Cioran

noüilnoscutescopcrirea unui setdescrisori prcvenindds la un marc scriitorcste intotdeaunaprivitä ca un evcni-ment, chiar gi atuncicänd substanfa cpi+este minorä.

tn cazul particular al lui EmilCioran, interesul este sporit deimpre-jurarea cä gänditorul s-asträduit, poate mai mult decätoricare alt scriitor contemporan,sä \i estompeze ,,scrütura tacitumä"in favoarea,,scriiturii publice".

Scrisori cätre cei de-acasä gicoresponden{a cu Friedgard Thomaaträseserä deja atentia asupra unoraspecte mai greu de decelat alepersonalitälii lui Cioran: duiogiaacestui spirit radical, vulnerabilitateasa, afabilitatea, interesul pentrufaptul märunt cotidian, umorulaparte. O descoperire literarä deproporgi, germanisnrluiGeorge Gugu, adäncegte qicompleteazä aceste obseryatü. Este

Felul in care a fost datä la ivealäsubStangiala coresponden!ä dintrecei doi are ceva dintr-un romanpolitist. Respectivul dosar a fostdescoperit in Arhiva Literarä aBibliotecii Nagionale Austriece dinViena. in urma unei conjuncgiide factori, in care intämplarea gidetectivistica literarä au jucat, peränd, rolul decisiv. Astfel, GeorgeGu!u, aflat in bibliotecä pentrucercetäri legate de activitateascriitorului Manös Sperber, a ajunsla un moment dat la manuscriselerämase de Ia Wolfgang Kraus.Corespondent pasionat, Kraus aläsat in urma sa o recoltä epistolieräde dimensiuni respectabile, in carefignrrau, conform notei de inventar,gi nume romänegti. Dänd, inreperloriu, peste numele lui Cioran,George Gulu a solicitat sä consultemapa aferentä. Spre surpriza sa,era vorba de un dosar voluminos,contrinänd nu mai pugin de 158 deepistole trimise de Cioran lui

Cioran- Scllisori cätrp WoWangtr?aus. 197 1 -1990, 1r'.4s6e1p rlin

germanä, edi$e hgrüitä 9i note deGeorge GuEu, Editura Humanitas,

Bucuregti, 2O09,291 p.

din jurnalul lui Kraus, referitoarela relagia gi corespondentä cu Goran.Se simte gcoala germanä a editorului,care este cäteodatä de o acribienäucitoare pentru spiritul nostrumeridional. Fiecare nume propriumai pulin cunoscut cititon-rlui romän

- ba, cätodatä, gi cele cunoscute-, fiecare imprejurare publicä sauprivatä la care expeditorul se referäaluziv, este explicatä Si, pe cät

::'f:': :Y"*i?; T:1 :1li *'::

I totugi, cum scria Cioran ingermanä? Editorul dä laaceastä intrebare, douä

läspunsurl contradictorli.

favorizeze lectura discursuluicioranian, in detrimentul fidelitäliifilologice.

Degi nu gtiu germanä, nu mäsfiesc sä afirm cä traducereaeste de un inalt nivel, atät semantic,cät gi stilistic. ,,Nespecialistul" carese declarä afi George Gutu l-a cititcu atenlie pe Cioran gi i-a tradusinspirat dictiunea ideilor, intr-unmod care ne face sä descoperimin text, la tot pasul, fraze qi formulärilafel de reugite ca acelea din eseisticasa. Il recunogti pe Cioranin acesteepistole redactate in germanä, iaraceasta este, cred, dovada cea maielocventä cä ne afläm in fala uneitraduceri de calitate.

$i totugi, cum scria Cioran i-n

germanä? Editorul dä, la aceastäintrebare, douä räspunsuricontradictorii. Mai intäi declaräräspicat: ,,Marele stilist al limbiifranceze se dovedegte a fi in acestescrisori concepute in limba germanäun virtuoz aI limbii lui Goethe(s.m.)" (Cuväntinainre p.6). Dupänumai cäteva pagini, insä, adaugäun semnificativ bemol virtuozitätiicioraniene in ,,limba lui Goethe":,,Am avut tot timpul sentjmentulstraniu cä Cioran era in germanämult mai aproape de limba romänädecät, poate, qi-ar fi dorit eltrsugi.Traducerea niveleazä, prin for[alucrurilor, o serie de devieri deIa canoane le g ramaticale, Iexicale

