Post on 04-Jun-2018
transcript
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 1/100
CUPRINSCUPRINS.....................................................................................................................................1INTRODUCERE..........................................................................................................................2I. SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ: ÎMPLINIREA UMANULUI ÎN DUMNEZEU............41. Scopul spii!u"li!#$ii o!o%o&'..................................................................................................4
2. S'(sul )i posi*ili!"!'" u(iii o+ului cu Du+(','u..................................................................-2.1. C'"'" o+ului..................................................................................................................-2.1.1. Trup şi suflet..................................................................................................15
2.2. C#%''" o+ului ( p#c"!...................................................................................................1/2.0. R's!"u"'" ( is!os.......................................................................................................21
II. MARILE ETAPE ALE IE3II SPIRITUALE.....................................................................21. PURI5ICAREA......................................................................................................................26A. P"!i+i.....................................................................................................................................26
1.1. C' su(! p"!i+il'7..............................................................................................................261.2. C"u,' )i '8'c!' "l' p"!i+ilo.............................................................................................091.0. S!(i'" p"!i+ilo............................................................................................................011.4. Î+p#!i+i'" )i ;i<"..........................................................................................................00
=. i!u$i.....................................................................................................................................041.>. C'%i($"............................................................................................................................0>1.. 5ic" %' Du+(','u? poc#i($"...........................................................................................061.6. Î(8("'"? p"," +i($ii......................................................................................................491.-. R#*%"'" )i (%'lu(;" #*%"'..........................................................................................401./. N#%'<%'"...........................................................................................................................4>1.19. N'p#!i+i'"....................................................................................................................4>1.11. Iu*i'".............................................................................................................................46
2. ILUMINAREA.......................................................................................................................4/2.1. D"uil' S8(!ului Du@....................................................................................................4/2.2. Co(!'+pl"'" lui Du+(','u ( C'"$i'...........................................................................>22.0. Î($'l';''" %u@o(ic'"sc# " Scip!uii.............................................................................>2.4. Ru;#ciu('" cu"!# )i +'!o%' p'(!u p"c!ic"'" 'i..........................................................>-
0. DESĂBRIREA................................................................................................................../0.1. D";os!'" )i ('p#!i+i'"................................................................................................../0.2. D";os!'"? cu(o")!''" )i lu+i(" %u+(','i"sc#..............................................................61
III. S5IN3II PĂRIN3I ASCE3II PURTĂTORI DE RISTOS................................................641. Asc'," l" S8i($ii P#i($i ( !'cu!.........................................................................................6>
1.1. Sfântul Vasile cel Mare....................................................................................751.2. Sfântul Ioan Gură de Aur.................................................................................771.3. Sfântul Serafi de Saro!.................................................................................7"
2. Asc'," +"ilo %uo(ici "i ,il'lo (o"s!'..........................................................................-12.1. #ărintele Arsenie $oca.....................................................................................%12.2. #ărintele &a!rentie 'o!re.................................................................................%22.3. #ărintele Ilie (leopa........................................................................................%)
I. SĂNĂTATEA DUONICEASCĂ? IMPERATI AL ZILELOR NOASTRE...............-1. I+p"c!ul spi!u"li!#$ii o!o%o&' "sup" soci'!#$ii...................................................................-6
1.1. A 8i ( is!os...................................................................................................................-61.2. A !#i ( is!os................................................................................................................/0
CONCLUZII.............................................................................................................................../
1
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 2/100
Nici o i"$# os!ui!# %up# cu(!ul Do+(ului (u "' cu+ s# s' ios'"sc#. Du+(','u "' ;i<#%' 8i'c"' %i(!' (oi )i !o! El p'cu+ u( s'+#(#!o? (u ios')!' (i+ic %i( pu$i(#!"!'" s"u *o;#$i" '&p'i'($'lo p' c"' l'" %#ui! p' "c'"s!# lu+'. ......................................................../O+ul o*i! p#c"!ului !'*ui' s# lup!' p'(!u " %i+i(u" 8u(c$io("'" p''!i!#? !'*ui' s# 8i'c"p"*il s# po"!# 'spi(;' "!"cuil' '(i!' "sup" s". Î( "c's! poc's %' (!o"c'' l" ("!u#? l"8i' pi( 'li+i("'" %',o%i(ii? " !ul*u#ii %i( o+? col"*o'",# pu!'il' @"ului cu oi($"
u+"(#........................................................................................................................................./E&is!# %i8'i!' 8",' "l' "c's!ui poc's: l" (c'pu! !o! '8o!ul s' (%'"p!# "sup" %',#%#ci(#ii p#c"!ului %i( ("!u" o+'('"sc#? u( ol i+po!"(! "ici "(% oi($" "poi p' +#su# c' o+ul%o*(%')!' s!#p(i' "sup" 8iii? 'u)')!' s# %o+i(' "sup" p"!i+ilo )i " si+$uilo? )i ("c'l")i !i+p s' %'s#)')!' ( '&'ci!"'" i!u$ilo i" ( s8)i! su8l'!ul 'li*'"! %' oic'"!")"+'(! p#!i+") s' ("l$# ( co(!'+pl"$i' p(# l" u(i'" cu Du+(','u................................/i!u$il' "lu(;# p"!i+il' lu(% locul "c's!o" ( su8l'!ul o+ului? i" ('p#!i+i'" (s'"+(# p'(!u o+ +o"!' 8"$# %' lu+' p'(!u " pu!'" "'" i"$# ( %u@ '"? 's!' lips# %' si+$i' "lucuilo %i( lu+'? c" s# po"!# 8i si+$i!' c'l' %u@o(ic')!i )i c'l' %u+(','i')!i...................../ N'p#!i+i'" l uc# p' o+ l" co(!'+pl"$i' )i cu(o")!'' %u@o(ic'"sc# )i pi( '" o+ul "<u(;'l" iu*i'" %'s#)i!#. Î( "c'"s!# i"$# o+ul !'*ui' s# "!i(;# ('p#!i+i'" p'(!u c# '"(s'"+(# s#(#!"!' su8l'!'"sc#? p'(!u c# ' s!"'" ( c"' o+ul ' slo*o% %' p"!i+i? "%ic#!#+#%ui! %' *olil' s"l' su8l'!')!i )i pli( %' !o"!' i!u$il'........................................................../i"$" c')!i(# "%'#"!# 's!' u(i'" @"ului S8i(!'lo T"i(' cu '8o!ul (os!u Fp(# l" s(;'GHE. 12? 4 %' pui8ic"' pi( pos!? u;#ciu(' )i pi';@''? #*%"'" ('c",uilo? 8"c''" %' *i('. Do" +p'u(# @"ul S8i(!'lo T"i(' )i "sc'," l s8i($'sc !'p!"! p' c'%i(cios )i l 8"c"s'+'('" cu is!os.................................................................................................................../=I=LIOJRA5IE......................................................................................................................../6IZOARE.................................................................................................................................../6LUCRĂRI ALE S5IN3ILOR PĂRIN3I..................................................................................../6LUCRĂRI? STUDII I ARTICOLE........................................................................................../-
INTRODUCERE
Via*a noastră este un dar al lui +une,eu- de aceea treuie s/o 0ntoarce
lui +une,eu ca darul nostru. o lună luptă sâneroasă pentru cucerirea
ade!ăratei patrii şi a ade!ăratei liertă*i. dată lupta terinată- !o f
0n!inători sau 0n!inşi- !o fi trecu*i de la locul luptei la locul răsplătirii- şi !o
prii la 4udecată fie o răsplată !eşnică o sla!ă !eşnică6- fie o pedeapsă !eşnică
o ruşine !eşnică6.
+acă !ia*a creştină e un proces teandric- adică de colaorare a arului
di!in cu natura uană- asce,a este toată ne!oin*a prin care se anifestă
participarea acti!ă a oului 0n acest proces de 0nduo!nicire.
2
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 3/100
(reştinul treuie să fie 0n toată fiin*a lui tot ai pătruns de puterile +uului
Sfânt8 pentru aceasta- e necesară colaorarea lui- lupta de 0nlăturare a piedicilor
şi de preătire a !asului 0n care se toarnă arul di!in.
Asce,a are două aspecte8 unul neati!/renun*area la poftele de,ordonate
şi altul po,iti!/deprinderea !irtu*ilor prin care trupul se supune sufletului- iarsufletul !oii lui +une,eu.
9inta asce,ei creştine este :ristos- unirea cu l- astfel asce,a creştină
este 0preună răstinire şi 0preună 0nropare cu :ristos. Martiriul este toată
suprea 0ntrupare a asce,ei.
Ascetul este atlet care renun*ă la toate se 0nfrânea,ă6 şi luptă spre a/şi
0ntări for*ele pentru doândirea cununii nepieritoare sau e un alerător care se
depărtea,ă de punctul de plecare şi se apropie de *intă- care e !ia*a !eşnică 0n
couniune cu :ristos.
;rcuşul cură*irii de patii se poate face nuai 0preună cu şi 0n Iisus
:ristos şi nuai 0n $iserica Sa cea drept ăritoare< unde se re!arsă eneriile
necreate ale +uului Sfânt- 0n priul rând prin Sfintele Taine. rice altă cale- 0n
afara (elui care Sinur este (alea- Ade!ărul şi Via*a In 1)- =6 e o traică
aăire.
&ucrând ca asistent edical a doândit cunoştin*e şi e>perien*ă ai ult
pentru !indecarea trupului- dar precu trupul este un slu?itor al sufletului şi fără
suflet trupul nu poate face niic< strânsa unire dintre suflet şi trup e pricinuită de
suflet care 0n!ăluie tot trupul- iar prin această unire trupul se face deplin părtaş
0preună cu sufletul la !ia*a duo!nicească.
Acest aspect e unul din oti!ele aleerii teei lucrării de licen*ă- 0n care
a căutat să scot 0n e!iden*ă câte!a din posiilită*ile prin care oul duceră,oiul ne!ă,ut al de,rădăcinării de patii- pentru a doândi !irtu*ile potri!nice
lor- şi cu a?uns la starea de nepătiire prieşte iluinarea şi darurile +uului
Sfânt.
Vindecarea spirituală presupune un efort al oului aflat pe această cale de
0naintare către aseănarea cu (reatorul- un efort a,at pe serenie şi pocăin*ă.
0
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 4/100
@n 0nciere aduc ul*uiri lui +une,eu- Maicii +onului- #r. +uo!nic-
părin*ilor care /au crescut şi care au fost alături de ine- 0n deosei ae
ele care deşi a plecat din această lue fără a se putea ucura de terinarea
studiilor ele sunt siură că de acolo de unde este se roaă 0n continuare pentru
ine şi 0i !eea,ă paşii.Mul*uesc de aseenea #ărin*ilor profesori- profesorilor care prin
calită*ile- unele inten*ii şi a preten*iilor lor confore cu *elul facultă*ii /au
spri?init şi i/au 0ndruat paşii pe parcursul celor ) an de studii.
9in să ul*uesc şi nu 0n ultiul rând #r. (onf. +r. (onstantin ecula
pentru rădarea şi căldura pe care le/a a!ut 0n decursul acestor ) ani cât ş
pentru a?utorul şi 0ndruarea acordate pentru alcătuirea lucrării de licen*ă.
I. SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ: ÎMPLINIREA UMANULUI ÎN
DUMNEZEU
1. Scopul spiritualităţii ortodoxe
Spiritualitatea ortodo>ă urăreşte desă!ârşirea credinciosului 0n :ristos.
Scopul spiritualită*ii ortodo>e este desă!ârşirea oului credincios prin unirea lu
cu :ristos şi 0ntipărirea lui tot ai deplină de cipul oenită*ii lui :ristos- plină de
+une,eu. Se poate spune deci că *inta spiritualită*ii creştine ortodo>e este
4
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 5/100
unirea oului credincios cu +une,eu- 0n :ristos. Astfel- desă!ârşirea sau
unirea noastră cu +une,eu este nu nuai o *intă ci şi un prores nesfârşit.
+in cele spuse- se pot desprinde urătoarele trăsături ale spiritualită*ii
creştine ortodo>e8
1. Starea culinantă a !ie*ii spirituale este o unire a sufletului cu+une,eu- trăită sau e>periată.
2. Această unire se reali,ea,ă prin lucrarea +uului Sfânt dar până la
o*inerea ei oul este dator cu un 0undelunat efort de purificare.
3. Această unire se 0nfăptuieşte atunci când oul a a?uns la Baseănarea
cu +une,euC şi ea este totodată cunoaştere şi iuire.
4. fectul acestei iuiri constă- 0ntre altele 0ntr/o considerailă intensificare
a eneriilor spirituale din o- 0nso*ită de ulte feluri de arise.1
@n Dăsăritul creştin ortodo> pentru această unire se ai foloseşte ş
terenul de îndumnezeire. Altă *intă a spiritualită*ii creştine ortodo>e ar fi deci
trăirea stării de 0ndune,eire care cuprinde două 0n!ă*ături enerale8
1. a repre,intă ultia treaptă a desă!ârşirii oului- fapt pentru care fa,a
aceasta supreă din !ia*a păântească a oului credincios sau *inta
0ntreii lui !ie*i se ai nueşte şi desă!ârşire.
2. Această 0ndune,eire se reali,ea,ă prin participarea oului credincios
la puterile dune,eieşti- prin re!ărsarea 0n el a neărinirii di!ine.2
Starea culinantă a !ie*ii duo!niceşti este starea oului credincios ridicat
ai presus de ni!elul puterilor sale nu prin sine- ci prin lucrarea +uului Sfânt.
+acă *inta spiritualită*ii creştine este !ia*a tainică de unire cu +une,eu- calea
spre ea cuprinde urcuşul care duce spre acest pisc. &a starea de desă!ârşire ş
de unire tainică cu +une,eu nu se poate a?une decât prin 0ndelunate eforturisau ne!oin*e.
Mântuitorul 0nsuşi pretinde asce,ă- efort uneori ciar dureros când ,ice8
E+acă !rea cine!a să !ină după Mine- să se lepede de sine- să/şi ia crucea şi
1 #r. #rof.+r +uitru Stăniloae- Ascetica şi mistica Bisericii ortodoxe, d. Institutului $ilic şi de Misiuneal $isericii rtodo>e Doâne- $ucureşti- 2FF2- p. 5/=2 Ibidem, p. =
>
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 6/100
să/Mi ure,e MieC Mt. 1=- 2)6.
1. &epădarea de sine
2. &uarea crucii
3. ;rarea lui :ristos toate sunt eleente ascetice3
Mănăstirile se nuesc locuri de e>erci*iu- iar BascetulC este onaul carese străduieşte să o*ină desă!ârşirea prin oser!area tuturor reulilor de
0nfrânare şi de cură*ire de patii.
@ntrucât oul are cinci si*uri- cinci sunt şi practicile ascetice8 pri!eerea-
studiul- ruăciunea- 0nfrânarea şi isiia. Ascetul treuie să 0ine cele cinci
si*uri cu aceste practici8 !ă,ul cu pri!eerea- au,ul cu studiul- irosul cu
ruăciunea- ustul cu 0nfrânarea- pipăitul cu isiia.)
Ascetica aşa cu spune Sfântul il Ascetul 0n (u!ântul ascetic Hiloc. !ol.
I6 este deci acea parte a spiritualită*ii care se ocupă cu reulile şi cu eforturile ce
duc pe o de la pria treaptă a urcuşului spre desă!ârşire- până la contepla*ie
şi unirea cu +une,eu. Ascetica indică partea acti!ă a !ie*ii spirituale- partea de
cooperare pe care +une,eu ne/o cere nouă.
Asce,a este Boorârea or*iiC din noi- ca să se eliere,e firea de su
roia ei cu spune Sfântul Ma>i Mărturisitorul 0n Dăspunsuri către Talasie
Hiloc. !ol. III6. Asce,a este o eliinare a olii care duce firea spre oarte şi deci
fortificarea firii- este oorârea treptată a păcatului şi a tuturor tendin*elor spre el.
(u!ântul asce,ă este asociat şi cu un sens neati! astfel asce,a ar fi pe toată
linia re*inere- 0nfrânare- strădanie neati!ă. @n realitate- asce,a are un scop
po,iti!. a urăreşte fortificarea firii şi elierarea ei de !ierele păcatului care o
roade- care duce la stricarea ei. Asce,a sădeşte 0n locul patiilor- !irtu*ile. 5 a
treuie să preătească lui +une,eu pe ultia treaptă a eforturilor ei- şi o inteolită de toate 0ntipăririle lucrurilor create- de toate preocupările păânteşti- o
inte pură. Slăiciunea firii se arată- după Sfin*ii #ărin*i 0n lipsa ei de feritate-
0n nestatornicia ei.0 @.#.S. icolae Mladin- Prelegeri de Mistică Ortodoxă, d. (redin*a străoşească- p. 12%4 Mitrop. :ieroteos Vlacos- Psihoterapia Ortodoxă - tiin!a "#in!ilor Părin!i, trad. 0n l. roână de Irina&uini*a iculescu- d. @n!ierea Ariepiscopia Tiişoarei- 1""%- p. 57> #r. #rof.+r. +uitru Stăniloae- Ascetica şi mistica Bisericii ortodoxe - p. 1F
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 7/100
Hirea a?une ca o ine 0n âna patiilor- purtată 0n coace şi 0n colo de
toate 0pre?urările. Hortificarea firii prin asce,ă- a de!enit posiilă prin
ortificarea şi oartea de/!ia*ă/făcătoare ale lui Iisus :ristos. #uterea
dune,eirii I/a a?utat &ui să iruie iuirea şi frica de oarte a firii lui oeneşti.
forturile ascetice sunt i?loacele prin care firea oenească- pe care o purtăfiecare- participă tot ai ult la for*a firii &ui oeneşti- 0n eforturile noastre fiind
pre,entă şi for*a din firea oenească a lui :ristos.
Asce,a noastră este o oarte treptată cu :ristos- o oarte a oului !eci-
o prelunire prin !oin*ă a $ote,ului. ste o ortificare eroică cu :ristos şi 0n
:ristos. oi sunte uni*i cu :ristos 0ncă 0nainte de starea culinantă a uniri
tainice cu l şi nu doar că 0n!ie cu :ristos- ci şi uri cu l. @n!ierea cu
:ristos urea,ă ca o continuare a or*ii. @n unirea cu :ristos 0n oarte pre,en*a
&ui *ine de faptul că 0n !ree ce noi uri treptat după oul cel !eci oare ş
:ristos cu noi< dar oartea &ui este şi o serenie- o ascundere a sla!ei.
#rin asce,ă nu se urăreşte nuai cură*irea de patii- ci- şi 0n acelaşi
tip doândirea !irtu*ilor- ceea ce arată că asce,a nu este ce!a neati!. @n
cursul asce,ei se supriă- prin stăruin*ă 0ndelunată- deprinderile !icioase şi se
sădesc 0n fire deprinderile !irtuase. ;nirea tainică cu +une,eu- spre care duce
asce,a nu stă la unul plac al oricărui 0n orice clipă.
Asce,a- ca dru al celei ai riuroase ra*iuni practice şi al celei ai
depline cunoaşteri a ra*iunilor lucrurilor- este do!adă că la trăirea unirii cu
+une,eu nu se a?une prin ocolirea ra*iunii- ci prin folosirea prealailă a tuturor
posiilită*ilor.
#racticarea asce,ei- eci!alea,ă cu aplicarea leii lui +une,eu şi cu
lucrarea poruncilor &ui.=
Asce,a creştină este astfel un dru luinat de ra*iune- de credin*ă- de
ruăciune şi de a?utorul lui +une,eu- un dru de/a lunul căruia 0ntreaa
noastră fire se purifică de păcat şi se fortifică oral.
Mitrop. :ieroteos Vlacos- Psihoterapia Ortodoxă - tiin!a "#in!ilor Părin!i - p. 57
6
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 9/100
0n fa*a lui suflare de !iia*ă şi s/a făcut oul fiin*ă !ieC Hac. 2-176. Astfel Hacerea
indică faptul că oul e constituit din două coponente trup şi suflet- trupul fiind
din ateria enerală iar sufletul are o 0nrudire specială cu +une,eu.
ul este după cipul lui +une,eu- se află 0ntr/o rela*ie !ie cu
+une,eu pentru că are un suflet 0nrudit cu +une,eu. Această rela*ie !ie esteposiilă pentru că +une,eu l/a făcut pe o de la 0nceput 0nrudit cu Sine şi dec
capail de rela*ia cu Sine. Sfin*ii #ărin*i spun că prin suflarea Sa +une,eu a
sădit 0n o nu nuai sufletul- ci şi arul Său- ca anifestare a rela*iei Sale cu
oul. Suflarea lui +une,eu sădeşte 0n o nu doar !ia*a ioloică ci şi !ia*a
0n*eleerii şi a couniunii cu Sine- adică !ia*a spirituală. ul !a urca prin
această rela*ie specială a sufletului cu +une,eu la !ia*a !iitoare 0preună cu
trupul său şi cu păântul cu care stă 0n leătură.% (ouniunea- dialoul sunt
enite să dure,e continuu totuşi prin păcat această couniune se 0ntunecă- dar
pentru că sufletul ra*ional răâne 0n o- răâne şi o anuită rela*ie cu
+une,eu. ;nirea a>iă cu +une,eu- ipriarea oului de plinătatea lui
+une,eu- fără contopirea cu l este 0ndune,eirea oului. +une,eu l/a
făcut pe o după cipul şi aseănarea Sa- iar Sfin*ii #ărin*i spun că Bdupă
cipulC 0nseană intea si liertatea- iar Bdupă aseănareaC 0n !irtute pe cât e
cu putin*ă.
(ouniunea ade!ărată se de,!oltă printr/o aten*ie 0ndreptată spre ceilal*
oaeni şi spre luea ca operă a lui +une,eu. (ouniunea inter personală
este un cip al couniunii treiice şi o participare la ea. Astfel cipu
dune,eiesc 0n o e un cip al Treiii şi el se arată 0n couniunea uană.
Denun*ând la inele său particular- 0ncetând să ai e>iste pentru sine 0nsăşi-
persoana de!ine cip desă!ârşit al lui +une,eu- doândind aseănarea care edesă!ârşirea naturii coune tuturor lucrurilor. ul e Bcip al (u!ântuluiC- e pus
0ntr/o rela*ie cu couniunea Treiică. #rin 0ntrupare :ristos a ridicat 0n o
cipul +une,eiesc la deplina lui couniune cu +une,eu şi cu seenii.
- Ibidem- p. )F=
/
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 10/100
(ip al (u!ântului oul e suiect al lucrurilor- a!ând răspunderea să !adă
prin lucruri ra*iunile di!ine ale lor şi pe &oosul 0nsuşi ca suiect supre al lor.
ul este ceat la creşterea duo!nicească prin stăpânirea luii- prin
transfiurarea ei- prin capacitatea de a o !edea şi a o face ediu transparent a
ordinii spirituale ce iradia,ă din #ersoana (u!ântului." @n starea sa priordială-oul a fost curat de pornirile rele şi cu o tendin*ă spre inele couniunii cu
+une,eu şi cu seenii- dar nu 0ntărit 0n această cură*ie şi 0n acest ine. l era
conştient şi lier- nu era păcătos dar nu era 0podoit cu !irtu*i 0podoite şi cu
ânduri curate- consolidate.
l a!ea ne!ino!ă*ia celui ce nu a ustat păcatul dar nu cea câştiată prin
respinerea ispitelor. Trupul lui nu era roit leii autoate a păcatului- dar nu
a!ea deprinderea de a răâne 0nsuşi la această stare. Se ucura de o liertate
de care nu s/a ai ucurat oul că,ut 0n păcat- dar totuşi nu se urura de o
liertate 0ntărită 0n ine- astfel 0ncât să răână fer 0n fa*a ispitelor trupeşti. &a
0nceput oul 0şi putea scia starea de cură*ie 0n care se afla dar nu era atras
0ntr/o astfel de sciare de !iolen*a unor plăceri ustate sau a unor pasiun
pătrunse 0n fiin*a sa. +une,eu l/a creat pe o- ca persoană lieră apt ca prin
procesele naturii să facă inele de ună !oie şi să/şi arate conforitatea cu !oia
ună a lui +une,eu- astfel proresând 0n aseănarea cu l. ul de!ine
pătiaş când cade 0n stăpânirea naturii- de aceea i s/a dat porunca să o
stăpânească- iar dacă o ura 0şi afira liertatea sa şi 0ntărirea spiritului prin ea.
eâplinind porunca de a stăpâni natura oul a renun*at la liertate.
ul a fost creat nuai prin !oin*a lui +une,eu dar nu poate fi 0ndune,eit
nuai prin ea. ste necesară o a doua !oin*ă- cea a oului- pentru a face cipu
aseănare dar iuirea lui +une,eu e atât de are că nu !rea să constrânăpe o. Sfin*ii #ărin*i atriuie oului dinainte de cădere starea de nestricăciune-
de neurire şi de strălucirea lui 0n luina lui +une,eu. u se cere oulu
decât persistarea prin !oin*ă 0n acea stare de nepăcătuire dar prin păcat oaenii
au fost readuşi la oartea care era şi nu era proprie naturii lor.
/ Ibidem, p. )27
19
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 11/100
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 12/100
unire cu +une,eu şi ar fi putut de!eni coetern cu +une,eu 0răcat 0n
neurireC.12
Sfin*ii #ărin*ii ,ic deseori că oul de la 0nceput şi până la păcat nu era
propriu/,is nici uritor- nici neuritor. ul nu a fost creat nici uritor nic
neuritor ci capail de aândouă. Aleând calea neuririi- urând porunca lu+une,eu- treuia să priească neurirea ca răsplată şi să se facă +une,eu-
iar ne ascultând de +une,eu de!enea el 0nsuşi pricinuitor or*ii sale. @n
pistola către (oloseni- Sfântul Apostol #a!el 0n!a*ă faptul că- Bcip al lu
+une,eu e :ristosC- iar această 0n!ă*ătură nu e e>priată ca o părere
personală a Sfântului Apostol #a!el ci ca un in lituric al counită*ii creştine
priare aşa cu reiese din te>tul Sfintei Scripturi8 BAcesta este (ip a
+une,eului celui ne!ă,ut- ai/0ntâi/născut decât toată făptura- pentru că 0ntru
l au fost făcute toate- cele din ceruri- şi cele de pe păânt- cele !ă,ute şi cele
ne!ă,ute- fie tronuri- fie donii- fie 0ncepătorii- fie stăpânii- toate s/au făcut prin
l şi pentru l< şi l este ai 0nainte decât toate- şi toate prin l sunt aşe,ate< şi
el este (apul Trupului- al $isericiiC (ol. I- 15/1%6.
Astfel Sfântul Apostol #a!el 0n!a*ă că pentru a fi oul 0ntre treuie să
poarte BcipulC oului BcerescC- adică cel al lui B:ristosC I (or. 15-)"6.
