Post on 14-Sep-2019
transcript
1
Aceast\ revist\ adun\ oameni, care prin mesajele lor, vor s\ v\ ofere ceea ce au
ei mai bun, iar in articole ve]i g\si o parte din munca, experien]a [i sufletul lor. Vreau
s\ le mu]umesc pentru ;ncrederea acordat\ [i pentru faptul c\ m-au urmat ;n acest
proiect, indiferent de rezultate.
Revista va apare on-line, trimestrial, p=na la sfar[itul anul 2013, pe site-ul
Editurii Enmar. Momentan, va fi accesibil\ gratuit, urm=nd ca ;n urm\torul num\r
(octombrie-decembrie) s\ fie anun]at modul ;n care poate fi achizi]ionat\, prin
abonamente, ;n formatul electronic, tip\rit sau comercializat\ pe pia]\. Am ales s\
abord\m mai multe domenii [i suntem deschi[i sugestiilor sau propunerilor Dvs. pe
care le a[tept\m pe adresa edituraenmar@yahoo.com
Mul]umim anticipat celor care vor accesa site-ul editurii [i ne vor urma ;n
aceasta c\l\torie, pe care sper\m, s\ o facem c=t mai interesant\ [i captivant\!
@Dumnezeu a r=nduit astfel, s\ ne suferim, s\ ne m=ng=iem [i s\ ne ajut\m, s\ ne ;nv\]\m [i s\ ne sprijinim unii pe al]ii!#
Arsenie Boca
Zodiac 2013
ISSN 2286 – 0541 ISSN–L 1843 – 6307
ZODIAC 2013
2
Previziuni astrologice iulie-septembrie 2013
Lunga var\ fierbinte….
Perioada iulie-septembrie 2013 este marcat\ de aspecte astrologice importante,
care-[i vor pune amprenta la nivel colectiv sau individual, provoc=nd schimb\ri de
mentalitate, ac]iune [i reformul\ri profunde la nivel afectiv.
Luna iulie aduce ;n prim plan o serie de evenimente declan[ate de intrarea
planetei Jupiter in Rac, unde se afl\ [i Luna Neagr\ ;n tranzit, de trigoanele pe care
planeta Saturn – ce va intra in mers direct pe data de 8 iulie – le va face cu Jupiter si
Neptun. Aspectele cer con[tientizare, seriozitate, folosirea oportunit\]ilor ;ntr-un mod
pozitiv, pentru a construi, pun=nd accent pe munc\, pe valorile simple ale vie]ii, f\r\ a
uita de necesit\]ile afective [i emo]ionale. Chiar dac\ planul social [i dezvoltarea pro-
fesional\, material\ sunt favorizate de acest trigon, nu trebuie neglijat planul spiritual, cel
care aduce cu adev\rat satisfac]iile suflete[ti ;n evolu]ia omului.
Conjunc]iile pe care Luna Neagr\ le va face cu Jupiter [i apoi cu Marte, pot bloca
manifestarea emo]iilor sau pot conduce spre exagerarea sentimentelor. Tenta]ia de a face
dreptate, cu orice pre], prin for]\, agresivitate, se poate solda cu e[ecuri, decep]ii sau
chiar mai r\u, cu r\ni fizice [i emo]ionale. Sunt aspecte care solicit\ r\bdare, aten]ie
sporit\ [i autocontrol ;n toate ac]iunile.
:n aceast\ lun\ vom avea ;n tranzit 4 planete retrograde – Mercur (p=n\ pe 20
iulie), Uranus, Neptun, Pluton [i asteroidul Chiron, ajut=ndu-ne s\ ne ;ntoarcem pu]in ;n
AstrologieAstrologieAstrologieAstrologie
3
trecut, s\ vedem ce am l\sat nerezolvat, ne;n]eles, s\ analiz\m mai mult situa]iile cu care
ne confrunt\m [i s\ ac]ion\m acolo unde avem nedumeriri.
Luna august este complicat\ datorit\ aspectelor care ne vor suprasolicita ;n
plan familial, social [i afectiv. Planeta Jupiter va face opozi]ie cu Pluton ;n perioada 6-7
august, r\sturn=nd o serie de proiecte sau planuri, pun=nd cap\t unor situa]ii care
deveneau involutive din punct de vedere spiritual. Este un aspect care cere ;n primul r=nd
credin]\ [i acceptarea transform\rilor, ;n profunzime.
:n zilele de 20-21 august, planeta Jupiter va face cuadratur\ cu Uranus, aspect
puternic, ce ;nclin\ spre revolt\, nesupunere, nevoie de independen]\ [i libertate. Spiritul
de justi]ie, corectitudine [i adev\r, va avea de ;nfruntat nevoia de iubire, maifestare la
nivel profund, de exprimare a identit\]ii personale sau sociale.
Pe data de 30 august Luna Neagr\ va face opozi]ie cu Pluton, aspect dur, ce poate
genera pierderi, separ\ri, conflicte, ca urmare a unor minciuni, ac]iuni gre[ite ;nf\ptuite ;n
trecut sau prezent. Dac\ nu suntem sinceri cu noi, sau cu ceilai]i, dac\ dorim s\ c=[tig\m
;ntr-un mod incorect, risc\m sa fim afecta]i de acest aspect ;ntr-un mod destul de nepl\-
cut!
Luna septembrie este foarte important\ pentru luarea unor decizii pe termen
lung. Pe data de 9 septembrie, Luna Neagr\ va face trigon cu Nodul Nord, pe 13
septembrie, Marte va face cuadraturi cu Nodurile Lunare, iar sextilul Saturn-Pluton se va
resim]i pe parcursul intregii luni, pentru ca ;n data de 22 septembrie, c=nd Saturn va face
conjunc]ie cu Nodul Nord, s\ fim preg\ti]i pentru a ne asuma responsabilit\]ile propriilor
op]iuni.
in=nd cont de evenimentele [i situa]iile pe care le-am traversat ;n lunile iulie,
august, tot ceea ce vine spre noi ;n septembrie, nu este imprevizibil [i nici nea[teptat. Am
fost preg\ti]i sistematic pentru momentul ;n care Saturn se va ;nt=lni cu Nodul Nord
aspect care ne cere s\ ne asum\m destinul sau s\ punem cap\t definitiv unei situa]ii, unor
dorin]e sau unei lupte pe care am dus-o p=n\ acum.
Este un aspect puternic, care ;nclin\ spre smerenie, umilin]\, con[tientizarea pro-
priilor nevoi suflete[ti, dar care odat\ trecut [i acceptat un drum, o direc]ie, poate
deschide u[i ;nchise, ;n spatele c\rora s\ g\si]i comori neb\nuite. Fi]i aten]i la tot ceea ce
se ;nt=mpl\ ;n aceste luni, sunt importante pentru evolu]ia spiritual\ [i material.
4
:n luna iulie nativii vor fi solicita]i ;n plan familial, fiind nevoi]i, datorit\
aglomer\rii de planete de pe semnul Racului, s\ se implice ;n rezolvarea unor probleme
legate de p\rin]i, rude, partener sau copii. :n cazul ;n care se confrunt\ cu dezechilibre,
tranzitul retrograd al planetei Mercur ;i va ajuta s\ analizeze [i s\ rezolve eficient o serie de
probleme emo]ionale sau legate de trecut. Trigonul Saturn-Jupiter-Neptun le ofer\ intui]ia
necesar\ pentru a dep\[i situa]ii ce au leg\tur\ cu mo[teniri, taxe, impozite, probleme
familiale, cu condi]ia de a renun]a la ideile preconcepute sau la asocierile p\guboase. Se vor
confrunta cu evenimente care cer implicare [i nu evitarea lor. Conjunc]iile Lunii Negre cu
Jupiter [i Marte cer nativilor s\-[i rezolve datoriile karmice familiale [i suflete[ti, f\r\ a da
dovad\ de impulsivitate sau agresivitate, pentru a nu fi expu[i unor conflicte sau judec\]i.
Luna august aduce situa]ii complicate care ]in de imaginea social\, rela]iile cu
autorit\]ile, superiorii, dar [i posibilitatea desprinderii de unele responsabilit\]i pro-
fesionale sau familiale. Opozi]ia planetei Jupiter cu Pluton [i cuadratura cu Uranus, ;i poate
expune pe nativi unui conflict, marcat de nevoia acuta de independen]\ sau ace[tia vor
refuza s\ se mai supun\ unor presiuni socio-profesionale sau personale. Opozi]ia Lunii
Negre cu Pluton cere autocontrol, domolirea tendin]elor spre revolt\, nesupunere, evitarea
situa]iilor riscante, pentru a nu fi ;ndep\rta]i sau marginaliza]i.
:n luna septembrie nativii vor fi ajuta]i s\-[i con[tientizeze necesit\]ile pe care
le au ;n plan real, material [i sentimental. Cuadratura planetei Marte cu Nodu-rile Lunare le
cere s\ renun]e la ac]iunile involutive, s\-[i diminueze din dorin]e [i s\ accepte responsa-
bilit\]ile pe care le au fa]\ de familie sau mediul social. Sextilul planetei Saturn cu Pluton le
va facilita un proces de dezvoltare socio-profesional. Trigonul Lunii Negre cu Nodul Nord
;i poate ispiti s\ devieze de la evolu]ia lor spiritual\, pentru a se dedica unui scop nobil.
Conjunc]ia planetei Saturn cu Nodul Nord ;i va supune unui eveniment obligatoriu,
de destin, prin care s\ ;n]eleag\ care sunt consecin]ele folosirii puterii [i autorit\]ii ;n plan
social [i asupra persoanelor apropiate, cer=nd armonizarea cu oamenii cu care intr\ ;n
contact pe toate planurile.
Berbec
5
:n luna iulie nativii sunt solicita]i ;n plan intelectual, ;n rela]iile cu fra]ii, surorile,
rudele apropiate sau colaboratori, prieteni. Aglomerarea de planete din semnul Racului
poate determina schimbarea mentalit\]ii, g=ndirii, a modului de comu-nicare [i a felului ;n
care nativii aleg s\-[i pun\ ;n practic\ ideile. Retrogradarea planetei Mercur le cere s\
devin\ mai reali[ti, s\ nu mai ac]ioneze ;n func]ie de emo]ii sau percep]ii subiective, s\
g=ndeasc\ mai mult ;nainte de a vorbi sau ac]iona. Trigonul Saturn-Jupiter-Neptun le va
aduce oportunit\]i de asociere, integrare ;n structuri sau grupuri care s\ le ofere [ansa unei
dezvolt\ri sociale sau personale.
Conjunc]iile Lunii Negre cu Jupiter [i Marte pot ispiti nativii s\ refuze comunicarea,
studiile, dezvoltarea intelectual\, rezolvarea amiabil\ a problemelor pe care le au cu cei
apropia]i [i astfel s\ provoace conflicte sau rupturi ;n rela]ii.
Luna august pune o presiune puternic\ pe mentalul nativilor, datorit\ opozi]iei
pe care planeta Jupiter o va face cu Pluton [i a cuadraturii cu Uranus, cu scopul de a renun]a
la o mentalitate materialist\, deschiz=ndu-se spre o evolu]ie spiritual\, prin studii superioa-
re, c\l\torii, contacte cu persoane elevate. Ac]iunile proprii trebuie s\ vizeze scopuri uni-
versale, sociale [i nu doar pentru a ob]ine satisfac]ii efemere. Opozi]ia Lunii Negre cu
Pluton poate determina o separare de mediu, de cei apropia]i, fra]i, surori, colaboratori sau
nativii pot fi expu[i unor agresivit\]i verbale. E necesar s\ ;n]eleag\ necesitatea armoniz\rii
;n rela]iile cu cei din jur.
Luna septembrie este marcat\ de aspecte ce vizeaz\ alegerea unui drum ;n via]\,
legat de asocieri, c\s\torie, rela]ii sociale. Cuadratura planetei Marte cu Nodurile Lunare,
sextilul planetei Pluton cu Saturn [i trigonul Lunii Negre cu Nodul Nord, ;i va determina pe
nativi s\ con[tientizeze care le sunt nevoile reale, s\ se maturizeze [i s\ decid\ care le sunt
obiectivele, idealurile [i cum le pot ;ndeplini.
Conjunc]ia planetei Saturn cu Nodul Nord le cere seriozitate, asumarea respon-
sabilit\]ilor ;n c\snicie sau ;n rela]iile sociale, implicarea profund\ ;n ac]iuni, respect pentru
oamenii cu care intr\ ;n contact.
Taur
6
Luna iulie aduce preocup\ri sporite pentru stabilitatea material\ [i afectiv\.
Aglomerarea de planete din semnul Racului, poate aduce c=[tiguri materiale, dar [i
cheltuieli neprev\zute pentru familie sau cei apropia]i. Retrogradarea planetei Mercur le
cere nativilor s\ priveasca mai realist modul ;n care-[i administreaz\ [i valorific\ veniturile
sau talentele. Trigonul Saturn-Jupiter-Neptun le ofer\ [anse deosebite de asumare a unor
responsabilit\]i importante la serviciu sau ;n mediul social.
Conjunc]iile Lunii Negre cu Jupiter [i Marte pot conduce spre ie[iri incontrolabile,
nativii av=nd senza]ia c\ sunt exploata]i sau folosi]i. Se simt leza]i [i tind s\ resping\ sau s\
exagereze situa]iile cu care se confrunt\.
Luna august provoac\ evenimente menite s\ le schimbe nativilor sistemul
propriu de valori raportat la ceea ce ob]in prin propriile eforturi [i ceea ce primesc de la
ceilal]i. Opozi]ia planetei Jupiter cu Pluton [i cuadratura cu Uranus ;i determin\ pe nativi s\
;n]eleag\ natura rela]iilor pe care le au cu oamenii [i datoriile fa]\ de ace[tia. Pot avea
probleme cu prietenii sau cu asocia]ii. Tot ceea ce li se ;nt=mpl\ sunt consecin]a propriilor
ac]iuni trecute [i prezente.
Opozi]ia Lunii Negre cu Pluton poate fi generatoare de pierderi, de transform\ri
profunde, care sa-i ajute s\ renun]e la mentalitatea materialist\ [i s\ se deschid\ mai mult
spre cea spiritual\.
Luna septembrie este important\ pentru viitorul lor profesional [i din punct de
vedere al s\n\t\]ii. Cuadratura planetei Marte cu Nodurile Lunare, sextilul planetei Pluton
cu Saturn [i trigonul Lunii Negre cu Nodul Nord, sunt aspecte importante, care cer luarea
unor decizii legate de munc\, colabor\ri, prieteni sau asocieri. Pot pune bazele unor proiecte
pe termen lung, care cer implicare [i responsabilit\]i sporite sau sunt nevoi]i s\ con[tien-
tizeze limitele fizice [i psihice pe care le au.
Conjunc]ia planetei Saturn cu Nodul Nord le cere maturitate, vizualizarea ac]iunilor
proprii [i a efectelor pe termen lung ;n tot ceea ce este legat de munc\, s\n\tate, responsa-
bilitatea fa]\ de oamenii cu care lucreaz\.
