Post on 30-Dec-2019
transcript
RAPORT
LA STUDIU DE EVALUARE A
IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
PENTRU EXTRACŢIE DE NISIPURI ŞI
PIETRIŞURI DIN ALBIA MINORĂ A
RÂULUI SIRET
BALASTIERA GALBENI - CICH
COMUNA LETEA VECHE
JUDEŢUL BACĂU
2009
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Extracţie nisipuri şi pietrişuri din albia minoră a râului Siret balastiera Galbeni - Cich – S.C. SORTBAC S.A.
2
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A
IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
PENTRU EXTRACŢIE DE NISIPURI ŞI PIETRIŞURI
DIN ALBIA MINORĂ A RÂULUI SIRET
BALASTIERA GALBENI - CICH
COMUNA LETEA VECHE
JUDEŢUL BACĂU
ÎNTOCMIT,
Expert evaluator de mediu
dr. biolog Zaharia Lăcrămioara
2009
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Extracţie nisipuri şi pietrişuri din albia minoră a râului Siret balastiera Galbeni - Cich – S.C. SORTBAC S.A.
3
Cuprins
1. INFORMAŢII GENERALE...................................................................................................................... 41.1. Informaţii despre titularul activităţii................................................................................................... 41.2. Informaţii despre autorul atestat al Studiului de evaluare a impactului asupra mediului ................... 41.3. Baza legală ........................................................................................................................................... 51.4. Informaţii generale privind exploatarea şi sursele de energie folosite ................................................... 61.5. Materii prime, substanţe sau preparate chimice.................................................................................... 7
2. PROCESUL TEHNOLOGIC...................................................................................................................... 72.1. Fluxul tehnologic .................................................................................................................................. 72.2. Surse tehnologice cu potenţial impact asupra mediului......................................................................... 9
3. MANAGEMENTUL DEŞEURILOR PE AMPLASAMENT.............................................................. 103.1. Generarea deşeurilor pe amplasament ................................................................................................. 10
3.1.1. Deşeuri din activitatea de producţie........................................................................................... 103.1.2. Deşeuri menajere......................................................................................................................... 10
3.2. Managementul deşeurilor de pe amplasament..................................................................................... 103.2.1. Deşeuri din activitatea de producţie........................................................................................... 104.2.2. Deşeuri menajere......................................................................................................................... 10
4. IMPACTUL POTENŢIAL AL ACTIVITĂŢII ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU ŞI MĂSURI DE REDUCERE A EFECTELOR NEGATIVE ...................................................................... 11
4.1. Factorul de mediu apă ........................................................................................................................ 125.1.1. Hidrologie şi hidrogeologie.......................................................................................................... 124.1.2. Alimentarea cu apă..................................................................................................................... 164.1.3. Gestionarea apelor uzate ............................................................................................................ 17
4.1.3.1. Canalizarea şi evacuarea apelor uzate tehnologic ............................................................. 174.1.3.2. Bilanţul apei pe amplasament........................................................................................... 16
4.2. Solul şi subsolul................................................................................................................................... 174.2.1. Solul existent pe amplasament.................................................................................................... 175.2.2. Geomorfologie ............................................................................................................................. 18
4.3. Clima ................................................................................................................................................... 204.4. Aerul ................................................................................................................................................... 224.5. Zgomotul şi vibraţiile ......................................................................................................................... 234.6. Vegetaţia............................................................................................................................................. 234.7. Biodiversitatea.................................................................................................................................... 24
45.7.1. Date relevante asupra speciilor de păsări cuprinse în Anexa I a Directivei 79/409/CEE şi estimarea impactului produs de balastiera Galbeni - Cich....................................................... 24
4.7.2. Obiectivele de conservare ale sitului Natura 2000 Aria de Protecţie Specială Avifaunistică “Lacurile de Acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti” .................................................................. 31
4.7.3. Consideraţii generale asupra biodiversităţii................................................................................ 334.7.4. Identificarea şi evaluarea impactului asupra biodiversităţii ...................................................... 344.7.5. Evaluarea impactului cumulativ a proiectului propus cu alte proiecte ...................................... 34
4.8. Lucrări de refacere a mediului la finalizarea exploatării .................................................................... 364.9. Peisajul................................................................................................................................................ 374.10. Mediul social şi economic .................................................................................................................. 374.11. Condiţii culturale şi etnice ................................................................................................................ 38
5. ANALIZA ALTERNATIVELOR............................................................................................................ 386. MONITORIZAREA.................................................................................................................................. 397. SITUAŢII DE RISC.................................................................................................................................. 398. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR....................................................................................................... 41
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Extracţie nisipuri şi pietrişuri din albia minoră a râului Siret balastiera Galbeni - Cich – S.C. SORTBAC S.A.
