SFINTELE TAINE

Toate Tainele lui Dumnezeu sint sfinte. Tot ce s-a fbcut s-a fhcut prina-tot-Sfintul Dumnezeu-Cuvintul. Iar tot ce este din Dumnezeu-Cuvintul estecuvtntdtor gi sfint. F[rd Dumnezeu-Cuvintul nu s-a flcut nimic din cele ce s-au ficut (Ioan r:3; Coloseni r:16; Ewei z:ro). ln toate lumile lui Dumnezeutotul e sfint, afarl de pdcat; iar pdcatul este reaua intrebuinlare a libertdf;i decdtre fiinlele zidite. Exemple: diavolul gi omul. Libertatea este rdu intrebuin-lati atunci cind e indreptatd impotriva lui Dumnezeu. Pdcatul slrirgit nagtemoarte. Diavolul are doul puteri de cdpetenie: pXcahrl gi moartea. Cu ajuto-ml lor, el bimie oamenii gi stdpinegte asupra lor. ImpfudFa pdcatului gi amor.tii este chiar iadul, pentru o fiin!5 ziditd dup[ chipul lui Dumnezet, cume omul.

Flcdtor a toate, Dumnezeu-Cuvintul Se face om pentru a-l slobozi peom de pdcat gi de moarte, gi astfel a-l slobozide diavol qi de iad. Dumnezeu-Cuvintul sflvirgegte aceast a, ea, Dumnezeu-Om, prin intreaga Sa nevoinldDumnezeu-omeneascd de pe pdmint, de la intrupare pind li. in[l1are. Printoatd aceastd nevointi, El intemeiazi Biserica prin Sine gi pe Sine, lucrind inea mintuirea oamenilor cu ajutoml Sfintelor Taine gi sfintelor fapte bune aleDuhului Sfint. El, Dumnezeu-Omul, Domnul Iisus Hristos, El e Biserica, El ePreasfinta a-tot-Taini, in care gi din care sint toate Sfintele Taine, incepindcu Sfinta Taini a Botezului.

Toate in Bisericd sint SfintX Tain[, toate: de la ]ucrul cel mai mdrunt,pind la cel mai mare, pentru cd totul este cufundat in negrdita sfinlenie aDumnezeu-Omului celui f[rd de pdcat, a Domnului Hristos. Ca Biserici,Dumnezeu-Omul cuprinde toate lumile, fiindcd toate lumile sint zidiri aleLui, toate sint zidite prin El gi pentru El (Coloseni r:16-zo). El e gi Ziditorul,qi scopul tuturor zidirilor, al tuturor fipturilor: El este capul trupului Bisericii(Coloseni r:r8); gi inc5: Biserica e trupul Lui, plinirea Celui ce plinepte toateintru tot (Efeseni r:23). Pentru aceasta, in El sint a-tot-cuprinz5toare giminfuirea, $l in-dumnezeirea, gi in-dumnezeu-inomenirea, gi in-cregtinarea,gi tot ce este mai desdvirgit, de care are trebuin{i fiinfa omeneascd in toatelumile gi in toate vie$le. La aceasta slujesc toate Sfintele Taine ale BisericiiLui gi toate sfintele fapte bune. Iar pe primul loc: Sfinta TainI a Botezului,Sfinta Taind a Mirungerii gi Sfinta Tainl a Euharistiei.

53

Sfintul Iustin Popovici

Prin Sfintul Botez, ne imbricdm in Domnul Hristos, iar prin Sfinta Eu-haristie primim pe Domnul Hristos intreg, pentru mintuirea noastrS. prin in-dumnezeire, prin in-cregtina.re, prin in-dumnezeu-inomenire. Cdci a-tot-bunul Domn S-a ardtat ca Dumnezeu-Om in lumea noastrd pdrninteascd, gi,prin Biserici, a rdmas in ea ca Dumnezeu-Om. $i astfel, in El sdldgluiegtetoatd plindtatea Dumnezeirii trupqte - ot,lpotrKds (Coloseni z:9), cu un sin-gur !el: ca to$ sd ne umplem de aceast[ plindtate a Dumnezeirii (Coloseniz:ro); ca toS sd ne in-dumnezeim, in-dumnezeu-inomenim, in-cregtinXm, in-treimific5m; ca to$ sd ne facem,,dumnezei dup[ hal"" , dumnezei-oameni du-pd har.