:v_*?!:.1!?!:2::z'::=::,

r cr0ricil ediIiilor de rfluuar loncü

iltolelor

P:wslalu ua

aluziv, este explicatä gi, pe cät la canoanele gramaticale, lexicaleposibil, elucidatä. Färä sä il flatez sau sintactice ale limbii germene,pe George Gutu, pot spune cä prezenteintexteleorigina.le(s.m.)"nu se cunoagte deloc presupusa (p. 13). George Gulu confirmä,sacompotentälimitatäinmaterie deci, cu jumätate de gurä, cäde Cioran: lecturile f,losofului, Ia declaraliile lui Cioran desprecare adesea se referä in scrisorile neajunsurile exprimärii sale incätre Kraus, sunt identificate cu germanänueraudoarocochetärie...exactitate. fie cä este vorba de Filosoful gändea bine nemlegte,spatiul cultural germanic, fie cä dar scria cu gregeli: cäte, ne vanu. Tot aga giintämplärile politice, spune edilia germanä.prieteniile, intämplärile domestice, Am läsat la urmä conlinutulreferin[elelapropriaoperäromänä acestei corespondenle. Ea ii vagiftancezä: editorulStietotuldespre interesa" cusiguranSä" pecercetätorücontextulcorespondengeigitnsogegte operei gipersonalitätiiluiCioran,scrisorile de toate informaliile qi mai ales pe cei care s-au gräbitnecesare dezambiguizärii lui. Din sä-l psihan a1izeze inainte de-acänd in cänd, cum spuneam, dispune de documente autenticeeste chiar exasperant de riguros' ale discursului säu privat. Ciorahinrespectareanormeloreditoriate. este surprinzätor de cald gi decäci, dacä la limitä putem ingelege,

"o.Jiur i" aceastä coresponden!ä,

de pildä, nota care inso!.egte,.in putänd trece foarte repede de lascrisoarea92' numele.scltilorutyi. reflecgii despre spiritul europeangermandinRoT1xa'A:TedYpg- tatamentariperemadificultälilorSperber (la p. 157 a edigiet^ol^t3ja]: natrÄn4ii gi de la remarci nihilistegäsim, in scrisoarea 85, o notä si ; - ; - ,:in or*pt t rr,r-"lui lui A. E. Baconsfü la oDsen/alu apucarc' parunzaroare'

(p. 14s)t Dacähiper-co;;;;iil;; pemarginea cärgilor la care lucra

poare ri un derect, ";;l;il;;l 5t::t Simplul fapt cä relagia

pe care il putem, ""."*J, "irinri

epistolarä dintre acesti scriitori'

äOitorutui. pe care nu ii leagä aparent nimic

Editor care, sä nu uitäm, a qi (in afara unei deziderale aparte-

tradus textul in romäneste. ta ace;t nenle la defuncta Dublä Monarhie),

capitol, George Cugu,ä opmt - in dureazä 19 ani, cu o medie de 7-

absenlaversiünüoriginal"hU-n" B scrisori pe an, spune in sinegermanä - pentru corectarea tacitä suflcient de multe despre cantita-agregelilordelimbäalefilosofului. tea de Cioran necuPoscut pePrecizez cä vorbim de o derogare care textul ne-o liweazä. Mai ales

obligatorie de la normele filologice, cä, pästrändu-se doar 5 scrisoricätäweme. färä originale, cititoml ale lui Kraus, avem de-a face, inar fi. putut fi bulversat dacä greqelile fond, cu un intins monolog privatde limbä ale lui Cioran ar fi fost al lui Emil Cioran...reproduse ca atare. George Gulu O edilie admirabilä, de citit dina preferat - gi bine a fäcut - sä scoar!ä-n scoargä. I

proportr, apar$nändu-i gerrnanisnrluiGeorge Gugu, adäncegte gicompleteazä aceste observatü. Estevorba despre corespondenta purtatäde Cioran, vreme de 19 ani, cuscriitorul, gänditorul gi editorulaustriac Wolfgang Kraus*.

continänd nu mai putin de 158 deepistole trimise de Cioran luiWolfgang Kraus, la care se adaugädouä aparginändu-i partenereifllosofului, Simone Bou6, gi copiilea cinci scrisori dactilografiate,expediate de Kraus lui Cioran.Dupä cum märturisegte editorulin Cuvänt inainte, surpriza a fostenormä nu numai pentru el, ci gipentru urmagü luiWolfgang Kraus.Cu multä amabilitate, acestia $i-au dat acordul pentru ca profesorulGugu sä alcätuiascä prezenta editie,care a apärutinaintea celei germane(premierä ce demonsueazä, odatäin pluq o<celenla Editurü Humanitas).

Trebuie spus de la bun inceputcä, deqi George Gulu nu este unspecialist in Cioran sau in literaturarorr6nä (dupä cum el insuqi rccunagtein pomenitul Cuvänt inainte), neafläm in fala unei edigii excelentalcätuite, utilä ätät specialiqtilorin Cioran, cät gi cititorului obiqnuit,dornic sä pätrundä in intimitateaunei corespondenle surprirzätoareprin duratä regularitate $ dimensftniNu este o editie criticä, fiindcänu cuprinde versiunile originale,in limba germanä, ale scrisorilor.in afara acestei lacune asumate,edigia are tot aparatul cerut de oasemenea irrtreprindere. gi, inaintede toate, o structurä clarä, meniläsä faciliteze utilizarea ei. Materialuleste impä4it in patru capitole: 1. scti-sori expediate de Cioran intre 1.971.

gi 1990, ordonate cronologic Aiinsotire de cwenitele note o<plicative,2. scrisori expediate de SimoneBou6, 3. scrisori trimise de WolfgangKraus (adnotate, qi ele, cum secuvine), qi. in sfärqit, 4. fragmente

't*&tz*:,,ffiffiffiw,;;;L F.'.. HrrffiLffi l.',1

H

ßLs,Ap.11,r.cild2, Budreoli ä. .?