupidităţi, numite I ac te ! F aci o c e re re la Administraţia | financiară , pui tim bru, stai la coadă şi , d u p ă o zi ţi s e d ă o hîrtie din care I re ie se , că ai o c a s ă , care valorează I 250 d e m ilioane. C a sa , de 80 de ani, p o a te a fo s t b o m b a rd a tă sa u a rsă | în tr-un incendiu, ori e prost întreţinută i şi p lo u ă în e a , a tîta face! Nu vine nim eni s ă v ad ă în c e sta re el Actul e |

d e un formalism cinic i----------------------'v şi d u p ă e l p lă te ş ti I

j \ impozitul! De ce mai e | C < Z (H < U C n e v o ie d e el la .

v J n o ta r ia t? !! ! Iţi m ai I trebu ie o docum entaţie |

d e în stră in a re a c a s e i cu schiţa ei şi a locului un d e s e află! Ce-i pasă Primăriei | sa u statului u n d e e proprietatea şi cum i e ? S ă d a u b a n i a rh ite c tu lu i de « pom an ă!? Ţi s e m ai ce re o adeverinţă | d e la P rim ărie c ă terenul pe care stă . c asa ! e intravilan şi nu extravilan, deşi I c a s a e în plin centru?! Adeverinţa s e I e l i b e r e a z ă d in b iro u , f ă ră c a un funcţionar s ă Vadă d e sp re ce e vorba!!! | D rum uri, nerv i, tim b re , ad ic ă ban i, i tim p ... D a c ă a i p ro p rie ta te , poţi fi batjocorit ch iar d e cel ce g aran tează | p roprietatea! Mă bucu r că nu am mult . d e v ieţuit în tr-o lum e a proprietăţii, I p en tm m ine u n a a jafului şi umilinţei! I

Viorel C AC O VEA N U ,

CLUJ-NAPO CA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04;

SU BR ED AC ŢIA TURDA: luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23 SUBR ED AC ŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75. l ’ n b

Dr. PETRE M llREŞM

C o n s u lta ţi i şi t r a ta m e n te d e m e d ic i n ă g e n e ra lă ( în sp e c ia l c o x a rtro z e , artroza g enunch iu lu i, spond iloze , sciatică, um ăr dureros, p in te n i c a lcan e en i, tu lb u ră r i de c ircu la ţie a sîngelui, varice, uîcer varico s , hem oroizi, arsuri). C a b in e t :str. I.P . V oiteşti nr. 2-4, Bl. F, Sc. II, A p. 31 (în P iaţa Mi hai V iteazu, staţia au tobuzelo r 31, 36)

O R A R :L uni-M iercuri-V ineri 8-13 Ş 'M arţi-Jo i 8-11 si 16-18 gS îm bă tă 10-12 . £

T e le fo n : 134.167 ^

INTERNATIONAL COMPUTER SCHOOLCURSURI INTENSIVE

• OPERATOR CALCULATOARE' 60h- 550.000 lei

• INIŢIERE OPERARE40h - 350.000 lei

• CONTABILITATE COMPUTERIZATĂ7511-550.000 lei k -

•LIMBI STRĂINE S70h - 550.000 lei g

■ dotare modernă • preţuri minime■ plata 4 rate■ suport curs+test grilă inclus în prej

RELAŢII LA TEL.: 19.65.29,43.03.45B-dul EROILOR NR. 2, CAMERA 6.

y j M -

C i t i t i

a d e v ă r u lde Cluj

OFERTE LOC DEMUNCÂ I

«O- N. JO

C ontract în

P o l o n i a ş i A u s t r i a .

In fo rm a ţii şi înscrieri în l im b a ro m â n ă la te le fo n 0 9 2 - 9 8 1 .5 2 6 , în tre orele 9 -1 8 .

C I V I C E T - A r a c e t

Pro d u căto r: C IV IC S .A . A p lica ţii:

gresie, fa ian ţă , parchet

C O R A M E T S .R .L . - C lu jTel.: 064-19.98.33

. 094-66.40.61

LIPESTE-TE DE NOI !

f i

SENZAŢIONAL !!! - LITORAL 19999

doar 199.000 lei - 6 nopji/7 zile, doar 185 $ - 9 zile la Marea E gee/T urria

Numai prin HIHTA TOURSSE C R E T A R A L O R G A N IZ A Ţ IE I M O N D IA L E D E TU RISM M em bru al o rg an iza ţiilo r turistice: ANAT, IA T A , U FTAA , PATA '

Agent A U T O R IZ A T : LU FTH A N SA , B R IT IS H A IR W A Y S, KLM

Inform aţii suplim entare la agenţia BIRTA TOURS din

Cluj Napoca, P-ţa Ş tefan cel Mare nr. 5, te l. 064-19.63.51,19.63.52

-VI k a u , v r LvinLL mMflai». ulouiv u uupiu1 iiic ia miruvirwn, muici miDELFIN (804.000 lei). NEPTUN (1.066.000 lei), OLIMP** (1.120.000 lei), JUPITER** (1.040.000 lei)QEERTASPSCIALĂ TURCIA: AVION+CAZARE+PENSIUNE COMPLETĂ 8 zile HOTEL” 352 USS QEERIÂSPECIALAGBEC1A: AUTOCAR+CAZARE 9 ZILE HOTEL*** 245 USSQEERIESPECIALE: SEJUR 6 nopti/7 zile: HOTEL NEPTUN, PRAHOVA* - 439.99 lei; EFORIE SUD - COMPLEX VILE, BRIZA MĂRII 6 nopţi - 199.999 lei (opţional 3 mese pe zi/ 80.000 lei)SENZAŢJAZILEI: MAMAIA, HOTEL AMBASADOR*** 6 nopţi -1.199.999 + 3 NOPŢI GRATUITE.

B 1 R I A I Q U R 3 : N O I N U S Î N T E M D O A R C E I M A I M A R I , N O I S Î N T E M Ş l C E I M A I B U N I I

î r

n m

PRETURI PROMOTIONALE ÎN LUNA SEPTEMBRIE

D e p o z i t d e m a t e r i a l e : . 8s tr . T r a ia n V u ia n r . 2 2 0 ( in c in ta A L C O M ) c.

R e la ţ ii Ia te le fo n 0 9 2 - 2 2 . 4 1 . 7 0 ,' t e l e f o n / f a x 0 6 4 - 1 5 6 .0 7 3 .

COMPAMA de INFORMATICĂ APLICATÂ( C E N T R U L de C A L C U L E L E C T R O N IC )

cu acreditare C.P.I. Bucureşti si Ministerul Educaţiei Naţionale

CURSURI de INFORMATICĂANALIŞTI-PROGRAMATORI INGINERI de SISTEM

390 orc/din 20 sep. 390 ore/din 20 sep.

P R O G R A M A T O R I-A JU T O R I 330 ore/din 20 sep. P E R S O N A L pt SE C R E T A R IA T , 210 ore/din 04 oct CONTABILITATE INFORMATIZATA 160 ore/din 04 oct

str. Gh.Bilaşcu(Republieii)j nr. 107, tel: 124185,195477, fax: 192337 e-mail: office@cianet.ro, http://vywyy.cianet.ro______

QENETYP IMPEX SRLfe!/Fax;064-l?0787,193302, 191374Co.se de marcat fiscale, OMOLOGATE

Vânzări, instalări fi service

o m a n ^«Âr.KMArrt'(5716256)

O M R O H R S 1 9 6 6 0 D M ..+O M R O H R S 2 8 9 9 5 P H W

REDUCERE 5% PÂNĂ U 15 SEPTEMBRIE

NUMĂRĂTOAREA INVERSĂ A ÎNCEPUT

s .c . BOMTEXTIL IMPEX s .r .l.

Pentru com enzile fe r m e se a s ig u ră to a tă g a m a de m a ş in i, s u b a n s a m b le , accesorii ş i p iese de schim b.

T elefon : +40/57/259 431 094/159538

2900 ARAD - ROMÂNIA . s t r . D rep tăţii nr. 2 3 ,Bl. 717, a p . 17

c a rtie r MICALACA

POLICLINICASPECIALĂ

str. L. Rotii (fosta Mâloasa)

. . OFERĂ ZILNIC |CONSULTAŢII g

orele 7-19 la toate specialităţile

' + examinări de laborator, fadiologie.

INFORMAŢII la telefon 130.330

S .C . B IN G O M Â R Â Ş T 1 S .R .L .cu sediul în C luj-N apoca, str. Fabricii nr. 13

în reg istra tă în R egistrul C om erţu lu i cu nr. J1 2 / 2 1 4 1 /1 9 9 4 , a v în d c o d f i s c a l J R -6 0 2 2 0 2 4 , p rezen tan tă prin adm in istrato r CÎM PEAN ANA.

P rin p r e z e n ta v ă co m u n ic ă m li s ta c îş t ig ă to r ilo r d e la e x tra g e re a jo c u lu i d e "TELEBINGO M ărăşti" c a re a av u t lo c în d a ta d e 28 .08 .1999:

- ca rto an e le c îştigă toare d e p re m iu l de lin ie : 1 .633- cartonul c îştigăto r d e prem iu l de bingo: 9 00- ca rto an e le c îştigă toare d e prem iu de super-lin ie : 1 .633 din seria

71 în v aloare d e 7 .655 .000 lei fiecare;- cartonul c îştigăto r d e super-bingo: 900 din se r ia 9 0 în valoare d e

15 .000 .000 leiAu c îştig a t premii speciale în va loare d e 2 m ilioane la ca rtoane

gratu ite urm ătorii jucători: Petric Lucian (Cluj-Napoca) - bilet nr. 185, 186 din seria 93 , P a ş te a Maria (Floreşti) - bilei nr. 139, 140 din se ria 53, P in tea M ariana, (G herla) - bilet nr. 353, 354 din seria 92 , G av rea Gavril (Cluj- N apoca) - bilet nr. 1.617, 1.618 din seria 90, C uceu R adu (Cluj-Napoca)- bilet nr. 735 , 7 3 6 din seria 88, M aier Lucreţia (C luj-N apoca) - bilet nr. 829, 830 din se r ia 79 , D om ocus V eronica (C luj-Napoca) - bilei nr. 1.353, 1.354 din se ria 82 , K iss M. Mariana (Cluj-Napoca) - bilet nr. 1.395, 1.396 din seria 78, R ac z Elvira (Dej) - bilet nr. 1 .093 ,1 .094 din seria 58, Sighiortâuloan (Dej) - Bilet nr. 321, 322 din seria 78.

La e x tra g e re a biletelor cu num ere n o rocoase au cîştigat urm ătoarele p e rso a n e : C h e z a n Livia (Gherla) - nr. cîştigător 42 - 2 .000 .000 lei, C racău V asile (S anm argh ita) - nr. cîştigător 19 ->2.000.000 lei, P loscar Ovidiu (C luj-N apoca) - nr. cîştigător 17 - 2 .000.000 lei, Baltag A na (Cluj-Napoca)- nr. c îştigă to r 25 - 3 .000.000 lei, R acolţa R am ona (Cluj-Napoca) • nr. c îştigă to r 19 - 2 .00 0 .0 0 0 lei.

- Cîştigătorii d e premii de linie, premii de bingo, premii de super-linie

fi super-bingo s e vor p rezen ta în te rm en de 30 zile, încep ind cu data d e 0 .08 .1999 în tre ore le 9.00-15.30 la sediul societăţii p e strad a Fabricii

nr. 13, Cluj şi s tra d a Mioriţei nr. 1 din Dej, avînd a su p ra lor cartoanelec îştig ă to are in tac te şi buletinul de identitate.

- C îştigătorii d e premii speciale a teren te biletului gratuit s e vor prezen ta cu ca rto an e le d e bingo ateren te biletului gratuit şi buletinul d e identitate.

V ă In v ităm la e x tra g e re a de "B in g o M ărăşti" te le v iz a tă , c a re va a v e a lo c in d a ta d e 11 sep te m b rie 1999, o ra 20 .00 , la c a re s e v a o feri ia e x t r a g e re a c a r to a n e lo r g ra tu ite u n a u to tu r is m D A C I A .

VĂ DORIM MULT SU C C ES I (5716261)

membră a BURSEI MONETARE- FINANCIARE Şl DE MĂRFURI SIBIU oferă următoarele dobînzi pentru

depuneri la termen Depozite

1 lună 67%3 luni 72%6 luni 75%1 an 75%

La cererea clientului dobînzile se pot capitaliza.

Banca acordă îm prum uturi pentru persoane fizice în cadrul PROGRAMULUI

DE ÎM PRUM UT PENTRU PERSOANE FIZICE

(P.I.P.) ÎN SISTEM C.A.R. CU DOBÎNZI DE 22%/AN Depozitele sînt asigurate 100% de către ASIGURAREA NAŢIONALĂ ROMÂNĂ SJL

c :•«»!.f e ţ j T z : * ]

ADEVĂRULd e C l u j ■;... T*"4" * * “\

S.N. TC. Romtelecom S.A. =cn

B -d u ! L ibertăţii I 4 - l ( , sector 5, Bucureşti, te lefo n 0 I/33S .40.50, f a x 01/336.66.SS 5

A N U N Ţ Ă L IC IT A Ţ IE P U B L IC Ă D E S C H IS Ă F Ă R Ă P R E S E L E C Ţ IEpentru execuţia lucrării

„Instalare CTD Goldstar 1088 lin ii zona rurală Ciucea P o ien i - reţea te le fon ică”

Plafoanele de calificare sînt: cifra medie anuală de afaceri pe ultimii 3 ani din activitatea de construcţii-montaj, minim 3,5 miliarde lei; lucrare similară de valoare actualizată minim 0,6 miliarde lei; capacitatea financiară de a încheia contracte noi minim 0,6 miliarde lei.

Documentele de licitaţie se pot procura de S.N. TC. ROMTELECOM S.A., B-dul Libertăţii 14, sector 5, Bucureşti, Direcţia Operaţiuni Regionale, etaj 4. Costul documentelor de licitaţie este de 100.000 lei.

Termenul limită de depunere a documentelor de participare la licitaţie este: 27 septembrie 1999, ora 9, la sediul S.N. TC. ROMTELECOM S.A., B-dul Libertăţii 14, Direcţia Operaţiuni Regionale, sector 5, Bucureşti.

CEL MAI PERFORMANT MEDICAMENT CONTRA FUMATULUI!

M m B A G I C<• ^

* ex trac t d in p lan te , fă ră nicotină. 3

* nu a re con tra ind icaţii sau efecte secundare . 3

* ren u n ţa rea la fu m a t se face în mai p u ţin de 7 zile, fiind definitivă.

A T E N Ţ IE ! O doză (20 m l) este suficientă p e n tru o p e rso an ă ce fum ează circa 10-15 ţigări/zi. P re ţu l unei doze este de 160.000 lei. M edicam entul a re avizul M .S.

Unic distribuitor în România:S.C. E V IC O M S.R .L ., Cluj-Napoca, O.P. 13-911, Tel. /Fax: 431.405.

FUMDAŢIA UM1VERS1TA XX ŞCOALA POSTUCEALA SAhlTARÂ

Anunţă Înscrieri pentra anul şcolar 1993/2000- as. med. gcneralist. - 5o locuri- as. med. balneofizioterapie - 25 locuri■ as. med. laborator- as. med. de igienă- as. med. ocrotirea

mamei şi copilului- tehnician dietetician -

■ - 25 locuri - 25 locuri

- 25 locuri- 25 locuri

Informaţii şi înscrieri la sediul Fundaţiei B-dul Eroilor nr.16/3 - tei.094.699630

Condiţii de admitere: - bacalaureat 50%. - test grila 50%

(Biologie XI, Chimie organica)Taxa de scolarizare:4 milioane lei in 5 rate.

E xam enul va avea loc în d a ta d e 25.09.1999

sXZZTă

.

Dynamic NetWork TechnologiesStr. Ţebei nr. 21,3400 Ctuj-Napoca, România httpjAvww.dntcj.roTel:++40 64 420006; Fax: ++40 64 420478 e-mail: saies8dntcj.ro

CURSURI DE INFORMATICĂ

Departamentul de Instruire al DNT-Cluj Vâ invită la noua serie a cursurilor de iniţiere şi perfecţionare în Informatică organizate cu avizulMinisterului Educaţiei Naţionale

* *

» Vâ aşteptăm cu săli ultramodern dotate unde Vă sunt prezentate subiecte de mare actualitate:

Windows 95/NT, Internet, MS Office 97Ifft/ybrd,; Excel/ Access, PowerPointOutfciSSfe

® CorelDRAW, Adobe PhotoshoInstruire de calitate, prin cursuri d e scurtă durată ...

N U M A I LA D N T ![Locuri lim itatei Pentru elevi şi s tudenţi tarife redusei!

Inform aţii suplim entare la te l: 420006 , orele 1 0 - 1 6

li lll )

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;.tel/fax 19-73-04;

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

R .L T . E l e c t r o n i c

Importator SO NY"R .l.T . - E lectron ic P iaza" lan sează , cu ocazia inaugurării noului m agazin ,

"OFERTA SPECIALĂ Ş O IS T Y "Vizitaţi magazinul nostru din cadrul Magazinului CENTRÂL-parter

ş i veţi p ă tru n de în U N IV E R S U L S O N Y

I I I »

,C u a c e s t ta lon b enefic ia ţi d e o reducere de 5 % pentru p roduse S O N Y

Nl'mofe3-"© £"ŞL M

P ren u m e

NO! TE AJUTĂM SĂ Fii CEL MAI BUN !

ÎNVĂŢĂMÂNT POSTLICEALDE În a lt ă c a l it a t e 5 SPECIALIZĂRI ÎN DOMENII DE VIITOR

FINANJE-CONTABIUTATE

TRAOUCÂTOR ' '

REPREZENTANT COMERCIALSPECIALIŞTI In COMUNICARE

PUBLICITARA . ; Prima ş l s ingu ra se c ţie *'-•

' cu orofil din tară!Material didactic performant.Metode audiovizuale.Cadre didactice profesioniste, ’ ' Diplome M.E.N.

Durata: 3 ani Înscrieri: 15-25/9/'99

Admilere: 27-28/9/99cu sau fări bacalaureat

i.sSTtruniLPH O EN IX

C lu j - N a p o c a ,™str. M e s e riilo r n r . 2 0 ,'!

'te i. o e a -4 3 7 3 1 3

COLEGIUL MEDICILOR DIN ROMANIA CONSILIUL JUDEŢEAN CLUJ

COMISIA ELECTORALĂ LOCALĂ

ANUNŢAPe toţi membrii Colegiului Medicilor de pe razajudeţului

Cluj, că în zilele de:15 ş i 16 octombrie 1999

vor avea loc alegeri pentru desem narea membrilor Consiliului Judeţean Cluj a reprezentanţilor în Consiliul Naţional precum şi a reprezentanţilor în Adunarea Generală Naţională a Colegiului Medicilor din România.

Candidaturile pentru funcţiile eligibile se depun la C om isia Electorală Locală care funcţionează în sediul Consiliului Judeţean Cluj al Colegiului Medicilor din România - str. V. Babeş nr. 13, etaj 1, zilnic în perioada 01.09-05.10.1999, între orele 13-14, unde se dau relaţii şi asupra documentaţiei care se depune de către candidaţi, pentru a figura pe listele de candidaţi.

Locul desfăşurării alegerilor se va stabili şi comunica ulterior. jo

Com isia E le c to ra lă 5

TRIBUNALUL JUDEŢEAN CLUI*organizează L IC IT A Ţ IE p r in lichidator

în data dc miercuri, 14.09,1999, ora 12.00, pentru obiectivul

S T A Ţ I E D E B E N Z I N Ă

situată la ieşirea din satul Chinteni în dreptul lacului Chinteni, compusă din teren, construcţie şi instalaţii specifice, aparţinînd debitoarei S.C. AVIV S.R.L. CLUJ.

Preţul de strigare stabilit în urma evaluării este de 256.976.874 lei. Licitaţia va avea loc la data şi adresa menţionate mai sus.

în'In fo rm a ţii sup lim entare se p o t obţine la telefon z

134.327, în tre orele 18 -22 , zilnic. I

C o n s iliu l de A d m in is t r a ţ i e a) g"S.C. NAPOCA S.A. i<o

c u s e d iu l în C lu j-N a p o ca , s tr. C îm p in a n r. 51-53, j u d C lu j Ci

convoacă Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor în data de 24.09.1999, ora 9.00, în sala B de şedinţe a Complexului Univers „T” din Cluj-Napoca, str. Tineretului nr. 53-55, pentru toţi acţionarii înscrişi în registrul acţionarilor la sfîrşitul zilei de 15.09.1999, cu următoarea ordine de zi:

1. Aprobarea de vînzare de active.2. Rectificare buget de venituri şi cheltuieli pe anul 1999 şi

planul de investiţii pe anul 1999.3. Modificări de Statut.4. Alegerea administratorilor şi cenzorilor şi fixarea

indemnizaţiei.5. Diverse. _ - ■în caz de neîntrunire a cvorumului necesar, Adunarea va fi

convocată în data de 25.09.1999, ora 9.00, în sala de Protocol a Complexului Uniyers „T” din Cluj-Napoca, str. Tineretului nr. 53-55. . . . . . . .

Materialele informative referitoare la Ordinea de zi se pot consulta la sediul societăţii din Cluj-Napoca, str. Cîmpina nr. 51-53, jud. Cluj.

Formularele de procuri speciale se pot obţine de la sediul societăţii şi se vor depune pînă la data de 20.09.1999 la secretariat. ,

Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-NapocaO R G A N IZ E A Z Ă L IC IT A Ţ IE

în vederea în c h irie rii spaţiului situat în str. H orea nr. 31 -Facultatea de L itere- 3-<o

cu destinaţia de bufet incintă. şcn

Licitaţia va avea loc în data de 24.09.1999, ora 9, la Direcţia Economică, str. I.C . Brătianu nr. 14, de unde se poate ridica şi documentaţia de licitaţie pînă în data de 23.09.1999.

IN ATENŢIA PUBLICULUI CALATURLa întîlnirea dintre Patronat - sindicat TRANSLOC şi Guvern s-a acceptat ca

aprobarea modificării tarifelor la transportul în comun sa fie numai în competenţa Consiliilor Locale.

