Post on 02-Sep-2019
transcript
1 / 57
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEŞ
RAPORT DE ACTIVITATE
-2015-
ŞEDINŢA DE BILANŢ 12 februarie 2016
C U P R I N S
Introducere Scurte consideraţii privind situaţia instanţei în anul 2015
................................................................................................................................................... 5
Capitolul I Starea instanţei în anul 2015 ........................................................... 7
I.1. Activitatea instanţei pe anul 2015 ................................................................ 7
I.1.1. Volumul de activitate la nivelul instanţei, pe secţii/completuri specializate/materii ...................................................................................................................... 7
I.1.2. Încărcătura pe judecător ............................................................................................. 11
I.1.3. Managementul resurselor umane. .......................................................................... 12
I.1.4. Analiza activităţii instanţei din perspectiva indicatorilor de eficienţă .. 12
E01: Rata de solutionare ......................................................................................................... 12
E02: Vechimea dosarelor in stoc .......................................................................................... 13
E03: Ponderea dosarelor inchise intr-un an ................................................................... 14
E04: Durata medie de solutionare ...................................................................................... 14
E05: Hotarari redactate peste termenul legal................................................................ 17
E06: Analiza centralizata indicatori eficienta ................................................................ 18
Eficienta activităţii instanţelor arondate Tribunalului Arges ................................. 18
E01: Rata de soluţionare ......................................................................................................... 18
E02: Vechimea dosarelor in stoc .......................................................................................... 20
E03: Ponderea dosarelor închise intr-un an ................................................................... 21
E04: Durata medie de soluţionare ...................................................................................... 21
E05: Hotărâri redactate peste termenul legal................................................................ 22
E06: Analiza centralizata indicatori eficienta ................................................................ 24
I.1.5. Probleme generale de management al instanţei .............................................. 25
Implicarea in proiecte la nivel national ............................................................................ 26
I.2. Infrastructura şi capacitatea instituţională a instanţei ................ 27
I.3. Calitatea actului de justiţie ............................................................................ 28
I.3.1 Ponderea hotărârilor atacate din totalul hotărârilor pronunţate. Indicele de desfiinţare ................................................................................................................................ 28
I.3.2. Durata de soluţionare a cauzelor (inclusiv pe materii) ................................. 28
I.3.3. Mecanisme de unificare a practicii judiciare ...................................................... 30
4 / 57
Capitolul II Principalele modificări legislative cu impact asupra activităţii sistemului judiciar în cursul anului 2015 ........................................... 37
Capitolul III Independenţa şi răspunderea judecătorilor ....................... 45
III.1. Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi a personalului auxiliar ................................................................................................................................................................. 45
III.2. Răspunderea penală a judecătorilor şi a personalului auxiliar ..... 45
Capitolul IV Rolul instanţei în dezvoltarea spaţiului european, şi cooperarea internaţională ............................................................................................ 47
Capitolul V Raporturile instanţei cu celelalte instituţii şi organisme, precum şi cu societatea civilă....................................................................................... 49
Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii .......................................... 49
Raporturile cu parchetul ............................................................................................. 49
Raporturile cu barourile de avocaţi, colegiile consilierilor juridici şi cu experţii judiciari .............................................................................................................................. 50
Raporturile cu publicul şi cu mijloacele de comunicare în masă, în vederea garantării transparenţei activităţii judiciare .................................................... 51
Raporturile cu justiţiabilii .......................................................................................... 53
Raporturile cu societatea civilă ................................................................................ 54
Capitolul VI Concluzii ............................................................................................ 55
5 / 57
Introducere Scurte consideraţii privind situaţia instanţei în anul 2015
Tribunalul Argeş, instituţie publică aparţinând sistemului judiciar, cu statut
de ordonator terţiar de credite şi personalitate juridică are în circumscripţia sa
judecătoriile: Piteşti, Câmpulung, Curtea de Argeş, Topoloveni si Costeşti.
Este încadrat cu un număr de 34 judecători (din care unul detaşat la
CSM), 45 grefieri definitivi, plus 3 grefieri delegaţi / detaşaţi de la instanţele
din raza tribunalului, 4 asistenţi judiciari, 7 specialişti IT şi alt personal
auxiliar de specialitate, un departament financiar-contabil condus de un
manager economic, un birou de expertize tehnice si judiciare, un birou
apostile, personal administrativ si de servire.
Activitatea tribunalului este structurată pe trei secţii, conduse de
preşedinţi iar în interiorul acestora sunt organizate după caz, complete
specializate în rezolvarea mai multor categorii de litigii.
Potrivit competenţelor ce-i revin, tribunalul a soluţionat în cursul anului
2015, recursuri si apeluri declarate împotriva sentinţelor pronunţate de cele cinci
judecătorii din subordine, contestaţii in anulare, revizuiri, precum si cauze in
prima instanţa.
Conducerea executiva a tribunalului este asigurata de preşedinte care
exercită atribuţiuni manageriale, ajutat de un vicepreşedinte si trei preşedinţi de
secţie, iar cea colectivă, de un colegiu de conducere format din 7 membri şi
adunarea generală a magistraţilor.
Activitatea economico-financiară a instanţei este finanţată de către
Ministerul Justiţiei prin intermediul Curţii de Apel Piteşti.
Organizarea administrativă a instanţei este stabilită prin Regulamentul de
ordine interioară aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii precum şi prin
Legea nr. 304/2004 de organizare judiciară.
In calitate de ordonator terţiar de credite Tribunalul Argeş are obligaţii şi
competenţe să organizeze şi să conducă contabilitate proprie pentru a asigura
informaţii cu privire la bugetul de venituri şi cheltuieli, la rezultatul execuţiei
bugetare, fluxurile de trezorerie, patrimoniul aflat în administrare şi costul
programelor aprobate prin buget.
La nivelul instanţei există funcţia de manager economic cu atribuţiuni şi
competenţe stabilite prin Legea nr. 304/2004 modificată şi republicată.
7 / 57
Capitolul I Starea instanţei în anul 2015
I.1. Activitatea instanţei pe anul 2015
I.1.1. Volumul de activitate la nivelul instanţei, pe secţii/completuri specializate/materii
VOLUM ACTIVITATE SOLUTIONATE
STOC FINAL TOTAL
DIN CARE TOTAL
DIN CARE DIN
STOC INITIAL
INTRATE STOC INITIAL INTRATE
2015 18878 7254 11624 13598 6310 87,0% 7288 62,7% 5280
2014 20563 9067 11496 13309 6807 75,1% 6502 56,6% 7254
In anul 2015 fata de 2014 volumul de activitate a inregistrat o scadere cu 1685
dosare. De remarcat ca scaderea volumului de activitate s-a produs pe fondul
cresterii numarului de dosare intrate, fiind rezultatul exclusiv al diminuarii
stocului initial.
In ceea ce priveste stocul initial se poate observa ca ritmul de diminuare a
stocului a continuat si pe parcursul anului 2015. Astfel ca, daca in 2014
Tribunalul Arges debuta cu un stoc initial de 9067 dosare, in 2015 stocul initial a
fost 7254, iar la finele anului 2015 stocul final se pozitiona la valoarea de 5280
dosare. De remarcat ca pe parcursul celor 2 ani stocul de dosare aproape s-a
injumatatit pe fondul mentinerii constante a numarului de dosare intrate.
Totodata trebuie evidentiat faptul ca ritmul de solutionare a dosarelor din stoc a
inregistrat in 2015 o crestere cu 11,9% fata de anul 2014.
Analizand valorile dosarelor intrate se poate observa o usoara crestere in 2015
fata de anul 2014. Important de remarcat este cresterea cu 6,1% a ratei de
solutionare a dosarelor intrate, ceea ce inseamna o diminuare semnificativa a
duratei de solutionare a cauzelor, un procent de 62,7% din dosarele intrate in
anul 2015 fiind solutionate tot in anul 2015.
8 / 57
SECTIE MATERIE JURIDICA
VOLUM ACTIVITATE SOLUTIONATE
STOC FINAL TOTAL
DIN CARE
TOTAL
DIN CARE DIN
STOC INITIAL
INTRATE STOC INITIAL INTRATE
2015 Non-Penal 15203 6018 9185 10337 5225 86,8% 5112 55,7% 4866
Secţia Civilă 10559 4233 6326 7344 3690 87,2% 3654 57,8% 3215
Civil 3878 1603 2275 2562 1329 82,9% 1233 54,2% 1316
Litigii cu profesioniştii 744 258 486 520 221 85,7% 299 61,5% 224
Minori şi familie 627 178 449 464 157 88,2% 307 68,4% 163
Proprietate Intelectuală 5 2 3 2 2 100,0% 0 0,0% 3
Contencios administrativ şi fiscal 5187 2074 3113 3744 1929 93,0% 1815 58,3% 1443
Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale
4644 1785 2859 2993 1535 86,0% 1458 51,0% 1651
Litigii de muncă 2515 1098 1417 1616 903 82,2% 713 50,3% 899
Asigurări sociale 2247 805 1442 1429 684 85,0% 745 51,7% 818
Penal 3675 1236 2439 3261 1085 87,8% 2176 89,2% 414
2014 Non-Penal 15755 7785 7970 9737 6235 80,1% 3502 43,9% 6018
Secţia Civilă 11370 5243 6127 7137 4239 80,9% 2898 47,3% 4233
Civil 4021 1578 2443 2418 1212 76,8% 1206 49,4% 1603
Litigii cu profesioniştii 511 157 354 253 128 81,5% 125 35,3% 258
Minori şi familie 644 202 442 466 164 81,2% 302 68,3% 178
Proprietate Intelectuală 2 1 1 0 0 0,0% 0 0,0% 2
Contencios administrativ şi fiscal 5952 3064 2888 3878 2612 85,2% 1266 43,8% 2074
Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale
4385 2542 1843 2600 1996 78,5% 604 32,8% 1785
Litigii de muncă 2555 1515 1040 1457 1134 74,9% 323 31,1% 1098
Asigurări sociale 2070 1268 802 1265 985 77,7% 280 34,9% 805
Penal 4808 1282 3526 3572 572 44,6% 3000 85,1% 1236
9 / 57
Analiza volumului de activitate pe sectii si materii, asa cum este prezentata in
tabelul de mai sus, reflecta faptul ca diminuarea generala inregistrata este
distribuita relativ uniform pe sectii si materii. In materie penala se constata o
scadere a volumului de dosare cu 23,5%, in timp ce in materie non-penala
scaderea este de 3,5%. Analiza pe sectii a materiei non-penale releva o scadere cu
7,13% in Sectia Civila in timp ce Sectia pentru conflicte de munca si asigurari
sociale a inregistrat o crestere cu 5,5%.
In ceea ce priveste stocul initial se constata o scadere cu 3,5% in materie penala,
iar in materie non-penala tendinta de scadere a stocului initial s-a diminuat cu
22,6%. De remarcat ca in anul 2015 rata de solutionare a dosarelor din stocul
initial a inregistrat atat in materie penala, cat si in materie non-penala, valori de
peste 82%, atingand un maxim de 93% in materia contencios administrativ si
fiscal. Indicele de atacabilitate a stocului initial coroborat cu rata de solutionare a
dosarelor intrate este reflectata de valorile stocului inregistrate la finele anului
2015. Trebuie observat faptul ca tendinta de scadere a stocului inregistrat in
2014 a continuat si pe parcursul anului 2015 inregistrand la finele perioadei
scaderi cu 66,5% in materie penala in timp ce in materie non-penala scaderea
inregistrata a fost de 19,1%.
In ceea ce priveste dosarele intrate in 2015 se constata in materie penala o
scadere cu 30,1% fata de 2014, in timp ce in materie non-penala s-a inregistrat
crestere cu 13,2% fata de aceeasi perioada. Distribuita pe sectii, cresterea din
materie non-penala indica o crestere cu 3,1% in Sectia Civila in timp ce Sectia
pentru conflicte de munca si asigurari sociale a inregistrat o crestere cu 35,5%.
Cat priveste rata de solutionare a dosarelor raportata la intrate se constata o
crestere in 2015 fata de anul 2014 atingand un maxim in materie penala de
89,2%. Cresteri semnificative ale ratei de solutionare raportate la dosarele intrate
s-au inregistrat si in materie non-penala. Sectia Civila a inregistrat in 2015
raportat la 2014 o crestere a ratei de solutionare raportata la intrate cu 8,4% in
timp ce Sectia pentru conflicte de munca si asigurari sociale a inregistrat o
crestere cu 18,2% pe fondul cresterii numarului de dosare intrate.
Din perspectiva stadiului procesual, volumul de activitate se prezinta conform
tabelului de mai jos. Analizand informatia prezentata se poate constata o scadere
a cauzelor in stadiu procesual fond cu 16,06%, scadere rezultata dintr-o
diminuare a stocului initial cu 30,8% si cu 1,19% a numarului de dosare intrate.
Cu privire la rata de solutionare a cauzelor in stadiu procesual Fond se constata o
rata de solutionare de 84,3% raportata la stocul initial si de 64% raportata la
dosarele intrate. Valorile crescute ale ratelor de solutionare au generat o
diminuare a stocului la sfarsitul perioadei de raportare cu 33,1% a stocului de
dosare in stadiul procesual Fond.
10 / 57
STADIU PROCESUAL
VOLUM ACTIVITATE SOLUTIONATE
STOC FINAL TOTAL
DIN CARE TOTAL
DIN CARE DIN
STOC INITIAL
INTRATE STOC INITIAL INTRATE
2015 Fond 10708 4422 6286 7750 3726 84,3% 4024 64,0% 2958
Recurs 1617 869 748 1091 703 80,9% 388 51,9% 526
Apel 5771 1891 3880 4049 1811 95,8% 2238 57,7% 1722
Contestatie NCPP
782 72 710 708 70 97,2% 638 89,9% 74
2014 Fond 12758 6396 6362 8336 4555 71,2% 3781 59,4% 4422
Recurs 3906 2333 1573 3037 1954 83,8% 1083 68,8% 869
Apel 3097 338 2759 1206 298 88,2% 908 32,9% 1891
Contestatie NCPP
802 0 802 730 0 0,0% 730 91,0% 72
Cu privire la cauzele in recurs se constata o scadere a volumului de activitate in
2015 raportat la 2014 cu 58,6%, scadere generata de diminuarea stocului initial
cu 62,7% in timp ce numarul caurelor intrate in recurs s-au redus cu 52,4%.
Analizand rata de solutionare a cauzelor in recurs se constata o rata de
solutionare de 80,9% raportata la stocul initial si de 51,9% raportata la cauzele
nou intrate. Rata de diminuare a stocului pentru cauzele in recurs este de 39,4%.
In ceea ce priveste cauzele in apel se poate observa o crestere a volumui de
activitate in 2015 fata de 2014 cu 46,3%, crestere rezultata dintr-o majorare a
stocului initial cu 82,1% si cu 28,8% a numarului de dosare intrate cu stadiu
procesual apel. Rata de solutionare de 95,8% raportata la stocul initial si de
57,7% raportata la cauzele intrate a asigurat diminuare a stocului initial cu 8,9%.