@n fapt- Sfin*ii #ărin*ii au prelunit linia Sfântului Apostol #a!el şi 0nainte de
:ristos- leând tea paulină B:ristos/(ip al lui +une,euC cu tea Gene,ei
Boul/după cipul lui +une,euC / e clară distinc*ia că :ristos repre,intă (ipu
lui +une,eu şi oul cipul lui :ristos- adică- oul este Bcip al (ipuluiC13
Astfel după Sfin*ii #ărin*i oul e o fiin*ă ra*ională cu!ântătoare pentru că a
fost ,idit după cipul lui :ristos care e ra*iune< este creator pentru că este cipul
(u!ântuluiKDa*iunii creatoare prin e>celen*ă. ul este stăpân pentru că :ristos-după al (ărui (ip a fost ,idit- este +on şi @părat atoate*iitor- este lier pentru
că e cip a liertă*ii asolute. ul este constituit din suflet şi din trup- stă 0n
i?locul crea*iei şi uneşte 0n el aterie şi spirit pentru că :ristos- prin care a fost12 4ean/(laude &arcet- $eologia bolii trad.din l.france,ă de #r. #rof- Vasile Mioc- d. astea+onului- Siiu- 1""7- p. 2310 #anaJotis ellas- Omul - animal îndumnezeit, studiu introducti! şi trad.- diac.Ioan I.Ică ?r.- d. +eisisSiiu- 1"")- p. %
12
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 13/100
,idit- este unirea neân*eleasă- ipostatică- nedespăr*ită- şi neaestecată a
+une,eirii şi a ,idirii create. ste 0n acelaşi tip persoană şi ai e>act-
persoană care face concretă şi re!ele,ă natura- pentru că este cip al Hiului care
repre,intă un ipostas personal distinct al fiin*ei unice şi indi!i,iile- coună
Tatălui şi +uului Sfânt.1)
Hiind plăsuit Bdupă (ipulC lui +une,eu cel infinit- oul este ceat de
către propria lui natură- astfel e Bcipul lui +une,euC 0n o- să depăşească
liitele ărinite ale crea*iei şi să se facă infinit. Depre,entând un cip al
atotân*elepciunii (reatorului- 0n*elepciunea oului are putin*a şi datoria de a se
ridica şi la atotân*elepciune. ul a fost priul seent al crea*iei- B*ărână din
păântC Hac. 2-76- a fost pria foră de !ia*ă ioloică care a fost 0năl*ată
datorită suflării +uului la o !ia*ă spirituală. +une,eu l/a instituit pe o ca Bree
al crea*ieiC Hac. 1-2%/3F6- a!ând putere asupra tuturor făpturilor pe care ea le
cuprinde. +une,eu l/a pus pe o i?locitor 0ntre l şi creaturi- dându/
0nsărcinarea de a le duce la perfec*iune- unindu/le cu el- prin participarea la arul
pe care el 0l priea de la +uul.15
sen*a oului nu se află 0n ateria din care a fost creat- ci 0n Aretipul
odelul6 pe a,a căruia a fost plăsuit şi spre care tinde.1= Aşa cu ade!ăru
icoanei se află 0n persoana ,ură!ită pe ea- tot aşa şi ade!ărul oului se află 0n
odelul lui. Aceasta tocai fiindcă odelul este cel care orani,ea,ă-
pecetluieşte şi confiurea,ă ateria şi 0n acelaşi tip o atrae. Modelu
aretipul6 repre,intă con*inutul ontoloic al BcipuluiC BicoaneiC6.17
ul fiind o icoană- e>isten*a lui reală nu e deterinată de eleentul creat
din care e făcută icoana ci de Aretipul odelul6 ei necreat. ntoloia oului e
iconică. Arătând constitu*ia teoloică a oului Sfântul Griorie de Jssa spunecă oul a fost 0podoit cu !ia*ă- ra*iune- 0n*elepciune şi toate cele une
!rednice de +une,eu- astfel ca prin acestea să dorească cele cu care e 0nrudit
inti. Sfin*ii #ărin*i en*ione,ă că aretipul oului este :ristos. Aretipul oulu14 Ibidem, p. 1F1> 4ean/(laude &arcet- $eologia bolii - p. 3F1 #anaJotis ellas- Omul - animal îndumnezeit - p. 1516 Ibidem- p. %
10
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 14/100
nu este siplu &oosul ci &oosul 0ntrupat. Haptul că Ada a fost creat după
cipul lui :ristos 0nseană că el treuia să se 0nal*e la Aretipul lui să se
cură*ească şi să iuească pe +une,eu 0n aşa ăsură 0ncât +une,eu să !ină
să se sălăşluiască 0ntru el &oosul- să se unească ipostatic cu oul şi astfel- să
apară 0n istorie :ristos să se arate +une,eu oul.1%
Sfântul icolae (aasila scrie că oul Ba fost făcut dintru 0nceputC spre
:ristos Bca spre un canon şi o defini*ie ca să poată prii pe +une,uC iar
aaterea lui de la acest dru a constituit/o căderea.1"
Haptul că +une,eu a plăsuit pe o Bdupă (ipul &uiC 0nseană că
i/a dat daruri- astfel 0ncât aceste daruri să constituie pentru o 0nsăş
posiilitatea şi scopul de a slu?i acti! la 0ntruparea &oosului care e B(ipulC sau
BIcoanaC desă!ârşită şi unică a Tatălui. B(ipul lui +une,euC 0n o repre,intă
un dar şi 0n acelaşi tip un scop- o oă*ie dar şi un destin.
;nirea naturii di!ine şi uane 0n :ristos- s/a făcut pentru că ea constituie
sfatul cel ai 0nainte de !eci al lui +une,eu. @nainte de a fi unit ipostatic- şi
ciar 0nainte de cădere oul a e>istat pentru :ristos ce 0nseană că deşi nu
păcătuise a!ea ne!oie de ântuire. Deali,area oului ca fiin*ă cu ade!ărat
0ntreită BântuităC a a!ut loc prin naşterea lui :ristos. aenii reali s/au născut
atunci când :risatos a intrat 0n !ia*a aceasta şi s/a născut. 2F
Scopul priului o răâne 0ntodeauna acelaşi. (reat Bdupă cipulC lu
+une,eu fiecare o este ceat să de!ină BcipC 0n :ristos. Hiind plăsuit
după cipul lui +un,eu- oul e alcătuit teoloic. (ând 0l neaă pe +une,eu
oul se neaă pe sine 0nsuşi şi se autodistrue.
#ărintele Stăniloae afiră că starea priordială a durat foarte pu*in.
+une,eu nu l/a creat pe o rău- dar !oia ca oul să se 0ntărească 0n ine şiprin propria sa conlucrare- !oia ca oul să crească 0n liertate- prin efortul său
propriu.
1- icolae (aasila< $*lcuirea (umnezeieştii +iturghii şi (espre &ia!a în ristos, trad. studiu introducti! şnote de #r. #rof. +r. ne $ranişte şi #r. #rof. +r. Teodor $odoae- d. Ariepiscopiei $ucureştilor-$ucureşti- 1%%"- p. 171/ Ibidem, p.1%29 Ibidem, p.1"
14
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 15/100
@nainte de cădere oul nu era ăr*uit de calită*i opuse ce se !ătăau
unele pe altele 0n constitu*ia trupului. l a!ea parte de nestricăciune- priul o
era ol dar nu 0n sensul că nu a!ea carne şi trup ci ca unul ce nu a!ea această
constitu*ie ai 0nroşată- ce face ca trupul să fie uritor şi dur.
ul a fost 0ntărit prin inecu!ântarea lui +une,eu 0ntr/o stare cuade!ărat 0naltă- căci a priit porunca să stăpânească păântul- apoi 0ntrucât era
fruos la 0nfă*işare- iar firea sa era ai presus de suferin*ă şi patiă şi peste
toate a!ând liertate deplină de a !ori cu +une,eu fără sfială desfătându/se
ciar cu !ederea cipului lui +une,eu/toate acestea cuprindeau pi,a
potri!nicului.21
2.1.1. !rup şi su"let
ul spun Sfin*ii #ărin*i a fost ,idit de +une,eu trup şi suflet- care
0preună fac oul să fie o.
+acă lipseşte unul- lipseşte oul. ul fiind prin fire 0ndoit şi copus-
esen*a sa o constituie tocai 0preunarea acestor două eleente. #entru
strânsa unire a sufletului cu trupul- 0n orice faptă oenească le află lucrând
0preună cu una şi aceeaşi si*ire şi pătiire.
rice işcare a sufletului e 0nso*ită de o işcare a trupului şi in!ers< orice
act- orice işcare- orice stare a oului e act- işcare şi stare deopotri!ă a
sufletului şi a trupului său. Trupul nu poate face niic fără suflet- nici sufletul fără
trup- 0nsă din ra*iuni diferite trupul are ne!oie de suflet ca să !ie,e şi să se işte-
0n !ree ce sufletul are ne!oie de trup ca să se facă ştiut şi 0n*eles şi lucrător 0n
lue. (ăci pentru suflet- trupul este un slu?itor- un oran o unealtă de care nu se
21 Sf. Griore de Jssa- (espre "u#let şi )n&iere - p. 12)
1>
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 16/100
poate lipsi 0n această !ia*ă păântească- 0n care orice lucrare sau si*ire a
sufletului se 0plineşte prin trup.22
Astfel sufletul răâne ut şi neişcat atâta !ree cât ădularele trupeşt
rânduite 0n cip firesc pentru slu?irea lui sunt neputincioase din pricina olii sau a
frăe,iii lor. Aşadar oul este de la un 0nceput de când se ,ăisleşte- decând sufletul şi trupul se unesc deodată 0ntr/o făptură oenească care e de?a o
persoană. (iar dacă trupul este 0n starea de erion sufletul şi duul sunt
deplin pre,ente de la un 0nceput- doar că nu se pot anifesta decât ce pe
ăsură trupul se de,!oltă.23
ul la trup se aseaănă cu o luânare- luânarea arde şi oul oare.
Sufletul nostru este neuritor- de aceea treuie să a!e ri?ă de el ai ult
decât de trup.2)
Sfin*ii #ărin*i 0n toată !ia*a lor şi/au 0ndreptat interesul către suflet- nu către
trup< de aceea noi treuie să ne 0nri?i 0n deosei pentru suflet8 Epentru că ce/
!a folosi oului dacă !a câştia luea 0ntreaă- iar sufletul său 0l !a pierdeL Sau
ce !a da oul 0n sci pentru sufletul săuLC Mt. 1=-2=6. Sufletul este de natură
diferită de a trupului fiind netrupesc- e 0ntru toate ai un şi ai 0nalt ca trupul- e
cel ce dă !ia*a şi una rânduială a trupului- 0l stăpâneşte şi/l en*ine 0n unitate.
Strânsa unire dintre suflet şi trup este pricinuită de suflet care 0n!ăluie tot trupul-
după cu luina 0n!ăluie 0ntreul !ă,du.
#rin această unire trupul se face deplin părtaş 0preună cu sufletul la !ia*a
cea duo!nicească. (ăci duul are cu ade!ărat puterea de a/şi face supus
trupul- de a/l face aseenea lui- de a/l 0nduo!nici 0părtăşindu/i eneriile cele
dune,eieşti de care- prin 0nsăşi natura lui- el 0nsuşi cel dintâi se 0părtăşeşte.
'i aşa prin duul său- oul se poate uni cu +une,eu făcându/se 0ntre părtaşla !ia*a cea dune,eiască.25
22 4ean/(laude &arcet- E Acesta este trupul Meu.- 0n roâneşte de Marinela $o?in- d. Sofia- $ucureşti2FF=- p. 2520 Ibidem, p. 2=/2724 - /n sera#im printre oameni - "#*ntul "era#im de "aro&, trad.din l.reacă8 (ristian Spătărelu- dueni*a- Gala*i- 2FF5- p. 3232> 4ean/(laude &arcet- E Acesta este trupul Meu. - p. 2%
1
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 17/100
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 18/100
Astfel despăr*irea trupului de suflet 0n ceasul or*ii e !reelnică- pentru că
nu pot răâne 0nstrăinate cele ce sunt de nedespăr*it şi oul 0şi !a recătăpa
trupul său la 0n!iere- ca 0n trupul său să/şi ducă !ia*a 0n !eşnicie. +e aceea
uciderea fătului e oucidere cu ade!ărat pentru că oul e o din pria clipă a
e>isten*ei sale şi e personă- persoana şi fiin*area fiind de nedespăr*it pentru căfiin*a oenească nu poate e>ista decât ca persoană.2%
@n persoană trupul 0şi află leătura de nesfărâat cu sufletul şi duul-
unicitatea- sensul şi !aloarea lui spirituală. Strâns leat de du şi suflet şi ca
parte a persoanei oeneşti- trupul nu ai poate fi tratat ca o entitate
independentă. @n!ă*ătura creştină despre trup se deoseeşte 0n această pri!in*ă
despre concep*ia naturalistă ce o cere 0n eneral edicina odernă. Mul*
edici a,i 0nri?esc nu persoane ci trupuri sau orane- de aceea olna!ii suferă
că sunt pri!i*i şi trata*i ca nişte oiecte neânsufle*ite- 0nucătă*i*i şi reduşi la
siple Eca,uriC enerale şi o serie de cifre- re,ultate din ăsurători şi anali,ă.
ranisul uan posedă o structură anatoo fi,ioloică cople>ă cu o
ultitudine de ecanise neuro/endocrino/fi,ioloice.
Medicina de tip creştin ca reac*ie la edicina depersonali,ată se
străduieşte să aducă un spor de suflet 0n 0ntâlnirea cu olna!ul. a nu pri!eşte
doar la trup- ci la o- la inia şi intea lui- care 0pletită cu trupul 0l 0nrâuresc 0n
ine ori 0n rău.
Haptele de !iolen*ă tot ai sporită pre,entate la T! şi 0n literatură- trupul e
pre,entat ca rupt cu totul de suflet şi ra*iune- disociat de persoana căreia 0i
apar*ine- nu ai tre,eşte nici un respect- e tratat ca un oiect lipsit de !aloare.
iecti!i,area şi disocierea trupului atin un punct culinant 0n iainile
pornorafice foarte des răspândite 0n societatea noastră- care e>ploatea,ăpatiile oeneşti cele ai rosolane.
2- Ibidem- p. 33
1-
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 19/100
Sufletul oenesc este ciar sufletul sau suflarea 0nsăşi a lui +une,eu-
pe care +une,eu a insuflat/o 0n Ada- şi care s/a transis până 0n ,iua de
astă,i de la Ada- neaului oenesc 0n 0ntreie.2"
Sufletul e neaterial şi netrupesc- e acti! şi se işcă potri!it naturii lui-
făcându/şi cunoscute aceste 0nsuşiri prin -i?locirea trupului. (redin*a noastră[despre suflet] este aceasta8 sufletul e o fiin*a născută- 0n,estrată cu !ia*ă
cuetătoare- care dă trupului sensiil puterea !ie*ii iar si*urilor puterea de a
percepe atâta !ree cât alcătuirea naturii sensiile 0năduie aceasta.3F
Sufletul oului se işcă lier pretutindeni- deşi prin leea firii el este
0preunat cu trupul- prin işcările ândului lier se 0ntinde peste tot uni!ersul8 se
0nal*ă până la cer- pluteşte deasupra aisului- străate spa*iul uni!ersului-
pătrunde prin dorul său de cunoaştere ciar şi 0n adâncul supăântean şi de
ulte ori cercetea,ă inună*iile cerului 0nstelat.
2.2. Căderea omului #n păcat
Satan prin planul său işel a 0ncercat a/l ră,!răti pe o 0potri!a puteri
ce l/a 0ntărit- pentru ca să/l poată prinde ai uşor 0n re?ele lui. #rin !icleşu
potri!nicul a turnat răutate 0n !oin*a lieră a oului- ducând la stinerea şi
slăirea inecu!ântării.
#rin neascultare şi călcarea poruncii 0nstrăinându/se de +une,eu- ou
dintâi- pierdu din !ina sa arul şi darurile ce i,!orau din el. 31 #rotopărin*ii noştr
Ada şi !a- aleând să dea curs suestiei celui rău- de a se face Bca
dune,eiC Hac. 3-56- s/au lipsit de ar şi astfel au pierdut calită*ile pe care le
2/ Sf. Ioan de Nronstadt- 3ia!a mea în ristos, trad.din l.france,ă de diac. +uitru +ura- d. astea+onului- Siiu- 2FF5- p. 11%09 Sf. Griore de Jssa- (espre "u#let şi )n&iere - p. 2101 4ean/(laude &arcet- E Acesta este trupul Meu. - p. )7
1/
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 20/100
datorau acestui ar. Această călcare a poruncii i/a readus la natura lor- la *ărâna
păântului din care au fost ,idi*i aşa cu +une,eu i/a ,is lui Ada8 BTe !ei
0ntoarce 0n păântul 0n care eşti luat< căci păânt eşti şi 0n păânt te !ei
0ntoarceC Hac. 3-1"6.
+une,eu 0i a!erti,ea,ă pe Ada şi pe !a Biar din poul cunoştin*eiinelui şi răului să nu ănânci- căci- 0n ,iua 0n care !ei ânca din el !ei uri
nereşitC Hac. 2-176- şi astfel prin reşala lui Ada natura oenească a de!enit
olna!ă de stricăciune. #rin neascultare ei au că,ut de la !edrerea lui +une,eu
0ntr/o lue netransparentă şi printr/o retraere a lui +une,eu de la !ederea lor.
i n/au ai !ă,ut luea ca BrădinăC- ca rai al deplinătă*ii !ie*ii- prin care ula
+une,eu< n/au ai !ă,ut luea 0n senifica*ia ei descisă infinitului e
personal a lui +une,eu.32
#rin actul neascultării oaenii s/au rupt interior de +une,eu- din dialou
po,iti! cu el- n/au ai răspuns lui +une,eu- cre,ând că prin aceasta 0şi afiră
liertatea- autonoia. Acest act a fost 0nceputul 0nciderii eoiste a oului 0n
sine- oul de!enind scla!ul său propriu.
Ada 0nduplecat să calce porunca dune,eiască- prin aceasta dând fiin*ă
plăcerii iar prin plăcere sălăşluindu/se pe sine 0n adâncul firii- a osândit la oarte
0ntreaa fire- 0pinând prin o toată firea celor create spre destrăare prin
oarte. (ăci aceasta a plăsuit/o dia!olul cel !iclean- seănătorul păcatului ş
tatăl răută*ii- care prin ândrie s/a 0nstrăinat pe sine de sla!a dune,eiască- iar
din in!idie fa*ă de noi şi fa*ă de +une,eu l/a scos pe Ada din rai8 să
niicească lucrurile lui +une,eu şi să 0prăştie cele ce au fost aduse la
e>isten*ă.33
(ând Ada se 0ndepărtea,ă de +une,eu- natura 0ncetea,ă a/i ai fisupusă iar răul se răspândeşte tot ai repede- cu cât dia!olul prin faptul că
Ada i s/a supus prinde putere asupra oului şi u,urpă pri!ileiile pe care
+une,eu i le acordase. ul lăsându/se 0n !oia naturii lui nesciătoare- s/a
02 #r. #rof.+r. +uitru Stăniloae- $eologia dogmatică ortodoxă % &ol' I - p. )"100 Sf. Ma>i Mărturisitorul< 4ăspunsuri către $alasie, 56, în 2ilocalia &ol' III, trad.din receşteintroduceri şi note de #r. #rof. +r. +uitru Stăniloae- d. :uanitas- $ucureşti- 2FF5- p. 2"7
29
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 21/100
depărtat de la ine şi s/a afundat 0n tot felul de rele. +epărtând !ia*a 0n locul ei a
!enit oartea- lipsind luina a urat 0ntunericul- iar prin depărtarea de la !irtute
şi de la faptele une s/a introdus răutatea şi tot şirul opuse lor.3)
Ada fiind prototipul naturii uane- el trasite starea sa uraşilor săi-
această transitere făcându/se din enera*ie 0n enera*ie pe cale ioloică.;rările păcatului lui Ada- i/au afectat pe uraşii săi- pentru că ei 0nşişi au
păcătuit- aşa cu spune şi Sfântul Apostol #a!el8 B#rintr/un o a intrat păcatu
0n lue şi prin păcat oartea- şi [] aşa oartea a trecut la to*i oaenii- pentru
că to*i au păcătuitC. Do. 5-126
#ăcătuind la rândul lor- oaenii contriuie la perpetuarea păcatului lui
Ada şi a urărilor sale- adăuând păcatele lor personale la păcatul lui Ada.
#ăcatul e cau,a tuturor relelor- cau,a 0ntristărilor- cau,a tulurărilor- cau,a
ră,oaielor- a olilor- cau,a tuturor suferin*elor de ne!indecat ce !in asupra
noastră din toate păr*ile. #ăcatul e i,!orul tuturor i,eriilor care/i cuprind pe
oaeni.
2.$. Restaurarea #n %ristos
Acest e!enient spiritual se produce prin Taina $ote,ului şi el eci!alea,ă
cu intrarea oului 0n corpul tainic a lui :ristos sau 0n $iserică. l constă- pe de o
parte din desfin*area păcatului străoşesc şi a celorlate păcate să!ârşite din
slăiciunea 0ntre*inută de puterea păcatului străoşesc< pe de alta din
sălăşluirea lui :ristos sau a arului &ui 0n suflet- care eci!alea,ă cu 0nceputul
unei !ie*i noi 0n o.35
Astfel 0ncepe !ia*a cea 0ntru cură*iea oului din puterea lui :ristos
sălăşluit 0n el- la fel cu !ia*a 0ntru să!ârşirea păcatului- se datora leăturii 0n
care trăia cu Satana- duşanul lui +une,eu. #rin denun*area oului de
04 Sf. Griore de Jssa- (espre "u#let şi )n&iere - p. 1330> #r. #rof.+r. +uitru Stăniloae- $eologia dogmatică ortodoxă % &ol'II, d. Institutului $ilic şi de Misiuneal $isericii rtodo>e Doâne- $ucureşti- 2FF3- p. 35"
21
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 22/100
leătura cu acela- :ristos s/a folosit de această otărâre de alipire a !oii oulu
cu l- pentru a/l uni pe acesta cu !oia Sa- pentru a Se face l 0nsuşi sau +uu
Său- suiect al !oii oului. @n o 0ncepe o nouă !ia*ă orientată spre e!itarea
păcatelor şi spre să!ârşirea inelui sau a !oii lui :ristos- o 0naintare cu :ristos 0n
rela*ia de iuire nesfârşită.ieni nu poate 0nainta spre unirea tainică cu +une,eu păşind pe o altă
cale decât :ristos 0nsăşi (alea6- şi nieni 0n această unire nu poate a?une
dincolo de :ristos iar leătura noastră cu :ristos se reali,ea,ă şi se 0ntăreşte
prin +uul cel Sfânt al &ui.3= Iisus :ristos este sinurul BMi?locitorC pe care l/a dat
+une,eu oaneilor ca scară spre Sine Bprintr/@nsul a ine!oit să le 0pace
toate cu Sine- fie cele de pe păânt- fie cele din ceruri- făcând pace printr/@nsul-
prin sânele (rucii &uiC. (ol. 1-2F6
Iisus :ristos este puntea 0ntinsă de la +une,eu până pe tărâu
uanită*ii noastre. Hiul lui +une,eu este (el B0ntru (are sunt aşe,ate toateC-
pentru că B0ntr/@nsul au fost făcute toateC. (ol.1-1=/176 #rin Hiul Său +une,eu
este pentru lue 0n eneral un las ce răsună 0n sine- un sen do!editor al
e>isten*ei &ui. &uea a fost făcută prin Hiul şi capailă de a prii rela*ia cu Hiul.
+une,eu ni S/a făcut 0n Iisus :ristos BlasC de iuire răsunând de toată
afec*iunea failiară nouă- a unei fiin*e oeneşti- ceea ce 0nseană că oul
0nsuşi a fost făcut capail să se facă ediu prin care ni Se counică Hiul lu
+une,eu. (a şi creştini- 0ncepând de pe treapta cea ai de ?os a stării noastre
spirituale- ne află necontenit 0ntr/o leătură cu Iisus :ristos- (are ne şi stă
alături- sus*inând ersul nostru- ceeându/ne spre Sine şi spre o couniune
ai deplină cu l. Iisus :ristos este de la 0nceput B(aleaC pentru urcuşul spre
+une,eu- ciar 0n fa,a ne!oin*elor ascetice. Acest lucru este su*inut descrierile duo!niceşti ortodo>e prin afirarea că +onul ni Se dă 0ntâi prin
porunci.
Astfel cel ce !rea să pornească spre +une,eu treuie să se prindă 0ntâ
de funia poruncilor- pe care ne/o oferă Iisus :ristos. +acă persoana lui Iisus- ca
0 #r. #rof.+r. +uitru Stăniloae- Ascetica şi mistica Bisericii ortodoxe - p. 5F
22
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 23/100
odel de desă!ârşire- ni se pre,intă ca o sinte,ă a poruncilor dune,eieşti
0plinite- lucrând şi noi acele porunci a?une la aseănarea şi la unirea cu l.
l ne apare aspru când ni Se oferă prin porunci- sau când ne spune că sinurul
dru spre Sine este prin ele.
+onul nu apare tuturor la fel- iar 0ncepătorilor le apare 0n cip de ro şi este ascuns 0n poruncile Sale şi 0n strădania pentru doândirea !irtu*ilor- ca
putere personală ce lucrea,ă 0n ele. @n strădania insului pentru 0plinirea lor se
află a?utorul &ui.
(ine nu 0plineşte deplin toate poruncile lui :ristos- ci nuai unele ş
nuai 0n parte n/a urit deplin lui :ristos şi nu s/a unit cu l- pentru că nu/&
iueşte deplin deşi poate intra şi el 0n @pără*ie- adică la ustarea unurilor unei
couniuni par*iale cu l- pe ăsura unirii cu l.37
#re,en*a lui :ristos ni se face astfel tot ai !ădită 0n lăuntrul nostru-
anifestându/se tot ai luinoasă şi 0n coportarea noastră e>terioară- 0n
!irtu*ile noastre.
Sfântul Marcu Ascetul spune8 Bteplul acesta- adică locaşul sfânt a
trupului şi al sufletului are şi el un loc 0n partea din lăuntru a catapetesei. Acolo
a intrat Iisus ca 0nainte/erător- locuind de la $ote, 0n noiC. 3% ;rcuşul de la
eforturile ascetice până la conteplarea tainică noi 0l face cu :ristos- prin
:ristos- spre :ristos. Hiecare din noi este conteporan lui :ristos cu toată !ia*a-
sau altfel spus l Se face conteporan cu fiecare dintre noi- 0ntrucât !ia*a
fiecăruia dintre noi 0şi are unicitatea ei pe care nu şi/o pierde.
