STATISTICA PSIHOLOGICĂ ŞI PRELUCRAREA

INFORMATIZATĂ A DATELOR

Titular de curs: Conf. univ. dr. Marian Popa

popamarian@gmail.com

www.mpopa.ro

Seminarii: Lect. univ. dr. Ovidiu Pop; psih. dr. Traian Manea

„...gândirea statistică va deveni într-o zi la fel de necesară pentru un cetăţean eficient, la fel ca şi abilitatea de a citi şi a scrie”.

H.G. Wells (1866-1946)

2

Curs introductiv

Organizarea cursului

Definiţia statisticii

Statistica, instrument al metodei ştiinţifice în psihologie

Scurt istoric al statisticii în psihologie

Utilitatea statisticii în activitatea curentă a psihologilor

Dificultăţi şi riscuri în însuşirea metodelor statistice

Concepte statistice fundamentale

3

1. Organizarea cursului

Statutul cursului

Disciplină fundamentală

de suport interdisciplinar

Durata studiilor

2 semestre

Număr de credite

5+5

4

Tipuri de activităţi didactice:

• Sem. I: 2C+2S (56 ore) • Sem. II: 2L (28 ore) • teme pentru acasă

• vor fi predate sub formă scrisă, la fiecare seminar

• nu se admite prezentarea ulterioară!

5

Sistemul de evaluare (sem I)

• 3 pe semestru – anunţate • teste de cunoştinţe cu întrebări deschise

evaluări periodice (2p)

• prezenţa (o absenţă= -0.2p)• calitatea temelor (copierea=absență)• Activism (la aprecierea prof.)

evaluare de seminar (4p)

• semestrialExamen (4p)

6

Suport de curs

Manual de bază:• Statistică pentru psihologie. Teorie și aplicații

SPSS, M. Popa, Editura Polirom, 2008– pagina web:

www.mpopa.ro

Bibliografie suplimentară (facultativă): • Orice manual introductiv în statistică• Referințele bibliografice ale cursului• Adrese web recomandate pe site

7

Cerinţe

Calculator de buzunar cu funcţii elementare

Fixarea stabilă într-o grupă de studiu

Conduita în sala de curs1

Evitaţi să deveniţi “excepţii de la regulă”

8

Dificultăţi specifice

Volum mare de concepte noi

mai ales la primele cursuri!

Informaţii interdependente

chiar şi o absenţă poate însemna mult!

Precizie şi rigoare în exprimare

limbaj specializat

care nu admite ambiguităţi

Evaluări frecvente

obligatorii pentru fixarea cunoştinţelor

statisticofobia

naivitatea statistică

epatare statistică

RISCURI

9

Recomandări

• Prezenţa constantă la curs şi seminar

• Realizarea independentă a temelor– cooperarea este un lucru bunC dar nu prin copiere

• Participarea la evaluările parţiale

• Teamă de statistică?– concentraţi-vă mai ales pe raţionament şi nu pe numere sau

calcule

– calculele nu vor depăşi nivelul aritmeticii elementare

– nu va trebui sa reţineţi formule

– în spatele cifrelor se află întotdeauna realităţi intuitive

Echivalarea cursului?

• Condiţii:

– programa analitică a cursului urmat anterior săfie echivalentă cu cea a cursului nostru;

– o evaluare generală a cunoştinţelor

• întrebări referitoare la cunoştinţe statistice de bază;

– poate fi cerută numai în primele douăsaptamâni ale semestrului

11

Săptămâna viitoare, primul curs!

12

2. Definiţii

• Statistica– domeniu al matematicii cu ramuri aplicative (statistica psihologică)

– „Ştiinţa care ne învaţă care este organizarea politică a tuturor statelor moderne ale lumii”

• 1770, Londra, baronul Bielfeld „The Elements of Universal Erudition” (capitol de „statistică”)

– recoltarea, descrierea şi analizarea datelor în vederea extragerii unor concluzii (inferenţe) pe baza acestora

– operează cu date numerice care descriu realitatea din jurul nostru

• Datele– informaţii obţinute prin categorializare, numărare sau măsurare, pe

baza utilizării unor metode adecvate

13

• „Toate lucrurile ce se cunosc au un număr: fără

număr nu ne-ar fi cu putinţă să cunoaştem sau să

gândim nimic” (Philolaos, Fragmente din presocratici, sec. V î.e.n)

• Statistica este omniprezentă în viaţa cotidiană

• Psihicul uman funcţionează pe baza unor mecanisme statistice (probabiliste)

– şoferul care frânează la apariţia unei mingi;

– înţelegerea cursivă a vorbirii;

– decizia de căsătorie... etc.