Stadiul Contestatie NCPP a inregistrat in 2015 raportat la 2014 o scadere cu 2,4%
scadere generata de diminuarea numarului de cauze intrate. Rata de solutionare
raportata la stocul initial de 97,2% si de 89,9% raportata la cauzele nou intrate au
asigurat conservarea stocului initial.
11 / 57
I.1.2. Încărcătura pe judecător
SECTIE MATERIE JURIDICA
VOLUM MARE DE ACTIVITATE
STOC FINAL
JUDECATORI
INCARCATURA STOC DOSARE
RITMUL DE VARIATIE
STOC TOTAL
DIN CARE
VOLUM INTRATE INIŢIAL FINAL STOC INITIAL
INTRATE
2015 Non-Penal 24189 9626 14563 4866 21.82 1109 667 6018 4866 -19.14%
Secţia Civilă 19545 7841 11704 3215 16.54 1182 708 4233 3215 -24.05%
Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale
4644 1785 2859 1651 5.28 880 541 1785 1651 -7.51%
Penal 3699 1260 2439 414 6.98 530 349 1236 414 -66.50%
TOTAL 27888 10886 17002 5280 28.8 968 590 7254 5280 -27.21%
12 / 57
I.1.3. Managementul resurselor umane.
Pentru anul 2015 Tribunalul Argeş a avut repartizat prin statul de funcţii un
număr de 34 judecători, 45 grefieri definitivi, 3 delegaţi / detaşaţi de la
instanţele din raza tribunalului, 4 asistenţi judiciari, 7 specialişti IT şi alt
personal auxiliar de specialitate, un departament financiar-contabil condus
de un manager economic, un birou de expertize tehnice si judiciare, un
birou apostile, personal administrativ si de servire şi un post de inginer
neocupat.
Faţă de posturile alocate, tribunalul şi-a desfăşurat activitatea pe toată durata
anului 2015 cu un număr de 33 judecător, întrucât 1 judecător este detaşat la
CSM, iar în privinţa personalului auxiliar 3 grefieri s-au aflat o perioadă
îndelungată în concediu medical sau creştere copil, conducerea instanţei
efectuând demersuri în sensul ocupării pe perioadă determinată a acestor
posturi.
Evidenţiem şi cu acest prilej că numărul de magistraţi alocat Tribunalului Argeş
pe total cât şi în structură corespunde nevoilor activităţii judiciare a instanţei, la
începutul anului 2015 schema de personal magistraţi fiind acoperită integral,
respectiv în număr de 34, din care 1 magistrat detaşat în continuare la CSM.
Urmarea intrarii in vigoare a noilor coduri de procedura, activitatea grefierilor si
judecatorilor este practic dublata de necesitatea realizarii fazelor premergatoare
fixarii primului termen de judecata fara ca aceasta activitate sa fie evidentiata
statistic.
De aceea, apreciam ca se impune suplimentarea schemei de personal auxiliar
pentru desfasurarea in conditii optime a activitatii judiciare cu atat mai mult cu
cat de la 1 ianuarie 2017 urmeaza sa intre in vigoare OUG 62/2015.
I.1.4. Analiza activităţii instanţei din perspectiva indicatorilor de eficienţă
E01: Rata de solutionare
INSTANTA NUMAR DOSARE VALOARE
INDICATOR
GRAD DE EFICIENTA
SOLUTIONATE INTRATE F E S I
Tribunalul ARGES
2015 13629 11624 117,25%
2014 13327 11517 115,72%
13 / 57
Analizand comparativ valorile indicatorului E01 se observa o crestere a ratei de
solutionare cu 1,53% in 2015 fata de 2014 in conditiile in care numarul dosarelor
intrate au inregistrat o crestere de 0,92%. Fata de valoarea de referinta de 105%
a gradului de eficienta FOARTE EFICIENT valoarea calculata la nivelul
Tribunalului Arges indica un ritm de descrestere a stocului mult peste valoarea
de 5% anuale definite de indicatorul E01-Rata de solutionare.
E02: Vechimea dosarelor in stoc
INSTANTA
NUMAR DOSARE
VALOARE INDICATOR
GRAD DE EFICIENTA
IN STOC
DIN CARE MAI VECHI DE 1,5 ANI
F E S I
Tribunalul ARGES
2015 5284 559 10,58%
2014 7289 1263 17,33%
Valorile calculate ale indicatorului E02 indica o diminuare a ponderii dosarelor in
stoc mai vechi de 1,5 ani in 2015 comparativ cu 2014 de 6,72%. Totodata se
poate constata o imbunatatire a gradul de eficienta acesta fiind SATISFACATOR
in 2015 comparativ cu 2014 cand a inregistrat calificativul INEFICIENT. De
remarcat este ca valoarea calculata in 2015 este la numai 0,58% peste referinta
definita de indicator la gradul EFICIENT. In valoare absoluta inchiderea a inca 31
dosare ar fi asigurat Tribunalului Arges calificativul EFICIENT. Pentru acest
indicatorul managementul Tribunalului Arges va continua monitorizarea pana ce
valoarea indicatorului va inregistra cel putin la gradul EFICIENT.
14 / 57
E03: Ponderea dosarelor inchise intr-un an
INSTANTA
NUMAR DOSARE VALOARE
INDICATOR
GRAD DE EFICIENTA
SOLUTIONATE DIN CARE INTR-UN
AN F E S I
Tribunalul ARGES
2015 13629 11462 84,10%
2014 13327 10929 82,01%
Valorile calculate ale indicatorului indica o consolidare a gradului FOARTE
EFICIENT in anul 2015 in comparatie cu 2014. Valoarea acestui indicator nu este
inca la valoarea optima de 90%, valoare ce ar asigura in conditiile unui stoc de
maxim 20% raportat la intrate gradul de FOARTE EFICIENT indiferent de
valoarea calculata a indicatorului. In aceste conditii indicator, chiar daca
inregistreaza gradul FOARTE EFICIENT, va fi monitorizat permanent, E03 fiind
indicatorul cheie, deteriorarea acestuia afecand atat indicatorul E02 cat si
indicatorului E04.
E04: Durata medie de solutionare
INSTANTA
2015
DOSARE SOLUTIONATE
DURATA MEDIE SOLUTIONARE
GRAD DE EFICIENTA
PENAL NON
PENAL F E S I
Tribunalul ARGES
7711 9,29 9,01
P C
2014
8152 2,59 10,87
P C
Valoarea calculata indica o deteriorare atat in materie non-penala, dar mai ales in
materie penala. Totodata valoarea calculata in materie penala indica o trecere de
la gradul FOARTE EFICIENT la SATISFACATOR. Evolutia indicatorului E04 pe
parcursul anului 2015 se prezinta astfel:
15 / 57
2015
Tribunalul ARGES DOSARE
SOLUTIONATE
DURATA MEDIE SOLUTIONARE
GRAD DE EFICIENTA
PENAL NON
PENAL F E S I
ianuarie 2015 695 2,13 12,66
P C
ianuarie-februarie 2015 1582 9,66 12,28
P C
ianuarie-martie 2015 2250 8,18 12,02
P C
ianuarie-aprilie 2015 2967 7,13 11,39
P C
ianuarie-mai 2015 3881 13,27 10,57
P C
ianuarie-iunie 2015 4601 12,91 9,89
P C
ianuarie -iulie 2015 5127 11,81 9,61
P C
ianuarie-august 2015 5259 11,25 9,62
P C
ianuarie-septembrie 2015 5772 10,61 9,47
P C
ianuarie-octombrie 2015 6519 10,22 9,26
P C
ianunarie-noiembrie 2015 7136 9,73 9,06
P C
ianuarie-decembrie 2015 7711 9,29 9,01
P C
Analizand datele prezentate se constata ca, in materie penala, in lunile februarie
si mai s-au inchis dosare cu durata de solutionare foarte mare. Totodata se poate
observa tendinta descrescatoare a duratei medii de solutionare in perioada iunie-
decembrie. Analizand indicatorul exclusiv pe semestrul al II-lea 2015, date
prezentate in tabelul de mai jos, se poate constata ca indicatorul se prezinta la
gradul FOARTE EFICIENT concuzionand ca situatia din primul semestru 2015 a
fost determinanta in stabilirea gradului anual de eficienta.
16 / 57
2015
Tribunalul ARGES DOSARE
SOLUTIONATE
DURATA MEDIE SOLUTIONARE
GRAD DE EFICIENTA
PENAL NON
PENAL F E S I
01.01-30.06.2015 4601 12,91 9,89
P C
01.07-31.12.2015 3110 2,49 7,84
P C
Analizand structura pe obiecte a dosarelor inchise in semestru I 2015 devine
evident faptul ca situatia a fost determinata de corectiile intervenite in aplicatia
ECRIS, corectii menite sa ajusteze stocul de dosare la valori reale. Astfel au fost
efectuate inchideri de dosare care erau solutionate de multa vreme, dar care nu
erau evidentiate in ECRIS conform manualului de statistica aprobat de CSM.
Prezentam in tabelul de mai jos lista obiectelor ce au inregistrat gradele de
SATISFACATOR si INEFICIENT in semestru I 2015, obiecte ce au avut o influenta
determinata la stabilirea valorii anuale a a indicatorului E04.
semestru I, 2015
OBIECTE IN MATERIE PENALA DOSARE
SOLUTIONATE
DURATA MEDIE
SOLUTIONARE
GRAD DE EFICIENTA
PENAL F E S I
solicitări conform L82/2012 23 20,84
cerere privind interceptări şi înregistrări audio-video (art. 91 ind.1 şi următoarele C.p.p.)
385 34,33
cerere privind efectuarea de percheziţii (art. 100 şi următoarele C.p.p.)
161 30,11
propunere de arestare preventivă a inculpatului (art. 149 ind 1. C.p.p.)
4 48,32
prelungirea duratei arestării preventive dispuse în cursul urmăririi penale (art. 156 şi următoarele C.p.p.)
1 52,00
revocarea măsurii preventive (art. 139 C.p.p.) 1 50,00
obţinere date comunicări electronice (art.152 NCPP)
10 9,31
infracţiuni de evaziune fiscală (Legea 87/1994, Legea 241/2005)
6 9,53
traficul de minori (art.211 NCP) 3 6,08
pornografia infantilă (art.374 NCP) 2 8,89
frauda informatică (art.249 NCP) 1 10,23
17 / 57
E05: Hotarari redactate peste termenul legal
INSTANTA
2015 DOSARE SOLUTIONATE
VALOARE INDICATOR
MEDIE DEPASIRE
IN ZILE
GRAD DE EFICIENTA
PRIN HOTARARE
DIN CARE NEREDACTATE
IN TERMEN F E S I
Tribunalul ARGES
11446 1844 16,11% 40,71
2014 12321 2880 23,37% 73,89
Analizand valorile calculate ale indicatorului, se poate observa o imbunatatire in
2015 fata de 2014 in cadrul aceluiasi grad de eficienta SATISFACATOR. Chiar
daca ponderea hotararilor redactate cu depasirea termenului s-a diminuat cu
7,26% si depasirea medie in zile a inregistrat o scadere cu 33,18 zile, indicatorul
E05 a ramas in monitorizare permanenta la nivelul managementului Tribunalului
Arges pe parcursul anului 2015. Tendinta constanta de imbunatatire a valorilor
calculate pentru indicatorul E05 pe parcursul anului 2015 ne indreptateste sa
estimam ca in semestru I 2016 indicatorul va ajunge sa inregistreze la gradul
EFICIENT.
Tribunalul ARGES
2015
DOSARE SOLUTIONATE
VALOARE INDICATOR
MEDIE DEPASIRE
IN ZILE
GRAD DE EFICIENTA
PRIN HOTARARE
DIN CARE NEREDACTATE
IN TERMEN F E S I
ianuarie 2015 1060 433 40,85% 57,37
ianuarie-februarie 2015 1962 549 27,98% 51,30
ianuarie-martie 2015 2954 728 24,64% 47,45
ianuarie-aprilie 2015 4034 1015 25,16% 48,22
ianuarie-mai 2015 5089 1180 23,19% 45,66
ianuarie-iunie 2015 6261 1363 21,77% 41,98
ianuarie-iulie 2015 7135 1508 21,14% 41,08
ianuarie-august 2015 7273 1541 21,19% 41,28
ianuarie-septembrie 2015 8095 1611 19,90% 43,91
ianuarie-octombrie 2015 9270 1644 17,73% 44,07
ianuarie-noiembrie 2015 10393 1713 16,48% 42,62
ianuarie-decembrie 2015 11446 1844 16,11% 40,71
Analizand atat valorile lunare progresive cat si valorile calculate distinct pentru
semestrele anului 2015 se poate concluziona ca anul 2016 debuteaza cu
indicatorul E05 cu gradul de FOARTE EFICIENT. Indicatorul E05 va ramane in
18 / 57
monitorizare permanenta fiind, ca si indicatorul E03, un indicator cheie cu
influenta directa asupra indocatorilor E01 si E04. Estimam ca in anul 2016
indicatorul va inregistra cresteri importante atat prin masura luata de CSM de
echilibrarea a formulei si schimbarea centrului de greutate catre media in zile
depasire, cat si prin responsabilizarea personalului odata cu implementarea
indicatorilor de eficienta la nivel de judecator.
E06: Analiza centralizata indicatori eficienta
Din analiza centralizata a indicatorilor de eficienta rezulta ca Tribunalul Arges a
inregistrat in anul 2015 gradul EFICIENT, cu tendinta evidenta de a ajunge la
FOARTE EFICIENT, diferenta fiind de 1,11% la indicatorul E05 si de atenuarea
efectelor corectiilor intervenite in materie penala ce au influentat atat indicatorul
E02 cat si indicatorul E04. Informatia centralizata a eficientei Tribunalului Arges
este prezentata in graficul de mai jos.
INSTANTA GRAD DE EFICIENTA
F E S I
Tribunalul ARGES
E01 E02 E03 E04 E05
Eficienta activităţii instanţelor arondate Tribunalului Arges
E01: Rata de soluţionare
2015
DENUMIRE JUDECATORIE
NUMAR DOSARE VALOARE
INDICATOR
GRAD DE EFICIENTA
SOLUTIONATE INTRATE F E S I
Judecatoria CAMPULUNG 4687 4799 97,67%
Judecatoria COSTESTI 2748 2711 101,36%
Judecatoria CURTEA DE ARGES 3193 2953 108,13%
Judecatoria PITESTI 23209 22129 104,88%
Judecatoria TOPOLOVENI 2950 2873 102,68%
2014
Judecatoria CAMPULUNG 4861 4843 100,37%
Judecatoria COSTESTI 3985 4013 99,30%
Judecatoria CURTEA DE ARGES 3668 3904 93,95%
Judecatoria PITESTI 34281 31392 109,20%
Judecatoria TOPOLOVENI 2780 2826 98,37%
19 / 57
Judecatoria Campulung a inregistrat in 2015 o scadere a ratei de solutionare cu
2,7% fata de 2014, scadere ce a generat si modificarea gradului de eficienta din
EFICIENT in SATISFACATOR. Analizand datele din perspectiva volumului de
activitate se poate constata ca Judecatoria Campulung a inregistrat o scadere cu
5,4% a ratei de solutionare a stocului initial si cu 0,8% a ratei de solutionare a
dosarelor intrate, generand astfel o crestere a stocului la finalul anului 2015 cu
109 dosare.
