Post on 17-Jan-2016
description
transcript
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”
Catedra Medicina Legală
Aspecte medicale și juridice ale resuscitării,
transplantării, eutanaziei. Metodologia examinării
cadavrelor. Valerii Tetercev
d.ş.m., conferenţiar universitar
Conţinut:
1. Clasificarea morții2. Procesul instalării morții
3. Probleme principale ale tanatologiei medico-legale
4. Modificările cadaverice precoce
5. Modificările cadaverice tardive
6. Expertiza medico-legală a cadavrului
Clasificarea morții:
1. Noțiuni generale de tanatologie
2. Categoria, forma și genul morții
3. Moartea rapidă și lentă
Procesul instalării morții:
1. Starea preagonală 2. Pauza terminală3. Agonia4. Moartea clinică5. Moartea biologică
Probleme principale ale tanatologiei medico-legale
Stabilirea corectă a morții reale Estimarea vechimii morții Determinarea cauzei și mecanismului
etiopatogenetic al morții Concretizarea circumstanțelor în care a avut
loc moartea Aprecierea raportului de cauzalitate între
acțiunea agentului traumatic și producerea morții
Elaborarea metodelor de conservare a țesuturilor și organelor cu scopul transplantării
Modificările cadaverice precoce
Răcirea cadavrului Deshidratarea Lividitățile (petele) cadaverice Rigiditatea cadaverică Autoliza
Răcirea cadavrului
Scăderea temperaturii corpului poate să înceapă încă din timpul agoniei, aceasta se explică prin scăderea activității biologice a țesuturilor;
Temperatura corpului scade în funcție de o serie de factori: temperatura și umiditatea aerului, volumul și vârsta cadavrului, grosimea stratului de țesut adipos, grosimea îmbrăcămintei, cauza morții;
Se consideră că răcirea cadavrului aflat la temperatura aerului de 16-18⁰C se face cu 1⁰ pe oră (aproximativ!);
Temperatura cadavrului poate fi măsurată în cavitatea bucală, esofag, în cavitatea craniană, intrahepatic, în rectum. (În practica noastră se folosește termometria rectală);
Deshidratarea cadavrului
Deshidratarea apare ca o consecință a încetării circulației sanguine;
Acest proces începe în zonele cu epiderm subțire (buze, scrot, labile genitale,) sau în cele traumatizate;
Ca urmare a deshidratării locale apare pata pergamentoasă, un sector de piele de consistență dură, inițial galbenă, apoi brună;
Pata pergamentoasă uneori se confundă cu excoriațiile, fapt care impune necesitatea unui examen histopatologic.
Lividitățile (petele) cadaverice
Localizarea lividităților cadaverice depinde de poziția cadavrului
În apariția și evoluția lividităților cadaverice sunt 3 stadii:
1. Stadiul de hipostază se instalează după circa 2 ore de la moarte și durează 8-12 ore. Printr-o digitopresiune pata dispare și reapare încurând după încetarea presiunii.
2. Stadiul de stază (de difuziune) apare după circa 8-12 ore de la moarte și durează până la 24-36 ore. Lividitățile cadaverice în stadiul de stază au un caracter permanent, la o presiune digitală devin mai pale și se restabilesc peste 5-10 minute.
3. Stadiul de imbibiție apare după 24-36 ore de la instalarea morții. Aspectul lividităților nu se schimbă la o presiune digitală sau la o schimbare a poziției cadavrului.
Lividitățile (petele) cadaverice
Rigiditatea cadaverică
În evoluția ei se remarcă 3 stadii:1. Instalarea rigidității (durează până la 12-14 ore după
moarte).2. Generalizarea rigidității (are loc între 14-24 ore după
moarte).3. Rezoluția rigidității (începe după 24-36 ore de la
moarte).
Autoliza
Autoliza este un proces de alterare celulară condiționat de o activitate enzimatică postumă;
Printre primele țesuturi care se autolizează este sângele, acesta îmbibă pereții vaselor sanguine;
Urmează suprarenalele, în care primele modificări apar la nivelul stratului reticular al corticalei;
Organele parenchimatoase (ficat, rinichi) pierd desenul caracteristic, mucoasa gastrică apare murdară, neomogenă, roșie-violacee.
