URGENTE MEDICO-CHIRURGICALE

URGENTE ALE APARATULUI CARDIOVASCULAR

ANGINA PECTORALĂ

• Sindrom clinic caracterizat printr-o suferinta miocardica determinata de un dezechilibru intre necesitatea de oxigen a muschiului inimii si aportul coronarian

• Cauze determinante

- ateroscleroza coronariana

- cardiopatii valvulare: stenoza aortica, stenoza mitrala

- alte cauze: coronarita reumatismala, coronarita rickettsiana, sifilis

• Cauze favorizanteCauze favorizante::

- diabetul zaharat

- HTA

- tulburarile de ritm

- boli digestive: litiaza biliara, colecistite cronice, ulcer gastric si duodenal

- administrarea unor medicamente : extracte tiroidiene

- tabagismul

Durerea din angina pectorală Durerea din angina pectorală - descrisă de Heberden- descrisă de Heberden

• Localizare- retrosternal în 1/3 medie sau superioară- este indicată de bolnav cu toată palma

• Iradiere - în umărul stâng, pe marginea cubitală a antebraţului stâng, în “brăţară” şi în ultimele 2 degete, “mână de violonist” - uneori iradiază în ambii umeri, gât, maxilar inferior

- mai rar sediul durerii este regiunea interscapulară, interscapulovertebrală sau epigastru

• Caracter - ca o gheară, arsură, apăsare• Intensitate - variabilăvariabilă, de la simpla jenă până la un

caracter atroce• Durata - scurtă, depăşind rar 15 minute

• Condiţii de apariţie: - efortul fizic, stres, emoţii - condiţii meteo, vânt, frig - mesele consistente

• Condiţii de dispariţie: - când factorii declanşatori nu mai acţionează

- post terapeutic –după administrare de nitroglicerină

• Elemente de însoţire: - deşi este considerată o durere “sobră” care nu se amestecă cu alte simptome, uneori se însoţeşte de anxietate, nelinişte, paloare, transpiraţii reci

Atitudinea de urgenta in cabinetul stomatologic

• Intreruperea tratamentului• Asezarea pacientului in pozitie semisezanda cu

picioarele paralele la orizontala “pat pentru inima”• Oxigenoterapie pe masca sau canula nazala• Linistirea pacientului: diazepam, oxazepam, nitrazepam• Monitorizarea TA si a pulsului• Administrarea de Nitroglicerina 0,5 mg sublingual(daca

TA este mai mare de 100mmHg)• Se va administra aspirina 100mg (o tableta de uz

cardiologic sau ½ tableta obisnuita)

INFARCTUL MIOCARDIC

• IMA este o necroza ischemica a miocardului care IMA este o necroza ischemica a miocardului care intereseaza peste 2cm din suprafata miocardicaintereseaza peste 2cm din suprafata miocardica

• CauzeCauze• Principala cauză – tromboza plăcii de ateromPrincipala cauză – tromboza plăcii de aterom..• Arterite- luetică, LESArterite- luetică, LES• Spasmul coronarian prelungitSpasmul coronarian prelungit• Hipercoagulabilitatea din boli hematologice Hipercoagulabilitatea din boli hematologice

(policitemia vera)(policitemia vera)

- Factorii precipitanţi

- efort fizic la persoane sedentare

- stres emoţional

- intervenţii chirurgicale (hTA)

- infecţii respiratorii

- hipoglicemia

- preparate de ergotamina, simpatomimetice, cocaina

• Manifestări clinice

1. durere în repaus sau la eforturi mai mici

2. stare generală modificată

3. 1/3 au simptome cu 1-4 săptămâni înainte

Ritm circadian al IMA – incidenţă crescută ora 6 a.m şi 12 p.m

- dimineaţa nivelul cortizolului şi al catecolaminelor

plasmatice este crescut

- creşte agregarea trombocitară

Ritmul circadian este absent la pacienții care primesc beta-blocante sau aspirină

Durerea

- intensitate variabilă, frecvent severă cu durată

>30 min

- constricţie, apăsare, adesea ca o greutate în piept, rar

junghi, arsură

- uneori localizată în epigastru şi considerată indigestie.

- localizată retrosternal, dar şi toracic anterior stg.