4
1. INFORMAŢII GENERALE
1.1. Informaţii despre titularul activităţii
Numele titularului: S.C. SORTBAC S.A. BACĂU
Adresa titularului: Str……., nr. ……., localitatea Bacău, jud. Bacău
Număr de înregistrare la ONRC: ………….. şi C.U.I.: …………
Numele persoanei de contact: Bondalici Ionel
Telefonul persoanei de contact: 0234……..
Societatea comercială SORTBAC S.A. a fost înfiinţată în anul …… şi are ca obiect de
activitate extracţia pietrişului şi nisipului (cod CAEN 0….).
1.2. Informaţii despre autorul atestat al Studiului de evaluare a impactului asupra mediului
Persoana fizică atestată: expert evaluator ZAHARIA LĂCRĂMIOARA GABRIELA,
conform Certificatului de atestare EIM-04-51\25.06.2008
Adresa expertului evaluator: jud. Bacău, oraş Bacău, str. Iosif Cocea nr. 12, sc.
B, et. 3, ap. 14
Numărul de telefon: 0745 232 499
Numărul de tel/ fax: 0334415217
E-mail: lacraro@yahoo.com
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Extracţie nisipuri şi pietrişuri din albia minoră a râului Siret balastiera Galbeni - Cich – S.C. SORTBAC S.A.
5
1.3. Baza legală
O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului, modificată şi completată
de O.U.G. nr. 164/2008
O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, modificată şi completată de
O.U.G. nr. 154/2008
H.G. nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială
avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000
în România
Ordinul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile privind instituirea
regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară,
ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în
România, nr. 1967/2007, care transpune Directiva Habitate
Directiva Păsări
Directiva Habitate
Ordinul Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului privind aprobarea
ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a
impactului asupra mediului, nr. 863/2003
Ordinul Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, nr. 860/2002 actualizat,
pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de
emitere a acordului de mediu
Acest studiu a fost elaborat pe baza legislaţiei:
în domeniul protecţiei mediului;
în domeniul ariilor naturale protejate, protecţiei şi conservării biodiversităţii;
directivelor comunitare în domeniu.
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Extracţie nisipuri şi pietrişuri din albia minoră a râului Siret balastiera Galbeni - Cich – S.C. SORTBAC S.A.
6
1.4. Informaţii generale privind exploatarea şi sursele de energie folosite
Societatea Sortbac S.A. are ca obiect principal de activitate extracţia pietrişului şi
nisipului (cod CAEN 0…). Delimitarea amplasamentului zonei de extracţie a agregatelor
a fost stabilită de Sistemul de Gospodărire a Apelor Bacău. Activitatea se va desfăşura la
nivelul cuvetei lacului de acumulare Galbeni. Agregatele de râu exploatate vor fi sortate la
staţia de sortare a agentului economic situată la o distanţă de aproximativ 500 m faţă de
amplasamentul balastierei.