Modificările cadaverice tardive
Putrefacția Mumificarea Saponificarea Lignificarea Congelarea naturală
Putrefacția
Putrefacția cadavrului reprezintă un proces de descompunere a țesuturilor sub acțiunea microflorei aerobe și facultativ anaerobe;
În procesul putrefacției flora patogenă, de obicei, moare. Putrefacția duce la formarea substanțelor toxice (cadaverina,
putrescina); Primele semne de putrefacție devin vizibile după 1-2 zile de
la moarte, manifestându-se prin pete verzi-cenușii în fosa iliacă.
După 3-4 zile pe tegumente apare desenul vascular de putrefacție;
La sfârșitul primei săptămâni apare emfizemul cadaveric, condiționat de formarea gazelor.
După 10-12 zile toată pielea e verde-murdar, epidermul este tumefiat, pe tegumente apar vezicule mari cu gaze și cu lichid murdar;
Procesul de putrefacție antrenează și organele interne, în primul rând pe cele parenchimatoase.
Putrefacția
Mumificarea
Mumificarea cadavrului apare în mediu cu temperatura ridicată, umiditatea scăzută și ventilația bună;
Cadavrul se usucă, pierzând din greutate și volum, pielea devine pergamentată, de o culoare brună-închisă;
Mumificarea poate fi totală sau parțială.
Saponificarea
Saponificarea (adipoceara) cadavrului se dezvoltă în mediu umed și lipsit de oxigen;
Se realizează în cadavrele înhumate în terenuri umede sau rămase mult timp în bălți, lacuri, fântâni părăsite;
Țesuturile aflate în stare de saponificare (adipoceara) au culoarea albă-gălbuie sau galben-cenușie, un miros rânced și consistență dură.
Lignificarea
Lignificarea se observă la cadavrele staționate timp îndelungat în terenuri mlăștinoase cu reacție acidă puternică care împiedică putrefacția;
Pielea se tăbăcește, proteinele musculare, grăsimea, sărurile de calciu sunt dizolvate;
Părul, unghiile și cartilajele se conservă. Organele interne se micșorează sau dispar.
Congelarea naturală
Congelarea naturală se realizează în zone cu temperaturi scăzute sub zero.
Cadavrul se conservă cu păstrarea caracterelor leziunilor traumatice și patologice.
Mecanismul: inhibarea putrefacției pe durata înghețării.
Aspectul cadavrului: absența mirosului de putrefacție, lividitățile de culoare roș-aprinse.
Probleme medico-legale: autopsia se face imediat după dezghețarea lentă, fiindcă apoi putrefacția este rapidă.
Expertiza medico-legală a cadavrului
Expertiza medico-legală a cadavrului se efectuează în baza unei ordonanțe scrise (emise) fie de organele de poliție sau procuratură.
Motivele expertizei medico-legale a cadavrului sunt: Moartea violentă (indiferent de locul și timpul instalării morții),
prin acțiunea factorilor mediului ambiant (mecanici, fizici, chimici, biologici);
Moartea subită; Moartea în instituțiile medicale (pe parcursul primelor 24 ore
după internare, când nu este stabilit diagnosticul clinic); Cadavrele persoanelor necunoscute (neidentificate); Cadavrele pruncilor (găsiți în gunoiști, în păduri, fântâni etc.); Persoanele decedate în urma avortului criminal (indiferent de
locul și timpul instalării morții); Persoanele moarte în instituțiile curative în caz de plângeri din
partea rudelor (tratament incorect).
Sarcinile expertizei medico-legale a cadavrelor
Stabilirea cauzei morții; Depistarea și evidențierea caracterului leziunilor
corporale; Aprecierea caracterului obiectului vulnerant și a
mecanismului lui de acțiune; Estimarea datei morții; Constatarea eventualei stări de ebrietate a victimei
înainte de moarte etc.
Vă mulțumesc!