Judecatoria Costesti a inregistrat in 2015 o crestere a ratei de solutionare cu
2,06% fata de 2014, crestere ce a generat si modificarea gradului de eficienta din
SATISFACATOR in EFICIENT. Cresterea inregistrata trebuie consolidata in
perioada urmatoare printr-o imbunatatire a ratei de solutionare a stocului care a
inregistrat in 2015 valoarea de 63,9% pe fondul prabusirii numarului de dosare
intrate.
Judecatoria Curtea de Arges a inregistrat in 2015 o crestere a ratei de
solutionare cu 14,18% fata de 2014. Structura dosarelor solutionate din total
volum de activitate arata faptul ca rata de solutionare a crescut urmare a
imbunatatirii ratei de solutionare a stocului pe fondul diminuarii numarului de
dosare intrate.
La Judecatoria Pitesti se poate observa o scadere a ratei de solutionare in 2015
fata de 2014 cu 4,32%, scadere ce a generat si modificarea gradului de eficienta
din FOARTE EFICIENT in EFICIENT. Observand informatiile din structura
volumul de activitate al Judecatoriei Pitesti se poate constata o scadere
semnificativa a numarului de dosare intrate si in acelasi timp o scadere cu 11,5%
a ratei de solutionare raportata la stocul initial. Daca indicele de atacabilitate a
stocului nu va inregistra modificari in prima parte a anului 2016 tendinta de
scadere a ratei de solutionare va continua.
Judecatoria Topoloveni a inregistrat in 2015 o crestere a ratei de solutionare cu
4,31% fata de 2014, crestere ce a generat si modificarea gradului de eficienta din
SATISFACATOR in EFICIENT.
2015
DENUMIRE JUDECATORIE
VOLUM ACTIVITATE SOLUTIONATE
STOC FINAL TOTAL
DIN CARE
TOTAL
DIN CARE DIN
STOC INITIAL
INTRATE STOC INITIAL INTRATE
Judecatoria PITESTI
35197 13088 22109 23243 10139 77,5% 13104 59,3% 11954
Judecatoria CAMPULUNG
6397 1599 4798 4689 1281 80,1% 3408 71,0% 1708
Judecatoria CURTEA DE ARGES
4564 1611 2953 3192 1338 83,1% 1854 62,8% 1372
Judecatoria TOPOLOVENI
3950 1077 2873 2946 902 83,8% 2044 71,1% 1004
20 / 57
Judecatoria COSTESTI
3920 1209 2711 2753 1021 84,4% 1732 63,9% 1167
2014 Judecatoria PITESTI
47428 16050 31378 34340 12138 75,6% 22202 70,8% 13088
Judecatoria CAMPULUNG
6459 1617 4842 4860 1383 85,5% 3477 71,8% 1599
Judecatoria CURTEA DE ARGES
5276 1374 3902 3665 929 67,6% 2736 70,1% 1611
Judecatoria COSTESTI
5190 1177 4013 3981 945 80,3% 3036 75,7% 1209
Judecatoria TOPOLOVENI
3857 1032 2825 2780 796 77,1% 1984 70,2% 1077
In concluzie, structura dosarelor solutionate din volumul de activitate al
instantelor arondate Tribunalului Arges indica o crestere generala a ratei de
solutionare a stocului. De remarcat, ca Judecatoria Topoloveni si-a imbunatatit
atat rata de solutionare a stocului, cat si rata de solutionare a dosarelor intrate,
iar Judecatoria Campulung si-a consolidat rata de solutionare dosare intrate la
aproximativ 71% pe fondul mentinerii ratei de solutionare a stocului peste 80%.
Din perspectiva indicatorului E01-rata de solutionare Judecatoria Campulung
intra in perioada de monitorizare lunara fiind singura instanta arondata
Tribunalului Arges care inregistreaza gradul SATISFACATOR pe anul 2015.
E02: Vechimea dosarelor in stoc
2015
DENUMIRE JUDECATORIE
NUMAR DOSARE
VALOARE INDICATOR
GRAD DE EFICIENTA
IN STOC
DIN CARE MAI VECHI DE 1,5 ANI
F E S I
Judecatoria CAMPULUNG 1712 168 9,81%
Judecatoria COSTESTI 1168 54 4,62%
Judecatoria CURTEA DE ARGES 1370 92 6,72%
Judecatoria PITESTI 12220 1345 11,01%
Judecatoria TOPOLOVENI 1001 64 6,39%
2014 Judecatoria CAMPULUNG 1600 161 10,06%
Judecatoria COSTESTI 1205 92 7,63%
Judecatoria CURTEA DE ARGES 1610 258 16,02%
Judecatoria PITESTI 13300 1548 11,64%
Judecatoria TOPOLOVENI 1078 96 8,91%
Valorile calculate ale indicatorului E02 la nivelul instantelor arondate
Tribunalului Arges indica o diminuare a ponderii dosarelor in stoc mai vechi de
1,5 ani in 2015 comparativ cu 2014. Si in ceea ce priveste gradul de eficienta au
21 / 57
fost inregistrate progrese de majoritatea instantelor arondate. Exceptie de la
tendinta generala face Judecatorie Pitesti care ramane in 2015 la gradul
SATISFACATOR, ceea ce impune intrarea in perioada de monitorizare lunara.
E03: Ponderea dosarelor închise intr-un an
2015
DENUMIRE JUDECATORIE
NUMAR DOSARE VALOARE
INDICATOR
GRAD DE EFICIENTA
SOLUTIONATE DIN CARE INTR-UN
AN F E S I
Judecatoria CAMPULUNG 4687 4452 94,99%
Judecatoria COSTESTI 2748 2395 87,15%
Judecatoria CURTEA DE ARGES 3193 2616 81,93%
Judecatoria PITESTI 23209 18640 80,31%
Judecatoria TOPOLOVENI 2950 2600 88,14%
2014 Judecatoria CAMPULUNG 4861 4304 88,54%
Judecatoria COSTESTI 3985 3683 92,42%
Judecatoria CURTEA DE ARGES 3668 3407 92,88%
Judecatoria PITESTI 34281 29077 84,82%
Judecatoria TOPOLOVENI 2780 2575 92,63%
Valorile calculate ale indicatorului indica o tendinta generala de scadere in anul
2015 fara de anul 2014. Exceptie de la tendita generala face Judecatoria
Campulung care a inregistrat o crestere de 6,45%. Totodata trebuie remarcat ca
la Judecatoria Campulung pe fondul reducerii numarului de dosare solutionate in
2015 fata de 2014 se inregistreaza o crestere neta a numarului de dosare
solutionate in mai putin de un an de 148 dosare. Valorile calculate pentru
indicatorul E03 de la Judecatoria Pitesti si Curtea de arges indica o tendita de
schimbare a gradului de eficienta din FOARTE EFICIENT in EFICIENT. Se poate
observa ca Judecatoria Pitesti se pozitioneaza la 0,31% fata de pragul maxim al
gradului EFICIENT, iar Judecatoria Curtea de Arges la 1,93% fata de acelasi prag.
E04: Durata medie de soluţionare
2015
DENUMIRE JUDECATORIE DOSARE
SOLUTIONATE
DURATA MEDIE SOLUTIONARE
GRAD DE EFICIENTA
PENAL NON
PENAL F E S I
Judecatoria CAMPULUNG 4680 4,36 3,92
P C
Judecatoria COSTESTI 2740 6,19 6,19
P C
22 / 57
Judecatoria CURTEA DE ARGES 3175 8,04 7,91
P C
Judecatoria PITESTI 23141 4,95 8,37
P C
Judecatoria TOPOLOVENI 2948 4,72 5,67
P C
2014
Judecatoria CAMPULUNG 4845 6,36 5,15
P C
Judecatoria COSTESTI 3976 3,91 3,83
P C
Judecatoria CURTEA DE ARGES 3659 4,58 3,56
P C
Judecatoria PITESTI 34211 4,32 6,03
P C
Judecatoria TOPOLOVENI 2774 2,51 4,19
P C
Judecatoria Campulung inregistreaza o crestere a gradului de eficienta de la
EFICIENT la FOARTE EFICIENT urmare a scaderii duratei de solutionare atat in
materie penala cat si in materie non-penala. Judecatoriile Costesti si Curtea de
Arges au inregistrat in 2015 fata de 2014 scaderi la gradul de eficienta de la
FOARTE EFICIENT la EFICIENT, pe fondul cresterii duratei de solutionare in
special in materie penala. Se poate observa ca in materie penala gradul de
eficienta a scazut de la FOARTE EFICIENT la EFICIENT. Si in ceea ce priveste
materia non-penala s-au inregistrat cresteri in ceea ce priveste durata de
solutinare, dar respectivele cresteri nu au fost de natura in a afecta gradul de
eficienta.
E05: Hotărâri redactate peste termenul legal
2015
DENUMIRE JUDECATORIE
DOSARE SOLUTIONATE
VALOARE INDICATOR
MEDIE DEPASIRE
IN ZILE
GRAD DE EFICIENTA
PRIN HOTARARE
DIN CARE NEREDACTATE
IN TERMEN F E S I
Judecatoria CAMPULUNG 2646 344 13,00% 65,82
Judecatoria COSTESTI 1438 844 58,69% 31,88
Judecatoria CURTEA DE ARGES
1701 663 38,98% 94,41
Judecatoria PITESTI 12572 6775 53,89% 72,04
Judecatoria TOPOLOVENI 1740 593 34,08% 50,42
23 / 57
2014 Judecatoria CAMPULUNG 2425 305 12,58% 95,27
Judecatoria COSTESTI 1414 806 57,00% 33,91
Judecatoria CURTEA DE ARGES
1489 660 44,33% 65,39
Judecatoria PITESTI 15716 6183 39,34% 58,45
Judecatoria TOPOLOVENI 1892 371 19,61% 27,47
Analizand valorile calculate ale indicatorului, se poate observa ca la nivelul
gradului de eficienta numai Judecatoria Topoloveni a inregistrat modificari in
2015 fata de 2014 in sensul scaderii acestuia de la SATISFACATOR la
INEFICIENT. Fluctuatii importante se pot observa cu privire la ponderea
dosarelor inchise in termenul legal, dar mai ales la media in zile a depasirilor
inregistrate in redactare dupa cum urmeaza:
Judecatoria CAMPULUNG a inregistrat o inrautatire de 0.42% a ponderii
hotararilor neredactate in termen in 2015 raportat la 2014. Daca fluctuatia la
nivelul ponderii este aproape nesesizabila nu acelasi lucru se poate spune despre
media depasirilor in zile unde se poate observa o imbunatatire importanta cu
29.45 zile.
Judecatoria COSTESTI a inregistrat fluctuatii nesemnificative in 2015 raportat la
2014 atat la nivelul ponderii hotararilor neredactate in termen cat si la nivelul
mediilor de depasire in zile.
Judecatoria CURTEA DE ARGES chiar daca a inregistrat o imbunatatire cu 5.35%
in ceea ce priveste ponderea hotararilor neredactate in termen, inregistreaza o
inrautatire semnificativa a mediilor depasirilor in zile ajungand la 94.41 zile.
Judecatoria PITESTI inregistreaza o inrautatire cu 14.55% in ceea ce priveste
ponderea hotararilor neredactate in termen si totodata cresteri importante a
depasirilor in zile ajungand la la 72.04 zile.
Judecatoria TOPOLOVENI inregistreaza deprecieri atat cu privire la ponderea
hotararilor neredactate in termen cat si la nivelul mediilor depasirilor in zile.
Din perspectiva indicatorului E05-Hotarari neredactate in termen cu exceptia
Judecatoriei CAMPULUNG toate celelalte judecatorii arondate Tribunalului Arges
vor intra in monitorizare permanenta.
24 / 57
E06: Analiza centralizata indicatori eficienta
2015
DENUMIRE CURTE DE APEL GRAD DE EFICIENTA
F E S I
Judecatoria CAMPULUNG
E01 E02 E03 E04 E05
Judecatoria COSTESTI
E01 E02 E03 E04 E05
Judecatoria CURTEA DE ARGES
E01 E02 E03 E04 E05
Judecatoria PITESTI
E01 E02 E03 E04 E05
Judecatoria TOPOLOVENI
E01 E02 E03 E04 E05
2014
Judecatoria CAMPULUNG
E01 E02 E03 E04 E05
Judecatoria COSTESTI
E01 E02 E03 E04 E05
Judecatoria CURTEA DE ARGES
E01 E02 E03 E04 E05
Judecatoria PITESTI
E01 E02 E03 E04 E05
Judecatoria TOPOLOVENI
E01 E02 E03 E04 E05
Din analiza centralizata a indicatorilor de eficienta se poate observa ca in 2015
toate instantele arondate Tribunalului Arges au inregistrat gradul EFICIENT. De
remarcat ca Judecatoria Curtea de Arges a inregistrat o crestere in 2015 raportat
la 2014 de la gradul SATISFACATOR la EFICIENT. Inregistrand inca cel putin un
indicator cu gradul SATISFACATOR sau INEFICIENT toate instantele arondate
vor fi monitorizate de Tribunalul Arges. O atentie deosebita va fi acordata
indicatorului E05-Hotarari neredactate in termen care, conform deciziilor CSM, se
va analiza in perioada urmatoare atat din perspectiva ponderii hotararilor
neredactate in termen cat si din perspectiva pozitionarii mediei in zile redactare
fata de media termenului de redactare. Indicatorul E02-Ponderea dosarelor in
stoc mai vechi de 1,5 ani va fi in atentia Tribunalului Arges, indicatorul fiind
avand influenta directa in rezultanta gradului de eficienta influentand atat E03-
Ponderea dosarelor inchise intr-un an cat si indicatorul E04-Durata medie de
solutionare.
25 / 57
I.1.5. Probleme generale de management al instanţei
Urmare intrării in vigoare a noilor coduri de procedură, activitatea judecătorului
si a grefierului este aproape dublată de necesitatea realizării fazelor
premergătoare fixării primului termen de judecata, fără ca această activitate sa fie
evidenţiată în vreo situaţie statistică.
Chiar daca numărul grefierilor este mai mare decât cel al magistraţilor, se
constata ca acest personal este insuficient raportat la numărul de completuri
întrucât nu toţi participa la şedinţe de judecata (prim-grefier, grefier şef secţie,
grefier arhivar, registrator, grefieri delegaţi la compartimentul executări penale).
Daca in privinta posturilor de judecatori criteriul principal avut in vedere de CSM
in alocarea/suplimentarea resursei umane este cel al volumului de activitate,
respectiv numărul de dosare, in privinta posturilor de personal de specialitate, nu
exista insa o strategie clara la nivelul ordonatorului principal de credite (numar
proportional cu cel al judecatorilor, numar de dosare etc).
Solutia pe termen scurt adoptata la nivelul instantei a fost aceea de solicitare si
obtinerii a delegarii/detasarii unora dintre grefierii de la instantele de fond la
tribunal, iar pe termen lung transferul unora dintre aceste posturi catre tribunal.