Perimetru de exploatare a fost fixat de Administraţia Naţională „Apele Române” –
Direcţia Apelor Siret în interiorul digului de protecţie al lacului de acumulare Galbeni în
zona de colmatare de la coada lacului. Menţionăm că Lacul Galbeni este momentan golit
ca urmare a unor lucrări de consolidare a digului de pe malul drept. Oportunitatea
amplasării balastierei în această zonă derivă din necesitatea decolmatării cuvetei lacului
de acumulare la extremitatea nordică - în apropiere de confluenţa dintre râurile Bistriţa şi
Siret (conform prevederilor art. 33 din Legea Apelor nr. 107/1996). De asemenea
exploatarea are în vedere corectarea traseului în plan a albiei minore şi reducerea tendinţei
de erodare a malului stâng al Siretului la ape mari.
Cantitatea exploatată nu va depăşi volumul stabilit de Direcţia Apelor Siret.
Regimul de lucru va fi de 8 ore/zi, lucrându-se într-un singur schimb. Desfăşurarea
activităţii în balastieră va fi condiţionată de următorii factori:
condiţiile meteorologice nefavorabile (temperaturi sub 0 °C, precipitaţii
abundente);
viiturile – când în amonte se atinge cota de atenţie utilajele tehnologice vor
fi îndepărtate de pe amplasament.
În urma calculelor beneficiarul propune exploatarea unui volum de 60.000 mc
agregate de râu dintr-un volum total estimat pentru perimetrul de exploatare de 68.000
mc.
Sursele de energie folosite pe amplasament sunt combustibilii fosili necesari
funcţionării utilajelor tehnologice. Alimentarea cu combustibili se va realiza utilizând
butoaie metalice omologate (V = 200 l) dotate cu pompă. Aceste recipiente vor fi
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Extracţie nisipuri şi pietrişuri din albia minoră a râului Siret balastiera Galbeni - Cich – S.C. SORTBAC S.A.
7
încărcate la staţiile de distribuţie a carburanţilor (PETROM, OMV, LUK OIL etc.).
Butoaiele metalice utilizate la alimentare nu vor staţiona în perimetrul de exploatare sau
în apropierea lui astfel că pe amplasament nu vor exista rezervoare.
1.5. Materii prime, substanţe sau preparate chimice
În procesul de producţie sau pe amplasament nu vor fi utilizate materii prime sau
preparate chimice.
2. PROCESUL TEHNOLOGIC
2.1. Fluxul tehnologic
Procesul tehnologic constă în extracţia de agregate din perimetrul temporar de
exploatare Galbeni - Cich situat în interiorul digului de protecţie al Lacului de acumulare
Galbeni - componentă a Ariei Speciale de Protecţie Avifaunistică “Lacurile de
Acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti”.
Amplasamentul balastierei este localizat în zona de colmatare de la coada lacului –
regiune care corespunde interfluviului Bistriţa - Siret, fiind situată la circa 1800 m de
vechea confluenţă.
Suprafaţa perimetrului de exploatare este de 25.280 mp, având lungimea maximă
de 280 şi lăţimea maximă de 130 m.
Metoda de exploatare utilizată va fi cea a fâşiilor longitudinale. Excavarea se va
face în câmp continuu, din aval spre amonte şi de la malul actual al lacului de acumulare
spre digul de protecţie Bacău-sud. Fâşiile excavate vor avea lungimea medie de cca 250 m
şi lăţimea de aproximativ 3 m. Feliile de exploatare vor avea lăţimea egală cu
dimensiunea cupei utilajului de extracţie. Exploatarea agregatelor va avea o adâncime
medie de extracţie de 2,7 m, iar cea maximă de 3,2 m faţă de cota superioară a depozitului
de balast fără a coborî sub cota talvegului cuvetei lacustre.
Agregatele de râu extrase (maxim 300 mc) vor fi depozitate pe mal pentru
scurgere o perioadă de maxim 48 de ore. Materialul va fi ulterior încărcat în
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Extracţie nisipuri şi pietrişuri din albia minoră a râului Siret balastiera Galbeni - Cich – S.C. SORTBAC S.A.
