Post on 04-Feb-2018
transcript
Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton, 2006-2007_Curs 1 2/24/2007
1
11
ZIDĂRIA
Tehnica zid ăriei se caracterizeaz ă prin dispunerea ordonat ă
(‘apareiaj’) a unor elemente de dimensiuni mai mult sau mai pu Ńin
mici şi în general uniforme astfel încât s ă formeze o alc ătuire
constructiv ă CONTINUĂ, aptă să func Ńioneze ca structur ă de
rezisten Ńă, oferind totodat ă răspuns şi altor exigen Ńe, cum ar fi cele
de închidere şi compartimentare a spa Ńiilor.
22
ZIDĂRIA
Tehnica zid ăriei e simpl ă: presupune juxtapunerea şi suprapunerea
elementelor, dar cere o anumit ă abilitate, a şa încât apareiajul s ă
rezulte ordonat şi omogen, garantând astfel rezisten Ńa şi
stabilitatea în timp.
Suprapunându-se, elementele zidite formeaz ă un perete stabil la
compresiunea exercitat ă de însăşi greutatea elementelor care îl
compun; peretele este capabil a se sus Ńine pe sine (perete
autoportant) şi a suporta înc ărcări din structurile orizontale (perete
portant) în m ăsura în care rosturile dintre elemente sunt astfel
dispuse încât s ă nu se formeze plane de lunecare şi separare
(rosturi decalate).
NU!NU!NU!NU!DA!DA!DA!DA!
33
ZIDĂRIA: probleme specifice
� Alegerea MATERIALULUI DE BAZĂ (elementele “legate”):
− PIETRE NATURALE
− PIETRE ARTIFICIALE – de la cărămizile tradiŃionale, la blocurile moderne din material ceramic sau beton
� ASOCIEREA elementelor de bază ale zidăriei
� Realizarea STRUCTURILOR ORIZONTALE de acoperire a s paŃiilor
� Realizarea GOLURILOR de u şi şi ferestre
� Preluarea AC łIUNILOR ORIZONTALE – în plus fa Ńă de cele din încărcări gravita Ńionale – în zone seismice
� Necesitatea de a îndeplini şi ALTE FUNCłII decât cea portant ă –cum ar fi protec Ńia contra factorilor climatici, dar şi cerin Ńe estetice
44
ZIDĂRIA: probleme specifice
In rezolvarea acestor probleme, principala dificult ate a reprezentat-o
SLABA REZISTEN łĂ LA ÎNTINDERE A ZIDĂRIILOR – ceea ce, pe de
o parte, a impus limite în ceea ce prive şte înălŃimea, deschiderile,
dimensiunile golurilor şi, pe de alt ă parte, a determinat în timp solu Ńii
constructive particulare, folosind mijloacele tehnic e disponibile în
diverse epoci istorice.
55
ZIDĂRIA: probleme specifice
In ceea ce prive şte delimitarea spa Ńiului, au existat înc ă de la
începuturile construc Ńiilor din zid ărie dou ă variante:
A) In prima variant ă, volumul arhitectural se na şte din acumularea
de pietre sau c ărămizi; spa Ńiul interior gol este uneori ob Ńinut prin
săpătur ă, alteori acoperit cu un acoperi ş din pietre de mari
dimensiuni sau blocuri în consol ă, capabil s ă reziste la greutatea
maselor purtate.
B) In cea de-a doua variant ă, spa Ńiul interior este delimitat de
zidăriile verticale care sus Ńin o structur ă orizontal ă - ini Ńial din
lespezi de piatr ă sau alte materiale tradi Ńionale (lemn, trestie + lut),
ulterior din materiale moderne (beton armat ş.a.)
CONSTRUCłII “NEDIFERENłIATE”Construc Ńia e un tot unitar: nu se eviden Ńiază elemente cu func Ńii diverse.
Construc Ńia prin “acumulare”. Spa Ńiul este “scobit” în interiorul masei de zid ărie.