Astfel, în cursul anului 2015 la nivelul instanţei pentru 3 posturi de grefier
definitivi rămase vacante prin pensionare, conducerea instanţei a demarat
procedura ocupării acestora prin promovare, lucru realizat în luna decembrie
2015.
In ceea ce priveste managementul administrativ judiciar, conducerea instantei a
urmarit existenta unui echilibru in activitatea desfasurata de fiecare persoana,
repartizarea echilibrata a cauzelor in functie de numar si complexitate, asigurarea
transparentei actului de conducere, intarirea rolului conducerii colective si
colegiale prin participarea judecatrilor la adoptarea unor acte decizionale din
cadrul instantei, asigurarea calitatii actului de justitie, asigurarea dreptului
persoanei la un proces echitabil si la solutionarea cauzei intr-un termen
rezonabil, obiective ce nu se pot realiza decat in contextul mentinerii unei bune
relatii de comunicare atat pe linie interna cat si externa.
Faptul că instanţa nu dispune de personal tehnic de întreţinere a bazei materiale
creează mari dificultăţi in managementul administrativ al acesteia, cu consecinţe
vizibile.
În acest sens, problemele administrative şi-au găsit rezolvare şi cu sprijinul
inginerului constructor din cadrul Curţii de Apel Piteşti, precum şi a unui
muncitor – personal contractual detaşat de la Judecătoria Topoloveni.
26 / 57
Situaţia impune ca managerul economic şi preşedintele instanţei să militeze
uneori şi asupra unor probleme de altă specialitate decât cea economico-juridică,
în definirea unor lucrări de investiţii, reparaţii, dotări, aspecte însuşite şi asumate
de actuala conducere a tribunalului şi rezolvate cu destul profesionalism.
Optimizând nivelul resurselor materiale şi umane cu celelalte componente ale
activităţii administrativ-judiciare am reuşit să atingem o mare parte dintre
obiectivele propuse.
Pe durata anului expirat a existat o bună conlucrare între conducerea executivă
şi cea colectivă a instanţei precum şi între nivelul executiv al tribunalului şi cel al
instanţelor aflate în circumscripţie.
Implicarea in proiecte la nivel naţional
In Raportul de activitate al Tribunalului Arges din anul 2014 am mentionat
initierea parteneriatului dintre CSM si Tribunalul Arges constituit pentru
implementarea unui sistem integrat, centralizat si distribuit de rapoarte cu scopul
de evidentiere a activitatii instantelor – StatisEcris – parteneriat ale carui
rezultate au fost apreciate si in raportul privind mecanismul de cooperare si
verificare aferent anului respectiv.
Ceea ce anul trecut era anuntat ca un instrument de management la nivel de
instanta si, in perspectiva, ca un instrument menit sa asigure informatiile
necesare si suficiente in luarea deciziilor la nivelul intregului sistem judiciar, a
fost confirmat ca o realizare in doar un an de zile, in Raportul MCV aferent anului
2015 si publicat pe 27.01.2016.
Astfel ca, in capitolul privind „Instrumente de management, eficienta si calitatea
procesului judiciar” din cadrul Raportului tehnic MCV, s-a retinut ca prin
indicatorii de performanta implementati in Statis pot fi identificate zonele
vulnerabile, care necesita decizii rapide, atat la nivelul fiecarei instante, cat si la
nivelul intregului sistem. Totodata, colectand informatii din intreg sistemul
judiciar, aplicatia Statis a fost utilizata pentru analizarea impactului noilor coduri
asupra activitatii instantelor, fiind totodata un suport in vederea intocmirii
rapoartelor de eficienta periodice, atat la nivel local, cat si la nivel central.
Tribunalul Arges intentioneaza sa consolideze parteneriatul cu CSM si in acest
sens isi propune ca in perioada imediat urmatoare sa creeze un instrument menit
sa asigure un standard de operare, verificare si control si totodata va incerca
extinderea parteneriatului si cu Inspectia Judiciara, Tribunalul Arges incercand
prin aplicatia Statis sa asigure Inspectiei Judiciare o baza informationala in
controalele tematice initiate de aceasta pe diverse teme, in scopul crearii unor
27 / 57
standarde atat in ceea ce priveste modul de evidentiere a anumitor situatii, cat si
a modului de control a acestora. Pe parcursul anului 2015, Tribunalul Arges a
experimentat impreuna cu Inspectia Judiciara colectarea informatiilor necesare
unui control tematic cu privire la camera preliminara, rezultatele obtinute fiind
incurajatoare pentru continuarea colaborarii pe astfel de proiecte.
La sugestia specialistilor IT, Tribunalul Arges va face demersurile atat catre CSM,
cat si catre Ministerul Justitiei, pentru infiintarea unui centru de dezvoltare de
aplicatii informatice la nivelul sistemului judiciar, bazat pe resursele umane
interne sistemului, avand in vedere experienta acumulata in ultimii doi ani si
rezultatele obtinute.
I.2. Infrastructura şi capacitatea instituţională a instanţei
Începând cu data de 1 februarie 2012 infrastructura şi capacitatea instituţională a
Tribunalului Argeş a fost adusă la standarde europene de lucru.
Printr-un efort comun convergent, întreg personalul instanţei şi-a adus aportul
său la edificarea noului său sediu care conferă condiţii de muncă deosebite ai
căror beneficiari direcţi şi merituoşi suntem în prezent.
Organizarea fluxurilor de circulaţie la instanţă a urmărit ca accesul personalului -
publicului-arestaţilor să fie distincte şi să fie utilizate ca atare.
Acest aspect oferă posibilitatea desfăşurării în linişte a întregii activităţi judiciare
fără ca vreodată fluxurile publicului sau arestaţilor să interfereze cu cel al
personalului.
Dispunem de o arhivă modernă a cărei activitate se desfăşoară sub cele mai
înalte exigenţe de operativitate şi calitate.
Cele cinci săli de judecată oferă posibilitatea organizării activităţii judiciare într-
un singur timp oferind astfel justiţiabililor şansa unor înfăţişări de scurtă durată
la proces. De acelaşi avantaj beneficiază şi avocaţii.
Dotările cu mobilier de natura mijloacelor fixe precum şi a obiectelor de inventar
corespund unor exigenţe înalte ale activităţii judiciare dar cu siguranţă ele pot fi
esenţial îmbunătăţite.
Începând cu luna ianuarie 2015 în sediul Tribunalului Argeş îşi desfăşoară
activitatea judiciară şi Tribunalul Specializat Argeş, căruia i s-a pus la dispoziţie
un etaj întreg (etajul 1), cuprinzând birouri pentru judecători şi grefieri, precum
şi o sală de judecată (sala nr. 4), Tribunalului Argeş rămânându-i sălile de
judecată nr. 1, 2, 3, 5 şi 6.
28 / 57
De asemene, s-a creat pentru Tribunalul Specializat Argeş, în spaţiul existent, o
arhivă şi depozit pentru dosarele proprii.
I.3. Calitatea actului de justiţie
I.3.1 Ponderea hotărârilor atacate din totalul hotărârilor pronunţate. Indicele de desfiinţare
Din cele 479 soluţii pronunţate în materie civila cu excepţia cauzelor de
contencios şi fiscal, soluţii posibil atacabile, au fost casate 21 cauze, indicele de
desfiinţare înregistrat în cazul acestor hotărâri fiind de 4,38 %.
Din cele 1690 soluţii pronunţate în materia contenciosului administrativ,
soluţii posibil atacabile, au fost casate 296 cauze, indicele de desfiinţare
înregistrat în cazul acestor hotărâri fiind de 17,51 %.
În materia conflictelor de muncă şi asigurări sociale desfiinţarea s-a produs
după cum urmează: din 3051 soluţii în dosare reprezentând conflicte de muncă
şi asigurări sociale, soluţii posibil atacabile, au fost reformate 210 (109 – LM:
101 - AS), indicele de desfiinţare înregistrat în cazul acestor hotărâri fiind de 6,88
%.
Din totalul de 2546 hotărâri pronunţate în materie penală, soluţii posibil
atacabile, au fost casate 42 cauze (33 în apel, 9 în contestaţii), indicele de
desfiinţare înregistrat în cazul acestor hotărâri fiind de 1,64 %.
I.3.2. Durata de soluţionare a cauzelor (inclusiv pe materii)
DURATA SOLUTIONARE
NUMAR DOSARE
SOLUTIONATE PONDERE IN
TOTAL SOLUTIONATE
2015 [00 ani 00 luni - 00 ani 06 luni] 8120 59,7%
(00 ani 06 luni - 01 ani 00 luni] 3314 24,4%
(01 ani 06 luni - 03 ani 00 luni] 1138 8,4%
(01 ani 00 luni - 01 ani 06 luni] 636 4,7%
(03 ani 00 luni - 05 ani 00 luni] 390 2,9%
2014 [00 ani 00 luni - 00 ani 06 luni] 6725 50,5%
(00 ani 06 luni - 01 ani 00 luni] 4186 31,5%
(01 ani 00 luni - 01 ani 06 luni] 1240 9,3%
(01 ani 06 luni - 03 ani 00 luni] 1111 8,3%
(03 ani 00 luni - 05 ani 00 luni] 47 0,4%
29 / 57
Analizand datele prezentate in tabelul de mai sus se poate constata ca in anul
2015 raportat la 2014 s-a inregistrat o crestere a ponderii dosarelor solutionate
in mai putin de 6 luni cu 9,2%. La polul opus se constata o crestere a ponderii
cauzelor solutionate in intervalul 3-5 ani. Analizand valoric datele, putem
constata ca numarul cauzelor solutionate in mai putin de 1,5 ani in 2015 a fost de
12572 in crestere fata de 2014 cand au fost solutionate un numar de 12151. Cat
priveste cauzele solutionate in intervalul 1,5-5 ani se poate constata ca in anul
2015 s-au solutionate un numar de 1026 dosare, valoare comparabila cu cea
inregistrata in anul 2014 cand au fost inchise un numar de 1158 cauze.
Pe materii si intervale informatia privind durata de solutionare se prezinta
conform tabelului de mai jos:
PERIOADA MATERIE JURIDICA
NUMAR DOSARE
SOLUTIONATE
PONDERE
SOLUTIONATE
PONDERE
2015 2014
0-6 luni 8120 6725
Penal 2531 31,2% 3378 50,2%
Civil 1600 19,7% 1125 16,7%
Minori şi familie 337 4,2% 352 5,2%
Litigii cu profesioniştii 296 3,6% 108 1,6%
Contencios administrativ şi fiscal
1742 21,5% 1365 20,3%
Litigii de muncă 747 9,2% 294 4,4%
Asigurări sociale 867 10,7% 103 1,5%
6-12 luni 3214 4186
Penal 100 3,0% 88 2,1%
Civil 683 20,6% 1021 24,4%
Minori şi familie 92 2,8% 74 1,8%
Litigii cu profesioniştii 193 5,8% 133 3,2%
Contencios administrativ şi fiscal
1428 43,1% 1608 38,4%
Litigii de muncă 483 14,6% 629 15,0%
Asigurări sociale 335 10,1% 633 15,1%
1-1,5 ani 577 1240
Penal 59 9,3% 19 1,5%
Civil 96 15,1% 99 8,0%
Minori şi familie 14 2,2% 16 1,3%
Litigii cu profesioniştii 16 2,5% 7 0,6%
Contencios administrativ şi fiscal
231 36,3% 513 41,4%
Litigii de muncă 163 25,6% 427 34,4%
Asigurări sociale 55 8,6% 159 12,8%
Proprietate Intelectuală 2 0,3% 0 0%
30 / 57
1,5-3 ani 805 1111
Penal 333 29,3% 60 5,4%
Civil 149 13,1% 167 15,0%
Minori şi familie 20 1,8% 24 2,2%
Litigii cu profesioniştii 15 1,3% 5 0,5%
Contencios administrativ şi fiscal
290 25,5% 384 34,6%
Litigii de muncă 201 17,7% 103 9,3%
Asigurări sociale 130 11,4% 368 33,1%
3-5 ani 152 47
Penal 238 61,0% 27 57,4%
Civil 34 8,7% 6 12,8%
Minori şi familie 1 0,3% 0 0,0%
Litigii cu profesioniştii 0 0,0% 0 0,0%
Contencios administrativ şi fiscal
53 13,6% 8 17,0%
Litigii de muncă 22 5,6% 4 8,5%
Asigurări sociale 42 10,8% 2 4,3%
La calculul termenului mediu de soluţionare a cauzelor a fost avut în vedere data
înregistrării dosarului în instanţă, până la pronunţarea soluţiei.
În linii mari durata de soluţionare a cauzelor înregistrată la instanţă poate fi
apreciata ca rezonabilă.
Diferenţele de durată înregistrate de la o cauză la alta sunt determinate pe de o
parte de complexitatea acestora, de stadiul procesual în care sunt soluţionate dar
şi de necesitate obţinerii unor informaţii utile şi pertinente din partea unor
instituţii de specialitate.
I.3.3. Mecanisme de unificare a practicii judiciare
Practica judiciară reflectă fidel nivelul calitativ la care se înfăptuieşte actul de
justiţie în raport cu legislaţia internă şi cea Comunitară Europeană, în vigoare.
Există o legătură directă între aceste două aspecte cu o puternică determinare din
parte cadrului legal şi care se află din păcate într-o continuă dinamică.
Modificările permanente ale legislaţiei, precum şi caracterul ambiguu al unor
reglementări, au determinat o practică judiciară neunitară atât la nivelul
organismelor şi instituţiilor cu activitate jurisdicţională dar şi la cel al instanţelor
de judecată, indiferent de rangul lor.
Măsura specializării activităţii completelor de judecată trebuie dezvoltată
constituind un prim pas în direcţia unificării practicii judiciare, condiţionată la
31 / 57
rândul său de pregătirea temeinică şi perfecţionarea continuă a nivelului de
cunoaştere şi înţelegere a magistratului.
La nivelul Tribunalului Argeş a fost abordată în egală măsură atât specializarea
completelor de judecată cât şi măsura perfecţionării pregătirii profesionale.
În anul recent încheiat, un număr ce nu depăşeşte 70 % din magistraţii instanţei
au putut participa la forme de pregătire centralizată la nivel INM sau
descentralizată desfăşurate de Curtea de Apel Piteşti.
Totodată, in vederea interpretării si aplicării in mod unitar a legislaţiei noi, a fost
asigurata informarea zilnica a tuturor magistraţilor asupra legislaţiei noi dar şi
prin punerea la dispoziţia tuturor a programului legislativ LEX- în formă
actualizată cât mai aproape de momentul intrării în vigoare a noilor dispoziţii
legale.
