Post on 02-Nov-2019
transcript
www.titanmachinery.ro
15-31 mai 2016 (115) | 10 lei
TOTUL PENTRU VIN AFACERE DE MILIOANE, PORNITĂ CU PUI CRESCUȚI ÎN CASĂ
„Trebuie să reactivăm cumva vechile piețe, în care să ne vindem
într-un mod elegant și civilizat produsele. Chiar dacă suntem
în UE nu trebuie să mai lăsăm să intre în țara noastră tot
«deșeul» țărilor din lume, iar produsele noastre să dăinuie pe
piața românească” - Horia Moruțan, președinte Asociația Crescătorilor de Ovine din județul Alba
15
-31
mai
20
16 (
115)
|
1
0 le
i
Ed
ito
rial
Vre
me
tre
ce
, vre
me
vin
e…
și s
e c
ern
e g
râu
l de
ne
gh
ină
5
Op
inii
Citatu
l ed
iție
i 6
În v
ârf
ul p
en
ițe
i 6
Scri
soare
a lu
’ Gh
eo
rgh
e
8
Pra
ticu
ltu
ra, p
e în
țele
sul t
utu
ror
(IV
) 10
Pah
aru
l cu
... v
isu
riIW
CB
, itin
era
nt
16
Ști
ri
18
Eve
nim
ent
Imp
lem
en
tare
a L
eg
ii p
rivi
nd
infr
ast
ructu
ra [
...]
de
irig
ații t
reb
uie
acce
lera
tă
20
In
terv
iuG
eo
rge
Tu
rto
i: „D
acă n
u e
ste
fo
c, n
u ie
se f
um
” 2
4
Cu
ltu
ră m
are
Ad
ap
tare
a t
eh
no
log
iei c
ultu
rii d
e s
oia
la s
chim
bări
le c
limatice
3
4
Ho
rtic
ult
ură
Totu
l pe
ntr
u v
in
38
Zo
ote
hn
ieA
face
re d
e m
ilio
an
e, p
orn
ită c
u p
ui c
resc
uți în
casă
4
2
Ovi
ne
sau
cap
rin
e? R
asă
ro
mân
easc
ă s
au
str
ăin
ă?
46
Bro
nh
op
ne
um
on
ia v
ierm
ino
asă
5
2
Teh
nic
ă ag
rico
lăP
iața
utila
jelo
r ag
rico
le, c
reșt
ere
ușo
ară
în 2
016
5
4
Pia
ța a
gri
colă
Pia
ța u
leiu
rilo
r ve
ge
tale
, în
cre
ște
re s
pe
cta
cu
loasă
5
8
Cad
astr
u ș
i ca
rte
fun
ciar
ăÎn
reg
istr
are
a s
iste
matică a
cad
ast
rulu
i, în
tre
de
zid
era
te ș
i fap
te
60
D'a
le g
uri
iM
on
ocro
mie
leg
um
ico
lă
64
Zâm
biț
i, vă
ro
g!
Hu
mo
r... i
mag
inativ
66
Cu
pri
ns
Rev
ista
Fer
mie
rulu
iw
ww
.revi
staf
erm
ieru
lui.r
oN
r. 9
(115
), 15
-31 m
ai 2
016
Cole
giul
ști
inţi
fi c
Prof
. uni
v. d
r. Io
an A
lecu
Prof
. uni
v. d
r. in
g. M
ihai
Ber
caPr
of. u
niv.
dr.
Ioan
Năm
oloş
anu
Dr.
ing.
Ioan
Bar
tha
Ec. C
onst
anti
n Ch
iurc
iuD
r. V
ioric
a Ch
iurc
iu
Cole
giul
con
sult
ativ
Silv
iu Z
etea
- f
erm
ier,
Satu
Mar
eM
ircea
Cro
itor
u -
legu
mic
ulto
r, G
alaţ
iIo
n O
prea
- p
omic
ulto
r, D
âmbo
viţa
Win
e A
mba
ssad
orCă
tălin
Păd
urar
u
Red
acto
r-șe
fM
ihae
la P
reve
nda
- 075
8 84
5 15
2
Publ
icis
t co
men
tato
rG
eorg
e G
hidr
igan
Edit
oria
list
ștef
an R
ancu
Secr
etar
gen
eral
de
reda
cţie
Mar
inel
a Co
rnel
ia R
ancu
Red
acto
riD
elia
Cio
banu
Ione
l Văd
uva
Mih
ai N
isto
r
Red
acto
ri co
labo
rato
riA
urel
Flo
rent
in B
adiu
Teod
or M
aruș
caD
r. in
g. d
ipl.
Mih
ai R
acov
icea
n
Foto
repo
rter
Cost
in-A
ndre
i Fot
a
Core
ctor
ww
w.c
orec
tura
.ro
DTP
Iulia
na L
uca
Ştiri
furn
izat
e de
Age
nţia
de
Pres
ă R
ador
Conc
epţi
e și
mac
heta
rew
ww
.cam
erad
egar
da.ro
Tipo
grafi
aCo
prin
t
Publ
icaţ
ie e
dita
tă d
eS.
C. P
rofe
sion
al-A
grom
edia
S.R
.L
Ofi
ciul
poș
tal 6
1, C
P 15
2
fax:
031
814
59
90
offi
ce@
revi
staf
erm
ieru
lui.r
o
Mar
keti
ng -
Abo
nam
ente
offi
ce@
revi
staf
erm
ieru
lui.r
o
Dire
ctor
gen
eral
Adr
ian
Ned
elcu
adria
n.ne
delc
u@re
vist
afer
mie
rulu
i.ro
ISSN
- 2
069-
2455
Grâ
ul
de
clin
at
la in
fin
it
Vre
me
trec
e, v
rem
e vi
ne…
și
se
cern
e gr
âul d
e ne
ghin
ăD
e p
est
e u
n s
fert
de
se
co
l, p
rod
ucăto
rul a
gri
co
l ro
mân
nu
reu
șeșt
e s
ă f
ie c
om
pe
titiv
pe
o p
iață
lib
eră
, stă
cu
mân
a în
tin
să
la g
uve
rn ș
i la m
ila C
eru
lui,
iar
cazu
rile
în c
are
exi
stă u
n p
lan
de
afa
ce
ri, m
ăcar
pe
te
rme
n m
ed
iu, s
un
t ext
rem
de
rare
. Ca s
ă n
u
mai v
orb
im c
ă o
rice
pla
n d
e a
face
ri în
ag
ricu
ltu
ra r
om
ân
easc
ă s
e
baze
ază
pe
su
bve
nții,
nu
pe
ce
se
pro
du
ce
și c
e s
e v
ind
e. Î
ntr
-
un
ast
fel d
e h
ao
s, p
rod
ucăto
rul n
ici n
u a
re a
ltce
va d
e f
ăcu
t d
e-
cât
să jo
ace
du
pă c
um
i se
cân
tă. Ș
i, în
că d
e p
e la
înce
pu
turi
le
de
mo
cra
ție
i ro
mân
eșt
i, se
to
t cân
tă im
nu
l po
mp
ieri
lor…
În
lip
sa
un
ei s
trate
gii
ag
rico
le la
niv
el n
ațio
nal,
se ia
u m
ere
u m
ăsu
ri p
om
-
pie
rist
ice
, care
pe
ntr
u m
om
en
t m
ulțu
me
sc lu
me
a, î
nsă
, du
pă c
um
ne
ara
tă r
ealit
ate
a, p
e t
erm
en
lun
g n
u d
au
re
zultate
– ș
i azi
vo
r-
bim
de
spre
falim
en
tul a
gri
cu
ltu
rii,
așa
cu
m v
orb
eam
și i
eri
, și
ala
ltăie
ri…
Leg
isla
ția, l
a o
rice
s-a
r re
feri e
a, s
e f
ace
după c
um
dic
tează
inte
-
rese
le v
rem
urilo
r și
ale
leg
iuitorilo
r, ia
r in
tere
sele
se m
ai s
chim
bă
și, o
dată
cu e
le, l
eg
ile. Ș
i bin
e-n
țele
s că
oricu
m a
i sch
imba, t
ot
nu-i
bin
e, i
ar
vinova
t e în
totd
eauna B
ruxe
llesu
l!
Și i
aca
așa
, Rom
ânia
-i t
ot
pe la
1907…
Ne p
lâng
em
că s
trăin
ii ne c
um
pără
păm
ântu
rile
, urlăm
că s
unte
m
deca
pitaliz
ați, s
tăm
cu o
chii-
n s
oare
așt
eptâ
nd s
ă p
ice b
a c
âte
va
pic
ătu
ri d
e p
loaie
, ba c
âțiva
golo
gani,
ne u
ităm
cum
vin
tirurile
cu d
’
ale
gurii d
in t
oată
lum
ea a
sta m
are
, spunem
că la
noi î
ntr
eg
ul g
lob
își d
eșa
rtă d
eșe
urile
, dar
așt
eptă
m...
să s
e în
tâm
ple
miraco
le. E
i,
bin
e, p
ână a
cum
se v
ede t
reaba c
ă n
-a a
păru
t ce
-a d
e-a
opta
mi-
nune a
lum
ii pe m
alu
l Dâm
bovi
ței ș
i nic
i nu s
e în
treză
reșt
e.
Atâ
ta t
imp c
ât
nu v
om
reuși
să n
e p
roduce
m n
ece
saru
l de
hra
nă, c
ât
tim
p p
ute
rea d
e c
um
păra
re a
popula
ției e
ste la
niv
elu
l
„deșe
ulu
i” v
enit d
e p
est
e g
ranițe, a
tâta
tim
p c
ât
pre
feră
m m
inci
una
și li
psa
de r
esp
ect
, cât
tim
p „
lătr
ăm
” st
ând c
om
od în
foto
lii, n
u p
u-
tem
ave
a p
rete
nția c
a R
om
ânia
să f
ie a
ltce
va d
ecâ
t est
e, o
țară
fără
stă
pâni,
în c
are
câin
ii la
tră ș
i cara
vana t
rece
.
Trebuie
să r
ecu
noașt
em
, în R
om
ânia
, azi
, încă
ne t
em
em
. Orice
form
ă d
e p
resi
une p
e c
are
ferm
ierii a
r fa
ce-o
, mai m
ult s
au m
ai
puțin c
ivili
zată
, se la
să în
ferm
ele
rom
âneșt
i, în
că d
e a
doua z
i, cu
vizi
ta t
utu
ror
inst
ituțiilo
r st
atu
lui c
are
-și g
ole
sc r
eze
rva d
e p
ixuri
scriin
d a
menzi
– p
oate
că ș
i ace
ste r
eperc
usi
uni a
r tr
ebui a
sum
ate
de c
ei c
are
vor
cu a
devă
rat
să s
e im
pună.
Ad
mite
m c
ă a
uto
rită
țile
nu
-și f
ac t
reab
a, c
ă n
u s
un
t d
esc
his
e la
un
dia
log
re
al î
ntr
e e
le ș
i pro
du
căto
ri, d
ar,
tre
bu
ie s
ă a
dm
ite
m,
nic
i pro
du
căto
rul a
uto
hto
n n
u a
re o
str
ate
gie
pro
pri
e, u
n p
lan
care
să-i
co
nfe
re li
be
rtate
.
Vre
m s
ă în
chid
em
două z
ile d
in s
ăptă
mână h
iperm
ark
etu
rile
, vre
m
să e
xist
e în
marile
lanțu
ri d
e m
ag
azi
ne 5
1%
pro
duse
ag
roalim
en-
tare
rom
âneșt
i. S
unte
m s
iguri c
ă v
om
ave
a c
e m
ânca
din
pie
țe ș
i
la p
rețu
ri c
are
să n
u n
e g
ole
asc
ă b
uzu
nare
le?
Să n
u u
i-
tăm
că d
e c
âte
ori a
u p
rim
it t
ara
be g
ratu
it c
ei c
u p
ro-
duse
tra
dițio
nale
, de f
ieca
re d
ată
„au v
rut
să în
gra
șe
porc
ul î
n a
jun”
și p
rețu
rile
așa
-zis
e „
de p
roducă
tor”
era
u
atâ
t de p
ipera
te c
ă u
stura
u…
Nu e
prim
a d
ată
când o
spunem
, și n
u s
unte
m s
ing
u-
rii,
că s
e im
pune c
a p
roducă
torii ș
i auto
rită
țile
com
pe-
tente
să s
e a
șeze
la a
ceeași
masă
și s
ă a
ibă u
n d
ialo
g
real,
const
ruct
iv, s
ă s
tabile
asc
ă îm
pre
ună o
str
ate
gie
pe t
erm
en lu
ng
. Iar
statu
l, pentr
u o
furile
de m
om
ent,
să
acț
ioneze
după n
iște
reg
uli
deja
tra
sate
prin s
trate
gie
.
Mi-
a z
is u
n f
erm
ier,
zile
le t
recu
te, c
ă d
acă
ei,
cei d
in c
ul-
tura
mare
, ar
ceda d
in s
ubve
nție c
âte
20 d
e e
uro
pe
hect
ar
pentr
u c
a a
ceșt
i bani s
ă f
ie d
irecț
ionați c
ătr
e
sect
oru
l zoote
hnic
, tot
n-a
r să
răci
. Dacă
moare
zoote
h-
nia
, se v
a d
uce
și s
ect
oru
l veg
eta
l.
Est
e n
evo
ie c
a p
roducă
toru
l ag
rico
l să-ș
i gândeasc
ă
afa
cere
a a
stfe
l încâ
t să
fie
efici
entă
, tre
buie
să p
ro-
ducă
mult, c
alit
ativ
și c
u c
heltuie
li ca
re s
ă-i
perm
ită s
ă
rezi
ste p
e p
iață
și î
n c
ondițiil
e u
nor
pre
țuri m
ici a
le m
a-
teriei p
rim
e. N
u p
oți s
ă c
onst
ruie
ști o
afa
cere
renta
-
bilă
pe s
ubve
nțiile
care
vin
sau n
u la
tim
p. N
u p
oți a
vea
pre
tenția s
ă f
ii pre
zent
pe r
aft
ul m
ag
azi
nulu
i în c
ondițiil
e
în c
are
nu a
i capaci
tate
a s
ă a
jung
i aco
lo c
u c
onst
anță
și c
u a
ceeași
calit
ate
. Nu p
oți p
retinde s
eriozi
tate
atâ
ta
tim
p c
ât
tu, l
a r
ându-ț
i, nu e
ști s
erios
și, d
e p
ildă, l
a o
ofe
rtă m
ai b
ună d
e la
un t
erț
, renunți la
a m
ai l
ivra
marf
a
coopera
tive
i din
care
faci
part
e, p
roducâ
nd p
ag
ube. N
u
poți r
enunța
la o
luptă
pentr
u u
n în
treg
sect
or
doar
că
ție, p
ers
onal,
ți-a
pro
mis
un m
inis
tru c
ă v
a r
ezo
lva c
um
va
o p
roble
mă…
cu c
ondiția
să f
aci
și p
olit
ică, p
e lâ
ng
ă
ag
ricu
ltură
. Nu p
oți r
upe u
n la
nț
eco
nom
ic n
eplă
tindu-ț
i
furn
izorii,
tu, c
el c
are
ai o
bținut
pro
fit,
doar
pentr
u m
o-
tivu
l că n
u ț
i-ai p
rim
it „
cadoul” d
e la
Uniu
ne s
au d
e la
stat.
Dre
pt
e c
ă s
unt
pro
ble
me, c
ă e
xist
ă ș
i cei c
are
sunt
deca
pitaliz
ați, p
e c
are
ultim
ul a
n e
posi
bil
să-i
îng
roape.
Pentr
u a
ceșt
ia, s
tatu
l tre
buie
să in
terv
ină r
apid
.
Pute
m g
ândi ș
i altfe
l. P
oate
că e
ste m
om
entu
l în c
are
eco
nom
ia n
oast
ră c
ern
e „
grâ
ul” d
e „
neg
hin
ă”.
Rezi
stă în
pia
ță a
ceia
care
își g
est
ionează
afa
cere
a e
fici
ent,
care
au u
n m
anag
em
ent
adecv
at
orică
rei p
erioade, c
hia
r și
ace
lora
dific
ile.
Cân
d a
i o a
face
re p
ute
rnic
ă ș
i nu
eșt
i de
pe
nd
en
t d
e
stat,
te p
oți im
pu
ne
și î
i po
ți s
co
ate
la t
ab
lă p
e c
on
du
-
căto
rii ț
ări
i.
Ed
ito
rial
7
www.titan
mac
hinery.ro
MIH
AE
LA
PR
EV
EN
DA
Cân
dva
, de
mu
lt, p
e la
mijl
ocu
l ultim
u-
lui s
eco
l al m
ilen
iulu
i tre
cu
t –
ce
re
-
pe
de
tre
c a
nii!
... –
un
tân
ăr
pro
-
zato
r am
eri
can
a s
cri
s o
cart
e
ce
ave
a s
ă-l
facă c
ele
bru
în t
oată
lum
ea: „
De
ve
gh
e
în la
nu
l de
se
cară
”. N
u ș
tiu
,
pe
ntr
u c
ă n
-am
ve
rifi
cat
în
ce
l pu
țin
tre
i su
rse
cre
dib
ile,
cu
m s
cri
e în
man
ualu
l bu
nu
lui
gaze
tar,
dacă p
oliț
iștii d
esp
re
care
vo
i vo
rbi a
u c
itit o
ri b
a r
e-
spe
ctiva
op
eră
lite
rară
. Și,
de
fap
t,
nic
i nu
are
vre
o în
sem
năta
te. I
m-
po
rtan
t e
ste
că a
ce
știa
, bra
vo lo
r,
au
sta
t d
e v
eg
he
. Și n
u în
lan
ul
un
de
cre
ște
pla
nta
ce
realie
ră a
le c
ăre
i
sem
ințe
n-a
u n
icio
leg
ătu
ră, î
n p
ofi
da t
u-
turo
r ap
are
nțe
lor,
cu
tră
scău
l nu
mit S
ecări
că,
ci î
n la
nu
l de
po
rum
b. U
nd
e –
ce
să v
ezi
?... Ș
i pe
de
asu
pra
să
mai ș
i cre
zi! –
au
dat
de
o c
ultu
ră d
e c
ân
ep
ă. Ș
i nu
din
ace
ea
ban
ală
și a
uto
hto
nă, d
in c
are
se
fac „
fun
ii în
casa
sp
ân
zura
tu-
lui”, c
ăm
ășo
aie
de
fo
rță ș
i năvo
ad
e p
en
tru
pri
ns
pe
știi
mic
i –
că ă
i mari
, nu
știu
cu
m s
e f
ace
, dar
me
reu
scap
ă. N
u, f
rațilo
r!
Băie
ții c
are
mai n
ou
sch
imb
ă c
aii-
pu
tere
pe
bic
icle
te –
că a
șa
se p
oart
ă p
rin
Evr
op
a –
și b
ast
on
ul d
e c
au
ciu
c c
u b
ag
he
ta c
u
lase
r, p
oliț
iștii,
așa
dar,
au
găsi
t o
oare
ce
pla
nta
ție
de
cân
ep
ă
de
-i z
ice
și c
an
ab
is. Ș
i nu
în a
ltă p
art
e, d
ecât
în „
fru
mo
asa
și
ete
rna R
om
ân
ie”
– b
ine
înțe
les,
cre
de
ați c
ă-n
Afg
an
ista
n…
Să
trăiți,
do
m’le
pre
șed
inte
!… T
ocm
ai p
usă
la p
ăm
ân
t, cu
ltu
ra –
de
un
de
și r
om
an
ța „
În f
ân
ul d
e c
urâ
nd
co
sit..
.”, d
e u
nd
e a
tâta
rom
an
ță –
își a
ște
pta
, fru
mo
s d
ep
ozi
tată
, clie
nții,
se p
are
că
de
pe
alte
me
leag
uri
, sp
ecia
lizați în
pro
du
ce
rea ș
i de
sface
rea
de
dro
gu
ri ș
i su
bst
an
țe h
alu
cin
og
en
e.
Ext
rem
de
cu
rio
s, d
up
ă c
om
pe
ten
ta m
ea p
ăre
re, e
ste
că
pro
pri
eta
rii r
esp
ective
i parc
ele
se
jură
– „
se ju
ră c
ă n
u f
ură
,
și l-
am
pri
ns
cu
rața
-n g
ură
” –
că d
ân
șii h
ab
ar
n-a
veau
ce
săm
ân
ță a
dra
cu
lui c
reșt
e p
e p
ăm
ân
tul l
or.
Cu
m p
rezu
mția d
e
ne
vin
ovă
ție
fu
ncțio
ne
ază
– o
ri, m
ă r
og
, așa
se
zic
e, ș
i-ar
cam
tre
bu
i – s
ă le
dăm
cre
zare
, pân
ă u
na-a
lta. D
ar
nic
i să n
u n
e ia
de
pro
ști.
Mo
rala
: „C
ine
pro
voacă v
ân
t va
cu
leg
e f
urt
un
ă”.
Ho
ria F
ur-
tun
ă. D
up
ă c
âte
știți, s
cri
ito
r ro
mân
din
tre
ce
le d
ou
ă R
ăz-
bo
aie
Mo
nd
iale
, pe
ne
dre
pt
uitat.
Ori
cu
m, c
ătr
e f
inalu
l ace
sto
r
rân
du
ri, u
n s
fat,
o p
ova
ță: „
Cio
cu
l mic
!”. P
en
tru
că „
cin
e g
ură
mare
are
cin
ci a
ni v
a s
ăp
a la
sare
”. V
ers
uri
ad
ap
tate
, pre
lu-
cra
re a
dap
tată
re
alit
ățilo
r zi
lei.
Ca ș
i ce
le p
e c
are
vi l
e p
ro-
pu
n a
cu
m. „
Mic
roso
ftu
l să t
răia
scă, ă
i lib
eri
și b
og
ați s
ă m
ai
șman
gle
asc
ă”.
820
16
MIH
AIL
E
MIN
ES
CU
„Pos
ibili
tate
a da
tă
unor
nul
ităţi
şi
unor
par
veni
ţi de
-a
trăi d
in b
uget
, din
în
trepr
inde
ri, d
in
aren
zi, d
in p
ăsui
eli;
posi
bilit
atea
co
nstit
uţio
nală
dat
ă un
or o
amen
i de
prov
enie
nţă
ince
rtă
de-a
exp
loat
a m
unca
po
poru
lui f
ără
nici
o
com
pens
aţie
, iat
ă ră
ul, i
ncur
abil
poat
e,
al o
rgan
izăr
ii no
astre
so
cial
e.” F
ragm
ent din
Răul d
e c
ăpete
nie
...,
Tim
pul,
22 a
ugust
1881, O
pere
, vol.
XII, p
ag. 3
03
Cita
tul e
diți
ei
Op
inii
În v
ârfu
l pen
iței
GE
OR
GE
GH
IDR
IGA
N
Scri
soar
ea lu
’ Ghe
orgh
ee
rea b
aza
ţi p
e M
OV
, do
ar
no
i, ăşt
ia, ţ
ăra
nii
cu
m a
r ve
ni,
o f
ăce
am
(mo
ca b
un
înţe
les,
da’ c
um
cre
zi?), f
işte
care
le c
u c
e p
ute
a ş
i ave
a
p’in
căşi
le d
’acasă
: câte
o m
ia, d
ou
ă (
şefi
are
şi e
i şe
fi), g
ăin
i, co
-
co
şi, c
urc
an
i, ó
ò, c
iort
an
i, za
ibăr,
sam
ah
oan
că, u
stu
roaie
de
stu
-
fat,
mă r
og
, de
to
ate
lea, c
ă p
e n
oi,
dacă n
e p
rin
de
a p
ote
ra (
că
se f
ăce
a p
ote
ră, n
u g
lum
ă!)
, ăl m
ult n
e c
ritica în
şe
din
ţa d
e s
in-
dic
at
(fre
cţie
la p
icio
r d
e s
cau
n, î
n c
on
tra lu
’ re
um
an
tism
u’), d
a’
pe
ei î
i cri
tica la
part
id (
Ba’b
aú
Bau
bailo
r) ş
i’mi’ţ
i zvâ
rle
a la
mam
a
dra
cu
lui (
Do
am
ne
Iart
ă’m
ă!)
, să lu
cre
(aşa
vin
e d
e’o
vo
rbă, n
u
c’a
r lu
cra
, că ş
efi
i nu
lucră
nim
ic, n
icio
dată
, nic
iun
de
, de
nic
iun
-
fel,
ca’c
um
ie ş
i în
vre
mile
no
ast
re!)
. Eh
eh
ee
! Ce
vre
mi!
Au
z că
s’ar
înto
arc
e! Z
ice
şi N
ea T
raia
n ş
i Co
an
a N
uţi, p
e c
are
le n
u p
oci
să n
u’i
cre
z (ie
me
şte
ri la
cro
şeta
t d
e v
orb
e), m
ai a
les
că c
ole
gii
me
i, an
liştr
ii d
e p
olit
ice
, ald
e m
ors
a c
om
pe
ten
tă, a
lde
ce
tep
eu
,
ald
e d
om
’Rad
u ş
i ald
e d
oam
na D
an
a, z
ice
la f
el,
po
a’ c
hia
r cu
mai
mu
ltă n
ăd
ejd
e. A
de
căte
lea o
leacă d
e d
icta
tură
parc
ă n
’ar
stri
ca,
să n
u s
e s
trig
e "
de
mis
ia, d
em
isia
", ş
i "re
zolv
aţi p
rob
lem
ele
ro
mâ-
nilo
r" t
am
an
cân
d p
reşu
’ su
fere
a c
hin
uri
li În
vie
rii d
e’a
do
ua o
ară
,
că ie
l o m
ai s
ufe
ri o
dată
, mai’n
ain
te. I
o c
rez
că s
e s
trig
ă la
Pre
-
feri
citu
’ să a
ran
jeze
cu
şe
fu’ l
ui c
he
stia
cu
re
zolv
atu
’, că la
câte
ave
m n
oi,
nu
ma’ c
u o
ap
ocalip
să s
’ar
pu
tea o
ri S
asu
’ nu
-i în
sta
re
de
un
’ to
m’n
a s
e a
pu
că s
ă r
eco
nst
ruia
scă ţ
ara
de
la t
em
elie
, fără
s’o
zid
easc
ă p
e D
oam
na C
arm
en
în p
ăre
ţi! C
rezi
că-i
pu
ţin
lucru
?
Au
d? S
ă-i
tra
nsm
ite
zi t
oate
gân
du
rile
me
le d
e p
ace
şi p
rosp
eri
-
tate
, de
via
ţă lu
ng
ă, p
lină d
e im
plin
iri,
ca m
ăre
ţ co
nd
ucăto
r al n
a-
ţie
i no
ast
re c
u is
tori
e b
imile
nară
, mân
dru
’ cârm
aci s
pre
glo
baliz
a-
rea g
lob
ală
. Te
ro
g s
ă-i
mai s
pu
i, că’l
ad
mir
ez
pe
ste
po
ate
pe
ntr
u
ge
ne
alit
ate
a c
u c
are
tace
şi c
ă m
ă p
ui l
a d
isp
ozi
ţie
, dacă o
fi d
e
f’u
n m
inis
tru
te
cn
ocra
t. C
um
, în
ce
do
me
niu
? În
to
ate
bre
! Că
sun
t te
cn
ocra
t d
e t
ecn
ocra
t! Ș
tiu
ab
solu
t to
tu’,
da’,
ab
solu
t to
tu’,
de
spre
nim
ic. A
ltu
’fel i
ere
am
un
am
ărâ
t d
e e
spe
rt, c
are
le ş
tie
şi
iel c
âte
ce
va, d
esp
re m
ai n
imic
. Ca’c
um
ie a
ctu
ali!
Ap
rop
o! D
ă-i
lu’ d
om
’ Ju
lien
nu
măru
’ me
u d
e t
ele
fon
, să’i
spu
i cu
m s
-o r
ezo
lve
cu
"C
um
inte
a P
ăm
ân
tulu
i". H
ai c
ă-ţ
i sp
un
şi l
u’ m
ata
! S’a
r u
mp
le
de
o c
ăp
iţă d
e p
ara
le (
Eu
roi,
bu
n în
ţele
s!), d
acă a
r fa
ce
ca c
ân
d
de
mite
on
min
istr
u. S
ă s
co
aţă
la v
ân
zare
pe
fe
isb
uci,
fetia f
etii ş
i
să v
ezi
la ş
eru
ri, l
a la
icu
ri ş
i cu
m o
r să
sară
cu
para
ua m
ele
ard
a-
rii d
in p
an
am
ale
şi c
roco
dile
, s-o
licite
ze, c
ă d
e u
n’ m
ai g
ăse
şte
ei
o a
şa f
etie
de
pia
tră. D
up
e c
e’o
s’o
... (
nu
po
t sc
rie
, că e
de
po
rc!)
,
bu
n în
ţele
s că r
est
u’,
part
ea n
eb
ort
elit
ă c
um
ar
ven
i, o
să n
e r
ă-
mâie
no
uă, l
u’ p
op
oru
’, că-i
vi
nd
e d
oar
fetia, n
u c
a’c
um
s-a
vân
-
du
t la
fia
re v
ech
i fab
ricile
şi u
zin
ili, c
u t
op
tan
u’.
N’a
i te
am
ă, r
est
u’
n’o
să-l
cu
mp
ere
nim
en
i, n
ici e
ng
ro, n
ici e
nd
eta
i. C
ine
are
ne
voie
de
un
cap
pătr
at,
cân
d lu
me
a’i
plin
ă d
e e
le, m
ai a
les
p’in
gu
be
rne
.
Po
a’ P
reşu
’, că’i
cam
pe
fe
lu’ l
ui,
mai p
ătr
ăţo
asă
dé
, da’ n
u c
rez
să’l
lase
do
am
na C
arm
en
, de
n c
au
ză d
e c
on
cu
ren
ţă. C
um
care
co
ncu
ren
ţă? C
e e
şti o
rb, n
u v
ezi
că n
’are
nic
i bu
dig
ăi?
"C
um
inţe
-
nia
", c
ă D
oam
na n
e-a
ară
tat
d’a
tâte
a o
ri c
ă a
re! H
ai p
a! G
he
org
he
Hai,
Hri
sto
s a În
viat,
bre
,
trăiţ’a
r fa
me
lia, c
ă n
u-o
face
pe
para
lele
me
le, c
ă
Mata
eşt
i la p
riva
tă, n
u
la p
ub
lică, c
a a
lţii,
en
clu
-
siv
ăia
din
cap
u’ l
a t
reb
ile
lu’ s
tatu
’. M
ă m
inu
ne
z că
cu
m s
e în
em
eri
an
u’ ă
sta,
Sfi
nte
le P
aşt
i lao
lan
tă c
u
Sfâ
nta
Sărb
ăto
are
a M
un
-
cii,
că io
, care
le b
at
pe
vrâst
a a
tre
ia s
pre
a p
atr
a,
n-a
m m
ai p
om
en
it a
şa p
o-
triv
eală
. Ad
evă
ru’i
că p
e
vre
me
a lu
’Du
su, t
ot
pri
n m
un
că s
erb
am
În
vie
rea D
om
-
nu
lui ş
i cio
cn
eam
óò
lele
le d
e c
oad
a s
ăp
ii, lo
pe
ţii,
baro
-
sulu
i, st
run
gu
lui,
fişt
ecare
du
pe
bră
ţara
de
au
r cu
care
se f
ăle
a. N
’ai d
e u
n’ş
ti, c
ă e
şti c
am
dăn
ac d
e a
ni!
Po
a’
c’a
r tr
eb
ui s
ă a
fli ş
i Mata
şi j
un
can
ii d
in le
atu
’ lu
i Mata
,
ca’c
um
iere
a p
’atu
nci.
Asc
ultă ic
i. V
en
eam
la s
lujb
ă
şi d
ed
eam
dru
mu
’ la t
oate
un
eltili
, de
se
făce
a ă
l mai
mare
zg
om
ot
po
seb
el,
dacă c
are
cu
mva
ve
ne
a u
nu
’
de
Su
s, s
ă s
e a
uză
de
la o
po
ştie
că la
no
i în
se
cţie
se
tran
spir
ă, d
oar-
do
ar
ne
’o s
ări
la c
on
tro
l. D
acă t
otu
şi v
e-
ne
a, p
rim
ul d
e’l
ved
ea îl
fir
itis
ea c
u o
într
eb
are
la ie
ve-
nim
en
t, să
vază
că ie
ream
la c
ore
nt
cu
învă
ţâm
ân
tu’
po
litic
: "A
uzi
ră-ţ
i to
a’ş
u c
ă în
vié
bărb
osu
’?".
Ăia
de
ave
a c
eva
sân
ge
în e
nst
ala
ţie
ave
a c
ura
ju’ s
ă r
ăsp
un
ză
"Ju
st",
înch
izân
d u
şa p
e d
inafa
ră, ă
iala
nţii d
ăd
ea d
osu
cu
ap
ă’n
plis
c. P
ân
’ la p
rân
zişo
r, o
ste
ne
am
de
larm
a
scu
lelo
r şi
ne
întâ
râta
m c
u "
lap
ti a
ntid
ot"
(C
um
care
"lap
ti a
ntid
ot"
? Ă
l’ ad
us
d’a
casă
, ne
tim
bra
tă c
ura
tă,
pitită’n
sticle
văp
site
p’in
lău
ntr
u c
u d
uco
alb
). P
e la
zece
sco
team
glo
jde
lili d
e p
rin
pap
orn
iţe
şi t
răiş
ti: ó
ò
roşi
i (ve
rde
nu
de
de
a b
ine
, de
un
de
iere
a c
olo
rul C
ăp
i-
tan
ulu
i, şt
ii M
ata
le c
are
!), c
aşu
ri, c
ep
i ve
rzi,
rid
ich
ili r
o-
şii (
an
um
e fă
cu
te d
up
e in
ima ş
efi
lor,
gău
no
ase
şi i
uţi!)
,
dro
bii
şi f
rip
turi
li d
e m
ială
, bo
rcan
ili c
u s
tufa
t, p
ăşt
ili ş
i
co
zon
acii.
Le
aşt
ern
em
pe
zia
rili
întin
se p
e b
an
cu
rile
de
lucru
(b
un
ban
c, n
u?), d
ân
d c
ep
la a
lte
sticle
"an
ti-
do
t" (
care
zaib
ăr,
care
căp
şun
ică, c
are
om
ieu
nu
, care
co
nd
ir), p
ân
ă s
pre
prâ
nz,
că e
ra r
eg
ulă
, du
min
ica ie
zi
scu
rtă. A
veam
şi m
osa
firi
la p
oto
l, am
âră
şte
nii
de
pe
la
bir
ou
ri, c
are
n’a
vea p
e n
ime
ni p
’in s
at
(dra
cu
’i p
use
să
fie
a d
ou
a g
en
era
ţie
de
încălţaţi?)
pin
tru
"o
pe
raţiu
ne
a
MO
V"
(Mie
l, Ó
ò, V
in), o
ri ş
efi
i, care
le v
en
ea s
ă c
on
tro
-
leze
cu
m s
e d
esf
ăşo
ară
pro
ce
su’ d
e p
rod
ucţie
şi n
u
iere
a s
ă r
efu
zeze
o p
oft
ire
, tam
an
în S
fân
ta z
i de
Paşt
i.
Nu
se
făce
a, d
acă v
roia
să r
âm
âie
po
pu
lari
! Și v
oia
! Ei
CA
RIC
ATU
RĂ
: A. F
. BA
DIU
AC
ES
TA E
ST
E U
N P
AM
FL
ET
ȘI T
RE
BU
IE T
RA
TAT
CA
ATA
RE
Op
inii
1020
16
MEWI
Mai
201
6
Am
con
stat
at c
u p
lăce
re c
ă, la
maj
orita
tea
even
imen
telo
r or
gani
zate
de
noi,
par
ticip
ă to
t m
ai m
ulți
tiner
i. C
ea m
ai m
are
par
te a
lor
își d
oreș
te s
ă fa
că a
gric
ultu
ră, s
ă ai
bă
pro
pria
lo
r af
acer
e, în
să c
ostu
rile
mar
i ale
maș
inilo
r și
util
ajel
or a
gric
ole
noi,
mod
erne
, le
limite
ază
acce
sul l
a p
erfo
rman
ță.
De
acee
a am
cre
at o
ofe
rtă
”de
star
t” p
entr
u tin
erii
ferm
ieri,
pen
tru
care
ave
m p
reț
bun
, ca
litat
e a
pro
dus
elor
și p
osib
ilită
ți d
e fi n
anța
re a
vant
ajoa
se.
Eșt
i dor
nic
să în
cep
i o a
face
re în
dom
eniu
l agr
icul
turii
?
Ai t
otul
într
-un
sing
ur p
ache
t!
Ofe
rta
Tâ
nă
rul fe
rmie
r in
clud
e un
tra
ctor
Va
ltra
A 7
3 (7
8 C
P),
un p
lug
Le
mk
en
OP
AL
090
2N85
(pur
tat,
dou
ă tr
upițe
), și
o s
emăn
ătoa
re M
asc
ar
Max
i (p
e p
atru
rân
dur
i).
Det
alii
priv
ind
ofe
rta
put
eți g
ăsi p
e si
te-u
l ww
w.m
ewi.r
o sa
u p
e p
agin
a d
e Fa
ceb
ook
a co
mp
anie
i ME
WI.
Pra
ticu
ltur
a,
pe în
țele
sul t
utur
or (I
V)
DR
. IN
G. T
EOD
OR
MA
RU
ȘCA
, DIR
ECTO
R G
ENER
AL
ICD
PA
JIȘT
I BR
AȘO
V
PR
INC
IPA
LE
LE
SP
EC
II D
E P
LA
NT
E Ș
I TIP
UR
I DE
PA
JIȘ
TI
CU
DE
SC
RIE
RE
A L
OR
PE
ZO
NE
ȘI E
TAJ
E B
IOC
LIM
AT
ICE
Din
mu
ltitu
din
ea d
e f
orm
e d
e d
esc
rie
re a
flo
rei ș
i a
veg
eta
ție
i pajiș
tilo
r, p
en
tru
o m
ai b
un
ă în
țele
ge
re, s
-a
ale
s va
rian
ta d
e p
reze
nta
re a
ace
sto
ra în
ord
ine
alf
a-
be
tică, p
e g
rup
e m
ari
eco
no
mic
e, p
en
tru
fie
care
zo
nă
sau
eta
j bio
clim
atic, î
n lo
cu
l un
ei l
iste
un
itare
pe
ntr
u
toate
sp
eciil
e d
e p
ajiș
ti p
erm
an
en
te.
Vari
an
ta a
leasă
în a
ce
ast
ă lu
cra
re îl
aju
tă p
e c
el c
are
stu
dia
ză c
om
po
ziția f
lori
stic
ă s
ă s
e o
rie
nte
ze m
ai u
șor,
avâ
nd
din
sta
rt p
reze
nta
te p
rin
cip
ale
le s
pe
cii
valo
roase
sau
dău
năto
are
din
co
voru
l ie
rbo
s al p
ajiș
tilo
r exi
s-
ten
te în
tr-o
an
um
ită a
rie
bio
clim
atică, b
ine
co
ntu
rată
.