ZIDĂRIA: forme ale spa Ńiului şi forme ale construc Ńiei
Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton, 2006-2007_Curs 1 2/24/2007
2
CONSTRUCłII “NEDIFERENłIATE”Zidul d ă form ă spa Ńiului pe care îl delimiteaz ă.
SpaŃiului interior este amplificat prin crearea de pseu do-cupole.
ZIDĂRIA: forme ale spa Ńiului şi forme ale construc Ńiei
Pseudocupol ă – “nuraghe” – construc Ńii antice de tip ‘tolos’ (sec. XV-XIV a.C) Nuraghe Is Paras, Isili-Nu, Sardinia, Italia
CONSTRUCłII “NEDIFERENłIATE”
“Trulli” – arhitectur ă vernacular ă, Puglia, Sudul Italiei
ZIDĂRIA: forme ale spa Ńiului şi forme ale construc Ńiei
CONSTRUCłII “NEDIFERENłIATE”
“Crotti” – arhitectură vernaculară, Bruscio, ElveŃia
ZIDĂRIA: forme ale spa Ńiului şi forme ale construc Ńiei
FUNCłII DIFERENłIATE ALE ELEMENTELOR CONSTRUCTIVE
BOLTA: element constructiv de acoperire rezemat pe PEREłI VERTICALI PORTANłI
Arhitec Ńii epocii romane
republicane târzii au avut meritul
“de a fi îndr ăznit s ă elibereze
bolta, care nu era decât un gol într-
o masă, pentru a face din ea un
volum liber în spa Ńiu” (J. P. Adam)
ZIDĂRIA: forme ale spa Ńiului şi forme ale construc Ńiei
FUNCłII DIFERENłIATE ALE ELEMENTELOR CONSTRUCTIVE
BOLTĂ + PEREłI VERTICALI PORTANłI
ZIDĂRIA: forme ale spa Ńiului şi forme ale construc Ńiei
FUNCłII DIFERENłIATE ALE ELEMENTELOR CONSTRUCTIVE
PEREłI PORTANłI DIN ZIDĂRIE + STRUCTURI ORIZONTALE DIN ALTE MATERIALE
Pe pere Ńii verticali reazem ă elemente solicitate la încovoiere, realizate din m ateriale rezistente la întindere
Deir el-Medina, Egipt, 1567-1085 î.H
SecŃiune printr-o cas ă tipic ă de muncitori la necropola de la Teba. Pere Ńii din cărămidă de argil ă nearsă sus Ńin un plan şeu din lemn, trestie şi pământ
ZIDĂRIA: forme ale spa Ńiului şi forme ale construc Ńiei
Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton, 2006-2007_Curs 1 2/24/2007
3
FUNCłII DIFERENłIATE ALE ELEMENTELOR CONSTRUCTIVE
ZIDĂRIA: forme ale spa Ńiului şi forme ale construc Ńiei
FUNCłII DIFERENłIATE ALE ELEMENTELOR CONSTRUCTIVE
SpaŃiul este generat de modalitatea de asociere dintre ELEMENTE VERTICALE şi ORIZONTALE, colaborarea lor structural ă şi constructiv ă, condi Ńionările lor reciproce.
Apare problema NODULUI constructiv şi abilitatea rezolv ărilor de detaliu
ZIDĂRIA: forme ale spa Ńiului şi forme ale construc Ńiei
permanen Ńă, continuitate, inova Ńie...1616
ZIDĂRIA: permanen Ńă, continuitate, inova Ńie
Arhitectura din zid ărie - fie ea manifestare spontană a unui
meşteşug transmis de-a lungul secolelor sau rezultatul un ei
“reinterpret ări” moderne, ştiin Ńifice, a acestei tehnici - include
elemente de continuitate milenar ă pe care inova Ńia în materie de
produse şi evolu Ńia cuno ştin Ńelor nu le anuleaz ă.
