· PDF fileNo. 75 Un-num& 25 banl Sambatg, 4 (16) Julie 1881 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE1...

No. 75 Un-num& 25 banl Sambatg, 4 (16) Julie 1881

MONITORUL OFICIALAL ROMANIE1

ABONAMENTUL :PE AN, TREI-pECI i OSE Lei; #SE LUNI 20 Lel

(AntAift Aprilie i ARUM Octombre)

ANUNCIURILELINIA DE TREI-DECI LITERE TREI-pECI RANI

(Inserarea li-a si mai departe, 20 b. linia)

Publieatiunile judieiare se pliiteso:pant la cinci-deci lisir, 6 let mai marl de 50 Hull, 10 lei.

011-ce alte acte introduse in ele se plAtesc deosebit,ea ai publicatinnile, dupA m5rime.

ABONAMENTELE PENTRU STRMNETATEse fac la biurourile postale locale.

SCIITSMULE NEFRANCATE SE REFUSA

Insertiunile si reelarnele se rliitese :Prima inserare,50 b. linia, a II ai maideparte. 50 b.liniaCitatjuoile de hotArnicie, linia de 30 litere, 0.0 bani.

Puihicatiile primArielor ai comitetelor, 00 b. linia.

DIRECTIUNEA strada SmArdan, curtea S,erhan-Voda.

SUMARPABTEA OFICIALA Ministerul de finance:

Deoret Prescurtär1 de decrete.Ministerul de interne: Decret. Raport.

Preseurtare de decret.Min1sterul agriculturei, conterciului i Nerd.-

rilor publice : Decrete. Prescurtare de decret.PARTEA NEOFICIALA.ComuniciaDe-

pes1 telegrafice.Anunainr1 ministeriale, judiciare, adminis-

trative si particulare.ii10.1111

PARTEA OFICIALA

Bueuresei, 3 Julie 1881.

MINISTERUL DE FINANCE

CAROL I,Prin gratia lui Dumne4ei1 i vointa

nationall, Rege al Românief ,La toff de fácid oi viitori, sdnetate.

Asupra raportuluT ministruluT Nos-tru secretar de Stat la departamen-tul de finance, sub No. 19,700 , din19 Iunie 1881,

Am decretat si decretgm:Art. I. Se desehide pe séma minis-

teruluT de finance, pentru administra-tiunea domenielor, un credit extra-or-dinar de Id 1,175 , din fondul pre-vgdut in budgetul anuluT 1881, pen-tru asemenea credite, spre a se OldD-luT advocat Dimitrie Giani , anga-giat cu apgrarea drepturilor StatuluTinaintea curteT de casatiune si justitiecontra pretinsilor bered1 aT defunetu-luT Gr. Crupenschi, mostenit de Stat

Art. II §i cel din urmi. MInIstruNostru secretar de Stat la departamen-

tul de finance este insgrcinat cu exe-cutarea decretuluT de facia.

Dat In BucurescT, la 27 lunie 1881.CAROL.

Ministru secretor de Statla departamentul de finance,

I. C. BriLtiantt No. 1,701.

Prin inaltul decret regal, cu No.1,696 , din 25 Iunie 1881 , in urmarecomandatiel facutg de D. ministrusecretar de Stat la departamentul definance, prin raportul No. 19,525, D.Stefan St. Sihleanu, doctor in dreptin sciintele naturale, s'a numit in pos-tul de sub-director la contributiuniledirecte si ordonantgreT, in loculEpaminonda D. Albu , trecut in altgfun ctiune .

Dreptul D-lui Sihleanu la retributiu-ne se va considera de la data depu-nereT legiuituluT jurament.

Prin inaltul decret regal, cu No.1,700, din 27 lunie 1881, dupg pro-punerea facutg, de acelasT D. minis-tru , prin raportul No. 19,527, D.Constantin Negulescu , actual functi-onar administrativ, se numesce con-trolor si agent de urmgrire la judetulGorj, In locul D-luT D. Brgtuianu,11-sat in disponibilitate.

Prin maltai decret regal, cu No.1,712 , din 1 Julie 1881 , in urmapropunereT flcutg, de acelasT D. mini-stru, prin raportul No. 20,086 , D.Paul Bujor, bacalaureat i elev al fa-cultgteT de sciinte , s'a numit In film-

tiunea de archivar al directiund con-tributiunilor directe, servicial ordo-nantirilor , in locul D-luT P. Aposto-lescu , care urméztt a trece in altitfunctiune.

Prin Mahal decret regal , cu No.1,697 , din 27 Iunie 1881 , In urmapropunerel acutg, prin raport, de a-celasT D. ministru, D. Mateiü Ionescu,actual verificator al casieriel genera-le a judetuluT Râmnicu-Sgrat, s'a nu-mit in postul de sub-easier al ace ca-sieriT , in locul D-lui Ngstase Geor-gescu, incetat din viuétl, si D. PavelTheodorescu verificator, in locul D-luiMateiil Ionescu, Inaintat.

MINISTERUL DE INTERNE

CAROL I ,

Prin gratia lui Dumnedeii i vointanationalâ, Rege al Româniel ,

La toy de facid i viitori, scinetate.Asupra raportulul ministruluT N os-

tru secretar de Stat la departamentulde interne, sub No. 11,254;

VN'end jurnalul consiliului de mi-nistri, cu No. 6, din 24 Iunie 1881si lista mentionatg In el ;

Pe basa art. 1 din legea maximuluT,Am decretat si decretgmArt. I. Comunele rurale Milosesci

si Balaciu, din judetul Ialomita, suntautorisate a percepe taxele coprinsein anexata listg , vizatg de consiliul

Art. II. Ministru Nostru secretar

MONITORI.TL OFICIAL AL ROMANIEI 4 16) tulle 188l

de Stat la departamentul de interneeste Ingrcinat cu executarea acestuT

decret.Dat tn Sucuresel, la 1 lulie 1881

CAROL.Ministru seeretar de Stat

la departamentul de interne,

C. A. Rosetti. No. 1,722.

Listb, de taxel propuse de eonsiliele comu-

nelor Milotesci si Bala eiu, din judetul Ia lo-

mite.

ComunaLel banl

50 de vadra vin vechift saú noù,ce se va consuma numai la car-ciumile i stabilimentele de co-

desfiintându-se vechiataxi.

1 de vadra bere.10 de vadra spirt §i rachiil de ori-

ce natura, pentru fie-care grad,dupa alcoolometrul lui Wag-ner la t9mperatura de 14 grade,deshintandu-se vechia taxa.

5 de vadra spirt §i rachiú deprune, drojdii §i tescovina, ase-menea pentru fie-care grad, latemperatura de 14 grade, des-fiintându-se vechia taxa.

50 de ocaoa rum §i cognac adus inorf-ce fel de vase.

50 de vadra gaz , desfiintându-sevechia taxa.

1 pentru un bilet de identitate,desfiintându-se vechia taxa.

Comuna Balaciu.50 de vadra vin noil saú vechiù

ce se va consuma numai la car-ciumile qi stabilimentele de co-

desfiintându-se vechiataxa.

10 de vadra spirt §i rachia de ori-ce natura pentru fie-care grad,dupa alcoolometrul lui Wag-ner, la temperatura de 14 gra-de, desfiintându-se vechia taxa.

5 de vadra spirt §i rachiil deprune, drojdii tescovinh, ase-menea pentru fie-care grad, latemperatura de 14 grade, des-fiintandu-se vechia taxa.

50 de vadra gaz.50 de la un bilet pentru vindarea

unei vite.1 pentru un bilet de identitate,

desfiintandu-se vehia taxa.Ministru de interne, C. A. Rosetti.Acésta lista s'a cercetat §i aprobat de

consiliul mini§trilor, in §edinta sa de la24 Iunie 1881. (L. S. C. M.)

CAROL I,Prin gratia lui Dumnedeil §i vointa

nationala, Rege al Romaniei ,La toff de facia i viitorf, scinetate.

Asupra raportuluT ministruluT Nos-

tru secretar de Stat la departamentulde interne, cu No. 11,255;

Pe basa art. 1 din legea maximulultaxelor comunale,

Am decretat si decretämArt. I. Comunele rurale Free/Oil si

Bestepe, din judetul Tulcea, sunt au-torisate a pereepe urmgtórele taxe :

Comun a Freed feit.LeI banl

5 de vadra spirt 0 rachiù de ori-ce natura, pentru fie-care grad,dupa alcoolometrul lui Wag-ner, la temperatura de 14 gra-de, peste taxa existenta de 5banr; iar in total 10 bani.

1 de la suta de lei din pretul u-nei vite ce se va vinde in dile-le de tèrg, bâlciü saú iarmaroc.

lluoè decimf asupra contri-butiunilor directe catre Stat.

Coviuna Bqtepe.de la suta de lei din pre-tul unei vite ce se va vinde in4ilele de têrg, bâlciù saO iar-in aroc.

Art. Il. Ministru Nostru secretar deStat la departamentul de interne esteinsIrcinat cu executarea acestul de-(wet.

Dat in Bucuresci, la 1 lulie 1881.CAROL.

Ministru secretar de Stat[a departamentul de interne,


CAROL I,Prin gratia lui Dumnedeil §i vointa

nationalá, Rege al României ,

La toff de facia i viitori, sdnetate.Asupra raportuluT ministrulut Nos-

tra secretar de Stat la departamentulde interne, sub No. 11,257 ;

Pe basa art. 1 din legea maximuluTtaxelor comunale,

Am decretat si decrelitm:Art. I. Comuna rurall Todireui, din

judetul Boto;anl, este autorisatl a per-cepe urmgtórele taxe:

Lel haul.

10 de vadra spirt §i rachiii de ori-ce natura pentru fie-care grad,dupa alcoolometru lui Wagner,

Lel banila temperatura de 14 grade,desfiintându-se vechia taxd.

13 de la un bilet pentru vindareauneI vite, peste taxa existentade 37 bani, in total 50 bani.

decime asupra contributiu-nilor directe catre Stat, peste unaexistenta, in total duoè decimi.

Art. II. Ministru Nostra secretarde Stat la departamentul de interneeste insIrcinat cu executarea acestuTdecret.

Dat in Bucurescï, la 1 Iulie 1881.CAROL.

Minietru seoretar de Statla departamentul de interne,


CAROL I ,Prin gratia lui Dumnedeú §i vointa

nationala, Rege al Românief,La toff de facia ti viitorf, sanetate.Asupra raportuluT ministrulut Nos-

tru secretar de Stat la departamentulde interne, sub No. 11,259;

Pe basa art. 71 din legea comunalg,,Am decretat si decretAm :Art. I. Consiliul comuneT Tutulesci,

dia judetul Arge§, se disolvl pentrumotivele espuse prin sus-citatul raport.

Art. II. Ministru Nostru secretarde Stat la departamentul de interneeste InsXrcinat cu executarea acestuTdecret.

Dat in Bucuresci, la 1 Iulie 1881.CAROL.

Ministru seeretar de Statla departamental de interne,


Raportul D-luT ministru de interne eltre M.S. Regele.

Sire,Prefectul judetuIui Arge§ 'mf rapor-

téza a , primarul comuneI Tutulesci aperceput pentru emiterea unul bilet decununie taxa mai mare de cat ceaa primit mita pentru facere de acte ico-nomicóse in detrimentul locuiturilor §i,In unire cu tin consilier, a taiat o ram-6,-0re ce se afla de pripas la oborul comu-nal, impartind'o intre

Pe lênga töte acestea, numitul primar,d'impreuna cu consiliul comunal , a tre-cut in lista de prestatie 23 locuitori capalma§I, pe cata vrerne el aveail caruteli bol.

In facia acestor motive §i pe basa art.71 din legea comunalii, rog respectuospe Majestatea Vóstrit sa bine-voiasca a

de Stat la departamentul de interneeste insIrcinat cu executarea acestuldecret.

Dat In Bucurescï, la 1 fulie 1881.CAROL.

Ministrn seoretar de Statla departanaentul de interne,


CAROL I,Prin gratia lui Dumnelleú i vointa

nationalâ, Rege al României ,La toy de faci i viitori, sdnetate.Asupra raportuluT ministrului Nos-

tra secretar de Stat la departamentulde interne, cu No. 11,247;

Avend in vedere regala NóstrI or-donantâ, cu No. 1,559, din 13 lunie1881;

In virtutea art. 31 din legea con-siliilor judetiane,

Am deeretat i decream :Art. I. Consiliul judetulu! Neamtu

este autorisat ea, in sesiunea sa extra-ordinal* in care este convocat la 8Julie 1881, A, se oeupe i cu obiec-tele urmgtóre:

a). Sa alégà un membru care sa iaparte In consiliul de revisie al recruta-hid pentru contingentul anulul curent;

b). S5, se pronunte asupra cestiuneiprivitóre la cererea D-lui comandant alregimentului 15 de dorobanti, de a sestrAmuta rerdinta companiei 8 de do-robanti, de la Bicaz la Hangu.

Art. II. Ministru Nostru secretarde Stat la departamentul de interneeste Inslreinat cu executarea acestuideeret.

Dat In Bucuresd, la 1 Iulie 1881.CAROL.

4 (16) Tillie 1881 MONITORUL ()MULL AL ROMAN It1 2317

aproba disolvarea consiliului numitelcomune §i a semna anexatul proiect dedecret.

Sunt, cu cel mai profund respect,Sire,

Al MajestAte1 Vóstre,Prea plecat §i prea supus servitor,

Ministru secretar de Statla departamentul de interne,

No. 11,259. C. A. Rosetti.

CAROL I,Prin gratia lui Dumne4ei §i vointa

nationald, Rege al României,La toff de facid viitorf, seindate.Asupra raportului ministruluT Nos-

tru secretar de Stat la departamentulde interne, cu No. 11,244;

Avênd In vedere regala NóstrA or-donantA, cu No. 643, din 13 Marte1881 ;

In virtutea art. 31 din legea con-siliilor judetiane,

Am decretat i decreMm:Art. I. Consiliul judetulul Badii este

autorisat ea, In actuala sesiune extra-ordinark sg. se ocupe i cu deschide-rea creditulul neeesar pentru platasumeI de lei 822, eostul a 20 stânjenTlemne de foc, predatI de D. I Stavilg,spitalulu! din Moinesci si sub-prefec-ture! TaslAul-de-Sus, in iarna anulu!1880---1881.

Art. H. Ministru Nostra secretarde Stat la departamentul de interneeste InsArcinat eu executarea acestuTdecret.

Dat In BucureseT, la 1 Iulie 1881CAROL



CAROL I,Prin gratia lui Dumne4ed §i vointa

Rege al României,La toy de facia i viitori, sdnetate.Asupra raportului ministrulul Nos-

tru secretar de Stat la departamentulde interne, ea No. 11,246;

In virtutea art. 27, 28 si 31 dinlegea consiliilor judetiane,

Am decretat ii decretArn :Art. I. Consiliul judetului Iasi este

convocat in sesiune extra-ordinarg, ,pentru c,lioa de 23 Iulie 1881, spre ase ocupa cu alegerea supleantilor co-rnitetuluT permanent.

Art. II. Ministru Nostra secretar

Ministru seoretar de Statta departamentul de interne,


CAROL I,Prin gratia lui Dumnedeù i vointa

nationalâ, Rege al României,La toy de facid i viitori, scinétate.Asupra raportulul ministrulul Nos-

tru secretar de Stat la departamentulde interne, en No. 11,245;

Mend in vedere regala NóstrA or-donantg, cu No. 1,589, din 16 lunie1881;

In virtutea art. 31 din legea eon-siliurilor judetiane,

Am deeretat i decream :

Art. I. Consilial judetulul BrAilaeste autorisat ea, In sesiunea sa extra-ordinarg., de la 10 Iulie, sâ se ocupe

cu facerea necesarelor virimentede fonduei in budgetul drumurilor peanul curent, spre a se putea acoperiperderea resultatl asupra caset jude-ulut cu ocasiunea scAdereT rublelor.

Art. II. Ministru Nostra secretarde Stat la departamentul de interneeste insIrcinat on executarea acestuldecret.

Dat in Bucurescï, la 1 Julie 1881.CAROL.



Prin inaltul decret regal, cu No.1,724, din 1 Julie 1881, dupg pro-punerea flea* prin raport, de D. mi-nistru secretar de Stat la departa-mentul de interne, comuna urbanaPiatra, din judetul Neamtu, este au-torisatI a percepe 2 clecirni asupracontributiunilor directe cltre Stat, iarcomuna ruralit Grumgzesci, din ace-last judet, ind, 1 4ecime peste 1 exis-tentâ, in total 2 geciml.

MINISTERUL AGRICULTURE!COMERCIULUI SI LUCR AR. PUBLICE

CAROL I ,

Prin gratia lui Dumne461 §i vointanat ionald, Rege al României,

La toff de facid i viitori, sdnetate.Asupra raportulut ministruluT Nos-

tra secretar de Stat la departamentulagriculturet comerciulu1 i luerKrilorpublice, ea No 7,834, pe lângA, careNe supune spre sanctionare legea pen-tru espositiunile i concursurile agri-eole si industriale, votatti i adoptatIde Corpurile legiuitóre, in sedinycle dela 12 si 16 lunie 1881;

In virtutea art. 93 din Constitutie,Am sanctionat i sanctiongm,Am promulgat i promulgArn :

LEGEpentru exposifiunele i concursurile

agricole i industriale.

Art. 1. Guvernul §i consiliele jude-tene sunt indatorite a institui §i tine

2318 MONITORIIL OFICIAL AL ROMARIAI

concursuri pentru pro ductele agricultu- qi mazariche, 5 lei pentru fie-care 50 derei §i industrielor anexe, pentru vite §ipentru pluguri.

Art. 2. Concursurile suntnerale.

Cele locale se vor tine anual in capi-talele respective ale judetelor câte duoiani de a randul.

Cele generale se vorterei, al treilea an.

Art. 3. Juriuri speciale vor judecacon cursurile §i vor acorda premiile.

Pentru concursurile locale, juriul seva compune din un-spre-lece membri,dintre care §ése numiti de guvern §icinci ale§i de consiliele judetene dintremembrii comitiilor agricole, unde vorfi, i dintre agricultori §i industriali.

Pentru concursurile generale, de unjuriti numit de guvern §i compus de celputin de cinci-spre-4ece membri alelidin ramurile industrielor chemate a con-cura §i dintre membrii comitiului agri-col de Ilfov.

Art. 4. Premiele vor consta din :

locale §i ge-

tine in capitala

a) Diploma de onóre §i madalii de aur,argint, bronz §i mentiuni onorabile ;

b) Instrumente agricole perfectionatefabricate in scCdele de meserii ale Statu-lui §i ale judetelor.

c) Vite alese pentru reproducere.el) Premii banesci.e) Carti §i publicatiuni agricole.Art. 5. Numerul §i importanta pre-

mielor se vor fixa de care ministrul a-griculturei, comerciului i lucrarilorpu-blice, la fie-care ocasiune. Cu tóte aces-tea el este indatorat a inscrie intre pre-mii in tot-d'a-una urmatórele resplatiribanesci :

a) Pentru satenii cari vor fi cultivatin cursul anului cel putin 50 aril de ca-nepa sail in, 10 lei pentru fie-care 50 dearil.

b) Pentru satenii cari vor fi infiintat §icontinual regnlat o fabricatiune de fran-ghii, §trénguri, capestre, sfóra din mate-rii textile indigene , indestulatóre celpntin pentru comuna din care fabrican-tul face parte, 100 lei.

c) Pentru femeile cari -Tor fi tesut incursul anului cel putin una-suta metride panla de in, ori de canepa, sail 50 demetri de dimie ori altá stofti de lià ser-vincl pentru imbracaminte saú trebuin-tele casei, cate 30 de lei pentru fie-carecategorie de tesaturi §i cantitate mini-ma aratata mai sus.

Pentru femeile cari vor fi crescutgtindaci de matase §i produs cel putin10 chilograme de gogo§i §i pentru ace-lea earl. vor fi tesut ori-ce stofil de mare in sedintele de la 12 si 15 lunietase cel putin de §ase metri, 10 lei.

ie) Pentru satenii cari vor fi cultivat in 1881, relatvg, la modifiearea legecurtiul anului cel putin 50 de arii de car- drumurilor din anul 1868, in ceea cetoff, sfecle, rapita, mac, trifoiú, visdeiul privesce pres.atiunea in naturg;

arii.Art. 6. Pentru formarea pretnielor se

va constitui in fie-care an un fond com-pus din surnele alocate de Stat §i jude-te, §i din cele oferite de comuna §i departiculari.

Alocatiunea Statului va fi de cel pu-tin 320,000 lei pe an, pentru concursu-rile judetene, impartita de o potriva in-tre tOte judetele, §i de cel putin 400,000de lei pentru concursurile generale ti-nute la fid-care trei ani Iii capitala Pref.

Art. 7. Legea de facia se va pune in lu-crare cu inceperea anului 1882.

Art. 8. Un regulament de administra-tiune publica va regula amenuntele or-ganisatiunei §i functionarei acestor con-cursuri, va fixa epoca anuald a tinereilor §i tóte conditiunele neprevelute inlegea de facia.

Acéstg, lege s'a votat de Adunareadeputatilor, in sedinta :din 12 Iunie1881, si s'a adoptat cu unanimitatede 70 voturi, fiind si 2 abtineri.

Pre§eclinte, D. BriLtianu.(L. S. A. D.) Secretar, S. Guritei.

Acéstg, lege s'a votat de Senat, insedinta sa de la 16 Iunie 1881, si s'aadoptat cu unanimitate de 26 voturT.

Pre§edinte, Dimitrie Ghika.(L. S. S.) Secretar, G. Orleanu.

Promulggm acésig, lege si ordongmca sg fie investitg cu sigiliul Statulul

publicatg, prin Monitorul oficial.Dat in Bucureset , la 25 Iunie

1881. (L. S. St.) CAROL.Ministru seeretar de Miiistru seeretar deStat la departamentul Stat la departamentulagrioulturel, eomereiu-

iustitieYluT i luerärilor publioe, '

Colonel Dabija. M. Pherekyde.No. 1,684.

CAROL I,Prin gratia lui Dumne4eil i vointa

nationala, Rege al Ron:CM:Lief,La toy de facia i viitori, se-6)0We.Asupra raportulut ministrului Nos-

tril secretar de Stat la departamentulagriculture, comerciuld i lucrgrilorpublice, cu. No. 7,833, pe lângg careNe supune spre sanetionare legea vo-tatrt s,i adoptatg, de Corpurile legiuitó-

4 (16) Iulie 1881

In virtutea art. 93 din Constitutiune,Am sancVonat i sanctiongm,Am promulgat i promulglm :

L EGEpentru modiParealegei drumurilor din1868, in ceea ce privesce prestattunea in

naturei.

Art. 1. Se desfiintéza, cele trei 4ile ju-detene de prestatiune in natura, ce lo-cuitorii erail obligati a face pentru dru-murile judetene, prin mentionata lege.

Art. 2. In locul acestor 4ile, consilielejudetene sunt autorisate a percepe pândla duoe 4ecimi aditionale asupra urma-tórelor contributiuni directe :

Fonciera, patenta §i licenta.Art. 3. Consiliele judetene, in sesiu-

nea lor ordinara, vor determina tot-d'o-data lucrarile de executat cu aceste mij-Rice conform legei in vigóre. Fonclurileprovenite din aceste decimi vor formaun capital special, care nu va putea fiintrebuintat de cat pentru drumuri §idependintele lor.

Art. 4. Lucrarea drumurilor se va faceprin antreprise, pe basa unor proiecteaprobate de ministerul lucrarilor publi-ce, §i conform legeit de comptabilitate.

Art. 5. Cele trei ile ce sunt datorilocuitorii a da in virtutea legei in vi-Ore pentru drumurile comunale 1i vi-cinale se mentin ; insa intrebuintarea lorin natura, nu se va putea face de catnumai in raza comunei din care faceparte locuitorul chemat la lucru.

Cand unul din locuitorif chemati sidea 4ilele de lucru in natura, nu'§i vaindeplini datoria, primarul, dupe, dui:Achemari succesive §i apropiate, '1 treceprintre cei ce datoréza prestatiunea inbani, pe care 'i implinesce aplicând le-gea de urmarire.

Pentru acésta categorie se va formaun tabloú suplimentar , iar banii vorforma un fond special pentru construi-rea loselei comunale §i vicinale.

Art. 6. La fie-care primarie de co-mnna rurald, se va tine un registru pa-rafat §i sigilat de comitetul perma-nent, in care se va deschide partite penumele fie-carui locuitor supus la darea4ilelor din natura. In acest registru seva are-La 4ilele datorite de fie-rare lo-cuitor, 4i1ele ce a lu crat, lucrarea lacare a fost intrebuintat, precum §i loculunde executat. O chitanta, repro-ducênd indicatiunile registrului, va fieliberata locuitorului la qirea sa dinlucru.

Art. 7. Acésta lege se va pune in a-plicare la 1 Ianuarie 1882.

Art. 8. Ori-ce dispositiuni din legiu-iri §i regulamente anterióre, contrarillegei de facia, sunt i reman abrogate.

4 (16) Iu lie 18E1 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 2319

AcéstA, lege s'a votat de Adunareadeputatilor , fn sedinta din 12 Iunie1881 , i s'a adoptat cu majoritatede 57 voturf, contra a 11.

Presedinte, D. Brätianu.(L.S.A D.) Secr., N. I. Constantinescu

Acéstl lege s'a votat de Senat, Insedin0 sa de la 15 Iunie 1881, si s'aadoptat cu majoritate de 22 votuff,contra a 6.

Presedinte, Dimitrie Ghika.(L. S. S.) Secretar, D. P4ca.

Promulgim acésth lege si ordnAmca A, fie Investita cu sigiliul Statulul

publicat6 prin MonitorulDat In Bucuresct, la 25 Iunie 1881.

(L. S. St.) CAROL.Ministru seeretar de Ministru seeretar de

Stat la departamentul Stat la departamentulagrieulturel, comereiu- de justitie,lul qi het-At-Her publice,


CAROL I,Prin gratia lui Dumnedea si vointa

nationala, Rege al Romäniei,La tog de facia i viitor, sanetate.Asupra raportuluf ministrulul Nos-

tru secretar de Stat la departamentulagriculturel, comerciuluI i lucarilorpublice, cu No. 8,127 ;

In virtutea art. 93 din Constit4une,Am sanctionat si sancOoram,Am promulgat i promulgArn ce ur-

még:LEGE

asupra burselor, mijlocitorilor deschimb §i mijlocitorilor de márfurl.

TITLUL ISECTIUNEA I

Desprebursele de comerciii.

Art. 1. Se institue burse de comerciapentru adunarea comerciantilor, capita-nilor de corilbii, mijlocitorilor de schimb,mijlocitorilor de marfuri si de producte.

Art. 2. Scopul burselor in pietele decomercia este inlesnirea transactiunilorde tot felul.

Art. 3. Bursele se infiintéza duph pro-punerea ministeruluf de agriculturdde comercia, cu aprobarea Regésca, inorasele unde camerele de comercia voravea mijlóce indestulatóre pentru intre-tinerea localulni si personalului s6a.

Art. 4. Bursele se administréza de co-mitetul lor, cu mijlóce prevèlute maisus din veniturile lor esistente si din ve-niturile prevedute la art. 62.

Art. 5. Politia bursei apartine prefec-tulul de politie, care delegh un comisarnumit comisarul bursa.

Art. 6. Orele fie-caret burse se fixézade camera de comercia, dupa obiceiurilecivile i comerciale ale fie-cdrei locali-tati, combinate cu orele de pornire alecurierilor. La Bucuresci, Galati si Bra-ila, orele deschiderei si inchiderei burseise fixéza impreund cu prefectul politief,de 4 bancheri, 4 negutatori, 4 mijloci-tori de schimb si 4 mijlocitori de mar-furl desemnati de tribunalul de comercia.

Art. 7. Principalele operatiuni earl: 'seurméza la bursa sunt tergul efectelorpublice si private, tergul actiunilor di-verselor societati agricole, industrialesi comerciale, tergul scrisurilor funciarerurale sail urbane si a tutulor hartiilornegotiabile, vin4area materiilor metali-ce, a monetelor, a tot felul de marfuri,inchirierea vaselor de transport, trans-portul pe uscat i pe apii, tot felul detransactiuni relativ la comerciul conti-nental si maritim, interior si exterior,asigurdrile de tot felul, etc.

Art. 8. Bursa va fi deschisa in tètelele, afara de Duminica i serbatorilelegale.

Tergul efectelor publice si private sial tutulor chârtillor negotiabile se facecu 2 ore inaintea tergurilor celor-l-altemarfuri.

Informatiuni se pot lua de la secreta-rul comitetnlul bursel in tóte 4ilele delucru de la 9 pana la li.

Tae acestea se vor observa sub con-trolul comitetuluf bursei.

Art. 9. In fie-care di de bursa, mijlo-citoril de schimb si de marfuri sunt da-tori ea, indata dupa inchiderea operatii-lor 4i1ei, sd se adune cu delecratul came-ra de comercia care face part:din comae-tul bursei si, in asistenta secretarului co-mitetului bursei, sà verifice resultatul o-peratiunilor 4ilei luând media deternainaast-fel cursul tutulor valorilor si al mar-furilor, care curs se afiséza si se publica.

Camera de comercia in fie-care an de-prin majoritate de voturi, pe mem-

brul care sa aibh dreptul a lua parte cumijlocitorii de schimb si de marfuri, lafixarea cotelor fie-caref 4i de bursa,.

Acest membru va primi drept indem-nisare lei 200 pe lund din budgetul ca-merei de comercia.