Pre
zenta
rea c
om
pozi
ției f
lorist
ice a
pajiș
tilo
r se
face
de
jos
în s
us,
înce
pând c
u c
âm
pia
și c
u d
ealu
rile
, unde e
ste
situ
ată
zona b
iocl
imatică
a s
tepei,
silv
ost
epei ș
i ste
jarilo
r,
urm
ată
de c
ea m
ai m
are
part
e d
in p
ajiș
tile
intr
azo
nale
din
lunci
, sără
turi, n
isip
uri e
tc.,
continuate
cu e
taje
le d
e
veg
eta
ție c
are
se s
ucc
ed d
e la
poale
le m
unțilo
r până p
e
cele
mai î
nalte c
ulm
i unde în
tâln
im p
ajiș
ti.
Sp
eciil
e f
ura
jere
su
nt
împ
ărț
ite
în t
rei g
rup
e m
ari
: gra
-
min
ee
, le
gu
min
oase
și a
lte
fam
ilii,
iar
spe
ciil
e d
ău
nă-
toare
în a
lte
tre
i părț
i, re
spe
ctiv
ce
le c
are
afe
cte
ază
co
voru
l ie
rbo
s și
pro
du
sele
an
imale
urm
ate
de
pla
n-
tele
toxi
ce
. La f
iecare
sp
ecie
se
pre
zin
tă d
en
um
ire
a
știin
țifi
că ș
i, p
e c
ât
po
sib
il, p
op
ula
ră, c
âte
va c
ara
cte
re
bio
log
ice
, în
ălțim
ea, l
un
ile c
ân
d în
flo
resc
, urm
ate
de
in-
dic
ii e
co
log
ici ș
i în
suși
rile
pra
ticu
ltu
rale
.
În g
en
era
l, sp
eciil
e d
in p
ajiș
ti s
un
t p
ere
ne
, in
clu
siv
ce
le
cu
riz
om
i și s
tolo
ni,
iar
pe
ntr
u e
xce
pții e
ste
me
nțio
nat
dacă s
un
t an
uale
sau
bia
nu
ale
.
Pe
ntr
u lă
mu
riri
su
plim
en
tare
asu
pra
pla
nte
lor
și im
ag
inii
ace
s-
tora
, acu
m se
po
ate
face
ap
el l
a s
erv
iciil
e in
tern
etu
lui p
rin
sim
pla
acce
sare
a d
en
um
irii
știin
țifi
ce
sau
alte
su
rse
de
info
rmație
, care
sun
t d
in c
e în
ce
mai p
erf
ecțio
nate
.
Pla
nte
de p
ajiș
ti d
in z
ona
ste
pei, s
ilvo
ste
pei și
nem
ora
lă (
a p
ădurilo
r de s
teja
ri)
din
câm
pie
și
dealu
ri (
ss)
Pe
ntr
u în
ce
pu
t p
reze
ntă
m p
rin
cip
ale
le s
pe
cii
din
zo
na s
tep
ei,
sil-
vost
ep
ei ș
i a p
ăd
uri
lor
de
ste
jari
(Ta
be
lul 3
.1.).
Față
de
facto
rii e
co
log
ici,
ce
le 6
0 d
e s
pe
cii
din
ace
ast
ă z
on
ă a
u
urm
ăto
are
le în
suși
ri p
en
tru
:
• Lum
ină (
L),
sp
ecii
majo
rita
r d
e lu
min
ă (
7, 8
) sa
u d
e lu
min
ă
plin
ă (
9)
și d
oar
7 s
pe
cii
de
se
miu
mb
ră (
6), d
e la
me
zoh
elio
file
la e
xtre
m h
elio
file
;
• Tem
pera
tură
(T),
sp
ecii
răsp
ân
dite
mai a
les
în z
on
e c
ald
e (
7,
8)
și t
em
pe
rate
(5
, 6), m
ezo
term
e p
ân
ă la
te
rmo
file
din
câm
pie
,
de
alu
ri ș
i țin
utu
ri s
ub
mo
nta
ne
;
• U
mid
itate
a s
olu
lui (U
), c
u s
pe
cii
răsp
ân
dite
pri
ori
tar
pe
te
-
ren
uri
fo
art
e u
scate
(1
, 2)
și u
scate
(3
, 4), c
u n
um
ai 5
sp
ecii
Op
inii
1220
16
de c
om
bin
ații î
ntr
e s
peci
i
care
se v
or
denum
i ca a
tare
,
după c
ele
1-3
speci
i cu c
ea
mai m
are
part
icip
are
în c
o-
voru
l ierb
os.
Din
punct
ul d
e v
edere
al
clasi
fică
rii f
itoso
ciolo
gic
e,
pajiș
tile
din
zona d
e s
tepă,
silv
ost
epă ș
i păduri d
e s
te-
jari (
SS
) aparț
in d
e C
lasa
de
veg
eta
ție F
est
uco –
Bro
me-
tea, O
rdin
ul F
est
uceta
lia v
a-
lesi
acae c
u A
lianțe
le S
tipio
n
less
ingia
nae, F
est
ucio
n r
upi-
cola
e, P
impin
ello
– T
hym
ion
zygio
idi,
Danth
onio
– C
ryso
-
pogonio
n, ș
i num
ero
ase
aso
ciații,
subaso
ciații ș
i fa-
ciesu
ri, p
e c
are
nu le
mai
enum
eră
m.
– D
anth
onia
pro
vincia
lis;
Cyn
odon d
acty
lon; Fest
uca
pse
udovi
ne –
Achill
ea s
e-
tacea; Fest
uca r
upic
ola
–
Agro
stis
capill
aris;
Fest
uca
rupic
ola
– B
rachyp
odiu
m
pin
natu
m; Fest
uca r
upic
ola
– C
are
x hum
ilis;
Fest
uca v
a-
lesi
aca –
Fest
uca r
upic
ola
;
Fest
uca v
ale
siaca –
Medi-
cago falc
ata
; P
oa a
ngust
ifo-
lia –
Fest
uca v
ale
siaca; P
oa
bulb
osa
– A
rtem
isia
aust
ri-
aca ș
i Stip
a c
apill
ata
.
În a
fară
de a
cest
e t
ipuri „
de
bază
”, pe s
upra
fețe
le p
ute
r-
nic
deg
radate
pot
apăre
a ș
i
alte s
peci
i dom
inante
și c
o-
dom
inante
, pe t
ere
n în
tâl-
nim
un n
um
ăr
foart
e m
are
modera
t um
ede (
5),
re-
spect
iv s
unt
în m
ajo
ri-
tate
pla
nte
xero
file
și
mezo
xero
file
;
• R
eacția s
olu
lui (R
), c
u
speci
i care
cre
sc p
e s
o-
luri n
eutr
e ș
i alc
alin
e (
7,
8, 9
), cu
20 d
e s
peci
i indi-
fere
nte
la r
eacț
ia s
olu
lui
și d
oar
2 s
peci
i pe s
olu
ri
mai s
lab a
cide (
5);
• C
onținutu
l de a
zot
mi-
nera
l (N
), c
u s
peci
i care
viețu
iesc
în m
ajo
rita
te p
e
solu
ri f
oart
e s
ăra
ce (
1, 2
)
și s
ăra
ce (
3, 4
) re
spect
iv
olig
otr
ofe
și o
ligom
ezo
-
trofe
, doar
11 s
peci
i sunt
răsp
ândite p
e s
olu
ri c
u
un c
onținut
modera
t sp
re
cele
mai b
og
ate
.
În p
rivi
nța
com
port
ării p
lan-
telo
r la
acț
iunile
antr
opozo
-
og
ene, ș
i anum
e c
osit (
C),
păscut
(P)
și s
triv
it (
S), s
e
const
ată
că m
ajo
rita
tea s
pe-
ciilo
r su
nt
tole
rante
de la
modera
t (3
, 4)
până la
bun
(7, 8
) cu
exc
epția s
parc
ete
i,
luce
rnei g
alb
ene ș
i alb
ast
re
și a
unor
speci
i dăunăto
are
,
care
sunt
into
lera
nte
la p
ăs-
cut
(P)
și s
triv
it –
călc
at
(S).
Valo
are
a f
ura
jeră
(F
) pen-
tru c
ele
34 d
e s
peci
i de in
-
tere
s fu
raje
r est
e d
est
ul d
e
scăzu
tă, r
esp
ect
iv 1
3 s
pe-
cii s
unt
de b
ala
st (
indic
e 4
),
6 s
unt
medio
cre (
5),
6 s
unt
mijl
oci
i (6),
4 s
unt
bune (
7),
3 s
unt
foart
e b
une (
obsi
ga
nearist
ată
, ghiz
deiu
l și s
par-
ceta
cu in
dic
e 8
) și
num
ai
una, l
uce
rna, a
re v
alo
are
ex-
cele
ntă
(in
dic
e 9
), fiin
d m
ai
mult c
ultiv
ată
.
Difere
nța
de 2
6 d
e s
peci
i
din
ace
ste p
ajiș
ti e
ste r
epre
-
zenta
tă d
e c
ele
dăunăto
are
covo
rulu
i ierb
os
(indic
e 3
),
pro
duse
lor
anim
alie
re (
2)
și
toxi
ce (
1),
toate
fiin
d în
ca-
dra
te în
cate
goria c
elo
r fă
ră
valo
are
eco
nom
ică p
entr
u
creșt
ere
a a
nim
ale
lor.
În p
lus,
pe lâ
ng
ă c
ele
60
de s
peci
i s-a
u m
ai i
ntr
o-
dus
un n
um
ăr
de 4
gra
mi-
nee, c
are
sunt
mai b
ine r
e-
pre
zenta
te în
eta
jul n
em
ora
l
al p
ădurilo
r de g
oru
n ș
i fag
,
resp
ect
iv A
gro
stis
capill
a-
ris,
Anth
oxa
nth
um
odora
tum
,
Briza
media
și C
ynosu
rus
crist
atu
s.
În z
ona s
tepei,
silv
ost
e-
pei ș
i ste
jarilo
r (S
S)
se
pot
întâ
lni u
rmăto
are
le t
i-
puri m
ai i
mport
ante
de
pajiș
ti p
erm
anente
: Botr
i-
ochlo
a is
chaem
um
– C
a-
rex
hum
ilis;
Chry
sopogon
gry
llus;
Chry
sopogon g
ryllu
s
Nr
crt
Sp
ecii f
ura
jere
Însu
șir
i m
orf
olo
gic
e ș
i
bio
log
ice
Ind
ici fa
cto
ri
eco
log
ici
Însu
șir
i
pra
ticu
ltu
ră
Gra
min
ee
LT
UR
NC
PS
FM
1A
gro
pyr
on crist
atu
m (
pir
cre
stat)
Tufă
de
asă
, de
20
-60
cm
, V-V
II8
73
83
75
47
5
2B
rachyp
od
ium
pin
natu
m (
ob
sig
ă)
Pla
ntă
cu
riz
om
i, 6
0 -
10
0 c
m,V
I-V
III
65
47
43
66
53
3B
rom
us
ere
ctu
s (o
bsi
gă)
Tufă
de
asă
de
30
-80
cm
, V-V
II8
53
83
54
46
3
4B
rom
us
inerm
is (
ob
sig
ă n
eari
stată
)S
tolo
nife
ră, 8
0-1
00
cm
,VI-
VII
8x
48
54
43
88
5B
rom
us
tecto
rum
(ob
sig
ă)
An
uală
, 20
-40
cm
de
asa
,V-V
I7
6x
53
64
55
1
6C
hry
sop
ogo
n g
ryllu
s (s
ad
ină)
Pla
ntă
cu
riz
om
i, 8
0-1
00
cm
, VI-
VII
77
37
3-
--
45
7C
yno
do
n d
acty
lon (
pir
ul g
ros)
Sto
lon
ife
ră, 1
0-3
0, V
I-V
III
87
3x
5-
--
62
8D
anth
onia
pro
vincia
lis (
dan
ton
ie)
Tufă
, 30
-60
cm
, V-V
II8
74
53
44
44
3
9Fest
uca p
seud
ovi
na (
păiu
şcă)
Tufă
de
asă
, 20
-35
cm
, V-V
II8
73
81
64
45
4
10
Fest
uca r
up
ico
la (
păiu
ş d
e s
ilvo
ste
pă)
Tufă
de
asă
, 25
-70
cm
, V-V
II8
73
82
77
75
5
11
Fest
uca v
ale
siaca (
păiu
ş st
ep
ic)
Tufă
de
asă
, 25
-40
cm
,V-V
II
87
28
27
77
53
12
Ko
ele
ria m
acra
nth
a (
iarb
a d
e p
reri
e)
Tufă
de
asă
, 20
-50
cm
,V-V
III
76
37
24
32
42
13
Phle
um
phle
oid
es
(tim
oft
ică d
e d
eal)
Tufă
rară
, 50
-70
cm
, VI-
VII
85
28
2-
--
63
14
Po
a a
ngust
ifolia
(fi
ruță
de
ste
pă)
Tufă
, 30
-70
cm
, V-V
I7
53
x4
--
-7
5
15
Po
a b
ulb
osa
(fi
ruța
cu
bu
lbi)
Tufă
rară
, 15
-30
cm
, IV
-VII
87
3x
1-
--
61
16
Stip
a p
ennata
(co
lilie
)Tu
fă d
easă
50
-80
cm
, V-V
I8
72
72
23
34
3
17
Vulp
ia m
yuro
s (f
ulf
ucă)
An
uală
, 20
-40
cm
, V-V
III
87
2-
3-
--
42
+A
gro
stis
cap
illaris
(1 G
oF
a), A
nth
oxa
nth
um
od
ora
tum
(2
Go
Fa), B
riza
med
ia (
3 G
oF
a), C
yno
suru
s crist
atu
s (4
Go
Fa),
Op
inii
1420
16
INSE
CTIC
IDE
46
FII M
ÂNDRU
DE
CULT
URI
LE T
ALE.
SPUNE
ADIO
DĂU
NĂT
ORI
LOR.
Cor
agen
® pro
tejea
ză ca
rtofi i
, pru
nele,
mer
ele și
stru
gurii
împo
triva
unu
i spe
ctru
larg
de d
ăună
tori.
Efi c
ient ș
i de l
ungă
dur
ată,
asig
ură o
pro
tecţ
ie ex
celen
tă a
cultu
rilor
, acţ
ionâ
nd as
upra
ouălo
r, lar
velo
r și a
dulţi
lor, u
tilizâ
nd d
oze r
edus
e la h
ecta
r.Si
gur p
entru
om
și m
ediu
l înc
onju
răto
r, pr
oteje
ază
ento
mof
auna
util
ă, se
înca
drea
ză p
erfe
ct în
pro
gram
ele d
e co
mba
tere
in
tegr
ată
(IPM
- I
nteg
rate
d Pe
st M
anag
emen
t) și
com
bate
rea
rezis
tenţ
ei dă
unăt
orilo
r (I
RM -
Ins
ectic
ide
Resis
tanc
e M
anag
emen
t).
® și T
M su
nt m
ărci
înre
gistr
ate a
le co
mpa
niilo
r DuP
ont d
e Nem
ours
și co
mpa
niilo
r afi l
iate
. Îna
inte
a oric
ărei
util
izăr
i, ci
tiţi c
u at
enţie
instr
ucţiu
nile
de p
e etic
heta
care
înso
ţeșt
e pro
dusu
l. U
tiliz
aţi p
rodu
sele
pen
tru
prot
ecţia
pla
ntel
or în
sigu
ranţ
ă con
form
legi
slaţie
i și r
egle
men
tăril
or în
vigo
are
DuPo
nt™ C
orag
en®
INSE
CT C
ONTR
OL
Pow
ered
by
Nr
crt
Sp
ecii f
ura
jere
Însu
șir
i m
orf
olo
gic
e ș
i
bio
log
ice
Ind
ici fa
cto
ri
eco
log
ici
Însu
șir
i
pra
ticu
ltu
ră
Leg
um
ino
ase
LT
UR
NC
PS
FM
18
Lo
tus
co
rnic
ula
tus
(gh
izd
ei)
Tulp
ină 2
0-4
0 c
m, V
-IX
7x
47
46
44
86
19
Med
icago
falc
ata
(lu
ce
rna g
alb
en
ă)
Tulp
ină 4
0-7
0 c
m, V
-IX
86
39
35
22
76
20
Med
icago
sativ
a (
luce
rna a
lbast
ră)
Tulp
ină 6
0-8
0 c
m, V
-X8
53
93
72
29
9
21
Melil
otu
s o
ffic
inalis
(su
lfin
a g
alb
en
ă)
Bia
nu
ală
, 1-1
,2 m
, VI-
IX8
53
8x
35
56
7
22
Ono
bry
chis
vic
iifo
lia (
sparc
eta
)Tu
lpin
ă 3
0-7
0 c
m, V
I-V
III
87
38
36
22
88
23
Trifo
lium
cam
pest
re (
trif
oi g
alb
en
)A
nu
ală
, 15
-30
cm
, V-I
X8
54
x6
64
47
3
Alte f
am
ilii
LT
UR
NC
PS
FM
24
Achill
ea s
eta
cea (
co
ad
a ș
ori
ce
lulu
i)Tu
lpin
ă, 2
0-4
0 c
m, V
I-V
III
97
27
16
--
-2
25
Card
aria d
rab
a (
urd
a v
acii)
Tul p
ină 2
0-5
0 c
m, V
-VI
77
37
63
34
42
26
Cap
sella
burs
a p
ast
oris
(tra
ista
cio
b.)
An
uală
20
-40
cm
, IV
-VII
7x
xx
73
76
42
27
Care
x hum
ilis
(ro
go
z d
e s
tep
ă)
Tufă
, 2-1
0 c
m, I
II-I
V7
53
83
44
44
1
28
Care
x p
raeco
x (r
og
oz)
Tulp
ină 1
5-3
0 c
m, I
V-V
I9
63
x3
38
84
1
29
Daucus
caro
ta (
mo
rco
v să
lbatic)
An
uală
30
-10
0 c
m, V
I-IX
86
4x
46
34
63
30
Dia
nth
us
cart
husi
ano
rum
(g
aro
fiță
)Tu
lpin
ă 3
0-6
0 c
m, V
I-V
III
85
47
23
44
42
31
Echiu
m v
ulg
are
(ia
rba ş
arp
elu
i)B
ian
uală
, 20
-70
cm
, VI-
VII
I9
7x
x4
23
24
3
32
Galiu
m v
eru
m (
sân
zie
ne
)Tu
l pin
ă 3
0-8
0 c
m, V
I-V
III
75
47
35
44
52
33
Salv
ia p
rate
nsi
s (jale
ș)Tu
lpin
ă 3
0-7
0 c
m, V
-VII
86
48
45
33
43
34
Thym
us
zygio
ides
(cim
bri
șor
de
ste
pă)
Tulp
ină, 3
-10
cm
, V-V
II9
72
82
--
-4
1
Sp
ecii d
ău
năto
are
Co
vo
r ie
rbo
sL
TU
RN
CP
SF
M
35
Bo
trio
chlo
a is
chaem
um
(b
ărb
oasă
)Tu
fă r
ară
, 20
-60
cm
, VII-X
97
3x
3-
--
3-
36
Cala
magro
stis
ep
igeio
s (t
rest
ioară
)P
lan
tă c
u r
izo
mi,
60
-15
0 c
m, V
I-V
II
75
xx
72
43
3-
37
Card
uus
nuta
ns
(ciu
lin)
Bia
nu
al,
50
-15
0 c
m, V
I-V
III
8x
38
73
73
3-
38
Carp
inus
orienta
lis (
cărp
iniță)
Arb
ore
, 3-7
m, I
II-I
V8
93
xx
19
93
-
39
Carlin
a v
ul g
aris
(cașu
l po
pii)
Bia
nu
ală
, 10
-30
cm
, VII
I-IX
76
4x
33
43
3-
40
Cra
taegus
mo
no
gyn
a (
păd
uce
l)A
rbu
st, 2
-5 m
, V-V
I7
54
83
15
93
-
41
Ele
agnus
angust
ifolia
(să
lcio
ară
)A
rbu
st, 3
-7 m
, VI
--
--
--
--
3-
42
Querc
us
cerr
is (
ce
r) -
pu
ieți
Arb
ore
, 30
m în
ălțim
e6
84
xx
13
93
-
43
Querc
us
pub
esc
ens
(ste
jar
pu
fos)
Arb
ore
, 4-1
5 m
înălțim
e
77
37
x1
39
3-
44
Querc
us
rob
ur
(ste
jar)
- p
uie
țiA
rbo
re, +
40
m în
ălțim
e7
6x
xx
13
93
-
45
Lig
ust
rum
vulg
are
(le
mn
câin
esc
)A
rbu
st, 1
-5 m
, VI-
VII
76
x7
x2
89
3-
46
Pru
nus
s pin
osa
(p
oru
mb
ar)
Arb
ust
, 1-3
m, I
V-V
75
xx
x3
59
3-
47
Rham
nus
cath
art
ica (
veri
gari
u)
Arb
ust
, 4-6
m, V
-VII
68
3x
x1
39
3-
48
Ro
sa c
anin
a (
măcie
ș)A
rbu
st, 1
-3 m
, VI-
VII
85
4x
x1
49
3-
49
Sam
bucus
eb
ulu
s (b
oz)
Tul p
ini,
50
-20
0 c
m, V
I-V
II8
65
88
--
-3
-
50
Stip
a c
ap
illata
(co
lilie
)Tu
fă d
easă
, 50
-80
cm
, VII-V
III
87
28
22
33
3-
Pro
du
se a
nim
ale
51
Art
em
isia
aust
riaca (
pe
linița)
Tulp
ină 2
0-6
0 c
m, V
II-I
X9
73
84
26
12
-
52
Ono
po
rdo
n a
canth
ium
(sc
ai m
ăg
ăre
sc)
Bia
nu
al,
10
0-2
00
cm
, VII-V
III
65
57
73
63
2-
53
Thla
s pi a
rvense
(p
un
gu
liță)
An
uală
, 15
-40
cm
, IV
-VI
65
57
73
63
2-
54
Xanth
ium
str
um
arium
(co
rnu
ți)
An
uală
, 40
-10
0 c
m, V
II-X
87
57
62
-8
2-
Toxic
e
55
Ad
onis
vern
alis
(ru
șcu
ță)
Pla
ntă
de
10
-40
cm
, IV
-V7
63
71
58
81
-
56
Co
ronill
a v
aria (
co
ron
iște
)P
lan
tă d
e 2
0-1
20
cm
, VI-
VII
I7
54
93
37
-1
-
57
Chelid
oniu
m m
aju
s (r
ost
op
asc
a)
Pla
ntă
de
30
-60
cm
, V-I
X
66
58
8-
--
1-
58
Eup
ho
rbia
nic
aeensi
s (lap
tele
câin
elu
i)P
lan
tă d
e 1
0-8
0 c
m, V
-VII
I9
72
72
--
-1
-
59
Hyp
ericum
perf
ora
tum
(p
oja
rniţă)
Pla
ntă
de
30
-60
cm
, VI-
IX7
x4
xx
34
41
-
60
Verb
asc
um
phlo
mo
ides
(lu
mân
ări
că)
Bia
nu
al,
90
-12
0 c
m, V
I-X
86
48
63
23
1-
1620
16
Op
inii
PA
CH
ET C
OM
BO
RE
KO
RD
™L
a 1
0 p
ach
ete
RE
KO
RD
™ c
um
păra
te, p
rim
ești
gra
tuit
1 p
achet
RE
KO
RD
™ +
1 k
g S
torm
® P
elle
ts
OOOOOO nnn
oouuăă
ooofffeer
ttăăBB
AASSFF!
Ac
um
po
ţi s
ă a
i la
nu
ri d
e p
oru
mb
să
nă
toa
se
și d
ep
ozit
e c
ura
te!
Pro
dusu
l STO
RM
® P
elle
ts e
ste
un ro
dent
icid
antic
oagu
lant
des
tinat
com
bate
rii ş
obol
anilo
r şi ş
oare
cilo
r
din
spaţ
iile d
e de
pozi
tare
.
Uti
liza
ți c
u p
rec
au
ție
pro
du
se
le fi
tosa
nit
are
. C
itiț
i în
totd
ea
un
a e
tic
he
ta ș
i in
form
ați
ile
de
sp
re p
rod
us în
ain
te d
e u
tiliza
re.
Ate
nți
e la
sim
bo
luri
le ș
i in
dic
ați
ile
de
pe
ric
ol.
Pac
hetu
l RE
KO
RD
™ c
omba
te b
urui
enile
din
cul
tura
de
poru
mb,
în p
oste
mer
genţ
ă, p
rintr-
o si
ngur
ă ap
licar
e!
1 P
ache
t REK
OR
D™
con
ţine:
- K
elvi
n® T
op :
5 L
- C
ambi
o® :
10 L
- D
ash®
HC
: 3 L
1 pa
chet
est
e de
stin
at p
entr
u 5
ha.
Inte
rnat
iona
l Win
e C
onte
st B
ucha
-re
st (I
WC
B) s
e țin
e an
ul a
cest
a la
...
Focș
ani,
în ju
dețu
l Vra
ncea
. Vă
rețin
at
enția
cu
cîte
va c
onsi
dera
ții le
gate
de
ace
st fa
pt.
La f
el c
um
Concours
Mondia
l du V
in
Bru
xelle
s, c
el m
ai m
are
concu
rs in
ter-
naţional d
e v
inuri d
in lu
me, s
e ț
ine u
n
an în
tr-u
n lo
c și
urm
ăto
rul î
n a
ltul (
anul
ace
sta la
Plo
vdiv
, Bulg
aria, a
nul t
recu
t a
fost
la J
eso
lo, I
talia
), și
IWC
B (In
tern
a-
tional
Win
e C
onte
st B
uch
arest
) –
Con-
curs
ul I
nte
rnaţ
ional
de V
inuri
Bucu
reşt
i
dore
ște, p
ur
și s
implu
, să
fie m
ai a
pro
ape
de z
onele
viti
cole
ale
țăr
ii.
Benefic
iile s
unt cu
dublu
sens.
Câș
tigă
și ju
rații
(m
ai a
les
cei d
in s
trăi
năt
ate),
dar
câș
tigă,
înm
iit m
ai m
ult,
podg
ore
-
nii
din
aria
de d
esf
ășura
re a
com
petiţ
iei.
În a
nii
trecu
ți, c
ând c
oncu
rsul s
e ţin
ea
la B
ucu
reşt
i, din
cau
za in
fras
truct
urii
pe
care
o c
unoaș
tem
, pute
am „eva
da”
din
Bucu
reșt
i, cu
jura
ţii ş
i zia
riştii
rom
âni ş
i
stră
ini,
doar
căt
re D
eal
u M
are...
Foar
te
frum
os
o d
ată,
de d
ouă
ori.
..
IWC
B, o
șansă
pentr
u R
om
ânia
OIV
(O
rgan
izaţ
ia In
tern
aţio
nal
ă a
Vie
i şi
Vin
ulu
i), c
u s
ediu
l la
Par
is, e
ste c
el m
ai
înal
t fo
r in
tern
ațio
nal
al d
om
eniu
lui v
itivi
-
nic
ol,
o e
ntit
ate c
are, p
rin a
ctiv
itate
a sa
, a
dus
la u
nifi
care
a pro
cedeelo
r ac
cepta
te
în v
ie ș
i vin
ifica
ție, a
meto
delo
r de e
va-
luar
e ș
i a în
treg
ulu
i pac
het le
gis
lativ
în
priv
ința
vin
ulu
i.
Pra
ctic
, știi
nța
, exp
ert
iza,
auto
ritat
ea
sunt
adunat
e la
OIV
. Ace
st o
rgan
ism
are
sub c
ontr
ol 2
0 d
e li
cențe
pentr
u tot at
â-
tea
concu
rsuri
pe tot g
lobul.
Unul d
intr
e
acest
ea
est
e IW
CB
.
IWCB
, iti
nera
ntC
ĂTĂ
LIN
PĂ
DU
RA
RU
Aco
rdar
ea
și m
ențin
ere
a lic
ențe
i țin
de
subsc
riere
a în
tota
litat
e la
norm
ele
OIV
,
oric
e fel d
e a
bat
ere
atr
ăgân
d p
ierd
ere
a
stat
utu
lui d
e c
oncu
rs c
ert
ifica
t.
Pe s
curt
, o c
om
petiț
ie O
IV, a
șa c
um
est
e
IWC
B, p
resu
pune:
• Ju
rizare
„în
orb
”. D
eci
, nic
iun ju
rat nu
cunoaș
te id
entit
atea
vinuril
or
eva
luat
e.
• E
xclu
dere
a n
ote
lor
extr
em
e. M
e-
dia
se f
ace d
upă
ce n
ota
cea
mai
mar
e ș
i nota
cea
mai
mic
ă au
fost
eli-
min
ate, a
stfe
l încâ
t eve
ntu
ale în
cer-
cări
de f
avoriz
are s
au d
e p
enal
izar
e
rău-inte
nțio
nat
e s
ă fie
exc
luse
.
• C
om
poziția
juriulu
i. În
concu
rs s
unt
mai
multe
„pan
elu
ri” (co
mis
ii) d
e c
âte
cinci
mem
bri.
Tre
i din
tre a
ceșt
ia, p
e f
i-
eca
re p
anel,
sunt ju
rați
care
nu p
rovi
n
din
țar
a org
aniz
atoar
e. E
ste a
nih
ilată
posi
bili
tate
a ca
țar
a g
azdă
să îș
i fav
o-
rizeze
vin
uril
e.
• Ju
rizare
a s
e face e
lectr
onic
, pe ta-
ble
te ş
i cu a
juto
rul u
nui s
oft
cre
at d
e
staf
f-ul I
WC
B, p
e c
riterii
bin
e s
tabi-
lite, c
u o
secv
enția
litat
e o
blig
atorie
,
bin
e c
uan
tific
ată
pentr
u a
spect
, mi-
ros,
gust
, ech
ilibru
. Nu e
xist
ă nic
io p
o-
sibili
tate
pentr
u u
n ju
rat să
iasă
din
acest
tip
ar s
au s
ă nu îș
i just
ifice
eve
n-
tual
ele
apre
cieri
care
ies
din
media
conse
nsu
ală.
• D
in tota
lul v
inuril
or
care
obțin
punct
aj
de m
edal
ie, d
oar
30%
(în
ord
ine d
es-
cresc
ătoar
e)
prim
esc
dis
tincț
ii, p
en-
tru a
nu r
isca
o e
ventu
ală
„infla
ţie” de
pre
mii.
Vin
uril
e s
unt su
puse
unei „
lote
rii” prin
care
200 d
e p
robe a
jung
la la
bora
tor.
Opera
țiunea
est
e r
epeta
tă la
șas
e lu
ni
cu a
cele
ași v
inuri,
dar
, de a
ceas
ta d
ată,
achiz
iționat
e d
in p
iață
. Est
e lu
pta
IWC
B
împotr
iva
pro
bei d
e la
„buto
iul m
ic”.
Un
core
spondent al
antid
oppin
g-u
lui d
in
sport
ul d
e p
erf
orm
anță
. Vin
uril
e m
ari
ale lu
mii
au p
reț și
noto
rieta
te p
entr
u c
ă
trec
prin
ace
ste f
urc
i cau
din
e. M
ai e
xist
ă,
din
păc
ate, p
roducă
tori
rom
âni c
are
cred c
ă se
poat
e a
jung
e în
vâr
f oco
lind
com
petiț
ia. N
u s
e p
oat
e.
De
ce
V
rancea
?N
u ș
tiu c
um
se v
ede d
in in
terio
r, dar
Vra
nce
a, p
rivită
prin
och
ii lo
cuito
rilor
al-
tor
județe
, stâ
rneșt
e a
dm
irație
. E u
n d
i-
nam
ism
al u
ltim
ilor
20 d
e a
ni c
are, s
igur,
pentr
u u
nii
poat
e p
ărea
încă
depar
te d
e
ideal
. Prin
com
par
ație
cu a
lte ju
dețe
cu
acele
ași r
esu
rse, V
rance
a s-
a „m
ișca
t”
foar
te b
ine.
Neaj
unsu
rile p
recu
m d
ensi
tate
a în
că
mic
ă de c
ram
e n
oi,
vânza
rea
de v
in la
mar
gin
ea
stră
zii (
și d
e a
ici u
n m
inus
de
bra
ndin
g)
au f
ost
asu
mat
e d
e c
ătre
Con-
siliu
l Județe
an, i
ar g
ăzduire
a unui a
stfe
l
de e
venim
ent m
ajor,
cu im
pac
t naț
ional
și in
tern
ațio
nal
, poat
e f
ace c
a m
ulte
lu-
cruri
să s
e s
chim
be.
Țin
să
fac
o r
eco
man
dar
e g
enera
lă, n
ele
-
gat
ă de IW
CB
. Județe
car
e n
u d
ețin
pe-
trol,
gaz
e, n
u a
u ie
șire
la D
unăr
e s
au la
-
Mar
ea
Neag
ră, c
are, m
ai p
e r
om
âneșt
e,
nu b
enefic
iază
de a
vanta
jele
unor
re-
surs
e s
peci
ale, s
e p
ot tr
ansf
orm
a în
poli
ai d
om
eniil
or
creat
ive. P
rin p
lasa
-
rea
sa g
eog
rafic
ă, c
u u
n e
fort
bin
e țin
tit
în in
fras
truct
ura
speci
fică
(săl
i de c
on-
cert
e, a
mfit
eat
re în
aer
liber,
spaț
ii pentr
u
pro
ducț
ia a
rtis
tică
etc
.), V
rance
a ar
pute
a
fi g
azda
unor
man
ifest
ări c
ultu
rale
și d
e
div
ert
ism
ent ca
re s
ă ac
opere
nevo
ile tu-
turo
r ju
dețe
lor
din
jur.
IWC
B a
ting
e în
pro
porț
ii co
nsi
dera
bile
cam
toat
e ja
loan
ele
car
e m
arch
eaz
ă
pro
filul i
ndust
riei c
reat
ive: c
ultu
ră, p
ublic
itate
, com
petiț
ie, l
ois
ir, s
peci
-
fic lo
cal ș
.a.m
.d. P
ute
rea
de c
om
unic
are p
e c
are o
au, d
e p
ildă,
mem
-
brii
juriu
lui (
mai
ale
s in
vita
ții d
in s
trăi
năt
ate),
pentr
u a
fi p
usă
în s
lujb
a
popula
rizăr
ii va
loril
or
vitiv
inic
ole
ale
țăr
ii și
ale
județu
lui,
nu a
r pute
a
fi cu
mpăr
ată
decâ
t cu
un e
fort
fin
anci
ar im
ens.
Ast
ăzi,
aceas
tă f
orț
ă
o a
vem
gra
tis. P
roducă
torii
sunt prim
ii câ
știg
ați.
Viz
ita la
cra
mele
lor
nu s
e p
oat
e c
om
par
a cu
nic
iun m
ateria
l de d
ocu
menta
re trim
is p
rin
poșt
ă, f
ie e
a și
ele
ctro
nic
ă.
Prin
pre
zența
lor
aici
, ace
ste p
ers
onal
ități
atra
g a
tenția
pre
sei d
in în
-
treag
a lu
me. A
vem
, deci
, desp
re V
rance
a șt
iri o
rgan
ice. A
dău
găm
bug
ete
le n
oas
tre p
entr
u c
om
unic
are s
ă obțin
em
un m
ix e
xtre
m d
e
valo
ros.
Oenotu
rism
și s
erv
icii c
onexe
În a
cest
e c
ondiți
i, pute
m s
pune c
ă desf
ășura
rea
IWC
B în
Vra
nce
a
va în
sem
na
o p
ote
nța
re a
tutu
ror
activ
itățil
or
eco
nom
ice d
in z
onă
și c
reio
nar
ea,
în p
rem
ieră
, a u
nora
noi,
cum
ar
fi ce
le d
in in
dust
ria
osp
italit
ății, c
u a
ting
ere
la s
ubie
ctul v
in. C
u c
ât m
ai m
ulte
cra
me v
rân-
cene v
or
fi cu
nosc
ute
și s
olic
itate
să
își d
esc
hid
ă porț
ile p
entr
u o
e-
notu
rism
, cu a
tât va
fi n
evo
ie d
e m
ai m
ulți
oam
eni c
are s
ă ac
opere
dife
rite f
uncț
iuni.
Ghiz
i car
e s
ă îi
ducă
pe turiș
ti de la
o c
ram
ă la
alta
,
spaț
ii de c
azar
e c
u p
ers
onal
afe
rent,
rest
aura
nte
, inst
ruct
ori
de c
ă-
lărie
, curie
ri. T
uris
tul p
reocu
pat
de v
in (oenofil
, win
elo
ver,
win
enth
u-
sias
t) e
ste, c
onfo
rm s
tudiil
or,
adult
(într
e 2
8 ș
i 50 d
e a
ni),
abso
lvent
de ș
coli
superio
are (53%
), că
săto
rit, c
u c
opii
și c
are p
etr
ece
ace
astă
experie
nță
împre
ună
cu p
arte
neru
l de v
iață
. Ce v
reau
să
spun?
Ofe
rta
pentr
u turis
mul d
e f
amili
e tre
buie
să
fie c
om
ple
xă p
entr
u a
aduce
benefic
ii im
edia
te. A
cest
tip
de turis
t est
e in
tere
sat,
tot co
n-
form
cerc
etă
rilor,
de p
roduse
le lo
cale
, ceea
ce i-
ar p
une în
ava
nta
j și
pe m
icii
agric
ulto
ri sa
u p
roducă
tori
de p
roduse
din
lapte
și c
arne s
au,
de c
e n
u, d
e o
bie
cte d
e a
rtiz
anat
.
Apoi,
să f
im s
ince
ri, c
rede c
ineva
că
pro
sperit
atea
firm
elo
r din
județ
stă
doar
pe p
ute
rea
de a
bso
rbție
a v
rânce
nilo
r pentr
u p
roduse
le/s
er-
vici
ile lo
r? Ș
tim b
ine c
ă V
rance
a m
izeaz
ă și
pe f
luxu
l de tra
nzi
t, dar
și
pe c
onsu
mat
orii
din
într
eag
a ța
ră.
De a
ceea,
mi s
e p
are e
senția
l ca
firm
ele
din
județ ch
iar
să s
e im
plic
e
în s
prij
inul I
WC
B, p
rimin
d p
entr
u e
le ș
i pentr
u o
amenii
care
lucr
eaz
ă
o n
eaș
tepta
tă d
esc
hid
ere
naț
ional
ă și
inte
rnaț
ional
ă.
Cel p
uțin
pân
ă ac
um
, nu c
red c
ă au
fost
multe
oca
zii c
u c
are f
irmele
de a
ici s
ă îș
i îm
bunăt
ățeas
că „aw
areness
-ul”
asoci
indu-s
e c
u e
veni-
mente
de s
cară
glo
bal
ă. E
o ș
ansă
pe c
are o
evi
denție
z și
invi
t fir
mele
serio
ase s
ă pro
fite d
e e
a.
Mai
mult,
noută
țile a
cest
ei e
diți
i, în
pre
mie
ră m
ondia
lă, v
or
fi co
nse
m-
nat
e în
isto
ria m
ondia
lă a
dom
eniu
lui c
a fii
nd la
nsa
te la
Focș
ani.
Vin
ul e
ste o
resu
rsă
imensă
. Eco
nom
ică
şi id
entit
ară.
Să
îl priv
im d
in
aceas
tă p
ers
pect
ivă.
Sal
turil
e is
toric
e p
e c
are, î
n tim
p, R
om
ânia
le-a
făcu
t au
țin
ut num
ai și num
ai de a
stfe
l de in
ițiat
ive.