Iisus participă la toate suferin*ele noastre uşurându/le- duce 0preună cu
noi lupta cu ispitele şi cu păcatele noastre- Se stăduieşte 0preună cu noi după
!irtute- scoate ade!ărata noastră fire de su petele păcatului.3"
l este aprope deto*i- sesi,ea,ă ceea ce este 0n tot- şi participă eneros şi fără de păcat la
!ira*iile tuturor iniilor- la nă,uin*ele lor une şi la luptele lor 0potri!a răului.
#ătrunderea lui :ristos 0n noi se face prin Sfintele Taine8 prin spălarea $ote,ului-06 #r. #rof.+r. +uitru Stăniloae- $eologia dogmatică ortodoxă % &ol'II - p. 3="0- Marcu Ascetu< (espre Botez, în 2ilocalia &ol' I - trad.din receşte- introduceri şi note de #r. #rof. +r+uitru Stăniloae- d. :arisa- $ucureşti- 1""3- p. 35)0/ Ibidem, p. 5=
20
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 24/100
prin unerea cu Sfântul Mir- şi prin 0părtăşirea &ui de pe Sfânta Masă. #rin
i?locirea acestor Sfinte Taine- :ristos !ine la noi- @şi face sălaş 0n sufletul
nostru- Se face una cu el şi/l tre,eşte la o !ia*ă nouă< odată a?uns 0n sufletul
nostru- :ristos suruă păcatul 0n noi- ne dă din 0nsăşi !ia*a Sa şi din propria
desă!ârşire.)F Astfel noi treuie să conlucră cu :ristos cel sălăşluit 0n noi 0n Sfintele
Taine- altfel nu ne ântui. @n od fundaental- 0n Sfintele Taine noi sunte
puşi 0n leătură fiin*ială cu :ristos- prin lucrarea Sfântului +u ceat de preo*ii
$isericii şi prin i?locirea forelor !ă,ute care constituie ritualul acestor slu?e<
nuai ca erii ai $isericii pute fi 0ncorpora*i 0n l de!enind prin Sfintele
Taine Eădulare ale trupului &uiC fes. 3- 3F< 3- =6 şi Epărtaşi ai lui :ristosC !r.
3- 1)6- Mântuitorul şi 0ndune,eitorul firii noastre.)1
#rin Sfintele Taine noi ne 0răcă 0n :ristos- dar şi 0n +uul Sfânt iar
prin i sunte uni*i cu +une,eu Tatăl. Sfintele Taine forea,ă do!ada celei
ai 0nalte iuiri dune,eieşti pentru neaul oenesc. #rin Sfintele Taine ou
este o făptură nouă- are 0ntru el pe :ristos şi el trăieşte 0ntru :ristos- !ia*a lu
:ristos e 0ntru dânsul< şi dacă oul ar fi o fiin*ă care să se de,!olte 0n od
oranic- atunci ac*iunea lui ar fi 0n conforitate cu fiin*a cea nouă< 0nsă oul
creşte prin deci,ie lieră ac*iunea lui 0n od lier poate fi conforă cu fiin*a
lui sau poate fi contrară.)2
#rin 0părtăşirea cu trupul şi sânele lui :ristos- 0n (are locuieşte toată
plinătatea +une,eirii (ol. 2- "6- oul 0l prieşte pe 0nsuşi +une,eu 0n
sufletul şi trupul său. uaristia 0l ristifică pe o- lucru ce reiese din cu!intele
Mântuitorului8 (el ce ănâncă trupul Meu şi ea sânele Meu- răâne 0ntru
Mine şi u 0ntru el.C In. 5- 5=6 unirea personală a oului cu :ristos (el sălăşluit 0n el produce o personali,are tot ai deplină a firii oului ipriată de persoana
lui :ristos. Toate acestea se petrec 0n $iserică- ea fiind ediu counitar uan
49 icolae (aasila- $*lcuirea (umnezeieştii +iturghii şi (espre &ia!a în ristos - p. 1)=41 4ean/(laude &arcet- $erapeutica bolilor spirituale, trad.0n roâneşte de Marinela $o?in- d. Sopia-$ucureşti- 2FF1- p. 25)42 @.#.S. icolae Mladin- Prelegeri de Mistică Ortodoxă - p. 113
24
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 25/100
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 26/100
II. MARILE ETAPE ALE VIEŢII SPIRITUALE
+upă Sfin*ii #ărin*i e>istă trei fa,e ale !ie*ii spirituale duo!nicească68
1. fa,a practică acti!ă6 este fa,a faptelor care are scopul de a/l ridica pe
credincios din starea de patiă şi a/l 0năl*a pe treptele !itu*ii astfel
scopul ei principal este elierarea de patii.
2. fa,a conteplati!ă sau a contepla*iei naturii. a este fa,a care reface ş
do!edeşte refacerea puterilor de cunoaştere ale sufletului oenesc.3. fa,a teoloică sau a conteplării tainice a lui +une,eu care are ca
oiect dune,eirea preasfântă şi preafericită. a se o*ine 0n starea de
0ndune,eire a oului sau de unire a lui cu +une,eu.
Sf0ntul Ma>i 0n Hilocalia III la Dăspunsurile către Talasie 556 face
această 0păr*ire- treptele nuindu/le8 făptuire- contepla*ie naturală şi teoloie
istică iar 0n Hilocalia II (apete de draoste III- le nueşte8 !irtute- contepla*ie
duo!nicească- ruăciune curată.
#ărintele Stăniloae spune că cele trei trepte coincid cu fa,a purificării a
iluinării şi a desă!ârşirii. Treapta purificării apar*ine 0n od cateoric
ne!oin*elor ascetice- iar cea a desă!ârşirii sau a !ederii- a 0ndune,eirii şi a
unirii- repre,intă *inta acestor ne!oin*e. Mai reu este de situat- 0ntre acestea
2
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 27/100
două treapta iluinării.)3 Treapta iluinării apar*ine şi urcuşului ascetic şi *inte
lui deoarece pe această treaptă se 0ntâlneşte cunoaşterea tainică cu asce,a ş
0n*eleerea cu efortul de a depăşi această 0n*eleere.
1. PURI&IC'R('
'. Patimi
1.1. Ce sunt patimile)
#atiile repre,intă cel ai coorât ni!el la care poate cădea fiin*a
oenească. uele lor arată că oul este adus prin ele la o stare de
pasi!itate- de roie. @n ele se anifestă o sete fără arini care 0şi caută
astâpărarea şi nu şi/o poate ăsi.
Interpretând pilda seănătorului- cu referire la săân*a Ecă,ută 0ntre
spiniC- M0ntuitorul spune că patiile sunt cele care 0năuşă săân*a ne
lăsând/o să rodească8 E(ea că,ută 0ntre spini sunt cei ce aud cu!ântul- dar
ulând cu ri?ile şi cu oă*ia şi cu plăcerile !ie*ii- se 0năuşă şi nu rodescC
&c. %- 1)6.)) #atiile copleşesc !oin*a astfel 0ncât oul patiilor nu ai e un
o al !oin*ei ci se spune despre el că este un o stăpânit Epurtat de patiiC.
Sau- cu spune Sfântul Ma>i Mărturisitorul- oul pătiaş se află 0ntr/ocontinuă preocupare cu niicul- căci caută să/şi astâpere setea infinită cu
niicul patiilor sale- o dată ce oiectele pe care le 0nit acelea se
40 #r. #rof.+r. +uitru Stăniloae- Ascetica şi mistica Bisericii ortodoxe - p. 7F44 Mitrop. :ieroteos Vlacos- Psihoterapia Ortodoxă - tiin!a "#in!ilor Părin!i - p. 2%2
26
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 28/100
transforă 0n niic- fiind prin firea lor reductiile la niic. +e fapt- patia are
prin fire de a face nuai cu oiecte.)5
+upă 0n!ă*ătura Sfin*ilor #ărin*i patiile nu sunt puteri care au pătruns 0n
noi / şi treuie sulse ci sunt enerii ale sufletului care au fost strâate de
păcat şi treuie deci presciate.)=
(ăci patia- ca fuă neostoită după lue- 0n Ioc să fie o e>presie a
su!eranită*ii centrale a fiin*ei noastre- este ai deraă o for*ă care ne poartă
fără !oia ei- este senul unei căderi a fiin*ei noastre 0ntr/o accentuată stare de
pasi!itate.
Astfel- patiile sunt produsul unei porniri 0ntortoceate ale firii- sau a unei
firi care şi/a pierdut tendin*a siplă şi rectilinie< 0n ea se 0ntâlnesc două
tendin*e- sau o tendin*ă care nu poate ere până la capăt- ci se 0ntoarce
0potri!a ei. #atia este un nod de contra,iceri. #atia este astfel ce!a
ira*ional.)7 #atia este işcarea sufletului potri!nică firii. 'ti că !ia*a
creştinească este o luptă neâncetată 0potri!a !răşaşului ântuirii noastre.
Si*ăântul de a ne afla 0n ră,oi este de asolută treuin*ă spre a putea
de!eni conştien*i de acea stare şi să a?une la luptele cele iruitoare- desiur
cu puterea arului dune,eiesc.
#atia este ce!a ira*ional. Hiind 0nteeiate prin 0ntoarcerea sufletului de la
rostul lor dune,eiesc- firesc şi prin 0ntreuin*area acestora contrar firii- 0n
!ederea o*inerii plăcerii si*uale- patiile sunt işcări derelate şi ira*ionale
ale sufletului8 E#atia- spune Sfântul Ma>i Mărturisitorul- este o işcare a
sufletului 0potri!a firii fie spre o iuire ira*ională- fie spre o ură fără ?udecată
!reunui lucru sau din pricina !reunui lucru din cele supuse si*urilor.)%
Suprea ei ira*ionalitate se arată 0n faptul că- deşi oul pătiaş 0şi dăseaa tot ai ult că lucrurile finite nu pot răspunde aspira*iei lui după infinit-
iar această constatare 0l uple de plictiseală şi descura?are. @n !ecea
4> #r. #rof.+r. +uitru Stăniloae- Ascetica şi mistica Bisericii ortodoxe - p. 7)4 Mitrop. :ieroteos Vlacos- Boala şi tămăduirea su#letului în tradi!ia ortodoxă, trad. 0n roâneşte de(onstantin Hăe*an- d. Sopia- $ucureşti- 2FF1- p. 1)1/1)246 #r. #rof.+r. +uitru Stăniloae- Ascetica şi mistica Bisericii ortodoxe - p. 7=4- 4ean/(laude &arcet- $erapeutica bolilor spirituale - p. 112
2-
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 29/100
literatură duo!nicească- patiile sunt socotite 0n nuăr de opt- sau- când
sla!a deşartă este unită cu ândria- 0n nuăr de şapte. Acestea sunt8 lăcoia
pântecelui- desfrânarea- iuirea de arinti- ânia sau ura- 0ntristarea- trândă!ia-
sla!a deşartă şi ândria. le coincid 0n fond cu cele şapte păcate capitale8
lăcoia- desfrânarea- a!ari*ia- ânia- in!idia- lenea şi ândria- dacă identificăin!idia cu 0ntristarea.)"
;nele dintre patii sunt ale trupului- altele- ale sufletului. Strânsa unitate
dintre trup şi suflet face ca patiile trupeşti să fie 0pletite cu cele sufleteşti. Atât
sufletul cât şi trupul participă la forarea şi de,!oltarea patiilor.
#atiile se de,!oltă pe ăsura creşterii oului. &a !ârsta prunciei apar
0ntâi patiile care *in de partea poftitoare a sufletului8 iuirea de a!u*ie şi
,ârcenia< apoi se de,!oltă patiile 0n*eleătoare ale sufletului8 iuirea de sla!ă
anifestată 0n 0podoirea trupului- aine estra!aante şi arătarea !irtu*ilor< iar
0n adolescen*ă se de,!oltă patiile păr*i irasciile ale sufletului8 lăcoia care
este oârşia păcatelor sufleteşti. Atât lăcoia cât şi ândria nuită priul pui al
dia!olului 0şi au rădăcina 0n iuirea eoistă de sine ca un asolut autono şi
independent.
;itarea de +une,eu fiind ultia cau,ă a patiilor- tăăduirea de ele
treuie să 0nceapă de la credin*ă- adică de Ia re!enirea la o cât ai deasă
poenire a &ui. #atiile produc o sfâşiere şi o de,ordine in fiin*a noastră şi- prin
aceasta- o slăire a ei. +ar ele nu au acest efect nuai asupra suiectului lor.
le produc o de,ordine şi 0n rela*iile dintre suiectul lor şi seenii lui. +e ulte
ori- patia se 0ntinde de la priul ei suiect 0nspre !ia*a altuia. 5F (el ândru
tre,eşte prin iita*ie- sau prin reac*ie- ândria 0n alte persoane< iar raporturile
de ândrie ce se nasc astfel 0ntre persoane- sunt contrare raporturilornorale de aronie.
#atiile produc şi 0ntre*in aosul 0ntre oaeni. +e aceea :ristos-
0nteeind $iserica- urăreşte prin ea restailirea unită*ii sau soornicită*ii
uane. Această restailire nu este posiilă fără slăirea patiilor 0n ei. #recu4/ #r. #rof.+r. +uitru Stăniloae- Ascetica şi mistica Bisericii ortodoxe - p. 7%>9 Ibidem, p. %F
2/
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 30/100
iuirea leaă pe oaeni- aşa patiile destraă leăturile dintre ei. le sunt
,idul 0nroşat pus 0ntre noi şi +une,eu- cea*a aşe,ată pe transparen*a lui
+une,eu pentru firea noastră- făcută transparentă pentru +une,eu.
1.2. Caue şi e"ecte ale patimilor
#riele cau,e ale patiilor treuie căutate 0n influen*a aă2itoare a
du7ului rău şi 0n sensiilitatea oului.+eci trei factori- sau trei cau,e- produc patiile 0n o8
"I Mintea slăită 0n lucrarea ei autonoă şi proprie<
*I &ucrarea de percep*ie si*uală- care a de!enit pre
cupănitoare- care a ieşit din suordinea in*ii- a c7iar a atras intea in
suordinea ei-
c6 3 aler2are e>clusi!ă şi ira*ională după plăcere G până Ia cea
procurată de laudele seenilor / şi- concoitent cu ea- o fu2ă speriată de
durere. Aceste trei cau,e sunt atât de 0pletite- 0ncât 0n fiecare dintre ele
sunt iplicate celelalte.51
Afectele sunt Opatii confore cu fireaO- pentru că slu?esc la
conser!area firii- iar patiile sunt contrare firii- pentru că nu sunt de folos
acesteia. Tocai de aceea- patiile duc firea la de,ordine- la slăirea şi
descopunerea trupului- din cau,a slăirii spiritului care/l *inea 0n ordine. Iar
si*irea slăirii 0l duce pe o tot ai departe- 0n pornirea de a/şi reface puterea
dintr/o sursă incapailă să/l 0ntărească.
+in cau,a patiilor sale- sufletul se 0olnă!eşte- iar intea se
0ntunecă< oul de!ine idolatru şi nu ai poate să stăpânească @pără*ia lui
>1 Ibidem, p. "1
09
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 31/100
+une,eu. Sfântul Apostol #a!el sus*ine cu feritate8 E(ăci aceasta s/o şti*i
ine- că nici un desfrânat sau necurat sau laco- care este un 0ncinător la
idoli- nu are oştenire 0n @pără*ia lui :ristos şi a lui +une,euC fes. 5-56. 52
+e,ordinea firii o ai pricinuiesc 0nsă patiile şi prin sfâşierea pe care o
aduc 0n ea. #rin si*irea condusă de plăcere luea se fărâi*ea,ă 0n
nenuărate aspecte- fără leătură 0ntre ele- fiecare e leat prea tare nuai de
si*irea care/l sesi,ea,ă pentru oent. #rin aceasta- si*irea contriuie la
de,orani,area luii 0nseşi. Mintea ce slu?eşte si*irii se apleacă şi ea spre
diferitele aspecte sinulare. +eci- 0prăştierea in*ii- din care treuie să o
scape aşa/,isa Opa,ă a in*iiO- este recoandată de ascetica creştină.
ul nu ai este o fiin*ă unitară- aceeaşi 0n toate oentele !ie*ii.
;itarea de +une,eu are ca urare şi uitarea de sine- ca unitate
peranentă a persoanei proprii. +ar sfâşierea se 0ntinde şi pe planul rela*iilor
interuane. (ăci urărind plăcerea şi !oind să ne asiură Ia infinit de
oiectele care ne/o procură- sau !rând să ne ridică pe priul plan eul- prin
patia ândriei- a?une 0n conflict cu seenii- sau tre,i in!idia lor.
1.$. St*rnirea patimilor
@n toate scrierile duo!niceşti ortodo>e se repetă- ca od al stârnirii
patiilor 0n orice 0pre?urare- scea urătoare8 Satana aruncă 0n intea
noastră un ând de păcat- aşa/,isul atac- pe care crede că pute să/l traduce şi
prin oeală. l este pria răsărire a ândului siplu că a putea să!ârşi
>2 Mitrop. :ieroteos Vlacos- Psihoterapia Ortodoxă - tiin!a "#in!ilor Părin!i - p. 2"7
01
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 32/100
cutare faptă păcătoasă- 0nfă*işându/se 0n fa*a in*ii ca o siplă posiilitate. l
0ncă nu e un păcat- pentru că noi 0ncă n/a luat fa*ă de el nici o atitudine.53
Moeala e- aşadar- pria apari*ie 0n conştiin*ă a unei dorin*e rele.
Această priă tre,ire a unei pofte / pria apari*ie a oelii 0n conştiin*ă / e
prile?uită de pri!irea unor lucruri e>terne. Venirea oelii 0n cele ai ulte ca,uripe calea aceasta a făcut pe #ărin*i să recoande 0nciderea si*urilor 0n
!reuri de nă!ală a ispitelor.
@n unele ca,uri 0nsă oeala apare 0n noi fără să pri!i la unele lucruri
e>terne. Atunci intră 0n lucru aintirea unui păcat repetat. Aşa cu spune
Sfântul Ma>i Mărturisitorul8 EMai 0ntâi aintirea aduce ândul siplu 0n inte<
acesta ,ăo!ind se stârneşte patia. Aceasta- la rândul ei nefiind scoasă afară-
0ncon!oaie intea la 0n!oire< 0ntâplându/se aceasta se a?une- 0n sfârşit la
păcatul cu fapta.C 5)
Sfin*ii #ărin*i cer 0n priul rând o 0ntărire a in*ii 0n po,i*ia ei. +esiur că
aceasta e şi o lucrare de !oin*ă. pera de redresare a oului treuie 0ncepută
cu credin*a- care pe de o parte e cestiune de !oin*ă- pe de alta se referă la
inte- dându/i acesteia o atitudine intelectuală- sau o concep*ie care 0i oferă
aruente contra păcatului. #a,a in*ii- aten*ia şi re,isten*a trea,ă şi statornică
0potri!a ândurilor sunt recoandările necontenite ale dascălilor duo!niceşti-
pentru cel ce nu !rea să cadă pradă patiilor.
Aceasta este ordinea ră,oiului contra !ră?aşilor şi poftelor rele8 intră 0n
inia ta şi cercetea,/o cu deaănuntul. Ve,i ce ânduri- ce dispo,i*ii şi ce porniri
o stăpânesc. Ia seaa ce pasiune o atacă ai ult şi ce patiă o terori,ea,ă. Ia
arele 0ntâi 0potri!a acelor patii. &uptă. Iar de se 0ntâplă a fi ispitit şi de alte
patii- luptă todeauna cu patia cea ai apropiată care te atacă de/a dreptul şicu putere. Apoi 0ntoarce/te cu ră,oi asupra a ceea ce te stăpâneşte ai ult.55
>0 #r. #rof.+r. +uitru Stăniloae- Ascetica şi mistica Bisericii ortodoxe- p. 113>4 Sf. Ma>i Mărturisitorul< 7apete despre dragoste II - %)- în 2ilocalia &ol'II - p. =5>> icodi Aioritul- 4ăzboiul ne&ăzut, d. $una!estire- $acău- 2FFF- p. 51/52
02
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 33/100
1.+. ,mpătimirea şi -ria
er!ul tuturor patiilor este 0pătiirea.. @pătiirea atrae după ea spre
e>terior toate puterile noastre sufleteşti. a e cleiul care ne lipeşte de suprafa*a
luii e>terioare. #rolea asce,ei este cu poate fi oorâtă această
0pătiire- sustan*a patiilor- nu cu să oorâ fiin*a noastră autentică şi
luea 0n care ne află.5=
Sfin*ii #ărin*i ne 0ndeană să nu 0nădui ca intea să ne fie cucerită de
!reun lucru sau de !reun ând care *ine de iperiul si*urilor pentru că o astfel
de 0ndulcire !a fi urată iediat de 0pătiire şi distruere. #ropriile noastre
dorin*e ?oacă un rol iportant 0n procesul de 0pătiire8 E(i fiecare este ispitit
când este tras şi oit de 0nsăşi fapta sa. Apoi pofta- ,ăislind- naşte păcat- iar
păcatul o dată să!ârşit- aduce oarteC Iaco! 1- 1)/156.57
Gri?a e rodul aar al patiilor sau al 0pătiirii de lucrurile luii.
#atia 0şi trăieşte apoeul 0n ustarea plăcerii şi 0n re!olta fa*ă de durere.
are parte din !ia*a sa oul se află 0n aşteptarea şi 0n căutarea de
plăceri şi 0n frica de dureri- pre,ente şi !iitoare. Acesta e un rod al patiilor- e
anifestarea necontenită a pre,en*ei patiilor din noi. Aşteptările şi teerileacestea ne produc ri?i. Motorul ri?ii e frica- şi prin ea oul caută să asiure
ereu reali,area posiilită*ilor sale !iitoare 0n leătură cu luea 0n care se află
*intuit. A face parte din lue 0nseană a a!ea ri?ă- iar această ri?ă nu/I lasă din
lan*urile sale nici o clipă cât trăieşte- ea este pria ri?ă. Gri?a de a plăcea lui
> #r. #rof.+r. +uitru Stăniloae- Ascetica şi mistica Bisericii ortodoxe - p. 11">6 Mitrop. :ieroteos Vlacos- Psihoterapia Ortodoxă - tiin!a "#in!ilor Părin!i - p. 3FF
00
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 34/100
+une,eu- nu de a plăcea luii- este cea de a doua ri?ă- ea creşte din
răspunderea ce o are oul de sinea sa ade!ărată- satisfăcând porunca
acestei responsailită*i- ea este totodată o lansare continuă a oului peste
sine- spre i,!orul !ie*ii sale eterne.
+e ri?a cea dintâi treuie să scape oul pentru a se face disponiil lui+une,eu. (ând a scăpat de ea- a scăpat de ipătiire- a doândit
ne0pătiirea- a doândit liertatea de patii şi de lue. Spre elierarea de
această ri?ă *inteşte purificarea- nu de elierarea de ri?a de +une,eu. #rin
ea- sau prin 0plinirea !oii lui +une,eu- se reali,ea,ă fiin*a noastră autentică. 5%
B. Virtuţi
Marea !irtute este elierarea de patii. @nsuşi +onul dăruieşte ş
statorniceşte această stare a sufletelor iuitoare de +une,eu.5"
ul cel prin toate aseănător cu +une,eirea- treuia neapărat să aiă!oin*ă lieră şi liertate- aşa 0ncât părtăşia la unuri să fie răsplata !irtu*ii sale.
+upă cu !ederea este ac*iunea naturii- iar orirea 0nseană lipsa ac*iunii
naturale- tot astfel !irtutea se 0potri!eşte răută*ii.=F
Toate !irtu*ile a?ută intea să câştie draostea dune,eiască.
Sfântul Ioan Scărarul spune despre !irtu*i8 EInten*ia cea ună este aica
ostenelilor< iar 0nceputul ostenelilor sunt !irtu*ile. @nceputul !irtu*ilor e floarea lor<
iar floarea !irtu*ii este 0nceputul lucrării. Hiica !irtu*ii este lucrarea 0n continuare.Iar rodul şi fiica unei cuetări ai continue la !irtute este deprinderea. Iar fiica
deprinderii este calitatea ună a fiin*eiC.=1
>- #r. #rof.+r. +uitru Stăniloae- Ascetica şi mistica Bisericii ortodoxe - p. 123>/ - /n sera#im printre oameni - "#*ntul "era#im de "aro& - p. 32"9 Sf. Griore de Jssa- (espre "u#let şi )n&iere - p. 11"1 Ioan Scărarul< "cara 883I, în 2ilocalia &ol'I8, trad.din receşte- introduceri şi note de #r. #rof. +r+uitru Stăniloae- d. I.$.M.$..D.- $ucureşti- 1"%2- p. 377
04
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 35/100
(ele şapte trepte ale urcuşului spiritual sunt8 credin*a- frica de +une,eu-
0nfrânarea- rădarea şi 0ndeluna rădare- năde?dea- nepătiirea şi iuirea.
1./. Credinţa
(redin*a e priul pas 0n !ia*a duo!nicească. O(redin*a e prin fire 0nceputul
!irtu*ilorO. Astfel- Oinele fiind sfârşitul !irtu*ilor- e concentrat 0nlăuntrul credin*eiO.
(redin*a este inele concentrat- iar inele e credin*a actuali,ată.
Sfântul Apostol #a!el spune că- credin*a este să crede 0n cele ne!ă,ute-
nu doar siplu 0n cele ce se !ăd8 EIar credin*a este 0ncredin*area celor
nădă?duite- do!edirea lucrurilor celor ne!ă,ute.C !r. 11- 16 (redin*a noastră
treuie să aiă ărie de suflet şi de aici 0ncepe ne!oin*a ărinioasă.=2
Astfel 0nceputul un e pus de +une,eu prin $ote,. Toată !ia*a !ir tuoasă
a noastră nu e decât o desfăşurare a acestui 0nceput pus de +une,eu.
+esiur- nu e !ora de o desfăşurare autoată- fără noi- ci de o desfăşurare
!oită şi a?utată de noi- prin toată 0ncordarea noastră. +eci- ai 0nainte de orice
!irtute- treuie să a!e credin*a doândită sau 0ntărită la $ote,.=3
+in oentul 0n care- !rând cine!a să creadă- a a?uns să creadă de
fapt- arul ascuns 0n el de la $ote,- sau credin*a ca !irtualitate- s/a tre,it la
actualitate prin faptul că oul şi/a dat contriu*ia lui.