Art. 10. Niel o obligatiune a veri-u-nui Stat strain, nici o actiune sad liar-tie straina, nu va putea fi primita la ne-gotiere in bursele române, fdra autori-satiunea ministrului comerciului, datadupa avisul prealabil al comitetuluibursel.

Us

Dupa admiterea la negotiere in bur-sele române, obligatiile actuale i Mr-tiile de valóre straine nu se vor puteavinde i cumpera la bursa, de cat tim-brate.

Ori-ce mijlocitor de schimb va calcaacésta dispositiune, se va pedepsi de ea-tre comitetul bursei cu amenda de la lei200 'Ana la 2,000.

SECTIUNEA IIDespre comitetut bursa.

Art. 11. Comitetul fie-carei burse secompune de 1 membru delegat din sinulcamerei de comerciú a localitatei, care iaparte in fie-care di la constatarea cursu-lui operatiilor bursei, si din 3 membri,din cari unul va fi ales din sinul mijlo-citorilor de schimb si de marfuri, iar cel-l-alp din patentari, si un sindic ales dinsinul mijlocitorilor de schimb si demarfuri.

Art. 12. Alegerea acestor trei mem-bri si a sindiculuf se face de care pa-tentaril de clasa I si II din intregul ju-del unde se afla burse i dupa aceleasiregule trase de legea organisarei jude-catoresci din 7 Iulia 1868 pentru alege-rea membrilor comercianti permanentila tribunalul comercial.

Art. 13. Alegerea se face pe doui animembrii esiti se pot realege.Art. 14. Secretarul comitetului bursei

este de drept secretarul camerei de co-mercia din localitate. El tine registrulde decisiunile comitetului bursei, urma-resce lucrarile, pastréza arhiva i taeactele bursef, contra-semnéza impre anacu sindicul Vote visele, certificatele i ac-tele de constatarea cursurilor, precum sicorespondenta.

Art. 15. Comitetul bursei va fi presi-dat de sindic, si in lipsa de delegatul ca-merei de comercia.

Art. 16. Comitetul bursei supra-ve-ghiaza de aprepe chipul cum mijlocito-rif de schimb i mijlocitorii de marfuriisi indeplinesc misiunea, are dreptul acita inaintea sa pe ori-ce mijlocitor deschimb i mijlocitor de marfuri, sprecere séma de purtarea sa i la trebuintaa pronunta censura sari amenda, care du-pà gravitatea faptului se va putea urea'Ana la cinci-sute lei in folosul Statu-lui, saít chiar a da phrerea pentru asa destituire.

Incheierile relative la censurd si laamenda sunt definitive si irevocabile.

Parerea de destituire insa se va ina-inta in 24 ore tribunalului de comercia,care va cita atât pe mijlocitorul deschimb, cat i pe comitetul bursei. Am-bu i. vor avea dreptul a fi ascultati contra-dictoria, apoi tribunalul va statua asu-pra destituirei prin hotarire.

Art. 17, Hothrirea tribunalului de co-.

2320

mercid, tn cas de confirmarea parerei dedestituire, se va tramite in 48 ore D-luiministru al comerciului, care va prop u-ne M. S. Regelui destituirea culpabilu-lui si inlocuirea dupa regulele stabilitein presenta lege.

Din momentul in care hotarirea con-firma parerea de destituire, mijlocitorulde schimb sad mijlocitorul de marfurieste suspendat din lucrarile sale.

Art. 18. Câncl sunt in cestiune chiarvre-unul din membrii comitetului bur-sei sad însui sindicul, locul lor in co-mitetul bursei se va ocupa de un al trei-lea membru delegat din sinul camereide comercid cu majoritate de voturi es-primate a membrilor acelei camere.

TITLUL IIDespre mijlocitoril de schimb §i

mijlocitorif de metrfuri.

SECTIUNEA IDespre numirea si destituirea agentilor

de schimb si mijlocitorilor de márficri.

Art. 19. In fie-care localitate num'erulmijlocitorilor de schimb si al mijlocito-rilor de marfuri se fixéza de camera decomercid din trei intrei ani. Acolo undenu este camera, de comercid, numèrullor se fixézA de consiliul comunal.

Art. 20. Numirea atat a mijlocitorilorde schimb cat si a mijlocitorilor de mar-furl pretutindeni se face prin decret Re-gal, dupa presentatiunea ce se face mi-nisterului comerciului de catre camerade comerciii, care opinéza prin majori-tate de voturi, sad unde nu este camerade comercid de catre consiliul comunal.

Art. 21. Spre a putea cine-va sil fiepresentat ministerului de comercid camijlocitor de schimb sad mijlocitor demarfuri, trebue sa insusésca urmatóreleconditiuni

1. SA fie roman de nascere sad natu-ralisat. Acésta dispositiune pentru mij-locitorii din porturi nu se va aplica decat dupa trel ani.

2. Sa, aiba cunoscinte comerciale do-bAndite in vre-o scóla cunoscuta, sadcel putin practica comerciala.

3. Sa fi esercitat comerciul cel putin 3ani pe séma sa, sad cinci ani ca diriginteiatr'o administratie publica sad privata,-fie ca comptabil ori controlor in financesad al vre-unei case comerciale, ori safi practicat ca advocat cel putin 3 ani.

Sa poséda certificarea a gece co-mercianti cunoscuti in localitate, cum case bucura de onorabilitate i band repu-tatiune.

5. SA dea o cautiune la ministerul decomercid, de 10,000 lei in efecte publi-ce, sad 20,000 lei in ipoteca mijlocitorilde schimb pentru Bucuresci sad Galatisi Bráila, iar pentru cele-l-alte orase, de

MONITORITL OFICIAL AL ROMANIEI 4 (16) Iulie 1881

5,000 lei in efecte publice, sail 10,000lei in ipoteca ; mijlocitorif de marfuripentru Bucuresci, Galati 0 Bráila, vordepune o cautiune de 5,000 lei in efectepublice, sad 10,000 lei in ipoteca ; iarpentru cele-l-alte orase de 2,000 lei in e-fecte publice, sad 4,000 lei in ipotecA.

Art. 22. Vor fi nedemni de a fi mijlo-citori de schimb sad mijlocitorT de mar-furl :

1. Cel osanditi pentru crime si pen-tru urmatórele delicte, fie ca autori prin-cipali, fie ca complici sad tainuitori :

Furtisag, escrocherie, abus de incre-dere, fall, atentate la bunele moravuri ;

2. Falitii nereabilitati;3. Cei pull sub consiliul judiciar ;4. Cei ce aú perdut drepturile politi-

ce sad civile ;5. Cel cari ad fost mijlocitori de

schimb saú mijlocitori de marfuri si adfost destituiti.

Art. 23. Pedepsele coprinse in art.precedent atrag dupa sine de drept des-tituirea, atât a mijlocitorilor de schimbcat si a mijlocitorilor de marfuri.

SECTIITNEA IIImputernicitii mijlocitorilor de schimb

ómenif lor de servicitti.

Art. 24. Mijlocitorif de schimb i mij-locitorii de marfuri pot insarcina ea pro-cur! speciale pe una sad mai multe per-seine, separat sad colectiv, de a'i repre-senta in tóte actele in earl' pot fi supli-niti printr'un mandatar. O copie depe procura certificata conforma de in-sult' titularul, va trebui sa fie depusa lacomitetul bursel sail la consiliul comu-nal; acésta procurd va purta in marginesemnátura imputernicitului sail impu-ternicitiloi.

o circulará va fi adresata tutulor mij-locitorilor de schimb si de márfuri, fa-andu-le cunoscut procura data si sem-natura imputernicitului.

Imputernicitul póte, ca si mijlocitorulde schimb si mijlocitorul de marra innumele caruia lueréza, FAA incheie ope-ratiuni de tot felul, potrivit procure!,sd primésca ban! si ad semneze borde-roue!".

Mijlocitorii de schinab saù mijlocito-HI de márfuri sunt respumPtori pentrutóte faptele mandatarilor lor.

Nu pot fi mandatari de cat numai Ro-mânii sad naturalisatil.

Art. 25. Mijlocitorii de schimb si mij-locitorii de márfuri pot chiar alipiuuul sad mai multi 6meni de servicid.

Alipirea acestor 6meni si puterile lortrebuese neapérat notificate comitetuluibursei si tutulor mijlocitorilor de schimbsi mijlocitorilor de marfuri, intocmaica si pentru imputernicli.

Acesti ómeni de servicid nu pot fi luati

de cat dintre Romani sad naturalisatilroman!, bucurandu-se de drepturi civilesi politice si car! nu sunt nedemni dupaart. 22.

Mijlocitorii de schimb sad mijlocito-rii de marfuri sunt responsabili pentrufaptele acestor ómeni.

Art. 26. Imputernicitul sad omul deservicid care voesce a se schimba de laun mijlocitor de schimb sad mijlocitorde marfii, nu póte intra in serviciulnoului titular, paara ce ma! ântêiii nu vaobtine desfacerea inscrisa a celui d'ân-têid.

Art. 27. Fie-care imputernicit, sadcm de servicid, trebue sa ail:A carnet deo-sebit de al titularului ce representaoperatiile coprinse in aceste carnete sevor trece tOte in registrele titularului.

Art. 28. Comitetul bursei , fie dupaplangerea titularului, fie dupa plânge-rea ori-carei parti interesate, 'Ate pro-nunta, dupa o prealabila cercetare, ire-vocabil si fara apel scóterea din servicida ori-carui imputernicit si a ori-caruicon de servicid.

Acésta destituire se va aduce la cu-noscinta tutulor titularilor.

SECTIUNEA IIIDrepturile 1i obligatiile mijlocitorilor

de schimb

Art. 29. Numai mijlocitorii de schimbnumiti in forma in dicata in legea de fata,ad dreptul de a mijloci neaotierea sadvirlijarea si cumpérarea efeaelor publi-ce , a scrisurilor funriare rurale si ur-bane, a obligatiunilor si a altor aseme-nea, de a face pe séma altuia negotiereapolitelor si a biletelor la ordin, a actiu-nilor diverselor socirtati si a tutulorhârtiilor comerciabile, precum si nego-tierea de scompturi si imprumuturi.

Art. 30. NI ce 'si vor insusi dreptulde mijlocitor de schimb fara drept, sadar sev'ersi operatil de atributiunile mij-locitorilor de schimb, se vor pedepsi causurpatori de titluri si functiuni,conforrnart. 207 din cod. penal.

Mijlocitoril de schimb sunt datori aavea, deosebit de registrele Inuruite siparafate de tribunalul de comercid, con-form art. 7, 8 si 9 codul comercial, si uncarnet in care vor inscrie indata ce in-cheia veri o operatiune, inscriind sume-le, nu in cifre, ci in litere.

Acest carnet va fi si el Inuruit si pa-rafat de tribunalul de comercit.

Sunt datori a scrie pe fie-care 4! sidupa ordinea date!, reproducend dupacarnet , fará rasaturi , interlinil sad

transparent 1i fará abrevieri, nici cifre,Vote conditiunile vinprei, cumpérarei,negotiere1, si in fine tóte operatiunile fa-cute prin ministerul lor,

4 (16),Iu lie 1881

Comptabilitatea intrég5, va fi tinutädupà regulele particle. duble.

Registrele si carnetele trebuesc presen-tate judecAtorilor sag arbitrilor ori cândse vor cere.

Art. 31. Mijlocitoril de schimb suntdatorI a pästra secret numele persemelorcad 'I ag insdrcinat cu negotierea, afarânumaI dacil pârtile nu consimt a fi nu-mite , pentru care cas vor da declarati-une scrisEi; sag cand natura operatiu-nei cere numele perscinelor contractante.

Nu se der4:50, la acestä regulá de câtpentru informatiunile cerute de justitie.

Art. 32. Mijlocitorifi de schimb suntcivilemente respundetori de veritateaultimei semnauri a politelor sag a al-tor efecte negotiabile.

Art. 33. Mijlocitorif de schimb nu potface nici o asociatiune intre d'ensif.

Art. 34. Le este oprit de a face afaceriin participatiunea de curtagig.

Art. 35. Nu pot face afaceri pentrucomptul lor personal, nici pentru man-datarii sag ómenif lor de servicig.

Art. 36. Nii le este permis a face a-faceri pentru falitil declarati i nerea-bilitati.

Violarea art. 32-36 se va observade câtre mijlocitoril de schimb sub pe-deps6 de destituire.

Art. 37. Fie-care mijlocitor de schimbva avea un local deosebit unde va in-stals oficiul seg.

Art. 38. In cas de suspensiune aunui mijlocitor de schimb, intrarea sain parchetul sag cabinetul mijlocitorilorde schimb, in bursá, este interdisà.

Art. 39. Când un mijlocitor de schimbeste destituit, móre, se retrage, sag dincausa positiunei sale incurcate este ne-voit a pArAsi serviciul, tot! mijlocitoriide schimb car! aâ tratat cu densul, pre-cum si comitentif se1, vor presenta sin-dicului bursel comptul afacerilor lor.Sindicul, personal sag delegând un mem-bru al comitetulul bursel, veri ficA comp -turile , face compensatiunile cari aìloc, si distribue operatiunile, cari nusuferA intárdiere, intre agentide schimb, pastrând operatiile carI potad6sta pentru acela ce '1 va inlocui.

Art. 40. Garantia mijlocitorului deschimb incetat de a lucra nu se va liberade minister, pAnd nu se va termina in-tréga lichidare a operatiunilor cu carid'ensul a fost insArcinat.

SECTIUNEA IVNegotierea i predarea

Art. 41. Tóte negotierile mijlocitori-lor de schimb si ale mijlocitorilor demárfari se fac la burs6 in locul separatnumit parchet, prin concurentà i pu-blicitate, fie cà teruul se face intre mij-locitori de schimb''sag intre mijlocitori

MONITORUL OFICIAL AL1ROMANIKI 2321

de mblurI, fie c5, se face intre acqtia di-rect cu pArtile.

Art. 42. Mijlocitoril de schimb i mij-locitoril de marfuri trebue sà spue cepret oferd sag cu ce pret cumpérà.

revgul trebue sà arate asemenea dacAe pe banI gata sag dacil e cu termen.

Art. 43. CA.nd un mijlocitor de schimba incheiat, intre duo! bancheri sag con-curenti o negotiere de efecte de comerciii,da la amândoué pàrtile o notà care con-statà cantitatea, natura, scadenta si pre-tul efectelor si in care aratà vindétoru-lui pe cumpAriltor i cumpiirAtorului pevindétor ; acésti notá, mijlocitorul deschimb o trece in intreg pe carnetul set.

SECTIUNEA VTergul pebani gata

Art. 44. Mijlocitorii de schimb suntdatori a da reciproc, pentru esecuta-rea operatiilor pe bani gata, declaratiade oblig pe hârtie liberii (de colóre al-bastrà pentru vinderi, de colóre rosiäpentru cumpArAri) care se schimbà ina-intea bursei urmillóre.

Art. 45. Mijlocitoril de schimb suntobligati a face ca transactiunile de ti-Our! sa fie insotite de borderouri pe hAr-tie

Art. 46. Efectele la purtAtor i valo-rile cari se transmit prin indosare, ne-gotiate pe bani gata, pot fi predate devindétor cumpârâtorului in interval dela o bursà la alta. Ele trebuesc predateneapérat inaintea celef de a doua bur-se care urnaézA dupà nego tiere, dupà ta-bela urmâtóre :

Pen'ru vindetor1) 4i de burse.

negotiere.2) . . . predare3) . afipte de

vindare.4) . . . . . re-

vindare.

Pentru eumpdreitorLa cas de neplatà,

afiptul de revindarein 4ioa chiar a pre-sentArei titluluirevindarea dioa ur-màtóre.

Art. 47. Negotierea ori-chrui efecttransmisibil prin transfer este supus re-gulelor urmátóre :

Mijlocitorul de schimb , cumpárátorde efecte supuse la transfer, de, vinde-torului inaintea bursei care urmézá ace-leia in care s'a Lent negotierea, un bu-letin semnat de densul indicând cotita-tea acestor efecte, pretul hotärit, numelesi pronumele aceluia asupra caruia trans-ferul urnaéz5, a fi fácut.

Art. 48. Efectele transmisibile printransfer negotiate pe ban! gata se predaga doua dupä predarea numelor sag ac-ceptatiunilor ; trebuesc predate inaintede a treia bursil care urméz6 dupà nego-tiere, conform tabloului urmAtor, lapresentarea borderoului cerut de art. 43.

1.Pentru vindetor I Pentru eumptireitor1) 4i de burs6 ne-

gotiere.2) 4i de 'cause,

inaintea bursei pri-mirea numenilora acceptatiunilor.

3) 4i de bursitpreclare.

4) aflpt de re-vindare.

1) 41 de bursA ne-gotiere.

2) 4i de bursiinaintea bursei remi-terea numenilor saga acceptatiunei.

Vindetorul póteface predarea de adoua 4i dupe, primi-rea numenilor sag aacceptatiunei.

Dacil mijlocitorul de schimb cumpá-rator, a treia i dupit negotiere, nu a datnumele sag acceptatiunea clientului skú,mijlocitorul de schimb vindétor este indrept a depune fóia de transfer , sem-natà §i completatà cu numele confra-telui ség cumpArhtor, la comitetul bur-set%

Se pune visa de sindic pe acéstà fciiesi a doua 4i, adicA a treia di de la nego-tiere, cumptirâtorul e tinut de a primiefectele cu fóia de transfer visatà si aachita pretul.

La cas de neplatà contra predArel ti-tlurilor, se face afiptul de revindare si adoua 4i se vinde.

Art. 49. Un titlu esit la sorti trebuesii fie declarat anume ca sA póta fi nego-tiabil.

SECTIUNEA VINegotierea efeetelor dupd cererea

justiieiArt. 50. Cilnd judecAtoria ordon5,

vindarea unor efecte ori-care , se adre-sézA sinclicului bursei, care singur efec-tuézA vindarea a doua-di, dupa ce a a-nuntat acéstà operatiune prin afipt inlocalul bursei.

In afipt se vor indica in detalig fie-care efect in parte si dupà cererea cAreIjudediforil se urméza vindarea.

Daa, vor fi valor! necotate la bursà,se va face mentiune in buletinul cursu-lui dilei despre acéstà operatiune.

Art. 61. Numai agentii de schimb potfi inshrcinati a vinde efectele ce se co-tézil saú sunt susceptibile de cote, si earlfiind constituite in gagig trebuesc rea-lisate, pentru satisfacerea creditorelulgacrist.

tPentru acésta Insá mijlocitorul deschimb trebue sá se asigure cà debito-rele a fost deja somat de creditor prinportArei ca s5, plAtésc5, aceia-ce dato-rézà. Apól vindarea se face anuntându-secu trei 4i1e inainte prin afipt in bursà.

Afiptul va coprinde felul efectelordioa vinderei.

Art. 52. Revindere pentru neplatapretului titlurilor vindute se va face decare mijlocitorul de schimb vindétor a

dupà Jipirei afiptului Iii care

2322

se va anunta felul §i cantitatea efecte-bor.

Art. 53. Borderourile mijlocitorilorde schimb tin kc de procese verbak.

SECTIUNEA VIITêrgul cttermen

Art. 54. Negotierea cu termen a efec-telor publice saù particulare, la purtátorsaü transmisibile, prin transfer, nu sepéte face pentru un timp mat departat decat o luna, comptand din lioa in care s'afacut tergul.

SECTIUNEA VIIIEscompturi i predarea efectelor prin

anticipatieArt. 55. Dupil art. 54, cumpérátorul

are tot-d'a-una facultatea de a face sa ise predea dupil vointa, saù prin antici-patiune, efectele vindute, platind pretulconvenit, indeplinind formalitatile ur-matóre: ori-cemijlocitor de schimb cum-pirátor póte scompta prin afipt, la con-fratele séü , tot sail parte din efectele ceacesta i-a vindut cu termen.

In acest cas el previne pe mijlocito-rill de schimb vimptor, inaintea deschi-derei bursei, printr'un afipt visat de sin-dic sail de unul din membrir comite-tului bursei; acest afipt se lipesce inteoanume tabela in cabinetul mijlocitori-lor de schitnb.

El determina natura, pretul §i cotita-tea efectelor §i data negotierei.

Acest afipt in copie, certificat de mij-locitorul de schimb care l'a format, setransmite confratelui ski care a vindut.

Art. 56. In scompturile de efecte asu-pra carora cupénele aü fost taiate dup5,negotiere, suma ce representa aceste cu-pOne trebue s5, fie scaluta, din cifra cucare s'a incheiat operatiunea.

SECTIUNEA IXPredari, oposiliunt

Art. 57. Efectele anulate safi isbitede opositiune in cas de perdere sail fur-ti§ag nu suntnegotiabile §i nu pot fi pH-mite la predare.

Art. 58. Cand un mijlocitor de schimba liberat un titlu isbit de opositiune Ina-intea 4ilef de predare §i i se cere un alttitlu in loc, el esercita direct recurs con-tra persónei care i-a remis titlul §i acé-sta asemenea la randul sèü pana la celd'fintaia portor care a pus titlul in cir-culatie.

Art. 59. Mijlocitorul de schimb, decla-rat rèspunptor fay, cu confrateletrebue sa indemniseze pe acesta de tótecheltuelile §i de onorariul ski; el póteesercita, in riscul §i pericolul ski, recur-sul contra propriului sui client.

Art, 60, Titlurile insotite de unul saù

mai multe cupóne, cari p &VS' numere di-ferite de acele ce figuréza pe titlu, potfi refusate de cumpèritor, afara, numaidaca vintlétorul nu ofere bani drept a-cele cupóne.

Art. 61. Nici un titlu nu póte circuladad, nu este munit cel putin de un cu-pon, afará numai daca comitetul burseiva fi autorisat acésta.

Art. 62. Borderourile clientilor tre-bue et fie pe hartie timbrata proporti-onala de cinci bani la sut5, din pretul to-talisat. Acest timbru,purtand marca ca-merei de comercia a loca1it5tef, consti-tue un venit propriil al bursa din loca-litate. El se plátesce jumètate de cum-parator, jumétate de vinptor.

Art. 63. Platile mijlocitorilor deschimb se fac In tóte qilele de bursá, dela noue ore de diminéta 'Ana la 1 dup5,amiali.

Art. 64. Téte mandatele liberate de eiasupra bancei nationale trebuefi plâtite de oknsa in aceia0 4i chiar.

Art. 65. Téte platile intre mijlocito-rii de schimb, mal mari de 100 lei, tre-buesc facute in mandate de virimente a-supra bancei nationale saù sucursale-lor sale.Art. 66. Mijlocitoril de schimb nu sunt

tinuti de a comunica neaparat chiarnumerele titlurilor pe earl aù fost in-strcinati a negotia pentru clientif lor.Obligatiunea lor se marginesce a predacumpératorului titluri de aceimi naturaun numér egal, afiandu-se in acelea§iconditii absolut iclentice.

Art. 67. Sub punctul de vedere alstArei materiale a titlurilor, téte recla-matiunile relative la, predarea resultanddin negociatiuni pe bani gata trebuescacute in aceia§i 4i. In lichidatiune cum-përatorul are 24 ore pentru a formulareclamatiunea.

Art. 68. Predarea partiala póte fi re-fusata.

SECTIUNEA XDespre Uchida fiune

Art. 69. In fie-care §i 16 ale 1u-nei se forméza de Litre fie-care mijloci-tor de schimb o fóie coprinpnd canti-tatea de efecte ce a cumpérat saü vin-dut pentru soldare cu fie-care din con-fratii sél. Mijlocitorul de schimb careare a primi titluri nominative indata trebue a arata numele clientuluisail acceptantului. Vînëtorii trebue saremita cu aceia§i fóie un tabel care sacoprin0 valorile ce a,A a preda si canti-tatile. Acest tabel li se intórce a doua

cu numele curnpératorilor arora ur-méza a li se face predarea.

Art. 70. Recunosandu-se prin verifi-care saldurile de capitaluri, se stabiles-ce o fóie in care, fára a se mentions efec-

MONITORUL OFICIAL AL RO1IAN1EI 4 (16) Iulie 1881

tele, se coprinde saldul In capital al fie-cäruI mijlocitor de schimb cu fie-caredin confratil

Art. 7L Compensatiunile capitalelorsaù delegatiunile nu sunt puse pe acéstafóie de cat dupa, acceptatiunea lor, caresingura le reahséza.

Art. 72. Delegatiunile de la mijloci-tor de schimb la mijloeitor de schimbsunt oprite.

Art. 73. Veri-ce predare in lichida-tiune trebue sa fie insotita de un bor-derail semnat. Daca e vorba de efectela purtator, acest borderoil trebue sa in-dice numerele titlurilor liberate.

Art. 74. Mijlocitorul de schimb debi-tor in lichidatie trebue sa fad, vérsh-m'antul la banca inainte de 12 ore.

Tóte efectele trebue sa se fi predatpana la acea ora.

SECTIUNE I XIInfractiuni penalitay

Art. 75. Veri-ce infractiune a pre-sentei legi, din partea mijlocitorilor deschimb, a mandatarilor lor sail a óme-nilor lor de servicit, in misiune de mij-locitor, se va pedepsi de cátre comite-tul bursei, prin incheiere neapelativa, laamenda, care, dupa gravitatea faptului,se va putea urca pana la 1,500 lei; vaputea chiar atrage destituirea.

SECTIUNE A XII

Despre folósele speciale sindicului bursa.

Art. 76. De ale ori Statul va aveasa negotieze vinqare sal cumpérare deefecte de ale sale, se va adresa numaisindiculuf bursei din Bucuresci. Sindi-cul va pástra pe séma sa negotierea ajumètate din totala suma ceruta de Stat;iar o patrime o va incredinta unuia dinmembrii comitetului bursel, aleli dintremijlocitorii. de schimb, §i cea-l-alta ph-trim e celui-l-alt membru, ales asemenea.

SE CTIUNEA XIIITARIFUL

Onorariul mijlocitoruluf de schimbArt 77. Pentru negotierea ori cáror

efecte publice, din térá sail din strainé-tate,obligatiuni, bonuri de thesaur, scri-suri funciare urbane sati rurale, actiunili obligatiuni de drum de fer §i in gene-ral téte actiunile diferitelor societati, sefixéza un onoraria de 1/, la sub)," plati-bil de vinlétor §i de 1/, la sut5, plátibilde catre cumpériaor.

Art. 78. Minimum, onoraria va fi 1 let'.Art. 79. Pentru certificarea semnatu-

rilor date de mijlocitorii de schimb, seplatesce doui lei.

Art. 80. Pentru negotierea efectelorprivate, cum: polite, bilete la ordin etc.,

4 (16) Iu lie 1881 MONITORTM OFICIAL AL ROMANIEI 2323

se va pláti jumëtate la mie de catre vin-ytor, junattate la mie de catre cumpt-rator. Minimum negociatiei se va pla-ti un

SECTIUNEA XIVDespre mijlocitorii de mar furl

Art. 81. Sunt mijlocitori de márfurl§i de cereale, mijlocitori de asigurari,translator! 0 inchirietori de corabif,mijlocitori de transport pe uscat i peapa.

Art. 82. NumaI mijlocitoril de mar-furl aù dreptul de a fi mijlocitori lavinyrea i cumpérarea marfurilor, §i ale adeveri cursul de bursa.

Materiile metalice pot fi negotiate §ide catre mijlocitoril de schimb i decátre mijlocitorii de marfuri.. Art. 83. Mijlocitoril de asigurari in-cheit contractele saú politele de asigu-rari, le sub-semnéza, §i certifica cifrapremielor pentru tóte calètoriile pe apàsat pe uscat.

Asigurarile de incendit, de grindina,de viéta , saú pentru causa de mórte,pot fi fácute 0 de catre agentil achisi-tori speciall al diferitelor societati ,deasigurare.

Art. 84. Mijlocitorii translatori §i in-chirietori de corabil servesc de mijlo-citori la inchirierea de corabii; numalei at dreptul de a traduce declaratiu-nile vamale, contractele de inchirieride corabif, cartuliile marfurilor mncár-

cate in corabil i Vote cek-l-altc acte decomercit, a calror traducere ar fi nece-sara. In fine constata cursul navluluI.

Art. 85. Una §i aceia0 persóná pótecumula misiunea de mijlocitor de schimb,de mijlocitor d e tot felul fara deosebire ;destul numal ca decretul Regesc de nu-mire si copriny acésta, dupa cerereacamerel de comercit a locul-aI, satdupa, cererea consiliuluI comunal, undenu este camera de comercit.

Art. 86. Mijlocitoril sunt datori a pas-tra secret numele perstnelor ce in-sarcinat cu o operatiune óre-care, a faranumal dad, nu afi fost autorisatl dincontra in scris.

Art. 87. Mijlocitorii de milrfuri ca §imijlocitorii de schimb nu pot nici in-tr'un cas §i sub nici un pretext a face o-peratil de comerciú sat de bancá pen-tru comptul lor, nici direct nici subnume strain.

Art. 88. Mijlocitoril de márfuri suntdatori, ca i agentil de schimb, a avearegistre §nuruite i parafate, conformart. 7, 8 0 9 ale coduluI comet cial,a tine comptabilitatea in partida dubla;asemenea a avea carnete ca §i mijloci-torii de schimb.

Mijlocitoril de márfuri sunt supu§1

la ace1éi regule prevNute la art. 30pentru mijlocitorii de schimb.

Art. 89. Vin4area publica cu licitatiea márfurilor in total in diferitele casuri,prevNute de lege, nu se va putea con-fia de cat mijlocitorilor de mad-furl, prinmijlocirea sindicului bursa.

Art. 90. Pentru pretuirea märfurilor,vor fi chemati de care tribunal de pre-ferinta mijlocitoril de márfuri.