Principalele măsuri care au fost adoptate şi îndeplinite în scopul accelerării
procesului de unificare a practicii judiciare neunitare sunt:
selectarea hotărârilor relevante sub aspectul problemelor de drept
incluse, al practicii CEDO utilizate, al practicii Curţii Constituţionale sau a
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
diseminarea informaţiilor primite de către colegii judecători cu ocazia
participării la diferitele programe de perfecţionare;
informarea continuă şi constantă a judecătorilor asupra deciziilor noi
pronunţate de ÎCCJ, CCR, precum şi asupra jurisprudenţei CEDO şi
practicii CEJ;
organizarea de întruniri profesionale ale judecătorilor, în scopul analizei
practicii de casare a instanţelor de control judiciar, discutarea noilor
acte normative, al modului de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor
legale, în vederea promovării unor soluţii predictibile.
În contextul intrării în vigoare a Noului Cod de procedură civilă, respectiv a
Noilor Coduri penal şi de procedură penală s-au organizat dezbateri cu privire la
noutăţile legislative şi maniera de interpretare a anumitor dispoziţii, în scopul
adoptării unor soluţii unitare şi predictibile.
I.3.4. Soluţiile pronunţate în anul 2015 de Curtea Europeană a Drepturilor
Omului şi Curtea de Justiţiei a Uniunii Europene, motivele care au determinat
adoptarea acestora şi impactul acestora asupra sistemului judiciar
Soluţiile pronunţate în anul 2015 de către CEDO şi CJUE menţionăm că nu s-au
identificat revirimente jurisdicţionale, soluţiile fiind pronunţate în raport de
jurisprudenţa anterioară.
32 / 57
Prezentăm câteva dintre hotărârile pronunţate de CEDO împotriva României, cu
menţiunea că patru dintre acestea au fost publicate în Monitorul Oficial, iar restul
hotărârilor traduse se află postate pe pagina de web a CSM, la secţiunea
jurisprudenţă.
Hotărâri CEDO publicate în Monitorul Oficial:
a) Cauza Colac împotriva României:
- dreptul intern relevant - Art. 327 alin. 3 din vechiul Cod de procedură penală român prevedea că, atunci când ascultarea vreunuia dintre martori nu mai este posibilă, instanţa dispune citirea depoziţiei date de acesta în cursul urmăririi penale şi va ţine seama de aceasta la judecarea cauzei. - cu privire la pretinsa încălcare a art. 6 din Convenţie - reclamantul s-a plâns că procesul său nu a fost echitabil în măsura în care nu a putut confrunta toţi martorii ale căror declaraţii au servit ca temei pentru condamnarea sa. Acesta a invocat art. 6 din Convenţie, care, în măsura relevantă, prevede următoarele: "1. Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil [...] a cauzei sale, de către o instanţă [...], care va hotărî [...] asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptate împotriva sa. 3. Orice persoană acuzată de o infracţiune are următoarele garanţii minime: d. să audieze sau să solicite audierea martorilor acuzării şi să obţină citarea şi audierea martorilor apărării în aceleaşi condiţii ca şi martorii acuzării; ..." În unanimitate, CURTEA: - hotărăşte că a fost încălcat art. 6 & 1 coroborat cu art. 6 & 3 lit. d) din Convenţie;
b) Cauza Toşcuţă şi alţii împotriva României
- într-o hotărâre pronunţată la 25 noiembrie 2008 (hotărârea principală), Curtea a declarat că a fost încălcat art. 1 din Protocolul nr. 1 în ceea ce priveşte drepturile de proprietate ale reclamanţilor (a se vedea Toşcuţă şi alţii împotriva României, nr. 36.900/03, 25 noiembrie 2008). - în temeiul art. 41 din Convenţie, reclamanţii au solicitat acordarea unei reparaţii
echitabile pentru prejudiciul material suferit ca urmare a încălcării menţionate
anterior.
- art. 41 din Convenţie prevede: "Dacă Curtea declară că a avut loc o încălcare a
Convenţiei sau a protocoalelor sale şi dacă dreptul intern al înaltei părţi
contractante nu permite decât o înlăturare incompletă a consecinţelor acestei
încălcări, Curtea acordă părţii lezate, dacă este cazul, o reparaţie echitabilă."
Curtea reiterează că, atunci când se constată o încălcare a Convenţiei într-o
hotărâre, statul pârât are obligaţia legală de a pune capăt respectivei încălcări şi
de a-i repara consecinţele astfel încât să restabilească pe cât posibil situaţia
existentă înainte de încălcare [a se vedea Iatridis împotriva Greciei (reparaţie
echitabilă) (MC), nr. 31.107/96, pct. 32, CEDO 2000-XI şi Kozacýodlu împotriva
Turciei (MC), nr. 2.334/03, pct. 80, 19 februarie 2009].
33 / 57
c) Cauza SC Uzinexport SA împotriva României
- Dreptul şi practica interne relevante: Articolele relevante din Decretul nr. 167/1958 privind prescripţia extinctivă prevedeau: ARTICOLUL 1 "(...) Odată cu stingerea dreptului la acţiune privind un drept principal se stinge şi dreptul la acţiune privind drepturile accesorii. (...)" ARTICOLUL 3 "Termenul prescripţiei [al oricărei acţiuni având un obiect patrimonial] este de 3 ani, (...)." ARTICOLUL 7 "Prescripţia începe să curgă de la data când se naşte dreptul de acţiune sau dreptul de a cere executarea silită." ARTICOLUL 12 "În cazul când un debitor este obligat la prestaţiuni succesive, dreptul la acţiune cu privire la fiecare din aceste prestaţiuni se stinge printr-o prescripţie deosebită." - Aceste elemente sunt suficiente Curţii pentru a concluziona că, în speţă, aplicarea art. 1 din Decretul nr. 167/1958 a fost arbitrară şi a adus atingere principiului securităţii raporturilor juridice, de vreme ce nimic nu permitea Înaltei Curţi să concluzioneze cu privire la caracterul tardiv al cererii reclamantei, în prezenţa unei norme de drept şi a unei jurisprudenţe suficient de clare în sensul contrar. - Prin urmare, a existat o încălcare a art. 6 & 1 din Convenţie. În unanimitate, CURTEA: - hotărăşte că a fost încălcat art. 6 alin. 1 din Convenţie; - hotărăşte că nu este cazul să analizeze capătul de cerere întemeiat pe art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie;
d) Cauza Căpitan şi alţii împotriva României
- în drept - Cu privire la pretinsa încălcare a art. 6 & 1 din Convenţie şi a art. 1 din Protocolul nr. 1: Reclamanţii s-au plâns că neexecutarea sau executarea cu întârziere a hotărârilor judecătoreşti definitive pronunţate în favoarea lor le-a încălcat dreptul de acces la o instanţă, garantat de art. 6 & 1 din Convenţie, şi, de asemenea, dreptul la proprietate, astfel cum este prevăzut la art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie. În măsura în care sunt relevante, aceste articole se citesc după cum urmează: Art. 6 & 1 "Orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil [...], de către o instanţă [...], care va hotărî [...] asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil [...]" - Curtea observă că hotărârile în speţă dispuneau ca autorităţile competente să execute diferite obligaţii în natură sau să plătească reclamanţilor anumite sume de bani. - Curtea a constatat în mod frecvent încălcări ale art. 6 & 1 din Convenţie şi ale art. 1 din Protocolul nr. 1 în cauze care au ridicat probleme similare celor din cererile prezente (a se vedea, de exemplu, Fundaţia de Cămine de Elevi ale Bisericii Reformate şi Stanomirescu, citată anterior, pct. 78, şi toate referinţele din aceasta). - Jurisprudenţa sa se bazează pe principiul că dreptul la o instanţă, protejat de art. 6 din Convenţie, ar fi iluzoriu dacă sistemul juridic intern al unui stat contractant ar permite ca o hotărâre judecătorească definitivă şi obligatorie - care dă naştere unui drept consacrat la o plată sau la anumite acţiuni de întreprins în favoarea reclamantului, care ar trebui considerate ca un "bun" în sensul art. 1 din
34 / 57
Protocolul nr. 1 - să rămână inoperantă în detrimentul unei părţi [a se vedea, printre multe alte autorităţi, Burdov împotriva Rusiei (nr. 2), nr. 33.509/04, pct. 65 şi 87, CEDO 2009]. În unanimitate, Curtea: - declară admisibile cererile formulate în temeiul art. 6 & 1 şi al art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie în ceea ce priveşte neexecutarea sau executarea cu întârziere a hotărârilor, pentru toate cererile, şi inadmisibile restul capetelor de cerere ale cererilor nr. 35.907/07, 1.411/09, 3.044/09 şi 29.686/09; - hotărăşte că au fost încălcate art. 6 & 1 din Convenţie şi art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie;
Hotărâri CEDO postate pe pagina web a CSM:
a) Cauza Pruteanu împotriva României – Curtea în unanimitate, hotărăşte
că a fost încălcat art. 8 din Convenţiei – „Orice persoană are dreptul la respectarea
vieţii sale private şi de familie, a domiciliului său şi a corespondenţei sale.”
b) Cauza C.C. împotriva României – Curtea în unanimitate, hotărăşte
că a fost încălcat art. 5 alin. 1 lit. f) din Convenţiei – „Orice persoană are dreptul la
libertate şi la siguranţă. Nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa, cu excepţia
următoarelor cazuri şi potrivit căilor legale: f) dacă este vorba despre arestarea
sau detenţia lgală a unei persoane pentru a o împiedica să pătrundă în mod ilegal
pe teritoriu sau împotriva căreia se află în curs o procedură de expulzare ori de
extrădare.”
c) Cauza N.M. împotriva României - Curtea în unanimitate, hotărăşte
că a fost încălcat art. 5 alin. 4 din Convenţiei – „Orice persoană lipsită de libertatea
sa prin arestare sau detenţie are dreptul să introducă un recurs în faţa unui
tribunal, pentru ca acesta să statueze într-un termen scurt asupra legalităţii
detenţiei sale şi să dispună eliberarea sa dacă detenţia este ilegală.”
d) Cauza Parohia Greco-Calolică Lupeni şi alţii împotriva României
Curtea în unanimitate, hotărăşte că a fost încălcat art. 6 alin. 1 din Convenţiei în
ceea ce priveşte durata procedurii „Orice persoană are dreptul la judecarea în
mod echitabil a cauzei sale… într-un termen rezonabil, de către o instanţă … care
va hotărî … asupra încălcării dtreptzurilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil…”.
e) Cauza Ghiroga împotriva României - Curtea în unanimitate, hotărăşte
că a fost încălcat art. 3 din Convenţiei – „Nimeni nu poate fi supus torturii, nici
pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante.”
f) Cauza Constantin Nistor împotriva României - Curtea în unanimitate,
hotărăşte că a fost încălcat art. 3 din Convenţiei – „Nimeni nu poate fi supus
torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante.”
În anul 2015 România nu numai că a fost condamnată la CEDO, dar a şi
recunoscut încălcarea anumitor articole din Convenţie.
35 / 57
Astfel, în 2015 România a plătit – cu acordul reclamanţilor – s-a împăcat cu
justițiabilii, 499.970 euro pentru ca instanța de la Strasbourg să nu mai judece
155 de cereri.
După ce am putut observa că România s-a împăcat (friendly settlement) în 2015 în
155 de cauze, urmează să observăm că tot în 2015 România a reușit să convingă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului că deși reclamantul nu dorește o
împăcare, situația de fapt ar impune ștergerea cauzei de pe rolul Curții prin
oferirea unei sume de bani care nici nu mai trebuie acceptată de către justițiabil,
și inclusiv atunci când justițiabilul consideră că suma nu este una rezonabilă (e.g.
Valentin Florin Niculescu împotriva României, sau Adrian Marcel Stuparu
împotriva României, sau Maricica Ioviță împotriva României, sau Vasile Gheorghe
Prelipcean împotriva României, sau Marius Dan Gagiu împotriva României, sau
Gherghina Dinu împotriva României, sau Ion Moroianu împotriva României, sau
Viorel Dumitru Preduț împotriva României, sau Virginia Iancu împotriva
României, sau Daniela Barbu împotriva României, sau Anton Gârbacea împotriva
României, sau Elena Condea împotriva României, sau Ana Butnariu împotriva
României, sau Bela ANTONYA împotriva României, sau Marius Iorga împotriva
României, sau Sever Mitrea împotriva României, sau Fernando Eduard Vieru
împotriva României, sau Gheorghe și Cherața Granzulea împotriva României).
Astfel, în 2015, România a oferit în mod unilateral suma de 339.332,5 euro într-
un număr de 130 de cauze. Au existat și cauze în care deși România nu a reușit să
se împace, și deși a oferit o sumă de bani în mod unilateral, justițiabilul – din
cauza inacțiunii sale – a pierdut și acea sumă unilateral oferită, având totodată
cauza scoasă de pe lista celor pendinte (e.g. Vasile Mugurel Enciu împotriva
României, sau Vasile Tănase împotriva României, sau Al-Barri și alții împotriva
României).
Articolul cel mai des confirmat a fi încălcat prin declarație unilaterală a fost tot
articolul 6 alin. (1) din Convenție, dreptul la un proces echitabil fiind cel mai
recunoscut încălcat drept fundamental în 2015 de către România la CEDO.
I.3.5. Pregătirea profesionale a judecătorilor şi a personalului auxiliar
Asigurarea instanţei cu forţă de muncă necesară într-o anumită perioadă se face
în funcţie de obiectivele pe care aceasta şi le propune şi de felul în care calităţile
angajaţilor corespund acestor obiective.
Pregătirea profesională cu cele două laturi ale sale - formarea şi perfecţionarea
profesională, ocazionează în sistemul judiciar, asemenea altor sectoare de
activitate, efectuarea unor cheltuieli considerabile al căror efect se vede în timp.
Pentru a li se asigura eficienţa scontată, esenţial este ca aceste cheltuieli să fie
considerate tot timpul o investiţie în oameni, care porneşte de la selecţia acestora
şi durează atâta timp cât vor activa în sistem.
36 / 57
Perfecţionându-se, salariaţii din sistemul judiciar trebuie să fie capabili să
cunoască, să înţeleagă şi chiar să utilizeze noile tehnologii informatice, din ce în
ce mai sofisticate şi cu un grad de înnoire uluitor, să se adreseze unui public din
ce în ce mai instruit şi mai exigent, să cunoască şi să aplice tot mai multe norme
de drept intern şi comunitar.
Pentru a valorifica eficient virtuţile perfecţionării, privită ca un proces continuu,
în egală măsură, conducătorul şi salariatul trebuie să parcurgă drumul de la
perceperea acesteia ca o necesitate, la abordarea ei ca o prioritate.
Conducerea instanţei trebuie nu numai să fie convinsă de necesitatea acestei
activităţi dar să o şi sprijine corespunzător prin crearea şi menţinerea unui climat
favorabil formării continue şi sistematice, pentru creşterea permanentă a
nivelului profesional al salariaţilor.
Procesul de formare profesională trebuie să fie continuu, de durată şi fără pauze.
În concepţia managerială a conducerii instanţei, problematica formării cât şi cea a
perfecţionării profesionale, îşi au un loc bine definit.
În concordanţă cu prevederile regulamentare din domeniu, au fost întocmite
planuri de învăţământ profesional atât pentru magistraţi cât şi pentru personalul
auxiliar de specialitate, urmărindu-se desfăşurarea lor eficientă prin mijlocirea
preşedinţilor de secţie sau a judecătorilor delegaţi.