- iradiază pe membrul superior stg, mandibulă, baza gâtului, regiunea interscapulară

- durata - de la 30 de minute, pana la cateva ore(48 de ore)

- nu cedează în repaus / NTG

- cedează la opiacee

Alte simptome

- - la vârstnici IVS ac, sincopă sau astenie marcatăla vârstnici IVS ac, sincopă sau astenie marcată

- d- diaforezăiaforeză (transpirație abundent (transpirație abundentăă))

- - greaţă şi vărsături prin reflex vagal stimulat de greaţă şi vărsături prin reflex vagal stimulat de receptorii de la nivelul VS – mai frecvente în IMA receptorii de la nivelul VS – mai frecvente în IMA infinferiorerior

- - diaree / senzaţia imperioasă de defecaţiediaree / senzaţia imperioasă de defecaţie

- - palpitaţii, senzaţie de moarte iminentăpalpitaţii, senzaţie de moarte iminentă

- anxietate extrema- anxietate extrema

- hipotensiune arteriala - poate sa apara imediat - hipotensiune arteriala - poate sa apara imediat sau la cateva ore, precedata de o usoara crestere a T.Asau la cateva ore, precedata de o usoara crestere a T.A

- tahicardie- tahicardie

- febra – apare la 12-24 de ore de la debut- febra – apare la 12-24 de ore de la debut

Atitudinea de urgenta• intreruperea tratamentului• solicitarea serviciului de Ambulanta pentru

transportul de urgenta al pacientului la spital. • se va administra oxigen• se vor administra antalgice (metamizol, tramadol,

morfina, mialgin)• se vor monitoriza functiile vitale(TA, puls) pana la

sosirea ambulantei• in cazul aparitiei stopului respirator se vor lua rapid

primele masuri de resuscitare care vor fi continuate pana la sosirea ambulantei

• EMBOLIA PULMONARĂ

Definiție

• Embolia pulmonară este obstrucția arterei pulmonare sau a Embolia pulmonară este obstrucția arterei pulmonare sau a unor ramuri ale acesteia; se dezvoltă rapid o insuficiență unor ramuri ale acesteia; se dezvoltă rapid o insuficiență cardiaccardiacăă dreaptă, numită și dreaptă, numită și cord pulmonar acut.cord pulmonar acut.

• Obstrucția AP sau a ramurilor acesteia este dată ȋn 90% din Obstrucția AP sau a ramurilor acesteia este dată ȋn 90% din cazuri de mobilizarea unor cheguri (trombi), care au ca cazuri de mobilizarea unor cheguri (trombi), care au ca punct de plecare o tromboză venoasă profundă a punct de plecare o tromboză venoasă profundă a membrelor inferioare și numai ȋntr-un număr restrȃns de membrelor inferioare și numai ȋntr-un număr restrȃns de cazuri, venele pelvinecazuri, venele pelvine

Apariția Apariția trombozei venoasetrombozei venoase este favorizată de: este favorizată de:

  

- insuficiența cardiacă, infarct miocardic- insuficiența cardiacă, infarct miocardic

- interventii chirurgicale mai ales micul bazin și pe - interventii chirurgicale mai ales micul bazin și pe abdomenabdomen

- traumatisme – mai ales membre inferioare- traumatisme – mai ales membre inferioare

- nașteri- nașteri

- neoplasme- neoplasme

- boli infecțioase- boli infecțioase

- imobilizări prelungite (fracturi)- imobilizări prelungite (fracturi)

Obstrucția AP poate fi dată și de embolie gazoasă prin:

- injecții

- catetere

- insuflația de aer (retropneumoperitoneu,histerosalpingografie)

 

 

Obstrucția AP poate fi dată și de embolie grăsoasă prin:

  - fracturi – femur, tibie•  •  

Manifestări clinice

- durerea – constrictivă, intensă, sub formă de junghi

- iradiază către gȃt și membrele inferioare

- anxietate marcată

- dispnee, cianoză, tahicardie, hipotensiune arterială→șoc

- hepatomegalie

- spute hemoptoice

- febră

Examenele paraclinice

- EKG

- angiografie pulmonară

- scintigrafie pulmonară

Tratamentul de urgență

 • Orice bolnav cu embolie pulmonară trebuie internat,

ținȃnd seama că evoluția emboliei pulmonare poate fi foarte gravă, mulți bolnavi decedȃnd fie imediat, fie ȋn cȋteva ore.

• Măsurile aplicate imediat sunt:

- repaus absolut

- oxigen pe sondă nazofaringiană 6-8 l/minut sau pe mască 10-15l/minut

- combaterea durerii: Mialgin i.m (1f =100mg), Fortral i.m (1f.=30mg)

- anticoagulante: Heparină, Calciparina

- tratament chirurgical

RESUSCITARERESUSCITAREA A CARDIOCARDIO--RESPIRATORIERESPIRATORIE•   • Oprirea respirației (stopul respirator) și oprirea inimii Oprirea respirației (stopul respirator) și oprirea inimii

(stopul cardiac) duc la stopul cardio-respirator care (stopul cardiac) duc la stopul cardio-respirator care corespunde cu corespunde cu moartea clinicmoartea clinicăă..