Gemeni
7
Luna iulie este important\ pentru ace[ti nativi, datorit\ aglomer\ri de planete din
semnul Racului, supun=ndu-i unei transform\ri de identitate, comportament, fiind nevoi]i s\
ac]ioneze [i s\ rezolve toate situa]iile care vin spre ei. Retrogradarea planetei Mercur ;n
propriul semn le cere s\ revin\ asupra unor judec\]i [i vorbe pe care le-au spus, revizuindu-
[i g=ndirea [i strategiile. Trigonul Saturn-Jupi-ter-Neptun le ofer\ o viziune realist\ asupra
vie]ii, asupra idealurilor afective [i sociale. Pot avea deschideri deosebite spre studii, c\l\-
torii, valorificarea poten]ialului creativ.
Conjunc]iile Lunii Negre cu Jupiter [i Marte ;i va ispiti s\ ac]ioneze gre[it, s\ judece
[i s\ st=rneasc\ conflicte pentru a-[i impune propriile viziuni. Se recomand\ pruden]\ ;n
ac]iuni pentru a nu-[i compromite singuri idealurile.
Luna august este complicat\ datorit\ aspectelor pe care planeta Jupiter, ce
tranziteaz\ semnul natal, le face cu Pluton [i Uranus, supun=nd nativii unor presiuni puter-
nice pe rela]ia cu partenerul [i apoi cu mediul social. Ei trebuie s\-[i sus]in\ si s\ urmeze
propria filosofie de via]\, care nu coincide cu a celorlal]i. Personalitatea lor va avea de
suferit dac\ nu reu[esc s\ fie diploma]i [i cu mai mult tact.
Opozi]ia Lunii Negre cu Pluton declan[eaz\ nemul]umiri legate de c\snicie, rela]ii
sociale, posibile conflicte cu persoane puternice. E necesar autocontrolul, chiar dac\ inten-
]iile lor vor fi bune [i nobile, tot vor suporta presiuni importante. Se recomand\ aten]ie
sporit\ asupra s\n\t\]ii.
:n luna septembrie nativii vor avea parte de presiuni ;n c\snicie, ;n plan afectiv
sau ;n rela]iile cu copiii. Cuadratura planetei Marte cu Nodurile Lunare, sextilul planetei
Pluton cu Saturn [i trigonul Lunii Negre cu Nodul Nord, indic\ necesitatea de a stabili prio-
rit\]i ;n via]\, solicit=nd nativilor s\ pun\ accent pe via]a personal\, crea]ie [i copii. Evitarea
riscurilor, aventurilor [i specula]iilor ;i va ajuta s\ se maturizeze [i s\-[i demonstreze
puterea sau capacit\]ile intelectuale, organizatorice.
Conjunc]ia planetei Saturn cu Nodul Nord le cere s\-[i asume responsabilit\]ile fa]\
de copii, s\ ia decizii importante ;n plan afectiv [i socio-profesional.
Rac
8
:n luna iulie nativii vor avea parte de evenimente nea[teptate [i stranii sau se vor
implica ;n tot felul de intrigi [i lucruri ascunse. Aglomerarea de planete din semnul Racului,
conduce spre interiorizare sau implicarea ;n proiecte care nu sunt accesibile celorlal]i. Sunt
preocupa]i de autoanaliz\ datorit\ tranzitului retrograd al planetei Mercur, fiind capabili s\
revad\ situa]ii [i discu]ii care au avut lor ;n urm\ cu mult timp. Nu este exclus ca acestor
nativi s\ li se preg\teasc\ schimb\ri pl\cute sau nepl\cute, ;n func]ie de ac]iunile lor din
trecut. Trigonul Saturn-Jupiter-Neptun activeaz\ pe case karmice, cele care au leg\tur\ cu
trecutul ancestral, de aceea oportunit\]ile vor fi greu sesizabile. Conjunc]iile Lunii Negre cu
Jupiter [i Marte ;i avertizeaz\ asupra ac]iunilor pe care le fac ;n secret [i care pot s\ le
creeze nepl\ceri.
Luna august este complicat\ din punct de vedere al s\n\t\]ii [i al rela]iilor de la
serviciu. Opozi]ia planetei Jupiter cu Pluton [i cuadratura cu Uranus, sunt aspecte ce pot
declan[a evenimente nea[teptate, menite s\ le schimbe radical mentalitatea, idealurile [i
modul de ac]iune. Sunt proteja]i, at=ta timp c=t sunt impar]iali [i doresc binele celor cu care
lucreaz\ sau colaboreaz\. Dispun de for]\ [i putere, pe care trebuie s\ le foloseasc\ pentru a
construi [i armoniza rela]iile.
Opozi]ia Lunii Negre cu Pluton este un aspect care poate indica faptul c\ nativii sunt
proprii lor du[mani din cauza fricii, g=ndirii sau a unor idei pe care le sus]in.
:n luna septembrie nativii sunt supu[i unor lec]ii karmice legate de trecut,
familie, r\d\cini [i nevoi suflete[ti. Cuadratura planetei Marte cu Nodurile Lunare, sextilul
planetei Pluton cu Saturn [i trigonul Lunii Negre cu Nodul Nord, sunt aspecte care
suprasolicit\ nativii ;n rela]iile cu p\rin]ii sau le cer s\ opereze schimb\ri ;n plan personal,
pun=nd accent pe securitatea emo]ional\.
Conjunc]ia planetei Saturn cu Nodul Nord ;i maturizeaz\, pun=ndu-i ;n fa]a unor
alegeri importante, care vizeaz\ asumarea unor obliga]ii [i responsabilit\]i ;n plan personal,
ce vor diminua importan]a vie]ii sociale sau a carierei.
Leu
9
:n luna iulie nativii vor fi solicita]i ;n rela]iile cu anturajul, cu grupurile din care
fac parte, fiind nevoi]i s\ se implice activ [i emo]ional ;n toate ac]iunile, datorit\ aglomer\rii
de planete din semnul Racului. Retrogradarea planetei Mercur ;i va determina s\-[i revi-
zuiasc\ obiectivele, rela]iile [i s\ fac\ o selec]ie a prietenilor. Trigonul Saturn-Jupiter-
Neptun va aduce oportunit\]i prin asocieri, integrarea ;n structuri sociale, menite s\ conduc\
la ;ndeplinirea unor dorin]e [i aspira]ii.
Conjunc]iile Lunii Negre cu Jupiter [i Marte le cere s\ fie precau]i, s\ analizeze
eforturile pe care trebuie s\ le depun\ ;n proiecte, s\ evite ;n[el\ciunile, tr\d\rile sau con-
flictele, pentru a nu-[i pierde protectorii.
Luna august va fi complicat\ datorit\ aspectelor pe care planeta Jupiter le va face
cu Pluton [i Uranus [i care vor supune nativii unui proces de selec]ie, de con[tientizare a
propriilor ac]iuni ;n mediul social sau ;n anturaj. Vor fi nevoi]i s\ nu mai ac]ioneze prin
intermediari, asum=ndu-[i propriile ac]iuni [i decizii.
Opozi]ia Lunii Negre cu Pluton poate genera conflicte afective, probleme legate de
investi]ii materiale sau o ruptur\ de prietenie. Unele proiecte se pot n\rui, ;n func]ie de mo-
dul ;n care au ac]ionat p=n\ acum.
Luna septembrie este marcat\ de aspecte care cer nativilor s\ pun\ ;n practic\ [i
s\-[i asume ceea ce doresc din punct de vedere profesional, legat de studii, sau colabor\ri.
Cuadratura planetei Marte cu Nodurile Lunare, sextilul planetei Pluton cu Saturn [i trigonul
Lunii Negre cu Nodul Nord, vor aduce ;n prim plan rela]iile pe care nativii le stabilesc cu
cei din jur, modul ;n care g=ndesc, comunic\ [i ac]ioneaz\.
Conjunc]ia planetei Saturn cu Nodul Nord le cere s\ aleag\ un drum prin care pot s\-
[i pun\ ;n practic\ ideile, s\ le valorifice. Li se cere maturitate, asumarea ac]iunilor, schim-
barea modului de comunicare [i g=ndire. Au de asimilat lec]ii karmice importante legate de
oameni, colaborarea cu ei [i transmiterea informa]iilor.
FFFFecioarecioarecioarecioar\\\\
10
:n luna iulie nativii vor fi solicita]i ;n plan social, ;n rela]iile cu superiorii sau cu
autorit\]ile. Aglomerarea de planete din semnul Racului, aduce o serie de evenimente,
pl\cute [i nepl\cute, legate de imaginea lor, de evolu]ia socio-profesional\. Retrogradarea
planetei Mercur le cere s\-[i revizuiasc\ g=ndirea, strategiile [i rela]iile cu superiorii, s\
elimine sensibilitatea excesiv\, pun=nd accent pe comunicare. Trigonul Saturn-Jupiter-
Neptun favorizeaz\ rela]iile de la serviciu, colabor\rile [i ajut\ nativii s\-[i stabileasc\ un
nou sistem de valori raportat la munca pe care o desf\[oar\. Pot avea [anse deosebite de
valorificare a poten]ialului nativ.
Conjunc]iile Lunii Negre cu Jupiter [i Marte aduc provoc\ri ;n plan profesional,
nativii trebuie s\ evite conflictele, s\ nu riposteze, prob=nd un bun autocontrol.
Luna august este complicat\ datorit\ opozi]iei pe care planeta Jupiter o va face cu
Pluton [i a cuadraturii cu Uranus, aspecte care pot provoca transform\ri importante ;n plan
personal, familial, cu efecte [i asupra celui profesional, social. Nativii trebuie s\ renun]e la
preten]iile exagerate, s\ opereze schimb\ri ;n plan emo]ional, sufletesc, adapt=ndu-se
schimb\rilor impuse de mediu sau partener.
Opozi]ia Lunii Negre cu Pluton genereaz\ un conflict ;ntre necesit\]ile sociale,
profesionale [i cele personale, suflete[ti. Nativii pot fi supu[i unor ;ncerc\ri complicate, ce
necesit\ luarea unor decizii radicale.
Luna septembrie este marcat\ de aspecte care pun accent pe stabilizarea
material\ [i sentimental\. Cuadratura planetei Marte cu Nodurile Lunare, sextilul planetei
Pluton cu Saturn [i trigonul Lunii Negre cu Nodul Nord, cer nativilor s\ se implice ;n
munc\, s\-[i valorifice talentelor [i abilit\]ilor ;ntr-un mod organizat, eficient, s\ evite
lucrurile [i situa]iile riscante, c\ut=nd armonia ;n mediul social.
Conjunc]ia planetei Saturn cu Nodul Nord ;i va ajuta s\ pun\ bazele unui important
proiect profesional sau personal, cu scopul de a atinge stabilitatea financiar\ [i emo]ional\.
Nativii vor fi nevoi]i s\ ia decizii mature [i responsabile, pun=nd accent pe cooperare,
asociere, ;n vederea unor construc]ii solide, pe termen lung.
Balan]Balan]Balan]Balan]\\\\
11
:n luna iulie nativii vor fi solicita]i ;n planul ideilor superioare, a studiilor sau a
idealurilor proprii. Aglomerarea de planete de pe semnul Racului ;i va determina s\
priveasc\ situa]iile, oamenii [i evenimentele raport=ndu-se la o dimensiune universal\,
c\ut=nd libertatea de expresie ;n toate ac]iunile. Retrogradarea planetei Mercur le cere s\-[i
analizeze idealurile, s\ evalueze posibilit\]ile [i capacit\]ile pe care le au pentru a duce la
bun sf=r[it ceea ce doresc. Trigonul Saturn-Jupiter-Neptun aduce oportunit\]i de valorificare
a poten]ialului creativ, intelectual [i afectiv, pentru a dob=ndi ;ncredere ;n propriile forte [i
intui]ii. Evolu]ia spiritual\ le va cere mult\ r\bdare, maturitate [i seriozitate ;n toate
demersurile.
Conjunc]iile Lunii Negre cu Jupiter [i Marte vor tenta nativii s\ ac]ioneze impulsiv,
s\ dea dovad\ de fanatism sau exces de zel ;n sus]inerea propriilor idealuri, st=rnind astfel
tot felul de reac]ii nepl\cute din partea celor din jur.
:n luna august vor avea parte de blocaje [i complica]ii, ;n plan juridic, legal, din
cauza aspectelor pe care planeta Jupiter le va face cu Pluton [i Uranus. Chiar dac\ lupt\ s\-
[i pun\ ;n practic\ idealurile, tot vor fi nevoi]i s\ renun]e la un obiectiv, la un drum sau un
proiect. Trebuie s\ fie aten]i la ceea ce g=ndesc [i transmit, pentru a nu fi expu[i unor
acuza]ii sau conflicte. Dispun de o for]\ puternic\, pe care trebuie s\ o foloseasc\ con-
structiv [i nu pentru a st=rni controverse sau lupte cu cei din jur.
Opozi]ia Lunii Negre cu Pluton este un aspect complicat, ce poate leza nativii la
nivelul propriilor idealuri sau al g=ndirii superioare. Pot avea dificult\]i ;n sus]inerea unor
examene, cu legea, autorit\]ile sau ;n c\l\torii.
Luna septembrie este marcat\ de aspecte care pun accent pe identitate,
maturitate, luarea unor decizii legate de viitorul lor ;n toate domeniile vie]ii. Cuadratura
planetei Marte cu Nodurile Lunare, sextilul planetei Pluton cu Saturn [i trigonul Lunii
Negre cu Nodul Nord sunt aspecte care aduc provoc\ri ;n toate planurile, nativii put=nd fi
ispiti]i s\ devieze de la scopurile pe care [i le-au propus. Tot ceea ce g=ndesc nu le apar]ine,
de aceea li se cere mai mult\ aten]ie la mediu.
Conjunc]ia planetei Saturn cu Nodul Nord le va ar\ta c=t de maturi sunt ;n deciziile
pe care le iau, ;n ac]iunile pe care le ;ntreprind. Nativii sunt nevoi]i s\ aleag\ un drum ;n
via]\, ;n concordan]\ cu nevoile lor spirituale.
ScorpionScorpionScorpionScorpion
12
Luna iulie este marcat\ de aglomerarea de planete din semnul Racului, supun=nd
nativii unor evenimente karmice, pe care nu le pot controla, legate de mo[teniri, datorii,
taxe, probleme familiale. Retrogradarea planetei Mercur le cere s\ priveasc\ lucrurile ;ntr-
un mod realist [i profund, evit=nd superficialitatea, implic=ndu-se ;n rezolvarea situa]iilor
prezente. Trigonul Saturn-Jupiter-Neptun se formeaz\ pe sectoare importante, de destin,
care ]in de trecutul ancestral, de o dimensiune subtil\, prin care ei beneficiaz\ de daruri
spirituale, protec]ie providen]ial\ [i capacit\]i deosebite de a dep\[i evenimentele care
presupun rena[terea lor sub toate aspectele.
Conjunc]iile Lunii Negre cu Jupiter [i Marte pot genera conflicte legate de bani,
datorii, taxe, cer=nd nativilor s\-[i pondereze entuziasmul, select=ndu-[i dorin]ele.
:n luna august nativii vor avea parte de complica]ii financiare [i sentimentale,
datorit\ opozi]iei pe care Jupiter o face cu Pluton [i a cuadraturii cu Uranus, aspecte care cer
schimbarea sistemului propriu de valori raportat la bani, putere, sexualitate [i manifestarea
laturii spirituale, accept\nd transform\rile la care sunt supu[i, pentru a rena[te ;n toate
planurile.
Opozi]ia Lunii Negre cu Pluton solicit\ nativii financiar [i emo]ional, de aceea nu este
exclus s\ fie nevoi]i s\ renun]e la unele lucruri pentru a ob]ine altele. S\ evite luarea unor
decizii impulsive sau a conflictelor, folosindu-[i for]a [i puterea ;ntr-un mod constructiv,
pentru a se regenera la toate nivelele.
