GRAM AUR = 239,0585 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,5075 RON EURO = 4,8713 RON DOLAR = 4,0532 RON

12 pagini

n GRIPA AVIARÃ / Controale la fermele avicolePAGINA 10

n Elevii solicitã încã o sãptãmânã de onlinePAGINA 10

n DOPAJ / Suspendare acceptatã unanimPAGINA 10

n BOGDAN CHIRIÞOIU,PREªEDINTELE CONSILIULUICONCURENÞEI: “Vrem sã þinempreþurile la RCA cât de jos sepoate”

PAGINA 9

5 lei Joi, 4 februarie 2021, nr. 24 (6804), anul XXXn Înstrãinarea activelor statului a trecut de

Guvern PAGINA 3

n PENTRU CÃ NU DERULEAZÃ OFERTÃ DEPRELUARE OBLIGATORIE / ASF aplicã amenzi totmai mari acþionarului majoritar al Societãþiide Construcþii Napoca

PAGINA 4

n OPINII / Mentalitatea „Robin Hood”nu are încã suport la BVB

PAGINA 12

n CRISTI TUDORESCU, CONSULTANTFINANCIAR: Investitorii de la noi – totmai interesaþi de companiile dintehnologie PAGINA 12

O HOARDÃ DE BARBARI DE PE REDDIT A SPERIAT DOMNIªOARELE DE PENSION DE PE WALL STREET

Revolta împotriva fondurilorde hedging, ultima speranþãa capitalismului?

Un grup de pe Reddit cu mi-lioane de membri, Wall-StreetBets, a fost subiectprincipal în presa interna-þionalã din ultimele douãsãptãmâni. Aceºti inve-stitori, care îºi spun sin-

guri “degeneraþi”, probabil pentru a sedetaºa de “nobilimea” financiarã, aucumpãrat masiv acþiunile unei companii

puþin cunoscute, Ga-meStop (GME), dupãce au observat o “ano-malie” care ar fi trebuitsã aibã implicaþii pena-le cel puþin din noiem-brie 2020.

Anomalia a fost re-prezentatã de o poziþie

scurtã cumulatã de circa 140% din ac-þiunile tranzacþionate ale GameStop,conform datelor de la S3 Partners pre-luate de Bloomberg.

Aceastã situaþie absurdã a duratmai bine de trei luni ºi a pornit de lapariul unor fonduri de hedging împo-triva GME, concretizat în vânzareashort nu doar a acþiunilor ci ºi a unorinstrumente derivate care au avut caactiv de bazã acþiunile companiei Ga-meStop.

Vânzarea short (în lipsã) presupuneîmprumutarea unor acþiuni, vânzarea lorimediatã ºi rãscumpãrarea ulterioarã laun preþ mult mai mic. Dacã “norocul”nu-i surâde investitorului ºi preþul acþiu-nilor creºte, atunci pierderile pot ajungela creºteri exponenþiale, în condiþiile încare titlurile trebuie rãscumpãrate lapreþuri mai mari pentru închidereapoziþiei.

Fenomenul este cunoscut sub numele“short squeeze” ºi are “darul” de a mãrisubstanþial presiunea de creºtere a preþu-lui unei acþiuni.

Cum s-a ajuns la o poziþie short de140% din acþiunile listate ale GameS-top? Prin “naked short selling” (vânzareashort nudã), care este “practica ilegalã avânzãrii scurte a unor acþiuni pentru carenu s-a dovedit existenþa efectivã”, con-form definiþiei din Investopedia, adicãacþiuni care nu au fost împrumutateînainte de a fi vândute.

Astfel a fost posibil ca o acþiune cu“valoarea” de circa 4 dolari în ianuarie2020 sã creascã pânã la 347 de dolari în27 ianuarie 2021, dupã atingerea unorcotaþii intraday de aproape 500 de dolari(vezi graficul).

(continuare în pagina 12)

MIHAI IONESCU, PREªEDINTELE ANEIR:

“Sã blochezi exportulînseamnã sã pui înpericol securitateaeconomiei”

În sectorul producþiei pentru export lu-creazã aproape un milion de persoane,a afirmat Mihai Ionescu, copreºedin-

tele Consiliului de Export ºi preºedinteleANEIR. El a precizat cã “a bloca expor-tul înseamnã a pune în pericol securitateaeconomiei”, iar ceea ce face actualul mi-nistru al Economiei, Claudiu Nãsui, poa-te fi catalogat în acest mod.

Preºedintele ANEIR a menþionat cãprogramul de export nu este o invenþieromâneascã.

(continuare în pagina 3)

VALERIU VELCIU, PREªEDINTELE APREL:

“Claudiu Nãsui trebuiesã plece acasã”

Preºedintele Asociaþiei ProfesionalePatronatul Român din IndustriaElectrotehnicã (APREL), ValeriuVelciu, s-a declarat total nemuþumit dedecizia ministrului Economiei, Antre-prenoriatului ºi Turismului de a blocaprogramul de promovare la export acompaniilor din þara noastrã. “Este o sfi-dare ce a spus domnul ministru, o in-conºtienþã totalã. Nu o sã permit nicioda-tã unuia, care a apãrut din neant, sã necritice în acest mod. Noi nu ne-am legatde cazul Motorola în care este implicatãfamilia domniei sale. Din punctul nostrude vedere, Claudiu Nãsui trebuie sã pleceacasã ºi sã vinã un ministru care respectãmunca”, a afirmat Valeriu Velciu.