O@nceputul oricărei lucrări plăcute lui +une,eu este cearea cu credin*ă a
nuelui +onului nostru lisus :ristos- o dată ce l 0nsuşi a spus8 OHără de
Mine nu pute*i face niicO In 1)- "6. Astfel- to*i arii dascăli ai asce,ei au 0n!ă*at
că 0nainte de orice altă lucrare şi preocupare ună- to*i- şi ai ales cei ce!oiesc să intre 0n stadiul liniştei 0ndune,eitoare şi să se consacre lui
+une,eu- treuie să se roae 0n +onul şi să ceară de la l ila- fără să se
0ndoiască.
2 (u!iosul #aisie Aioritul- $rezire duho&nicească, trad. din lia elenă de Ierosci. 'tefan&acoscitiotul- Scitul &acu Sfântu Munte Atos- 2FFF- p. 2730 #r. #rof.+r. +uitru Stăniloae- Ascetica şi mistica Bisericii ortodoxe - p. 13F
0>
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 36/100
ecesitatea credin*ei ca priă treaptă a urcuşului duo!nicesc re,ultă
0nsă şi din felul patiilor de a se stârni. #ăcatul 0ncepe de fiecare dată printr/o
cădere a ra*iunii. Treuie 0ntărită adică ra*iunea- ca să re,iste. Această 0ntărire
se face prin credin*ă.
Aşadar- credin*a re!arsă o nouă e!iden*ă peste anuite ade!ăruri ra*ionalereferitoare la +une,eu. ste o e!iden*ă care sporeşte treptat- 0ncât- cu !reea-
credin*a de!ine o !edere.
(redin*a este aripa ruăciunii. (ăci nea!ând/o pe aceasta se !a 0ntoarce
iarăşi 0n sânul eu. (redin*a este o stare neândoielnică a sufletului- neclătinat
de nici o 0potri!ire. (redincios este nu cel ce socoteşte că +une,eu poate
toate< ci cel ce crede că !a prii toate.=)
(redin*a creşte cu !reea la o e!iden*ă atotluinoasă. +ar creşte pe
ăsură ce 0plini poruncile şi doândi !irtu*ile. (ăci prin acestea arătă că
si*i pe +une,eu şi ne descide şi ai ult &ui. Aceasta 0nseană că e
pre,entă de la 0nceput- dar creşte prin toate !irtu*ile ce le doândi ulterior.
(redin*a e pria !irtute cu care porni la dru- e pârâiaşul căruia i se
adauă pe ură pârâiaşele altor !irtu*i. Astfel 0n iuire adună ea toate !irtu*ile.
(redin*a 0n +une,eu este acelaşi lucru cu @pără*ia lui +une,eu. a
se deoseeşte nuai prin cuetare de 0pără*ie- căci credin*a este @pără*ia
lui +une,eu fără foră- iar @pără*ia este credin*a care a priit 0n cip
+une,eiesc o foră. @pără*ia lui +une,eu este credin*a de,!oltată prin
lucrare. Iar 0pără*ia aceasta 0nfăptuieşte unirea nei?locită cu +une,eu a
celor ce fac parte din ea. Aşadar s/a do!edit lipede că credin*a este o putere
de leătură care 0nfăptuieşte unirea desă!ârşită- nei?locită şi ai presus de
fire a celui ce crede cu +une,eu cel cre,ut.=5
4 Ioan Scărarul< "cara 883II, în 2ilocalia &ol'I8 - p. 3"7> Sf. Ma>i Mărturisitorul< 4ăspunsuri către $alasie, 99, în 2ilocalia &ol' III - p. 12F
0
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 37/100
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 38/100
Hrica de +une,eu e o frică de ?udecata &ui- care !a pecetlui pentru !eci
soarta noastră< e frica de ?udecata din ură şi de cinurile unei !eşnice
e>isten*e neautentice- nedepline.
Asce,a răsăriteană recoandă ne0ncetat să edită la ?udecata din
ură- pentru ca să sporească 0n noi frica de +une,eu- prin care e!ităpăcatul.
;nii scriitori duo!niceşti recoandă şi ândul la oarte ca i?loc de
purificare de patii- dar nu oartea 0n sine sperie pe un credincios ade!ărat- ci
?udecata lui +une,eu- care urea,ă or*ii.
Hrica şi ândul la oarte nu sunt decât ândul la +une,eu- asociat cu
conştiin*a păcatelor proprii şi cu teaa de ?udecată.
Hrica de +une,eu- sus*inută de conştiin*a unei !ie*i păcătoase- duce la
pocăin*ă pentru păcatele trecute. #rin pocăin*ă oul doândeşte de la
+une,eu cură*irea de păcate şi !indecarea de patii.
#ocăin*a este re0nnoirea $ote,ului- este cură*irea conştiin*ei. $ote,ul este
oarte a oului !eci- 0n două 0n*elesuri8 0ntâi ca lo!itură ortală ce i/o dă
aceluia- punând 0nceputul oului nou- al doilea- ca ortificare treptată a
,!ârcolirilor aceluia- care ai durea,ă o !ree.
#ocăin*a luptă ai ult cu fa*a spre trecut- iar $ote,ul- cu fa*a spre !iitor.
a 0nlătură unoiul adunat cu tipul 0n suflet- ca să descidă dru propăşiri
oului nou născut la $ote,.
Sfin*ii #ărin*i cunosc două fore ale pocăin*ei. ste pocăin*a ca Taină- şi
pocăin*a ca lucrare peranentă 0n suflet.
Sfântul lsaac Sirul spune despre căin*ă8 O+acă to*i sunte păcătoşi ş
nieni nu e deasupra ispitelor- nici una dintre !irtu*i nu e ai 0naltă ca pocăin*a.&ucrul ei nu se poate sfârşi niciodată. (ăci ea Ii se potri!eşte tuturor- păcătoşilor
şi drep*ilor- totdeauna- dacă !or să doândească ântuirea. 'i nu este nici
un teren al desă!ârşirii ei- pentru că desă!ârşirea ciar a celor desă!ârşi*i
este nedesă!ârşităO (u!. 55- O+espre patiiO- Opera ascetică, ed. Atena- 1%"5-
p. 22F6. l acordă trei atriute căin*ei8
0-
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 39/100
16 a e cea ai 0naltă dintre !irtu*i< căin*a este iposta,a de ?udecător a
conştiiin*ei nu nuai peste păcatele noastre- ci şi peste !irtu*ile noastre-
0ntrucât totdeauna le reali,ă 0n foră nedesă!ârşită<
26 u se terină niciodată cât trăi. (ăin*a este cea ai 0naltă dintre !irtu*i
nu pentru că este ea 0nsăşi o !irtute 0nfăptuitoare 0n rând cu celelalte- ci pentrucă- răânând ereu neul*uită cu ceea ce reali,ea,ă aparte- ea este un
otor al tuturor !irtu*ilor. +acă n/ar fi căin*a- n/ar fi tendin*a de depăşire 0n o.
36 a e un i?loc de continuă desă!ârşire a noastră- căin*a este ociul critic
care nu se lasă aăit de falsa plăcere oferită de eoisul nostru şi ne opreşte
de a răspunde afirati! ceărilor din adâncul de 0ntuneric al oceanului de
eois. a ne face să ere 0nainte- ne0ncre,ători 0n ce este 0n noi şi su noi.
u ne lasă nici o clipă să ne opri.
#rin căin*ă +une,eu nu ne lasă să ne ul*ui cu ceea ce a a?uns să
fi- ci ne ceaă ereu ai departe< a- ai ult- nu ne lasă 0n e,na
eoisului- ci ne ceaă la larul solidarită*ii 0n draoste.
#rin căin*a peranentă ne preăti pentru pocăin*a ca Taină- precu
pocăin*a ca Taină treuie să ne 0ndene la pocăin*ă peranentă. +acă
+une,eu ne/a lăsat pocăin*a ca Taină- e!ident că nu ne pute duce la ea
nepreăti*i sau nuai cu o reaintire scurtă a păcatelor 0n ultiele clipe- sau
ciar ,ile.=%
Mărturisirea 0nsăşi 0l 0nal*ă pe o- 0ntrucât ea include căin*a serită
pentru păcatele ărturisite şi !oin*a de a se eliera de stăpânirea păcatelor. ="
Sfin*ii #ărin*i pun 0n leătură cu căin*a lacriile.
&acriile sunt do!ada că pocăin*a a ră,it 0n!ârtoşarea sufletului-
pro!ocată de păcătuirea 0ndelunată. le duc cu ea tina uiată după ce acură*it/o de pe eaul sufletului- desci,ându/i acestuia perspecti!a spre
+une,eu şi spre seeni şi sco*ându/l dintre ,idurile de păcat şi de 0pietrire
ale eoisului. le se i!esc după ce pocăin*a a reuşit să străpună inia.
- #r. #rof.+r. +uitru Stăniloae- Ascetica şi mistica Bisericii ortodoxe - p. 15=/ #r. #rof.+r. +uitru Stăniloae- $eologie dogmatică ortodoxă% &ol III, d. Institutului $ilic şi de Misiuneal $isericii rtodo>e Doâne- $ucureşti- 2FF3- p. 13%
0/
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 40/100
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 41/100
Duperea de lue a onailor este 0ntărită prin trei !oturi8 !otul sărăciei- a
castită*ii şi al ascultării. #rin acestea- ei se oliă să persiste toată !ia*a 0n
această renun*are la 0pătiirea de lue- adică 0n 0nfrânare. #rin !otul sărăcie
ei se oliă să se 0nfrâne,e nu nuai de la iuirea de a!u*ii- ci ciar de la orice
posesiune care le poate fi un prile? spre pofta de a!u*ie< prin !otul castită*ii seoliă nu nuai la 0nfrânarea de la cur!ie- ci şi de la leătura con?uală care/i
poate stârni la cur!ie< iar prin !otul ascultării se oliă nu nuai la 0nfrânare de
la ândrie- ci şi de la dreptul de a/şi spune părerea atunci când socotesc că !ăd
lucrurile ai ?ust- căci şi aceasta poate fi un prile? de stârnire a ândriei.
@nfrânarea este un nue de oşte- care se adauă la nuărul tuturor
!irtu*ilor. (el ce se ne!oieşte- treuie să se 0nfrâne,e 0n toate. (ăci precu
orice ădular al oului- ciar dacă dintre cele ai ici- de !a fi tăiat- face urâtă
0ntreaa 0nfă*işare a oului- fie cât de ic ădularul care lipseşte tot aşa cel ce
neli?ea,ă ciar şi nuai o sinură !irtute- strică toată fruuse*ea 0nfrânării- fără
să ştie.73
;n act de 0nfrânare al propriului eois- este şi postul care 0nseană un
act de preaărire a lui +une,eu. #ostul e antidotul 0potri!a acestei
e>tensiuni patoloice a poftelor şi a eoisului- e adunarea serită a eului 0n
sine. #ostul cu trupul este el 0nsuşi un act de creştere spirituală. ste o
0ncordare a !oin*ei şi o reaşe,are a doniei spiritului asupra trupului. @n
concep*ia creştină- 0n special ortodo>ă- sufletul şi trupul nu/şi trăiesc !ia*a i,olat-
ci- 0n starea norală- sufletul treuie să spirituali,e,e trupul- şi trupul să fie
ediul de lucrare a spiritului.
Sfin*ii #ărin*i scot 0n relief- ca efect al postului- pe lână slăirea celorlalte
pofte ale trupului- 0n cip deoseit- păstrarea nepriănirii. Mai ales tinerilor leeste necesar postul.
#ostul ade!ărat nu constă doar 0n a isto!i trupul- doar 0n a/i da celui
0nfoetat pâinea pe care ai !rea să o ănânci tu. Mântuitorul nostru Iisus
:ristos 0nainte de a 0ncepe lucrarea pentru i,ă!irea neaului oenesc- s/a60 +iado al Hoticeei- 7u&*nt ascetic în 6;; de capete, <0 - în 2ilocalia &ol' I - trad.din receşte-introduceri şi note de #r. #rof. +r. +uitru Stăniloae- d. :arisa- $ucureşti- 1""3- p. )32
41
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 42/100
0ntărit cu post 0ndelunat. To*i asce*ii- când au 0nceput să/I slu?ească +onului
s/au 0narat cu postul.7)
#ărin*ii recoandă o 0nfrânare necontenită de la toate patiile. +eşi
0nfrânarea de la lăcoia pântecelui este cea care uşurea,ă 0nfrânarea de la
celelalte. &uptând 0potri!a patiilor- le icşoră treptat.#ri!eerea şi 0nciderea si*urilor duc la concentrarea in*ii 0ntr/o
edita*ie 0ntoarsă asupra ei 0nseşi. #riul scop al acestei adunări 0n sine a
in*ii este să/şi oser!e ândurile- ca pe cele rele să le alune din pria clipă-
iar pe cele une să le asocie,e- 0ndată ce apar- cu ândul la +une,eu- ca să
nu se aată spre rău.
Sfin*ii #ărin*i socotesc că ândurile pătiaşe sunt ridicate 0n conştiin*a
noastră- de cele ai ulte ori- de Satana- dar prin stârnirea !reunei patii cu
care ne/a oişnuit. (iar dacă sunt aduse de al*ii- respine/le- depărtea,ă/le
de la inia şi iaina*ia ta. Hi un culeător arnic al lucrurilor duo!niceşti şi
cereşti. u căuta să cunoşti altce!a 0n lue decât pe (el Dăstinit< Via*a şi
Moartea &ui. Acestea cer luarea ainte a ta.75
Toată strădania noastră 0n !ederea cură*irii ândurilor- care e un pas
iportant spre nepătiire- se face 0n leătură cu inia cea ună şi cu :ristos
care locuieşte 0n ea. uai 0ndruând spre această iniă ândurile une- care
0n definiti! tot din ea răsar- şi nuai raportându/le la ea din pria clipă pe cele
rele- pute reuşi 0n opera de cură*ire lăuntrică a noastră.
#rin inia ună lucrea,ă +une,eu- prin inia cea rea- duurile rele.
epătiirea ar fi astfel o copletă predoinare a iniii une- descisă
infinitului !ie*ii- pentru că- 0n tip ce inia pătiaşă e aitată şi de,ordonată-
cea ună e cală- lină- dulce şi răspânditoare de odină- rănindu/se din odi/na !ie*ii infinite dune,eieşti.7=
rice ând un ce răsare 0n noi să/l aduce- de la pria apari*ie 0n cuet-
ca ?ertfă lui :ristos- (el ce locuieşte 0n adâncul iniii noastre. Iar etoda cea
64 - /n sera#im printre oameni - "#*ntul "era#im de "aro& - p. 3356> icodi Aioritul- 4ăzboiul ne&ăzut - p. 2%6 #r. #rof.+r. +uitru Stăniloae- Ascetica şi mistica Bisericii ortodoxe - p. 175
42
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 43/100
ai siură prin care pute pă,i ne!ătăat ândul siplu- sau ândul un
apărut 0n noi- prin care pute sta tare pe lână el- este să/l asocie cu ându
la :ristos- să I/l aduce &ui ca ?ertfă.
#a,a ândurilor este o pa,ă ce şi/o face intea sie 0nseşi- dar intea nu
poate fi oprită de a lucra continuu. (redin*a- năde?dea şi draostea e>priăstarea de sensiilitate pentru :ristos a celui ce ate la uşa iniii sale- de!enită
prin $ote, casă a lui :ristos- cu fiecare ând 0ntâi născut.
Inia fiind locaşul lui :ristos 0n noi- iar a/şi 0ndrua cine!a spre iniă
orice ând pri născut 0nseană a/l asocia poenirea lui :ristos. Treuie să
asocie din priul oent ândul ne!ino!at cu ândul la +une,eu- astfel e
cucerit ândul patiii. 'i asociindu/l cu ândul la +une,eu a respins atacul.
+in toate acestea re,ultă că pa,a ândurilor constă propriu/,is 0ntr/o
depanare necontenită a nuelui lui +une,eu 0n inte- 0n căutarea iniii- sau
concentrarea 0n ea 0nsăşi.
1.3. Răbdarea şi #ndelun-a răbdare
(el ce !oieşte să fie plăcut +onului şi să se facă oştenitor al lui
+une,eu prin credin*ă- ca să se nuească şi el fiu a lui +une,eu-
nescându/se din +uul Sfânt- apucându/se de 0ndeluna/rădare şi de
0năduire este dator ai 0nainte de toate să sufere !ite?eşte neca,urile-
strâtorările şi ne!oile care 0l 0ntâpină- ori defăiări şi ocări de la oaeni
ori- ne!ă,ute neca,uri de ulte feluri.77
4udecata fiind o etodă de peranentă alternan*ă cu pronia- 0şi arată
eficien*a şi la 0nceput- pentru a/l 0ndrua pe o pe căile unei !ie*i ai curate-
făcându/l să părăsească o !ie*uire doinată de patii şi să aleaă una ai
66 +anion Vasile- (espre în#runtarea necazurilor, Scrisoare către cel care suferă- d. Sopia- $ucureşti2FF2- p. =2
40
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 44/100
0nfrânată. Ispitele 0n sens restrâns au prin urare scopul de a ne face să irui
patiile poftei. Ispitele ne a?ută să creşte spiritual prin respinerea lor- adică
prin 0nfrânare- precu 0ncercările 0şi 0plinesc scopul de a ne 0ntări prin
acceptare.
#ricina priordială şi directă a decăderii oului nu e fua de durere- cicăutarea plăcerii. Hua de durere !ine ulterior- 0ntrucât durerea a fost adusă de
plăcere. +eci cu plăcerea treuie dată lupta ai 0ntâi şi 0n od principal şi
direct.
Aceste două feluri de proe a treuit să le treacă şi Mântuitorul- 0n aceeaşi
ordine8 0ntâi ispitirea prin plăcere- 0n pustie- 0n al doilea rând- 0ncercările
supree prin durere 0n !reea #atiilor şi a or*ii pe cruce.
@ncă de la 0nceput #ărin*ii- #atriarii- #rorocii- Apostolii şi Mucenicii-
trecând prin această cale a păcatelor şi a ispitelor- au putut să placă lui
+une,eu rădând !ite?eşte toată ispita şi neca,urile precu ,ice Scriptura8
EHiule- dacă te apropii a slu?i +onului- ăteşte/*i sufletul tău la ispită.
@ndreptea,ă/*i inia ta şi radăC Isus Sira 2-16.
#rin 0nfrânarea de la plăceri a făcut un pri pas spre for*a spirituală a
nepătiirii iar prin rădarea supărărilor- a durerilor şi a neca,urilor l/a făcutpe al doilea.
epătiirea spre care duc 0nfrânarea şi rădarea- sau starea
nepătiaşă- deşi nuită cu teren neati!- repre,intă- dipotri!ă- o dată cu
cură*ia- o stare lieră cu totul de pasi!itate- aşadar o deplină elierare a
spiritului şi o deplină stăpânire de sine. epătiirea nu e un inus- o
neutralitate a firii- ci ea e o stare *esută din toate !irtu*ile a căror doândire
treptată nu e decât o apropiere de nepătiire.7%
+e pe dealurile ucuriilor / 0n !ăile neca,urilor- aşa decure !ia*a oului
duo!nicesc< dar ea 0nscrie un real prores ciar 0n aceste alternan*e. $ucuriile
pentru rădare sunt tot ai curate- ai spirituali,ate- ai nepătate de
ul*uirea de sine< neca,urile sunt tot ai fer rădate.
6- #r. #rof.+r. +uitru Stăniloae- Ascetica şi mistica Bisericii ortodoxe - p. 1"3
44
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 45/100
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 46/100
epătiirea este o stare de pace a sufletului. (el ce a atins nepătiirea nu
ai păcătuieşte uşor nici cu fapta- nici cu ândul şi nici ânia şi pofta nu i se
ai işcă uşor spre păcat.
+eci nepătiirea ar fi acea stare a sufletului 0n care acesta iruieşte
orice ispită. @ndată ce a priit ispita- fie din lăuntru- fie din afară- a că,ut dinstarea de nepătiire.
+ar starea de nepătiire iplică şi o tărie po,iti!ă- dacă e capailă să
0n!ină orice patii. Tăria aceasta nu e decât cea a !irtu*ilor. epătiirea o are
acel suflet care e aşa de 0iat de !irtu*i- cu sunt 0ia*i cei pătiaşi de
patii.7" a nu e decât căaşa cură*iei depline a sufletului- *esută din toate
!irtu*ile. Aşadar- starea de nepătiire- e>priată neati!- 0nseană
liertatea de toate patiile- iar po,iti! posedarea tuturor !irtu*ilor. @n priul rând
ea este o stare de linişte- de pace- de odină a sufletului.
#rin cură*irea de patii- sau nepătiire- se urăreşte ca intea elierată
de stăpânirea patiilor să se poată 0ndrepta 0n linişte spre 0n*elesurile ai
0nalte 0nrudite cu firea ei.
Astfel 0n*elee cu nepătiirea este condi*ia prealailă pentru
conteplare- care e scopul indirect al 0ntreii asce,e purificatoare.
+e fapt- starea de nepătiire nu 0nseană şi o stare peranentă de
conteplare a lui +une,eu. drept că fără ândul peranent Ia
+une,eu- fără poenirea nuelui &ui- ea nu se poate doândi şi cu
ane!oie se poate păstra. +ar poenirea aceasta a lui +une,eu nu
depărtea,ă cu totul celelalte idei din intea oului- nu le asoare- nu le
face să dispară.
epătiirea nu 0nseană oorârea aspectului pătiaş al sufletuluicu 0n!a*ă filo,ofii stoici- ci presciarea puterilor sufletului. %F Sfin*ii #ărin*i
!oresc de ai ulte trepte ale nepătiirii8 oprirea de la lucrarea patiii-
pria şi cea 0ncepătoare< scoaterea ândurilor pătiase din inte- cea de a
6/ Ibidem, p. 2F%-9 Mitrop. :ieroteos Vlacos- Boala şi tămăduirea su#letului în tradi!ia ortodoxă - p. 1)%
4
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 47/100
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 48/100
condi*ia iuirii desă!ârşite. Iar iuirea desă!ârşită este desă!ârşirea !ie*i
duo!niceşti.%1
Iuirea apare ca rod al nepătiirii- pentru că la ea se a?une prin oă*ia
!irtu*ilor şi lipsa oricărei patii.
$lânde*ea este spri?inul rădării- uşa- sau ai ine ,is aica iuirii.
Sfin*ii #ărin*i pre,intă 0n od constant nepriănirea şi nepătiirea de care
atârnă doândirea desă!ârşirii !irtu*ilor- drept condi*ie esen*ială a iuirii. Iuirea
oului sporeşte pe ăsura cură*iei şi a nepătiirii sale- şi el a?une la iuirea
desă!ârşită atunci când s/a făcut pe sine cu totul curat şi nepătiitor. +raostea
de +une,eu presupune deci renun*area la tot ceea ce 0nseană alipire de
lue şi iuire de sine. Ade!ărata iuire de +une,eu o au cei care 0l iuesc pe
+une,eu ai presus de orice. ul prieşte darul +une,eiesc al iuirii ca
răspuns la ruăciunea sa curată şi fierinte- 0nso*ită de lucrarea tuturor celorlate
porunci. #rin ruăciune şi 0n ruăciune i se descoperă oului taina iuirii.
$lânde*ea şi serenia sunt florile care răsar din rădarea neca,urilor şi
din năde?de. $lânde*ea se naşte după ce prin rădare au fost eliinate din fire
patiile âniei. a stă iediat 0naintea sereniei- O#recu luina ,orilor pre/
ere soarelui- aşa lânde*ea e 0nainte/erătoarea serenieiO- ,ice IoanScărarul 0n Scara / (u!ântul PPV.
@n inia celor lân,i Se odineşte +onul- iar sufletul tulurat e scaunul
dia!olului.
#rin lânde*e ne apropie de iuire- care stă la capătul final al !irtu*ilor.
Serenia este opusul ândriei- ea este cea ai re,istentă dintre patii.
'i precu ândria ne 0nal*ă 0n aparen*ă- dar 0n realitate ne cooară până 0nadâncul iadului- fiind cel ai cuplit rău- aşa serenia- coorându/ne 0n
aparen*ă- ne 0nal*ă pe cea ai 0naltă treaptă- a!ându/şi ca !irtute locul iediat
0naintea nepătiirii şi iuirii.
-1 4ean/(laude &arcet- $erapeutica bolilor spirituale - p. =F)
4-
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 49/100
+acă/i aşa serenia- ca cea ai 0naltă şi ai re,uati!ă dintre !irtu*i-
fiind opusă eoisului / i,!or al patiilor- e cea ai deplină restailire a
0n*eleerii ade!ărate a realită*ii naturale- răânând ca iuirea să 0n*eleaă şi
cele ai presus de fire.%2
ul serit se pleacă 0naintea seenului ca 0naintea lui +une,eu.rice a face- cât tip ne lipseşte serenia- cât tip e o ură de ândrie 0n
noi- n/a!e fiorul atinerii cu +une,eu şi nici conştiin*a adâncirii noastre 0n
+une,eu. Treuie să te faci ic de tot- ic până a te socoti ic- ca să !e,i
ăre*ia lui +une,eu şi să te si*i uilit de lucrarea &ui. Serenia este
0n*elepciunea cea ai lar cuprin,ătoare. #rin serenie se a?une la o stare de
despuiere şi oliciune lăuntrică. Aproape de fiecare dată când !oreşte despre
această !irtute Sfântul Ioan Gură de Aur o socoteşte tot una cu sărăcia
du!nicească- pe care Mântuitorul o pune cea dintâi 0ntre Hericiri8 Eferici*i cei
săraci cu duul- că a lor este @pără*ia cerurilorC. Serenia nu poate fi
despăr*ită de ruăciune. (el ce !rea să se serească treuie să/şi ascundă de
ceilal*i şi ciar de sine 0nsuşi !irtu*ile şi faptele une- să ia ainte la reşelile
sale- să/şi aducă ainte 0ntotdeauna de căderile şi păcatele lui- să se
0n!ino!ă*ească şi să se osândească pe sine.
2. I6U7IN'R('
2.1. Darurile S"*ntului Du8
-2 #r. #rof.+r. +uitru Stăniloae- Ascetica şi mistica Bisericii ortodoxe - p. 2F3
4/
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 50/100
#ână ce nu ne/a cură*it de patii- nu se arată deplin darurile +uului
Sfânt- priite prin Taina Sfântului Mir- deşi lucrea,ă şi ele 0n od acoperit prin
fiecare !irtute. +ar o dată ce patiile care le acopereau sunt 0nlăturate- darurile
+uului Sfânt i,ucnesc 0n conştiin*a noastră- din locul ascuns al iniii- 0n toată
strălucirea lor.+upă terinarea operei de purificare- condusă 0n special de puterile
$ote,ului şi ale pocăin*ei- apare pe priul plan lucrarea darurilor +uului Sfânt.