Dumnezeu-Omul este marea taind a bunei-credin{e (blagocestiei) (rTimotei 3:16), marea taind a credinlei'Dumnezeu-omenegti, gi in Dumnezeu-Omul sint toate Tainele Bisericii. Una gi aceeagi a-tot-Dumnezeiascd Tainlipostaticd a celei de-a doua Fele a Preasfintei Treimi strdbate gi umple toateTainele Bisericii, gi tot ce e in ea, gi tot ce e din ea. Fiece SfintI Tain[ into-r[gte din gi sfirgegte in Sfinta Taind a Bisericii: in Sfinta Tain[ a intrup[rii luiDumnezeu, a Dumnezeu-Omului, a Dumnezeu-omenit[Ui. Cu adevdrat, fie-care Sfint[ Taind este a-tot-intreag[ in Bisericd; insd la fel este gi intreaga Bi-sericd in fiecare SfintI Taind.

tn Bisericd, tottrl e Sfintd Tain5. Orice ierurgie e Sfintd Taind. Chiar unamicd, chiar gi cea mai mic5? Da. Oricare dintre ele este la fel de uriagd ca in-sdgi Taina Bisericii. Fiindcd gi cea mai mici dintre ele este, in organismulDumnezeu-omenesc al Bisericii, intr-o legXtur[ organicd, vie, cu intreagaTaind a Bisericii: cu insugi Dumnezeu-Omul, Domnul Hristos. Numai o pil-dd: r{nduiala sfinSrii mici a apei. O slujbd mice, dar ce necuprins[ sfintd mi-nune, necuprinsd ca ins[gi Biserica! Aceastd minune iubitd stribate de doulmii de ani milioane gi milioane de suflete de cregtini ortodocgi, le cur[1egte, lesfinlegte, le insdndtogegte, le nemuregte; gi nu inceteazX, nici nu va inceta sdlucreze, cit vor ddinui pdrnintul gi cerul. Iar aghiasma micd este doar una dinnenumdratele Sfinte Taine ce fac neincetat minuni in Biserica Ortodoxi a luiHristos.

Dar gi orice sfintI fapt[ bun[ din sufletul cregtinului ortodox este oSfintd Taind. Pentru c[ fiecare din ele este in leg5turX organicd geneticd cuSfinta TainI a Botezului, iar prin ea, cu intreaga Tain[ Dumnezeu-omeneascia Bisericii. Astfel: credinla este o sfintd faptd bun5, gi prin insugi acest fapteste o Sfintd Taind prin care cre$tinul ortodox tr[iegte neincetat. Iar sfintacredinlX, cu puterea luminii sale, dI nagtere in sufletul lui gi celorlalte sfintefapte bune: rugdciunii, dragostei, nddejdii, postirii, milosteniei, smereniei,blindeSi... $i fiecare din ele este la rindul ei o Tain5. Toate (fapte bune 9i Tai-ne) se hrdnesc una pe alta, trXiesc una prin alta, se nemuresc Ai se invegnicescuna pe alta. $i tot ce este din ele sfint este. Drept aceea, nu este num[r Tai-nelor in Biserica lui Hristos, in aceast[ a-tot-cuprinzdtoare sfintd a-tot-Taindceresc-pdrninteascd a Dumnezeu-Omului. in ea, gi fiecare ,,Doamne miluieg-

Biserica Ortodoxi gi Ecumenismul

te" este o Sfintd Taind, gi fiecare lacrim[ de pocdinli, gi fiecare suspin al ru-gXciunii, gi fiecare strigdt de tinguire.

a) Sfinta Taind a BotezuluiBotezul este Sfinta Taini a in-cregtindrii, a in-dumnezeu-inomenirii, gi

prin aceasta a in-treimificdrii: cel botezat se imbracd in Hristos, trdindmoartea gi invierea Lui; se predd in intregime lui Hristos gi primegte peHristos intreg, se face de-un-trup cu Hristos gi intreaga Bisericd Dumnezeu-omeneascl se face a lui. Fiinla omului cea dup[ chipul lui Dumnezeudobindegte in Sfintul Botez intregul program nemuritor al vieFi sale: a trli inDomnul Hristos, gi a se trii vegnic pe sine ca fiintd dupX chipul lui Hristos, gia se umple fbrd contenire de puterile Dumnezeiegti ale Dumnezeu-Omului.Din clipa botezului, incepe viala cregtinului in Bisericd, adicd viala in-cregtinirii de sine harice gi de buni voie,e, cu ajutorul Sfintelor Taine gi sfin-telor fapte bune. Intreaga via$ ce urmeazd a cregtinului este inmultire a ta-lanSlor dobindi! la Sfintul Botez. Prin botez, omul se face bisericd vie aPreasfintei Treimi: intreaga lui viatd se desf5goarX de la Tatdl, prin Fiul, inDuhul Sfint. in cregtin lucreazi toate puterile de fapte bune hariceso, care in-cregtineazl gi in-treimificd fiinla lui: dumnezeu-omul potenFal se face - prinDumnezeu-Omul, in Biserice - dumnezeu-om haric. Totul gi intru to! -Hristos, acesta este scopul gi programul vie$i cregtine, atit in timp, cit gi invegnicie (Coloseni g: rr).