1717
ZIDĂRIA: permanen Ńă, continuitate, inova Ńie
“Cutia” format ă de ziduri este totodat ă ÎNCHIDERE şi STRUCTURĂ.
Construc Ńia este organizat ă din celule, conform unui criteriu ordonator al spa Ńiului puternic legat de ordinea structural ă, de dimensiunile limitate ale elementelor ce formeaz ă structura orizontal ă şi de slaba rezisten Ńă la întindere a pere Ńilor.
Stabilitatea la solicit ări - verticale, orizontale, înclinate - impune organiz ări spa Ńiale pe cât posibil simetrice şi care s ă ofere trasee continui pentru transportul înc ărcărilor c ătre terenul de fundare.
Simetria şi controlul raportului plin–gol influen Ńează organizarea spa Ńială a clădirilor din zid ărie, constituind un principiu ordonator al proiectului ce deriv ă din însu şi respectul tehnicii constructive.
1818
ZIDĂRIA: permanen Ńă, continuitate, inova Ńie
Ceea ce nu înseamn ă că tradi Ńia construc Ńiilor din zid ărie portant ă nu a fost capabil ă să “interpreteze” aceste limite, g ăsind deseori solu Ńii specifice care exprim ă capacitatea de INOVARE.
Concep Ńia construc Ńilor din zid ărie a introdus pe parcursul secolelor elemente de continu ă inovare, tinzând s ă “deschid ă” cutia zidit ă, să lase lumina s ă intre în volumele delimitate de pere Ńi, să amplifice distan Ńele între reazeme, s ă creasc ă înălŃimea pere Ńilor.
Prin experimentarea unor apareiaje diverse, a unor geometrii adecvate şi elemente constructive deta şate (peretele, arcul, stâlpul) distribu Ńia încărcărilor a fost organizat ă conform unor criterii de mai mare eficien Ńă structural ă: de la arhitectura catedralelor gotice, la forma ondulat ă a zidăriilor baroce, la volumele complexe ale lui Gaudi şi configura Ńiile spa Ńiale deschise ale vilelor lui F. L. Wright
Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton, 2006-2007_Curs 1 2/24/2007
4
ZIDĂRIA: permanen Ńă, continuitate, inova Ńie ZIDĂRIA: permanen Ńă, continuitate, inova Ńie
ZIDĂRIA: permanen Ńă, continuitate, inova Ńie
2222
FUNCłIA STRUCTURALĂ A ZIDĂRIEI
Slaba rezisten Ńă la întindere a zid ăriei impune ca solicit ările induse
de greutatea proprie şi încărcările exterioare s ă se distribuie în
interiorul apareiajului zid ăriei în a şa fel încât s ă implice volumul
maxim de material, f ără să genereze eforturi de întindere.
Proiectarea unei construc Ńii din zid ărie (şi a oric ărui element
constructiv din zid ărie) presupune în Ńelegerea acestui
comportament - astfel încât fiecare element s ă fie capabil s ă-şi
îndeplineasc ă rolul f ără a se avaria, iar ansamblul elementelor s ă
poat ă garanta stabilitatea construc Ńiei.
2323
FUNCłIA STRUCTURALĂ A ZIDĂRIEI
Continuitatea zid ăriei (asigurat ă prin apareiaj) face ca fiecare rând (asiză) să descarce pe cel de dedesupt. Aceast ă continuitate poate fi întrerupt ă de prezen Ńa unor goluri (u şi, ferestre). In astfel de cazuri, zidăria se comport ă ca o plac ă şi deviaz ă eforturile interioare din dreptul golului dup ă trasee care le conduc c ătre şpale Ńi, acolo unde materialul ofer ă rezisten Ńă corespunz ătoare.