Luna septembrie este marcat\ de interiorizare, autoanaliz\, cercetare interioar\.
Cuadratura planetei Marte cu Nodurile Lunare, sextilul planetei Pluton cu Saturn [i trigonul
Lunii Negre cu Nodul Nord, sunt aspecte care maturizeaz\ nativii, ajut=ndu-i s\ fac\ o
selec]ie riguroas\ a propriilor nevoi personale [i sociale, ;n urma situa]ilor cu care s-au
confruntat. Este o lun\ important\, pentru c\ vor decide asupra viitorului ;n func]ie de
necesit\]ile reale, suflete[ti.
Conjunc]ia planetei Saturn cu Nodul Nord le va oferi maturitatea interioar\ necesar\,
pentru a-[i urma misiunea spiritual\ pe care o au ;n aceast\ via]\, indiferent de presiunile
exterioare sau ale oamenilor din jurul lor.
SSSS\\\\getgetgetget\\\\tortortortor
13
:n luna iulie nativii vor fi solicita]i ;n plan rela]ional, av=nd probleme cu
partenerul de cuplu sau ;n mediul social, cu prietenii, asocia]ii, datorit\ aglomer\rii de
planete din semnul Racului. Retrogradarea planetei Mercur poate genera ne;n]elegeri,
legate de contracte sau promisiuni. Este necesar\ diploma]ia [i evitarea conflictelor verbale
pe considerente emo]ionale sau afective. Trigonul Saturn-Jupiter-Neptun aduce oportunit\]i,
ocazii de demarare a unor proiecte pe termen lung, cu condi]ia unor deschideri spre cei din
jur, spre acceptarea unor concesii [i responsabilit\]i.
Conjunc]iile Lunii Negre cu Jupiter [i Marte aduc provoc\ri, ce pot declan[a
adev\rate conflicte, daca nativii nu caut\ s\ rezolve toate diferendele cu partenerul sau cu
cei din mediul social, ;ntr-un mod echitabil [i amiabil.
Luna august este complicat\ datorit\ opozi]iei pe care planeta Jupiter o face cu
Pluton [i a cuadraturii cu Uranus, aspecte care cer transformarea personalit\]ii, schimbarea
comportamentului ;n rela]iile cu partenerul sau asocia]ii, evitarea revoltelor [i a nevoii
exagerate de independen]\. Pot avea probleme cu legea, cu autorit\]ile.
Opozi]ia Lunii Negre cu Pluton afecteaz\ puternic identitatea nativilor, care sunt
supu[i unui proces karmic de purificare, pentru a ;nv\]a cooperarea [i a se ;n]elege armonios
cu cei din jur, evit=nd folosirea for]ei sau a puterii. Separ\rile sau rupturile de asocieri pot
provoca nemul]umiri [i probleme pe termen lung.
Luna septembrie este important\ pentru modul ;n care nativii ac]ioneaz\ pentru
a-[i ;ndeplini visele, dorin]ele [i aspira]iile proprii. Cuadratura planetei Marte cu Nodurile
Lunare, sextilul planetei Pluton cu Saturn [i trigonul Lunii Negre cu Nodul Nord sunt
aspecte care ajut\ nativii s\ ob]in\ rezultate prin asociere, cu ajutorul anturajului sau al
prietenilor. S\-[i stabileasc\ priorit\]ile, aleg=nd cele mai eficiente c\i de rezolvare a
problemelor, f\r\ a se expuiza fizic sau psihic.
Conjunc]ia planetei Saturn cu Nodul Nord ;i va maturiza, cu ajutorul prietenilor, fiind
supu[i unei lec]ii de via]\ care vine din anturaj sau din partea unui protector. Nativii vor
;n]elege necesitatea cooper\rii [i a reciprocit\]ii ;n rela]ii.
Capricorn
14
:n luna iulie nativii vor fi solicita]i la serviciu, ;n rela]iile de colaborare, fiind
nevoi]i s\ fac\ fa]\ unor cerin]e sau unui program epuizant. Aglomerarea de planete din
semnul Racului aduce [i o ;nc\rc\tur\ emo]ional\, generatoare de probleme de s\n\tate.
Retrogradarea planetei Mercur le va cere nativilor s\-[i revizuiasc\ unele obiective care ]in
de implicarea lor ;n proiecte profesionale [i s\ priveasc\ lucrurile ;n profunzime. Trigonul
Saturn-Jupiter-Neptun va favoriza rela]iile de la serviciu, proiectele pe termen lung [i
dezvoltarea financiar\, social\, cu condi]ia ca nativii s\-[i asume responsabilit\]ile, d=nd
dovad\ de seriozitate.
Conjunc]iile Lunii Negre cu Jupiter [i Marte pot genera unele nemul]umiri ;n rela]iile
cu colegii din cauza exager\rilor sau a impulsivit\]ii. Se recomand\ o aten]ie sporit\ asupra
s\n\t\]ii, mai ales dac\ se confrunt\ deja cu astfel de probleme.
:n luna august nativii vor fi testa]i pe capacitatea de rezista la eforturi mari
intelectuale, fizice [i creative. Planeta Jupiter face cuadratur\ cu Uranus [i opozi]ie cu
Pluton, aspecte care-i supun unor presiuni exterioare ;n rela]iile de la serviciu, cu efecte
asupra st\rii lor de s\n\tate, fizic\ [i psihic\. Pot avea ie[iri necontrolate, cu tendin]e spre
revolt\ [i o acut\ nevoie de independen]\.
Opozi]ia Lunii Negre cu Pluton este un aspect complicat, nativii fiind supu[i unui
proces de transformare prin munca pe care o desf\[oar\ sau pe sectorul medical. Sunt destul
de puternici pentru a face fa]\ presiunilor [i asum\ri responsabilit\]ilor.
:n luna septembrie nativii se pot confrunta cu o schimbare de statut ;n plan
personal sau social. Cuadratura planetei Marte cu Nodurile Lunare, sextilul planetei Pluton
cu Saturn [i trigonul Lunii Negre cu Nodul Nord, sunt aspecte aduc\toare de ocazii ;n plan
profesional, dar [i de ispite care sa-i deturneze de la asumarea obliga]iilor. Nativii se
confrunt\ cu situa]ii care le pot schimba via]a sau le ofer\ [ansa de a se ridica ;n carier\ sau
;n plan social.
Conjunc]ia planetei Saturn cu Nodul Nord le cere s\ probeze maturitatea, autoritatea
[i capacitatea de a-[i asuma un nou rol, un nou statut, ;n conformitate cu m\sura experien]ei
lor de via]\.
VVVV\\\\rsrsrsrs\\\\tortortortor
15
:n luna iulie nativii vor fi solicita]i ;n plan creativ, ;n rela]iile afective sau cu
copiii. Aglomerarea de planete din semnul Racului ;i face sensibili, imaginativi, ata[a]i de
trecut, vis\tori [i predispu[i spre aventuri, urmate de probleme emo]ionale. Retrogradarea
planetei Mercur le cere nativilor s\ se implice ;n tot ceea ce doresc, s\ fie mai activi, reali[ti
[i mai pu]in vis\tori. Trigonul Saturn-Jupiter-Neptun le aduce oportunit\]i de valorificare a
poten]ialului intelectual, creativ [i afectiv, cu condi]ia ca nativii s\-[i asume responsabili-
tatea propriilor idealuri [i s\ le pun\ ;n practic\.
Conjunc]iile Lunii Negre cu Jupiter [i Marte ;i va ispiti spre aventuri [i asumarea unor
riscuri, sau le va bloca expresia sentimental\ ;n rela]ii imaginare. Unii nativi pot avea pro-
bleme cu copiii [i vor fi nevoi]i s\ ia m\suri.
Luna august este marcat\ de opozi]ia planetei Jupiter cu Pluton [i a cuadraturii cu
Uranus, aspecte care pot aduce pierderi financiare din cauza unor ne;n]elegeri ;ntre ei [i
asocia]i sau persoane din mediul social. Din punct de vedere afectiv vor fi nesiguri, oscilan]i
cu tendin]e spre singur\tate, libertate.
Opozi]ia Lunii Negre cu Pluton este un aspect nepl\cut, generator de conflicte cu
prietenii sau anturajul, av=nd la baz\ rela]iile afective sau investi]iile financiare. Nu este
exclus s\ fie ;n[ela]i, p\c\li]i sau tr\da]i de o persoan\ ;n care aveau ;ncredere. Se
recomand\ precau]ie ;n asocierile sentimentale sau materiale.
Luna septembrie este important\ la capitolul lec]ii de via]\ privind asumarea
propriilor idealuri. Cuadratura planetei Marte cu Nodurile Lunare, sextilul planetei Pluton
cu Saturn [i trigonul Lunii Negre cu Nodul Nord, sunt aspecte complicate care cer nativilor
s\-[i urmeze intui]ia, s\ se deschid\ spre studiu, c\l\torii, pentru a asimila c=t mai mult\
experien]\ spiritual\, f\r\ a mai ]ine cont de influen]a sau sfaturile celor din jur, renun]=nd
s\ mai analizeze evenimentele.
Conjunc]ia planetei Saturn cu Nodul Nord ;I ajut\ pe nativi s\ devin\ con[tien]i de
idealurile pe care le au [i s\ fac\ pa[ii necesari pentru a le atinge, cu maturitate.
Pe[tiPe[tiPe[tiPe[ti
16
NumerologieNumerologieNumerologieNumerologie
Iat\ un cuvânt cu care cei mai mul]i dintre noi sunt deja familiariza]i, dar oare câ]i
dintre noi cunosc cu adev\rat semnifica]ia sa adânc\? Numele s\u înseamn\ [tiin]a
numerelor, dar aceast\ [tiin]\ este una cu adev\rat pierdut\ în negura timpurilor. În
timpurile noastre, numerologia modern\ este cel mai adesea legat\ de un tabel cu 3 rânduri
[i 9 coloane, în care se reg\sesc atribu]iile literelor.
Aceast\ dispunere a literelor corespunde numerologiei a[a-numite pipipipitagoreice, tagoreice, tagoreice, tagoreice, unde
cele nou\ numere pot fi rezumate în felul urm\tor>
Liderul, originalul, întreprinz\tor, energic, activ, via]\, încredere, agresivitate,
înc\p\]ânare, geniu, inventivitate, noi începuturi, conducere, etc.
Numerologie
17
Sentimentalul, pacifistul, ra]iune, intelect, inteligen]\, aten]ie, persuasiune, calm, evit\
conflictele, logic, rece, dihotomie, ezitant, pasiv, conduce din umbr\, talent pentru muzic\.
Creativ, plin de via]\, sociabil, sufletul petrecerii, verbos, plin de idei, via]\ u[oar\,
distrac]ie, superficialitate, oscila]ii temperamentale, împr\[tiere, talent pentru scris.
Harnic, organizat, disciplinat, muncitor, atent la detalii, perseverent, critic, concentrat,
nu î[i asum\ riscuri, rezervat, taciturn, neîncrez\tor în viitor, pragmatic, plicticos, rezistent
la schimbare, dogmatic, fric\ de necunoscut, chibzuit, sigur pe sine.
Încredere, voin]\, convingere, întreprinz\tor, tr\ie[te pe muchie de cu]it, tinde spre
orizont, caut\ frontierele, inovator, mereu cu gândul la viitor, inconstant, sare de la un
proiect la altul, libertin, nu suport\ s\ fie constrâns, sau s\ stea prea mult într-un loc,
personalitate magnetic\, fascinant, atr\g\tor, talent oratoric, talent pentru arte vizuale, actor
des\vâr[it, are nevoie de audien]\, optimist, aventurier.
18
Sensibil, dependent de armonie, dore[te s\ fie aprobat mereu, justi]iar, nu suport\
nedreptatea, atent, emotiv, casnic, are nevoie de mult\ dragoste, foarte autocritic, autoritar,
are nevoie de oameni în jurul s\u, plin de afec]iune, ajut\ pe toat\ lumea, se bag\ unde nu-i
fierbe oala, se pedepse[te singur, tendin]e c\tre sacrificiu de sine pentru cei din jur, talent în
artele vizuale.
Ra]iune, intelect, în]elepciune, siguran]\ de sine, dorin]\ puternic\ de a cunoa[te,
c\ut\tor al adev\rului, spiritualitate, personalitate retras\ [i dificil\, nevoie de singur\tate,
taciturn, cu excep]ia cazurilor în care vorbe[te despre pasiunile sale, auto-reflexiv, curios,
mereu studiaz\ câte ceva, mereu în c\utarea r\spunsurilor.
Privire de ansamblu, aptitudini manageriale, încredere, capacitate de a organiza
grupuri mari de oameni, excelent cunosc\tor al omului, aspira]ii înalte, dorin]\ de putere,
egoism, for]\, t\rie de caracter, personalitate dominant\, rigiditate, fluctua]ii în via]a social\,
permanent în dilema materialism/spiritualitate, ateism.
Altruism, idealuri utopice, dragoste universal\, personalitate magnetic\, inspir\
încredere, a[tept\ri înalte, autocritic, spiritualitate înalt\, nevoia de a transforma lumea,
talent pentru artele dramatice, idealism exacerbat, fric\ de e[ec.
19
Aceste descrieri reprezint\ o parte infim\ din ceea ce putem spune despre aceste
numere, îns\ putem observa c\ exist\ deja anumite rela]ii între numere. Num\rul 2 apare ca
o antitez\ a lui 1, unde 1 este creativ, 2 este receptiv. Num\rul 3 apare în antitez\ fa]\ de 2,
unde 2 este receptiv, iar 3 este activ/creativ. Numerele pare sunt receptive, feminine, iar
numerele impare sunt generatoa-re/creatoare sau masculine. Aceast\ „împ\r]ire” nu este
întâmpl\toare, ci are la baz\ sistemul pitagoreic.
Pitagora este considerat în mod obi[nuit ca fiind tat\l numerologiei moderne, cu toate
c\ el are prea pu]in de-a face cu aceasta, [i-a deschis drumul ce a f\cut posibil\ evolu]ia
acestei [tiin]e. Voi vorbi aici despre faimosul TETRAKTIS.TETRAKTIS.TETRAKTIS.TETRAKTIS.
TetraktisulTetraktisulTetraktisulTetraktisul reprezint\ chintesen]a filosofiei pitagoreice despre numere. În el este
con]inut\ întreaga crea]ie a Universului [i a Vie]ii.
Vei fi observat deja c\ el con]ine 10 puncte, dispuse pe patru nivele. 1+2+3+4=10.
Aceste patru nivele corespund celor patru elemente primordiale> FocFocFocFoc, AerAerAerAer, ApApApAp\\\\, PPPP\\\\mântmântmântmânt.
Acest simbol era atât de important pentru pitagoricieni, încât ei depuneau un jur\mânt
sacru care suna în felul urm\tor> „Jur pe acela care a d\ruit seminţiei noastre muritoare
Tetraktis-ul, care este izvorul întregii noastre cunoaşteri şi înţelepciuni, r\d\cina
nemuritoare a întregii Naturi.”
A[adar, primul nivel corespunde aritmeticii sau a unit\]ii, al doilea nivel corespunde
muzicii sau [tiin]ei propor]iilor, al treilea nivel corespunde geometriei sau al [tiin]ei
tridimensionalit\]ii, iar al patrulea nivel corespunde astronomiei sau [tiin]a mi[c\rii cor-
purilor în spa]iu. Acestea sunt cele patru ramuri importante ale înv\]\turilor pitagoreice.