Îl ci
tez
pe a
cadem
icia
nul S
olo
mon M
arcu
s: „S
ă nu lă
săm
ca
timpul s
ă
vină
pest
e n
oi,
să în
cerc
ăm ș
i să
învă
țăm
să-
l înțe
leg
em
și s
ă-l s
tăpâ-
nim
. Dac
ă vr
em
să
scoat
em
Rom
ânia
din
săr
ăcie
.”
1918
2016
Pah
aru
l cu
... v
isu
ri
Aju
toar
ele
exce
pţio
nale
pen
tru
ferm
ele
de
vaci
și d
e po
rci,
do
ar p
e pr
omis
iune
a de
con
trac
tPr
oduc
ător
ii de
lapt
e pa
r să
aibă
nor
oc, d
upă
apro
-ba
rea
unui
act
nor
mat
iv c
are
mod
ific
ă și
com
plet
ea-
ză H
G 16
0/20
16 p
entr
u di
strib
uire
a su
mei
sta
bilit
e în
an
exa
la R
egul
amen
tul d
eleg
at (U
E) n
r. 20
15/1
853
al C
omis
iei d
in 15
oct
ombr
ie 2
015
de a
cord
are
a un
or
ajut
oare
exc
epţi
onal
e cu
car
acte
r tem
pora
r fer
mi-
erilo
r din
sec
toru
l cre
şter
ii an
imal
elor
, pre
cum
şi
pent
ru s
tabi
lirea
uno
r măs
uri d
e ap
licar
e a
aces
teia
, ur
mân
d să
prim
easc
ă sp
rijin
ul d
oar p
e of
erta
scr
isă
de a
con
trac
ta, f
ăcut
ă de
un
prim
cum
pără
tor.
„Avâ
nd în
ved
ere
că o
rice
livra
re d
e la
pte
crud
a u
nui
prod
ucăt
or c
ătre
un
prim
cum
pără
tor d
e la
pte
crud
tr
ebui
e să
facă
obi
ectu
l unu
i con
trac
t sc
ris în
tre
părţ
i sa
u pr
imii
cum
pără
tori
treb
uie
să fa
că o
ofe
rtă
scris
ă de
a c
ontr
acta
, prin
ace
astă
hot
ărâr
e de
guv
ern
se re
glem
ente
ază
fapt
ul c
ă, p
entr
u a
bene
fici
a de
sp
rijin
, pro
ducă
torii
pot
dov
edi c
ă su
nt în
act
ivit
ate
şi p
rin o
fert
a sc
risă
de a
con
trac
ta fă
cută
de
un p
rim
cum
pără
tor,
vala
bilă
la d
ata
depu
nerii
sol
icit
ării,
şi a
ce
l puţ
in u
nui d
ocum
ent
fisc
al c
are
să a
test
e liv
rare
a la
ptel
ui, a
fere
nt o
fert
ei d
e a
cont
ract
a”, s
e pr
eciz
ea-
ză în
tr-u
n co
mun
icat
de
pres
ă pr
imit
la re
dacţ
ie.
În c
azul
în c
are
bani
i cuv
eniţ
i pro
ducă
toril
or e
ligib
ili
din
sect
orul
lapt
elui
şi p
rodu
selo
r lac
tate
fie
depă
-şe
sc, f
ie n
u ep
uize
ază
plaf
onul
alo
cat
sect
orul
ui,
actu
l nor
mat
iv re
glem
ente
ază
mod
ul d
e re
part
izar
e a
dife
renţ
ei în
def
icit
sau
exc
es, î
n ca
drul
ace
luia
şi
sect
or, c
ătre
ace
iaşi
ben
efic
iari
elig
ibili
, rec
alcu
lân-
du-s
e cu
antu
mul
uni
tar a
loca
t pe
ben
efic
iar s
au
pe c
anti
tate
a de
pro
ducţ
ie re
aliz
ată
în p
erio
ada
de
refe
rinţă
.D
e as
emen
ea, p
rin p
reze
ntul
act
nor
mat
iv s
e m
odif
i-că
dat
a ra
tei d
e sc
him
b eu
ro –
lei,
de la
17 o
ctom
brie
la
30
sept
embr
ie 2
015.
Perio
ada
în c
are
ferm
ierii
pot
dep
une
cere
ri es
te
stab
ilită
într
e 30
mai
și 6
iuni
e 20
16, î
n ve
dere
a di
strib
uirii
într
egii
sum
e că
tre
bene
fici
arii
elig
ibili
. Pe
ntru
obţ
iner
ea a
juto
arel
or fi
nanc
iare
, pro
ducă
torii
ag
ricol
i dep
un c
erer
ea la
cen
trul
jude
ţean
al A
PIA
, re
spec
tiv
al m
unic
ipiu
lui B
ucur
eşti
, îns
oţit
ă de
doc
u-m
ente
spe
cifi
ce.
Ferm
ierii
car
e vo
r ben
efic
ia d
e aj
utoa
rele
exc
epţi
o-na
le s
unt
prod
ucăt
orii
agric
oli c
resc
ător
i de
vaci
de
lapt
e şi
pro
ducă
torii
agr
icol
i cre
scăt
ori d
e po
rcin
e.pr
oduc
ţie
min
imă
de 12
,5 t
/ha.
Pes
te 1
00.0
00 d
e ov
ine,
pre
găti
te d
e pl
ecar
e că
tre
Iord
ania
în lu
na s
epte
mbr
ieÎn
urm
a co
nsul
tăril
or c
u cr
escă
torii
de
ovin
e, m
inis
trul
Agr
icul
-tu
rii, A
chim
Irim
escu
, a a
firm
at c
ă nu
mai
puţ
in d
e 4,
5 m
ilioa
ne
de o
i pot
fi e
xpor
tate
anu
al d
e ţa
ra n
oast
ră, p
rimii
apro
xim
ativ
12
5.00
0 de
mie
i kar
akul
urm
ând
să p
lece
dej
a că
tre
Iord
ania
în
luna
sep
tem
brie
201
6, ţ
ară
în c
are
va fi
des
chis
un
cent
ru d
e ca
rant
ină
și t
riere
la 1
sept
embr
ie, a
nul a
cest
a.Po
triv
it e
stim
ărilo
r min
istr
ului
de
reso
rt, m
ilion
ul d
e oi
pre
coni
-za
t a
fi e
xpor
tat
ar p
utea
aju
nge
în a
cest
cen
tru
de t
riere
(hub
) în
per
ioad
a ur
măt
oare
. „A
m a
vut
în a
prili
e o
vizi
tă în
Iord
ania
. A
m re
ușit
ca,
împr
eună
cu
preș
edin
tele
vet
erin
arilo
r, să
pun
pe
agen
dă u
n pu
nct
extr
em d
e im
port
ant,
pra
ctic
regi
onal
izar
ea în
co
ndiţ
iile
limbi
i alb
astr
e, a
stfe
l înc
ât s
ă nu
mai
ave
m p
robl
eme
cu e
xpor
tul d
e ov
ine
pe p
iaţa
din
Iord
ania
. Am
agr
eat
aces
t pu
nct
și 10
0.00
0 de
ovi
ne d
eja
au p
leca
t că
tre
Iord
ania
”, a
afi
r-m
at A
chim
Irim
escu
.În
del
egaţ
ia d
in Io
rdan
ia a
u fo
st p
reze
nţi ș
i spe
cial
işti
i de
la
Staţ
iune
a de
Cer
ceta
re D
ezvo
ltar
e pe
ntru
Cre
șter
ea O
vine
lor
și C
aprin
elor
Pop
ăuţi
- B
otoș
ani.
Ace
știa
s-a
u în
tors
în ţ
ară
cu
veșt
i ext
raor
dina
re p
entr
u cr
escă
torii
de
ovin
e: 15
sta
te a
rabe
și
-au
desc
his
gran
iţel
e că
tre
impo
rtur
ile d
e ov
ine
din
Rom
ânia
, im
port
uri „
fără
lim
ită
de c
anti
tate
”, p
otriv
it s
puse
lor l
ui Io
nică
N
echi
for,
cres
căto
r de
ovin
e și
cer
cetă
tor î
n do
men
iu, s
peci
alis
t ca
re a
adă
ugat
că
expo
rtul
căt
re Io
rdan
ia e
ste
deja
avi
zat
prin
ce
rtif
icat
ul s
anit
ar-v
eter
inar
.Ju
deţu
l Bot
oşan
i urm
ează
să
trim
ită
pest
e 12
5.00
0 de
mie
i căt
re
zona
ara
bă, î
nsă
num
ai d
upă
fina
lizar
ea u
nui c
entr
u de
trie
re în
Io
rdan
ia, l
a în
cepu
tul l
unii
sept
embr
ie. P
otriv
it lu
i Nec
hifo
r, hu
-bu
l ior
dani
an v
a av
ea o
cap
acit
ate
de li
vrar
e zi
lnic
ă de
200
.000
de
cap
ete.
INCD
A F
undu
lea
ader
ă la
A
lianţ
a In
dust
riei
Sem
inţe
lor
Inst
itut
ul N
aţio
nal d
e Ce
rcet
are-
Dez
volt
are
Agr
icol
ă Fu
ndul
ea
(INCD
A F
undu
lea)
a a
ccep
tat
invi
taţi
a A
lianţ
ei In
dust
riei
Sem
inţe
lor d
in R
omân
ia (A
ISR
) de
a-i d
even
i mem
bru
onor
ific
. A
ISR
repr
ezin
tă, î
n ac
est
mom
ent,
apr
oxim
ativ
70%
din
pia
ţa
de s
emin
ţe d
in ţ
ara
noas
tră.
INCD
A F
undu
lea
va fi
cel
de-
al 13
-lea
mem
bru
al A
lianţ
ei ș
i si
ngur
ul in
stit
ut d
e ce
rcet
are
agric
olă
cu a
cest
sta
tut,
adu
când
, as
tfel
, în
cadr
ul a
lianţ
ei b
ogat
a sa
exp
erie
nţă
în d
omen
iul e
x-pe
rtiz
ei în
sec
toru
l sem
inţe
lor c
erti
fica
te d
in R
omân
ia. Î
mpr
eu-
nă v
or c
onti
nua
să s
usţi
nă ș
i să
prom
ovez
e in
tere
sele
sec
toru
lui
sem
inţe
lor d
in ţ
ara
noas
tră
prin
dife
ritel
e pr
oiec
te a
le a
soci
aţie
i, pr
ecum
acţ
iuni
de
info
rmar
e și
con
știe
ntiz
are
la n
ivel
ul fe
rmie
ri-lo
r şi a
l aut
orit
ăţilo
r pub
lice
din
dom
eniu
l agr
icul
turii
, med
iulu
i, să
nătă
ţii ș
i eco
nom
iei,
cu s
copu
l de
a po
pula
riza
bene
fici
ile
utili
zării
sem
inţe
lor c
erti
fica
te.
Ști
ri
2020
16
Ro
mân
ia r
iscă s
ă p
iard
ă în
urm
ăto
rii t
rei a
ni ş
i fo
nd
u-
rile
eu
rop
en
e d
in P
ND
R u
tiliz
ate
de
ja în
infr
ast
ructu
ra
secu
nd
ară
de
irig
aţii,
fap
t p
en
tru
care
Co
aliţ
ia p
en
tru
De
zvo
ltare
a R
om
ân
iei (
CD
R)
a c
eru
t au
tori
tăţilo
r să
acce
lere
ze im
ple
me
nta
rea L
eg
ii p
rivi
nd
infr
ast
ructu
ra
pri
ncip
ală
de
irig
aţii,
pro
mu
lgată
în n
oie
mb
rie
20
15
.
„Ave
m o
Le
ge
a ir
igaţiilo
r, L
eg
ea 2
69
, care
pre
ved
e
alo
care
a u
nu
i mili
ard
de
eu
ro d
e la
bu
ge
tul d
e s
tat
în
urm
ăto
rii c
inci a
ni,
cu
14
5 d
e m
ilio
an
e d
e e
uro
în 2
01
6
pe
ntr
u in
frast
ructu
ra p
rin
cip
ală
, cu
o c
reşt
ere
de
17
%
în f
iecare
an
. Din
păcate
, de
şase
lun
i de
cân
d s
-a p
ro-
mu
lgat
leg
ea, s
-a s
tat
de
ge
ab
a. A
nu
l ace
sta e
ste
pie
r-
du
t şi
nu
se
po
t ve
de
a m
ăsu
rile
imp
lem
en
tate
. Am
dis
-
cu
tat
cu
pre
mie
rul ş
i cu
min
istr
ul A
gri
cu
ltu
rii ş
i ni s
-a
pro
mis
că s
e v
a a
cce
lera
imp
lem
en
tare
a. I
me
dia
t d
up
ă
jum
ăta
tea lu
nii
mai,
ni s
e v
or
co
mu
nic
a d
eciz
iile
luate
de
gu
vern
pe
ntr
u im
ple
me
nta
rea L
eg
ii ir
igaţiilo
r”, a
de
-
cla
rat
pre
şed
inte
le A
gri
cu
ltu
re T
ask
Fo
rce
, din
cad
rul
Co
aliț
iei p
en
tru
De
zvo
ltare
a R
om
ân
iei,
Cam
elia
Șu
cu
.
Pe
de
altă p
art
e, J
ean
Valv
is, e
x-co
ord
on
ato
rul A
gri
-
cu
ltu
re T
ask
Fo
rce
, a s
ub
linia
t că R
om
ân
ia n
u d
eţin
e
un
co
nce
pt
de
irig
aţii l
a n
ive
l naţio
nal,
iar
pro
ce
sul d
e
imp
lem
en
tare
est
e d
ific
il. „
Nu
vre
au
să in
tru
într
-un
bla
-bla
bir
ocra
tic le
gal,
dar
eu
cre
d c
ă t
reb
uia
u o
de
-
ciz
ie a
co
mis
iei p
arl
am
en
tare
, o h
otă
râre
de
gu
vern
şi
Impl
emen
tare
a Le
gii p
rivi
nd
infr
astr
uctu
ra p
rinc
ipal
ă de
ir
igaț
ii tr
ebui
e ac
cele
rată
ION
EL V
ĂD
UV
A
o d
eciz
ie d
e s
tab
ilire
de
pri
ori
tăți a
le in
vest
iţiil
or
pu
blic
e p
en
tru
a
alo
ca a
ce
şti b
an
i cât
mai r
ep
ed
e. C
ân
d a
m c
itit p
roce
sul,
am
co
n-
stata
t că t
reb
uie
sim
plif
icată
pro
ce
du
ra. A
vem
un
me
saj p
ozi
tiv
şi e
ste
po
sib
il ca p
rim
ele
licitaţii p
ub
lice
să le
ve
de
m în
ace
st a
n.
De
ase
me
ne
a, i
de
ntifi
căm
o p
rob
lem
ă m
ajo
ră -
şi a
nu
me
că n
u
exi
stă o
str
ate
gie
, un
co
nce
pt
de
irig
aţii,
nu
exi
stă la
niv
el d
e ţ
ară
un
text
în c
are
să s
e s
pu
nă c
um
tre
bu
ie f
ăcu
te ir
igaţiile
în R
om
â-
nia
. Est
e in
ad
mis
ibil
să n
u f
ie u
n c
on
ce
pt
pe
ntr
u in
frast
ructu
ra ir
i-
gaţiilo
r. P
ers
on
al,
am
insi
stat
la c
inci-
șase
min
iştr
i ai A
gri
cu
ltu
rii:
red
acta
ţi u
n c
on
ce
pt
de
irig
aţii l
a n
ive
l de
ţară
”, a a
firm
at
Valv
is.
Fost
ul m
inis
tru
D
anie
l C
onsta
nti
n îl
ata
că
pe A
chim
Iri
mescu
în
pro
ble
ma iri
gați
ilo
rM
inis
trul A
gricu
lturii î
n e
xerc
ițiu
, Ach
im Ir
imesc
u, a
fost
taxa
t
de c
ătr
e e
x-m
inis
trul D
anie
l Const
antin p
e s
ubie
ctul b
loca
rea
inve
stițiil
or
în d
om
eniu
l irig
ațiilo
r. C
onst
antin s
usț
ine c
ă d
eși
Leg
ea
irig
ațiilo
r nr.
269/2
015, p
ublic
ată
în M
onitoru
l Ofici
al î
n d
ata
de 1
2
Eve
nim
ent
2220
16
noie
mbrie 2
015, p
reve
dea c
ă, î
n t
erm
en d
e m
axi
mum
30 d
e z
ile d
e
la in
trare
a în
vig
oare
, Min
iste
rul A
gricu
lturii a
vea o
blig
ația s
ă p
ro-
move
ze h
otă
râre
a d
e g
uve
rn p
entr
u s
tabili
rea n
orm
elo
r m
eto
dolo
-
gic
e d
e a
plic
are
, „m
inis
trul A
gricu
lturii n
u a
avu
t nic
io p
roble
mă s
ă
înca
lce le
gea ș
i să n
u r
ealiz
eze
nic
i până a
stăzi
norm
ele
de a
pli-
care
”. M
ai m
ult d
ecâ
t atâ
t, m
inis
trul I
rim
esc
u a
resp
ins,
în m
om
en-
tul a
pro
bării b
ug
etu
lui p
entr
u a
nul 2
016, a
loca
rea f
inanci
ară
pentr
u
refa
cere
a in
frast
ruct
urii p
rinci
pale
de ir
igații.
„Ace
st lu
cru l-
a f
ăcu
t
pentr
u c
ă n
u r
ealiz
ase
Str
ate
gia
sect
oru
lui d
e ir
igații,
așa
cum
pre
-
vede le
gea, d
eși
i-am
înm
ânat-
o la
pre
dare
a m
andatu
lui.
A în
cerc
at
să m
otive
ze c
ă v
rea s
ă g
ândeasc
ă u
n a
lt s
iste
m, c
u u
tiliz
are
a a
pei
din
lacu
rile
de a
cum
ula
re c
u r
ol h
idro
tehnic
, dar
până în
pre
zent
nu a
într
eprins
nim
ic în
ace
st d
om
eniu
. Mai m
ult, p
rin in
term
ediu
l
ace
stei s
trate
gii,
tre
buia
act
ualiz
ată
list
a c
u a
menajă
rile
de ir
igații
viabile
ela
bora
tă în
2010, î
n b
aza
căre
ia O
rganiz
ațiile
Utiliz
ato
rilo
r
de A
pă p
entr
u Ir
igații s
unt
elig
ibile
pentr
u f
inanța
re d
in f
onduri e
u-
ropene. D
eși
situația a
ctualiz
ată
a a
cest
or
am
enajă
ri e
ste f
inaliz
ată
din
2015, a
ceast
a n
u a
fost
apro
bată
prin S
trate
gia
sect
oru
lui d
e
irig
ații,
iar
o b
ună p
art
e d
in O
UA
I sunt
oprite
din
acc
esa
rea d
e f
on-
duri e
uro
pene”,
afirm
ă D
anie
l Const
antin.
Asig
ură
rile
și cerc
eta
rea
, al
te p
riorit
ăți a
le
Ag
ricultu
re T
ask
Forc
eÎn
privi
nţa
asi
gură
rilo
r ag
rico
le, C
oaliţ
ia p
entr
u D
ezv
olta
rea R
om
ânie
i
susţ
ine c
reare
a d
e f
onduri m
utu
ale
care
să în
locu
iasc
ă p
lăţil
e d
in
alte
surs
e, î
n c
az
de c
ata
stro
fe n
atu
rale
neaco
perite
de a
sig
ura
tori.
CD
R c
onsi
deră
nece
sară
resp
ect
are
a li
bere
i concu
renţe
în r
aport
cu in
dust
ria d
e a
sig
ură
ri, î
n c
eea c
e p
rive
şte f
olo
sire
a s
ubve
nţii
lor
dis
ponib
ile d
in p
art
ea U
niu
nii
Euro
pene ş
i a s
tatu
lui r
om
ân. G
ru-
pul d
e lu
cru p
entr
u A
gricu
ltură
consi
deră
că d
eci
ziile
ese
nţia
le p
e
ace
ast
ă tem
ă ţin
de n
um
ăru
l de f
onduri, d
e c
ara
cteru
l oblig
ato
riu, d
e
part
icip
are
a s
tatu
lui ş
i de m
odelu
l de g
uve
rnanţă
.
Nu în
ulti
mul r
ând, C
DR
consi
deră
nece
sare
o m
ai b
ună p
rom
ova
re
a e
duca
ţiei î
n d
om
eniu
l ag
rico
l, re
vita
lizare
a li
ceelo
r de p
rofil,
pe m
o-
delu
l învă
ţăm
ântu
lui d
ual,
pre
cum
şi s
tabili
rea d
e p
riorită
ți în
rest
ruc-
tura
rea c
erc
etă
rii d
in a
gricu
ltură
.
Refe
rito
r la
act
ivita
tea în
CD
R, p
rin T
ask
Forc
e p
e A
gricu
ltură
, Mo-
nik
a P
uiu
, direct
or
genera
l NH
R A
gro
part
ners
, a p
reci
zat că
adoră
munca
din
gru
pul d
e lu
cru ș
i că a
re m
ulte
de în
văța
t, în
speci
al p
e
zona d
e c
adast
ru. „
Eu lu
crez
pentr
u N
HR
Ag
ropart
ners
,
dar
în T
ask
Forc
e A
gricu
ltură
am
fost
prim
ită p
rin A
m-
basa
da A
ust
riei ș
i îm
i pla
ce m
unca
ast
a. N
e în
tâln
im, n
e
împin
gem
de la
spate
unii
pe a
lții,
dis
cută
m ș
i într
e n
oi.
Eu, p
ers
onal,
am
de în
văța
t și
sper
să a
m ș
i un p
ic d
e
influență
însp
re b
ine p
entr
u d
ezv
olta
rea a
gricu
lturii d
in
Rom
ânia
”, a a
firm
at M
onik
a P
uiu
, ofici
al C
DR
care
și-a
asu
mat,
ală
turi d
e J
ean V
alv
is, r
ezo
lvare
a p
roble
mei c
a-
dast
rulu
i. „L
a c
adast
ru, p
ract
ic a
m în
ceput în
Task
Forc
e,
de a
cum
tre
i ani,
să îm
pin
gem
în toate
posi
bile
le d
irecț
ii
auto
rită
țile, a
stfe
l încâ
t să
se r
ezo
lve p
roble
ma. N
u v
reau
să s
pun c
ă d
oar
noi a
m f
ăcu
t tr
eabă, d
ar
în c
iuda p
roble
-
melo
r în
tâm
pin
ate
la tot pasu
l, to
tuși
, cu p
ași
mic
i, dar
si-
guri, s
-a m
ers
înain
te. A
vem
o in
tenție
de le
ge, o
pro
pu-
nere
care
est
e p
e s
ite-u
l Min
iste
rulu
i Dezv
oltă
rii,
dar
eu
zic
că d
acă
nu n
e u
nim
forț
ele
, dacă
lăsă
m p
resi
unea, m
ai
lentă
va f
i dezv
olta
rea”,
a m
ai s
pus
doam
na P
uiu
.
Gru
pul d
e lu
cru p
entr
u A
gricu
ltură
din
cadru
l Coaliţ
iei
pentr
u D
ezv
olta
rea R
om
ânie
i se r
euneşt
e d
e p
est
e tre
i
ani p
entr
u a
dis
cuta
şi p
ropune s
olu
ţii c
oncr
ete
la p
ro-
ble
me d
e in
tere
s co
mun ş
i public
din
sfe
ra a
gricu
lturii.
În p
reze
nt,
Gru
pul d
e lu
cru e
ste în
dia
log
desc
his
cu a
u-
torită
ţile d
esp
re c
adast
rare
a tere
nurilo
r ag
rico
le, d
ezv
ol-
tare
a in
frast
ruct
urii d
e ir
igaţii
, asi
gură
rile
ag
rico
le ş
i edu-
caţie
şi c
erc
eta
re în
ag
ricu
ltură
şi m
onito
rize
ază
pro
gre
sul
imple
mentă
rii m
ăsu
rilo
r în
ace
ste d
om
enii.
Coaliţ
ia e
ste o
iniţi
ativ
ă p
riva
tă, a
polit
ică, c
onst
ruită
ca u
n
aco
rd d
e c
ola
bora
re p
rin p
art
icip
are
a c
ole
ctiv
ă a
mem
-
brilo
r să
i. M
em
brii C
oaliț
iei c
ontr
ibuie
volu
nta
r cu
resu
r-
sele
și e
xpert
iza n
ece
sară
form
ulă
rii u
nor
opin
ii co
mune
cu p
rivi
re la
polit
ici p
ublic
e c
u im
pact
asu
pra
mediu
lui d
e
afa
ceri. C
oaliț
ia r
euneșt
e 4
5 d
e o
rganiz
ații
sau m
em
bri
aso
ciați.
„S
copul C
oaliţ
iei e
ste d
e a
ofe
ri o
bază
coere
ntă
pentr
u c
onsu
ltare
cu G
uve
rnul ș
i alte
inst
ituţii
public
e p
e
tem
e c
are
au im
pact
asu
pra
clim
atu
lui e
conom
ic ș
i de
afa
ceri d
in R
om
ânia
”, se
pre
cize
ază
în d
ocu
mentu
l de
pozi
ție a
l CD
R.
Coord
onare
a C
oaliţ
iei e
ste a
sig
ura
tă d
e u
n c
onsi
liu d
i-
rect
or
form
at din
pre
ședin
ţii ș
i vic
epre
ședin
ții A
soci
ație
i
Oam
enilo
r de A
face
ri d
in R
om
ânia
(A
OA
R),
Cam
ere
i de
Com
erț
Am
erica
ne în
Rom
ânia
, (A
mC
ham
), C
am
ere
i de
Com
erț
Fra
nce
ze în
Rom
ânia
(C
CIF
ER
), C
am
ere
i de
Com
erț
și I
ndust
rie R
om
âno-G
erm
ană (
AH
K),
Consi
liu-
lui I
nve
stito
rilo
r S
trăin
i (F
IC)
și R
om
ania
n B
usi
ness
Lea-
ders
(R
BL
).
25
vor
mai m
ult p
lăți d
irect
e (
bunăst
are
),
decâ
t in
vest
iții.
El a
ară
tat
cu d
eg
etu
l cătr
e z
ona d
e
ag
rom
ediu
, unde d
in 2
50 d
e m
ilioane
de e
uro
inte
res
din
part
ea f
erm
ierilo
r,
abia
16 m
ilioane d
e e
uro
au f
ost
plă
-
tite
, în c
ondițiil
e în
care
mulți p
ote
nțiali
benefici
ari s
-au r
ăzg
ândit. A
cest
fapt
a
dus
la d
eza
ng
aja
rea a
mai b
ine d
e 1
80
de m
ilioane d
e e
uro
, adic
ă a
pro
ape u
n
sfert
din
tota
lul b
anilo
r ca
re n
u a
u f
ost
abso
rbiți d
e R
om
ânia
prin P
ND
R.
Abso
rbția f
ondurilo
r euro
pene r
epre
-
zintă
o m
are
pro
ble
mă, î
n c
ondițiil
e în
care
Rom
ânia
ris
că s
ă d
eza
ng
aje
ze
un m
iliard
de e
uro
pe d
ezv
oltare
rura
lă
și a
pro
ape 4
0%
din
fondurile
pentr
u
pesc
uit.
Euro
penii
își
dore
sc m
ai m
ult
plă
țile
dir
ecte
decât
investi
țiile
Rep
orter:
Car
e es
te tr
endu
l act
u-al
? P
lățil
e di
rect
e și
prin
FEA
DR
sau
in
vest
iții î
n ag
ricul
tură
și d
ezvo
ltare
ru
rală
?G
eo
rge T
urt
oi:
Sta
tele
cu
ve
chim
e
mai m
are
în U
niu
ne
a E
uro
pe
an
ă s
-au
co
nce
ntr
at
foart
e m
ult c
u a
locări
le p
e
măsu
rile
care
pre
sup
un
plă
ți d
ire
cte
(n.r.
- p
lăți p
e b
un
ăst
are
a a
nim
ale
lor)
.
Și a
sta p
en
tru
că, p
rin
plă
țile
dir
ecte
,
ap
ort
ul d
e c
ap
ital e
ste
re
lativ
ușo
r d
e
ob
țin
ut
de
cătr
e b
en
efi
cia
ri ș
i plă
tit
de
Nu
de
pu
țin
e o
ri, a
tât
fost
a, c
ât
și a
ctu
-
ala
co
nd
uce
re a
MA
DR
s-a
u p
lân
s atâ
t
ofi
cia
l, cât
și o
ff-t
he
-re
co
rd c
u p
rivi
re
la d
uri
tate
a a
ud
itu
rilo
r C
urț
ii E
uro
pe
ne
de
Co
ntu
ri (
CE
A)
atâ
t p
e z
on
a d
e f
on
-
du
ri F
EG
A (
plă
ți d
ire
cte
), c
ât
și p
e c
ea
de
FE
AD
R (
fon
du
ri p
en
tru
de
zvo
ltare
rura
lă ș
i pe
scu
it).
În in
terv
iul p
e c
are
l-a a
cord
at
Revi
s-
tei F
erm
ieru
lui,
fost
ul s
ecr
eta
r de s
tat
Georg
e T
urt
oi a
pre
ciza
t dest
ul d
e p
las-
tic
că: „
Dacă
nu e
ste f
oc,
nu ie
se f
um
”,
exp
licând c
ă în
PN
DR
2007-2
013 s
-a
înce
rcat
fraudare
a p
e z
ona d
e s
erv
icii
ag
rico
le. „
Fiin
d d
ensi
tate
a m
ai m
are
de
sprijin
, resp
ect
iv 7
0 la
sută
iniția
l, m
ulți
ag
ricu
ltori ș
i-au f
ăcu
t div
ers
e f
irm
e c
are
să c
um
pere
utila
je p
e M
ăsu
ra 3
12, s
ub
pre
text
ul c
ă p
rest
ează
serv
icii
ag
rico
le
în z
onă, c
ând, d
e f
apt,
ele
lucr
au 1
00%
în f
erm
a p
roprie, i
ar
firm
a r
esp
ect
ivă
ave
a le
gătu
ri e
vidente
cu f
erm
a c
are
benefici
a d
e a
cele
utila
je”,
a p
unct
at
șefu
l DG
Advi
sory
, Georg
e T
urt
oi,
fă-
când a
stfe
l refe
rire
incl
usi
v la
zona d
e
condiții
art
ific
iale
, o a
ltă p
roble
mă p
e
care
act
ualu
l min
istr
u a
l Ag
ricu
lturii,
Ach
im Ir
imesc
u, o
bla
mează
.
În p
lus,
el a
vorb
it d
e t
endin
țele
act
uale
de f
inanța
re p
rin p
rog
ram
ele
de d
ezv
ol-
tare
rura
lă a
le s
tate
lor
mem
bre
, Turt
oi
punând a
ccentu
l pe f
aptu
l că e
uro
penii
Geo
rge
Turt
oi:
„Dac
ă nu
est
e fo
c,
nu ie
se fu
m”IONE
L V
ĂD
UV
A
Fost
ul s
ecre
tar d
e st
at în
cad
rul M
inis
teru
lui A
gric
ultu
rii (M
AD
R),
Geo
rge
Tur-
toi,
actu
alm
ente
șef
al D
G A
dvis
ory,
a d
ecla
rat c
ă în
cee
a ce
priv
ește
fond
urile
FE
GA
și F
EAD
R, ț
ara
noas
tră a
re u
n pu
ncta
j în
plus
pe
fact
orii
de ri
sc, c
ând
se a
leg
tranz
acții
le la
niv
elul
Com
isie
i Eur
open
e (C
E), m
ențio
nând
, tot
odat
ă,
că „n
u am
fost
imac
ulaț
i în
prog
ram
ul tr
ecut
” (P
ND
R 2
007-
2013
), pe
ntru
că
acol
o s-
au în
cerc
at a
num
ite „l
ucru
ri” p
e zo
na d
e se
rvic
ii ag
ricol
e.
Inte
rviu
2620
16
cătr
e in
stitu
ții,
fără
ris
cu
ri f
oart
e m
ari
, așa
cu
m s
e în
-
tâm
plă
în c
azu
l pro
iecte
lor
pe
fo
nd
uri
de
de
zvo
ltare
ru
-
rală
. În
ace
st c
az,
știm
pre
a b
ine
că, o
dată
, du
rata
de
che
ltu
ire
a b
an
ilor
pe
un
pro
iect
est
e f
oart
e m
are
și,
în
al d
oile
a r
ân
d, a
i și t
oate
re
gu
lile
pri
vin
d e
ligib
ilita
tea,
sele
cția, p
art
ea d
e a
chiz
iție
și,
la s
fârș
it, z
on
a d
e a
uto
ri-
zare
plă
ți ș
i de
lucră
ri. A
șa, p
rin
ap
ort
ul d
e c
ap
ital,
rela
-
tiv
dir
ect,
be
ne
ficia
rul î
și p
oate
face
inve
stiții
din
ace
st
cap
ital,
fără
să m
ai s
tea s
ă u
rmăre
asc
ă t
oate
eta
pe
le
un
ui p
roie
ct.
Su
nt
do
ar
câte
va s
tate
în E
uro
pa c
are
mai m
erg
pe
zon
a d
e in
vest
iții.
În
tr-a
de
văr,
pe
zo
na d
e in
vest
iții
un
be
ne
ficia
r p
oate
face
o in
vest
iție
mai i
mp
ort
an
tă,
chia
r și
de
1-2
mili
oan
e d
e e
uro
. Așa
, cân
d p
rim
eșt
e
sub
ven
ție
, tre
bu
ie s
ă a
ște
pte
câțiva
an
i să s
e a
cu
mu
-
leze
ace
a s
ub
ven
ție
su
b f
orm
ă d
e c
ap
ital,
ast
fel î
ncât
să p
oată
face
inve
stiții
și, d
e a
sem
en
ea, a
r p
resu
pu
ne
și o
part
e d
e c
red
itare
din
part
ea b
ăn
cilo
r, g
ara
ntâ
nd
cu
ace
l cap
ital p
e c
are
el t
reb
uie
să-l
pri
me
asc
ă.
Și p
e P
ND
R-u
l tre
cu
t, n
oi a
m în
ce
rcat
la s
fârș
it d
e p
ro-
gra
m s
ă r
ealo
căm
su
me
pe
măsu
rile
cu
plă
ți d
ire
cte
,
ca u
n d
eb
ușe
u p
en
tru
part
ea d
e a
bso
rbție
, dar
avâ
nd
în v
ed
ere
pro
gra
mu
l tre
cu
t și
fap
tul c
ă a
m s
esi
zat
că
ace
sta e
ste
lucru
l ce
l mai f
acil
pe
ntr
u a
re
uși
să a
tin
gi
part
ea d
e a
bso
rbție
, atu
nci a
r tr
eb
ui c
hia
r în
pe
rio
ad
a
actu
ală
, din
tim
p, s
ă f
ie lu
ate
ace
ste
măsu
ri.
La în
ce
pu
t, cân
d a
m n
eg
ocia
t P
ND
R-u
l, C
om
isia
Eu
rop
ean
ă e
ra p
uțin
re
fracta
ră la
zo
na a
ce
ast
a d
e
bu
năst
are
. Ei,
acu
m, d
up
ă c
e s
-a v
ăzu
t că s
-au
tre
cu
t
și u
ltim
ele
au
ditu
ri, s
-au
re
făcu
t fo
rmu
lele
și s
-au
re
-
calc
ula
t p
ierd
eri
le p
e c
are
le a
u b
en
efi
cia
rii p
en
tru
a
resp
ecta
măsu
rile
de
bu
năst
are
, atu
nci s
-ar
pu
tea n
e-
go
cia
cu
Co
mis
ia f
oart
e b
ine
o n
ou
ă m
ăsu
ră d
e b
un
ăs-
tare
cu
to
ate
ace
ste
re
gla
je r
ealiz
ate
.
Rep
orter:
Acu
m e
xist
ă o
măs
ură
de b
unăs
ta-
re în
PN
DR
201
4-20
20?
Dac
ă nu
, de
ce n
u a
fost
ac
tivat
ă?G
eo
rge T
urt
oi:
În
PN
DR
-ul n
ou
nu
exi
stă m
ăsu
ra
de
bu
năst
are
activa
tă. E
xist
ă în
să în
Re
gu
lam
en
t și
po
ate
fi a
ctiva
tă. D
e c
e n
u s
-a în
tâm
pla
t ast
a p
ân
ă
acu
m? C
E a
fo
st r
efr
acta
ră la
activa
rea e
i. N
u a
u t
ri-
mis
nim
ic s
cri
s, d
ar
din
dis
cu
țiile
pe
care
le-a
m a
vut
cu
rep
reze
nta
nții s
ăi,
nu
era
op
ort
un
. No
i am
înce
rcat
pe
ultim
a s
ută
de
me
tri d
in P
ND
R 2
00
7-2
01
3, a
m f
ăcu
t
sesi
un
e p
e p
art
ea d
e b
un
ăst
are
pe
ntr
u a
-i in
tro
du
ce
în s
iste
m p
e t
oți c
ei c
are
avu
sese
ră f
erm
e d
ezv
oltate
în c
ad
rul p
rog
ram
ulu
i. P
en
tru
ce
i care
le f
inaliz
ase
ră, a
mai f
ost
o s
esi
un
e în
20
14
, sp
re f
inal,
cân
d a
m m
ai p
ri-
mit în
sis
tem
ultim
a s
eri
e d
e b
en
efi
cia
ri.
Rep
orter:
Are
nev
oie
ferm
ieru
l rom
ân d
e pl
ata
pe
bună
star
e la
ani
mal
e?
Geo
rge T
urt
oi:
Măsu
ra d
e b
un
ăst
are
, așa
cu
m e
ste
ea s
tab
i-
lită în
Re
gu
lam
en
t, e
ste
o m
ăsu
ră v
olu
nta
ră (
n.r.
- R
eg
ula
me
ntu
l
de
leg
at
[UE
] N
R. 8
07
/2
01
4 a
l Co
mis
iei d
in 1
1 m
art
ie 2
01
4 d
e
co
mp
leta
re a
Re
gu
lam
en
tulu
i [U
E]
nr.
13
05
/2
01
3 a
l Parl
am
en
tu-
lui E
uro
pe
an
și a
l Co
nsi
liulu
i pri
vin
d s
pri
jinu
l pe
ntr
u d
ezv
oltare
ru
-
rală
aco
rdat
din
Fo
nd
ul e
uro
pe
an
ag
rico
l pe
ntr
u d
ezv
oltare
ru
rală
[FE
AD
R]
și d
e in
tro
du
ce
re a
un
or
dis
po
ziții t
ran
zito
rii)
. Nu
est
e
o m
ăsu
ră o
blig
ato
rie
și n
u e
ste
un
a c
are
să p
reva
dă s
ub
ven
ții.
Atu
nci c
ân
d u
n p
rod
ucăto
r se
an
gaje
ază
să r
esp
ecte
an
um
ite
co
nd
iții
sup
eri
oare
pe
ntr
u b
un
ăst
are
a a
nim
ale
lor,
el a
re n
iște
pie
rde
ri d
e v
en
it p
en
tru
re
spe
cta
rea c
on
dițiil
or
pri
vin
d d
en
sita
tea,
lum
ina, a
pa a
sig
ura
tă ș
i, p
rin
urm
are
, se
calc
ule
ază
o p
ierd
ere
la
ven
itu
rile
pe
care
ar
tre
bu
i să le
încase
ze, d
in c
au
za r
esp
ectă
rii
ace
sto
r co
nd
iții.