(continuare în pagina 3)

ªTEFAN RADU OPREA, FOST MINISTRUAL MEDIULUI DE AFACERI:

“Claudiu Nãsui nu aretimp pentru exportatori“

Dezechilibrul balanþei comercialeeste uriaº: importãm cu mult maimult decât exportãm; în 2020 ace-

sta a crescut cu peste 1 miliard de euro, ascris, pe pagina sa de Facebook, ªtefanRadu Oprea, fost ministru pentru Mediulde Afaceri, Comerþ ºi Antreprenoriat.

Acesta a precizat: “Cum poate fi redusdeficitul comercial? Susþinând exporta-torii ºi consumând produse româneºtipentru a importa mai puþin. Din pãcate,exportatorii români, IMM-urile din do-menii variate de la produse alimentare lamobilã ºi IT, nu mai beneficiazã de ni-ciun program de sprijin.

(continuare în pagina 3)

CLAUDIU NÃSUI, MINISTRUL ECONOMIEI:

“Nu voi accepta niciodatãrisipirea banului public”

Claudiu Nãsui, ministrul Economiei,Antreprenoriatului ºi Turismului, adeclarat, ieri, cã firmele care organi-

zeazã participarea companiilor româ-neºti la târgurile internaþionale de turismau cele mai mari contracte cu Ministerul.

El a exemplificat cu contractele înche-iate cu firma Xtra Expo SRL pentru par-ticiparea producãtorilor români la târgu-rile din Koln ºi Paris, companie care a ri-dicat de la MEAT pentru cele douã eve-nimente 5,34 milioane lei. MinistrulEconomiei a precizat cã, pe banii respec-tivi, la Koln au participat 23 de firmeromâneºti, iar la Paris 34 de firme.

(continuare în pagina 3)

DUPÃ CE MINISTRUL ECONOMIEI A TÃIAT FINANÞAREA PROMOVÃRII PE PIEÞELE INTERNAÞIONALE

Exportatorii se rãscoalã

CÃLINRECHEA

ALEXANDRU PÃUNESCU, CSALB:

“Consumatorii sã segândeascã de douã ori înaintesã amâne plata ratelor”

Debitorii ar trebui sã se gândeascã dedouã ori înainte sã acceseze programelede amânare la platã a ratelor bancare,este de pãrere Alexandru Pãunescu,Preºedintele Colegiului de Coordonareal Centrului de Soluþionare Alternativã aLitigiilor în domeniul Bancar (CSALB).

Domnia sa a precizat, ieri, în cadrulunei video-conferinþe, cã cei care apelea-zã acum la aceastã soluþie vor avea deplãtit rate mai mari, ulterior: “Foartemulþi dintre consumatori fie au accesatdeja variantele de moratoriu la îndemânãpuse la dispoziþie de bãnci sau de govern,fie se gândesc sa facã acest lucru. Suntfoarte mulþi debitori cu probleme ºi estebine sã fie în cunoºtinþã de cauzã atuncicând aleg sã facã acest pas. (…) Avemdeja un caz al unui consumator care aajuns la capãtul celor nouã luni ºi a încer-cat sã rezolve problema prin CSALB.Este un paleativ amânarea ratelor, o solu-þie temporarã. O amânare a unui dezno-dãmânt destul de nefericit. Este foarteimportant de menþionat cã existã obliga-þii de platã care vor fi amânate dar vor fi

adãugate la ratã ºi aceasta va creºte cucâteva procente. Sunt oameni pentrucare câteva procente adãugate la ratãînseamnã foarte mult. Aceºtia trebuie sãºtie cã existã CSALB, în cazul în care nureuºesc sã gãseascã o soluþie împreunãcu banca. Primul pas este legãtura cubanca, apoi soluþionarea amiabilã, prinintermediul Centrului.

Avantajele la noi sunt cã încercãm sãgãsim o soluþie de compromis, adresândfiecare debitor în parte. Debitorii trebuiesã înþeleagã faptul cã nu trebuie sã se ra-porteze la ceea ce s-a întâmplat în cazulaltor consumatori. Au fost cazuri în caredebitorii au câºtigat zeci de mii de euro ºicazuri în care au câºtigat câteva mii deeuro. Soluþiile sunt personalizte, nego-cierile sunt personalizate, iar alternativaar putea fi zero. Alternativa este sã mear-gã în instanþã, care înseamnã necesitateaunui avocat, termene lungi în instanþãetc. (…)

EMILIA OLESCU

(continuare în pagina 9)

Internaþionalizarea producãtorilorromâni, mai bine zis promovarea lorpe pieþele externe prin intermediulmisiunilor economice ºi târgurilor

de profil organizate pe mapamond numai este susþinutã de Ministerul Econo-miei, Antreprenoriatului ºi Turismului.Decizia a fost luatã unilateral de cãtreministrul Claudiu Nãsui, în pofida di-spoziþiilor legii 30/1999 care spune cãguvernul trebuie sã sprijine producãtoriiromâni în activitatea de export cu 0,1%din valoarea exporturilor efectuate cu unan înainte.