20
Unul din marile secrete ale antichit\]ii era existen]a unui al cincilea element al cincilea element al cincilea element al cincilea element care intr\
în componen]a vie]ii, al\turi de foc, aer, ap\ [i p\mânt, [i care corespunde eteruluieteruluieteruluieterului. Studiul
celor patru nivele discutate anterior conduc ini]iatul c\tre cunoa[terea celui de-al cincilea, a
c\rui [tiin]\ era studiul metafizic al ideilor [i leg\turilor care unesc toate domeniile
cunoa[terii umane.
Revenind la Tetraktis, s-a observat c\ primul punct, unitatea, nu este divizibil .
Prin urmare el are un caracter „tare”. Al doilea nivel, dualitatea, este divizibil\, c\ci
poate fi pe-netrat prin cele dou\ puncte , [i ca atare este „moale” sau receptiv. Al
treilea nivel este „tare” sau activ, c\ci nu poate fi penetrat prin centru.
În sfâr[it, al patrulea nivel este „moale”, sau feminin, c\ci poate fi penetrat prin
mijloc.
Iat\ a[adar de ce numerele pare sunt considerate a fi feminine, receptive, iar numerele
impare sunt considerate a fi masculine, sau active/creatoare. Mai departe, aceast\ idee s-a
extins [i asupra genurilor b\rb\tesc [i femeiesc, unde femeia este considerat\ a fi recep-
tacolul energiei b\rbatului, iar b\rbatul reprezint\ for]a [i capacitatea creatoare.
Luând doar aceste aspecte în considerare putem vedea cum numerologia modern\ are
numeroase r\d\cini în [tiin]a pitagoreic\. Acest lucru nu pare în mod deosebit surprinz\tor,
dar aceast\ situa]ie persist\ doar pân\ ce descoperim c\ mai exist\ o ramur\ a numerologiei
moderne, a[a-numita numerologie caldeeancaldeeancaldeeancaldeean\\\\, care folose[te un sistem u[or diferit fa]\ de
aranjamentul „pitagoreic” [i are puternice influen]e astrologice.
Ve]i observa mai jos c\ acest sistem nu folose[te cifra 9cifra 9cifra 9cifra 9. Pentru caldeeni, aceast\ cifr\
era sacrsacrsacrsacr\\\\ [i se fereau s\ o foloseasc\ în chestiunile de zi cu zi.
Mai departe, în numerologia caldeean\ fiec\rui num\r îi corespunde o planet\ aparte,
[i fiec\rei litere în consecin]\, dup\ cum urmeaz\>
21
1 1 1 1 –––– Soare Soare Soare Soare
2 2 2 2 –––– Luna Luna Luna Luna
3 3 3 3 –––– Jupiter Jupiter Jupiter Jupiter
4 4 4 4 –––– Uranus Uranus Uranus Uranus
5 5 5 5 –––– Mercur Mercur Mercur Mercur
6 6 6 6 –––– Venus Venus Venus Venus
7 7 7 7 –––– Neptun Neptun Neptun Neptun
8 8 8 8 –––– Saturn Saturn Saturn Saturn
9 9 9 9 –––– Marte Marte Marte Marte [[[[i Pluto!i Pluto!i Pluto!i Pluto!
`
Pornind de la aceste atribu]ii, numerologii caldeeni pot calcula tipul de influen]\
planetar\ care guverneaz\ o persoan\, în func]ie de data na[terii [i numele s\u, dar r\d\-
cinile acestei practici sau motivul pentru care literele sunt a[ezate în aceast\ ordine sunt mai
pu]in cunoscute.
Revenind la Pitagora [i elevii s\i, vedem c\ [i ei aveau un sistem dup\ care atribuiau
literelor anumite valori>
Litera Litera Litera Litera
Mare/MicMare/MicMare/MicMare/Mic\\\\
ValoValoValoValo
areareareare NumeNumeNumeNume TranscriereTranscriereTranscriereTranscriere
Α α 1 Alpha a
Β β 2 Beta b
Γ γ 3 Gamma g
22
∆ δ 4 Delta d
Ε ε 5 Epsilon e
(Ϝ Ϝ) 6 Digamma (ulter
ior Stigma) w
Ζ ζ 7 Zeta z
Η η 8 Eta ē
Θ θ 9 Theta th
Litera Litera Litera Litera
Mare/MicMare/MicMare/MicMare/Mic\\\\
ValValValVal
oareoareoareoare NumeNumeNumeNume TranscriereTranscriereTranscriereTranscriere
Ι ι 10 Iota i
Κ κ 20 Kappa k
Λ λ 30 Lambda l
Μ µ 40 Mu m
Ν ν 50 Nu n
Ξ ξ 60 Xi x
Ο ο 70 Omicron o
Π π 80 Pi p
(Ϝ) 90 Koppa q
23
Litera Litera Litera Litera
Mare/MicMare/MicMare/MicMare/Mic\\\\
ValoValoValoValo
areareareare NumeNumeNumeNume TranscriereTranscriereTranscriereTranscriere
Ρ ρ 100 Rho r
Σ σ 200 Sigma s
Τ τ 300 Tau t
Υ υ 400 Upsilon y
Φ φ 500 Phi ph
Χ χ 600 Chi ch
Ψ ψ 700 Psi ps
Ω ω 800 Omega ō
(Ϝ) 900 Sampi ts
Se spune c\ pentru a descoperi natura numerelor [i modul în acestea influen]eaz\
personalitatea omului, Pitagora recurgea frecvent la schimbarea propriului s\u nume!
Pitagora a fost f\r\ îndoial\ unul dintre marile genii ale antichit\]ii, [i unul care a înv\]at în
mai toate [colile ini]iatice ale vremii, fiind ini]iat în cele mai tainice mistere ale vie]ii. În
aceste l\ca[uri a primit acesta înv\]\turile pe care mai târziu le-a des\vâr[it [i predat elevilor
s\i, interzicând orice form\ scris\ a acestora.
Evreii aveau un sistem similar de atribuire a numerelor (alfabetul lor difer\ în sensul
c\ are doar 22 de litere), dar se poate observa c\ este destul de similar cu cel grecesc.
24
.
Practica evreiasc\ de a calcula valoarea numeric\ a cuvintelor se nume[te Gematria [i
este strâns legat\ de Kabbalah. Alfabetul evreiesc este considerat a fi sacru [i este construit
în a[a manier\ încât descrie crea]ia Universului. Nimic nu este întâmpl\tor în alegerea
literelor [i cuvintelor pe care le rostim. În ebraic\, vocalele sunt considerate a fi sacre, [i
pentru mult\ vreme acestea au lipsit din toate c\r]ile sacre… Cuvintele erau scrise doar prin
consoane. Motivul este faptul c\ vocalele reprezint\ partea cea mai sacr\ a alfabetului, fiind
de origine divin\ [i vorbind direct despre suflet. Atunci când pronun]i o vocal\, o po]i face
ad infinitum, pe când sunetul consoanelor se opre[te brusc. Consoanele, prin urmare, au de-
a face cu realitatea fizic\, material\, efemer\.
Pornind de la acest aspect avem acum dou\ mari distinc]ii între literele alfabetului>
consoane [i vocale. În numerologia pitagoreic\, num\rul însumat al consoanelor reprezint\
NumNumNumNum\\\\rul rul rul rul personalitpersonalitpersonalitpersonalit\\\\]]]]ii ii ii ii omului, unde personalitatea este un construct efemer ap\rut în urma
interac]iunii dintre lumea psihic\ interioar\ [i numero[i al]i factori ce ]in ereditate, educa]ie,
mediu, voin]a proprie a individului [i poate înc\ mul]i al]i factori înc\ neidentifica]i.
Suma însumat\ a vocalelor reprezint\ NumNumNumNum\\\\rul sufletului rul sufletului rul sufletului rul sufletului (numit [i Dorin]a Inimii) [i
vorbe[te despre acea parte din om care este continuu mânat\ de dorin]a de a cre[te, de a se
dezvolta [i de a evolua, de a-[i dep\[i limitele. Aceast\ latur\ este considerat\ a fi amprenta
divinit\]ii în om, impulsul cre[terii spre infinit. Sub acest num\r reg\sim cele mai profunde
dorin]e ale sufletului nostru (vom vorbi despre aceste numere [i înc\ multe altele în
urm\toarele articole).
Întorcându-m\ la ideea de a asocia numerele cu litere, pot spune c\ exist\ posibilitatea
ca aceasta s\ fie mult mai veche, dar originile sale sunt de mult pierdute în negura timpului.
Min]ile care au creat alfabetele sacre ale omenirii erau min]i luminate care au avut în vedere
nu doar o simpl\ în[iruire de caractere ci au construit un întreg labirint spiritual prin
intermediul c\ruia ini]iatul putea cunoa[te realizarea de sine, iluminarea.
25
Culturile antice au preluat aceste alfabete [i [i-au construit sistemul de credin]e în
jurul lor. Aruncând o privire general\ asupra popoarelor [i limbilor lor nu putem s\ nu
observ\m c\ acestea sunt, într-o oarecare m\sur\, diferite, laolalt\ cu faptul c\ [i alfabetele
[i modul în care sunt construite cuvintele [i gramatica lor sunt diferite. Deocamdat\ aceast\
teorie se bazeaz\ pe o simpl\ prezum]ie, dar intuiesc c\ nu este departe de adev\r.
Din câte ne putem da seama pân\ acum, numerologia are r\d\cini în culturi precum
cea caldeean\, babilonian\, egiptean\, greac\, roman\, fiind direct legat\ de practici precum
kabbalah, astrologie, tarot, hermetism, misticism cre[tinesc, misticism egiptean, gnosticism,
[i o seam\ de multe astfel de credin]e [i practici. Dincolo îns\ de diferen]ele care separ\
diferitele teorii numerologice, dincolo de alfabetele magice ale lumii, ceea ce impresioneaz\
de departe [i face obiectul acestui studiu, este no]iunea conform c\reia întreg Universul [i,
în mod special, Via]a pot fi descrise prin numere.
Despre aceste numere [i rela]ia lor cu Omul [i Universul, vom vorbi în articolele
viitoare.
Andrei St;ng\
www.hartanumerologica.ro
hartanumerologica@gmail.com
26
REIKI REIKI REIKI REIKI ---- un mod de via] un mod de via] un mod de via] un mod de via]\\\\,,,, un sistem de evolu]ie spiritual un sistem de evolu]ie spiritual un sistem de evolu]ie spiritual un sistem de evolu]ie spiritual\\\\ [i un [i un [i un [i un sistemsistemsistemsistem de vindecare pe toate planurilede vindecare pe toate planurilede vindecare pe toate planurilede vindecare pe toate planurile
Principiile REIKIPrincipiile REIKIPrincipiile REIKIPrincipiile REIKI
,,Doar ast,,Doar ast,,Doar ast,,Doar ast\\\\zi>zi>zi>zi> Nu te ;nfuria,Nu te ;nfuria,Nu te ;nfuria,Nu te ;nfuria, Nu te ;ngrijora,Nu te ;ngrijora,Nu te ;ngrijora,Nu te ;ngrijora, Munce[te cinstit,Munce[te cinstit,Munce[te cinstit,Munce[te cinstit, Fii bun cu to]i oamenii,Fii bun cu to]i oamenii,Fii bun cu to]i oamenii,Fii bun cu to]i oamenii, Fii recunoscFii recunoscFii recunoscFii recunosc\\\\tor.’’tor.’’tor.’’tor.’’
Reiki
27
REIREIREIREI - ;n]elepciunea divin\, minune, universal, omniprezent, omnipotent, str\lucitor KIKIKIKI – lumin\ - ;n cre[tinism, pran\ - ;n sanscrit\, energia vital\, for]a universal\
ReikiReikiReikiReiki a fost fondat de Mikao UsuiMikao UsuiMikao UsuiMikao Usui (15 august 1865 - 9 martie 1926) - medic [i
terapeut japonez. :n dorin]a lui de a g\si modalit\]i de vindecare prin punerea palmelor,
practicate de Isus [i Buddha, a urmat o perioad\ de dou\zeci [i una de zile de medita]ie,
post [i rug\ciune pe Muntele Koriyama, în Japonia. In ziua 21 i-a fost revelat reiki, de aici
[i perioada de 21 de zile de criza de vindecare. P\r\sind muntele, av=nd metodele de
vindecare, dr. Mikao Usuidr. Mikao Usuidr. Mikao Usuidr. Mikao Usui a experimentat 4 miracole>
- [i-a r\nit t\lpile [i instinctiv, s-a oprit [i [i-a a[ezat m=inile pe ele. Palmele s-au
înc\lzit [i t\lpile s-au vindecat.
- dup\ 21 de zile de post a m=ncat normal la casa la care a ajuns, f\r\ dureri de
stomac.
- femeia care servea în cas\ avea o durere de g=t foarte puternic\. DrDrDrDr. Mikao Usui. Mikao Usui. Mikao Usui. Mikao Usui a
vindecat-o prin plasarea m=inilor de o parte [i de alta a fe]ei.
- ;ntorc=ndu-se la m\n\stirea sa, a vindecat cu ajutorul m=inilor pe superiorul
m\n\stirii ]intuit la pat de o criz\ de artrit\.
ReikiReikiReikiReiki nu este o religie sau un cult, este mai degrab\ un mod de via]\. Reiki
presupune o tehnic\ de vindecare energetic\ prin punerea palmelor pentru vitalizare,
optimizare [i refacere pe toate planurile> spiritual, mental, emo]ional [i fizic. Reiki poate fi
practicat indiferent de religie, ras\, sex, apartenen]\ social\. Energia Reiki poate fi aplicat\
;n scopul vindec\rii, at=t pe oameni c=t [i pe plante sau animale.
Acordajele REIKIAcordajele REIKIAcordajele REIKIAcordajele REIKI - pentru a putea practica Reiki, este nevoie de un acordaj
care se face de c\tre un maestru Reiki [i care const\ ;ntr-o opera]iune energetic\, un ritual,
prin care corpul este legat la sursa universal\/lumin\ [i care ulterior va putea fi accesat\
oric=nd [i ori de c=te ori se dore[te. :n timpul acordajului, sim]irile [i manifest\rile pot fi
diferite de la persoan\ la persoan\, cum ar fi – emo]ii puternice, l\crimat, r\spunsuri la
;ntreb\ri, vizualizari ale entit\]ilor de lumin\, senza]ii de furnic\turi ;n corp, ;n palme sau ;n
cre[tetul capului, etc.
28
:n timpul ini]ierii, se deschid anumi]i centri energetici [i se cur\]\ meridianele
energetice.
Trebuie men]ionat faptul c\ to]i avem poten]ialul de a transmite lumina/energia
universal\, ;ntruc=t suntem ni[te canale prin care se face aceast\ transmisie. Din acest
motiv, Reiki poate fi practicat de orice persoan\, care prime[te acordajul.