Rep
orter:
Se
com
pens
ează
, pân
ă la
urm
ă, în
inte
gral
itate
pi
erde
rea
de v
enit
cu a
ceas
tă p
lată
pe
bună
star
e?G
eo
rge T
urt
oi:
Eu
zic
că s
e c
om
pe
nse
ază
, pe
ntr
u c
ă a
șa a
fo
st
calc
ula
tă. S
un
t n
iște
fo
rmu
le d
e c
alc
ul p
rin
care
exa
ct
ast
a s
e
urm
ăre
ște
: care
ar
fi p
ierd
ere
a p
e c
are
o a
re b
en
efi
cia
rul,
res-
pe
ctâ
nd
ace
le c
on
diții
de
bu
năst
are
a a
nim
ale
lor.
Inte
rviu
2820
16
Lip
sa c
ofi
nanță
rii a
dus
la d
eza
ng
ajăr
i mas
ive d
e
fonduri
euro
pene
Rep
orter:
De
ce m
inis
trul A
gric
ultu
rii, A
chim
Iri-
mes
cu, a
adu
s în
dis
cuție
în u
ltim
ul ti
mp,
atâ
t de
mul
t, de
zang
ajăr
ile d
e fo
ndur
i pe
zona
de
agric
ultu
-ră
și d
ezvo
ltare
rura
lă?
Se
vorb
ește
de
sum
e de
pes
-te
800
de
mili
oane
de
euro
(mai
exa
ct, u
n m
iliar
d de
eu
ro, d
ezan
gajă
ri). C
are
au fo
st m
otiv
ele
pent
ru c
are
nu s
-au
abso
rbit
aces
te s
ume?
Geo
rge T
urt
oi:
Știm
foart
e b
ine c
are
au f
ost
cauze
le; î
n
princi
pal,
ext
ern
e. A
cest
ea a
u a
păru
t la
fin
al d
e p
rog
ram
.
Pro
ble
ma m
ajo
ră a
fost
lipsa
de c
ofinanța
re ș
i faptu
l
că b
enefici
arii a
u r
enunța
t la
pro
iect
e p
entr
u c
ă n
u m
ai
ave
au p
art
ea lo
r de n
um
era
r, de c
ofinanța
re. L
a m
ai b
ine
de 9
5%
din
cazu
ri d
in c
auza
ace
ast
a s
-au d
eza
ng
aja
t fo
n-
durile
FE
AD
R. A
sta a
fost
princi
pala
pro
ble
mă.
Rep
orter:
Est
e o
ches
tiune
car
e a
ținut
de
man
age-
men
tul g
uver
nam
enta
l def
ectu
os a
l pro
gram
ului
?G
eo
rge T
urt
oi:
Nu n
eapăra
t. S
unt
mult m
ai m
ulți f
ac-
tori c
are
au f
ost
implic
ați. A
fost
criza
fin
anci
ară
care
a
apăru
t și
a a
fect
at
fluxu
rile
de n
um
era
r ale
benefici
arilo
r: d
e c
ând
ai d
epus
un p
roie
ct ș
i până c
ând a
i vru
t să
te a
puci
de im
ple
men-
tat
ți s
-au m
odific
at
indic
ato
rii e
conom
ici.
Tocm
ai d
e a
ceea, a
m p
us
la p
unct
și u
n a
lt s
iste
m d
e s
ele
cție
, pentr
u a
nu m
ai a
ștepta
luni
sau c
hia
r și
un a
n p
ână la
prim
irea c
onfirm
ării c
ă p
roie
ctul a
fost
sele
ctat.
Ace
ast
a a
fost
log
ica s
chim
bării s
iste
mulu
i, să
se f
acă
eva
luare
a c
ât
mai r
epede, i
ar
benefici
aru
l să p
rim
easc
ă n
otifica
-
rea c
ât
mai r
epede, a
stfe
l încâ
t in
dic
ato
rii l
ui e
conom
ici s
ă n
u f
ie
modific
ați, c
ei d
e la
depunere
față
de c
ei d
e la
mom
entu
l apro
bării
pro
iect
ulu
i.
O a
do
ua c
au
ză a
fo
st p
rob
lem
a d
e r
eo
rie
nta
re a
pro
ce
du
rilo
r
de
ris
c a
le b
ăn
cilo
r, d
up
ă c
e s
-a în
tâm
pla
t cu
alte
tip
uri
de
cre
-
dite
. S-a
re
vizu
it p
roce
du
ra d
e a
naliz
ă a
ris
cu
rilo
r și
, pri
n u
rmare
,
foart
e m
ulți b
en
efi
cia
ri n
u s
-au
mai î
ncad
rat
pe
zo
na d
e c
red
ite
.
În a
ce
lași
tim
p, a
mai f
ost
pro
ble
ma a
ce
ea c
u s
cri
sori
le d
e c
on
-
fort
care
au
fo
st d
ate
inclu
siv
pe
ntr
u s
tart
-up
-uri
care
, ulte
rio
r, n
u
au
mai f
ost
co
nsi
de
rate
ban
cab
ile.
Un
alt f
en
om
en
care
a d
ete
rmin
at
de
zan
gaja
rea, u
n f
en
om
en
care
a ț
inu
t d
e f
acto
ri r
ela
tiv
ext
ern
i, a f
ost
pla
ta p
en
tru
ag
rom
e-
diu
și p
lata
pe
ntr
u b
un
ăst
are
. Pla
ta p
en
tru
ag
rom
ed
iu, d
e la
es-
tim
ări
le d
e p
est
e 2
50
de
mili
oan
e d
e e
uro
s-a
aju
ns
la 8
0 d
e m
i-
lioan
e d
e e
uro
, ca s
olic
itări
. În
ace
lași
tim
p, d
in a
ce
ast
ă s
um
ă a
fost
plă
tit
foart
e p
uțin
(cir
ca 1
6 m
ilio
an
e d
e e
uro
).
Rep
orter:
De
ce n
u s-
au m
ai d
epus
cer
eri î
n va
loar
e de
250
de
mili
oane
de
lei?
Geo
rge T
urt
oi:
Mo
dif
icân
du
-se
Po
litic
a A
gri
co
lă C
om
un
ă
(PA
C), s
-au
mo
dif
icat
co
nd
ițiil
e p
en
tru
part
ea d
e a
gro
me
diu
. De
ace
ea, b
en
efi
cia
rul a
pu
tut
op
ta s
ă-ș
i în
che
ie m
ai d
evr
em
e a
n-
gaja
me
ntu
l față
de
ce
i cin
ci a
ni p
e c
are
îi a
vea „
leg
ați”.
A a
vut,
pra
ctic, p
osi
bili
tate
a s
ă r
en
un
țe la
an
gaja
me
ntu
l ve
chi p
en
tru
a-ș
i
de
sch
ide
un
no
u a
ng
aja
me
nt
an
ul a
ce
sta. D
in c
ele
25
0 d
e m
ili-
oan
e d
e e
uro
, un
ii b
en
efi
cia
ri a
u d
ori
t să
co
ntin
ue
an
gaja
me
ntu
l
do
ar
de
80
de
mili
oan
e d
e e
uro
. Și a
ici,
din
ce
le 8
0 d
e m
ilio
an
e
de
eu
ro, d
oar
16
mili
oan
e a
u f
ost
plă
tite
(d
oar
pe
ag
rom
ed
iu).
Re
stu
l au
re
nu
nța
t, u
rmân
d s
ă d
ep
un
ă a
nu
l ace
sta.
Rep
orter:
Pe
zona
de
bună
star
e ce
s-a
întâ
mpl
at?
Dar
cu
rest
ul d
e de
zang
ajăr
i?G
eo
rge T
urt
oi:
Pe
zo
na d
e b
un
ăst
are
au
ap
ăru
t p
rob
lem
e c
u
an
um
ite
pach
ete
, în
sp
ecia
l cu
ce
l de
tra
nsp
ort
, care
nu
a f
ost
plă
tit
pe
ntr
u c
ă a
sta
t su
spe
nd
at,
avâ
nd
în v
ed
ere
au
ditu
l Co
mi-
sie
i. În
re
st, p
art
ea c
eala
ltă c
u r
ezi
lieri
le d
e p
roie
cte
, pro
ble
me
le
au
fo
st d
in c
au
za li
pse
i co
fin
an
țări
i.
În m
om
entu
l în c
are
am
deci
s să
ple
c de la
Min
iste
rul A
gricu
l-
turii,
ave
am
maxi
mum
posi
bil
est
imat
ca d
eza
ng
ajă
ri, d
e 8
00 d
e
mili
oane d
e e
uro
. În c
e p
rive
ște c
eala
ltă z
onă, c
ea c
u c
ore
cțiil
e,
ace
stea s
e a
flă în
diferite
sta
dii.
Core
cțiil
e s
unt
pro
puse
, iar
de la
pro
punere
și p
ână la
fin
aliz
are
a n
eg
oci
erii c
u C
om
isia
Euro
peană
est
e c
ale
lung
ă. D
e f
oart
e m
ulte o
ri, c
hia
r s-
au r
etr
as
core
cțiil
e p
ro-
puse
sau s
-au d
imin
uat
subst
anțial;
a r
ăm
as
doar
10%
din
sum
a
pe c
are
a c
onsi
dera
t-o C
E d
rept
core
cție
. Mai s
unt
core
cții
care
sunt
în c
urs
de n
eg
oci
ere
care
, la f
el,
nu s
unt
finaliz
ate
și m
ai s
unt
Inte
rviu
3020
16
cele
cert
e, c
ore
cțiil
e p
entr
u c
are
s-a
u f
inaliz
at
și p
art
ea
de d
iscu
ții b
ilate
rale
cu C
E, ș
i part
ea d
e c
onci
liere
la o
r-
ganis
mul a
bili
tat.
Rep
orter:
Org
anis
mul
de
conc
ilier
e?G
eo
rge T
urt
oi:
Da. O
rgan
ism
ul d
e c
on
cili
ere
inte
r-
vin
e a
tun
ci c
ân
d u
n s
tat
me
mb
ru n
u e
ste
de
aco
rd c
u
de
ciz
iile
luate
în u
rma b
ilate
rale
lor
cu
CE
. Mai e
xact,
cu
co
recțiile
răm
ase
în f
inal c
a p
rop
un
ere
de
cătr
e C
E,
statu
l se
du
ce
la a
ce
st o
rgan
ism
de
co
ncili
ere
care
co
ncili
ază
într
e C
E ș
i el,
ca s
tat
me
mb
ru.
Co
mpete
nța
în
rezo
lvar
ea
pro
ble
mei
„condiți
ilor
artif
icia
le”
aparț
ine R
om
ânie
i
Rep
orter:
Dup
ă o
între
bare
adr
esat
ă di
rect
com
i-sa
rulu
i eur
opea
n pe
ntru
Agr
icul
tură
, Phi
l Hog
an, c
u pr
ivire
la p
robl
emel
e pe
car
e R
omân
ia le
întâ
mpi
-nă
în a
num
ite s
ituaț
ii de
con
diții
arti
ficia
le d
epis
tate
la
pro
iect
ele
PN
DR
, prin
voc
ea lu
i Rog
er W
ai-
te, p
urtă
tor d
e cu
vânt
DG
AG
RI,
aces
ta a
m
ențio
nat c
ă to
tul d
epin
de d
e co
ntex
-tu
l spe
cific
al p
roie
ctul
ui, f
apt p
en-
tru c
are
com
pete
nța
în re
zolv
area
prob
lem
elor
est
e a
stat
ului
mem
bru,
în a
cest
caz
, a R
omân
iei!
Cum
com
enta
ți?G
eo
rge T
urt
oi:
În R
eg
ula
mentu
l am
intit
ante
rior
apare
un s
ing
ur
art
icol l
eg
at
de c
ondițiil
e a
rtific
iale
, art
icol p
e c
are
îl p
oate
inte
r-
pre
ta, ș
i într
-un s
ens,
și î
n a
ltul,
orici
ne. I
deea e
ste s
ă n
u c
reezi
un
ava
nta
j suplim
enta
r ce
lui c
are
înce
arc
ă s
ă c
reeze
ace
ste c
ondiții
sau c
elu
i care
chia
r cr
eează
ace
ste c
ondiții.
Ava
nta
j suplim
enta
r
înse
am
nă c
ă p
e z
ona d
e s
ele
cție
sau in
tensi
tate
a s
prijin
ulu
i, dacă
cineva
anum
e a
cre
at
condiții
art
ific
iale
, ar
trebui s
ă i
se d
imin
ueze
punct
aju
l, re
spect
iv in
tensi
tate
a s
prijin
ulu
i. D
oar
dacă
face
condiții
art
ific
iale
pe z
ona d
e e
ligib
ilita
te, a
tunci
ar
fi p
roie
ctul n
eelig
ibil
și
nu în
toate
cazu
rile
, ci d
oar
în t
rei s
ituații:
punct
aj,
inte
nsi
tate
spri-
jin ș
i elig
ibili
tate
. Doar
când a
fect
ează
elig
ibili
tate
a, p
roie
ctul e
ste
dat
jos,
în r
est
, în c
ele
lalte d
ouă c
azu
ri, a
r tr
ebui d
imin
uată
inte
nsi
-
tate
a. M
ai e
xist
ă o
situație în
care
condițiil
e a
rtific
iale
se id
entifică
în t
impul i
mple
mentă
rii p
roie
ctulu
i pentr
u c
ă, n
edesf
ășu
rând a
ctiv
i-
tate
, în c
eea c
e-l
prive
ște p
e u
n a
num
it b
enefici
ar,
nu a
i cum
să-ț
i
dai s
eam
a în
toate
situațiile
, de la
înce
put,
că v
rea s
ă f
acă
vre
o
condiție
sau a
lta. U
lterior,
abia
când în
cepe s
ă f
uncț
ioneze
, găse
ști
leg
ătu
rile
pe c
are
le a
re ș
i faptu
l că e
l, de f
apt,
funcț
ionează
ca u
n
inte
rpus
al a
ltei s
oci
etă
ți.
Pe z
ona d
e p
unct
aj,
în t
impul d
eru
lării p
roie
ctulu
i vezi
că, d
e f
apt,
un b
enefici
ar
anum
e n
u a
r fi a
vut
nevo
ie d
e o
act
ivitate
anum
e p
e
care
a b
ăg
at-
o în
pro
iect
doar
să o
bțină p
unct
aj.
Nic
i nu o
face
sau p
oate
a a
chiz
ițio
nat
doar
utila
jele
, fără
să d
esf
ășo
are
ace
a a
ctiv
itate
. În a
cest
conte
xt, p
unct
aju
l est
e
dim
inuat,
com
para
tiv
cu a
cea
act
ivitate
care
a f
ost
punct
ată
. Dacă
se în
cadre
ază
sub li
nie
și n
-ar
fi t
rebuit s
ă f
ie s
ele
ctat,
atu
nci
se p
oate
, într
-adevă
r, și
pro
iect
ul s
ă
fie r
ezi
liat.
Altfe
l, dacă
s-a
r fi m
enținut
pest
e li
nie
, n-a
r ave
a d
e c
e
să s
e r
ezi
lieze
.
Rep
orter:
De
ce a
spu
s, to
tuși
, Hog
an c
ă to
tul d
epin
de d
e co
ntex
tul s
peci
fic a
l pro
iect
ului
, fap
t pen
tru c
are
com
pete
nța
în
rezo
lvar
ea p
robl
emel
or e
ste
a st
atul
ui m
embr
u, în
ace
st c
az, a
R
omân
iei?
Geo
rge T
urt
oi:
Crite
riile
de e
ligib
ilita
te ș
i de s
ele
cție
diferă
într
e
pro
gra
mele
de f
inanța
re a
le s
tate
lor.
CE
nu a
r ave
a c
um
să f
acă
un g
hid
în c
are
să p
rindă t
oate
spețe
le d
e c
ondiții
art
ific
iale
pen-
tru c
ă n
u a
re c
um
să ia
toate
condițiil
e d
e e
ligib
ilita
te d
e la
toate
măsu
rile
, toate
crite
riile
de s
ele
cție
de la
toate
măsu
rile
și t
oate
inte
nsi
tățile
de s
prijin
de la
toate
măsu
rile
din
toate
pro
gra
mele
de
dezv
oltare
ale
tutu
ror
state
lor,
adic
ă d
e la
pest
e 1
60 d
e p
rog
ram
e.
De a
ceea, e
u c
red c
ă a
spus
că r
ăm
âne la
latitu
din
ea s
tatu
lui,
că
în f
uncț
ie d
e c
ondițiil
e d
in p
rog
ram
ul l
ui d
e d
ezv
oltare
își p
oate
de-
fini m
ai c
lar
și in
tra în
deta
lii c
e a
num
e s
e p
oate
cre
a în
condiții
art
ific
iale
, care
ar
fi in
dic
ato
rii p
entr
u a
depis
ta a
cele
condiții
și
ce a
num
e s
peci
fica
ții d
in p
rog
ram
sunt
sau p
ot
fi în
călc
ate
prin
condițiil
e a
rtific
iale
.
Rom
ânii
și b
ulg
arii
repre
zin
tă u
n r
isc
Rep
orter:
Pe
lâng
ă de
zang
ajăr
i, au
torit
ățile
de
la B
ucur
ești
se p
lâng
și d
e au
ditu
rile
dure
ale
Bru
xelle
s-ul
ui
pe z
ona
de fo
ndur
i FEG
A
și F
EAD
R.
Cum
com
enta
ți m
esaj
ul tr
ansm
is d
e ac
elaș
i Phi
l Ho-
gan:
„Exis
tă u
nele
asp
ecte
isto
rice
finan
ciar
e de
lica-
te în
cee
a ce
priv
ește
sub
iect
ele
adus
e în
ate
nția
mea
. Lu
crăm
cu
auto
rităț
ile d
in R
omân
ia s
ă în
cerc
ăm s
ă îm
bună
tățim
sis
tem
ele
și s
ă ve
dem
cum
put
em d
eblo
ca
unel
e su
me
de b
ani c
are
sunt
imob
ilizat
e în
ace
st m
o-m
ent d
in c
auza
inve
stig
ațiilo
r car
e au
loc”
?G
eo
rge T
urt
oi:
Dacă
nu e
ste f
oc,
nu ie
se f
um
. Nu p
u-
tem
spune c
ă a
m f
ost
imacu
lați în
pro
gra
mul t
recu
t,
pentr
u c
ă a
colo
s-a
u în
cerc
at
anum
ite „
lucr
uri”
pe z
ona
de n
on-a
grico
l, că
aco
lo a
fost
fenom
enul,
aco
lo s
-a
manifest
at,
pe z
ona d
e s
erv
icii
ag
rico
le. F
iind d
ensi
ta-
tea m
ai m
are
de s
prijin
, resp
ect
iv 7
0 la
sută
iniția
l, m
ulți
ag
ricu
ltori ș
i-au f
ăcu
t div
ers
e f
irm
e c
are
să c
um
pere
uti-
laje
pe M
ăsu
ra 3
12, s
ub p
rete
xtul c
ă p
rest
ează
serv
icii
ag
rico
le în
zonă, c
ând, d
e f
apt,
ele
lucr
au 1
00%
în f
erm
a
pro
prie, i
ar
firm
a r
esp
ect
ivă a
vea le
gătu
ri e
vidente
cu
ferm
a c
are
benefici
a d
e a
cele
utila
je.
Pe z
ona d
e n
on-a
grico
l, în
tr-a
devă
r, poate
s-a
u r
ezi
liat
pro
iect
e d
e c
irca
100 ș
i ceva
de m
ilioane d
e e
uro
, bani
care
au f
ost
realo
cați.
A f
ost
tim
p d
e c
ând s
-au r
ezi
liat
ace
ste p
roie
cte p
e M
ăsu
ra 3
12. N
u a
colo
a f
ost
pro
ble
ma
deza
ng
ajă
rii d
e la
fin
al.
În a
cela
și tim
p, c
ore
cția
pe c
are
a lă
sat-
o C
E la
fin
al,
după toate
neg
oci
erile
, de la
iniți
al
– b
loca
rea p
rog
ram
ulu
i și c
ore
cții
pe în
treg
pro
gra
mul,
s-a a
juns
la 2
6 d
e m
ilioane d
e e
uro
dre
pt co
recț
ie, d
upă
doi a
ni d
e d
iscu
ții, n
eg
oci
eri, z
bate
re ș
i revi
zuiri î
n c
adru
l
pro
gra
mulu
i. S
um
ele
rezi
liate
din
contr
act
e a
u f
ost
realo
-
cate
, deci
nu a
cest
a a
fost
fenom
enul p
rinci
pal.
Și a
loca
-
rea m
ăsu
rii d
e n
on-a
grico
l era
foart
e m
ică, î
n c
om
para
ție
cu c
ele
lalte
. Fenom
enul r
ezi
lierilo
r din
cauza
lipse
i de
cofinanța
re c
are
a a
fect
at part
ea d
e a
bso
rbție
a f
ost
în
princi
pal d
e p
e M
ăsu
rile
121 ș
i 123, p
roie
ctele
mari, n
u
cele
de p
e M
ăsu
ra 3
12, u
nde e
rau p
roie
cte d
e 2
00.0
00
de e
uro
, maxi
mum
. Că n
-au a
ccesa
t to
ți 200.0
00 d
e e
uro
.
Aco
lo a
apăru
t fe
nom
enul d
eza
ng
ajă
rii.
Rep
orter:
Ați
afirm
at u
rmăt
orul
lucr
u: „D
acă
nu e
ste
foc,
nu
iese
fum
”. În
seam
nă c
ă am
avu
t cev
a pr
oble
-m
e, n
u?G
eo
rge T
urt
oi:
Nu tre
buie
să a
scundem
faptu
l că n
oi
și b
ulg
arii r
epre
zentă
m u
n r
isc,
ave
m u
n p
unct
aj î
n p
lus
pe f
act
orii d
e r
isc,
când s
e a
leg
tra
nza
cțiil
e la
niv
elu
l CE
.
Ast
a n
u e
ste c
eva
nou. O
rice
eșa
ntio
nare
pe o
rice
pro
-
cedură
se f
ace
pe b
aza
unor
fact
ori d
e r
isc
(și c
ele
ale
AF
IR, ș
i cele
ale
AP
IA).
Așa
se f
ac
și la
CE
eșa
ntio
anele
,
incl
usi
v la
Curt
ea E
uro
peană d
e A
udit
(CE
A).
Fact
orii d
e
risc
în c
auză
repre
zintă
valo
are
a tra
nza
cție
i (su
ma p
lătit
ă
efe
ctiv
pe o
anum
ită tra
nșă
), part
ea d
e r
isc
cum
ave
m n
oi
la C
EA
ris
cul d
e s
tat „n
em
atu
riza
t”, n
u a
ceast
a e
ste e
xpri-
mare
a c
ore
ctă, d
ar
știu
sig
ur
că a
vem
un p
unct
aj p
entr
u
că s
unte
m s
tate
noi.
De
-a lu
ng
ul t
imp
ulu
i, au
fo
st a
ud
itu
ri c
are
au
ide
ntifi
cat
Inte
rviu
3332
2016
ero
ri c
ât
de
mic
i, d
ar
mai t
ot
tim
pu
l s-a
u id
en
tifi
cat
ero
ri. F
iind
o c
urs
ivitate
în id
en
tifi
care
a d
e e
rori
, s-a
stab
ilit
și p
art
ea d
e r
isc. C
u t
imp
ul,
no
i am
cam
elim
i-
nat
ero
rile
. Ultim
ele
au
ditu
ri a
u ie
șit
de
stu
l de
bin
e ș
i,
atu
nci,
spe
r ca în
viit
oru
l cât
de
ap
rop
iat
să n
u s
e m
ai
sco
reze
pe
ntr
u R
om
ân
ia a
ce
ste
ris
cu
ri.
Rep
orter:
Ce
s-a
găsi
t cel
mai
des
în u
rma
aces
tor
audi
turi?
Geo
rge T
urt
oi:
Pe
zo
na d
e b
en
efi
cia
ri p
ub
lici,
par-
tea d
e d
eru
lare
a p
roce
du
rii d
e a
chiz
iție
a f
ost
gă-
sită
cu
ero
ri. P
e z
on
a d
e b
en
efi
cia
ri p
riva
ți, t
ot
zon
a d
e
ach
iziții.
A f
ost
și p
art
ea a
ce
ast
a c
u c
on
dițiil
e a
rtif
ici-
ale
pe
măsu
ra d
e n
on
-ag
rico
l. Ș
i pe
plă
ți d
ire
cte
au
fost
pro
ble
me
, în
sp
ecia
l din
cau
za d
ocu
me
nte
lor
pe
care
be
ne
ficia
rii d
e s
ub
ven
ții l
e a
veau
pe
ntr
u u
tiliz
a-
rea t
ere
nu
lui ș
i, în
ace
lași
tim
p, l
a u
nii
din
tre
ei p
en
tru
ne
resp
ecta
rea a
nu
mito
r co
nd
iții,
cu
m a
fo
st la
ag
ricu
l-
tură
eco
log
ică. A
ici,
spre
exe
mp
lu, l
a u
n a
nu
mit f
erm
ier
s-au
de
sco
pe
rit
în d
ep
ozi
tele
sale
îng
rășă
min
te c
hi-
mic
e in
terz
ise
pe
zo
na d
e a
gri
cu
ltu
ră e
co
log
ică.
Este
nevo
ie d
e
co
nsult
anți
seri
oși,
azi
fiind p
rea
mulți
avi
zi d
oar
de c
âștig
uri
rapid
e
Rep
orter:
Ați
făcu
t pas
ul c
ătre
con
sulta
nța
priv
ată.
S
unte
ți șe
ful D
G A
dvis
ory.
Des
pre
ce e
ste
vorb
a?G
eo
rge T
urt
oi:
În u
rma e
xperiențe
i de p
est
e z
ece
ani
în f
onduri e
uro
pene, a
m in
trat
în z
ona a
ceast
a p
riva
tă d
e
consu
ltanță
. Vorb
im d
e c
onsu
ltanță
în b
usi
ness
, în m
a-
nag
em
entu
l tehnic
și f
inanci
ar
al i
nve
stițiil
or,
pe p
art
ea
de p
roie
cte d
e ț
ară
, de d
ezv
oltare
de c
ătr
e a
num
iți i
n-
vest
itori s
erioși
care
vor
să f
acă
pro
ducț
ie ș
i să ș
i o la
se
în R
om
ânia
. Lucr
ez
incl
usi
v pe p
art
ea d
e f
onduri e
uro
-
pene, a
tât
pe a
gricu
ltură
, cât
și p
e p
art
ea r
eg
ională
sau
de m
ediu
. În a
cela
și t
imp, l
a U
SA
MV
Bucu
reșt
i mă o
cup
de p
art
ea d
e p
roie
cte s
oci
ale
, de f
orm
are
, de c
onsi
liere
.
Rep
orter:
Ce
face
ți, m
ai e
xact
, în
cadr
ul U
SA
MV?
Geo
rge T
urt
oi:
Aic
i su
nt
dir
ecto
r al C
en
tru
lui d
e f
or-
mare
și c
on
silie
re în
ag
ricu
ltu
ră. F
irm
a d
e c
on
sultan
ță
se n
um
eșt
e D
G A
dvi
sory
.
Rep
orter:
De
ce a
r tre
bui u
n po
tenț
ial b
enef
icia
r de
fond
uri e
urop
ene
în a
gric
ultu
ră ș
i dez
volta
re ru
rală
să a
pele
ze la
un
cons
ulta
nt p
rivat
și d
acă
ar tr
ebui
să
facă
o
sele
cție
a o
ferte
lor d
e as
tfel d
e se
rvic
ii?G
eo
rge T
urt
oi:
Est
e o
avi
ditate
a u
no
r co
nsu
ltan
ți p
en
tru
a în
-
casa
ban
i cât
de
re
pe
de
de
la p
ote
nțialii
be
ne
ficia
ri. D
in a
ce
ast
ă
cau
ză, a
ici a
u a
păru
t d
ou
ă p
rob
lem
e: p
rim
a –
au
făcu
t to
ată
par-
tea d
e c
on
sultan
ță p
en
tru
acce
sare
a d
e f
on
du
ri ș
i, u
lte
rio
r, n
-au
mai f
ăcu
t zo
na d
e im
ple
me
nta
re a
pro
iectu
lui ș
i a r
ăm
as
be
ne
-
ficia
rul c
u p
roie
ctu
l ap
rob
at,
dar,
mai d
ep
art
e, î
n z
on
a d
e im
ple
-
me
nta
re, a
u în
ce
pu
t să
ap
ară
pro
ble
me
din
cau
ză c
ă a
ce
st c
on
-
sultan
t n
u s
-a m
ai ț
inu
t d
e c
ee
a c
e a
scri
s în
pro
iect.
În a
ce
lași
tim
p, t
ot
din
ace
ast
ă c
au
ză a
u f
ost
ace
le p
roie
cte
co
py-
past
e s
au
pro
iecte
le f
ăcu
te „
pe
ge
nu
nch
i”, d
oar
pe
ntr
u a
de
pu
ne
re
pe
de
un
pro
iect.
Un
al d
oile
a f
en
om
en
care
a a
păru
t, p
en
tru
a r
eu
și s
ă
co
ntr
acte
ze u
n p
ote
nțial b
en
efi
cia
r, co
nsu
ltan
tul,
ind
ife
ren
t că
po
ten
țialu
l be
ne
ficia
r e
ra s
au
nu
elig
ibil
sau
ind
ife
ren
t că b
en
e-
ficia
rul s
trân
ge
a s
au
nu
pu
ncta
j, îl
învă
ța s
ă f
acă a
nu
mite
art
ifi-
cii
(aic
i a a
păru
t zo
na d
e c
on
diții
art
ific
iale
) n
um
ai c
a s
ă d
ep
un
ă
pro
iectu
l, să
ia s
pri
jinu
l și,
ulte
rio
r, e
l să-ș
i ia c
om
isio
nu
l pe
zo
na
de
co
nsu
ltan
ță. F
en
om
en
ul a
ce
sta a
r tr
eb
ui s
târp
it ș
i îm
po
triv
a
ace
stu
ia a
r tr
eb
ui s
ă lu
pte
to
ți c
on
sultan
ții s
eri
oși
.
Rep
orter:
De
ce e
ste
nevo
ie d
e co
nsul
tanț
i ser
ioși
?G
eo
rge T
urt
oi:
De c
onsu
ltanți s
erioși
est
e n
evo
ie p
entr
u c
ă e
i
știu
reg
ulil
e e
uro
pene ș
i naționale
pentr
u a
face
, o d
ată
, un p
roie
ct
ast
fel î
ncâ
t să
fie
elig
ibil
și f
ără
pro
ble
me ș
i, apoi,
pentr
u a
-l g
es-
tiona, a
stfe
l încâ
t să
se im
ple
mente
ze c
ore
ct p
lanul d
e a
face
ri ș
i
inve
stiția
pe c
are
și-
o p
ropune p
rin p
roie
ct p
ote
nțialu
l benefici
ar.
Inte
rviu
3420
16
Cu
ltu
rile
ce
le m
ai e
xpu
se în
co
nd
ițiil
e s
chim
bări
lor
cli-
matice
su
nt
ce
le c
u u
n c
oe
ficie
nt
de
tra
nsp
irație
ri-
dic
at
și c
u u
n c
on
sum
de
ap
ă m
are
pe
ntr
u o
bțin
ere
a
pro
du
cție
i. S
oia
est
e o
mare
co
nsu
mato
are
de
ap
ă ș
i
de
nu
trie
nți. C
om
pan
ia N
atu
revo
, du
pă c
um
su
sțin
e
fon
dato
rul e
i – d
r. in
g. I
oan
En
oiu
–, a
re s
olu
ții p
en
tru
ob
țin
ere
a u
no
r p
rod
ucții c
on
sist
en
te ș
i de
calit
ate
, cu
un
co
nsu
m d
e a
pă ș
i de
nu
trie
nți m
ult m
ai r
ed
us.
„N
a-
ture
vo a
re t
eh
no
log
iile
pro
pri
i – F
LE
XIT
EC
Hag
ro®
,
care
su
nt
ad
ap
tate
sch
imb
ări
lor
clim
atice
și s
un
t co
n-
ce
pu
te p
en
tru
pro
fita
bili
tate
a c
ultu
rii d
e s
oia
”, a p
un
c-
tat
Ioan
En
oiu
.
Pri
n p
rog
ram
ele
pe
care
le im
ple
me
nte
ază
, Natu
revo
măre
şte
ran
dam
en
tul e
ne
rge
tic c
u p
ân
ă la
10
0%
, pri
n:
• U
tiliz
are
a f
ert
iliza
nţil
or
cu e
libera
re c
ontr
ola
tă. L
a
do
ze d
e d
ou
ă-t
rei o
ri m
ai m
ici,
se o
bţin
e a
ce
eaşi
can
tita
te d
e e
lem
en
te n
utr
itiv
e în
pla
ntă
;
• R
eţe
tele
de s
timula
re a
germ
inaţie
i sem
inţe
lor
red
uc
de
do
uă-t
rei o
ri c
an
tita
tea d
e e
ne
rgie
inte
rnă a
se
-
min
ţei p
en
tru
de
sfăşu
rare
a p
roce
selo
r in
iţia
le, p
ân
ă
la t
ran
sfe
rul c
on
sum
ulu
i en
erg
etic p
e b
aza
pro
du
se-
lor
de
asi
mila
ţie
clo
rofi
lian
ă.
Re
ţete
le c
om
ple
xe d
e p
rote
cţie
/fe
rtili
zare
/st
imu
lare
ap
licate
fo
liar,
un
eo
ri ş
i rad
icu
lar
sau
pri
n f
ert
igare
, po
t
du
ce
la c
reşt
ere
a r
an
dam
en
tulu
i fo
tosi
nte
tic c
u p
ân
ă
la 1
00
%. R
eţe
tele
co
mp
lexe
de
term
ină r
ed
uce
rea c
on
-
sum
uri
lor
en
erg
etice
pri
n: p
reve
nir
ea a
tacu
lui a
ge
nţilo
r
dău
năto
ri (
pla
nta
co
nsu
mă in
ten
s p
en
tru
a s
e a
păra
);
red
uce
rea t
ran
spir
aţie
i, re
spir
aţie
i, fo
tore
spir
aţie
i şi/
sau
pre
lun
gir
ea a
ctivi
tăţii c
elu
lelo
r/ţe
sutu
rilo
r.
Ada
ptar
ea te
hnol
ogie
i cu
ltur
ii de
soi
a
la s
chim
bări
le c
limat
ice
MIH
AEL
A P
REV
END
A
Ben
efi
cii
le f
olo
sir
ii p
ach
ete
lor
FLE
XIT
EC
Hag
ro®
de
germ
inare
:
• A
sig
ură
răsă
rire
a r
ap
idă, c
hia
r în
co
nd
iții
de
str
es
term
ic,
hid
ric ș
i de
co
mp
acta
re a
so
lulu
i;
• C
on
feră
vig
oare
sp
ori
tă p
lan
telo
r în
pri
me
le f
aze
de
veg
eta
ție
;
• În
târz
ie a
pari
ția b
olil
or
folia
re în
cu
ltu
ri, c
u c
âte
va s
ăp
tă-
mân
i;
• R
ed
uce
co
nsu
mu
rile
en
erg
etice
, pre
zerv
ân
d e
ne
rgia
inte
r-
nă a
pla
nte
lor;
• M
ăre
ște
ab
sorb
ția s
ele
ctivă
a m
acro
- și
mic
roe
lem
en
telo
r
nu
tritiv
e d
in s
ol;
• M
ăre
ște
re
zist
en
ța t
ine
relo
r p
lăn
tuțe
în f
ața
ag
en
țilo
r p
ato
-
ge
ni d
in s
ol ș
i a s
tre
sulu
i ab
iotic;
• D
ete
rmin
ă p
arc
urg
ere
a m
ai r
ap
idă a
faze
lor
de
ve
ge
tație
și
du
ce
la o
re
co
ltă t
imp
uri
e.
Reco
mandări
tehno
logic
e
pentr
u c
ultu
ra d
e s
oia
Ioan E
noiu
spune c
ă N
atu
revo
s-a
implic
at
în a
nul 2
015 în
cultura
de s
oia
, pentr
u a
asi
gura
un n
ivel d
e p
roducț
ie s
uperior,
chia
r în
conte
xtul u
nui d
efici
t de a
pă d
in s
ol ș
i al t
em
pera
turilo
r ext
rem
e,
cu u
mid
itate
redusă
a a
eru
lui.
Ast
fel,
pentr
u s
tim
ula
rea g
erm
inației
și p
rote
jare
a p
lante
lor
tinere
, la t
rata
ment
săm
ânță
Natu
revo
reco
-
mandă: R
ootip B
asi
c +
Kera
fol s
au K
era
min
k +
inocu
lant.
Cu
ltu
ră m
are
3620
16
Codi
cevo
Fert
iliza
nt fo
liar s
peci
al, c
u m
icro
-el
emen
te ș
i act
ivat
ori,
cu c
onţi
nut
echi
libra
t de
mac
roel
emen
te. C
on-
ţine
mag
nezi
u în
can
tita
te ri
dica
tă
� �,
.
Roo
tip
Mix
Stim
ulat
or d
e în
rădă
cina
re
și c
reșt
ere
a vo
lum
ului
mas
ei
radi
cula
re.
Ker
afol
EV
OSt
imul
ator
al g
erm
inaţ
iei
sem
inţe
lor;
sti
mul
ator
de
creș
tere
și
dife
renţ
iere
a n
oilo
r ţes
utur
i (m
e-ris
tim
e); s
tim
ulat
or p
entr
u în
flor
ire,
fecu
ndar
e, fr
ucti
fica
re, m
atur
are,
re
zist
enţă
la p
ăstr
are;
con
trib
uie
la
abso
rbţi
a ra
dicu
lară
spe
cifi
că.
Alt
osan
Indu
ctor
de
apăr
are
pe b
ază
de c
hi-
tosa
n; in
duce
form
area
fit
oale
xine
-lo
r în
plan
te, s
ubst
anţe
resp
onsa
bile
de
rezi
sten
ţa la
fact
orii
biot
ici ș
i abi
otic
i.
Def
fort
Inse
ctic
id o
rgan
ic c
u ef
ect
repe
lent
, m
ăreș
te c
apac
itat
ea d
e au
toap
ă-ra
re; p
rin a
plic
are
se e
vită
dep
une-
rea
ouăl
or d
e că
tre
para
ziţi
.
Mim
oxFu
ngic
id o
rgan
ic s
iste
mic
; alt
erna
-ti
vă n
atur
ală
pent
ru c
ontr
olul
bol
i-lo
r: s
cler
otin
ia, f
ăina
re, r
apăn
, pu-
treg
ai c
enuș
iu, m
ană,
fuza
rioză
.
Ener
gevo
Fert
iliza
nt fo
liar s
peci
al, c
u m
icro
e-le
men
te ș
i act
ivat
ori.
Are
un
conţ
i-nu
t ex
trem
de
ridic
at d
e fo
sfor
asi
-m
ilabi
l, ca
re p
oate
sco
ate
imed
iat
cult
ura
de s
ub s
tres
ul li
psei
de
fo-
sfor
. Măr
eşte
abs
orbţ
ia s
elec
tivă
a
elem
ente
lor n
utrit
ive
din
sol ş
i mă-
reşt
e re
zist
enţa
la fa
ctor
ii de
str
es,
înde
oseb
i la
cei h
idric
i, te
rmic
i, ra
di-
aţii
sola
re.