În realitate, pânã acum, niciun guvernnu a asigurat în totalitate plafonul prevã-zut de lege pentru internaþionalizareaproducãtorilor din þara noastrã, sumeleacordate situându-se între 15% ºi maxi-mum 30% din plafonul de 0,1% prevãzutde legislaþia în vigoare, conform dateloroferite de Asociaþia Naþionalã a Exporta-torilor ºi Importatorilor din România(ANEIR).

Decizia noului ministru al Economiei,Antreprenoriatului ºi Turismului de astopa momentan subvenþionarea partici-pãrii producãtorilor români la târgurileinternaþionale de profil a fost atacatã atât

de membrii Consiliului de Export alRomâniei, cât ºi de membrii ANEIR,care au trimis, la începutul sãptãmânii,scrisori de protest cãtre preºedintele Kla-us Iohannis, cãtre premierul Florin Cîþu,cãtre preºedinþii celor douã Camere aleParlamentului ºi cãtre preºedinþiicomisiilor de industrii ºi servicii dincadrul Legislativului.

Ei solicitã deblocarea de cãtre mini-strul Claudiu Nãsui a programului desubvenþionare a producãtorilor românicare participã la târguri ºi expoziþii in-ternaþionale, precum ºi la misiunileeconomice. Producãtorii din industrianaþionalã cer o analizã la nivelul coali-þiei guvernamentale a activitãþii de-sfãºuratã de ministrul Economiei ºiluarea de mãsuri în privinþa acestuia.Pentru a fi siguri cã activitatea de ex-port nu va avea de suferit, membriiANEIR cer Parlamentului ca atuncicând bugetul de stat va ajunge în Legi-slativ sã introducã în el cele 65 de mi-lioane lei necesare subvenþionãrii pro-gramului de export.

GEORGE MARINESCU

(continuare în pagina 3)

S&P GLOBAL:

Start foarte bun pentrumateriile prime, în 2021l Avertisment Commerzbank: “Excedentul de lichiditãþi riscã sãcreeze o bulã pe piaþa mãrfurilor”

Piaþa materiilor prime a avut o evolu-þie pozitivã în prima lunã din anul curent,în condiþiile în care sectorul industrialmondial dã semne de redresare dupã pri-mul val al pandemiei de Covid-19 ºi blo-cajele economice generate de aceasta în2020, potrivit S&P Global, care adaugãcã, în domeniul agricol, unele cotaþii auurcat în baza cererii record din Asia ºi ariscului în creºtere de impunere arestricþiilor la exportul de cereale.

Conform sursei, indicele major S&PGSCI, care mãsoarã evoluþia preþurilormondiale ale materiilor prime, a crescutcu 4,9% în ianuarie.

Preþurile petrolului ºi-au menþinuttendinþa de redresare semnificativã înianuarie anul acesta, indicele S&PGSCI Petroleum, care mãsoarã evoluþiaacestora, crescând cu 7,3% în luna re-spectivã. Sursa aratã cã, deºi a existat ooarecare moderare a ritmului creºteriicererii de þiþei din cauza unui începutmai lent al vaccinãrilor împotriva Co-vid-19 în multe regiuni ºi a ritmului pre-caut al reluãrii operaþiunilor economice,pe piaþa petrolului s-a resimþit faptul cãArabia Sauditã a promis reduceri supli-mentare voluntare ale producþiei, iar alþiproducãtori majori (grupul OPEC+) îºimenþin constante cantitãþile extrase. De

asemenea, se aºteaptã cã schimbãrile lanivel politic din SUA sã atenueze per-spectivele de aprovizionare cu petrol petermen lung.

Amintim cã, anul trecut, S&P GlobalPlatts Analytics estima cã cererea glo-balã de petrol va creºte în 2021, dar nusuficient pentru a depãºi nivelurile din2019, deoarece pandemia de coronavi-rus va continua sã punã presiuni pe ce-rerea de combustibili pentru transport,în special de combustibili pentru avioa-ne.

Indicele S&P GSCI Nickel acrescut cu 6,4% în ianuarie

Dupã un an cu o evoluþie solidã în2020, indicele S&P GSCI Industrial Me-tals, care aratã dinamica preþurilor meta-lelor de bazã, a crescut cu numai 0,4% înianuarie. Indicii pe aluminiu ºi cupru auconsemnat evoluþii nesemnificative, întimp ce S&P GSCI Nickel, care aratãevoluþia preþului nichelului, a crescut cu6,4%, iar S&P GSCI Zinc (pentru preþulzincului) a scãzut cu aproape acelaºi pro-cent.

A.V.

(continuare în pagina 12)Ilustraþie de MAKE