_30_

risesce gi Ie crede. qi mai int,0iil md,rtu-risim acele patru punt,uri, in care pd,nd acumneam impd,rechiat:

a) Cundsoem cumcd, Papa dela Ronraeste cap v6{ut ,a t6t6, Biserica lul Christos,carea preste tdtd lurnea e lalita;

b) Md,rturisim cumc6 afar6, de ceriu,scaunul celor. ferici!1, si afara, cie iad, tem_nila celor osdntlili, al treilea loc este, incare sufletele cele ce incA nu sunt cur6fite,se lin si curdlesc;

c) Cumc6, pA,nea azimd, este destuld,materie a cinei Domnului gi a jertfei lit,ur_g1ice, nu ne indoim;

d) Credem cumcd, Duhul S6,nt, a treiafa\a in Treime, clela Tai6l si dela F.iulpurcerde. qi primim, .marturisi'm si credemtdte ceie alalte, care SAnta Maica Bisericaromono-catolicd piimesce, mbrturisesce sicredeo. --. Totodat,d Metropolitul cu Sinodulari formulat gi punctele cle rugare c6trdImp6rat,ul pentru estinderea privilegiilor, decarl se bucurari preolil religiunilor receptedin _Ardeal, gi la preolii romAnesci. Dupapublicarea decretului de unire, ceia ce nuvedearl cu ochi buni renagterea Bisericeindstre precum gi int6rirea' catolicismului,miscat'ail tdte pietrile pentru zd"rl6rnicireaint,regel lucr5ri. Acdsta a fost causa, deactul de sub Metropolitul Teofil a trebuits6 se retnnodscd, sub urmdtoriul s6ii Atanasie

-91 -prin cd,rfile de mlrturie ale Sin<idelor dela1698 si 1700.

Prin aceste . carli de m6rt,urie identice

!6!u in esenla lor, Parinqii nostri asadar,judecAnd sohirnbarea acestel lumi insEidtcjregi nestarea, qi neperirea sufletului, cd,ruiain m6surd mal rnare trebue a fi decAt t,tite,din bund voia lor s'ar1 unit cu BisericaRomei cea Catolicdscd, qi mdrturisAndu-semedulArile eI, s'air reintors tot,odatd,, la sinulputqrnicei lor Mame.

Dupd, cele ce le-am insirat, mai susdespre lnsusirile Bisericei celel aclevdrate alui Christos, singurd, de suflete mAntuitdre, sidupa cele ce nile-ari spus Ss. pdrinli despreenorma calamit,ate a schismel, a declinariidela aceesi Biseric6, usor fdrte. ne estendud a cuprinde acuma intru tdtA intindereasa ins€mnd,tatea dogmaticd a SAntei Uniri,incheiatd de aI nostri Parinli cu una si aceeasla lut Christos SA,ntd, Catolica, si' ApostJ-licd, Bisericd. qi tnt,r,aclev€r, din ramur5frAnta, ce era prin schism6, Biserica rrdstrd,s'a ultoit de norl in maslinul cel bun. sipartagd, s'a fdcut rddacinii si grasirnii lui'j;dirr mladila td,iatd,, ce era, prin unitateacredin!ei gi prin Spiritr_rl lui Christ,os s,aprins iard,si in vi!a, ca rddd, multd, s6aducd, ,); din ra$a, despd,rlitd, de .sdre, s,a

r) Rom. 11, 17.3) Ioan 15, 8.

- -3'z-facut focular de nesEcatd lumind, si cd,ldura;

ii din riuleliri abatut clela sorgintea s&, ;devenit riri intreg cle apd curgat-r5ria i" viagade veci').

Unitat,ea Risericel iul Christos, nu numalcd, nu esclude osebirea fonnelor exteridre, cese manifestdzd prin ceremonii, prin c6"ntd,r\,prin obiceiurl diverse, adecd prin totalitat,ealucrurilor din carl se alcatuesc feiiuriteletradiliuni si rituri sacre; ci din contrd d6nsaMirdsa g"u nep6tat6 a lui Christos, chiarprin mullimea si variet,atea acelora isi do_vedesce strilucirile frumselel sale, anrdsuratcun6ntului sacru, atAt de bine potrivit, eI:inainte a stdtut impErdtdsa de-a drdpta tain' haind, aurit,A imbr6catd, inrpodobita ,;.Pentru aceea, ori de cA,te ori in Sinddeleecumenice san in documentele esite delaRorna s'a tract,at, despre unirea bisericilororientale, totdeauna s,a accentuat in moclhotf,rit, cA aceea are sA se irrtimple preiAnga observarea neatinsrl a rituritor, a jis_ciplinei si e drepturilor proprie ale orienta-lilor, dupd, intregimea gi puritatea ce arravut'o ele inainte de desbinare, va se {ic6indreptA,ndu-se numai innoirile,. ce s,ar fi in_trodus mai tAr$iu, intru cAt ar cuprinde insrne erori necolnpatibile cu unitatea cre_dinfel. Din rnullimea unor astfel de acte si

1) Ioan 4, 14.2) Ps. 44, 10.

dup6-ce despre cel mai insemnat emanatdela Conciliul flogentin am vorbit mal sus,

- .rrom aminti numai ddu6, din carl cel

dintAi[ s'a trimis de-a dreptu] EpiscopatuluiBisericei ndstre, si in care cetim: SanciitateaSa Pontificele Pir:'IX n,a incet,at de a tm_per,ti favoruri unililor, cer6nd numai unsingur lucru, si anume depd,rt,area erorilor,dar ritul oriental sd r6mAnd nev6td,mat, sidisciplina, ce o linealr Orientalii inainte d,edesbinare, ca ceea ce se ra{6rnd, pre vene-ratele lor liturgil si pre pr...Jipqiunile ritualesd, se p6{dsce cu tdtd sA,nlenia. pentru_cd,nu cu alta int,enfiune a instituit numitulPontifice nriua Provincid, bisericdscrn de Alba_Iulia, fara numal cu mandatul hotdrlt, ca

lorma si a_dministrafiunea aceleia s6 se !ind,dupd ritul gi disciplina Bisericel orientale,ca totodatd, indemnali de un asemeneaesemplu, prin darul Dornnulul, gi disidenlilirrsisi s6 se tnduple.ce mai usor'la tmbrafi-sarea unita,tii cat,olice'). At doitea docu-ment , c& mai prdspet, cuprinde in sineurmdtdrele asigurdri date orientalilor dePontificeie Leon XIII: Nici n,avefl a v6lndoi, cA pentru aceea, _- pentru trecereala s. Unire, -- NoI sari urmd,loril nostri vomface vre-o sbirbire in drepturile vdstre, inprivilegiurile patriarcale, in obiceiurile rituale