#rin Taina Sfântului Mir- +uul Sfânt 'i/a creat un sălaş 0n centrul ascuns
al fiin*ei noastre. l este ereu 0n contact cu noi din acel oent.
+e acolo- arul $ote,ului pune 0n işcare darurile Sfântului +u- 0n lucrarea
de străpunere a stratului ros de patii- ca la sfârşit să *âşnească- prin
desci,ătura operată- luina lor- adică a +uului Sfânt- de pe tărâul adânc a
fiin*ei noastre.%3
Sfântul Ma>i Mărturisitorul interpretea,ă astfel darurile +uului Sfânt8
după 0ncetarea de a păcătui prin temere şi după lucrarea !irtu*ilor prin tărie,
doândi prin darul s#atului deprinderea discernăântului- care ne a?ută să 0n/
deplini cu cea ai ună ?udecată poruncile dune,eieşti şi să deosei
faptele ce se potri!esc ai ine 0n fiecare 0pre?urare.
+e la această priă licărire de luină- proresă la una ai sporită prin
darul ştiin!ei, care ne 0n!a*ă cu să reali,ă practic inele ce ni s/a descoperit
din porunci- 0n aşa fel ca să doândi !irtu*ile. (ăci se poate 0ntâpla ca cine!a
să/şi dea seaa de inele cuprins 0n porunci- şi totuşi să nu ştie cu să/I
0nfăptuiască 0n odul cel ai satisfăcător- lucrând fără ?udecată. +arul ştiin*ei
este deci acela care ne 0n!a*ă cu să făptui un lucru un- cu ?udecată.
;rea,ă la rând darul cunoştin!ei, care- spre deoseire de darul sfatului-nu ai discerne nuai 0n od eneral inele dintr/o poruncă de răul din altă
poruncă- ci descoperă 0nsăşi ra*iunea sau oti!a*ia ai adâncă a fiecărei
porunci şi a fiecărei !irtu*i. #rin serenie se a?une să se !ădă ăre*ia lui +u/
ne,eu- pe când ândria este cea care oreşte.
-0 Ibidem, p. 21=
>9
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 51/100
+e la acest dar ne ridică la cel ai în!elegerii, care preface pătrunderea
ai ult teoretică a ra*iunilor !irtu*ilor 0ntr/o identificare afectuoasă cu aceste
ra*iuni. +e la darul acesta proresă la cel din ură- care este darul
în!elepciunii' Acesta ne face să ne 0năl*ă la (au,a ra*iunilor duo!niceşti din
porunci şi la unirea cu a. Acest dar ne face parte de conteplarea siplă şie>actă a ade!ărului din toate lucrurile.
&a 0n*elepciune se a?une după ce a doândit toate !irtu*ile- adică după
ce a doândit starea de nepătiire. (u ea 0ncepe iluinarea propriu/,isă.
@n*elepciunea e darul de a !edea pe +une,eu siultan cu toate sau prin
toate- ca Hăcătorul- Sus*inătorul şi (âruitorul efecti! al tuturor. a ne a?ută să
0n*elee !ia*a noastră trecută- rostul ei- linia pe care treuie să ere.
+arul 0n*elepciunii este ustarea lui +une,eu şi a lucrurilor di!ine. %)
+arurile +uului Sfânt ne călău,esc şi ne sus*in 0n cunoaşterea i?locită a
lui +une,eu.
Ha,a a doua- a iluinării- se ocupa cu- cunoaşterea lui +une,eu prin
i?locirea naturii şi a faptelor oeneşti- indi!iduale şi colecti!e. a este o
cunoaştere ce urea,ă iediat după treapta nepătiirii- care este o cură*ire de
patii.
+e aceea cunoaşterea prin +uul Sfânt este o cunoaştere a in*i
reântoarse 0n duul său- din 0prăştierea la suprafa*ă. (unoaşterea O0n duO
este o cunoaştere din interiorul acesta inti al oului- din i?locul luinii
dune,eieşti care uple acest du.
l nu se ai opreşte- prin patii la această suprafa*ă8 a străătut dincolo
de suprafa*a sa şi de suprafa*a 0nroşată a lucrurilor. o are taină !ederea
aceasta 0n adânciile lucrurilor şi destinelor oeneşti.uai 0n ăsura 0n care şi/a de!enit cine!a transparent lui 0nsuşi- i se fac
transparente şi lucrurile. (ăci aceeaşi putere care lucrea,ă 0n el se 0ntinde apoi
0nafară. Sfin*ii #ărin*i folosesc această aseănare8 aşa cu- pentru ca ocii
noştri să !adă luina fi,ică şi lucrurile din lue- treuie să se fi uplut 0n
-4 @.#.S. icolae Mladin- Prelegeri de Mistică Ortodoxă - p. 221
>1
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 52/100
prealail ei 0nşişi de luina aceasta- tot aşa- pentru ca ocii sufletului nostru
să !adă luina realită*ilor inteliiile şi di!ine- adică adânciile lucrurilor- treuie
să se fi uplut 0n prealail de luina care iradia,ă din ele.%5
(ine a priit această luină 0n sine a pătruns 0n ,ona adânciilor
deoseite de sine. Sinea sa şi acele adâncii forea,ă prin acea luină ounitate duală. (ând luina aceea a uplut lăuntrul nostru nu ne apare
liitată de arinile fiin*ei noastre- ci e>tinsă peste toate cele cu care ne
uni prin cură*ie şi draoste. #rin lucruri se !ede 0n oarecare fel +une,eu
0nsuşi.
(ând un dar sau altul a sporit considerail el de!ine arisă. Aceasta
0nseană o pne!ati,are foarte accentuată a unui o- o co!ârşire
accentuată a leilor naturii de către spiritul uan uplut de +uul Sfânt. @n
eneral- to*i erii $isericii care/şi 0ntăresc credin*a prin !irtu*i- a?un la
posesiunea unor daruri deoseite- prin care se fac de folos unii altora şi
$isericii şi se unesc ai strâns 0ntre ei- 0ntărind unitatea $isericii. %=
2.2. Contemplarea lui Dumneeu #n Creaţie
(ontepla*ia este eleentul esen*ial- ade!ărata trăire istică prin care
sufletul intră 0n couniune cu +un,eu şi care nu poate fi contrafăcută de !reo
for*ă interioară duului di!inită*ii.
#e druul apropierii noastre de +une,eu stă luea- prin 0n*eleerea
căreia treuie să trece. Hiecare o are o isiune 0n leătură cu luea- fiecare
-> #r. #rof.+r. +uitru Stăniloae- Ascetica şi mistica Bisericii ortodoxe - p. 222- #r. #rof.+r. +uitru Stăniloae- $eologie dogmatică ortodoxă% &ol II - p. 33"/3)F
>2
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 53/100
treuie să o cunoască iar pentru că- cunoaşterea nu poate !eni direct decât după
doândirea !irtu*ilor- fiecare treuie să de,!olte o acti!itate orală 0n leătură cu
luea.
#rin lue creşte oul la 0năl*iea cunoaşterii de +une,eu şi a
capacită*ii de partener al &ui. &uea este pedao spre :ristos. +esiur- eapoate fi şi cale spre iad. a e poul cunoştin*ei inelui şi răului- poul de
0ncercare.
Mântuirea nu se o*ine 0n i,olare- ci 0n cadrul cosic. Valoarea aceasta a
luii ca dru spre +une,eu se e>plică din structura intrinsecă a luii- ca
siol al realită*ii transcendente di!ine. Siolul presupune şi arată oarecu 0n
od siultan două lucruri. l este puntea 0ntre două lui.
Siolul de,!ăluie !ia*a di!ină- dă senul pentru trecerea eneriei di!ine
0n !ia*a acestei lui naturale- dar 0n acelaşi tip acoperă infinitul tainic al !ie*ii
di!ine- afiră incopatiilitatea luii cu !ia*a spirituală. Siolisul nu adite
acea osificare şi 0ncidere definiti!ă a luii naturale şi a trupului natural- 0n ura
căreia luea aceasta şi trupul acesta de!in o realitate 0n sine.
+upă Sfin*ii #ărin*i- pentru descoperirea ra*iunilor din lucruri se cere o
0ndelunată purificare de patii şi un 0ndelunat e>erci*iu.
Tot ce a făcut +une,eu şi tot ce se 0ntâplă şi se să!ârşeşte după !oia
&ui- adică pe linia ade!ăratei de,!oltări a crea*iei- 0n totalitate- sau a fiecărei
făpturi 0n parte- e ra*ional- ,ice Sfântul Ma>i. uai patia- e ira*ională.
@n fa*a unei ra*iuni care a că,ut la rolul de slu?itoare a patiilor- !i,iunea
luii suferă urătoarele odificări8
1. Se acoperă ra*iunile ai adânci- ai OspiritualeO ale lucrurilor-
!ă,ându/se nuai latura aterialistă şi de utilitate trupească aacestora. &uea de!ine e>clusi! aterială şi utilă- sau utili,ailă
e>clusi! trupeşte. #oul inelui şi răului de!ine pur şi siplu plăcut
la O!edereO.
2. Da*iunea pătiaşului sau a celui interesat se străduieşte să/ş
?ustifice cu aruente de interes oştesc faptele pe care le
>0
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 54/100
să!ârşeşte din interese personale. 'i ceea ce e rearcail pentru
caracterul lunecos al ra*iunii este că de fapt a?une să se con!ină
ea 0nsăşi de această aruentare.
Ideea Sfin*ilor #ărin*i este că fiecăruia 0i sunt date darurile- deci şi darul
cunoaşterii al ade!ărului6 după puterile lui. @ntre cei care au doândit aceastăcunoaştere par*ială a ade!ărului şi cei care falsifică !oit ade!ărul e o are
deoseire. (ei dintâi sunt pe druul ade!ărului-pelerini spre cer- iar cei din ură
sunt 0ntorşi cu spatele spre ade!ăr- sunt călători spre iad. (ine s/a apropiat de
ade!ăr a reuşit aceasta pentru că printr/un lun e>erci*iu a reuşit să se uite pe
sine- să iasă din sine- iar o dată aflat- acest ade!ăr 0l face să uite şi ai ult de
sine. +ar această stare este o trăire interală.
ul 0ntre e 0ndrăostit de ade!ăr- e 0ntins spre ade!ăr- e fericit de a se
fi 0n!ins pe sine şi de a trăi şi uri pentru ade!ăr. #e ăsura ce cunoaşte
ade!ărul ai deplin- noi părăsi opiniile noastre particulare- ce se at cap 0n
cap- şi cuetă la fel. oi a?une la unirea 0n cuet- care are ca urare şi
unirea 0n !oin*ă şi 0n si*ire.
a se reali,ea,ă adică prin +une,eu- căci ade!ărul e +une,eu- şi no
sunte făcu*i confor cu +une,eu. ;nde este cunoscut +une,eu- (are e
totul ca #ersoană- acolo se reali,ea,ă couniunea- $iserica.
tapele re!enirii la druul ade!ărului şi la luina lui sunt urătoarele8
16. credin*ă ini*ială- ca !oin*ă de a e>plica toate lucrurile prin ra*iunile lor- ce/şi
au rădăcina 0n +une,eu ca #ersoană- sau ca o couniune iuitoare supreă
de #ersoane- şi de a 0plini 0n orice 0pre?urare porunca dată de ; ciar dacă
nu a!e 0ncă o e!iden*ă e>periată şi satisfăcătoare a leăturii ra*iunilor lucrurilor
cu +une,eu şi a oti!elor pentru care treuie să 0plini poruncile &ui.26. stăruin*ă 0ndelunată 0n 0ndruarea !ie*ii şi 0n e>plicarea lucrurilor din
lue 0n luina credin*ei. Acestea două stau 0n strânsă leătură. (ăc
0ndruarea !ie*ii după poruncile +onului pe a,a credin*ei 0nseană
purificarea de patii şi doândirea !irtu*ilor- adică ieşirea din 0nustiea
noastră şi conforarea fiin*ei noastre cu +une,eu- prin rela*ie cu l.
>4
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 55/100
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 56/100
Scrierile ascetice răsăritene spun despre discernăânt că e un dar priit
de sus şi o capacitate doândită cu !reea- fiind propriu celor ai 0nainta*i.
56. (apacitatea de a discerne ai nuan*at ra*iunile lucrurilor şi faptelor
indi!iduale oeneşti 0nseană totodată capacitatea de a sesi,a leăturile
ra*iunii unui lucru- sau ale unei fapte- cu ra*iunile altor lucruri- sau cu ra*iunilealtor fapte.
ul !ede acu 0n od unitar ade!ărul sau sensul care 0nsufle*eşte şi
leaă toate- iradiind din fiecare lucru- din fiecare faptă !irtuoasă. Aceasta e
0n*elepciunea. Sfin*ii #ărin*i afiră otărât de,!oltarea credin*ei 0n cunoaştere
0ntr/o anuită 0n*eleere- prin i?locirea !irtu*ilor.
#roresul acesta al spiritului- de la credin*ă- prin !irtute- la ra*iunea
sănătoasă- şi de la aceasta- la conteplare şi 0n*elepciune- coincide cu ordinea
darurilor sau iluinărilor +uului Sfânt.
Da*iunile pe care le conteplă 0n lucrurile luii sunt- după Sfin*ii #ărin*i-
ideile lui +une,eu- iar lucrurile ne triit intea spre ideile din +une,eu-
după care sunt făcute. Acestea sunt ra*iunile &oosului di!in.
2.$. ,nţele-erea du8o9nicească a Scripturii
@n*eleerea duo!nicească a Scripturii este o tradi*ie statornică a scrisulu
duo!nicesc răsăritean. +eci 0n*eleerea duo!nicească a Scripturii- sau intrarea
0n leătură- prin cu!intele ei- cu cu!intele- cu sensurile !ii şi cu eneriile
inten*ionale ale Iui +une,eu- are ne!oie de o preătire.
>
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 57/100
(ei plini de patii- aşa cu răân alipi*i de suprafa*a !ă,ută a lucrurilor-
tot aşa răân alipi*i de litera Scripturii şi de istoria ei- atât natura- cât şi litera
Scripturii fiindu/le ,idul ce le 0ncide druul spre +une,eu- 0n loc de a le f
transparente- sau călău,e spre l.
A 0n*elee Scriptura astfel 0nseană a ieşi din arinea literei şi aoentului teporal 0n care s/a rostit pria dată un cu!ânt dune,eiesc şi a
0n*elee ca referindu/se Ia ine 0nsui- la enera*ia ea- la tipul eu- la
!iitorul eu.
A 0n*elee Scriptura O0n duO 0nseană a !edea raportul de totdeauna
dintre +une,eu şi noi şi a trăi acest raport 0n ce ă pri!eşte pe ine- 0n clipa
actuală- 0ntrucât eu trăiesc 0n clipa actuală.%%
+e 0n*eleerea EduuluiC Scripturii nu !or a!ea parte decât cei ce au 0n e
+uul (u!ântului neântrupat şi 0ntrupat- cei ce o citesc prin acest +u. +e!enind
oaeni ce trăiesc 0n +u- ei sesi,ea,ă duul Scripturii- pentru că acelaşi +u
care a lucrat 0n inspirarea ei şi e ascuns 0n te>tul Scripturii Ie/a pus 0n func*iune
duul lor.
&uina din noi nu e o luină suiecti!ă- ci tot luina oiecti!ă a +uului
Sfânt- pe care a doândit/o prin purificarea de patii şi prin 0ndelunatu
e>erci*iu al cuetării la +une,eu şi al ruăciunii.
+ouă lucruri pă,esc 0n concret această 0n*eleere ca să nu de!ină
suiecti!ă8
a6 @n*elesurile duo!niceşti ale Scripturii- sau +uul lui :ristos lucrător 0n
ea- corespund stărilor şi aspira*iilor noastre sufleteşti
6 &ectura deasă a intepretărilor duo!niceşti patristice- cu şi cuetarea
0ndelunată asupra te>telor Scripturii 0n luina acestor interpretări- ne !or oişnusă descoperi sensurile analoe din orice alt te>t al ei.
#reătirea aceasta fiind o creştere 0n iuirea de :ristos- ne face să si*i
tot ai ult pe :ristos 0nsuşi !orind prin Scriptură. (u !reea- ou
duo!nicesc doândeşte o capacitate a unei 0n*eleeri de ansalu a
-- Ibidem, p. 253
>6
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 58/100
sensurilor Scripturii- !ă,ându/le pe toate ca iradiind din Acelaşi :ristos- (are Se
arată 0n interpretarea fiecărui te>t. @n Scriptură este 0n*elepciunea cea unitară a
Iui :ristos- counicată prin +uul Său cel Sfânt- pe care a doândit/o şi oul
duo!nicesc.
@n*eleerea duo!nicească a Scripturii 0nsenând şi o referire a ei la!ia*a ea proprie-atunci ea actuali,ea,ă Scriptura şi fiecare persona? din ea
de!ine un tip pentru sufletul propriu iar fiecare e!enient din ea un e!enient
real sau posiil al !ie*ii sufleteşti propriu. Astfel cele din Scriptură de!in
conteporane cu noi iar faptele ântuitoare ale !ie*ii lui Iisus de!in faptele
actuale care se petrec 0n adâncul !ie*ii noastre- dacă !re să/l prii 0n noi.
Scriptura este !eşnic aceeaşi şi totuşi !eşnic nouă pentru fiecare oent al
desfăşurării crea*iei.
(reştinii- se cade a a!ea totdeauna cuetarea şi citirea lor 0n leea
+onului- precu ,ice +a!id8 E'i 0n &eea lui !a cueta ,iua şi noapteaC #s.
1- 26.%"
2.+. Ru-ăciunea curată şi metode pentru practicarea ei
Duăciunea 0nseană 0năl*area ândului şi a iniii spre +une,eu-conteplarea lui +une,eu- con!orirea creaturii cu (reatorul său- pre,en*a
respectuasă a sufletului 0naintea &ui- ca 0naintea @păratului şi a Vie*ii @nsăşi-
care dă !ia*ă tuturor< uitarea a tot ceea ce ne 0ncon?oară- rana sufletului- aeru
şi luina sa- căldura sa dătătoare de !ia*ă- cură*irea de păcate- ?uul prea
-/ icodi Aioritul- ristoitia, 7u&*ntul 3II, Sfântul Munte Atos- p. 1"2
>-
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 59/100
dulce a lui :ristos şi sarcina Sa uşoară."F Duăciunea- ea 0nsăşi are ai ulte
trepte- fiecare corespun,ând uneia dintre treptele urcuşului duo!nicesc pe
care se află oul.
Duăciunea cu ade!ărat desă!ârşită este ruăciunea curată- adică aceea
pe care o face intea când a a?uns la capacitatea de a aluna uşor şi pentruultă !ree orice ânduri 0n !ree ce se roaă. +ar la această capacitate
a?une oul nuai după ce a doândit liertatea de patii. ici ăcar
ândurile ne!ino!ate nu ai treuie să tulure intea 0n !ree ce se roaă- 0n
!reea ruăciunii desă!ârşite.
#e culile sale- ruăciunea e ruăciune curată prin faptul că nu ai are
nici un oiect şi nu ai foloseşte nici un cu!ânt- ci intea adunată din toate
este conştientă că se află fa*ă 0n fa*ă cu +une,eu< de aceea se ai nueşte
şi ruăciunea in*ii.
EDuăciunea neâncetatăC este altce!a decât Eruăciunea curatăC sau
intală- 0n !reea căreia intea nu ai are nici o idee- nici un ând- afară de
ândul fără foră la +une,eu.
Spiritualitatea răsăriteană recoandă urătoarele condi*ii pentru ca
intea să a?ună la starea ruăciunii curate8
16 (a intea să se 0ntoarcă de la lucrurile din afară 0n lăuntrul său- spre
EiniaC sa- părăsind orice oiect.
Mintea- 0ntorcându/se 0n iniă- se 0ntoarce EacasăC- se spune 0n Metoda
lui icifor din Sinurătate.
ste necesară o aten*ie deoseită a in*ii 0n ruăciune după cu spune
şi părintele pifanie8 E(ând rosti*i ruăciunea- să concentra*i aten*ia in*ii
!oastre la fiecare cu!ânt.C"1
26 Să en*ină 0n preocuparea ei nuai câte!a cu!inte adresate lui Iisus-
adică poenirea &ui stăruitoare- ca i?loc care o a?ută să se strână din
0prăştiere şi o 0ndruea,ă spre *inta cea unică la care treuie să a?ună-
/9 Sf. Ioan de Nronstadt- 3ia!a mea în ristos - p. 1%3/1 - 7r*mpeie de &ia!ă, (in &ia!a şi în&ă!ătura Pr' :pi#anie I' $eodoropulos, trad.din l. elenă deIerosci. 'tefan &acascitiotul- Scitul roânesc &acu- Sfântu Munte Atos- 2FFF- p. 1F5
>/
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 60/100
odată ce ciar şi ruăciunea cea ai curată tot treuie să păstre,e ândul
pre,en*ei lui Iisus.
(uprinsul oişnuit al acestei scurte ruăciuni8 E+oane Iisuse :ristoase-
Hiul lui +une,eu- iluieşte/ă pe ine păcătosulC- cuprinde deodată cu
conştiin*a pre,en*ei lui Iisus- conştiin*a păcătoşeniei proprii şi a treuin*ei de a fiiluit de Iisus.
+acă i se taie in*ii ieşirile 0n afară şi e silită să se 0ntoarcă spre centru
său- Espre iniăC- treuie să i se dea un alt con*inut- acel con*inut unic 0n care
!re să se adune. Astfel Sfântul +iado al Hoticeei spune8 (ând 0i 0ncide
in*ii toate ieşirile cu poenirea lui +une,eu- ea cere ocupa*ie care să dea
de lucru ărniciei ei. Treuie să/i dă deci pe8 +oane Iisuse- prin care 0şi
poate a?une deplin scopul."2
#rin 0ntoarcerea in*ii- adică a lucrării ei- 0n iniă- sau 0n adâncul ei-
a!ând ca preocupare necontenită scurta ruăciune adresată lui Iisus- se o*in
ai ulte lucruri8
a6 Mintea 0şi iruie nestatornicia şi 0prăştierea- de!enind unitară şi
concentrată sau siplificată.
6 #rin această concentrare şi prin nuele lui I isus 0şi fereşte ş
lăuntrul său de ânduri păcătoase. ;neori se spune că treuie
pă,ită inia- ca să nu intre 0n ea ânduri pătiaşe.
#ă,irea iniii 0nseană să nu laşi nesupra!eeată !reo parte a
sufletului- sau !reo işcare a trupului.
c6 (iar dacă nu pot intra 0n iniă 0nsuşi- ândurile acestea-
0nrăădindu/se 0n ?urul ei- nu o ai lasă să se descidă.
Mintea ce !rea să se 0ntoarcă spre iniă ăseşte ane!oie locul ei.Treuie să lupte ult cu ândurile din ?urul ei- ca să/şi facă dru spre ea
şi s/o descidă. #ătrun,ând 0n iniă- dă de Iisus aflat acolo de la $ote,.
% Starea aceasta se ai nueşte descidere a iniii şi pentru
faptul că ea este străătută de draostea fa*ă de Iisus. 'i până
/2 +iado al Hoticeei- 7u&*nt ascetic în 6;; de capete, =>- în 2ilocalia &ol' I - p. )3"
9
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 61/100
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 62/100
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 63/100
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 64/100
se resite după ce ne/a străduit ult să doândi ruăciunea curată.
@n etoda lui Griorie Sinaitul ăsi alte două aănunte8 a6 o e>plicare a
recoandării din etoda lui Sieon oul Teolo de a re*ine respira*ia şi 6
recoandarea de a rosti alternati! cu!intele ruăciunii lui Iisus.
Despira*ia treuie re*inută- după Griorie Sinaitul- pentru oti!ul că ea 0ntâr,ie 0eşirea răită sau ruscă a aerului de la iniă- ceea ce pro!oacă o
0ntunecare a in*ii- sau o ieşire a ei din lăuntru."%
Astfel Sfântul Griorie Sinaitul este priul care ne spune că scurta
ruăciune adresată lui Iisus treuie 0păr*ită 0n două şi fiecare ?uătate treuie
spusă ai ultă !ree. +acă ruăciunea s/ar spune 0ntreaă de fiecare dată- ar
sili aten*ia să treacă pe la prea ulte cu!inte- şi intea nu s/ar putea concentra.
)6 Sfântul Griorie #alaa- i?loacele au>iliare- nu le socoteşte ca asolut
necesare- ci doar ca folositoare 0n oarecare ăsură pentru 0ncepători. ;nii
0ndeană ai ales pe 0ncepători să pri!ească asupra lor şi să/şi âne prin
respira*ie intea 0năuntru- al*ii care 0ndeană să fie aten*i la respira*ia ce iese şi
se 0ntoarce des şi s/o re*ină pu*in- ca să/şi re*ină astfel şi intea- oser!ând/o 0n
cursul respira*iei.
Sfântul Griorie #alaa nu ainteşte decât de Sieon oul Teolo şi de
icifor Monaul- 0n leătură cu e>plica*ia pri!itoare la re*inerea respira*iei.
56 @n scierea lui (alist şi Inatie se dau două preci,ări asupra felului 0n
care treuie să se a?ună la adunarea in*ii 0n iniă şi la concentrarea ei
0ntreaă 0n ruăciunea lui Iisus.
#reci,ările pe care le aduc (alist şi Inatie sunt acestea8 E+upă ce apune
soarele- ceând pe atotputernicul +on- Iisus :ristos- 0n a?utor- şe,i pe un
scăunel- 0ntr/o cilie liniştită- neluinată. 'i adunându/*i intea din oinărealaoişnuită pe afară şi 0pinând/o liniştit prin inspirarea aerului- *ine ruăciunea
sau pe E+oane- Iisuse :ristoase- Hiul lui +une,eu- iluieşte/ă- introducând
adică oarecu- deodată cu inspira*ia- 0n cip unitar- şi cu!intele ruăciuniiC. i
recoandă ca- deodată cu cuetarea la aceste cu!inte- să se cuete şi la/- Sf. Griorie Sinaitul- (espre #elul cum trebuie să şadă la rugăciune, în 2ilocalia &ol'3II - trad.dinreceşte- introduceri şi note de #r. #rof. +r. +uitru Stăniloae- d. :uanitas.- $ucureşti- 1""3- p. 175
4
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 65/100
oarte- la ?udecată- la răsplata faptelor une şi la pedeapsa celor rele< a- cel ce
se roaă să se socotească pe sine ai păcătos ca to*i oaenii şi ai necurat ca
dracii. (uetând astfel la cinurile !eşnice pe care !a a!ea să le suporte- 0ncepe
a/şi si*i inia străpunsă şi 0i pornesc lacriile. +acă nu/i !in 0ncă lacriile- să
stăruie până 0i !in căci aceasta spală patiile şi 0ntinăciunile.""
i recoandă că onaul treuie să se roae neâncetat căci sufletul ce
nu se işcă spre ruăciune e ort- şi cel ce se roaă stă de !oră cu
+une,eu.