  • Stopul respirator fără oprirea inimii, deci cu prezența Stopul respirator fără oprirea inimii, deci cu prezența

pulsului la artera carotidă, permite pe un interval variabil pulsului la artera carotidă, permite pe un interval variabil (3-10 minute sau chiar 12 minute) ca reanimarea (3-10 minute sau chiar 12 minute) ca reanimarea respiratorie să aibă succes.respiratorie să aibă succes.

  • Stopul cardiac este urmat invariabil și de stopul respirator Stopul cardiac este urmat invariabil și de stopul respirator

ȋn 20-30 de secunde.ȋn 20-30 de secunde.

• Din punct de vedere practic, ȋnseamnă că există reanimare respiratorie fără masaj cardiac, ȋn opriri accidentale a respirației cu hemodinamică pastrată, dar nu există masaj cardiac fără respiratie artificială, pentru că odată cu stopul cardiac se oprește rapid și respirația.

 • Moartea clinică:

- ȋncepe odată cu stopul cardiac, care determină și oprirea circulației cerebrale

- durează 3-4 minute

- ȋntȃrzierea acordării primului ajutor eficient duce după acest interval la moartea biologică, ireversibilă (leziuni ireversibile ȋn creier, midriază fixă, pete cadaverice)

Semne clinice

 • oprirea mișcărilor respiratorii, toracice și abdominaleoprirea mișcărilor respiratorii, toracice și abdominale• ȋncetarea bătăilor inimiiȋncetarea bătăilor inimii• absența pulsului la artera carotidăabsența pulsului la artera carotidă• paloare extremă sau cianozăpaloare extremă sau cianoză• midriazămidriază• pierderea cunoștințeipierderea cunoștinței• relaxare sfincteriană (pierderi necontrolate de urină și relaxare sfincteriană (pierderi necontrolate de urină și

materii fecale)materii fecale)

Reanimarea respiratorie – se practică atȃt ȋn stopul respirator, cȃt și ȋn cel cardiac.

 

Eliberarea căilor aeriene superioare (gură, nas, orofaringe) și a celor inferioare,subglotice (laringe, trahee, bronhii) 

Se face folosind 3 manevre (tripla manevra Saffar):

- hiperextensia capului

- deplasarea anterioara a mandibulei (subluxația mandibulei și ridicarea acesteia)

- ridicarea barbiei și deschiderea gurii.• Se va indeparta manual orice cauza vizibila de obstrucție

a CAS (dinți rupți, corpi străini ȋn cavitatea bucală, proteză dentară).

• Aspirația - se poate face cu pompa aspiratoare.

• Pentru menținerea liberă a căilor respiratorii superioare se introduce pipa Guedel.

• Aplicarea pipei este obligatorie la toți comatoșii care sunt transportați ȋn decubit dorsal

 

Respirația artificialRespirația artificialăă

• Tehnica respiratiei artificiale gura la gura

- victima este in decubit dorsal pe un plan dur- victima este in decubit dorsal pe un plan dur

- se mentine calea aeriana libera prin hiperextensia - se mentine calea aeriana libera prin hiperextensia

capului si ridicarea barbieicapului si ridicarea barbiei

- se penseaza narinele victimei- se penseaza narinele victimei

- salvatorul inspira profund si aplica etans gura sa pe - salvatorul inspira profund si aplica etans gura sa pe

cea a victimeicea a victimei

- se insufla progresiv timp de cca 2 secunde o cantitate - se insufla progresiv timp de cca 2 secunde o cantitate

de aer suficienta pentru expansionarea cutiei toracicede aer suficienta pentru expansionarea cutiei toracice

- dupa terminarea insuflatiei, salvatorul va ridica gura - dupa terminarea insuflatiei, salvatorul va ridica gura

de pe gura victimei, asteapta expirul pasiv al acestuia, de pe gura victimei, asteapta expirul pasiv al acestuia,

apoi mai repeta o insuflatie.apoi mai repeta o insuflatie.

Alte metode de respirație artificială

 

• respirație gură la mască

• respirație gură la sondă

• respirație cu aparate portabile(balon Ruben)

 

 

 

 

 

•  

•  

Masajul cardiac extern

• După constatarea opririi activităţii inimii, prima măsură După constatarea opririi activităţii inimii, prima măsură este este masajul cardiac externmasajul cardiac extern, combinat cu respiraţia , combinat cu respiraţia artificială .artificială .

• Se aşază victima rapid în decubit dorsal pe un plan dur Se aşază victima rapid în decubit dorsal pe un plan dur (pe sol, duşumea); dacă este în pat va fi deplasată la (pe sol, duşumea); dacă este în pat va fi deplasată la marginea patului, unde este un plan dur, sau se poate marginea patului, unde este un plan dur, sau se poate introduce sub torace o scîndură, o planşetă )introduce sub torace o scîndură, o planşetă )

• Dacă victima este la sol, salvatorul se aşază în Dacă victima este la sol, salvatorul se aşază în genunchi.genunchi.