AutotratamentulAutotratamentulAutotratamentulAutotratamentul - ulterior acordajului, ini]iatul ;ncepe o perioada de 21 de
zile de autotratament, perioad\ care se mai nume[te [i criza de vindecare, ce const\ ;n
punerea palmelor [i transmiterea Reiki pe fiecare dintre cei [apte centri energetici (chakre)
principali, aproximativ c=te 5 minute pe fiecare dintre ace[tia. Intruc=t lumina/energia ce
curge prin palmele ini]iatului este de vibra]ie superioar\ corpului, energia negativ\ va fi
eliminat\, exist=nd posibilitatea unor simptome cum ar fi> c\scat des, tuse, curgerea
nasului, asociat\ cu simptomele gripei, schimbarea mirosului urinei, transpira]ii, insomnie,
toate acestea ;nsemn=nd purificarea corpului. :n momentul aplic\rii palmelor, lumina se
duce acolo unde exista o boal\ sau un dezechilibru energetic. Dup\ aceast\ perioad\ de
autotratament, ini]iatul poate aplica Reiki [i altor persoane, plan-te sau animale.
Prin aplicarea Reiki, se pot vindeca boli precum> depresie, schizofrenie, halucina]ii,
epilepsie, paranoia, boli respiratorii, boli ale sistemului endocrin, ginecologice [i genitale,
digestive, reumatism, boli de piele, alergii etc.
Practic=nd Reiki putem dob=ndi starea de s\n\tate [i echilibru, reu[ind s\ privim
lumea [i din alte perspective. Reiki poate fi folosit [i pentru armonizarea rela]iilor de orice
fel, pentru cur\]area energetic\ a persoanelor, spa]iilor [i obiectelor.
De-a lungul timpului, Reiki a fost acceptat [i totodat\ contestat de c\tre oamenii
din ;ntreaga lume. Din experien]a personal\, pot spune c\ efectele Reiki au schimbat vie]i
radical ;n bine, de la depresivi cu tentative de suicid p=n\ la boli incurabile.
Cred c\ at\ta timp c=t un practicant Reiki poate ajuta un om s\ ;nve]e s\ ierte, s\
mul]umeasc\, s\ fie recunosc\tor [i nu ;n ultimul r=nd ;n tot ceea ce face, s\ se raporteze la
Dumnezeu, [i-a ;ndeplinit m\car o parte din misiunea lui pe p\m=nt.
29
Personal, consider REIKIREIKIREIKIREIKI un mod de via]\, un sistem de vindecare pe toate
planurile [i nu ;n ultimul r=nd un sistem de evolu]ie spiritual\. Cred c\ indiferent ce cale
alegem, important e s\ ajungem la Dumnezeu! S\ g=ndim, s\ spunem [i s\ facem lucruri
frumoase din punct de vedere divin pentru noi [i pentru al]ii, ca par]i ale aceluia[i ;ntreg!
:n urm\toarele apari]ii voi aborda diferite sisteme Reiki ;n ceea ce prive[te apli-
cativitatea lor [i diferen]ele de poten]ial energetic, modul ;n care acestea ac]ioneaz\ pe plan
spi-ritual, mental, emo]ional [i fizic, rela]ia noastr\ cu entit\]ile de lumin\ precum [i diferite
subiecte menite s\ ne ajute ;n ;ncercarea noastr\ de a ;n]elege principiile vie]ii [i ale
universului.
‘’C=t ascul]i de Dumnezeu, at=ta ascult‘’C=t ascul]i de Dumnezeu, at=ta ascult‘’C=t ascul]i de Dumnezeu, at=ta ascult‘’C=t ascul]i de Dumnezeu, at=ta ascult\\\\ [i Dumnezeu de tine!’’ [i Dumnezeu de tine!’’ [i Dumnezeu de tine!’’ [i Dumnezeu de tine!’’
"Cel mai greu p"Cel mai greu p"Cel mai greu p"Cel mai greu p\\\\cat ve[nic fcat ve[nic fcat ve[nic fcat ve[nic f\\\\rrrr\\\\ iertare este starea omului ;mpotriva iertare este starea omului ;mpotriva iertare este starea omului ;mpotriva iertare este starea omului ;mpotriva
AdevAdevAdevAdev\\\\rului."rului."rului."rului."
(Parintele Arsenie Boca)(Parintele Arsenie Boca)(Parintele Arsenie Boca)(Parintele Arsenie Boca)
Mirela Gavrila
ezomir@yahoo.com
30
CONCEPTUL YINCONCEPTUL YINCONCEPTUL YINCONCEPTUL YIN----YANGYANGYANGYANG
BAZA MEDICINII ENERGETICEBAZA MEDICINII ENERGETICEBAZA MEDICINII ENERGETICEBAZA MEDICINII ENERGETICE
Aceste particule au o dubl\ polaritate> Yin si Yang. Jocul acestor dou\ laturi ale
energiei se desf\[oar\ conform unei legi universale DAO sau CALEA [i duce la evolu]ia
materiei ;n UNIVERS, la existen]a tuturor fenomenelor din NATUR|.
OM [i UNIVERS se supun aceleia[i legi care asigur\ demersul firesc al lucrurilor, cu
condi]ia s\ nu fie violentat\.
Principiul Yin [i Yang este principiul de baz\ al ;ntregului UNIVERS.
Yang tinde c\tre distruc]ie, iar Yin tinde c\tre conservare.
Yang controleaz\ exteriorul, Yin controleaz\ interiorul.
Medicina energetic\
Filozofia anticFilozofia anticFilozofia anticFilozofia antic\\\\ chinez chinez chinez chinez\\\\ a postulat a postulat a postulat a postulat
existen]a unei materii primordiale existen]a unei materii primordiale existen]a unei materii primordiale existen]a unei materii primordiale
compuscompuscompuscompus\\\\ din particule de energie din particule de energie din particule de energie din particule de energie
numite Qi.numite Qi.numite Qi.numite Qi.
31
Unitatea Yin-Yang a fost figurat\ din vechime ;n imaginea DAO reprezent=nd discul
;mp\r]it simetric ;n dou\ p\r]i printr-o sinusoid\ [i av=nd ;n fiecare din cele dou\ par]i un
mic nucleu opus ca semn. Ceva din Yin se afl\ ;n Yang [i ceva din Yang se afl\ ;n Yin.
Ziua urmeaz\ nop]ii [i, pe m\sur\ ce noaptea scade, ziua cre[te. Zorii [i amurgul nu
sunt dec=t momente de aparent echilibru pentru c\ ;n realitate, este doar o rapid\ trecere
dintr-o stare ;n alta.
Parte componenta a Universului OMUL ;ntrune[te ;n sine jocul Yin-Yang.
Exteriorul corpului [i partea de sus sunt Yang, interiorul [i partea de jos sunt Yin.
Dreapta este Yin ;n raport cu st=nga care este Yang.
Fa]a posterioar\ a corpului este Yang, fa]a anterioar\ este Yin.
De la macrocosmos p=na la
microcosmos toate fenomenele
din natur\ au la baz\ jocul dintre
Yin si Yang. Cele dou\ for]e Yin
[i Yang sunt opuse ca sens, ;ns\
complementare [i inseparabile.
:n natur\ nu exist\ nici un
lucru sau proces exclusiv Yin sau
Yang< ele sunt predominant Yin
sau predominant Yang, cele dou\
principii fiind ;n echilibru dina-
mic astfel ;nc=t cre[terea unuia
;nseamn\ descre[terea celuilalt [i
invers.
32
Organele cavitare (stomac, vezica biliar\, vezica urinar\) sunt Yang, iar organele
parenhimatoase sunt Yin ( ficat, splin\, rinichi, pl\m=ni).
YANGYANGYANGYANG
YINYINYINYIN
B\rbat Femeie
Soare Luna
Zi Noapte
Vara Iarna
Activitate Inactivitate
Stare de veghe Somn
Catabolism Anabolism
Cald Rece
Acid Alcalin
Parasimpatic Simpatic
Hipertensiune Hipotensiune
Alimente cu con]inut mic de ap\ Alimente cu con]inut mare de ap\
Alimente bogate ;n sodiu Alimente bogate ;n potasiu
Alimente bogate ;n proteine Alimente bogate ;n glucide
Persoane slabe Persoane supraponderale
Conceptual energia cosmic\ (incluz=nd energia solar\) este Yang, ;n timp ce energia
p\m=ntului este Yin.
Exist=nd ;ntre cer [i pam=nt, omul ;[i caut\ din clipa apari]iei rostul s\u pe lume.
Yin [i Yang din sine ;i definesc statutul de fiin]\ g=nditoare, printr-unul se hr\ne[te, prin
altul g=nde[te.
Prin Yin exist\, prin Yang aspir\ c\tre ;nal]ime.
Dr. Stelu]a Georgescu Mariu]anDr. Stelu]a Georgescu Mariu]anDr. Stelu]a Georgescu Mariu]anDr. Stelu]a Georgescu Mariu]an
gemarcris@yahoo.com
33
Relatia om Relatia om Relatia om Relatia om –––– divinitatedivinitatedivinitatedivinitate
Personal, am fost mereu fascinat\ de rela]ia om-divinitate [i posibilit\]ile de apro-
fundare a acesteia ;n existen]a mea.
Iata credin]a Iata credin]a Iata credin]a Iata credin]a personalpersonalpersonalpersonal\\\\ legat legat legat legat\\\\ de aceste de aceste de aceste de aceste lucruri, create de experien]lucruri, create de experien]lucruri, create de experien]lucruri, create de experien]a mea de via]a mea de via]a mea de via]a mea de via]\\\\ [i de [i de [i de [i de
informa]iile primite direct de la divin.informa]iile primite direct de la divin.informa]iile primite direct de la divin.informa]iile primite direct de la divin.
Spiritualitate [i credin]\
34
Ne na[tem copii divini ai unui Tat\ Ceresc cu care r\m=nem mereu conecta]i profund,
chiar [i atunci c=nd respingem aceasta idee [i nu avem nici o afilia]ie religioas\, ba chiar ne
opunem ideii de Dumnezeu.
Legatura om–divinitate este ;n noi, prin s\m=n]a divin\ plantat\ ;n suflet de
Creator, care par]ial, r\m=ne sus, ;ntr-o lume spiritual\ ;nalt\, unde este numit [i Sine
Divin, fiind conectat direct la surs\ - Mintea lui Dumnezeu - [i din care o p\rticic\ vine [i
se ;ncarneaz\ ;n noi, ;n corpul nostru fizic.
Prin rug\ciune, prin medita]ie, prin contemplarea [i primirea darurilor harice,
participarea la liturghii, pelerinaje [i vizitarea locurilor sacre, aceast\ s\m=n]\ divin\ cre[te,
se dezvolt\, se activeaz\ ;n noi [i poate deveni din ce ;n ce mai prezent\ ;n via]a noastr\.
De asemenea, ea este activat\ de compasiunea divin\ [i de contracte de suflet
personale, prin care acceptam s\ lucr\m ca ;nv\]\tori, mesageri [i vindec\tori .
Ea poate fi repoten]atEa poate fi repoten]atEa poate fi repoten]atEa poate fi repoten]at\\\\ at=t de Duhul S at=t de Duhul S at=t de Duhul S at=t de Duhul Sf=f=f=f=nt, Domnul Iisus, Fecioara Maria diver[i nt, Domnul Iisus, Fecioara Maria diver[i nt, Domnul Iisus, Fecioara Maria diver[i nt, Domnul Iisus, Fecioara Maria diver[i
Sfin]i, :ngeri, Mae[tri [i alte fiin]e ;nalte de LuminSfin]i, :ngeri, Mae[tri [i alte fiin]e ;nalte de LuminSfin]i, :ngeri, Mae[tri [i alte fiin]e ;nalte de LuminSfin]i, :ngeri, Mae[tri [i alte fiin]e ;nalte de Lumin\\\\....
Acesta a fost cazul meu, c=nd ;n urm\ cu 10 ani de zile, la Medjugore mi-a fost
activat darul de mesager [i vindec\tor, printr-o viziune ;n care am v\zut-o [i auzit-o
concomitent pe Mama Divin\ – vorbindu-mi [i cer=ndu-mi s\ transmit iubirea [i mesajele ei
divine c\tre lume. Desigur, am acceptat onorat\ [i ;nm\murit\ de frumuse]ea [i iubirea
nem\rginit\ a acestei energii feminine care nu are asemuire [i egal ;n Univers.
:n anii care au urmat am fost inspirat\ [i ;ndemnat\ s\ merg ;n pelerinaje spirituale
din diverse locuri sfinte, ;n care eu [i grupurile mele am primit direct ini]ierii, vindec\ri [i
binecuv=ntari, conectarea cu divinul a crescut [i s-a extins .
:n prezent comunic cu u[urin]\ [i cu alte regate, precum regatul plantelor, al mun]ilor,
Mae[trii [i :nv\]\tori de Lumina de pe alte planete, pentru c\ suntem cu to]ii interconecta]i
;n Univers prin fire nev\zute de lumin\ – iubirea d\t\toare de via]\ a Creatorului Divin.
Posibilit\]ile sunt infinite, de conectare cu Divinul [i a[ putea vorbi zile despre asta,
dar ceea ce cred c\ este important s\ facem fiecare dintre noi, este s\ ne adres\m ;n mod
simplu divinit\]ii cu cuvintele noastre, invit=nd-o ;n inima [i via]a noastr\ [i ea va veni,
activ=nd esen]e de vindecare, Iubirea Agape [i alte daruri conform planului nostru de via]\
[i a contractului nostru de suflet.
35
:n prezent locuiesc ;n Statele Unite [i posibilitatea mea de a ;mi ;mplini misiunea de
conectare a rom=nilor de acas\ cu iubirea divin\ este limitat\ la perioadele ;n care vin ;n
Rom=nia.
Fie ca inima noastr\ s\ permit\ iubirii divine s\ locuiasca ;n ea cu iubire, cu putere [i
binecuv=ntare .
Daniela-Lucia-Nistor
www.mesajulluminii.rowww.mesajulluminii.rowww.mesajulluminii.rowww.mesajulluminii.ro
http>//mesajulluminii.ro/http>//mesajulluminii.ro/http>//mesajulluminii.ro/http>//mesajulluminii.ro/
http>//mesajulhttp>//mesajulhttp>//mesajulhttp>//mesajul----luminii.blogspot.comluminii.blogspot.comluminii.blogspot.comluminii.blogspot.com
http>//www.facebook.com/DanielaLuciaNistorhttp>//www.facebook.com/DanielaLuciaNistorhttp>//www.facebook.com/DanielaLuciaNistorhttp>//www.facebook.com/DanielaLuciaNistor
http>//www.facebook.com/PelerinajeleLuminiiROhttp>//www.facebook.com/PelerinajeleLuminiiROhttp>//www.facebook.com/PelerinajeleLuminiiROhttp>//www.facebook.com/PelerinajeleLuminiiRO
36
Continuăm astăzi unele gânduri deja
născute în mintea strămoşilor noştri
(Vasile Pârvan, Contribuţii ...)
Antichitatea clasică faţă cu iniţierea
paramilitar ă a tineretului la geto-daci
Cunoaştem astăzi că neoliticii, care umpleau monogenetic spaţiul carpato-
danubiano-pontic deglacializat, pentru a se adapta la noul mediu ca şi pentru a-şi asigura
perpetuarea speciei, au imaginat tot felul de instructaje colective recurgând pentru tineret la
iniţieri ce au fost perpetuate şi îmbunătăţite prin schimb de păreri - ca experienţă - în lungul
marilor şi importantelor treceri prin toate fazele de: culegători, păstori şi până la agricultori.