La stabilirea tematicii s-a urmarit actualizarea institutiilor de drept in raport cu
noile dispozitii legale, fiind incluse teme cu aplicabilitate practica frecventa, atat
din domeniul dreptului substantial cat si din domeniul dreptului procedural.
Sedintele de invatamant profesional s-au caracterizat printr-un dialog interactiv
in care fiecare participant si-a exprimat opiniile si argumentele fata de
problemele puse in discutie.
S-au comunicat instantei superioare aspectele de practiva judiciara neunitara sau
unele probleme de drept controversate fiind inscrise pe ordinea de zi a sedintelor
trimestriale de invatamat organizare de Curtea de Apel Pitesti.
S-au intensificat actiunile de pregatire profesionala a personalului auxiliar in
vederea implementarii corespunzatoare a normelor noului code de procedura
penala cu precadere in materia citarii si comunicarii actelor de procedura.
S-a asigurat participarea personalului la cursurile organizate de INM pentru
magistraţi şi de SNG pentru personalul auxiliar, urmărindu-se ca fiecare salariat
să parcurgă în termenele prevăzute de lege, o asemenea formă de pregătire.
De o bună participare din partea magistraţilor instanţei s-au bucurat şi cursurile
de perfecţionare organizate în sistem descentralizat de INM prin intermediul
Curţii de Apel Piteşti, pe materii şi teme din cele mai diverse.
37 / 57
Capitolul II Principalele modificări legislative cu impact
asupra activităţii sistemului judiciar în cursul anului 2015
Anul 2015 a fost pentru activitatea judiciară unul cu modificări legislative
multiple cu implicaţii în munca magistraţilor.
În materie penală, începând cu data de 01.02.2014 au intrat în vigoare noul cod
penal, noul cod de procedură penală, Legea nr. 187/2012 de punere în aplicare a
noului cod penal, Legea nr. 255/2013 de punere în aplicare a noului cod de
procedură penală, precum şi o serie de acte normative adiacente menite să
armonizeze sau să înfiinţeze noi instituţii în conformitate cu noua legislaţie
penală.
Prin adoptarea noului cod penal au fost introduse o serie de instituţii noi în
peisajul legislativ naţional, fiind aduse, de asemenea, o serie de modificări
importante instituţiilor deja existente în reglementarea anterioară.
Pentru activitatea instanţei, intrarea în vigoare a noilor coduri a însemnat o
reconfigurare a completelor de judecată, crearea unora noi, aranjarea altor liste
de permanenţă. Au fost create complete de judecător de drepturi şi libertăţi, de
judecător de cameră preliminară, de măsuri speciale şi de contestaţii pentru a
răspunde noilor instituţii reglementate de codul de procedură penală. S-a
procedat la crearea a două liste de permanenţă, una pentru completele de măsuri
speciale cu câte doi judecători pe săptămână cărora urma să li se repartizeze
dosare de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi sau de competenţa
judecătorului de cameră preliminară, precum şi contestaţii formulate împotriva
hotărârilor judecătorilor de acest tip de la judecătorii, iar o alta de cazuri speciale,
cu câte un judecător (sau doi) pe zi pentru cazurile în care se impunea înlocuirea
judecătorului ce deservea şedinţa de judecată pe ziua respectivă.
Urmare a constatării unei serii de vicii de neconstituţionalitate a procedurii de
cameră preliminară, reglementate iniţial ca o procedură necontradictorie, la
nivelul Secţiei penale au fost iniţiate o serie de măsuri care să asigure un cadru
procesual adecvat acestei proceduri, în condiţiile în care în cursul anului 2015 au
intervenit modificări substanţiale ca urmare a deciziilor pronunţate de Curţii
Constituţionale a României.
În cursul anului 2015 Codul de procedură penală a fost modificat prin OUG nr.
24/30.06.2015, adoptată ca urmare a Deciziei CCR nr. 361/07.05.2015 prin care
38 / 57
s-a constatat că dispoziţiile art. 222 din Codul de procedură penală sunt
neconstituţionale.
Prin OUG nr. 24/30.06.2015 au fost modificate alin. 6 al art. 207 cpp ((6) În tot
cursul procedurii de cameră preliminară, judecătorul de cameră preliminară, din
oficiu, verifică periodic, dar nu mai târziu de 30 de zile, dacă subzistă temeiurile
care au determinat luarea măsurii arestării preventive şi a măsurii arestului la
domiciliu sau dacă au apărut temeiuri noi, care să justifice menţinerea acestor
măsuri. Dispoziţiile alin. (2) - (5) se aplică în mod corespunzător."), alin. 4 al art.
208 cpp ("(4) În tot cursul judecăţii, instanţa, din oficiu, prin încheiere, verifică
periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă subzistă temeiurile care au
determinat menţinerea măsurii arestării preventive şi a măsurii arestului la
domiciliu dispuse faţă de inculpat sau dacă au apărut temeiuri noi, care să
justifice menţinerea acestor măsuri.") şi art. 222 cpp – durata arestului la
domiciliu.
Tot în cursul anului 2015 Curtea Constituţională a României a pronunţat un
număr de 15 decizii prin care a constatat neconstituţionalitate unor texte legale
din cuprinsul codului de procedură penală, astfel:
- prin Decizia nr. 76/26.02.2015 CCR a admis excepţia de neconstituţionalitate
şi a constatat că soluţia legislativă de excludere a procurorului de la dezbaterea
contradictorie a probelor cuprinsă în art. 374 alin. (7) teza a doua din Codul de
procedură penală este neconstituţională;
- prin Decizia nr. 166/17.03.2015 CCR a admis excepţiile de
neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 549^1 alin. (2) din Codul de
procedură penală sunt neconstituţionale, că soluţia legislativă cuprinsă în art.
549^1 alin. (3) din Codul de procedură penală, potrivit căreia judecătorul de
cameră preliminară se pronunţă "în camera de consiliu, fără participarea
procurorului ori a persoanelor prevăzute la alin. (2)", este neconstituţională, că
soluţia legislativă cuprinsă în art. 549^1 alin. (5) din Codul de procedură penală,
potrivit căreia instanţa ierarhic superioară ori completul competent se pronunţă
"fără participarea procurorului şi a persoanelor prevăzute la alin. (2)", este
neconstituţională.
- prin Decizia nr. 336/30.04.2015 CCR a admis excepţia de
neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 235 alin. (1) din Codul de
procedură penală sunt constituţionale în măsura în care nerespectarea
termenului "cu cel puţin 5 zile înainte de expirarea duratei arestării preventive"
atrage incidenţa art. 268 alin. (1) din Codul de procedură penală.
- prin Decizia nr. 235/07.04.2015 CCR a admis excepţia de
neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 488 din Codul de procedură
penală, precum şi soluţia legislativă cuprinsă în art. 484 alin. (2) din Codul de
39 / 57
procedură penală, care exclude persoana vătămată, partea civilă şi partea
responsabilă civilmente de la audierea în faţa instanţei de fond, sunt
neconstituţionale.
- prin Decizia nr. 361/07.05.2015 CCR a admis excepţia de
neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 222 din Codul de procedură
penală sunt neconstituţionale.
- prin Decizia nr. 423/09.06.2015 CCR a admis excepţia de
neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă reglementată de
dispoziţiilor art. 488^4 alin. (5) din Codul de procedură penală, potrivit căreia
contestaţia privind durata procesului penal se soluţionează "fără participarea
părţilor şi a procurorului" este neconstituţională.
- prin Decizia nr. 506/30.06.2015 CCR a admis excepţia de
neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă reglementată de
dispoziţiilor art. 459 alin. (2) din Codul de procedură penală, potrivit căreia
admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire se examinează de către instanţă
"fără citarea părţilor" este neconstituţională.
- prin Decizia nr. 542/14.07.2015 CCR a admis excepţia de
neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă reglementată de
dispoziţiilor art. 431 alin. (1) din Codul de procedură penală, potrivit căreia
admisibilitatea în principiu a contestaţiei în anulare se examinează de către
instanţă "fără citarea părţilor" este neconstituţională.
- prin Decizia nr. 552/16.07.2015 CCR a admis excepţia de
neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în art. 3 alin. (3)
teza a doua din Codul de procedură penală conform căreia exercitarea funcţiei de
verificare a legalităţii netrimiterii în judecată este compatibilă cu exercitarea
funcţiei de judecată este neconstituţională.
- prin Decizia nr. 553/16.07.2015 CCR a admis excepţia de
neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma "trafic de stupefiante" din
cuprinsul dispoziţiilor art. 223 alin. (2) din Codul de procedură penală este
neconstituţională.
- prin Decizia nr. 496/23.06.2015 CCR a admis excepţia de
neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă reglementată de
dispoziţiilor art. 335 alin. (4) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată
direct de Avocatul Poporului, potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară
hotărăşte "fără participarea procurorului şi a suspectului sau, după caz, a
inculpatului" este neconstituţională.
- prin Decizia nr. 631/08.10.2015 CCR a admis excepţia de
neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în art. 347 alin.
40 / 57
(1) din Codul de procedură penală potrivit căreia numai "procurorul şi
inculpatul" pot face contestaţie cu privire la modul de soluţionare a cererilor şi a
excepţiilor, precum şi împotriva soluţiilor prevăzute la art. 346 alin. (3) - (5) este
neconstituţională.
- prin Decizia nr. 591/01.10.2015 CCR a admis excepţia de
neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă reglementată de
dispoziţiilor art. 440 alin. (2) din Codul de procedură penală, respectiv sintagma
"dacă cererea este vădit nefondată" din cuprinsul acestora este neconstituţională.
- prin Decizia nr. 733/29.10.2015 CCR a admis excepţia de
neconstituţionalitate şi a constatat că constată că dispoziţiile art. 341 alin. (6) lit.
c) şi, prin extindere, ale art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. d) din Codul de procedură
penală sunt neconstituţionale prin împiedicarea accesului la justiţie în cazul
soluţiilor de renunţare la urmărirea penală.
- prin Decizia nr. 740/03.11.2015 CCR a admis excepţia de
neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 222 alin. (10) din Codul de
procedură penală sunt neconstituţionale.
În ceea ce priveşte codul penal, principala provocare a membrilor Secţiei
penale a constituit-o examenul asupra aplicării legii penale mai favorabile, iar în
acest sens, decizia nr. 265/2014 a Curţii Constituţionale a produs o aşezare a
jurisprudenţei în sensul intuit de noi în primele luni de la intrarea în vigoare a
noilor reglementări. Cu toate acestea, mai există situaţii noi care duc la
jurisprudenţă neunitară.
În cursul anului 2015 Curtea Constituţională a României a pronunţat un număr
de 2 decizii prin care a constatat neconstituţionalitate unor texte legale din
cuprinsul codului de procedură penală, astfel:
- prin Decizia nr. 11/15.01.2015 CCR a admis excepţia de neconstituţionalitate
şi a constatat că dispoziţiile art. 112^1 alin. (2) lit. a) din Codul penal sunt
constituţionale în măsura în care confiscarea extinsă nu se aplică asupra
bunurilor dobândite înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 63/2012 pentru
modificarea şi completarea Codului penal al României şi a Legii nr. 286/2009
privind Codul penal.
- prin Decizia nr. 603/06.10.2015 CCR a admis excepţiile de
neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma "raporturi comerciale" din
cuprinsul dispoziţiilor art. 301 alin. (1) din Codul penal este neconstituţională,
respectiv că sintagma "ori în cadrul oricărei persoane juridice" din cuprinsul
dispoziţiilor art. 308 alin. (1) din Codul penal, cu raportare la art. 301 din Codul
penal, este neconstituţională.
41 / 57
În cursul anului 2015 ÎCCJ – Completul competent să judece recursul în interesul
legii a pronunţat un număr de 7 decizii de admitere în materie penală, stabilind
modul de interpretare şi aplicare unitară a dispoziţiilor legale în materie penală,
decizii obligatorii pentru instanţe şi parchete.
De asemenea, în cursul anului 2015 ÎCCJ – Completul pentru dezlegarea unor
chestiuni de drept în materie penală a pronunţată un număr de 20 decizii de
admitere a sesizărilor formulate, stabilind măsurile ce urmează a fi aplicate de
către instanţele de judecată învestite cu soluţionarea cauzelor în materie penală.
La nivelul Tribunalului Argeş – Secţia penală, au fost asimilate deciziile
pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe calea recursului în interesul
legii sau a hotărârilor prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, multe
dintre ele având legătură directă cu procesele în derulare de pe rolul instanţei.
În cursul anului 2015, Tribunalul Argeş nu a sesizat, la nivelul Secţiei penale,
Înalta Curte cu vreo cerere în baza art. 475 cod procedură penală.
În ceea ce priveşte volumul de muncă, intrarea în vigoare a noilor coduri a dus la
o mărire a formalismului în derularea procesului penal, ce a implicat o sporire a
atribuţiilor fiecărui judecător sau al fiecărui component al personalului auxiliar
cărora li s-au repartizat spre soluţionare dosare mai numeroase şi cu probleme
noi generate de noile coduri.
Actualmente situaţia s-a stabilizat, astfel că problemele de personal s-au rezolvat
în foarte mare măsură.
Impactul principalelor modificări legislative şi regulamentare operate în cursul
anului 2015 asupra activităţii instanţei în materie civilă.
I. Activitatea instanţei a fost marcată de adoptarea, principalele modificări
ale Codului de procedură civilă.
Noul Cod de procedură civilă pune accent deosebit pe celeritatea procedurii, fiind
introduse noi proceduri şi instituţii pentru asigurarea soluţionării rapide a
cauzelor.
În vederea evitării acordării unor termene de judecată nejustificate pentru a
permite reclamantului să îndrepte posibilele lipsuri din cererile de chemare în
judecată, iar în situaţia în care acesta nu satisface obligaţiile impuse de instanţă,
cererea sa este anulată în procedura regularizării.
Procedura scrisă (regularizarea) permite ca la termenul de judecată fixat, toate
apărările, contra-apărările, excepţiile, precum şi probele solicitate de părţi în
formă scrisă, cauza, în principiu să fie în stare de judecată.
42 / 57
Lege nr. 134 din 1 iulie 2010 privind Codul de procedură civilă a fost republicată în
anul 2015 în M.O. nr. 247/10.04.2015.
În cursul anului 2015 Codul de procedură civilă a fost modificat prin OUG nr.
62/23.12.2015.
Prin OUG nr. 62/2015 s-a dispus următoarele: „(1) Termenele prevăzute la art. XII
alin. (1), art. XIII teza I, art. XVIII alin. (1) şi art. XIX alin. (1) din Legea nr. 2/2013
privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru
pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură
civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 12 februarie
2013, cu modificările ulterioare, se prorogă până la data de 1 ianuarie 2017. (2)
Dispoziţiile art. XII alin. (2), art. XIV - XVII, art. XVIII alin. (2) şi art. XIX alin. (2) din
Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti,
precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul
de procedură civilă, cu modificările ulterioare, se aplică şi proceselor pornite
începând cu data de 1 ianuarie 2016 şi până la data de 31 decembrie 2016 inclusiv.”
