CERCETART PRTVIND DETERMINAREA CARACTERISTI-CILOR ARBORETELOR NEREGULATE

d,e ins. GH. PREDESCa

Obbctul stuiliului, Tehnica folositd. Rezultatul cercetdrilor:proporlio. speciilor, d'iametrul mediu, tndllimea mcdie, consis'ten.1a, vdrstu, medie.

OBIECTUL STUDIUTUI

Arboretele, oricare ar fi ele, au un num5l de elemente carac_teristice, cumar fi: diametrul mediu, indllimea medie, etc.' care dau specificul lor.

Numdrul acestor elemente caracteristice este mai mult sau mai pulinmare. Din gama intreagd pe care o prezintd, unele, au o nuanld subiectivl(calitativ[)f iar altele una-obiectivd (cantitativ5). Caracteristicile din primagrupi au o importan!5 culturald, pe cAnd cele din grupa a doua una eco-nomic[.

Laboratorul de Tehnica Amenaj[rilor a preluat in cursul anului 1950determinarea unor caracteristici din ultima grup5, care dau o idee desprestructura gi mdrimea massei lemnoase in arboretele neregulate ; acestea sunt:compozilia arboretelor, diametrul mediu, indllimea medie, consistenla, vflrstamedie gi clasa de produclie.

Cum caracterisiicile luate in cercetare se exprim5 in ci{re, determinarealor s'a fdcut printr'o serie de mdsurdtori qi calcule statistice.

TEHNICA IIOLOSIT,I.

Obiectul studiului dc fa!,d a preocupat incd dela inceputurile desvolt[riiqtiinlei sih'ice. Unii din acei bare,iu ajutorul elementelor de mai sus, au deter-minat volumul de material lemnos din diverse arborete, au incercat sd gdseascdrelalii intre aceste elemente caracteristice gi massa lemnoasd a arboretelor,dar n'au reuqit pAnd in prezent sd le stabileascd decAt pentru arboretele regu-late (echiene gi pure).

In arborete neregulate, cu ocazia lucrdrilOr de amenajare, determinar_eaacestor caracteristici se face prin mS.surdtori pe toatd suprafala parcelei(inventariere total5).'

E ugor de v5.zut avantajul ce s'ar avea dacd, fdcflndu-se misurltorilenumai pe o intindere mai redusd, s'ar putea obline totuqi determinarea elemen-telor in ohestiune cu o precizie suficientS..

In cercetdrile noastie s'a urmdrit si se stabileasc5. in ce proporlie, fa![ deintinderea totalfl a parcelei, urmeazd. si se afle suprafala pe care trebue sdse extindd mdsurdtorile in < suprafelele periodice > in afar5. de rAnd, pentru ase obline o precizie mullumitoare in determinarea acestor caracteristici. Pre-

287

oizia se poate considera mulfumitoare, dacd rezultatele acestor mdsurdtori,p_e suprafald redusd, nu se vor abate cu mai mult de L}o/ofali de rezultateleoblinute prin mdsuritori extinse pe toatfl parcela.

Cercetirile s'au ficut in 10 arborete amestecate, din zona rdqinoaselor dinregiunile Suceava qi Stalin. S'au ales arborete neregulate virgine gi semivir-gine, deoarece acestea formeazd o proporlie insemnatd a pd-durilor noastrede rdginoase.

Neregularitatea unui arboret constd in faptul cd in interiorul lui dimen-siunile arborilor variazd in limite foarte largi; cu cdt sunt mai largi acesteIimite, cu atAt e mai neregulat arboretul. Spre a ardta proporlia mare in carevariazd dimensiunile, ne servim de dou{ noliuni de statisticf: devialia stan-dard qi coeficientul de varialie.

Devialia standard, care se inseamnd cu o, este dat[ de formula o -l/>6 - El',N - r

iir care X este valoarea elementului care variazd (de exemplu numirul de arboripe o serie de suprafele de aceeaqi mdrime) ; -Y esl,e media aritmeticd a acestorialori;paranteza, deci, reprezinti-o diferentd; x este suma diferenlelor, iar 1[numdrul supra-fetelor pe care s'a flcut determinarea.

Exemplu: s'au luat patru locuri de prob5. de { 000 m2 (o bandd fdcutd cu firul qiprdjina). Arborii sunt in numdr de 18, pe primul loc, 24 pe al doilea, 2t pe al treilea qi

25 pe a l pa t ru lea . Med ia lo r , ad icd x , u " t "18 *2a l2 r

*25 :zz .

-- Diferenfele sunt in numdr de patru, gi anume , if - rr, 24-22, 2l-22 qi 2i-22,adicd - 4, !-2, - 1, + 3. Aqa f i ind:

V=ETE=T{+44 - 1

coeficientul de varialie este dat de formula * : toy-".simbolurile o qi x sunt ace-X

eaqi care s'au vbzut la devialia standard. Deci, pentru exemplul dat, avem:

u , - t o o c - 1 9 0 x I ' Y _ t . s s .x 2 2

Tabelul care urmeazi d[ devialia standard gi coeficientul de varialie pentru10 parcele, a cdror suprafa![ in parte e dat[ in coloana 2. In colbanele ceurmeaz5., devialia standard gi coeficientul de varialie sunt calculate la douflelemente caracteristice ale arboretului, numd.rul de arbori si volumul. Cifreleinregistrate sunt grupate in trei grupe: prima reprezintd cazul cdnd suprafe-lele e-fectiv inventariate nu insumeazd dec6.t 56/0 din intreaga intindbre aqarcelei, a doud grgp5 reprezinti c-azul cdnd inventarierea s'a fdcut pe t0o/odin suprafala parcelei qi a treia pe 20o/o.

Se specificS. cd variabile au fost: odatd numirul mediu de arbori care revinep,e!!rq o bandd, altd datd volumul care revine Ia o bandd. Proporliile de 5,10gi 200/6 aratl cd numdrul benzilor de probi din care s'a scos valoaiea medie afost in primul caz n, in al doilea 2n qi in al treilea 4n.

Tabelul devialiei standard qi al coeficientului de varialie ne arati cipentru maximum de inventarieri care le avem (20t/.), devialia standard estecu-prinsfl lntre 3 -29, avAnd cinci valori mai mari decAt zece gi cinci valorisub zece, in ceeace privqqte numirul de arbori. In ceeace priveqte volumul,devialia standard este cuprinsd intre 6-16, avdnd gapte valori mai maridecdt zece si trei valori mai mici decAt zece.

l / 16+4+ r +e f 3oo . t

o : : 1 , 6 7

28b

Devia!iastsnd:o

Deviatiastand : o

Coef. devaria!.: W

Coel. ilevariai. : W

m.. u"r,.lvoro- | N.. nrt.lvoto* | N.. urt.lvoto- j n". ".u.lvoto* |

Nr. urt.l vot. I N.. o,

3 l r l 5

162 a169 a169 b169 c169 a,

125

8 a5 3 a

20,995,375,926 0 24,014,00l o 04.004 tlo4,00

I, r l- - l

1?l'3i5l

1 4 1- ' l

1 t ln l

1 8 1- - . - l

161I

9UJ

8o0

I

1I

1

512l5

11t l

o

o

19o

I

I

1

21

I2613012813011715l

201161231url

1e

111CI

11

"l1i l1el1316 l. lr lo l

i;l1 r l

2elI

1018132b271t

27191 l1972

Coeficientul de varialie este $i mai concludent qi aratl cd in ceeace prive$tenumdrul de arbori, sunt parcele cu varialii care merg procentual dela fo/o pdnAla39o,( fa{d de medie, avend in 9 cazuri valori mai mari ca L5o/o qi numaiintr'un singur caz o valoare sub 10 o/o; in ceeace priveqte volumul, varialia estecuprinqd intre t0 o/" qi 38\ fald de medie, avend toate valorile deasupra luir0%.

Se demonstreazd astfel neomogenitatea arboretelor luate in studiu, at6tin privinla numirului de arbori, cat gi in pri'r'inla massei lemnoase pe unitateadesuprafa{,d cubatd, care in cazul nostru este o bandd de 100 m lungime qi 10m l5lime. Metoda statistici matematicS, util izatI la prelucrarea datblor, ne-afost sugeratd de Iucrarea profesorului sovietic V. C. Zaharov (l.0).

C_u legerea da te lo r . S 'au inventar ia t pe spec i i to l i a rbor i i d inparcelele. luate in studiu (inventarierea 100)i,), utilizandu-se clupa obiqnuitdcu rotunjiri din 4 in 4 cm pentru mdsurarea diametrelor.^. Indl{,imile s'au luat pe specii qi categorii de diametre, mdsurAndu-se pentrufiecare categorie de diametre cifte 4 inillimi, in diferite puncte ale arbore-tului, intrebuinlAnd dendrometrul cu oElindd.

S'3u fdcut apoi inventarieri succesive pe 5o/o, /J.\oA Si 2001" din suprafalaparcelelor, prin procedeul benzilor de probi care se utilizeazd, in lucrdrile deamenajare (2).

NBZULTATUL CERCtsTARILOR

PROPOBTIA SPDCTILOR

Propor{,ia speciilor a fost, studiatd sub urmdtoarele trei aspecte:_

--propgrlia speciilor dedusd din raportul volumelor fiec[rei specii, falide volumul total:

- . .--proporlia speciilor_oblinute din r,aportul numdrului de arbori pe specii,fali de numdrul total de arbori;

I t o l r r l r e l r r I r n

19 - Studi i $ i Cercet l r i c . ?4 ' i489

- proporlia speciilor dedusd din raportul suprafelelor de bazd pentrufiecare specie, fald de suprafala de bazi totald a arboretului.

Primul caz, cAnd proporlia speciilor s'a calculat pornindu-se dela raportulvolumelor, prezint[ un interes economic in primul rAnd, pentrucd cifrele respec-tive dau indicalii asupra cantitdlii de materie lemnoas[ pe specii.

In cazul al doilea, cAnd proporlia speciilor s'a calculat pornindu-se delanumS.rul de arbori, cifrele dau indicalii asupra tendinlelor pe care le marcheazdarboretul in evolulia sa, ele fiind utile din punct de vedere cultural.

CAnd proporlia speciilor este dati prin raportul intre suprafelele de baz5,cifrele calculate pot sd dea indicalii qi in ceeace privegte raportul volumelorpe specu.-

Prelucrdnd datele culese cu ocazia inventarierilor fdcute pe teren qi luAndtotdeauna ca cifrd de control cifra oblinuti prin inventarierea totald, s'aajuns la urmltoarele concluzii:-

1. Cel mai economic procedeu, pentru determinarea compoziliei arbore-telor neregulate din < suprhfelele peribdice in afar5, de rdnd ), este inventariereape 5'/o din suprafala tolald a arboretului. Pentru procentul !" 5% supr-afalE6fectiv invent,ariat5, numai in20o/qdin cazuri (6 cazuri din 30) eroarea admisS.de o zecime a fost dep{qitd;in restul de 80"/o din oazuri, ea se situeazd subtoleranli. Cifrele de mai $us se referS. numai la proporlia speciilor in funcliede volum, a$a cum se vede din tabelul aldturat, deoarece proporlia speciilorin funclie de numdrul de arbori reiese cu qi mai mare precizie. fn acest caz,eroarea de temut se reduce numai la {0/o din cazuri.