Art. 91. In fie-care ora§, unde esistabursa de comercit, cursul márfurilorse va constata de ciitre mijlocitoril demárfuri, reuniti impreuna cu comitetulbursel in fie-care 4i la ora 5.

Art. 92. Comitetul bursel determinimárfurile al carora curs trebue a ficonstatat. Acest curs se determina dupamedia intre maximul §i minimul pretu-lui vinyrilor operate.

Art. 93. In bursa marfurile se vinddupa probe, cari in momentul incheie-rei operatiunei se sigiléza 0 se depunla secretariatul bursel , unde se pastrézápana la complecta esecutare a stipula-tiunilor vinyrei.

Tóte contractele de vinYri , de mar-furi de ori-ce natura, facute la bursasat prin mijlocirea unui mijlocitor demárfuri, vor trebui sa pórte pe esem-plarul cumpératoruluI, p )1ânga timbrulStatului, i timbrul camerei de comercitdin localitate, de cinci bani la suta de lei.

Vinyrile facute in ttrguri, in piata,sail la obor, fie pe probe, fie márfuri §i

in natura , prin mijlocirea mijlocitori-Mr de marfuri, se raportéza secretaria-tuluI bursei inainte de ora cinci, de caremijlocitoril de márfuri cari at operat.

In cas cand sondându-se cerealele dupaobiceit i marfa nu ar fi conforma pro-bei sigilate cu mai mult sail mai putincu o jumètate livrii, pártile v or fi dattrea primi de buna tocinéla, fära nici opretentie din partea uneia contra alteia.

("And insa cerealele ar contine óre-earl defecte , málur5, umeyla §i o sea-dere de mai mult de o 1ivmí, saU ar fide o calitate maI buna, de o greutate deo livra mai mult de cat dupá proba ,cand partile nu s'ar putea intelege, a-tunei comitetul burseI statuéza printr' unproces-verbal diferenta pretului.

Când partile nu se supun, atunci vin-çlètorul 'Ate vinde altuia marfa , oricumpératorul póte lua alta marfa, iarpentru diferenta pretului, partea ce a su-ferit perdere va actiona pe cea-l-alta injudecata tribunalulul local.

Art. 94. Mijlocitoril sunt pu§I sub con-trolul 1i priveghierea comitetului bursei,

sunt censurati, pedepsiti cu amendadestituiti ca §i mijlocitorii de schimb.

Art. 95. Mijlocitorii de márfuri carIesercita profesiunea Mr in têrguri, pieti

trebue sá intrunésca conditiu-nile prevéljute de art. 19, 20, 21 0 22, cu

deosebire cá li se va cere o cautiune de2,500 lei in efecte publice sat 3,500 leiipoteca in Bucurescl Galati §i Braila§i jumétate in cele-1-1:1te orage.

Operatiunile savtrOte de ace§ti a-genii factndu-se de la care sat vagóne,ei nu le pot efectua de cat in locurile o-bicinuite §i numal cand sunt insArcinatide eumptratorl sat de vinYtori.

Art. 96. Pentru priveghierea acestormid operatiuni, comitetul bursei satconsiliul comunal va rêndui pe unul din-tre ace§ti agent% ca, prin mijlocitorii domarfuri eaU prin sindic, sá raporteze ori-ce abatere i sa mentie ordinea impreu-na cu agentul politienesc.

SECTIUNEA XVOnorariele mijlocitorilor de meirfurt ,

réspunderea tor.Art. 97. Mijlocitorif de márfuri vor

primi onorarid atât de la vimptor, jumé-tate la suta din pretul vinyrei, cat 0ju-métate la slit& de la cumpérator. Pentrutraducer! se va pláti duoi lei de cólá, satde fie-ce act mai mic de o c615.

Art. 98. Mijlocitorul de märfuri nueste garant pentru realisarea vinyrei ,nici réspunde pentru predarea lucruluisail numérarea pretului, de cat numaipentru acele resultate ale operatiunilorfacute in bursa.

Art. 99. Mijlocitorii de marfuri vorli-bera declaratiuni de vin4are §i cumpé-rare intocmal ca i mijlocitorii de schimb,pe hârtie timbrata , cu timbiu de 10bani.

Pentru vim:Are de lucrurI sat animale,supusa la o taxá comunala, mijlocitorilde márfuri vor avea grija a se achita, inmomentul vinyrei, taxa prevéytá delege.

Pentru tot felul de animale de pa§une,mijlocitoril de marfurI in momentul yin-4éreI se vor asigura in prealabil desprejustificarea dreptului de proprietateproveninta a animalelor, §i vor relataagentilor poliiei veri-ce nedomeriri arintampina de natura a pune in mi§careactiunea publica.

ftnale.Art. 100. Art. 68 pina, la art. 86 din

codul de comercit aunt abrogate ; ase-menea, verl-ce alte dispositiuni anteri-óre contraril legeI de facia, sunt desfiin-tate.

Art. 101. Legea acésta se va pune inaplicare dupa §ése luni de la promulgare.

Acéstl lege s'a votat de Senat , in.edit4a din 19 Marte 1881, si s'a a-doptat cu majoritate de 26 voturT,contra a 1:

Pre2edinte, Dimitrie Ghika.(L. S. S.) Secretar, D. Boa.

MONITOROL OFICAL AL ROMANIEI

Guvernul are facultatea de a lua lem-närja pentru constructiunea a-cestor câi ferate din pAdurile StatuluI,sub controlul administratiunei silvice.

Art. 5. Lucriirile vor incepe chiar incampania anului 1881, spre a seterminacel nrult in campania anulul cândse vor i pune in circulatiune liniile.

Art. 6. Esproprierea terenurilor ne-cesare se va face de Stat. Terenurile cecad pe proprietatile Statulni sail pe aleinstitutelor de bine-facere, se vor da fiiràplatä.

Art. 7. Pentru acoperirea cheltuelilorconstructiunilor acestor unii, guvernuleste autorisat a emite titluri de renta a-mortisabile Oat la suma de cel mult5,650,000 lei, capital efectiv.

RAJA la emisiunea rentei, guvernuleste autorisat de a se imprumuta cu su-mele necesare de la banca nationala, e-miprid bonuri de tesaur.

Art. 8. Un an si jumètate dupâ ter-minarea liniilor, ministerul va trimitesocotelile acestor lucrári curteI de comp-turi,'care le va verifica, deosebit de so-cotelile anului , de urgentä si cu pre-cadere.

2324

AcéstA, lege s'a votat de Adunareadeputatilor,, fn sedinta din 17 Iunie1881, si s'a adoptat cu unanimitatede 61 voturT , fiind si 1 abtinere.

Pre¢edinte, D. Brätianu.(L. S. A. D.)

Secretar, .N. I. Constantineseu.

Legea de facil ordon§,m sit fie in-vestitit cu sgiliul StatuluI i Inserat/fn Monitorul oficial.

Dat in Bucuresel, la 1 Iunie 1881.(L. S. St.) CAROL.

Ministru secretar de Ministru secretar deStat la departamentul Stat la departamentulagriculture, comerciu- de justitie,

luorarilor public e,


CAROL I,Prin gratia lui Dumne4ei1 §i vointa

nationalà, Rege al Românief ,La toy de facid si viitori, sdnetate.Avend in vedere raportul ministru-

lui Nostru secretar de Stat la depar-tamentul agrieultureT, comerciuluT siluerlrilor publice, sub No. 6,028;

Arend in vedere legea votatA deCorpurile legiuitóre, tn sedintele de la16 si 17 Iunie 1881 ;

In virtutea art. 93 din Constitutiune,Am sanctionat i sanctionAm,Am promulgat i promulgim

LEGEArt. 1. Se dec1ar6 de utilitate publica

constructinnea cAilor ferate Buda-SIO-nic §i Gampina-Doftana.

Art. 2. Se autorish guvernul a con-strui aceste linii dupà proiectele elabo-rate de ministerul Incrarilor publice ,pentru care va organisa un serviciú se-parat.

Art. 3. LucrOrile pentru constructiu-nea acestor linii se vor da fractionate

prin licitatiune public, conform le-gel de comptabilitate a Statului §i con-diti unilor generale pentru intreprinde-rea de lucraH publice. Ministerul va pu-tea insi, apreciând ea este necesitate, sascurteze terminele de licitatiune fara ale putea reduce la mai putin de jumétate.

Art. 4. Materialele trebuincióse carise gäsese in térà, se vor procura con-form art. 3; cht pentru niaterialele satluerhrile cart' nu se pot gasi saù executain tera, se vor cumpéra saü contractadupa oferte cerute de la cel putin 5 fa-brice din sträinétate. Cumpèrarea se vaface fär5. intermediator.

AcéstA lege s'a votat de Adunareadeputatilor, fn sedinta din 16 Iunie1881, si s'a adoptat eu majoritate de62 voturT, contra a 3 , fiind si 1

abtinere.Pre§edinte , D. Ertitianu.

(L.S.A.D.) Secretar, C. Poroineanu.

Acéstii lege s'a votat de Senat insedinta de la 17 Iunie 1881, si s'a a-doptat cu unanimitate de 28 voturT.

Pre§edinte, D. Ghika.(L. S. S.) Secretar, D. P4cá.

Facem eunoscut i ordonkn ca eelede faci4 sh fie fnvestite ca sigiliulStatuluT i publicate fn Monitoruloficial, conform art. 115 din Consti-tutiune ; iar ministri NostriT seeretar]de Stat la departamentele lucrlrilorpubliee, justitie si finance sunt inslreinatT ea aducerea la indeplinirea decretuluI de facil.

Dat fn Bucurescï, la 25 Iunie 1881(L. S. St.) CAROL.

Ministru secretar de Ministru secretar deStat la departamentul Stat la departamentulagriculture Comerciu- de justitie,lui si lucrarilor publice,

Colonel Dabija. M. Pherekyde.Ministru sec retar de Stat

la departamentui de finance,I. C. BrAtianu.

No. 1,709.

4 (16) Iulie71881

CAROL I,Prin gratia lui DumneçIell i vointa

nationalá, Rege al României,La top' de facid i viitori, sdnetate.Asupra raportulul ministruluT Nos-

tra secretar de Stat la departamentulagriculturel, comerciuluT i lucrArilorpublice, ou No. ',835;

Avend in vedere jurnalul No. 3,Incheiat de consiliul ministrilor fn se-dinta de la 3 Iunie 1881, i statutelesocietätel anonime cu denumirea deSocietatea Zaharinl din Romania, u-sina Sascut (din Moldova);"

Avend fn vedere el din actele pre-sentate se con,4atit cit societatea s'aconstituit spre a fabrica zahAr fn Ro-mania;

Avênd in vedere regulamentul so-anonime, promulgate cu de-

cretele No. 172 si 2,039, din 1868,Am decretat i decretlmArt. I. Jurnalul consiliuluT Nostru

de ministri ti statutele presentate lesanctionAm.

Art. II. Societatea anoniml cu de-numirea de Societatea Zaharing dinRomania, usina Sascut (din Moldo-va)" se autorisg a functiona in Ro-mania dupg statutele presentate, carise vor insera In Monitorul oficial.

Art III. Ministru Nostru seeretarde Stat la departamentul agriculturel,comerciuluI i lueritrilor publice esteinslreinat cu executarea presentulutdecret

Dat in Bucuresel, la 25 Iunie 1881.CAROL.

Ministru secretar de Statla departamentul agriculture,comerciulul si luerärilor publice,

Colonel Dabija. No. 1,683.

SOCIETATEA ZAHARINA.din Romania.

ST.A.TITIMInaintea D-lor Charles Victor Amycolegul seù, notari la Paris, sub-sem-

Aa compärut :1. D. Augaste Lemoine, inginer, lo-

cuind la Paris, rue de la Pompe, No. 66.Lucrând: 1° in numele sèù personal ;

2° in numele i ca mandatar al D-luiLucien Arbel, f'eputat din departamen-tul Loire, in Adunarea nationalei, mem-bru al camerei de comerciii din SaintEtienne, proprietar de fabricâ de feri-

4 (16) Ellie 1881

rie, locuincl la Rive de Gier (Loire), inputerea procure ce 'I-a dat prin actulineheiat inaintea D-lui Guillot i cole-gal sèù, notaH la Rive de Gier, la 30August trecut, inregistrat.

2. D. Francois Antoine Montanari,proprietar, locuind la Bologne (Italia),213, strada Maggiore, ase(lat la Paris,cité Dantin, No. 14.

Lucrând in numele i ca mandatarverbal precum o declará, i clandu-segarant al D-lui cavaler Antoine Bor-ghetti, negutator, domiciliat la Braila,(Romania), prin care se obligii de a face&a se ratifice presentele, de asta-di pesteo luna.

3. D. Antoine Alfred Cail, inginer-constructor-mecanic, co mandore al ordi-nului Medgidie, cavaler al ordinuluiRosa Bresilie, locuind la Paris, rueAbattuci, No. 41.

Luerand in calitate de girante, avêndsemnatura sociala, a societalei Cailcomp., societate incomandita i prinactiuni, cu capital de 7,000,000 franci,avênd resedinta sa la Paris, quai deGrenelle, No. 15, constituita in virtuteaunuf act incheiat inaintea D-lu1 Amy,until din notaril sub-semnati si colegul86-6, la 12 si 13 Julie, inregistrat i pu-blicat.

4. D. Alphonse Ferdinand SaintAubin Chenu, secretar general al socie-tatei Cail si comp., locuind la Paris,quai de Grenelle, No. 17.

5. D. Michel Ephrussi, bancher, lo-euind la Paris, rue de l'Arcade, No. 45

Lucrând in calitate de singur giranteal societate M. Ephrussi si comp., a ca.-reia resedinta este la Paris, rue de l'Ar-eade, No. 45, dupa cum o declara.

6. D. Ignace Ephrussi, bancher, domi-ciliat la Paris, rue de Monceau, No. 83.

7. D. Joseph Gunzburg, bancher, lo-cuind la Paris, rue de Filsitt, No. 7.

8. D. Chlrles le Lasseur, proprietar,locuind la Paris, rue Roquépine, No. 8.

Lucrând : 1° in numele séti personal ;2° si ea unul din sefii asociati ai case:de bailed Perrier frères si comp., a careiaresedint5 este la Paris, rue de Provence,No. 59, dupa cum o declara.

9. D. Louis Gabriel OEschger, cavaleral Legiunel de oncire, negutator de me-taluri, domiciliat la Paris , rue SaintPaul, No. 28.

10. D. Junes Alexandre Jolly, sef alcontenciosuluI societatei Cail si comp.,locuind la Paris, avenue d'Eylau, No. 39.

11. D. Jean Claude Turck, inginer ci-vil, locuind la Paris , rue Bernouilli,No. 11.

Cari aú 4is cd voese a forma o socie-tate, pentru exploatarea une fabrice dezahár din sfecle, la Sascut, in Moldova,precum i ori-carei usine analoga care arputea fi crelutd folositóre in Romania.

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

In consecinta, aù incheiat statuteleaceste societati in modul urmator :

TITLUL I.Constituirea societateI. - Obiec-tul. Denumirea. Durata.

Re§edinta socia lit.

Art. 1. S'a format intre :D-nii; Arbel, Borghetti,'Cail si comp.,

Chenu, M. Ephrussi si comp., IgnaceEphrussi, Gunzburg, Le Lasseur, Lemoi-ne, OEschger, Perrier frati, Jolly siTurck,

o societate anonirna, care ia denumi-rea de societatea zaharind a RomanieI(societate anonirna).

Art. 2. Durata aceste societal( va fide doué-4eci anI, socotindu-se din 4ioaconstituire sale definitive.

Art. 3. Resedinta sociald este stabi-Eta provisoriii la Paris, quai de Grenelle,No. 15.

Ea va putea fi transferata orI-unde inacelasi oral.

Art. 4. Societatea are de object :1. Crearea si esplo tarea une fabrici

de zahar de sfecle, la Sascut (Moldova),precum si a or-I-care usine analogd sicare ar putea fi crquta folositóre in Ro-mania;

2. Elaborarea si vinlarea ori-earorproducte provenind din acésta, precum

ori-ce operatiun! raportandu-se la fa-bricarea zaharulni din sfecle.

TITLUL II.Dart (apports .

Art. 5. D-nil Cal si comp., aduc pre-sente societati aranjeamentele luate in-tre dansii cu D-nii Borghetti si Monta-nari pentru aprovisionarea fabricei cusfecle pentru zahar si cu lemne de ars,precum si studiile, planurile si doca-mentele neeesarii la constructiunea u-sine%

In schimb, societatea se angajéza a in-c-edinta D-lor Cail si comp., construi-rea esclusiva a materialului de zahar ce

propune a face in Romania, luand debasa preturile fixate prin invoielile a-ratate maI sus, facute cu Borghettisi Montanari.

TITLULCapital social, actiuni, versári.Art. 6. Capitalul social este fixat la

suma de un milion de francT, represintatprin 2,000 de actiuni de ate 500 franci,dand drept fie-care la o duoé miime dinactivul social, la interesele stipulate maijos 1i la dividendele provenind din Ini-pdrtirea beneficiilor Intreprinderei.

Acest capital se afid de acurn sub-scris de societarii de facid la acest act,In proportiunile urmatóre, adica :

2325

D. Arbel . . . . 150,000,, Borghetti . 50,000

Cail si comp 200,000Chenu . . . . 30,000Ephrussi si comp. . 150,000

, Ignace Ephrussi . . . 100,000Gunzburg 100,000

, Le La'seur . . . 50,000Lemoine 25,000

, OEscbger . . 25,000Perrier fróres 50,000

., Jolly 20,000Tura. . . . . . . 50,000

Suma egala en capitalul social 1,000,000

Capitalul va putea fi marit prin de-cisiunea adunarel generale, in conditiu-nile prevkjute la art. 14 de mai jos.

Art. 7. Totalul fie-care actiuni e pld-tibil la Paris, la resedinta societäte, inmodul urmator :

Un sfert sail 125 franci subscriind;Cele-alte trei sferturi, treptat dupa

trebuintele operatiunilor sociale , cons-tatate prin deliberatiunea consiliuluit deadministratiune, care va trebui sa pre-vmd pe actionari, prinscrisori recoman-date, adresate fie-caruia din ei, cu 15ilile inaintea exigibilitate fie-carni vér-sarnnt.

Art. 8. Dupa ve'rsarea primuluI sfert,se va remite celor in drept recipise pro-visorii carI vor fi inlocuite prin titiannominative, pe earl' se vor Inscrie suc-cesiv vêrsâmintele ulterióre, cu escep-tiune Irish' de cele duoé d'antêiù v6rsii-mirte, a carora proba va resulta din in-scriptiunea pe titlu.

Art. 9. Subscriptiunea totald a capi-talului social si vérsarea sfertului dincapital In numerariù, vor fi constatateprin o declaratiune notariatt, care vat 'ebui sd coprin4ii lista subscriitorilorli starea vérsàrilor efectuate, acéstà de-clarati une va fi supust primei adundrigenerale cu statutele de fatil.

Art. 10. Actiunile vor fi nominative.Ele se vor transmite prin un transfertinscris in registrele societate, semnatde cedante si cesionar, sad de care im-puternicitil lor. Despre acest transfertse va face mentiune in dosul titlurilor,de unul din administratori.

Titlurile definitive vor fi estrase din-tr'un registru it-souche , si investit cuseranatura a duol administratori, ele vorpurta timbrul societatei.

o decisiune a adunare generale vaputea autorisa transformarea actiunilornominative , in titluri care purtator,dupa versarea de jumétate.

Art. 11. Posesiunea une actiuni a-duce, de plin drept, adesiunea la statute.

Fie-care actiune de 500 franc esteindivisibild fata cu societatea; in conse-cinta, proprietarii nedivisi ai unui titluvor fi tinuti de a face sil fie representati

2326

prin o singura persóna, pe langa socie-tate.

Art. 12. Moscenitorii sad legatariinuE actionar, nu vor putea, sub nict unpretest, a se a mesteca in administrattasocialA, nict a provocapunerea pecetilorpe bunurile i valorile societatel; ei ruvor putea de asemenea cere vin4area sadlicitarea lor.

krt. 13. Actionarul care va fi perdutun titlu de actiune, nu va putea primiun altul, de cat sése luni dupA ordo-nanta judelut care va fi autorisat pe so-cietate de a 'I libera unul; cheltuelile dejudecatt vor fi in sarcina actionarilor.Acesta va trebui, afara de acésta, Wain-te de judecata, sa faca a se insera decla-ratiunea sa de perdere in o ft5e de anun-tuff legale.

Art. 14. In cas de marire a capitalu-lui social, sad de emitere de obligatiuni,proprietaril de actiunt create prin pre-sentul contract, vor avea, cu preferentade ori-care altif, dreptul de a sub-scriela par, si in proportiune cu numèrul ti-tlurilor, ale caror proprietari ar fi, ac-tiunile sad obligatiunile fie-carei non!"emisiunt.

Insa vor fi tinutl de a face cunoscut incele 15 ile adunarel generale care vafi decis crearea de noui actiuni, sademiterea obligatiunilor, intentiunea lorde a sub-scrie , daca nu, acest termentreand, el" vor perde acest drept de pre-ferinta.

Art. 15. Fie-care actiune de 500 frauddrept :

1. La uu interes de 6 la suta pe an.2. La o duoè miime din acqvul social.3. La o parte proportionala din divi-

dende, asa precum vor fi fost fixate deadunarea generala, in urma propunereiconsiliulut de administratie.

Art. 16. Ori-ce suma a careia vérsarea intar4iat, (IA, de plin drept, interes, inprofitul societatei, cate 6 la suta pe an,cu incepere din ilioa exigibilitatei sale.

Cinci-spre-4ece 4ile dupa darea unniavertisment, prin scrisóre recomandata,ort carui actionar in intaqiere, socie-tarea are drept de a face sa se procédala vin4area actiunilor, prin un oficiar pu-blic, pe socotéla i cu risicul i perico-lul actionarilor in intailiere, fAril pre-juditid de ori-ce actiune personald ce eaar putea esercita contra lor. Titlurile o-riginarii a actiunilor ast-fel vindute, de-

nule de plin drept ; se va eliberaallele din nod cumpératorilor, sub ace-last numere.

Pretul provenind din v1n4are , sea-4énclu-se cheltuielile, va apartine socie-Cate! mi se va scadea, in termeni de drept,din ceea ce va fi datorit de actionarulexpropriat, care va remanea pasibil dediferinta daca este deficit, clAr care vaprofita excedent daea va fi.

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 4 (10i Iulie 1881

TITLUL IV.

Administratiunea.Art. 17. Societatea va fi administraa

de un consilid compus din cinci socie-tart al cAror numér va putea fi duspandla noua.

Cet patru societarI numiti peste aceldesemnati de pe acum, vor fi alesi de a-dunarea generald.

De asta-4I s'a stipulat ca primul con-said va fi compus dupa cum urméza

D-nit: Arbel., Chenu, Le Lasseur, Le-moine, Turck.

Durata puterilor primulut consilid vafi de trel ant, cu stipulatiune formala cdnumirea membrilor acestut consilid nuva fi supusa la aprobarea adunarei ge-nerale.

Consiliul numit, la expirarea acestetperióde, se va reinoi in urma prin tra-gere la sorti, pentru prima reinoire; re-inoirile posterióre vor trebui sa aibàloc dui:4 vechime.

Administratoril emití, vor putea incafi realest;

Fie-care din administrator! va trebuisa fie proprietar a 40 actiuni, cel putin.

Aceste actiuni vor fi afectate la ga-rantia gestiunef ; ele vor fi inalienabile,depuse in casa sociala siaplicanduli-se untimbru mentin end inalienabilitatea lor.

In cas de vacanta a unui loc de ad-ministrator , consiliul ingrijesce de a-césta provisorid.

Administratorul ast-fel numit, nu re-mâne in functiuni de cal pana la primaadunare generala, care va trebui Sd sta-tuese.

Adunarea generalé, in timpul viitéretintruniri, procede la alegerea definitivé.

Art. 18. Consiliul numesce, printremembrii séi, un presedinte si un secretar.

Art. 19. Consiliul de administratiunese reunesce, la resedinta sociald, ori-de-cate-ori cere interesul societatem, si celputin odath pe luné.

Membrit sunt convocati la domicilidde catre presedinte sad unul din admi-nistrator!".

Decisiunile sunt luate dupa majori-tatea voturilor in sinul consiliulut deadministratie.

Numérul membrilor presinti, pentru adelibera si a lua decisiuni valabile, tre-bue a fi de trel cel putin.

Art. 20. Deliberatiunile vor fi cons-tatate prin procese-verbale, inscrise in-tr'un registru special, si semnate de pre-sedinte si secretar.

Copiile saú extractele deliberatiunil orce vor trebui produse in judecati, vor filiberate si certificate de presedinte.

Art. 21. Consiliul de administratieeste investit de puterile cele mai iutinse,pentru administrarea a facerilor socie-&Item, mai eu 86ma.

El decide, in numele societétel, cum-perarea si inchirierea imobilelor necesa-rii pentru pentru stabilirea i marireafabricel mi a dependintelor sale;

Tratatele cu ori-ce antreprenori sadmecanici, pentru constructiunea ori-ch-ror usine ,si stabilirea ori-caror masini,cumpérarea ori-carui material necesarla exploatare.

Fixé4A epocele si regulésa modul vér-séret actiunilor.

Fixéla cheltuelile generale ale admi-nistratiunet.

Decide invoelile de ori-ce naturé, cum-pèrarile a ori-ce marfurt, obiecte i ori-ce lucrurt necesarit la executarea opera-tiunilor sociale; ori-ce tratate si com-promise cu ad ministratiunile, societati,sad particular!.

Primesce ori-ce sume, incheid ori-cecompturi, dé chitante.

DA ori-ce desfiintarl de opositiune,sechestre i inseriptiuni, precum si ori-ce desistart de privilegi1 sad allele, cusad fArd

Decide ori-ce imprumuturi, chiar a-celea cu ipoteca a imobilelor societatef,insa numai 'Ana la concurenta de jumé-tate din capitalul social. Acésté limitarenu se aplica la imprumuturile ficute prindepuneri de producte ale usinef, trami-se in magasiile generale gi realisate parvoie de wirrants.

Int: ntésa, atat ca recLmant cat si capirit tóte actiunile judiciare ale societa-tel; transige si compro mite.

DeterminA plasarea fondurilor dispo-nibile si regulésé intrebuintarea reserve!.

Incheid compturile cart trebuesc a fisupuse adunarei generale, si face rapor-tul séd acestel adunArt, asupra comptu-rilor si asupra situatiunet afacerilor so-ciale.

In fine deliber6sa asupra tutulor in-tereselor sociale, 1i ingrijesce, prin dele-gatiune, de tóte actele necesarit la rea-lisarea obiectului social, faxa a avea tre-buinté, pentru tot ceea-ce s'a enuntatmat sus, de autorisatiunea adunarei ge-nerale.

Art. 22. Consiliul de administratiuneingrijesce, prin un regulament inte-rior, de administrarea societatet, fieprinun administrator delegat, fie prin unulsad mat multi delegatf, alesi afarA dinsinul séd si chiar streini societatei.

Remuneratiile si avantagiile de alocatdelegatilor luati afaral din consiliu, vorfi determinate de consiliul de adminis-tratie.

Administratorul delegat sad delegatii,semnez corespondenta, fac invoelile deori-ce natura , numesc sail revoc off-ce agent! sad amploiati, fac acoperireasumelor datorite s cietatet, semnez ort-ce chitante, acceptari, enclosamente si a-chitul politilor gi biletelor, mandatele

4 (16) Tulle 1881 MONITOIML OFICIAL AL ROMANIEI 1.2327

asupra tesaurului, báncel §i altor casierif,,desfiintare inainte sad dupd platd.

Fac ori-ce acte conservatorii, exerci-ta actiunile judiciare, atät ca reclaman-ti cat §i ca pAriti.

Represint societatea vis-a-vis de ter-te peraine.

Ei sunt inlocuiti, in cas de absentd sadimpiedicare momentard, fie prin un ad-ministrator, fie prin ori-care altd, pers6-nd desemnatil pentru acest sfir§it, decare consiliul de administratiune.

Consiliul póte, afard, de acésta, sd de-lege puterile sale unuia din membri §ipentru un obiect special.

Art. 23. Administratorii nu contract4,fatd cu administratia, nicr o obligatiunepersonald, nici solidard, relativ la anga-giamentele societatei.

Ei nu sunt responsabili de ad de exe-cutarea mandatului lor, fdra derogatiuneland de la dispositiile legel.

Art. 24. Administr Itori: nu vor putealua sad conserva un interes direct sadindirect in operatiuni tire-carl fácute cusocietatea, sad pe comptul lor de Cadacd vor fi autorisati pentru dre-cari o-peratiuni speciale determinate in auto-risatiune, §i cu sarcina de a da socotélddespre asta, conform legel.

TITLITL V.Art. 25. Se numesce in fie-care an, in

adunarea generald, unul sad mai multicomisari ale§i printre societari, sad deafar:A, cari stint insarcinati de a indepli-ni misiunea prescrisd de art. 32 din le-gea de la 24 Iulie 1867.

Functiunea lor durdsd un an, ei pot firealeli. Cei d'auttlid co r isari sunt numitide adunarea generald, in virtutea art. 25din legea de la 24 Iulie 1867.

In cas de refus sad impiedicare a co-misarilor numiti, se procede la inlocui-rea lor prin ordonanta pre§edintelui tri-bunalului de comert de la rqedinta so-cietatei, in :Irma cererei ori-cdrei per-sdne interesatd.

Art. 26. Comisarii vor trebui sd facáadundrei generale un raport asupra si-tuatiunei societdtei, asupra bilantului §iasupra compturilor presintate de admi-nistratori.