Mat
urev
oFe
rtili
zant
folia
r spe
cial
, cu
mic
roe-
lem
ente
și a
ctiv
ator
i. A
re u
n co
nţi-
nut
ridic
at în
fosf
or ş
i pot
asiu
. Mă-
reşt
e ra
pid
abso
rbţi
a sp
ecif
ică
de
fosf
or ş
i pot
asiu
. Gră
beşt
e m
atur
a-re
a, c
oace
rea
şi d
ifere
nţie
rea.
Pro
te-
jeaz
ă îm
potr
iva
radi
aţiil
or s
olar
e.
Fina
levo
Fert
iliza
nt fo
liar s
peci
al, c
u m
icro
e-le
men
te ș
i act
ivat
ori.
Are
un
conţ
i-nu
t fo
arte
ridi
cat
de p
otas
iu, î
mbu
-nă
tăţi
nd m
ajor
cal
itat
ea fr
ucte
lor,
atât
ca
dens
itat
e, c
ât ş
i col
oris
-ti
c. D
imin
ueaz
ă ce
rere
a şi
pie
rde-
rea
de a
pă ş
i cre
şte
rezi
sten
ţa n
atu-
rală
la in
fest
ări c
u bo
li m
icot
ice
sau
bact
erie
ne.
Rez
iste
voFe
rtili
zant
folia
r spe
cial
, cu
mic
ro-
elem
ente
și a
ctiv
ator
i. A
re u
n co
n-ţi
nut
ridic
at în
azo
t �
��
, cal
ciu
� �
ş
i, m
ai a
les,
mag
nezi
u �
�,�
. M
icşo
reaz
ă at
acul
bol
ilor î
n de
po-
zite
. Măr
eşte
rezi
sten
ţa ş
i ela
stic
i-ta
tea
înve
lişul
ui fr
ucte
lor l
a ră
niri
mec
anic
e pe
par
curs
ul re
colt
ării,
de-
pozi
tării
şi t
rans
port
ului
. Măr
eşte
gr
euta
tea
și d
ensi
tate
a fr
ucte
lor,
prec
um ş
i con
ţinu
tul î
n su
bsta
nţe
de re
zerv
ă.
Roo
tip
Bas
icSt
imul
ator
de
form
are
a ră
dăci
nilo
r și
de
creș
tere
a s
iste
mul
ui ra
dicu
lar;
st
imul
ează
mic
roor
gani
smel
e ca
re
asig
ură
hrăn
irea
plan
telo
r.
Ker
afol
și K
eram
in K
Stim
ulat
or d
e ge
rmin
are
și c
reșt
ere;
m
ăreș
te re
zist
enţa
la s
tres
ul t
erm
ic
și h
idric
. Sti
mul
ează
înfl
orire
a, fe
-cu
ndar
ea, f
ruct
ific
area
, mat
urar
ea
și re
zist
enţa
la p
ăstr
are.
Evob
or -
B �
� �
asi
mila
bil
(eta
nola
min
a).
Măr
ește
fert
ilita
tea,
redu
ce a
ta-
cul b
acte
riilo
r, m
ăreș
te re
zis-
tenţ
a la
ger
. Red
uce
putr
egai
urile
ră
dăci
nilo
r/tu
berc
ulilo
r/bu
lbilo
r.
Ovi
pron
Ule
i pro
tect
or p
araf
inic
folo
sit
în v
e-ge
taţi
e pe
ntru
: pro
tecţ
ia p
lant
elor
îm
potr
iva
radi
aţiil
or s
olar
e U
V, IR
; re
duce
rea
tran
spira
ţiei
(a p
ierd
e-rii
de
apă)
, pân
ă la
�
; sta
biliz
a-re
a su
bsta
nţel
or a
ctiv
e pe
apa
ratu
l fo
liar.
Figh
ter P
hos
Stim
ulat
or fu
ngis
tati
c; s
iste
mic
ex
cele
nt a
cro
și b
azip
etal
; fer
tili-
zant
cu
P și
K; m
ăreș
te re
zist
enţa
la
boli;
elim
ină
care
nţel
e de
fosf
or ș
i po
tasi
u.
Pentr
u s
tim
ula
rea f
orm
ării f
lorilo
r, a f
ecu
ndării (
mări-
rea n
um
ăru
lui d
e p
ăst
ăi l
eg
ate
), m
ărire
a n
um
ăru
lui d
e
boabe în
păst
ăi,
creșt
ere
a r
ezi
stențe
i la s
ece
tă ș
i mări-
rea p
roducț
iei,
se r
eco
mandă: E
vob
or
+ K
era
fol +
Ovi
-
pro
n +
Fig
hte
r P
hos
+ E
nerg
evo
+ f
ung
icid
+ a
cari-
cid (
dacă
est
e c
azu
l). „
În f
uncț
ie d
e s
peci
ficu
l culturii,
în
loc
de E
nerg
evo
se p
oate
folo
si u
nul d
intr
e f
ert
iliza
nții
folia
ri: C
odic
evo
, Matu
revo
, Fin
ale
vo, R
ezi
stevo
. Toți
fert
iliza
nții s
peci
ali
din
gam
a E
VO
au d
e t
rei-
cinci
ori m
ai
multe e
lem
ente
chela
tate
decâ
t alte f
orm
ulă
ri”,
a s
peci
-
fica
t Io
an E
noiu
.
Natu
revo
are
în p
ort
ofo
liu ș
i pro
duse
pentr
u s
oia
culti
vată
în s
iste
m e
colo
gic
. Pach
etu
l de tra
tam
ent și
germ
inare
reco
mandat pentr
u c
ultu
rile
eco
log
ice e
ste u
rmăto
rul:
Rootip
Mix
+ K
era
fol E
VO
+ A
ltosa
n +
Deff
ort
+ M
imox.
Pentr
u îm
bunătă
ţire
a s
truct
ură
rii s
olu
lui ş
i a a
ctiv
ităţii
mic
robio
log
ice, N
atu
revo
reco
mandă N
ova
tec®
Cla
s-
sic,
un f
ert
iliza
nt
com
ple
x de s
ol,
gra
nula
t, cu
elib
era
re
contr
ola
tă p
e b
aza
inhib
itoru
lui d
e n
itrifica
re D
MP
P. A
re
un c
onţinut
ridic
at
de m
acr
oele
mente
, olig
oele
mente
şi
mic
roele
mente
. Nova
tec®
Cla
ssic
are
randam
ent
ridi-
cat
de u
tiliz
are
, niv
el r
edus
de s
păla
re s
au/ş
i eva
pora
re
şi c
om
ple
xita
te s
porită
. O s
ing
ură
aplic
are
pe a
n p
oate
asi
gura
fert
iliza
nții n
ece
sari.
Pentr
u c
ore
ctare
a r
apid
ă a
pH
-ulu
i solu
lui,
se r
eco
mandă C
alc
i-
prill®
, un în
gră
șăm
ânt
şi a
mendam
ent
gra
nula
t (2
-6 m
m)
obţinut
prin m
ăci
nare
a u
ltra
fină a
carb
onatu
lui d
e c
alc
iu d
e p
urita
te r
idi-
cată
. Se a
plic
ă la
orice
cultură
ag
rico
lă ş
i est
e id
eal p
entr
u a
melio
-
rare
a r
apid
ă a
pH
-ulu
i. C
alc
iprill®
est
e f
oart
e r
eact
iv, d
oza
la h
ec-
tar
est
e c
u 8
0–
90 %
mai m
ică, î
n c
om
para
ţie c
u a
mendam
ente
le
obiş
nuite. S
e a
dm
inis
trează
uşo
r, uniform
şi f
ără
pră
fuire, c
u m
a-
şina d
e îm
pră
ştia
t în
gră
șăm
inte
.
Desc
riere
a pro
duse
lor
din
pac
hete
le F
LE
XIT
EC
Hagro
®
Cu
ltu
ră m
are
3938
2016
Pla
nta
țiile
din
Ro
mân
ia s
-au
bu
cu
rat
de
o ia
rnă b
lân
dă,
vița
-de
-vie
fiin
d în
mu
gu
rită
încă d
in lu
na a
pri
lie. L
a
po
dg
ori
a J
idve
i, te
mp
era
turi
le r
idic
ate
au
facili
tat
lu-
cru
l ap
roap
e în
fie
care
zi a
iern
ii, a
stfe
l că p
rim
ăva
ra n
u
i-a p
rin
s n
ep
reg
ătiți p
e v
itic
ulto
ri. „
Nic
iod
ată
n-a
m s
tat
aşa
de
bin
e c
u lu
cră
rile
și n
icio
dată
n-a
ple
cat
via în
8
ap
rilie
. S-a
de
sfăcu
t m
ug
ure
le ş
i de
ja s
e v
ăd
pri
me
le
fru
nzu
lițe
”, n
e-a
sp
us
Mari
n C
ucu
ră, d
ire
cto
r te
hn
ic a
l
po
dg
ori
ei J
idve
i.
Co
mp
an
ia J
idve
i lu
cre
ază
2.5
00
de
he
cta
re d
e v
iță-d
e-
vie
, din
care
2.3
00
su
nt
pe
ro
d, c
ele
lalte
fiin
d v
ii tin
ere
,
în a
nu
l în
tâi ş
i al d
oile
a. S
-a p
lan
tat
viță
-de
-vie
și î
n
Totu
l pen
tru
vin
2.5
00
HA
, ȘC
OA
LĂ
DE
VIȚ
E, F
AB
RIC
Ă D
E Ș
PA
LIE
RI,
ÎNT
R-U
N C
UV
ÂN
T: J
IDV
EI
DEL
IA C
IOB
AN
U
Cin
e nu
a a
uzit
de v
inur
ile d
e la
Jid
vei?
Și c
ine
nu
a bă
ut c
el p
uțin
un
paha
r cu
vin
real
izat
de
cel m
ai
mar
e pr
oduc
ător
de
vinu
ri di
n R
omân
ia?
Toat
ă lu
mea
a
înce
rcat
cel
puț
in o
dat
ă un
vin
pro
dus
în p
odgo
ri-ile
de
aici
, înt
inse
pe
apro
xim
ativ
2.5
00 h
a. R
ecen
t, am
făcu
t și n
oi o
viz
ită la
pod
goria
Jid
vei,
unde
am
di
scut
at d
espr
e cu
m s
e ur
măr
ește
totu
l în
timp
real
pr
in in
term
ediu
l unu
i sof
t, de
spre
pre
miil
e pr
imite
de
ace
astă
com
pani
e pe
ntru
cal
itate
a vi
nulu
i, da
r și
desp
re c
oncu
rsul
ined
it de
vin
uri o
bțin
ute
din
mus
-tu
l cum
păra
t de
la J
idve
i, in
titul
at „V
inul
cas
ei ta
le d
in
mus
t de
la J
idve
i”.
ace
ast
ă p
rim
ăva
ră, i
ar
pe
ntr
u t
oam
nă s
un
t p
revă
zute
10
0 d
e h
ec-
tare
, pe
re
co
nve
rsie
. „N
oi m
ai a
vem
acu
m în
jur
de
18
0 d
e h
ec-
tare
de
vie
bătr
ân
ă ş
i do
rim
ca, a
nu
l viit
or,
să s
chim
băm
şi s
uta
ast
a o
ptz
eci,
să f
ie t
oată
vie
tân
ără
”, a c
om
ple
tat
Mari
n C
ucu
ră.
So
iuri
le a
lese
au
fo
st în
fu
ncţie
de
pia
ţă ş
i de
cu
m s
-a v
ân
du
t vi
-
nu
l. D
ato
rită
ce
reri
i în
cre
ște
re d
e v
inu
ri r
oze
și r
oși
i, an
ul a
ce
sta
se v
or
mai p
lan
ta, p
e lâ
ng
ă c
ele
15
0 h
a e
xist
en
te, a
lte
câte
va z
eci
de
he
cta
re c
u s
oiu
ri d
e s
tru
gu
ri r
oși
i. N
ece
sita
tea e
ste
imp
usă
și d
e f
ap
tul c
ă s
oiu
l Pin
ot
No
ir s
e v
inif
ică în
alb
şi s
e f
olo
seşt
e în
alb
pe
ntr
u s
pu
man
tele
Ro
man
tin
e ș
i Mărg
ări
tar.
În v
ie s
unt to
t tim
pul
pro
ble
me
Pri
ntr
e p
rob
lem
ele
cu
care
se
co
nfr
un
tă c
ei d
e la
Jid
vei s
un
t
man
a ș
i mu
ce
gaiu
l, o
cau
ză f
iind
și p
loile
fre
cve
nte
de
pe
ste
an
din
zo
na T
ârn
ave
lor.
„Nu
-i d
e n
eg
lijat
nic
i făin
are
a ș
i no
i fa-
ce
m t
rata
me
nte
pre
ven
tive
împ
otr
iva f
ăin
ări
i. C
u d
ău
năto
rii n
u
pre
a a
vem
pro
ble
me
. Aşa
, pe
su
pra
feţe
re
du
se, d
ăm
pe
ntr
u L
o-
be
sia, p
en
tru
mo
lia s
tru
gu
rilo
r –
ce
l mu
lt o
su
tă d
e h
ecta
re d
acă
le s
tro
pim
, pe
lân
gă p
ăd
uri
. Iar
cu
acari
en
ii, t
ot
aşa
, pe
jum
ă-
tate
din
su
pra
faţă
, pe
ve
tre
. Ne
stro
pin
d a
n d
e a
n, s
-a r
eg
lat
de
la
sin
e e
co
sist
em
ul ş
i are
, fie
care
, pră
dăto
rii l
ui,
a e
xplic
at
dir
ecto
-
rul t
eh
nic
al p
od
go
rie
i Jid
vei.
În v
ie a
i to
t tim
pu
l pro
ble
me
. Fri
gu
l
Ho
rtic
ult
ură
4020
16
Concu
rs p
entr
u v
inul p
rodus
din
mustu
l de la J
idvei
În a
cest
an, J
idve
i a o
rganiz
at un c
oncu
rs p
entr
u c
ei c
are
au p
rodus
vin d
in m
ust
ul c
um
păra
t de a
ici.
Est
e v
orb
a d
e v
inuri r
ealiz
ate
în s
pe-
cial d
in S
auvi
gnon, F
ete
asc
ă R
eg
ală
şi F
ete
asc
ă R
eg
ală
cu M
usc
at
Ott
onel.
În a
cest
concu
rs ş
i-au a
răta
t m
ăie
stria 7
0 d
e p
roducă
tori
care
au în
dră
git
de-a
lung
ul t
impulu
i să r
ealiz
eze
vin
în c
asă
, în tota
l
fiin
d 7
5 d
e p
robe. P
art
icip
anții
au a
chiz
iționat m
inim
um
200 d
e k
ilo-
gra
me d
e m
ust
de la
Jid
vei î
n c
adru
l cam
panie
i „V
inul c
ase
i tale
din
must
de la
Jid
vei”,
desf
ășu
rată
în p
erioada a
ug
ust
-septe
mbrie 2
015.
Pre
miu
l cel m
are
a f
ost
de 3
.000 d
e le
i și a
fost
luat
de R
adu
Sco
rțea d
in B
rașo
v, c
u s
oiu
l Sauvi
gnon B
lanc,
an 2
015, c
u u
n
punct
aj d
e 8
9,6
. Pre
miu
l al I
I-le
a, î
n v
alo
are
de 2
.000 d
e le
i, a f
ost
câșt
igat
de M
ihai R
om
an d
in R
âșn
ov
(Bra
șov)
, cu s
oiu
l Fete
asc
ă
Reg
ală
plu
s M
usc
at
Ott
onel,
an 2
015, (
punct
aj 8
7,4
), ia
r pre
miu
l
al I
II-l
ea, d
e S
ilviu
Todora
che d
in F
eld
ioara
(B
rașo
v), c
u s
oiu
l Fe-
teasc
ă R
eg
ală
plu
s M
usc
at
Ott
onel,
an 2
015, p
unct
aj 8
7,2
, și a
const
at
în p
roduse
Jid
vei î
n v
alo
are
de 1
.000 d
e le
i. To
t pre
miu
l al
III-
lea, c
u a
cela
și p
unct
aj,
l-a o
bținut
Dan Il
iesc
u d
in B
laj,
pentr
u
soiu
l Fete
asc
ă R
eg
ală
cu M
usc
at
Ott
onel.
Juriul a
fost
com
pus
din
speci
aliș
ti și
au f
ost
favo
riza
ți ce
i care
au
lucr
at ce
l mai b
ine, c
u c
ele
mai c
ura
te v
ase
, care
au r
ealiz
at un p
ro-
cedeu c
ore
ct d
e ferm
enta
re, l
a o
tem
pera
tură
cob
orâ
tă. D
in c
om
isia
de d
eg
ust
are
au f
ăcu
t part
e d
r. Io
an B
uia
– p
reșe
din
tele
juriulu
i, di-
rect
or
vinific
ație
la c
om
pania
Jid
vei;
Dia
na P
ave
lesc
u –
secr
eta
r g
e-
nera
l al A
soci
aţie
i Deg
ust
ăto
rilo
r A
uto
riza
ţi din
Rom
ânia
, pre
cum
și
Carm
en C
hircu
, Flo
rin F
rățil
ă, C
laudia
Hors
ia, M
arius
Vasi
u, D
orina
Cost
ea –
exp
erț
i vin
ific
ato
ri d
e la
SC
Jid
vei S
RL
.
„Must
urile
pe c
are
le-a
m c
om
erc
ializ
at au f
ost
lucr
ate
într
-un m
od
impeca
bil,
realiz
ate
num
ai d
in m
ust
rava
c şi
must
de p
resa
unu,
adic
ă o
uşo
ară
pre
sare
. Rava
cul v
ine c
u fru
ctuozi
tate
, cu p
rosp
eţim
e,
iar
uşo
ara
nuanţă
de p
resă
vin
e c
u c
eva
mai p
lin, c
u m
ai m
ulte
sub-
stanţe
min
era
le, c
u m
ai m
ulte
subst
anţe
de a
rom
ă. Î
n a
cela
şi tim
p,
ne-a
m în
grijit
să c
om
unic
ăm
celo
r ca
re c
um
pără
ce v
ase
pot fo
losi
,
la c
e tem
pera
tură
, să le
spunem
că toate
ust
ensi
lele
tre
buie
să f
ie
deose
bite
, cura
te ş
i, în
ace
laşi
tim
p, n
e-a
m în
grijit
să le
spunem
mo-
mentu
l în c
are
tre
buie
să tra
gă v
inul d
e p
e d
rojd
ie, c
um
să-l tra
gă ş
i
cum
să-l p
rote
jeze
pe a
cel t
inere
l vin
împotr
iva u
nor
oxi
dări c
are
au
loc
mai t
ârz
iu”,
ne-a
deta
liat Io
an B
uia
.
Eve
nim
entu
l a a
vut ca
obie
ctiv
pro
mova
rea v
inulu
i de c
asă
tradiți
onal,
dar
și u
n s
chim
b d
e e
xperiență
într
e p
roducă
torii c
asn
ici
și J
idve
i. P
art
icip
anții
au f
ost
invi
tați
la C
ast
elu
l Beth
len-H
alle
r, de
la C
eta
tea d
e B
altă
, unde a
u lu
at part
e la
deg
ust
ări d
e v
inuri ș
i la o
masă
fest
ivă ș
i au f
ăcu
t un tur
al c
ram
elo
r.
și în
gh
ețu
rile
de
iarn
ă, p
rim
ăva
ra -
îng
he
țuri
le t
ârz
ii d
e
pri
măva
ră, p
est
e v
ară
- g
rin
din
a, s
oare
le c
u a
rsu
ra p
e
stru
gu
ri ş
i cu
de
shid
rata
tul,
an
imale
le îş
i iau
şi e
le p
ar-
tea lo
r d
in v
ie, o
am
en
ii îş
i iau
şi e
i part
ea lo
r şi
ce
ră-
mân
e b
ăg
ăm
şi n
oi î
n c
ram
ă.”
Cea m
ai m
are
șco
ală
de p
roduce
re
a m
ateria
lulu
i să
dito
r vi
ticol,
din
țar
ăP
od
go
ria J
idve
i d
eți
ne
o ş
co
ală
de
viţ
ă-d
e-v
ie c
u c
are
s-a r
ealiz
at
înti
ne
rire
a p
lan
taţi
ei.
În 1
99
9 c
ân
d s
-a p
ri-
vati
zat, s
ocie
tate
a d
eți
ne
a 5
00
ha d
e v
ie, s
up
rafa
ță
co
mp
rom
isă a
pro
ap
e în
to
talit
ate
, şi ap
roxi
mati
v 3
00
de
he
cta
re d
e p
om
i fr
ucti
feri
. Mări
rea s
up
rafe
ței la
2.5
00
de
he
cta
re a
în
sem
nat
ne
ce
sita
tea d
e a
în
fi-
inţa
o ş
co
ală
de
viţ
ă-d
e-v
ie, d
e p
rod
uce
re a
mate
ria-
lulu
i să
dit
or,
și d
e a
face
o f
ab
rică d
e ş
palie
ri, p
en
tru
a n
u m
ai ad
uce
din
str
ăin
ăta
te. „
Am
făcu
t u
n p
lan
de
pla
nta
re ș
i am
aju
ns
la c
on
clu
zia c
ă c
el m
ai b
ine
est
e
să n
e f
ace
m n
oi şc
oala
de
viţ
ă, a
dic
ă d
e p
rod
uce
re a
mate
rialu
lui să
dit
or.
E c
ea m
ai m
are
din
ţară
şi,
po
ate
,
chia
r co
ncu
răm
cu
un
ele
de
pri
n E
uro
pa”, a
afi
rmat
Mari
n C
ucu
ră.
Ace
ast
ă m
ăsu
ră s
e im
pu
ne
a ș
i d
in c
au
ză c
ă m
ate
ria-
lele
ad
use
din
str
ăin
ăta
te a
u v
en
it in
fest
ate
, ast
fel că
pla
nta
ția „
a d
ob
ân
dit
” b
oli
pe
care
nu
le
ave
a în
ain
te.
Soft
pentr
u
o v
iziu
ne d
e a
nsam
blu
La J
idve
i, to
t ce
ea c
e s
e f
ace
, po
rnin
d d
e la
tăie
ri, d
e la
înfi
inţa
-
rea d
e n
oi p
lan
tații,
am
pla
sare
a s
oiu
rilo
r, tr
ata
me
nte
, to
ate
su
nt
intr
od
use
într
-un
so
ft. A
stfe
l, se
ce
ntr
aliz
ează
în t
imp
re
al t
ot
ce
se în
tâm
plă
, pe
ntr
u a
fi u
rmări
t m
ai u
șor.
„Ave
m ş
i un
so
ft d
e m
e-
teo
şi d
isp
un
em
de
pe
rso
nal s
pe
cia
lizat
în a
intr
od
uce
date
le.
De
ci î
n o
rice
mo
me
nt
şi d
in o
rice
part
e a
lum
ii, d
om
nu
l pre
şe-
din
te s
au
no
i pu
tem
intr
a s
ă v
ed
em
în f
erm
a X
ce
s-a
lucra
t, cu
ce
s-a
str
op
it, c
ât
a p
lou
at.
Totu
l est
e p
e c
alc
ula
tor,
totu
l est
e
pe
tab
letă
”, n
e-a
mărt
uri
sit
dir
ecto
rul t
eh
nic
al p
od
go
rie
i. A
stfe
l,
inte
rve
nțiile
po
t fi
făcu
te m
ult m
ai r
ap
id ș
i pro
ble
me
le s
e r
ezo
lvă
în t
imp
util ș
i cu
gra
d c
resc
ut
de
efi
cie
nță
.
Rețe
ta u
nui v
in p
rem
iat
Anul a
cest
a, v
ița-d
e-v
ie „a p
lâns”
, ceea c
e în
seam
nă c
ă la
Jid
vei a
nul
va f
i bun, l
ung
şi p
ropic
e p
entr
u r
ealiz
are
a u
nor
stru
guri d
e c
alit
ate
şi,
implic
it, a
unor
vinuri b
une.
De a
ltfel,
e o
tra
diți
e c
a a
ici s
ă s
e p
roducă
vin
uri d
e c
alit
ate
, fapt ce
r-
tific
at și
de p
rem
iile o
bțin
ute
. „În
ace
st a
n, c
oncu
rsul d
e S
auvi
gnon
Bla
nc
s-a d
esf
ăşu
rat în
Spania
. A f
ost
un c
oncu
rs d
e o
mare
an-
verg
ură
, pentr
u c
ă e
ste c
oncu
rsul u
nde toate
vin
urile
sunt re
aliz
ate
de m
ari s
peci
aliş
ti şi
num
ai d
in s
oiu
ri S
auvi
gnon B
lanc.
Anul a
cest
a,
com
pania
Jid
vei s
-a p
reze
nta
t la
concu
rs c
u tre
i pro
be, d
in c
are
două a
u f
ost
medalia
te c
u a
rgin
t. E
ste v
orb
a d
e S
auvi
gnon B
lanc
Nec
Plu
s U
ltra ș
i de S
auvi
gnon B
lanc
Ana”,
ne-a
spus
Ioan B
uia
, vi-
nific
ato
r, direct
or
Com
ple
x vi
nific
ație
Jid
vei.
Anul t
recu
t, co
mpania
a
prim
it auru
l la a
ceast
ă c
om
petiț
ie, l
a c
are
part
icip
ă c
ele
mai b
une v
i-
nuri d
in lu
me. „
Sunt co
ncu
rsuri u
nde m
edalia
de a
rgin
t şi
medalia
de
aur
sunt desp
ărț
ite d
e 0
,1 s
au 0
,05 p
unct
e. V
inurile
Sauvi
gnon A
na
şi T
eza
ur,
pre
mia
te în
ace
st a
n la
Sauvi
gnon d
u M
onde, s
unt vi
nuri
obţin
ute
din
tr-u
n a
n d
e r
eco
ltă în
care
am
avu
t B
otr
ytis
, nu f
oart
e
ava
nsa
t, dar
care
a a
vanta
jat vi
nul m
ai a
les
din
punct
ul d
e v
edere
al
calit
ățil
or
gust
ativ
e. Î
n c
eea c
e p
rive
ște c
alit
ate
a lu
i olfact
ivă, a
ceast
a
a f
ost
ceva
mai d
imin
uată
. Orice
vin
care
est
e o
bţin
ut din
tr-u
n s
tru-
gure
reco
ltat la
o p
erioadă m
ai l
ung
ă, o
rice
str
ug
ure
cule
s m
ai t
âr-
ziu, c
are
are
şi u
şoare
urm
e d
e B
otr
ytis
, va a
vea a
rom
a u
şor
mai d
i-
min
uată
, dar
calit
ăţil
e g
ust
ativ
e s
unt ext
raord
inare
”, a e
xplic
at Io
an
Buia
, sublin
iind c
ă a
cest
e v
inuri c
atif
ela
te, r
otu
nde ș
i onct
uoase
pla
c
consu
mato
rilo
r.
Com
pania
nu a
part
icip
at doar
la c
oncu
rsurile
de S
auvi
gnon. Î
n
ace
st a
n, a
bifat apro
xim
ativ
şase
concu
rsuri in
tern
ațio
nale
, unde v
i-
nurile
Jid
vei a
u p
rim
it atâ
t arg
int,
cât şi
aur.
„Est
e o
răsp
lată
a m
unci
i
vitic
ulto
rilo
r, a m
unci
i vin
ific
ato
rulu
i şi,
nu în
ulti
mul r
ând, a
celo
r ca
re
ştiu
să f
acă
şi u
n d
esi
gn f
oart
e f
rum
os.
Pentr
u c
ă u
nul d
intr
e v
inuri a
fost
pre
mia
t şi
pentr
u d
esi
gnul d
eose
bit
la m
are
le c
oncu
rs d
e la
Mo-
naco
. Est
e v
orb
a d
e M
yste
rium
”, a m
ai s
pus
vinific
ato
rul.
Ho
rtic
ult
ură
4342
2016
Cu
un
nu
măr
de
cir
ca 1
.00
0 d
e lu
cră
tori
, in
clu
zân
d ș
i zili
e-
rii,
pro
du
cția V
an
be
t se
rid
ică în
pre
zen
t la
o m
ed
ie d
e 4
50
.00
0
de
ou
ă/zi
și 9
mili
oan
e d
e p
ui d
e c
arn
e p
e a
n. C
irca 4
0%
din
pro
du
cție
se
vin
de
acu
m p
rin
co
op
era
tiva
„Ț
ara
me
a”,
care
are
ca
part
en
er
Kau
flan
d.
În 2
01
5, V
an
be
t a în
reg
istr
at
o c
ifră
de
afa
ce
ri d
e 3
3 d
e m
ilio
an
e
de
eu
ro, î
n c
reșt
ere
cu
40
% f
ață
de
20
14
. „A
ce
ast
ă c
reșt
ere
se
exp
lică p
rin
ach
izițiil
e d
e f
erm
e p
e c
are
le-a
m f
ăcu
t. A
m c
resc
ut
mu
lt p
rin
ab
ato
riza
re. P
rod
use
le n
oast
re a
jun
g, l
a o
ra a
ctu
ală
, în
ap
roap
e t
oată
țara
. Ne
gân
dim
și l
a e
xpo
rt, d
ar
du
pă c
e p
iața
ro
-
mân
easc
ă v
a f
i satu
rată
. Și a
cu
m v
ind
em
3-5
to
ne
/zi
în U
ng
ari
a,
2-3
to
ne
/zi
în B
ulg
ari
a”,
a a
dău
gat
Făn
el B
og
oș.
So
cie
tate
a V
an
be
t a f
ost
înfi
ința
tă în
an
ul 2
00
1, a
vân
d c
a o
bie
ct
de
activi
tate
cre
ște
rea p
ăsă
rilo
r și
erb
ivo
relo
r. În
pre
zen
t, d
ețin
e
no
uă f
erm
e d
e p
ui d
e c
arn
e, p
atr
u f
erm
e d
e g
ăin
i pe
ntr
u o
uă
de
co
nsu
m, d
ou
ă f
erm
e d
e g
ăin
i de
re
pro
du
cție
rasă
gre
a, d
ou
ă
ferm
e t
ine
ret
înlo
cu
ire
, in
cu
bație
, o f
erm
ă d
e c
ap
re, o
fab
rică d
e
pro
ce
sare
lap
te d
e c
ap
ră ș
i un
FN
C.
SC
Vanbet dețin
e ș
i mai m
ulte
mărc
i înre
gis
trate
la O
SIM
: “P
uiu
l
cam
pio
n”,
„Puiu
l haid
uce
sc”,
„Găin
a G
osp
odin
ă”.
De a
sem
enea, s
o-
cieta
tea a
dezv
olta
t o r
ețe
a d
e d
istr
ibuție
a o
uălo
r și
a în
cheia
t co
n-
tract
e d
e v
ânza
re d
e c
arn
e p
ui ș
i ouă c
u d
istr
ibuito
ri d
in toată
țara
.
Inve
stiți
i pentr
u v
iito
rM
edic
ul v
ete
rinar
Fănel B
og
oș
spune c
ă p
rog
ram
ul i
nve
stițio
nal
al s
oci
etă
ții V
anbet
est
e c
ontinuu, 1
,5 m
ilioane d
e e
uro
urm
ând s
ă
fie d
irecț
ionate
cătr
e u
n F
NC
, ech
ipam
ente
de a
bato
riza
t, depo-
zita
re ș
i pro
ducț
ia d
e o
uă ș
i carn
e b
io. „
Mai a
vem
de in
vest
it, î
nsă
nu în
mărire
a c
apaci
tății,
deoca
mdată
, pentr
u c
ă n
u p
ute
m v
orb
i
de v
iitor.
Viit
oru
l îl v
oi f
ace
de m
âin
e. A
stăzi
, ave
m u
n c
redit a
pro
-
bat
de 1
,5 m
ilioane d
e e
uro
din
care
vre
m s
ă in
vest
im 5
00.0
00 d
e
euro
într
-un a
lt F
NC
, în lo
calit
ate
a S
ălc
ioara
, județu
l Vasl
ui,
gata
,
pro
babil,
în t
rei-
patr
u lu
ni,
în d
ota
rea c
u e
chip
am
ente
a a
bato
rulu
i
de în
altă p
erf
orm
anță
(utila
je d
e a
tmosf
eră
contr
ola
tă, c
onst
ruirea
unui d
epozi
t de 2
.000 d
e t
one d
e c
ong
ela
te p
entr
u a
ne d
epozi
ta
pro
ducț
ia p
e p
erioada în
care
desf
ace
rea e
ste m
ai p
roast
ă),
cât
și în
orienta
rea c
ătr
e p
roduse
le d
e n
ișă, s
ă n
e f
ace
m o
ferm
ă b
io
de g
ăin
i de o
uă ș
i o f
erm
ă b
io d
e p
ui d
e c
arn
e c
u c
reșt
ere
lentă
.
În 1
5 a
ni,
pri
n p
ers
eve
ren
ță, t
en
acitate
și,
mai a
les,
pre
-
vizi
un
e p
e p
iața
ro
mân
easc
ă, c
om
pan
ia V
an
be
t a c
res-
cu
t și
a a
jun
s să
pro
du
că n
ou
ă m
ilio
an
e d
e p
ui p
e a
n,
60
0.0
00
de
ou
ă p
e z
i, d
eve
nin
d a
stfe
l ce
l mai m
are
pro
du
căto
r ro
mân
de
ou
ă d
in ț
ară
. „P
rim
a f
erm
ă a
fo
st
în c
asă
. Am
cre
scu
t p
rim
ii 5
00
de
pu
i în
casa
în c
are
locu
iam
; ave
am
tre
i cam
ere
. În
un
a a
veam
bu
cătă
-
ria, î
n u
na a
veam
co
pilu
l și s
oția ș
i în
ce
ala
ltă c
am
eră
am
cre
scu
t p
rim
ii p
ui,
care
au
avu
t p
art
e d
e în
călz
ire
cu
so
bă d
e f
ier
și p
rim
ul s
en
zor
de
te
mp
era
tură
era
m
chia
r e
u. D
orm
eam
cu
pu
ii în
cam
eră
. În
mo
me
ntu
l în
care
mie
îmi e
ra f
rig
, au
tom
at
mă t
reze
am
, alim
en
tam
focu
l; p
uii
era
u d
eja
ad
un
ați t
oți s
ub
so
bă. Î
n m
om
en
tul
în c
are
eu
do
rme
am
leje
r, în
maio
u, p
uii
stăte
au
fo
art
e
Afa
cere
de
mili
oane
, por
nită
cu
pui
cre
scuț
i în
casă
„PR
IMU
L S
EN
ZO
R D
E T
EM
PE
RA
TU
RĂ
ER
AM
CH
IAR
EU
” –
FĂ
NE
L B
OG
OȘ
, AD
MIN
IST
RA
TO
R V
AN
BE
T
ION
EL V
ĂD
UV
A
Prim
ii 50
0 de
pui
cre
scuț
i de
med
icul
vet
erin
ar F
ă-ne
l Bog
oș a
u fo
st c
hiar
în d
omic
iliul
pro
priu
, înt
r-un
a di
ntre
cel
e tre
i cam
ere
pe c
are
le d
ețin
ea în
prim
ii an
i de
căsn
icie
, clim
atul
pro
pice
pen
tru d
ezvo
ltare
a ac
esto
ra fi
ind
între
ținut
de
o so
bă d
e fie
r și d
e pr
o-pr
iul „
term
omet
ru”,
în re
alita
te p
ropr
ia p
iele
a a
dmi-
nist
rato
rulu
i soc
ietă
ții V
anbe
t, în
ființ
ată
în a
nul 2
001.
bin
e”,
a d
ecla
rat
Făn
el B
og
oș,
cu
ocazi
a îm
plin
irii
a 1
5 a
ni d
e a
c-
tivi
tate
a c
om
pan
iei s
ale
și a
un
ui a
n d
e c
ân
d V
an
be
t a a
de
rat
la
co
op
era
tiva
„Ț
ara
me
a”.
În p
reze
nt,
ferm
ieru
l de
țin
e d
ou
ă F
NC
-uri
și p
rop
riu
l sis
tem
de
incu
bație
, co
nst
ruit d
up
ă u
ltim
ele
no
rme
de
te
hn
ică în
do
-
me
niu
. Bo
go
ș are
în p
rop
rie
tate
și u
n a
bato
r p
rop
riu
, fe
rme
de
rep
rod
ucție
și f
erm
e d
e c
reșt
ere
pu
i-carn
e. P
e lâ
ng
ă t
oate
ace
s-
tea, a
dm
inis
trato
rul V
an
be
t d
ețin
e o
fe
rmă d
e 1
.50
0 d
e c
ap
re, o
fab
rică u
nd
e p
roce
sează
lap
tele
ob
țin
ut
și s
co
ate
pe
pia
ță m
ai
mu
lte
pro
du
se d
e n
ișă, c
um
ar
fi s
an
a, i
au
rt, k
efi
r, b
rân
zetu
ri m
a-
tura
te, f
oart
e c
ău
tate
de
co
nsu
mato
ri. „
Ave
m în
jud
ețu
l Gala
ți
șap
te f
erm
e, i
ar
în ju
de
țul V
asl
ui a
vem
11
fe
rme
. Ju
de
țul V
asl
ui
de
țin
e lo
cu
l pri
mo
rdia
l în
pro
du
cția a
vico
lă, a
sta d
ato
rită
mo
du
lui
de
aso
cie
re p
e c
are
l-am
pra
cticat
cu
ce
ilalți p
rod
ucăto
ri în
că d
in
an
ii 2
00
3-2
00
4. P
e a
tun
ci n
e-a
m a
du
nat
lao
laltă, a
m p
us
baze
le
un
ei f
irm
e d
e c
ole
cta
re ș
i de
co
me
rcia
lizare
ou
ă; n
e în
tâln
eam
săp
tăm
ân
al.
În c
on
clu
zie
, dato
rită
org
an
izări
i și a
socie
rii d
in-
tre
pro
du
căto
ri, j
ud
ețu
l Vasl
ui a
aju
ns,
din
ce
l mai s
ăra
c ju
de
ț p
e
toate
do
me
niil
e, c
el m
ai b
og
at
jud
eț
în s
ecto
rul a
vico
l, a a
dău
gat
Făn
el B
og
oș.
Am
făcu
t și
o f
ăb
ricu
ță d
e la
pte
, to
t d
in f
on
du
ri p
ro-
pri
i. A
m in
au
gu
rat
inclu
siv
o r
ețe
a d
e m
ag
azi
ne
. La o
ra a
ce
ast
a,
ave
m 1
8 m
ag
azi
ne
în B
ârl
ad
, Vasl
ui ș
i Iași
și,
în u
rmăto
are
le t
rei-
patr
u lu
ni,
tin
de
m s
ă n
e e
xtin
de
m a
ctivi
tate
a d
e d
esf
ace
re p
rin
mag
azi
ne
le p
rop
rii c
ătr
e T
ecu
ci ș
i Gala
ți”.
Pe a
cest
seg
ment,
conve
rsia
o s
ă d
ure
ze t
rei a
ni”, a
menționat
adm
inis
trato
rul V
anbet.
Ferm
ieru
l nu a
înce
tat
vreodată
să p
rive
asc
ă în
viit
or
și
să f
ie d
esc
his
la n
ou. E
l a r
ealiz
at
și d
ouă p
roie
cte p
en-
tru a
ccesa
rea f
ondurilo
r euro
pene, î
n 2
00 5
și î
n 2
008.