14

3. Statistica, instrument al metodei științifice în psihologie

căută reguli cu un anumit nivel de generalitate, care depășesc nivelul particular sau individual;

colectează dovezi obiective, de natură empiric-inductivă;

operează cu afirmaţii controlabile pe care le testează cu proceduri acceptate de comunitatea cercetătorilor;

atitudine sceptică faţă de rezultate și față de cunoştinţele acumulate;

atitudine deschisă faţă de orice informaţii noi;

creativitate şi transparenţă.

15

Pământenii se împart în trei categorii (Huck, 2004)

• Aproape orice psiholog face din această categorie

cei care fac cercetare ştiinţifică

• Orice psiholog face parte din această categorie

cei care nu fac cercetare, dar se

confruntă cu rezultatele altora

• Nu te poţi numi psiholog dacă faci faci parte din această categorie

cei care nici nu fac şi nici nu se întâlnesc

cu rezultatele cercetărilor

Statistica nu se confundă cu metoda științifică, ci este doar un instrument al acesteia

• Formarea psihologilor trebuie să cuprindă obligatoriu:

• cunoştinţe teoretice• abilităţi şi competenţe practice• capacităţi de cercetare

ştiinţifică

EFPA (European

Federation of PsychologistsAssociations)

Modalități de cunoaștere alternative

(neștiințifice)

Tradiţionalismul sau argumentul autorităţii

Raţionalismul

„Bunul simţ” sau experienţa comună

Observaţie

Definireaproblemei

Ipoteză

Date

Testarea ipotezei

acceptarerespingere

Teorie

Publicare

Metoda științifică

ipoteza statistică

măsurare, descriere

teste de semnificaţie

decizia statistică

prezentarea rezultatelor

Statistica

20

un exemplu...

Observaţie

Definireaproblemei

Ipoteză

Date

Testarea ipotezei

acceptarerespingere

Teorie

Publicare

Terapeutul –DA; Cercetătorul - ?

Se măsoară anxietatea pe două grupe

Procedură de comparare a mediilor

Este diferenţa semnificativă?

Se publică, într-un anumit format

O nouă metodă de terapie a anxietăţii

Este eficientă?

22

23

4. Scurt istoric al statisticii

în psihologie

• ideea unui domeniu matematic al psihologiei (“psihometrie”)Christian von . Wolf, 1732

• iniţiatorul şcolii psihometrice englezeFrancis Galton (1882-

1911)

• antropolog şi psiholog (analiza de corelaţie)Karl Pearson (1857-1936)

• Elev al lui Wundt, iniţiază analiza bifactorială a inteligenţeiCharles E. Spearman

(1863-1945)

• statistica aplicată în psihofiziologieE.H. Weber (1795-1878) şi G.T. Fechner (1801-1887)

• teoria factorială a personalităţii (16PF)Raymond B. Cattel (1905-

1988)

• un geniu al statisticii (analiza de varianţă)Ronald A. Fisher (1890-

1962)

24

în evaluare

• construirea instrumentelor (teste, chestionare, scale)

• utilizarea instrumentelor (etalonare, diagnostic)

• selecţia psihologică (validare, prognoză)

în psihoterapie

• probarea eficienţei• construirea

modelelor terapeutice (durată, context etc.)

• relația dintre genul tipul terapeutului și eficiența terapiei

în instruire

• evaluarea performanţei

5. Utilitatea statisticii în practica

psihologică

25

26

6. Concepte fundamentale

noţiunea de variabilă statistică

v. dependente / v. independente

v. continue / v. discrete

populaţie şi eşantion

statistica descriptivă / inferenţială

statistica parametrică / neparametrică

studii experimentale - corelaţionale

27

Noţiunea de variabilă statistică

Definiţiecaracteristică a realităţii care

poate lua valori diferite

vârsta, inteligenţa,

satisfacţia etc.

distribuţia variabilei

valorile şi frecvenţa de

apariţie a fiecărei valori

2, 9, 11, 5, 8, 10, 15, 3, 7, 2, 11, 5

variabilitatea

măsura în care o distribuţie este

compusă din valori mai asemănătoare sau mai diferite una

de alta

caracteristica cea mai

importantă a variabilei

28

• ce suntC• genul ............

• culoarea ochilor ...

• temperamentul

• lateralitatea .....

• religia ..............

• dar...– m, f

– căprui, albaștri, negriC

– flegmatic, sanguin, coleric...

– dreptaci, stângaci

– ortodox, musulman...