Deoarece în cadrul bugetului pe anul 1999, Consiliul Local Cluj-Napoca a asigurat protecţia socială pentru publicul călător la un nivel de 35% faţă de 50% prevăzut prin lege, diferenţa de 15% se poate asigura prin majorarea tarifelorla bilete şi abonamente de călătorie.

Consiliul Local Cluj-Napoca, prin Hotărîrea458din22.07.1999aaprobatmajorarea tarifelor la bilete şi abonamente, care se va pune în aplicare începînd cu data de 11 SEPTEMBRIE 1999 după cum urmează:

1. Pe liniile din interiorul municipiului2. Pe linia 42 (P-ţa Mihai Viteazul - com. Baciu)3. Taxare în mijloc de transport B .,1. Pe o linie2. Pe două linii3. Pe toate liniile nominalizate4. Pe toate liniile nenominalizate5. Pe linia 42

- 2.000 iei/călătorie- 3.900 lei/călătorie -35.000 lei

60.000 lei (întreg) 30.000 lei (reducere)98.000 lei 49.000 lei145.000 lei 72.500 lei185.000 lei " -100.000 lei

C. ABONAMENTE, DE_CALĂI.ORlE_SĂPTĂMlNALE-BISAPTĂMiNALE16.500 lei/săptâmînă 33.000 lei/2 săptămîni 25.000 lei/săptâmînă 50.000 lei/2 săptămîni37.500 lei/sâptămînă 74.500 lei/2 săptămîni

8..000 lei

1. Pe o linie2. Pe două linii3. Pe toate liniile nominalizate C.t1. Pe toate liniileBiletele de călătorie cumpărate cu anticipaţie sînt valabile pînă în data de

20.09.1999 inclusiv, după care îşi pierd valabilitatea.Abonamentele cumpărate pînă în data de 10.09.1999 inclusiv, sînt valabile pînă

la epuizarea termenului. ___________________

P u b l i r o m G r o u p S .R .L ,S 1 A D V E R T IS IN G A G E N C Y

(r)

D o r i ţ i s ă f i ţ i c u n o s c u t ?

N i m i c m a i s i m p l u : Î N S C R I E T i - V Ă în

INFOROM 2000S i n g u r u l c a t a l o g a l S O C I E T Ă Ţ I L O R

: C O M E R C I A L E D I N R O M Â N I A .

ATENTIE! cB E N E F I C I A Ţ I D E R E D U C E R I

S U B S T A N Ţ I A L E N U M A I P Î N Ă L A

1 5 S E P T E M B R I E 1 9 9 9

I n f o r m a ţ i i s u p l i m e n t a r e l a

P u b l i r o m G r o u p , P - ţ a U n i r i i n r . 1 0

t e l . 0 6 4 - 1 9 . 2 2 . 0 5 , 0 9 2 - 2 0 5 .4 3 4 .

REPREZENTANŢĂ. ” ~P o l i c o l o r B u c u r e ş t i : vopsele a u to , e m ailu ri, lacuri, diluanji

S i n t e z a C o l o r O r a d e a ; vopsele ulei, e m a ilu ri, grunduri

P e r o m C l u j : pţensule, bîdîntle (2093802)P e r i n d O r a d e a : perii, m u tu rî, bidinele

C a p a r o l - v o p s e l e l a v a b i l e - i m p o r t G e r m a n i aŞi multe aite produse chimice: oxizi, coloranţi,

adezivi, aracet, produse de întreţinere

4Endress + Hauser

J r jr jr jr

Firma ENDRESS+HAUSER GmbH+Co Germania şi Camera de Comerţ Industrie şi Agricultură Cluj

au deosebita plăcere să vă invite să participaţi la:

Vizitarea expoziţiei dem onstrative "D E M O C A R " Seminarul cu tem a: ■

"Echipam ente E N D R E S S + H A U S E R de măsurare şi autom atizare a proceselor industriale”

Acţiunile sunt organizate în Cluj-Napoca, vineri 10 septembrie 1999, cu începere de la ora 10.00, la sediul CCIA Cluj, din str. Horea nr. 3. '

Cu a c e a s tă ocaz ie vor fi prezentate ultimele noutăţi ale firmei ENDRESS+HAUSER privind:

debitm etre electrom agnetice cu ultrasunete Vortex.Coriolis, etc.s is tem e de m ăsură debit ap ă , abur, g aze , energie termică, traductoare de presiune relativă, abso lu tă şi diferenţială, traductoare d e m ăsură continuă şi sem nalizare nivel, term orezistenţe, termocupluri. ech ipam ente pentru analiza calităţii apei (pH/Redox, conductivitate, turbiditate, conţinut de clor sa u oxigen dizolvat, etc.);în registratoare electronice cu 1-15 canale , indicatoare, etc.; com unicaţie numerică la calculator (Profibus PA, RS485, etc.).

Pentru informaţii suplimentare vă rugăm să contactaţi reprezentanţa ENDRESS+HAUSER GmbH+Co, firma ROMCONSENG SRL Bucureşti, la tel. 01-4101634, 01- 4100053 sau 092-238121, dl. Şerban Samoilă.

DIRECŢIA DE TELECOMUNICAŢII CLUI

vinde:

g e a m u ri c u ra m ă d e s te ja r c u d im e n s iu n ile 2 .2 0 m x 1 .5 0 m şi ro le te e x te r io a r e din le m n p r o v e n ite d in d e za fe c ta r e a §

a c e s to r a d e la c lă d ire a d in s tr a d a E m il e Z o la . |OiCiIn fo rm a ţ i i ş i re la ţ i i sup lim en ta re la S e rv ic iu l A d m in is ta tiv a l

D ire c ţie i de Te leco m u n ica ţii C lu j, P ia ţa M u z e u lu i f .n . , telefoane 404.134, 199.000, 430.365, f a x 193.499.

Comisia de selecţie a Administratorului constituită în baza Hotărîrii AGEA din 02.08.1999 de la S.C. Sinterom S.A. şi în conformitate cu dispoziţiile Art. 4.(1) din Normele Metodologice privind încheierea contractelor de administrare aprobate prin H.G. 364/1999, aduce la cunoştinţa celor interesaţi că în data de 15.10.1999, ora 9.00, se organizează la sediul S.C. Sinterom S.A., cu sediul în Cluj-Napoca, Bd-ul Muncii nr. 12, concursul de selecţie a Administratorului, în conformitate cu dispoziţiile Art. 3.(1) din Normele Metodologice privind încheierea contractelor de administrare, aprobate prin H.G.'nr. 364/1999. ’

Ofertele se depun în plic sigilat la sediul societăţii, secretariat AGA (Oficiul Juridic) pînă la data de 14.10.1999, ora 12.00, şi vor conţine:

- Documentele care să ateste îndeplinirea de către candidat a condiţiilor minime, obligatorii prevăzute ia Art. 9, Art. 13., lit. a, b, d sau după caz la Art. 10 din H.G. 364/1999;

- Oferta cuprinzînd propunerile candidatului conform Art. 13., lit. c, d, din H.G. 364/1999. . „ . ŞL .

Ofertele se vor deschide în prezenţă/ofertanţilor în aceeaşi zi la ora 14.00, absenţa vreunui candidat neconstituind motiv de contestaţie.

Cererea de ofertă cu privire la selectarea Administratorului, grila criteriilor de selecţie şi de evaluare a ofertelor, împreună cu celelalte documente- prevăzute la Art. 8., lit. a-g, din Normele Metodologice se pot consulta în fiecare zi lucrătoare, între orele 8-14, la sediul societăţii, începînd cu data de 14.09.1999.

Relaţii suplimentare se pot obţine de la secretariat AGA, § d-I Dorin Rotar, telefon 064-415.077. . §

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04;

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43 SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.f L- 1 1 1 J

CINE L-A VĂZUT

C îin e de r a s a B E A G L E , p ă ta t a lb -n e g ru - m a ro , p ie rd u t sau fu ra t în zona G h eo rg h en i, în d a ta de 7 sep tem b rie 1999.

Răspunde la numele BACH.

V ă ru g ă m su n aţi la 094-522.766 sau 064-435.093, pen tru o r ic e in fo rm a ţie u tilă .

OFERIM RECOMPENSA

. 1 2 0 9 3 7 2 6 )

Cluj-Na

Comisia de selecţie a Administratorului constituită în baza Hotărîrii AGEA de la S.C. CUG S.A. CIuj-Napoca şi în conformitate cu dispoziţiile Art. 4.(1) din Normele Metodologice privind încheierea contractelor de administrare aprobate prin H.G. 364/1999, aduce la cunoştinţa'celor interesaţi că în data de 27.10.1999, ora 10.00, se organizează la sediul S.C. CUG S.A., cu sediul.în CIuj-Napoca, Bd-ul Muncii nr. 18, concursul de selecţie a Administratorului, în conformitate cu dispoziţiile Art. 3.(1) din Normele Metodologice privind încheierea contractelor de administrare, aprobate prin H.G. nr. 364/1999.

Ofertele se depun în plic sigilat fa sediul societăţii, pînă la data de 15.10.1999, ora 12.00, şi vor conţine:

- Documentele care sâ ateste îndeplinirea de către candidat a condiţiilor minime, obligatorii prevăzute la Art. 9, Art. 13., lit. a, b, d sau după caz la Art. 10 din H.G. 364/1999; .

- Oferta cuprinzind propunerile candidatului conform Art. 13., lit. c, d, din H.G. 364/1999.

Ofertele se vor deschide în prezenţa ofertanţilor în aceeaşi zi la ora12.30, absenţa vreunui candidat neconstituind motiv de contestaţie.

Cererea de ofertă cu privire la selectarea Administratorului, grila criteriilor de selecţie şi de evaluare a ofertelor, împreună cu celelalte documente prevăzute la Art. 8., lit. a-g, din Normele Metodologice, privind încheierea contractelor de administrare aprobate prin HG 364/1999 se pot consulta în fiecare zi lucrătoare, între orele 9-14, la sediul societăţii, începînd cu data de 16.09.1999. ’ î

Relaţii suplim entare se pot obţine §la telefon 064-415.285, serviciul OPM-PM. 51

sir. Avram Iancu 9 CIuj-Napoca lei. 064-196262,064-431.302,

E-mail: ren@zorl6c.ro• Vînd apartament 2 camere, conf. 1, decomandat, central, P-ţa Mihai Viteazul, etaj 3, finisat, telefon, eventual mobilat, preţ:23.000 DM, neg. Telefon: 196.262,431.302. (Ag.i.)• Vînd urgent casă, ultracentral, 2 camere, dependinţe, curte, finisată, posibilitate mansardare, 2 linii telefonice internaţionale, potrivită pentru sediu firmă, cabinet, etc. Pret75.000 DM. Telefon: 196.262;431.302. (Ag.i.)• Vînd garsonieră, Gheorgheni, str. Detunata, parchet, telefon,, etaj intermediar, preţ 135 milioane negociabil. Telefon: 196.262,431.302. (Ag.i.)• Vînd (închiriez) apartament 2 camere, Gheorgheni, Aleea Snagov, decomandat, semifinisat, telefon, zonă verde. Telefon: 196.262,431.302. (Ag.i.)• Dau în chirie casă (vînd), zonă centrală, 5 camere, 2 băi, 2 intrări, finisată, singur în curte, pentru locuinţă sau sediu firme, telefon internaţional. Telefon: 196.262,431.302. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, Mănăştur, str. Ion Meşter, etaj 5/8, confort 1, pret: 165 mii. Telefon: 196.262, 431.302. (Ag.i.)

H O T E L A N C A V E N U S

(^ele mac mice

f e t i e ţ c c i i cCe fe e ,

* * /) ~ i i u c A i i n i i . J u n n i i Ju ztv ia u cC *i&mavt€&c veţi convinge *

Tarife:Perioada cost ■1-30 iunie

5 5 .0 0 0 le i/ lo c /z i1-20 iulie

7 5 .0 0 0 le i/lo c /z i 21 iulie -2 0 august

1 2 0 .0 0 0 le i / lo c /zi21 august - 31 august

8 0 .0 0 0 le i/lo c /z iseptembrieInform aţii ţi r e z e r v ă ^ 000 le i/lo c /z i

la tel.: 041-731,505

NU EZITfîŢI, SUNAŢI Şl VĂ

esţ» 3 HOTELC A P I T O I ,J U P I T E R

situ a t la n u m a i 2 0 m de m a lu l m ă r ii vă

o fe ră p r in c e le 221 cam ere , toate avînd balcoane cu vedere

spre mare, u n

S E J U R

E X C E P Ţ IO N A L

P E L IT O R A L U LR O M A N E S C

Informaţii şi rezervări la te l.: 0 4 1 -7 3 1 .3 0 5 .

• Vînd apartament o cameră, Grigorescu, str. Vlahuţă, parchetat, zugrăvit, telefon, preţ 135 milioane negociabil. Telefon: 196.262, 431.302. (Ag.i.)• Dau în chrie apartamente 1, 2, 3 camere (ne)mobilate, case pentru locuinţe si sedii firme. Telefon:196.262, 431.302. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, zona Zorilor, decomandat, cu 2 balcoane, semifinisat, orientare sudică, preţ 170 milioane negociabil. Telefon:196.262, 431.302. (Ag.i.)• Vînd garsonieră, confort 1, Plopilor, etaj 2, semifmisată, telefon, pret 120 milioane negociabil. Telefon: 196.262, 431.302. (Ag.i.)

1 3400 Clul-Napocâ» l-dul Eroilor nr. 43/8 m TOI.: 092-249455, §

094-892847,094-592848 e-mail: flo@mail.dntcj.ro

• Vînd garsonieră confort 1, Zorilor, str. Pasteur, etaj 1 din 4, balcon închis, telefon, îngrijită, ocupabilă imediat. Tel. 193.048. (Ag.i.)• Vînd ap. 2 camere, conf. 1, str. Pata, la început, etaj 1 din 4, finisat, parchet, gresie, faianţă, telefon, pret 32.000 DM neg. fe l. 193.048,430.259. (Ag.i.)• Vînd casă, singur în curte, sr. Maxim Gorki, 3 camere, bucătărie, baie, garaj, teren aferent, pret 70.000 DM. Tel. 193.048. (Ag.i.) '• Vînd apartament 3 camere, Zorilor, etaj intermediar, finisat, telefon, preţ 245 milioane neg. -Tel. 430,259. (Ag.i.)• Dau în chirie pentru locuinţă, - apartament 4 camere, str. Pata, la început, mobilat şi dotat, pret 300

: USD/lună. Tel.'193.049. (Ag.i.)• Vînd casă, zona Republicii, compusă din 3 camere, bucătărie, baie, încălzire centrală, teren 500 mp, preţ 115.000 DM. Condiţii de plată avantajoase. Tel. 193.049. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, confort I, str. Bâişoara, cartier Gheorgheni, etaj intermediar, cu parchet, faianţă, telefon, Tv cablu, preţ 165 milioane, preţ fix. Tel. 430.259. (Ag.i.)• Caut de închiriat spaţiu comercial, 20-30 mp, cu vitrină la stradă, ofer preţul pieţei. Tel. 430.259. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, str. Pata, zona Gheorgheni, conf mărit, ideal pentru sediu firmă. Tel.430.259. (Ag.i.)

• Caut urgent de închiriat spaţiu comercial, 35C/ mp, zfine circulate, ofer preţul pieţei. Tel. 430.259. (Ag.i.)

( 2 0 9 3 9 2 7 )

AGENŢIE E D I L IMOBIUARA

Str. luliu Maniu nr. 17 E-mail: edil_ro@usa.net

• Vînd apartament 2 camere, cu parchet, în Gheorgheni, cu balcon închis, telefon, etaj 1, în bloc de 4 etaje, pret 150 milioane. Tel.196.857, 196.003. (Ag. i.) .• Vînd apartament 3 camere, confort sporit, Mărăşti central, pc strada Calea Dorobanţilor, etajul 2, parchet, faianţă, gresie, modificări interioare, telefon internaţional, preţ 300 milioane negociabil. Tel.196.857, 198.204. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, confort 1, 54 mp, în Zorilor, cu 2 balcoane, telefon, la preţ de 170 milioane negociabil, fel. 196.857, 198.204. (Ag-i.)• Vînd casă 3 camere, bucătărie, baie, grădină 1.000 mp, în zona Mărăşti, la pret de 350 milioane, neg. fel. 196.857, 198.204. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, ultrafinisat, în Zorilor, cu 2 băi, 2 balcoane, parchet, faianţă, gresie, telefon, etajul 1 din 4 etaje, pe strada Pădurii, la pret de 240 milioane neg. Tel. 196.857,198.204. (Ag.i.)■ Vînd apartament 4 camere, în Mărăşti, pe strada Mureşului, Teleorman, etajul 2 din 4 etaje, la preţ de 200 milioane negociabil. Tel.196.857, 198.204. (Ag.i.)• Vînd apartament 4 camere, 2 băi, 2 balcoane, pe strada Aurel Vlaicu, telefon, 85 mp, la preţ de 175 milioane negociabil, fel. 196.857, 198.204. (Ag.i.)• Vînd apartament I cameră, 42 mp, în Mănăştur central, pt strada Calea Mănăştur, cu telefon, faianţă, gresie, la pret dc 130 milioane neg. Tel.196.857, 198.204. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, confort .1, în Mănăştur, str. Tâşnad, nefinisat, pret 180 milioane neg. Tel.196.857, 198.204. (Ag.i.)• Dau în chirie apartament 2 camere, la preţ de 100 USD, şi o garsonieră mobilată, Ia pret dc 130 DM. Tel.196.857, 198.204. (Ag.i.)

3400 CIuj-Napoca, str. Napoca 12

Tel: 19.45.41,19.45.38

• Vînd apartament 3 camere, conf 1, cu garaj, nefinisat, balcon închis, telefon, str. Pascally. Preţ 20.000 USD. Tel. 194.541, 194.538. (Ag.i.)• Caut pentru închiriere, eventual cumpărare, spaţiu pentru producţie, minim 450 mp, înălţime minimă 3 m, poate fi si nefinisat. Tel. 194.541,194.538, 092-998.560. (Ag.i.)• Cumpăr apartament 4 camere în Gheorgheni, Grigorescu, centru, preferabil etaj intermediar sau apartament cu 2 camere, cu garaj, pe str. Pavlov, . Tel. 194.541,194.538. (Ag.i.)• Caut pentru închiriat apartament 3 camere, mobilat, zonă ultracentrală, plătesc preţul pieţei. Telefon 194.541, 194.538. (Ag.i.)• Vînd/închiriez apartament o cameră, 43 mp, etaj intermediar, parchet, faianţă, gresie, ocupabil imediat, str. Govora, pret negociabil. Tel. 194.541, 194.538. (Ag.i.)• Vînd urgent apartament 4 camere, finisat, etaj 3/4, telefon, zonă liniştită, cartier Zorilor, 250 milioane neg. Tel. 194.538, 092- 281.719. (Ag.i.)• Vînd apartament 4 camere, etaj 2/4, finisat, cu telefon, zona Shell Mărăşti, pret 225 mii. neg. fel. 194.541, 194.538. (Ag.i.)• Dau în chirie apartament 2 camere, decomandat, mobilat complet, zona Andrei Mureşanu, 250 USD/lună. Tel. 194.541, 194.538. (Ag.i.)• Vînd urgent casă pe str. Albini, foarte aproape de Pata, compusă din 2 garaje mari la parter şi 3 camere, bucătărie, baie (110 mp) la etaj, preţ 550 mii. neg. Tel. 194.541,194.538. (Ag.i.)• Caut pentru închiriat spaţiu ultracentral, cu vitrină la stradă, pentru magazin. Ofer preţul pieţei. Tel. 194.541, 092-998.560. (Ag.i.)

VÎNZĂRICUM PĂRĂRI

* C u m p ăr maşină dc am balat apă m inerală la sticle(peturi). Tel. 063-23-36- 79 sau 092-63-91-61.(581040)

ţV***

's.c. rmmmâwmm s .a . P i a t r a N e a m ţ

r e p u n e î n c i r c u l a ţ i e c u r s a r a p i d ă d e c ă l ă t o r i P i a t r a N e a m ţ - G h e o r g h e n i - T î r g u M u r e ş - C I u j - N a p o c a

C u rsa v a c irc u la la dus în z ile le d e lu n i, m ie rc u r i , v in e r i , la în to r s - în z i le le de m arţi, jo i s îm b ă tă , d u p ă u rm ă to ru l p ro g ra m :

7.00

9.01

10,13

11,45

13,16

13,30

14,08

P leca re

▼S o sire ,

PIATRA NEAMŢ

g h e o r g h e n i ’

SOVATA

TG. MUREŞ

CÎMPIA TURZI!

TURDA

CLUJ-NAPOCA

S o s ire

P le c a re

17.0815.09 13,55 12,43 10,54 10,40 10,00

C u r s e le se e x e c u tă cu a u to b u z e t ip t u r i s t , cu u n c o n f o r t d e o s e b i t şi la p r e ţ u r i a v a n ta jo a s e .

- I n f o r m a ţ i i s u p l i m e n t a r e l a t e l e f o n 4 3 5 . 2 7 8 , l a A u t o g a r a

C l u j ş i l a A u t o g ă r i l e d i n t r a n z i t .

> Pentru a vă asigura în continuare un abonament la ziarulv ă p u t e ţ i a d r e s a d i r e c t l a r e d a c ţ i a z i a r u l u i , s t r . N a p o c a n r . 1 6 ,

p r e ţ u l u n u i a b o n a m e n t p e o l u n ă f i i n d d e 2 0 . 0 0 0 l e i .A B E V A R U L

SBB9R

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04;

' SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-2?,- SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

• Vînd urgent spaţiu comercial cu preluare de rate, dotat cu gresie , fa ian ţă , cu ren t trifaz ic , cam eră frig o r if ic ă . Tel. 092 -51-31-16 (585551) . - ~

DIVERSE

• V în d p u i carne, fe rm a n r . 15 F lo reş ti. (588091)

• Vînd cuşti pentru găini de ouă. Telefon 09.4-24-11-92. (581027)

• Vînd teren Zorilor. Tel. 12-19-28. (585573)

• De vînzare teren pentru construcţii intravilan 1500 şi 900 mp în Mănăştur, str. Cîmpului, la preţul de 5 USD/mp. Tel. 16-22-27. (585578)

• V în d casă nou c o n s tru ită D +P+ E , su p ra fa ţă 360 m p . Tel. 09452-36-62. (588049)

• De vînzare casă 2 camere p-ţa ^U nirii, stare bună. Pret negociabil. Tel.