#roresul 0n nepătiire şi cel 0n ruăciune curată se fac siultan. &a
0nceput- cu are osteneală se pot doândi câte!a clipe de ruăciune curată- ş
dacă răsar ânduri cu care treuie să se lupte.
uai 0ncepătorilor li se recoandă şi rostirea tuturor cu!intelor ruăciuni
lui Iisus. (ei proresa*i răân nuai cu nuele lui Iisus- iar cei desă!ârşi*i-
nuai cu poenirea lui intală neântreruptă.
+eci ruăciunea ce se face 0n lăuntrul iniii cu luare ainte şi !eere e
0n afară de orice ând şi nălucire. #rin cu!intele8 E+oane Iisuse :ristoase- Hiul
lui +une,euC- intea se 0ntinde 0n cip neaterial şi nerăit cu totul spre @nsăşi
+onul Iisus :ristos- iar prin Eiluieşte/ăC se 0ntoarce şi se işcă spre sine
0nsuşi- neputând suferi să nu se roae pentru ea. +ar proresând 0n trăirea iuirii
se a*inteşte unitar- cu totul spre @nsuşi +onul Iisus :ristos- căci a luat
0ncredin*are despre lucrul al doilea.1FF
=6 Aşadar- icodi Aioritul- porinind de la 0ntoarcerea pri!irii spre piept-
care este pentru 0ncepători un i?loc care uşurea,ă desprinderea cuetării de
lucrurile e>terne şi concentrarea ei asupra sa 0nsăşi- asupra indefinitului propriu-
ăseşte prile?ul de a arăta cu druul spre conteplarea lui +une,eu treceprin elierarea in*ii de 0nustările acoodate oiecti!elor finite şi prin aflarea
indefinitului propriu. (ăci 0n acest indefinit !ede olindit infinitul dune,eiesc.
;nificarea aceasta a in*ii 0n indefinitul ei nu se face dintr/o dată- ci
printr/o prealailă punere 0n lucrare 0n acest scop a tuturor facultă*ilor intale8// #r. #rof. +r. +uitru Stăniloae- Ascetica şi mistica Bisericii ortodoxe - p. 315199 Ibidem, p. 31=
>
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 66/100
intea propriu/,isă- ra*iunea şi !oin*a.
&a 0nceput nu a?une nuai o edita*ie indistinctă asupra cu!intelor
ruăciunii- ci e necesară o e!iden*iere a tuturor 0n*elesurilor cuprinse 0n ea-
0n*elesuri e>isten*iale care tre,esc ataşaentul iuitor al !oin*ei la :ristos.
Mintea unificată la care treuie să ne ridică- nu e decât intea 0nflăcărată de draostea de +une,eu şi conştientă de păcătoşenia proprie.
icodi Aioritul aduce o altă preci,are. Depira*ia nu treuie să se facă
0ntr/o continuitate perfectă- cu s/a oişnuit firea noastră- ci treuie re*inută un
pic până ce ra*iunea interioară spune odată toată ruăciunea- trecându/şi se
0n*elee- edita*ia la toate cu!intele ei.1F1
#reci,area stă ai ales 0n faptul că rostirea cu!intelor se ataşea,ă de
inspira*ie- şi nu de e>pira*ie. De*inerea sau prelunirea aceasta a inspirării pu*in
peste oişnuin*ă ai produce şi un fel de ?enă- de durere- de suferin*ă iniii- ,ice
icodi Aioritul- care pe de o parte o uileşte- o su*ia,ă- o frâne- alunând
din ea otra!a plăcerii- iar pe de alta- o face să atraă spre ea aten*ia puterilor
intale. Aşadar re*inerea respira*iei- pe lână faptul că preluneşte actul de
concentrare a in*ii 0n interior- produce şi acea stare e>isten*ială de uilin*ă şi
de ,droire până la lacrii- pe care treuie să şi/o câştie intea- adunându/se
0ntreă 0n fa*a lui Iisus cel ne!ă,ut- dar si*it ca pre,ent.
#rin această *inere cu ăsură a respira*iei se unesc toate celelalte puter
ale sufletului şi se 0ntorc spre inte- iar prin ea spre +une,eu şi inunat este a
spune acest lucru. 'i astfel- prin acest procedeu oul aduce la +une,eu toată
,idirea cea si*ită şi ândită- căreia el 0i este leătura şi cuprinderea.1F2
76 To*i autorii acestor etode spun că pe lână etoda ai coplicată a
re*inerii respira*iei şi a 0ntoarcerii pri!irii spre piept- se poate practica şi o etodăai siplă- care constă 0n sipla dar tot ai deasa rostire a cu!intelor8 E+oane
Iisuse :ristoase- Hiul lui +une,eu- iluieşte/ă pe ine păcătosulC. +eci- cel
ce nu poate porni de la 0nceput cu aceea- să 0nceapă cu rostirea siplă şi tot ai
deasă a ruăciunii lui Iisus.191 Ibidem, p. 31"192 icodi Aioritul- Paza celor cinci sim!uri, d. $una!estire- $acău- 2FF1- p. 251
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 67/100
Această etodă a fost pusă 0n practică 0n !eacul al PIP/lea 0n Dusia nu
nuai de către onai ci şi de anui*ii pelerini şi este descrisă 0n cartea
intitulată8 E#elerinul rusC- al cărei autor a *inut să răână anoni.
+upă cartea aceasta- toată de,!oltarea !ie*ii duo!niceşti- de la
0nceputurile ei până pe cele ai 0nalte trepte- se face pe firul ruăciunii lui Iisus.Via*a duo!nicească 0ncepe cu rostirea orală 0n scurte răstipuri a acestei
ruăciuni- adâncindu/se pe ăsură ce ruăciunea lui Iisus se rosteşte ai des-
ai interiori,at şi ai de la sine.
@n po!estirile pelerinului rus ruăciunea lui Iisus trece prin trei fa,e.
Ha,a 0ntâi- a rostirii siple a ei- la 0nceput de trei ii de ori pe ,i- apoi de
şase ii de ori- pe ură de douăspre,ece ii apoi tot tipul. 'i aşa !reo cinc
,ile- a 0plinit credincios câte douăspre,ece ii de ruăciuni- căpătând o dată
cu deprinderea- o are şi plăcută ucurie.1F3 +upă o !ree- practicantul ei poate
trece la etoda atriuită lui Sieon oul Teolo- căutându/şi cu 0ncipuirea locul
iniii şi relându/şi respira*ia- pentru ca să sincroni,e,e cu!intele ruăciunii cu
ătăile iniii şi cu ritul respira*iei.
#riele două trepte se nuesc ai ales ruăciunea lui Iisus- iar treia se
nueşte cu deoseire ruăciunea intală sau curată. Duăciunea lui Iisus
de!ine treptat ruăciunea intală.
Sincroni,area cu ătăile iniii constă 0ntr/o rostire sau ândire a fiecăru
cu!ânt al ruăciunii o dată cu o ătaie a iniii. +upă ce practicantul ei s/a
oişnuit să/şi repre,inte locul iniii şi să audă ătăile ei. Apoi se 0ncepe a se
face şi sincroni,area cu respira*ia. @n decursul inspira*iei se rosteşte pria
?uătate a ruăciunii8 E+oane Iisuse :ristoaseC- iar 0n cursul e>prira*iei- a doua
?uătate8 Eiluieşte/ă pe ineC. Trăând 0n ine aerul cu pri!irea in*ii 0niniă- ,icea8 E+oane Iisuse :ristoaseC- iar sloo,ind aerul ,icea8
Eiluieşte/ăC.1F)
Sincroni,area aceasta nu se poate reali,a decât prelunind respira*ia- ca
durata inspira*iei să corespundă cel pu*in cu trei ătăi de iniă- 0n !ree ce se190 - Pelerinul rus- trad. din l.rusă Ari. #aulin &ecca- d- Sopia- $ucureşti- 2FF=- p. 1%194 Ibidem, p. )1
6
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 68/100
rostesc priele trei cu!inte ale ruăciunii. Duăciunea de!ine o respira*ie a !ie*ii-
a sufletului. +ar accentul principal nu se pune pe cu!inte- ci pe cuetarea la
fiecare cu!ânt. Această repetare cu 0n*eleere de!ine o oişnuin*ă neântreruptă.
#aralel cu respira*ia trupului se desfăşoară- ca o altă respira*ie- cuetarea
neântreruptă la Iisus- 0preunată cu si*irea iniii. ruăciunea peranentă aoului spiritual total.
Duăciunea intală este cu ade!ărat o ruăciune neânteruptă. fectele
acestei ruăciuni sunt uiitoare8 #este !reo trei săptăâni a 0nceput să sit o
durere 0n iniă- apoi o oarecare căldură foarte plăcută-apoi o ucurie şi o are
linişte. Se 0ntâpla uneori că si*ea 0n iniă ce!a care fierea şi care ă
desfăta< ăsea 0n aceasta atâta uşurin*ă- liertate şi ânâiere- 0ncât ă
scia cu totul şi cădea 0n e>ta,. Si*ea o draoste 0nflăcărată pentru
Iisus :ristos şi pentru toată ,idirea lui +une,eu.1F5
#elerinul rus descoperă 0n practicarea ruăciunii iniii că urările ei sunt
0n trei cipuri8 0n du prin dulcea*a draostei lui +une,eu- 0n si*uri prin
0ncăl,irea iniii- 0n inte prin lipe,iea ândului. Aia după un tip constată
că ruăciunea e !ie- se rosteşte de la sine 0n intea şi inia sa.
Aceste etode sunt considerate i?loace au>iliare pentru cei care nu sunt
deprinşi să/şi adune intea 0n interior şi să rostească neântrerupt cu!intele
ruăciunii lui Iisus. (ei care 0ncearcă să rostească neântrerupt această
ruăciune constată că fără concentrare cel pu*in a aten*iei la repsira*ie nu se
poate concentra ult nici 0n rostirea ruăciunii- sau are ne!oie de un efort de
aten*ie ult ai are. Duăciunea din aceste fa,e 0ncă nu e ruăciunea intală
ci ruăciunea lui Iisus- care de!ine ruăciune intală când nu ai are ne!oie de
cu!inte- nici de etode- ci intea e ocupată de ea neâncetat 0preună cu inia.
19> Ibidem, p. )2
-
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 69/100
$. D(S:;<R=IR('
$.1. Dra-ostea şi nepătimirea
&a unirea cu +une,eu nu se poate a?une decât prin ruăciune curată.
Virtutea ruăciunii efectuea,ă taina unirii noastre cu +une,eu spune Sfântul
Griorie #alaa< căci ruăciunea este leătura făpturilor ra*ionale cu făcătorul.1F=
@nainte de a fi starea de ruăciune curată- oul treuie să se fi cură*it de
patii- iar cură*irea de patii este una cu- creşterea draostei lui +une,eu.
>istă o strânsă leătură 0ntre draoste şi nepătiire. +raostea presupune
nepătiirea şi o 0ntăreşte la rândul ei- pentru faptul că ea e opusul patiilor- care
repre,intă eoisul. ;nde sunt patii- nu poate fi draostea. Iuirea 0nsuea,ă
toate celelalte !irtu*i- atunci când prin fiecare !irtute se ooară o patiă. a e
fructul iediat al ruăciunii. +acă patiile 0nsenea,ă 0ntr/un cu!ânt iuirea de
sine- iuirea de +une,eu este opusul iuirii de sine aşa cu spune Sfântul
+iado al Hoticeei8 E(el ce se iueşte pe sine nu poate iui pe +une,eu. +ar
cel ce nu se iueşte pe sine- din pricina oă*iei co!ârşitoare a iurii lui
+une,eu- 0l iueşte pe +une,eu fiindcă unul ca acesta nu caută niciodată
sla!a sa- ci pe a lui +une,euC.1F7
+raostea de +une,eu pe cea ai 0naltă treaptă nu e nuai liertate de
patii- ci e darul lui +une,eu ce se cooară 0n sufletul a?uns 0n această stare
;nirea cu +une,eu nu e propriu/,is ruăciunea deoarece 0n ruăciune e 0ncă
prea clară conştiin*a deoseirii de +une,eu. a e 0nsă produsul ruăciunii- ce
se reali,ea,ă la sfârşitul ei- ca răpirea in*ii la +une,eu. Aceasta este ceea ceau spus #ărin*ii8 Eiar desă!ârşirea ei este răpirea la +une,euC.1F%
ul are capacitatea !irtuală de a de!eni suiect al draostei di!ine şi
0ntr/o oarecare ăsură tinde spre aceasta. +raostea 0n deplinătatea ei nu o
19 #r. #rof.+r. +uitru Stăniloae- Ascetica şi mistica Bisericii ortodoxe - p. 3)"196 +iado al Hoticeei- 7u&*nt ascetic în 6;; de capete, 60 - în 2ilocalia &ol' I - p. )1719- Ioan Scărarul< "cara, 7u&*ntul 883III, în 2ilocalia &ol'I8 - p. )F7
/
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 70/100
poate a!ea de la sine ci o prieşte de la +une,eu. Ade!ărata draoste nu
poate fi decât un dar al lui +une,eu. #ute distine 0n draoste trei trepte8
a6 Tendin*ele de sipatie naturală din starea naturii că,ută din ar
6 +raostea creştină- care folosind aceste tendin*e creşte din arul di!in şi
din eforturile propriic6 draostea ca e>ta, sau ca dar e>clusi! de sus. Aceasta !ine după
preătire 0ndelunată şi *ine clipe scurte.1F"
(ine are draostea di!ină site 0n sine un i,!or pururi *âşnitor de luină şi
de ucurie.
Iuirea dune,eiască care se cooară 0n o presupune o !ictorie asupra
eoisului anifestat prin patii şi e 0n acelaşi tip iuire de +une,eu şi
iuire de seeni. +e la iuirea de +une,eu se poate a?une la iuirea de
oaeni- ultia fiind o prelunire a celei dintâi. ul nu poate cuprinde 0n sine
toată iuirea lui +une,eu- ea creşte 0n ăsura e>erci*iului şi a !oin*ei de a o
intensifica. #rin cei a?unşi la o astfel de iuire se counică eneria nesfârşită a
iuirii di!ine. i au ipresia că 0i năpădeşte- 0i inundă o ucurie şi o pornire
infinită de a 0ră*işa pe oricine. Astfel a?une iuirea pe cele ai 0nalte trepte
ca e>ta,.
E+raostea- după calitate e aseănarea cu +une,eu- pe cât e cu putin*ă
uritorilor. Iar după lucrare- e o e*ie a sufletului. +upă 0nsuşire e i,!orul
credin*ei- adâncul fără fund al 0ndelunii/rădări- oceanul serenieiC- spune
Sfântul Ioan Scărarul.11F
Iuirea este pentru o cu ade!ărat 0nceputul şi sfârşitul tuturor unătă*ilor-
este i,!or adânc şi nesecat de ade!ărată !ia*ă. Inia celui care site această
iuire nu ai poate să se despartă pe ea- iar pe ăsura iuirii !enite asupra luse oser!ă 0n el o sciare neoişnuită.
Iuire e o for*ă care alientând spiritul re!arsă 0n trup o putere astfel 0ncât
el nu ai are ne!oie de âncare aşa cu ,ice şi Sfântul Ioan Scărarul8 Ecăci
19/ #r. #rof.+r. +uitru Stăniloae- Ascetica şi mistica Bisericii ortodoxe - p. 353119 Ioan Scărarul< "cara, 7u&*ntul 888, în 2ilocalia &ol'I8 - p. )25
69
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 71/100
focul ceresc oişnuieşte să rănească sufletele acestora cu răneşte apa de
su păânt rădăcina planteiC.111
Iuirea este leată de toate !irtu*ile- ea nu poate fi redusă la un siplu
sentient- ea işcă 0ntreaa fiin*ă a oului şi 0i pune 0n lucrare toate puterile
aşa cu spune Mântuitorul Iisus :ristos lipede8 ESă iueşti pe +onu+une,eul tău- din toată inia ta- din tot sufletul tău- din tot cuetul tău şi din
toată puterea taC Mc. 12- 3F6.
$.2. Dra-ostea cunoaşterea şi lumina dumneeiască
Dolul po,iti! al in*ii 0n unirea cu +une,eu 0n !ederea luini
dune,eieşti- e faptul că intea nu prieşte de la 0nceput aceeaşi luină
dune,eiască ci e ne!oie de un prores 0ndelunat pentru a o !edea.
&uina dune,eiască este iradierea ,âitoare a draostei di!ine- trăită
0n fora ai intensi!ă 0n clipele de a*intire e>tatică spre +une,eu.
&uina este totodată cunoaştere iar luina cunoştin*ei este fructul iuirii.
luină sau o cunoaştere care răsare din iuire- care nu e decât o e>presie a
stării de iuire- este 0n acelaşi tip !ia*ă. (unoaşterea 0n*eleasă ca !ia*ă nu e
nuai o parte a !ie*ii ci e 0nsăşi !ia*a8 EAceasta este !ia*a !eşnică8 ca să Te
cunoască pe Tine ;nul ade!ăratul +une,euC In. 13- 36. Sfântul Ma>i
Mărturisitorul pre,intă iuirea 0n leătură cu naşterea8 precu luina soarelu
atrae ociul sănătos- aşa şi cunoştin*a lui +une,eu atrae spre sine- 0n cip
firesc- intea cură*ită prin draoste.112
111 Ibidem, p. )2%112 Sf.Ma>i Mărturisitorul< 7apete despre dragoste I,90, în 2ilocalia &ol'II - p. 5%
61
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 72/100
&uina dune,eiască e considerată ca fiind un refle> al fe*ei iuitoare a
lui +une,eu sau al for*elor ce se iuesc şi ne iuesc- ale Sfintei Treii unde se
!ede luina- +une,eu nu ai e acoperit de ură- ci 'i/a descoperit fa*a Sa-
care iradia,ă luina. +raostea cu care ne iueşte +une,eu pe noi şi noi pe
nu e draostea fiin*ială cu care se iuesc ipostasurile di!ine 0ntre ele dar e totuşio draoste necreată- i,!orâtă din fiin*a lui +une,eu.
+une,eu se cooară la o 0n două 0n*elesuri- printr/o coorâre aşea,ă
0n noi lucrarea draostei di!ine fa*ă de l- iar prin cealaltă Se descide l 0n fa*a
draostei noastre cea de la el.
(ine pri!eşte la o luină care iradia,ă de pe fa*a celui iuit se uple şi e
de acea luină. &uina şi strălucirea de pe fa*a celui iuit se 0ntinde şi pe fa*a
celui ce iueşte- 0n!ăluindu/i pe aândoi 0ntr/o luină şi o ucurie coună- care-
cu tipul ipriându/se 0n pri!iri şi 0n trăsături- 0i face aseenea.
&uina aceasta- deşi e spirituală se răspândeşte din suflet 0n afară- pe
fa*a şi pe trupul celui ce o are 0năuntru. (ei care o !ăd pătrund prin puterea
+uului din ei dincolo de planul realită*iilor fi,ice. Vederea ei e o cunoaştere la
care nu pute a?une niciodată prin puterile spiritului nostru- oricât s/ar de,!olta
ele- pentru că prin nici o e!olu*ie nu a?une intea să se unească cu +une,eu.
Vederea luinii dune,eieşti fiind o !edere şi o cunoştin*ă a unei enerii
dune,eieşti- priite de o printr/o enerie dune,eiască- e o !edere şi o
cunoaştere după odelul di!in- oul !ă,ând şi cunoscând calitati! ca
+une,eu.113
Sfin*ii #ărin*i nuesc această cunoaştere E!edereC- iar ceea ce e cunoscut
EluinăC- ca ce!a ce se !ede direct- ce răspândeşte prin pre,en*a ei luină.
&a !ederea luinii dune,eieşti a?une cel ce s/a cură*it de patii şi aa?uns urcând pe treptele !irtu*ilor până la iuire fierinte de +une,eu- ceea ce
0nseană că el şi/a spirituali,at fiin*a astfel 0ncât ea 0nsăşi a de!enit căldură ş
luina draostei lui +une,eu şi de oaeni. Această stare este un re,ultat
coinat al efortului său şi al +uului Sfânt.
110 #r. #rof.+r. +uitru Stăniloae- Ascetica şi mistica Bisericii ortodoxe - p. )FF
62
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 73/100
(ele trei lucruri8 că luina este anifestarea iuirii- că iuirea este o
lucrare a Sfântului +u şi că- cel ce se ridică la această stare de luină sau de
iuire culinantă- uită de sen,a*iile trupului- de cele produse de lue prin trup- ş
ciar de sine 0nsuşi- le/a descris stăruitor Sfântul Sieon oul Teolo 0n inele
draostei dune,eieşti.(ăldura draostei ce se preface 0n luină 0şi are 0n acelaşi tip i,!orul 0n
lucrarea +uului Sfânt. +uul- cură*ind sufletul de tot ce/l atrae spre plăcer
0nroşate şi uplându/l de si*irile aprinse ale iuirii preface aceste si*iri 0n
scânteieri de luină. Sufletul uplut de cură*ie- de unătate- de iuire- site o
are pornire de a se descide- de a se counica pe sine 0nsuşi. Suprea
spirituali,are este când trupul şi luea de!in ediul prin care se anifestă
luina interioară- astfel pe de o parte toate cele e>terioare sunt copleşite iar pe
de alta- o are iuire se re!arsă prin ele spre to*i.
(el ce !ede luina s/a unit atât de ult cu ea- că nu se ai cunoaşte ca
despăr*it şi ca deoseit de ea. Această luină a iuirii ai presus de fire- 0n care
s/a transforat 0nsăşi firea celui ce o !ede- este starea de spirituali,are
culinantă- de cură*ie- de copleşire a sen,a*iilor trupeşti- de depăşire aspră a
eoisului e o stare de supreă unătate- lânde*e- 0n*eleere- iuire. Aceasta
este starea de 0ndune,eire- de aseănare cu Spiritul dune,eiesc.
60
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 74/100
III. SFINŢII PĂRINŢI ASCEŢII PURTĂTORI DE HRISTOS
Sfin*ii sunt oaeni care 0ncă 0n !ia*a lor păântească au ineplăcut lui
+une,eu- iar după oarte au fost 0n!rednici*i de o parte din fericirea !eşnică-
pe care 0n od deplin o !or prii nuai după oşteasca ?udecată. #entru !ia*a
lor !irtuasă- pentru suferin*ele 0ndurate pentru credin*a 0n :ristos- pentrudraostea lor fa*ă de +une,eu şi fa*ă de seeni 0n Sfânta Scriptură ei sunt
nui*i Eprieteni ai lui +une,euC In.15- 1)6- EcasniciC ai lui +une,eu fes. 2-
1"6- E?udecători ai luiiC Mt. 1"- 2F6.
@n !ia*a aceasta Sfin*ii s/au străduit să 0ntrupe,e 0n persoana lor sfin*enia
lui Iisus :ristos- de!enind astfel urătorii sau iitatorii &ui. +in acest oti!- ei
sunt pentru noi e>eple sau odele !rednice de urat.
Sfin*ii sunt asce*ii care prin post- prin pri!eeri şi ruăciune- au o*inut dela +une,eu daruri inunate- darul !indecării şi al discernăântului< puterea lui
+une,eu le/a dat tăria să se *ină deasupra păcatului şi a tuturor curselor
dia!olului iar aseănarea cu +une,eu străluceşte 0n ei ca soarele.
64
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 75/100
1. 'scea la S"inţii Părinţi #n trecut
1.1. S"*ntul ;asile cel 7are
Sfântul Vasile cel Mare s/a născut 0n anul 33F 0n (e,area (apadociei din
părin*i credincioşi- Vasile retor6 şi ilia fiica unui artir6- o failie noilă ş
oată din care trei copii au a?uns episcopi iar şase Sfin*i. Vasile şi/a făcut
studiile superioare la (e,area #alestinei- (onstantinopol cu retorul &ianiu6 ş
Atena. @n Atena s/a 0prietenit cu Sfântul Griorie de a,ian,- prietenia lor
de!enind un odel de prietenie creştină. Aici- tip de patru/cinci ani a studiat
retorica- filosofia şi edicina iar 0n ?urul anului 35= se retrae la (e,area unde
pentru o perioadă scurtă de tip practică profesia tatălui său iar apoi se dedică
!ie*ii onaale. +upă !i,ita făcută 0n ipt- #alestina şi Mesopotaia- cu scopul
de a cunoaşte ai ine !ia*a onaală şi/a 0păr*it a!erea la săraci şi s/a retras
0ntr/o localitate de pe râul Iris- nu departe de eoce,areea consacrându/se
ruăciunii şi studiului.
Sfântul Vasile 0ncepe să scrie aici 7odul de legi al monahismului - te>tapărut 0n EDeulile pe larC 0n priă foră. Aceste reuli s/au păstrat până astă,i
ca etalon pentru !ia*a onaală. @i scrie prietenului său Griorie o epistolă 0n
care/i descrie 0nceputul asce,ei sale. (a ona 0ncepător se ne!oia să se
eliere,e de patii 0ntr/o linişte desă!ârşită. #atiile erau preocuparea lu
,ilnică. +eci liniştea de care !oreşte este necesară pentru că aduce 0n suflet
cură*ire. #ustia este cea care asiură in*ii liniştea când intea nu are linişte-
când e purtată colo/colo de ândurile lucrurilor- nu se poate a*inti la ade!ăr- nua?une să/& sită pe +une,eu.
Astfel Sfântul Vasile cel Mare spune8 EAnaoretul pustnicul6 să nu aiă
cetate- rude- lucruri proprii- prieteni- to!ărăşii- a!eri- 0n*elepciune oenească.
(ând se !a oli de toate acestea i se !a 0ntipări 0n iniă 0n!ă*ătura cea
dune,eiască. #entru că până 0n acel ceas are 0nscrise 0n iniă cele de ai
6>
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 76/100
sus. &ucrătorul pustiei fiin*a aceasta ciudată care se ceaă ascet sau ona
treuie să deprindă cu rădare eşteşuul lucrării pustiei.C11) Monaul treuie să
pri!ească 0n ?os- să nu caute la 0nfă*işarea sa- să nu se 0ăie,e 0ntruna- aina
să/i fie sărcăcioasă de doliu- să aiă o aten*ie deoseită pentru âncare şi să
e!ite lăcoia pântecelui.Sfântul Vasile !oreşte şi de !irtu*i care treuie să 0nlocuiască patiile
dia!oleşti din o- aintindu/le pe cele fundaentale ca 0n*elepciunea- ără*ia-
dreptatea şi cupătarea. &uptându/se aspru s/a lepădat de sinele lui pe care l/a
,ăislit 0n atosfera păână a anilor de studiu. +e la 0nceputul retraerii sale
Sfântul Vasile se ne!oia cu studiul Scripturilor- cercetarea Tradi*iei şi asce,a.
e!oin*a sa l/a i,ă!it de patii- intea i s/a desprins să se sfin*ească la
ade!ărurile dune,eieşti şi 0ntruna se cură*ea de ispitele din afară.
e!oindu/se ult Sfântul Vasile stăruia 0n ruăciune8 Ecea ai curată şi
ai 0naltă ruăciune era cea care o făcea seara şi noaptea 0ndelun< de oicei-
după citirea Scripturii. u era ult de când a!ea lucrarea aceasta- poate doar un
sinur an. 'i totuşi- stăruitoarea ne!oin*ă şi ruăciunea 0ndelunată i/au adus
repede arul dune,eiesc. @ncepătorul ona este 0n!ăluit noaptea de luină.