• Unii autori recomandă ca la începutul reanimării oricărui Unii autori recomandă ca la începutul reanimării oricărui stop cardiorespirator să se încerce stimularea inimii prin stop cardiorespirator să se încerce stimularea inimii prin aplicarea aplicarea unei singure lovituri unei singure lovituri uşoare cu pumnul de la o uşoare cu pumnul de la o înălţime de 32 cm în mijlocul regiunii presternale.înălţime de 32 cm în mijlocul regiunii presternale.

Tehnica masajului cardiac• Se aplică transversal podul palmei uneia din mâini (de

obicei stânga) pe 1/3 inferioară a sternului, iar cealaltă palmă (dreapta, a cărei forţă este mai mare) se suprapune pe prima.

• Cu cele două mâini suprapuse şi cu braţele întinse, ajutându-se de greutatea corpului, salvatorul exercită presiuni ritmice asupra sternului.

• Fiecare compresiune va fi bruscă şi scurtă (aproximativ o secundă şi va exercita o presiune verticală a sternului spre coloana vertebrală,în aşa fel ca sternul să fie înfundat cu aproximativ 5-6cm.

• Se apasă numai cu podul palmei, degetele fiind ridicate pentru a se evita comprimarea coastelor (se pot rupe). După fiecare compresiune sternul este lăsat să revină în poziţia iniţială, fără să să se ridice mâinile de pe sternul victimei

• Dacă este un singur salvator se fac trei insuflaţii rapide, urmate de 15 compresiuni sternale.

Dacă sunt 2 salvatori, unul face o insuflaţie pulmonară urmată de 5 compresiuni sternale executate de celălalt

Atenţie!!!

Compresiunea nu se va face nici spre apendicele xifoid (pericol de rupere a ficatului), nici pe coaste în stânga sternului (pericol de fracturi costale și leziuni splenice)

• Eficienta ventilaţiei artificiale şi a masajului cardiac

- apariţia pulsului la vasele mari (carotidă, femurală)

- dispariţia midriazei

- reapariţia reflexului la lumina

- recolorarea tegumentului.

• Pulsul trebuie palpat periodic după primul minut de la începerea resuscitării cardiorespiratorii şi apoi la fiecare 5 minute.

• Complicaţii şi accidente

• Dacă poziţia capului victimei nu este corectă (nu asigură libertatea căilor aeriene) aerul insuflat poate lua calea

digestivă, provocând dilatarea stomacului creând pericolul de vărsături cu inundarea cailor aeriene.

• Se va apăsa din timp în timp pe epigastru în timpul expiraţiei pasive, se va controla şi corecta poziţia de hiperextensie a capului la adult.

• Caderea limbii şi ineficacitatea insuflaţiilor.

Contraindicaţiile masajului cardiac extern

- leziuni grave ale peretelui toracic cu fracturi costale - hemoragie masivă intrapericardică şi tamponada inimii

- embolie gazoasă masivă

• Masajul cardiac trebuie executat până la reluarea bătăilor inimii.

• În practică putem considera că după 50-60 de minute, de resuscitare cardio-respiratorie la o victimă la care semnele ce caracterizează instalarea morţii biologice nu se remit, manevra de resuscitare trebuie întreruptă

• Se citează totuşi cazuri în care inima nu şi-a reluat activitatea decât după 2 ore de resuscitare neîntreruptă.

Definitie• Urgenta hipertensiva este un sindrom caracterizat prin

cresterea persistenta a tensiunii arteriale diastolice peste 130 mmHg, insotita de deteriorarea acuta a functiei unui (unor) organ(e) tinta.

URGENȚE HIPERTENSIVE

Clasificare

Urgente hipertensive vitale – emergency – impun scaderea TA cat mai repede, preferabil in 1 ora (duc la deces in cateve ore-zile):

- encefalopatia hipertensiva

- AVC hemoragic - edem pulmonar acut- infarctul miocardic acut- criza din feocromocitom

- disectia acuta de aorta- eclampsia.

Urgente hipertensive nevitale, simple, comune – urgency – TA trebuie scazuta relativ urgent, dar nu foarte rapid (ore/zile):- HTA maligna- insuficienta ventriculara stanga- HTA + angor instabil- preeclampsia;- HTA perioperatorie.