Continuitatea zid ăriei
Traseul de desc ărcare c ătre şpale Ńi valorific ă rela Ńia dintre centrele de greutate ale elementelor apareiajului, distribu Ńia eforturilor f ăcându-se dup ă un fals arc ob Ńinut prin console succesive între elemente. Deasupra golului descarc ă doar o por Ńiune redus ă de zidărie, ce trebuie suportat ă de un element adecvat: arhitrava.
2424
FUNCłIA STRUCTURALĂ A ZIDĂRIEI
Acest fenomen de ‘adaptare’ a apareiajului zid ăriei se manifest ă şi în cazul unor ced ări la baza zidului.
Continuitatea zid ăriei
Masa zidăriei nu este deci permanent şi în totalitate implicat ă în func Ńia structural ă: construc Ńia zidăriei nu coincide cu alc ătuirea rezistent ă a clădirii.
Acest fenomen apare evident atunci când în pere Ńi se manifest ă fracturi; ele apar acolo unde materialul ce constituie structura portant ă se separ ă de cel inactiv.
Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton, 2006-2007_Curs 1 2/24/2007
5
2525
FUNCłIA STRUCTURALĂ A ZIDĂRIEI
Schema structural ă a unei construc Ńii din zidărie se bazeaz ă pe conlucrarea elementelor componente atunci când concepe ansamblul ca un SISTEM TRIDIMENSIONAL ÎNCHIS (“cutia” din pere Ńi). Acesta se bazeaz ă pe zidării Ńesute între ele la col Ńuri şi plan şee legate rigid de pere Ńi (a)
Func Ńionarea cl ădirii din zid ărie
La turnuri, unde lipse şte contribu Ńia planşeelor, rigiditatea este ob Ńinut ă prin grosimea mare a zid ăriilor perimetrale (b)
a
b
2626
FUNCłIA STRUCTURALĂ A ZIDĂRIEI
Numai prin schema tridimensional ă se explic ă func Ńionarea structurii catedralelor gotice, unde colaborarea între elementele structurale a permis s ă fie împins ă la extrem zvelte Ńea coloanelor şi stâlpilor, amploarea deschiderilor, discontinuit ăŃile în planul pere Ńilor, în condi Ńii de stabilitate a ansamblului.
Func Ńionarea cl ădirii din zid ărie
Func Ńionarea tridimensional ă permite atingerea unor în ălŃimi alezidurilor ce nu ar fi posibile pentru pere Ńi izola Ńi.
2727
FUNCłIA STRUCTURALĂ A ZIDĂRIEI
Tehnica de realizare a zid ăriei este lizibil ă pe paramentul peretelui ca
textur ă; ea exprim ă vizibil “trama” dup ă care este ordonat decalajul
rosturilor, regularitatea paturilor de mortar, Ńeserile la intersec Ńii,
ranfors ările de la capetele libere şi goluri.
Decalajul rosturilor trebuie s ă aibă în vedere toate posibilele planuri
verticale de lunecare, în direc Ńie longitudinal ă şi transversal ă a
zidăriei, respectiv planurile paralele cu fe Ńele zidului şi în sec Ńiunile
transversale. In plus, continuitatea peretelui este asigurat ă de
sistemele de conexiune din rosturi ce se pot baza p e frecarea între
elemente, pe ancoraje mecanice, pe aderen Ńa mortarului.