2. In cadrul unei inventarieri sondaj, reprezentAnd 5% din suprafa!-atotal6, pentru a se obline o imagine economiCi a aspectului arboretului subraportul compoziliei, este necesai a se reda proporlia speciilor in funclie devolum r.

3. In arboretele unde amestecul se prezintd. omogen (intim sau in buchete,),proporlia speciilor se calculeazS. cu o erbare mai mic[ pentru acelaq procent deinventirierb, decAt in cazul unui amestec neomogen (in grupe, ochiuri saupAlcuri).'

4. in cazul c6.nd, in cadrul obignuit al operaliilor de descriere parcelar5,se inventariazi circa 5o/o d,in arborii populamentelor, arbori situali pe nigtelirii (nu suprafele) duse in zig_-zag in cuprinsul.subparcelei, este,de 3$"ttpl{aoeeagi precizie, ca gi ln cazul unei inventarieri prin benzi, pentru 5o/o '<hn

suprafa!d.- Rezultatele calculelor care ne-au condus la concluziile de mai sus se gdsesc

consemnate in tabelul cu proporlia speciilor.D i a m e t r u I m e d i u. P6ntiu a se putea obline o imagine asupra structurii

arboretelor cercetate qi asupra poziliei diametrului mediu in aceste arborete's'au pus in grafice, ln funcjie de citegoriile de diametre, odatd. numdrul dearbori qi altddatd volumul loi. S'au distins doud tipuri de structur5..Intr'adev5.r,din curbele care s'au oblinut, rezultd cd pentru parcelele: 162a, 169a,169b, 169a, gi 53a, numdrui de arbori fa!,d de diversele categorii de diametredau curbe 6iponenliale din familia y:i< e-"* t, curbe caracteristice pd"du-rilor grddindrite --primul tip, iar pentru celelalte parce-le, alura curbelor s-eschim"bd, prezentdnd intre categoriiie de diametre 32-56 o devialie variabilddela caz la caz - al doilea tip (vezi diagramele, t -20).

r In cazul cercetirilor de altl naturl, ln arborete de tipul celor studiate, este uneorirecomandabil sd se faol proporlia speciilor pornindu-se numai dela raportul numS.ruluide arbori, sau dela raportul suprafetelor de baz6.

290

Iabelul propor{iei speciilor

Proportia specii lor dedusi dup5, inveniarierea Id,cuti, pe fnventarierealuati ladescriere r

looo/o zoi'o I 10%

in lunciie de I

- _ r - - -I O I U n c U e O e I l n I U n C r r e O e- l I in funeJie do ln iunelie ile

l*?'"1r 6 e a JOstra I16e bfOstra Ir6e cJOstra I

{:lvri- |dir tv?u-ldit I

xil8rl

uu'l

IIolidBradFagMolit lBradIiagMolidBradI'agMolidBradl'agMolitlBrad!'agMolidBradFagllolidBradl-agIIoiidBradFagtrtolidBradFagllolidBradl'ag

o,rl0,410,30,30,3f ) l

0,70,3

0.30,5o 20,30,5. i r .

0,70,3

d0,80,10,10,50,2n 2

d0,90,1

d1

0,30,50,20,30,50,20,70,3

d0,80,10,10,50,20,3

d0,8n 2

d1dd1d

0,90,1

(1

0,8o 2

d

n ,{ t J

0,,10,30,30,40,70,3

dN R

0,10,10,5n qo 2

d0 , 70,3

d0,90 ,1

d1d

0,8t),10 ,1N F

0,10,1

0,6i l ,

0,0.

0,90,1

o,ri0,6ia t 9 l

0,310,51

3;il0,41

.,,310 ,1 i0,1I0,610.210,?l

d l0,910,11

tldl*l; l

0,710,210,110,81o 2 l" ! - l

"l

9,919.rU.?0,30,b0,20,60,4

o

0,80,10,r0,50,3n 2

d0,90,1

d1dd1

n t0,40,30,20,50,3n ( iN J

d0.8

dn ,0 ,50,3n 2

d0,90 ,1

d1,]d1d

{) -l

o . l0,20,20,60,?0,3

d0,90,1

(l

dd

I

n,rl0,5 |0,310,210,610,210,610,41

d l0 ,e l

d l0 , 1 10,c l0,310,21

d l0 ,e l''il:ll;l

0,910,11

.,gl0,21

d lI

0,20,6i 9( \ )0,50,30,ti0,4

d1,0

dd

0,?0,10,2

d0,90,1

I

dd1d1dd1d

oz0,30,50,60,4

d0,70,20,1o 4l 2

0,4d

O,Bn 2

d1dd

d

0,10,?n t0,20,60,20,6o 4

d1,C

0,10,1

d0,90,1

d1dd1d1ddf

q+0,30,30,4

o 1d1dd1

40,0,

0,7n t0,10,5A ,

0,3d

0,80,2

d1dd

0,90,10,80,10,10,80,10,1

10,10,40,30,3

d

0,7i ,

0,10,40,3

00,1

1d

0,9d

0,1

dd1d

0,90,1

d

0,7a r ,{ l Ir l Ri 2

d0,10,1

o tf i t

d

0,10,1O Ro )

d

00,1

d

Dacd curbele varialiei numdrului de arbori pe categorii de diametre nupot fi comparate cu o curbd determinatd matematic decAt numai la jum{-tate din parcelele luate in studiu, curbele volumelor in funclie de categoriilede diametre ne dau pentru toate parcelele o curbd in form5. de clopot, care

poate fi asemuitd tot cu o curbd exponenlial{ din familia y : A. r *, unde A

este o constantd gi o devialia standard.Faptul cd graficele noastre, care reprezintS. volumul pe categorii de diametre,

se apropie ca alur5. de curba exponenliald de mai sus, cunoscutd sub numelede curba lui Gauss, aratd cd volumul total, pe categorii de diametre, pentruparcelele studiate, are o distribulie care se apropie de distribulia normald. Segtie cd gi in arboretele echiene, curbele volumelor pe categorii de diametre

d: diseminat; Nr. : nurni,ml arbori lor; G.: suprafata de bazi i ; V.: volurnul.+ Pcntru cele 7 parcele din ultirna coloand,, cu titlul <, Inventarieroa luati la descriere r,

mentionim cL <iatele neces:rre strbilirii proportiei speciilor in funcfie de numdrul de arbori, dr:supr_afafa de bazi, sau de volum, s'atr culcs cu ocazia descrierii parcelare, firi, a se ;ti propor-lia din suprafa{a care este ocupatai, de acegti arbori.

29r

sunt tot curbe exponenliale ln formd de clopot, care se apropie de curba Gauss,dar in acele arborete gi numdrul de arbori, in func!,ie de oategoriile de diametre,dau o aoeeagi curbfl.

Punctul caracteristic de pe curba in form[ de clopot este tocmai punctulmaxim, care aratd categOria de diametre cale are cea mai mare massd lem-noasi gi ne ajutd ca, din marea gamd a categoriilor de diametre care se gdsesgin acesie arborete, s5. vedem care este categoria cea mai reprezentatd qi decicea mai importantd din punct de vedere economic-

Pornind dela aceastd idee, s'a cd.utat sd se vadd dacd diametrul care cores-punde punctului maxim de pe curba volumelor qi aliura acestei curbe se menlin,i.t

"*rr,l cAnd se micqoreazi procentul inventarierilor. ReprezentAnd prooen-

tual volumul pentru fiecare categorie de diametre, aliura_ curbei, cAt qi poziliacategoriei de diametre care corespunde volumului maxim, la o inventariere100io,se menlin, in cadrul toleranlei de o zecime, chiar dacd se inventariaz[numai 5o/" din suPrafa{a.

Calcul6ndu-se pe cale aritmeticd diametrul mediu, din media diametrelors'au ob{,inut in general valori mai mici decAt in- ca.zul precedent, valori care pesrafice s'ar situa ceva mai la stAnga qi care, deci, in toate cazurile se gdsesctn

""-r"u ascendent[ a curbei volumelor.'

Cele mai mici valori ale diametrului mediu sunt cele calculate ca mediiponderate; ele sunt urmate apoi de diametrele medii, calculate prin procedeuliy.ir.; in sfArqit, cele mai mari valori ale diametrului mediu, calculat arit-metic, sunt cele oblinute in funclie de suprafala de-bazd.-

Diametrul coreipunz5.tor categoriei Ia care curba volumelor culmineazfleste mai mare ca valbare decAt oricare din diametrele medii calculate' Deoarecetleterminarea diametrelor medii prin formulele aritmetice, ca qi determinareagrafici a diametrelor corespunZitoare volurnelor maxime, implicd ryu1c[fireu de fdcut, s'a cdutat s[ se determine pozilia diametrului mediu, stabilin-Ho-r. ,rn-"i procentual al cAtelea arbore este fa1[ de numlrul total al arbo-rilor din fiecire parceld. Pentru a face mai concludent studiul nostru, s'a-ugrupat separat parcelele la care curba repartiliei numdrului de arbori_in funclietu dia*.i.t se apropie, f[r[ devialii evidente, de curtra exponenlial[ ar[tatianterior qi, separat, parcelele la cale curba are devialii pronunlate'

Spre a sta'niti regrrla prin care mS.rimea diametrului mediu s5. se determinet n-ii prin pozilia i'rocentuali a arborelui care are un diametru egal cu dia-metrul mediu, sia procedat in modul urmd.tor: s'a calculat diametrul mediu,ln funclie de numdrul de arbori, mai intai pe specii qi apoi la un loc Pglt-rgtoate speciile, pentru fiecare parceli in partq atAt pentru in^ventarierea L00o/o,cdt qi pentru'inventarierile p^arliale fdcute pe 5o,/o, L\o/o qi,20yo din suprafalap"r""l6lor; s'a calculat, apbi,

-diametrul rirediu. in. tun-c[ie. de suprafala^.de

Laz[ pentru toate cazurile^ardtate mai sus;in sfArqit, s'au luat de pe graficevalori pentru diametrul categoriei de diametre, corespunzAnd la maximumde volum in arboret, aceasta deasemenea pentru toate cazurile.

La urm5, s'a stabilit, pentru fiecare din diametrele calculate sau deter-minate grafic, la al cAtelea procent se glseqte arborele care are diametrul egaleu acest diametru calculat sau luat dupi grafic.

Diametrul mediu, oblinut prin procedeul lui Weise, s'a determinat folo'sind procentul de 60o/o, indiferent de specie.

Rezultatele la care-'s'a ajuns in urrira acestor calcule se aratd in tabelulcare urmeaz5.

Pentru oblinerea unor valori medii, s'au grupat.separat parcelele care auo curbd regulit[ de repartilie a numflrului de arbori gi separat parcelele careau o curb[ neregulati (cu vidite devialii).