8
autobasculante şi transportat la staţia de sortare a S.C. Sortbac S.A. aflată la o distanţă de
500 m de balastieră.
Balastul va fi extras utilizând un excavator cu cupă.
Exploatarea se va desfăşura în limitele perimetrului conform coordonatelor
topografice (XY) în sistem de proiecţie STEREO '70.
Compoziţia granulometrică a agregatelor minerale exploatabile este:
Sort 0-7 mm 42 %
Sort 7-16 mm 22 %
Sort 16-31 23 %
Sort 31 – 70 13 %
Partea levigabilă are o valoare 5% din masa agregatelor extrase.
Lucrările de exploatare sunt:
- trasarea fâşiilor de exploatare şi reprezentarea lor în teren prin bornare;
- derocarea cu ajutorul excavatorului şi încărcarea materialului extras;
- transportul materialului extras în locurile de depozitare;
- nivelarea terenului;
- excavarea nisipului şi pietrişului în fâşii paralele cu râul, excavatorul înaintând
din aval către amonte;
- transportul agregatelor minerale în stare brută cu autobasculantele către staţia
de sortare.
Pentru perimetrul de extracţie „Galbeni - Cich” va fi amenajat prin balastare şi
compactare drumul de acces din staţia de sortare până la amplasament.
Accesul spre perimetru de exploatare se face din şoseaua de centură Bacău -
Roman, pe un drum de exploatare amenajat cu o lungime de 200 m, orientat nord-sud care
trece prin dreptul S.C. Sofert S.A. şi al staţiei de sortare a S.C. Sortbac S.A. Drumul de
exploatare traversează digul de protecţie a malului drept al lacului Galbeni şi înaintează
aproximativ 500 m spre est. Pentru tranzitarea drumurilor de exploatare aflate pe teritoriul
administrativ al comunei Letea Vechea S.C. Sortbac S.A. are acceptul Primăriei Letea
Veche.
Activitatea de extracţie din balastieră se va desfăşura după un program de lucru de
8 ore/zi – se va lucra un singur schimb, 5 zile pe săptămână, rezultând un număr de 300
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Extracţie nisipuri şi pietrişuri din albia minoră a râului Siret balastiera Galbeni - Cich – S.C. SORTBAC S.A.
9
zile lucrătoare /an. În perioadele caracterizate prin condiţii meteo nefavorabile (îngheţ,
viituri) extracţia agregatelor de râu va fi sistată.
În urma exploatării nisipurilor şi pietrişurilor din perimetrul se va realiza
decolmatarea cuvetei lacustre a lacului de acumulare la extremitatea sa nordică şi
corectarea traseului albiei minore a râului Siret cu reducerea tendinţelor de eroziune la
nivelul malului stâng.
2.2. Surse tehnologice cu potenţial impact asupra mediului
Activitatea de extracţie a nisipurilor şi pietrişurile şi transportul acestora la staţia de
sortare implică o serie de utilaje tehnologice care pot avea impact asupra factorilor de
mediu. Pentru desfăşurarea extracţiei S.C, Sortbac S.A. va utiliza pe perimetrul temporar
de exploatare Galbeni - Cich următoarele utilaje:
1 buldozer S 1500;
1 draglină;
1 încărcător frontal tip Wolla;
1 autobasculantă de 16 t.
Utilajele prezente pe amplasament pot avea un impact asupra factorului de mediu
aer prin emisiile datorate funcţionării motoarelor şi antrenarea în aer a unor pulberi. De
asemenea un potenţial impact se poate înregistra şi asupra factorilor de mediu apă şi sol
prin scurgeri de carburanţi şi lubrefianţi.