Copia acestui raport trebue sd fie a-dresatá fie-cdrui actionar, cu 15 4i1e celputin inainte de intrunirea aclundrei ge-nerale.

In cursul trimestrului care precede e-poca fixatd, prin statute pentru intruni-rea ad undreb generale, comisarii aii drep-tul, ori de câte ori o cred de cuviintd ininteresnl societdtei, de a lua cunoscintade registre, §i a examina operatiunilesocietatei.

Ei pot hied, in cas de urgentd, sd, con-vóce adunarea generald.

Verificd statul care trebue a fi dresat

in fie care semestru, dupd situatiuneaactivá §i pasivd a societátei.

Art. 27. Conlisarii vor primi o remu-neratie fixatá de art. 30 de mai jos.

TITLUL VI.

Inventarif, eompturf anuale, divi-dente, fonduri de reservit, amortis-

ment.

Art. 28. Anul social va incepe la 1August 1i se va fini la 31 Tillie.

Primul exercitid va coprinde timpulstrecurat intre data constituirei defini-tive a societatei ii 1 August 1877.

Neatirnat de statul somarid al situa-tiunei; care va fi dresat In tóte 6 lunile,conform art. 34 din legea de la 24 Iulie1867, se va dresa la 1 August in fie-carean, un inventariu general de activul §ipasivul societátei; prin exceptiune, pri-mul inventariu va fi facut la 1 August1877.

Usina va fi trecutd, la activul social,pentru pretul séti de stabilire, coprin-pndu-se §i aditiunile succesive.

Compturile vor fi supuse adundrei ge-nerale, care le va aproba sad respinge,§i care va fixa dividendele, dupd ce va fiascultat raporturile consiliului de admi-nistratie §i ale comisarilor.

Inventariul, bilantul §i comptal pro-fiturilor 1i pagubelor, vor fi pu§e la dis-positiunea comisarilor in a patru-lecea4i, cel mai tarViii, inainte de aceea a a-dundrei generate.

Cu 15 Vile cel putin, inaintea intru-nirei adundrei generale, ori-ce actionar'Ate lua, la rebedinta sociald, comuni-care de inventarid §i a face sá i se libe-rese copia bilantului resumand inventa-rid §i raportul comisarilor.

Art. 29. Productele intreprinderei vorservi mai AntAid :

1. A achita cheltuelile de intretinereIi exploatare, cheltuelile de administra-tiune, chiriile, contributiunile §i asigu-raffle, remuneratiile §i apuntamentele,salarii §i gratificatiuni; interesul §i a-mortismentul imprumuturilor , dadt afost contractat, in fine cheltuelile gene-rale de ori-ce naturd :

2. A constitui un fond de amortis-ment, pentru care se va percepe 10 la °/,,din capitalul actiunel;

3. La plata interesului de 6 la O/c, a-supra actiunilor ;

4. Se va percepe, afard de acésta, 5din capitalul social, pentru constituireaanal fond de reservd.

Prisosul productelor, sci 4endu-se tciteaceste sarcine sociale 1i perceperi de maisus, va constitui beneficiile nete.

Art. 30. Beneficiile nete, prelevându-se partea 4iselor beneficii atribuite D-lorBorghetti §i Montanari, prin arangia-

mentele lor de cari e vorba la art. 5 demai sus, vor fi impártite ast-fel:

14 0/0 Consiliului de administratie,1 0/0 Comisarilor,85 °/0 Actionarilor.Art. 31. Consiliul de administratie va

putea dispune, pentru a face fatá lucrd-rilor de márire sad inbundtátire a usine-lor, materialulul §i pentru cheltuell ex-tra-ordinare §i nepreveVute , de ori-cesuiIe formând excedentul fondului dereservd, prescris de lege, prt cum §i de a-celea provenind din cei 10 O/c, formandfondul de amortisment.

TITLUL VIIAdunarea generalit.

Art. 32. Adunarea generali, regulatconstituitá , represintâ universalitateaactionarilor.

Ea se intrunesce, afard de asta infie-care an in local desemnat de consi-liul de administratie, in a doua cinci-spre-Vecime a lunel Octombrie.

Ea se reunesce, afard de asta, in ur-ma convocdrei speciale a consiliului deadministratie sad a comisarilor, ori decâte ori ar pdrea utild acéstd reuniune.

Art. 33. Ori-ce titular sad represinta-nt a 10 actiuni, este de drept membru aladundrei generale; 10 actiuni dad dreptla un vot; fie-care actionar nu va puteaavea drept la mai malts voturi, ori-carear fi numeral actiunilor al cdrora ti-tular saù represintant ar fi.

Nimeni nu póte represinta pe un ac-tionar in aclunarea generald, dacd el in-still( n'are dreptul de a face parte din ea;insä, in adundrile generale chemate a ve-rifica depunerile (les apports), ori-ce ac-tionar, or-care ar fi numeral actiunil oral cdrora proprietar este, pote lua partala deliberatii cu numeral de voturi de-terminat m ti sus, fárd ca el sa, trécdpeste 4ece.

Consiliul de administratiune va de-termina modal de convocare §i formapnterilor. Convocárile pentru adundrilegenerale , ordinare sad extra-ordinare,vor trebui sd fie facute cu 20 de Vileinainte.

Art. 34. Adunarea general:4, este re-gulat constituitá când actionarif pre-senti sad represintati, reunesc in mâinelelor cel putin sfertul din capitalul social .

Dad', adunarea nu reunesce acest nu-mil-, se procede la o noui convocare , ininterval cel putin de 15 Vile §i in forme-le determinate de consiliul de admini-stratie.

Deliberatiunile luate in acésti, a douaintrunire, vor fi valabile, or-care ar fiproportiunea capitalului represintat; darele nu vor putea fi fâcute asupra obiec-telor puse la ordinea 4ilei in primaconvocare.

2328MONITORUL OPIOIAkAL ROMANIEI

Adunarile generale cari vor aveadeliberese in casurile prevqute de arti-colele 30 §i 31, din legea de la 24 Iu lie1867, vor trebui sa. fie compuse de acti-onari,represintand cel putin o jumetatedin capitalul social.

Art. 35. Deliberarile adunarei suntluate cu majoritatea voturilor. Ordinea4ilei este decisa de consiliul de admi-nistratie.

Nid Uil alt obiect de cat acelea tre-cute la ordinea j1ei, nu póte fi pus indeliberatie.

Insa, ori-ce propunere facuta de 4ecemembri din adunarea generala §i de-pusa la consilia , cu cinci i1e inainteaadunarei, va trebui sa fie trecuta la or-dinea

Art. 36. Preledintele consiliului deadministratie este de drept pre§edinte aladundrei generale.

In cas de absenta sail de impedicare,consiliul delega pe unul din membriisei, pentru a '1 inlocui.

Functiunile scrutatorilor vor fi inde-plinite de eel duoi mai mari actionaripresenti.

Secretarul este deseinnat de consiliulde administratie de acord cu comisarif.

Art. 37. Adunarea generala ascultaraportul consiliului de administratie a-supra afacerilor sociale, 1i in urma acelaal comisarilor.

Ea discuta compturile §i le aprodad, este locul.

Pixéza dividendele §i decide reparti-tiunea dupt propunerea consiliului deadministratie.

Numesce pe administratori §i comisari.Autorisa ori-ce emitere de obligatiuni.Pronunta in mod suveran, asupra tu-

tulor intereselor sociale,in limitele sta-tutelor §i legilor.

Incredintéza consiliului de administra-tie puterile necesarii, pentru casul candnu vor fi fost prevqute.

Art. 38. Deliberatiile car! vor avea deobiect :

Crearea imprumuturilor prin oblige-tiuni;

Modificarea statutelor ;Crearea fonduluti social.Disolvarea anticipata a societatei, saa

prorogarea so, neputC.,nd fi valabil luatede cat cu concursul actionarilor intru-nind cel putin jumétatea capitalului so-cial.

Art 39. Toti actionarii, chiar absentisaü disidenti, aunt obligati prin delibe-rarile luate, conform prescriptiunilor demai sus.

Art. 40. Deliberatiunile sunt consta-tate prin procese-verbale , semnate depre§edinte §i secretar.

A ceste procese-verbale sunt transcrisein un registru special.

La conceptul procesului-verbal, aunt

anexate1. Puterile;2. 0 I.:5e de presenta, semnata de fie-

care actionar in momentul intrarei salein §edinta.

Acésta fóe va contine numele §i do-miciliul actionarilor §i numerul de ac-tiuni al carora purtator va fi fie-caredin ei.

Ea va indica numérul voturilor apar-tinênd fie-caruia; ea va fi apoi certifica-ta de biuroul adunara , §i depusa la re-§edinta sociala, spre a fi comunicata ori-cui in drept.

Art. 41. Copii saú estracte, certificateconforme de catre preledinte §i. secretar,vor justifica, vis-à-vis de terte persóne,deliberarile adunärei.

TITLUL VIII.ModifleArl la statute, prorogare,

disolvare, liehidatiune.Art. 42. Adunarea generala va putea

aduce presentelor statute, schimbarilece le va crede oportune, conformându-se regulilor prescrise de lege.

Art. 43. La expirarea societatei, seain cas de disolutiune anticipata, aduna-rea generala reguléza modul de lichida-re §i numesce pe lichidator saù lichi-datori.

Lichidatorii vor putea, in virtutea u-nei deliberatif a adunarei, sa faca :metalte societati transferarea drepturilor,actiuni §i. obligatiuni ale societatei di-solvate. Tote valorile societatei sunt rea-lisate de lichidatorii earl, pentru acestsfar1it, aa puterile cele mai intinse, §iproductul, dupii achitarea pasivului §ia cheltuielilor de lichidare, este repar-tit titularilor actiunilor.

Numirea lichidatorilor pune capat pu-terilor administratorilor §i delegatilor.

Acele ale adunarei generale nu ince-téza de cat la verificarea compturilorde lichiclare.

TITLUL IX.Contestatiunl, dispositiuni transi-

toril.Art. 44. In cas de contestatiune, ori-

ce actionar va trebui Eta faca alegere dedomicilia la Paris, i tóte notificarile §iasemnatiunile vor fi valabil &cute ladomiciliul ales, fara privire la distantadomiciliulul real.

In lipsa de alegere de domicilia, a-césta alegere va avea loc, de plin drept,pentru notificárile judiciare, la parche-tul D-lui procuror al republicei, pe lên-gà tribunalul civil din Seine.

Domiciliul ales va antrena atributiu-nea de jurisdictie a tribunalelor compe-tinte din departamentul Seine.

4 (1) Inlie 1881

Art. 45. In cas când connsiliul de ad-ministratie ar lipsi de a reuni adunareagenerala, in cas de perderea jumatateidin fondul social, convocarea este fa-cuta de comisari.

In acelali cas, actionar, fara aastepta convocarea A dunarei, póte ceredisolvarea societate Inaintea tribuna-lelor.

Art. 46. In luna costituiref societâtei,consiliul de administratie va face depo-sitele 1i insertiunile legale prescrise delegea din 24 Iulie 1867.

Ori-ce puteri aunt date ori-carui pur-taltor de un estract saù copie a presen-telor, pentru a procede in numele lor, laaceste formalitati.

Despre care s'a facut §i trecut act,pentru D. Lemoine, D. Cail, in calitätilede mai sus; D-nii: Chenu, Jolly, TurckMontanari, numiti mai sus, la Paris, quaide Grenelle, No. 15; pentru D. Le Les-seur, atat in numele sei'l personal cat §iin numele easel de banca Perrier frèrsIi comp., la Paris rue de Provence, No.59; pentru D-nii.Agnace §i Michel Ep-hrussi, la locuintele lor respective; peu-tru D. Gunzburg, la Saint-Germain, en-Laje, rue Lemierre, No. 1; §i pentru D.OEschger, la Paris, la locuinta sa

Anul 1875, la 3, 4, 6, 10 i 14 Sep-tembre.

§i comparentil aú semnat cu notarif,totul dupà ce s'a dat citire.

In margine este scris :Inregistrat la Paris , 13 biuroa, 15

Septembre 1875, fo. 96, ro. c. :3, primittrei franci 4jecimi 75 c.

Sem nat, Delinon.

ADUN ARI CON STITUTIVEAle societatei zaharine dln Romania.

Adunare.Anul 1875 , 23 Septembre, la 4 ore

dupa amiaji, D-nii actionari ai societa-tii zaharine din Romania, ale carorasemnaturi figuréza in fóia de presentaaci anexata s'aa intrunit in unul din biu-rourile societatei Cail §i comp., quai deGrenelle, No. 15, la Paris, in scopul dea proceda la operatiunile de constituirea sus-4isel societati.

S'a proceclat mai anteia la formareaunui pentru a dirige operatiu-nile reuniunei §i adresa procesul-verbal.

Adunarea chiama la biuroù pe :D. Chenu, in calitate de pre§edinte ;D. Ignace Ephrussi §i D. Jolly In ca-

litate de secretarl.Aceiti domni acceptâ mandatul, §i

biuroul se afla ast-fel regulat constituit.Biuroul face sA 'I se remith fóia de

presenta, §i constata cà toti subscriitoriide actiuni aunt presentisa represintati,

(16) Tulle 1881

prin urmare reuniunea este valabilconstituitA.

Biuroul face a se da citire de careD. Amy , notar, present la intrunire, sta-tutelor societatel in proiect, cari aú fostfacute inaintea lui, cu data de 3, 4, 6,10 §i 14 Septembre 1875.

Din statute resulta mai cu séma :CA societatea este constituita pentru

o durata de 20 ani, cu incepere din dioacand va avea loc constituirea sa defini-tiva ;

CA acésta societate are de obiect :I) Crearea i exploatarea unei fabri-

ce de zahAr de sfecle la Sascut (Moldo-va) , precum §i a ori-cAror usine ana-loge, §i cari ar putea fi credute folosi-tóre in Romania;

2) Elaborarea §i vinderea ori-cdrorproducte ce ar proveni, precum §i ori-ce operatiuni raportandu-se la fabrica-rea zahArului din sfecle;

CA capitalul social este fixat la un mi-lion de francf, represintat prin 200 ac-tiuni de cate 500 fr. fie-care.

S'a dat de asemenea cunoscinta aduna-rei despre un act de declaratiune facutin aceiali di inaintca D-lui Amy , notarla Paris, §i semnat de toti membrii so-cietAtei, constatand cA totalitatea capi-talulul social a fost subscrisA,§i ca sfer-tul aceste1 subscriptiuni a fost vèrsat defie-care din sub -scriitori, la repdinta so-cietatei.

Adunarea, fiind consultatA asupra sta-tutelor 1i a declaratiunel de mai sus,declara in unanimitate cA, le aprobil subreserva clausel depunerilor (apports) §iavantagielor, a cArora examinare §i apre-ciare a valórei trebuesc dupA lege sA fiefacute de o comisiune numita de actio-narii subscriiteiri al capitaluluf In nu-merar.

Reuniunea fiind consultata asupra nu-mire acestel comisiuni , numesce in una-nimitate pe D. Arbel, sub-scriitor a 300actiuni.

D. Chenu, mandatar al D-lor Cail §icomp., depunetori, se abtine de a votain numele mandantilor sel.

D. Lemoine, in numele D-lui Arbel,acceptA misiunea incredintata mandan-tului sed ; in termenul legei raportul co-misarului va trebui sA fie imprimattinut la dispositiunea D-lor actionaricu cinci vile inainte de epoca fixatA pen-tru reuniunea care va statue asupra con-clusiunei acestui raport.

D. Lemoine, consultat, socotesce chraportul D-lui Arbel va putea fi facut§i imprimat la 26 curent, in consecintiadunarea fixézil epoca viitórei intruniripentru ShanbatA , 2 Octombre viitor , la2 ore, la D-nii Perrier fratil, rue de Pro-vence, 59, la Paris.

AcéstA intrunire, fiind convenita in-tre toti actionarif, nu se va adresa scri-

MO1kWkORÙL OkiCIAL AL ItOMANIti

soli de convocare, ceea ce s'a acceptatin unanimitate.

Unul din D-nii actionarl propune inurma de a modifica al duoilea paragrafal art. 22 din statute, ast-fel conceput :

Remuneratiile §i avantagiele de alo-cat delegatilor luati din afara saii insinul consiliuluf, vor fi determinate deconsiliul de administratiune."

Acésta modificare , fiind push', la vot,este adoptata in unanimitate.

Ordinea dilei find isprAvitA , aduna-rea, inainte de a se separa, dd puterepreledintelui biuroului de a depune pre-sentul proces-verbal §i anexele sale caconcepte, in biuroul D-lui Amy, , notaral societAtel, care va libera dupa ele ori-ce copie sad extract, in cas de trebuinta,§i orf-cui in drept.

§edinta se radicA la 5 ore 1i. jumetate.Semnati: A. Chenu, Ignace Ephrussi

§i Jolly.In margine se aflA mentiunea urma-

tóreInregistrat la Paris , I3-a Mural, la

16 Octombre 1875, fo. 47, r. c. 2, pri-mit 3 fr. dec.. 75 c.

Semnat, Delinon.

SOCIETATEA ZAHARINAdin Romania

Raportul comisarulul.Domnilor ,

Venim a ve da socotéla de misiuneace ni s'a incredintat prin deliberarea a-dunarel D-vóstrA de la 23 curent, inscopul de a procede la examinarea de-punerel (apports) , fAcuta de D-nif Cail§i comp., §i avantagielor particulare sti-pulate in profitul acestor din urmA.

Depunerea (l'apport) D-lor Cail §icomp. consista, dupa cum se dice la art.5 al statutelor, in :

Arangeamentele luate de denlii cuD-nii Borghetti i Montanari pentru a-provisionarea fabricef cu sfecle pentruzahar i cu lemne de inchldit; precum§i studiile, planuri §i documente nece-serif la constructiunea usinel.

In schimb , societatea s'a angagiat aincredinta D-lor Cail i comp. construc-tiunea esclusivA a materialului de za-har ce propune de a monta in Ro-mania, luand de basA preturile fixateprin arangiamentele sus aretate, hold-rite cu D-nii Borghetti i Montanari.

Am fAcut sd ni se dea de cAtre D-niiCail §i comp. comunicare despre tótedetaliurile relative la arangiamentelede mai sus.

Din aceste comunicatiunf resulta :1) CA societatea, pe cale de constituire

dupi initiativa D-lor Cail §i comp., tre-

`2,20

bue, prin ingrijirile acestora , sA fie asi-gurata, in urma conventiunilor verbalecu cultivatoril din térA , in timp de 17ani, de o aprovisionare convenabilA desfecle in cursul acestei perióde, cu unpret de 17 fr. 100 chilograme,pret Maeavantagios in comparatie cu acela pia-tit de fabricantil de zahar din Rusia,unde sfeclele sunt cumperate obicinuitcu 24 fr. 100 chilograme.

2) Cd lisa societate este asigurata, inurma acelora§1 conventiuni, de combus-tibilul séd, pentru o egala perióda de17 ani §i pAna la concurenta de 10,000metri cubici pe an, cAte 5 franci metrulcub, adicA cu un pret esc ptional avan-tagios, de óre-ce lemnele sunt platite inRusia cu un pret

3) In fine, societatea este asiguratAcu un teren pe care va fi radicatA usina,§i acest teren se OA situat pe calea fe-rata de la Braila la Cernovitz §i Ialf, lagara Sascut chiar ; acésta situatiune es-ceptional avantagiósA va permite o stre-curare facila i putin costisitóre a pro-ductelor fabricel de zahAr.

A ceste depuneri (apports) cari consti-tuesc elementele de prosperare a socie-tatei pe cale de a se crea, esplica §i jus-tifica sing urul avantagid stipulat in pro-fitul D-lor Cail §i comp., avantagid careconsista in dreptul esclusiv in profitullor, al constructiunei ma§inelor §i apa-ratelor necesarif la zaharie ce societateaar putea radica in Romania.

Trebue sa achlogA m ca D. Cail §i comp.ad efectuat, cu cheltuelile §i risicul lor,lucrarile 1i voiagiuri de studif, planurilelocalitatel §i a usinei proiectate, §i ori-ce alte documente propril la constituireasocietatei pe cale de a se forma. Acestestudif §i documente stint lAsate de dên-§if societatei, spre compensarea avanta-giului stipulat mai sus , in faveerea lor.

De §i devisul mabinelor §i aparatelordestinate usinel din Sascut a fost studiatde D-nii Borghetti §i Montanari, amnut sA '1 examinam in detaliile sale, §ide §i strain de industria zaharinA, §i lip-sit de bash pentru a aprecia valórea uni-tätilor, ne-am asigurat cd preturile cestint trecute in el sunt tocmai acelea a-plicate obicinuit de D-nif Cail qi comp.

In resumat, ye propunem, D-lor, de aaproba depunerile (les apports) D-lorCail §i comp. cu avantagiele i obliga-tiile ataIate la ele.

Rive-de-Gier, 25 Septembre, 1875.Semnat, Lucien Arbel.

A duoa adunareconstituind definitiy societatea

Anul 1875, Octombre 2, la 2 ore dupa,amiali, D-nii actionari ai societateiharine din Romania, ale cAror semna-turf figurézA in fóia de presentA, aci

2330 MONITORUL OFICIA L AL ROM ANIEI 4 (16) Tulle 1881

nexata, s'ala reunit in unul din biurou-rile D-lor Perrier fratii, bancherf, ruede Provence, No. 59, la Paris, dupa de -

cisiunea ce fusese luata de dênsii in adu-narea (generalá) precedenta de la 23Septembre 1875, i apoi dupa scrisorilede chemare adresate fie-caruia din D-niiactionari.

edinta find deschisa, membril pre-senti sunt invitati a nuini un biuroüpentru a diricte reuniunea, si a dresaprocesul-verbal al sedintei si al resolu-tiunilor ce vor fi luate.

Adunarea, dupa ce s'a consultat, nu-mesce in majoritate pe :

D. Chenu, in calitate de presedinte.D. Lemoine si D. Jolly, in calitate

de secretarl.Acesti membri, presenti la adunare,

accepta mandatul si se constitue inbiurofi.

Biuroul constaté, prin fóia de presen-td, ea, totalitatea actiunilor este represin-tata la reuniune, i ca, ast-fel adunareaeste valabil constituita.

Biuroul face si se remita ordineaa sedintelor ; acésta ordine a lilei

va raaanea anexata la presentul proces-verbal.

In consecinta cu ordinea ilei, biu-roul ordond citirea procesului-verbal alprecedentei intruniri din 23 Septembre1875; acesta citire este data de prep-dintele biurouluf care consulta aduna-rea pentru a sci daca continutul acestuiproces-verbal nu suleva observatiuni;neratlicandu-se nici o obiectiune, prep-dintele declard procesul-verbal aprobatin unanimitate.

Ordinea ilei chiama apoi citirea ra-portului comisiunei numita in prece-denta intrunire pentru examinarea si a-preciarea depunerilor (apports) in na-turd , facute de D-nii Call si comp.,si a avantagielor stipulate in profitul lor.

D. presedinte al biuroului da citireraportului D-lui Arbel, comis de pre-cedenta adunare.

Acest raport, care a fost imprimat, afost tinut, dupa lege, la dispositiuneaD-lor actionari, cari '1 recunosc de la26 Septembre trecut.

D. Arbel, dupa ce a examinat iu acestraport, de o parte depunerile facute de

Cail si comp. , asa precum suntentintate la art. 5 al statutelor, si dealti parte avantagiele stipulate in profi-tul acestor din urma conchide propunêndD-lor actionari de a aproba 4ise1e de-puneri, cu avantagiele i obligatiunileatasate la ele.

Dupa acésta citire, D. presedinte albiuroului pune la vot aprobarea con-clusiunilor comisarului.

Aceste conclusiuni , dupacontra-probé, sunt adoptate in unanimi-tate ; D. Chenu, mandatar al D-lor Cail

comp. ca depu idtori, se abtine de avota In numele mandantilor sei.

Orelinea Iilei (Mama numirea corni-sarului, ale caruia functiuni sunt deter-minate de art. 32 din legea de la 24 Iu-lie 1867.

Adunarea, in unanimitate, alege peD. Jolly ca comisar.

D-nii administratori, numiti prin art.17 din statute, si D. comisar, numitprin presenta del berare, declard cd ac-cepta functiunile ce le sunt incredintate.

Prin mi4locul decisiunilor ce preced,societatea se afld definitiv constituita.

Ordinea (Marna propunerea deda fie-carui din D-nii administratori

nnmiti prin statute, autorisatia specialdnecesara pentru o contracta separat ()ri-ce invoeli cu preE enta societate.

Acést-1 propunere, devenita, necesard,pentru a radica interlicerea edictata deart. 40 din legea de la 24 Julie 1867,este adoptata in unanimitate.

Adunarea votdza,ari fine, ori-ce pu-teri preedintelui biuroului pentru aface sa se depund ca concept presentulproces-verbal si anexele sale, in biuroulnotaruluf societal ei, care va libera dupaele, la trebuinta, copii suù extracte ce-lui in drept.

Ordinea dilei find terminati, sedintase radica la 4 ore.

Semnati : A. Chenu, Jolly §i Aug.Lemoine.

1 In urma este scris :Inregistrat la Paris , 13-a biuroù , la

16 Octombre 1875, fo. 47, r. c. 3 ; pri-mit trei fr. .4.ec. 75 cent.

I Semnat: Delinon.

ADUNAREA GENERALA EXTRAORDINARAa

Actiouarilor soeieteitet racharine, dinRomânia.

Procesul-verbal al §edintel de la 8Aprilie 1876.

Anul 1876 , la 8 Aprilie , 5 ore séra,in unul din salóriele otelului Scribe, laParis, rue Scribe, No. 1, D-nii actionariai societatei zacharine , din Romania ,

intrunit, dupa convocarile facuteprin scrisori recomanclate , adresate fie-caruia din ei personal.

Conform art. 36 din statute, domnulArbel , in calitatea sa de presedinte alconsiliului de administratie , indepli-nesce functiunile de presedinte al biu-roului.

Apoi, D-nii Chenu i Gunzburg , po-secland ei insusi cat i ca mandatari, celmai mare numér de actiuni, indeplinesefunctiunile de secretar-scrutator.

Biuroul face ea, i se remita:1) Un exemplar de statute;

2) Orclinea jiIeí propusa de consiliulde administratie;

3) Lista constatand presenta D-lor ac-tionari la intrunire , i puterile manda-tarilor;

4) Buletinele postale , constatand ea,toti actionarii nf fost convocati la a-césta, intrunire , prin scrisori recoman-date.

Examinandu-se lista de presenta, biu-roul constata cd , 11 actionari sunt pre.sinti saU represintati;si ea, reunind intreei 1,590 actiuni din 2,000 formand ca-pitalul social, Adunare a, conform statu-telor, este valabil constituita pentru adelibera.

D. presedinte cla citire raportuluiconsiliului de administratie.

In acest raport , consiliul espunein timpul fondárei societatei, sperase ea,un capital de 1,000,000 , ar fi suficientpentru a face fata cheltuielelor de in-stalare a usinei, pana la epoca realishreiproductelor.

Tifra cheltuielelor prevquth, n'a fostintrecutd, dar pe lènga cheltuielele deprima stabilire, societatea are trebuintade un capital destinat a face fata chel-tuielelor de culturd i aprovisionari di.ferite destinate la fabricatiuni , si a ca.nor plata trebue a fi facuth cu bani gata,adica mai inainte ca fabricatiunea 0, fieinceputd. Usina are trebuinta dar, de unfond de bani.

Consiliul sperase et principalul fur-nisor al societatei ar fi acordat un ere-det de 6 luni, ceia ce ar fi putut permitede a se pune in miscare cu un capitalfórte restrans; dar fiind ea, n'a putut ob.tine acest termen, el se gasesce in nece-sitate de a supune la decisiunea aduna-rei, una din cele doué combinatiuni ur-matóre:

Sail a contracta pe lênga o cash', debanca, un imprumut de 400,000 fr. pentru6 luni, termen dupa care usina va putea,de sigur , sa dea in consumatiune pro-ductele, a caror vinlare ar servi la ram-bursarea sumelor avansate; saù a decideca capitalul social va fi urcat la 1,200,000franci. Aceste 200,000 franci de márirea capitalului, ar fi represintate prin 400actiuni de cate 500 franc fie-care, danddrept la avantagii i sarcini aferente ce-lor 2,000 actiuni primitive. Consiliulcere, afará de asta , sa fie autorisat a e-mite obligatiuni pand la concurenta de200,000 fraud, in cele nani bune condi-tiuni ce 'I va fi cu putinta gasésca..

Consiliul espune in urma cd , pentrua satisface dorinta exprimata de maimulti actionari , propune de a modificaart. 10 din statute , ast-fel ca sa fie po-sibil de a remite fie-carui din D-nii sub-scriitori , actiuni nominative saù carepurtator, dupa alegerea Ion.

(Supliment)

4 (16) Ellie 1881

D. presedinte invit apoi, pe membriiadundrei , cari ar avea s fad, observa-tiuni , sail sa céra explicatiuni asupraraportului consiliului de administratie,sà, bine-voiaseä a lua cuvintul.

Diferite explicatiuni s'aa schimbat Inprivinta combinarei financiare de cares'a vorbit mai sus.

Adunarea , recunoscênd imposibilita-tea de a contracta un imprumut, decideca capitalul social va fi urcat la 1,200,000fraud , cia, se va crea, afara, de acésta,prin ingrijirile consiliului de adminis-tratie , obligatiuni pana la concurentade 200,000 franci.

In urma acester explicatiunf, ne maicerênd nimeni cuvintul , presedintele a-nunta c trebue s procéda la voturilepropuse in ordinea 4ilei.