Factori precipitanti ai crizei hipertensive• intruperea brusca a unor droguri antihipertensive

(rebound la clonidina),• intreruperea administrarii de betablocant in doza mare,• cauze psihoemotionale- dau de obicei cresteri

tranzitorii• forme renale de HTA: renovasculare sau reno-

parenchimatoase,insuficienta renala• traumatisme craniene• administrare de droguri: antidepresive triciclice,

simpatomimetice

Evaluarea pacientuluiCuprinde:• monitorizare atenta a TA, AV• linie venoasaEste necesar:• anamneza scurta (istoric si tipul de HTA, evolutie,

tratament urmat, alte afectiuni anterioare)• examen obiectiv- daca exista sau nu semne ce denota

compromitere de SNC (semne neurologice de focar, stare de constienta alterata, coma, semne de hipertensiune intracraniana, convulsii), cord (semne de IVS, IMA, API, disectia de aorta), rinichi (diureza prezenta sau nu, determinarea creatininei si ureei serice), examen fund de ochi(FO)

• stabilirea existentei unor factori de risc cardiovascular

Encefalopatia hipertensivaEncefalopatia hipertensiva

Reprezinta una din marile urgente hipertensive, cu risc de deces in cateve ore.

De aceea necesita tratament antihipertensiv parenteral de urgenta. Manifestarile clinice sunt determinate de existenta unui edem cerebral difuz, fara leziuni cerebrale localizate

Tabloul clinic include:• cefalee atroce,pulsatila • varsaturi de tip central• tulburari vizuale: fotofobie,diplopie• tulburari auditive: acufene, hipoacuzie• alterarea constientei (obnubilat, confuz, mai rar coma

profunda)• convulsii

• Conduita de urgenţăConduita de urgenţă  

- internarea de urgenţă în spital în toate cazurile.- internarea de urgenţă în spital în toate cazurile.

- supravegherea bolnavului:- supravegherea bolnavului:

● ● evitarea muşcării limbiievitarea muşcării limbii

● ● evitarea accidentării acestuia (se evitarea accidentării acestuia (se protejează bolnavul, se indepărtează din jur obiectele de protejează bolnavul, se indepărtează din jur obiectele de care acesta s-ar putea lovi).care acesta s-ar putea lovi).

● ● se controlează şi se scot protezele se controlează şi se scot protezele dentare. dentare.

● ● se aspiră mucozitaţile şi secreţiile se aspiră mucozitaţile şi secreţiile bucalebucale.

TA trebuie scăzută cu 25% din valoarea iniţială în primele TA trebuie scăzută cu 25% din valoarea iniţială în primele 2 ore.2 ore.

● Nitroprusiat de Na → administrare pe

injectomat. Se administrază cu prudenţă în AVC hemoragic,azotemie, HIC

● Nitroglicerina → se administrează în

ischemia cardiacă, EPA cu HTA. Este contraindicata în AVC hemoragic şi HIC• • ● Hidralazina → se administreaza în eclampsie

pentru că nu afectează fătul• • ● Diazoxidul → în eclampsie

• ● Blocanţi de Ca (Nicardipina) → bine toleraţi ● Betablocante - Atenolol, metoprolol, propranolol → în

IMA, urgenţe neurologice

● IEC → Enalapril se adm inj. în urgenţele relative. Actionează în 6 ore iar efectul maxim apare după 1-1,5 ore.

● Sulfatul de Mg 25% foarte lent i.v ● Solutii hipertone: Glucoza 33% sau 20% 40-50 ml i.v,

Manitol 10 sau 20%

● Fenobarbital i.m.(f.2ml) – combaterea starii de agitatie

Accidentele cerebrovasculareAccidentele cerebrovasculare

• HTA poate determina:HTA poate determina:• infarcte cerebrale intinseinfarcte cerebrale intinse• hemoragii intracerebrale/ subarahnoidienehemoragii intracerebrale/ subarahnoidiene• atacuri ischemice tranzitoriiatacuri ischemice tranzitorii

Toate sunt direct corelate cu nivelul TA sistolice.Toate sunt direct corelate cu nivelul TA sistolice.

• Hemoragia subarahnoidiana Hemoragia subarahnoidiana se manifesta cu: cefalee se manifesta cu: cefalee intensa, fotofobie, iritatie meningeana, lichid intensa, fotofobie, iritatie meningeana, lichid cefalorahidian hemoragic, pierderea constientei pana la cefalorahidian hemoragic, pierderea constientei pana la coma.coma.

• Hemoragia intracerebrala Hemoragia intracerebrala se manifesta cu deficite motorii se manifesta cu deficite motorii focale, eventual semne de iritatie meningeana, alterarea focale, eventual semne de iritatie meningeana, alterarea starii de constientastarii de constienta

• Infarctul cerebral Infarctul cerebral este o urgenta hipertensiva numai in este o urgenta hipertensiva numai in masura in care cresterea tensionala este excesiva, putand masura in care cresterea tensionala este excesiva, putand astfel agrava starea neurologica (fie prin agravarea astfel agrava starea neurologica (fie prin agravarea edemului din zona de infarct, fie prin transformarea edemului din zona de infarct, fie prin transformarea hemoragica a leziunii).hemoragica a leziunii).