292

Diametrul motliu iledus prin

IMedia aritmotie{

|

Proeedeul rtreiseMortia

,*l,an

{

tno/

100%

* {

,.* {

9^o/

100%

6%

c m l

4050303Bc54530DO

t o

2834323929J D

23171926, A

A )

2I2830e o

2229J . t

40

e 1

2b322b26273021272629oo2.9232B2I21J O

2 l3035

f (

il5

%lo - l " t l " . l%

r r*{

* " {

4,r, I

BradF o gLa un locMolidBradFogLa un locllolidBradFagLa un locIIolidBradFagLa un locItolidBradFagLa un locIlolidIJradFagLa un locMolidBradFagLa un locMolidBradFagLa un locMolidBradFagLa un locM"l idBradl-ogLa un locMolidBratl!'agLa un loctr lol idBradFugLa un locMolidIlradFagT,a un locllolidBradFugLa un loc

83d J

8392a 2

8383818383838583838383a t

8383958383839983B383928383839083838387B383838383B3B38683838386B38383838ii838390

6081

80oo

7 I41{ )J

68t 1

l)t)5265. t t

Di'

D +

6726l ) t )a l

702987b262J D

62a)J

64

ti038193B14401526t q

38462 t

41,t t

41.28O J

DO

22J O

5tot2 l50|)6

60b7606751tlO

6561oo

65o rri5686568?96171

76587773676175700i)

648?6766r-o

7 l67t ro577f)63t )D

6207t )D

656b69t)t)

b5835055-c7

t rno

62

44a r te t

453B51oot 1

3846o l

393746Q '.1()

295122; ta

2B192b, l

354it2635384ti27oo27Jt)

2830t9O D

22302Bto262925312327A Q

253038361 840o (

6060606060606t)60606060606060606t)$0606060606t)606060tit)ti06060ti0606060606060GO606060606060606060606060606060ti0606060

4444a t

38t t

48283?.tt)

3628D *

3l3929

165220222014202228402027o 01 t

I t )

D I

24i lo

242628.tO

2i)2828322L

282129212540162840.1i}

163636

53!tZ

5+60595162595ti60586t)58K q

5Bl-r9J J

58626869487I69bo,)o

6B64c (]lt)

8460625467ti0t i l

D D

tlD

5b595562bJR O

5d

6160508350

od59oo

b5

109',"

* Calculele s'au f icut deosebit pentru f iecare din cele 3 speci i c&re se glsesc in parcel i ,indilerent de proporfia lor, 9i apoi incd,odati pentru toli arborii la un loc indiferent da specie.

19" 293

l x l " -1" r "% 1 " *

83838382838383

i

T

51404847545245ootrt)542 n

534160t i

5662nl'

486 1

50

6 q

50a e

4t)

1850244B5048Zc+o

3848J D

4b:,c+

s+492648

50204722522049

5878bo

6056

656859+o

6765o o

67696466l)J

t)o56(;36566oo

66

;ov605875516B6163b7755B59b47160

64

;i5360D I

57645975627060

t o

26o *

3640J U

3138503B264 I

J D

3829JO

+J

38oi,l q

383BOD

;O J

273526J O

19D D

o (

20

293721,Jt)

io39

3'193B

o a

l o

322 0

l i )

38

Diametrul mediu dedus prin

IMetlis aritmetici

I Procedeul Weise

cm I u" I ot

6060606060606060606t)6060606060{i0(i06060(i060606060

606060606060606060606t)60606060

(j()

60

606060

606t)6060606060

401628J O

51J I9 q

385tt2B22, t

26J *

26294\)36J O

38o+Jt)

3234

to27itt)

16391 0a.)

363B166It

30.tD18Jt)

38

38

412040

39t t

30202ur l

a a

49. U

585450j)ai

60K O

+o

67656162605960i )b

D I

DO

oo60Dtt

575v

515b54I DA Q

455b50487750o5

496452

:C D

nt o

ti0j ) t

6151

566854

J C

2229o 1

J O

3029i '+46t l

23J J

29D D

2629D N

34J I) t

o t

o +

30J J

;J O

26322235I D

29t oa t

1B302735192 0

;,oo

ss;J t )

19.)o

tI j )

O D

27ool oo+

T.,ra.outul s'li".

I

cubati

169 a,

294

DiamotrulooresDunzitormaxihului ale

Media aritmetlci I trocea.ol wei.e

Iivolun

(din gratie)

Diametrul modiu dedus Priu

ISoeeia I

IrlI w I

Parcela I SuPr. II oubatl I

l l

trfe<Iiaponderatl

B3

;83B383B2B3838382B3838382rj

;I J

838383l o

8383837l838383l +83B38360B383B3808383838583838379

-DU

+e:D O

1354:oct?64A Q

502849oo

;oo

4654J O

4138oo.ioDU

7 l/ Q

40t o

1 61648461 61 648455026474B6.{2846

66

60

6450b J

;60606059

6060

60bt)

6970t)t)

60trJ?06966616764546066coA '

6060606670J O

686065?064

;o l

;o l

n 1

1240

401 t

4028o a

21C D

3:

32o (t ,

2936t t

+429

3618AU

a)0

4014

3836482636J O

J O

24D O

o l

442237

60

60

61'6060

606t)606060606060

6060606060606t)6060606t)6060ti06060606Q6060606060606060606060

;o t

;o4

3;I +2 A

4l1 l

40283820J Ot t

;5CA q

223432402232co

46a t

A )

1 t

1.140D i l

4826J U

312821O D

D I

402035

59;

;ct)5059

5260noDU5467o.1OJ

;C D

|)l)

4670b7516070

o0i)D

595 l]lU

336t)47o+,+55054586160b7

576055

n32

;12Jt)

;iti)

143526a *

2l32Q 1

31J t

3B25a.)

3039253031, l )

30oaQ ( l

1 '

14J O

no4521J J

30302l285 J

O J

2032

IIltri!lilrlflltrlrlJIl l- t

flrlt l

llolidBratlFagLa un locI/lolidIJradFagLa un locI\[olidBradFugLa un locMolidBradtr'agLa un locMolidBradFagLa un locMolidBradFugLa un locMolidtsradFagLa un locI\{olidBradFagLa un locI\IolidBradFagLa un locMolidBradFugLa un locMolidBradFugLa un locMolidllradFagLa un loc

10%

20%

:11* {

tr* {

,o* {

. ' . {

20%

,** {

Apoi, s'a calculat la fiecare grupi media valorilor oblinute ln pr-ocente - -

odatfl pentru fiecare specie in par1e, altddatd pentru toate speciile la un loc* gi pentru fiecare paiceld. CalculAndu-se cum s'a ar5.tat, s'a g5.sit c5.-in arbo-retele din grupa cu curba regulat[, pozilia arborelui avend diametrul ega]-cqdiametrul mediu, in funclie de numd.rul de arbori, esie datI de procentulSg%gi igi pdstreazdpozilia gi in cazul unei inventarieri de numai 5o/o. Diametrul

295

mediu, in funclie de suprafala de bazd, se gdsegte.la al 66 o/o dinarbori, iar Iainventarierile de -5.o/" din suprafatrd, I; 6b.6/o, ceeace inserri* .e practic igipdstreaz{ locul chiar gi la o inveniariere de"numai b./;. -

,In ceeace priveqte diametrul corespunzdtor categdriei cu maximum devolum, in aceste arborete. el este ar 86o/o arbore, iar ia o in""ntarirr, .u-s"7"ocupd locul al 84o/o, astfel cd practic tgi'idstreazd locul.

Dlametrele meilli, pe tipurl de structuri(TiTturi ile arborete aud,nil curbd regulatd, sau curbd, nereoulatd ile

reparti,l'ie a nr. arborilor, in funelie ile iliametrul

Procent deeuprafetd,

cubstl

Diametrulcorespunzg,tormaximului devolum (i l iu

gralic)

Mol idlJradFogLa un

MolidBradltugLa un

MolidBradl'ogLa un

Molir lBrad

l oe

b65972nq

60O I

t ) t

69

D6

b76160

5BtlJ

5558

t l t )

696062

60636761

64607061

K,)

5553b4

52frz54-ob

50

6352

L '

546454

loc

loc

loc

loc

;

8,

8?

86

82

?9

60o l -

67bn

67596965

l o c

( i46{6B66

b'ilgLa un ioc

587469

Pentru parcelele 169 c, 1, 2, 3. B a

61ooG766

MolidlJrarlIi-egLa un

MolitlIlradFagLa un

IIolidllradlragLa un

MolidIJradFagLa un

Pentm parcclele 162 a, 169 b, 16g a,, b3 a.

296

In cddace priveqte arboretele din parcelele 169 c, \, 2, 3 gi 8, se observ$od qi in aceste cazuri (adicd atunci cAnd curba repartiliei numdrului de arboripe categorii de diametre nu este regulati), diametrele respective igi pdstreaz4locul ln urma unor inventarieri de numai 5o/o din suprafald, dar in acest caz:procentele sunt altele qi in general mai mici, respectiv 54o/o,6Lo/oqi80o/o.Intabelul din pag. 293-295 se pot vedea toate aceste calcule.

Coneluzii asupra iliametrului meiliu

- Diametrele medii, calculate cu diverse formule, variazd ca valoare lnarboretele-neregulate, cele mai mici valori fiind cele oblinute prin media arit-meticd a diametrelor, iar cele mai mari, cele corespunzdtoaie categoriei cumaximum de volum (vezi diagrama, fig. {).

- Diametrele calculate prin procedeul Weise se apropie ca valoare de celecalculate prin media aritmetic[ a diametrelor, astfel c5. practic, in arboreteleneregulate, de structura celor eeroetate, se poate utiliza, fie unul, fie celdlaltdin aceste doud procedee.

- Valoarea cea mai interesantd a diametrului mediu pentru lucr[ri]e deamenajare este cea corespunzdtoare mediei ponderate in raport cu suprafe-lele de bazd (servegte la determinarea termenului exploatabilitdlii qi la deter-minarea vArstei echivalente).

- Valoarea cea mai concludentd, in privinla structurii arboretelor, esteaceea a diametrului ce corespunde categoriei cu maximum de volum, fiindcdarat[ categoria la care produsu] intre volum qi nr. de arbori este maxim.

- In arboretele neregulate, pentru a ne face o idee despre structura arbo-retului, trehue s5. se dea cu ocazia descrierii parcelare, atAt diametrul mediucorespunzdtor mediei ponderate a suprafelelor, cAt qi diametrul corespunzdtor'categoriei cu maximum de volum.

- Pentru a se putea obline valoarea oricdrui diametru mediu amintit maisus, cu o precizie de + I0o/o, este necesard gi suficientd. o inventariere de5o/o din suprafa!5.

- Pentru practicd, valorile corespunzdtoare diametrelor medii care neintereseazd se oblin fdrd calcul, aplicAnd procentul indicat mai sus, care arat{al cAtelea din nr. total al arborilor este acela cu diametrul egal cu diametrulmodiu ciutat. Se incepe numdrarea dela catcgoria celor mai

-subliri diametre

qi se ajunge Ia stabilirea poziliei arborelui cdutat (se porneqte dela categoriadiametrelor de 12 cm, de unde incepe inventarierea in lucrdrile de amenajare)-

IN.ILTIMILE MDDII

In arboretele neresujate luate in cercetare. indltimile medii s'au deter-minat aritmetic prin piocedeele cunoscute, sau dup[ curba indllimilor.