RaŃiunea structural ă a apareiajului
2828
FUNCłIA STRUCTURALĂ A ZIDĂRIEI
RaŃiunea structural ă a apareiajului
Distribu Ńia încărcărilor într-un perete cu rosturi verticale decalate.Incărcările se repartizeaz ă în toat ă masa peretelui. APAREIAJ PORTANT
Distribu Ńia încărcărilor într-un perete cu rosturi verticale continui.Incărcarea este concentrat ă pe o singur ă ‘coloan ă’.APAREIAJ NEPORTANT
2929
ZIDĂRIA: probleme specifice
Mortarul: Amestec de liant (var aerian, var hidraul ic, ciment, ipsos, etc) + agregate (nisip, praf de c ărămid ă, praf de piatr ă, etc) + apă
Ca “material de leg ătur ă” în zid ării, MORTARUL ASIGUR Ă:
- conlucrarea elementelor legate prin aderen Ńă
- transmiterea şi repartizarea solicit ărilor c ătre elementele legate
Rolul mortarului
3030
FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI
In diverse regiuni ale Europei, ca şi în clima cald ă şi uscat ă a
Asiei, pân ă la sfâr şitul sec. XIX zid ăria a constituit PRINCIPALUL
ELEMENT DE CONTROL ŞI REGLARE A MICRO-CLIMATULUI
INTERIOR al cl ădirilor. Ca expresie a unor culturi constructive
locale, s-au n ăscut diverse rezolv ări ale închiderilor, capabile s ă
“medieze” raportul cu clima natural ă.
La sfâr şitul sec. XIX şi începutul sec. XX, în Ńările industrializate,
progresiva “dematerializare” a închiderilor odat ă cu extinderea
sistemelor cu schelet, a fost înso Ńită de introducerea instala Ńiilor
de încălzire şi climatizare care au f ăcut posibil ă o mai mare
autonomie a confortului interior în raport cu clima şi
performan Ńele închiderilor.
Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton, 2006-2007_Curs 1 2/24/2007
6
3131
FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI
Comportamentul “conservativ” al cl ădirilor din zid ărie
a) Efectul de “volan termic” zi-noapte în perioada de IARN Ă
b) Efectul de “volan termic” zi-noapte în perioada de VAR Ă
Zidăria tradi Ńional ă masiv ă permite controlul micro-climatului interior în rela Ńia cu clima exterioar ă îndeosebi prin capacitatea sa de a acumula c ăldur ă.
3232
FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI
Comportamentul “conservativ” al cl ădirilor din zid ărie
In îndeplinirea func Ńiei de „volan termic” zid ăria poate fi ajutat ă de forme compacte ale cl ădirilor, ca şi de amplasarea adosat ă terenului, înt ărindu-i func Ńia conservativ ă, atât în ceea ce prive şte protec Ńia la cald (în regiuni cu clim ă torid ă), cât şi în ceea ce prive şte protec Ńia la frig (în regiuni montane).
Construc Ńiile tradi Ńionale din zid ărie au goluri mici încât s ă nu reduc ă masa închiderilor în raport cu volumul interior. A coperi şul prime şte conforma Ńii diverse în raport cu func Ńia care este mai important ă: cea de conservare a c ăldurii la interior în nop Ńile reci, sau cea de r ăcire în nop Ńile calde de var ă. Acoperi şele boltite activeaz ă în spa Ńiul interior circula Ńia aerului, prin forma lor şi dispunerea golurilor.
FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI
Comportamentul “conservativ” al cl ădirilor din zid ărie
La „trulli” (Puglia), pseudo-cupola din piatr ă are grosimi din ce în ce mai mici în sus; forma sa modific ă viteza şi presiunea vântului, care scad la vârful cupolei. Grosimea şi forma permit vara un efect de aspirare a aerului in terior care se ridic ă spre vârful mai
cald al cupolei şi este evacuat prin gol.
FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI
Comportamentul “conservativ” al cl ădirilor din zid ărie
FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI
Comportamentul “conservativ” al cl ădirilor din zid ărie
La construc Ńiile din piatr ă din zonele montane, acoperi şul - şi el din piatr ă - înclinat până aproape de pamânt, cu pantele orientate spre expun erile însorite, nu serve şte doar la îndep ărtarea rapid ă a apei de ploaie, ci şi la primirea radia Ńiilor soarelui în
pozi Ńie joas ă pe linia orizontului şi la limitarea pierderilor prin radia Ńie în nop Ńile reci.
FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI
Comportamentul “conservativ” al cl ădirilor din zid ărie
In regiunile cu clim ă blând ă, dar unde soarele estival este intens şi impune umbrirea fa Ńadelor cl ădirii, zid ăriile se “deschid” în logii şi portice care devin spa Ńii locuibile umbroase, dar şi protec Ńii solare pentru interior.
In climele calde, fa Ńadele expuse la soare r ămân complet blindate, în timp ce porticele sunt deschise spre cur Ńi interioare, unde soarele nu poate intra. Când cur Ńile sunt înalte, pe mai multe nivele, diferen Ńa de temperatur ă care se creeaz ă între zonele înalte şi nivelul terenului permite efecte naturale de activa re a ventil ării.
Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton, 2006-2007_Curs 1 2/24/2007
7
FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI
Comportamentul “conservativ” al cl ădirilor din zid ărie
Louis Kahn, Indian Institute of Management, Ahmedab ad, India, 1962 – 1974.
FaŃada cu portic şi logii adânci în dreptul dormitoarelor este gândit ă ca “filtru” de umbr ă între interior şi exterior.
FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI
Comportamentul “conservativ” al cl ădirilor din zid ărie
Casele tradi Ńionale din Baghdad au închideri din zid ărie dubl ă care capteaz ă vânturile dinspre NV, le r ăcesc şi le utilizeaz ă pentru ameliorarea climatului interior.
FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI
Comportamentul “conservativ” al cl ădirilor din zid ărie
Peretele care devine el însu şi „ecran” şi spa Ńiu „filtru” este un mod
foarte diferit de a concepe protec Ńia solar ă a unei cl ădiri, în raport
cu folosirea de storuri sau parasolare; eficien Ńa sa st ă în MASA
PERETELUI şi diferen Ńele de temperatur ă ce se creeaz ă între
exterior şi interior.
FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI
Comportamentul “conservativ” al cl ădirilor din zid ărie
In climele mai reci, peretele se deschide în supraf eŃe vitrate mari,
uneori sub form ă de bowindow, pentru a se bucura de lumina
natural ă. Pierderile de c ăldur ă sunt controlate prin crearea de
spa Ńii-tampon în dreptul ferestrelor şi folosirea de pere Ńi dubli din
materiale termoizolante: ceramic ă şi lemn. Comportamentul cl ădirii
se bazează pe capacitatea de izolare termic ă ob Ńinut ă prin
interpunerea unor spa Ńii de aer între pere Ńi dubli.
Ferestrele ample, dac ă sunt bine orientate, pot func Ńiona ca
dispozitive apte s ă capteze energia solar ă şi să valorifice
capacitatea de acumulare a pere Ńilor interiori în spa Ńiile locuibile,
încălzite astfel de radia Ńia solar ă.
FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI
Comportamentul “conservativ” al cl ădirilor din zid ărie
F. L. Wright, Jacobs House, the Solar Hemicycle, Mi ddleton, Wisconsin, 1944.
Casa utilizeaz ă aportul solar pasiv într-o clim ă rece continental ă captând razele joase ale soarelui de iarn ă prin ferestre şi acumulând c ăldura în peretele masiv din spate
FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI
Comportamentul “conservativ” al cl ădirilor din zid ărie
F. L. Wright, The Solar Hemicycle, Second Jacobs Hous e, Middleton, Wisconsin, 1944.
Casa utilizeaz ă aportul solar într-o clim ă rece continental ă captând razele joase ale soarelui de iarn ă prin ferestre şi acumulând c ăldura în peretele masiv din spate
Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton, 2006-2007_Curs 1 2/24/2007
8
4343
FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI
Comportamentul “conservativ” al cl ădirilor din zid ărie
Problema confortului ambiental a influen Ńat tehnica zid ăriei în ceea ce prive şte realizarea închiderilor, în raport cu condi Ńii specifice legate de zona geografic ă şi climatic ă, precum şi în raport cu condi Ńiile de expunere la soarele şi la vânturile amplasamentului.