EDEMUL PULMONAR ACUT(EPA)

• Edemul pulmonar acut survine prin inundarea brutală a alveolelor de către un transsudat sanguinolent necoagulabil din capilarele pulmonare, inundatie provocată de creşterea presiunii sângelui în capilarele venoase pulmonare, de creşterea permeabilităţii membranei alveolo-capilare şi de alte cauze.

• Există două tipuri principale:

- EPA hemodinamic (cardiogen),

- EPA lezional (necardiogen).

• EtiologieEtiologie

• a) E.P.A. cardiogen

- insuficienţă ventriculară stingăinsuficienţă ventriculară stingă

- - infarctul miocardic acutinfarctul miocardic acut

-- cardiopatie ischemicăcardiopatie ischemică

-- hipertensiune arterială hipertensiune arterială

-- cardiopatiile valvularecardiopatiile valvulare

-- tulburări de ritm paroxisticetulburări de ritm paroxistice

b) E.P.A. lezional

Poate fi provocat de urmatoarele cauze:

- toxice (gaze sufocante: clor, benzen, C02, organofosforice, intoxicaţii cu oxid de carbon )

- infecţioase (infecţii pulmonare, gripă, bronşiolită capilară)

- neurologice: leziuni ale S.N.C.(traumatisme, accidente vasculare cerebrale, abcese, tumori cerebrale, encefalite acute )

- iatrogene (hipervolemie prin supraincărcarea sistemului vascular:perfuzii, transfuzii)

- edemul pulmonar la înecaţi

- edemul pulmonar „uremic”

- edemul pulmonar în bronhoalveolita de deglutiţie (inhalare de lichid gastric) la copii mici, etilici, comatoşi.

Manifestări clinice

- se instalează de cele mai multe ori în cursul nopţii (E.P.A. cardiogen)

- dispnee intensă severă, survenită brusc

- respiraţie polipneică şi zgomotoasă, sete de aer

- ortopnee

- anxietate extremă

- tuse uscată (în prima fază), apoi cu spută spumoasă rozată, aerată, caracteristică

- transpiraţii

- cianoză

- raluri subcrepitante,

- tahicardie

-T.A. poate fi: crescută, normală sau scăzută

Tratamentul de urgenţă

Tratamentul edemului pulmonar acut cardiogen comportă Tratamentul edemului pulmonar acut cardiogen comportă măsuri de extremă urgenţă, care trebuiemăsuri de extremă urgenţă, care trebuie aplicate la aplicate la domiciliul bolnavului, în timpul transportului către spital, domiciliul bolnavului, în timpul transportului către spital, în unităţile ambulatorii şi în în unităţile ambulatorii şi în spital (în ambele tipuri de spital (în ambele tipuri de EPA)EPA)

- instalarea bolnavului în poziţie şezând- instalarea bolnavului în poziţie şezândăă pe scaun pe scaun sau fotoliu, sau pe marginea patului cu gambele sau fotoliu, sau pe marginea patului cu gambele atârnând atârnând

-- s se aspiră expectoraţia şi se curăţă gura bolnavuluie aspiră expectoraţia şi se curăţă gura bolnavului

- o- oxigen (pe sondă nasofaringiană) umidificat prin xigen (pe sondă nasofaringiană) umidificat prin barbotaj 2/3 apă + 1/3 alcoolbarbotaj 2/3 apă + 1/3 alcool

A. Tratamentul EPA cardiogen

TA normală sau crescută

- Morfină 0,01-0,02g i.m. sau i.v.(fiole 1ml = 0,02g)

- în caz de reacţie vagală (bradicardie, vărsături) se va asocia atropină 1mg i.m.(1fiolă) sau 0,5mg i.v.

Atenţie: Morfina nu se administrează în caz de astm bronşic, AVC, BPCO.

- Morfina poate fi inlocuită cu Mialgin în doze de 100mg (1 fiolă) i.m., sau i.v.

- Deslanozid -doza iniţială 2 fiole i.v. (1 fiolă 0,4 mg); Lanatozid 2 fiole (1 fiolă 0,4 mg); Digoxină 2 f. i.v. lent (1f. 0,5 mg)

-

- Diuretice: Furosemid 2 fiole i.v. lent timp de 1-2 - Diuretice: Furosemid 2 fiole i.v. lent timp de 1-2 minute(1f. 20 mg)minute(1f. 20 mg)

- Venesecţie -emisiune de sânge rapidă 300-500 ml în 5 - Venesecţie -emisiune de sânge rapidă 300-500 ml în 5 minuteminute

Venesecţia este Venesecţia este contraindicatăcontraindicată în infarctul miocardic în infarctul miocardic acut şi la bolnavii vărstnici cu aterosclerozăacut şi la bolnavii vărstnici cu ateroscleroză cerebralăcerebrală