_ -- ;,) t*"uct. S. C. cle prop. fid. att Archiep. AIb. IuL etFog. dto 28 Iuni 1868.

a!*#;*,

- -8+-ale orl qi cd,rel biserici. pentru cdl acdsta afost gi va fi tobdeuna tradi!,iunea ScaunuluiApostolic ca nu ln pulind'm€sure, sd, con_curgS la pd,strarea obiceiurilor: si a rnora_vurilor ori cd,rut popor. RestabilincJu_se asadar unirea vdst,rd cu nol, bisericjle vtist,1e,cu darul Domnuiui cle minune vor cAsbigaln mdrire gi potldba'). Lucrat,at asa darchiar dLrpA spiritul tradi!iunilor S_t,ului'S.uurlApostolic Pdrinlri nostri, atunci cAnd,la fineaactulul de Unire din 16g8, ari adaus clau_s_ula. pentru pddirea nestirbita a ritulul, adisciplinei gi a drepturilol Bisericei ndstre.

l:ddla g] m6rir ea prevestitd ctin parteaSAntulul Scaun Apclstolic bisericilor, ce sereintorc la unitat,ea sa, Biserica n6strd, a sidobAndit'o tn mdrime cresc6nda, pAnh, l. noi.Pentru cd scdpAnd prin facuta Unire degreubatea jugului desbinarii, ca si de peri_colele din partea celor ce ciela rnurrt*luDornnulul si mal tare se de;i?lrtar6 dec6tCerularie si urmasii sei, Biserica ndstrd indat5 a inceput a porni pre c6ile propagiriiin tdte direcliunile deschise activiiagil salepre p6m6nt.

Dupd cum le era si chiemarea si dato_rinla, cei dintA,iu carl s,ar1 pus in frunteaaces.t,el miscArl de propAsire, ail fost urmagilgloriogr aI lul Teofil qi Atanasie pre ,"uunllarchieresc a Bisericei ndst,re. Cel dintAiu

t) E".t cl. praetlara gratutationis.

-35-dintre aceia, Ioan pataki, berbat cu inaltd,erudiliune teologicd, se strdduesce si oblinede la Carol V[ domeniile fiscale de la Gherlagi SAmbata de jos din linutul F,agaraguluipentru intrelinerea rnesel episcopesci. prinacdsta l)piscopul a ajuns in siiuagie Oe aputea representa mal bine demnitatea posi_liunei sale, gi de a .putd sprigini gi mati"ia_licesce desvoltarea institujiunlo" bisericesclgi culturale, iar de pre umeril clerulul si aIpoporulul, gi altcum destul de i"g..r;rugi,s'a luat sarcina de a contribui Ia susjinereaarchiereului seti. Zelul de care s,a infle-e6rat apol ,,bunul gi milostivul pd,rinte alrraliel rom6,nesci(,, ajunge pA,nd acolo, incA,t,,;gaba se ard,ta a-sl v6rsa diua qi ndpteasAngele gi sudorile perrt,ru mA,ntuirea iuLiteisale naliunl romAnescl,(. Mdrtea sa, inffimplatd,9r9a de timpuriu, I,a lmpedecat ins{ delaindeplinirea tuturor acestor nobile intenfiunl,ce le avea pentru binele poporulul serl.

, Inocenfir: Klein, urmatorullul pataki, mU_locesce

-dela Imp6ratul Carol Vl schimbareadominielor fiscale dela Gherla qi SAmbatade jos cu dorneniul ffscal deia Blai unde ca lacentru nral potrivit str,6mutd,' Regedingaepiscopdscd, aq6{6ndu-o tn Castelut &e odi_nidr.d al Principilor Ardealului. Cir ajutoriulvenitelor mal marl ale acestul domeniu apol,precum^-gi cu sprijinul filerilor intinsi dinpartea Clerulul cu ardorea veduvel Oi"'Uourr_

_5d_

gelie, se pun temeliile rnbnd,stirel basililiior,a Bisericei catedrale gi a qcdlelor clin giuruieI: prin cari t,dt,e, locul acela, unde maiinainte era lntinsd, aria domndscd,, in scurtdyreme s€ va schimba intr'o alt6 arie multmal prertidsd,, tn care harnici muncitori preint,recute vor alege'gi curdli grdun,tele cul-turei din paiele gi din rreghina ignoran!ei.

Misiunea Bisericei lui Christos nu serestringe exclusiv numai la lucrarea mAn-tuirel de vecl a sufletelor, ci, ca o institu-liune sociald ce este tn mijlocul ornenimel,pe cel pacinice, gi dAnd pururea ceea ceeste a Chesariulul, chesariului

-tindesi la pro-curarea binelui temporal gi chiar la usurareasor,tii materiale a credinciosilor sei. fn con-gtiinla acestora Episcopul Klein, cu insu-flelire se interesdzd, qi din t<it,e puterileste,ruesce pentru schirnbarea in mal bine acondiliunei de viald, a massei poporulul seil,linut inapoi prin greutatea vremilor ca qiprin sisternele economice si sociale ale ve-chiulul feuclalism. Ca ,,a/lev6ratul pdrinteal romAnilor: d6nsul, face pasil de lipsd indieta ferel, gi dela Gloridsa ImpErdtdsaMaria Teresia obline insemnata resolu,tiunepreainaltd, inarticulatd apol in parte si inlege'), ca Romdnii sa, nu se socot,dscd malmult numai ca suferifi, ci ca fii ai patr:ieicomune, pentru a cd,rel ap6rare, rndrire si

') Art. Y din 1743.