Astfel s'au calculat: indllimea medie aritmeticd simpld, care s'a notatcu H, qi indllimea medie aritmeticd ponderatd, in funclie de suprafelele debazd ale fiecdrei categorii de diametre, care s'a notat cu Hn.

Aceastd indllime este cea care se folosegte la intocmirea tabelelor deproduclie, qi se obline cu formula:

H r : @G

in care gr, &, gs . : . go sunt suprafelele de bazd ale fiecdrei categorii de diame-tre, h' hr, h. . . . h' sunt indllimile corespunzdtoare fiecdrei calegorii de dia-

297

metre luate de pe curba compensatd. a indlfimilor, iar G este suprafala debaz[ totald a arboretului.

s'au mai determinat de pe grafic: in5llimea arborelli avand diametrulegal cu diametrul mijlociu qi s'a notat cu Hrl indllim-ea arborelui cu diametrulefial cu diametrul corespunz[tor suprafelei de ba.z[ mijlocii (medie. simpld)gi"s,a notat cu Hr; apoi iirdlgimea arborelui avAnd diametrul egal cu diametrulmediu determinit prin protedeul Weise Di !'a no-tat cu Hu; in sfdrqit, indl-

trimea diametrului igal "o

acela al categoriei 4e diametre- pentru care curbavolumelor atinge m"aximum qi s'a notit cu Hu. Graficele.care s'au folositsunt curbele inXllimilo" comp"ensate, intocmite pe -baza materialului oblinulla inventarierile iniliale qi inume curba pentru fiecare parceld, pe specii.

S'a considerat ca iniilime precis deteiminat[ cea notati cu _Ho gi .s'acdutat s5. se gdseascd un proced'uu cu ajutorul cdruia sd se -poatd determinao indllime -idit a arboretilor, care sd se_apropie ca valoare de Hn, dar a cireideterminare si se fac5. mult mai ugor. P6ntru aceasta, s'a intocmit tabelulindllimilor medii pe specii dela pag. ZOO qi diagrama indllimilor pe tipuri destrulturfl (vezi fif. 2i1, cn ajutorirl cdrora s]au putut trage urmd"toareleconcluzii:

Concluzii asupra in5,l{imilor meilii

Indllimea medie aritmeticd (Hr), care < a solulionat problema inSllimiimedii iri arboretele regulate > (3), ie lndepirteazd foarte mult - in cele ne-regulate - de indlliirea medie- ponderatd -.Hn, calculat[ in funclie desulrafelele de baz5 ile fiecdrei caiegorii de diametre.(a se vedea gi diagra-ma, tig. ZZ1. Acea indllime aritm6ticS.- corespunde_ pr-actic _cu indllime.aluate d-e pe'curba compensatl a inlllimilor (in cazul arbor-etelor cercetate),qi anume,'pentru arborele avAnd suprafala de bazd e_gald- cu suprafalamedie ponderatd, in raport cu numdrul de arbori (vezi tabelul din pag. 299).

- indllimea'corerponrS.toare diametrului mediu, c_alculat .in funclie denumS.rul de arbori (Hr), li cea corespunzdtoare arborelui mediu determinatprin procedeul Weise lHr;, sunt pra-ctic egale 9i au valorile cele mai mici.

categoriei pentru care'curba volumelor culmineaz[ (!Iu)-, se ap-rgpi-e cel .maimulf, de inatlimea Hn, care este indllimea exact calculatfl; dd, totuqi, intoate cazurile, valori mai mari decAt aceasta.

- Practic, ca ln5llime medie pentru arborete neregulate de tipul celorcercetate, se va lua indilimea categbriei de diametre care are volumul maxim'din care se va scddea 2'm, oblinA-ndu-se astfel o indllime care se apropie deindllimea exacti, dar a cdrei determinare se face mai ugor'

l- ItrAUi^.a aceasta din urmfl (Hu) se va lua dup[_ curba lndllimilor,constituitfl"dup[ procedeul cunoscut ]a inventarierea arboretului.

Indllimea cbrespunzdtoare diametrului mediu (Hr) in arboretele neregulate,de tipuf celor cercetate, nu este in acelaq timp qi ihaltrimea medie a arbore-tuluii astfel c5, luAndu-se aceastd din urmi indllime ca indllime medje inlucrdrile de amenajare, se comite o gregal{ sistematicS. in minus fa!,{ deindltimea exact determinat6.

coNsrsrENTA

E una din caracteristicele arboretelor, asupra c5reia specialiqtii nu lmplr-tdgesc acelag punct de vedere.

298

Tabelul tnillimilor medii pe speeii

Inillimea neclie

1624Slitioara

16ga0stra

I 69bOstra

169c0stra

1694 iOstra

1vliidi!

o

vlndit

vlndit

. oa

Dornele

34J t )

273631

1 83026z t1 0

26352 9

g l

3229

302730

30

at

szJ A

5̂ t -D I

ata)

31) , 1

5 )

36225,)

53sDornele

MolidBradFogL a " u n l o c . . : : : .l[o]idtsradl"ogLa un lncMolid

30?.)

25292727202825

z+27

222728252225

2ft21,25

26

,6

27

nJJ

302630

2330

323626JJ

29l . )

2229t l

252024

O L

22313026

2tt25282l27

29

zs30

30J Dto

27at

J )t l

z l

2630222BO A

251 Bo 2

1B1915ta t

2721202626o a

22

22zt)1824

27

n, 7

n29o a

2129t n

292027

283223292b2819252022192l29272l28272c222623271 926

28

,8

28

,831'D

242I28Q i

2 l28

i i ,

302227O K

i o

142320201 5203025202926t /

2 l' A

212$1723

28

,s29

, ,

a t

222028302028

BradFogL a u n l o c . . : : : :Id ol idBradtr'ugL a u n l o c . . . : . :MolidBradI,'agLa unMolidBradl'ogl , a u n l o c . . : . : :I{olidBrad

Ioc

} l . e o

La un locMolidBradT"usLa un locMolidBrad

Brad

I'-ugLa un locMolid

FugLa un Ioc

Definitd ca ( gladul de apropiere a coronamentelor ), este numai o no-liune de apreciere, cu toate c[ se exprimd in zecimi (deci tn citre) ; in totcazul, ea presupune arboretele unietajate, fie ele amestecate sau pure.

In amenajament, consistenla, definiti ca fiind gradul de apropiere acoroanelor arborilor, este un factor de reduclie, al c5.rui produs cu volumuldat de tabelul de produclie dd volumul la hectar al arboretului echien $i pur.Acest factor ar trebui si fie egal cu raportul dintre volumul real al arbore-tului qi volumul dat de tabel, pentru a fi util amenajamentului.

Nu in toate cazurile qi pentru toate arboretele consistenla exprimatS.in zecimi, ca grad de apropiere al coroanelor, se apropie, in cadrul toleranlei,de raportul dintre volumul real al arboretului gi acel din tabel, qi deaceeaacest din urm5. raport se cunoagte Ia noi sub numele de < densitate r. Subnumele de << densitate r, insd, unii specialiqti dela noi gi din strdin[tate inleleg,

209

fie raportul dintre suprafala de bazi a arboretuluj real gi-suprafalade.baz5,a arboretelui corespunzitor din tabelul de produclie, ,fie ryporlu! dintrevolumul real qi volumul din tabel, fie raportul dintre volumul real gi depir-tarea dintre aibori dupd o formul[ special5, etc., astfel cd domnegte o mareneclaritate asupra acestor termeni, autori diverqi denumild cu aceiagi ter-meni noliuni diferite sau aceeagi noliune cu alli termeni.

Pentiu a ne descurca ln acest labirint de sensuri qi noliuni, se va precizamai intAi conlinutul fiecdreia din noliuni, urm6.nd ca pentru fiecare in partes{ se adopte un anumit termen corespunz[tor, care sd ne dea c6.t mai exactimaginea sugeratS. de noliunea respectivS..

6aate precizatri termenii gi noliunile pentru arboretele unietajate (regulate),se va analiza conlinutul lor gi in arboretele neregulate, virgine gi semivirgine,care au fost luate in cercetare.

Pornind dela cea mai cunoscuti definilie a consistenlei, <r gradul de apro-piere a coronamentelor r, se observS. ci astfel definitd noliunea de consistenld,nu se leag5. cu nimic nici de volum, nici de suprafala de bazd., nici de vdrstaarboretelui, nici de specia respectivd.

Dacd. se convine a se nota cu t consistenla unui arboret, atunci cAndcoroanele arborilor se ating qi nu exist[ spalii intre coroane, qi cu 0,5 atuncicAnd distanla medie dintre coroane este egali cu diametrul mediu al uneicoroane, un practician cu experienli ar putea, in funclie de aceste dou5.date, sd deteimine consistenla- mai rnult sau mai pulin exact, exprimdnd-oin zecimi.

Totugi, astfel definit[ noliunea, ea este subiectivd, deoarece depinde deaprecierea fiecdrui individ qi, deaceea, gdsim c5. este necesar ca in loc degiadul de apropiere al coronamentelor s5. se arate raportul intre suma supra-felelor proiecliilor coroanelor qi suprafa{,a pe care vegeteazi arboretul res-pectiv. Definitd astfel, noliunea se poate exprima matematic sub formaunui raport gi ar fi egald pentru un hectar cu:

K: xS(100),

' Fentru a se putea exprima corect acest raporl,, trebue cunoscut termenul

XS, care este tocmai suma proiecliilor coroanelor. Mdsurdtoarea direct6. afiecdrei proieclii ar fi o operalie extrem de dificilfl qi aproape imposibil deexecutat practic, deaceea s5. vedem daed, cu ajutorul unor elemente ugormSsurabile, in practic[ nu s'ar putea inlocui termenul XS.

Din cercet[ri fdcute in alte {,dri, s'a observat c5. intre diametrul unui ar-bore la 1,30 m gi diametrul coroanei, exist[ un raport aproape constantpentru o specie oarecare, atunci cAnd este crescutS. in naturd. S'a gdsit astfelpentru arboretele grddindrite de brad c[ D : 15 d, undeo D este diametrulcoroanei, iar d : diametrul arborelui, la 1,30 m.