-- Ventilaţie mecanicăVentilaţie mecanică -- prin intubaţie trahealăprin intubaţie traheală - - Nitroglicerină 1-4 Nitroglicerină 1-4 tablete sublingual, se recomandă in special la tablete sublingual, se recomandă in special la coronarienicoronarieni

- - Antihipertensive în funcţie de tensiunea arterialăAntihipertensive în funcţie de tensiunea arterială

Tensiune scăzută

In asemenea cazuri sânt contraindicate:• - emisiunea de sânge,• - morfina,• - hipotensoarele,• - când tensiunea arterială este complet prăbuşită,

bolnavul va fi aşezat in decubit dorsal.

Tratamentul EPA lezional (noncardiogen)

a) Intoxicaţii - scoaterea din mediul toxic

- antidot (atunci când acesta există)

- ventilaţie artificială

b) Infecţii - Morfina este contraindicată

- corticoterapie: hemisuccinat de hidrocortizon în perfuzie i.v. în doză de până la 1g/zi

-Tetraciclină 2 g/zi sau cotrimoxazol 3 tb./zi

-tonicardiace

-oxigenoterapie

-se practică sângerare de necesitate

c) Cauze neurologice c) Cauze neurologice -- tratament simptomatic - sângerare abundentă (300-

500ml) - diureză osmotică cu manitol şi

furosemid - Morfina este contraindicată ! !

d) EPA la înecaţi d) EPA la înecaţi - - iintubaţie orotraheală, aspiraţie bronşică, ventilaţie mecanică

- oxigenoterapie masivă 10-12 l/minut

● la bolnavii înecaţi în apă dulce:

- sângerare 300-500ml

- furosemid i.m. sau i.v.(doza iniţială 2 fiole; 1f. = 20mg)

● la bolnavii înecaţi în apă de mare sunt contraindicate sângerarea şi diureticele.

La aceştia se corectează hipovolemia prin perfuzii cu dextran 70 (500ml) sub controlul T.A.

e) EPA la uremici

- oxigen

- aerosoli antispumanţi

- tonicardiace,

- epuraţie extrarenală• Atenţie !!!sunt contraindicate morfina şi sângerarea (din

cauza anemiei uremice)

ŞOCUL

Este o urgenta majora caracterizata de scaderea brusca si severa a debitului sanguin in organism, cu consecinte grave in absenta aplicarii rapide a tratamentului

• hipoperfuzie tisulara• scaderea distributiei oxigenului si substantelor nutritive• virarea spre metabolism anaerob cu cresterea

productiei de acid lactic

Şocul cardiogenŞocul cardiogen

Reducerea severReducerea severăă a DC prin deprimarea funcţiei de a DC prin deprimarea funcţiei de pomppompăă a cordului cu imposibilitatea transport a cordului cu imposibilitatea transportăării rii sângelui în periferiesângelui în periferie

Cauze:Cauze:• scscăăderea contractilitderea contractilităţăţii – IMA cu necrozii – IMA cu necrozăă >40% din >40% din

masa miocardului contractilmasa miocardului contractil• scscăăderea umplerii diastolice – tamponada cardiacderea umplerii diastolice – tamponada cardiacăă• scscăăderea duratei umplerii diastolice – tahiaritmiiderea duratei umplerii diastolice – tahiaritmii

Tablou clinic:Tablou clinic:• hTAhTA• puls filiformpuls filiform• colabarea venelor perifericecolabarea venelor periferice• tahicardie tahicardie • cianozcianozăă periferic perifericăă• dispneedispnee• oligurieoligurie

Tratament• linie venoasă periferică• oxigenoterapieoxigenoterapie• susţinerea TA cu: susţinerea TA cu:

• DopaminDopaminăă• DobutaminDobutaminăă• NoradrenalinNoradrenalinăă daca TA < 60 mmHg – 1 fiol daca TA < 60 mmHg – 1 fiolăă în 50 ml în 50 ml

glucozglucozăă – 10-20 picaturi/min. când TA ajunge la 80 – 10-20 picaturi/min. când TA ajunge la 80 mmHg se continummHg se continuăă cu administrarea de Dopamina cu administrarea de Dopamina

• tratamentul specific al IMA – medicamentos, tratamentul specific al IMA – medicamentos, intervenționalintervențional

• tratamentul tahiaritmiilor cu antiaritmice sau șoc tratamentul tahiaritmiilor cu antiaritmice sau șoc electric când apare instabilitate hemodinamicelectric când apare instabilitate hemodinamicăă

• tratamentul bradicardiilor cu Atropintratamentul bradicardiilor cu AtropinăăPrognosticPrognostic rezervat – mortalitate > 80 rezervat – mortalitate > 80%

MOARTEA SUBITĂ DE ORIGINE CARDIACĂ

Definiţie:Definiţie: Eveniment natural, fără condiţii prealabile cardiace care Eveniment natural, fără condiţii prealabile cardiace care

ar fi putut fi predictive par fi putut fi predictive penenttruru letalitate, cu durata de 1 letalitate, cu durata de 1 oră între apariţiaoră între apariţia primelor simptome şi deces. primelor simptome şi deces.