Tot în cursul anului 2015 Curtea Constituţională a României a pronunţat un
număr de 4 decizii prin care a constatat neconstituţionalitate unor texte legale
din cuprinsul codului de procedură penală, astfel:
- prin Decizia nr. 485/23.06.2015 CCR a admis excepţia de
neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 13 alin. (2) teza a doua, ale
art. 84 alin. (2), precum şi ale art. 486 alin. (3) din Codul de procedură civilă, cu
referire la menţiunile care decurg din obligativitatea formulării şi susţinerii
cererii de recurs de către persoanele juridice prin avocat sau consilier juridic,
sunt neconstituţionale.
- prin Decizia nr. 839/08.12.2015 CCR a admis excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 493 alin.(5) din Codul de procedură civilă
și a constatat că sintagma „sau că recursul este vădit nefondat” din cuprinsul
acestora este neconstituţională în raport de dispozițiile art.21 alin.(3) și art 24
din Constituție.
- prin Decizia nr. 866/10.12.2015 CCR a admis excepţia de
neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „pronunţate asupra fondului sau
care evocă fondul” din cuprinsul dispoziţiilor art. 509 alin.(1) din Codul de
procedură civilă este neconstituţională cu referire la motivul de revizuire
prevăzut la pct. 11 din cuprinsul acestora.
- prin Decizia nr. 895/17.12.2015 CCR a admis excepţia de
neconstituţionalitate şi a şi a constatat că dispoziţiile art. 666 din Codul de
procedură civilă sunt neconstituţionale. Curtea a stabilit că acestea contravin
prevederilor constituţionale ale art.1 alin.(4), prin prisma exercitării de către
executorii judecătoreşti a unei activităţi specifice instanţelor judecătoreşti,
43 / 57
precum şi ale art.21 alin.(3) şi art.124, prin prisma faptului că declanşarea
procedurii executării silite este sustrasă controlului judecătoresc, iar, în acest fel,
pe de o parte, exigenţele dreptului la un proces echitabil, sub aspectul
imparţialităţii şi independenţei autorităţii, nu sunt respectate, iar, pe de altă
parte, înfăptuirea justiţiei este „delegată” executorului judecătoresc. De
asemenea, Curtea a reţinut încălcarea art.147 alin.(4) din Constituţie, întrucât
legiuitorul nu a respectat Decizia Curţii Constituţionale nr.458 din 31 martie
2009, ignorând exigenţele constituţionale stabilite prin aceasta.
În ceea ce priveşte Codul civil, adoptat prin Legea nr. 287/2009, în cursul
anului 2015 acesta nu a suferit nicio modificare.
În cursul anului 2015 ÎCCJ – Completul competent să judece recursul în interesul
legii a pronunţat un număr de 18 decizii de admitere, din care 14 în materie
civilă, iar 4 în materia dreptului muncii, stabilind modul de interpretare şi
aplicare unitară a dispoziţiilor legale în materie civilă, decizii obligatorii pentru
instanţe şi parchete.
De asemenea, în cursul anului 2015 ÎCCJ – Completul pentru dezlegarea unor
chestiuni de drept în materie civilă a pronunţată un număr de 20 decizii de
admitere a sesizărilor formulate (12 în materie civilă şi 8 în materia contenciosului
administrativ şi fiscal), stabilind măsurile ce urmează a fi aplicate de către
instanţele de judecată învestite cu soluţionarea cauzelor în materie civilă.
În ceea ce priveşte Legea nr. 53/24.01.2003 privind Codul muncii, în anul
2015 aceasta a fost modificastă prin Legea nr. 12 din 20 ianuarie 2015, respectiv
prin Legea nr. 97 din 7 mai 2015.
Tot în cursul anului 2015 Curtea Constituţională a României a pronunţat un
număr de 2 decizii prin care a constatat neconstituţionalitate unor texte legale
din cuprinsul codul muncii, astfel:
- prin Decizia nr. 279/23.04.2015 CCR a admis excepţia de
neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 52 alin. (1) lit. b) teza întâi
din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii sunt neconstituţionale.
- prin Decizia nr. 814/24.11.2015 CCR a admis excepţia de
neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 60 alin. (1) lit. g) din Legea
nr. 53/2003 - Codul muncii sunt neconstituţionale.
II. Modificări au fost aduse în anul 2015 şi Regulamentul de Ordine Interioară a
Instanţelor Judecătoreşti – HCSM 387/2005, astfel:
- Prin HCSM nr. 443/29.04.2015 la art. 116, după alin. 2 a fost introdus un nou
alineat, alin. 3).
44 / 57
- Prin HCSM nr. 473/13.05.2015 la art. 83 alin. 1 a fost modificat punctul 5
privind Condica şedinţelor de judecată, respectiv a fost modificat cuprinsul art.
105 privind rezultatul deliberării şi consemnarea acestuia într-o minută.
- Prin HCSM nr. 753/30.06.2015 la art. 54 alin. 1 a fost introdusă lit. i) privind
încheierile de sesizare a CJUE, iar la art. 92 a fost modificat alin. 1 referitor la
scoaterea din incinta instanţelor a dosarelor, actelor şi lucrărilor.
La data de 17 decembrie 2015 CSM a adoptat Hotărârea nr. 1375 pentru
aprobarea Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti,
publicată în M.O. nr. 970/28.12.2015, prin această hotărâre fiind abrogată
HCSM nr. 387/2005., urmând ca începând cu anul 2016 instanţele să-şi
desfăşoare activitatea în raport de noile reglementări.
Adoptarea respectivelor modificări a sporit substanţial dificultăţile de personal
cu care se confruntă instanţa, însă prin efortul comun al întregului personal al
instanţei s-a reuşit implementarea instituţiilor introduse prin noile reglementări.
Toate aceste modificări legislative au reprezentat obiectul preocupărilor
întregului personal al instanţei pentru cunoaşterea şi aplicarea lor
corespunzătoare.
45 / 57
Capitolul III Independenţa şi răspunderea judecătorilor
III.1. Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi a personalului auxiliar
În anul 2015 la nivelul instanţei nu au fost aplicate sancţiuni disciplinare
judecătorilor, personalului auxiliar şi conex, respectiv personalului contractual, în
legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu.
Activitatea profesională a întregului personal al instanţei s-a desfăşurat în acord
cu legile şi regulamentele în vigoare, aspect stabilit şi prin Raportul Inspecţiei
Judiciare nr. 4631/IJ/2800/DIJ/2015 întocmit cu ocazia controlului ce a avut
loc în luna octombrie 2015, Raport aprobat de CSM - Secţia pentru Judecători
în şedinţa din 27 ianuarie 2016, Hotărâre nr. 138/29.01.2016: „Secţia pentru
judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat Raportul Inspecţiei
Judiciare nr. 4631/IJ/2800/DIJ/2015 având ca obiect verificarea modului de
îndeplinire de către judecătorii cu funcţii de conducere de la Curtea de Apel Piteşti
şi instanţele arondate, a atribuţiilor manageriale de planificare, organizare,
coordonare, control-reglare şi comunicare, precum şi respectarea obligaţiilor
prevăzute de legi şi regulamente, pentru a asigura buna funcţionare a instanţei şi
calitatea corespunzătoare a serviciului public însuşindu-şi răspunsul Inspecţiei
Judiciare la precizările şi obiecţiunile formulate la acest raport, în sensul respingerii
obiecţiunilor formulate de unele instanţe.”
III.2. Răspunderea penală a judecătorilor şi a personalului auxiliar
În anul 2015 niciunul dintre judecători şi niciun membru al personalului auxiliar
sau conex, nu au fost sancţionaţi pentru săvârşirea unor fapte de natură penală.
Activitatea instanţei s-a realizat în deplină concordanţă cu actele normative care
reglementează organizarea şi funcţionarea sa, Legea nr. 303/2004 privind
statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea nr. 304/2004 privind organizarea
judiciară, Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de
specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, HCM
nr. 387/2005 privind Regulamentul de ordine interioară al instanţelor
judecătoreşti (abrogată prin HCSM nr. 1375/17 decembrie 2015), Codul
46 / 57
deontologic la magistraţilor aprobat prin HCSM nr. 328/2005 şi Codul
deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi
al parchetelor de pe lângă acestea aprobat prin HCSM nr. 145/2005.
47 / 57
Capitolul IV Rolul instanţei în dezvoltarea spaţiului european,
şi cooperarea internaţională
Aderarea României la Uniunea Europeană a presupus asumarea a numeroase
angajamente politice între care sporirea eficienţei actului de justiţie, reducerea
duratei procedurilor şi asigurarea unui termen rezonabil de soluţionare a
cauzelor.
Cadrul legal intracomunitar îl constituie Tratatul de la Lisabona care doreşte să
realizeze şi să consolideze un spaţiu european comun în care persoanele să
circule libere şi să beneficieze de o protecţie juridică eficace.
Realizarea unui asemenea spaţiu va avea repercusiuni asupra unor aşteptări
legitime ale populaţiei cum sunt problemele legate de : imigraţie , combaterea
criminalităţii organizate sau actele de terorism.
Tratatul amintit dă posibilitatea instituţiilor europene să adopte măsuri care să
asigure recunoaşterea drept valabile şi aplicabile deciziile adoptate de sistemele
juridice ale celorlalte state membre; accesul efectiv la justiţie; dezvoltarea
metodelor alternative de soluţionare a litigiilor; formarea magistraţilor şi a
personalului din justiţie.
Cooperarea instanţelor judiciare presupune ca o decizie adoptată într-un stat
membru să poată fi aplicată şi în celelalte state membre (hotărâri de divorţ,
încredinţare copii).
Pentru garantarea unui înalt grad de protecţie cetăţeanului şi pentru a favoriza
cooperarea judiciară în domeniul criminalităţii se impune un efort conjugat al
tuturor statelor comunitare, acţiunea laolaltă dovedindu-se mult mai eficientă,
instituţia mandatului european de arestare fiind un instrument de maximă
importanţă în acest sens.
La nivelul instanţei, întregul corp la magistraţilor a acordat atenţie studierii,
aprofundării şi aplicării corecte a jurisprudenţei CEDO.
În cursul anului 2015 principalele surse de informare ale magistraţilor din cadrul
instanţei cu privire la jurisprudenţa CEDO le-au constituit site-ul Curţii de la
Stasbourg, CSM, Ministerului Justiţiei, informările periodice transmise de CSM,
articole din reviste de specialitate, Monitorul Oficial al României, culegerile de
jurisprudenţă CEDO.
48 / 57
În cursul anului 2015, judecătorul delegat la Biroul executări penale a emis un
număr de 7 mandate europene de arestare, din care 4 au fost executate şi 7
solicitări de dare în urmărire internaţională din care 4 au fost executate.
Totodată, în anul 2015 au mai fost executate: 2 mandate europene de arestare
emise în anul 2008; 2 mandate europene de arestare emise în anul 2009; 2
mandate europene de arestare emise în anul 2012; 1 mandat europene de
arestare emis în anul 2013;
De asemenea, în procesele penale şi civile aflate în curs de soluţionare s-a impus
aplicarea dispoziţiilor legale privind citarea şi comunicarea actelor procedurale
persoanelor aflate în străinătate şi privind comisia rogatorie internaţională.
49 / 57
Capitolul V Raporturile instanţei cu celelalte instituţii şi organisme,
precum şi cu societatea civilă
Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii
Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii s-au desfăşurat în coordonatele
stabilite de Legea nr. 317/2004, Legea nr. 303/2004 şi Legea nr. 304/2004,
acesta fiind perceput ca un garant al independenţei justiţiei.
Putem afirma că în anul 2015 raporturile cu CSM au fost foarte bune şi s-au
concretizat în participarea personalului instanţei, magistraţi şi grefieri, la cursuri
de perfecţionare, măsuri de îndrumare şi control al aplicării Regulamentului de
organizare şi funcţionare a instanţelor.
Între cele două instituţii raporturile s-au realizat în bune condiţii, informări
tematice legate de aspecte ale activităţii administrativ-judiciare desfăşurate la
instanţă, tribunalul răspunzând cu promptitudine relaţiilor solicitate de CSM
referitoare la diverse aspecte.
Se impune a fi subliniată operativitatea cu care Direcţia Organizare şi Resurse
Umane din cadrul CSM ne-a sprijinit în ocuparea unora dintre posturile operative
sau de conducere în anul 2015, precum şi suplimentarea schemei de personal,
permiţând activităţii instanţei să funcţioneze în cât mai bune condiţii.
Raporturile cu parchetul
Raporturile instanţei cu toate unităţile de parchetul s-au concretizat în participări
la soluţionarea cauzelor penale şi civile, în toate stadiile procesuale, nefiind
semnalate de către niciuna din părţi neajunsuri care să fi influenţat mersul
activităţii instanţei.
Relaţiile instituţionale au fost derulate în condiţii optime de colaborare in
realizarea actului de justiţie, fiind eliminate în mare parte obstacolele in fluxurile
de informaţii care ar putea afecta activitatea administrativ judiciara.
50 / 57
Raporturile cu barourile de avocaţi, colegiile consilierilor juridici şi cu experţii judiciari
Colaborarea cu avocaţii Baroului Argeş s-a desfăşurat corespunzător
programului de lucru al instanţei şi regulamentelor în vigoare.
Deşi au existat cazuri în care unii avocaţi au lipsit nejustificat sau au întârziat de
la procesele în care erau angajaţi, activitatea instanţei a continuat să se
desfăşoare.
Apreciem că menţinerea unei bune colaborări, în raporturi profesionale, cu
avocaţii este atât posibilă cât şi necesară.
În acest sens, conducerea Tribunalului Argeş a avut întâlniri cu toţi consilierii
Baroului Argeş la data de 18.11.2015, ocazie cu care au fost dezbătute probleme
şi găsite soluţii pentru o bună cooperare între cele două instituţii care deservesc
sistemul de justiţie.
În plus a fost încheiat şi un protocol de colaborare între Tribunalul Argeş şi
Baroul Argeş în ceea ce priveşte desfăşurarea în bune condiţii a activităţii de
acordare a asistenţei juridice din oficiu, protocol încheiat la data de 03.11.2015.
În privinţa conlucrării cu experţii judiciari, au fost semnalate unele întârzieri
în efectuarea lucrărilor dispuse de instanţă datorate lipsei sau insuficienţei
acestora.
A fost regândit astfel modul de lucru cu experţii judiciari în sensul sporirii
operativităţii întocmirii lucrărilor încredinţate iar pe de alta parte, de efectuare la
timp a plăţii onorariilor acestora.
Dincolo de numărul redus al unor categorii de experţi, întârzierea în efectuarea
expertizelor s-a mai datorat şi părţilor.
Rezerve în această direcţie rămân şi la îndemâna magistraţilor care procedând
mai energic în raporturile cu experţii pot depăşi în mare parte neajunsul
întârzierii efectuării expertizei, punând totuşi pe un plan secund măsurile
sancţionatorii.