19-42-14 între orele 20-21. (585519)• De vînzare apartament 3 camere

ultra finisat, Gruia. Preţ negociabil. Tel. 19-42-14 între orele 20-21.

"(585520) -• Vînd apartament 3 camere etaj 3/

4. Pret 34000 DM negociabil. Tel. 14- 35-61. (585531)

• V înd apartam ent 3 cam ere, sem idecom andat, etaj 1/9, cartier Grigorescu, zonă verde. Informaţii la tel. 18-08-88 sau 092-59-37-58.(585535)

• Vînd apartament 3 camere etaj 4, confort unic Mănăştur. Tel. 19-87-53.(585576)

• Vînd garsonieră confort 1, m ărit, 30 mp, în cart. Gheorgheni', ne/ mobilată, 8500 USD. Tel . 14-61-41 (581043) - '

• Vînd casă modestă, cu grădină, în zona Bună-Ziua. Are gaz, apă, telefon, curent. Preţ 150 m ilioane lei, şi garsonieră pe str. Albini nr. 139. Tel. 094-8T-76-56; 094-24-30-95. (581044)

• Vînd construcţie în roşu compusă din 2 garaje, demisol, parter, etaj şi 1400 mp, str. Calea Turzi nr. 189 tel. 14-86-74 între orele 18-21. (588061)’• Vînd garsonieră confort I etaj III

în Mărăşti. Tel. 41-69-53. (588081)• Vînd apartament 3 camere confort

mărit 107 m p în Plopilor vechi şi parcare. Tel. 16-12-07. (588131)

• SC Napo Sport Confex SRL societa te mixtă ita liano-rom ână, a n g a je a z ă cu c a r te de m uncă c o n fe c ţ io n ă r i îm b r ă c ă m in te . R elaţii suplim entare la tel. 43-52- 86, 43-52-82, sau la sediul firmei s tr. M aiakovski n r. 5-7. (585522)

• SC Roema SRL cu sediul în C luj-N apoca, str. Ion V iteazul n r. 10 a n g a je a z ă t r a n ş a t o r i . I n f o r m a ţ i i Ia te l . 4 3 -75 -76 . (585598)

• V înd F ia t Rifmo an 1985, 1,70. Tel. 094-52-36-62. (588050)

Vînd Dacia 1310, an 1991. Tel 18-98-14,092-43-73-33. (581047)

* V înd 20 tău ra ş i t in e r i cu g r e u t a t e a în t r e 2 5 0 -4 0 0 k g . In fo rm a ţii tel. 32-29-98, fam ilia D um a. (585540)

• Vînd un dulap dc lemn de brad cu 2 uşi, un pat fotoliu dc 2 persoane, un pat canapea, o masă cu 4 scaune, un bufet dc bucătărie. Inf. str. Bucureşti nr. 29 bloc A, sc. 2, ap. 15. (581035)

ÎN C H IR IE R I

• în c h irie z magazin în P -ţa M ihai V iteazu n r . 5. P la ta a n tic ip a t pe 6 lu n i. R elaţii la tel. 092-211.895. (5716361)

• D au în chirie a p a r ta m e n t în v ilă cu g a ra j , d o ta re lu x , s t r . R e p u b l ic ii . T e l. 0 9 4 -21 -66 -61 . (585484)

• D au în chirie vilă 12 cam ere , co n stru c ţie nouă, zona R epublici. T e l. 094-21-66-61. (587932)

• în c h i r ie z a p a r t a m e n t 2 c a m e r e z o n ă u l t r a c e n t r a lă şi a p a r t a m e n t 2 c a m e r e z o n a M ă n ă ş tu r . In fo rm aţii la tel. 16- 14-01. (588013)

• In conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 SC Cil Lotus SRL anunţă începerea demersurilor pentm obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul “Bufet” situat în localitatea Sâvădisla nr. 42, jud. Cluj. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentm factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (585595)

• SC Agromec Gârbău SA, cu sediul în Gârbău str. Principală nr. 5-6 judeţul Cluj anunţă şedinţă A. G. A. ora 9 la sediul firmei. Ordinea de zi: aprobarea investiţiei din sume F. P. S. (588105)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Crişan Liviu anunţă începerea demersurilor pentm obţinerea acordului de mediu pentm obiectivul “Casă de locuit S+P+M" situat în satul Mâhal nr._ 85,- corn. Sînmărtin, jud . C!uj.~ Eventualele sesizări şi sugestii numai pentm factorii de mediu se vor depune ia sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (585602)

• In conformitate cu Legea nr. 137/1995 S.C. Emilian Com-Service S.R.L. anunţă începerea demersurilor pentm obţinerea acordului de mediu pentm obiectivul “schimbare de destinaţie şi mansardarc brutărie în magazin” situat în Turda str. Constructorilor nr. 8/B. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (4671887)

• Mureşan Aurelia, Mureşan Pavel, cu ultimul domiciliu în Cluj, str. Morarilor nr. 20, Rostaş Victor corn. Dîrja, sînt citaţi pentm data de 22 septem brie 1999, la camera 125 , Judecătoria Cluj , pentm întâbularea imobilului din Valea Seacă nr. 19, dosar 6053 1998. (581034)

• Se citează pentm data de' 10.09.1999, la Judecătoria Turda ora 8 numiţii Lacsko Simion, Kopil Florica, Mezaroş Lina, Lascâu Simion, Lascâu Marta şi Sinoncan Gavrilă în Dosar Civil nr. 2603/1999 în proces cu Tudorici Ileana şi al’ţii avînd ca obiect succesiune şi ie;şire din indiviziune. (467885)

P IE R D E R I• Pierdut carnet de student pe

numele Zăhan Maria. îl declar nul. (585582)

• Pierdut chitanţier Astra SA de la nr. 8336151-200 cu chitante neutilizate de la 195-200. îl declar nul. (588100)

• Pierdut certificat de înregistrare fiscală cod 2871884 SC Miva SRL Cluj. Se declară nul. (588103)

• Pierdut carnet student pe numele C am ilar Am alia. îl declar nul. (588121)________________________

D EC ESE COM EM ORĂRI

• Dau în chirie apartament 2 camere central, mobilat, 220 USD. Tel. 19- 87-53 sau 092-76-25-61. (585575)

• Dau în chirie ap artam en t ultracentral. Tel. 19-17-92; 094-53-19- 51. (585601) .

• Dau în chirie garaj. Tel. 19-71-17(588114)

• închiriez casă mobilată 3 camere, telefon internaţional, acces maşină, pian, maşină spălat, cupto^microunde, televizor etc. Preţ 600 USD negociabil. Tel. 43-07-44. (588117) -

• Elevă serioasă caut gazdă cu mîncare, în Grigorescu sau Plopilor. Tel. 16-21-70. (585603) - '

• Elevă serioasă, caut gazdă cu mîncare, în Grigorescu sau Plopilor. Tel. 16-21-70. (588136)

• U n u ltim şi pios om agiu celui c a re a fost b unu l n o s tru p rie ten N E L U M O L D O V A N . S in c e re co n d o lean ţe fam ilie i în d o lia te . J e n i şi Ioan R us. (588127)

• S incere condo lean ţe d-nei M oldovan E lvira în m area d u re re p r ic in u ită de m o artea p re m a tu ră a so ţu lu i drag, col. M O LD O V AN IO A N . Dumnezeu să-l odihnească în p a c e . F a m il ia C ir e b e a A ugustin . (585599)

• C u du re re în su fle t an u n ţăm m o artea fu lg e ră to a re a colegului n o s t r u D O B R IC Z A A R P A D , p leca t d in tre noi d u p ă o bogată a ctiv ita te depusă pe p a rcu rsu l a 32 de ani. Înm orm întarea va avea loc v ine ri 10 sep tem brie o ra 13, Ia C im itiru l C en tra l. D um nezeu să-I odihnească în pace. S incere condolean ţe fam iliei. Colegii de la “ A p e le R o m â n e ” C lu j.(585577)

• Cu d u r e r e în s u fle t ne d esp ă rţim de d is tin su l n o s tru coleg, col. M OLD O V AN IO A N , p e care nu-1 vom u ita nic iodată. S in c e re c o n d o le an ţe fam ilie i. D um nezeu să-l o d ih n e a sc ă în p a c e . C olegii de Ia S e rv ic iu l cercetări penale. (585600)

• Cu nem ărg in ită d u re re în su fle t a n u n ţă m în c e ta re a d in v ia ţă , lă 81 de an i a iu b itu lu i n o stru soţ, ta tă , socru şi bunic, SO PO RA N IO A N din com una F rata . Înm orm întarea va avea loc sîm bătă 11 sep tem brie o ră 12 în localitatea F ra ta . Soţia S usana, copiii Nelu, L ia, M ărio a ra , E m il, D ă n ilă , M it ic ă , V io r ic a cu fam ilii le lo r . D u m n e ze u s ă - l odihnească. (585604)

Sîntem a lă tu ri de fam ilia D r. Bodea O vidiu în aceste m om ente g re le . S in c e re c o n d o le a n ţe . C o le c tiv u l S e c ţie i de Stom atologie, Policlin ica n r . 1. (581033) .

Sîntem a lă tu r i de colegul n o s tru M o ld o v an C o sm in în aceste m om ente g re le p ric in u ite de m oartea socrului drag . S incere condo lean ţe fam ilie i în d o lia te . Colegii de b irou . (581036)

C o n d u ce rea şi lu c ră to r i i P o li ţ ie i M u n ic ip iu lu i C lu j - N a p o c a , e x p r im ă s in c e r e c o n d o le a n ţe ş i p r o f u n d ă c o m p asiu n e fa m ilie i , p e n t r u m o a r te a p r e m a tu r ă a c o l. M OLDOVAN IO A N , po liţis t de în a l t ă c o m p e te n ţă şi ţ i n u t ă profesională. (581038)

L a d ispariţia celui care a fost colegul nostru col. M O L D O V A N IO A N , t r a n s m i te m s in c e r e condo lean ţe fam ilie i în d o lia te . C o leg ii d in S e rv ic iu l P o li ţ ie i C rim inale C lu j. (581039)

• Sincere condolean ţe fam iliei ing. Bărăbaş D an, la p ie rd e re a ta tă lu i BÂ RĂ BA Ş N IC O L A E . Dum nezeu sâ-1 od ihnească . F am . in g . V ic to r M o is e s c u G o ia .(581041)

- • Sîntem a lă tu r i de co legu l n o s tru ing. D an B ă ră b a ş şi îi a s ig u r ă m d e c o m p a s iu n e a n o astră , la tre c e rea în e te rn ita te a ta tă lu i . C o le g ii d e s e rv ic i .(581042)

♦ Profund în d u re ra ţ i , a flînd de în ce tarea d in v ia ţă a col. IO A N M OLD O V AN , sîn tem a lă tu ri de colega noastră, E lv ira M oldovan , în a ce s te m o m e n te d e g r e a su ferin ţă . T ran sm item p ro fu n d a c o m p a s iu n e şi s in c e r e condo lean ţe fa m ilie i în d o lia te . D um nezeu sâ-1 o d ih n e a sc ă în p a c e . C o le c t iv u l S e r v ic iu lu i Personal şi În v ă ţă m în t d in I. P . J . C luj. (581045)

• D ragelo r n o aste E lv ira şi Io a n a , to a tă c o m p a s iu n e a şi regretul p en tru p ie rd e re iubitu lu i vostru Nelu. F am iliile lu ş a n şi B erindean. (581046)

• îm părtăşim d u re rea p rin care treceţi şi sîn tem a lă tu ri de voi Ia pierderea tim p u rie , a celui care a fost , m in u n a tu l p r ie te n col. IOAN M OLDOVAN. Adio d ragă Nelu. Fam ilia P ă c u ra r . (581048)

• C adrele d in C o m an d am en tu l de Jan d a rm i T e rito ria l C lu j, sîn t a lă tu ri de fam ilia în d o lia tă , în m a re a d u r e r e p r i c in u i t ă de decesul col. M O LD O V A N IO A N . (581050)

• Cu ad încă d u re re în suflet anunţăm în ce tarea d in v ia ţă , la 64 ani, a celui care a fost iu b itu l nostru soţ, ta tă , socru şi bun ic N IC U B A R A B A Ş ,În m o rm în ta re a va avea Ioc în d a ta de 10 sep tem brie , o ra 11, la Capela C im itirului d in M ănăştd r. Fam ilia îndo lia tă . (588120)

• C u in im ile î n d u r e r a t e anun ţăm în ce tarea d in v ia ţă a celu i c a re a fo s t t a t ă , b u n ic , s o c ru , p r ie te n şi v ec in T R O M B IŢ A Ş SA N D O R la 79 ani. În m o rm în ta rea va avea loc sîm bătă o re le 13 la C im itiru l C e n tra l. F a m ilia în d u r e r a t ă . (588126)

• - Un u ltim şi p ios om agiu aducem, la trecerea în e te rn ita te a c o lo n e lu lu i M O L D O V A N IOAN. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Sîntem a lă tu ri de familia îndurerată . Colectivul Serviciului Paşapoarte C luj. (585579)

• S in c e re c o n d o le a n ţe p rie ten ilo r Lia, Dan şi C arm en Barabaş p en tru p ierderea soţului şi ta tă lu i d rag . D ana şi M arius J u n c a n .(585580)

• S întem a lă tu ri de fam ilia M o ld o v an în m a re a d u r e r e pricinuită de m oartea colegului n o s tru , co lone l M O L D O V A N IOAN. Colectivul S. I. E . O . din cadrul In specto ratu lu i de Poliţie al Ju d e ţu lu i C lu j. (585581)

• C ondoleanţe fam iliei Budişan la în c e ta r e a d in v ia ţă pe m eleaguri s tră in e a iu b itu lu i lo r fiu şi f r a te A D RIA N . F am ilia Aşchilean. (585583)

• Cu adîncă d u re re în suflet ne despă rţim de p rie te n u l n o s tru NELU M OLDOVÂN, p lecat prea devrem e d in tre noi. D um nezeu să-l odihnească în pace. Sîntem a lă tu r i d e 'E l v i r a , 'I o a n a şi Cosmin. Fam iliile: L ivia şi Vasile Felecan, S im ona şi V irg il B arbu . (585585)

în aceste clipe g re le sîntem a lă tu r i d e d o a m n a E lv ira M o ld o v a n , Ia m a r e a d u r e r e p r ic in u ită de m o a r te a so ţu lu i drag. Fie-i ţă r în a uşoară . Familia C reţu R ad u . (585586)

C u ad încă d u re re in suflet ne luăm adio de la d ra g u l nostru naş, M O LD O V A N IO A N plecat prea tim p u riu d in tre noi. Sincere cond o lean ţe fam ilie i în d o lia te . Fam ilia C re ţu C ris tian . (585587)

• S în tem a lă tu ri de fam ilia M oldovan în g re a u a în ce rcare pric inu ită de trece rea în nefiinţă a co legu lu i n o s tru col. IO A N M O L D O V A N . C o le c tiv u l Serviciului Econom ic din cadrul I. P. J . C lu j. (585592)

* A ducem un u ltim şi pios om agiu celui care a fost conf. univ. N IC O L A E BARABAŞ la Facu lta tea de E ducaţie Fizică a Universităţii Babeş-Bolyai, plecat fu lg e ră to r în e te rn ita te . Sincere condoleanţe p rof. L ia B arabaş şi f a m ilie i în d o l ia te . C e rc u l p e d ag o g ic a l p ro f e s o r i lo r de educaţie fizică din ju d e ţu l Cluj. (585597)

• S în tem a lă tu ri de familia M oldovan în aceste m om ente de g re a în c e rc a r e , p r ic in u i te de trecerea în e te rn ita te a celui care a fo s t IO A N M O L D O V A N . S in ce re c o n d o le a n ţe . F am ilia Dorin şi V iorica Ilieş. (588104)

• C u m ultă triste ţe şi adîncă du re re în suflet ne lu ăm adio de la cel care a fost fratele, cum natul şi unchiul nostru M OLDOVAN IO A N . O d ihnească-se în pace. S în tem şi vom fi to td e a u n a a lă tu ri de fam ilia în d u re ra tă şi greu în ce rca tă . Fam ilia M arinca G heorghe şi L au re n ţia şi nepoţii.(588106)

• S a la ria ţii d in SC Com cereal SA s în t a lă tu r i de d ire c to ru l general în d u rerea p rin care trece p rin p ie rd e rea cu m n a tu lu i său M O L D O V A N IO A N . S in ce re condoleanţe fam iliei în d u re ra te .(588107)

• Sau îm plin it 6 săp tăm în i de c în d am p ie rd u t pe scu m p u l nostru L IV IU A RCH IU D EA N. Slu jba de pom enire va avea loc în ziua de 11 sep tem brie, orele 10 la B ise r ic a d in s t r . Bob. Fam ilia . (588108)

• E lv ira , Ioana şi Cosm in, cu adîncă d u re re în su fle t anun ţă decesul scum pului nostru soţ, tată şi socru , colonel M OLDOVAN IO A N în v î r s tă d e 49 an i. În m o rm în ta re a va avea loc în da ta de 10.09. 1999, orele 12, lâ C im itiru l c e n tra l . V ei răm îne m ereu viu în m em oria noastră.(588109)

• Conducerea şi cadrele Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Cluj îşi exprimă sentimentele de adîncă durere şi întristare pricinuite de trecerea în nefiinţă a celui care a fost bunul coleg şi prieten, colonel de poliţie MOLDOVAN IOAN. Absolvent al Şcolii Militare de Ofiţeri promoţia 1972 şi-a desfăşurat activitatea timp de 27 de ani în rîndul cadrelor active din inspectoratul nostru. De-a lungul carierei militare a fost avansat pînâ la gradul de colonel şi a îndeplinit funcţii de răspundere în conducerea unităţii. Om de aleasă ţinută morală şi profesională, cu o bogată pregătire juridică şi practică, nu a precupeţit nici un efort pentru îndeplinirea cu cinste a nobilei misiuni pe care cu credinţă a îmbrăţişat-o, ştiind sâ fie atît un bun comandant cît şi un apropiat al celor care l-au cunoscut. Pentru tot ce a făcut şi a însemnat în întreaga viaţă şi activitate îi aducem un pios omagiu şi sîntem alături de familia profund îndoliată. Dumnezeu să-ţi dea liniştea meritată după viaţa plină de încercări. (585588,585589)

- • C olectivul Serviciului p en tru S tră in i P rob lem e de M igrări şi P a şap o arte a l Ju d e ţu lu i Cluj este a lă tu ri de colega lo r locotenent M o ld o v a n I o a n a în im e n sa p ie rd e re p r ic in u ită de decesul ta tă lu i său colonel M OLDOVAN IO A N . S in c e r e c o n d o le a n ţe .(588110)

• Fam ilia M ar ia n M areei este a lă tu ri de fam ilia M oldovan în im en sa p ie rd e re p ro v o c a tă de decesu l celu i ce-a fost colonel M O L D O V A N IO A N . Vă transm item pe această calc sincere condoleanţe. (588111)

♦ F am ilia B u d a L iviu transm ite p e a c e a s tă c a le s in c e re condo lean ţe fam iliei M oldovan, g re u în c e r c a t e d e d e c e su l scum pulu i lo r so ţ, ta tă şi socru.(588112)

V S în tem a lă tu r i de fam ilia P ascu M ircea în m area d u re re p r ic in u i tă de m o a r te a ta tă lu i d r a g . S in c e re c o n d o le a n ţe . S a la ria ţii de la Fcderalcoop C luj.(588113)

• S în tem a lă tu ri de fam ilia M o ldovan g re u înce rca tă p r in trecerea în nefiin ţă a celui care a fo s t col. M O L D O V A N IO A N . S a laria ţii d in SC C Napoca SA.(588115)

• C u p ro fu n d reg re t ne luăm ad io de la colegul nostru colonel de poliţie M O LD O V AN IOAN. T ransm item condoleanţe familiei g re u - î n c e r c a te . P e rs o n a lu l i n s p e c to r a tu lu i de P o li ţie T ra n sp o rtu r i C luj. (588118)

• S întem a lă tu ri de dl. d r. D oru Deac în su fe rin ţa m are d a to ra tă d e c e s u lu i m a m e i sa le d ra g i . D um nezeu să o od ihnească în pace. Fam ilia d r . Voina şi M aria Voina. (588122)

• Cu ad încă d u re re în suflet ne lu ăm ră m a s bu n dc la d ra g u l n o s t r u p r ie te n , c o lo n e lu l M O L D O V A N IO A N . S în te m a lă tu ri de fam ilia îndu re ra tă . Să- i fie ţă r în a u şoară . Fam ilia Baciu A ugustin . (588123)

• In aceste clipe grele de du re re p en tru tine d ra g ă E lvira ne luăm adio de la b u n u l şi dragul nostru p rie ten coi. IO A N M OLDOVAN plecat a tît de devrem e din tre noi. S în te m a l ă t u r i de fa m ilia în d u re ra tă . Fam ilia Secară Ionel şi L ivia. (588124)

• D ragă Io an a şi Cosmin sîntem a lă tu ri de voi în aceste m om ente g re le c a u z a te d e d is p a r i ţ ia p re m a tu ră a ta tă lu i vostru cel c a r e a fo s t co l. IO A N M O L D O V A N . D um nezeu să-l odihnească în pace. Naşii Livia şi Ionel S e c a r ă .(588125)

• C u ad încă d u re re în suflet ne luăm adio de la d ragu l no stru cuscru colonel MOLDOVAN ION plecat m ult p re a devrem e d in tre noi. D um nezeu să-l odihnească în pace. S întem a lă tu ri de E lv ira , Ioana şi Cosm in. Familia C ruciţia N ora şi Tavi. (588132)

• Un u ltim om agiu şi sincere c o n d o le a n ţe fam ilie i g re u încercate la trecerea în nefiinţă a colonelului M OLD O V AN IO N . N icuşor G îrbovan . (588133)

• C u p ro f u n d ă d u re re ne d e s p ă r ţ im d e m in u n a tu l om , iu b ito r de fru m o s şi d re p ta te N E L U M O L D O V A N . S în tem a lă tu ri de E lv ira , Ioana şi Cosmin în a c e s te m o m e n te g re le , îm p ărtă ş in d u -le regretu l nostru . F am ilia d r . C işm an. (588134)