De aici au derivat caracteristici regionale ce valo rific ă arhitectura din zid ărie şi care ast ăzi sunt privite ca r ăspunsuri “inteligente” în faŃa problemelor create de folosirea nediferen Ńiată a sistemelor de climatizare şi a materialelor izolante, pentru a promova în schi mb căutarea unor solu Ńii arhitectural-tehnologice “durabile”.
4444
FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI
Performan Ńele higrotermice
De la jum ătatea sec.XIX c ăutările privind un comportament mai bun sub aspectul confortului ambiental au implicat şi tehnologia materialelor pentru zid ării. Incep s ă fie produse şi utilizate cărămizile cu goluri.
Dar introducerea instala Ńiilor de înc ălzire a deplasat aten Ńia către performan Ńele acestora.
Criza energetic ă din 1973 a readus în discu Ńie problema func Ńiei termice a închiderilor, dar deja zid ăria portant ă nu mai era solu Ńia constructiv ă cea mai r ăspândit ă; ca atare aten Ńia s-a îndreaptat cu precădere către AMELIORAREA CAPACIT ĂłII DE IZOLARE TERMICĂ A PEREłILOR DE ÎNCHIDERE prin dezvoltarea de noi produse, mai performante, şi noi moduri de alc ătuire a pere Ńilor.
4545
FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI
Performan Ńele higrotermice
Ast ăzi, preocup ările privind REDUCEREA CONSUMURILOR ENERGETICE în utilizarea cl ădirilor se asociaz ă cu folosirea de TEHNOLOGII ECO-COMPATIBILE, care s ă nu polueze, s ă nu distrug ă, să nu iroseasc ă resursele.
Din aceast ă perspectiv ă, sunt din nou aduse în aten Ńie solu Ńiile „masive” şi „conservative” ale peretelui din zid ărie, folosind materiale cu impact ambiental redus şi consum energetic mic la producerea lor.
4646
VALOAREA SEMANTIC Ă A ZIDĂRIEI
Atâta timp cât apareiajul, greutatea şi grosimea zid ăriei au reprezentat adev ărul s ău tehnic-constructiv cu rol determinant pentru performan Ńele sale de rezisten Ńă şi stabilitate, de protec Ńie şi de durat ă, de aceste aspecte a fost legat ă calitatea concep Ńiei zidului şi sub aspectul valorii semantice şi al calit ăŃii estetice.
Evolu Ńia tehnicilor constructive şi a produselor a ac Ńionat îns ă în sensul u şurării zidului, reducerii dimensiunilor sale şi simplific ării apareiajelor. Preocup ările privind limitarea consumului de energie şi o mai bun ă izolare termic ă, au adăugat tendin Ńa de stratificare a pere Ńilor: diferen Ńierea paramentului “cortin ă", a termoizola Ńiilor şi a straturilor portante. In aceste condi Ńii, rezisten Ńa nu mai decurge din decalajul rosturilor, func Ńia termic ă nu mai const ă în masivitate, iar grosimea redus ă a peretelui nu mai permite utilizarea c ărămizilor în diverse moduri de dispunere.
4747
VALOAREA SEMANTIC Ă A ZIDĂRIEI
Dar fascina Ńia zidăriei aparente r ămâne, indiferent dac ă aceasta corespunde unui adev ăr tehnologic şi constructiv, sau doar îl simuleaz ă. Calit ăŃile texturii unei zid ării aparente nu rezult ă neapărat din masivitatea zidului; ele pot fi asumate de limbajul arhitectural ca transpunere a func Ńiunii rezistente originare a închiderii sau ca o compozi Ńie decorativ ă autonom ă.
De altfel, tradi Ńizia zid ăriei include şi pietre sau c ărămizi ceîmbrac ă nuclee din beton, tencuieli care imit ă piatra, c ărămizi care compun decora Ńii geometrice sau zoomorfe.