Impactul negativ asupra factorilor de mediu va fi înlăturat prin întreţinerea
utilajelor în stare de funcţionare bună şi efectuarea reviziilor tehnice conform programului
stabilit prin lege. De asemenea în cazul semnalării unor defecţiuni utilajelor vor fi
îndepărtate de pe amplasament şi se va asigura servisarea acestora la unităţi autorizate
pentru efectuarea reparaţiilor auto.
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Extracţie nisipuri şi pietrişuri din albia minoră a râului Siret balastiera Galbeni - Cich – S.C. SORTBAC S.A.
10
3. MANAGEMENTUL DEŞEURILOR PE AMPLASAMENT
3.1. Generarea deşeurilor pe amplasament
3.1.1. Deşeuri din activitatea de producţie
Prin activitatea de extracţie a agregatelor minerale de râu din cuveta lacului de
acumulare Galbeni nu rezultă deşeuri din activitatea de producţie.
3.1.2. Deşeuri menajere
Pe amplasament se produc deşeuri ca urmare a activităţii personalului care
deserveşte agregatele. Menţionăm că nu este necesară dotarea perimetrului cu containere
de colectare a deşeurilor. Personalul care va lucra pe amplasament va fi instruit să
depoziteze deşeurile menajere la containerele situate pe amplasamentul staţiei de sortare
care aparţine societăţii comerciale Sortbac S.A aflată la o distanţă de 500 m faţă de
perimetrul de exploatare.
Perimetrul de exploatare analizat în prezentul studiu de evaluare a impactului nu
necesită dotarea cu utilităţi. Personalul care deserveşte utilajele terasiere va utiliza
utilităţile (apă şi grup sanitar) existente pe amplasamentul staţiei de sortare a societăţii
aflată la o distanţă de 500 m faţă de perimetrul de exploatare.
3.2. Managementul deşeurilor de pe amplasament
3.2.1. Deşeuri din activitatea de producţie
Ca urmare a activităţii de extracţie a nisipurilor şi pietrişurilor din perimetrul
temporar Galbeni - Cich nu se produc deşeuri rezultate din activitatea de producţie.
4.2.2. Deşeuri menajere
Deşeurile menajere sunt produse de personalul care asigură deservirea utilajelor în
cadrul perimetrului temporar de exploatare. Directorul societăţi va asigura instruirea
personalului pentru depozitarea acestor deşeuri.
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Extracţie nisipuri şi pietrişuri din albia minoră a râului Siret balastiera Galbeni - Cich – S.C. SORTBAC S.A.
11
Deşeurile menajere se vor depozita în containerele fără scurgere în mediu de la
staţia de sortare a societăţii comerciale Sortbac S.A. aflată la aproximativ 500 m. Aceste
deşeuri vor fi ulterior transportate la groapa de gunoi a municipiului Bacău.
4. IMPACTUL POTENŢIAL AL ACTIVITĂŢII ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU ŞI MĂSURI DE REDUCERE A
EFECTELOR NEGATIVE
Zona în care este amplasat perimetrul de exploatare este puternic antropizată.
Acest fapt este evident şi la nivelul terenurilor adiacente drumurilor de exploatare care
sunt utilizate ca imaş.
Perimetrul temporar se află amplasat în cuveta lacului de acumulare Galbeni
rezulta ca urmare a amenajărilor hidrotehnice ale cursului râului Siret. Lacul de acumulare
Galbeni este golit încă din august 2006 ca urmare a reparaţiilor care se efectuează la digul
malului drept.
Utilajele prezente pe amplasament pot avea un impact asupra factorului de mediu
aer prin emisiile datorate funcţionării motoarelor şi antrenarea în aer a unor pulberi. De
asemenea un potenţial impact se poate înregistra şi asupra factorilor de mediu apă şi sol
prin scurgeri de carburanţi şi lubrefianţi.