Primul vot.Adunarea decide ca capitalul social

va fi urcat la 1,200,000 franci. Pentruacest sfâr§it, se va emite 400 actiuni decâte 500 fraud fie-care , dând drept laavantagiele i sarcinele celor d'antêid2,000 actiuni deja create.

Consiliul de administratie mai esteautorisat a emite obligatiuni pan a. laconcurenta de 200,000 franci , in celemai bune conditiuni ce va putea sa ga-she'd.

Adunarea declara In unanimitate, prinprobl §i contra probi, , cii da aprobareasa acestui vot, ast-fel cum s'a formulat.

Al douilea vot.Articolul 10 din statute este suprimat.El este inlocuit prin textul urmator:Titlurile nominative vor fi cesibile

prin transferare, care va trebui sd fie o-perata inteun registru tinut la resedintasociala , transfertele vor fi semnate decare cedanti , cesionari i un admini-strator.

Titlurile care purtdtor vor fi cesibileprin singura cedare."

Adunarea, fiind consultata, declara, caratified acest vot, ast-fel cum s'a for-mulat.

Intante de a se separa , adunarea claputere D-lui Chenu , unul din membriibiuroului , pentru a depune presentulproces-verbal i piesele anexate la el, inbiuroul D-lui Amy, notar, care va liberadupa ele, ori-ce extract sat copie, celuiin drept.

Ordinea 4ile1 fiind terminati, D. pre-sedinte raclicd sedinta la 6 ore.

Semnati : Lucien Arbel, A. Chenu,Gunzburg.

Proeesul-verbal al §edintei de la 11August 1876.

Anul 1876, 11 August, 5 ore séra, Inunul din salónele otelului Scribe, situat

MONITORUL OFICIAL AL ROMAMEI (Supliment) 2331

la Paris, rue Scribe, No. 1, D-nii actio-nari ai societatei zacharine , din Româ-nia, s'ad intrunit, mn urma convocirilorfácute prin scrisori recomandate , adre-sate fie-carui din ei personal.

Conform art. 36 din statute, D. Arbel,in calitatea sa de presedinte al consiliu-lui de administratie , indeplinesce func-tiunile de pre§edinté al biuroulul.

Apoi, D. Gttnzburg si D. Chenu, pose-dând ei insu§i cat §i ca mandatari, celmai mare numér de actiuni, indeplinescfunctiunile de secretar-scrutator.

Biuroul face sa i se remita:1) Un exemplar de statute;2) Ordinea 4ilei propusa, de consiliul

de administratie;3) Lista constatand presenta D-lor ac-

tionari la intrunire , i puterile manda-tarilor;

4) Buletinele postale constatând ea,toti aotionarii aft fost convocati prinscrisori recomandate, la acéstd intrunire.

Examinându-se lista de presenta, biu-roul constata ca, 12 actionari sunt pre-sinti, sad represintanti, i ca. reunesc In-tre ei 1,750 actiuni , din 2,000 formandcapitalul social, adunarea, conform sta-tutelor, , este valabil constituitd pentrua delibera.

D. presedinte da citire raportului con-siliului de administratie.

In acest raport , consiliul expunein ultima adnnare extra-ordinard, de la8 Aprilie trecut, D-nii actionari presi tivotase in unanimitate crescerea capi-talului actiuni , de la 1,000,000 la1,200,000 franci, i autorisatiunea pen-tru consiliul de administratie, de a e-mite 200,000 franc! obligatiuni in celemai bune conditii ce 'i-ar fi cu putintsa: gasésca, dar_cd de la acéstd din urmaadunare , mai multi actionari cari nuputuse BA asiste acolo , si pe concursulcdrora consiliul de administratie comptapentru achta crescere de capital, ad fostde parere , in interesul comun, de a nuurca capitalul social de cat la 1,200,000franci, totalul obligatiunilor de emis.

Consiliul, in fata consideratiunilor pecari basat acesti D-ni, pentru a pro-pune acéstd nouè modificare , a cre4utcá trebue sa, intrungscd pe D-nii actio-nari in o noué adunare generald extra-ordinara, pentru a'i intreba daca se cu-vine de a se arangia ca acest nod avis,sail a mentine prima lor decisiune.

Consiliul in fine, inform:I pe ac-tionari cd este de pe acum asigurat desub-scriptiunea celor 100,000 fraud ne-cesarr, pentru a urea capitalul actinneide la 1,000,000 la 1,100,000 franci ,face apel la concursul lor i la acela alamicilor lor , pentru plasarea celor trelBute mii fraud . obligatiuni de emis.

D. pre§edinte inviti apoi, pe membriiadundrei cari ar avea sá faca observatiisadrsi cérd explicatii asupra raportultticonsiliului de administratie , sa, bine-voiased a lua cuv'êntul.

Diferite explicatiuni s'ait schimbat Inprivinta combindrel financiare, de cares'a vorbit mai sus , i adunarea, modifi-dad decisiunea luata de dênsa la 8 A-prilie trecut, este de pdrere cit capitalul-actiuni sa, fie urcat numai la 1,100,000fraud , i ca, afara de asta, FA se creeze,prin ingrijirile consiliului de adminis-tratie, obligatiuni in cantitate suficientdpentru a produce un capital de 600,000franci.

Until din membrif presinti la intru-nire , propune de a crea obligatiuni de500 fraud, producand 30 franci intereseanuale, si de a emite aceste obligatiunia 400 franci.

Adunarea unindu-se cu acésti propu-nere, i ne mai cerênd nimenT cuvêntul,D. preqedinte anunta, cá trebue a se pro-cede la vottil propus de consiliul de ad-ministratie, i modificat dupa cererea a-dunarei.

Ve t.

Adunarea , modificAnd votul emis deRasa in intrunirea sa extra-ordinard dela 8 Aprilie 1876, decide ca capitalul so -cial va fi urcat numai la 1,100,000 franciprin mijlocul a 200 actiun1 noui de câte500 franci fie-care , bucurandu-se de a-celeasi drepturi ca acele create mai Ina-inte, i autorisa pe consiliul de admini-stratie de a crea 750 obligatiuni de cdte500 franc! fie-care, producând 30 franc'interese pe an, §i rambursabile in o pe-riodd de 10 ani, cu incepere de la 1 Ia-nuarie 1878 , prin tragere la sorti si incantitáti eve vor determina in aduna-rea generald anuald, en facultatea pentrusocietate, de a rambursa inainte de ex-pirarea acestui termen.

Aduaarea autorisd de asetnenea peconsiliul de administratie , de a emiteaceste obligatiuni cu pretul de 400 franc!.

Adunarea declará in unanimitate, priaproba, i contrprobá , cá dá aprobareasa acestui vot , ast-fel precum s'a for-mulat.

Inainte de a se separa , adunarea duputere D-lui Chenu , unul din membriibiuroului , pentru a depnne presentulproces.verbal i piesele anexate, in bin-roul D-lui Amy , notar , care va liberadupd ele orice extracte sad copii, celuiin drept.

Ordinea 4i1ei fiind terminatd , prep-dintele radica §edinta la 6 ore.

Semnati : Lucien Arbel , A. Chenu,Gunzburg.

MONITORUL OFICIAL AL ROMANI/II2332

CAROL I, vinde razasilor vecini din Oltene§ti, cu

Prin gratia lui Dumnedeú si vointa conditiune ca parte din bani s 'I re's-

nationala, Rege al Romanief, punda inclata, iar restul peste tin an, a-La toy de facia viitori, stinetate. sigurandu'l atht in mosicira ce le ail yin-

Asupa raportuluT ministrulul Nos- dut, cat si in proprietatile propril aletru secretar de Stat la departamentul lor. La termen, cei mai multi din rè-agrieulturei, cornerciulul i lucritrilor za§i nedand banil, D. Contodimo vindepublice, cu No. 8,104, obligatia lui Stefan Ploam, tot din ju-

Avhd in vedere votul consiliulul detul Fálcifi. Acesta, urmarind i see-general al judeOluI Coviiiltití, dat tu ênd in vindare mosidra ce o cumperasesesiunea sa extra-ordinarA de la 13 rézasii, remâne la mezat asupra sa cu

Iunie 1881 ; duoé mii galbeni, din care s'aft scalutPe temeiul art. 68 din legea C011.- rezasii numai cu vre-o 300 lei din capi-

siliilor judetene, talul ce datorafi, caci, plusul era pro-Am decretat i decretIm: cente 1i cheltuieli. In urmii, Ploum, ur-Art. I. Se aprobit a se face urmil- mèresce din noù pe rezasi pentru nea-

t6rele virimente In budgetul drumu- juns, si, la 26 Iunie trecut era termenulrilor judetul Covurluiii pe exerci- la tribunal pentru vindarea proprietati-tiul anulut 1880-1881. lor a un nuiner locuitori pentru suma

Sa se ia de la cap. I, §II, art. 3, sume de peste 2,000 valbeni ce s'a facut cuprev"edute pentru constructia a duoè a- dobendf.peduce intre kilometru 8, 9, 10 si 11 ce Ast-fel, rézasii se gaseari si fara mo-lasa economie lei 1,860, b. 40. sia pentru care daduse destui bani, §i

SA se adaoge la capit. II, § unic, art. expusi a perde propriele lor rèzasii.6, cheltueli extra-ordinare si cu care sase acopere lipsurile provenite din sea- La 22 Iunie, Ploum, avend proces laderea rublelor, lei 1,860, b. 40. tribunal cu alti rezasi tot d'acolo, la 5

ore a plecat din Husi, &Aare, pentru aArt. II. Ministru Nostru secretarde Stat la departamentul agriculturetcomerciuluI i luerlrilor publice vaaduce la indeplinire decretul de faciI.

Pat in Pucurescl, la.1 Iulie 1881.CAROL.

Ministru secretar de Stotla departamentul agriculturel,comerciulul qi lucr5rilor publ ce,

Colonel Dahlia. No. 1,713.

O

Prin decret regal, cu No1,728, din 1 Julie 1881 , dup6 pro-punerea fAcut6, prin raport, de D.miuistru secretar de Stat la departa-mentul agricultureb, comerciuluisi la-crArilor publice, D. Oprea C. ThAut,se numesce in postul de secretar lasei vicini hidraulic central, cu retri-buia dupit budget.

1.1100.1.1111=ila 1PARTEA NEOFICIALA

Bueuresei, 3 Julie 1881.

D. prefect de Falciú, prin raportulNo. 5,310, arata di D. Contodimo, a-vênd o mo§ióra in juletul Falciti, nu-mita Sgura, In Intimiere de 116 fidci, o Podo!eni, C. Georgescul a tolerat de a

se duce la mosia sa.La 23 Iunie, in led de dial, vizitiul

lui Ploum de la -Ord, gasind calul lapórta singur si sécoa , impreund cu omanta ce era legatd de ea, fiind plinede sange, a plecat impreuna cu ajuto-rul de primar cd caute pe Ploum pe undrum isolat cu totul, prin padure, peunde el obicinuia sil umble, si '1 gasescomorit in acea padure. Din cercetareafacutd imediat de D. procurer, impreu-na cu doctorul p1áei, s'a constatat ca,Ploum a fost ucis prin pucê, i lovitin partea stangd cu mai multe aliciuride diferite marimi, intre care o posta siuu glont de calibru mic.

Pentru cd la mort s'a gasit in giantace o avea, 750 lei in chartie, osebit 7 lei50 bani in busunarul jiletcei, precum siun revolver §i un iatagan, acésta face ase crede ea nu furtul a fost mobilul cri-mei, ci cauza unei resbunari. Adminis-tratia §i parchetul urmarese descoperi-rea autorulm. crimel.

Din raportul primit la 13 Iunie tre-cut de la D. prefect al judetuluivqêndu-se ea D. sub-prefect al pi:A*1

4 (16) Iulie 1881

se viola domiciliub vechilului mosielDrancenil, proprietatea D-lui M. KogAl-niceanu de catre D. Grigore Iamandi ,ministerul a dat ordin D-lui prefect casa revóce imediat din functiune pe nu-mitul sub-prefect si sh '1 dea justitiel.

Dumitru Preda, din cdtunul Mofleni,judetul Dolj, a reclamat ministerului, cdun consilier a fost palmuit in esercitiulfunctiunel sale, de catre D. Grecescu,sub-prefectul plasei Ocolu.

In urrna acestei reclamatil, ministe-rul, Rind ordin D-lui prefect de Dolj, casa invite pe D. procurer a cerceta faciaeu reclamantul, de la D. prefect s'a pri-mit acum raport prin care comunicd in-credintarea ce da D. prim-procurorjprinadresa No. 6,271, ca terminand anchetanu a constatat nimic contra D-lui sub-prefect Grecescu.

Iii judetul Ialomita, negura si ploiledin septamana trecuta ad vatamat pu-tin granele pe alocurea. Furtuna de la28 lunie n'a Lent nici o stricaciune. Caaccident se cunósce numal omorirea printrasnet a unel fete de 15 ani dintr'uncort aselat langa casarma ce se constru-esce la Slobodia.

TELEURAFICE(Serviciul privat al lonatortaut.i

oonstantinopoli, 14 Julie. Mah-mud-Nedim pasa, ministru de interne, adat ordine guvernorului din Tripoli dea interdice Europenilor sa calatorésca inTripolitan Lira un firman al Sultanului.

Se asigura ca Hobart pap s'a reche-mat pentru a lua comanda ttotei turce§tilu Mediterana.

Vothit lice cd Mehmed-Rusdisi midhat pap, , cei mai insemnati dincondamnatii in afacerea lui Abdul-Aziz,dad semne de alienare mintala.

Si§tov, 14 lulie. Noul cabinet s'acompus ast-fe: 1). Stoikof, ministru afa-cerilor straine ; generalui rus Khiloif,,ministru de resbel; colonel Remelingen,ministru de interne; leleskovitz, minis-tru de finance si Tókarof,, ministru dejustitie.

Munili, 14 Julie. In alegerile pen-tru Dicta, cea mai mare parte din dis-tricte au ales candidati

Kiel , 14 Iulie. Escadra englesd asosit. Printul Vilhem a dat visita duce-lui de Edirriburg, comandantul escadrei.

Oran, 14 Iulie.- Presenta lui Bu-A-.

4 (16) Iu lie 1881 MONITORIM OFICIAL AL ROMANIEI 2333

mena se semnaléza la 20 kilometre lasud de Frendah, in regiunea platourilorde sus, la Nord-Est de Salda.

Berlin , 14 Julie. Imparatul Vil-helm a plecat la Gastein. (Havas)

ANUNCIU RI MINI STERIA LE

MINISTER-CI DE INTERNE

Direetsiunea general& a telegra-felor §1 po§telor.

La 22 Julie st. v., se va tine licitatieatat la prefectura din Tulcea cat ii lacea din Constanta, pentru darea in an-treprisa pe timpul ernel, a curselor pos-tale Tulcea-Isaccea-Mtcin §i vice-ver-sa, Macin-Harlova-Cernavocla §i vice-versa, §i. Cernavoda-Ostrov §i vice-versa.

Acésta licitatie se va face cu ofertesigilate, cari vor fi primite pawl la ore-le 4 p. m., cand se vor deschide , supraoferte nu se mai primesce.

Conditiunile cu cari se da in antre-prisa aceste curse, sunt cele urmatóre:

1. Cursele Tulcea-Isaccea-Mácin §ivice-versa se vor face de trei ori pe sep-támâna ; MA,cin-Har§ova-Cernavoda §ivice-versa, de duoe ori pe séptarnana;Cernavoda-Ostrov §i vice-versa o datape séptamana.

2. Cursele se vor face cu trasurile ,caii §i tóte accesoriile antreprenorului.

3. Trasurile vor fi solide, incapetóre,pe osil de fer, acoperite cu coveltir sprea nu strabate plelea intrânsele , in fie-care trasura va fi aledata, cu cheltuialaantreprenorului, ate o lada de lemn so-licI cu cercuri de fer §i incuetóre sign-

in care se vor a§e4a, §i transportam esageriile.

4. Antreprenorul va fi dator a inha-ma la trasuri cal bun! §i in numér su-ficient spre a nu suferi intarliere curse-le; va avea i cate un reled pentru schim-bul cailor, la urmatórele locuri :

La Isaccea pentru curselecm

La Har§ova pentru cursele Macin-Cer-navoda , iar pentru cursele Cernavoda-Ostrov, la jumetatea drumului.

5. Antreprenorul va fi dator a trami-te la oficid in 4ilele de curse cail §i tra-sura cel putin cu o jumétate ora inain-te de ora fixata pentru plecarea expe-ditief, in cas cand antreprenorul nu vafi urmator, dirigintele oficiulul recpec-tiv va angaja cu ori-ce pret cai §i tra-sure pentru a primi cursa in comptulantreprenorului care va fi amendat, con-form art. 7 de mai jos, pontru ori-ce in-tar4iere peste ora fixata a porniref saúa sosirei.

6. Maximum timpului pentru parcur-

sul curselor se fixéza la 10 minutr dekilomentru.

7. Pentru ori-ce intarqiere peste Gre-le fixate pentru parcurs , antreprenorulva fi amendat cu 5 lei de fie-care oraintardiata. Va fi insa scutit de amenijipentru acele Îìitârieri, cart ar provenidin casuri de forta majora, adica, debar-care de apa, ruperi de podan i vifor.

In atari casuri de intreruperi de co-municatiuni, antreprenorul este obligata transporta calare cel putin posta u-Ora, dand numerul de cal trebuinciolicu lelele lor pentru conductori §i can-rami, la cas de cas de trebuinta de es-corta.

8. Greutatea mesageriilor ce se vortransporta cu o cursa, va fi de 400 oca-le , afará de expeditia de post:a umóracare se va transporta off cata ar fi.

9. Expeditia va fi insotita de un con-ductor §i un soldat de escorta care vormerge gratis in trasurile antreprenoru-lui, precum §i câte un amploiat cand a-cesta merge in interesul serviciulul.

10. Antreprenorul va putea lua §i eâ-te unul sad duoi pasageri in trasura, a-le caror taxe vor fi in profitul lor.

Cand insa vor fi valorl insemnate, di-rectiunea va putea refusa primirea pa-sag, rilor fara, insa vre-un drept de des-pagubire din partea antreprenorului.

11. Taxa ce antreprenorul va putealua pentru un pasager, va fi de 15 baffide kilometru, pasageril avênd dreptul atransporta gratis 20 kilograme bagaj ,greutatea ce va trece peste 20 kilogra-me se va taxa , conform legef taxelorpostale , §i taxele vor fi tot in profitulantreprenorulul.

12. Distanta de la Tulcea prin Isac-cea la Macin, este de 72 kilometri, de laNiacin prin Harlova la Cernavoda 130 §ide la Cernavoda la Ostrov de 100 kilo-metri.

13. Daca antreprenorul nu va in-deplini angagiamentele luate prin acestcontract, directiunea generala va putearesilia contractul fárá nici un drept depretentiune din partea antreprenorului§i fara judecata nici somatiune sad altapunere in intarliere, qi a da antreprisaaltei pers6ne prin licitatie sad buna in-vo,ala in comptul garantiei antrepreno-rului.

14. Durata contractului va fi de trelani , cursele insa se vor efectua numaipe timpul cat va fi inchisa, navigatia peDunare , incepend cursele la incetareavapórelor §i continuand pana la deschi-derea navigatiel.

15. Pentru asigurarea Statului ca ser-viciul concedat se va indeplini conformconditiunilor, antreprenorul va depuneo garantie in nurn crar sad efecte ale St ,-tului, egala cu subventia pe o lun, pelanga acósta se va considera ca garantie

trasurile. hamurile i tóte acce-soriile antreprisei, cari vor putea fi se-chestrate de Stat prin simpla mesuraadministrativa, fa ra judecata, in ca s candantreprenorul nu '§i va respecta anga-giamentel e sale.

16. Subventia ce va resulta la licit a-tie se va plati antrerenorului la finelefie-carel luni prin mandat asup a tesau-rulut public, acésta subventie i se va danumal pentru timpul in care se vor fa-

,ce cursele.Aceste curse se clad in total sad in

parte dupa cum preturile ce vor resultavor fi mat avantagi6se Statuiffi.

Pentru a fi admi11 la licitatie, cAncu-rentil vor depune cautiunile provisoril,in numerar sad efecte publiee, dupa cumurm éz a:

Pentru cursele Tulcea-Isaccea-Macin800 lei, pentru cursele Macin-Har§ova-Cernavoda 600 lei, pentru cursele Cer-navoda-Ostrov 360 lei.

Taxa de timbru §i inregistrare ce vanecesita facerea contractului va fi con-form legel timbrulul, in sarcina antre-prenorului.

Pe langa acésta concurentil vor aveain vedere art. 40-57 din legea asupracomptabilitatei generale a Statulni.

N. 10,886. (3) 1881, Iunie 23.

La licitatia tinuta la 17 Iunie 1881,pentru aprovisionarea depositului cen-tral al directiunei, cu 40,000 kilogramesirma de fer zincata de 5 m/in. in dia-metru, neresultand preciuri destul de a-vantagióse, se publica spre cunoscintagenerala ea, o noué licitatie se va tinein 4ioa de 28 Iulie 1881, la orele 2-4p. m., in cabinetul directorului generalpentru acésta furnituré.

Conditiunile furniturei aunt aceleapublicate deja in Monitorul oAcial No.39, din 23 Maid 1881.

No. 10,981. 3 1881, Iunie 24.

Se jublica spre generala cunoscintaca de la 1 Iulie 1881, va incepe a circu-la curse de deligente de trei ori pe sep-temana pentru transnor ul expeditiel §ia pasagerilor de la Bacad la Moinesci §ivice-versa in modul urmator

Luni, Mercuri, VineriPornesce din Bacad la 8,40 dimindta,Sosesce la Moinesci la 2 séra.Marti, Joni §i SarnbatiiPornesce din Moinesci la 12 amédi.Sosesce la Bacad la 5-20 séra.No. 10,569. 3 1881, Iunie 18.

Pentru aprovisionarea deposituluicentral al directiunei telegrafelor §i pos-telor, fiind necesitate de 200 ghemerá gr6s:1,200 gheme sfórá subtire, 1,000coti panza §i 200 kilo cuie de sirma, sepnblica spre cunoscinta amatorilor ea'

2334 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 4 (16) Iulie 1881

in 4ioa de 11 Julie 1881, orele 2-4 p.m., in cabinetul directorului general, seva tine licitatiune pentru aprovisiona-rea acelor materiulnri, cu conditiunilenrmatóre :

1. Licitatinnea se va efectua prin e-fecte sigilate, i concurentii spre a puteafi admili, vor depune o cautiune de 80lei, In numerar saú efecte de ale Sta-tulti, iar cautiunea definitivi va fi de20 la suta, din pretul resultat asupraadjudecatorului.

2. Atât cuiele de sIrma, pânza, cat Bighemele de sfóra, vor fi de calitateadimensiunile modelelor ce se pot vedeala dire4iune, in tóte 4i1e1e de lucrucarf se vor sigila i investi cu sub-sem-natura antreprenorului.

3. Predarea se va face la magasia cen-trala a directiunei, in cel mult 10 Vilede la data contractuluf ce se va incheiadupa aprobarea licitatiunei.

4. Primirea se va face de comisiuueacons ultativa, care va avea in vedere mo-delele sigilate i va respinge ori carematerial nu va fi conform modelelor si-gilate.

5. Taxa timbruluf §i Inregistrarei vorfi n comptul antreprenorului.

6. Plata se va efectua de directiuneprin mandat asupra tesaurului publicimediat dupe definitiva predare §i pri-mire.

7. Daca antreprenorul nu se va con-forma angagiamentului luat, cautiuneadepusa va remânea in profitul direc-tiunei.

No. 9,768. 4 1881, Iunie 6.

La 23 Iulie 1881 se va tine licitatiu-ne la directia generald a telegrafelor §ipostelor pentru darea in antreprisa pete; men de 5 ani cu incepere de la 1 (13)Noembre 1881, a transportului expedi-tiei §i de pasageri de la Bucuresci la 01-tenita Bi vice-versa.

Licitatia va fi cu oferte sigilate carise vor primi in mentionata qi pana laorele 4 p. m. precis, cand se vor des-chide ; supra-oferte nu se mai primesc.Conditiunile cu cari se da In antreprisasunt cele urmatóre:

1. Transportul va fi de treioripesép-tämânui de la Bucuresci la Oltenita §itot de atatea de la Oltenita la Bucuresci,§i se va efectua cu trasurile, caii §i acce-soriile antreprenorului.

2. Trasurile (bralovence) vor fi hive-lite §i pe arcuri, §i vor fi incapetóre de4 persóne inauntru, afará de.locurile depe capra.

Fie-care trasura va avea inauntru dedesubtul locurilor d'inainte §i cele de Bubcapra cAte o caseta de fer, cu incuetóresistem Wertheim, in care se vor punegropurile §i scrisorile de valóre, iar laspate va avea cate un cufar imbracat in

tabla de fer cu incuetóre dubla , in carenn va fi permis a se pune de cat. expe-ditia ; d'asupra invelitórei trasurile voravea o galerie pentru bagage cu burdu§ede pele. Aceste träsuri vor fi tot-d'a-unain buna stare, mai en séma interiorullor, spre a nu se aduce nemultumiri vo-iagiorilor. La cea d'antaia reclamatiunesaú inspectiune ce 'i se va notifica, an-treprenorul va fi dator a face imediatreparatiunile ce '1 se vor sernnala, §i intermen cel malt de 15 4i1e, iar in cascontrar se vor efectua de directiune incomptul garantief D-lui antreprenor, safidin ori-ce bani va avea acesta sa pri-mésca. La inceputul contractului trasu-rile ce se vor pune in circulatie vor finoui de tot.

3. Objectele de mesagerii ce vor tre-bui transportate cu o cursa, nu vor pu-tea trece peste greutatea de 500 kilogr.

4. Plata biletelor pasagerilor i pri-sosul taxei bagagelor peste greutateagratis acordata de lege vor fi in profi-tul antreprenorului.

5. Locurile din trasura se vor consi-dera de cl. II; dad, insd trasura va fiinchisa cu gémuri, atunci locnrile se vorconsidera de cl. I. Taxa until Ioc de cl.I este de 20 bani de fie-care chilometru,iar al unui loc de cl. II de 15 bani dechilometru. Numérul chilometrelor a-cestei curse este de 59 Bi jumetate. Fie-care pasager are dreptul la 20 kilogr.bagagia pentru care nu se pretinde nicio taxa , prisosul ce va trece peste 20 ki-lograme se va taxa conform legei taxe-lor postale.

6. Antreprenorul va fi clator a tra -mite cau l. cu trAsura la biuroul postalcel putin cu o jumétate ora inainte deora destinata pentru plecarea expeditiel,conform orariului pus de directiuneapostelor, care va avea dreptul de a 'Ischimba ori and va crede necesar pen-tru regularea coincidentei cu alte curse,anunciând §i pe antreprenor la timp.

7. Maximum timpului pentruparcursintre punctele extreme se fixéza la 8 ore,pentru timpul de vará socotit de la 1Aprilie pfina la 30 Septembre inclusiv,Bi 10 ore pentru cele-alte luni ale anului.

8. In cas de inthrVierea curselor pesteorele fixate, antreprenorul va fi supusla o amenda de 15 lei pentru fie-careora saü fractiune de ora, pana la 3 orede intarViere, iar daca IntêrVierea vafi mai mare de 3 ore , amenda va fide 30 lei de fie-care ora saa fractiunede ora intarViatia ; aceste amenli sevor retine din cea d'anteiú rata lu-nará ce antreprenorul va avea a primide la directiune, Bi in cas de neajungeredin lunile urmAóre saa din garantie.Se apara de acésta penalitate intarVie-rile provocate de forta-majora , adica:debordarea apelor, ruperea podurilor §i

vifor, §i acestea numai dad, vor fi legal-mente constatate prin procese-verbaledresate in unire cu primaria saa politialocala §i un amploiat al directiunei pos-telor.

Constatarile intarVierilor pentru careurméza a se aplica amenda, asemenea seavor face prin prescripte-verbale inchlirte de care diriginte saù conducto ne-unire en pasagerii i cu un ora al antre-prenonului saa in lipsa acestuia , ori incas de a refusa, cu ori-ce agent al veri-uneit autoritati locale.

9) Cand se va constata prin procese-verbale in regula , ca caii saú trasurileantreprenoruluf sunt In prósta stare, incât n'ar putea face servicia in regula,directia are facultatea saa sa angagezecai i sa cumpere trasuri , saa sa reparepe cele existente , in comptul garantiei,a taxelor pasagerilor saa a subventiuneiantreprenorului, spre a se putea efectuacursele , conform conditiunilor , farájudecata , nici somatiune saa punere inIntarViere, sab a usa de dreturilie reser-vate la articolul urmator.

10) In cas tand contravenirile de lacontract din partea antreprenorului vorfi repetate, directia va da un singur a-vertisment, invitandul a'§i pune antre-prisa in regula, i dad, pana in termende 30 de Vile de la data avertismentului,antreprisa nu va fi satisfacétóre, direc-tiunea va putea resilia contractul , ase-menea fara judecata §i fara alta soma-tiune saa punere in Intarliere, publicândo singurà licitatie in termen de 15 4ile,In comptul garantiei antreprenorului,saa in cas de a nu se presinta concurentisa se contracteze prin buna invoiala.

11) Antreprenorul va permite merge-rea gratis In trasurile D-sale , deosebitde conductor Bi cal:al-aril de escorta ,D-lui director general, inspectorilor,pre-cum i amploiatilor child merg In inte-resul

12) Numèrul locurilor fie-carei tra-suri se va determina de catre directiune,ii antreprenorul nu va putea angageamai multi pasageri de cat numérul a-cestor locuri.