De a
tunci
, Bog
oș
recu
noașt
e c
ă n
-a m
ai a
ccesa
t fo
n-
duri e
uro
pene, p
entr
u c
ă p
roducț
ia i-
a p
erm
is s
ă s
e d
ez-
volte c
u f
onduri p
roprii ș
i cu c
redite d
e la
bancă
. „Fondu-
rile
euro
pene a
u f
ost
pentr
u m
odern
izare
a a
dăpost
urilo
r,
iar
abato
rul a
fost
const
ruit d
in b
anii
pro
prii,
chia
r și
FN
C-u
l”, a
mărt
urisi
t el.
Făn
el B
og
oș
recu
no
așt
e c
ă in
fuzi
a d
e c
ap
ital e
uro
-
pe
an
pri
n s
ub
ven
ții e
ste
be
ne
fică ș
i so
licită g
uve
rnu
-
lui g
ăsi
rea d
e s
olu
ții l
a d
isp
ari
ția p
lățilo
r p
e b
un
ăst
are
din
20
17
. „B
un
ăst
are
a a
ctu
ală
, pe
pasă
re s
au
pe
ce
le-
lalte
cate
go
rii d
e s
pe
cii
de
an
imale
, est
e o
su
bve
nție
pe
care
o a
vem
pân
ă în
20
17
. Atâ
ta t
imp
cât
ce
le-
lalte
sta
te d
in U
E a
u f
on
du
ri, n
u s
e p
oate
ca la
niv
el
națio
nal s
ă n
u g
ăsi
m ș
i no
i o f
orm
ă d
e s
ub
ven
țio
nare
a a
gri
cu
ltu
rii.
Eu
cre
d c
ă d
up
ă 2
01
7 v
a f
un
cțio
na în
co
ntin
uare
ace
ast
ă s
ub
ven
ție
, su
b o
fo
rmă s
au
alta,
pe
ntr
u c
ă s
un
tem
to
tuși
me
mb
ri U
E ș
i tre
bu
ie s
ă f
im
pro
teja
ți”,
a p
un
cta
t șe
ful V
an
be
t.
Nu în
ultim
ul r
ând, e
l consi
deră
că im
port
urile
din
com
u-
nitate
a e
uro
peană n
u îi
încu
rcă p
e p
roducă
torii r
om
âni
Zo
ote
hn
ie
4544
2016
Împr
euna
for
mam
înt
regu
l
)
)
ww
w.a
gria
ngel
.ro
din
se
cto
r, p
en
tru
sim
plu
l mo
tiv
că R
om
ân
ia e
ste
țară
me
mb
ră a
Un
iun
ii E
uro
pe
ne
și b
en
efi
cia
ză d
e b
an
ii e
u-
rop
en
i. „Î
n s
ecto
rul a
vico
l, atâ
t d
ato
rită
mai b
un
ei o
rga-
niz
ări
, aș
pu
tea s
pu
ne
la n
ive
l națio
nal,
cât
și d
ato
rită
pro
du
căto
rilo
r p
e c
are
no
i îi a
vem
, pri
n p
ers
eve
ren
ță
și p
rin
mu
nca p
e c
are
au
de
sfășu
rat-
o, s
-au
făcu
t
inve
stiții
foart
e m
ari
și s
un
tem
co
mp
etitivi
din
to
ate
pu
ncte
le d
e v
ed
ere
cu
pro
du
cția e
uro
pe
an
ă”,
a d
ecla
-
rat
Făn
el B
og
oș.
Ho
rmo
ni de c
rește
re
nu e
xis
tă, a
m f
ost
co
ntr
ola
ți câ
nd a
m in
trat
în
coopera
tivă
Adm
inis
trato
rul V
anbet
decl
ară
fără
putință
de t
ăg
adă
că v
est
iții
horm
oni u
tiliz
ați în
cre
ștere
a f
orț
ată
a p
ui-
lor
„nu e
xist
ă”,
în id
eea în
care
verifică
rile
făcu
te a
tât
inte
rn, c
ât
și c
ele
realiz
ate
în s
uperm
ark
etu
ri n
u p
ot
fi
înșe
late
. „H
orm
oni d
e c
reșt
ere
nu e
xist
ă. S
ă-m
i spună
mie
orice
medic
, orice
pro
ducă
tor
sau o
rice
zia
rist
că s
e
dau h
orm
oni î
n f
ura
je. H
orm
oni p
entr
u c
reșt
ere
a p
uilo
r
nu e
xist
ă. E
ste s
cris
ero
nat
pe p
anca
rtele
, pe e
tich
ete
le
diferite
lor
firm
e «
pui f
ără
horm
oni»
. Apoi,
în f
ura
jare
noi
nu a
vem
cum
să in
troduce
m s
ubst
anțe
care
sunt
no-
cive
sănătă
ții p
opula
ției d
eoare
ce e
xist
ă o
decl
ara
ție p
e
pro
prie r
ăsp
undere
în c
are
noi,
de e
xem
plu
, în a
bato
r tă
-
iem
într
-o z
i 50 d
e t
one d
e c
arn
e; 4
0 d
e t
one p
leacă
pe
cale
refr
igera
tă la
diferiți c
lienți, d
ar
rest
ul c
ărn
ii ră
mâne,
se c
ong
ele
ază
și n
u s
e ș
tie la
ce o
ră ș
i la c
e d
ată
aju
ng
e în
tr-u
n
superm
ark
et,
iar
la o
sim
plă
sesi
zare
sau la
un s
implu
auto
con-
trol a
l superm
ark
etu
lui s
e p
ot
depis
ta a
cest
e r
ezi
duuri. N
u e
ste d
e
joacă
cu a
limenta
ția u
mană, s
unt
niș
te m
ăsu
ri f
oart
e d
rast
ice ș
i
foart
e b
ine p
use
la p
unct
de c
ontr
ol a
l calit
ății p
roduse
lor
alim
en-
tare
. Nu s
e p
oate
vorb
i de in
fluențe
neg
ative
ale
cărn
ii de p
asă
re
în a
limenta
ția u
mană”,
consi
deră
șefu
l Vanbet.
Că n
u a
re v
oie
să g
reșe
asc
ă n
ici m
ăcar
o d
ată
est
e d
at,
po
ate
,
și d
e f
ap
tul c
ă V
an
be
t e
ste
me
mb
ră a
co
op
era
tive
i „Ț
ara
me
a”.
De
un
an
, so
cie
tate
a f
ace
part
e d
intr
-o a
socie
re d
e p
rod
ucăto
ri
org
an
izați p
e b
aze
sim
ilare
cu
ale
alto
r co
op
era
tive
din
ve
stu
l Eu
-
rop
ei.
„Fir
ma n
oast
ră a
împ
linit 1
5 a
ni d
e a
ctivi
tate
ne
într
eru
ptă
și u
n a
n d
e c
ân
d a
intr
at
în c
oo
pe
rativa
«Ț
ara
me
a»,
cu
care
co
-
lab
oră
m f
oart
e b
ine
. Est
e c
el m
ai b
un
mo
d d
e a
te
org
an
iza. M
o-
de
lul a
fo
st p
relu
at
din
țări
le d
in v
est
. Pro
du
căto
rii t
reb
uie
să f
ie
org
an
izați în
co
op
era
tive
ag
rico
le c
are
le a
sig
ură
o m
ai b
un
ă
pu
tere
, lid
eri
, în
pe
rman
en
ță o
leg
ătu
ră c
oe
ren
tă c
u G
uve
rnu
l,
spu
ne
Bo
go
ș. În
co
op
era
tiva
«Ț
ara
me
a»
sun
t aso
cia
ți p
rod
ucă-
tori
atâ
t d
in a
vicu
ltu
ră, c
ât
și d
in in
du
stri
a d
e c
reșt
ere
a p
orc
ulu
i,
pre
cu
m ș
i din
ce
a a
cre
ște
rii b
ovi
ne
lor,
resp
ectiv
secto
rul v
eg
e-
tal.
Îl ave
m r
ep
reze
nta
nt
la B
ucu
reșt
i pe
pre
șed
inte
le c
on
siliu
-
lui d
e a
dm
inis
trație
, Flo
rin
Bu
rcu
lesc
u (
n.r.
- c
el c
are
co
ntr
ole
ază
gru
pu
l de
fir
me
BFA
), c
are
țin
e în
pe
rman
en
ță le
gătu
ra în
tre
fe
r-
mie
ri, s
up
erm
ark
etu
ri ș
i au
tori
tățile
tu
tela
re. O
dată
cu
intr
are
a în
co
op
era
tivă
, ace
știa
și-
au
tri
mis
sp
ecia
liștii p
en
tru
a n
e f
ace
o
eva
luare
în c
ee
a c
e p
rive
ște
calit
ate
a p
rod
use
lor
ob
țin
ute
. Au
vă-
zut
po
ten
țialu
l pro
du
ctiv
al f
irm
ei n
oast
re ș
i ne
-au
pri
mit c
hia
r cu
mare
dra
g în
co
op
era
tiva
lor”
.
Co
op
era
tiva
„Ț
ara
me
a”
a în
ce
pu
t să
fu
ncțio
ne
ze în
iulie
20
14
,
cu
20
0 d
e le
gu
mic
ulto
ri, m
em
bri
ai C
oo
pe
rative
i de
pro
du
că-
tori
din
Izb
ice
ni ș
i Viș
ina, j
ud
ețu
l Olt, c
are
est
e a
filia
tă F
ed
era
ție
i
Ag
rost
ar.
În p
reze
nt,
din
co
op
era
tivă
fac p
art
e m
ai m
ulți p
rod
u-
căto
ri d
e c
arn
e d
e p
asă
re ș
i de
ou
ă, p
rod
ucăto
ri d
e le
gu
me
și d
e
pro
du
se d
in la
pte
de
oaie
și d
e c
ap
ră.
Zo
ote
hn
ie
4620
16
altcin
eva
pu
team
sta
de
vo
rbă d
ecât
cu
co
nf. d
r. in
g. S
telia
n D
ă-
răb
an
din
cad
rul U
SA
MV
Clu
j-N
ap
oca, o
m c
are
și-
a d
ed
icat
cari
-
era
pro
fesi
on
ală
de
zvo
ltări
i rase
lor
rom
ân
eșt
i.
Ap
ari
ția r
ase
i Me
rin
os
de
Clu
j a a
vut
loc în
19
56
, mo
me
nt
în c
are
au
fo
st în
cru
ciș
ate
Ţu
rcan
a A
lbă d
e S
ibiu
cu
Me
rin
osu
l tra
nsi
l-
văn
ean
. Tre
i de
ce
nii
a d
ura
t o
mo
log
are
a c
a r
asă
și c
ert
ific
are
a e
i
cu
bre
vet
de
inve
nție
. În
an
ul 1
99
2, Ţ
urc
an
a a
luat
însă
locu
l oilo
r
cu
lân
ă f
ină ș
i se
mif
ină, i
ar
cre
ște
rea M
eri
no
sulu
i de
Clu
j a f
ost
ign
ora
tă. A
șa s
e e
xplic
ă f
ap
tul c
ă, î
n p
reze
nt,
rasa
est
e c
resc
ută
do
ar
la U
SA
MV
Clu
j-N
ap
oca.
Cu t
oate
că s
e în
treprind e
fort
uri în
ace
st s
ens,
repre
zenta
ntu
l
US
AM
V s
pune c
ă v
a f
i gre
u s
ă s
e r
epopule
ze z
ona d
e c
âm
pie
cu
ace
ast
ă r
asă
. „S
peră
m s
ă s
e r
evi
nă la
o z
onare
core
ctă, z
ona d
e
șes
și d
e p
odiș
să f
ie a
panaju
l cre
șterii d
e o
i de lâ
nă f
ină ș
i sem
i-
fină, d
ar
la o
ra a
ctuală
efe
ctiv
ele
s-a
u r
edus
atâ
t de m
ult, c
ă n
u
pute
m d
ifuza
mate
rial b
iolo
gic
, fem
ei d
e p
răsi
lă, a
exp
licat
speci
-
alis
tul.
Om
olo
gată
în 1
986, o
aia
Merinos
rom
ânesc
est
e a
dapta
tă
condițiil
or
pedocl
imatice
din
zona C
luju
lui.
Pre
zintă
perf
orm
anțe
bune p
entr
u p
roducț
ia d
e la
pte
, chia
r dacă
nu c
antita
tiv.
Calit
ativ,
are
subst
anță
usc
ată
mai m
ultă ș
i un r
andam
ent
de t
ransf
orm
are
în b
rânze
turi m
ai m
are
.”
Co
nfo
rm a
pre
cie
rilo
r co
nfe
ren
țiaru
lui,
chia
r d
acă r
asa
Me
ri-
no
s d
e C
luj e
ste
re
nta
bilă
, nu
pre
a a
re a
plo
mb
la c
resc
ăto
rii
de
ovi
ne
, de
oare
ce
est
e o
rasă
pre
ten
țio
asă
în c
e p
rive
ște
bu
-
năst
are
a. „
Oblig
ato
riu, M
erinosu
l rom
ânesc
nece
sită
pe t
impul
Mo
me
ntu
l op
ort
un
pe
ntr
u a
ce
ast
ă d
ezb
ate
re a
fo
st
chia
r „S
ărb
ăto
are
a o
ieri
tulu
i”, e
ven
ime
nt
care
a a
vut
loc în
localit
ate
a C
iug
ud
, ju
de
țul A
lba, î
n z
ilele
de
8 ș
i
9 a
pri
lie 2
01
6, p
us
la p
un
ct
pân
ă în
ce
l mai m
ic d
eta
-
liu d
e c
ătr
e A
socia
ţia c
resc
ăto
rilo
r d
e o
vin
e d
in ju
de
ţul
Alb
a, î
mp
reu
nă c
u C
on
siliu
l Ju
de
ţean
Alb
a ș
i cu
Pri
-
mări
a c
om
un
ei C
iug
ud
. Part
en
eri
ai e
ven
ime
ntu
lui a
u
fost
Un
ive
rsitate
a d
e Ș
tiin
ţe A
gri
co
le ş
i Me
dic
ină V
ete
-
rin
ară
(U
SA
MV
) C
luj-
Nap
oca ș
i Aso
cia
ţia p
en
tru
Pro
-
mo
vare
a ş
i Co
nse
rvare
a B
iod
ive
rsității,
a T
rad
iţiil
or
Ru
-
rale
, a T
eh
nic
ilor
şi P
rod
use
lor
Trad
iţio
nale
.
Cu
m o
aia
a f
ost
ve
de
ta e
ven
ime
ntu
lui,
cu
cin
e
Ovi
ne s
au c
apri
ne?
Ras
ă ro
mân
easc
ă sa
u st
răin
ă?„S
ĂR
BĂ
TO
AR
EA
OIE
RIT
ULU
I”, M
OM
EN
T P
RIE
LN
IC P
EN
TR
U R
EF
LE
CȚ
IE
ION
EL V
ĂD
UV
A
Cân
d îl
auzi
pe
conf
. Ste
lian
Dăr
ăban
vor
bind
de
rasa
rom
ânea
scă
Mer
inos
, om
olog
ată
în 1
986,
re-
zist
entă
la c
ondi
țiile
met
eo d
in z
ona
de v
est a
țării
și
furn
izoa
re d
e la
pte
de c
alita
te, p
arcă
îți r
evin
e cu
raju
l de
a m
ai c
rede
în c
erce
tare
a ro
mân
easc
ă, în
revi
go-
rare
a se
ctor
ului
de
creș
tere
a o
vine
lor ș
i cap
rinel
or,
chia
r dac
ă pi
ața
este
libe
ră, c
resc
ător
ii se
orie
ntea
ză
și c
ătre
alte
rase
pro
fitab
ile, i
ar p
iedi
cile
de
ordi
n le
-gi
slat
iv ș
i/sau
soc
ial î
i det
erm
ină
pe u
nii s
ă se
lase
de
afa
cere
.
Zo
ote
hn
ie
4820
16
Contr
olu
lui O
fici
al a
l Perf
orm
anțe
lor
de p
roducț
ie (
CO
P).
De
anul a
cest
a, p
entr
u a
prim
i sprijin
ul c
upla
t (S
CZ
), cr
esc
ăto
rii s
unt
oblig
ați s
ă a
ibă o
vinele
însc
rise
în R
eg
istr
ul G
enealo
gic
(R
G)
al r
a-
sei.
Adic
ă, e
xact
cei c
are
au r
euși
t să
facă
perf
orm
anță
. „C
iobanii
sunt
nem
ulțum
iți p
entr
u c
ă n
u s
-au d
at
subve
nțiile
nic
i până la
ora
act
uală
. Acu
m, d
e e
xem
plu
, ne o
blig
ă c
u C
OP
-ul.
Dacă
ai o
mie
de
oi,
cum
poți f
ace
CO
P-u
l în v
ârf
de m
unte
? N
u s
e p
oate
. Tre
buie
să-ș
i dea f
ieca
re s
eam
a c
ă d
acă
ai 2
0-3
0 d
e o
i, poți f
ace
CO
P-u
l,
dar
la o
mie
de o
i, nu. Î
l oblig
ăm
pe c
el c
are
are
o m
ie d
e o
i să ț
ină
doar
o s
ută
ca s
ă p
oată
face
CO
P-u
l”, a
afirm
at
Ioan M
og
a.
Co
nd
ițiil
e d
e a
co
rdare
a s
pri
jinu
lui c
up
lat
au
se
para
t cre
scăto
-
rii d
e o
vin
e în
do
uă t
ab
ere
. La m
ijlo
c s
un
t m
ai m
ult d
e 2
8 d
e m
ili-
oan
e d
e e
uro
, care
ar
urm
a s
ă f
ie îm
părț
ite
oie
rilo
r.
De
an
ul a
ce
sta, p
en
tru
a p
rim
i sp
rijin
ul c
up
lat
(SC
Z), c
resc
ăto
-
rii s
un
t o
blig
ați s
ă a
ibă o
vin
ele
însc
rise
în R
eg
istr
ul G
en
ealo
gic
(RG
) al r
ase
i. A
ce
ast
a c
on
vin
e în
să d
oar
ce
lor
care
au
re
uși
t să
facă p
erf
orm
an
ță. Î
n a
ce
st f
el,
foart
e m
ulți c
resc
ăto
ri v
or
pie
rde
ban
ii. R
om
ân
ia a
no
tifi
cat
la C
om
isia
Eu
rop
ean
ă 3
,5 m
ilio
an
e d
e
cap
ete
ovi
ne
/cap
rin
e, p
en
tru
care
po
ate
fi a
co
rdat
un
sp
rijin
de
maxi
mu
m 7
eu
ro/cap
. În
re
alit
ate
însă
, efe
ctivu
l în
scri
s în
RG
la
fin
alu
l an
ulu
i 20
15
est
e m
ult m
ai m
ic, î
n ju
r d
e 5
05
.00
0 d
e o
vin
e
și d
e 5
3.0
00
de
cap
rin
e, a
rată
date
le A
NZ
– A
ge
nția N
ațio
nală
pe
ntr
u Z
oo
teh
nie
.
Oie
rii s
un
t în
co
ntin
uare
ne
mu
lțu
miți ș
i de
ne
pla
ta la
tim
p a
sub
ven
țiilo
r, și
de
lip
sa d
e c
oe
ren
ță în
ce
ea c
e p
rive
ște
mo
dif
ica-
rea L
eg
ii vâ
năto
rii.
O s
itu
ație
co
mp
ara
tivă
sch
em
atică a
rată
cla
r că, l
a d
ata
de
11
mai 2
01
5, n
u e
rau
plă
tite
de
cât
0,3
5 d
e m
iliard
e d
e le
i pri
n A
PIA
,
stabula
ției a
dăpost
ire; e
ste r
asa
care
se c
reșt
e c
a la
cart
e: ș
apte
luni p
erioadă d
e p
ășu
nat,
cinci
luni p
eri-
oadă d
e s
tabula
ție, a
ceast
a d
in u
rmă în
sem
nând ș
i fu-
raja
re d
in s
toc,
nu p
urt
atu
l pe p
ășu
ne. D
oar
dacă
sunt
iern
ile b
lânde, a
nim
ale
le p
ot
fi s
coase
la o
plim
bare
funcț
ională
, așa
-zis
a g
imnast
ică f
uncț
ională
pentr
u a
ni-
male
gest
ante
, dar
fura
jare
a s
e f
ace
din
sto
c. M
erinosu
l
est
e o
rasă
de lâ
nă f
ină-c
arn
e s
au d
e c
arn
e-l
ână f
ină,
rasă
mix
tă, î
n a
fară
de M
erinosu
l aust
ralia
n, c
are
est
e
consi
dera
tă s
upra
rasă
pentr
u p
roducț
ia d
e lâ
nă f
ină”,
a
menționat
Ste
lian D
ără
ban. E
l a m
ai p
reci
zat
că g
rupele
rase
i Merinos
sunt
pre
coce
, avâ
nd o
viteză
de c
reșt
ere
mare
, dar
și r
epro
duct
iv. „
Pot
fi m
onta
te, î
n p
rim
ul a
n,
la v
ârs
ta d
e 8
-10 lu
ni.
Sunt
pro
lific
e ș
i au o
capaci
tate
bună d
e a
lăpta
re, p
utâ
nd în
țărc
a d
oi m
iei.
Pot
fi s
upuse
densi
fică
rii f
ătă
rilo
r. N
u m
erg
la n
oi î
n ț
ară
două f
ătă
ri p
e
an p
entr
u c
ă e
ste o
tehnolo
gie
dest
ul d
e c
ost
isitoare
,
care
are
nevo
ie d
e in
stala
ții d
e a
lăpta
re a
rtific
ială
. Sunt
trei f
ătă
ri la
doi a
ni,
sunt
înță
rcați d
oi m
iei l
a o
oaie
și
sunt
obținuți ș
ase
mie
i în d
oi a
ni,
pe c
ând la
o Ț
urc
ană,
în d
oi a
ni s
e o
bțin t
rei m
iei;
mult m
ai r
enta
bil.
Apoi,
vor-
bim
de o
rasă
mai c
om
pact
ă. R
aport
ul d
intr
e lu
ng
imi,
lățim
i și î
nălțim
i o a
duce
însp
re r
ase
le d
e c
arn
e. S
e o
bțin
niș
te r
ase
de c
arn
e c
are
nu s
e v
or
înca
dra
în c
lasa
ex-
cele
nt
sau f
oart
e b
un, d
ar
ar
fi c
arc
ase
care
pot
fi în
-
cadra
te în
cla
sa b
ună. A
ceast
a d
in u
rmă, c
ore
lată
și c
u
o g
răsi
me d
e c
lasa
III H
, ar
face
un p
reț
de v
alo
rifica
re
apro
ape t
riplu
, apro
ape d
e c
arc
asa
de la
rasa
Țurc
ană,
care
nu p
oate
fi c
lasa
tă; s
ă m
ă s
cuze
cre
scăto
rii,
dar
nu
se o
bține o
carc
asă
cla
sată
din
rasa
Țurc
ană c
ura
tă”,
a
mai p
unct
at
Ste
lian D
ără
ban, c
onfe
rențiar
la U
SA
MV
Clu
j-N
apoca
.
Horia
Moru
țan: A
cum
, oaia
nu
m
ai este
renta
bilă
De
spre
re
nta
bili
tate
a o
vin
elo
r, am
vo
rbit c
u o
rgan
izato
rul e
ven
i-
me
ntu
lui d
e la
Ciu
gu
d, n
ime
ni a
ltu
l de
cât
Ho
ria M
oru
țan
, me
dic
vete
rin
ar
și p
reșe
din
te a
l Aso
cia
ție
i Cre
scăto
rilo
r d
e O
vin
e d
in
jud
ețu
l Alb
a, p
rop
rie
tar
cu
pe
ste
90
0 d
e o
i.
Într
eb
at
fiin
d c
um
ve
de
în p
reze
nt
ren
tab
ilita
tea s
ecto
rulu
i de
cre
ște
re a
ovi
ne
lor,
răsp
un
sul l
ui M
oru
țan
a f
ost
de
zarm
an
t: m
ie-
lul r
ăm
ân
e s
ing
uru
l pro
du
s va
nd
ab
il, ș
i ace
la, g
reu
de
valo
rifi
cat.
„Oaia
, în
ace
st m
om
en
t, n
u m
ai e
ste
re
nta
bilă
. În
ain
te d
e 1
98
9,
era
u t
rei p
rod
ucții:
de
lân
ă, d
e la
pte
și d
e c
arn
e, i
ar
la o
ra a
ctu
ală
,
lân
a e
ste
gra
tis,
nu
aco
pe
ră n
ici m
ăcar
tun
sul.
Lap
tele
, din
ca-
uza
lip
sei f
orț
ei d
e m
un
că ș
i a in
trări
i pe
pia
ța n
oast
ră a
to
t fe
lul
de
brâ
nze
turi
care
, de
ce
le m
ai m
ulte
ori
, nu
su
nt
din
lap
te, d
ar
au
pre
țuri
de
rizo
rii,
de
ci p
rod
use
le o
bțin
ute
din
lap
tele
de
oaie
su
nt
pe
cale
de
dis
pari
ție
. Răm
ân
e m
ielu
l, p
rod
us
pe
care
îl v
ind
em
foart
e g
reu
și l
a p
rețu
ri d
eri
zori
i”, a
mărt
uri
sit
Ho
ria M
oru
țan
.
Potr
ivit
afirm
ații
lor
sale
, cre
ștere
a o
vinelo
r are
nevo
ie în
prim
ul r
ând
de o
pia
ță e
fici
entă
de d
esf
ace
re. „
Noi t
rebuie
să a
jung
em
să v
or-
bim
de o
aie
, de m
iel,
de b
rânză
, nu n
eapăra
t de s
trate
gii,
de g
enetic
ă
ș.a.m
.d. N
oi t
rebuie
să r
eact
ivăm
cum
va v
ech
ile p
iețe
, iar
om
ul s
ă-ș
i
poată
vin
de în
tr-u
n m
od e
leg
ant și
civ
iliza
t to
ate
pro
duse
le. T
rebuie
să f
im a
tât de in
telig
enți
încâ
t, ch
iar
dacă
sunte
m în
UE
, să n
u m
ai
lăsă
m s
ă in
tre în
țara
noast
ră tot «d
eșe
ul»
țărilo
r din
lum
e, i
ar
pro
-
duse
le n
oast
re s
ă d
ăin
uie
, să f
ie p
e p
iața
rom
âneasc
ă”,
a c
onch
is
pre
ședin
tele
Aso
ciație
i cre
scăto
rilo
r de o
i din
județu
l Alb
a.
Ne
mu
lțu
mit d
e t
urn
ura
pe
care
a lu
at-
o s
ecto
rul o
vin
elo
r în
ul-
tim
ii an
i est
e ș
i Io
an
Mo
ga, c
resc
ăto
r d
in s
atu
l Le
ori
nț,
co
mu
na
Răd
eșt
i, p
rop
rie
tar
al u
nu
i șe
pte
l de
50
de
oi S
uff
olk
. Pri
ncip
a-
lul o
f al b
aciu
lui d
in L
eo
rin
ț e
ste
re
pre
zen
tat
de
ob
ligativi
tate
a
în c
on
dițiil
e în
care
la a
ce
eași
dată
din
20
13
su
ma t
o-
taliz
a 1
,22
de
mili
ard
e d
e e
uro
, un
an
mai t
ârz
iu 1
,05
mili
ard
e, i
ar
în 2
01
5, s
um
a d
e 1
,07
mili
ard
e d
e e
uro
.
...ș
i capre
le a
r pute
a fi
pro
fitab
ile, n
u-i a
șa?
Dacă
est
e s
au n
u r
enta
bilă
cre
ștere
a c
aprinelo
r ne-a
mărt
urisi
t A
drian B
otiș
, din
Șeușa
, com
una C
iug
ud,
județu
l Alb
a. F
ost
ele
ctrici
an, B
otiș
„a lu
at ta
uru
l de
coarn
e” și
s-a
reorienta
t că
tre p
roducț
ia d
e a
limente
nu-
triti
ve ș
i sănăto
ase
, cum
est
e ș
i cazu
l lapte
lui d
e c
apră
și
al b
rânze
turilo
r de c
alit
ate
. „M
-am
apuca
t de a
ceast
ă a
cti-
vita
te g
ândin
d la
ea c
a la
o a
face
re, n
u d
in a
lte m
otiv
e. N
u
am
avu
t nic
io tre
abă c
u z
oote
hnia
, cu c
apre
le, p
ână a
cum
.
Din
ace
ast
ă c
auză
, am
înce
put cu
puțin
. Eu s
unt ele
ctri-
cian d
e m
ese
rie, d
ar
am
aju
ns
cioban. A
m a
vut niș
te b
ani
și m
-am
gândit
să în
cep o
afa
cere
”, a d
ecl
ara
t cr
esc
ăto
rul
de c
aprine.
În o
pin
ia s
a, c
apre
le S
aanen s
unt m
ult
mai r
enta
bile
de-
cât ovi
nele
, sin
guru
l inco
nve
nie
nt fiin
d p
iața
de d
esf
a-
cere
pentr
u p
roduse
le f
inite
. „C
resc
capre
pentr
u c
ă s
unt
de p
ăre
re c
ă s
unt re
nta
bile
, mai r
enta
bile
chia
r și
decâ
t
oile
, din
punct
ul d
e v
edere
al p
roducț
iei d
e la
pte
. Capri-
nele
dau o
cantit
ate
mai î
nse
mnată
de la
pte
decâ
t oile
și
Zo
ote
hn
ie
5150
2016
care
se d
esc
urc
ă, d
in p
unct
ul d
e v
edere
al d
ezv
oltă
rii,
cu a
juto
rul
pro
priilo
r pute
ri. P
entr
u D
am
ian, m
icile
busi
ness
-uri lo
cale
sunt im
-
port
ante
, motiv
pentr
u c
are
a ș
i susț
inut asf
alta
rea u
nui d
rum
de n
u
mai p
uțin
de 3
0 k
m c
are
dese
rveșt
e a
ccesu
l la m
ai m
ulte
ferm
e d
in
zonă. „
E f
oart
e im
port
ant să
ave
m g
rijă
de a
ceșt
i oam
eni,
să-i p
ro-
movă
m, s
ă-i s
prijin
im. Î
n R
om
ânia
exi
stă o
tendin
ță a
tin
erilo
r de a
reve
ni l
a țară
, de a
-și f
ace
o ferm
ă, d
e a
-și î
ncr
opi o
gosp
odărie în
așa
fel î
ncâ
t să
tră
iasc
ă m
ai b
ine ș
i e d
e d
ato
ria n
oast
ră s
ă-i a
jută
m,
dacă
ne s
tă în
pute
re”,
a d
ecl
ara
t G
heorg
he D
am
ian.
La o
ra a
ctuală
, în c
om
una C
iug
ud d
in A
lba s
unt ci
rca 4
50 d
e v
aci
și a
pro
xim
ativ
2.0
00 d
e o
i. „S
igur,
noi,
ca a
dm
inis
trație
, nu a
m s
tat
pe lo
c și
am
făcu
t un p
roie
ct îm
pre
ună c
u a
lte d
ouă c
om
une, c
u
care
ne m
ândrim
. Am
asf
alta
t undeva
la 3
0 k
m d
e d
rum
uri d
e c
âm
p
care
leag
ă c
ele
tre
i com
une ș
i șapte
sate
într
e e
le. D
ar
nu d
oar
atâ
t;
ace
ste d
rum
uri d
ese
rvesc
pest
e 1
.500 h
a d
e tere
n a
rabil.
Pe tra
seul
ace
stor
dru
muri a
u a
păru
t în
ulti
mii
cinci
ani u
n n
um
ăr
de 1
2 ferm
e.
Sig
ur,
tânăru
l sau f
am
ilia c
are
dore
ște s
ă-ș
i dezv
olte
o ferm
ă m
ai
mare
tot tim
pul s
e g
ândeșt
e: «
Unde îm
i așe
z fe
rma ș
i ce a
vanta
je
am
?». A
ccesu
l est
e u
n p
unct
import
ant în
ale
gere
a lo
culu
i”, a
mai
spus
prim
aru
l com
unei C
iug
ud.
Anul t
recu
t, R
om
ânia
a o
cupat lo
cul I
V în
UE
-28 la
capito
lul ș
epte
l
ovi
n ș
i caprin, d
upă M
are
a B
rita
nie
, Spania
și G
reci
a, c
u u
n to-
tal d
e 1
1,2
mili
oane d
e c
apete
, se a
rată
într
-un r
aport
al I
nst
itutu
lui
Națio
nal d
e S
tatis
tică.
Mai m
ult,
cu p
rivi
re la
densi
tate
a d
e o
i și c
apre
la 1
00 d
e h
ect
are
de
tere
n, ț
ara
noast
ră s
e s
ituează
tot pe lo
cul a
l patr
ule
a în
Uniu
nea
Euro
peană, d
upă G
reci
a, R
eg
atu
l Unit
şi S
pania
.
Toto
dată
, efe
ctiv
ele
de o
vine ş
i de c
aprine a
u în
reg
istr
at cr
eşt
eri m
a-
jore
, aju
ng
ând în
anul 2
015 la
un n
ivel d
e 1
1,2
49 m
ilioane d
e c
apete
,
resp
ect
iv c
u 3
3,8
% m
ai m
are
faţă
de a
nul 2
006 ş
i cu a
pro
ape 3
%
faţă
de a
nul 2
014.
lapte
le lo
r est
e u
n p
rodus
pentr
u c
are
, în p
rim
ul r
ând, n
oi
trebuie
să n
e e
ducă
m p
e n
oi î
nși
ne s
ă îl
consu
măm
. Eu
consi
der
că e
ste la
pte
le a
ccesi
bil
și c
el m
ai s
ănăto
s de
pe p
iață
, a p
unct
at fe
rmie
rul.
Brâ
nza
pe c
are
o f
ac
eu n
u
se g
ăse
ște în
com
erț
; nic
i gust
, nic
i text
ură
. Eu n
u v
ând
în m
ag
azi
ne, c
i mă d
uc
la p
iață
. Est
e g
reu la
pia
ță, p
entr
u
că r
om
ânul m
erg
e în
superm
ark
et,
de u
nde îș
i cum
pără
de toate
și l
a o
calit
ate
mult
mai j
oasă
. Ast
a e
ste. P
oate
,
cu tim
pul,
ne v
om
da s
eam
a, v
om
merg
e la
pia
ță ș
i vom
cum
păra
pro
duse
natu
rale
de la
oam
eni c
are
fac
ceva
din
pasi
une ș
i ceva
natu
ral,
sănăto
s”.
Adrian B
otiș
dețin
e 4
0 d
e c
apre
Saanen, p
lus
tinere
t și
țapi.
În tota
l, cu
tot cu
iezi
, ferm
ieru
l dețin
e u
n ș
epte
l de
circ
a 1
00 d
e c
apete
și s
peră
la m
ai m
ult.
În 2
014, s
-a a
pu-
cat de c
reșt
ere
a c
apre
lor
din
dorința
de a
cre
a u
n p
rodus
care
nu e
xist
ă p
e p
iață
.
„Săr
băt
oar
ea
oie
ritulu
i”,
o p
latf
orm
ă d
e
co
munic
are
Cre
ieru
l din
spate
le e
venim
entu
lui d
e la
Ciu
gud, „
Sărb
ă-
toare
a o
ieritu
lui”
(aflată
la p
rim
a e
diți
e),
dr.
Horia M
oru
țan,
a m
ărt
urisi
t că
a g
ândit
manife
stare
a d
e la
Ciu
gud c
a o
modalit
ate
de s
oci
aliz
are
atâ
t în
tre c
resc
ăto
rii d
e o
vine ș
i
caprine, c
ât și
într
e a
ceșt
ia ș
i soci
eta
te.
Pre
ședin
tele
Aso
ciație
i cre
scăto
rilo
r de o
vine d
in ju
dețu
l
Alb
a s
pune c
ă d
upă o
perioadă lu
ng
ă d
e m
uncă
asi
-
duă, f
erm
ierii î
și p
ot eta
la a
nim
ale
le ș
i pro
duse
le f
inite
obțin
ute
și î
și p
ot îm
părt
ăși
cu c
ole
gii
exp
eriențe
le d
e
pest
e a
n. „
Ace
ast
ă s
ărb
ăto
are
nu a
m g
ândit-
o d
oar
pen-
tru n
oi,
cresc
ăto
rii d
e o
i, ci
vre
m s
ă f
ie o
em
ula
ție în
tre n
oi
și r
est
ul s
oci
etă
ții. V
rem
ca s
oci
eta
tea r
om
âneasc
ă s
ă n
e
prive
asc
ă d
in m
ai m
ulte
ung
hiu
ri, s
ă v
adă c
ă s
unte
m o
a-
meni c
are
nu v
or
să p
ără
seasc
ă a
ceast
ă țară
, că v
rem
să
munci
m, c
ă v
rem
să n
e c
reșt
em
copiii
aic
i, în
țară
. După o
perioadă c
u f
oart
e m
ultă
muncă
, după p
erioada d
e ia
rnă,
perioada d
e f
ătă
ri, e
ste u
n m
om
ent în
care
mulți
priete
ni,
cresc
ăto
ri, s
e în
tâln
esc
cu b
ucu
rie, c
u m
ândrie ș
i își
eta
-
lează
anim
ale
le, î
și p
ove
stesc
păța
niil
e, v
iața
lor
din
ulti
-
mele
luni.
În a
ceast
ă p
erioadă e
i nu a
u a
vut posi
bili
tate
a
să s
e în
tâln
easc
ă a
șa d
e d
es,
iar
acu
m e
ste u
n p
rile
j de
mare
bucu
rie”,
a a
răta
t H
oria M
oru
țan.
Și p
rim
aru
l Gheorg
he D
am
ian d
in C
iug
ud e
ste m
ândru
de p
rim
a e
diți
e a
eve
nim
entu
lui o
rganiz
at îm
pre
ună c
u
Aso
ciația
Județe
ană a
Cre
scăto
rilo
r de O
vine ș
i cu C
on-
siliu
l Județe
an, î
n p
art
eneriat cu
US
AM
V C
luj.
În p
lus,
edilu
l exp
lică lo
cul ș
i motiv
ația
deru
lării u
nui a
stfe
l
de e
venim
ent în
eco
nom
ia u
nei l
oca
lități
dest
ul d
e m
ici,
Zo
ote
hn
ie
5220
16
Te
hnol
ogia
ecoH
ORN
ETar
de p
el fa
brica
din
„tot c
e ard
e”
rve
geta
le
buru
ieni
nese
lecta
te
beg
ar, a
tern
utur
i cu
dejec
i
cren
gi, c
orzi
vde
vie
rea
bloc
urilo
rre
a se
relo
r
îire
a fer
melo
r de p
orci
rea
ferm
elor d
e pui
rest
uri
foia
se
cren
gi u
scat
e
selec
dur
i m
enaje
re
paie
grâu
, orz
, ov
z, et
cca
rton
angh
inar
e
salci
e ene
rg
misc
anth
us
rest
uri
coni
fere
coji,
tulp
ini
oare
a so
arelu
i
rand
amen
t 94-
97%
Pro
filax
ie ș
i tr
ata
ment
Se f
olo
sesc
urm
ăto
are
le m
edic
am
ente
antipara
zita
re p
entr
u c
abaline
: EC
-
VIR
OM
şi E
CV
IRO
M I,
su
spensi
e o
rală
.