Instructajele colective s-au dovedit majoritar de tip clanic, fiind organizate atât pentru
fete (uneori), cât şi (majoritar) pentru băieţi; dar totdeauna pentru vârste formative dintre 11
şi 16 ani. Sigur rămâne faptul că frământările istorice au prilejuit în mii de ani evoluţii total
separate atât pentru iniţieri destinate tineretului pentru sfârşitul perioadei de creştere şi
primirea în rândul obştii, cât şi pentru cele cultice: misterele, pe care azi doar le intuim.
Realitatea este că marii noştri istorici au fost atraşi mai mult pentru medievalism şi cu
mult mai puţin spre filosofia ştiinţei istorice, o singură excepţie fiind Nicolae Densusianu.
Ştiin ţificii , acei plăsmuitori orgolioşi de istorie ce au fost numiţi întocmai de Bogdan
Petriceicu Hasdeu pentru aplicarea lor mai mult către clanul funcţionărimii de carieră, dar
eschivându-se mereu de cercetare şi logică; însă aflându-se – întâmplător (!?) – la
conducerea întregii instrucţii publice i-au gratulat cu acea poreclă, voit peiorativă, de
Enigme
37
"dacologi" pe cei care au venit total dezinteresat şi cu inimă deschisă spre a pune umărul la
cunoaşterea adevăratului trecut al neamului nostru, strămoşii: iliro - traco - geto - daci.
Şi cine ar putea fi oare - pe drept cuvânt - primul personaj posibil de gratulat cu res-
pectiva poreclă ce azi a devenit aproape onorantă, anume aceea de "dacolog"?
Mulţi susţin că primul dintre ei ar merita să fie considerat Mihail Eminescu, acela care
în Scrieri (1883) declarase că: La noi totul ar trebui să fie dacizat. Alţii spun că Bogdan
Petriceicu Hasdeu ar trebui să fie acela; chiar dacă destui afirmă că şi mai îndreptăţit să
primească deja onorant titlu ar fi uitatul istoric: Nicolae Densusianu, cel care a suportat pe
umerii săi, de-a lungul vremii, porecla transformată astăzi în renume.
Lucian din Samosata
Iată că astăzi putem fi în măsură să vă destăinuim că primul dacolog din lume a fost
un ... grec! Şi nu un grec oarecare, ci chiar unul din marii scriitori ai antichităţii clasice.
Să cităm cele scrise în Dicţionalul Enciclopedic (vol. 4, pag. 166) despre respectivul
Lucian: "Retor şi scriitor grec. Creator al dialogului satiric ca gen literar. Opera sa, prin
excelenţă satirică, cuprinzând naraţiuni şi pamflete atacă diversele religii, moravurile ca şi
oamenii vremii, amestecând fantezia cu un realism bazat pe observaţie strictă, într-un stil
alert şi un limbaj caustic (a trăit între anii: 125-190)". Din păcate dicţonarul consacră doar
12 rânduri acestui scriitor din antichitatea clasică...
În ce ne priveşte, Lucian din Samosata dezbate – printre multe altele – şi un conflict
dintre civilizaţii în textul foarte lămuritor: Înţeleptul grec Solon faţă cu scitul Anacharsis.
S-a susţinut mereu şi persuasiv, acea idee de final aşa-zis deja cunoscut: că civilizaţia
romanilor ar fi fost cu mult superioară civilizaţiei adversarilor daci, consideraţi ca fiind
"barbari" (nu purtători de barbă, ci cu o vorbire de neîţeles = adică bolborosită) iar, drept
corolar, că rezultatul conflictului dintre cele două civilizaţii nu putea să se încheie decât
întocmai aşa cum, dealtfel, s-a şi întâmplat.
În schimb dacologii consideră teoria ca fiind falsă, aşa că problema rămâne deschisă.
Iar susţinerile lui Lucian din Samosata ne dau dreptate nouă, dacologilor.
38
Chiar fără s-o declare în mod deschis, autorul alege dialogul "Solon-Anacharsis", cei care
au dezbătut direct, ei-în-de-ei, problema atât de spinoasă a "conflictului dintre civilizaţii",
punându-ne la dispoziţie argumentări foarte preţioase care ne vin în sprijin.
Cu toţii cunoştem realitatea că triburile greceşti porniseră odinioară din zona carpato-
danubiano-pontică, că ele migraseră - fiecare în mod separat - şi că se reuniseră abia după
războiul troian (acea cunoscută "afacere" în totalitate tracică), din vremurile când încă nu
sosise şi ultimul mare trib: dorienii. Abia apoi, "popoarele mării" au ieşit din creuzetul care-
şi încheiase rolul, devenind toate împreună ceea ce, ulterior, s-a numit: poporul grec!
Alexandru Odobescu, un alt "dacolog" de la care am învăţat multe, cunoştea sigur că
trăirea laolaltă a popoarelor conduce ulterior, după despărţire, către evoluţii separate doar ca
formă, nu şi ca fond. Dar, iată-i susţinerea în cele ce-l privesc pe Lucian din Samosata: Am
ales mai întâi o scriere a cărei nume are pentru noi o atracţiune locală – aş zice chiar
naţională, dacă ar fi iertat să ne zicem urmaşi ai dacilor (!) dar al cărui coprins ne
strămută tocmai în sânul celei mai înflorite şi mai originale epoci a culturei din Ellada
antică. Anacharsis e titlul unui mic şi preţios opuscul al lui Lucian, dar pe lângă numele
amintitor despre barbaria scitică, se mai adaugă şi acela de Gimnaziile, care ne face să
pătrundem chiar în măduva educaţiunii elene. În mai multe din scrierile sale, Lucian a
vorbit despre sciţi, despre uzurile şi despre viaţa lor. Pe timpul lui, un regat eleno-scitic îşi
întindea cultura originală şi comerţul activ pe ţărmurile Mării Negre. Stabiliţi în cetatea
Panticapeea, despre care am mai vorbit, regii Bosforului Cimeric dominau preste colonii
greci din acele părţi întreţinând relaţii de o prietenie necontenit bănuită, cu bandele
rătăcitoare ale sciţilor şi ale geţilor, vecinii lor.
Lucian... pare a fi preocupat de acea ultimă rămăşiţă de independenţă elenă, răsărită
pe ţărmuri depărtate -, revenind adesea asupra popoarelor cu care acei greci se aflau în
contact. Se ştie că tractatul său intitulat "Toxaris", de pre un nume propriu scitic, este un
lung şi elocuent panigiric al puternicului simţământ de amiciţie care domnea cu o virtute
exemplară printre sciţi; acei barbari se legau fraţi de cruce, pe când încă crucea nu era un
semn sânţit de frăţie, amestecându-şi sângele şi sorbindu-l dintr-aceeaşi cupă, tot astfel
precum încă se mai obişnuieşte şi la poporul nostru. Se zice că odinioară acel Toxaris, om
din popor din ţara sciţilor , dar însă fruntaş cu patru boi şi nu nobil sau boier, a venit la
Atena ca să ia cunoştinţă despre cultura elenilor şi că acela a fost mai târziu
propovăduitorul unui alt scit, de neam boieresc, numit Anacharsis, carele viind şi el în
Grecia pentru acelaşi scop, s-a lipit pe lângă legislatorele athenian Solon şi a învăţat de la
39
dânsul a cunoaşte cu cât măiestrita cultură a elenilor era superioară cumva sălbătăciei
barbarilor săi compatrioţi. Ştim cu toţii că geto-dacii erau numiţi şi "sciţi".
Lucian din Samosata acest Voltaire al antichităţii elene, a fost (în perioada primilor ani
ai supunerii dacilor de către romani) creatorul dialogului satiric, devenind autorul cel mai
popular al literaturii elene, dar şi un preţios izvor de cunoaştere a vieţii anticilor.
Să urmărim acum dialogurile Solon-Anacharsis.
Solon legiuitorul, ultimul dintre cei şapte mari filosofi al Greciei antice a explicat
străinului "barbar" regulele şi scopul instituţiilor educative de care Grecia antică era atât de
mândră, arătând într-un mod excelent una din trăsăturile caracteristice ale culturii ei.
Îi spuse "scitul" (aşa cum erau numiţi geto-dacii din nord) Anacharsis: De ce dară,
Solon, tinerii de la voi îşi pun piedică unul altuia; alţii se strâng, se sucesc şi, în sfârşit se
trântesc şi se rostogolesc în noroi ca purceii?... Dar, arhontele – căci închipuiesc că acel
om cu haina de purpură este aici mai mare –, în loc să-i departă şi să spargă bătaia, îi
aţâţă dimpotrivă şi laudă pe cel care a lovit... Aş vrea tare să ştiu la ce sînt bune toate
acestea, căci mie unuia mi se par toate ca un fel de nebunie, şi cu greu aş crede că cei ce
fac astfel de lucruri nu sânt cam smintiţi... Aşa ne spune Lucian că vorbise la final scitul
Anacharsis adus de Solon în mijlocul şcolii de gimnastică a unui gimnaziu, unde tinerii
athenieni se deprindeau cu luptele ce formau, în vechea Eladă, partea esenţială a educaţiei
tinerimii. Mai spune Lucian că fiecare cetate a Greciei îşi avea o şcoală de gimnastică
proprie... Apoi, tot acolo, în unghiurile vastelor peristile erau aşezate bănci pentru sfat...
Anacharsis nu se împăcase cu aceste idei pe care le declară simple visuri deşarte ori
nemaiauzite nebunii: Ce folos, spuse el, dacă toate astea n-au ca răsplată decât o cunună
de plop, de leuştean sau de măslin? Atunci, ultimul mare filosof al Greciei îi mărturisi geto-
dacului nostru: În ceea ce priveşte cugetul nostru asupra junilor şi asupra creşterii ce le
impunem îndată ce au ajuns la vârsta de a deosebi răul de bine, de a da trupului lor o
energie virilă şi de a răbda ostenelile, îţi voi spune îndată totul, pentru ca să ştii cu ce scop
am instituit noi acele exerciţii şi am supus de timpuriu trupurile lor la osteneli nu numai cu
privire la jocurile publice şi la preţurile ce ar putea să câştige acolo unde foarte puţini
ajung la izbândă; dar ca să te fac să înţelegi tot binele ce se trage dintr-aceasta, atât pentru
ţara întreagă cât şi pentru înşişi luptătorii ei. Este într-adevăr o altă luptă, care stă
deschisă pentru toţi cetăţenii cei buni. Cununa aceia nu este nici de plop, nici de leuştean,
nici de măslini; dar întrânsa se coprinde fericirea tuturor: aceea este libertatea fiecărui
cetăţean în particular şi a patriei în general; avuţie glorie, liniştita serbare a solemnităţilor
statornicite de străbunii noştri, păstrarea bunurilor ce avem, într-un cuvânt, cele mai
40
strălucite daruri pe care le putem dori de la zei; toate aceste bunuri sânt împletite în
cununa despre care îţi vorbesc şi acelea nu se pot dobândi decât prin lupta de virtuoasă
emulaţiune, la care exerciţiile şi ostenelile duc de-a dreptul pe tinerii noştri.
Pregătirile paramilitare la geto-daci
Dialogul, cu mult mai lung, dintre "scitul" barbar şi marele înţelept grec Solon nu
trebuie cumva să ne deruteze; iar asta deoarece, în fapt, nu ne aflăm doar faţă de un real
monument antic al literaturii clasice – ci, în realitate – faţă de o reală sursă... istorică!
Observăm că grecii, până şi Lucian, nu mai păstrau amintirea secolelor petrecute prin
spaţiile carpato-danubiano-pontice de odinioară. Ei nu mai ştiau, sau uitaseră că "şcolile" lor
prezentau, de fapt, o evoluţie separată la care se ajunsese prin ceea ce numim atavism, şi că
la sorgintea lor aveau cam aceleaşi metode de formare-iniţiere pentru tineret prin
instructajele care să-i pregătească pentru o viaţă matură, de zi-cu-zi, în obştea respectivă.
Istoric vorbind, atât Solon cât şi Anacharsis aveau, în "dialogul" lor, ambii dreptate...
Membrii societăţii cultural-ştiinţifice Getica, precum şi ceilalţi "dacologi" o apreciază
pe Clio (muza istoriei) la justă valoare. Cunoaştem formele de iniţiere ale tineretului de la
sate (adevărate nişe folclorice), prin care stabilim destul de exact formele reziduale ale
iniţierilor coborâtoare de la geto-daci, pe care le considerăm aproape în totalitatea lor de o
factură paramilitară (cam toate jocurile, dar cu precădere Căluşarii, Junii echinocţiali şi
Junii solstiţiali, sau terminând cu ultimile formaţiuni de poliţie locală: Sumanele Negre).
Câteva exemplificări cu succedanee de
pregătire paramilitar ă provenite de la geto-daci
Sumanele Negre pot fi considerate în contemporaneitate drept un succedaneu al şcolilor
greceşti pe care le-a descris, pe viu, marele scriitor grec Lucian din Samosata
încă de pe timpurile ocupaţiei împăratului Traian în Dacia.
41
Pregătirile şi demonstraţiile acestor juni – cu un vădit caracter de miliţie locală, deci de
un vădit tip paramilitar (fiind vorba de "jurăminte solemne" date în faţa "vătafului de
feciori", de "steaguri" aici tricolore, de "uniforme" şi "embleme distinctive" aici Pajuri
Negre, precum şi de "salutul ostăşesc" geto-dac→roman→român) –, au fost cu toatele
radical şi într-un mod inuman anihilate de forţele noastre de securitate de tip stalinist din
zonele grănicereşti Năsăud, Maramureş sau Suceava, de către aceia care le gratulaseră pe
atunci cu titlul de: Bandele lui Iuliu Maniu.
Defilează mândri urma şii bastarnilor alpini,
(Dacii liberi din Bistri ţa Năsăudului şi continuatori
ai regimentelor grănicereşti austro-ungare)
Junii transilvăneni activează în mai toată Transilvania (Cut, Sălişte, Tălmăcel, Orlat, Sadu,
Fofelea, Cârţişoara, Scorei, Arpaşu, Săcădate, Ghizaşa, Cornăţel, Jina, Tilişca, Poplaca,
Galeş, Cacova, Mag, Topârcea, Alămor, Răhău, Cărpiniş, Sebeş ş.a.) fie ca "juni solstiţiali")
42
la solstiţiul de iarnă (Crăciun), fie ca "juni echinocţiali" la echinocţiul de primăvară (Paşte),
dintre care doar Junii Braşovului au fost mai bine analizaţi (v. Silviu N. Dragomir – Alte
istorii neelucidate, Bucureşti, 2010).
Pregătirea tuturor acestor cete de "Juni" pot fi considerate tot ca un succedaneu posibil
al şcolilor din protoistoria noastră, întocmai aşa cum şcolile greceşti – descrise de scriitorul
din antichitatea clasică Lucian din Samosata – au avut evoluţia lor separată.
Prin organizaţiile de "juni", tineretului românesc i s-a dezvoltat: spiritul de grup, de
prietenie, de familie, de obşte, de aplanarea conflictelor inter-individuale (deci împotriva
egoismului) şi exacerbarea intereselor de obşte.
Ca o singură valoare s-a promovat de-a lungul timpului: Colectivitatea.
Organizaţii ale junilor sunt în tot Ardealul, Banat, Bihor şi Maramureş, dar mai cu
precădere spre sud.
Conducătorul junilor este: vătaful junilor (în general), birăul (Bihor sau Harghita),
chizeşul (Alba sau Mureş), grăitorul (Cluj), judele (Braşov) şi vornicul în zona Sibiului.