-37 -inflorire ei isi v6rsa[ sAngele, isl incordarlputerile gi iqi jertfeaI agonisdla suddrerfelei lor, intogmal dupri cum fac si in t,impulnostru. Astfel, pagii lntreprinsi spre imbu-n6tdlirea sor,til cetd,lenesci a poporului ro-mAnesc, prin ridicarea lui la posilia si Iafolosul de o potrivd al drepturilor publice,de carl se bucuraf concetdj,enil patriei co-mune; indrumarea lui spre c6ile civilisatiuneiapusene, si prest,e tot renast,erea si irrtdrireaconstiinlel in pieptul seri despre demnitat,eaoriginei sale romane, incepute tdt,e ginecont,enit inrpinse inainte prin S. Unire aburrd, searn6; cd formdzd, incd, una din strd,-lucitele podribe, cu cari acdsta are dreptulde a se mAndri ln fala aceluiasi iubit popor.

Silit de impregiurd,ri a-si pdrd,si in vi-gdrea v6rstel sale lucrd,rile intreprinse cuat6,ta zel si dupd concepliuni asa de marl,Episcopul Inocenlir1, le-a lasat urmasilor selspre mai departe indeplinire. Lung ar fiacuma ftrul cuvintelor ndstre, dacd, am stasa, urnrSrim mal de aprdpe operele, vred-niciile gi ostenelile apostolice ale tuturoracestor Archierei precum si ale celor ce laOrade, la Gherla gi la Lugog arl condusdest,inele Bisericel ndst,re dela EpiscopulKlein si pd,nd Ia noi. Privirea fugitivA asupraunor puncte mai culminante spre carl s'atlooncentrat sforfd,riie activitalil lor, va fi de

- -38-ajuns spre a putea aprecia rodnicia p6sto-rirel lor.

La fnceput, gi mal ales prin Sinodulcel mare dela 1?00, poporul ,o-en din Arrlealgi din p5rlile adnexe preste tot trecute laUnire. Curdnd ins6 inimicit Unirei, de acasd,gi din afard, ln fel gi fel de chip reusirl aface multa pust,iire in c6mpul seri. pentruaceea Archiereii nostri, dupd_ce la centruldieceselor pdrtd, sarcinile $ilei prin implinireafuncliunilor Bacre, prin regularea si supra_veghierea administr6{iunei, prin cultivareagi suslinerea rapdrtelor de lipsa cu celelalteauctorite!t, prin formularea rugd,mintelorcdtrd, Capul statului gi c6tr6 dieta !6rel, cagi prin desele cdldtorii intreprinse pentruresolvarea acelora, * fara de a linea- samade povara anilor, ce in genere le apasd,umeril, satr de neregularitatea drurnurilor sia pericoielor impreunate, pleacl in mijlocrilpoporulul p6nd, prin linuturile cele mal de_pdrtate, spre a propovEdui insigl cuvintulDomnului, spre a lmbarbata pr; cel tarl,Bpre a intd,ri pre cei slabi, spre a int,drcepre cel ademenilt de glasul nduei desbindri,ql Bpre a cere preste tofl darul ceresc delaCela ce bun este spre cei nemulflmi,torl sirelr), gi carele sdrele s6ii il r€sare prestecel rei si preste cel bunl si pltlud preste celg:T!t f preste cel nedreplr ).

r) Luc. 6, 36.,) Mat. 6. 46.

-39-Adev6rat est,e cd apostolicescile lor

ost,eneli nu sE v6d incununate pretutindenoaint,ru tdtd tntinderea lor si dupa t,rit,e agtep-tarile dorite, dar bunii Paringi ai poporululiubit se reintorc linisti{i la Scauneie lor,bine gtiind, cd, nu-I scurt,atI mAna Dornnului,qi ca ddnsul intru nemarginita indurarea sa,la vreme potrivitd, va da cresterea'), fd,c6ndse, se implindsod, $ilnica rugd,ciune, prin carela tnfricosatul serl altar se cere de toli unireatuturor bisericilor, incetarea despreundrilorlor, unirea credin!eI gi impi,rtasirea Spiri-tulul Sdnt.

Ca efect al implinirei in parte a acesteirugdciunl, ca resultat al consolidirel gi la-lirel S-tel Unirl, la anul 1777 se infiinfdzd,Scaunul episcopesc greco-catoiic rom.An laOradea-rnare, de unde prin spiritul de jertfireapostolicd,, prin ostenelile asipderea incordatesi necrujat,L ale Archiereitir s6[, f6"rd" deint,Ardrare pornesce nobila int,recere pre tdteterenele cu Scaunul lul Teofil si Atanasie. Iarceva mal t,Ar$iu se simte necesitatea dea se reorganisa hierarchia tntregei ndstreBisericl, qi sosit se line timpul de a punecununS, virr str6lucitdre tuturor poddbelorsale. $i ast,fel, la locul AntAiU dupd sti,ru-in{ele inlelepte ale Episcopulur Erdelyi delaOradea-mare, in urma tractativelor de lipsd,dr_i.tre f_iena qi Roma, Maiestatea 8a Prea-

i) I Cor. B, Z,

-40-

gru,tio;rt nostru lmperat gi Rege ApostolicFrancisc Iosif I., Patronul intregei Bisericicatoiice din !6rile Coronei SA,ntului Stefan,la 12 Decembre 1850 reactivAnd Metropoliagr. cat. de Alba-Iulia, o incungiurd tot odatacu aite ddu6 Episcopil, cu Scauneie in Gherlasi in Lugos. Din Bulla pontificie de cano-nisare apostolicd, a acestei prealnsemnat,eopere tle reorganisare, qi care documentconstitue fundamentul canonic al Bisericeindstre gi ai drepturilor ei, de lipsa afldrn,ca la un moment, asa de solemn sd estragemurmdtdrele:

,Spre mdrirea lul Dumne{eri, astfel pon-tiffcele Piu IX, spre int,drirea gi lalireareligiunei catolice, precum si spre mAngaiereagi folosul Rom6,nilor, din indemn proprirl,gtiinfd, sigur6 si dup6 maturd, precumpdnire,dintru deplina Ndstra, put,ere si cu Auctori-tatea Apostolicd,, Diecesa X'd,g6rasului dinTransilvania, carea incd, dela infiinlarea eipAnd in {ilele acestea a fost s,rp,rsa juris-dicliunei metropolitane a erchiepiscopuluide Strigon, dupa consimtEmdntul aceluiasiMetropoiit, o despd,rfim si o scdtem de sub pri-

!er9a acestuia si din supunerea cd,trd, el, asaincd,t Archiereii catolici unili de ritulgrecesc ai acelei diecese, precum gi tdtebisericile, orasele, opidele, satele, parochiile,filialele, mlndstirile, institutele de orl-ce felat'6,t biserices,ci cet gi laice si cd,iugdrescl

_41

de ori ce ord ce ar esista in acea dieces{,,in urmd, tdte persrlnele de ambele secse, deori-ce grad si condifiune, asemenea pentrutotdeauna sd, fie esempte qi scdse de subjurisdicliunea gi de sub ori-ce altd, put,eresi prerogat,iva jurisdic!ionala a Metropolitr"rluide St,rigon, caruia mai tnainte ii erail supuse.Pre l6nga acdsta, diecesa Ord,{ii-mari, careadela infiinlarea eI asemenea a fost supusdjurisdicliuneI acelul Archiererl al St,rigonului,cu consim!6mdnt,ul aceluiasl Metropolit,astfel o subtragem si o sc6tem de sub pu-terea si ,jurisdicliunea lui, inc6,t, nu numaiArchiereil catolicl unitl de ritul grecesc aiOrddil-mart, ci gi tdte bisericile, orasele,opidele, satele, parochiile, filialele, md,ni,s-tirile qi institutele de orl-ce fel ale aceleldiecese, - tdbe si singuraticele persdne deambele secse cle ori-ce grad si condiliune,in urmd, bot ce esistd in aceea, asemeneapentru totdeauna se, fie desp6rlit e si subtrasedela vechia jurisdicliune si superioritate aArchiepiscopului de Strigon. In urrnareaacestora, t,eritdriele, at6,t ale dieceselorOrd,dii-rnari si a Fd,gerasului, cAt si ale celorinfiin,tate din partea Ndstra, adicd a Lugo-sului qi a Gherlei dimpreund cu orasele,opidele, sateie pi parochiile cu tdte celeaparlinbt6re, asisderea gtentru totd,eatnm cu,

aceeogi, Awctori,tate Altostolicd, le consti,tuitn pi, t.i-dicd,m itt, Proui.ncie bisericdscd, greco-cutoli,cd, unitd,

h*S lil

-42_ile I'imbd, Romd,nd,, Si ustfel forntd,nd, unicul ScaunArchiepi,scopex: gi Metropolitrm tle trd,qd,ruS al Ro_md,nilor cu,toli,cl unift, d,e ri,tul yTrecesc . . Iaracestetr ndu6 Bisericl Metropolit,ane de Fa_g_araq, cu aceeasl Auctoritate Apostolica iialipim qi-t d6m asemenea pentru totdeaunaca sufraga,nee atA,t Biserica episcopala aOrd,{il-mari din IJngaria, cAt 9i Bisericileepiscopale de nori infiinf,at,e din partea Ndstrd,adicri a I,ug.osult.rl si a Gherlel climpreund,cu terit<iriele, cu locuit,orii si cu tdte celeapar,tin6t6re, astfel incAt .u* numitele Bi_s-erici episcopale au sA, fie supuse lrr legat,ura-dragostei Metropolitulul de Fagaras dupavremurl, ascultdnd de el amdsurat rituluilor. qi ca s6 nu piar6 pomenirea faptului,cd, cel mai de pre urmi Metropolit dt.\lba_Iulia san Alba Carolina, dimpreuna cu cre_dincioqil eparchiei sale dela schism6 s,aint,ors la adevdrata credinfd, catolicd,, si su_fletul si i'a dat lui DumneQetr in unitate si

T supunere fa)6, de Scaunul Apostolic ,ifRornei, dupd, cum aratd rnonurnent,ele ist,orice,in rnod special concedem si permitem, cato{i cei ce in viitor. vor fi Archierei g,reco_catolicl uni{i de F6g6ras, s6 pdta si sa aib6clreptrrl de a purta liber in tdte $i in sin_guraticele lor acte numele gi titlul de Ar_chiepiscop de F'agaraq gi Alba-Iulia')."

t) Bulla ,,Ecclesiam Christit( dto 26 Novembro lgb3.

_49_

in virtutea acestul mare document pon_tificiu asa dard, in esenla sa inarticulat maltA,.rQiU gi in legile fundamentale ale pat,rielndst,re, prin Auctoritat,ea Apostolicd, s,arestituit Bisericel ndstre clemnitatea metro_politand,, si s'a pus cap6t depenclenlei acesteiade Scaunul metropolitan si prirnalial al Stri_gonulul. Si in acelasi timp, p.i,, aceeasiAuctorit,ate Apostolica, dieceseie de nou iri_fiinlate a Gherlet si a Lugosulul, la olaitacu cele ddu6, a_Fagarasului 9i a Oredii, s,arlconstituit. gi lnchegat lntru una singurd ginedesparlite Provirrcie bisericescd, autondmagi indepondentd dela jurisdicliunea ori cdreialte provincie bisericescl, atArnA,nd ea singursi inmediat dela S. Scaun Apostolic al Ro_mel r): dependenld gloridsd, pr.in care Bise_

lica ndstrd, parte intregitJre fac6ndu.seBisericel celei adevOrate, asiguratd ipi areatd,t garanfa clrept,urilor si prlvilegielJr saleproprie, cAt qi minunata fecunditate a Miresellui Christos in tot felul de opere salutare.