• L a d e sp ă rţire a de regretatul n o s tru N E L U MOLDOVAN, cu a d în c ă d u r e r e transm item fam iliei şi d rag ilo r noştri Ioana şi C o sm in p ro fu n d ele noastre c o n d o le a n ţe . D iana şi Andrei B ogdan. (588135)

• A ducem un ultim omagiu celui c a re a plecat dintre noi atît de fu lg e ră to r, vecinul nostru prof. u n iv . N IC O L A E BARABAŞ. S in c e re c o n d o le a n ţe fam iliei în d o lia te . A sociaţia de locatari s tr . F în tîn e le n r. 59. (588138)

• în aceste clipe grele sîntem a lă tu r i de tin e Lia şi de întreaga fam ilie . F am ilia Ujlaki. (588139)

• S -a îm p lin it un an de lacrimi şi d u re re de cînd nc-a p ărăsit s c u m p u l n o s tru ta tă , bunic şi s o c r u , co l. ing. (r) M Ă G H E R U Ş A N VASILE. Fiul S ilv iu , n e p o ţii D ănuţ, Toni şi A lina , n o ra L ucreţia. (585594)

• C u aceeaşi d u rere şi dor n em ă rg in it anunţăm împlinirea u nu i an de cînd a părăsit această lum e, lă sînd în u rm ă un gol de neîn locu it, scum pa noastră ANI U R S U , p le c a tă d in tr e noi la num ai 46 de ani. M am ă dragă, nu te vom u ita niciodată şi te vom plînge m ereu. Soţul Mircea, copiii M ih a i , M i r c e a ' şi M oni. D um nezeu sâ te odihnească în pace. (585596)

• C in s t im m em oria p ro fesoru lu i Dr. Doc. Ioan Simiti, la îm p lin i re a a doi ani de ia tre ce rea în e tern ita te . Colectivul C ated re i de Medicină şi Farmacie “ I. H A ŢE G A N U 7. (581028)

• A m in tirea Profesorului Dr. D oc . Io a n S im iti este v ie în sufletele noastre. Dum nezeu să-l o d ih n e a sc ă . D ana şi V alen tin Z a h a r ia . (581029)

• A u tre c u t 40 de z ile desu fe rin ţă şi lacrim i de cînd soţia m ea DINU M ARIA a încetat din v ia ţă . S lu jb a de parastas va avea loc în z iua de 11.09. orele 12 la b iserica de pe str. Albinei n r. 8. S o ţu l S tan . (588102)

• - M a r ţ i 14.09. o ra 19 la C a ted ra la ortodoxă se va oficia u n p a ra s ta s în tr -u p o m en irea e m in e n tu lu i c ă r tu r a r L IV IU PE T R E SC U precum şi a neuitatei IO A N A E M . PETRESCU. Fie-le a m in tire a b inecuvîntată în veac. Foştii colegi de an. (588116)

• A u tre c u t 6 ani de lacrim i şi d o r de c înd iubitul nostru soţ, ta tă şi socru VESCAN-CRISTEA N IC O L A E a t r e c u t la cele veşnice. S lu jba de pom enire va avea loc Ia B iserica “ Schimbarea la F a ţă ” (E ro ilo r n r . 28) în data de 12 sep tem brie 1999, o ra 12. B unul D um nezeu să-l ocrotească. F am ilia . (588137)

• S în tem a lă tu ri de Lia B arabaş şi fam ilie la durerea pric inu ită de m o a rte a fu lg e ră to a re a soţului d ra g N IC U BARABAŞ NANE. S in c e re c o n d o le a n ţe fam ilie i în d o l ia te . F am . B ru ta V asile. (581024)

• S în te m a lă tu r i de p r ie te n a n o a s t r ă Io a n a M o ld o v an şi îm p ărtă ş im durerea pricinuită de tre ce re a în cele veşnice a ta tă lu i d rag . S incere condoleanţe. Oana şi A lin G iu rg iu cu fa m ilia . (585547)

• Ne exp rim ăm p ro funda d u rere p r ile ju ită de trecerea în nefiinţă a b u n u lu i no stru p r ie te n , col. N E L U M O L D O V A N . F am . PĂR Â U .(T)

P R E L I M I N A R I I L E E U R O 2 0 0 0Miercuri s-a disputat penultima “etapă” din

campania de calificare pentru turneul final EURO 2000 găzduit de Belgia-Olanda în vara anuluiviitor.

Vâ prezentăm rezultatele înregistrate şi clasamentele.GRUPA I• Italia - Danemarca 2-3 (Fuser 10, Vieri 34,

• Jorgensen 30 pen., Wielghorst 56, Panucci 63• autogol). Derby-ul grupei a fost adjucat de oaspeţi care au revenit" de Ia 0-2.

• Elveţia - Belarus 2-0 (Turkilmaz 68, 86). Kubilay Turkilmaz a reuşit o dublă care l-a salvat pe coachul Gilbert Gress de la demitere, deocamdată.■ CLASAMENT

1. Italia 7 l 'A 2, 1 13-5 14 '2. Danemarca 8 4 2 2 *11-8 143. Elveţia 7 3 2 2 ' 7 - 5 114. Tara G. 7 : 3 0 4 7-14 95. Belarus 7 0 2 5 4-10 .21GRUPA a 2 - a• Georgia - Letonia 2-2 (Arveladze 30,

Kavelashvili 52 - Bleideli 62, Stepanovs 90). în O'uda remizei, Letonia a pierdut orice şansă de a juca barajul. Atacantul lui Ajax, Sota Arveladze, 5>-a făcut din nou datoria.

• Norvegia - Slovenia 4-0. (Istenic 15 - autogol, Iversen 17, Solskjaer 30, Leonardhsen

V "). Succes facil al “vikingilor” care şi-au y figurat cu o etapă înainte de final biletele pentru

Vara viitoare. Norvegia se califică în premieră la 0 astfel de competiţie.

Partida Grecia - Albania, programată la Atena

12- 1712-10 13

a fost amînată, motivul constituindu-1 cutremurul care a avut loc marţi în tara lui Homer.

CLASAMENT \1. Norvegia 9 7 1 î2. Slovenia' 9 5 2 23. Letonia 9 3 4 24. Grecia 8 2 3 3'5. Georgia 9 1 2 66. Albania 8 0 4 4G R U PA a 3 - a• Germania - Irlanda de Nord 4-0 (Bierhoff

2, Ziege 16, 33, 45). “Panzerele” lui Ribber s-au impus fară probleme graţie căpitanului Oliver Bierhoff, dar şi fondaşului Christian Ziege, jucătorul lui Middlesborough reuşind în premieră o triplă.

• Moldova - Turcia 1-1 (Epureanu 3 - Havatchu 76). Acest egal nu îi îndepărtează pe “ieniceri” de la baraj, avînd în vedere că locul ~ secund le este asigurat, iar ultimul joc al grupei îl vor disputa la Munchen cu Germania, echipă care nu a uitat eşecul de la Istanbul (0-1).î CLASAMENT \ /; 1. Germania 7 6 0 1 20-4 18

2. Turcia 7 5 1 1 15-6 163. Finlanda 7 2 1 4 9-12 7 ■

’ 4. Irlanda N. 7 1 2 4 3-15 5• 5. Moldova 8 0 4 4 7-17 4

G R U PA a 4 - a• Andorra - Rusia 1-2 (Ruiz 39 pen. - Onopko

23, 58). Victorie chinuită a oaspeţilor, dar importante sînt cele trei puncte cîştigate, care îi menţin pe ex-sovietici pe locul secund, înaintea Franţei. -

• Armenia - Franţa 2-3 (Mickaelian 7, Shahgueldian 90 - Djorkaeff 45 pen., Zidane 67, Laslandes 74). Campionii mondiali sînt la un singur pas de eliminare.

♦ Islanda - Ucraina 0-1 (Rebrov 40 pen.). Atacantul lui Dinamo Kiev a reuşit unicul gol al unui meci foarte slab, “pescarii” islandezi pierzînd orice şansă de a juca barajul. Ucraina este la un pas de o premieră, şi cred că îl va fbce în cele din urmă.

1. Ucraina2. Rusia3. Franţa4. Islanda5. Armenia6. Andorra

999999

13-3 21-1114-8 10-4 5-15 3-25 .

191818155.0

GRUPA a 5-a• Polonia - Anglia 0-0. Rezultat care (culmea)

v-aş spune că avantajează totuşi Anglia, care a încheiat campania. Elevii lui Revin Keegan au dominat jocul cu leşii, dar ocaziile nutneroase de gol nu au fost concretizate de Scholes, Fowler şi Owen.

• Luxemburg - Suedia 0-1 (Alexandersson 39). Scandinavii sînt deja calificaţi, urmînd să întîlnească pe 9 octombrie, Polonia ia Stockholm. F CLASAMENT ‘ i

1. Suedia 7 6 1 0 8-1 192. Anglia 8 3 4 1 14-4 133. Polonia 7 4 1 2 12-6 134. Bulgaria 7 1 2 4 3-8 55 - Luxemburg 7 0 0 7 2-20 0G R U PA a 6 - a• Spania - Cipru 8-0 (Urzaiz 19, 25, 37,

Guerrero 34, 42, 56, Cesar 82, Hierro 88). Cei doi atacanţi ai echipei basce Athletic Bilbao au reuşit fiecare cîte o triplă. Jose Antonio Camacho y Compania a răzbunat înfringerea (2-3) din

meciul de la Nicosia.• Israel - San M arino 8-0 (Benayoun 25, 46,

70, Mizrahi 38, Revivo 40, 68, Sivilia 84, Abuksis 89). Elevii lui Shlomo Sharf au măturat terenul cu amatorii din San Marino.gPLASAMENT -----" 1. Spania ~7 6 0 1 39-5 18

2. Israel 7 4 1 2 25-6 133. Cipru ' 7 4 0 3 11-18 124. Austria 7 3 1 3 16-19 105. San Marino 8 0 0 8 1-44 0G R U PA a 8 - a• Macedonia - Iugoslavia 2-4 (Saciri 60, Ciric

90 - Miloşevic 1, Babunski 4 - autugol, Stankovic 14, Drulovic 38). •

• M alta - Irlanda 2-3 (Said 62, Carabott 69 pen. - Keane 13, Breen 21, Staunton 74).

C L A S A M E N T ’1. Iugoslavia 7 5 l i 16-6 16

. 2. Irlanda 7 5 0 2 13-5 153. Croaţia 7 4 2 1 11-7 144. Macedonia 7 2 1 ■ 4 12-13 75. Malta 8 0 0 8 6-27 0G R U PA a 9 - a• Cehia - Bosnia 3-0 (Koller 26, Berger 59

pen., Poborsky 67)• Estonia - Scoţia 0-0• Faroe - Lituania 0-1 (Ramelis 55)

P l a s a m e n t f r ~r — t i1. Cehia 9 9 0 0 24-5 27"2. Scoţia 8 3 3 2 11-10 133. Estonia 9 3 2 4 14-13 114. Lituania 9 3 2 4 8-13 115. Bosnia 8 2 2 4 10-15 86. Faroe 9 0 3 0 4-15 3De reţinut excelentul bilanţ ai Cehiei: nouă

victorii din nouă partide susţinute, 27 puncte din 27 posibile.

Cristian FO CŞANU

j M k c ţ i a . s ă r a m » ! *

T c t : 1 9 1 2 1 - 2 7 -

•1 ii'ţ t* r * V-

A f o s t o p o a p t e d e n e u i t a t R o m â n i aCel mai greu examen pentru tricolori în

campania pentru EURO 2000 s-a desfăşurat miercuri noaptea, la lumina reflectoarelor, pe dreptunghiul.verde şi impecabil al Stadionului Steaua. O atmosferă de vis, stadionul arhiplin, entuziasta susţinere a tricolorilor de către galerie, în special în momentele grele (şi ele au fost, cu deosebire, în repriza' secundă). A fost acest examen ultimul pentru tricolori, fiindcă partida cu Liechtenstein din 9 octombrie va fi doar un “extemporal” şi nu pot să cred că aceşti superbi reprezentanţi ai deceniului de aur al fotbalului românesc nu-l vor trece cu succesul cuvenit. Nu pot şi nu vreau să cred că trupa lui Victor Piţurcă se va împiedica de un simplu ciot în marşul triumfal parcurs pînă acum spre turneul final EURO 2000, acolo unde va fi prezentă elita continentală. De zece ani România face parte din această elită. în acest deceniu fotbalul românesc a reuşit trei calificări în turneele finale ale C.M. (Italia 1990, S.U.A. 1994 şi Franţa

. 1998), plus una la turneul final EURO 1996 din Anglia. Peste o lună va' fi izbîndită, oficial, cea de a cincea calificare la un turneu final, cel ce va avea loc în Olanda şi Belgia anul viitor. Abia apoi vom trage linia şi vom trece la ce a însemnat deceniul de aur şi vom prospecta viitorul.

N-am sâ mă refer la filmul partidei de miercuri ''noaptea. L-a văzut o ţară întreagă. Am trăit cu toţii momentele deosebit de tensionante şi, cum noaptea a adus liniştea atît de necesară unei analize corecte, putem spune că rezultatul oglindeşte fidel raportul de forţe din teren, valoarea celor două echipe, ambele meritînd cu

prisosinţă să fie prezente la turneul final de anul viitor.Tricolorii au avut de partea lor prima repriză, cînd au ţinut în mînă “pîinea şi cuţitul” disputei, cînd şi-au creat mai multe situaţii dc gol decît lusitanii, golul înscris de Hagi în min. 36 fiind prea puţin faţă de ocaziile create la poarta excelent apărată de Vitor Baia. Este foarte adevărat câ, în repriza secundă, balonul a fost mai mult timp în posesia fotbaliştilor portughezi, care chiar ne-au înghesuit în anumite momente în jumătatea noastră de teren, au avut mai multe lovituri de colţ, dar situaţii grele, precum au fost cele create de tricolori la poarta portugheză, n-au fost la cea apărată de Stelea.

Se putea încheia partida cu o victorie a tricolorilor? Răspunsul este da. Condiţionat însă de neprimirea golului egalizator marcat de Figo în minutul trei al celor două de prelungire dictate de arbitrul neamţ Hartmut Strampe (care a cam ţinut cu portughezii, fiind foarte darnic în privinţa

“galbenelor” arătate tricolorilor). De plecam la . cabine la pauză cu un 1-0, altfel s-ar fi disputat repriza secundă, trupa lui Humberto Coleho trebuind sâ forţeze şi implicit sâ se deschidă.

Spectacolul fotbalistic a fost sacrificat cu bună ştiinţă de ambele combatante. A fost .un meci tensionat la maximum, o partidă de continuă pîndâ, fiecare aşteptînd ca partenerul să greşească decisiv. în prima repriză contra­atacurile noastre , au semănat panică în defensiva lusitană si

scorul putea lua proporţii. Am în vedere trei faze de neuitat: cea în care Adrian llie a vrut să strecoare printre picioarele lui Vitor Baia balonul ' (şi am fi avut parte de un gol antologic), respectiv de fazele lui Gică Hagi cînd, după o pătrundere pe stînga în careu, a şutat în muchia verticalei drepte şi balonul a ricoşat în out, apoi acel uluitor slalom printre apărătorii portughezi, după care a lobat balonul peste portar şi... transversală (Mircea Lucescu spunea câ de-i venea pe stîngul sută la sută era gol, dar marele nostru căpitan de oaste a lovit cu dreptul balonul). Merită să amintim cum a fost înscris de Gică Hagi golul cu numărul 35 din prodigioasa sa carieră la Naţională: Adrian llie a executat o “liberă” din lateral-stînga, balon trimis spre colţul scurt, Gică Hagi se înalţă şi şterge cu capul balonul dirijîn- du-l spre plasa porţii portugheze. Şi dacă am amintit goîul lui Hagi sâ-l evidenţiem şi pe cel al lui Figo. Atunci, în minutul trei al prelungirilor primei reprize Dan Petrescu a comis un fault ce nu-şi avea rostul (a încasat şi un “galben”), iar Figo a proiectat impecabil de la 19 metri balonul, peste zid, în stînga lui Stelea, la “paianjen”.

în încheierea acestor consideraţii ţlespre o noapte de neuitat să vâ prezentăm formaţia tricolorilor: Stelea - D. Petrescu (46, Filipescu), Ciobotariu, Gică Popescu, Filipescu (St. Nanu, 46) - Sabău, Gîlcă, Hagi, D. Munteanu - V. Moldovan (68, Lupescu), Adrian llie (87, Ganea). Să le mulţumim pentru bucuria pricinuită, egalul cu Portugalia fiind o virtuală calificare în turneul final EURO 2000.

Victor MOREA

a l i a 1 - 1 ( 1 - 1 )ADNOTĂRI

LA CALIFICAREA

LUI... HAGI• Sorţii ne-au scos în cale un singur şi adevărat

adversar de valoare, selecţionata Portugaliei, alcătuită din jucători cu cinci prenume, înregimentaţi, cu mici excepţii, în cele mai puternice campionate de fotbal din Europa. Ca şi în alţi ani, cu ocazia altor preliminarii, România şi-a făcut viaţa-grea în urma unui “pas în gol” pe propriul teren. Egalul cu Slovacia, după l-O la Lisabona şi 1-1 la Budapesta, ne-a readus cu picioarele pe pămînt, punînd totodată în discuţie priceperea în fotbal a lui Piţurcă. Tribunele şi o mare parte a presei Lau cerut atunci demisia. România, fotbalul românesc şi Piţurcă se aflau într-un mare impas. Salvarea avea să vină din partea “Regelui” Hagi, zgîndârit la coarda sensibilă de realizatorul emisiunii “Meciul meciurilor”, bardul Adrian Păunescu. De magnifica lui prestaţie se leagă prima victorie obţinută în faţa ungurilor, umilirea slovacilor la Bratislava şi jocul la rezultat cu Portugalia.

• în cele nouă partide disputate, România a înscris 22 de goluri. Golgeterul este Adrian llie cu cinci reuşite, urmat de Viorel Moldovan (4) şi Dorinei Munteanu (3). Poarta naţionalei a fost perforată de trei ori şi, ca o curiozitate, toate golurile încasate au fost din faze fixe (!!!). Ungurii ne-au dat gol dintr-o “liberă” de la 25 m, slovacii din penalty, iar Portugalia dintr-o altă “liberă” marca Figo.

C odin SAM O ILA

Celelalte două rezultate înregistrate în Grupa 7• Slovacia - Liechtenstein 2-0• Ungaria - Azerbaidjan 3-0

" Clasamentul grupei "România

2. Portugalia3. Slovacia4. Ungaria5. Azerbaidjan6. Liechtenstein

999999

664311

Au mai rămas de jucat, în ultima “etapă , programată în zilele de 9-10 octombrie, partidele:

• Liechtenstein - România• Portugalia - Ungaria• Azerbaidjan - Slovacia.

33T7

x V l C l ar putea fi reclama dumneavoastră

E Z E 2 BEEMIAvancronică... subiectivă

Pauza provocată de cele două “etape” ale preliminariilor pentru EURO 2000 s-a încheiat şi Divizia A reintră în actualitate prin partidele etapei cu- numărul VIII, pe care v-o prezentăm în continuare.

•GLORIA - F. C. NAŢIONAL. în ediţia trecută dublă victorie a “bancarilor’: 5-1 în tur, respectiv 4-2 în retur, (adică în primăvară). Deci ar fi cazul de revanşă. Depinde dacă “bancarii” vor fi de acord. Un meci de 1, X sau 2.

• PETROLUL - F.C. BRAŞOV. “Găzarii”, zişi şi “lupii galbeni”, au fost aspru criticaţi pentru “non combătui” din partida cu Rocar şi ca atare se vor răzbuna pe braşoveni. Dacă vor putea, fireşte. -

• F.C. EXTENSIV - RAPID. în Bănie se întunecă a jale. Vine campioana şi punctele adunate pînă acum sînt foarte puţine...

• DINAMO - ROCAR. “Cale liberă” pentm haiticul “cîinilor . roşii” spre a opta victorie. Că n-_are cine să-i oprească.

• OŢELUL - F.C. ONEŞTI. în toamna trecută a fost scor de forfait la Galaţi. Nu-i exclus să fie la fel şi acum.

• STEAUA - C.S.M. REŞIŢA. A fost 2-0 pentm Steaua în toamna trecută, dar atunci “viteziştii” erau ex-campioni, iar acum o formaţie din “plutonul” doi al ediţiei (locul 12 în actuala ierarhie a-toamnei). Chiar dacă “viteziştii” se zbat să redevină ce-au fost nu cred că reşiţenii, ocupanţii ultimului loc după şapte etape, le-ar putea crea ceva probleme. Deci un unu solist.

• F.C. ARGEŞ - FARUL. Dublă victorie a piteştenilor în ediţia trecută, cu 6-0 în toamna iui 1998 în “Trivale”, respectiv 2-0 în primăvară la Constanţa. Şi cum Ia ora actuală piteştenii ocupă poziţia secundă a clasamentului, le acord integral şansa victoriei. Dar va fi una muncită.

• CEAHLĂUL - UNIV. CRAIOVA. încă un examen greu al “sesiunii de toamnă” pentm universitarii din Bănie,-aflaţi, după şapte etape, pe poziţia a 17-a din clasament. în ediţia trecută a fost de două ori 2-1, fiecare combatantă cîştigînd acasă. Acum nemţenii au prins un “culoar” bun şi se vor bate aspm de tot să-l păstreze,

• F.C.M. BACĂU - ASTRA. în ediţia trecută, băcăuanii au luat “găzarilor” secunzi ai Ploieştiului patru din cele şase puncte. Acum sînt gazde, aşa că...