29

v. dependente/v. independente

distincţia se face în context de cercetare

o cercetare vizează

relaţia între variabile

v.

dependentă

suportă un efect, variază în funcţie de

ceva

face obiectul central

cercetării

v. independentă

determină un efect, induce variaţia VD

reprezintă contextul în

care se manifestă VD

30

• exemplu: o cercetare care vizează numărul orelor de somn la studenţi, în timpul semestrului, comparativ cu perioada de sesiune

– orele de somn= v. dependentă

– perioada din semestru= v. independentă

Ce valori iau fiecare din cele două variabile?

31

• alegerea procedurii de testare a ipotezei

de ce este important să

distingem

VD și VI?

• le plasăm într-un raţionament de tip cauzal• variabila “cauză”=v. independentă• variabila “efect”=v. dependentă• atenţie, concluziile cercetării nu vor fi

neapărat de tip cauzal!

cum le distingem?

• relaţia dintre ereditate şi inteligenţă

• relaţia dintre eficienţa învăţării şi temperatura ambiantă

• relaţia dintre nota la bacalaureat şi nota la examenul de admitere

identificaţi VD şi VI:

33

v. continue/v. discrete

• exemple: greutatea, înălţimea, timpul de reacţie

v „continuă”→ poate lua un număr

teoretic infinit de niveluri ale valorilor (suportă zecimale)

• exemple: numărul persoanelor dintr-o familie, numărul de ţigarete fumate zilnic, scorul la un test

v. „discretă” → poate lua un număr

finit de valori (nu suportă zecimale)

34

populaţie şi eşantion

• Populația cercetării

– totalitatea „unităţilor de informaţie” care constituie obiectivul de interes al unei investigaţii (de regulă, persoane)

– poate fi:• infinită;

– populația fumătorilor, a bărbaților, a femeilor etc.

• finită

– populația studenților unei facultăți, a membrilor unei asociații psihologice etc.

• Populația statistică:

– Valorile care descriu populația cercetării

35

• Eşantionul– cercetării = toate persoanele care fac obiectul

studiului

– statistic = toate valorile unei variabile, măsurate pe eşantionul cercetării

Populatie

eșantion

exemple

• studiu asupra relației dintre accesul la internet și comportamentul elevilor de liceu

– populaţia = elevii de liceu

– eşantionul = elevii selecţionaţi pentru investigaţie,

• studiu care vizează relația dintre inteligenţă și performanţa în instruirea de zbor

– populaţia = toţi piloţii

– Eşantionul = subiecţii incluşi în studiu.

Reprezentativitatea eșantionului

• caracteristica unui eșantion de a descrie în mod adecvat proprietățile populației din care a fost extras

– are un caracter relativ (nu există eșantion absolut reprezentativ)

– diferența dintre eșantion și populație se numește eroare de eșantionare

– cu cât eroare este mai mică, cu atât concluzia cercetării este mai sigură

”Bias”

• Factor sistematic de eroare în constituirea eșantionului– studiu asupra atitudinii faţă de utilizarea computerelor

în educaţie• poate fi influenţat în mod sistematic dacă eşantionul este constituit

numai din elevi care utilizează frecvent calculatorul

– Sondaj cu privire la intenţiile de vot bazat pe interviul telefonic; rezultatele sunt afectate de:

• starea socială a respondenţilor (îşi permit montarea unui telefon)

• ora apelului (în orele dimineţii sunt acasă, să zicem, mai multe femei casnice).

Tehnici de eșantionare

• Aleatoare

– Eşantionare stratificată multistadială

– Eşantionare prin clasificare unistadială

– Eşantionare aleatoare globală

• Eşantionare pseudo-aleatoare (sau de convenienţă)

40

Statistica descriptivă/Statistica inferenţială

• S. descriptivă

– descrie datele, aşa cum sunt (numeric, grafic)

• S. inferenţială

– susţine concluzii (inferenţe) cu privire la o populaţie, pe baza datelor unui eşantion extras din acea populaţie

• Parametrică

• Neparametrică

41

Studii experimentale -

corelaţionale

• Studii corelaţionale (observaţionale) – cercetătorul măsoară variabile (două sau mai multe...)

– sunt valorile unei variabile în legătură cu valorile alteia, sau altora?

– Exemplu: Un cercetător adună date cu privire la consumul unui medicament şi starea de sănătate, încercând să vadă dacă este o legătură între ele

• Studii experimentale– cercetătorul manipulează una sau mai multe variabile (independente)

pentru a vedea efectul asupra alteia (dependentă)

– Exemplu: Cercetătorul constituie două grupuri, administreazămedicamentul unui grup (experimental) şi placebo, altui grup (de control) după care compară efectele

42

• Studiile corelaţionale

– nu permit concluzii de tip cauzal

– v. indep. este în relaţie cu v. dependentă

• Studii experimentale

– permit concluzii de tip cauzal

– v. indep. este cauza v. dependente

43