Pe amplasament poluările accidentale pot surveni ca urmare a introducerii
accidentale în mediu de hidrocarburi şi uleiuri minerale. Pentru a preveni scurgerile
combustibilului şi a uleiurilor în mediu administratorul S.C. SORTBAC S.A. va menţine
utilajele în stare de funcţionare bună având inspecţiile tehnice periodice efectuate. De
asemenea personalul care deserveşte utilajele de pe amplasament va fi instruit să
supravegheze funcţionarea acestora şi să ia măsurile necesare pentru a evita poluarea
mediului înconjurător în caz de avarie a acestora.
Factorii de mediu care pot fi afectaţi de eventualele poluări accidentale sunt apa şi
solul. Dintre aceştia factorul de mediu apă este cel mai predispus la impurificare datorită
unor poluări accidentale deoarece perimetrul de exploatare se află în cuveta lacului de
acumulare Galbeni.
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Extracţie nisipuri şi pietrişuri din albia minoră a râului Siret balastiera Galbeni - Cich – S.C. SORTBAC S.A.
12
Este interzisă utilizarea utilajelor care prezintă un grad de uzură ridicat sau cu
pierderi de carburanţi şi/sau lubrefianţi. De asemenea se interzic schimburile de
lubrefianţi şi reparaţiile utilajelor utilizate în procesul tehnologic pe suprafaţa perimetrului
de exploatare.
Emisiile produse de mijloacele de transport şi de utilaje sunt măsurate la inspecţia
tehnică periodică şi conform legislaţiei utilajele cu emisii care depăşesc normele legale nu
sunt admise la funcţionare sau circulaţie pe drumurile publice. Se recomandă efectuarea
cu stricteţe a reviziilor tehnice la mijloacele auto pentru ca, pe toată perioada de
exploatare a agregatelor, să se încadreze în prevederile legale .
4.1. Factorul de mediu apă
5.1.1. Hidrologie şi hidrogeologie
Amplasamentul este situat în bazinul hidrografic al râului Siret care se dezvolta pe
versanţii estici ai Carpaţilor Orientali şi parţial în Podişul Moldovei. Râul îşi are obârşia
în zona flişului paleogen a Carpaţilor Păduroşi (pe teritoriul Ucrainei). Încă de la izvoare
îşi croieşte o vale transversală tipic montană cu pantele medii în jur de 10 m/km, care se
menţin până la pătrunderea în depresiunea subcarpatica a Berhometului (Ucraina).
Râul Siret are un debit mediu multianual de 76,1 mc/s iar scurgerea medie specifică
este de 4,82 l/s/kmp. La vărsare debitul râului Siret este de 210 mc/s fiind cel mai mare
din râurile României.
Pe teritoriul României, Siretul are o lungime de 548 km si un bazin hidrografic de
43 933 km2; dar în afara graniţei de stat mai sunt încă 1636 km2 drenaţi de reţeaua
Siretului.
Râul Siret este cel mai important dintre râurile interioare ale ţării prin suprafaţa
bazinului de recepţie şi prin volumul anual al debitului lichid (197 m3/s în perioada 1950
– 1997). Regimul scurgerii lichide şi solide sunt puternic influenţate de afluenţii carpatici
care asigură peste 90% din alimentarea râului.
Scurgerea medie specifică bazinelor montane este relativ ridicată: 7 – 12 l/s/kmp –
pe Suceava, 8 – 11 l/s/kmp – pe Moldova, 11 l/s/kmp – pe Moldoviţa, 14 – 15 l/s/kmp –
pe Bistriţa, 8 – 9 l/s/kmp – pe Trotuş, 9 l/s/kmp – pe Oituz, 6 l/s/kmp – pe Putna şi pe
Buzău. Se observă o diminuare a valorii scurgerii medii specifice de la nord către sud.
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Extracţie nisipuri şi pietrişuri din albia minoră a râului Siret balastiera Galbeni - Cich – S.C. SORTBAC S.A.