Victor E. R O M A N

T e l : 1 9 « 2 1 ,2 7

• -f - > • ".K- •

ISiîn culisele Iui **11Oferta a fost făcutăL a ş e d in ţa d e c o n s t i tu i r e a C o nsiliu lu i d e Adm inistraţie af FC “U", d e s fă şu ra tă cu exact, o să p tăm în ă în urm ă, a participat şi reprezentantul în R o m â n ia a l c o n c e rn u lu i a u s tr ia c O .M .V. (p roducător şi com ercializant d e lubrifianţi). Tot a tunci, Ioan Maja şi Marcel L âzărean u au d iscutat tim p d e 15 m inute cu dl Ş te fan Baghiu, urmînd c a în cursul a c e s te i săp tăm în i “U" s ă red ac teze o sc riso are d e intenţie p e c a re Ş. Baghiu s ă o r e m ită c o n d u c e r i i e x e c u t iv e d e la V ie n a . E venim entul a avu t loc ieri, iar răspunsul e s te a ş te p ta t pe la mijlocul să p tăm în ii viitoare. în s c r i s o a re a d e in te n ţie Io an M aja le-a fă c u t cu n o scu t austriecilor preţul d e afişare a panourilor

publicitare în incinta Stadionului “Ion Moina”. Nu a r fi e x c lu s ca O.M .V. s ă d e v in ă sp o n so ru l principal al lui “U”.

Cu sabia "federală" deasupra capului

M arcel L âzăreanu s -a aflat ieri la Com isia de Disciplină a FRF unde, bănuim noi, a neg a t că a r fi d ec la ra t la conferinţa d e p re să c ă arbitrii întîlnirii FC "U” - FC Apullum au bău t în s e a ra d e dinaintea jo cu lu i 2 ,5 litri d e w hisky ( a d u s to cm ai din în d ep ă rta ta Andorra). P în ă la în ch id e rea ediţiei nu a n ţ aflat d acă "federalii” l-au sa n c ţio n a t într-un fel an u m e.

Codin SAM O ILA

A va n c ro n ic ă ... scurtăO etapă foarte interesantă, cu

implicaţii la ambii poli ai clasamentului. Concret, iată programul celor nouă dispute.

• F.C. DROBETA -CORVINUL. Severinenii primesc vizita liderului. Acasă, severinenii au cîştigat toate cele trei partide disputate pînă acum. Vor reuşi şi de astă dată? Greu de răspuns, hunedorenii prinzînd gustul locului întîi.

• ELECTRO BERE - INTER SIBIU. Meci deschis triplei variante pronosportiste, mai ales că sibienii stau cu ochii aţintiţi spre primele trei locuri de care sînt separaţi doar de un punct.

• ASA TG. MUREŞ - JIUL. Prilej pentru mureşeni de a prelua de la corvineşti şefia clasamentului şi ca atare nu-i vor ierta pe “ortaci”.

• FLACARA - MINERUL MOTRU. Dacă nici de astă dată vîlcenii nu vor cîştiga, atunci îşi pot lua rămas bun de la Divizia B de pe-acum.

• CHIMICA - GAZ METAN. Foarte grea partidă pentm echipa din Tîmâveni, mai ales că medieşenii vor trage tare ca sâ nu piardă contactul cu hunedorenii şi mureşenii. Se va merge numai la victorie în ambele tabere.

• U. M. TIMIŞOARA - U. T. ARAD. Umiliţi la Hunedoara în etapa trecută, nou-promovaţii vor încerca să se răzbune pe “Bâtrîna doamnă”. Nu prea cred sâ le iasă pasienţa. E un meci greu, de I, X sau-2.

• “U” CLUJ - POLI TIMIŞOARA. Altădată derby studenţesc de tradiţie pe prima

scenă fotbalistică a ţării. Acum un meci între două echipe în reconstrucţie şi... sărace din punct de vedere financiar, care se zbat să iasă din lunga criză. Va fi meci greu pentm ambele protagoniste. . Merg, totuşi, cu “U”.

• F.C. APULLUM - ARO.Albaiulienii, întorşi de la Timişoara cu o “remiză”," primesc vizita muscelenilor.

Va fi o grea bătălie pentm ambele combatante.

• F. C. BIHOR - OLIMPIA SATU MARE. Sătmărenii merg la Oradea cu speranţe după victoria de sîmbătă trecută. Numai că vor trebui sâ ţină seama că bihorenii nu-şi pot permite să mai piardă acasă puncte (după cele patm cedate - trei mureşenilor şi unul clujenilor).

Ca atare cred că va fi unu.

V ictor E. ROMAN

l DIVIZIA C £ SERIA&A’feVI-

f iV f îN C R O N I C f î . . . S C U R T f iE ta p a cu num ărul 7 cuprinde

d o u ă d e rb y -u r i c lu je n e c e su s c ită un rea l in teres (m ai a le s d is p u ta d e la C îm pia Turzii). C e le la lte d o u ă formaţii din ju d e ţ jo a c ă “a fa ră " , la tă p ro g ra m u l co m p le t a l e tapei.

• L a m in o r u l B e c l e a n - A rie şu l Turd a . G h e r le n ii şi feroviarii d in Gruia au c îş tig a t în fa ţa nou-prom ovate i şi ch ia r la B e c le a n . D o ar dejen ilo r li s -a făcu t m ilă d e 'laminorişti". A cum e rîndu l turden ilo r s â i a s ă .“la ram pă". V or reuşi o a re ?

• M in e ru l O c n a Dej - U n ire a D e j. E s t e c a z u l s ă - ş i a r a t e u n ir iş t i i m ă r in im ia , c a în t r e vecin i.

• I.S.C. Turzii - CFR Cluj.“S î r m a r i i ” p r im e s c v iz ita feroviarilor clujeni. Va fi un m eci f o a r t e g r e u p e n tru a m b e le form aţii. “Sîrmarii" a u avan ta ju l t e r e n u lu i p ro p r iu . A s ta n u î n s e a m n ă c ă s în t d in a in te victorioşi.

• Silva Reghin - Phoenlx Bala Mare. î n c e t , în c e t , no u - p rom ovata a în c e p u t s ă se “p u n ă p e picioare”.

• Progresul Şomcuta Mare - Oaşul Negreşti. P în ă a cu m , din ş a s e p a r tid e , n o u -p ro m o v a ta , f o r m a ţ ia d in N e g r e ş t i , n - a c u n o s c u t în fr în g e re a , re u ş in d tre i victorii şi trei e g a lu ri. Va re u ş i tru p a din Ş o m cu ta M are,

tot nou-prom ovată, s ă tre a c ă în contul oşenilor prim a în frîn g ere? S e p a re că da.

• Olimpia Salonta - Silvana C. Silvanlei. Un "derb y ” a l... subso lu lu i c lasam en tu lu i. M eci c a re p e care.

• Armătura Zalău - Olimpia Gherla. Partidă d e s c h isă ce lo r

tre i v a r ia n te p r o n o s p o r t is te ; -1, X sa u 2.

• Crişul Aleşd - Someşul Satu Mare. R ăm în e d e văzut care dintre “a p e ” va cu rg e mai învolburat.

• F.C. Baia Mare - Minerul S ă rm ă şa g . P în ă şi p rog ram area ţine cu liderul, băim ărenii avînd la d egetu l cel m ic victoria cu num ărul şa p te .

A c e s te a s în t c e l e n o u ă d ispu te a le e tapei. R ă m în e să aş tep tăm ... surprizele.

Victor E. ROMAN

6 copii gherleni la Şcoa la de fotbal "Ivansuc"" Iv a n su c " . P r in t r e titu la rii fo rm a ţiilo r c e a c t i v e a z ă în C a m p io n a tu l R e p u b lic a n sa u

C e n tru l d e copiii şi jun io ri O L IM PIA G H E R L A n u s e dezm in te nici în a c e s t an . Tot m a i m u lte t a l e n t e a ju n g la fo rm aţii d iv iz io n a re C s a u la şcolile de fotbal din C luj-N apoca - " Ş te fa n C o v a c i" , r e s p e c t iv

SSESSeHSSE5SSKS

R U G B Yîn exclusivitate pentru “Adevărul de Cluj’1

Tiberiu BRINZA: “ Interesele lui Paraschiv vizavi de naţională nu pleacă din inim ă...”

Ju d e ţe a n s e g ă s e s c şi mulţi copii gherleni. în a c e s tă vară, d e exem plu , nu m ai puţin de 6 fotbalişti au trecut în... curtea Şcolii d e fotbal "Ivansuc". Printre ei s e află şi atacan ţii P in tea şi Tripon, doi juniori ta len ta ţi şi dornici s ă ajungă cît m ai departe în fotbalul nostru . S ă le urăm "cale liberă".

SZ. Cs.

Ieri, în Sa la Sporturilor “H oria D em ian”...

“ U” Conis Modena - Hapoel Ber-Tuvia 0-3 (-13, -21, -23)

Echipa vicecampioană a Israelului, Hapoel Ber-Tuvia Haţor şi-a încheiat turneul în România, întîlnind din nou “U” Conis Modena. Şi din nou oaspeţii s-au impus cu autoritate, practicînd un volei modern, cu acţiuni în forţă, cursive. O echipă matură şi omogenă, ce părăseşte România cu un palmares bun, 4 victorii din cinci meciuri disputate (3-2 şi 3-1 cu Elcond Zalău, de două ori 3-0 cu “U” Conis Modena şi 1-3 cu Someş Dej).

Dem ostene SOFRON

0< 99 © ®P r in tr e se c ţiile ca re au

a d u s p r in sportivii lor n e p ie r ito a re glorie Clubului “U", c tito rit în acel neuitat s e p te m b rie 1919, la un an de la M a re a U nire de la Alba Iulia, s e n u m ără şi atletismul. N um eroşi şi num eroase au fo s t a tle ţii şi a tletele care şi-au în sc ris num ele cu litere d e a u r în istoria clubului şi a atletism ului rom ânesc..

M îin e , s îm b ă tă 11 s e p te m b r ie , la ora 10, în P a r c u l sp o r tiv "luliu H a ţ i e g a n u ” a re loc o festiv itate dedicată aniversării a 80 d e ani de atletism la “U", m o m e n t la' care vor fi p re z e n ţi atleţi ş i.a tle te din to a te generaţiile . O reîntîlnire cu am intirile d e neuitat,

1 0 septem brie • A c u m o ju m ăta te de

se c o l (în 1949) semifondistul Dum itru Tâlmaciu d in C a p ita lă şi-a atins apogeul cariere i s a le , îmbunătăţind în v a r a a c e e a reco rd u rile n a ţio n a le p e distanţele d e 8 0 0 ş i 1 .5 0 0 m. Ş iru l e x c e l e n t e l o r s a lep e rfo rm a n ţe a fost deschis c h ia r p e "M unicipalul" c lu jean , u n d e într-un concurs d e s e le c ţie pentru Jocurile M o n d ia le ’ Universitare de la B u d a p e s ta (17-21 august din- a c e l a h ) el ş i-a în sc ris n u m ele pen tru prima oară pe lista recordm enilor ţârii. EI a a le rg a t a tunci 1:54,9 min., îm b u n ă tă ţ in d reco rd u l clujeanului Kişs Gheorghe, d a tîn d în c ă diri anul 1940. P e s te o săptăm înă , Tâlmaciu a lu a t s ta r tu l la D iăsgyor în t r - o c o m p e tiţiein te r n a ţ io n a lă , u n d e a c o r e c t a t re c o rd u lb ra şo v e a n u lu i Victor Pop, d e d a ta a c e a s ta la 1.500 m. V e c h iu l re c o rd e ra d e 3 :5 8 ,2 m in ., ia r a c u m a d e v e n it 3 :56 ,2 min. Tot în ace l o ra ş din Ungaria, a d o u a zi, e i 'a m ai scăzut 5 zecim i d e s e c u n d e şi din recordul stab ilit la Cluj în proba d e 8 0 0 m ; noul său record a d e v e n i t 1 :5 4 ,4 min. L a B u d a p e s t a a d e v e n i t cam p io n mondial universitar în a c e a s tă ultimă probă c u 1 :5 4 ,7 m in ., . r e s p e c tiv v icecam pion la 1.500 m c u 3 :57 ,8 min. Revenind în ţa ră , la sfîrşitul primei d ecad e a lun ii s e p te m b r ie el ş i - a îm b u n ă tă ţ i t la B u c u re ş ti a m b e le recorduri: 1:54,2 ş i, re sp ec tiv 3 :5 4 ,8, min.

LASZL6 Fr.

- T iberiu Brînză, cum este Ia Narbonne?- Cald, foarte cald. Ca rugby va fi din ce în ce

mai greu. Echipa s-a întărit cu şapte, opt jucători britanici din prima divizie, iar disputa pentru un loc de titular va fi tot mai aspră.

- C u m a evoluat T ib e r iu B rîn zâ la Narbonne?

-•Nu am avut un sezon extraordinar, fiind aproape un an de zile accidentat. Evoluţia mea trebuie să fie una foarte bună pentru a prinde echipa şi un loc în primii “15”. Sper ca la Cupa Mondială să fiu în formă, să conving, atît pentru noi, cît şi pentru francezii de la Narbonne.

- Cum apreciezi ultim ul turneu de verificare al României? Cum se prezintă lotul României în momentul de faţă?

- Turneul a fost mediocru. Am întîlnit echipe mediocre, de slabă calitate. Ne-am bucurat de victorii la echipe din divizia a 3-a franceză care nu spun multe pe plan naţional. Cît priveşte lotul României pentm Cupa Mondială nu cred că este cel mai bun care să reprezinte România la această însemnată competiţie.

- C re d e ţi câ aceasta se datorează

antrenorului Paraschiv?- Cu siguranţă. Nu ştiu dacă Paraschiv va -

alcătui cel mai bun lot. Ştiu doar că interesele | lui vizavi de naţională nu pleacă din inimă, ci J din cu totul alte interese, străine echipei.

- Cum ar arăta clasamentul final al Cupei | prin prisma valorilor prezente?

- Primele trei locuri vor fi ocupate, aproape j sigur, de Africa de Sud, Noua Zeelandă şi i Australia. Din Europa se apropie Anglia. Franţa 1 este departe de ceea ce a fost. Surprize pot însă realiza Irlanda şi Ţara Galilor.

- Pe cînd înapoi Ia “U” Cluj?• - Grea întrebare, foarte greu de dat un răspuns, j cel puţin acum. Să aşteptăm Cupa Mondială, apoi j vom mai vedea.

***•A fost definitivat lotul României pentm C.M. j

Din el fac. parte şi clujenii Tincu, Săuan şi I Maftei. Rezervă este Cerceş, deşi, după evoluţiile j din turneul francez, locul său ar fi fost în I cei “30”.

Dem ostene SOFRON j

" G f i T f î

D E S T f i R T "Echipa A.J.P.S. Cluj, în

alcătuirea Cristian Lazăr, Florin Palcău, Marius Petrescu, Dorin Mărgineanu şi Szilard Szepesi, plus rezerva Adrian Simionaş, este gata de start pentm finala Campionatului Naţional pe echipe, întrecere găzduită de zălăuani. Echipa se va deplasa la finală avîndu-1 drept “căpitan nejucător” pe Marin Petrescu, preşedintele A.J.P.S. Cluj. Din partea noastră urarea “Fir întins”, respectiv, după titlul la individual cucerit de Florin

Palcău,' ne-ar bucura o poziţie fruntaşă pe ţară şi a echipei noastre.

" S f l C f l L f i l f i

1 9 9 9 "O atenţionare, făcută din

vreme, pe adresa tuturor celor care vor să participe la concursul de pescuit la răpitori dotat cu TROFEUL “SĂCĂLAIA 1999”. Prin nominalizarea trofeului v-am făcut cunoscută şi “arena” întrecerii: lacuf Ştiucilor de la Săcălaia. Concursul va avea loc pe data de 2 octombrie, înscrierile pentm participare la concurs se fac pînă la data de 24 septembrie la A.J.P.S. Cluj, taxa de participare fiind de 50.000 lei. Amănunte în plus pot fi' obţinute la sediul asociaţiei, respectiv la telefonul 19-89-76. Concursul a fost fixat

pentru ziua de' 2 octombrie fiindcă “pică” într-o sîmbătă, respectiv solunarele favorabile (zi “roşie”, cu şanse foarte

•bune).

S O U I N f f R E L EIată ce prevede prognoza

pentru perioada 11-17 septembrie: vă rog să vă ţineţi bine fiindcă în calendaml P.M. sîmbătă 11, duminică 12, luni 13 şi marţi 14 rezultă patm zile “roşii” la rînd (deci şanse foarte bune); un scurt “stop” pentm miercuri 15 (“zi neagră”, de stat acasă), după care urmează două zile “albastre” (şanse bune) pentm joi 16 şi vineri 17. Ca de obicei, urarea de “Fir întins” pentm toţi cei ce vor poposi pe mal de ape, (inclusiv lui Marius, care este ceva mai re ţinu t împotriva solunarelor).

Victor PESCARU

,. Jv „ ' ’ ^v ;-;, v ■- ' S&r. . '/«V* '-'.

BU RSA DE VALORI BUCUREŞTI

r9 s e p t e m b r i e 1 9 9 9[Sknb D* nun ir* soc ie ta te I VN | Prjned. Var PER Max. Min. [ Nr.act.

Categoria |( 21 s o c ie ta t i )

ALRbet ALRO SLATINA 2 5 0 0 0 8 7 6 8 6 .7 5 -3 1 5 .6 8 8 5 0 0 8 3 0 0 0 2 1 7 1 7ATBset ANTIBIOTICE IAŞI 1 0 0 0 1322.29 0 7 .2 1 340 1300 3 3 7 8 3ARC bet ARCTIC GĂIEŞTI 1000 3 7 6 8 .7 5 -3 29 3 8 5 0 3 7 0 0 3 6 0 5 9DACBet AUTOMOBILE DACIA PITEST 1 0 0 0 69 5 .8 4 0 0 7 0 0 6 9 0 26 8328AZObct AZOMURES TG .MUREŞ 1 0 0 0 882 .1 -3 2 .8 9 1 0 8 6 0 9 6 7 9 0AGR BA. NC A AGRICOLA .16000 17186.11 -18 174 .3 1 8 900 1 6 100 7 27TLV BANCA TRANSILVANIA C LUJ 1 0 0 0 2 6 1 7 .1 9 0 3 9 2 6 5 0 2 6 0 0 3 8 6 0 9NVR N AVRO MG A LAT! 2 5 0 0 0 3753 .21 -1 1.6 3 8 0 0 3 7 5 0 9 8 2CMPbet . COMPASI8IU 100 0 8 19 .27 3 1 3 8 8 3 0 8 0 0 -1 6 2 1 5ELN ELCOND ZALAU 100 0 6 7 5 .1 6 -1 2 1 6 .6 6 8 0 6 70 5 0 0 0EU ELECTROAPARATAJ bucures- 100 0 1033.38 16 1.2 1110 9 3 0 5 5 6642EXC EXC ELENT BUC URESTI 1 0 0 0 800 -1 6 .2 8 0 0 8 0 0 2 3 3 3OIL OIL TERMNAL CONSTANTA 1 00 0 646.1 3 1 7 .5 6 5 0 6 30 4 8 3 7 20LTbet OLTC HIM RM.VALC EA 1 0 0 0 530 -1 3 7 4 5 30 5 3 0 19590INX OTEUNOX TARGOVISTE 2 5 0 0 0 9000 5 4 .6 9 0 0 0 9 0 0 0 2 0 0PCLeET POLICOLOR BUCUREŞTI 1 00 0 4 8 1 7 .1 3 0 9 .8 490 0 4 7 5 0 13897ASP**** RartNfiRtft ASTRA ROMANA PLOIEST 1 0 0 0 833.1 0 i 3 .9RBR RULMENTUL BRAŞOV 1 0 0 0 181 0 5 .5 181 181 1000SNCbet ŞANTIERUL NAVAL CONSTAMTA 2 5 0 0 0 2270 7 0 2 4 0 0 2 0 5 0 2 5 0TERbet TERAPIA C LUJ - N APOC A 1 0 0 0 5 6 5 6 .1 6 -2 7 .2 5 7 0 0 5 5 5 0 3 7 4 9TBM TURBD MECANIC A BUC URES 2 5 0 0 0 2 2 5 7 5 .4 7 -1 3 3 .2 2 2 6 0 0 2 2 5 0 0 159