Pentr
u r
um
egăto
are
(b
ovi
ne, o
vine,
caprine),
se r
eco
mandă R
OM
BE
ND
A-
ZO
L 2
,5%
şi 1
0%
, RO
MF
EN
BE
ND
A-
ZO
L, R
OM
BE
ND
AZ
OL
PLU
S -
sus-
pensi
i ora
le s
au R
OM
AV
ER
ME
CT
IN,
RO
MIV
ER
ME
CT
IN ş
i RO
MA
VE
RM
EC
-
TIN
PLU
S -
solu
ţii i
nje
ctabile
.
Pro
gnosticul b
olii
an
imalu
lui e
ste
favo
rab
il sa
u r
eze
rvat
în f
un
cţie
de
vârs
tă, d
e in
ten
sita
tea p
a-
razi
tări
i şi d
e s
tare
a d
e în
tre
ţin
ere
. Ast
-
fel,
pro
gn
ost
icu
l est
e r
eze
rvat
la a
ni-
male
le t
ine
re c
u în
tre
ţin
ere
pro
ast
ă.
La a
nim
ale
le a
du
lte
, pro
gn
ost
icu
l eco
-
no
mic
est
e g
rav
de
oare
ce
ran
dam
en
-
tul p
rod
ucţiilo
r sc
ad
e, i
ar
oile
ge
stan
te
nasc
mie
i mic
i, cu
dife
rite
afe
cţiu
ni.
Dia
gnosticul
Se
su
spic
ion
ează
pe
baza
se
mn
elo
r
clin
ice
, co
rob
ora
te c
u a
spe
cte
le e
pi-
zoo
tolo
gic
e c
a: i
zbu
cn
ire
a îm
bo
lnăvi
ri-
lor
cu
cara
cte
r e
nzo
otic, î
n s
ezo
an
ele
de
vară
, în
an
ii p
loio
şi,
cu
man
ife
stări
gra
ve m
ai a
les
la t
ine
ret
într
eţin
ut
pe
păşu
ni u
me
de
sau
în a
dăp
ost
uri
ne
igi-
en
ice
, cu
um
eze
ală
. Dia
gn
ost
icu
l dife
-
ren
ţial t
reb
uie
să s
e f
acă f
aţă
de
alte
afe
cţiu
ni p
ulm
on
are
sau
dig
est
ive
cu
alte
cau
ze.
Dia
gn
ost
icu
l de
ce
rtitu
din
e
se c
on
firm
ă n
um
ai p
rin
exa
me
n la
rvo
-
sco
pic
făcu
t în
lab
ora
tor.
an
imal,
od
ată
cu
mu
cu
sul d
in a
para
tul
resp
irato
r, su
nt
elim
inate
în m
ed
iul e
x-
teri
or,
pri
n f
ecale
. De
zvo
ltare
a a
ce
sto
r
larv
e s
e f
ace
nu
mai d
acă e
xist
ă c
on
di-
ţii f
avo
rab
ile d
e u
mid
itate
, te
mp
era
tură
şi o
xig
en
.
De a
ceea, d
ictio
cau
loza a
re c
ara
c-
ter
sezo
nie
r, f
iind
fo
art
e r
ăsp
ând
ită
vara
, în
anii p
loio
şi.
Infe
sta
rea
anim
alel
or
Se f
ace
cu la
rve, î
n s
peci
al,
la p
ăşu
ne,
iar
cele
mai g
rave
şi m
ai m
ulte
cazu
ri
de îm
boln
ăvi
ri a
par
la o
i şi l
a c
apre
. Ani-
male
le tin
ere
într
eţin
ute
neco
resp
unză
-
tor
sunt ce
le m
ai a
fect
ate
. Inci
dența
cea
mai m
are
a b
olii
apare
în lu
nile
septe
m-
brie -
oct
om
brie, l
a a
nim
ale
le a
dulte
, iar
la m
iel,
ace
ast
a p
oate
să a
pară
chia
r din
luna iu
nie
, în u
rma in
fest
ărilo
r cu
para
ziți
din
lunile
aprilie
- m
ai.
Polu
are
a p
ăşu
ni-
lor
cu la
rve, î
n ţara
noast
ră, î
nce
pe p
ri-
măva
ra, c
ând a
nim
ale
le s
unt sc
oase
la
păşu
ne. A
stfe
l, exi
stă u
n c
erc
vic
ios,
pă-
şunea e
ste o
surs
ă d
e in
fest
are
pentr
u
Bro
nhop
neum
onia
vie
rmin
oasă
Zo
ote
hn
ie
O B
OA
LĂ
PA
RA
ZIT
AR
Ă A
RU
ME
GĂ
TO
AR
ELO
R Ș
I A C
AB
AL
INE
LO
R, F
AV
OR
IZA
TĂ
DE
TIM
PU
L P
LO
IOS
DR
. VIO
RIC
A C
HIU
RC
IU, M
EDIC
VET
ERIN
AR
, DO
CTO
R ÎN
ȘTI
INȚE
MED
ICA
LE -
RO
MV
AC
CO
MP
AN
Y S
.A.
Bro
nhop
neu-
mon
ia v
ierm
i-no
asă,
num
ită
şi d
ictio
caul
oză,
es
te o
par
azito
-ză
a a
para
tulu
i re
spira
tor c
are
afec
teaz
ă, în
sp
ecia
l, ru
me-
găto
arel
e, d
ar ş
i ca
balin
ele.
B
oala
evo
luea
ză
cron
ic, r
areo
ri ac
ut ş
i afe
ctea
ză m
ai
grav
tine
retu
l ace
stor
spe
cii.
Cic
lul b
iolo
gic
al p
ara
ziţilo
r im
plic
ă
o f
ază
care
se
de
zvo
ltă în
org
an
is-
mu
l an
imale
lor
şi o
fază
care
se
de
z-
voltă p
e s
ol (
ge
oh
elm
inţi). A
stfe
l, vi
er-
mii
ad
ulţi s
e lo
caliz
ează
în b
ron
hii
şi
trah
ee
, un
de
se
hră
ne
sc c
u m
ucu
s,
iar
la m
atu
rita
te e
limin
ă o
uă d
in c
are
ies
larv
e c
are
, fiin
d în
gh
ițite
de
cătr
e
”CEA
MA
I ÎN
ALT
Ă P
REC
IZIE
ÎN P
RO
TEC
ŢIA
PLA
NTE
LOR
VIN
E D
IN IN
IMA
MEA
.”
—
Cont
rol a
utom
at a
l ram
pei d
e pu
lver
izar
e pe
ntru
cop
iere
a ex
actă
a te
renu
lui ş
i apl
icar
ea
trat
amen
telo
r cât
mai
apr
oape
de
cultu
ră in
dife
rent
de
cond
iţiile
tere
nulu
i
—
Sist
em in
telig
ent M
ultis
elec
t con
trol
at e
lect
ro-p
neum
atic
, cu
dist
anţa
într
e du
ze d
e 25
cm
, în
chid
ere/
desc
hide
re a
utom
ata
fara
inte
rven
tia o
pera
toru
lui
—
Stab
il şi
com
pact
cu
lăţim
i de
lucr
u de
la 1
8 m
la 4
2 m
pen
tru
prod
uctiv
itate
ridi
cată
—
Ghi
dare
prin
sat
elit
si S
ectio
n-Co
ntro
l
Leeb
LT
TEH
NIC
Ă IN
TELI
GEN
TĂ D
E PU
LVER
IZA
RE
THEO
LEE
B
www.horsch
.com
Spec
ialis
t H
OR
SCH
pen
tru
Ro
mân
iaCo
nsta
ntin
Cur
caM
obil:
+40
749
950
850
Fix:
+40
311
06
79 7
9E-
mai
l: co
nsta
ntin
.cur
ca@
hors
ch.c
om
Excl
usiv
pri
n M
ewi
Tel.:
+40
256
49
43 5
0Fa
x: +
40 2
56 4
9 07
29
E-m
ail:
info
@m
ewi.r
ow
ww
.mew
i.ro
anim
ale
, iar
anim
ale
le, o
surs
ă d
e in
fes-
tare
pentr
u a
ceast
a. B
oala
est
e m
enţi-
nută
de la
an la
an, î
n a
num
ite z
one, a
tât
de a
nim
ale
le b
oln
ave
, cât şi
de c
ele
cli-
nic
sănăto
ase
, dar
purt
ăto
are
de p
ara
-
ziţi.
Infe
staţia
anim
ale
lor
se f
ace
şi î
n tim
-
pul a
dăpatu
lui d
in b
ălţi
sau d
in d
iferite
le
acu
mulă
ri d
e a
pă d
e p
e p
ăşu
ni.
Larv
ele
para
zitu
lui a
jung
odată
cu ia
rba s
au a
pa
în in
test
in, d
e u
nde m
igre
ază
în g
ang
li-
oni,
cord
şi a
jung
în a
para
tul r
esp
irato
r.
Pe tot parc
urs
ul m
igră
rii,
para
ziţii
pro
duc
lezi
uni m
ai m
ult
sau m
ai p
uţin
gra
ve.
Sim
pto
me
Dic
tio
cau
loza
se
man
ife
stă c
linic
atu
nci c
ân
d v
ierm
ii au
aju
ns
în s
tad
iul
de
ad
ult în
ap
ara
tul r
esp
irato
r. T
ine
re-
tul s
pe
ciil
or
am
intite
est
e c
el m
ai a
fec-
tat
şi p
rezi
ntă
jeta
j ab
un
de
nt
(le
cu
rge
nasu
l), t
use
, re
spir
aţie
acce
lera
tă, m
ai
ale
s d
imin
eaţa
, la s
chim
bări
bru
şte
de
te
mp
era
tură
sau
în u
rma e
fort
uri
-
lor.
An
imale
le a
fecta
te n
u a
u p
oft
ă d
e
mân
care
, slă
be
sc f
oart
e m
ult, i
ar
la v
i-
ţei p
ot
să a
pară
asf
ixii
şi c
hia
r m
oar-
tea în
tim
pu
l acce
sulu
i de
tu
se. U
ne
ori
,
la d
ou
ă-t
rei z
ile d
e la
infe
stare
, ap
are
şi o
fază
clin
ică, d
ige
stiv
ă,
man
ife
s-
tată
pri
n d
iare
e u
rât
mir
osi
toare
şi s
ete
acce
ntu
ată
.
5554
2016
po
ziția, c
u p
est
e 5
00
de
tra
cto
are
livr
ate
și,
în t
ota
l, p
est
e 1
.20
0
de
ech
ipam
en
te v
ân
du
te. A
nu
l 20
16
l-am
înce
pu
t m
ai î
ncre
ză-
tori
. Pre
ved
em
o u
șoară
cre
ște
re a
pie
ței ș
i, b
ine
înțe
les,
ob
iec-
tivu
l no
stru
est
e s
ă n
e c
on
solid
ăm
în c
on
tin
uare
po
ziția d
e li
de
r
Pia
ța u
tila
jelo
r ag
rico
le,
creș
tere
uș
oară
în 2
01
6T
RA
CTO
RU
L J
OH
N D
EE
RE
9R
X, P
E P
AT
RU
ȘE
NIL
E,
PR
EZ
EN
TAT
ÎN P
RE
MIE
RĂ
LA
AG
RIP
LA
NTA
– R
OM
AG
RO
TE
C
MIH
AEL
A P
REV
END
A
Anu
l tre
cut a
fost
un
an d
ifici
l pen
tru a
gric
ultu
ra ro
-m
ânea
scă,
dar
chi
ar ș
i în
aces
te c
ondi
ții, p
e fo
ndul
st
abili
tății
pie
ței d
e pr
ofil,
IPS
O A
gric
ultu
ră a
reuș
it să
-și m
ențin
ă po
ziția
de
lider
cu
pest
e 1.
200
de
echi
pam
ente
vân
dute
în 2
015.
Reî
nnoi
rea
parc
ului
de
trac
toar
e și
maș
ini a
gric
ole
este
impe
rios
nece
-sa
ră în
țara
noa
stră
, util
ajel
e fii
nd în
vech
ite ș
i fol
osite
in
tens
cel
puț
in z
ece
ani.
Expo
ziția
Agr
iPla
nta
- R
o-m
Agr
oTec
(19-
22 m
ai 2
016)
ofe
ră fe
rmie
rulu
i pos
i-bi
litat
ea d
e a
vede
a te
hnic
ă ag
ricol
ă de
ulti
mă
oră.
P
e câ
mpu
l de
la F
undu
lea
(Căl
ăraș
i), IP
SO
Agr
icul
-tu
ră e
xpun
e în
pre
mie
ră tr
acto
rul 9
RX,
lans
at d
e Jo
hn
Dee
re la
fina
lul a
nulu
i 201
5.
pe
pia
ța u
tila
jelo
r ag
rico
le d
in R
om
ân
ia, d
ato
rită
co
telo
r d
e p
iață
rid
icate
. Re
înn
oir
ea p
arc
ulu
i de
tra
cto
are
și m
ași
ni a
gri
co
le e
ste
imp
eri
os
ne
ce
sară
în R
om
ân
ia. V
orb
im d
e u
n p
arc
înve
chit, c
u u
ti-
laje
care
se
fo
lose
sc in
ten
s și
se
exp
loate
ază
ce
l pu
țin
9-1
0 a
ni.
Cif
ra v
eh
icu
lată
în p
iața
de
ach
iziție
de
tra
cto
are
no
i, câte
4.0
00
de
bu
căți im
po
rtate
și v
ân
du
te a
nu
al î
n R
om
ân
ia în
urm
ăto
rii 4
-5
an
i, n
u e
ste
de
loc n
ere
alis
tă”,
a a
firm
at
Gab
rie
l Pe
triș
or.
Azi,
fără
uti
laje
perf
orm
ante
nu s
e m
ai p
oat
e fac
e a
gric
ultu
răU
nu
l din
tre
fe
rmie
rii d
e s
eam
ă a
i ju
de
țulu
i Ne
am
ț (a
co
lo u
nd
e
rece
nt
IPS
O A
gri
cu
ltu
ră a
inau
gu
rat
un
no
u s
ed
iu, l
a S
ăb
ăo
an
i,
în a
pro
pie
re d
e R
om
an
), V
asi
le B
alc
an
, est
e r
etice
nt
la a
mai i
n-
vest
i în
ace
st a
n în
utila
je n
oi,
însă
, fără
ele
, a f
ace
ag
ricu
ltu
ră în
co
nd
ițiil
e a
ctu
ale
de
clim
ă n
u s
e p
rea p
oate
. „C
u p
rivi
re la
no
ile
no
ast
re in
vest
iții
în u
tila
je a
nu
l ace
sta, e
ste
gre
u d
e s
pu
s. A
tât
valo
rifi
care
a p
rod
use
lor,
cât
și li
psa
măsu
rilo
r p
rivi
nd
acce
sare
a
fon
du
rilo
r e
uro
pe
ne
și-
au
pu
s am
pre
nta
pe
ap
etitu
l no
stru
de
ach
iziție
. Su
nt
do
i an
i în
care
n-a
m p
utu
t acce
sa n
iciu
n p
rog
ram
și, a
tun
ci,
cla
r că t
oate
ace
ste
a, c
um
ula
te, n
e ț
in p
e lo
c. P
e d
e
altă p
art
e în
să, f
ără
utila
je p
erf
orm
an
te, s
ă f
aci a
gri
cu
l-
tură
în c
on
dițiil
e a
ctu
ale
de
clim
ă n
u s
e p
oate
, iar
pe
ri-
oad
ele
de
exe
cu
tare
a lu
cră
rilo
r s-
au
re
du
s fo
art
e m
ult.
Dacă a
m a
vut
sece
tă p
ân
ă a
cu
m, u
rme
ază
pe
rio
ad
a d
e
plo
i; tr
eb
uie
să n
e s
tre
cu
răm
pri
ntr
e e
le. O
r, fă
ră u
tila
je
pe
rfo
rman
te, d
e p
rod
uctivi
tate
mări
tă, n
u s
e p
oate
. Uti-
laje
le d
e m
are
pro
du
ctivi
tate
su
nt
de
un
re
al f
olo
s, în
ferm
ele
mari
în s
pe
cia
l, u
nd
e c
lar
că a
cu
m n
u p
oți f
ace
lucră
ri c
u t
racto
are
de
65
sau
10
0 C
P, î
n c
on
dițiil
e în
care
ai d
e e
xplo
ata
t 3
.00
0 d
e h
ecta
re, c
um
ave
m n
oi,
și
tre
bu
ie s
ă f
aci l
ucră
ri c
on
tra t
imp
”, a s
pu
s V
asi
le B
al-
can
, care
est
e a
cțio
nar
în s
ocie
tățile
Mars
at
SA
Ro
man
și A
gro
me
c R
om
an
SA
. Fe
rma a
dm
inis
trată
de
Vasi
le
Balc
an
are
în e
xplo
ata
re 3
.00
0 h
a, î
n a
ce
st a
n a
gri
co
l
stru
ctu
ra c
ultu
rilo
r fi
ind
: sfe
clă
de
zah
ăr
(54
0 h
a), f
loa-
rea-s
oare
lui (
50
0 h
a), p
oru
mb
(8
00
ha), g
râu
(5
00
ha),
orz
(1
20
ha), r
ap
iță (
10
0 h
a).
Ce
le m
ai m
ari
inve
stiții
făcu
te d
e f
erm
ieru
l din
Ne
am
ț
în u
ltim
a p
eri
oad
ă a
u f
ost
în s
ilozu
ri ș
i în
de
po
zita
rea
ce
reale
lor,
în c
on
dițiil
e în
care
afa
ce
rea p
e c
are
o c
on
-
du
ce
are
de
ja o
bază
de
de
po
zita
re ș
i co
nd
ițio
nare
de
cir
ca 1
00
.00
0 d
e t
on
e p
e z
on
a R
om
an
.
La
Ag
riPla
nta
-R
om
Ag
roTe
c 2
016
, IP
SO
expune n
ouă
mo
dele
de t
racto
are
Jo
hn D
eere
La e
xpo
ziția d
esf
ășu
rată
pe
câm
pu
l de
la F
un
du
lea
(Călă
rași
) în
pe
rio
ad
a 1
9-2
2 m
ai 2
01
6 –
Ag
riP
lan
ta-
Ro
mA
gro
Tec, I
PS
O A
gri
cu
ltu
ră e
xpu
ne
no
uă m
od
ele
de
tra
cto
are
Jo
hn
De
ere
din
se
riile
5E
, 5G
F, 5
M, 6
MC
,
6M
, 6R
, 7R
, 8R
T ş
i 9R
X, c
ât
și a
lte
mași
ni ș
i ech
ipa-
me
nte
pe
care
co
mp
an
ia le
de
țin
e în
po
rto
foliu
și l
e
dis
trib
uie
pe
pia
ța r
om
ân
easc
ă. I
PS
O e
ste
imp
ort
ato
r
un
ic a
uto
riza
t al m
aşi
nilo
r şi
utila
jelo
r Jo
hn
De
ere
, iar
pale
ta d
e f
urn
izo
ri in
clu
de
şi a
lte
mărc
i de
re
nu
me
pe
pia
ţa u
tila
jelo
r ag
rico
le, p
recu
m M
an
ito
u, K
uh
n, B
ed
nar
FM
T, F
lieg
l, P
ich
on
, Pe
rard
, Ke
mp
er,
Zu
rn, G
eri
ng
ho
ff,
Gra
sdo
rf, L
afo
rge
etc
.
No
uta
tea ş
i to
tod
ată
ve
de
ta a
bso
lută
a s
tan
du
lui e
ste
tracto
rul 9
RX
, lan
sat
de
Jo
hn
De
ere
la f
inalu
l an
u-
lui 2
01
5, u
tila
j pre
zen
tat
acu
m în
pre
mie
ră în
Ro
mâ-
nia
. „D
up
ă a
ni d
e p
roie
cta
re, t
est
e în
câm
p ș
i fe
ed
back
din
part
ea c
lien
țilo
r, Jo
hn
De
ere
a in
tro
du
s p
rim
ul s
ău
tracto
r p
e p
atr
u ş
en
ile: n
ou
l 9R
X. C
ele
patr
u m
od
ele
Gab
rie
l Pe
triș
or,
dir
ecto
r co
me
rcia
l al c
om
pan
iei I
PS
O
Ag
ricu
ltu
ră, p
reve
de
o c
reșt
ere
ușo
ară
a p
iețe
i utila
je-
lor
ag
rico
le în
20
16
, pe
fo
nd
ul n
evo
ii d
e r
ete
hn
olo
gi-
zare
și a
l ap
etitu
lui f
erm
ieri
lor,
ge
ne
rat
de
un
înce
pu
t
rela
tiv
bu
n a
l an
ulu
i ag
rico
l și d
e lu
cră
rile
ag
rote
hn
ice
care
vin
la p
ach
et
cu
sch
imb
ări
le c
limatice
.
Re
feri
tor
la r
eîn
no
ire
a p
arc
ulu
i de
mași
ni ș
i utila
je a
gri
-
co
le, c
ifra
ve
hic
ula
tă d
e v
oci d
in p
iață
(4
.00
0 d
e n
oi
tracto
are
vân
du
te a
nu
al l
a n
oi î
n ț
ară
pe
parc
urs
ul m
ai
mu
lto
r an
i) n
u e
ste
ne
realis
tă în
viz
iun
ea lu
i Pe
triș
or.
În p
reze
nt,
an
ual,
în R
om
ân
ia s
e c
om
erc
ializ
ează
cir
ca
1.8
00
de
tra
cto
are
, po
triv
it d
ate
lor
statist
ice
de
țin
ute
de
IP
SO
. „A
nu
l tre
cu
t a f
ost
un
an
dif
icil,
în g
en
era
l,
însă
pe
fo
nd
ul u
ne
i pie
țe c
are
a f
ost
sta
bilă
, nic
i în
cre
ște
re, n
ici î
n s
căd
ere
, am
re
uși
t să
ne
co
nso
lidăm
Teh
nic
ă ag
rico
lă
5756
2016
de
tra
cto
are
dis
pu
n d
e d
ou
ă m
oto
riză
ri d
e 1
3,5
l și
15
l, cu
pu
teri
într
e 4
70
şi 6
20
CP
. Tra
cto
rul e
ste
ech
i-
pat
cu
tra
nsm
isie
e1
8 c
u e
ffic
ien
cy
man
ag
er.
No
ul
9R
X a
re u
n ș
asi
u m
are
şi r
ob
ust
şi u
n s
iste
m p
e ș
en
ile
cre
at
pe
ntr
u a
ofe
ri p
ute
re s
up
eri
oară
, du
rab
ilita
te ș
i
est
e m
ai u
șor
de
co
nd
us,
în s
pe
cia
l atu
nci c
ân
d îi
su
nt
ata
șate
imp
lem
en
te m
ari
pe
câm
p”,
a p
reciz
at
dir
ecto
-
rul c
om
erc
ial a
l co
mp
an
iei –
Gab
rie
l Pe
triș
or.
Co
mp
acte
, ve
rsatile
şi u
şor
de
man
evr
at,
tracto
are
le
din
se
ria 5
E c
om
bin
ă în
mo
d id
eal c
alit
ate
a ş
i fia
bili
ta-
tea s
pe
cif
ice
utila
jelo
r Jo
hn
De
ere
. Ace
ste
a s
un
t d
o-
tate
cu
mo
tor
de
2,9
litr
i cu
3 c
ilin
dri
Po
we
rTe
ch M
cu
turb
oco
mp
reso
r d
e 5
5 C
P, 6
5 C
P s
au
75
CP
, 9 v
ite
ze
de
de
pla
sare
înain
te ş
i 3 v
ite
ze d
e d
ep
lasa
re în
ap
oi ş
i
au
o c
ap
acitate
mare
de
rid
icare
de
pân
ă la
1,8
to
ne
.
Tracto
are
le s
eri
a 5
E s
un
t d
e a
sem
en
ea id
eale
pe
ntr
u
ferm
ele
sp
ecia
lizate
care
ne
ce
sită
utila
je f
iab
ile c
are
se p
ot
de
pla
sa a
gil
în s
paţii m
ici,
pro
du
cân
d în
ace
laşi
tim
p u
n z
go
mo
t m
inim
.
Ideale
pentr
u a
pro
ape t
oate
lucr
ările
din
live
zi s
au p
od-
goriile
mari, t
ract
oare
le d
in s
eria 5
GF
ofe
ră m
anevr
abili
-
tate
şi v
izib
ilita
te m
are
, plu
s ca
paci
tate
a p
rize
i de p
ute
re
care
uşu
rează
munca
pentr
u c
ele
mai s
olic
itante
sarc
ini.
Se
ria 5
M c
up
rin
de
tra
cto
are
de
stin
ate
fe
rme
lor
zoo
-
teh
nic
e. M
oto
are
le d
e 2
,9 li
tri p
en
tru
75
CP
şi 4
,5 li
tri
pe
ntr
u 8
5 C
P, 1
00
CP
şi 1
15
CP
, su
nt
ech
ipate
cu
in-
jecţie
ele
ctr
on
ică C
om
mo
nR
ail
care
co
nd
uce
la o
eco
-
no
mie
de
co
mb
ust
ibil
de
11
% ş
i o p
om
pă h
idra
ulic
ă
de
94
l/m
in. D
esi
gn
ul r
ob
ust
al c
ad
rulu
i ce
ntr
al a
l tra
c-
toare
lor
5M
est
e id
eal p
en
tru
rid
icare
a g
reu
tăţilo
r m
ari
de
cătr
e în
cărc
ăto
rul f
ron
tal s
au
ori
ce
altă lu
cra
re c
u
ech
ipam
en
te f
ron
tale
gre
le. C
on
stru
cţia s
olid
ă a
se
rie
i
5M
ofe
ră o
sta
bili
tate
exc
ep
țio
nală
şi p
erm
ite
o în
căr-
cătu
ră m
axi
mă g
en
ero
asă
de
6.5
00
kg
pe
tra
cto
are
le
cu
cab
ină.
Tracto
are
le J
oh
n D
ee
re 6
MC
su
nt
utila
je c
ap
ab
ile ş
i
vers
atile
, ech
ipate
cu
mo
toare
de
4,5
L P
WX
cu
tra
ns-
mis
ie P
ow
erQ
uad
Plu
s 1
6/1
6 (
40
km
/h
), în
sta
nd
ard
sau
Po
wrQ
uad
Plu
s 2
4/2
4 (
40
km
/h
) o
pţio
nal,
pe
ntr
u
a o
feri
un
cu
plu
lin
, rap
id ş
i co
nfo
rtab
il. P
rin
tre
cara
c-
teri
stic
ile m
od
ele
lor
din
se
ria 6
MC
se
nu
mără
: saşi
u
co
mp
let,
pla
tfo
rmă c
om
pactă
ve
rsatilă
şi s
olu
ţii i
nte
li-
ge
nte
Gre
en
Sta
rt/ IS
OB
US
Re
ad
y.
Tracto
are
le d
in s
eri
a 6
R a
u o
pu
tere
cu
pri
nsă
într
e
10
5 C
P ş
i 25
5 C
P, c
u m
oto
r p
ute
rnic
Po
we
rTe
ch P
lus.
Ace
st n
ou
gru
p p
rop
uls
ato
r cu
sis
tem
eco
log
ic G
ree
-
nE
ffic
ien
cy
ofe
ră o
eco
no
mie
de
co
mb
ust
ibil
fără
pre
-
ce
de
nt,
folo
sin
d u
n s
ing
ur
co
mb
ust
ibil.
Tracto
are
le d
in s
eri
a 7
R s
e c
ara
cte
rize
ază
pri
n v
ers
a-
tilit
ate
, fia
bili
tate
, pe
rfo
rman
ţă ş
i su
nt
de
stin
ate
fe
rme
-
lor
mari
şi p
rest
ato
rilo
r d
e s
erv
icii,
avâ
nd
o p
ute
re c
u-
pri
nsă
într
e 2
01
CP
şi 3
19
CP
.
Tracto
are
le s
eri
a 8
R/8
RT
su
nt
ech
ipate
cu
mo
toare
Jo
hn
De
ere
pu
tern
ice
pe
ntr
u a
plic
aţii s
olic
itan
te: a
rat,
cu
ltiv
at,
dis
cu
it, s
cari
ficat
şi în
săm
ân
ţare
. M
oto
rul c
u d
ou
ă t
urb
ine
de
9.0
L P
ow
er
Tech
PS
X e
libe
rează
pân
ă la
maxi
mu
m 4
20
CP
cu
Ma-
nag
em
en
tul I
nte
lige
nt
al P
ute
rii.
IPS
O A
gri
cu
ltu
ră a
du
ce
co
mb
ine
le J
oh
n D
ee
re W
44
0 ș
i S6
80
i la
ed
iția
de
an
ul a
ce
sta a
târg
ulu
i Ag
riP
lan
ta-R
om
Ag
roTe
c.
Ve
rsatilă
, fia
bilă
, cu
o p
ute
re s
po
rită
a m
oto
rulu
i şi u
şor
de
într
e-
ţin
ut,
co
mb
ina W
44
0 r
ep
rezi
ntă
o g
am
ă d
e c
om
bin
e c
om
pacte
de
dim
en
siu
ni r
ed
use
şi e
ste
po
triv
ită a
tât
pe
ntr
u s
ole
mic
i, cât
şi
pe
ntr
u s
ole
me
dii.
Dato
rită
pre
zen
ţei b
ătă
toru
lui d
e s
pic
e n
etr
e-
iera
te, c
are
re
du
ce
încărc
are
a s
up
lime
nta
ră a
bătă
toru
lui,
scu
tu-
răto
rulu
i şi a
site
lor,
un
ele
me
nt
de
exc
lusi
vita
te p
en
tru
ace
st m
o-
de
l, co
mb
ina W
44
0 a
re o
pu
tere
de
23
5 C
P ş
i est
e d
ota
tă c
u u
n
pre
bătă
tor
şi 6
scu
tură
tori
.
Co
mb
ine
le J
oh
n D
ee
re s
eri
a S
su
nt
pro
pu
lsate
de
un
mo
tor
Jo
hn
De
ere
cu
6 c
ilin
dri
Po
we
rTe
ch P
SX
. Mo
de
lul S
68
0i a
re o
vers
iun
e d
e 9
l care
pro
du
ce
38
7 C
P. N
ou
l ro
tor
cu
flu
x va
riab
il
şi c
arc
asa
ace
stu
ia a
u f
ost
sp
ecia
l co
nce
pu
te p
en
tru
cu
ltu
rile
şi
co
nd
iţiil
e d
in E
uro
pa. M
asi
vul b
un
căr
de
ce
reale
de
14
.00
0 d
e li
-
tri c
u s
iste
m d
e p
liere
acţio
nat
hid
rau
lic e
ste
ce
l mai m
are
bu
ncăr
din
ind
ust
rie
, cre
scân
d a
stfe
l efi
cie
nţa
de
re
co
ltare
.
La s
tan
du
l IP
SO
Ag
ricu
ltu
ră d
e la
Ag
riP
lan
ta-R
om
Ag
roTe
c, f
er-
mie
rii m
ai g
ăse
sc: u
tila
je d
e e
rbic
idat
tracta
te ş
i au
top
rop
uls
ate
,
pre
sa d
e b
alo
tat
cili
nd
rică c
u c
am
eră
vari
ab
ilă 8
42
, so
luţii d
e m
a-
nag
em
en
t p
en
tru
ag
ricu
ltu
ră A
MS
, ech
ipam
en
te p
en
tru
gazo
n,
toate
pro
du
se d
e J
oh
n D
ee
re; î
ncărc
ăto
are
te
lesc
op
ice
Man
ito
u;
cis
tern
e p
en
tru
împ
răşt
iat
de
jecţii P
ich
on
; re
mo
rci p
en
tru
ag
ri-
cu
ltu
ră F
lieg
l; se
măn
ăto
ri, c
ultiv
ato
are
, dis
trib
uito
are
de
îng
răşă
-
min
te K
hu
n; c
om
bin
ato
are
, scari
ficato
are
, gra
pe
Be
dn
ar
FM
T.
Teh
nic
ă ag
rico
lă
5820
16
În a
pri
lie 2
01
6, s
pe
cia
liștii F
AO
(p
art
e
inte
gra
ntă
a m
ecan
ism
ulu
i co
mp
lex
rep
reze
nta
t d
e O
rgan
izația N
ațiu
nilo
r
Un
ite
) au
re
vizu
it în
cre
ște
re in
dexu
l
pre
țuri
lor
la a
lime
nte
cu
0,7
la s
ută
, pe
fon
du
l un
ei m
ajo
rări
co
nst
an
te în
reg
is-
trate
în u
ltim
a p
eri
oad
ă, î
n f
ap
t o
re
cu
-
pe
rare
du
pă o
pe
rio
ad
ă d
e s
tag
nare
de
șap
te a
ni,
cu
ce
l mai m
ic n
ive
l în
re-
gis
trat
în d
ece
mb
rie
20
15
.
Ule
iul vegeta
l, perf
orm
er!
Cre
ștere
a n
ivelu
lui i
ndexu
lui p
rețu
rilo
r
alim
ente
lor
FAO
a f
ost
susț
inută
de in
-
dexu
l pre
țurilo
r ule
iurilo
r ve
geta
le, c
are
s-a m
ajo
rat,
la r
ândul l
ui,
cu 4
,1%
față
de lu
na t
recu
tă.
Indexu
l pre
țurilo
r ule
iurilo
r ve
geta
le
a a
tins
cel m
ai î
nalt n
ivel d
in 2
014
Pia
ța u
leiu
rilo
r veg
etal
e, în
cr
ește
re s
pect
acul
oasă
GR
ÂU
: AȘ
TE
PT
ĂR
I PO
ZIT
IVE
CU
PR
IVIR
E L
A R
EC
OLT
EL
E D
IN U
E, D
IN R
US
IA Ș
I DIN
UC
RA
INA
MIH
AEL
A P
REV
END
A
În a
prili
e, p
entru
a p
atra
lună
la râ
nd,
preț
urile
alim
ente
lor l
a ni
vel m
ondi
al
au c
resc
ut, s
pun
spec
ialiș
tii F
AO
, în
prin
cipa
l pe
fond
ul m
ajor
ării
preț
urilo
r de
ach
iziți
e al
e ul
eiur
ilor v
eget
ale.
Ni-
velu
l cos
tulu
i de
achi
ziție
al a
limen
te-
lor e
ste
mai
mic
cu
zece
pro
cent
e de
la
an
la a
n, d
oar c
el a
l zah
ărul
ui ș
i cel
al
ule
iulu
i veg
etal
fiin
d m
ai m
ari d
ecât
ce
le în
regi
stra
te în
ace
eași
per
ioad
ă a
anul
ui a
nter
ior.
înco
ace
, majo
rându-s
e c
u 2
8 d
e p
ro-
cente
de la
înce
putu
l anulu
i. „C
reșt
ere
a
din
aprilie
a f
ost
susț
inută
de u
leiu
l
de p
alm
ier,
pre
țuri c
are
au u
rcat
până
la c
el m
ai î
nalt n
ivel î
nre
gis
trat
în u
lti-
mele
17 lu
ni,
pe f
ondul u
nor
tem
eri c
ă
pro
ducț
ia d
in 2
016 v
a f
i mic
ă, i
ar
cere
-
rea, m
are
, ara
tă c
ei d
e la
FA
O. P
rețu
rile
inte
rnaționale
la u
leiu
l de s
oia
, cel d
e-a
l
doile
a c
a im
port
anță
din
indexu
l FA
O,
s-au în
tărit
și e
le c
a p
ozi
ție, p
e f
ondul
unei p
roducț
ii m
ici î
nre
gis
trate
în a
nul
ag
rico
l 2015-2
016 în
Am
erica
de S
ud.”
Pre
vizi
uni
cu p
rivire
la
pro
ducți
a d
e
grâ
uP
rețu
rile
cere
ale
lor
sunt
și e
le p
ute
r-
nic
e, î
n c
reșt
ere
cu 1
,5%
, susț
inute
de
poru
mb, î
n p
rinci
pal,
sort
iment
de c
ere
-
ale
care
benefici
ază
de u
n d
ola
r am
e-
rica
n s
lăbit ș
i de p
rețu
rile
mari la
ole
a-
gin
oase
. „C
u t
oate
ace
stea, c
ondițiil
e
ag
ro-m
ete
o f
avo
rabile
, coro
bora
te c
u
așt
eptă
rile
pozi
tive
în c
eea c
e p
rive
ște
dis
ponib
ilul d
in h
am
bare
din
noul s
ezo
n,
au li
mitat
câșt
igurile
pe p
iața
grâ
ulu
i”,
susț
in c
ei d
e la
FA
O.
Speci
aliș
tii O
NU
și-au r
evi
zuit
în c
reșt
ere
pre
vizi
unile
cu p
rivi
re la
pro
ducț
ia m
ondi-
ală
de g
râu în
sezo
nul 2
016-2
017 c
u 4
,2
mili
oane d
e tone, f
ață
de e
stim
ările
din
luna m
art
ie a
ace
stui a
n.
FA
O a
pre
cia
ză c
ă r
evi
zuir
ea „
refl
ectă
în p
rin
cip
al o
îmb
un
ătă
țire
a p
revi
ziu
-
nilo
r cu
pri
vire
la p
rod
ucția d
in E
uro
pa,
zon
ă în
care
co
nd
ițiil
e a
gro
-me
teo
fa-
vora
bile
din
iarn
ă a
u d
us
la a
ște
ptă
ri
po
zitive
cu
pri
vire
la r
eco
lte
e d
in U
E,
din
Ru
sia ș
i din
Ucra
ina”.
Pia
ța z
ahăru
lui
scade
pe f
ondul
surp
lusu
lui l
a
export
din
Bra
zilia
Zah
ăru
l, u
n a
lt p
erf
orm
er
pu
tern
ic a
l
ace
stu
i an
, est
e în
scăd
ere
cu
1,7
%
de
la lu
nă la
lun
ă, c
on
form
date
lor
din
ap
rilie
20
16
.
Sp
ecia
liștii F
AO
pu
n m
icșo
rare
a
pre
țuri
lor
la z
ah
ăr
pe
fo
nd
ul u
nu
i dis
-
po
nib
il g
en
ero
s la
exp
ort
al B
razi
liei,
susț
inu
t d
e o
re
co
ltă b
uff
er
reco
rd (
a
do
ua c
ea m
ai m
are
înre
gis
trată
) și
de
așt
ep
tări
le r
ed
use
pri
vin
d u
tiliz
are
a
tre
stie
i de
zah
ăr
în p
rod
ucția d
e e
ta-
no
l din
țară
. „C
u t
oate
ace
ste
a, p
osi
bi-
litate
a d
imin
uări
i pro
du
cție
i glo
bale
de
zah
ăr,
co
rob
ora
tă c
u a
ște
ptă
rile
pri
vin
d
co
nsu
mu
l, p
en
tru
ce
l de
-al d
oile
a s
e-
zon
ag
rico
l la r
ân
d, a
mai l
imitat
din
de
-
clin
ul p
rețu
rilo
r la
niv
el i
nte
rnațio
nal”,
au
co
nch
is c
ei d
e la
FA
O.
Pia
ța a
gri
colă
6020
16
și a
unor
reg
lem
entă
ri s
peci
ale
, care
să c
onducă
la r
esp
ect
are
a
dre
ptu
rilo
r re
ale
de p
roprieta
te d
eținute
, pre
cum
și l
a o
dezv
ol-
tare
dura
bilă
a a
gricu
lturii r
om
âneșt
i.