13
Din punct de vedere statistic, în vara anului 2005 a fost înregistrat cel mai mare
debit lichid de pe râul Siret cu o valoare de 4650/mc/s la staţia hidrometrică Lungoci, în
apropiere de vărsare în Dunăre.
Din punct de vedere geo-tectonic zona este situată într-o depresiune formată intre
Platforma Rusă, Carpaţii Orientali şi Unitatea Nord Dobrogeană în care s-au depus
sedimente pliocene şi cuaternare.
Din punct de vedere geologic şi morfologic relieful bazinului Siretului cuprinde 4
mari unităţi de relief bine individualizate: Carpaţii Orientali, Subcarpaţii Moldovei,
Podişul Moldovei, Câmpia Siretului. În amonte de confluenţa cu râul Bistriţa se
caracterizează prin prezenţa rocilor cristalino-mezozoice - şisturi cu sericit şi clorit, gnaise
şi calcare în partea de N-V a Sub-bazinului Moldovei în Munţii Rodnei, Maramureşului,
Suhard, Obcina Mestecaniş, Munţii Bistriţei, Giurgeului şi o parte din Munţtii Ciucului.
Un alt segment din bazinul Siretului traversează unitatea de fliş a grupei nordice a
Carpaţilor Orientali caracterizată prin gresii, conglomerate, marne, menilite, argile
localizate în Obcina Feredeului, Obcina Mare, Munţii Stânişoara, Ceahlau, Tarcău,
Goşmanu, Nemira, Berzunţ, o parte din Munţii Ciucului. În exteriorul arcului Carpatic,
bazinul hidrografic Siret traversează Subcarpaţii Moldovei alcătuiţi predominant din roci
miocene (gresii, argile, conglomerate), slab cutate cu areale tectonic mai ridicate în şirul
de dealuri (Pleşu, Pietricica). Subcarpaţii formează o fâşie mai joasă la marginea munţilor,
prezentând caracterele unor munţi mai mici şi mai tineri rezultaţi prin cutări recente care
s-au produs la sfârşitul neogenului şi începutul cuaternarului. În era precambriană-
proterozoic, apare ca uscat Platforma Est - Europeană constituită din şisturi cristaline ca
urmare O altă unitate de relief străbătută de bazinul hidrografic al râului Siret este Podişul
Moldovei. În mezozoic-cretacic partea sudică a Podişului Moldovei suferă un proces lent
de scufundare, fiind invadată de apele mării. Podişul apare ca uscat la sfârşitul erei
neozoice. Peste fundamentul cristalin se găsesc straturi groase de roci sedimentare, depuse
de-a lungul erelor mezozoică şi neozoică (calcare, gresii, marne, argile, pietrişuri,
nisipuri).
Prezentarea detaliată a acestor unităţi este importantă deoarece acestea reprezintă
sursa de provenienţă a aluviunilor. În cazul Siretului există o corelaţie puternică care
indică o creştere a mărimii debitului de aluviuni odată cu creşterea debitului lichid.
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Extracţie nisipuri şi pietrişuri din albia minoră a râului Siret balastiera Galbeni - Cich – S.C. SORTBAC S.A.
14
Din punct de vedere geologic zona în care se află perimetrul de exploatare face parte
din Platforma Moldovenească, aflându-se în parte vestică a acesteia. Fundamentul este
cutat metamorfozat de vârstă precambriană şi este acoperit de o cuvertură de depozite
sedimentare de vârstă triasică, cretacică, eocenă, tortoniană, sarmaţiană şi meotiană.
Figura 1 - Hartea surselor de aluviuni
în bazinul hidrografic Siret. (Olariu)
Figura 2 - Harta transportului de
aluviuni în bazinul hidrografic Siret
(Olariu)
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Extracţie nisipuri şi pietrişuri din albia minoră a râului Siret balastiera Galbeni - Cich – S.C. SORTBAC S.A.