Pornindu-se dela aceastd. idee a raportului constant intre diametrul coroaneiqi diametrul arborelui la 1,30 m, s'a inlocuit in formula de mai sus termenul)S prin valoarea sa, ln funclie de diametru la 1,30.

xs:q-,unde N este numdrul de coroane la hectar, qi astfel avem:

0,785.DrNA : '

100,

300

'inlocuind acum termemrl D prin I d, unde g este, raportul dintre diametrulmediu al coroanelor qi diametrul mediu la 1,30 m al arborilor, ultima formulddevine:

, , 0 ,785. (q . d ) ' ' N

10 000 '

formul[ care exprim[ indicele de acoperire al solului,-. dacS' se cunoagteraportul g, num[rul de arbori la hectaf qi diametrul mediu la 1,30'^

Deoarece la noi nu s'au fdcut misurdtori directe pentru a se stabili ra-n

portul j. s'a cdutat aici determinarea acestui raport pe alte cdi, pornindu-se' d '

dela tabelele de produclie.Se gtie cd tabelele de produclie se lntocmesc in urma mdsurdtorilor flcute

ln arborete cu consistenti p[nn. Pentru h. se determina deci proieclia orto-gonald medie a coroanei, ie imparte 10 000 (supra-fa{,a in metri pdtrali afinui hectar) la numdrul de arbori de pe un hectar, aLldt^ori in arboretele careau diametrul mediu d inscris in tabel.-Cdtul impdrlirii efectuate este I'aloareaD, iar raportul dintre acesta qi diametrul mediu al arboretului respectivreprezintd pe g din formul6., p'entru specia respectivd, in cazul arboretelorregulate." ProcedAnd cum s'a ar[tat mai sus, s'a determinat cu ajutorul tabelelor

de produclie utilizate lanoi raportulg : ! pentru molid, brad gi fag, dupd

dcum se poate vedea din tabelurile urm[toarc: pag. 302 303 qi 304

Din tabelurile amintite mai sus, se constatd c[ rapbrtul variazd cu vdrsta qiclasa de produc{,ie, fiind cuprins intre 24 qi L4 pentiu molid,,36. gi t3 pentrubrad gi 3'3 qi t6'pentru fag. Se mai constit5 din acest,e tabeluri cd, pe candla vArste mici vaiiatriile suit foarte mari qi valoarea raportului este mai mare'la vArste inaintate, acest raport r[mAne aproape constant, 9i se micqoreazS'sim{,itor. FdcAndu-se media icestui raport, pentiu toaie clasele de productieqi pentru toate vArstele, s'au oblinrit urmdtoarele valori: pentru molid77,82, pentru brad 16,56 qi pentru fag 18,51.'.-

beoarece de "rt"

**i multe 6ri vArsta arboretului este mai greu detleterminat, s'a cd.utat sd se vadd daci nu existS. un raport constant' intre dia-metrul ooroanei qi diametrul trunchiului la 1,30 m.

Pentru aceastl, s'a reprezentat grafic varialia raportului- I in funcliede diametrul trunchiului ia 1,30, pentru toate clasele de produclie, la spc-ciile molid, brad qi fag, qi s'a constitat dupd cum se poate vedea dqla^ Sraficcd deqi la acelag dlam""#" exist[ o oarecare varialie a icestui l.aport, in funcliede clasa de produclie, totuqi, varialia eite cupiinsS. intre limite-apropiStu:astfel cd se p,oate lua o singurd valoare medie qi aceasta se scoate.din graficulfiecdrei rp"iii, dupd ce sra trasat curba medie respectivd (fig. 23, 24qi 25).-

s'a intocmib un tabel (pag. 314 ios) in care se arata valorile lui 9,-nu infunclie de vdrste ca in ceie cl"ela pag.50Z, 303, 301+ ;,rs ci numai in funcliede diametrul mediu al arboretului pentru speciile molid, brad qi fag, in^ce-pAndu-se cu diametrele care se iau in considerare in inventarierile ce se facin lucrdrile de amenajare, adicd dela t0 cm in sus, qi s'au determinat acesterapoarte pentru fiecare specie qi pentru fiecare diametru mediu, lncepdnd cuttiimetrul l0qimergdna irane la-50 cm, deoarece nu s'au intAlnit arboretecu un diametru mediu peste 50 cm.

301

Tsbelul coelicienlilor I fi p, pe rerste gi elaee de proiluc{ie

C l a s o d e p r o d u e ! i e

Molid dupd tabelul lui Schwapach

c l I CI III cl tY

vfi,rstele dela 20 pini, la 120, din b in b ani

p* l+l 'l*l pD

dl u

' l dI

D

d

232l191Bt7t t1616161515Ia )

157515J1 A

1 t

1 , 1

74141 4

100105110r'tc120E.

. : 4 16,00 0,0019916,65 0,0017717,42

_tI

; I o,oooe24 | o,ooo4

,22 | o ,oOob21 | 0,000620 | o,ooo719 I o,ooog18 I o,oo1or8 I 0,001118 | 0,001118 I 0,001118 I o,oo1218 I 0,00121? | 0'00151?i' l o,oo1b17f | 0,001617 i 0,001717 | 0,001817 | 0.00191z I o,oo21

18,84 | 0,00122I

0,00050,00070,00090,00110,00140,00140,001?0,00180,00180,00210,00210,00210,00220,00220,00230,00270,00270,00270,00280,00280,0030

0,00050,00070,00080,00100,00110,00130,00150,00160,00170,00170,00170,00200,00210,00220,00220,00230,00240,00240,002b0,0027

o,ooor0,00060,00070,00090,00100,00110,00130,00130,00140,00140,00160,00170,00180,00180,00190,00200,00210,00220,0024

:

o n

232221,202019L9191919191919

20,23

o,oooe0,00040,00050,00060,00070,00080,00100,00100,00100,00110,00110,00120,00130,0014

o 2

q 1

201918I I

I I

I t )a o

16I O

15

r5l o

l { )

151 C

l , )

I O

;.).)201.91818I I

r l

l l

7716l o

I t )

l o

I D

16I t )

l o

|.t)

0,00151 0,00088

* Despre coeficientul p se va vorbi mai tdrziu (vezi pag.

Coeficientul mediu g pentru toate clasele de produclie qiCoeficientul medirr p nentru toate clasele de

-produci;e si

.^ Coefilientul mediu g pentru toate clasele de produciie '9i

70 : 76 ,71 .

. ̂ Coe^fici^entul mediu g pentru toate clasele de produclie gi1 0 : 0 , 0 0 1 6 8

303)

vdrstele : 77,82.vinstclo - 0,00{47.

diametrele mai mari ca

diametrele mai mari ca

- Dacd se inlocueqte, in_ formula stabiliti mai sus (pag. 301), litera g cu va-loarea.corespunzS.toare diametrului mediu, se obline-ra"portuiintre suprafalaacoperiti de proieclia coroanelor qi suprafala toiald pe care vegeteazd arbb-retele. Pentru a se preciza aceastd noliune gi a nu se mai faoe-confuzii. estebine sd fie numiL < indice de acoperire >, putdndu-se calcula matemaiic inurma mdsurdtorilor, dac5. se cunoagte diameirul mediu al arboretului. numdrulde arbori la hectar gi raportul g care se va lua din tabelul de pe pagina 304 jos.

- _ Pur pentru acela6 indice _de acoperire, una este lumina -ca-re

pdtrundeintr'un arboret de salcdm qi alt-a lntrtun arboret de carpen. Unul este gradulde lrrmind-care pS.trunde in arboret dac[ arborii au 20 m indllime qi altulgradul de luminfl dacf, au numai 15 m indllime, chiar dacd. suma prbieclieiooroanelor rdmAne aceeagi.

spre a exprima gradul de lumind vom folosi noliunea de indice de lumi-

nozitate I qi care, la randul sdu, esteegalcu-1-, L fiirrd cantitatea de lumind

302

D l_ - i ro l

Tabelul coelieienlilor I ti Pr pe v0rste gi olose de protluc{ieBrad duod, tabelul lui Eichorn

C l a s e l e d e p r o d u o t i e

c l I

Pentrn v6rstele deia 2-c la l2rJ ani din 5 in 5 ani

l l od l

30o i ,

101550b5606-b?t)t i ,

80859095

10010511011512t)

1 4 11 3 11 3 11 3 i1 3 11 2 11 2 11 3 11 2 |12lt r i

--l14,211

I

0.00050,00090,t)0100,00120,00140,00170,00180,00210,00190,00220,00220,00230,00220,00270,00270,00230,00280,00280.0028

0,0019?

0,00030,00060,00080,00090,00120,00140,00130,00150,00180,00180,00180,00190,00190,00220,00220,00230,00230,00230,t)023

0,00020,00030,00040,00050,00070,00080.0010(-),00I L)0,00120,00120,00120,00140,00140,00150,00150,00150,00150,00170,0018

Jt)

3026. ) t

2120191Bl a1 al a

l l

161tt16I t f

15l515

19,61

0,00010,00020,0003c),000.10,00050,00060,00070,00090,00100,00100,00100,00110,00120,00120,00120,00130,00140,0014

241Bt t

1 6l i l

1 / l

1 4t o

2r,t 1

18t lI t )151 D

I . )

14't tr-t l

I 4a t r

1 3l o

I D

l o

I D

28232018J I

\ a

16161 51575

1414741,1

I *

11

0,00u3 I 3lu,0005 I :u0,0006 I 230,t10{18 I 210,u010 I l Iu ,0011 i 180,0u12 I 7?0,0013 | 770,0015 I 160,0015 | 160,u016 | 160,0018 | 150,0018 i 156,11018 | 150,0018 | 150, r )018 | 15u,0019 | 15u.u019 I 1 l

l{ediape clase 15. 0,00162 15,68

0,001e I

14

0,00137 I 18,050,00109 0,00086

Coeficientul mediu g pentru toate clasele de protluclie ;i virstele -- 16,56.Coeficientul rnediu p'p'entru toate clasele de produclie.$i ve,rstele : 0,00198.tloeficientul mediu g pentru toate clasele de produc{ie si diametrele mai rnari ca

10 : 14,33.Coeficientul mediu p pentru toate clasele de produclie gi diametrele mai mati ca

10 : 0,00175.

ce ajunge intr'un punct oarecare. El este caracteristic fiecdrei specii $i inversproporlional cu indllimea coroanelor.-

Pentru a se calcula in cifre cantitatea de lumind care pdtrunde intr'unarboret, am pornit tot dela formula gdsitd pentru indicele de acoperire, pecare am desvoltat'-o in felul urmdtor.

La aceast5. formulS. a indicelui de acoperire, addugS.m un coeficielt p *,

eare este caracteristic fiecdrei specii, qi, considerAnd c[ luminozitatea esteinvers proporlional[ cu lndl{,imea coronamentelor, ajungem la urmS.toareaformul{ pentru indicele de luminozitate:

( q . d ) ' x N x p

de remarcat ci in tabelur i le dela pag.3:12,3C3 9i 304, coel ic ientul P este

format din produsul constantei a cdrei valoare este de 0,785 ( raportut a l\ 4 )

qi o valoare variabilfl pentru fiecare specie; (deaceea, aici a dispdrut delanumdrdtor valoarea 0,785 care figura in formula dela pag. 301).

10 000 h

ql od l

* A se vedea tabelele dela pag. 302, 303 ii 304,

303

Tabelul coetleienlilor 9 gi pr pe vlrste gl elrre do produefie

C l a s s l e t l e p r o d u c t i e

Fag dupi tabelul lui Flury

1,001541 20,1118,63

I201301401501601i0l801e0l

1o0l11011201

I-=l. r i l

E - I

c l I CI II CI III

II'

ai" 10 t"

D ld l

30232018L I

t 716161t)-tol f t

0,00050,00090,00120,00160,00190,00200,00240,0025o,00250,00260,002?

0,0004 J.1

28232I20191818L I

t l

1?