Decdrea Bisericelor Cateclrale, mul,timeagi greutatea afacerilor publice diecesane,precum si administrarea diferitelor fonduri sifundafiunl, ar] reclamat necesitatea de a seinfiinla si la rroi pre lAngri, Scaunele episco_pescl Senatele asa numit,e Capitule de Ca_nonicl. Din care causd deja in Bulla depreconisare a dntAiulul urmas al metropo-

-) C*cil. prov. I de Alba-Iulia qi ntgiraq. Titl. II. Cap IlI.

*44_litultit Atanasie, s,a pus tn prospect infiin_\area Capitulului catedral. fipiscopul Kleininsd, a socotit a fire mai bine u-, uu infiinlezeManastirea dela SA,nta tr.io,u din Blag,:-u.rl a si ajuns tn cur6nd la mare inflorire.Resulratul denli_ti1 i". u.g*ta fiir.ir,qu a fosr,c5 pre lAnga nrdndstire, Episiopul Bob clina.l seri a infiinlar Capituiut, ;;;;;. i" *.*ro*itimp, tn care ta olalta ." npiri;O;;;'r;]fiinlase cel dela Orade, Oup-a cu.r, tot laolaltd cu Episcopiile siau frrningut apoi sila Lugoq pi la Gherla. Suriu barbagilorilustri si- bine cunoscu{I , carl si_arj urmatin aceste corporafiuni, 'prin ,irr, ,nuugl estecea maI luminatd dovad6 despre irnpor_tan,ta lor.

Pentru formarea de lucrd,tori iscusili ln"i? Domnului, p€nbru ridicarea nimbuluicultural al clerulul nostru, S.*Cni"u, graliei::uq] muniffcenler Caser Oo.n.,i#r. si a pon_tific.elui-Roman, deschide r, qif;i. episcopului5,,.-ti lungul gi. al ri";;i;;;" carr2 lnse_tall dupd cultura crestinescd, din Apus, aldrgdcll dor mal v6rtos la scdlele n"rr., gi-"Viendi, de unde intorgi u"urd

",, bogaliastiinlelor sacre qi profane l;"i, ut.!i'gipre.,tiosl lumind,tori aI poporului, de vreme

ffi#llilJ,l, :;to'rra si .,u -utia

]11usingaarscas.rd

".i*;. J:X1,i?".j"ffi1,11i:: r,;gi acdsta luptr{ stralucitd se pornesce

_45_togmai pre 'at'nci, pre cAnd in alte od,rt'romAnesci sudla grecdsca, cu spiritui .i,-#li."!" 9i Lu tendintele sale era la culmeainflorirei.

Mult rnai bogat era insd, secerisul, dec6't' sa fie de ajuns num.rul acestor rucri-tori evangelici, formali gi pregd,tifi in gcdleleteologice ale Apusuluisauln Jeminarele latinedin patrie. EeclEpiscopul Aron, dupa ideiatiejaconceputd,, deschide in Brap seminariul teo-iogic pentru cresterea clerului .gi mai deaprdpe chiamat a purta saroina rninisteriuluisacru in parochii; iar cu timpul spre acelasiscop se deschide Seminariu qi i" Gh.ri;.An de an din ur.::tu institufilni srrperidredsa qi pldcd in mijlocut popnruiri cete in_tregi de t,inerl bine instru"gi g; aprinsi Ae zetutapostolic de a se jertfi perrt.u'r,rentuirea sufle_

Tl:l pentru inleidpta gi pn"i"ie*a pastorire acreolnclosrlor lor. Binefacerile datorite acestorinstituliunl nu se pot, pref ui: si numai aceiale va gti aprecia. incAtva ." ,f ,.'uptute, carelesi-ar lua ostendla nu nulnai dJ a ascmanagradul do r:ultur6 a preo{ilor nostri de rnalinainte gi de dupa S. Unire, .i-,iu a pune

1i,:r10..",1 g' starea -o"ui, -fi

cutturatd,u*-r. se rrdrcii poporrrl sub condu.u"uu unorjlstfei de pd,stori, al cdror spirit de jertfa,de abnegaliune si de muncd, 'ofortofi"u

,ri",cAnd nu se va putea in de u;"", admira.

_4,6_

De cAnd MAntuitoriul a clat poruncd,ucenicilor sei ca sd mdrgd,. in tdtd, lumeasi sf, invele tdte pop6r6le, Biserica sa s6,ntd,gi-u priceput chiamarea de a r6spAndi lu-mina inv6ld,m6ntului preste massa poporulul,ascultebor cuvintelor sale. indatd, ce aesit din catacombe si qi-a putut intintlecorturile sacre la lumina {ilel, ea n'a intr6-l6sat a se ingriji, ca la umbra si sub ari_pele aeelora, fii poporuiul *e-gi gd,sdscAad6postul de lipsd, spre a se putea crestedin frageda pruncie in frica Domnulul, in-ceputul a b6til" lnlelepciunea, ca gi intrucultivarea stiinlelor omenescl. Din modestelegcdle ridicate impregiurul bisericilor gi almdnistirilor clin Apus se desvdlta apo't re-nurrritele Universitall din evul de mijloc,cari pun basele culturel de mal tArdih.

Condus de spiritul acestel marl chiamdri,Episcopul Petru Pavel Aron deschide sc6-lele Blasului prin urmdt,drele cuvinte, p'Ana

* la lacrlml miscdtdre: ,L6ngd Manastire qil6nga Seminariir, neincurrnat,E scdld, de obgteva fi tuturor de tdta vdrsta, de cetanie, decA,ntare qi de scrisdre, nicl o platd, delaucenicl astept6,ndu-se, numai tntr,6nselecare lra vrea dupd, r6nduiala celul mai mare,spre aceea seam6 pus, sd, se chir.ernisdsce,a.Spre a cuprinde dupd, cuviinld importanfaacestor scdle, ce se completdz6 in modtrept,dt, fa\e de desvoltarea, ba chiar fald

-41 -de forrnaliunea cultural6 a neamului romA-nesc; spre a descrie zEIu), arddrea qiinsufleli-rrra desfasulabe printr'6nsele pent,ru studiereainv6!6turilor creqbinesci, penbru affrmareasi intdrilea ideilor si a sentiment,elor desprelatinitatea nristld, pentru cultivarea limbeigi curalirea ei de elementele ingreunltdre aleslavismului gi grecismului; spre a ard,t,a,a,prccia si clet,ermina firea, rostul si propor-liile acelel imense hrcr6ri ce din {ori de

4i o desvoltd, dascalii pre intrecute cu ailor ucenicl: ar trebui sd, urmdrim pas depas activitatea ac.restor scdle de un veac sijumdtate, gi sd, insirdm meritele a mii debd,rbafl culli scosl de ele din mijlocul po-porulul, adicd ar trebui sd conrpunem ori sd,

frunderim aprdpe in intregimea sa istorictrldestept,6rei gi al progresului cultural, lacare a ajuns acest popor.