13) Durata contractului va fi de 5 anicu incepere de la 1 (13) Noembre 1881,afara numai daca se va infiinta o caleferata inainte de acest termen, in carecas contractul se va considera resiliat defapt fara ca antreprenorul sa pótá pre-tinde veri-o despágubire.

Afara de acésta , directiunea '§i re-serva dreptul de resiliare al acestui con-tract, ori-cancl va crede necesar , anun-ciând insia cu 2 luni inainte , pe antre-prenor, care nu va avea drept la nici unfel de despagubire.

14) Sabventia ce va resulta la licita-tiune se va pláti antreprenorulul en a-

4 (16) Iu lie 1881

nalogie la finele fie-carei luni, prin man-dat asupra tesaurului public.

15) Pentru asio-urarea Statului caserviciul concedaCse va indeplini con-form conditiunilor , antreprenorul vadepune in termen de 15 4ile de la sub-semnarea contractulul, o garantie in nu-merar sat efecte de ale Statuluf , echi-valenta cu subventia pe trel luni. Pelêngà acésta se va considera ca garantie§i trasurile , caii i accesoriile de ori-cenatura, pe cari antreprenorul nu le vaputea instraina spre a putea directiuneausa §i de dénsele , in casurile de abater'preve4ute la art. 9 si 10 de mai sus.

16) Antreprenorul este obligat a aveacel putin 2 trasuri ca cele prevOute laart. 2, pentru efectuarea acestor case.

17) D. antreprenor este liber a'§i In-fiinta ori-câte releuri ar crede necesarepentru schimbul cailor, fara, insa ca dis-tanta intre releuri sa, fie mai mare de 24kilometri.

Tóte locurile sat localurile unde D-sava destina infiintarea acelor releuri '1privesc pe D-sa esclusiv, precum §i ori-ce cheltueli va face cu intretinerea cailor§i trhsurilor sat personalul necesar ser-viciului curselor.

18) Antreprenorul este obligat a ob-serva §i. a face sa, se pazésca de carepersonalul set art. 150-169 inclusivdin regulamentul postal, In cas de con-travenire fiind pasibil de penalitatile a-colo preveq.ute.

Ori-ce servitor al antreprisei, se vaconstata dominat de veri-un viiì, acelservitor sat visitit se va departa ime-diat §i se va refusa de conductor In ser-viciú. Ori-ce intârqiere ar resulta in e-fectuare cursei prin refusul conducto-rulta de a accepta veri-un vizitit a ca..rui departate a fost cerutt de directie,se va imputa D-lui antreprenor , con-form art. 8 de mai sus.

19) Când s'ar crede necesar a se in-multi numerul curselor , antreprenorulva fi dator a'§i complecta antreprisa cunumérul de cai §i trasuri necesare pen-tru acest adaos, in termen de 30 4ile dela data avisului ce va primi de la direc-tiune , adaogându-se §i subventia pro-portional cu numerul curselor adaogate.

20) D. antreprenor va presinta direc-tiunei , in termen de o lima de la datacontractuluf un tablot indicând releu-rile In care va imparti cursa, 1i ce voe-sce a fixa in fie-care relet.

21) Antreprenorul nu va putea trans-mite contractul altei persóne, fara con-simtimentul directiei.

22) Spre a fi admi1i la. licitatie, con-ctirentii vor depune o cautiune proviso-rie in numerar sat efecte garantate deStat in valóre de 1,200 lei.

Pupa aprobarea licitatief, despre careeste tinut a lua singur cunoscinta de la

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 2335

directie, adjudecatorul se va presinta Intermen maximum de 5 4i1e la directie,spre a incheia contractul; in cas de a nufi urmator sail a nu depune in termenulprescris garantia definitiva , cautiunefprovisorie va remânea in profitul St&tului, fárá judecata, nici somatiune satalta punere in inthr4iere.

Taxa de timbru §i inregistrare ce vanecesita facerea contractulul, va fi con-form legei timbrului, In sarcina antre-prenorului.

Pe lânga, acósta, concurentii vor aveaIn vedere art. 40-57 din legea asupracomptabilitatei generale a Statului.

No. 8,735. 3 1881, Maiii 25.

Direetia general& a serviciululsanitar

In basa avisului consiliului medi-cal superior sub No. 382 , ministerul adecis a se deschide din not inca, 4 far-macif in capitala , in conditiunile pro-puse de consiliul de higiena, al comunelBucuresci, adica, ca acele farmacii sa, sedeschip, in eulorile de Galben , Verde,Albastru i Negru din capitala, i la dis-tan-0, de cel putin 200 metre de la unadintre farmaciile existente.

Concursul pentru darea concesiuneideschiderei acestor farmacii , se va tinein 4ioa de 31 August viitor , la orele 2dupa, amérili, sub conditiunile coprinsein publicatia, No. 2,572 , inserata prinMonitorul ofi,cial No. 61, a. c.

No. 2,646. 2 1881, Iunie 18.

In judetul Romanati, fiind vacantun post de medic de plasa cu re§edintain Corabia, retribuit cu 200 lei léfa100 lei diurna pe luna, din fonclul jude-tului, precum i un adaus la WA, de laprimaria comunei urbei Corabia, se pu-blica acósta ca D-nii doctori sat licen-tiati in medicind, cari ar dori sa ocupeacea functiune, sa se adreseze la direc-tia serviciului sanitar sail la prefecturaacelui judet.

No. 4,317. 3 1881, Iunie 25.

Devenind vacant postul de medical plapi Zabrauti, cu rese,iinta in Ter-gul-Panciu, din judetul Putna, retribuitpe hind cu 250 lei din casa judetului, §i150 lei din casa comunala, se publica a-cósta ca D-nif doctori sat licentiati inmedicina cari ar dori sa ocupe acea func-tiune, sh se adreseze la directia sanitarasat la prefectura acelui judet.

No. 4,342. 3 1881, Iunie 27.

In judetul Neamtu, fiind vacant unpost de medic la plasa Bistrita, cu rep-dinta in comuna urbana Buhu, retri-buit cu lad de 300 Jei §i 50 lei diurnape lima, se publica acésta doc-

tori sat licentiati In ruedicina, cari ardori sa ocupe acea functiune, &A se adre-seze la directiunea sanitara sad la prefec-tura acelui judet.

No. 4,344. 3 1881, Iunie 27.

Posturile de medici la plasile Cons-tanta Silistra-Noua, din judetul Cons-tanta, sunt ocupate asta-çli numai pro-visorit. D-nii doctor! in medicina cariar dori sit ocupe aratatele posturi defi-nitiv, vor bine voi a se adresa la direc-tiunea generald a serviciului sanitar ,inaintând tot-d'o-data §i actele de ser-vicii anterióre.

Aceste posturi sunt retribuite din bu-getul Statului cu câte 400 lei WA, j 200lei diurna pe hula.

No. 2,556. 2 1881, Iunie 11.

In judetul Romanati fiind vacant unpost de medic de plasa cu resedinta inCorabia, retribuit cu 200 lei WA, §i 100lei diurna pe luná, D-nil doctori sat li-centiati In medicina cari ar dori sa, o-cupe acea functiune , vor bine-voi a seadresa la directiunea sanitara sat laprefectura acelui judet.

No. 2,635. 2 1881, Iunie 17.

Devenind vacant postul de medic alplàei Snacrov, din judetul Ilfov, cu re-tributiunede 200 lei WA si 150 diurnape lunS, D-nii doctori set licentiati Inmedicina cari ar don sà ocupe aratatulpost, vor bine-voi a se adresa la direc-tiunea sanitara.

No. 2,610. 3-2. 1881, Iunie 16.

MINISTERTJL DE RESBEL.

In conformitatea aprobarei ministe-rului de resbel, No. 3,335, se publica li-citatie pentru aprovisionarea a 3,000kile grail §i 1,000 kite secara, a 500 ki-lograme kila, necesar manutantei arma-tei, din recolta noua.

Licitatia se va tine in localul inten-dentei Bucuresci, in 4ioa de 3 August1881, la orele 12 din 4i.

Pentru a putea fi admili la licitatie,concurentii o data cu depunerea oferfei,in care se va areta pretul in litere, ofe-rit pentru fie-care kila, va aduce i oproba de grat si de secara, precum i ogarantie in efecte publice sat numerar,calculat ale 5 lei de kila.

Se primesc oferte §i pentru cantitatimai mid pana la 200 kile.

Predarile se vor efectua la manutan-ta armatei, localul Malmeson.

Concurentil se vor conforma art. 40Ii 57 din legea comptabilitatei generalea Statului.

Informatiuni se pot lua de la inten-

2336MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

4 (16) Iulie 1881

denta divisiel in tóte 4i1e1e de lucru, dela orele 11 pana la 4 p. m.

No. 7,254.

Intendenta di:aisle 4-a militard.teritorialá, IaÏ.

D. ministru de resbel, prin ordinul cuNo. 3,673, aprobând vindarea prin lici-tatie publica a efectelor i obiectelor a-fara de servicin din bateria 13 pompieriIai, si care sunt:

69 colfuri , 47 penaje , 9 hamuri, 30tranzele, 36 paturi de cai , 12 capestrede grajd, 42 darlogi scurti cu zThalute,22 frâne , 22 sua,,di, 166 érsafuri, 185fete de perinac58 paturi individuale, 2perechi galosi ; se publica, spre cunosccinta doritorilor c, licitatia se va tinela stabul bateriei , casarma Térgu-de-Sus, orasul Iasi, in 4ioa de 21 Iulie, laora 1 duea amédi.

No. 6,041. (3) 1881, Iunie 20.

D. ministru de resbel , prin ordi-nul cu No. 3,673 , aproband viudareaprin licitatie publica a efectelor de im-bri,caminte afara de serviciii din bateria13 pompieri Iasi, si care sunt :

20 mantale, 79 tunici, 63 perechi pan-taloni lucru , 71 cojóce , 139 bluze, 25centure de incenditi; se publica spre cu-noscinta doritorilor ca, licitatia se vatine la stabul bateriei, casarma Térgu-de-Sus, orasul Iasi, In ilioa de 21 lulie,ora 1 dupa amédi.

No. 6,042. (3) 1881, Iunie 20.

D. ministru de resbel, prin ordinulNo. 5,312, aproband vindarea prin lici-tatie publica a numèrului de 10 sacalede lemn afara de serviciii, din bateria13 pompieri, JaiL

Se publica pentru cunoscinta dorito-rilor cá, licitatia se va tinea la stabul ba-teriel, casarma Térgul-de-Sus, orasulIasi, in 4ioa de 17 Iulie viitor, orele 12din 4i.

No. 5,928, 2 1881, Iunie 17.

Regimentul 1. infanterie.Nepresentându-se nici un concurent

in ilioa de 20 Iunie, pentru 1,000 capu-taturi neconfectionate, ce sunt necesarecorpului.

Se face cunoscut cé, la 15 Iulie 1881,se va tine o noua licitatie, pentru sus-disul material la cancelaria regimentu-lui 1 infanterie, instalat in Ostrov.

1,oritorii ce voesc a lua in antreprisaacésta furnitura, s bine-voiasca a sepresenta cu oferte garantie in nume-rar de lei 500, sail in efecte publice aleStatului.

Modelul de cpu!e i caetul de sarci-na, se póte vedea in tóte 4ilele la depoulcorpulni, instalat in orasul Calarasi.

No. 79. 3

Corpul flotileh.

In conformitatea ordinului ministe-rulul de resbel No. 3,810, urménd a sevinde prin beitatie, pe pinta Targului-Noil, din Galati, in 4ioa de 5 Iulie 1881,efecte reformate i anume :

99 paturi individuale, 17 saltele pen-tru pae, 174 dosuri de periné, 186 fetede perina, 16 cearsafuri, 70 hamace,cojóce santineld, 13 galosi santinelé.

Doritorii de a licita i cumpera acesteefecte, sunt rugati a se afla pe piataTargului-Noù, din Galati, la orele 8 dediminéti, cand incepe licitatia.

Tot-de-o-data se face cunoscut cé, e-fectele pentru care va voi a licita dupéadjudecare i depunerea banilor, le póteradica pe data. 3

Reetifloare. In publicatia regi-mentulni 6 calarasi, No. 2,045, inseratéin Illfmitorul No. 67, din 24 Iunie 1881,pag. 2154, col. III, omitêndu-se la ran-33 a se trece : iar parte la Brdila pentrureodinta eseadronului si 2 pla4i ale ju-detului, se rectificé acésta spre

MINISTERTJL CULTELOR J IN-STRUCTIUNEI PUBLICE.

Din lipsa de aspiranti neputêndu-setine la 15 Iunie 1881 concursul ce afost publicat pentru catedra de limbaromana de la gimnasiul comunal din

ministerul publica unnoii con-curs pentru ocuparea in mod provisorin

acestet catedre pe diea de 25 Septem-bre 1881.

Concursul se va tine in localul facul-tItei de litere de la universitatea dinBucuresci, inaintea juriului examinatorce se va institui la timp, conform legeicelei n oul, pentru numirea profesorilorla scólele secundare.

Persóna ce va reusi la concurs va pre-da pe lânga cursul de limba romana,studiul religiunei pana, se va putea pre-vedea infiintarea unei catedre a-pa rte dereligiune.

Aspirantif trebue sa se Inscrie la mi-nister cel putin cu 8 dile inaintea terme-nulni fixat pentru concurs.

Programa concursului va fi aceiasi capentru catedrele de limba româné de lacursul superior al liceelor din téré, pu-blicata in oflcial No. 245, din31 Octombre 1880.

No. 8,588. 12 1881, Iunie 30.

Avênd in vedere cii, publicatiunea cuNo. 14,656, din 4 Noembre 1880, pen-tru punerea in concurs a catedrei a 2-ade desemu victuré, de la scóla de Be-le-Arte, din Iasi, este facuta in cos tradispositiunilor budgetare i incheerei

consiliuluf permanent de instructiune,numai pentru peisagifi, pe cAnd budge-

tul prevede acéstA catedrA pentru de-semn i picturA, In genere, adich figuripeisagiú ; ministerul aduce la cunoscin-ta aspirantilor CA, in locul concursuluice a fost publicat pe 4ioa de 1 Tunic

1881, pentru catedra de peisagin., de lascóla de Bele-Arte, din Iasi, se va tinela 1 Octombre viitor, concurs pentrupostul de al duoilea profesor e desemnsi picturé, de la disa scóla, dupa pro-gramul urmator :

1. 0 figuré academica nuda,zugrévitéin oleia dupé natnré;

2. 0 figuré antica, desemnaté duph ostatue ;

3. 0 compositiune schitaté in culórede oleiù, dupé un subiect anume, dat dejuria;

4. Un peisagiù dupé naturé, schitatde asemenea In culóre de oleiti. ;

5. 0 lectiune inaintea jnriului, asupraunei lucréri a elevilor din punctul devedere al perspectivel i esteticei ;

6. 0 critica verbalé a unef composi-tiuni, dupa un maestri" din 'scólele cu-noscute cu observatiuni estetice si deperspectivA.

Pentru fie-care din aceste duoè tesedin urmé, se acordA candidatilor chte24 ore de preparatiune.

Aspirantii spre a fi admisi la concurs,trebue sé posede titluri academice de lascólele de ;)icturA, din stráinétate saüdin téra.

Se dispensé de presentarea titluriloracademice, aspirantil earl vor fi cunos-cuti juriului, prin productiunile lor ar-tistice, medaliate la expositiunile dinstrainatate saiA din tóra, saù aceia carivor avea In vre un museA o opera ca-pqalé.

Concursul se va tine in Bucuresci, ladirectiunea scólei de Bele-Arte, in pre-senta juriului ce se va intocmi la timp.

Aspirantii trebue sé se inscrie la mi-nister, ea cel putin 8 dile inaintea ter-menului de concurs.

No. 7,599. 2 1881, Iunie 11.

Pentru darea in antreprisa a apro-visionarei salelor secundare i institu-telor de cultura publici, det endinte deminister, din Bucuresci, Iasi, CraiovaGalati, cu lemnele de foc, necesare incursul cruel viitóre 1881-1882; se pu-blica licitatiune pe (j.ioa de 15 Iulie 1881.

Licitatiunea pentru nurnèrul stanje-nilor trebuitori scólelor din Bucuresci,dupa tabloul ce se publica mai jos, se vatine in Bucuresci, In pretoriul ministe-rului, iar pentru scedele din Iasi, Craio-va si Galati, la prefecturile judetelorrespective.

Conditiunile in cari se va da acéstaantreprisé sunt

4 (16) Iu lie 1881.11.1MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 2837

1. Licitatiunea se va tine la locurilearitate mai sus, in dioa de 15 Julie, o-rele 2 post-meridiane, prin oferte sigi-late, comforna legei comptabilititei ge-nerale a Statului;

2. Concurentii spre a fi admi§i la li-citatiune, urmédi ca o-dati cu oferta,sidepuni o §i garantie de 10 la sub', dinsuma totali ce vor oferi. Garantia va fisaa in numerar saú In efecte publice ga-rantate de Stat ;

3. Garantia definitivi, a aceluia asu-pra cAruia se va adjudeca antreprisa, seva pAstra Oda dupa expirarea termenu-lui contractului, care va fi de un an de

la incheere ;4. Lemnele vor fi de cer, tufi,garniti

saù stejar, nici verdi, niei uscate de tot,in lungime de 'cel putin un stânjen,drepte §i gr&e, a§a c partea cea maisubtire, sa nu fie mai suptire de eit bra-tul, §i acésta inteo cantitate- maximumpini la a 10-a parte din stânjen ;

5. Antreprisa se va adjudeca asupraacelui concurent, care va lisa pretul celmai avantagios pentru Stat, in vedere cncalitatea lemnelor, pentru care va depu-ne ca probâ un stânjen cnbic in curteaministerului, tu Bucuresci, pentru lem-nele iar pentru cele din Ia§i, Cra-iova §i Galati, in curtea prefecturelorjudetelor r spective ;

6. Stinjenul va fi cubic, clidit cu unsingur carlig subtire ;

7. Predarea lemnelor sit va incepemediat dui:a incheerea contractului, a§a

in termen de cel mult 3 luni sa, fiepredate tóte ;

8. Daci pana la expirarea termenuluifixat prin art. precedent, antreprenorulnu va preda tóte lemnele contractate, a-tunci ministerul rèmâne in drept a cum-pèra pe socotéla antreprenorului, lem-nele necesare, spre complectarea canti-ta tei destinate fie-cirui stabiliment, deon-uncle §i cu ori-ce pret va gasi, incomptul sumelor ce ar avea st priméscipentru lemnele predate, sail in cas de in-.

suficienti, din garantia depusi;9. Dad, pin& la impliniree termenu-

lui de un an de la subscrierea contrac-tului, sa va mai ivi trebuinta la veunstabiliment scolar §i de alte lemne, pestenumërul hotarat, antreprenorul va da-

tor a mai preda Inca pâni la o a treiaparte din numérul stânjenilor contrac-tati, cu acela§i pret §i de aceia§i calita-te, in termen de 3 dile de la cerere, ladin contra si vor cumpéra tot in comp-tl antreprenorului, comform art. pre-cedent ;

10. Constatarea predirei lemnelor §ia clidirei lor in stânjeni, comform con-tractului, se va face de care directiuni-le respective ale fie-cirei mile, care valibera cuvenitele adeverinte , femâindministerulni dreptul de supra-veghere ;

11. Plata lemnelor se va face de mi-nister, prin mandat citre casieriele pu-blice, dup.& chitantele ce antreprenorulva presinla de la directiunile scolare deprimirea lemnelor predate.

Tabloii de nunAral stârt:enilor eubiel de lem-ne, trebuinciotil institutelor seolare din Bu-eurese,, TaiT, Craiova si Galati, tn eursuliernei 1881-1882.

1. In Bucurrsef.Stj eubi

40 universit atea.3 museul de istoi ia naturali.4 antichititi.

14 scóla normal& superióra.6 externatul secundar de fete.5 biblioteca centrali.2 gridina botanici.6 scóla de bele-arte cu pinacoteca.

12 profeionala de fete.56 sedla centrali de fete.12 conservatorul de musica.50 seminarul central.53 liceul §i internatul Sf. Sava.16 Mateiil-Basarab.39 internatul, idem.11 gimnasitil9 Lazar.8 gimnasial Cantemir.

40 scaa normalà Carol I.18 veterinari.35 ministerul.12 archivele Statului.

457 Total.,2. In Ia,g.

cubi25 universitatea, din earl 4 bibliotecei.9 pinacotec a §i scóla de bele-arte.

12 scóla profesionala de fete.50 centrali de fete.20 normal& Vasile Lupu.50 liceul §i internatul Statului.60 seminariul Socola.12 conservatorul de musi3a.4 archiva sucursalii.9 gimnasul Alexandru-cel-Bun.8 Stefan-cel-Mare.7 scóla primati din Trei-Ierarchi.

20 normali superióra.'2.90 Total.

3. In Craiova.SC. enbl

30 liceul §i internatul.2 divisionara liceului.

29 scóla central& de fete.61 otal.

4. In Galati'.stj. cum

25 seminarul.7 gimnasiul.

16 scóla normal:A.Tir Total.

No. 7,602. 1881, Innie 1 l.(5-2 la 2 dile).

I MINISTERUL AGRICULTURE f,COMERCIULUI I LUCR. PUBLIC E.

Se di prin intreprindere reparatia §irefacerea de podete pe §oséoa Botopni-Harlân.

Cantititile lucririlor de esecutat §ipreturile lor, sunt fixate la lei 9,993,bani 5.

Licitatiunea se va tine la ministerla prefectura judetului Boto§ani, in dioade 4 August 1881.

Pentru formalitatile §i obligatiunilelicitatiei, concurentii vor vedea condi-tiunile publicate in Monitorul oAcialNo. 153, din lulie 1878; iar pentru for-ma §i osebitele clause ale contractului,ei vor putea lua informatiuni de la mi-nister sail de la prefectura mai sus nu-miti, cu dece ile inainte de licitatie.

1881, Julie 2.No. 8,392.

Se di prin intreprindere construe-tia de cantóne pe §oséoa

Cantitatila lucrilrilor de esecutat §ipreturile lor, sunt fixate la lei 8,960,bani 55.

Licitatiunea se va tine la minister §ila prefectura judetului Ia§i, in 4ioa de18 lulie 1881.

Pentru formalititile §i obligatiunilelicitatiei, concurentil vor vedea condi-tiunile publicate in Monitorut *dalNo. 153, din Iulie 1878; iar pentru for-ma §i osebitele clause ale contractului,ei vor putea lua informatiuni de la mi-nister sail de la prefectura mai sus nu-miti, cil 4ece dile inainte de licitatie.

No. 8,890. 1881, Julie 2.

Se di prin intreprindere constru-irea de cautóne pe §oselele Ia§I-Tutora,Ia§i-Blaga §i

Cantititile lucririlor de esecutat §ipreturile lor, sunt fixate la lei 6,922,bani 72.

Licitatiunea se va tine la minister §iprefectura judetului Ia§i, in 4ioa de 18Iulie 1881.

Pentru formalitatile §i obligatinnilelicitatiei, concurentii vor vedea conditi-unile publicate in Monitorul oftcial No.153, din Julie 1878; iar pentru forma §iosebitele clause ale contractului, et vorputea lua informatiuni de la ministersail de la prefectura mai sus numitii, cudece dile inainte de licitatie.

No. 8,388. 1881, Julie 2.

Se di prin intreprindere coustruc-tia unor parapete de lemn §i reparatiaaltor de piatra pe §oséoa Ploesci-Pre-deal.

Cantitiitile lucrarilor de executat §ipreturile lor sunt fixate la lei 2,583 ,bani 16.

2338

Licitatiunea sa va tine la minister sila prefectura judetului Prahova, in dioade 18Iulie 1881.

Pentru formalitatile si obligatiunilelicitatiei , concurentii vor vedea condi-tiunile publicate in Monitorul oficial,No. 153, din lulie 1878, iar pentru for-ma si osebitele clause ale contractului,ei vor putea lua informatiuni de la mi-nister sail de la prefectura mai sus nu-

cu dece dile inainte de licitatie.No. 8,386. 1881, Iulie 2.

- Se da prin intreprindere reparatiacantónelor pe soséoa Mihitileni-Boto-sani-Harlau.

Cantit'i tile lucrarilor de executat sipreturile lor sunt fixate la suma de lei4,978, bani 61.

Licitatiunea se va tine la minister siLi prefectura judetului Botosani, in dioade 18 Julie 1881.

Pentru formalitatile si obligatiunilelicitatiel, concurentif v or vedea condi-tiunile publicate in Monitorul oficial,No. 153, din Iulie 1878, iar pentru for-ma si osebitele clause ale contractului,ei vor putea lua informatiuni de la mi-nister sad de la prefectura mai sus nu-mita, cu dece dile inainte de licitatie.

No. 3,384. 1881, Iulie 2.

-Se dprin intreprinclefe reconstruc-tia si reparatia de poduri pe sose'oa Iasi-Podu-Iloai.

Cantitatile lucrárilor de executat sipreturile lor aunt fixate la lei 5,021, b. 59.

Licitatiunea se va tine la minister sila prefectura judetului Jasi , in dioa de18 Iulie a. c.

Pentru formalitatile si obligatiunilelicitatiunei, concurentii vor vedea con-ditiunile publicate in Monitorul oficialNo. 153, din Julie 1878; iar pentru for-ma i osebitele clause ale contractului,et vor putea lua informatiuni de la mi-nister satA de la prefectura mai sus nu-mita, cu 10 dile inainte de licitatiune.

No. 8,382. 1881, Iulie 2.

- Se cla prin intreprindere construi-rea unor podete din soseaoa B5rlad-Berheciu.

Cantitatile luerarilor de executat sipreturile lor sunt cele din estimatia in-serata mai jos.

Licitatiunea se va tine la minister sila prefectura judetului Tutova, in dioade 4 Septembre a. c.

Pentru formalitatile si obligatiunilelicitatiunei, concurentii vor vedea con-ditiunile publicate in Monitorul oficialNo. 153, din Julie 1878; iar pentru for-ma si osebitele clause ale contractului,et vor putea lua informatiuni de la mi-nister, cu 10 4ile inainte de licitatiune.

No. 8,438. 1881, Iulie 2.

MONITOR:1Th OFICIAL At ROMANI/II 4 (16) Iulie 1881

Estimatia lucrdrilor de executat pe drumul mare Tema-Bel-lad, In dreptul gurei

Vdilor-Ghidgeni i Tutova l in apropiere hanul Tutova.

hdicarea lucrdrilor

A. Poryunea de psea din dreptulgurd Ghidigeni.

a) Theturi transportate in impli-nirile soselef

b) Facere de pat .c) Petri§ la impetrire .

d) Asternere petrisuluie) Cilindrarea impetruirei . . .

f) Podele la podul existent de 4.50m.g) Ferarie

Total . . .

B. Portiunea de osea din dreptulguref Tutova.

a) Taeturi transportate in implini-rile soselei . . . .

b) Facere de patc) Petri§ la impetruire .d) Asterneri petrisului .e) Cilindrarea impetrirei .

Totalul lucrárilor de sosea..f ) Tin pod de 10.00 m. pe 2 travele

peste o varsatura a Tutovel, insa:Piloti cu lemnária de la podul desf.

71 71 !I din noti . . .Lenin. noue cat. II, balec, ursi etc.

III, podeli, capt. etc.J11i111 de la podul

desflintat . .Lemnarie la parapetCatranirea lemnáriilorV apsirea parapetelorFerarie, buldne si piróne

Totalul podului . .

Totalul lucriírilor de sosea si a pod.

O. Podetul de 2.00 lumina' i 1.;i0nu ingtime cu 2rampe de racor-dare in apropiere de haunt Tu-tova in spre Berlad.

a) Podetul de stejar, piloti . . .Lemn. cat. II, labe, ursi . . . .

III, podele, captuseli etc.FerarieCatranirea lemndrielor . . . .

Totalul podului .b) Taeturi transportate la rampele

de rancordarec) Facere de pat la rampe . .

d) Petri§ pentru impetrirea ramp.e) Asternerea petrisului . . . .f) Cilintrarea impetruiref . . .

Totalul lucrarilor de sosea . . .Totalul lucrarilor de pod si sosea.Valdrea totala a lucrárilor devi-

sului de MA este de . . . .

Cantitati

...

o-w4 r-ci

111 . C.

5025.570 21m. 1. 408.00 22tn.c.681.360 12

681.360 23681.360 25

3.762 28kilg. 18.000 16

4308.790 21m 1 504 50 22

842.515 12842.515 23842.514 25

m. c. 4.473 331.543 295.387 27

11.440 28

4,695 341.791 30

p. 197.17 3144.21 32

kgr.124.141 16

m.3 5.439 292.766 27(1.718 28

kgr. 25.167 16121.42 31

m.c.517.500 21in. 1. 60.00 22

100.200 12100.200 23100.200 25

7-m

Valórea

Partial Total

0.891.11

14.000.560.65

79.301.60

4472.76452.88

9539.04381.56442.88293.33

28.80

0.89 8834.821.11 559.99

14.00 11795.210.56 471.810.65 547.63

17,209.40

39.1783.9588.6079.30

12.5390.90

0.621.591.60

83.9588.6079.30

1.600.62

0.891.11

16.000.560.65

175.21129.53477.29907.19

58.83162.80122.25

70.29198.62

2,306.17

456.60245.06532.73

40.2775.28

1349.94

460.5766.60

1603.2056.1165.18

2251.61

15616.25

21196.50

3601.56

38729.27

4 (16) Iulie 1881 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 2339

- Se dh prin intreprindere contruireaunor podete pe §oseaoa Bachil-Tergu-Ocna, sectia II.