I0,0010,0010,001

0,0010,00140,0017

0,000,000,(.'0(),00

0,00210,00210,00220,00250,002b

0,00168

0,00100,00220,0022

CoeficientulCoeficientul0oeficientul

1 0 c m : 1 8 , 5 1 .Coeficientul

- 0,00185.

mediu g pentru toate clasele de produc{ie gi vd,rstele :20,16.mediu p pentru toate clasele de produc{ie qi vArstele : 0,00161.mediu g pentru toate clasele de produc,tie gi diarnetrele mai mari ca

mediu p pentru toate clasele de produclie ;i diametrele pcste 10 cm:

Molit l

_!td

BradD

d

l[otiilDd

Brad

!_d

Fas llD l lrlt Diam. Ig

1,30.

31e.,

O D

D+

;'D

J O

D I

383940414243444546474849b0C L

Fag

,qd

-L I

I I

-t tl

1616161615l oIbr5151574

74l 41 . 1

I4

20201919181818777777t7a7161616161616ao' t K

15

1011T213141516l t

1819202I22232426262?282930

2323222l2L20201919191918t 8181Et7t7L T

t7t717

1 5

lIr1 5151515I i ,

141 41 47 4

I4147t+1 474t4'j

l o lI

l d Il l

26252l1919187777. L a

] D

l o

D

.I

,82523222120201 q

19

o,oo189l10,18 i

Peutru virstele dela 20 Ia

00,0007( )0,001

zr222 l20191 9191818

0,00100,0021

0,00157

10 ani

t 4r t1-t1313t ; )

L O

a o

1313131313l 313131,212121212

1 l

0,00110,0010,0010,00110,0010,0010,001

L I

1616r6t i ;161616I bIt)1616i o1 616161€1616

I

Tabelul varialiei coeticlentului g eu iliametrul meiliu al arboretulul pentruspeciilo brail, moliil gi tag

304

, Determinarea lui p se face tot cu ajutorultabelelor de produclie,_9i anume:

se consideri ci tabelele de produclie principial au fost. intocmite -pent:q

"*no""t" t" un indice ae to*inlo"itate pe'care il notdm cu 1. Inlocuind astfel

pe tr tn formula de mai sus, Prin 1, avem:

t : Q:4)1-x P de unde p :t0 000 H

10000 H( p . d ) ' ' N

S'a calculat coeficientul p pentru speciile molid, brad qi fag qi valorileobtinute s'au consemnat in aceleaqi tabele in care s'au ardtat qi valorrlet;'g. S;" observat cd gi p variazd cu vArsta gi clasa de p-roduclie, insl varialiaiui Lrt. itt-n"tsd fald de'aceea a coeficientului q, adic5- cu cAt vArsta qi dia--et""f cresc, cu atflt qi coeficientul p cregte, qi cg cAt.clasa de produclie estemai slabd cu atAt ,si ioeficientul p ia valori mai mici.-

Vaiorife lui p sunt cuprinse intre 0,0003 qi 0,0030^ pentru molid, intre

0,000i qi 6,OOZa pentru lria qi 0,0004 qi 0,0027 pentru.fag. Cu toati varia!^ia;il; acestui coeficient, se' poate toluqi stabili pentnr- practic[ un coefi-cient mediu, care in cazul -6|idoloi est-e 0,0015,

-in, cazul .bradului 0,0018

gi in cazul fagului 0,0016. Dac6.se simplific[-formula stabilitd mai sus, insensul c[ in lScul a doi coeficienli g gi p introducem numai un singur coefi-cient pe care il not|,m cu o qi care-de fapt este egal cu 92. p, formula care ne d5.indieele de luminozitate devine:

r :41\ j .10 000

Pentru practicd, inlocuirea valorilor celor doi coeficienli I Si p' prin valorimedii pentiu diametrele peste L2 9ry, nu afecteazd indicele de luminozitatenici cu'o zecime. In cazui cercet[rii noastre se vor lua valorile lui I 9i p dintabelele respective, eare se g[sesc in aceast5. luorare. Coeficientul mediu opoate fi luad in practic5 pentr"u molid 0,47, pentru brad 0,34 qi pentru,Iaq 0,65t'

Indicele de luminozitate, notab cu litera ). qi exprimat prin formula de marsus, este de fapt invers proporlional cu lumina care pS.trunde intr'un arboret,fiind egal cu b atunci ianh n"'arr"m vegetalie lemnbasd.qi egal cu l atuncicAnd s6lul este normal acoperit. De remarcat cd I variazS. cu specra^Dl 9uinillimea coronamentelor. Importanla indicelui de luminozitate este foartemarl mai ales la regenerflrile iatural-e, cAnd trebue cunoscutil pentru.fiecarespecie care este luminozitatea optimS. pentru buna desvoltare a semtnltqulut;apoi, la efectuarea operaliilor oulturale, cdnd trebue gtiut cit trebue rlritniasivul pentru ca soiul s[ tt,, *e inierbeze. Ar fi interesant de urmirit daclformula 3t.Uilita mai sus poate avea o aplicare practicd in lucrflrile de rege'nerdri natur'ale qi la efectuarea operaliilor culturale.

- urmand pe calea precizdrii-noliunilorn daci-vom f_ace.raportul lntrenumdrul de arb6ri din afboretul nostiu 9i numdrul de arbori din arboretulnormal, vom avea ceeace vom numi < indice de desime l; daci vom faceraportul intre suprafala de bazd a arboretului nostru- $i a-ceea a arboretuluinoimal, ',ro* .rr.*

""6."" propunem sd numim < indice de bazd l,.iar dacfl

vom face raportul intre vdlumul arboretului nostru-qi volumul arboretuluinormal, vofif avea ceeace vom numi < indice de productivitate l.

Ar mai putea sI ne preocupe incfl un raport, qi anume acela dintre volumulde lemn al unui arboret gi voiumul spaliuiui in

-care vegeteazS. arboretul res-

pectiv, noliune care ar arflta gradul de Jolosintfl g paliylui pi p9 care am

futea-b numi <, indice de massd rr. Acest din urmi indice {indicele de massd),it,rdi"t la aceeaqi specie pentru diverse tratamente, dd prelioase relalii,

'20 - studii $i cercetEri c. 2444 305

indicAnd ce tratament utilizeazd mai bine spaliul aerian in care vegeteazdarboretul qi intrucAt utilizarea maximd a acestui spaliu are repercusiuniasupra cregterii maxime.

Pentru inldturarea confuziilor, acum o6.nd noliunile sunt stabilite, 'pro-punem a se introduce urmS.toarea notalie:

1. Indicele de acoperire se va nota cu litera K2. Indicele de luminozitate se va nota cu litera ),3. Indicele de desime se va nota cu litera 84. Indicele de bazi se va nota cu litera y5. Indicele de productivitate se va nota cu litera g,6. Indicele de massd se va nota cu litera z1Noliunile precizate mai sus igi g[seso aplicabilitatea in arboretele regulate

(echiene pi pure). se pune acum intrebarea in cazul arbqretelor neregulatecercetate de noi, care din noliunile de mai sus iqi pdstreazd utilitatea ? 56analizdm pe fiecare ln parte:

- Indicele de acoperire ca noliune igi pdstreazd gi in cazul arboretelorneregulate de tipul celor cercetate utilitatea pe care a avut-o in cele neregulate,deoarece gi in aceste arborete virgine gi semivirgine se poate face raportullntre suma proiecliilor coronamentelor gi suprafala pe care vegeteazd arboretul.

In privinla aplicflrii formulei de calcul insd., sunt, de fdcut oarecare rezerve,qi anume se pune intrebarea dacfl valoarea gdsitd pentru coeficientul g cuajutorul tabelelor de produclie se mai poate aplica qi in cazul arboretelorneregulate, qtiut fiind ci tabelele sunt intocmite numai pentru arborete regu-Iate, unde condiliile de desvoltare sunt altele decAt in arboretele neregulate ?

Pe de altd parte, dacd considerim o[ in aceste pdduri neregulate, de tipulcelor oercetate, gdsim toate varstele dela firul de sdmanld gi pand. Ia arbo-rele ajuns la limita longevitilii, am inclina a crede cd valoarea medie acoeficientului g, scoasS. din tabelele de produclie, n'ar fi decdt aceeaqi valoarece I'ar obline gi dacd s'ar face mdsuritori directe pentru gdsirea unui g mediu.o confirmare a acestei presupuneri ne aduce faptul cd in

'cazul bradului,

valoarea medie a lui g, oblinutfl de noi pentru diametrele de peste t0 cm,este de 14,33 gi se apropie foarte mult de valoarea g oblinutd de francezi,prin mdsurdtori directe pentru bradul din Pirinei qi Jura, unde g este egalcu 15, astfel c{ putem afirma cd valorile oblinute din tabele, pentru arbo-retele regulate, pot fi intrebuinlate qi in cazul arboretelor neregulate.

- Indicele de luminozitate tr nu-gi mai poate insd pdstra aceeagi utilitateln acele arborete neregulate, virgine gi semivirgine, unde nu mai avem unplafon continuu al coronamentelor gi unde deci formula stabiliti nu se maipoate aplica, indicele de luminozitate fiind aici in funclie qi de profilul vertical,foarte variat, al acestor arborete. Se poate afirma lnsd cu certitudine c[pentru acelag indice de acoperire al solului, luminozitatea este mai marein arboretele neregulate, adicfl indiceJe de luminozitate are valoare mai miod,datorit[ tocmai profilului vertical al acestor arborete, care permite ca o maimare cantitate de lumind sd pdtrundd pAnd la sol.

306

- Ceilalli indici, stabilili pentru arboretele regulate tn "f"r"

irrai*lui d,emassa', fiind o serie de rapoarte intre cifrele caracterizdnd arboretul realqi cele caracterizand arboretul corespunzdtor din tabele, nu-qi mai pistreazdcon{,inutul in cazul arboretelor neregulate, deoarece pentru astfel de arboretenu s'au intocmit incd tabele, astfel c[ lipsegte unul din termenii raportului.S'ar putea totuqi sd se faci acest raport intre un arboret neregulat gi intre'un arboret luat din tabele, care sd aibd aceleaqi caracteristici (diametrul mediu,tndllime medie) ca qi arboretul din tabel gi atunci ar da indicalii foarte pre-lioase pentru a se compara arboretele din tabele de produclie cu arboreteleneregulate, putAndu-se trage concluzii asupra influenlei structurii verticaleasupra produotivitdlii arboretelor. De cele mai multe ori ins5., acest raportnu se poatB face, deoarece in tabelele de produclie nu se girsesc in toate cazurilearborete cu dimensiuni medii corespunzdtoare arboretelor virgine qi semi-virgine.

VARSTA MDDIELa noi, in lucrdrile de amenajare pentru arboretele virgine qi semivirgine

care nu intr[ in suprafala periodic[ in rdnd, volumul se determind intre-buinlAndu-se tot tabelele de produclie, intrarea in tabele ldcAndu-se in funcliede vdrsta medie gi clasa de produclie, doud caracteristici a cdror determinareconstitue deasemenea o problemd pentru arboretele neregulate.