, Crescut in tradi!iunile Blasulul, gi pusla cArma diecesel gr.eco-catolice de Oradea-nrare, Episcopul Samoil Vulcan, migcat cleacelasi spirit puternic al S-tei Uniri ce plandzadela incepub preste Scaunul episcopesc depre !6rmuril Criqului, pune temelii scdlelorde acelaql fel la pdlele munlilor Bihorrrlui.qi in scurt,d, vreme Beiusul da la lntrecerecu Blasul: acolo, ca si aici, s6m6n!a arun-catd cade in pam6nt, bun, rdddcini prindegi desvolt,Andu-se, rodurl multe pi frumdseea aduce; acolo, ca gi aicl, clin t,3te parlile

,.];' r.

_45_

aldrg& fii poporului spre a se chivernisi, sprea se educa si forma ln pietatea crestindscd,ln fidelitate cdtrd Inaliul Tron, in iubireade patrie, in sniritul v6rtu{ilor cetd,enescilacolo,cu.- bucurie gzisesce locul gi cu prisos areprilegi,l de a trdsrri de mangaiere in su-fletul seI la cont,emplarea mdrefllor Instituteculturale de tot felul, ridicate si suslinuteprin darnicia si inv6paiata iubire.de bisericdgi de neam a',\rchiereilor S6,ntel Unirl.

. Mai .tAr{iu dupd timp, dar tot subaceleagl inspiraliuni gi pr.rt.u tmplinireaaceleiagi misiunl culturale, pr;n cidrnicia si

*i1ts$1!irea .grdnilerilor romAnr, -.- j"*tiJ,sl apol, cu binecuv6ntarea Episcopulul IoanIln-. u

1, s e c o mpl e c t 6 z.d" q c 6l ef" i.*" i gu, e s c i d inN?*.tyO, si iari avdnrul ,fL r"nor?rf observat lacelelalte ale lor surori de subt scutul SAnteiUniri. -- Iar pre l6ngd tnstit,ube;'aceste cen_tra]e. mal marl, afara in parochii se ridica omulfime de scdle mai mici furtru inv€_

ldm6ntul pop,irat. Y(

Pentru dotaliunea clerului aplicat lng.arochil, din gralia preatnaltd, se taie por_liunl canonice din terito.iii;-;;;rn*fu, iitnunele par{I se ap)aaid'za qi-

-*"tu.u ficse.Drrp', a,ceea, se inningeza foiOuri diecesanepentru ajutorarea prbo,tilor ajungl in nepu-tinld de a mal servi,' p"ur,i*-t qi pentrirmdngd,ierea vedur.elor si u o"funiio, de preo{I.

- 49 --

Ald,turea apol cu aceste fondurl, bunit Arohie-rel, dupd-ce in :i:gn find ,usa deschisa giau

!inut'o t,utr,rroro ,), celor fipsigi sr apasatrl dearnarul dilei, - dupd ce au' dat fiinfd, la_ omu,tinre de fundaliuni pentru spriginirea ti_nerilor.ia inv6!6tu11 ,"u1 inalte, ca si pentruacoperirea nrultor lipsurl diecesaner __ d€s-parlindu-se de iubita turma lor, gralie in,te_t9q!:to1 cruldri si economisirl, rerrrasul bunsi-l'afi luat prin cuvintele nrilostivirei cresti_nescl, rostite de eI pre lntrecute ", npi.""ir"floan Bob: Tdta averea mea o las clerululmeti, adicd, s€racilor ).

^ , f objla si o'estindsca ini,tiativa datf, derrrcnrerell nostri n,a .intArdiat a desteptar6vna beneficenlel publice gi tntru inimelecredinciogilor. Ior, dintre cari mrJil s,art indu_p.lecat a spori cu avut,ul lo. ,rurrr6.ul funda_giuniJor diecesane. Ceia ", ."ror. g"uul;riiu

::?:rrlit. ,a.le po.porutur nost,rr, *i mai vdrroscera ce chiar si in timpul nori", ist dato_resc posiliunile in clasele inteligente, inparte

.mare ajutrirelor prinriie din acestefundaliunl, intr'un grus c,u r"rrti-uu tinerilornecontenit sustinil; ;;,,,, "#J;H:: iJ" :H:'illl:il JH:fl?prin sentimentele pietalii'"u.r"or"6tdre lardndul lor gtiri spune tiinefacerile S. Uniril

1) Acte qi Frag. p. 29.,) Acte gi .Frag. p. 32.

--50-

,:' -^lr:.y- asadar in alte prnrfr, astfel gila noi putenr constata. cI Biserica cea acje_

I_"ta,rl, ,degi dupe,_firea sa fintesce, cleadreptulla nrAntuirea sufletelor gi la fericirea de

vecl din cerirr, ea totust uduce si pre terenuliucrurilor tenrporale foldse atbr de multegi atA,t de marl, cAt mai mulbe si mat marln'ar putea aduce nicl atunci, cAnd in primalinie si rnai cu seamd ar fi.inst,it,,i;J;;;;pada_ fericirel pd,m6nte.sci r)

. _I)rept'aoeea, o,.preaiu.biliior Nostri Frallsi Fii, din tdte cele ce le_a- insirat pa.r!acilea, dat v6 este, si creclem cu prisosi iga, ucuprinde in ori-ce privinl6 rnarea insdnrnEtatea. SAntei L/niri, incheiatd, de ai nostri parin,ti;gi n9r: prilegiu vi-se oferesce totodata sprea simfi int,ru inimile vdstre o curati si ceamai aldsd, mAngdiere, cd, printr,6nsa volsuntell membri si fir din fii adevEratel Bisericra lul Isus Christos i gi prin urn)are clrcptultl avell de a v6 rnAndri inaintea orl si cul,ca.