Cantithtile lucrArilor de executat, §ipreturile lor sunt cele din estimatiuneainserath mai jos.

Licitatiunea se va tine la acest mi-nister, §i la prefectura judetuluiin Vioa de 4 Septembre 1881.

Pentru formalithtile ii obligatiunilelicitatiunel, D-nii concurenti vor vedeaconditiunile publicate in Monitorul ofl-cial No. 153, din 1878, iar pentru for-ma §i osebitele clause ale contractului, eivor putea lua informatiuni de la minis-ter sail de la prefectura m al' sus numith,cu 10 Vile inainte de licitatie.

No. 8,394. 1881, Iulie 2.

ESTIMATIA

Aretarea lucreirilor

(L)-o -.-,.

,--, ca. :-, ,..)

4 -,-,.,a,) ca

s=,, a)-t

-i---'Ce

C.)

0P.,w 0-. '4';-, _.o -

-tr, 51;..1

Preturi totale

Pe articol Pelu crare

Tipul No. 1...------ ..----..,

Podet de 2.00 m.lumind.ZidArie de piatrh cioplith. . . S. D. 3 13.750 26.73 367.54Zidilrie de piatrA ordinarh . . . , 4 50.81 23.73 1,205.72Pavagiil ,, 9 33.18 1.86 61.71Terasamente , 1 90.400 0.70 63.28Lemnhrie stejar categoria 2. . . , 5 2.311 82.46 190.56LemnArie stejar categoria 3. . . 6 1.755 65.14 114.32Surfete de chtrAnit 8 36.92 0.59 21.78Ferhrie S. P. 9 9.00 1.00 9.00

2,033.91Pentru 13 asemenea uvrage . . . . . . . 26,440.8

Tipul No. 2.Podet de 6.00 m.lumind.

Zidhrie de piatrá cioplith. . . . S. D. 3 25.600 26.73 684.29Zidhrie de piatrà ordinari . . . 4 86.440 23.73 2,051.22PavagiA 9 87.28 1.86 87.94Terasamente 1 228.920 0.70 160.24Lemnhrie stejar categoria 2. . . 5 4.231 82.46 348.89LemnArie stejar categoria 3. . , 6 5.717 65.14 372.40Surfete de cAtranit . . . . . . 8 95.29 0.59 56.22FerArie S. P. 9 20.00 1.00 20.00

3,781.20 22,687.20Pentru 6 asemenea uvrage . . . . . . . .... . . . . . 49,128.08

Tipul No. 3.Pod de 12.00 m. lumina.

Zidhrie de piatrh cioplith. . . . S. D. 3 13.750 9,6.73 366.54Zidhrie de piatrh ordinará . . 4 50.81 23.78 1,205.72Pavagiil ....... . . . . , 9 33.18 1.86 61.71Terasamente 1 90.400 0.70 63.28Lemnárie stejar in pari S. P. 10 6 piese 15.00 98.00Tisa parilor . . ..... . . S. D. 7 18.00 4.69 84.42Lemnhrie stejar categoria 2. . . 5 8.536 82.46 703.88Lemn5rie stejar categoria 3. . . 6 13.046 65.14 849.82Surfete de chtrAnit 8 180.12 0.59 106.27Ferhrie S. P. 9 55.60 1.00 55.60

3,588.24 3,588.24Total general . 52,716.27

- In Vioa de 1 August 1881, orele4 p. m., se va tine licitatie la acest mi-nister, prin oferte sigilate, pentru dareaprin intreprindere a aprovisionArei unelcantithti de 3,500 tone chrbuni de pétrà,necesari exploathrei liniei ferate Bucu-resci-Giurgiu, pe anul 1882-1883.

Detaliurl pentru acésth intreprindere,

se vor lua pe larg din publicatiunea cuNo. 6,379, inserath in MonitorulNo. 44, din 1881. (1 August).

-Se dh, in antreprish reparatiunile nece-sare la localul salei de instrumente a-gricole din Ia0.

Cantitätile lucrArilor de executat §i

preturile lor sunt pe suma de lei 5,162.Licitatiunea se va tine in Vioa de 21

Iulie 1881, la acest minister §i la pre-fectura de Jail.

Detailurile, de visul 1i conditiunile suntinserate in Monitorul oficial No. 63, dela 19 Iunie 1881, in care se corectézh e-rorile pentru termen; termenul pentrupredarea lucrárilor, este de o luna de laincheerea contractului, 1i cel pentru in-tretinerea ii garantarea lor este de unan de la data receptiunei provisorie.

(21 Julie)

-La 17 August a. c., se va tine licita-tie la acest minister 1i la prefectura jn-detului Botosani, pentru darea prin in-treprindere a constructiei unei iosele curigole 1i trotóre pavate in traversarea o-raiului Harlhu.

Valórea lucrhrilor 87,720 lei 59 bani,Detaliuri pentru acéstá lucrare se pot

vedea in publicatia cu No. 7,548, inse-lath, in Monitorul oficial No. 61, din 17runie 1881. (17 August).

La 17 Iulie 1881 , se va tine lid-tatie la ministerul agricultnrei , comer-ciuluf 1i lucrArilor publice, 0 la prefec-tura judetului Vasluiù pentru darea pririntreprindere a unor mici reparatiuni p,chile Blaga-Movila §i

Valórea lucrArilor lei 1,7081i 68 bani.Detaliuri pentru acésth lucrare se pot

vedea in publicatia cu No. 7,668 , inse-ratá in Nonitorul oficial No. 63, din 19Iunie 1881. (17 Lillie)

- La 13 Julie 1881, se va tine licita-tie la ministerul agriculturei, comerciu-lui 1i lucrhrilor publice §i la prefecturajudetului Bachu, pentru darea prin in-treprindere a consolidárel podului pes-te Bernat, in oraiul Bhchu.

Valórea lucrárilor 11,966 lei, 32 b.Detaliuri pentru acésth lucrare se pó-

te vedea in publicatia cu No. 7,378, in-serath in Monitorut oficial No. 57, din13 Iunie 1881. (13 Julie.)

-Se dà prin intreprindere constructiasoselei Barlad-Bocolina, sectiunea

Cantits tile lucrárilor de executatpreturile lor sunt cele din estimatiuneainserath mai jos.

Licitatiunea se va tine la minister 1ila prefectura judetului Tutova, in 4ioade 4 Septembre 1881.

Pentru formalithtile 1i obligatiunilelicitatiei concurentii vor vedea condi-tiunile publicate in Monitorul oficial,No. 153, din Julie 1878, iar pentru for-ma ii osebitele clause ale contractului,ei vor putea lua informatiuni de la mi-nister sat de la prefectura mai sus nu-mith, cu Vece 4ile inainte de licitatie.

No. 8,396. 1881, Julie 2.

2340 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

CALEA BARLAD-DOCOLINAEstimatia luer&rilor Intro prollele No. 177 §i 345

tinanabiPretulInd icarea luerdrilor

'etI-1 co

^cs

6 4zce

4%.

>et

ace

Th

Pe uni-Pe articoltate

leilei

Total

lei

A. Terasarnente.

a) Tdeturi aruncate cu lopata inimpliniri.

b) Tdeturi duse cu róba in im-pliniri la distante medie de 32 m.

c) Tdeturi duse cu róba in depo-site la distant& medie de 32 metri.

d) Táeturi duse cu carul in im-pliniri la distantd medie de 238 m.

B. Luercirt de sosea.Facere de pat pe metru curent.

b) Petri§i pentru impetrirea so-selei i pentru reservele de nitre-tinere

c) Asternerea petrisului in patpe metru cub rèspândit

d) Cilindrarea §oselei pe m. c. .

C. Luerdri de arta (a se vedea es-timatia podetelor anexate)

a) Podete de ate 1 met, lumind.b) Podete de 3.00 metri lumind-

Totalul este de lei .

27 1240.500

28 60686.580

29 3443.770

30 3422.420

in. 1.31 8350.00

12 12766.5

32 11696.5034 11696.50

--La 8 Iulie 1881, se va tine licitatiela ministerul agriculture , comerciului

lucrârilor publice pentru darea prinintreprindere a aprovisiondrei materia-lelor de feririe i lemndrie, necesarepentru atelierele scóle de arte i mese-ru din Bucuresci, in cursul anului. 1881-1882, pan& la concurenta sumel de lei8,000.

Detalinri pentru acéstalicitatie se potvedea in publicatia cu No. 7,131, in-seratd in Monitorul oficial No. 53 , din9 Iunie 1881. (8 Iulie)

-La 1$ Iulie 1881, se va tine licitatiu-ne la acest minister 1i la prefectura ju-detului Brìuila, pentru refacerea stradelcheului vechid de la casa vdmei pand ladebarcaderul acienpei vapórelor austria-ce din portul

Valórea luerdrei dupd devis este delei 6,574, bani 67.

Detalinri pentru acéstd, licitatiune sepot vedea in publicatiunea en No. 7,132,inseratit in Monitorul ofteial No. 57.

(13 Julie.)

-La 27 Julie 1881 , se va tine din nodlicitatie la ministerul agriculturei, co-rnerciulu i lucrdrilor publice si la pre-fectura judetului Boto§anT, pentru da-rea prin Intreprindere a reconstructiel

101

0.72 893.16

1.00 60686.58

0.90 3099.39

1.62 5544.38

1.11 9268.50

16.00

0.560.65

1086.921886.45

2042.64

6499.647544.22

10869.201886.45

70223.45

218307.86

12.755.65301186.96

soselei Botosani-Mihdileni , spre barie-ra orasului.

Valórea lucrdrilor 14,810 lei si 27 b.Detaliuri pentru ac6std lucrare se p6-

te vedea in publicatia cu No. 5,369, in-serata in Monitorul ofi,cial No. 26 , dinMaid 1881. 8-4

MINISTERUL DE FINANCE

Direetiunea general& a v&milor §ieontributiunilor indireete.

In administratiunea central& a viimi-lor, afiându- se mai multe posturi vacan-te de copisti, retribuite cu 110 lei men-sual, se publicd spre cunoscinta genera-ld cd pentru ocuparea lor se va tineconcurs in dioa de 8 Iulie 1881, la orele3 dupd arniadi.

De la aspiranti se cere, pe lâng& di-ploma de bacalaureat i certificat de tra-gere la sorti, s aibd o scriere corectd

caligrafici.No. 20,465. 1831, Julie 3.

-Se publied spre cunoseinta generaldcA, in dioa de 10 Iulie 1881, se va tinelicitatiune, in localul biuroului vamalGiurgiu, pentru vendarea tine ladi, mar-ca M. C., No. 649, continând diferite

4 (16) Inlie 1881

pdldrii de pae, in greutate de kilogr. 28,abandonate in acea

Doritoril de a eumpera acele pildrii,se vor presenta in dioa sus-indicatd lamentionatul biurar de vamd , spre aconcura la licitatie.

No. 20,319. 1881, Iulie 2.

Casieria general& de Ialomita.

In dioa de 25 Maid 1881, cu declara-tia No. 5,491, s'a inaintat de acéstd ca-sierie, case de depuneri, consemnatiuni§i economie, suma de lei 2,000 in efecte.

Din conrespondenta urmatd, resultdcd casa de depuneri, consemnatiuni i e-conomie, a emis §i expediat acestei ca-sierii recepisa No. 58,067, din 1881, dars'a perdut la postd, chci nu s'a primitInca pând acum.

Pe basa acestora dar, sub-semnatuleasier general de Ialomita, declar per-dutd recepisa easel de depuneri, consem-natiani i economie, sub No. 58,067, din1881, si invit pe ori-cine o va gasi, s opresinte acestel casierii, cdci in cas con-trariú dupd trecere de 30 de dile, seconsiderd fárd valóre, conform art. 40,din regulamentul easel de depunericonsemnatiuni.

No. 6,676. 1881, lunie 26.

Casieria generaRt de Teleorman.

Conform art. 12 §i 13 din legea de un-mdrire, se publicti spre cunoscinta ge-nerald cd, la 15 Iulie 1831, orele 10diminéta, pând la orele 4 dupd-amódi,se va tine licitatie pe pinta Romulus,din urbea Turnu-MAgurele, pentru vn-qarea averei sechestrat& de la D-na Lu-ta Paspale, pentru plata ratelor mosieiCioróica, pendinte de comuna Ldceni,acest judet, plus procentele legale, insd:

1. 0 trdsurd veche pe arcuri cu co§,avind colórea Galbentd.

2. Trei unul la pér negru arm dsar,al douilea la per idem, bréz in frunte,§i al treilea la per roib.

3 0 iapd la per vendtd, Wand, errmânz mic lângd, densa.

4. Doul bol de jug, unul cu córnelemari tapuse, 1i cel de al douilea cu cor-nul sting plecat in jos, ambi la pér vi-neti, din care unul si cam galben:

5. O. cdrutd de doul boi veche tinutd;Doritori d'a cumpéra acéstid avere,

sunt invitati d'a se presinta in arelataqi, orií i loe, pregaiti cu bani spre adepune inainte o cautiune de 5 O/o, dinpretul presurnat al averei pusd hi yin-dare, apoi indatd dupd adjudecare, pre-tul intreg la casierie pe séma casei dedepunerT, unde va sta pand la predareaaverei vindutd, dupd care apoi se va re-gula incasarea banilor la Slat, §i prise-Era banilor se va restitui cumperdtoru-

4 (16) Iu lie 1881 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIA'. 2341

lui imediat dupa terminarea operatiuneT.Vindarea este perfecta din momentul

depunerel pretului intreg resultat la li-citatie i numai aprobarea pretu-rilor de catre administratia domenielorStatului.

Concurentii, cari nu vor depune ime-diat pretul de adjudecare, vor perde ga-rantia depus In folosul Statului.

Vindarea vitelor si a objectelor, se fa-ce in starea in care se afla pe loc, ori-cecheltuelf de transport , sunt de drept insarcina cumperatorului, fari a angajaintru nimic pe Stat.

Dómna debitóre este prevestita prinacésta, ca mai inainte de dioa defiiptapentru vindarea silita a averei, se cautea o vinde in mod voluntar, insa cu apro-barea cas'erief, depunênd la casierie maiintàiü pretul i apoi sa se incuviintezepred area averei contractata spre vindare;cunosand ca, in cas contraria se va e-fectua vindarea silita pe ori-ce pret varesulta la licitatie, fara nici un drept dereclamare.

Asemenea D-na debitóre, este invita-ta cu acésta, sa asiste la licitatie i sasubscrie actele de adjudecare, caci iu cascontraria, se va efectua vindarea inlipsa sa.

No. 5,713. 1881, Iunie 27.

Conform art. 12 si 13, din legea deurmarire, sub-semnatul publica ca, indioa de 15 Julie 1881, de la orele 10 di-minéfia, pana la 4 dupa amédi, se va ti-ne licitatie publica pe piata Rumulus,din acest oras pentru vindarea averilorsechestrate de la debitorii Statului nota-ti mai jos, pentru plata sumelor ce da-torédii din arendi si altele, adica :

1. 100 chile marl_ porumb, din recoltaanului 1880, avere a D-loi Zacharia Ma-vromati, fostul arendas al mosiei

2. 220 chile mari porumb, averea aD-lui Pandele Anton escu, pentru achi-tarea taerei a 310 arbori de reservii inmai mult dupa contractul periodulni1868-1873, din padurea Tigania Dra-génesci, i taerea in plus a 9 pogéne118 stinjeni.

Doritori de a cumpéra asemenea pro-ducte, sunt invitati de a se presinta inaratata di, ora i loc, pregatiti cu bani,spre a depune inainte o cautiune de 5la °/, din pretul presumat al averei pu-sa in vindare, apol indath dupa mesu-ratoarea si predarea averei yin duta ,dupt care apoi se va regula incasareabanilor la Stat, pe cantitatea esita lamésuratóre i prisosul banilor, se va res-titui cumpseratoruluf imediat dupa ter-minarea operatiunei.

Vindarea este perfecta din momentuldepunerel pretului intreg resultat la li-eitatie i numaT dupa aprobarea pretu-

rilor, de care administratia dmenielorStatului.

Concurentii cari nu vor depune ime-diat pretul de adjudecare, vor perde ga-rantia depusa, in folosul Statului.

Vindarea productelor se face ia stareain care se afid pe loc, ori-ce cheltueli fiecu mésuratórea, preclarea, transportul,sad batutul porumbului, sunt de dreptin sarcina cumpèratorului, fara a anga-ja intru nimic pe Stat.

Domnii debitori sunt prevestitl prinacésta ca mai inainte de dioa defiptapentru vindarea silita a averilor urnah-rite, sé. caute a vinde in mod voluntarcu aprobarea casieriei, depunend la ca-sierie mal intaia pretul i apoi sa se in-cuviintede predarea averilor contractatespre vindare, cunoscencl ca in cas con-traria, se va afectua vindarea silita peori-ce pret va resulta la licitatie, fardnici un drept de reclamatie.

Asemenea domnii debitori, suut invi-tati cu acésta, sa asiste la licitatie i sasubscrie actele de adjudecare; 6,6 in cascontraria, se va efectua vindarea in lipsaD-lor.

No. 5,786. 1881, Iunie 27.

In dioa de 15 Iulie 1881, fiind a sevinde prin licitatie publicé, in orasulTurnu-Mégurele, piata Romulus, pro-dusul a 4 pogóne rapita, 10 pogóne cu

si a 5-a parte ce i se envine dijmadin semanaturile locuitorilor WU, re-colta anului curent, dupa, mosia Statu-lui Balacia, avere a D-lui Nae M. Pe-reteanu, arendasul acel mosii sechestra-ta de noi, pentru desdaunarea Statuluide suma de lei 525, ce datoreda din a-tenda acei mosii.

Sub-semnatul publica spre generalacunoscinta a doritorilor , cari vor voi acumpera acest product, ca, in aratata qi,sA se presinte la licitatie insotiti fiindsi de cuvenitele garantii,spre a fi admisila concurenta, iar procluctul supus yin-darei, se considera védut i placut.

No. 5,641. 1881, Iunie 21.Tri 4ioa de 15 lulie 1881, fiind a se

vinde prin licitatie publica in orasulTurnu-Magurele, piata Romulos , 150chile marl porumb , cu aproximatie dinrecolta anulni 1880, dupa mosia Statu-lui MerisanI, avere a D-lui Dimitrie Le-venti, arendasul acei mosii sechestrat de.noi, pentru desdaunarea Statului, de su-ma de lei 3,592, bani 50, ce datorédii dinarenda acei

Sub-semnatul publica spre generalacunoscinta a amatorilor, cari vor voi acumpéra acest product ,ca, in arétata di,

se presinte la licitatie, insotiti findsi de cuvenitelegarantii, spre a fi admisila concurenta, iar productul supus yin-dérei, se considera vedut si placut pe loc

No. 5,770. 1881, Iunie 25.

A NUNCIURI JUDICIARE.

LICITATIUNI

Tribunalul Ilfov, seetia de notariat.D. perceptor al culórei de Albastru,

prin adresa No. 751, din 1879, si pe ba-sa aprobaxei a onor. minister de finan-ce, a cerut punerea In vindare cu li-citatie a caselor cu locul lor, din comu-na Bucuresci, suburbea Barbatescu-Noa,strada Pundatura-Putului, alaturi cuNo. 1, averea D-lui Costache Gheorghe,de profesie proprietar, domiciliat chiarin aceste case.

Aceste case sunt de gard, lipite cupament, compuse din cloud camere, in-velite cu sita, o magazie de scanduri,curtea imprejmuita cu uluci; se inveci-nesce cu Niculae Apostolescu, cu Zarn-fira Veldt-Iva, cu un loc al D-nei Ecate-rina Berlescu, i cu strada mentionata.

Asupra acestui imobil nu se mai afldalta imprejurare.

Se face dar cunoscut in general, ca a-césta licitatie se va urma in pretoriul a-cestui tribunal, In 4ioa de 2 Octombre1881, orele 11 diminéta, avend in vede-re ea toti aceia cari ar pretinde ver-undrept de proprietate, usufruct, servitute,chirie, privilegia, ipoteca, sail veri-ce altdrept asupra imobilului in cestiune, sa searate la tribunal, inainte de 4ioa fixatapentru licitatiune, spre a'si arata preten-tiunile ; cad, in cas contraria, veri-cecereri se vor ivi, nu se vor considera.

No. 6,801. 1881, Mai:a 13.

D. perceptor al culérei de Albastru,prin adresa No.815, din 1879, si pe basaaprobärei onor. minister de finance, acerut punerea in vindare cu licitatie acaselor cu locul lor, din comuna Buen-resci,suburbia Manu-Cavafu, strada Bro-steni, No. 3, averea D-lui Stoian Cons-tantin, de profesi e proprietar, domiciliatchiar in aceste case.

Aceste case sunt compuse din o pra-y alie i o camera en un etacel i maga-zie, téte de gard, invelite cu olane ; seinvecinesce cu Ghita Zaharia, cu DinuGospodin, cu strada Mocani,si cu stradamentionata.

Asupra acestui imobil nu se mai atlaalta imprejurare.

Se face dar cunoscut in general eh a-césta licitatie se va urma in pretoriolacestui tribunal, in 4ioa de 2 Octombre1881, la 11 ore diminéta, avend in ve-dere ea, toti ace! cari ar pretinde veri-undrept de proprietate, usufruct, servitute,chirie, privilegif, hipotecil sal veri-cealt drept asupra imobilului in cestiune,sa, se arate la tribunal inainte de dioafixata pentru licitatiuue, spre a'§I aréta


pretentiunile; cad' in cas contrariù yeti-ce cereri se vor ivi, nu se vor considera.

No. 6,810. 1881, Maiil 13.

D. perceptor al culcirei de Negru,prin adresa No. 18, din 1878, §i pe ba-ss aprobarei a onor. minister de finance,a cenit punerea in vimjare cu licitatie ácaselor cu locul lor, din comuna Bucu-resci, suburbia Panteleimon, strada Fun-datura-Vaselor, No. 19, avereaToma Niculae, de profesie proprietar,domiciliat chiar in aceste case.

Aceste case sunt cu 3 camere §i o ma-gazie, invelite cu §ita ; se invecinescecu Ghita Birjaru igàuui, cu un locviran, §i en strada mentionata.

Asupra acestui imobil nu se mai afi5,alta imprejurare.

Se face dar cunoscut in general ea a-césta, licitatie se va urma in pretoriulacestuf tribunal, in 4ioa de 3 Octombre1881, la 11 ore de diminéta, avênd Invedere ca toti acei cari ar pretinde veri-un drept de proprietate, usufruct, servi-tute, chink, privilegiil, hipoteca saú verf-ce alt drept asupra imobilului in cesti-une, sa se arate la tribunal inainte deioa fixatá pentru licitatiune, spre a'§i

arata pretentiunile; cad, In cas contra-veri-ce cereri se vor ivi, nu se vor

considers.No. 6,669. 1881, Maiil 8.

D. perceptor al culórei de Negru,prin adresa cu No. 1,902, din 1879, §i pebasa aprobarei a onorab. minister de fi-nance, a cerut punerea in vindare cu li-citatie a caselor cu locul lor, din comunaBucuresci, suburbea Delea-Noua, stradaPárului, faril No., averea D-lui CostacheHristea, de profesiune proprietar, do-miciliat chiar in aceste case.

Aceste case sunt compuse din 2 earner§i o magazie, invelite cu §indrila; se in-vecinesce cu Alexa Raclu, cu drumul, §icu strada men tionata.

Asupra acestui imobil nu se mai afláalta imprejurare.

Se face dar cunoscut in general ea, a-césta licitatie se va urma in pretoriulacek tui tribunal, in 4ioa de 3 Octombre1881, orele 11 de diminéta; avêncl invedE re ca toti aceia cari ar pretinde veri-un drept de proprietate, usufruct, servi-tute, chirie, privilegiù, ipoteca sati verb-ce al t drept asupra imobilului in cesti-une, sa se arate la tribunal inainte deçlioa fixata, pentru licitatiune, spre aaréta pretentiunile ; caci, In cas contra-rit, veri-ce cereri se vor ivi, nu li se vorconsi dera.

No. 6,660. 1881, Maiii 8.

D. perceptor al colórei d e Albastru,prin adresa No. 294, din 1879, §i pe basaaprobarei onor. minister de finance,

a cent punerea in vincjare cu licitatiea caselor cu locul lor, din comuna Bucu-resci, suburbia Foi§oru, strada Vitan,No. 9, averea D-lui Anghel Irimia Danu,de profesie proprietar, domiciliat chiarin aceste case.

Aceste case sunt de gard, compusedin doué camere, invelite cu §ita, curteavirana ; se invecinesce cu Iancu Dobre,cu Ion, §i cu strada mentionata.

Asupra acestui imobil nu se mai afiaalta imprejurare.

Se face dar cunoscut In general di a-césta licitatie se va urma In pretoriulacestul tribunal, in 4iva de 3 0 ctombrie1881, la 11 ore diminéta, avênd In ve-dere cá toti acei care ar pretinde vre undrept de proprietate, usufruct, servitute,

privilegiú, ipotecil saù ver-ce altdrept asupra imobilului In cestiune, sa,se arate la tribunal inainte de qioa fi-xata pentru licitatiune spre a'§i ariltapretentiunele ; cáci, In cas contrariii,veri ce cererl se vor ivi, nu se vor con-sidera.

No. 6,651, 1881, Maiil 8.

D. perceptor al colórei de Albastru,prin adresa No. 1,272, din 1879, §i pe ba-sa aprobarei onor. minister de finance,a cerut punerea in vên4are cu licitatiea caselor cu locul lor, din comuna Bu-curesci, suburbia Bro§teni, strada Frati-lor, No. 19, averea D-lui Ghita Nládo-vici, de profesie fabricant de lumânári,domiciliat chiar in aceste case.

Aceste case sunt de gard, avênd 2 ca-mere, invelite cu olane, langa aceste case

magazie de scanduri, invelita cu scan-duri, in fundul curtei o fabrica de zid inpaianta, invelita cu olane, In fabricá put,2 poduri de scanduri, aleçlate pe furcide lemn in curte, curtea imprejmuith cuuluci ; se invecinesc cu povarna deceda-tului Moscu, in fund en Garlita-Mica,cu Manda §i altii, §i cu strada mentio-nata.

Asupra acestuf imobil nu se mai afla,alta, imprejurare.

Se face dar cunoscut in general ca a-césta, licitatie se va urma in pretoriul a-cestui tribunal, in 4ioa de 3 Octom-brie 1881, la 11 ore diminéta, avènd invedere ca toti acei care ar pretinde vreun drept de proprietate, usufruct, servi-tute, chink, privilegiii, ipoteca saù ver-ce alt drept asupra imobiluluf in cesti-une, sa se arate la tribunal inainte deqioa fixatá pentru licitatiune spre a'§iaráta pretentiunele ; cad, in cas contra-

veri ce cereri se vor ivi, nu se vorconsidera.

No. 6,632, 1881, Maiii 8.

D. perceptor al colórei de Negru,prin adresa No. 545, din 1879, pe basa a-probarel onor. minister de finance, a ce-

rut punerea in vênijare eu licitatie a ca-selor cu locul lor din comuna Bucuresci,suburbia Agiu, strada Popa-Nanu, No. 1,averea D-lui Lache Marinescu, de prole-sie tamplar, domiciliat chiar in acestecase.

Aceste case sunt compuse din duoè ca-mere §i o magazie, invelite cu lita, cur-tea imprejmuita, grajd de scanduri, in-velit cu §ita ; se invecinesce eu Bála§eaChiriac, cu Glita Stan, in fund cu Ghi-

tá Stan §i cu strada mentionatil.Asupra acestui imobil nu se mal afla

altá imprejurare.Se face dar cunoscut in general ea a-

césta licitatie se va urma In pretoriul a-cestui tribunal, in 4ioa de 3 Octom-brie 1881, la 11 ore diminéta, avênd trivedere ca toti acei cari ar pretinde vreun drept de proprietate, usufruct, servi-tute, chirie, privilegiú, ipoteca saú veri-ce alt drept asupra imobilului In cesti-une, sa se arate la tribunal inainte delioa fixata pentru licitatiune, spre a'§iaráta pretentiunele ; cad, in cas con-trariú, veri ce cereri se vor ivi, nu sevor considera.

No. 6,642, 1881, Maiù 8.

D. primar al comunei Bolintinu-din-Vale, prin aclresa cu No. 3,892, din1873, qi pe basa jurnalului onor. consi-Nil de mi§tri No. 4 , din 1873, a cerutpunerea In vinçlare cu lic:tatie a 2 casecu locul lor, precum §i a duoë locuri lacamp, din comuna Bolintinu-din-Vale,plasa Sabaru, acest judet, averea D-lorNeagu Stan §i Tánase Popescu, ambil a-gricultori , domiciliati chiar in acestecase.

1. Casele lui Neagu Stan, este de gard,cu duoé camere §i salá, invelite cuIn curte un co§ar de nuele §i un patulise invecinesce cu proprietatea D-lui Stansin Stan si cu ale lui Nae Vedea, iar lo-cul de la camp arabil, se invecinesce culocul decedatuluf Stoica Coman §i cuValea-Dregoiului.

2. Casele lui Tánase Popescu, cu lo-cul lor, sunt de gard, cu 3 camere, o a-manita §i cuhnie, in curte un patul engrajd de desub §i un cow, invelite tótecu §ith, avênd §i gradina, alaturi de ca-sa o pravalie de gard, invelitá cucu duoé Incaperi §i pivnith , la camp 4pogeole loc arabil, care se invecinesce culocurile D-lor Dinu Cárstea §i PanaitStefánescu, iar casa §i prilvália, se in veci-nesce cu Nita, Tatuta TJ§urelu §i Dinc5,G. Stegarescu.

Asupra acestui imobil nu se mai aflaalta imprejurare.