ITotal c a tego ria I I 1 i 1,164,402Categoria a ll-a ( 104 s o c ie ta t i ) i

AEM AEM TIMIŞOARA 2 5 0 0 0 2 7 0 0 0 .0 0 0 8 .1 - 0 0 0ARS AEROSTAR BAC AU 2 5 0 0 0 3 6 0 0 .0 0 5 4 .7 3 6 0 0 3 6 0 0 3 5AER AEROTEH BUCUREŞTI 2 5 0 0 0 7 3 0 0 00 4 2 .4 7 3 0 0 7 3 0 0 30ASA AGRAS BUCUREŞTI 10 0 0 1 914 .17 0 . 3 .2 0 0 0ALB ALBAPAM ALBA IULIA 10 0 0 4 0 3 .0 0 -2 7 7 3 4 0 3 4 0 3 4 7 2ALM ALIMENTARA C LUJ-NAPOCA 1000 1 126 .95 0 3 3 .4 0 0 0AMC AMC O OTOPENI 2 5 0 0 0 9 0 0 0 .0 0 2 5 0 9 0 0 0 9 0 0 0 100AMP v AMEP AMERICAN PACKAGING TECUC 1 0 0 0 185 .00 -10 0 185 185 83AMO AMONILSLO BOZIA 1 0 0 0 260 .41 1 0 2 7 0 2 5 8 3 4 0 4AMY AMYLON SIBIU 1 0 0 0 6 0 0 .0 0 0 0 0 - 0 0APS APSA BAIA MARE 1 0 0 0 5 0 0 .0 0 0 e 0 0 0ARM ARMATURA C LUJ-NAFOC A 100 0 5 3 6 .6 6 -4 1.5 5 4 0 5 3 0 - 299 1ART ARTROM SLATINA 2 5 0 0 0 9 0 0 .0 0 -5 0 9 0 0 9 0 0 129ASM ' AS AM IAŞI ■ 2 5 0 0 0 3 0 5 0 .0 0 0 1 1 .5 0 0 0ASV ASTRA VAG 0 AN E ARAD 10 0 0 9 7 3 .0 4 -1 0 9 8 0 9 6 0 2 1 0 8 4AUR AURORA TG .FRUMOS IAŞI 2 5 0 0 0 150 0 0 .0 0 -7 1 1 5 0 0 0 •15000 39BRM BERMAS SUCEAVA 100 0 19 0 0 .0 5 0 2 1 9 2 0 187 0 3 3 0 0CRB CARBID-FOX TARNAVENI 1 0 0 0 28 0 .0 0 0 5 .7 0 0 0CBC C ARBOCHIM C LUJ-NAPOC A 2 5 0 0 0 6 350 .41 0 0 0 0 0CPL CARMETAPLAST DEVA 2 5 0 0 0 8 7 0 0 .0 0 -1 5 .7 8 7 0 0 8 7 0 0 4 0CRN CARNEARAD 2 5 0 0 0 2 6 0 0 .0 0 0 0 0 0 0CAS CASIROM TURDA 100 0 3 0 0 .0 0 0 0 3 0 0 3 0 0 12 4 8CER CERCON ARIESUl CAMPIA-TURZn 1 0 0 0 2 0 0 .0 0 0 2 0 0 0CPR CHIMOPAR BUCUREŞTI 2 5 0 0 0 1 2000 .00 5 1 .4 1 2 0 0 0 1 2 0 0 0 1 00CRT CIORAPI TIMIŞOARA 1 0 0 0 2 2 3 .0 0 0 0 2 2 3 2 2 3 6 3 7CIP CIPROM PLOIEŞTI 1 000 306 .71 4 4 7 .8 3 1 8 3 0 0 2 2 0 0 0CMB CMBBDCSA 2 5 0 0 0 2 5 0 0 0 .0 0 0 1 5 7 .4 0 O1 0ENP COMP. ENERGOPETROL c»hf 2 5 0 0 0 9 4 0 0 .0 0 8 0 .9 9 4 0 0 9 4 0 0 10DOR DOROBANŢUL PLOIEŞTI 3 0 0 0 6 5 9 .7 6 4 0 8 7 0 8 5 0 5 4 9EPT ELEC TRO PUTERE C RAIOVA 1000 2 5 8 .1 2 -2 6 6 2 6 5 2 5 0 3 4 0 6 8ETN ELECTROTEHNICA BUC UREE 2 5 0 0 0 9 0 4 6 .2 8 -7 1 .2 9 7 0 0 8 6 0 0 18 8FOR FORAJ SON DE CRAIOVA 1000 5 3 5 .9 4 1 3 .6 5 4 0 5 3 0 1 2 833ORX GRIMEXTG. JIU 2 5 0 0 0 1750 .00 9 1 7 0 .8 1 750 175 0 70HTR HITROM VASLUI 2 5 0 0 0 8 4 4 2 .0 4 -6 B.1 8 6 5 0 8 3 5 0 8 2 9IAI LAI.P.O. ZALAU 2 5 0 0 0 14 5 0 .0 0 12 5 4 .1 1 450 145 0 15IMP IMPACT BUCUREŞTI 1000 10 6 1 2 .8 0 2 4 1 0 8 0 0 1 0 5 0 0 151 6[IMS I MS AT BUCUREŞTI 6 0 0 0 14 1 4 8 .6 5 8 4 1 4 5 0 0 1 3 7 0 0 5 1 8IDA N DAG RA.RA ARAD 100 0 78 .8 7 -3 0 8 0 7 5 2 0 5 4 7ÎNT NTERNATIO N AL S 1N AIA 100 0 2 5 2 6 .5 5 -2 5 0 2 5 5 0 2 5 0 0 3 1 2 6IRS M. P. IRIS BARLAD 100 0 - 5 8 6 .6 7 -1 9 .5 7 0 0 5 3 0 3 0MCN MECANICACEAHLAU 2 5 0 0 0 1 1338 .95 -8 0 1 2 8 0 0 9 3 0 0 3 1 5 3MPN MO PAN TG, MUREŞ 100 0 8 3 0 .0 0 6 6 .6 8 3 0 8 3 0 6 7 6MPR MD PARI V RÂMNIC U VALCEA 100 0 3 9 9 .2 9 1 11 .7 4 0 0 3 9 6 9 0 5 5MPG MD RĂRIT PANIFICAŢIE GALA 1000 9 1 6 .6 8 0 1 4 .5 9 2 0 9 1 0 2 3 9 4t e NETEX BISTRIŢA 100 0 2 6 0 .0 0 0 0 2 6 0 2 6 0 2 5 0 0PAN PANEG RANO C LUJ-NAPOCA 2 5 0 0 0 1 2 2 0 0 .0 0 -1 30 1 2 2 0 0 1 2 200 158PEI PETRO LEXFORTIMPORT BUC 1 0 0 0 0 0 1 1 4 1 3 3 .8 6 5 5 .1 1 1 7 0 0 0 1 0 8 0 0 0 127PPL PROOPLAST BUCUREŞTI 2 5 0 0 0 2 1 0 0 0 .0 0 -1 2 .2 2 1 0 0 0 2 1 0 0 0 4 0VAC PRODVINALCO CLUJ-NAPOC 1000 1210 .00 1 2 .4 1 210 1 210 4 1 5ROB ROBINETE INDUSTRIALE bac- 2 5 0 0 0 3 0 0 0 .0 0 0 10.1 3 0 0 0 3 0 0 0 4 0SCD SICOMED BUC URESTI 1000 ' 19 7 5 .6 0 1 2 .2 1990 1 970 1 7 5 7 05DT SIDERTRANS CALARASI 1 0 0 0 4 0 5 .9 8 -3 0 .9 4 1 6 4 0 3 841SLC SILCOTUB ZALAU 2 5 0 0 0 6 4 2 7 .7 8 3 0 6 7 0 0 5 7 0 0 180STZ SINTEZA ORADEA 100 0 . 2 9 7 .0 0 -1 1.6 2 9 7 29 7 1360TRS TURISM tn«Msn.vwiiAci.i;j-Kflpiîc« 2 5 0 0 0 3 1 5 7 2 .7 5 1 8 .8 3 2 0 0 0 3 0 5 0 0 3 5 6UAM UAMT ORADEA 4 5 0 0 54 8 .3 2 -2 1 8 5 5 0 5 3 0 4 4 3 8UTN UTON ONEŞTI 2 5 0 0 0 7 3 0 0 .0 0 0 1 .9 7 3 0 0 730 0 100UZC UZUC PLOIEŞTI 2 5 0 0 0 4 0 0 0 .0 0 0 1 .9 4 0 0 0 4 0 0 0 3 5APC VAE - APC ARO M BUZĂU 1 0 0 0 3 7 0 .0 0 0 4 9 3 7 0 3 7 0 3 5 4 4 7VAP VINALCOOL PRAHOVA 100 0 5 6 0 00 0 0 5 6 0 5 6 0 3 9 9

iTotal categoria a ll-a l 209,279__ iTotal categoria 1 * II 1,373,677

IT O T A L G E N E R A L J 1,373,677Capitalizare (mll lei) o S 213 069BET ROL - 532.00 puncteMax. ■“ 5 43 .08 puncte®ET*C ROL = 581 .80 puncte ‘C apitalizare (USD) = 3 1 9 OS6 795BET USD - 245.28 puncte=2M3x = 570.19 puncteBET-C U SD = 298.93 puncte .

Variaţie = -11 .39 p uncta (-2.10% )Min = 523.07 puncteVariaţie = -8 .40 puncte (-1 .42% )Va riatie 52Min = Variaţie

= -5.52 puncte (-5.62% ) 2 8 1 .0 9 puncte = -4.76 p u ncte (-1.57% )

Categoria I este prezentată integral iar, la categoria a ll-a, numai cele mai tranzacţionate 60 de societăţi :

Informaţiile referitoare la Bursa de Valori Bucureşti si la Plata extrabursieră RASDAQ Provin de la INTERDEAIER CAPITAL INVEST SA, str. Constanţa nr. 7, Tel. 433212.

F O M D U R I' M lActive Classic*

j. _,16.603 lei I

Active Dinamic*42 .034 lei j

Active Junior’ ; f " -v*• 1.661 lei |

3116.900 lei j

« tunaui mutual ÂRDAF223 .000 lei I

. : 51 .150 lei |S?piţal Plus (Credit Fond)_ ~ . 11.233 leiCpndul p e n tru Comerţ Exterior

117.180 leii

Fortuna C lassic* * '513.000 lei |

Fondul National de Acumulare T I Z - 18. 440 lei j Fondul National do Investiţii • "1

517.400 lei |Fondul de Investiţii şl Dezvoltare 5?

1.703.780 lei] Ret con ' " ■ :~ 3.377 lei]Fondul Monetar Stabilo •

_ _ _ _ _ 192.705 lei |

Fondul Mutual Transilvania " '......... „ ................ _ .......54.735 lei IFondul Tezaur _________

~ 111.730 Iei I* - V aloare în reg istra tă în 8.09.1999

Cursuri pe piaţa valutară w rîr anunţate de BNR lrvlt- jn dau de 9.09.1999

D EN U M IR EA VALUTEI>-. >>:v-?- ’ -v:- Simbol

Variaţie faţă de ziua precedentă (%)

CURSUl IN U I

DOLAR AUSTRALIA AUD 0.23 T 10621

DOLAR CANADA CAD 0.22 T 10981

FRANC ELVEŢIA CHF 0.22 î 10817

COROANA DANEMARCA DKK 0.34 T , 2328

URA STERLINĂ GBP 0.99 r 26490

YEN JAPONIA JPY 1.77 î 149.73

COROANE NORVEGIA NOK 0.29 T 2104

COROANE SUEDIA SEK 0.20 T • 2008

DOLAR SUA USD 0.15 Î ; 16339

DST DST 0.31 l 22362

EURO EUR 0.26 t : 17308

C ursurile ţărilo r partic ipan te la EURO ,

SHILING AUSTRIA ATS 0.24 T 1258

FRANC BELGIA BEF 0.23 T 429

MARCA GERMANĂ DEM 0.26 î 8849

PESETA S SPANIA ESP 0.26 t 104.02

MARCA FINLANDEZĂ FIM 0.28 T 2911

FRANC FRANŢA FRF 0.27 T 2639

LIRĂ IRLANDA IEP 0.26 î 21977

LIRĂ ITALIA UT 0.22 T 8.94

GULDEN OLANDA NLG 0.26 T 7854

ESCUDOS PORTUGHEZ PTE ' 0.26 T 86.33

1 g AUR (p re ţ bi lei) ..0.46 t 134899

R a t e l e a n u a l e a l e d o b î n z i l o r

a c o r d a t e d e u n e l e b ă n c i

? Q c u a c t i v i t a t e î n j u d e ţ u l C lu j .

l a d e p o z i t e l e î n l e i

- p e r s o a n e f iz ic e - %OENUM'IKEA VALUTEI. S.ta bol Variaţi* raţA e* xlu*

k;. precedent* (%) .CURSUL LEŢ

DOLAR AUSTRALIA AUD 0.23 TDOLAR CANADA CAD 0.22 TFRANC ELVEŢIA CHF 0.22 TCOROANA DANEMARCA DKK 0.34 TLIRA STERLINA GBP 0.00 î 26400YEN JAPON IA JPY 1.77 T

NOK 0.20 TCOROANE 8UEOIA SEK 0.20 T 2006DOLAR 8UA ■jşUSD ■ ' 0.15 TDST D3T \ 0.31 4. 22362EURO . EUR .. ; 0.26 T rCunturito ţ Ari lor ptrlldpant» la EUROSHILING AUSTRIA ATS 0.2-4 T 1258FRANC BELGIA BEF 0.23 T 420MARCA GERMANA • OEM , 0.26 T 8640PESETAS SPANIA ESP 0.26 T 104.02MARCA FINLANDEZA FIM 0.28 T 2011FRANC FRANŢA FRF 0.27 T 2630LIRA IRLANDA IER 0.26 T 21077LIRA ITALIA LIT 0.22 T 8.04GULDEN OLANDA NLG 0.26 T 7854ESCUDOS PORTUGHEZ PTE 0.26 T 86.331 g AUR (pre( 1,1 **»'> 0.46 T 134809

C a s e d e s c h i m b v a l u t a r

C I u j - N a p o c a 9 . 0 9 . 1 9 9 9-lei -

Casa d e sch im b , va lu ta r

USD DEM

C V C V

MAC ROGROU P 16.240 16.300 8.750 8.790

PLATINUM 16.200 16.300 8.650 8.800

CAMBIO 16.230 16.300 8.730 8.780

PRIMA 16.220 16.300 8.720 | 8.800

p e r s o a n e j u r i d i c e - %. B a n c a v J a v e d e r e 1 lu n a 3 iu n i 6 lu n i 9 iu n f 1 2 lu n i

BCR * 10 50 51 5 2 53 5 4

BRD** 10 50 5 2 5 3 5 4 5 5

BA 10 4 8 4 9 * 5 0 51 52

\ l :. B a n c P o s t* 10 4 5 5 0 ‘ 5 4 • ■ 5 4 57

Io n Ţ ir ia c * 10 52 5 5 .5 5 6 5 6 .5 57

B A N K C O O P* 10 : 5 7 5 8 5 9 61 6 2

B u c u r e ş t i 8 4 5 50 - - -. T r a n s i lv a n ia 10 4 6 5 0 4 8 4 7 4 5

R o m â n e a s c ă 10 52 53 5 4 5 4 55

C E C *12 - 35

B .I.R . 10 • 48 49 5 0 51 52

N A P O C A(<f«b. fltriueUŞ ; 14 55 57 ■ 51 : ţ 5 0

L O IA L C O O P 10 70 7 2 7 4 - 74

S F IN X C O O P 10 56 58 . . ;•

R O M EX TER R A (d o b . v a r ia b i lă ) 10 53 54 55 56 57

t u r c o - r o m A n A(d o b . v a r ia b i lă ) 10 4 5 50 48 - 4 5

Nntâ: Cursuri afişate la ora 14)0. La aceeaşi casă de schimb valutar, cursurile pot varia de la un punct de lucru la altul.

* dob’în tfi^serapiteTfzeaz¥** cu plata dobînzii la expirare Notă: M odificarea d o b în z ilo r se com unică redacţiei, pînă la ora 1200 prin fax: 19.74.18.

Piaţa extrabursieră RĂSDĂQ - 9.09.Societăţi din Judeţul

1999Cluj

SIMBOL SOCIETATE COMERCIALĂ VARIAŢIE NR.TRANZA CŢI

VOLUMTUTAL

VALOARETOTALA P R E Ţ MEDIU IN CH D ERE

PRECEDENTĂ P R E Ţ P R E Ţ Ml N MPREŢ

IN CH D ERE

A G C H A G R O C O M S U IN - C J 6 2 .5 0 .. 1 . 908 4 7 2 1 6 0 0 5 2 0 0 3 2 0 0 5 2 0 0 5 2 0 0 5 2 0 0

G R A T G R U P 4 INSTALAŢII - C J -1 1 .5 4 1 2 8 4 4 3 2 7 0 6 0 0 1150 1 3 0 0 115 0 115 0 ‘ 115 0

S A N E S A N E X - C J . 1 .89 • 4 55 0 0 2 9 7 0 0 0 0 5 4 0 530 5 4 0 5 4 0 540

IN PR IN S T IT U T P R O IE C T - C J 0 .0 0 1 5 18 16 5 7 6 0 0 3 2 0 0 3 2 0 0 3 2 0 0 3 2 0 0 3 2 0 0

S O B A S O M E S B A L A S T IE R E - C J -3 3 .3 3 i , 1012 1 4 1 6 8 0 0 14 0 0 2 1 0 0 1 4 0 0 1 4 0 0 1 4 0 0

A R C U A R T A C U L IN A R A -C J 0 .0 0 1 540 5 4 0 0 0 0 10 0 0 10 0 0 1 0 0 0 1 0 0 0 1 0 0 0

N A P O N A P O C A - C J 0 .0 0 1 ; 63 8 4 2 1 0 8 0 6 6 0 6 6 0 . 6 6 0 6 6 0 6 6 0

S P U T S P U T - C J 0 .0 0 1 79 3 9 5 0 0 0 5 0 0 0 5 0 0 0 5 0 0 0 5 0 0 0 5 0 0 0

; T C IG• f C I C O N T R A C T O R .

G E N E R A L - C J0 .0 0 1 7 8 3 5 8 8 0 0 4 6 0 0 4 6 0 0 4 6 0 0 4 6 0 0 4 6 0 0

C A C U C O M A T C L U J - C J 0 .0 0 1 78 2 3 4 0 0 0 3 0 0 0 3000* 3 0 0 0 3 0 0 0 3 0 0 0

ÎRN A IR IS C L U J N A P O C A - C J -3 .8 5 :,'"T . 2 78 2 0 8 5 0 0 7 5 0 7 8 0 • 7 5 0 7 5 0 7 5 0

A G T UA G R O T R A N S P O R T T U R D A

- C J0 .0 0 1 39 1 9 5 0 0 0 5 0 0 0 5 0 0 0 5 0 0 0 5 0 0 0 5 0 0 0

A B R Z A B R A Z IV U L -C J f ' . 0 .0 0 1 : '4 0 6 1 7 8 6 4 0 4 4 0 4 4 0 4 4 0 ■ 4 4 0 4 4 0

S T R D S T IC L A T U R D A - C J 0 .0 0 1 8 0 1 6 8 0 0 0 2 1 0 0 2 1 0 0 2 1 0 0 2 1 0 0 2 1 0 0 '

T O R 2 0SIIVBOL SOCIETATE COMERCIALĂ VARIAŢIE NR.

TRANZACŢIVOLUMTOTAL

VALOARETOTALĂ PREŢ MEDIU IN CH D ERE

PRECEDENTĂ PREŢ MAXM PREŢ MINM PREŢÎNCHDERE

MARN w \ r m o s ;m - h d 3 .8 ,; 31 - 2134171 2881092350 1350 - ' 1300 1350 1300 1350

. RADY RAF NA R IA DA RMA NES TI - BC 27.9 75 375000 2062500000 5500 4300 5500 5500 5500

AM C AMIC-TL 0.0 ! 1 ■ 17000 1979004000 116412 116412 116412 116412 116412

BALG CETATEA BALGRAD - AB 35.5 6 2813 945379476 336075 248104 341280 329946 329946

: CGAU COMPONENTE AUTO - AG ■ 0.0 . , , 14. ' 51741 569112000 • vi 10999 11000 11000 10000 11000

BRCR BRAICONF - BR 0.0 6 188893 566750400 3000 3000 3100 3000 3000

TU FE- TU fyŞM FEU X BĂ IL EFEU X - -0.3 ' -12 31878,'; 540559500 16957 17000 : 17000 16500 17000

NOVY NORVEA BRAŞOV-BV 99.8 2 450473 540260150 1199 600 1200 550 550

SUCA SUT CARPATI - BU 22.8 8 598137; 418489560 ; ; ; ; r ; 700 570 ■/ . 700 560 560

CALU CAL IMAN ESTI-CAC IU LATA - VL 2.1 10 429970 403898340 939 920 940 920 920MARG MARGCOM - BH 0-0 : 6 540000 378000000- 7 0 0 i i ififiY 700 ; 7 00 700 700INBR INTEX BRAŞOV - BV 0.0 5 240763 240763000 1000 1000 1000 1000 1000CLAS • CIASJCOR - BH : ■0.1 v V::Yy2 232000 208452000 • 899 900 9 00 897 .9 0 0ROMB ROMCIM BUCUREŞTI - BU 4.9 14 5681 202626500 35667 34000 37000 33000 37000ROP1 ROLAST - AG r> - 2 . o ; 3 .397475 198799000 . 5 0 0 ' : ; • 5 10 : • 520 500 ; 520IMEP ANA-MEP PITEŞTI-A G 1.3 11 237791 190213620 800 790 800 • 790 800

MECK METALURGICA - AB . 6 5 5 0 .0 .; - 1 905 180547500 199500 3000 : 199500 199500 199500M XM MOLDOCIM-NT 7.1 3 11887 178305000 15000 14000 15000 15000 15000POBR ’ l POIANA BRAŞOV-BV ■ ■> *0.6 • 17 482527 172972600 .3 5 8 '■ “ 360 360 330 - 360ICOS C O S -S B 0.0 2 152127 152127000 1000 1000 1000 1000 1000

1‘ 7 .* * - .* ■%*>fNR. S O C IE T Ă Ţ I T R A N Z A C Ţ IO N A T E .NR. T O T A L A C Ţ IU N I ............................... .V A L O A R E T O T A L Ă TR A N Z A C ŢII ......

O a t. . . . ._______ 4 2 9 8.569.706t.133.654 LEI

i c eIN D IC E R A S D A Q ....................V A R IA ŢIA Z IL E I .......................V A R IA Ţ IA P R O C E N T U A L A .

..784.15 P U N C T E

.-108.13 P U N C T E -12.12%

fi x i l v l ar putea fi • reclama dumneavoastră

v:*T?rr.r?.*<n’’v rt •< .--u aăD u & & fi2 r

•* VŞ -V- .. ,

1 997 - C o m is ia d e b u g e t- f in a n ţe d in Senatul României a - ad o p ta t.o declaraţie privind c o o p e ra re a asupra acordării unor facilităţi sim ilare investitorilor rom âni şi celor străini, în

cazu l investiţiilor directe de capital.

#??*•'vineri, 10 s

Trei muzee şi un hotel potfi vizitate gratuit, timp de două zile^ I ^ S i m b ă t ă ţ Ş h d u m i n i c ă i - l i s ă r b ă t o a r e a t m o n u m e n t e l o r î s i s t o r i c e i ^ f

în zilele de sîm b ătă şi dum in ică , p ro clam ate drept zile de să rb ă to a re ale m o n u m e n te lo r isto rice , la C lu j-N a p o ca , dorito rii pot vizita fără plată Hotelul Continental (între orele 11-18), muzeele de Artă, de Istorie şi Etnografic (inclusiv secţia în aer liber). De asem enea, va putea fi vizitată o expoziţie găzduită de Hotelul C o n tin e n ta l cu lu cră rile arhitectului Pakei Lajos, autorul m ai m u lto r proiecte im portante în C lu j— N apoca: Hotelul Continental, Universitatea Tehnică (de pe str. Bariţiu), Parcul central, Cazino, Chios, Liceul Brassai etc. Pentru organizarea celei d e -a Vlll-a ediţie a „Zilei porţilor deschise" fondurile au fost foarte puţine, obţinîndu- se abia 10 m ilioane de lei de la întreprinzători privaţi.