+uul- 0ntre- este inundat de o luină 0elşuată şi dulce. +intr/odată- pe
neaşteptate.C115
Ascetul Vasile pe lână ne!oin*a sa aspră se interesa cu plăcere de
proleele ce se aflau 0n lue. Astfel pe lână !ia*a pustnicească se ucura şi
de societate- se ucura când 0l !i,itau prietenii- când priea scrisori de la ei-
urărea ucuriile şi neca,urile lor.
#ersonalitatea Sfântului Vasile este rearcată ca ascet şi isiast care 0ş
dădea intea şi inia cură*irii de patii dar şi ri?ii pentru seeni. A fost irotonit preot de useiu episcopul (e,areii iar după oartea
acestuia 0n anul 37F a a?uns succesorul lui. #e plan doatic a dus o luptă
enerică 0potri!a atacurilor ariene iar pe plan social a luat ăsuri concrete
114 Stelianos #apadopoulos- 3ia!a "#*ntului 3asile cel Mare- trad. diac. (ornel (oan- d. $i,antină$ucureşti- 2FF3- p. %"11> Ibidem, p. ")
6
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 77/100
0potri!a urărilor foaetei din anul 3=%. A fost priul ierar care a desfăşurat
ac*iuni de asisten*ă socială punând a,ele unui Eorăşel Hilantopic VasiliadaC.
+eşi a a!ut o !ia*ă scurtă urind la 1 ianuarie 37"- Sfântul Vasile a lăsat 0n ura
sa lucrări cu carater8 doatic E(ontra lui unoiuC- E+espre Sfântul +uC<
practic EAsceticaC- EDeulile onaale ari şi iciC- E(ătre tineriC< Sfânta&iturie- oilii- predici şi epistole.
Sfântul Vasile cel Mare s/a ruat lui +une,eu şase ,ile 0n şir să/
0n!rednicească să/i aducă ?erfa cea nesâneroasă cu propriile sale cu!inte- să
copună un forular propriu al anaforalei liturice cu se să!ârşea atunci.
@ntr/ade!ăr 0n a şaptea ,i i s/a arătat Mântuitorul 0n !is 0plinindu/i dorin*a. Astfel
ne/a răas &ituria Sfântului Vasile cel Mare care se să!ârşeşte de ,ece ori pe
an- iar 0n rest să!ârşindu/se &ituria Sfântului Ioan Gură de Aur.
1.2. S"*ntul Ioan >ură de 'ur
Sfântul Ioan Gură de Aur- cel ai are e>eet al $isericii creştine s/a
născut 0n anul 3)) 0n Antioia. Tatăl său Secundus ofi*er superior a urit de
tipuriu- Ioan răânând 0n ri?a aei sale Monica care şi/a dedicat toată !ia*a
forării fiului ei. A fost triis de aa sa la 'coala lui &ianius- arele filosof-
unde 0n!a*ă retorica şi de!ine unul din cei ai uni prieteni ai acestuia. &a !ârsta
de )F ani este irotonit preot de către episcopul Hla!ian al Antioiei. &a
cearea pentru a fi irotonit episcop a fuit retrăându/se 0n un*ii de lână
Antioia- unde a stat !ree de câ*i!a ani- trăind 0n post şi ruăciune. Se retrae
0ntr/o ănăstire unde după ) ani- tip 0n care atinând o nouă treaptă 0n !ia*a
de detaşare de sine caută ai departe desă!ârşirea retrăându/se sinur 0ntr/o
peşteră.
@nfoetat de 0ntuneric- s/a retras sinur 0ntr/o peşteră< a răas aici de trei
ori opt luni lipindu/se de son aproape neâncetat- studiind teeinic testaentu
66
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 78/100
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 79/100
1.$. S"*ntul Sera"im de Saro9
Sfântul Serafi de Saro! s/a născut 0n anul 175" din părin*
inecredincioşi Isidor şi Aafia. A intrat 0n ănăstirea din Saro! la !ârsta de 1"
ani- iar la 27 ani a fost irotonit preot. Vree de 1F ani Sfântul a trăit sinur 0n
pădure- pă,ind 0n aănunt rânduiala Sfântului #aoie din ipt pe care a
descoperit/o 0n setea lui neoosită de a citi căr*ile Sfin*ilor #ărin*i. Via*a ascetică
a Sfântului Serafi a!ea consec!en*ă şi râ!nă.
+ia!olul nu suporta aşa ce!a- de aceea a tăătât asupra lui cu ispite aiuşoare la 0nceput care 0i pro!ocau ascetului diferite sperieturi. ;n cu!ios
ieroona din pustia Saro!ului po!esteşte8 EAlteori iarăşi- şi ,iua dar 0n deose
noaptea 0n ceasul ruăciunii i se părea că cilia se prăuşeşte din toate păr*ile ş
de pretutindeni ne!ăleau răcnind fiare 0nfuriate. Altădată apărea 0n fa*a lui un
coşciu descis şi dinăuntru se ridica un ort.C117
Toate aceste ispite Sfântul le/a respins cu puterea senului (rucii şi a
ruăciunii. Aintindu/şi de ne!oin*ele se!ere ale sfin*ilor stâlpnici- SfântuSerafi s/a otărât să practice o nouă foră de asce,ă. S/a urcat pe o piatră
noaptea ca să nu/l !adă nieni şi acolo se rua fie 0n picioare- fie 0n enunci-
cu âinile 0năl*ate ca Sfântul #aoie şi rostind striătul !aeşului8
E+une,eule- fii ilosti! ie păcătosuluiC. (oora nuai când 0l părăseau
puterile pentru a se odini şi ânca ce!a. Această ne!oin*ă a ruăciunii a făcut/
o !ree de o ie de ,ile şi nop*i.
Asce,a aceasta a fost ai presus de puterile oeneşti iar Sfântul a făcut/o 0n aşa taină 0ncât nieni nu şi/o putea 0ncipui. Duăciunea o făcea cu ultă
cucernicie- Sfântul apropiindu/se atât de ult de +une,eu- 0ncât si*ea
0nlăuntru pre,en*a Sa lucru care 0l 0ntărea foarte ult aşa cu a ărturisit8 EA
116 - /n sera#im printre oameni - "#*ntul "era#im de "aro& - p. 5)
6/
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 80/100
si*it 0n ine cu ă 0ntărea şi ă ânâia acest dar ceresc ce s/a coorât de
sus de la #ărintele luiniiC.11%
altă foră a ne!oin*ei pe care a trăit/o Sfântul Serafi- pe care a reuşit
s/o păstre,e tip de 3 ani a fost trăind ,ă!orât 0n cilia lui din ănăstire fără pat
nici 0ncăl,ire şi a!ând ca rânduială de !ia*ă ruăciunea lui Iisus- iar ca citiresăptăânală cele patru !aneli. Sfântul spunea că tăcerea coinată cu
celelalte preocupări duo!niceşti- ruăciunea- studiul şi ne!oin*a 0l conduc pe o
la desă!ârşire. Dodul tăcerii este şi pacea sufletului- tăcerea te 0n!a*ă liniştea şi
ruăciunea neâtreuptă iar 0nfrânarea pă,eşte cuetul de risipire. Tăcerea naşte
0n sufletul ne!oitorului roadele Sfântului +u.
@n ura unui !is 0n care i sa arătat Maica +onului- Sfântul Serafi a
priit slu?irea de părinte duo!nicesc stare*6 şi a 0nceput să priească
0ncinători la cilia sa pe care 0i nuea Eucuria eaC. Mărturisirea lucrării de
0părtăşire din luina dune,eiască- aşa cu a cunoscut/o şi de care s/a
0n!rednicit Sfântul Serafi ne este pre,entat 0n scrierea lui E(on!orire cu
Moto!ilo!C8 EAtunci părintele Serafi /a prins de ueri şi strânându/ă
puternic i/a ,is8 Sunte nuai noi doi- tu şi eu 0n plinătatea Sfântului +u. +e
ce nu ă pri!eştiQ u !ă pot pri!i- părinte. Hulere !ă *âşnesc din oci. Ha*a *i/a
de!enit ai luinoasă ca soarele. Mă dor ocii
#ărintele Serafi a ,is8 u te tee prietenul lui +une,eu. Ai de!enit şi tu
la fel de luinos ca ine. şti 0n plenitudinea Sfântului +u- altfel nu /ai putea
!edea.C11"
Sfântul Serafi s/a utat la +onul 0n noaptea de 1 spre 2 ianuarie 1%%3
după ce ,iua participa/se la Sfânta &iturie 0părtăşindu/se- s/a aşe,at la
ruăciune seara 0n fa*a icoanei şi aşa l/au ăsit dorindu/şi lin sonul de !eci.#rin e>eplul său şi prin cu!ânt Sfântul Serafi ne/a 0n!ă*at un lucru iportant
şi anue că scopul !ie*ii oului pe păânt este să priească arul Sfântulu
+u. A fost canoni,at 0n anul 1"F3.
11- Ibidem- p. 5711/ Sfântul Serafi de Saro!- 7on&orbirea cu Moto&ilo&, Ala Iulia- 1"")- p. )"
-9
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 81/100
2. 'scea marilor duo9nici ai ilelor noastre
2.1. Părintele 'rsenie ?oca
#ărintele Arsenie s/a născut la 2" septerie 1"1F 0n localitatea Va*a de
Sus- ?ude*ul :unedoara- 0ntr/o failie de *ărani sipli Iosif şi (ristina- dar
credincioşi. A urat cursul Institutului Teoloic din Siiu iar 0n anul 1")F este
tuns 0n onais la Mănăstirea Sâăta de Sus şi din 1")2 este irotonit preot
şi stare* al ănăstirii. A colaorat cu părintele +uitru Stăniloae pe care l/a
a?utat la traducerea Hilocaliei. A fost arestat de securitate fiind acu,at că este
leionar. +in 1")% a fost utat la Mănăstirea #rislop unde este nuit stare* de
către Mitropolitul icolae $ălan. Arestat din nou de securitate părintele este oprit
de la slu?ire- pensionat şi e pus să picte,e $iserica de la +răănescu la care s/a
ostenit tip de 15 ani.
#ărintele spunea8 E(alea credin*ei este oositoare dar cu ea 0ncepe
cărarea. (redin*a este o asce,ă a in*ii. @i urea,ă celelate !irtu*i- celelalte
asce,e toate ca nişte fore ale !ă,duului la care lăsă pe rând- ca !aă- totalsaul untelui nostru. Toate renun*ările noastre sunt o neustorie pentru un
un ai 0nalt8 pentru starea capailă de a prii ra,ele di!ine ale arului +uului
Sfânt.C12F
129 - Omul, zidire de mare pre! % din în&ă!ăturile Părintelui Arsenie Boca, d. (redin*a StrăoşeascăIaşi- 2FF2- p. 133
-1
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 82/100
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 83/100
#ărintele &a!rentie 'o!re s/a născut 0n data de 25 septerie 1"23 0n
couna Trestia- ?ude*ul Maraureş- din părin*ii &a,ăr şi #arasci!a 'o!re. 'i/a
petrecut copilăria 0n liniştea !ie*ii săteşti foarte aproape de natură- lucru ce a
sădit 0n sufletul părintelui dorin*a de 0nsinurare. A urat şcoala priară 0n satulnatal. &a !ârsta de 1= ani 0n postul Sfintei Marii face ruăciuni stăruitoare pentru
ca +une,eu să/i descopere !oia Sa.
@n anul 1")) intră ca frate de ănăstire 0n Mănăstirea Hrăsinei- unde este
tuns 0n onais 0n 1")%. @n anul 1")" este irotonit diacon iar 0n 1"=% părintele
&a!rentie este irotonit preot şi prieşte ascultarea de econo al ănăstirii- pe
care a 0ndeplinit/o ai ult de 2F ani. Aşa cu ărturiseşte şi unul din ucenicii
părintelui deşi a!ea doar patru clase şi şcoala onaală- părintele a!ea culturaduului- el 0n*elesese că- (u!ântul lui +une,eu nu este de a?uns să/l culti!i 0n
inte ca pe o infora*ie ci el treuie asiilat şi culti!at 0n păântul care este
sufletul nostru.
#ărintele era un iuitor al sereniei pe care o considera cea ai apropiată
!irtute. A!ea oiceiul de a se ocăr0- de a se nui leneş şi păcătos- spunând
deseori8 Eserenia arde pe draci- fiule nici postul- nici ruăciunea- nici o altă
ne!oin*ă nu e urâtă de draci ca ne!oin*a aceea de a/şi 0n!ă*a oul intea de ase priăni pe sineC.123
S/a rearcat 0ndeplinind cu!intele Mântuitorului EHerici*i cei ilosti!i că
aceea se !or iluiC- părintele &a!rentie 0i a?uta pe cei 0n lipsuri ateriale
0ncercând să le aducă ra,e de ucurie 0n suflet. #ărintele erea adesea pentru
a oficia Taina Sfântului Maslu la $isericile 0n construc*ie- unde preo*ii 0i solicitau
spri?inul- i?locind prin ruăciune la +une,eu pentru a se ridica aceste locaşur
sfinte. #ărintele a fost un iuitor al ruăciunii pe care o nuea rana sufletului.
(a duo!nic părintele nu 0ncerca niciodată să ocărască cu ânie pentru
păcat- nu era doar un siplu spo!editor ci se iplica 0n !ia*a ucenicilor
0ncercând să poarte sarcina 0preună cu ei. A fost un duo!nic care nu se lăsa
influen*at de cle!etirile oaenilor ci 0şi ocrotea 0ntotdeauna ucenicii. (u toate că120 #r. &a!rentie- 7hipul reamintirii &eşnice, d. &icen*ia #ulisin- 2FF3- p. "=
-0
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 84/100
a!ea ulcer cronic la aele picioare şi co>artro,ă- părintele pleca să
să!ârşească Sfântul Maslu aproape ,ilnic şi să spo!edească. Se ne!oia pentru
cei 0n suferin*ă pentru ca ei să se ucure de 0nlesnirile ce le/a făcut pentru ei.
Această iuire pentru aproapele şi ?ertfa pe care a dus/o lepădându/se de sine
au dus la ara!area stării de sănătate a părintelui. @n ura unei inter!en*ii ciruricale- la stoac- au apărut coplica*ii care
au dus la stinerea părintelui din !ia*ă 0n data de 2F iulie 2FF2.
#rin oartea sa părintelui &a!rentie a lăsat un ol iens 0n sufletele celor
cărora le/a fost duo!nic şi a tuturor celor pe care l/au cunoscut.
2.$. Părintele Ilie Cleopa
#ărintele (leopa s/a născut 0n anul 1F aprilie 1"12 0n couna Suli*a-
?ude*ul $otoşani 0ntr/o failie de *ărani drept credincioşi Ale>andru şi Ana- failie
cu ,ece copii- dintre care cinci au intrat la ănăstire. $olna! fiind de ic copil a
fost 0ncinat de aa sa Maicii +onului.
+upă ce a terinat 'coala #riară 0n satul natal pleacă 0preună cu
fratele său ai are la ănăstirea Siăstria. ;nde pentru un an ?uătate a a!ut
ascultare la !ite. ;rea,ă staiu ilitar iar după ce se 0ntoarce din arată
prieşte ca ascultare 0n ănăstire pă,irea oilor. Astfel #ărintele ărturiseşte8
E(ele ai ari ucurii duo!niceşti le/a a!ut 0n prii ,ece ani- când a fost
cioan la oile ănăstirii. Stâna- oile- trăirea 0n linişte şi sinurătate pe unte 0n
i?locul naturii i/au fost cea ai 0naltă şcoală de căluărie şi teoloie din toată
!ia*a eaC.12)
@n 1")) a fost irotonit preot şi prieşte ascultarea de stare*. +upă cinci
ani de ,ile părintele (leopa este transferat la ănăstirea Slatina Sucea!a
0preună cu trei,eci de căluări de la Siăstria. #ărintele era căutat de
124 - M*nca-&-ar raiul- )n memoria Părintelui 7leopa, d. Mănăstirea Siăstria- 2FF)- p. 1%
-4
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 85/100
credincioşi atât datorită predicilor sale cât şi faptului că aceştia si*eau lână e
pre,en*a lui +une,eu- a!ea o are putere 0n cu!ânt lucru care i/a fost
pricinuitor de ulte neca,uri. Se retrae din stăre*ie şi prieeşte pe la casele
unor uni creştini sau prin păduri. A?unând din nou la etanie 0şi dedică restul
!ie*ii ruăciunii- liniştii- scrisului şi 0n special predicii şi isiunii duo!niceşti. &a a,a acti!ită*ii isionare a părintelui (leopa au stat puterea cu!ântului-
serenia şi ilostenia. +e ulte ori din adâncă serenie părintele nu purta de
ri?ă de cele e>terioare ai ult decât era strict necesar astfel ciar dacă era
ne!oie să/şi scie 0răcăintea prefera să răână 0n acelea/şi aine.
Milostenia părintelui era de două feluri8 aterială şi duo!nicească- a?utându/i de
ulte ori cu ani pe cei necă?i*i- pe cei săraci- atât la arătare cât şi 0n ascuns.
9ianii din couna #ipiri 0l nueau ETatăl nostruC.
Vorea deseori despre oarte şi de 0nfricoşătorul ceas al ?udecă*ii care ne
aşteaptă pe fiecare iar onailor le cerea o ade!ărată !ia*ă duo!nicească
lipsită de scopuri personale- ioralitate- aoniseli şi ri?i păânteşti. +e ulte or
se nuea Eun âr leat cu sârăC- Eun putreai de oşneaC. #riea pe to*
care !eneau la sfin*ia sa- fie ortodocşi- fie de altă reliie- dar *inea cu tărie la
dreapta credin*ă ortodo>ă. @ntodeauna răia din !anelii- din Sfânta Scriptură
sau din căr*ile Sfin*ilor #ărin*i. 'i/a făcut ucenici uni şi i/a rânduit după !rednicie
şi după treuin*e să ducă ai departe treurile oştii. A fost 0n,estrat cu o
eorie lipede şi care i/a răas pururea fraedă până 0n anii ătrâne*ii.
S/a utat la +onul pe data de 2 decerie 1""% la !ârsta de %= ani-
fiind 0norântat la Mănăstirea Siăstria. @n eoria credincioşilor !a răâne
!ie pre,en*a celui care 0i 0ntâpina cu neuitata inecu!ântare EMânca/!/ar
DaiulQC.
->
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 86/100
IV. SĂNĂTATEA DUHOVNICEASCĂ IMPERATIV AL ZILELOR
NOASTRE
Sănătatea duo!nicească 0nseană ânduri curate- inte luinată ş
iniă curată 0n care 0şi fac sălaş ereu :ristos şi Maica +onului. Multa luare
ainte cu pri!eere şi ruăciune ne a?ută foarte ult să doândi sănătatea
sufletului. Duăciunea este asolut necesară pentru cură*irea sufletului- iar
cuin*enia pentru păstrarea unei stări duo!niceşti une.125
+acă oul nu se taie de la orice lucru luesc şi păcătos şi nu are
couniune cu :ristos cu #rea (urata Maica Sa- cu Sfin*ii- cu $iserica iruitoare
şi nu se lasă cu desă!ârşire 0n âinile lui +une,eu- nu poate doândi
sănătatea duo!nicească. Sănătatea este urarea firească a !iorii trupului.
epătiirea nu 0nseană că oul nu ai este ispitit de rău. A?uns la
această stare- el continuă să fie oit de dia!ol şi 0ncă ai ult decât 0nainte şi
!a fi supus ispitei până la oarte. Si*irea duo!nicească este nepătiirea
sufletului ra*ional pricinuită de arul lui +une,eu. (el nepătiitor s/a despăr*it
de lue ca să fie 0n 0ntreie unit cu +une,eu nu ai trăieşte el pentru ca să
trăiască :ristos 0n el.
epătiirea este deci punctul culinant al con!ertirii duo!niceşti prin
care se face 0ntoarcerea oului de la oală la sănătate. epătiirea 0nseană
sănătate sufletească pentru că este starea 0n care oul este slood de patiiadică tăăduit de olile sale sufleteşti şi plin de toate !irtu*ile care sunt
sănătatea sufletului său. a este sănătate sufletească pentru că toate facultă*ile
şi toate puterile sufletului nu ai lucrea,ă 0n cip pătiaş- ci şi/au reăsit prin
0plinirea !irtu*ilor lucrarea care li se cu!ine potri!it ade!ăratei lor eniri ş
12> (u!iosul #aisie Aioritul- $rezire duho&nicească - p. "1
-
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 87/100
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 88/100
#rin faptul că sunt E0n :ristosC creştinii nu sunt celule i,olate ci EunulC o
unitate Eun trupC I (or. 12- 276. ;nitatea dulă dată de unirea istică cu :ristos
şi unirea tuturor creştinilor 0n :ristos este teelia şi i,!orul 0ntreii e>isten*ecreştine. :ristos locuieşte 0n iniile noastre f. 3- 176 dacă 0l !o lăsa să ia cip
0n noi astfel 0ncât cipul lui :ristos să strălucească 0n toată făptura şi 0n toate
ac*iunile noastre. (reştinii sunt 0n :ristos şi :ristos ia cip 0n ei până la forarea
oului desă!ârşit. :ristos este o realitate care 0i 0racă şi 0i pătrunde lăuntric-
el este ediul !ital dar şi principiul e>isten*ei creştine. :ristos este !ia*a noastră
a tuturor.
#entru creştini !ia*a 0n :ristos 0ncepe şi se trăieşte nu nuai 0n !eacul ce
!a să fie ci 0ncă din acesta de pe păânt. #rin Sfintele Taine oaenii a?un fii a
lui +une,eu iar firea oenească care altfel e praf şi cenuşă se 0n!redniceşte
de cinstea care nuai lui +une,eu I se cu!ine- se ridică la atâta ărire 0ncât
a?une părtaşă la 0nsăşi cinstea şi firea dune,eiască.
(ăci 0nsuşi Mântuitorul ,ice8 Eu a !enit ca !ia*a să aiă şi ai ultă să
aiăC In. 1F- 1F6. ri !ia*a pe care ne/a adus/o +onul- ne/a fost dată prin
Sfintele Taine- cu a?utorul cărora noi ne face părtaşi cu el prin oarte şi
suferi 0preună cu el- căci şi oartea nuai aşa o pute 0nlătura. #entru că
fără a ne fi ote,at cu apă şi cu +u Sfânt nu pute intra 0n !ia*ă- iar fără a
ânca Trupul Hiului oului şi a ea Sânele &ui- nu pute a!ea !ia*ă 0ntru
noi.12%
Astfel ordinea priirii tainelor este 0ntâi $ote,ul- 0n al doilea rând unerea
cu Sfântul Mir şi 0n al treilea rând @părtăşirea cu Sfânta uaristie. A prii$ote,ul 0nseană să te naşti 0ntru :ristos- să 0ncepi o !ia*ă nouă sau să fi adus
la !ia*ă din niic. #riind $ote,ul- oul este !indecat de urările patoloice ale
păcatului străoşesc. Hăcându/se părtaş or*ii lui :ristos- oul cel !eci din el
oare- piere !eciul Ada iar trupul păcatului este niicit. (el ote,at oare cu
12- icolae (aasila< $*lcuirea (umnezeieştii +iturghii şi (espre &ia!a în ristos - p. 1)3/1))
--
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 89/100
:ristos- ca să 0n!ie,e cu l şi ca să trăiască !ia*a cea nouă pe care :ristos prin
oartea sa a adus/o oenirii8 E+eci ne/a 0nropat cu el 0n oarte- prin ote,
pentru ca precu :ristos a 0n!iat din or*i prin sla!a Tatălui- aşa să ulă ş
noi 0ntru 0noirea !ie*ii< căci dacă a crescut 0preună cu l prin aseănarea
or*ii &ui- atunci !o fi părtaşi ai 0n!ierii &uiC Do. =- )/56. @ntreaa !ia*ă a celui ote,at se transfiurea,ă- el de!ine cu totul o făptură
nouă. $ote,ul ne apropie de luină şi ne 0ndepărtea,ă de răută*ile 0ntunericului.
#rin ote, oul rede!ine o şi/şi redoândeşte sănătatea firii sale oriinale.
Mirunerea este nedespăr*ită de ote, iar 0n $iserica ortodo>ă ea are loc
iediat după aceasta. #rin irunere cel ote,at prieşte pe Sfântul +u şi se
poate spune 0ntr/un anuit fel că ea este (inci,eciea personală. Mirunerea 0l
desă!ârşeşte pe cel nou ote,at tre,ind la !ia*ă puterile şi lucrările lăuntrice
0nrudite cu noua sa !ie*uire prin care poate să crească până la starea ăratului
desă!ârşit adică 0ndune,eit 0n :ristos.
a arată că 0ntre oul prieşte arul dune,eiesc dătător de !ia*ă-
luinător şi 0ndune,eitor. +uul Sfânt ne introduce 0n :ristos. &ucrarea sa
urăreşte să reproducă 0n noi !ia*a Mântuitorului. l 0i uneşte pe to*i credincioşi
0n sinurul trup a lui :ristos care este $iserica. l re!arsă strălucirea sa asupra
0ntreului cosos.12"
uaristia este taina cea ai desă!ârşită dintre toate Tainele
@părtăşindu/se cu Trupul şi Sânele lui :ristos- 0n care locuieşte trupeşte toată
plinătatea +une,eirii- oul 0l prieşte pe @nsuşi +une,eu 0n sufletul şi 0n
trupul său. uaristia nu/l face pe o aseenea lui :ristos- precu celelate
Sfinte Taine ci cu ade!ărat 0l ristifică8 E(el ce ănâncă trupul Meu şi ea
sânele Meu- răâne 0ntru Mine şi u 0ntru elC In. 5- 5=6. Sfin*ii #ărin*i !ăd 0n eanu nuai leac şi doctorie ci o socotesc leacul prin e>celen*ă care !indecă toate
relele leate de păcat.