Se face dar cunoscut In general ca, a-cósta licitatie se va urma in pretoriulacestui tribunal, In çlioa de 3 Octombre1881 , la orele 11 diminéta , avênd invedere cá toti acei cari ar pretincle

pe pieta tribunalului, Incepênd de la o-rele 11 inainte, averea urmarite a D-luiG. Nicolescu, care se compune din 2 ju-metett diferite garniture, mobile §i 2oglindi de perete, pentru despegubireaD-lui §tefan Dumitru.

No. 8,071. 1881, Iunie 27.

CITATIUNE

Trib. Ilfov, seetia II eivilo-corec-tionalit.

D. Tome I. Anion, este chemat la a-cest tribunal in dioa de 9 Iulie 1881, laorele 11 de diminéta , spre A se cercetaca prevenit in proce.ul de furt pin efrac-tie ; avend In vedere ce, de nu va fi ur-metor, se va condamna in lipse.

No. 5,688. 1881, 26 Iunie.

4 (16) Iu lie 1881 MONITORIIL OFICIAL AL ROMANIEI

vre un drept de proprietate, usufruct,servitute, chirie, privilegiù, ipoteca saúver-ce alt drept asupra imobilului incestiune, si se arate la tribunal inaintede dioa fixate, pentru licitatiune, spre

areta pretentiunile ; cad, in cas con-trariti, veri-ce cererT se vor ivi, nu se vorconsidera.

No. 6,676. 1881, Maiú 13.

Tribunalul de Olt.

Tribunalul, prin: incheierea cu No.3,343, de la 30 Iunie 1881, a incuviin-tat punerea din noit in vindare cu licita-tie a mo0ei Leleasca i Dobroteasa, cea fost remhe asupra Anastase Ca-lenderoglu, adjudecatarul, cu suma de leinoui 198,500, §i pentru ca in termenul le-gal n'a depus suma prevéduta de 198,500lei, conform art. 553 din procedure ci-

Pe aceste base tribunalul pune dinnoii in vindare in comptul D-lui adju-decatar mo§ia Leleasca §i Dobroteasa,din judetul Oltu, plasa Oltu, a se vindecu licitatie la acest tribunal in dioa de22 August, la orele 10 diminéta, caremo0e este situate in hotarul comunelLeleasca §i Dobroteasa, ale cáror hota-re cu vecinetate, precum §i sarcinele a-flate in dosar, sunt prevedute in publi-catia prin Monitorul oficial, No. 34, dela 13 Februarie 1881. Pentru acésta dar,se publicá pentru generala cunoscintace, doritorii ce vor voi a concura sa sepresinte la acest tribunal in dioa indi-cate mai sus, unde este a se efectua yin-darea, conform legei.

Se soméze, ca toti aceia ce vor pre-tinde vre-un drept de proprietate, usu-fruct, servitute, chirie, privilegiú, ipo-tece sad' veri-ce alt drept din cele pres-crise la art. 506 din pr. civila, sa se a-rate la acest tribunal, mat 'nainte deadjudecatiune, ceci in urmá ivindu-se,nu li se vor considera.

No. 11,332. 1881, Iunie 30.

Corpul portitreilor trib. Ilfov.

Se publica spre generate cunoscintece, pentru dioa de 13 Tulle 1881, s'afixat de onor. tribunal Ilfov sectia V co-merciale , a se vinde cu licitatie la fataloculul, calea Victoriel, No. 50, avereamobile a D-lui Alexandru Mastichi, pen-tru despegubirea D-lui G. Serian, carelea achitat pe primul creditor C. Th. Ra-dulescu, acésti vindare va incepe de laorele 11 inainte 1i ne putftidu-se termi-na in acea di, va continua §i in dileleurmatóre.

No. 8,065. 1881, Iunie 27.

Se publica spre generala cunoscintace, D. jude al ocol. II local, a fixat dioade 9 Julie 1881, a se vinde prin licitatie,

ESTRACT DE DECISIUNI

Judele ocolulul I Bucuresei.Prin cartea de judecate cu No.611, din

22 Iunie 1881, s'a condamnat D. Mas-saloup, inginerul, sá pletésce movenito-rilor decedatului Fr. Bossel, 738 lei, cuprocente legale de la 3 Iunie 1881 ,

§i pane la achitare, plus 30 lei cheltuelide judecate.

Acéste, carte se pronuncia cu dreptulde opositiune §i apel, conform art. 74 §i84 legea jud. de ocóle.

171316172111711MEIONS

ANUNCIURI ADMINISTRATIVE

Primária comand Etueuresei.

Oralul Bucuresci, eyelid pregatite pla-nurile canalurilor de sub-strade, de inintreprindere acésta a doua parte a lu-crarilor see de edilitate, fixand pentrutinerea licitatiunet dioa de 4 (16) Sep-tembre 1881.

Devisul lucrarilor se compune dinurmátórele lucreri :

1. Terasamente .

2. Z id Lie3. Lemnerie4. Fererie in tucift . .

5. Alamerie6. Zincerie

1,064,2182,464,173

357147,498

1159,000

2746

20

7. Refaceri de pavagiti§osele . . . . . 250,846 808. Indemnisari . . 1,9809. Suma devisulut . . 3,938,188 73

10. Cheltuieli nepreve-dute . . . . . . . 61,811 23

11. Lucreri eventuale . 1,000,00012. Total general . . . 5,000,000Tóte aceste lucrári trebueic termina-

te One la 1 Iunie 1884.Rabatul oferit prin sub-misiune tre-

2343

bue se, fie exprimat in procente din to-talul general.

Planurile, devisul §i caetul de sarci-ne sunt la dispositia antreprenorului,in cancelaria d,rectiunei lucrarilor, os-pelul municipal.

In urma unef cereri inscrise, se va li-bera doritorilor devisul §i caetul de sarciná tiperit.

Ofertele se vor presenta in scris, si .

gilate, purtand inscriptiunea :Oferte pentru canalisarea ormului,"

li vor fi adresate primer-let Bucur esci.Ofertele se primesc pane in, inclusiv,

qioa in care se va tine licitatie.Consiliul comunal '§I reserve, dreptul

de a confirma sail nu resultatul licita-tiunei.

Forma ofertei.Sub-setunatnl, me declar gate de a

lua in intreprindere executarea canali-saret oraplul, conform planurilor ceam vedur, i aleturatul caet de sarcine,iscalit de mine, cu un scedemént de pro-cente din totalul general.

Conditiuni pentra sub-mlsiune i dareain intreprindere a lucretrilor.

Art. 1. Ofertele trebue si fie insotitede un caet de sarcine sub-scris de con-curent.

Art. 2. Pentru a putea fi admi0 la li-citatie, doritori I sunt obligati a presen-ta prim ariel cu 3 dile mat 'nainte certi-ficate prin care se, dovedésca ce nfl maiexecutat asemenea lucreri saù alte actedin care se, reiase ce le pot execute.

Primeria va decide dace concurentulpóte saù nu fi admis la licitatiune.

Art. 3. Concurentul trebue sá ale titrepe lenge, sub-misiune chitanta prin carese constate ca a depus la case comuna-16, suma de lei 100,000 ca garantie pro-visorie, acesta va sta drept asigurare cain cas de a se adjudeca lucrarea pe nu-mele tut, adjudecatarul va depune ga-rantia definitive,.

Art. 4. Perso'nele cari ar voi sa se in-sarcineze cu acéste lucrare, sunt rugatea se presenta la ospelul comunal, in maisus citata di la 4 (16) Septembre 1881,la orele 1 dupe amiadi.

(10 §i 15 lulie.)

atattgedialiNSISEMIrgwasweacas.,4,:'

Consiliul de diseipliná al advocati-lor districtuluf Dambovita.

Consiliul prin jurnalul seú No. 61, dela 11 ale curentef luni Iunie 1881 , ad-mitênd, intre stageri advocati pe D. JoanG. Campeanu , din comuna Tèrgovisce,judetul Dambovita, in baza actelor ce apresintat 1i examenul depus cu succes, sepublice acésta spre generate cunoscinta.

No. 63.

2344 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 4 (16) mulie 1881

PROGRAMUL ALERGARILOR DE CAT DIN BUCURESCI(Fruit prejudieiul celor ce s'ar mai intercala)

IN TRUNIRE DE TOAMNA. ZIOA IN TE1A, DUMINICA, 27 SEPTEMBRE, LA ORELE 2 POST-MERIDIANE

Sub Inaltul patronagiii al 111. S. Regelu i. sub directiunea societiitel de Incuragiare

I. Alergare Mi1itar., pentru armasari, epe aú jugani de ori-ce vârsii de ori-ce provenin, apartinend D-lor ofi-ceri ai armatel române, incalicati de proprietari, sail de carnarazii D-lor. Distanta 2000 metre. Intrarea 50 lei. Greutateaminimum 70 kilogr. Inscrierea plana, la 24 Septembre la 12 ore din di. Premiul I, 1000 lei.Premlul II, 400 lef.Pre-miul III 100.

II. Premiul societatei de Incuragiare, (Derby-Roman). Alergare pentru mânzi §i manze de 3 qi 4 ani, nascuti §i cres-cuti in Romania, inscri§i in Stud-Bookul Jokey-Clubuluf roman. Distanta 2000 metri. Intrarea 200 lei. Greutatea duphvèrstii. Inscrierea liana la 27 August. Cu intrare indoita liana la 24 Septembre. Retragerea pe jumétate dach este decla-rata pand la 15 Septembre orele 12 din di. Premiul I, 5000 lei. Premiul II, 1000 lei.

III. Premiul de tómnä. Alergare pentru armasari §i epe de ori-ce etate §i de ori-ce proveninta. Invingetorul de reclamatpentru 2000 lei daca apartine unuf strein ne stabilit in Romania. Ori-ce cal apartinend unuf proprietar roman, saii unlitstrein stabilit in Romania, care va fi declarat de vêndare (in cas de a ch§tiga) pentru ace1a0 pret, va beneficia de o des-careare de 3 kilogr. Acésta declaratie urméza a se face o data cu inserierea caluluf. Invingétorul, daca este* de vandare,va fi pus in licitatie publica V4 de o on), dupa, alergare. Proprietarul calului are dreptul de a concura, prisosul insa, a-partine fondului curselor. Dreptul de reclamat prevedut de regulament, este un drept esclusiv al proprietarilor romani§i in asemenea cas, acest drept incepe de la cel d'antaia cal al unuf proprietar roman care vine dupa caif streini , dupaordinea sosirei lor.Distanta 2500 metre. Intrarea 150 lei. Greutatea dupa, virsta. Inscrierea pand la 27 August; cu intrareindoita Oa, la 24 Septembre. Retragerea pe jumetate daca este declaratapana la 15 Septembre, orele 12 din di. Pre-mini I, 2500 lei. Premiul II, 500 lei.

IV.Alergare militará pentra &tiara§ (Trupá). Intrarea liber2í. Distanta 1500 metre. Caii trebue sa, fie proprietateaCaif a caror talie nu va trece peste 14 pumni, vor avea la plecare un avans de 20 metre asupra celor l'alti.

Calul pur singe nu este admis. Calara§ul trebue sii infatileze un certificat al comandantului de escadron, care sa, declarecit calul apartine calaraplui; el va coprinde semnalementele calului.

Seria I a voluntarilor de 2 ani. Premiu unic, un obiect de arta.Seria II a calara§ilor recrutatf. Premiul I, 250 lei. Preniiul II, 150 lei. Premiul Ill, 100 lei.V. Premiul PA§canI. Alergare pentru caii apartinend proprietarilor români cad alergat nici o data, sail earl aler-

gand n'aa ca§tigat in cariera lor 0 surnd de 1000 lei. Caif premiaitu alergarea calara§ilor nu sunt escluiL Distanta 1500metre. Intrarea Greutatea minirnd 70 Jokey de profesiune vor purta 3 kilogr. mai mnit. Inscrierea liana la24 Septembre, la 12 ore din di. Premiul I, 1000. Premeiul II, 300 1-f.

pIOA A DOUA, DUMINIC.A. 4 OCTOMBRE, LA ORELE 2 DUPA AMIApt

I. Premiul Majestätei Sale Regele. Alergare cu garduri, pentru armanri, epe §i jugani , de ori-ce etate §i de ori-cepro reninta, apartinend proprietarilor romani, saa streini stabilitf in Romania. Distanta 2000 metre ; 5 gardurf de 31/2picióre naltime. Intrarea 150 lei. Greutatea dupa virstá. Inscrierea pand la 4 Septembre; cu intrare indoità pana la 1 Oc-timbre. Retragerea pe jumátate daca este declarata pana la 15 Septembre, orele 12 din 4i.Premiu1 I, Un obiect de arta,oferit de M. S. Regele. Premiul II, 500 lei. (Acésta alergare se va alerga in urma celor alte.)

II. Premiul Colintina. Alergare pentru armasari, epe ijugauí, de ori-ce varsta, §i de ori-ce proveninta. Toticail sunt dereclamat. Ori-cari din ei pentru pretulde 2000 lei. Greutatea dupa, varsta, insa calul declarat de vêndare pentru 1500 lei,se va folosi de o descarcare de 11/9 kilogr.; pentru 1000 lei 3 kilogr. Caul nascuti §i crescuti in tdra se vor mai folosi pelânga acésta inca de o descarcare de 11/, kilogr. Declaratia pentru scaderea pretului urméza, a fi facuta o data cu inscrip-tia. Distanta 2000 metre. Intrarea 50 lei. Inscrierea pand la 1 Octombre. Premiul I, 1500 lei. Premiul II, Intrarile'Ana la concurenta de 500 lei.

III. Marele premiu al Jokey-Clubulul. Alergare internationala, pentru armasari §i epe pur-sânge, de ori-ce etate §ide orf ce proveninta. Inviaetorul de reclamat pentru 4000 lei daca apartine until strein nestabilit in Romania. Dreptul dereclamat prevedut de regalament este un drept esclusiv al proprietarilor români i in asemenea cas, acest drept incepe dela cel d'antaiii cal al unuf proprietar roman , care vine dui:6, caii streini , dup5, ordinea sosiref. Caii de reclamat pentru4000 lei, pórta greutatea dupa, varsta lor; pentru fie-care 1000 lei in sus , un adaos de 11/, kilogr. osebit de greutateaprescrisa la art. 21. Distanta 3000 m. Intrarea 250 lei. Greutatea dupa, varsta. Inscrierea pana, la 4 Septembre; cu Indoitàintrare liana la 15 Septembre. Retragerea pe jumétate daca este declarata papa la 20 Septembre, 12 ore din di.PremiulI, 8000 lei. Premiul II, 1000 lei. Premiul III, 250 lei.

IV. Premiul Sub-scriptorilor. Alergare pentru armasari, epe saa jugani, de ori-ce virsta §i de ori-ceproveninta. Invin-g6torul devine de drept proprietatea sub-scriptorilor , in schimbul celor 4000 lei afectatf pentru acésta alergare. Sortifvor decide in urma pe proprietar. Distanta 3000 metri, Intrarea 50 lei. Greutatea dupa, varsa. Inscrierea liana la 24 Sep-tembre; cu intrare indoita p115. la 1 Octombre. Premiul I, 4000 lei. Premiul II, Intrarile.V. Premiul de Consolatie. Alergare pentru toti caif cari aa alergat in dilele de 27 Septembre §i 4 Octombre §i nu aaca§tigat vre un premiu intaii, al 2-lea saa al 3-lea. Greutatea dupa vârst I. Intrarea liberd. Distant 1500 metri. Pre-miul unit., 1000 lei.NB. Inscriptiunile se primesc in tóte 4ilele la secretariatul Jokey-Clubului

, calea Victoriei No. 100.Premiul al 2-lea §i al 3-lea se vor da estimp ori-catf cal ar alerga in fie-care alergare. Un cal care ar ramânea sa a-lerge singur este dispensat de alergare, §i '§i va primi preminl, presintandu-se numai 'nainte D-lor comisari spre a se do-vedf ca este in conditif de a putea alerga.6-5

1 16j Iu lie 1881

BIJLETINUL FINANCIAR

MONITORM OFICIAL AL ROMANIEI 2345

(Serviciul agenlif Havas)

14 Iu lie 1881

Ctrez1 de PrztR,.

Bantu romin5, 50/, ,

Nouile obligat 60/e aleWince româniei.

Cum: CuzealOu

.

C.F.R.-

Rents franoesit 5%. . . . 119 25 119 2Bose tureesol . . . . . 52 75 52 75

Camel de Berlin.Prior. eMlor ter. romine0Mig. elilor ferate romine 102 30 102 40AG. eftilor ferate romilne 64 20 65 20Ob1igatiun1 foal idem. 104 90 104 75Imprurnutul Oppenheiin.. . 114 50

Canal d Itieye?..A.A

Imprumutul Oppenheim. 110 1/0

* Stern. . . . . . 108

enroll de !lens.Napoleonul , 9 315 9 30Oalbenul I 5 51 5 52Rent& met. lisft ..... , . 78 20 78 10

.11113

ANUN CIURI PA RTICULARE

MALADY! CONTAGIOSE bólele pielei.Dartri,vieiurile sangelui. Vindecare prin

44 4, pe,mep depurgativi a Dr011ivier, unicil aprobatide cAtre Academia natio-nald de Medecinii, autori-satl de dare guvernulii,dupe 4 anY de experientepublice facute de dire 5ComissiunLasupral 0,000pesmeti. Unicli admi§i inspitalurile din Paris prin

decret special. Vindecati autentice a tutulorl bol-navi, barbatr, femer i copiï, a canalurilori urina-rie, uleerilorr, afectiunelorI rebele, curgerilorT,accidentelori secondare, etc. 24,000 fr. de re-convene-it Preparatiuni pe at& de perfecteposibile putändli oferi marl servicie huma-

Extractulti din raportulil oficial. Niel unaltii metodli nu posede aceste atestarl de superio-ritate. Tratament placut. repede, ncofensiv, se-cret'', economicil i radicalti (5 fr. I /2 cutie de 25pesmeti ; 40 fr. cea de 52). In primele farmaciI aleglobului §i in Paris, 62,rue de Rivoli. Consultationde Ja 12-6 ore p.m.Exped.Tratam.prin corespond.

La Bueuresel, I, Ovesa droghist).(G. L. D.) et c-nie

Epitropia a§ecyminte1or Brânco-venesa

Mind ca in 4ioa de 26 Iunie, nu s'a pututtine licitatiunea pentru constructia undflorarii, din causa lipsei de concurenti ;

Epitropia publica din non pentru apatra óra, eh, in 4ioa de 17 Iulie 1881,se va tine o nouh licitatiune in cance-laria epitropiel.

Conditiunile st planul se pot vedea intóte 4i1ele de lucru, in cancelaria epi-tropief. 8-2 1881, Iunie 27.

Directiunea regal& a &tilerferate române.

Cu restabilirea comunicatiunef pe li-nia Ploesci-Predeal spre a se avea o co-municatiue 4ilnich intro BucuresciSinaia, care se permita publicului de amerge si a se intórce si vice versa in a-ceiasi qi, mersul trenurilor s'a regulatast-fel cS,plecând din Bucuresci la orele7 si 40 diminéta soseste Sinaia la o-r,ele 11. 50, iar pentru intórcere pleca-rea din Sinaia va fi la 6 ore si 20 searasi sosirea, in Bucuresci la orele 10 si 45.

_Avers plecarea din Sinaia diminétaa fi la orele 5 si 10 , i sosirea in Bu-uresci la orele 12 si 40 ; iar plecarea

din Bucuresci seara la orele 5 si 30 si so-sirea in Sinaib la orele 11 nóptea.

Trenurile de plAcere vor incepe a oir-cula Duminicele; plecarea din Bucurescila orele 7 dimindta i sosirea in Sinaiala orele 10 si 45 diminéta.

Pentru intórcere plecarea din Sinaiava fi la ortle 8 seara, i sosirea tu Bucu-resci la orele 11. 30 nóptea.

Bucuresci, fu Iunie 1881.No. 16,200.

e 1 Directiunea regalci.

TAMAR INDIENFRUCT LAXATIT

RAZORITOR,CONTRA

GRILLON CONST1PATHLORHemoroidelor

81 el mai plaeut purgativ pentru copitar11.110MA, FARM. 27, RUB RAMHUTRAU, Paris.

De vênclar a la toff farmaeittil.(o. L. D. et C-nie)

MARE SUCCES

VELOUTINEESTE 0

FAINA DE OREZde o deosebita specialitate, fórte finh, nesim-tibila, preparath cu Bismut, i poseda cali-

tatea cea fericith, a da fete omuluI

FRESCITATEA NATURALA

OIL PAYParfumeur la Paris, 9, rue de la Paix.Deposit in Buouresol, la tog parfumeril gi coaferil

mommeneememniaa(G. L. D. et C-Ate)

MISR

HOTEL DE ORIENT

situat calea Victorie, 55, vis-a-vis de piata Episcopiei, SEINCMRIAZA de la Sf. Dumi-tru 1881 inainte.

Amatoril se vor adresa la D.Konstantinescu, strada Come-tu, No. 16.

re a41 mi s'a dat nu-timeie de Strul sin Iancu Lu-

pu pe motivul ca sunt fiul luiIancu sin Lupu, dar véllênd cicea mai mare parte a publicu-lui mé numesce Strul Vechsley,fac cunoscut ca imbeitisez acestnume de Strut Vechsler, iasl -fel voin iscilli in tóte acteieprivate si cele publice.

S. I. Lupu.Botosanf, Iunie, 1881.

CatarrhuM, nlidufuM, sufo-catiunea si töte bólele or-ganelorg reGpiratorie suntil

Vindecate la momeri-tú chiard cu hapurileantInevralalee, ale

vindecate prin Tuburlle Leyeueeeur, 3 fr. in d-rultei Grnter. Pretul 3 fr., cutia, in Francia.Francia L .. ur farmacistii-chimistti de clasa i-a, 23, rue de la elsenale, FARM

Deposit in Bucuresci : la d. zurner, ai in Wit farmaciele.6-8 S *i la D-nii Eitel, Rissdörfer, f WIT acirti In Bucuresci. (EL L. D et aide

'M 1=1 O TT LI

PURE DE MOARI, J1

1111

ADEVARAT FRANTUZESCI

plUROUL

Strada elari, No. 2.

DIN RENUMITILEFABRICI

&

RPM BOCCHONc.nieI.,AFERTÉ SOUS JOUARRE

pEFOUL

Strada Cafe!, No. 60,

T. Z-NATIP=af, 331.7CITEZES9j...


CASA DE SCRUB

TOMA TACIUWe, 60, An LlIpseanL No. 60--

Comp. Vend2 Iu lie 1881

5% Rena amor.50/0 Ren. Romen60/00blig. de Stat60/0 eài. ferate

romene. .

70/, s r. fun. rur.r 0 , , urban.

Imprumut.muneipal. . .

Act. B. de aram5Obl. eas pen. lei.300, dob. 1. 10)

Impr. eu primeAct.Brum. nat rom

Dao. Rom.Eftite la sorti.

Oblig. de Stat.6010, CM. F.R. R.

Municipale50/o Rent& amor.

Cupene.De Renta române

obl. de St. 6%C.F. R. R.

municipaleseri. fune.

rur. si urban .5% Rent5 amor,

trr, 'Atir 00e Min.

bil. hipbanea

nA tion. românaFlorini val. austr.Märei germane .Banenot. frances.

Viena.-13 Iul.Napolionu. . . .Dueetul .

Berlin 13 lul.Obl. cM, fer rom

noni 63/4 .

Oppenheim . .

Paris 13 Iul.Renta românit. .

80/0 Oppenheim.Londra 11 Iul.83/4 Oppenheim70/0 Stern. . .

913/4 921/,91 92

1001/, 1011/,

104 1051011/2 1021/2101 102

108 109760

22029

1000

993/4991/2991/2993/4

1/20/01/20/0i/20/0

1/20/01/20/e

1/20/0

1/20/0112 /0/0

1/20/02.15112

1'22100

9.32

104.75

92.70

1101081/2

23530

1950

3/ 0/'4 ,03/43/0

9.161/2iss

101Fiorinl

Wool

Miltg BURR NITIONIRL I. PERKO & rli BENZAL

No. 41 bin, vtr. Lipseani, No. 41 bis

3 Iulie 1881

670 ruraleconvertite . . .

Obl, cM fer. romiln.50/0 Rentä amortis..), hendit 10 fr. oblig.

(ei pensii 300 lei.Seris. funciare

rurale . . .. .n7s Sermu rune.

urbane. . . .

80/1 t,r. mnneipal.Imorumutul en pre-mind Bue. (bil. 20 1.)50/0Renta RominA

Actiuni Dacia-România

Ae Ban. nat. RomeBaia de aram5 liber

Obl. de stet. . .Rent&Chilor ferate. .Scrisuri

Argint contra aur.Bilete ip. contra aurRubla de hârtie. .Florini austriaci. . .

Lose otomane . .

Viena. 14 Iul.

Napoleunul. . . . . .

Ducat ulLose ,,tomane . . ,

Rubla de hertie. . .

Berlin. 14 Iul .Oblig. 43511or ferate

române. . . .

Actuun. "Priorit.OppenheimRubla de hirtie. .Obligatii noui 6 0/0Lose otomane. . .

Comp. Vend.

10C1/51104911/,

225

102

101105

28913/4

10114105

921/2

235

103

102106

29921/2

540 5701900 20700

1/2 arg.1/21/2 ear.1/23/2 1/2

3/42 55 2.662.16 112

50 60

9.3e.10! 91 522411 24,0

120 1203,

102.30 102.064so 64 20

114 1141/2217.35 2 1.651041/2 1043/i

Frand Paris. 14 Iul.e Renta rominä. . . . 92

Lose otomaae. 523/4 52

Adresa pentru tetegi ame.9ERMO RIWZ

CASA DE SMOG

A. ATIAS44, air. Lipseani, NO. 44

24 Iunie 1881.

50/0 Renta amor.so/0 comunale '1087700/00 Ser. fun. urur. 11044

Oblig. cony. rur. 993/,eli. fer. rom 103

50/0 Rents mine 90Oblig. cas. pens. 22520 1. Los. mna A51/2

Losurl otomane 55Actiuni Dacia.

O Romania.135.n. Rom.Mae. nat.

E§Ite la sortLDomeniale . . . .

Comunale. . , .Fundar

rurale .Calea fer. româ

Cupeone.i)omeniale . .

Comunale. . . .Rurale ti urbaneRenta rominä .Argint cont. aux.Bilete hipoteea.Rnbla de thârtie 2.s2Flo. aust chârtie 2141/2

IINNINO

Comp. Vend.

g11/2 92109

171/s1900

661/2991/2991/2991/sigl1/2

3/4

1/21/2

Viena. 22 Iun.Napoleoni .GalbeniLosuri turcesti

Berlin-22 Liu.60/0 Ohl cli. fer

rOM .6% Obi tsái. fer

romRubla de ehârtieLosuri otomaneParis. 22 Iun.Renta franceett. .Renta romenit .Losnri turcesM .

9. ,1

5.)126.80

10415

209.50

91

1051051003/,104

91235

291/s65

182000

1/21/2

2.60

2'16

Ieri

Adresa pentro lelegrameATIAS.

CASA DE CHIXBC. STERIU

No 3 str. Gabroveni, No 3

Comp. I Vend,3 Iulie 1881.

50,, Rena amor.50/eltenta romi.60/10bli. de StatMinor. fer. Rom .60/001. de Stateonver. rural elor70/e Scris fumerurale73/4 , urbane80/00b.Imp. MnnImprmutul eu priBuell. (lei n. 20)Obl. Casa pens300 lei, dob. 10 1

Aetiunile BanceiNatio. (lei n. 500)Acti. Dacia Ro-

maniaBette la sortl

Obl domenialeObl. Im. munisi..Obl. convers.rur.Seris. fun. rural.

" urbane.Cuptine.

De oblig. dome.Impr. munie.sonvers. rur.Saris. fun. r.

urb.Renta Rom.Diverse.

Aur contra biletede banea nat

Aur eon. bil. IpAur con. argint.Florir val. austr.MArei germane.Banonote franeeNVaiepnuale lunul4

FioriniGalbenul

5'50

6B0/0101 ibnl. if e r l . 104.75Opptiihaim . .Parts 14 Iul.

Renta ro Dinh . 91 FranciOppenheim .

NB. Coned a, ma: sus esteIn monetl de anr socotit dupe

cursu flaccid e fAr5 provision()

91112 921/s,903/4 911i,

104 105

1001y, 1013/4

101 10 t3/4100 101108 109

29 3 )

225 230

1923 1970

520 530

993/,993/,993/,993/,993/,

3/8 2 's/s3/ 28

0,2

2 ,5 2.17

101.93 1011.24

Mgrel

ADMINISTRATIA DOMENIELOR SI PADURILOR STATULITIStabilimentul de ape minerale de la Cálimánesci, din judetul Vâlcea, ur-mând a se cáuta in regie pe anul curent de cátre Stat;Administratiunea publicá spre cunoscinta generalá cá, toti acei cari voesca merge la sus-citatele bái, pot gâsi cu pret de lei 2, bani so pe çli, odáiledin fatá d'inpreunsd cu baia, §i pentru cele din dos cu lei 2, iar pentru a-e le minerale ce se vor lua de care bolnavi ce nu vor locut in stabiliment,icipn case particulare, vor pláti câte i leù, bani so de fie-care bae.No. 20,288.

1881, Iunie 23.LMPRIMERIA STATULUI.DIRECTOR, A. LAPA.TI.

Date post:	06-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	dinhdieu
View:	226 times
Download:	4 times

· PDF fileNo. 75 Un-num& 25 banl Sambatg, 4 (16) Julie 1881 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE1...

Documents