^rye9um dupd

. al vostru sAnge gi irr_e,

astfel si dupd a vdstri cr.edin!6, iu adeverat

f:!1 :.t:re!I- aI acelor Ronrani rlespre cariSAntul Pavel apisderea cu mA,ngdiere scria:Credi,nlu u6strd, si uestesce An fitd, hrmeur)!

Dar pentru-ca mdndria vdstr6 sd fiebine pidcutd inaintea lui Durrrne{er1 si ctufolos mAnt,uirei de veci a sufletelor vcistre,1) Leo III Flncicl. Immortale Dei.t) Rom. l. 8.

-51 -nu .fntreldsali a v6 sili rjin tdte puterile,

. spriginite de darul cel ceresc, carele niclodat6 nu lipsesce celul ce face totul cit tnputinla sa este, ca- credinga vdstrd sd,fie

.o credin!6 viu5, ce se vedesee prin strd,_lucirea faptelor celor bune, o credin{d, taresl pururea neinvinsd de ispitirile, de ademe_nirile sarl de foldsele vremelnice ale lumelinqElat6re. ApoI, fiindcd, lnrplinirea legeleste dragostea r), st,aruiti asemenea fa.a delncetare, ca tntru inimile vdstre clin ce lnce rnal tare sd, ar{d, focul dragostel lulDunrn-e$e[, nedespdrlit6 de dragostea dea:prdpelur. $i stdrui!i in chipul acesta, cace.ia ce .stilr dela S_tul Grigorie Marele, c6,inima n<Jstr6 este ai Domnului altar, in carese poruncescc se ar{e foc nelncetat, gi caastfel do lipsa este ca din aceeasi ilimeneintrerupt sd se inalle cdtrd, Domnul fla_cdra dragostel ,). ArQdnd acdsta flacd,rd's6ntd intru voi, luminali yor fi pasif vostri,gi veli putea umbla in clils bo-nuluiscuti{i de intunerecul pEcatulut, iar in pieptu_rile vdstre vor creste gi. se vor desvoltavirtulile cele mai frumdse; pent,ru_c6 dra_gostea acdsta, dup6 S_t,ul pavel, indelungrabda, se milostivegce, nu pismuesce, nu sesumefesce, nu se trufesce, nu se p<1rt6 cunecuviinfd, nu cautd ale sale, nu se lnt6rit6,

-) R.r. tA. 10.r; Libr. 2b Moral. c. Z.

Mi:!,,,;,',,

-52-

l" glSndesce r0ul, nu se bucurd de ne_dreptate, ci se bucurd, de adevEr; tdte leBufere, tdte le crede, tdte le sper6zd", tdtele rabda t). Cununa tuturor acestor virtutialese apol, ..de vreme ce pre pa,rOni""Lforma neintrecuta podriba a vielil vdsbrecrestinescl, in cerirl asiguratd, v6 va face

l:tll ?i fericirea veclinicei imp6rd!ii aAcerula ce pre .nol at6,t ne_a iubit, in cdts'a dat, pre sine singur pre.tiu de r6scum_p6rare pent,ru toll r).

Iar cAnd astfel v6 indenrndm spre de_prinderea tuturor.virtulilor creqtinescl, sprestatornicd, necletinatrn gi adev6rat sinceraalipire c6trd, SAnta Uni"e, ca si spre apd_rar.ea cu scurnp,atate gi spriginirea cu td,riea inst,itufiunilor ei: in Domnul cu stdruinlav€ chiamdm gi rugA,ntlu_v6 pre lrol v6 rugdm,sd unili glasurile v<jstre recunosc6t,dre laglasul Archiereilor vostri, pentnr ca acumala tmplinirea a ddu6 sute'de ani dela in_

:h,"_rrl.r.mdrefulur act al SA,ntei Uniri, noito,tl, tntr'o adevdratd unire, s6 reinoim mdr_turisirea credirrtei paringilor nostri, sd pro_nritem la r6ndj nostru' .ru"Gtinuta alipirecd,trd, Scaunul Apostolic al .SAntulul petrugi fidscd, ascultare {Jrmatorului sert qi Vj.rlriului D. N. Isus Christos pre pdmdnt prea_fericitulut gi preasAnlitului nortru parinte

1) I. Cor. tB. 4.,) I. Tinr. 2. 6,

{

&,Iit

_53_

Papa dela Roma. Drrpd, aceea,, lnadlfettlreiardsl solemnd, s6 ridrn neqe,,lnutitulul nogtrudevotament, fidelitA!ii si supunerel n6gtreonragiale, nrostenite

'asisrlerea dela aI nostri

fa111!1, fala cle Aug,islu Casd, Domnitdred-e Habsburg _-- I_.iot,ar.i'giir, fa{i de i;;;1;;;Tron, fala de Cela .. 1,, atAta mdrire llstdp6,nesce acuma, Maiest,atea Sa p.caglo_riosul nostru imporat, gi Rege ApostolicFrancisc Iosif I, prirr a'bdror mijlocire s,aincheiat SA,nt,a Unire gi fare, cle tntrerunr-pere s'a spriginit si ajutorat intru desvol_tarea sa p{nd, la nol. Apoi, cu viu6 pietatebinecr r v6ntAn d rn e nr ori a pririntilor nost,ri, rn ul_temit{ ferbinte sd, aducem Tatalui ceresc: c6cide atAta brrndtate prc ei si pre rroi a ne invrecl-nici cu nrilostivire s,atr in,turat. Si astfel, lac;ulrnea. insuflefir.et n<jstre libere s6 lds6nr alenost,ro rnnnl intr.u.rr repeti clupri paringii Sino_dului ecurnenic dela F,lorentra pentru fdcutaIJnire: VeseldscA-se ceriurije si