Deqi dendrometria a rezolvat problema vArstei medii din punct de vedereteoretio in arboretele neregulate de vArste amestecate, practic, in arboretelevirgine gi semivirgine, aceast5. formulr nu-qi gdseqte aplicabilitatea, deoarecear trebui si se cunoascd varsta fiecdrui arbore pentru a se putea folosi for-mulele date de dendrometri. Pe de altr parte, chiar dac[ prin absurd s'arpresupune c5. s'a gdsit un mijloc ca frri niciun efort sd. putem qti varstafiecdrui arbore, care ar fi varsta medie a unui arboret in care avem exemplaredela firul de sirnXn!5 pAnd la limita longevitdgii qi ce valoare ar avea aceastdnoliune din punct de vedere amenajistic ?

o varst{ astfel calculatS. n'ar fi decat o ficliune, o expresie matematicingfolositoare amenaj amentului.

/ Arboretelor neregulate, amenajamentul trebue totugi si le atribue o vArstd,imai ales cAnd se foloseqte metoda claselor de vdrst5, c5.ci pentru determinareamdrimii fondului de produclie se lntrefuinleazd tabelele de produclie. s'a'ajuns

astfel la necesitatea de a se crea noliunea de varstd <echivalentd) (3).Prin varsta echivalentfi a unui arboret neregulat, se inlelege varsta

pe care ar trebui si o aib5 un arboret echien, in aceleagi condilii stalionalegi de compozilie, pentru a da aceeagi cantitate lemnoas[ la unitatea desuprafa!5.

Pentru a se stabili vdrsta echivalenti a unui arboret neregulat, in cazulcind se cunoagte massa lemnoasd gi clasa de produc{,ie, se va cduta in tabelela clasa respectivd, in coloana volumului, o cifrd egali cu volumul arboretuluineregulat, cifrd in dreptul cdreia se va citi in tabel vdrsta; aceasta e varsta

echivalentd. De fapt, ins{, nici clasa de produclie nu s9 poate determina,

pentrucd lipsegte tocmai elementul in funclie de care se determin5. qi pe care

noi il c[ut5.m: <varsta>. Pentru a se suplini aceastd deficien![, am alcS.tuit

graficele in care se stabilegte vflrsta echivalent[ gi clasa de produclie in funclie

ie diametrul qi de in{llimea medie a arboretelor pentru speciile molid, brad

qi fag (vezi fiq. 26, 27 qi 28).Incercand s[ gdsim pentru arboretele luate in studiu vdrsta echivalentfl

gi clasa de produilie, s'a constatat insd cd, la m-ajoritatea acestor arborete,graficele inlocmite nu pot servi, deoarece arboretele nu se pot incadra

in graficele respective.Lucrul era de aqteptat, deoarece graficele nu le-am intocmit decdt pentru

arboretele a c|.ror vArst[ atinge ma*imum d.e 1,40 de ani, adic[ pentru acele

arborete ce se gS.sesc in tabelele de produclie cu ajutorul cdrora s'au constituitqi graficele menlionate mai sus.

Extrapolarea curbelor nu s'a fflcut, deoarece nu avem certitudinea asupra

mersului icestora la vArstele pentru care nu mai avem date'RdmAne deci stabilit ci grificele intocmite nu sunt valabile decAt pentru

arboretele neregulate qi reguiate, care au avut nevoie pentru a atinge dimen-

siunile respectiie, de b vArstfl echivalentd, mai mici de 140 de ani.

Folosirea acestor grafice ugureaz5. ins[ considerabil munca amenajiqtilorqi ii ajutfl a incadra obiectiv arboretele in clasa de vdrstd qi clasa de pro-

ducIie.in cazul cind arboretele neregulate nu se vor putea incadra in tabele,

se va menliona cd varsta lor echivilent[ depdgeqte 140 de ani 9i se va aprecia

clasa de produclie in funclie de indllimei medie a arboretului respectiv qi

de volum, admilandu-se cf, volumul glsit este acela al arboretului avAnd

maximum de vArstd aflat in tabeld.Din punct de vedere teoretic, tabelele de produclie-reprezintd legea de

desvoltare a arboretelor echiene 5i prrre dintr'o regiune bine delimitatd geo-

graficegte, c[rora li se aplicd un sistem unitar de operalii culturale' Tabele]e

iau totrnai relalii intre vArstd, diametrul mediu, indllimea medie, volum'

clasa de produclie qi cregteri. Prin lntocmirea graficelor, s'a dat posibilitatea

amenajigiilo" ri dut.rroine varsta echivalenti qi clasa de produclie pent'm

arboreieie neregulate, cu vArsta echivalent[ sub 140 de ani, numai in funclie

de diametru gi-infillime medie, ca apoi, cu ajutorul tabelelor de producfie,

sd se poatd determina volumul acestor arborete. Se inlelege cd prin acest

procedeu de determinare a volumului arboretelor noastre, se comite o gre'

iald. provenit[ din faptul c[ volumele luate din tabele nu prind in toate cazu-

rile realitdlile noastre, deoarece tabelele respective ce se folosesc astflzi la noi

sunt str5ine. se poqte ins|. afirma cu certii,udine c5, prin graficele pe care

le-am intocmit, vArsta echivalenti gi clasa de produclie se determind' unitar,

astfel cd pe viitor, cdnd vom avea tabelele romanegti, ele se vor putea ugor

folosi pentru scopurile noastre. In orice caz' eroarea ce se face - dacS' se

va face - folosind graficele, va fi constant[, pe cdnd dac[ se incadreazd' aceste

arborete in tabele fdri ajuiorul graficelor, dupd inspiralia fiecflruia, nu mai

existd posibilitatea de a se face comparalie, mai ales c5, adesea, se fdcea gre-

Sala de neiertat, de a se modifica datele de pe teren pentru a corespunde

cu tabelele.

308

nAqcti,.t lca - Slllloln^

\l-+-il-] \- l -- ,-1

Fig. 1. - Varialia procen-tualfl a numdrului de ar-bori pe categorii de dia-mel,re, pen l ,ru inventcrierifdcute pe lo/L, 10oh, 20%qi 100% din suprafat: i iuparcela 162 a'.

PARCILA @aSLcltOARr

Fig. 2. - Varialiaprocentuaid a volu-rnului pe categori ide diametre pentruinventarieri fdcutepe 5oA, 10%, 20%ryi 100% din supra-fatd in parcela 162a

Fig. 3. - Varialia procen-tuald a numdrului de arbori

1 r c c a t c g o r i i d e d i a r n p ( r e ,p e n l r u i n v t n L a r i e l i [ a c r r L e p , '5o/o, t }o/o, 2Ao/" g i 100o/s d insuprafal i in parcela 169 a.

Fig. 4. - Variatia procen-tuald a volumului pe cate-gorii de diametre pentruinventarieri fdcute pe 5/o,1 ,0%, 20% q i 100o lo d insuprafal i in parcela 169 a.

o r a m a l r r c m .

FiE. 5. - Variatia procentuald anumdrului de arbori pe categorii dediametre pentru inventarieri f{cutepe syo , 10%,20% Si 100% d in su-prafatri in parcela 169 b.

Fig. 6. - Variatia procentuali a volumuluipe categori i de diametre, pentru inventarierifdcute pe syo, 10o/o, 2o;/o Si 100% din su-prafatd in parcela t6g b.

d

o

{G

6oa

€

C'(t

f,

rJ0qjgJp Jt l

E

o

gj ' iE* f is. g 9 ; o c 5 X a - ,9 / O O r S = dd r € 9 . * : 4 . -

- : : - - a \ , :, 3

- g ' i o . i i| { 9 H . 9 * ' 3 *

- ? * = I - . - F6 ) H r Y \ O Q \ i

6 ' i .E E 3^ -= . :. e 5 E o - ' , e r *

ff E E *.i elF;r +

+ gi E-{ * &"5. . j t " > > q E .

g= E,i i Fi* 3;;;E;l*c. F E - i o \ x c r l E = F ; E ; e - 4

F'-€EER 1s r i=S;-1EE1*e' iEf$u; ^;HEEiF-rfa'. E.= ;? *.E 3-E ? ii E E 8.3 E *i.=' - 5 i : p h - > - o F- : . 9 E 6 ; E - ; i , ' L

+ flE E s.E 91"=i.=

! s

E ;d g

{

;

' a

f,

9 6

a u n l 0 , l

: 9 9 9 1

t

oE

- E

Fig. 10. - Variut ia procentuald avolumului pe categorii de diametre,pentru inventarieri fdcute pe 5o/o,r0yo, 20% qi 100% din suprafatdin parce la 169 c .

<-

<-Fig. i2. - Varial ia procentual i a volurnu-Iui pe calegori i de diarnetre, pentru inven-tarieri fr icute pe 5%, 1O1'o, 2OoA i i 100%din :iuprafali in parcela 1 Vladii.

/ { 1 6 5 6 9 40 i a m ! l r e

7? 60 {44

+Fig. 11. - Variat iaprocentuali a nu-mdrului de arboripe catgeorii de dia-rnetre, pentru in-ventarieri fdcute pe5%, 10%, 20o/o Ai100 o/o din suprafatS.in parcela { Vladi!.

PARCELA T VLTDIT

0. rE ?{ 32 {0 .6 56 610 i a n ! t t i

0 i a m € t r g

PARCELA 2 VIAOI1ttl

l0

; 0

z6

0 i a m e l r ' € m

Fig. 13. - Varial ia procentual[ a numdrului dearbori p,e categori i de diametre, pentru inventarierif{cute pe 5%-: t0%, 20o/o \" i {0b% din suprafatr iin paree la 2 Y lad i t .

8 1 6 2 t 3 2 { 1 1 8 5 0 6 { ? E A A

pancitl z vrtotl

E:

' O t S m c l t a G n

Fig. 14. - Varial i i r procentuald a volumului pc ca-teiori i de diamctr 'c, pentru invett lar ieri l icute pe5"2, 10%, 20?1, St 10096 din sulrr;r lald in parcoiaI V l a d i { .

-\

N\-\

F-. :<:\

\

\ *-

to

PARCELA 3 VLADI'

3 ? r a { 8 $0 i a m s t r e

t r

60 88ct

Fig. 15. - Varial ia procentuald a numdrului dearbori pe categori i de diametre, pentru inventarierifdcute pe 59s,.10%, 201" qi t0-0% rl in suprdfal iin parcela it Vladit.

D r a m e t r a

Fig. 16. - Variaiia procentuald a volumului pe ca-tegorii de diametre, pentru inventarieri fdcute pe5%t-19o/o, 20% qi 100o/o din suprafatd in parcela3 Vladif.

{rt II;t)I

I

t\

-\!

:-:'-..1\\ \

\

\i'.\

\5' ' l

\

?^RCtr^ 1 - vLAot l

9 . n $ sD i a m c ! r e

Fis. 17. - Variai ia procentual i a numdrului dear6ori pe categoii i de diametre pentru-. inventa-r ieri f f ,6ute pe-l"/o, 40yo, 20o//o Ei 100olo din supra-fatd in parcela 8-a Dornele.

t a r t t * o l - . . " r r "o

t? oo " I

Fig. 18. - Varial ia procentuald a volumului pe cate-goiii de diametre pentru inventarieri ldcute pesoh, t}j'o, 20]i qi 100olo din suprafatre in parcelaI a Dorne le .