Pregătirea în contemporaneitate a tineretului de juni sibieni
Junii Braşovului pot să fie şi astăzi consideraţi drept un foarte posibil succedaneu al
şcolilor greceşti pe care le-a descris într-un mod cu totul măiestrit acel învăţat grec al
antichităţii clasice Lucian din Samosata.
43
În toate aceste manifestări e vorba, iarăşi, de uniforme, jurăminte, steaguri, cai şi defilări.
(Şcheii, Stâncile lui Solomon, Hora Junilor, Arucatul în ţol, Buzduganul, Căţeaua ş.a.)
Junii Bra şovului pot fi consideraţi fără greş
tot ca una dintre posibilele şcoli de
ini ţiere a tineretului nostru încă din
protoistorie, având şi un rol poli ţienesc.
Dealtminteri, ei au şi luptat în sprijinul fra ţi-lor lor din Muntenia pe timpurile marilor jafuri ale paşei Pazvantoglu de peste Dunăre (acel Pazvante Chioru' din folclorul nostru isto-ric). Observaţi, rogu-vă, cu mare atenţie: - Localizarea; - Antrenarea; - Vechimea, dar şi - Defilarea paramilitară.
44
Căluşarii nu par să mai aibă nevoie de demonstraţii suplimentare spre a fi consideraţi ca
iniţiaţi în jocurile de tip paramilitar, deoarece apartenenţa lor la ordine, jurăminte, uniforme,
steaguri, arme, ca şi pregătirea lor în locuri bine ascunse de ochii lumii am demonstrat-o
într-un mod evident şi clar în lucrări anterioare amintite cear pot sta la dispoziţia
dumneavoastră pe mijloacele comune din mass-media (v.)
Steaguri, iniţieri, jur ăminte, uniforme, grade, saluturi, cai, armament, defilări, ca şi
antrenamentele în locuri tainice erau pregătirile paramilitare ale tineretului nostru
Ceata de nouCeata de nouCeata de nouCeata de nou\\\\ c c c c\\\\lu[ari slu[ari slu[ari slu[ari s\\\\li[teni 19li[teni 19li[teni 19li[teni 1900000000
45
Oina, poarca, ţurca şi celelalte jocuri par să fie tot jocuri de pregătire paramilitară.
Vechimea jocurilor – cele mai multe putând fi considerate de pregătirea paramilitară a
tineretului (cum am văzut în cazul cunoscut al tuturor "Junilor", "Căluşarilor" dar şi, iată,
"Poarca") – prezintă o vechime practic similară cu aceea a însuşi poporului nostru. Doar
"Pajura Neagră" pare să facă parte din o altă categorie: aceea a poliţiilor organizate local.
Poarca pare să fie cel mai vechi dintre joculrile relicte, fiind bazat pe anumite practici
militare ale cavalerilor războinici. Pentru a juca poarca se strâng mai mulţi băieţi care, pe
un cerc larg, îşi sapă (fiecare separat) câte o gaură "a sa" pe care o vor apăra cu ciomagul
propriu. Cu toţii stau gata de bătălie, iar unul singur (tras la sorţi) nu are gaură şi va mâna
"scroafa" (= poarca), reprezentată printr-o piatră semi-aplatizată, căutând să o vâre în una
din găurile considerate mai prost apărate: fie din neatenţie, fie din neîndemânarea unuia
dintre jucători, caz în care jucătorii vor face schimb de locuri, jocul fiind reluat ab iniţio.
Ţurca e un joc mai elaborat şi probabil ceva mai nou; asta deoarece presupune
cunoaşterea unor socoteli, precum şi existenţa unei ţurci fasonate cu grijă, ca şi a unui
"bătător" cu două faţete. Interesant ar fi faptul că însemnele de pe ţurca zburătoare constau
în numerotarea prin cifre romane, sau foarte ades doar printr-o repetare mecanică a cifrei I.
Oina pare să fi fost jocul cel mai elaborat al geto-dacilor şi probabil că ea, oina, ar fi
fost exportată din Dacia în Northumberland prin unităţile militare de cavalerie, acele alla,
datorită masivelor încorporări de geto-daci făcute aici de împăratul roman Hadrian pentru
apărarea insulei. Mai există şi o altă variantă posibilă de răspândire (contemporană) a
jocului de oină spre SUA - pe care o admit experţii - care susţin că ar fi fost făcută în
secolul al XIX-lea într-un mod direct de emigranţii trensilvăneni spre zona minieră
Pittsbourgh.
Acel traseu urmat de jocul de oină - din Transilvania către Anglia→SUA, pare să fi fost
urmat şi de unele din basmele noastre româneşti (v. Sarea în bucate → Regele Lear).
Jocurile de copii, şi prin asta chiar sorgintea neamului nostru, e posibil să se situeze
între timpii de închegare a triburilor geto-dace (secolele VII-VI î.H.) până la Regatul Dac.
46
Silviu. N. Dragomir
Poarca – jocul relict
al strategiilor militare
desfăşurate în timp de
Cavalerii războinici
i n t r u s i v i i
(populaţia kurganelor,
anii 4400 - 1300 î. H.)
în contra civilizaţiilor
din Vechea Europă
s e d e n t a r i i
(culturile: Cucuteni,
Turdaş, Gumelniţa etc),
până la amalgamarea
şi asimilarea ambelor –
a avut o mare întindere
pe tot teritoriul nostru.
47
A crede [i A crede [i A crede [i A crede [i a afirma, a cere [i a pretinde a afirma, a cere [i a pretinde a afirma, a cere [i a pretinde a afirma, a cere [i a pretinde ---- Diferen]a dintre credin]Diferen]a dintre credin]Diferen]a dintre credin]Diferen]a dintre credin]\\\\ [i [i [i [i
credulitatecredulitatecredulitatecredulitate
“El îns\, privind la ei, a zis> Ce înseamn\, deci, scriptura aceasta> “Piatra pe care n-
au luat-o în seam\ ziditorii, aceasta a ajuns în capul unghiului”?
Oricine va c\dea pe aceast\ piatr\ va fi sf\râmat, iar pe cine va c\dea ea îl va zdrobi.”
(Evanghelia dupa Luca, Cap. 20/17,18)
Ilustra]ie> Ilustra]ie> Ilustra]ie> Ilustra]ie> Matthew Stiles
Adesea, ;n via]a noastr\ ne confrunt\m cu situa]ii ;n care ceea ce tr\im nu corespunde
a[tept\rilor [i nici dorin]elor noastre [i pare mai degrab\ s\ ne ;mplineasca temerile.
Popas ;n suflet
48
De ce se ;ntamplDe ce se ;ntamplDe ce se ;ntamplDe ce se ;ntampl\\\\ acest lucru? acest lucru? acest lucru? acest lucru?
Cauza este simpl\, dar nu evident\! Via]a curge ;nc\ de la na[terea noastr\ spre
moarte< a[adar spre finalitate. Asta [tim cu to]ii, dar nu extindem aceasta con[tien]a [i
asupra ac]iuni-lor noastre. Astfel, tr\im cu impresia c\ ac]iunile noastre trec [i r\m=n ;n
trecut. Ele sunt ;ns\ semin]e s\dite ;n fiecare zi de azi pentru ceea ce vom recolta ;n fiecare
zi de m=ine, [i ;n viitor. i cum ac]iunile noastre sunt cl\dite pe convingerile noastre
interioare, deci pe ceea ce noi credem, indiferent de ceea ce ne dorim sau ceea ce pretindem,
ob]inem mereu rezultate ;n directa corela]ie cu credin]ele noastre cele mai profunde.
Cum r\mane cu “ac]iunile” noastre pe care de[i le desf\[ur\m ;n acord cu dorin]ele
noastre, ele nu sunt ;ncununate de succes? S\ spunem ca ele sunt precum ni[te lozuri nec=[-
tig\toare (adica le “cump\r\m”, deci punem ;n mi[care “procesul”, dar ele sunt neca[-
tig\toare pentru c\ nu privim din perspectiva finalit\]ii, adic\ nu suntem capabili s\ vedem
“con]inutul” lozului). In cazul unui loz, ;nt=mplarea sau norocul pot s\ ne aduca un ca[tig.
:n cazul unei ac]iuni ;ns\, con[tient\, intui]ia [i ;ncrederea ;n rezultat sunt aspectele care
;nlocuiesc ;nt=mplarea. A[adar orice ac]iune desfa[urat\ f\r\ ;ncredere ;n rezultat risc\ s\ se
transforme ;ntr-un e[ec din perspectiva a[tept\rilor noastre.
Credulul este cel care se dedica procesului ;n sine [i nu finalit\]ii. El pretinde, ;n loc s\
cear\, ;ns\ a pretinde are ;n sine s\m=n]a ;ndoielii… cel ce pretinde speculeaz\, el nefiind
convins c\ merit\. El nu “face”, el “;ncearc\”.
Iat\ deci “piatra din capul unghiului”, cea care este responsabil\ de calitatea [i solidi-
tatea unui edificiu, (;mplinirea) este credin]a noastr\ interioar\.
Iar pentru ca ;mplinirea s\ fie fericit\, credin]a trebuie animat\ de iubire, sau cum
spune Sfantul Pavel ( “Hristos ;n voi, n\dejdea Slavei” Coloseni 1/4)
Ce este a[adar de facut? Con[tiEn]a!!! Mecanismul materializ\rii este aceasta>
Dorin]a este transformat\ ;n realitate cu iubire, prin ac]iunea sau ac]iunile ;mpregnate
de convingerea ;mplinirii. Lipsa convingerii sau chiar o convingere contrar\ dorin]ei gene-
reaz\ un rezultat pe masura convingerii [i nu a dorin]ei.
49
Despre dualitate [i integrarea contrastelor ;n rela]iiDespre dualitate [i integrarea contrastelor ;n rela]iiDespre dualitate [i integrarea contrastelor ;n rela]iiDespre dualitate [i integrarea contrastelor ;n rela]ii
Ilustra]ie> Ilustra]ie> Ilustra]ie> Ilustra]ie> Marina Gingirof
Mul]i dintre noi, dac\ nu majoritatea, ne-am confrunttttat, nu de putine ori de altfel, cu
mitul iubirii perfecte, sau cu mitul rela]iei perfecte. Ne dorim ;n general de cele mai multe
ori o rela]ie ;n care partenerul sau partenera s\ ne iubeasca ([i nu doar s\ ne iubeasc\, dar s\
ne dovedeasc\ asta ;n mod cert), s\ aiba ;ncredere, s\ fie afectuos, s\ fie bun, generos,
bl=nd, frumos, r\bd\tor, flexibil, amuzant, ;ntelept, potent, s\ se potriveasc\ – ;n plus – cu
a[tept\rile noastre legate de aspect [i de zonele de interes social, cu alte cuvinte s\ avem ce
face [i ce vorbi ;mpreuna… pasiuni, preocup\ri sau n\zuin]e similare. Iata aici o list\ lung\,
50
dar nu complet\ cu a[tept\rile noastre pe care de obicei le avem – mai mult sau mai pu]in
con[tient – inserate ;n mental, astfel ;nc=t ele func]ioneaz\ ca [i criterii de selec]ie.
Suntem convin[i – la r=ndul nostru – c\ [i noi suntem astfel, iar dac\ nu suntem
convin[i c\ suntem astfel, avem certitudinea c\ “la o adic\” putem manifesta far\ efort
aceste calit\]i. Apoi, ;ntr-un moment oarecare al vie]ii, apare o persoan\ cu care rezon\m
din punct de vedere energetic [i de ;ndat\ ce se stabile[te conexiunea, ;i arunc\m –
hodoronc-tronc – desaga plin\ de a[tept\ri ;n c=rc\< sau poate c\ nu o facem chiar imediat…
mai ;nt=i exist\ un joc al seduc]iei, ;n care noi suntem cei care defil\m cu aceste calit\]i la
vedere, manifest=nd generozitate, flexibilitate, prezent=ndu-ne cartea de vizita vizual-tactil-
olfactiv\ bine ticluita [i me[te[ugit\ din fitness, sport, salon de ;nfrumuse]are, parfum,
garderob\ [i coregrafie. Este – dac\ vre]i – advertasingul celui sau celei care vrea s\
ini]ieze contact, comunicare [i de ce nu, poate o rela]ie.
Deci cum spuneam… rezon\m, ne ;ndr\gostim – crez=nd c\ am g\sit sufletul pereche
– [i ne av=nt\m cu capul ;nainte ;n rela]ie. :ntr-o prim\ etap\, aceea romantic\, suntem
foarte aten]i [i chem\m la manifestare din cel\lalt tot ce e mai frumos ;n el… cu alte
cuvinte, prin a[tept\rile noastre [i mai ales prin comportament, creem un soi de reci-
procitate, care vine s\ ne ;nt\reasc\ convingerea c\ am f\cut alegerea corect\ [i c\ suntem
pe drumul cel bun. Ne ;nt=lnim, povestim, se creeaza un cadru propice momentului intim [i
apoi facem dragoste… daca [i asta iese bine, suntem ;nca [i mai convin[i c\ am ales corect.
Asadar ne apuc\m s\ zidim ;n jurul proaspetei create rela]ii a[tept\ri [i s\ proiect\m
imagini, sporind [i mai mult iluzia de la plecare. Confirm\m r=nd pe r=nd a[tept\rile noastre
din inten]ii [i din gesturi galante [i apoi, dup\ ce sentimentul de nou s-a consumat, intervine
rutina… partenerul este ok, are tot ce-i trebuie, dar ;ncepem s\ constat\m c\ o bun\ parte
din a[tept\rile noastre au fost supralicitate.
Lucrurile care la ;nceput ne atr\geau – pentru c\ le doream conform cu ce voia mintea
noastr\, ;ncep ;ncet, ;ncet s\ ne agaseze… originalitatea comportamental\ ;ncepe s\ ni se
par\ lips\ de deschidere, comportamentul misterios ;ncepe s\ ne par\ incapacitate de
adaptare la via]a social\ exterioar\, spiritul liber ;ncepe s\ ne par\ infidelitate, prompti-
tudinea [i hot\r=rea din priviri ;ncepe s\ ne par\ comportament egoist [i dictatorial, ideile
;nalte [i valoroase ;ncepem s\ le vedem ca pe idei fixe, iar credin]a ca pe ;ndoctrinare.
Desigur c\ lista nu se termin\ si poate continuua mult [i bine, dar cert este faptul c\ noi
;ncepem s\ realizam c\ fiecare moned\ are doua fe]e… [i tot ceea ce ne-a ;nc=ntat la
51
;nceput, ;ncepe s\ ne agaseze [i s\ ne resping\ pe parcurs. i ca tac=mul s\ fie complet, un
proces similar se produce [i ;n mintea celuilalt, nu neapar\t ;n acela[i ritm sau la aceea[i
intensitate, ;nsa se produce ca atare. Dac\ parfumul natural al corpului partenerului ne
excita [i ne atr\gea prin amestecul dintre transpira]ie [i parfumul folosit, ;ncepem s\ g\sim
mirosul respectiv resping\tor [i parfumul ne plictise[te. Din acel moment, ;ncepem s\ ne
dez;ndr\gostim [i dac\ p=n\ atunci am tr\it cu ideea c\ am construit o rela]ie, acum avem
impresia c\ ne-am ;ncuiat ;ntr-o colivie de aur, ale c\rei bare [i gratii sunt tocmai a[tept\rile
[i promisiunile noastre, f\cute sau sugerate ;n rela]ie.