b) Sfinta Taind a MirungeriiDegi se dd prin lucrarea nevoinlei Dumnezeu-omenegti a singurului iu-

bitor de oameni, Domnul Hristos, mirungerea este mai cu seamd TainaSfintului Duh. lntr-adevdr, Sfinta Taind a Botezului gi Sfinta Taini aMirungerii sint o TainX indoit-una. Primit prin Sfinhrl Botez in Dumnezeu-Omul Hristos, in trupul Lui, Biserica, creqtinul primegte in Sfinta TainX aMirungerii ,,pecetea darului Sfintului Duh", adicd harul Duhului Sfint. Fiind-cd, in Sfintul Botez - dupl cuvintele de Dumnezeu inlelepStului Cabasila -cregtinul dobindegte o noul fiintd gi fiinlarea dupd Hristos - td eivor rcai6),o9 unootflvo.r xota Xprot6vr'; iar in Sfinta Mirungere i se dflruiesc toateputerile, gi darurile gi energiile harice in-cregtinltoare ale Duhului Sfint,pentru viala cea noud in Hristos, viala dumnezeu-omeneascd. ln SfintaMirungere, persoana omeneasci este unsd cu Duhul Sfint dup[^ chipul giasemdnarea Unsului lui Dumnezeu, a Dumnezeu-Omului Hristos. In aceastdSfintd Taind se prelungegte Sfinta Cincizecime, care nu inceteazd niciodatl inBiserica lui Hristos.

"s blagodatno-dobrovoljnog (n. tr.)so blagodatno-wlinske (n. tr.)st De uita in christo,lib. I: PG r50, 504A.

55

Sfintul Iustin Popovici

c) Sfinta Tain[ a EuharistieiSfintul program gi sfinta nevoinld ̂ a sfintei Taine a Botezului se impli-

negte cel mai desdvirgit in Sfinta Taini a Implrtdganiei: deplina in-cregtinare,in-dumnezeu-inomenire. Aici se trdiegte haric intreaga iconomie Dumnezeu-omeneascd a mintuirii, de la intrupare pin[ la indllare, ca viati a vielii noas-tre gi ca suflet al sufletului nostru. Sfinta Liturghie este, dupd cuvintul deDumnezeu insuflat al Sfintului Teodor Studitul, repetarea intregii iconomiiDumnezeu-omenegti a mintuiriis". Aceasta se accentueaz[ indeosebi lasfirgitul Sfintei Liturghii a Marelui Vasilie, unde se spune: ,,Plinitu-s-a gi s-aslvirgit [...], Hristoase, Dumnezeul nostru, Taina iconomiei mintuirii Tale."gsTemeiul Sfintei Euharistii, dupd SfinSi Pdrinfi, este urmltorul: ,,Dumnezeuse face om ca omul s[ se facl Dumnezeu." $i cel ce se impdrtlgegte mlrturi-segte cu smerenie: ,,Trupul lui Dumnezeu m[ in-dumnezeiegte gi m[ hrlneq-te: in-dumnezeiegte duhul, iar mintea o hrdnegte in chip str[in." I^a mijloceste o str5inX, nespus de mare tainl; cel ce se impirt[gegte tremurl tot despaimd gi igi gr[iegte lui-gi la fiecare impdrt[ganie: ,,Uitindu-te la de Dumne-zeu frc5.torul singe, omule, sI te cuprindX spaima." $i cel ce se impirtdgegtetrdiegte neasemuita bund-vestire a tuturor lumilor omenegti: se umple detoat[ plinirea Dumnezeirii - n&v td n],r1popc toO @eo0 (Efeseni 3:19; v.Coloseni z:ro).

Sfinta imp[rtlgire este apogeul realismului Dumnezeu-omenesc. De laintruparea Dumnezeu-Cuvintului, Dumnezeu-Omul Domnul Hristos S-a f[-cut realitatea cea mai vlditl, gi mai frrd de rnoarte qi mai veqnicd a tuturorlumilor. Mai ales a lumilor noastre omenegti. Cu noi este Hristos, cu noi esteDumnezea = Emanuil, cu noi este Dumnezeu in veci (Matei 1:23). Cel maiconvingdtor martor al acestui fapt este Biserica, trupul Dumnezeu-ornenescal lui Hristos. Biserica - trupul lui Hristos; Euharistia - trupul lui Hristos.Identitate de esenli: Biserica in Euharistie, Euharistie in Bisericd. Unde nueste Dumnezeu-Omul, acolo nu este BisericS; iar unde nu este Bisericd, acolonu existd Euharistie. in afara acestora, totul este erezie, nebiseric5,antibisericd, pseudobisericd. Ca trup al lui Hristos, Biserica este unitate so-borniceasc5, dar tot aga gi unitate a sobornicit[Si. Acest lucru se intimpl[ gipentru Euharistie ca trup al lui Hristos: un singur trup sintem noi, cei mulf,gi o singurd piine, d tof din aceeagi pfine ne impdftdgim (r Corinteni ro:16-t7). Da, un singur trup sintem noi, cei mulfi, gi asta sub un singur cap: Dum-nezeu-Omul Hristos. Drept aceea, atit in Euharistie, cit gi in Bisericd, Dum-nezeu-Omul Hristos este totul gi toate: Fi EI este mai inainte de toate, gi toatesint in Z1(Coloseni r:17).

s' DupX Sfintul Teodor Studitul, Sfinta Euharistie e ,,centrul intregii iconomii amintuirii", Operele Preacuuiosului Teodor Studitul, tom r, p. tz6, Sankt-Peterburg, 19o7.

ss Acelagi lucru este exprimat indirect gi la sfirgitul Liturghiei Sfintului Ioan Gurd deAur.

S6