I*

Cu toate că-s puţine, monumentele

sînt distruse sub ochii noştri

La conferinţa de presă organizată cu ocazia zilelor patrimoniului, prof.dr.Ioan Piso, preşedintele Comisiei Zonale a Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice şi directorul Muzeului de Istorie a Transilvaniei, a subliniat că la ora actuală starea în şare se află majoritatea monumentelor istorice din judeţ este dezastruoasă. „Noi ne tot lăudăm cu frumuseţile pe care le are ţara, dar trebuie să recunoaştem că avem mult

mai puţine monumente istorice decît ţările din Vest. In plus, şi ce avem este în mare parte distrus şi compromis. Din cauza lipsei de fonduri, a dezinteresului administraţiei locale şi, nu în ultimul rînd a cetăţenilor, care în loc să apere distrug aceste monumente, obiectele de patrimoniu dispar rînd pe rînd", a declarat dl Piso. Din păcate, întîrzierea apariţiei unei legislaţii în domeniu, şi alte monumente răspîndite pe întreg teritoriul judeţului au fost lăsate în paragină (exemplu: castelul de la Coplean care este în ruină). Castelul de la Bonţida supranumit şi micul Verssailles, o capodoperă a barocului din Transilvania, este demontat piaţfă cu

piatră, fară a exista posibilitatea să se stopeze acest vandalism.-

Parcul central - neglijat de autorităţile

municipaleîn Cluj-Napoca, un exemplu elocvent

de neglijenţă şi dezinteres a administraţiei dat de specialişti este Parcul central şi clădirile monument amplasate în acea zonă.

Preşedintele Piso susţine că, din ignoranţă, autorităţile locale se preocupă de Parcul central ca de un teren viran pe care au crescut copaci şi nu ţin cont că acesta este un parc istoric. Fîntîna parcului care este construită din 1890

este lăsată pradă degradării, la fel ca şi Cazinoul, clădire care a fost închiriată. de CL pentru amenajare şi apoi devastată complet. Inspectorul teritorial al Inspectoratului Judeţean de Cultură Cluj, Liviu Maliţa, a subliniat că în ciuda proiectelor lansate pentru a amenaja în acea zonă un complex cultural, care nu exclude şi aspectul comercial, nu s-a făcut nimic. Anul acesta, Consiliul local Cluj-Napoca a alocat pentru protecţia monumentelor doar 120 de milioane de lei, bani care au fost destinaţi proiectului de protejare a ruinelor de pe str. Deleu, care a fost întocmit de „cunoscuta” firmă Duplex.

Lum iniţa PURDEA

Ca şi în celelalte dăţi cînd la Bankcoop a fost zi de plăţi, ieri dimineaţă circa 500 de deponenţi ai băncii formau, în faţa sediului sucursalei clujene, o coadă imensă. Disperaţi, oamenii au început să se adune încă de miercuri după-masă, cînd un comitet constituit ad- hoc de către cei prezenţi a împărţit celor veniţi bilete cu numere de ordine. Seara la 21,30 erau împărţite în jur de 200 de bilete, însă această acţiune a continuat toată noaptea, pe măsură ce alţi deponenţi s-au strîns în faţa băncii. Mulţi şi-au adus cu ei pături şi ceai cald, hotârîţi fiind sâ înnopteze pe treptele . Bankcoop, pentru a fi siguri câ se vor număra printre cei care îşi vor recupera cei 500.000 de lei, suma maximă pe care banca o restituie, indiferent de mărimea depozitului. Miercuri seara, la apariţia presei, o parte

a putea ridica bani de mai multe ori, iar alţii se împingeau pentru a ajunge mai repede în faţă. Din toate aceste motive certurile s-au ţinut lanţ. Tabloul era dezolant, mai ales că majoritatea celor adunaţi în faţa Bankcoop erau oameni necăjiţi cu venituri mici, pensionari care se văd nevoiţi să se împingă şi sâ se înjosească pentru a-şi recupera economiile de o viaţă/

Asupra unui lucru erau însă

a celor strînşi în Ţaţa Bankcoop au început să scandeze „Din milionari, cerşetori!” Pînâ joi dimineaţă, numărul biletelor de ordine crescuse la aproape 500, în timp ce, potrivit afirmaţiilor unora dintre deponenţi, banca anunţase câ disponibilităţile pe care le deţine ajung pentru plata

t m r

a circa 400 de persoane. Din această cauză, cei veniţi doar ieri erau nemulţumiţi pentru că primiseră numere de ordine foarte mari (chiar dacă şe treziseră cu noaptea-n cap). în plus, unii dintre cei prezenţi erau suspectaţi că-şi luaseră mai

cu toţii de acord: doreau să fie declarat falimentul băncii pentru a avea certitudinea că-şi vor recupera banii. Maghiari Andrei, pensionar, 75 de ani, susţinea că Bankcoop face plăţi discriminatorii şi că există cazuri în care persoane care au acces la conducerea bănciimulte numere de ordine, pentru

»WyWHWfWWIMPit«WBW

ridică zilnic sume de bani mai mari de 500.000 lei. Mariana Sprânceană, de la Departamentul mass-media al Bankcoop Bucureşti, ne-a declarat că nu se pune problema falimentului, ci dimpotrivă. Banca a semnat la finele lunii iulie un acord cu Credit Swisse First Boston, una din cele mai cunoscute societăţi de investiţii finaciare din lume, prin care aceasta s-a angajat să găsească un investitor care să ajute banca să se redreseze. în acest sens, Price' Waterhouse Coopers a auditat banca, iar rezultatele studiului au fost deja puse la dispoziţia investitorilor interesaţi. Sprânceană spune că, în aceste condiţii, Bankcoop are şanse să devină prima bancă românească care reuşeşte să se redreseze prin propriile eforturi, Banca Naţională fiind de acord cu acest proiect.

C. BERINDEAN

Rromii au dansat de şi-au „rupt încălţările”De Sfînta Maria Mică, în

8 septembrie, ţiganii din Gherla -şi din împrejurimi se adună, în virtutea unei tradiţii instituite încă de acum 150 de ani, la Balul Muzicanţilor.

„Este o ocazie de a ne distra foarte bine, noi între noi”, susţine Aurel Roşianu, preşedintele pe Transilvania al Partidei Rromilor, prezent la petrecerea de miercuri noaptea, în ritmurile muzicii tradiţionale, sîngele rromilor s-a aprins, petrecerea continuînd pînă în

zorii zilei. Organizatorul Balului Muzicanţilor, acelaşi de 30 de ani, este Alexandru Bob, zis Seminic. Cunoscut ca un violonist celebru în lumea rromilor, şi nu numai, Seminic se ocupă de toate detaliile petrecerii tradiţionale, încă din 1969. înainte, tatăl său şi socrul său au făcut acest lucru timp de 50 de ani, iar înainte de ei, alţi înaintaşi de-ai săi. Pentru familia lui Seminic, Balul Muzicanţilor este cel mai important eveniment al anului,

mai ales că organizarea lui este o tradiţie pentm familia sa. De la dînsul am aflat şi explicaţia numelui sărbătorii: folclorul muzical românesc s-a transmis prin intermediul lăutarilor, care erau, în trecut, rromi. De Sfîntă Maria, în 8 septembrie, aceştia se întîlnesc pentm o petrecere a lor. în plus, în Gherla, marea majoritate a rromilor sînt muzicanţi. Seminic a fost lăutar, apoi violonist la Filarmonica din Cluj şi la Ansamblul

. „Ciocîrlia” din Bucureşti. S-a întors în Gherla, pentm a-i ajuta pe cei din aceeaşi etnie. Nu e de neglijat faptul că este preşedintele filialei gherlene a Partidei Rromilor.

Seminic îşi aduce aminte că, înainte, la Balul Muzicanţilor veneau: rromi din toate regiunile; fiind un eveniment

- special, bărbaţii purtau frac şi joben, se alegea Regina Balului, se organizau tombole.

Rromii gherleni i-au primit cu aplauze pe liderii politici de la Cluj: Aurel Roşianu,preşedintele Partidei Rromilor pe Transilvania şi Niţă Dumitru, vicepreşedinte. în deschiderea Balului, preşedintele a ţinut un

speach, în care a amintit de cei aproape 100 de studenţi rromi care învaţă la UBB. A. Roşianu a dat celor prezenţi lecţii de educaţie civică, îndemnîndu-i sâ muncească şi să voteze. Aceleaşi idei le-a exprimat şi Niţă Dumitru, arătîndu-se foarte îneîntat de faptul că această tradiţie se păstrează, la bal întîlnindu-se şi mai vîrstnici, şi mulţi copii. îmbrăcaţi în costume tradiţionale, dar şi în haine cu croiuri mai modeme, rromii s-au întrecut în dansat la restaurantul „Transilvania”.

Unul dintre ei, mai înfocat, a făcut cinste liderilor politici cu şase lăzi de bere, o sticlă de Napoleon şi una de vin. A avut loc şi o tombolă, cu premii constînd în trei casete cu muzică tradiţională.

N-au lipsit nici studenţii rromi. Florin Bîrsan, candidat la Asistenţă Socială, este lideml tineretului din Gherla. Pentm ei toţi, balul înseamnă nu numai distracţie, ci şi pregătiri şi repetiţii de dans în decursul anului.

Dana TIU CA

Stomatologii |unneazăjg

asiguraţi, pentru servlciiit de-prevenţle]

Toată lumea va trebui să facă, anual,

un control stomatologic

î n t r - u n v i i to r aprop ia t, m e d ic i i s to m a to lo g i v o r t re b u i să a lcătu iască liste c u p a c ie n ţ i i p rop rii, care v o r f i o b lig a ţ i la o c o n s u l t a ţ ie anua lă de p r e v e n ir e a a fe c ţiu n ilo r s to m a to lo g ic e , a l că re i c o s t v a f i ach ita t de Casa d e A s ig u r ă r i Socia le de S ă n ă ta te .

D o r in a B o ta , V ice ­p r e ş e d in tă CASS, n e -a in fo rm a t că de cîteva z i le s -a p r im it d o c u m e n ta ţia referitoare la în c h e ie re a de contracte în a c e s t s e n s cu m e d ic ii s t o m a to lo g i . In c u rîn d , p o a te c h ia r în această s ă p tă m în ă , normele vo r f i p u b l ic a t e în M o n ito ru l O f ic ia l , e le căpătînd u n c a r a c t e r o b lig a to r iu . „ M e d ic i i s to m a to lo g i t re b u ie să -ş i facă înscrieri, ia r c e tă ţe n ii s în t obligaţi să s e în s c r ie pe lis ta u n u i m e d ic s to m a to lo g , ş i n u m a i în aceste c o n d iţ ii v o r p r im i a s is te n ţă m e d ic a lă p lă tită de către C a s ă (C A S S -n .r .) , în p r iv i n ţ a p re v e n ir i i î m b o ln ă v i r i lo r s to m a ­to lo g ic e . A s ig u ra ţ ii s în t o b l i g a ţ i a n u a l să se p r e z in te la un a s tfe l d e c o n t ro l" , a afirm at ju r is ta D o r in a B ota . în acest m od s e v o r ev ita îm bo lnăv irile s to m a to lo g ic e .

îr i p r iv in ţa tra tam ente lo r e fe c t iv e , pacientu l va p lă t i în t re 40 ş i 60 de procente d in c o s tu l tra tam entulu i, în fu n c ţ ie de afecţiune ş i de in t e r v e n ţ ia care e s te n e c e s a ra , re s tu l f i i n d s u p o r ta t de către C A S S . T ra ta m e n tu l porpriu -z is v a p u te a f i fă c u t la o r ic e s to m a to lo g , nu doar la c e l la c a re : persoana re s ­p e c tiv ă s-a înscris . P en tru c o p ii i s u b 16 ani, se rv ic iile m e d ic a le s to m a to lo g ic e (a tî t ce le de prevenire, c î t ş i t ra ta m e n te le ) v o r f i g r a tu i t e . La în c h e ie re a c o n - t r a c tu lu i cu C A S S , m e .d ic u l s to m a to lo g v a tre b u i să prezinte lis ta c u p a c ie n ţi, da r cel m ult 1 .0 00 de în s c r iş i. în m om entu l în ca re d e n tis tu l a lcă tu ie ş te l is ta c u pacienţi, va tre b u i să cea ră acestora d o va d a c ă a u a s ig u ra re a d e s ă n ă ta te p lă t ită la z i , în c e p în d cu luna ia n u a rie 1998.

Dana TIUCA

C h i r i ş e n i i î ş i a u p r o p r i a b i s e r i c anu-şi m a i avea utilitatea în condiţiile aplicării L e g ii 1 8 /1 9 9 1 . B is e r ic a , am p lasată în vecinătatea cimitirului, a început să crească, fiind term inată în acea s tă vară. Ea a fost pictată

Satu l Chiriş din com una G eaca a "cochetat" m ulte decenii cu anonimatul. A şe za t în dreapta luciului de ap ă ce se întinde de la Ţaga la Cătina, m icuţa localitate ce num ără doar 3 0 de fam ilii a fost condam nată la pieire în perioada an ilor ’80. Evenim entele din decem brie '89 i-au conferit acestui cătun o nouă identitate şi crezul că tinerii ce pendulau dinspre oraşe vor înlocui obosita generaţie a bunicilor, schim bind în m a i bine condiţiile d e m uncă şi viaţă în această aşezare. D eş i d a te ază de sute de ani, Chirişul nu a avut niciodată biserică ş i preot, creştinii de aici, doar 75 la număr, m erg înd la lăcaşurile de cult vecine.

In 1994, credincioşii din această Filie, păstoriţi de preotu l Grigore Moldovan, au hotărît să -ş i construiască propria biserică. B azîndu-se pe experienţa constructorilor locali Vasile N ota, Io a n ş i M ih ă ilă Im b u z a n , a u în c e p u t dezm em brarea fostei m agazii a CA P-ului care

de preo tu l Tuluc D a m ia n din Mociu şi e s te dotată cu toate c e le .n e c e s a re desfăşurării rugăciunilor şi cerem oniilor creştine ortodoxe.

Duminică, 12 septem brie a.c., va avea loc slujba de sfinţire a noii biserici, urmată de S fîn ta Liturghie Arhierească săvîrşită de P.S. Sa Irineu Pop B istriţeanul, E p is co p V icar a l Vadului, Feleacului şi Clujului.

P re o tu l G rig o re M o ld o v a n ii invită, c u dragoste frăţească, p e toţi credincioşii din z o n ă să ia parte la acest m a re eveniment trăit d e localnici, care în ineditu l său va fi marcat d e obiceiuri locale p ăstrate în timp şi o p rezen ţă “cavalerească" cu c a i împănaţi.

Dumitru VATAU

i A i c i ar putea fi| reclama dumneavoastră ' 11 i 1 i lsU I îs ă u

■R9RPR

'i H I H

Un tractor a intrat într-un Oltcit

:3feăâ!S

Miercuri 8 septembrie, pe Drumul Naţional E60, în dreptul localităţii Poieni, a avut loc un accident de circulaţie soldat cu trei victime. Autotractorul cu numărul de înmatriculare BN 14 GEN, condus de Pop Vasile (28 de ani, cu domiciliul în Rebrişoare, judeţul Bistriţa-Năsăud) se afla pe carosabil, în aliniament. Şoferul tractorului executa o manevră de schimbare a

direcţiei spre cariera Poieni. în acest timp, din direcţia Oradea spre Cluj venea autoturismul Oltcit, cu numărul de înmatriculare.CJ 03 SEL, cu care s-a ciocnit tractorul.; în urma coliziunii, trei pasageri din Oltcit au fost răniţi. Este vorba de Mureşan Răzvan, Lingurar Dănuţ, Lingurar Lucian, toţi din satul Negreni, comuna Ciucea.

C.G.

Accident de circulaţie în fata gării din GherlaAcum o lună, edilii oraşului Gherla au vrut să

scape cu orice preţ de tarabele instalate în zilele de tîrg pe spaţiul din faţa gării CFR. Au şi reuşit, ei mutînd oserul undeva la marginea urbei. însă de probleme tot nu au scăpat cei care conduc destinele localităţii de pe Someş. în zona ' respectivă aproape zilnic se întîmplă “evenimente”. Miercuri, 8 septembrie, de Sfîntâ Mafie Mică, un autoturism Dacia 1300 si unul

marca Volkswagen Golf s-au “ciocnit” exact în faţa clădirii ce adăposteşte gara gherleană. Nu s-au produs pagube însemnate, doar spaima şoferiîor şi a trecătorilor prin zonă a fost mare. Nu scriam despre acest accident de circulaţie dacă nu sesizam haosul care domneşte (încă!) în zona respectivă. S-a mutat piaţa, dar indisciplina în circulaţia rutieră a rămas...

S Z .C s .

Casieriţa a umblat

în banii firmei• Peste 30 de milioane - în interes personal •

Rusu Mariana era angajată la SC Ardaf SA, în calitate de casieriţă. în perioada februarie-martie 1999, casieriţei nu i-a mers deloc rău. Aceasta

1919 - P u te rile a l ia te a u s e m n a t, la S a in t G erm ain , T ra ta tu l d e p a c e cu A ustria, prin c a re s e r e c u n o ş te a , p e p la n in ternaţiona l,

u n ire a B u co v in e i cu R o m ân ia .

din pricină că şi-a îmbunătăţit venitul legal cu altele, într-un mod necinstit. Astfel, Rusu Mariana şi-a însuşit suma de- 26.215.000 lei, din banii- depusi la firmă de inspectorii de asigurare, pe baza borderourilor fară acoperire cu chitanţe. Totodată, casieriţa a mai semnat un fals: o despăgubire de plată cu numărul 3017/99, emisă de un cetăţean italian, care urma să fie despăgubit în urma unui accident de circulaţie. Despăgubirea italianului era de 9,5 milioane lei, bani pe care i-a luat casieriţa. Aceasta este cercetată pentru- delapidare şi fals în acte.

C.G.

Consilierii de Proboţiune studiază experienţa englezilor

Chiar dacă în domeniul Probaţiunii ne găsim doar la început, păşind încet, dar sigur pe linia reinserţiei sociale a delincvenţilor, specialiştii închisorilor noastre au obţinut- deja cîteva rezultate notabile. Mai ales în privinţa documentării, consilierii penitenciarelor sînt deosebit de activi. Cadrele puşcăriilor se află mereu pe drumuri, învaţă cu sîrguinţă tot ce este pozitiv

şi bun în acest domeniu. Şi au ce învăţa. Mai ales de la englezi, care se află într-o fază avansată a Probaţiunii. '' în aceste zile în Marea

Britanie se află în vizită de studiu un consilier de Probaţiune din Penitenciarul Gherla, unitatea unde se acordă o mare atenţie activităţii de reinserţie şi resocializare a deţinuţilor. Specialistul gherlean efectuează vizite de

documentare în penitenciarul din Birmingham şi are mai multe întîlniri cu juriştii, avocaţii şi procurorii tribunalelor.

în cadrul schimbului de experienţă se dezbat cele mai actuale aspecte ale Probaţiunii şi se discută problemele legate de reintegrarea socială a delincvenţilor.

S Z .C s .

S3

d iv o r ţ i i s t i l ... r o m a n e s c

Perioada de după '89 a adus românilor multiple schimbări în viaţa de toate zilele. A plouat cu democraţie, capitalism, reviste si filme sexy, greve şi... divorţuri. Chiar dacă la căsătorii lumea nu s-a înghesuit prea tare, în orice caz, divorţurile au fost în număr dublu sau triplu după 1989. Anul acesta, surse din Judecătoria Cluj ne-au declarat că s-au înregistrat cele mai multe acţiuni de divorţ. Am fost curioşi să aflăm părerea clujenilor despre cauzele pentru care lumea "dă la divorţ"... - '

Carol S., 42 ani, profesor: “în primul rînd, certurile pentru bani sînt cele mai obişnuite lucruri care duc la divorţ. Ele înstrăinează şi îi “lecuiesc” pe soţi de dragoste şi înţelegere”.

Mihaela P., 38 ani, şomeră:” Eu am divorţat din cauză că fostul soţ era un beţiv ordinar, cu care nu. aveam viaţă normală”.

Sebastian I., 40 ani, mecanic: "Socoteala mea este mai scurtă decît distanţa pînă la domiciliu, unde colega mea de cameră experimentează alte socoteli...”

ţ Claudia C., 36 ani, vînzătoare:”Am fost măritată 5 ani I cu un arab plin de bani înainte să-l întîlnesc pe el, am avut l i cîteva relaţii de dragoste pasională. îmi place să trăiesc

periculos, să fiu distrată de alţi bărbaţi. Mi-am găsit şi alţi înlocuitori de soţ. Pînă într-o zi, în care soţul meu m-a văzut cp altul la restaurant. Vă daţi seama ce s-a întîmplat... Un circ monstruos, un divorţ cu tam-tam-uri. Acum sînt liberă să fac ce vreau, nu mai dau socoteală nimănui.

Marinela S., 43 ani, contabilă:”Nu mai prezint pericolul de a călca pe bec, sînt imună la reacţiile masculilor. Dacă ar fi să divorţez, ar fi din cauza soţului, în caz că m-ar părăsi pentm una tînără. Avem trei copii, care trebuie crescuţi de doi părinţi...”

Şimon K., 56 ani, tîmpIar:''Să ştiţi că soacra poate să facă sâ se ajungă la divorţ. Noroc că am ştiut cum s-o potolesc la timp pe a mea. A murit la ţanc, lăsîndu-ne pe noi cu viaţa noastră”. . .....

Bubu ZAGORE

Generalul G h e o rg h e R otaruT noul şef ai D G IT c o n s id e ră că

“Hai sînt în Armata Română oameni care se emoţionează cînd se ridică drapelul” (I)

Generalul de divizie Gheorghe Rotaru, şeful Direcţiei Generale de Informaţii (DG1) din MApN, a fost numit în această funcţie începînd cu 1 septembrie. DGI a fost creată în urma restructurării MApN, prin emiterea unei Ordonanţe de Urgenţă privind organizarea şi funcţionarea MApN, în data de 11 august 1999. Rotaru a îndeplinit, înaintea numirii sale în funcţia de şe f al DGI,

funcţia de reprezentant militar al României pe lîngă Cartierul Genera! al NATO de la Bruxelles.