Acesta este modelul tipic de rela]ie karmic\, care se constituie pe proiec]ii mentale [i
pe programe subliminale aduse ;n sistem de educa]ia [i experien]a de via]\ tr\ita p=na acum.
i dac\ partenerul nostru era un om liber, tr\im cu impresia c\ “libertatea” lui era oca-
zionat\ de lipsa unei rela]ii [i consider\m c\ [i-a ;ncheiat acea parte de existen]\ de bine ce
ne-a cunoscut pe noi. Mai mult, ca s\ ne asigur\m c\ acest lucru se ;nt=mpl\, mai ales la
;nceputul rela]iei, ne neg\m comportamentul [i felul curent de existen]\, ca s\–i putem [i lui
asigura confortul necesar a[ez\rii ;n rela]ie [i s\ compens\m cumva lipsirea lui de libertate.
i iat\, totul e perfect! … dar am uitat s\ v\ spun ceva extrem de important.
Mintea noastr\, care este at=t de fluctuant\ ;n manifestare [i at=t de instabil\, ne p\c\-
le[te mai tot timpul [i ;nlocuie[te realitatea cu iluzia, fie pentru c\ nu e destul de treaz\ ca s\
fie prezent\ [i atunci suprapune programele cu care este ;ndoctrinat\ cu informa]iile din
exterior cre=nd astfel percep]ii deformate, fie din dorin]a de a crea senza]ional [i de a ob]ine
emo]ii. Dac\ nu ma crede]i, n-ave]i dec=t s\ studia]i un individ care se uita cu interes la un
film artistic< de[i este unanim acceptat c\ filmul este o iluzie, spectatorul nostru se va
integra [i confunda ;n scurt timp – uneori aproape complet – cu ac]iunea desf\[urat\ acolo.
Ce s\ mai spunem cand asta se ;nt=mpl\ ;n realitate? Este aproape imposibil de gestionat, ;n
lipsa pre-zen]ei. A[adar, mintea este antrenat\ s\ lucreze cu dualitatea… ea … mai ales
mintea superficial\ [i voluntar\ este produsul educa]iei, a[adar se sprijin\ pe paradigme.
Paradigmele vechi din p\cate au ajuns la nivel de vibra]ie [i au cobor=t ;n subcon[tient, a[a
cum a cobor=t orice proces ;nv\]at prin repeti]ie, pe care apoi ;l manifest\m ;n mod automat.
Atunci c=nd scriem sau c=nd citim de pild\, activ\m un program interior care a fost
;nregistrat prin ;nv\]are [i de[i procesul pe care-l desf\[ur\m este foarte complex, exerci]iul
;l face s\ par\ natural. La fel c=nd c=nt\m la un instrument sau c=nd conducem un utilaj sau
52
ma[ina. A[adar, de unde s\ ne d\m seama c\ folosim mintea superficial\, daca instru-
mentele utiliz\rii ei sunt mai ad=nci? Nu prea ne d\m seama…
A[adar pe lang\ armonia pe care dorim s\ o tr\im, mintea noastr\ este antrenat\ s\
gestioneze un oarecare coeficient de haos [i neprev\zut. Ca atare, mintea noastr\ este ;n
egal\ m\sur\ dependent\ de dram\, a[a cum este dependent\ de comedie. Ea este ;n egal\
m\sura avida de suferin]\, a[a cum este avid\ de pl\cere.
Intr-o asemenea situa]ie, noi, ;n micul nostru eden interior, sim]im nevoia s\
decadem – ca Adam, ;n micul nostru infern. Cum facem asta? P\i e simplu. Dupa ce ne-am
asigurat c\ partenerul este al nostru (;ntr-un proces de seduc]ie [i manipulare afectiv\ bine
regizat [i de cele mai multe ori spontan [i incon[tient) ;ncepem s\ revenim – ;ncet, ;ncet – la
vechile obiceiuri. Mai ;nt=i cu aten]ie, cu discre]ie [i cu grij\ s\ nu se bage de seam\. i
foarte posibil, din nou nu ;n acela[i timp sau ;n acela[i ritm [i el obose[te [i ;ncepe s\
redevin\ el [i nu povestea lui de via]\ pe care o credea despre sine.
Apoi – tot la un moment dat, fie suntem surprin[i “;n delict” [i-i d\r=m\m
partenerului nostru iluzia creata la ;nceput, fie noi suntem cei ce-l prindem pe partener ;ntr-
o situa]ie compromi]\toare… [i nu m\ refer la rela]ii clandestine ;nt=mpl\toare neap\rat,
sau la flirt-uri, ci la orice form\ de manifestare a realit\]ii celuilalt care a obosit s\ se
pretind\ perfect, a[a cum a facut-o ;n ritualul s\u de seduc]ie.
i povestea ;ncepe s\ se n\ruie [i fiecare din calit\]ile enumerate mai devreme i[i
manifest\ opusul. Rela]ia se destram\, atrac]ia se transform\ ;n respingere, dorin]a ;n
repulsie, ineditul ;n plictis, voia buna ;n triste]e, iar dinamica se pierde. Rela]ia moare… de
ce?
Pentru c\ n-am con[tientizat de la bun ;nceput ca acel om, cu care vrem s\ rela]ion\m,
la fel ca [i noi, are nu doar calit\]i, ci [i defecte… nu e doar ;nger, ci e [i demon< pentru c\
nu am con[tientizat de fapt c\ el e o oglind\ perfect\ a noastr\ [i ne-am mul]umit s\ ne
uit\m doar la suprafa]\. A ;ndeplinit condi]iile? Am rezonat energetic ;n acel moment?
Gata! de ajuns…
Ei, nu e chiar a[a< cei ce au trecut prin via]\, [tiu c\ – cu foarte mici excep]ii ;n care
partenerii sunt maturi [i sunt total sinceri – o rela]ie trebuie s\ treac\ prin furcile caudine ale
;ncerc\rilor [i tenta]iilor, ca s\-[i confirme autenticitatea< chiar [i atunci, dac\ partenerii
53
sunt motiva]i de fric\, chiar daca ei nu exprim\ natura lor de team\ s\ nu strice rela]ia, ei nu
sunt liberi ;n rela]ie [i ca atare nu sunt ferici]i.
Dac\ v\ reg\si]i ;n cele de mai sus, ;n parte sau total, trebuie sa sti]i urm\toarele>
Nu pute]i lega o rela]ie autentic\ dec=t ;n momentul ;n care v\ cunoa[te]i [i v\
accepta]i foarte bine pe voi ;n[iva [i sunte]i voi ;n[iv\ de asemenea c=nd rela]iona]i cu
ceilalti< a[adar, chiar dac\ sunte]i m=na]i de cele mai ;nalte idealuri, rela]ia va e[ua pentru
c\ nu este real\ ;n cazul ;n care voi nu sunte]i pe deplin maturi [i con[tien]i de voi ;n[iv\…
ea este o rela]ie creat\ ca s\ satisfac\ nevoia de identificare a min]ii. Bine… [i cum nimic
nu este ;nt=mpl\tor, care este totu]i scopul unei astfel de rela]ii?
Asta se numeste rela]ie Karmic\. Cu alte cuvinte, este ;n sine o [coal\ pentru cei ce se
integreaz\ ;ntr-o asemenea rela]ie, iar interac]iunea din cadrul cuplului constituie adev\rate
examene [i ;ncerc\ri, menite s\-i duca pe protagoni[ti spre un alt nivel de con[tiin]\ [i
trezire. Pentru a putea avea o rela]ie autentic\ ([i nu spun c\ este necesar s\ o construim, nu
to]i am venit pe p\m=nt ca s\ ne c\s\torim [i s\ facem copii sau ca s\ constituim cupluri<
doar majoritatea dintre noi) trebuie s\ ne cunoa[tem pe noi ;n[ine [i s\ ne accept\m, s\ ne
stim\m [i iubim pentru ceea ce suntem [i nu pentru ceea ce p\rem sau pentru ce ne-am dori
s\ devenim. Pentru a putea avea o rela]ie, trebuie mai ;nt\i s\ ne sim]im bine cu noi ;n[ine [i
s\ fim ;mp\ca]i ;n forul nostru interior cu propria noastr\ existen]\ prezent\, f\r\ s\
consider\m dac\ este pozitiva sau negativ\.
De fapt, rela]ia nu se construie[te… ea se autodefine[te la un moment dat, ca urmare
a rela]ion\rii fire[ti [i ;ndelungate cu persoana ;n cauza, dupa ce via]a v-a purtat ;mpreuna
prin diverse situa]ii, ;ncerc\ri [i experien]e [i a]i avut ocazia s\ v\ confrunta]i at=t ;n partea
de lumin\ c=t [i ;n partea de umbr\ [i a]i trecut cu bine [i ;ntregi prin tot.
Dac\ vrei s\ afli dac\ e[ti ;ntr-o rela]ie autentic\, ;ntreab\-te>
E[ti lipsit de orice compromis ca s\ te afli in rela]ie?
Te simti total liber sau liber\ [i te sim]i ;n largul t\u la fel de bine ;n rela]ie sau mai bine,
chiar dec=t cu tine ;ns\]i atunci cand esti singur/singur\?
Po]i fi total sincer/sincer\ [i lipsit\ de secrete fa]\ de partener/partener\?
E[ti ;n masur\ s\ abordezi f\r\ fric\ orice subiect ;n discu]ie [i s\ ai ;ncredere c\ ve]i ajunge
;mpreun\ la o concluzie sau s\ accep]i o p\rere diferit\ a celuilalt f\r\ s\ te sim]i frustrat(\)
sau nedrept\]it(\)?
E[ti [i r\m=i tu ;n rela]ie, orice s-ar ;nt=mpla?
54
Te sim]i ok dac\ refuzi sau e[ti refuzat(\) ;n egal\ masur\?
E[ti con[tient c\ [i rela]ia are sui[uri [i cobor=[uri [i ai puterea s\ ridici rela]ia dup\ fiecare
c\dere, ;mpreun\ cu cel\lalt?
E[ti dispus(\) s\ te sacrifici cu bucurie ca s\-l/o aju]i pe partener(\) [i s\-]i sprijini
partenerul/partenera?
… m\ rog… ar mai fi ;ntreb\ri, dar v\ las s\ reflecta]i.
Nu uita]i!Nu uita]i!Nu uita]i!Nu uita]i! Rela]ia ideal\ este rela]ia ;n care sunte]i iubi]i [i iubi]i ;n ;ntreg, cu tot ce
;nseamn\ asta ca [i manifestare sau consecin]e.
Dac\ asta nu se ;nt=mpl\, v\ afla]i ;ntr-o rela]ie de convenien]\, karmic\, cel mai
probabil pentru a v\ satisface anumite dorin]e [i nevoi sau pentru a pl\ti pentru faptele
voastre sau ale str\mo[ilor vo[tri. O astfel de rela]ie fie arde karma prin suferin]\, fie
;ncurajeaz\ manifes-tarea umbrei [i a naturii inferioare [i v\ poten]eaz\ manifestarea
egotica, devenind ;n sine ba-rier\ ;n evolu]ia spiritual\ a fiecaruia.
55
CugetCugetCugetCuget\\\\ri despre iubire… ri despre iubire… ri despre iubire… ri despre iubire…
Iubirea - un sanctuar al sufletului nostru ;nchis ;n propria fiin]\, dar nu un sanctuar al
c\ror z\brele nu se pot deschide sau prin care nu se poate ie[i, ci pur [i simplu doar forma
de labirint destructibil sau cel mult imaginar. Sufletul nostru, ;n acele momente de ;nchidere
l\untric\ nu dore[te s\ depa[easc\ situa]iile de maxim\ nesiguran]\, consider eu, iar dac\
st\m [i ne g=ndim bine, de fapt asta e iubirea.
La ;nceput e floare de trandafir, care ;ncetul cu ;ncetul i[i desface petalele, se bucur\
de razele soarelui, apoi ;[i ofile[te petalele, devenind doar o bucat\ de floare uscat\. La fel
[i sufletul nostru, st\ ;nchis [i nu dore[te s\ ias\ afar\, s\ experimenteze aceast\ iubire din
frica de a nu trece pentru prima data sau pentru o nou\ experien]\ prin acea traum\ care ;l
afecteaz\ at=t de r\u.
Durerea sufleteasc\, ;nchis\ ;n sanctuarul despre care v\ vorbesc ;n poezia de mai jos,
nu este altceva dec=t frica noastr\, a oamenilor de a experimenta o nou\ rela]ie de dragoste,
o nou\ aventur\ ;n lumea aceasta marea]\ a iubirii, ce poate momentan\, trec\toare sau
ve[nic\. E greu de spus sau s\ ;ndrumi pe cineva ;n acest sens, pentru c\ iubirea se c=[tig\,
se simte [i apare ;n sufletul t\u de muritor atunci c=nd te a[tep]i mai pu]in [i poate, tot
atunci, s\ te ridice undeva la cer sau s\ te coboare din nou ;n iad!
O nou\ rela]ie, un nou sentiment l\untric de iubire, este ceea ce a[teapt\ fiecare suflet,
fiecare fiin]\ dore[te s\ experimenteze, s\ o ia de la ;nceput, dar frica de a nu p\trunde din
nou ;n acest sanctuar, te ;ndep\rteaz\ ;n oarecare m\sur\ de aceste minunate sentimente
privite de undeva dintr-o pozi]ie anonim\ ca fiind iubire adev\rat\ sau dragoste trec\toare.
Te ;ndr\goste[ti din nou, pentru c\ nevoia de a iubi reapare dupa acel timp de uitare a
vechii rela]ii [i ;ncepi orbe[te s\ iube[ti o alt\ fiin]\ care-]i spune c\ iubirea e puternic\ [i
real\, petrece]i ;mpreun\ clipe frumoase, clipe pe care nu le vei uita [i ....la un moment se
;nt=mpl\ imprevizibilul ...te p\rase[te...sau se termin\ totul ...
Ce se ;nt=mpl\ atunci?
Pagina artistului
56
Te ;nchizi din nou ;n tine [i ;ncepi s\ aduni ;n sanctuarul t\u amintirile trecute, doar c\
de aceasta dat\, nu vor mai fi doar ale unei singure iubiri, vor reveni [i amintirile iubirii
trecute... adunate la un loc, te vor mai lasa oare, vreodat\ s\ evadezi spre o nou\ iubire?
Morar C\lin Lucian www.artapoetica.ro
https://www.facebook.com/artapoetica.ro
57
Cuprins>
Introducere ……………………………………………………………………. 1
Previziuni astrologice iulie-septembrie……………………………………..2
Berbec……………………………………………………………………………4
Taur………………………………………………………………………………5
Gemeni…………………………………………………………………………..6
Rac……………………………………………………………………………….7
Leu……………………………………………………………………………….8
Fecioar\...................................................................................................9
Balan]\...................................................................................................10
Scorpion………………………………………………………………………..11
S\get\tor……………………………………………………………………....12
Capricorn……………………………………………………………………...13
V\rs\tor……………………………………………………………………..…14
Pe[ti………………………………………………………………………….…15
Numerologie…………………………………………………………….…….16
Reiki…………………………………………………………………………….26
Medicina energetic\...............................................................................30
Credinta-Spiritualitate……………………………………………………….33
Enigme…………………………………………………………………………36
Popas in suflet…………………………………………………………………47
Pagina artistului………………………………………………………………55