^bucure_se pa_m6ntul, cdcl s,a dd,rinrat clela mijloc paretele

despar,titor dintre Bid'erjca apusdn* si cearesaritdna, gi pacea si unirea s,a reintors side rrou s'a ivit in piatra anghiulara Christoi.carele din am6ncldue una a iacrrt, irnp.uurra,Jarn6ndoi pdre!ir cu pubernir:a legatura a

f.t,t^Snstgi gi a pacer, si inchegAnd si sus_lindnd Jegd,bura. r,ecrnicei unitJli, qi dupbnorui indelungatei intristd,ri, si dupd, infiord_t<jrea gi nepldcuta negura a nelnlElegerel

-54--de atAia tirnp, prestc toll a[ strAlucit s6-

ninul sdre al doritel Unir,i. fie se cuvinelauda, {ie m5rirea si inchinaciunea Christdseisvorul irrdurIrilor, lie celuia ce at,Atea bu-netelf ai lntins Miresel tale, CatolicescelBiserici, si minunile milostivirei t,ale ard,tateni-le-ai fdcut ndrr6 celor d.e acuma, ca tollsa vestdscd, minunile talc 1)

t

O, da t Preaiubililor Nostri Frali gi F.ii,din ale nristre vesele piept,uri cu atAt maitare trebue s5, isbucndscd, aceste sentimentede laudd,, de preamlrire, de fidscA recu-nogtin!6, cu c6t ndu€ celor de acunta darulni-s'a dat de a s6rbltori nu nurnai incheiereaacestei Urrirl sAnte, ci qi taria gi vigdreaesist,enlei sale dupd o via!6, de rldud suteanl, si put,infa ni-s'a intins nu numal de aadmira frumuse,ta unul sdre tn porJdba 16-sd,ritulul seI pre orisont,ul de atA,tea rreacurilntunecat cu negurile durerdsel desbine,rl, cichiar de a-l vedea st,rd,lucind de sus si v€r-s6,nd cu nesdcat6 prisosinld, binefacerile ra-{elor sale preste un intreg popor, prestecredinciosul popor ai Provinciei ndstre me-tropolitane g'reco-catolice romAne de Alba-Iulia si Fegaras.

Iar pentru ca manifestarea acestor scumpesentimente ce ne incdldesc inimile sa se ilr-timple dupa tdta vrednicia gi potrivit cuins6mne,tatea momentului, pre de o part,o

') I,.*et. Union.

-55-vd facem cunoscut,, cd, Noi, aI vostri Archi-erel dup6, timp, ln diua jubilard, de bilBSeptembre, anul crrrg€tor, tntruniti in BIasla SAnta Mct,ropolie la al III-a Conciliu pro-vingial, la Altarul sAnt mulfamit,a aduc6ndTatd,lul OerQsct, binecuv6nti,rile clumnedees-culul serl dar preste voi toll cu fidscd, umi-lin${, vom implora. Iar pre de o alta partedispunem tut,uror purtdt,orilor oficielor pa-rochiale de pr.e teritoriul provinciei ncjstremetropolitane:

1. S0mbata in l6t2g Septembre a. c. intdte bisericile parochiale si filiale clupd,lnsd,ratse vor trage clopotele t,imp de o jurn6tatede drd.

2, I)rnninecd, in 1?/80 Septembre (inbiseri0ile fllialo ln Dunrineca urmdtdre) sev& !irreu S. Liturgie commemorativ6,, incursul odlreia dup4 Evangelie se va ceti siosplica Epistola. Ndstrd Past,oralt presental;dupdl, aceee lu egirea cu Darurile se yorpomeni ln J)onrnul adormitrii Metropoli{iTeofil qi Atanasie; gi tn fine dupd, ,uga-ciunea Amvonnlul se va c6,nta Doxologiaoea mare. lntru cd,r cebirea pi esplicareaEpist,okll Pastorale lru s,ar putea'face atunciapre tntlegul o[, - acdsta se va continuapdntt, la sf6rqit in Durninecele urrndtdre.

3. La s. Liturgie conrmemorativl se vorinvita gi auct,oritelile locale, iar poporuluicredincios se ya vesti de mal inainte !i-nerea aceleia.

(

II

i

\ _56*

*"rr*t lltlll.:::f "' cu . t o!ir, o, Pre aiu bif ir or

:;;i;'il;;["J:i:,#,f,ili'lJ: in u"ui [iPa ri n gii nos"tri pr.r**'" gi_il;:ff .Jr?ilJ,;rnangdiere si mentui; t^o;;;e

grerrr6{ilevie!it trec6tire,..si u"u]o,",,","u ftrgdciunilev<jstre Ia glasurif u .""* lle p.eogif or vosbri.gi ferbinte rnul!arnita "f]"Lrr,,,,

aduc6nd,cere.,ti lntru sil3erl-tat." lrl;;;;r vdsrre, (|abogalia .darulur, s6rj "rro.r^'ul sprigindsr:dsi in a treia subd, deta S.-L;;., si in cete

lrJ*u"r:;1nfru,, "u'u' " "o' ';;'", Bisericadeauna tn tinistll.

ea sa-9l pdtd' implini totlo. .'i,*,,;il:,fl1j:

ftX?fj,; :* ;*:;cu prisosin!6 binefir..rilu- "ul;;J, crestinesci

l::::u^ "ot gi presre ai "or.*i'neatn in neam.' urmagl din

Darul Donrnului rrostrrr Isus Chlistos sdOu ,:_ vor cu tofr.; Unirea cred,int

,,, eni,' ;;r" ";,;;"

ulu:, : *'!u*d'eir

e a spir i t utud sd,nt

,*i" ,,6r;;; ,,i"buiiiliif 'ok;f#'r K'" o,i;i,|,,

,;;;iDar fn

",u? ^]l .Sa.,tu ilJt"oporiu in5i IB Septenrbre Ig00. +rr(Ju

u{il?ftfiil1!*e*f nfll',:;l"it.:::,il.,'

loan Szabri nr. D.Episcopul Gherrer. 0emetriu Badu m. p.