PARCEII 8a. DoPXEtt

t a r n ( } t o s S 6 a r ? 0 0 8 t0 | & o a t t a

PABCttt s'r D(lRItLf

E r0 2a y {0 18 56 6a n na 88 960 a e m a t r a ! o

Fig. 19. - \rariaiia procentuald a numdrului dearbori pe categorii de diametre pentru inventarierifdcute pe 5%, t\yo, 20fd qi 100]i din suprafa!5in parcela 5J a Dornele.

r 6 t8 ? t 3? 10 lE t6 61 7? 60 .00 SD r a m a t r a i l

Fig. 20. - Variafia procentuali a volumuiui pecal,egorii de diametre pentru inventarieri fdcute pe5%, 1,0%, 20yo qi 100o/o din suprafatd in parcela53 a Donte le .

PARCELA 53r O0Rl l tL [

F i g . 2 t . ONGRAilA OIAMITRTLOB PE IIPURT l)T SIRUGTURI

tg. Ig! ier l

OIIGEAIIA IIIi\LTIIILOR PE TIPURI t)E SINUCTURI

Dgc

P A i C f L E L E

=o

G

E-<6

15

35

ta

!0

21E

5

6

2+

a

n2l

- t lgd.p. l rat ! t !6 |- - - Pcadaut !,4$ |

- - - )Iedh or t!9El.le dt ball

r rc r l I I lsrewrum r te I

n

2l

20

!9

t8

6l-.

Srz

t6

l5

l{

M()LIt)DUpr ileeLA LUt SCH\./APPACH

veBlnTls lul ? ll{ FUI{CTIE 0E DtnfrtTRut rrtEDlU LQ 130m

f4 16 l8 20 z? 21 26 28 30 32 31 36 38 tO +Z r+ CI ls soOrluerauu l r t .30 m

I ' ig. 23.

t0 t2

N\

\ ct.[\

\..'.1\\

\\ctJ

\cr]II

-{\ >

- --lIII

I

ERAO/, DuPl ?AaELA LUt Etcxonn .n

* veAtniln tut?tn furclt€ 0E onntT8ut nEotu [r lm

r n r t 6 $ 2 0 2 ?

Fig. 24.

- f l 6

. _ ?aei bhhL /t; )r'/u.t/t9na/ta bt g iz /uae/c */e*la/ad,u /e tJim

\ - .\

r14

42

+0

34

s2

30

E.\ e+3aeE\{o' a

Sra

t6

t4

t2

l0

I

, 6

+2

/6 20 24 26 32 36D ia mel ne in cm

Fig. 28.

322

BIBLIOGRAFIE

l. V. C. Zaharop. Varialia elementelor caracteristice in cubarea arboretelor. - LesnoieHoziaistvo, nr. 7111950.

2. Nesterop. Curs de silvicultur{ (tradrrcere).3. Docent, ing. d.r. A. Leporsky. Vyska stromu. jako taxacni velicina a jeji pouziti v.

Iesnietvi.4. Ing. d,r. 'L Popescu Zelet in, Die Kontrol lmethode, i936.5. ,, Procedeul de inventariere cu benzi de probd, Revista pidurilor, 1947.6. ,, Cercetdri privind determinarea vArstei-in arboretele nereEulate (lucrare in

manuscris la Academia R.P.R.).7 Ing. .d,r. G. Toma. Des-pre consistenid (Viala Forestierd).8. Prof . ing. V. N. Stinghen Amenajarea pdduri lor, 193y.9. . Curs de dendromel,r ie l l i tografiat), 1942.

10. Ing. Iulian Guran Compensarea numerici. C inAllimilor m5,surate ln vederea cuba-jului unui arboret, Ilevista Pldurilor, nr. t0. lgaO.

l l . Ing. Titus Petrescu Bozouiei. Teoria erori lor gi veri f icarea ei asupra fenomenelor si l-vice, Revista Piduri lor, nr. 3 si 6, 1940.

12. Instrucliunile de amenaiare. Il{inisterul Silviculturii, 1949.

t

P e a r o n e

OIIPEADJTE|TT4E XAPAATEPA EEOATTOPOAHOTO APEBOCCTOflPa6orrr rro necoycrpoficrBy, xoroplre npoBoAnTca s 6onruoiu lracurra6e B Haulefi

crpaHe, [ocraBr'IJrrl Bonpoc 06 onpeAeregnl4 c ToqHocTrro 10 nporleHToB xapaHreprrcrr4Hr{reoguopoAHbrx ApetsocroeB, a r4MeHHo, rrpoflopqnfi nopoA, cpegnuft Ar.raMerp, cpeArrffffrJbrcoTa, cpenHufi BoBpacT r.r HJracc 6ogntera,

llcnonrsonas MareMarl{qecnnfi uetog crarrrcrl{Hrr, Mbr crapaJll{cb orIpeAeJII,rrL Mr,IEr{MyMr{sMepeuuft, neo6xo4rauux AJie Aocrr{}Keuun rpe6yeruoft oqeuxlr.

Ha ocnonanrarr uccneAyerrroro Mareprrana AocrrrruyrLr cne4yroq[e peaynbrarLr:1. Ilponopqnp rropo;{, cpeAnflfi ArraMerp rr cpegHro}o BLrcory Mo}r(Ho rrorryqr.rrb B

palrnax tpe6yeuoft rosllocrl{, ecJrlr cAeJraTb noAeqeT no rpafineft Mepe Ha nJrorqaAu B5 npoqenros.

i. flponopuus pa6or B necoycroprrreJrbubrx pa6orax Aonarna Bbrpaaurbcfi B coorr{o-urelr[u ueni,ly o6r,euoM Hax{Aofi nopogrr r{ o6ulr4M o6teuolr u oxpyrngercfl Io oAHoft]IecflTofi.

3. Cpe4nrft [naMerp [oJryqaercfi flprrMenrfl MeroA npoqeHToB, AepeBo co cpelnr{M[naMerpoM Baurrr\raer 65 upoqeuroB Mecra B AeBcrBeHEoM ApeBocroe lt 61 npoqeur nlonyAeBcTBeHHoM IpeBocToe.

4. Cpegrra Bblcora l4ccJreAyeMbrx [peBocroeB noJryqaercs, rraxogfl B rraqare Ar4aMerpBaHttMamlrlnx 86 npoqertroB rda rlucra AopeBEeB B cryr{oe AcBc'rBerrrroro ,qpeBocror, ?r80 npoqenrol nB qrrcJra AepeBbeB nonyAeBcrBenuoro ApeBocrorr; MecrorroJroneHrre ecrbTonbHo LrcxoAHaa roqfia, TaI{ HaA cpeAEeil Bhrcorofi ApeBocrofi trBJrrerctr cpe[Ilfifi BLrcoraAecarr4 [epeBr,eB c coorBercrByrorqr4M Ar4aMerpoM na xoropoft Bbrqurarorcq 2 uerpa.

5. Vro.rui{flocb noHFTLIe o rroJrHore I4 IrpurrrJrrl n HoBhIM flousruffM HaR rloHaaarenrrrrol{pblTrrE, nol{a3areJM [pocBeTa, rlor(aBaTeill4 rIoJItroTBI, rlof(aaafeJlrr ocHoBHofo ceqeHr.t'l,rIoHaSaTeJr[ [po]rSBoAr{TeIbHOcTrd I,I nOHaBaTen[ MaCCl;I., 6. Cpegur.rfi Boapacr rreonnopoArrhrx ApeBocroeB 6rr.n paapeureu B cMr,rcre, qro orr6rrn aameuen xoasftcrseHHuM BospacroM tlptl uoMorrlr Horoporo MoErHo orrpeAeJln?6o6telrr Ireo4nopo[Horo lpeBocror rro npor,taBoAcrBexHr,rM ra6nuqau.

UocraBne[Hbre BHoBb rpaQuxn c rroMorrlEro Koropof, B BaB{cr[Mocrlr or cpeAHeroArlaMerpa rl cpeAuet Bbrcorrr, oflpeAeJreHr{brx ynaaanrrbrMlr Bbrrrre cnocobalrfi, HaxoAffTaKoHoMrrqecHr4fi BospacT r{ kilacc 6onurera HeoArIopoAHOrO ApeBOCTOrr.

B d e u m 6RDCIIDRCHES CONODRNANT LA DETDBMINATION DES OABACTERISTIQUDS

I}ES PEUPLEMSNTS IR,REGULIERSLes travaux d'amdnagements des fordts ex6cut6s sur une grande dchelle dans notre

pays, ont imposd le problOme de la ddtermination, aydo une prdcision de l0!o, des caract6.ristique des peuplements irrdguliers, l savoir: la proportibn des espdces, le diamdtremoyen, la hauteur moyenue, la consistence, I'Age moyen et la classe de production.

323

r. L'auteur, en utilisant la m6thode statistique, d€termine.le nombre minirnum des

mesuration n6cessaires pour obtenir la prdcision-impos6e et-arrive aux r6sultats suivants:t. On peuf determiher la proportion des espdies, le diamdtre moyen et la hauteur

moyenne avec la prdcision impos6'e, ir condition Que les inventaires soient exdcut6s - aumoins - sur 59lo de la surface des peuplements;

Z t a propoi[ion des espdces doll 6tre exprim6e par .le rapport entre le volume dechague esidce et le volume-total, calcule avec une prdcision de 0,1m3;

f. Le aiametre moyen peut 6tre obtenu selon Ia nature du peuplement, par un pro-c6d6 de d6nombremeni, d savoir: I'arbre au diamdtre moyen est le 650/o dans, les loretsvierges, et le 6t % dan3 Ies peuplements dans lesquelles ont 616 pratiqu6es des extrac-tions,

4. Pour d6terminer la hauteur moyenne des peuplements on cherche d'abord le dia-metre moyen de la cat6gorie ayant l"e plus grand volume; -il est celui de I'arbre situ€ri. tioo7o a,i no*n.. totuit.r ardres du trieuple"ment dans les for6ts vierges et Ie..80o/odece norirbre dans les peuplements, dans-lesquels onL_6l,e pratiqqees des exLractions. ULprendra ensuite comine'hauteur moyenne'du peuplernent ta-haul,eur de I 'arbre al::ritrouv€, en soustrairant chaque fois 2 mdtres. T6ulefois cette i_ndication n'est qy'aqplo:ximative, parce que la hauteur moyenne du peuplement est la moyenne des hauteursdes arbres.

5. En ce qui concerne la consistence, cette notion a 6t6 prdcis6e -a I'aide des nouvellesnotions comnie par e*emplet inAicr de 'consistence, indice de luminosit6, indice dedensit6, indice terrier, indice de productivitd et indice de masse.

O. L'age moyen des peuplemenls irr6guliers a 6t6 remplac6 par la notion -de l'dge.6co-nomique, avec laquelle on peut ddterminer le volume des peuplemenls_irregulrers, a l'arqcdes tabl6s des pr6duction,

^en utilisant les graphiques coristruits par I'auteur d ce buti

I'Age economique et la classe de productivitd-y'sonl d6termin6es eir fonction des valeursmovennes du diamdtre et de la hauteur.