Informatizarea biroului de expertize de pe lângă tribunal a contribuit şi el la
îmbunătăţirea raporturilor cu această categorie de specialişti, având posibilitatea
operării mult mai rapide în raporturile cu aceştia.
În sensul celor arătate mai sus, la finele anului 2015 conducerea instanţei a
demarat un plan de măsuri care prevedea întâlniri între reprezentantul Biroului
local de expertize din cadrul Tribunalului Argeş, reprezentanţi ai experţilor şi
fiecare instanţă în parte pentru a identifica atât problemele întâmpinate de
51 / 57
experţi în desfăşurarea activităţii cât şi cele întâmpinate de magistraţi în
activitatea de soluţionare a cauzelor în care s-a dispuse efectuarea unor expertize
judiciare.
Raporturile cu publicul şi cu mijloacele de comunicare în masă, în vederea garantării transparenţei activităţii judiciare
Asigurarea transparenţei activităţii judiciare, în raport cu publicul şi cu mijloacele
de comunicare în masă, a fost asigurată prin următoarele modalităţi:
punerea la dispoziţia reprezentanţilor mass-media locale, în
urma solicitărilor primite de la aceştia, a unor informaţii cu privire la anumite
dosare, în vederea realizării unei informări corecte a opiniei publice;
transmiterea unui număr de 2 precizări către mijloacele de
comunicare în masă pe plan local, în raport de informaţiile cuprinse în articole,
pentru a facilita o corectă informare a opiniei publice;
afişarea la sediul instanţei, a unei informări privind
posibilitatea cetăţenilor de consultare informaţiilor de interes public care,
conform art. 5 din legea nr. 544/2001, se comunică din oficiu (cuprinse în
Buletinul informativ ce poate fi studiat atât la sediul instanţei, cât şi pe portalul
instanţelor), precum şi alte informaţii privitoare la anumite drepturi de care se
bucură cetăţenii şi la informaţiile pe care aceştia le pot solicita instanţei;
afişarea la sediul instanţei şi pe portalul instanţelor
(http://portal.just.ro), în vederea consultării de către cetăţeni, a disp. prevăzute
de Cap 4 „Drepturile persoanei vizate în contextul prelucrării datelor cu caracter
personal ” din Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la
prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date: art. 12
– informarea persoanei vizate; art. 13 – dreptul de acces la date; art. 14 – dreptul
de intervenţie asupra datelor; art. 15 – dreptul de opoziţie; art. 18 – dreptul de a
se adresa justiţiei;
afişarea pe portalul instanţelor a broşurilor elaborate de CSM
în vederea asigurării unei bune transparenţe în realizarea actului de justiţie şi o
corectă înţelegere a specificului activităţii instanţei de judecată;
52 / 57
organizarea manifestării de tipul „uşilor deschise”, ocazie cu
care a fost sărbătorită „Ziua Europeană a Justiţie Civile”;
distribuirea către cetăţeni şi afişarea pe portalul instanţelor a
broşurilor elaborate de CSM în vederea asigurării unei bune transparenţe în
realizarea actului de justiţie şi o corectă înţelegere a specificului activităţii
instanţei de judecată;
afişarea pe pagina de internet a instanţei a informaţiilor de
interes public care, conform art. 5 din legea nr. 544/2001, se comunică din oficiu,
precum şi pe portalul instanţelor de judecată la adresa: http://portal.just.ro,
pus la dispoziţia instanţelor de către Ministerul Justiţiei.
afişarea pe portalul instanţei, la adresa http://portal.just.ro -
Tribunalul Argeş, secţiunea - Informaţii de interes public – a noutăţilor privind
legislaţia penală spre a fi consultate de cei interesaţi;
În cursul anul 2015 raporturile instanţei cu mass-media s-au desfăşurat în
limite normale, în mod deosebit acestea s-au derulat cu presa scrisă locală.
În desfăşurarea lor, raporturile au vizat în principal colaborarea cu Biroul de
Informare şi Relaţii Publice al instanţei dar şi prezentarea de date culese
nemijlocit de ziarişti aflaţi în spaţiile de desfăşurare a activităţii judiciare.
În anul 2015, Biroul de Informare şi Relaţii Publice al Tribunalului Argeş a
soluţionat un număr de 48 solicitări de informaţii de interes public.
Dintre aceste solicitări, 42 au fost primite din partea unor persoane juridice şi
au vizat: eliberare încheieri de şedinţă – propuneri arestare preventivă; solicitări
privind studierea unor dosare; date statistice cu privire la dosarele
instanţei;studierea unor dosare, comunicare practică privind aplicarea Ghidului
privind relaţia sistemului judiciar din România cu mass-media şi a problemelor
întâmpinate în aplicarea acestuia, comunicarea unor date statistice privind
recuperarea prejudiciilor în anii 2013-2014, traficul de persoane 2014-2015,
ocuparea şi angajarea în muncă a persoanelor cu dizabilităţi în instanţă, precum
şi accesibilizarea spaţiului public, iar 6 de la persoane fizice şi au vizat:
comunicare informaţii referitoare la dosare; comunicare date statistice; studiere
hotărâri judecătoreşti – ca practică judiciară; copii xerox din dosare;
Menţionăm că din cele 48 de solicitări, 32 au fost soluţionate în mod favorabil,
16 au fost respinse (13 – informaţii exceptate, 2 – informaţii inexistente, 1 -
trimisă la altă instanţă), respectându-se termenul prevăzut de lege.
O parte a nemulţumiţilor de activitatea judiciară a instanţei a apelat la serviciul
presei scrise pentru a evidenţia modul în care unii magistraţi înţeleg să-şi
53 / 57
exercite atribuţiunile şi să soluţioneze dosarele însă nu am putut avea de fiecare
dată certitudine în privinţa surselor de documentare.
Considerăm că raporturile instanţei cu presa trebuie să fie responsabile şi oneste.
La fel de adevărat este şi faptul că tratarea cu aroganţă şi dispreţ a presei, mai
mult sau mai puţin calificate, nu poate aduce rezultate pozitive în cadrul acestui
gen de raporturi.
Va trebui să oferim direct presei prilejul de a prezenta obiectiv o activitate
judiciară corectă, bine desfăşurată.
Va trebui să oferim presei, in condiţiile stricte ale legii, posibilitatea de a reflecta
numai realitatea despre activitatea judiciara a instanţei, precum şi despre
personalul acesteia, eliminând scurgerile de informaţii prin intermediul unor
canale neabilitate.
Raporturile cu justiţiabilii
Raporturile personalului instanţei cu justiţiabilii se desfăşoară corespunzător
procedurilor şi regulamentelor instanţei.
Pentru publicul cu un nivel mai ridicat de cunoaştere dar nu numai, au fost
amplasate în holul instanţei două sisteme informatice performante
(infochioşcuri) pentru accesarea informaţiilor ECRIS 4.0.
De asemenea, am dimensionat corespunzător spaţiul de afişaj din zona de acces a
sălilor de judecată, precum şi în incinta arhivei-public.
Informarea cetăţenilor interesaţi de aspectele privind organizarea instanţelor,
programul de lucru şi orice alte date specifice, s-a realizat prin afişarea la sediul
instanţei, prin publicarea pe site-ul şi portalul instanţei.
În privinţa petiţiilor primite de la cetăţeni (justiţiabili) în anul 2015, acestea au
fost în număr de 213, din care un nr. de 122 au fost date spre soluţionare
consilierului pentru informaţii publice, 91 grefierei şefe a secţiei civile, grefieră ce
face parte din cadrul Biroului de informare, petiţii cărora li s-a dat curs în
totalitate, formulându-se răspunsuri în funcţie de cele solicitate, într-un termen
rezonabil, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.
Raporturile propriu zise ale justiţiabililor cu instanţa s-au desfăşurat în limitele
impuse de disp. legale cuprinse în HCSM nr. 387/2005 pentru aprobarea R.O.I.,
Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public şi OUG
nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor.
Toate solicitările (petiţii, memorii, sesizării) au fost soluţionate în termenele
legale.
54 / 57
Raporturile cu societatea civilă
În anul 2015 activitatea tribunalului a fost analizată de organismele societăţii
civile însă într-o foarte mică măsură ne-au fost solicitate unele date statistice
referitoare la aceasta. În acest context putem aprecia că raporturile între instituţii
s-au desfăşurat corespunzător, meritul în acest sens revenindu-i Biroului de
Informare şi Relaţii Publice al tribunalului. Şi pe viitor manifestăm deschidere şi
transparenţă totală în raport cu oricare dintre organismele societăţii civile.
Dorim ca prin intermediul societăţii civile să putem prezenta în chip realist
activitatea judiciară a instanţei, contribuind astfel la îmbunătăţirea imaginii
justiţiei în rândul populaţiei.
55 / 57
Capitolul VI Concluzii
În general, în anul 2015 personalul instanţei şi-a desfăşurat activitatea într-un
climat de linişte, armonie şi înţelegere, dând dovadă de solidaritate în depăşirea
unor disfuncţii ivite în asigurarea cu personal a tuturor posturilor alocate.
Cu toate acestea, exemplificăm câteva vulnerabilităţi cu care instanţa se confruntă
şi care afectează performanţa magistratului şi eficienţa actului de justiţie, şi
anume:
A. durata mare a procedurilor judiciare reprezintă o deficienţă constantă şi
importantă a sistemului judiciar naţional, sens in care se impune sancţionarea mai
fermă a abuzurilor de drept; reducerea numărului cauzelor mai vechi aflate pe rol;
monitorizarea compartimentelor sau sectoarelor de activitate unde se constată
întâmpinarea unor dificultăţi în exercitarea corespunzătoare a atribuţiilor de
serviciu, identificarea şi aplicarea măsurilor ce se impun pentru înlăturarea
acestora.
Tergiversarea soluţionării cauzelor s-a datorat unor cauze obiective:
- depunerea la dosarul cauzei, de către experţi, de lucrări de specialitate cu
concluzii neconcludente, care nu răspund obiectivelor stabilite de instanţă,
impunându-se refacerea acestora de către alţi experţi;
- lipsa de fermitate, uneori, a magistraţilor, manifestată prin neaplicarea
amenzilor judiciare sau a celorlalte sancţiuni puse de lege al îndemâna acestora,
faţă de persoanele (experţi martori, avocaţi, interpreţi, etc.) care cu rea-credinţă
sau fără motive justificate, prin comportamentul lor, determină tergiversarea
soluţionării cauzelor.
Cauzele care au o vechime mai mare de un 1,5 ani pe rolul instanţei au fost
permanent monitorizate întrucât este de necontestat că nu întotdeauna o
hotărâre pronunţată după un timp îndelungat este şi o hotărâre dreaptă. Nu
prelungirea procedurilor judiciare asigură calitatea actului de justiţie, ci modul în
care judecătorul asigură aplicarea normelor procedurale în speţă.
B. aplicarea în mod neunitar a legislaţiei în vigoare, reprezentând una din
principalele deficienţe cu care se confruntă sistemul judiciar român, practica
neunitară numărându-se printre elementele ce determină cele mai multe
nemulţumiri ale justiţiabililor şi una din problemele majore ale sistemului nostru
judiciar;
56 / 57
Acest fapt se datorează, in principal, fluctuaţiei legislative şi necorelării normelor
juridice ceea ce impune instanţei supreme să clarifice problemele de drept
controversate prin intermediul deciziilor pronunţate în recursurile în interesul
legii.
Ca remediu, asigurarea finalităţii procesului de reformă depinde în mod esenţial
de realizarea unui cadru legislativ coerent, în sensul corelării tuturor actelor
normative adoptate sau modificate, precum şi a eliminării neconcordanţelor
paralelismelor în elaborarea acestora.
Este necesar ca programul informatic ECRIS să funcţioneze în parametrii noului
Cod de procedură civilă şi penală, urmând a fi găsite modalităţi tehnice de
introducere a programului optim de muncă pentru a nu se crea disfuncţionalităţi
într-un sistem judiciar care se confruntă oricum cu dificultăţi reprezentate de
spaţii insuficiente, resurse umane într-un număr necorespunzător, infrastructură
IT uzată moral, toate subsumate unei subfinanţări generale a sistemului judiciar.
De asemenea, pentru eliminarea practicii judiciare neunitare vom avea în vedere
raportarea constantă la dispoziţiile art. 514 NCPC pentru eliminarea diferenţelor
jurisprudenţiale acolo unde se constată că probleme de drept au fost soluţionate
diferit de instanţele judecătoreşti.
O atenţie deosebită trebuie acordată şi pregătirii personalului auxiliar care
asigură un sprijin important activităţii magistraţilor, în perspectiva îmbunătăţirii
calităţii actului de justiţie, dar şi a preluării sarcinilor administrative de la
judecători.
În cadrul activităţii de formare continuă a personalului auxiliar trebuie pus un
accent deosebit pe învăţământul profesional, temele dezbătute urmând a fi
stabilite la propunerea acestuia şi a judecătorului delegat.
Totodată, trebuie încurajată participarea la seminariile şi cursurile de pregătire
organizate de Şcoala Naţională de Grefieri în colaborare cu Consiliul Superior al
Magistraturii, care aprobă programul anual. Se impune creşterea rolului şi
numărului grefierilor cu atribuţii jurisdicţionale în vederea unei mai bune
funcţionări administrative ale instanţelor.
Din perspectiva implementării noilor indicatori de performanta stabiliţi de CSM, se
impune acordarea unei atenţii deosebite în reflectarea corecta a activităţii şi în
sistemul informatic. Volumul de activitate căruia trebuie să îi facem faţă şi
importanţa luării unor decizii prompte impun multiple situaţii pentru rezolvarea
cărora este obligatorie utilizarea mecanismelor electronice, informatice, de
extragere şi procesare a datelor. In acest sens, se impune o mai strânsă colaborare
între echipa de management a instanţei, biroul de statistică şi birou informatică,
pentru o mai buna conformare la restricţiile de operare în sistemul informatic în
scopul evidenţierii cât mai exacte a eforturilor depuse în actul de justiţie.
57 / 57
De responsabilitatea cu care va acţiona, de competenţa pe care o va dovedi cât şi
de modul în care va şti să armonizeze interesele fireşti ale tuturor salariaţilor, vor
depinde realizările noastre viitoare.
Nu în ultimul rând trebuie apreciate eforturile întregului personal pentru
cunoaşterea, interpretarea, aplicarea corectă şi unitară a noilor dispoziţii legale în
toate materiile ţinând seama că în anul 2011 a intrat în vigoare noul cod civil,
urmat de noul cod de procedura civila în anul 2013, iar în anul 2014 noul cod
penal şi de procedură penală şi a unor acte normative conexe, toate acestea
necesitând un studiu permanent şi aprofundat pentru a face faţă noilor cerinţe
juridice, în condiţiile în care acestea u suferit modificări de substanţă în cursul
anului 2015.
Rezultatele obţinute reprezintă meritul întregului personal, care prin îndeplinirea
corespunzătoare a atribuţiilor de serviciu şi prin menţinerea unui climat de lucru
favorabil a îndeplinit obiectivele instanţei.
PREŞEDINTE, judecător, Valerica Vîrtopeanu