Atunci când :ristos se re!arsă 0n sufletele noastre şi se face una cu ele-
oul se sciă se face aseenea &ui 0ntocai cu se 0ntâplă cu o picătură12/ ToR pidliU- "piritualitatea 4ăsăritului creştin, trad. şi pre,entare diac. Ioan I.Ică ?r.- d. +eisis2FF5- p. =7
-/
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 90/100
de apă când- cade 0ntr/un !as uriaş plin de ulei ine irositor. Trupul şi Sânele
lui :ristos aestecându/se 0n trupul şi sufletul celui care le prieşte 0i cură*ă
sufletul şi trupul de toată 0ntinăciunea păcatului- 0l !indecă pe o de olile
patiilor care s/au aătut peste el. Această Sfântă Taină 0l repune pe o 0n
starea de couniune cu +une,eu şi 0i redă !ia*a- fiind cu ade!ărat sinurui,!or de !ia*ă purtător. Hăptura oului prieşte elşu de !ia*ă căci 0l prieşte
pe 0nsuşi +une,eu şi !ia*a dune,eiască. (ăci- pe când rana trupească se
sciă 0năuntru 0n i,!or de !ia*ă- adică peştele- pâinea şi orice âncare se
prefac 0n sâne rănitor- 0n @părtăşanie lucrurile stau ciar dipotri!ă8 E0nsăş
#âinea !ie*ii sciă- preface şi uple de !ia*ă pe cel ce se 0părtăşeşte.13F
#rin Sfânta uaristie unindu/ne cu trupul cel neuritor intră 0n
neurire. Taina Sfintei uaristii nu constă 0n a !edea doar o pâine ?uniată ci
pe 0nsuşi Mielul lui +une,eu- (el ce prin ?unierea sa ridică păcatul luii.
4ertfa nesâneroasă este un act de prefacere a pâinii şi !inului 0n Trupul şi
Sânele Mântuitorului care se să!ârşeşte 0n cadrul Sfintei &iturii.
#rin Taina Spo!edaniei 0n de,learea şi iertarea păcatelor se arată arul
tăăduitor al lui :ristos- care niiceşte şi 0nlătură cu totul olile credinciosului-
reface puterile sufletului şi redă !indecarea şi arul priit de la ote, de la care
s/a 0ndepărtat prin păcatele sale. #rin de,learea păcatelor credinciosul site o
elierare lăuntrică şi 0şi reăşeşte pacea şi ucuria duo!niceasă- este 0păcat
şi unit cu $iserica cea Sfântă a lui :ristos.
Taina Spo!edaniei desfin*ea,ă acea separare patoloică de +une,eu şi
de fra*i 0n :ristos- sco*ându/l pe creştin din sinurarea aducătoare de oarte.
Deântors la i,!orul arului- de care se 0ndepărtase prin păcat oul 0şi poate
ura 0n duul creşterea teantropică- până la starea ăratului desă!ârşit 0n:ristos- (are este aretip al firii noastre- pildă şi pricinuitor al sănătă*i şi sfin*eniei
oului.
109 icolae (aasila< $*lcuirea (umnezeieştii +iturghii şi (espre &ia!a în ristos - p. 2F)
/9
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 91/100
(ând !oreşte despre unirea noastră cu +une,eu- Sfântul #a!el ,ice că
atâta ne !a co!ârşi draostea lui- 0ncât !o de!eni 0preună cu l un sinur
+u8 E(a să fi*i un trup- un +u- precu a*i şi fost cea*iC fes. )- )6.
;nirea şi leătura dintre so*i pe de o parte ca şi aronie a ascultării
ădularelor de cap- lăuresc ai ine această unire taincă. Astfel prin Taina(ăsătoriei- leătura ce o fac cei doi so*i nu/i poate unii 0n aşa fel 0ncât să trăiască
nuai unul pentru altul şi să nu fie decât un sinur suflet cu se 0ntâplă cu
unirea dintre :ristos şi $iserică. +e aceea când Apostolul #a!el !orea despre
căsătorie ,icând ETaina aceasta are esteC- a treuit să adaue iediat iar eu
,ic E0n :ristos şi $isericăC fes. 5-326. Vrând să arăte prin aceasta că plină de
taină este nu atât unirea dintre cei doi so*i ci şi desă!ârşita unire dintre :ristos şi
$iserică.
Taina (ăsătoriei este Taina iuirii dune,eieşti- fiecare este pus prin
celălalt 0ntr/o rela*ie direct cu :ristos fără ca !aloarea şi consisten*a lui să se
dininue,e< fiecare trăieşte pe :ristos 0ntr/un od specific prin celălalt ca
transparent unic< aândoi trăiesc pe :ristos ca pe cel ce l/a dat pe fiecare
celuilat- ca ediu special de re!elare şi de de,!oltare a couniunii şi a
persoanelor prin slu?irea lor reciprocă. @n acest od taina unirii indisoluile 0ntre
un ărat şi o feeie ca unire care se spirituali,ea,ă 0ntr/o tot ai adâncă
couniune este Taină 0n :ristos. ;nirea lor 0n :ristos este o $iserică ică aşa
cu arată şi Sfântul Ioan Gură de Aur.
Taina Sfântului Maslu este adinistrată nu nuai uriun,ilor ci şi tuturor
olna!ilor care o cer ciar şi atunci când starea lor nu este atât de ra!ă. Taina
are ca scop nu nuai !indecarea olilor trupeşti ci şi a celor sufleteşti şi iertarea
păcatelor aşa cu se spune 0n pistola Sfântului Iaco Eruăciunea credin*ei !a!indeca pe cel olna! şi +onul 0l !a ridica şi de !a fi făcut păcate i se !or ierta
&uiCIac. 5- 156. #rin ruăciunile rostite 0n cadrul slu?ei se cere uşurarea
suferin*elor- iertarea păcatelor- 0ntărirea duo!nicească- ântuirea şi sfin*irea
celui olna!- precu şi reenerarea 0ntreii sale fiin*e şi reânnoirea 0n :ristos a
!ie*ii sale.
/1
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 92/100
+acă 0n celelalte Taine :ristos e priit ca (el ce Se dăruieşte prin preot-
0n Taina :iotoniei- se leaă ca suiect ce ni se dăruieşte 0n cip ne!ă,ut de o
persoană uană şi face !ă,ută dăruirea Sa către noi prin celelalte Taine.
#reo*ia califică 0nsăşi persoana !ă,ută care 0plineşte aceste i?loace- prin care
:ristos dăruieşte puterile Sale sau trupul şi sânele Său prin acele Taine.#reotul ca oran personal al Tainelor- iplică caracterul personal a
+ăruitorului ne!ă,ut al puterilor lor. :irotonia 0l face pe cel ce o prieşte
repre,entant al $isericii- să!ârşitor al Tainelor prin care ea continuă să se
en*ină şi să se prelunească. :irotonia e prin e>celen*ă Taina $isericii- pe
lână faptul că e Taina care/& face pe :ristos trăit prin preo*i- ca suiect
deoseit de credincioşi. a este condi*ia celorlalte Taine- deşi nu/şi poate 0plini
enirea fără acelea.
Sfânta &iturie ne arată si această leătură 0ntre iuirea dintre noi ş
ărturisirea credin*ei. @n toată &ituria este pre,entă Sfânta Treie- ca
structură şi i,!or supre al draostei- care stă la teelia 0ntrupării Hiului &ui
+une,eu- a ?ertfei &ui şi a 0n!ierii &ui pentru 0păcarea noastră cu Tatăl- pentru
ântuirea- 0nfierea şi 0n!ierea noastră. @n Sfânta &iturie se spune că :ristos
şi/a pus trupul Său 0n această stare de ?ertfă şi &/a dat ucenicilor şi/& !a da 0n
!iitor tuturor celor ce !or crede 0n l- Espre iertarea păcatelorO.
&ituria apare ori ca o coeorare ori ca o repetare sau reproducere
periodică a unui fapt trecut- aducându/ne ?ertfă cu :ristos- ne/a scufundat prin
prefacerea făptuită cu darurile noastre de +uul Sfânt- 0n :ristos- ca să ne
scufundă 0preună cu :ristos 0n Tatăl- pentru a ne !indeca de eoisul nostru
care poartă la fiecare ins şi de fiecare dată altă fora.
+acă Sfânta &iturie 0ncepe cu inecu!ântarea 0pără*iei Tatălui şi aHiului şi a Sfântului +u şi deci cu poftirea de a 0nainta 0n ea- sfârşeste prin actul
0părtăşirii- prin care iitându/ne deplin cu Hiul cel 0ntrupat- răstinit si 0n!iat- a
de!enit noi fii ai Tatălui ceresc şi fra*i ai Hiului Său şi purtători ai +uului Sfânt.
#rin aceasta a de!enit erii ai 0pără*iei- 0n care +une,eu nu e un
/2
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 93/100
stăpânitor despotic- iar noi nişte supuşi 0n sens luesc- ci fii ai Tatălui şi fra*i ai
Hiului- uni*i cu i 0n acelaşi +u 0n care sunt uni*i i 0nşişi.
+une,eiasca &iturie este cu ade!ărat slu?ă cerească pe păânt. u
e>istă pe păânt ce!a ai sfânt- ai suli- ai are- ai solen- ai dătător
de !ia*ă decât &ituria.
1.2. ' trăi #n %ristos
:ristos este !ia*a cea ne!ă,ută- aceasta 0nsă rodeşte 0n noi nu 0n cip
ecanic- necesar- ci după ăsura 0n care ne/o asiilă. &iertatea 0nsă
0nseană luptă de adâncire a unirii cu :ristos- de asiilare a !ie*ii lui :ristos.
;nirea istică cu :ristos de!ine realitate prin $ote,- re,ultă că etica şi asce,a-
0n concep*ia paulină- sunt prelunirea sau 0ntruparea $ote,ului 0n !ia*a creştină.
EAsce,a este răspunsul uan la opera $ote,ului8 ea e 0ncarnarea $ote,uluiC.131
Moartea ascetică este o lucrare 0n conforitate cu natura 0nnoită a oului-
de purificare a trupului şi a sufletului- de en*inere- 0ntărire şi de,!oltare apurită*ii aptisale. Atât trupul cât şi sufletul treuie să răână oarte fa*ă de
păcat- de lue şi de dia!olul. Astfel !ia*a creştină este pri!eere şi luptă- iar
lupta aceasta nu este uşoară. Moartea !ie*ii păcătoase- ori care ar fi i,!oarele e
este *inta şi lucrarea asce,ei creştine. $ote,ul 0nsă nu ai e oarte ci 0n!iere8
EMuri păcatului ca să !ie lui :ristosC. $ote,ul este oarte şi 0n!iere reală- de
aceea toată !ia*a creştină este o continuă oarte a oului !eci şi creştere a
celui nou. Astfel asce,a este peranenti,area or*ii şi a 0n!ierii aptisale.Sfântul Apostol #a!el sus*ine că 0n ote,- ne/a 0răcat 0n :ristos şi
:ristos locuieşte 0n noi- astfel că a de!enit o făptură nouă iar pe de altă parte
scrie creştinilor 0răca*i/!ă 0n +onul nostru Iisus :ristos8 E0răca*i/!ă 0n
oul cel nou şi :ristos să locuiască 0n iniile !oastreC Do. %- 1F6.
101 Mitropolitul icolae Mladin- Asceza şi mistica Paulină - p. 12)
/0
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 94/100
Dela*ia istică de!ine rela*ie ascetică8 odată ce s/a surpat stăpânirea
păcatului- po*i fi ort fa*ă de el 0n !ia*a ta< odată ce ai o !ia*ă nouă- treuie să
po*i să duci o !ia*ă nouă< odată ce te/ai 0răcat 0n :ristos şi el locuieşte 0n tine-
po*i şi treuie să te 0raci 0n aina !irtu*ilor &ui- să de!ii 0ntruparea !ie- !ă,ută apre,en*ei &ui celei ne!ă,ute. +acă trăi 0n +uul istic sacraental6 0n duul
să şi ulă etic ascetic6 este sinte,a raportului dintre unirea istică oiecti!ă
şi !i*a creştină după concep*ia paulină.132
#rin asce,ă ne pătrunde din ce 0n ce ai ult de !ia*a lui :ristos de
arul &ui- ne asiilă &ui- ne 0nduo!nici- şi l trăieşte din ce 0n ce ai intens
0n propria noastră !ia*ă. #rin asce,ă unirea cu :ristos de!ine din ce 0n ce ai
intiă- aprinde 0n flăcările ei toată făptura. Via*a istică este scopul asce,ei-
asce,a adânceşte unirea cu :ristos şi descide căile spirituali,ării depline prin
puterile arului. Asiilarea noastră 0n :ristos se adânceşte până când pute
,ice cu ade!ărat8 Eu ai trăiesc eu ci :ristos trăieşte 0n ineC Gal. 2- 2F6.
A iita pe :ristos este şi iitarea Sfin*ilor care ne pot slu?i ca odel.
Iitarea lui :ristos este identificarea spirituală cu el- este 0nsuşirea dispo,i*iunilor
lăuntrice ale lui Iisus8 EA!e*i 0n !oi intea cuetul6 care a fost şi 0n :ristos
IisusCHilip.2- 56. +acă :ristos a fost fără păcat şi noi să fi or*i păcatului- dacă
:ristos S/a serit pe Sine- şi noi să fi seri*i< dacă :ristos S/a ?ertfit pentru noi
şi noi să ne ?ertfi pentru l şi unul pe altul< dacă :ristos este iuire- lânde*e-
unătate- rădare- iertare şi noi treuie să fi aseenea (or. %- "< Gal. =- 26.
+eci :ristos pe de o parte e pre,ent 0n od istic pentru fiecare creştin- pe de
altă parte treuie să fie pre,ent 0n od etic- ascetic 0n !ia*a tuturor.
#e ăsura colaorării noastre şi a adâncirii 0n !ia*a lui :ristos creşte 0ntru toate 0n :ristos- l ia din ce 0n ce ai deplin cip 0n func*ia noastră. Astfel
se a?une E&a statura de ărat desă!ârşit- la ăsura !ărstei deplinătă*ii cu
:ristosC fes. )- 13/156. >istă diferite trepte de a fi creştin Ede la pruncieC până
la Edesă!ârşirea ără*ieiC. Via*a creştină e un dinais- e o creştere
102 Ibidem- p.12%
/4
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 95/100
necontenită. 9inta desă!ârşirii e infinită ca şi :ristos. A fi desă!ârşit 0n această
!ia*ă- e a alera ca să a?uni pe :ristos şi a te aprinde din ce 0n ce ai ult de
râ!na aseănării cu l. Via*a creştină e o alerare spre *intă care e :ristos- o
alerare spre cununa cea nepieritoare a couniunii !eşnice cu :ristos.
A cât 0i este oului de necesar :ristos dătătorul de !ia*ă şi Mântuitorulsufletelor noastreQ (ât de ult este necesar pentru draostea lui :ristos/ca să
poată locui 0n noi să fi flăân,i şi să 0ncetă- să dori pu*in- să ne 0răcă
cu siplitate- să suportă totul cu inia liniştită- paşnică şi să fi rădători şi
lân,i.133 Aşa treuie să fie !ia*a fiecărui creştin- pe care :ristos l/a cuprins 0n
apele de ar ale $ote,ului- 0n toate ca :ristos- 0n toate cu :ristos- 0n toate spre
:ristos.13) @ntre :ristos şi $iserică e>istă o leătură aşa de strânsă 0ncât nu po*
a?une la :ristos fără $iserică. :ristos lucrea,ă prin $iserică iar $iserica are
plenitudinea arului ce se re!arsă din (apul/:ristos.
A fi unit cu :ristos este a de!eni eru al $isericii- creştinul este 0n
peranen*ă 0n!ăluit de couniunea de draoste şi ar a $isericii. Astfel nien
nu poate creşte 0n :ristos decât 0n $iserică- nieni nu poate a?une la
desă!ârşire- la aseănare cu :ristos decât 0n $iserică. :ristos locuieşte 0n noi
0ntrucât sunte ere ale $isericii 0n care locuieşte !ia*a &ui 0n cip
desă!ârşit. +eci fiecare eru crescând până la E!ârsta plinătă*ii lui :ristosC-
asiilând 0n !ia*a lui arurile care le !arsă :ristos prin $iserică 0n fiin*a lui face
ca prin aceasta să crească 0nsăşi $iserica- Trupul lui :ristos.
Marea proleă a !ie*ii noastre este unirea cu +une,eu căreia păcatul i
se opune radical astfel treuie să fui de păcat ca de un roa,nic duşan- ca
de un uciaş de suflet- căci a trăi fără +une,eu 0nseană oarte şi nu !ia*ă.
100 Sf. Ioan de Nronstadt- 3ia!a mea în ristos - p. %"104 Mitropolitul icolae Mladin- Asceza şi mistica Paulină - p. 133
/>
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 96/100
CONCLUZII
ici o !ia*ă rostuită după cu!ântul +onului nu are cu să se irosească.
+une,eu are ri?ă de fiecare dintre noi şi tot l precu un seănător- nu
iroseşte niic din pu*inătatea sau oă*ia e>perien*elor pe care le/a dăruit pe
această lue.
ul roit păcatului treuie să lupte pentru a diinua func*ionarea
per!ertită- treuie să fie capail să poată respine atacurile !enite asupra sa. @n
acest proces de 0ntoarcere la natură- la fire prin eliinarea de,ordinii- a tulurării
din o- colaorea,ă puterile arului cu !oin*a uană.
>istă diferite fa,e ale acestui proces8 la 0nceput tot efortul se 0ndreaptă
asupra de,rădăcinării păcatului din natura oenească- un rol iportant aic
a!ând !oin*a< apoi pe ăsură ce oul doândeşte stăpânire asupra firii-
reuşeşte să doine asupra patiilor şi a si*urilor- şi 0n acelaşi tip se
desă!ârşeşte 0n e>ercitarea !irtu*ilor< iar 0n sfârşit sufletul elierat de orice
ataşaent pătiaş se 0nal*ă 0n contepla*ie până la unirea cu +une,eu.
Virtu*ile alună patiile luând locul acestora 0n sufletul oului- iarnepătiirea 0nseană pentru o oarte fa*ă de lue pentru a putea a!ea !ia*ă
0n du ea- este lipsă de si*ire a lucrurilor din lue- ca să poată fi si*ite cele
duo!niceşti şi cele dune,eieşti.
epătiirea 0l urcă pe o la contepla*ie şi cunoaştere duo!nicească ş
prin ea oul a?une la iuirea desă!ârşită. @n această !ia*ă oul treuie să
atină nepătiirea pentru că ea 0nseană sănătate sufletească- pentru că e
starea 0n care oul e slood de patii- adică tăăduit de olile sale sufleteşti şiplin de toate !irtu*ile.
Via*a creştină ade!ărată este unirea arului Sfintelor Taine cu efortu
nostru Epână la sâneC !r. 12- )6 de purificare prin post- ruăciune ş
pri!eere- rădarea neca,urilor- facerea de ine. +oar 0preună arul Sfintelor
Taine şi asce,a 0l sfin*esc treptat pe credincios şi 0l fac aseenea cu :ristos.
/
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 97/100
BIBLIO!RAFIE
I@;A'R(
1. ?I?6I' sau S&<N!' SCRIP!UR:- tipărită su 0ndruarea şi cu purtareade ri?ă a #DA HDI(IT;&;I #DIT T(TIST- #ATDIAD:;&$ISDI(II DT+P DMW- cu aproarea Sfântului Sinod- d.Institutului $ilic şi de Misiune al $isericii rtodo>e Doâne- $ucureşti<2FF1<
6UCR:RI '6( S&INBI6AR P:RINBI
2. Hilocalia !ol. I / +iado al Hoticeei- 7u&*nt ascetic în 6;; de capete,
trad.din receşte- introduceri şi note de #r. #rof. +r. +uitru Stăniloae- d.
:arisa- $ucureşti- 1""3
3. Hilocalia !ol. II- / Sf. Ma>i Mărturisitorul< (apete despre draoste-
trad.din receşte- introduceri şi note de #r. #rof. +r. +uitru Stăniloae- d.:uanitas- $ucureşti- 2FF)
). Hilocalia !ol. III / Sf. Ma>i Mărturisitorul< Dăspunsuri către Talasie-
trad.din receşte- introduceri şi note de #r. #rof. +r. +uitru Stăniloae- d.
:uanitas- $ucureşti- 2FF5
5. Hilocalia !ol. VII- / Sf. Griorie Sinaitul- trad.din receşte- introduceri şi
note de #r. #rof. +r. +uitru Stăniloae- d. :uanitas.- $ucureşti- 1""3
=. Hilocalia !ol. IP- / Ioan Scărarul< Scara- trad.din receşte- introduceri şnote de #r. #rof. +r. +uitru Stăniloae- d. I.$.M.$..D.- $ucureşti- 1"%2
7. Griore de Jssa- (espre "u#let şi )n&iere / trad.din l.reacă- note şi
coentarii8 Griore Teodorescu- d. :erald- $ucureşti- 2FF3
%. Sf. Ioan de Nronstadt- 3ia!a mea în ristos, trad.din l.france,ă de diac.
+uitru +ura- d. astea +onului- Siiu- 2FF5
/6
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 98/100
". icodi Aioritul- ristoitia, Sfântul Munte Atos<
1F. icodi Aioritul- Paza celor cinci sim!uri, d. $una!estire- $acău- 2FF1
11. icodi Aioritul- 4ăzboiul ne&ăzut, d. $una!estire- $acău- 2FFF-
12. icolae (aasila- $*lcuirea (umnezeieştii +iturghii şi (espre &ia!a în
ristos, trad.- studiu introducti! şi note de8 #r. #rof. +r. ne $ranişte şi #r.prof. +r. Teodor $odoae- d. Ariepiscopiei $ucureştilor- $ucureşti-1"%"-
6UCR:RI S!UDII =I 'R!ICA6(
13. - (râpeie de !ia*ă- +in !ia*a şi 0n!ă*ătura #r. pifanie I. Teodoropulos-
trad. din l. elenă de Ierosci. 'tefan &acascitiotul- Scitul &acu-
Sfântul Munte Atos- 2FFF<
1). - M*nca-&-ar raiul- )n memoria Părintelui 7leopa, d. Mănăstirea
Siăstria- 2FF)<
15. - Mărturii din Cara 2ăgăraşului despre Părintele Arsenie Boca, d.
Aaton- Hăăraş- 2FF)<
1=. - Omul, zidire de mare pre! % din în&ă!ăturile Părintelui Arsenie Boca,
d. (redin*a Străoşească- Iaşi- 2FF2<
17. - Pelerinul rus- trad. din l.rusă Ari. #aulin &ecca- d- Sopia-
$ucureşti- 2FF=<
1%. - Pocăin!a sau întoarcerea la (umnezeu, Sf. Macarie ipteanul- d.
$i,antină- $ucureşti- 2FF1<1". - #r. &a!rentie- 7hipul reamintirii &eşnice, d. &icen*ia #ulisin- 2FF3<
2F. - Serafi de Saro!- 7on&orbirea cu Moto&ilo&, Ala Iulia- 1"")<
21. DDD, /n sera#im printre oameni - "#*ntul "era#im de "aro&, trad.din
l.reacă8 (ristian Spătărelu- d. ueni*a- Gala*i- 2FF5<
/-
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 99/100
22. +anion Vasile- (espre în#runtarea necazurilor, Scrisoare către cel care
suferă- d. Sopia- $ucureşti- 2FF2<
23. Georiu Viril- ?ură de Aur atletul lui ristos, 0n roâneşte de Maria
(ornelia Ică 4r.- d. +eisis- Siiu- 2FF)<
2). &arcet 4ean/(laude- E Acesta este trupul Meu.- 0n roâneşte deMarinela $o?in- d. Sofia- $ucureşti- 2FF=<
25. &arcet 4ean/(laude- $eologia bolii trad.din l.france,ăde #r.#rof- Vasile
Mioc- d. astea +onului- Siiu- 1""7<
2=. &arcet 4ean/(laude- $erapeutica bolilor spirituale, trad.0n roâneşte de
Marinela $o?in- d. Sopia- $ucureşti- 2FF1<
27. Mladin icolae / Mitrop.- Asceza şi mistica Paulină, d. +eisis- Siiu-
1""=<
2%. Mladin icolae / Mitrop.- Prelegeri de Mistică Ortodoxă, d. (redin*a
străoşească<
2". ecula (onstantin / #r- "ă ne rugăm zile cu Părintele Arsenie Boca, d.
astea +onului- Siiu- 2FF=<
3F. ellas #anaJotis- Omul - animal îndumnezeit, studiu introducti! şi trad.-
diac.Ioan I.Ică ?r.- d. +eisis- Siiu- 1"")<
31. oica Dafail / Iero- 7ultura duhului - d. Deântreirea- Ala Iulia- 2FF2<
32. #aisie Aioritul- $rezire duho&nicească, trad. din lia elenă de
Ierosci. 'tefan &acoscitiotul- Scitul &acu Sfântul Munte Atos- 2FFF<
33. #apadopoulos Stelianos- 3ia!a "#*ntului 3asile cel Mare- trad. diac. (ornel
(oan- d. $i,antină $ucureşti- 2FF3<
3). pidliU ToR- "piritualitatea 4ăsăritului creştin, trad. şi pre,entare diac.
Ioan I.Ică ?r.- d. +eisis- 2FF5<35. Stăniloae +uitru / #r. #rof. +r.- Ascetica şi mistica Bisericii ortodoxe, d.
Institutului $ilic şi de Misiune al $isericii rtodo>e Doâne- $ucureşti-
2FF2<
//
8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa
http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 100/100
3=. Stăniloae +uitru / #r. #rof. +r.- $eologia dogmatică ortodoxă % &ol' I, d.
Institutului $ilic şi de Misiune al $isericii rtodo>e Doâne- $ucureşti-
2FF3<
37. Stăniloae +uitru / #r. #rof. +r.- $eologia dogmatică ortodoxă % &ol'II, d.
Institutului $ilic şi de Misiune al $isericii rtodo>e Doâne- $ucureşti-2FF3<
3%. Stăniloae +uitru / #r. #rof. +r.- $eologie dogmatică ortodoxă% &ol III, d.
Institutului $ilic şi de Misiune al $isericii rtodo>e Doâne- $ucureşti-
2FF3<
3". Vlacos :ieroteos / Mitrop.- Boala şi tămăduirea su#letului în tradi!ia
ortodoxă, trad. 0n roâneşte de (onstantin Hăe*an- d. Sopia-
$ucureşti- 2FF1<
)F. Vlacos :ieroteos / Mitrop.- Psihoterapia Ortodoxă - tiin!a "#in!ilor
Părin!i, trad. 0n l. roână de Irina &uini*a iculescu- d. @n!ierea
Ariepiscopia Tiişoarei- 1""%<