Unele morţi subite pot fi recuperate în spital şi în afara Unele morţi subite pot fi recuperate în spital şi în afara spitalului.spitalului.

Caracteristici epidemiologice: Caracteristici epidemiologice: • ffrecvenţa reală nu este cunoscutărecvenţa reală nu este cunoscută• 2/3 din morţile subite sunt de origine cardiacă2/3 din morţile subite sunt de origine cardiacă

• moartea subită cardiacă reprezintă ½ din totalul moartea subită cardiacă reprezintă ½ din totalul mortalităţii CVmortalităţii CV

• inincidenţa morţii subite este scăzută în ţările dezvoltate cidenţa morţii subite este scăzută în ţările dezvoltate • incidenţa morţii subite creşte cu vârstaincidenţa morţii subite creşte cu vârsta• este mai frecventă la bărbaţieste mai frecventă la bărbaţi• este mai frecventă la rasa neagrăeste mai frecventă la rasa neagră• pentru moartea subită recuperată raportul este pentru moartea subită recuperată raportul este

favorabil femeilorfavorabil femeilor

Mecanisme şi cauze de moarte subită:

1% sunt de cauză: • metabolică (hipoglicemia severă)• infecţioasă (meningoencefalite)• toxică

10% au cauză AVC hemoragic

89% au cauză scăderea DC de diverse cauze:• stările de şoc• anevrisme de Ao rupte• cauze cardiace

• Factori de risc pentru moartea subită: • ffumatulumatul• sstresul şi statusul socio-economictresul şi statusul socio-economic• aactivitatea fizicăctivitatea fizică• HVS din HTAHVS din HTA • cconsumul de alcoolonsumul de alcool• LDL colesterol crescut LDL colesterol crescut • mmodificări EKG preexistenteodificări EKG preexistente

Tratament:

• Se verifică starea de conştienţă (dacă este conştient nu este moarte subită)

• Verificarea căilor respiratorii: - dacă respiră spontan se pune în poziţie de siguranţă

→ decubit lateral cu capul la acelaşi nivel - dacă nu există respiraţie spontană se va face

respiraţie artificială gură la gură → după 2 respiraţii se verifică dacă există circulaţie

(aprecierea circulaţiei se face la nivelul carotidelor) → dacă există circulaţie se continuă respiraţia, iar dacă

nu există circulaţie se începe masajul cardiac în porţiunea inferioară a toracelui

După măsurile suportive iniţiale se iau măsurile din setul următor:

• monitor şi defibrilaţie pentru aritmii ventriculare asistolie, disociaţie electromecanică. Pentru TV şi FiV se fac şocuri electrice 200 – 200 -360 J

→ dacă nu răspunde se continuă manevrele de resuscitare şi după 2 min se reiau şocurile

În timpul resuscitării se caută eventualele cauze potenţial reversibile: hipovolemie, hipotermie, pneumotorax în tensiune, tamponadă cardiacă

• Acces venos pe o venă periferică sau centrală (vena Acces venos pe o venă periferică sau centrală (vena subclavie) subclavie)

• Ventilaţie mecanică prin IOT sau alte dispozitive (mascVentilaţie mecanică prin IOT sau alte dispozitive (mascăă laringiană)laringiană)

• Se administreazSe administreazăă ::• Adrenalina 1mg/ 3 min în timpul resuscitării → Adrenalina 1mg/ 3 min în timpul resuscitării →

asistolă, disociaţie electromecanicăasistolă, disociaţie electromecanică• Amiodarona → încărcare (150-300mg în bolus), apoi Amiodarona → încărcare (150-300mg în bolus), apoi

perfuzie cu 1mg/min timp de 6 ore iarperfuzie cu 1mg/min timp de 6 ore iar apoi 0,5mg/min apoi 0,5mg/min şi şocuri şi şocuri electrice electrice

• Atropina → 1mg cu repetarea dozei de 2 ori sau doză Atropina → 1mg cu repetarea dozei de 2 ori sau doză unică de 3 mg. Nu se dau doze mai mici de 1 mg pt că unică de 3 mg. Nu se dau doze mai mici de 1 mg pt că pot avea efect paradoxal pot avea efect paradoxal

• Xilina → este alternativă la amiodaronăXilina → este alternativă la amiodaronă