Potrivit unor surse militare, generalul Rotaru ,a fost ales !a conducerea nou- înfiinţatei DGI pentru păstrarea unui echilibru între componenta politică şi cea militară din conducerea MApN şi a Armatei Române, avînd în vedere atît formaţia sa ca militar profesionist, cît şi menţinerea în funcţii importante pc timpul unor conduceri, politice diferite. Prezentăm textul interviului acordat, agenţiei MEDIAFAX, în acelaşi timp primul interviu acordat de către generalul Rotaru în funcţia dc şe f al DGI:

1 5 1 8 9 2 1 2 0 Fara taxe interurbane

Rep: Domnule general, de ce a fost necesară înfiinţarea noii Direcţii Generale a Informaţiilor în cadrul MApN, avînd în vedere că existau deja două direcţii de profil, acum componente ale DGI?

Gen. Rotaru: Direcţia Generală de Informaţii din MApN este o structură care. nu poate sâ aducă decît plusuri în activitatea Armatei Române, în tot ceea ce înseamnă un sistem de siguranţă naţională şi în tot ceea ce înseamnă proces de integrare europeană şi euroatlanticâ.

în această formulă nouă putern discuta despre modelul integrat al activităţii de

' informaţii - am în vedere informaţii, protecţie şi siguranţă, protecţia informaţiilor, analiză, putem discuta despre planificarea procesului de informaţii, despre o analiză multisursă,. interdisciplinarâ, în cîmpuri de interes

' integrate, despre evaluări de risc integrat şi management al riscului,* despre corelarea intem-extem. O astfel. de structură poate asigura o comunicare pertinentă, specializată, în structurile.inteme şi internaţionale şi, ca o concluzie, totul înseamnă, în linii mari, planificarea integrată şi managementul informaţional.

Discuţînd despre eforturile României de a se integra în structurile europene şi. euroatlantice şi dacă ne gîndim la planul de acţiune pentru căpătarea statutului de membru al Alianţei ştiţi că la summitul de la Washington, la 24 aprilie 1999,-s-a publicat acest document - plan de acţiune pentru însuşirea statutului de membru al Alianţei şi dacă ţinem cont de faptul că acolo sînt cinci mari capitole care presupun că vor fi parte a planului naţional (probleme politice şi economice, probleme în domeniul apărării si militar, resurse, probleme de securitate şi probleme legislative), vedem unde este rolul

DGI, deci un alt rol al DGI, într-o problematică de interes naţional, desigur, nu

” de unul singur, ci în colaborare cu celelalte organisme specializate în domeniul siguranţei naţionale, în domeniul apărării şi militar.

Dacă discutăm despre probleme de securitate, se are în vedere în acel document securitatea personalului, securitatea fizică a

• documentelor, securitatea industrială şi a informaţiilor. La problemele legislative, sâ avem în vedere că, din cele nouă acorduri şi acorduri tehnice la care un stat aspirant va trebui să fie parte în momentul invitaţiei de a deveni membm NATO, cinci din acestea fac apel, printre altele, la securitatea informaţiilor, păstrarea reciprocă a secretului invenţiilor din domeniul apărării, comunicarea informaţiilor tehnice în domeniul apărării. Vedeţi că această structură, mai ales în forma ei integrată, este foarte importantă pentru ca domeniul apărării şi domeniul militar sâ ajungă acolo unde dorim, respectiv la această problemă de integrare şi

' cît cfe importantă este în ansamblul naţional, la toate instituţiile care presupun siguranţă naţională. ' - :

Rep: Cum interpretaţi transferarea celor două direcţii de informaţii şi, implicit, a DGI, din subordinea şefului Statului Major General (SMG) în subordinea

- ministrului Apărării Naţionale?Gen Rotaru: în fapt, discuţiile privind:

existenţa sau nonexistenţa acestei structuri au fost normale, pertinente şi toţi cei care au analizat posibilitatea de înfiinţare a unei structuri comune au prezentat argumente serioase. Cred însă că trebuie să ne gîndim nu la locul unde se află această instituţie -■ aceasta este o decizie politică şi eu nu comentez deciziile politice, ci să ne gîndim dacă informaţiile care parvin direcţiei vor

ajunge la toate structurile din sistemul naţional de apărare, în speţă Statului Major General. (SMG) şi structurilor subordonate acestuia.

Este evident că, în această formulă, informaţiile vor ajunge mai bine şi într-o formă mult mai folositoare la SMG. Cineva ar. trebui sâ fie neserios sâ se gîndeascâ că SMG nu trebuie sâ beneficieze măcar de informaţiile de care a beneficiat pînă în prezent. Diferenţa va fi că, în această fonnulă integrată - cu cele două direcţii principale şi cu structura de analiză statuată prin hotărîre de guvern - informaţiile vor ajunge într-o formă mai pertinentă, o' formă în care. într-adevăr, Armata Românie: va putea sâ le folosească cu mai multă uşurinţă şi, de ce nu, profesionalism. Aceasta întrucît totul este o coroborare intem-extem, care va avea în vedere nu numai enunţarea informaţiilor, ci şi acea prognoză care va evalua, într-un final, ameninţările la adresa României şi măsurile care trebuie luate. Cu alte cuvinte, SMG va dispune de informaţii mai multe şi mai competente.

Şi apoi, trebuie sâ se aibă în vedere că o asemenea direcţie generală poate folosi în trei feluri informaţiile pe care le are la dispoziţie: să le reţină şi sâ nu le dea mai departe (şi atunci nu se mai justifică existenţa ei), să le dea acolo unde nu trebuie (şi atunci cineva va spune: “n-am ce sâ fac cu ele”) şi să le dea acolo unde trebuie, ceea ce este normal. Nu se pune problema reţinerii informaţiilor, întrucît această instituţie a fost creată pentru a le disemina la cei interesaţi.

Rep: Cine are mai mare nevoie dc aceste informaţii: conducerea civilă a MApN, sau conducerea SMG?

Gen. Rotaru: Nu cred că se poate discuta despre bariere între cele două structuri. Eu spun că sîntem un tot şi că în aceeaşi măsură va avea nevoie de informaţii şi conducerea civilă, şi cea militară. Dacă tot am mers pe dramul bun şi- am spus că este necesară o conducere politică la MApN, este evident că şi managementul informaţiilor trebuie sâ se supună controlului politic. Deci nu se pune problema că informaţiile vor lipsi în vreunul din cele două mari segmente. Este doar o chestiune de management integrat. Deci toate

- structurile au nevoie de acesfe informaţii şi toate structurile le vor avea. Atît la procesul decizional, cît şi la decizia finală, va participa şi conducerea militară. Este vorba de o echipă şi echipa va avea informaţiile necesare.

(In terv iu realizat de M ih ae la D U M ITR E SC U )

P e s te 100 de o a m e n i d e a fa c e r i ro m â n i d in d ia s p o rav o r partic ipa, la B ucu reş ti, în p e r io a d a 10-11 se p te m b rie , la un forum al căru i s c o p e s te stabilirea u n o r relaţii co m erc ia le cu firm ele din R om ânia, p recu m şi c o la b o ra re a în p ro c e su l d e reco n stru c ţie în B alcani.

C T )

m »

M a jo rita te a fo ş t ilo r p re ş e d in ţi a i B a n c o re x audiaţi la Comisia c; politică economică a Camerei Deputaţilor au acuzat presa că, pr

materialele publicate asupra situaţiei băncii, a declanşat o psihoză' legătură cir aceasta, fapt ce a provocat neîncredere în rîndul clienţilor:

declarat, ieri, preşedintele Comisiei economice, Iuliu yp;

0

oriciişi-autpusşnădejdeaînalegerile w m stmsG ro p ile d in . P -ţa U n ir ii ş i m o lo zu l de pe B -d u l E ro ilo r .

24-26 v o r „ îm p o d o b i" c e n tru l C lu ju lu i încă a p ro a p e un an de z ile , p în ă du pă a le g e ri. S p e c ia liş tii s în t de p ă re re că nu ex is tă şan se ca P ia ţa U n ir ii, una ţ l in tre ce le m a i fru m o a se . p ie ţe d in E u ro pa , să f ie adusă la fo rm a in iţia lă , deoarece a c tu a la a d m in is t ra ţ ie c lu je a n ă nu re n u n ţă la o b s e s ia : e x p u n e r i i g r o p i lo r . C o n d u c e re a C o m is ie i Z o n a le a M onum e n te lo r,. A n s a m b lu r ilo r ş i S itu r ilo r Is to r ic e (CZMASI) a firm ă că nu e s te o ch e s tiu n e de p io n ie ra t f ix a ţia p rim a ru lu i de a a d u ce la lu m in ă v e s tig iile a n tic h ită ţii, în d e trim e n tu l ce lo r, m e d ie va le , în c e p u tu l a p a rţin în d u -i lu i... M u sso lin i. D ife re n ţa d in tre ce i d o i es te că p la n u l lu i M u s s o lin i a fo s t de c a li ta te , a c e s ta a le g în d în t r -a d e v ă r v e s t ig i i le m a i ’

/v a lo ro a s e . , - > , <s

' ZSfeWiri*i :T; - .

Istoricii refuză lecţiile unui...

agronom!

Mugur Isărescu explica procesul de restructurare a BNR

R estm ctu ra rea BNR e s te un p ro c e s obiectiv şi n e c e sa r , iar b a z a restructurării o constitu ie , sch im b area cadrului legislativ al activităţii b a n c a re din R o m ân ia faţă de 1991, c e a im pus reduceri de perso n a l şi in tro d u c erea unei noi structuri, a afirm at M ugur isă rescu , g uvernato ru l BNR. Numărul posturilor din cen trala BNR a u fost re d u se la 870 faţă d e 1.465, c e e a ce în se a m n ă o re d u c e re d e 4 2 % . în a c e la ş i tim p, a u fo s t reorgan izate şi unităţile teritoriale din stru c tu ra ,B N R . C e le 41 d e sucu rsa le a le BNR a u fo st clasificate în tr-o su c u rsa lă cu grad special - B ucureşti, 4 su c u rsa le de gradul I, 9 su c u rsa le d e gradul II, 8 su c u rsa le d e g radu l III şi 19 agenţii.

“Din totalul d e 3 .364 d e sa lariaţi, au răm as 1.428; 1 .080 v o r lucra la decontări b a n c a re , iar 856 au fost disponibilizaţi", a m enţionat Isă rescu . G uvernatorul a m enţionat că , în u rm a a c e s tu i p ro c e s , a fo s t în tă r ită d irecţia d e s u p r a v e g h e re b ancară , astfel îneît a c e a s ta s ă po a tă d isp u n e d e m ăsu rile n e c e s a re asigurării stabilităţii sistem ului b a n c a r , p ro tec ţie i depunătorilor şi a celorlalţi clienţi ai societăţilor b a n c a re . T o a te c o m p artim en te le d e r e g le m e n ta re au fo st a d u n a te în tr-o s ingură entita te - Direcţia d e Politici F inanciar-B ancare, c a re va asigura no rm ele n e c e s a r e pentru o bun ă funcţionare şi stabilitatea sistem ului b an car.

Isărescu a afirm at c ă re s tru c tu ra rea BNR “nu s -a făcu t d e d r a g u l u n e i m o d e ” ş i n i c i . “p e n tru a o p e r a u n e le înfrum useţări, p en tru c a BNR s ă a ra te m ai bine".

P rocesu l a fost d e c la n şa t cu scopul de a ob ţine un rezu lta t b u n - o instituţie su p lă , flexibilă, capab ilă să -ş i în d e p lin e a sc ă ob iectivele im p u se d e leg ile b a n c a re . “D e a s e m e n e a , nu n e-am p ropus s ă rea lizăm econom ii de p e rso n a l ca un sc o p în sine , ci s ă ob ţin em o s tru c tu ră de p e rso n a l p e dep lin raco rd a tă la ac tu a le le atribuţii fă ră surplusuri inutile şi fă ră încărcături birocratice", a s p u s Isărescu .

Directorul Muzeului de Istorie, a Transilvaniei, loan Piso, precizează că opinia arheologilor a fost ignorată de administraţia locală, specialiştii lovindu-se de aceeaşi lipsă pe care o dovedea şi Ceauşescu. „Nu trebuie să vină unul de la Agronomie să ne înveţe cum să ne facem treaba, pentru că noi sîntem specialiştii! Din păcate, nu mai putem face nimic, centrul va rămîne cu aceleaşi

• gropi imense pentru că sînt pe domeniul public administrat de Primărie. Noi am cerut

acoperirea acestora ■ şi continuarea cercetărilor arheologice în piaţă prin sondaje anuale, pe anumite porţiuni. Dar, degeaba!", a mai precizat directorul Piso. Referitor la molozul de pe B-dul‘Eroilor 24-26, acesta va rămîne neatins pînă cînd instanţa se va pronunţa asupra vinovaţilor care au demolat clădirea, distrugînd în mod intenţionat un monument istoric. Secretarul C.Z.M.A.S.I., Virgil Pop, cataloghează distrugerea bolţilor baroce de Ia acele clădiri într-un interval de cîteva ore drept o „demonstraţie de forţă a lui Funar, aflat în incapacitate de a asimila civilizaţia urbană".

sşţspşaşşpB

Administraţia locală -

„principalul delincvent"

Momentan sînt pe rol atît la Poliţie, cît şi la Parchet plîngerile penale adresate de comisie, respectiv de ispectorul general Liviu Maliţa, împotriva primarului şi a celorlalţi coechipieri. După pronunţarea instanţelor de judecată, vinovaţii vor fi obligaţi sâ refacă ce au stricat. „într-un stat de drept nu mai funcţionează politica faptului împlinit, vinovaţii trebuind să plătească. Totuşi, în Cluj, trăim un

paradox în ceea ce prives protecţia monumentelor Administraţia locală, care r trebui să aibă un rol importa­nt protecţia monumentelor, e principalul delincvent, comis: fiind obligată -să semnalez; neregulile tocmai forului care; făcut infracţiunea", a declara loan Piso, preşedimth CZMASI. Singura salva?,' văzută de specialiştii clujc pentru a se reveni la nomial es adoptarea noii Legi patrimoniului şi, de ce nu, i: nou staff la Primărie, care;; rectifice toate ilegalităţi; săvîrsite în actualul regim.

Luminiţa PURD51

Gheorghe Hagi o declarat câ partida cu Portugalia a fost ultimul meci oficial jucat de el în România

Căpitanul echipei naţionale de fotbal , a României, Gheorghe Hagi, a declarat,

ieri, că întîlnirea cu Portugalia, disputată pe stadionul “Steaua”, a fost ultima partidă oficială jucată de el în România.

Hagi, în vîrstă de 34 de ani, a spus că îşi doreşte să participe .Ia Campionatul European din anul 2000 împreună cu formaţia României, dar o va face numai dacă se va simţi în deplinătatea forţelor.

“Opt luni, cît mai sînt pînă la debutul Europenelor, înseamnă destul de mult pentru un jucător de vîrstă mea. Chiar dacă voi merge la CE şi chiar dacă România va avea o prestaţie foarte bună

acolo, sînt hotărît ca apoi să mă retrag”, a declarat Hagi.- Partida cu Portugalia a reprezentat pentru Hagi cei de al 118-lea meci în echipa naţională, el reuşind să înscrie, ieri, cel de-al 35-lea gol pentru formaţia tricoloră. Pentru Hagi, participarea Ia CE din anul 2000 reprezintă a treia prezenţă Ia această competiţie europeană (n.r - a mai participat la CE Franţa - 1984 şi CE Anglia - 1996), el mai avînd în palmares şi participarea la trei ediţii ale Campionatelor Mondiale (CM Italia - 1990, CM SUA - 1994 siCM Franţa - 1998).

Adunarea generală a ţărăniştilor din CIuj-Napoca va avea loc in 1 7 septembrieu rm a re d in p a g in a 1

fost informat de nimeni în privinţa convocării. Tot în seara zilei de luni, sub semnătura secretarului general al partidului, Virgil Petrescu, pe adresa Organizaţiei Judeţene soseşte o adresă in care se cere ca Adunarea generală extraordinară să fie convoactă doar după ce va fi finalizată actualizarea evidenţei_ membrilor cotizanţi din filiala CIuj-Napoca. în cursul zilei de marţi,, preşedintele PNŢCD Cluj, deputatul loan Vida Simiti, trimite un nou comunicat, în conformitate cu adresa Secretariatului General, prin care revocă termenul de convocare al adunării pînă la o dată ce urmează a fi anunţată ulterior, după finalizarea verificărilor. Fărcaş şi compania se agaţă disperaţi de convocarea, pe data de 10 septembrie, sau, în cazul în care nu se adună jumătate plus unu dintre membrii PNŢCD CIuj-Napoca, a doua zi, 11 septembrie. Printr-un comunicat destul de stufos, primit la redacţie miercuri seara, şi în care precizează că verificarea va fi finalizată pînă

azi, 10 septembrie, Fărcaş convoacă tot azi Adunarea generală.extraordinară. Se pare că totuşi prefectuţ s-a cam pripit, căci ieri, de la Bucureşti, vine bomba: Ion Diaconescu şi Virgil Petrescu solicită programarea adunării pe data de 17 septembrie 1999. Trebuie precizat că, pe. zece iulie, Conferinţa Municipală a. fost puternic contestată de către tinerii ţărănişti, care doresc, acum, o evidenţă cît fhai strictă a numărului de membri, iar convocarea adunării să nu aibă loc în grabă, fară finalizarea verificărilor. Textul comunicatului conducerii centrale a PNŢCD, fară a acuza, evident, pe nimeni, conţine unele “sugestii” de genul “aviz amatorilor”. Dar iată textul integral al scrisorii adresate Organizaţiei Judeţene Cluj: \

“în conformitate cu adresa nr.l40/6.09.1999, Conducerea Partidului şi'Secretariatul'General subliniază încă o dată necesitatea convocării urgente a Adunării generale extraordinare a Organizaţiei Municipale CIuj-Napoca, în vederea confirmării alegerilor din 10 iulie. 1999.

Acest lucru este însă condiţionat de finalizarea actualizării evidenţei membrilor organizaţiei şi plata cotizaţiei de către aceştia.

în data de 09.09.1999, domnul Dan Horoba, membru al Biroului de Conducere Judeţean şi membru al Comisiei pentru Actualizarea Evidenţei, a informat în scris Secretariatul General că operaţiunea este în desfăşurare şi va fi finalizată în jurul datei de 16.09.1999.,

în acest sens, vă solicităm să programaţi Adunarea generală extraordinară în ziua de 17.09.1999 şi, eventual, reprogramată pentru 18.09.1.999, în conformitate cu procedurile statutare. Conducerea Partidului urmăreşte cu toată atenţia situaţia Organizaţiei Municipale CIuj-Napoca şi a celei Judeţene, astfel îneît aceasta să constituie un model de organizare şi- să fie eliminate orice tendinţe centrifuge sau de retensionare interioară”.

Adresa poartă semnătura preşedintelui PNŢCD Ion Diaconescu şi a secretarului general Virgil Petrescu. .

Ia r se scumpesc energia şi gazele!

De la s e d iu l P a rtid u lu i Democrat din B u c u re ş ti au s o s it ve ş ti p roaste . Ministrul R adu B e rc e a n u a anun ţa t, ieri, că dată f i in d c re ş te re a c u 10,5 p rocente a cursului le u -d o la r, p re ţu r ile la energ ie electrică şi ga ze se v o r m o d if ic a (m a i precis, vor c re ş te ) în c e p în d cu luna octombrie, cel tîrz iu . M a jo ră r ile v o r ech iva la cu o treime d in 10,5, re s tu l de două tre im i urmînd să f ie a b s o rb it d e co m p a n ii.

D upă s p u s e le d o m n u lu i Berceanu, în a ce a s tă e ta p ă v o r f i e lim in a te complet s u b v e n ţiile în c ru c iş a te , ia r „p reţurile vor f i pu se la p u n c t d in tr-u n capăt în altul” . De a cu m în c o lo , M .l. nu va mai avea

: le g ă tu ră c u m o d if ic a re a p re ţu r ilo r . In v i i to r , p r e ţu r i le v o r f i n e g o c ia te între CO NEL, O fic iu l C o n cu re n ţe i ş i Agenţia de R eg le m en ta re .

D in n e fe r ic ire , "re p e ru l e s te acelaşi: c u rs u l le u -d o la r. Ceea ce înseam nă că ne a ş te a p tă un se zo n rece greu de trecut, p e n t ru c ă d o la r u l îş i continua a sce n s iu n e a . D eocam da tă , consumatorul

■ n ic i nu es te im p lic a t în stabilirea preţului n ic i n u e s te p r o te ja t în ra p o r t cu m o n o p o lu l C O N E L . D im po trivă , a deveni în te rm e n i re a li, u n „c a p t iv ” a l noulu s is te m , a v în d d e o p ta t doar între.',, ta r ifă de ja s ta b ilite . - ,' M a i re m a rc ă m ş i fa p tu l că sector-'

e n e rg e t ic e s te c o n d u s de la ... partia C o n c lu z ia am tra s -o du pă ce am aflat cis u b a l t e r n i i d o m n u lu i B e rc e a n u s* in fo rm e a ză d in p re să , nu d in ordinea m in is te r ia le , d e s p re m a jo ră r ile de pretuţ- -

Autorizată prin S.C. nr. 128/1991, judecătoria CIuj- Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J /1 2 /3 0 8 din 22.03.1991 cod fiscal R 204469

ILIE C Ă L I A N (redactor şef); - 'V A L E R C H IO R E A N U (redactor şef adjunct); C R IS T IA N B A R A (redactor şef adjunct).T e l .19.16.81; fax:19.28.28;E-mail:adevcj@mail.dntcj.ro - redacţia E-mail: reclama_adevcj@mail.dntcj.ro-publicitate

Secretar de redacţie: - Ţel/fax:Horea P E T R U Ş ’ 19.74.18

R E D A C Ţ IA : CIuj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 19.73.04; C o n ta b ilita te : 19.73.07; C u lt u r ă ,E v e n im e n t, Po litic 19.74.90, S o c ia l, E c o n o m ic 19.75.07; S p o rt: 19.21,27; Difuzare, Mica publicitate: 19.49.81 S u b re d a cţia T u rd a : tel/fax: 31.43.23; Subredacţia Dej: tel/fax: 21.60.75

tiparul executat la M )3 4 (ttt^ â f5 o S ^ rSii5'Pabficli hr.93-105‘ teff i 5.42.G4* teW.

G a r a m o r . " j