-E
fectu
are
a în
reg
istr
ări
i sis
tem
ati
ce a
cad
astr
ulu
i p
e
secto
are
cad
astr
ale
, p
rin
sta
bilir
ea d
e p
rio
rită
ți a
secto
are
lor
afe
ren
te t
eri
tori
ulu
i extr
avilan
, solu
ție c
eru
tă
și s
usț
inută
în m
od r
epeta
t de c
ătr
e p
art
icip
anți, c
are
, fin
aliz
ată
prin r
ece
pții p
arț
iale
și e
mitere
a c
ărț
ilor
funci
are
, cu r
esp
ec-
tare
a c
om
ple
tă ș
i core
ctă a
tutu
ror
pași
lor
ce t
rebuie
urm
ați,
a p
roce
durilo
r te
hnic
e o
blig
ato
rii ș
i a le
gis
lației î
n v
igoare
sau
core
ctată
confo
rm p
ropunerilo
r, va
const
itui u
n im
bold
și u
n
exe
mplu
pentr
u t
oți c
ei c
are
înțe
leg
urg
ența
ace
stei a
cțiu
ni d
e
import
anță
națională
.
-S
ecto
rizare
a U
AT-u
rilo
r, c
are
să ț
ină c
ont
de s
ituația r
eală
din
tere
n.
-E
fectu
are
a m
ăsu
răto
rilo
r la
tere
n p
e lim
ite n
atu
ra-
le, u
tiliz
ând t
ehnolo
gia
perf
orm
antă
aflată
în d
ota
rea t
utu
ror
pro
fesi
oniș
tilo
r din
dom
eniu
care
se r
esp
ect
ă. N
u t
rebuie
ad-
mis
e s
canări s
au a
lte m
eto
de g
rafice
pe s
uport
uri t
opog
rafice
neact
ualiz
ate
.
-R
esp
on
sab
iliz
are
a t
utu
ror
part
icip
an
țilo
r la
realizare
a
Pro
gra
mu
lui N
ați
on
al d
e C
ad
astr
u ș
i C
art
e F
un
cia
ră:
Parlam
ent,
Guve
rn, A
NC
PI,
adm
inis
trația p
ublic
ă c
entr
ală
și l
o-
cală
, fie
care
, pe d
om
eniu
l său d
e r
esp
onsa
bili
tate
, prin s
tabili
rea
de a
trib
uții c
lare
. Pla
ta a
ctiv
itățilo
r deru
late
să s
e f
acă
doar
pen-
tru p
roce
ntu
l realiz
at
și f
inaliz
at
din
pro
gra
m, p
e b
aza
gra
ficu
lui
de r
ealiz
are
a în
reg
istr
ării s
iste
matice
a c
adast
rulu
i, așa
încâ
t
asi
gura
rea s
igura
nțe
i și i
nte
resu
lui n
ațional s
ă n
u r
epre
zinte
sim
ple
slo
ganuri. R
ăsp
undere
a p
entr
u a
cțiu
nile
deru
late
tre
buie
să f
ie c
oncr
etă
pentr
u t
oți p
art
icip
anții l
a a
cțiu
ne, i
ncl
usi
v pe
cale
penală
.
-O
rgan
izare
a p
roced
uri
lor
de în
reg
istr
are
a c
ad
astr
ulu
i
să f
ie t
recu
tă în
sarc
ina c
on
siliilo
r lo
cale
și a p
rim
ări
i-
lor.
Pentr
u c
a o
rganiz
are
a li
cita
țiilo
r afe
rente
lucr
ărilo
r de în
re-
gis
trare
sis
tem
atică
să s
e p
oată
realiz
a, s
e im
pune a
se a
dapta
leg
isla
ția s
peci
fică
nece
sară
, așa
încâ
t im
plic
are
a ș
i inte
rese
le
de r
ezo
lvare
să c
reasc
ă în
mod s
em
nific
ativ.
AN
CP
I nu p
oate
fi
și a
rbitru
, și j
ucă
tor.
Nu m
ai p
ot
fi a
ccepta
te s
ele
cțiil
e c
om
unelo
r
de la
niv
el c
entr
al p
e a
lte c
rite
rii d
ecâ
t ce
le p
rofe
sionale
și d
e
com
pete
nță
, în c
onfo
rmitate
cu p
art
icula
rită
țile
fie
căru
i UA
T.
Num
ai a
șa s
e v
a a
sig
ura
acc
esu
l direct
la d
eru
lare
a lu
crărilo
r
al c
ât
mai m
ultor
speci
aliș
ti ș
i nu p
rin in
terp
uși
sau f
irm
e c
are
,
Înre
gist
rare
a si
stem
atic
ă a
cada
stru
lui,
într
e de
zide
rate
și f
apte
RE
ZO
LU
ȚIA
DE
LA
BO
TO
ȘA
NI,
21
AP
RIL
IE 2
01
6
DR
. IN
G. D
IPL.
MIH
AI R
AC
OV
ICEA
N, P
REȘ
EDIN
TE P
IFC
A T
IMIȘ
OA
RA
Pe
21 a
prili
e, la
Bot
oșan
i a c
ontin
uat s
eria
dez
bate
-ril
or p
ublic
e di
n ca
drul
cam
pani
ei n
ațio
nale
de
info
r-m
are
și p
rom
ovar
e a
inte
resu
lui n
ațio
nal a
l Rom
âni-
ei –
cad
astru
l și c
arte
a fu
ncia
ră. Î
n ur
ma
emis
iuni
lor
„Cad
astru
l pe
înțe
lesu
l tut
uror
. Nou
ă ch
iar n
e pa
să!”,
de
rula
te în
per
ioad
a se
ptem
brie
201
5 –
april
ie 2
016
la R
adio
Rom
ânia
„Ant
ena
Sat
elor
”, a
rezu
ltat n
ece-
sita
tea
orga
niză
rii u
nor d
ezba
teri
publ
ice
pe a
ceas
tă
tem
ă, p
rin c
are
soci
etat
ea c
ivilă
, și t
oți c
ei c
ăror
a le
pa
să, s
ă ai
bă p
osib
ilita
tea
să-ș
i man
ifest
e po
ziția
pri-
vind
cad
astru
l ca
activ
itate
de
impo
rtanț
ă na
ționa
lă.
Prin
ace
st d
emer
s, s
e do
reșt
e a
se a
trage
ate
nția
P
arla
men
tulu
i, G
uver
nulu
i Rom
ânie
i, au
torit
ățilo
r pu-
blic
e ce
ntra
le ș
i loc
ale,
uni
vers
itățil
or, a
spe
cial
iștil
or
din
dom
eniu
, fer
mie
rilor
mar
i și m
ici,
dar ș
i tut
uror
de
ținăt
orilo
r de
imob
ile, c
ă an
ii 20
18, 2
020
repr
e-zi
ntă
born
e de
hot
ar în
cee
a ce
priv
ește
aco
rdar
ea
subv
enții
lor p
rin S
ingl
e A
rea
Pay
men
t Sch
eme
– S
chem
a de
pla
tă u
nică
pe
supr
afaț
ă (S
AP
S) i
mpl
e-m
enta
tă în
Uni
unea
Eur
opea
nă, c
ă ar
treb
ui s
ă ne
pe
se d
e ac
est d
omen
iu d
e im
porta
nță
națio
nală
, iar
R
omân
ia, p
rintr-
un e
fort
conj
ugat
, să
nu ră
mân
ă, d
in
nou,
cor
igen
tă la
ace
st im
porta
nt d
emer
s, p
rodu
-câ
nd, i
arăș
i, pr
ejud
icii
atât
fina
ncia
re, c
ât ș
i mor
ale
cetă
țeni
lor ț
ării.
în t
imp, ș
i-au d
ove
dit li
mitele
sau n
u a
u p
utu
t asi
gura
volu
mul d
e m
uncă
ang
aja
t, în
term
enele
conve
nite,
fără
a a
pela
la t
erț
i.
-A
locare
a c
ofi
nan
țări
i d
e 6
0 lei/
cart
e f
un
cia
-
ră, în
urm
a f
inalizări
i secto
rulu
i cad
astr
al și
nu
la f
inalizare
a în
treg
ulu
i U
AT
, pe b
aza
unor
criterii a
leato
rii,
stabili
te d
e C
onsi
liul d
e a
dm
inis
trație
al A
NC
PI,
num
ai d
acă
exi
stă f
onduri. D
e a
sem
e-
nea, p
entr
u a
fin
aliz
a a
cțiu
nile
aflate
în d
eru
lare
, la
UA
T-urile
care
au „
îndră
znit”
să d
em
are
ze c
u f
onduri
pro
prii î
nre
gis
trare
a s
iste
matică
a c
adast
rulu
i pe
sect
oare
să f
ie c
ofinanța
ți în
ace
lași
mod p
recu
m
cele
lalte U
AT-
uri.
-In
sti
tuir
ea m
od
ule
lor
de p
reg
ăti
re c
on
tin
uă
,
ori d
e c
âte
ori s
e im
pune, p
entr
u t
ot
pers
onalu
l care
part
icip
ă la
pro
cesu
l de în
reg
istr
are
sis
tem
atică
a
cadast
rulu
i, fie e
l din
cadru
l AN
CP
I/O
CP
I, prim
ării
sau p
rest
ato
ri. C
ei c
are
nu f
ac
dova
da c
om
pete
nțe
lor
nece
sare
să n
u m
ai p
oată
part
icip
a la
ace
st g
en d
e
lucr
ări p
ână n
u p
ot
dove
di c
ă p
ose
dă c
unoșt
ințe
te-
mein
ice în
dom
eniu
și c
ă p
ot
să lu
creze
într
-o e
chip
ă
care
realiz
ează
un p
roie
ct d
e im
port
anță
națională
.
Pentr
u c
ă n
ouă c
hia
r ne p
asă
de v
iitoru
l ace
stei
pro
fesi
i, su
sțin
em
deru
lare
a p
rog
ram
ulu
i de p
reg
ătire
pro
fesi
onală
„M
unca
în e
chip
ă în
cadast
ru”,
dest
inat
tutu
ror
studențilo
r ca
re s
tudia
ză la
speci
aliz
are
a „
Mă-
sură
tori t
ere
stre
și c
adast
ru”
din
cadru
l facu
ltățilo
r
acr
editate
din
Rom
ânia
, acț
iune p
e c
are
ne p
ro-
punem
să o
fin
aliz
ăm
prin c
oncu
rsul „
Învi
ng
ăto
ri în
Rom
ânia
, Învi
ng
ăto
ri în
Cadast
ru”,
org
aniz
at
de p
art
e-
neri, c
u s
prijin
ul ș
i asu
mare
a d
irect
ă a
le U
niv
ers
ității
de Ș
tiin
țe A
grico
le ș
i Medic
ină V
ete
rinară
a B
ana-
tulu
i „R
eg
ele
Mih
ai I
Rom
ânie
i” d
in T
imiș
oara
și a
le
Univ
ers
ității P
olit
ehnic
a T
imiș
oara
.
-P
ers
on
alu
l d
e s
pecia
lita
te e
ste o
pro
ble
-
mă e
xtre
m d
e g
rea, c
u c
are
prim
ăriile
din
județu
l
Boto
șani s
e c
onfr
untă
. Tre
buie
căuta
te s
olu
ții p
entr
u
form
are
a d
e s
peci
aliș
ti. P
e lâ
ng
ă f
aptu
l că a
ceșt
ia a
r
trebui i
nst
ruiți s
ă p
art
icip
e la
realiz
are
a lu
cră
rilo
r d
e
înre
gis
trare
sis
tem
ati
că c
a p
ers
on
al d
in a
para
tul
teh
nic
al p
rim
ări
ilor,
du
pă f
inaliz
are
a p
roce
sulu
i
de
în
reg
istr
are
sis
tem
ati
că a
cad
ast
rulu
i ar
tre
bu
i
Cara
van
a „
Cad
ast
rul p
e în
țele
sul tu
turo
r. N
ou
ă c
hia
r n
e p
asă
!”
a p
orn
it la T
imiș
oara
pe
17
mart
ie 2
01
6, î
n c
ad
rul acți
un
ii o
r-
gan
izate
de
Rad
io R
om
ân
ia „
An
ten
a S
ate
lor”
, Ce
ntr
ul „P
IFC
A”
Tim
ișo
ara
, „A
EF
” R
om
ân
ia, U
SA
MV
B „
Re
ge
le M
ihai I al R
om
â-
nie
i” d
in T
imiș
oara
, Re
vist
a F
erm
ieru
lui și
alț
i p
art
en
eri
atr
ași
, și
a a
jun
s în
data
de
21
ap
rilie
20
16
la B
oto
șan
i, u
nd
e p
art
en
eri
i
au
do
rit
să v
ad
ă c
are
est
e r
ealit
ate
a la f
ața
lo
cu
lui.
În u
rma d
ezb
ate
rilo
r p
ub
lice
, au
re
zult
at
și a
lte
pro
pu
ne
ri c
are
co
mp
lete
ază
re
zolu
ția in
iția
lă d
e la T
imiș
oara
(d
esp
re c
are
am
scri
s în
Re
vist
a F
erm
ieru
lui n
r. 1
12
, 1-1
4 a
pri
lie 2
01
6).
-C
om
ple
tare
a leg
isla
ției în
do
men
iu p
rin r
eg
lem
entă
ri c
la-
re le
gate
de z
onele
neco
opera
tivi
zate
, de p
ose
sia, d
e e
limin
are
a
dis
crim
inării p
rom
ova
te p
rin L
eg
ea n
r. 16
5/2
013
, modific
ată
,
privi
nd m
ăsu
rile
pentr
u f
inaliz
are
a p
roce
sulu
i de r
est
ituire, î
n
natu
ră s
au p
rin e
chiv
ale
nt,
a im
obile
lor
pre
luate
în m
od a
buzi
v în
perioada r
eg
imulu
i com
unis
t în
Rom
ânia
, care
sch
imbă r
eg
ulil
e
de r
etr
oce
dare
a t
ere
nurilo
r prin a
loca
re d
e p
unct
e ș
i nu în
natu
ră, s
tabili
te d
e e
valu
ări t
ip A
NR
P, d
ove
dite p
rin e
xem
ple
le
cunosc
ute
în m
od s
peci
al d
e D
NA
. Țăra
nul r
om
ân ș
i cei f
ără
influență
vor
fi d
in n
ou s
acr
ific
ați, c
ontinuând d
ezm
oșt
enirea
națională
, identifica
tă în
multe d
irecț
ii până a
cum
.
Sto
pare
a f
ărâ
mițării t
ere
nurilo
r cu
dest
inație a
grico
lă, p
rin
stabili
rea u
nei l
ățim
i min
ime d
e 2
0 m
a p
arc
ele
lor
nou-r
ezu
ltate
în u
rma e
fect
uării m
oșt
enirilo
r sa
u a
altor
opera
țiuni i
mobili
are
viitoare
.
Ieși
rea d
in in
div
iziu
ne s
au d
ezm
em
bră
rile
ce s
e in
tenționează
a
fi r
ealiz
ate
să s
e p
oată
fa
ce p
e b
aza
pre
vederilo
r C
odulu
i Civ
il
Cad
astr
u ș
i ca
rte
fun
ciar
ă
6362
2016
exp
ert
ulu
i tehnic
judic
iar
din
dom
eniu
l topog
rafiei,
cadast
rulu
i
și g
eodezi
ei”, c
a g
hid
de b
une p
ract
ici d
est
inat
tutu
ror
org
ane-
lor
care
dis
pun e
fect
uare
a u
nor
exp
ert
ize t
ehnic
e în
dom
eniu
.
Ace
stea p
ot
fi ju
decă
tori, p
rocu
rori, p
oliț
iști, e
xperț
i tehnic
i
judic
iari, s
peci
aliș
ti, a
voca
ți ș
i nu n
um
ai,
public
ul l
arg
, așa
încâ
t
orici
ne c
iteșt
e s
ă-ș
i poată
da s
eam
a c
ă în
cazu
l în c
are
o e
xper-
tiză
nu r
esp
ect
ă e
lem
ente
le m
inim
ale
cuprinse
în a
cest
ghid
,
ar
trebui s
ă-ș
i facă
pro
ble
me în
ceea c
e p
rive
ște m
odul î
n c
are
prici
na lu
i est
e r
ezo
lvată
.
Toți f
acto
rii d
e d
eciz
ie a
r tr
eb
ui s
ă s
e im
plic
e ș
i să c
ree
ze
pre
mis
ele
ca p
rofe
sia d
e s
pe
cia
list
în d
om
en
iul c
ad
ast
rulu
i,
avâ
nd
o im
po
rtan
ță n
ațio
nală
, să-ș
i re
găse
asc
ă s
tatu
tul î
n
ce
ea c
e p
rive
ște
pre
gătire
a p
rofe
sio
nală
, de
on
tolo
gia
mo
rală
și p
rofe
sio
nală
.
Pe m
ăsu
ră c
e c
ontinuăm
dezb
ate
rile
în c
eea c
e p
rive
ște
cadast
rul,
apre
ciem
că t
ot
ce a
m c
onst
ata
t până a
cum
ne
îndre
ptă
țeșt
e s
ă t
rag
em
un s
erios
sem
nal d
e a
larm
ă, i
ar
în c
ea-
sul a
l 12
-lea s
ă r
euși
m s
ă n
e t
rezi
m la
realit
ate
a d
in t
ere
n, p
e
care
ave
m o
blig
ația s
ă o
const
ată
m c
u r
esp
onsa
bili
tate
, calit
ate
și e
fici
ență
.
-În
fin
alu
l re
un
iun
ilo
r, s
-a r
elie
fat
faptu
l că în
anul 2
02
0,
că v
rem
ori c
ă n
u v
rem
, în c
azu
l în c
are
nu s
e v
a r
ealiz
a m
ăca
r
pro
gra
mul d
e în
reg
istr
are
sis
tem
atică
a c
adast
rulu
i afe
rent
terito
riulu
i ext
ravi
lan
pe
ntr
u c
are
se
po
t aco
rda s
ub
ven
ții,
toți
i
facto
rii ră
spu
nză
tori
de
ace
st d
om
en
iu, f
ie e
i p
arl
am
en
tari
,
min
iștr
i, d
ire
cto
ri, p
rim
ari
, pre
stato
ri, s
pe
cia
liști
etc
., vo
r tr
eb
ui
să d
ea s
oco
teală
și să
răsp
un
dă M
ări
ei sa
le „
țăra
nu
l ro
mân
”.
De
zbate
rile
pu
blic
e d
e la
Tim
ișo
ara
și B
oto
șan
i „C
ad
ast
rul p
e
înțe
lesu
l tu
turo
r. N
ou
ă c
hia
r n
e p
asă
!” r
ep
rezi
ntă
og
lind
a u
ne
i
stări
de
fap
t p
rivi
nd
mo
du
l în
care
inte
resu
l națio
nal î
n c
ee
a c
e
pri
veșt
e c
ad
ast
rul î
n R
om
ân
ia e
ste
pe
rce
pu
t, ia
r re
zolu
ția a
do
p-
tată
de
part
icip
an
ți, a
fo
st în
cre
din
țată
po
stu
lui d
e r
ad
io „
An
-
ten
a S
ate
lor”
de
cătr
e o
rgan
izato
ri ș
i part
icip
an
ți, c
a s
cri
soare
de
sch
isă c
are
să f
ie a
dre
sată
pre
șed
inte
lui R
om
ân
iei,
pri
m-m
i-
nis
tru
lui,
vice
pre
mie
rulu
i, m
inis
tru
lui D
ezv
oltări
i Re
gio
nale
și
Ad
min
istr
ație
i Pu
blic
e, m
inis
tru
lui A
gri
cu
ltu
rii,
dir
ecto
rulu
i ge
ne
-
ral A
NC
PI,
Co
nsi
liulu
i Națio
nal a
l Re
cto
rilo
r, cât
și a
lto
r fa
cto
ri d
e
de
ciz
ie im
plic
ați în
de
rula
rea P
rog
ram
ulu
i Națio
nal d
e C
ad
ast
ru ș
i
Cart
e F
un
cia
ră ș
i, n
u în
ultim
ul r
ân
d, p
ub
licu
lui l
arg
, cu
sp
era
nța
că ș
i la n
oi,
la r
om
ân
i, se
po
ate
, iar
inte
resu
l națio
nal p
rim
ează
.
să p
oată
pu
nă în
valo
are
baze
le d
e d
ate
pe
care
fie
care
pri
mări
e a
r tr
eb
ui s
ă le
org
an
ize
ze c
on
form
Ord
on
an
ței I
nsp
ire
.
De
ase
me
ne
a, s
-a a
tras
ate
nția a
sup
ra s
ala
riu
lui p
e
care
o p
rim
ări
e p
oate
să-l
asi
gu
re u
nu
i sp
ecia
list,
care
acu
m n
u e
ste
de
loc a
trăg
ăto
r, ace
ast
a f
iind
și
un
a d
intr
e p
ied
icile
de
re
cru
tare
a p
ers
on
alu
lui.
-S
-a p
rop
us c
a p
rim
ări
ile s
ă c
on
tacte
ze
stu
den
ții
de
la s
pe
cia
lizări
le d
e m
ăsu
răto
ri t
ere
stre
și c
ad
ast
ru, s
ă-i
sp
rijin
e a
sig
urâ
nd
u-l
e o
bu
rsă p
en
-
tru
a s
e c
on
stitu
i în
ech
ipe
de
lucru
care
să p
art
ici-
pe
la c
on
cu
rsu
l „În
vin
găto
ri în
Ro
mân
ia, Î
nvi
ng
ăto
ri
în C
ad
ast
ru”,
așa
încât
du
pă p
arc
urg
ere
a p
rog
ram
u-
lui s
ă lu
cre
ze în
pro
iect,
iar
un
ii d
intr
e a
ce
știa
să f
ie
încad
rați în
pri
mări
i pe
ntr
u a
asi
gu
ra ș
i exp
loata
rea
baze
lor
de
date
.
-R
ep
rezen
tan
tul sp
ecia
liști
lor
din
do
men
iu d
in
jud
ețu
l B
oto
șan
i a s
upus
ate
nției m
odul î
n c
are
au
fost
înto
cmite c
aie
tele
de s
arc
ini l
a li
cita
țiile
deru
late
până în
pre
zent,
care
au în
gră
dit ș
i au c
reat
dis
crim
i-
nări în
ceea c
e p
rive
ște d
reptu
l la m
uncă
al c
ole
gilo
r
din
bre
asl
ă. N
u t
oate
firm
ele
din
zonă s
peci
aliz
ate
pot
part
icip
a la
realiz
are
a lu
crărilo
r de c
adast
ru. A
vând
în v
edere
condițiil
e im
puse
, s-a
apre
ciat
că e
ste
nece
sar
a s
e ț
ine c
ont
că f
oart
e p
uține f
irm
e d
in R
o-
mânia
pot
face
dova
da c
ă d
ețin e
xperiență
sim
ilară
la
ace
ste lu
crări, c
unosc
ut
fiin
d c
ă P
rog
ram
ul C
eza
r nu
a f
ost
realiz
at
încă
în R
om
ânia
decâ
t în
tr-o
pro
porț
ie
nese
mnific
ativă
. Luând în
calc
ul ș
i tim
pul c
are
a
trecu
t de la
înce
pere
a p
roce
durilo
r, anul 2
00
9, p
ână
ast
ăzi
, ne în
dre
ptă
țeșt
e s
ă a
firm
ăm
că s
olu
ția a
leasă
prin li
cita
țiile
org
aniz
ate
de A
NC
PI,
la n
ivel c
entr
al,
a
fost
și e
ste u
na p
ăg
ub
oasă
.
-P
en
tru
a a
sig
ura
pers
on
al califi
cat
la p
rim
ări
i,
în d
om
eniu
l adm
inis
trativ,
din
punct
ul d
e v
edere
al
cadast
rulu
i, s-
a p
ropus
să f
ie id
entifica
te s
olu
ții d
e
form
are
a s
peci
aliș
tilo
r în
șco
li post
liceale
de p
rofil,
sub c
oord
onare
a M
inis
teru
lui E
duca
ției.
S-a
pus
în e
vidență
exe
mplu
l dat
de C
urt
ea d
e A
pel
Tim
ișoara
, care
a p
ost
at
pe p
ropriul s
ite „
Ghid
ul
Cad
astr
u ș
i ca
rte
fun
ciar
ă
6420
16
De
cu
m d
ă P
ost
ul P
așt
elu
i, p
e m
ine
mă n
ăp
ăd
eşt
e
un
do
r d
e m
ân
cări
că d
e p
ost
alto
ită p
e c
eva
de
du
lce
,
care
şi d
e-i
pasă
re, p
orc
să f
ie (
ard
ele
an
ce
vre
ţi?).
Baza
mân
cări
cilo
r e
ste
o g
rău
nţă
to
t m
ai ra
ră p
e m
e-
leag
uri
le n
oast
re. S
e d
use
şi e
a p
rin
lo
cu
ri m
ai în
les-
nit
e, c
a m
ulț
i alţ
ii, a
şa c
ă a
tun
ci cân
d o
ve
de
m p
e t
a-
rab
e, t
otd
eau
na-i
în
raio
an
ele
su
pe
rmarş
eu
rilo
r cu
dan
ga d
e s
trăin
ezi
a p
e e
a, m
ai m
ult
sau
mai p
uţi
n
trasă
’n ţ
iplă
au
rită
(n
u c
ă n
’ar
me
rita
!). N
u, n
u e
fa-
sole
a, c
ă n
um
ai la
ea v
ă s
tă g
ân
du
l! E
lin
te! C
he
stia
aia
cu
gră
un
cio
are
măru
nțe
le, c
a o
le
nti
lă. D
e u
nd
e
şi n
um
ele
, in
clu
siv
ăl la
tin
! Io
cre
d c
ă a
tun
ci cân
d
min
țile
str
ălu
min
ate
au
tre
bu
it s
ă d
e u
n n
um
e le
n-
tile
lor
(sti
cle
le ă
lea p
en
tru
och
ela
ri), t
ocm
a’ s
e r
idi-
case
ră d
e la o
masă
, la c
are
li se
se
rvis
e o
zam
ă d
in
on
ora
bila
le
gu
min
oasă
, zam
ă în
de
lun
g c
on
sum
ată
(de
pri
n n
eo
litic
) p
e m
ele
ag
uri
le e
uro
pe
ne
, pân
ă s
-a
împ
icio
rog
at
faso
lea (
mai am
eri
can
ă, d
è!)
.
Io ia
u lin
te v
erd
e (
ca
m o
cru
, nu
pre
a ş
tiu
io
de
ce
-I
zice
lu
me
a v
erd
e, p
en
tru
că
pri
n d
rum
uri
le m
ele
am
văzu
t şi
ve
rde
-ve
rde
, ia
r in
gle
jii’i
spu
n b
row
n!)
, că
pe
ast
a a
m m
ân
ca
t-o
la
ma
ma
aca
să ş
i vă
sp
un
acu
’
de
spre
cu
m o
gă
tea
ea
.
Lu
a c
am
ju
mă
tate
de
kilo
gra
m d
e lin
te p
e c
are
du
pă
ce
-o a
leg
ea
la
ma
să d
e p
ietr
ice
le (
nu
c’a
r fi
avu
t,
da
’ e m
ai b
ine
aşa
, de
câ
t să
-ţi sp
arg
i m
ân
dre
ţe d
e
din
ţi!)
, o s
pă
la b
ine
de
pra
f şi
o p
un
ea
la
în
mu
iat
în
ap
ă r
ece
, pâ
nă
câ
nd
îi ve
ne
a r
ân
du
l la
oa
lă. T
ăb
ăra
pe
do
uă
ce
pe
ro
şii ca
pe
pu
mn
şi le
hă
cu
ia g
osp
o-
dă
reşt
e, b
ob
de
pip
er. A
şijd
ere
a d
oi m
orc
ovi
ma
i
de
zvo
lta
ţi ş
i ce
va r
ăd
ăcin
ă d
e ţ
elin
ă. D
aca
ave
a, n
u
dă
de
a d
eo
pa
rte
nic
i u
n p
ăst
arn
ac s
au
ce
va r
ăd
ăcin
i
de
pă
tru
nje
i. D
ăd
ea
pe
mă
run
tele
a d
oi a
rde
i că
rno
şi,
ori
îi în
locu
ia c
u u
n p
um
n d
e a
rde
i u
sca
ţi la
so
are
,
da
că
nu
era
se
zon
ul ă
lora
pro
asp
eţi
. În
tr-o
tig
aie
lă
-
tăre
aţă
, în
nă
de
a d
ou
ă lin
gu
ri în
vârf
ate
de
un
tură
de
ma
ng
aliţ
ă (
n’a
veţi
, me
rge
alt
gro
şte
i, o
ri g
âsc
ă, b
un
îi
şi o
loiu
!), c
u u
na
de
se
min
ţe d
e c
him
ion
şi câ
nd
era
încin
să, u
nd
ea
le
gu
me
le, p
ân
ă s
ticle
a c
ea
pa
. Că
-
pă
ce
a, c
u d
ou
ă c
ăn
i d
e a
pă
ca
ldă
. Ală
turi
pe
plit
ă
ad
ăst
a o
ala
de
su
pă
în
ca
re c
loco
tea
de
ja, c
a la
o
oca
ju
mă
tate
, (h
ai d
ou
ă d
acă
ai m
usa
firi
mu
lţi la
ma
să),
de
ap
ă n
eîn
ce
pu
tă, a
şte
ptâ
nd
u-ş
i că
rcă
litu
ra
bu
lgă
rie
i, ca
re v
en
ea
de
asu
pra
fă
ră m
ult
ă a
şte
pta
re.
Fo
c d
om
ol su
b f
iert
ură
, să
se
pă
tru
ză r
ăd
ăcin
oa
sele
ăle
a m
ai n
ără
vaşe
, şi,
de
cu
m s
e în
mu
iau
de
ven
ea
u
ga
zdă
pri
mit
oa
re p
en
tru
gră
uţa
. Fo
c m
oa
le, î
nd
e-
lun
g c
loco
tito
r, p
reţ
de
o lit
ră d
e c
ea
s. G
ust
a g
ră-
un
ţa ş
i d
acă
era
pe
ju
mă
tate
fia
rtă
, pu
ne
a c
eva
sa
re
AFB
SO
CA
CIU
s-o
ţin
ă’n
co
ajă
, că
alt
fel se
sp
ulb
era
de
n’o
ma
i cu
no
aşt
e n
ici
ma
ma
ei.
Ma
i ce
rca
gră
un
ţa ş
i câ
nd
era
ap
roa
pe
fia
rtă
, ta
bă
ră
nă
valn
ic c
u u
n c
uţi
t, p
est
e d
oi co
ţi d
e c
ârn
aţi
de
la
Cră
ciu
n,
tre
cu
ţi p
rin
fu
mu
ri r
eci d
e f
ag
, usc
aţi
scâ
nd
ură
în
po
d ş
i a
rde
-
iaţi
ocn
ă. R
on
de
lele
era
u c
am
de
gro
sim
ea
de
ge
tuţu
lui m
ic d
e
pru
ncu
ţ. L
e t
răg
ea
în
un
tură
în
cin
să, s
ă în
flo
rea
scă
şi să
se
înzd
răve
ne
asc
ă d
am
fu’ f
ag
ulu
i. R
ăst
urn
a p
est
e f
iert
ura
’n c
lo-
co
t. C
âte
va lin
gu
ri în
vârf
ate
cu
pa
stă
de
ro
şii o
ri ju
ma
’ de
lit
ru
de
bu
lion
de
ro
şii.
Încă
un
clo
co
t şi
se
pu
tea
da
în
blid
e p
ân
te-
co
ase
la
ma
să, s
ub
po
spa
i d
e p
ătr
un
jei.
Ve
rde
pe
ro
şu, a
co
rd
cro
ma
tic c
lasi
c, s
tre
cu
rat
pri
ntr
e r
on
de
le d
e c
ârn
at
împ
arf
u-
ma
t. S
ă a
du
ci cu
oa
la la
ma
să, s
ă n
u o
ste
ne
şti la
re
pe
tir, c
ă
mie
nu
mi-
a f
ost
da
t să
vă
d, s
up
ă d
e lin
te, f
ără
re
pe
tir.
Cu
m m
am
a e
ra d
in n
ea
m d
e ş
vab
i ţi
nu
ţi d
e b
ine
pe
ntr
u t
en
a-
cit
ate
, cu
te
na
cit
ate
, fe
lul d
oi d
in z
iua
de
lin
te e
ra t
ot
linte
şi
tot
cu
afu
mă
tură
. Do
ar
că
cio
lan
afu
ma
t (a
şijd
ere
a p
e f
ag
!),
încă
rna
t b
ine
(o
oca
, o o
ca
şi ce
va),
ca
re f
ierb
ea
în
de
lun
g în
mu
ltă
ap
ă n
eîn
ce
pu
tă, p
ân
ă îi că
de
a o
su’n
un
cro
p. A
lătu
ri, î
ntr
-
o t
ing
ire
de
fo
ntă
ma
i lă
tăre
aţă
, se
pe
rpe
lea
u în
un
tură
(a
şij-
de
rea
, ca
ma
i su
s!)
vre
o p
atr
u c
ep
e m
ăşc
ate
pre
lucra
te ih
ti-
olo
gic
, mo
rco
vi, a
şijd
ere
a, d
oi că
ţei d
e u
stu
roi,
să f
ie a
şa, c
a
o p
ăre
re, m
ăru
nţi
ţi b
ine
, o f
oa
ie d
e d
afi
n,
pra
v d
e c
imb
ru, o
a-
rece
gră
un
ţe d
e p
ipe
r, o
lin
gu
ră în
vărf
ată
de
bo
ia d
ulc
e ş
i a
lta
zdra
van
ă d
e p
ap
rică
de
Ara
d, d
’aia
din
ca
re-ţ
i sa
re c
ăciu
la’n
ba
gd
ad
ie. C
ân
d a
vea
pu
ne
a ş
i vr
eo
do
i a
rde
i g
raşi
, ori
go
go
-
şari
. Câ
nd
nu
, nu
! P
un
ea
ma
i m
ult
ă b
oia
du
lce
. În
ăb
uşe
a c
ăr-
că
litu
ra c
u v
reo
câ
teva
po
lon
ice
din
za
ma
cio
lan
ulu
i şi
pu
ne
a
pe
ste
, la
fo
c, m
oa
le, l
inte
a b
ine
sp
ăla
tă ş
i în
mu
iată
pre
ţ d
e’o
oră
. Câ
tă? C
am
o c
an
ă d
e m
ese
an
. Fo
c b
lân
d, c
om
ple
tare
de
ab
uri
cu
zg
ârc
en
ie, d
in f
iert
ura
cio
lan
ulu
i, să
ia
să u
n f
el d
e
iah
nie
scă
zută
. În
ăst
tim
p c
iola
nu
l fi
ert
şi ră
co
rit
era
tă
iat
in
bu
că
ţele
po
triv
ite
şi vâ
rât
sub
gră
un
te, m
ăca
r o
lit
ră d
e c
ea
s.
Câ
teva
lin
gu
ri d
e p
ast
ă d
e r
oşi
i p
en
tru
co
lor
şi g
ust
vă
rati
c.
Era
ga
ta, c
ân
d g
rău
nţa
era
în
mu
iată
un
t, d
a’ n
u s
pa
rtă
. To
t
aşa
, ca
ldă
la
ma
să, c
u p
osp
ai d
e m
ăra
r h
ăcu
it. P
oţi
să
la
şi ş
i
ling
uri
le, d
acă
n’a
i m
oft
ure
lnic
i la
ma
să, c
ă t
ot
asu
pra
gră
un
-
ţii a
u lu
cra
t. D
acă
nu
, fu
rcu
liţe
, da
’ ve
zi s
ă a
i p
reg
ăti
tă ş
i p
âin
e
cu
ca
rto
afe
, ru
ptă
’n m
ân
uri
să
nu
se
în
cru
zea
scă
de
la
fie
r, s
ă
aib
ă c
u c
e în
tin
ge
’. S
pu
i io
, câ
t d
e d
om
no
şi o
r fi
, or
lăsa
do
m-
nia
, pe
ru
şin
e ş
i ţi
’or
stic
li b
lide
le, m
ai a
les
da
că
ai a
lătu
ri o
sălă
ţică
din
in
imi d
e v
erz
e m
ura
te (
la v
rem
ea
ast
a s
e m
ai g
ă-
sesc
!), î
nvi
ora
te c
u u
n p
osp
ai d
e p
ap
rică
şi o
loi d
e d
ovl
ete
, o
ca
rafă
cu
un
vin
işo
r sp
rin
ţar, c
ă n
ici o
be
re n
u s
tric
ă. Ș
i b
un
înțe
les
da
că
ai d
esc
his
ca
lea
cu
o p
alin
că
pră
frip
tă, z
ăcu
tă p
e
do
ag
ă, s
ă n
’o îm
pie
dic
e c
eva
la
lu
ne
ca
re ş
i la
exp
lozi
e’n
pâ
n-
tec. C
ole
ste
rolic
e z
ici?
Ve
zi b
ine
că
da
! F
latu
len
te? N
u m
ai
vorb
esc
! D
a’ o
da
tă’n
an
nu
se
pu
ne
şi n
ici n
u t
e-a
pâ
rî n
ime
,
că
nu
-i le
ge
, ca
la
fu
mă
tori
! A
sta
ar
ma
i lip
si! M
ă r
og
la
Ăl d
e
Su
s, s
ă n
u le
fi d
at
vre
o id
ee
de
im
po
zit!
Mon
ocro
mie
legu
mic
olă
D´
ale
gu
rii
6620
16
de 1,5
-2 or
i mai
mic
GAZ
de 3-
4 ori
mai
mic
CEri
rand
amen
t 94
-97%
de 2-
3 ori
mai
mic de
4-5 o
ri mai
mic
term
ice
injec
tor,
radi
ante
ecoH
OR
NE
T
i-P
E-m
Hum
or...
imag
inat
iv
by
Zâm
biț
i, vă
ro
g!
ind
icaţ
iile
de
per
ico
l.in
form
aţiil
e d
esp
re p
rod
us în
aint
e d
e ut
iliza
re. A
tenţ
ie la
sim
bo
luri
le ș
iU
tiliz
aţi c
u p
reca
uţie
pro
dus
ele
fito
sani
tare
. Citi
ţi în
totd
eaun
a et
iche
ta ș
i
Cre
șter
e co
nsec
vent
ă a
pro
duc
țiilo
r d
e-a
lung
ul a
nilo
r
®A
gC
elen
ceV
italit
ate
îmb
unăt
ățită
a p
lant
elo
r d
ato
rită
ben
efici
ilor
Co
mb
ater
e efi
cien
tă a
bo
lilo
r im
po
rtan
te d
in c
ultu
ra d
e flo
area
-so
arel
ui
Exp
erie
nța
mea
în u
tiliz
area
pro
dus
ului
Pic
tor
a d
oved
it:
®
Mar
ia V
altin
Str
ey, D
irect
or T
ehni
c B
AS
F
Re
co
ma
nd
Pic
tor
cu
to
ată
înc
red
ere
a p
en
tru
ob
țin
ere
a
®
ce
lor
ma
i m
ari
pro
du
cți
i.
.®
lotu
ri de
mon
stra
tive
real
izat
e cu
pro
dusu
l Pic
tor
Din
mom
entu
l lan
sării
sal
e, a
m s
uper
viza
t sut
e de
6820
16