15
Zona în care se va desfăşura exploatarea aparţine Cuaternarului reprezentat prin
depozite subţiri de prafuri şi argile de provenienţă deluavial-pluvială, depuse pe
bolovănişuri, nisipuri şi pietrişuri.
Depozitele aluvionare sunt uneori acoperite de un strat subţire şi discontinuu de
argile nisipoase pe care a evoluat pe alocuri solul vegetal.
În dreptul balastierei, lucrările de exploatare a materialului aluvionar excedentar vor
avea următoarele consecinţe asupra regimului de curgere al râului Siret:
- creşterea capacităţii de transport a râului în secţiunile din zona balastierei;
- decolmatarea cuvetei lacului de acumulare Galbeni la extremitatea nordică;
- corectarea traseului în plan a albiei minore a râului Siret;
- reducerea tendinţei de rodare a malului stâng al râului Siret la ape mari.
Ca urmare a unui studiu realizat în 2006 asupra dinamicii sedimentării în lacurile de
acumulare s-a ajuns la concluzia că situaţia cea mai critică, din bazinul hidrografic Siret,
o are lacul Galbeni care, din cei 39,6 milioane de m3 de apă – capacitate pe care o avea la
începerea funcţionării în anul 1983, în prezent mai are doar o capacitate de stocare de 10
milioane m3 apa. Această reducere drastică a capacităţii lacului de acumulare Galbeni se
datorează formării unei delte de formă digitală care s-a dezvoltat pe mai bine de jumătate
din suprafaţa lacului (figura 3). Fenomenul de s-a datorat aluviunilor aduse în principal de
râul Siret si, în secundar, de râul Bistriţa.
În prezent lacul de acumulare Galbeni este golit, din vara anului 2006 pentru reparaţii
la digul malului drept, ceea ce permite exploatarea acumulărilor de aluviuni.
Principalele surse de poluare din acest bazin sunt reprezentate de activităţi din
industria achimică (Chimcomplex Borzesti, Carom Onesti, Rafo Onesti, Fibrex
Savinesti,Sofert Bacau), industria celulozei si hârtiei (Letea Bacau), zootehnie (Agricola
Bacau) sau din activitati din domeniul gospodariei comunale (Bacau, Bârlad, Vaslui,
Suceava, etc.).
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Extracţie nisipuri şi pietrişuri din albia minoră a râului Siret balastiera Galbeni - Cich – S.C. SORTBAC S.A.
16
4.1.2. Alimentarea cu apă
Activitatea de extracţie a agregatelor minerale care se va desfăşura în perimetrul
de exploatare Galbeni - Cich nu necesită apă tehnologică.
Apa menajeră necesară pentru consumul personalului va fi asigurată de
administratorul societăţii prin aprovizionare cu apă plată.
Figura 3 - Colmatarea lacului Galbeni prin dezvoltarea unei delte de tip digitat –
imagine din anul 2006
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Extracţie nisipuri şi pietrişuri din albia minoră a râului Siret balastiera Galbeni - Cich – S.C. SORTBAC S.A.
17
4.1.3. Gestionarea apelor uzate
4.1.3.1. Canalizarea şi evacuarea apelor uzate tehnologic
În cadrul procesului tehnologic care se desfăşoară într-o balastieră nu este
necesară implementarea unui sistem de canalizare şi evacuare a apelor menajere deoarece
pe amplasament nu se produc ape uzate tehnologic.
4.1.3.2. Bilanţul apei pe amplasament
Estimarea necesarului de apă
Cantitatea de apă menajeră necesară zilnic pentru o persoană este de 50 l/zi. Pe
amplasament vor lucra 4 persoane (2 mecanici utilaje terasiere, 1 conducător auto şi 1
paznic) care vor folosi, pentru apă menajeră, utilităţile staţiei de sortare aflată la 500 m de
perimetrul de exploatare. Societatea va aproviziona personalul cu apă plată potabilă
pentru angajaţii care deservesc utilajele. Necesarul de apă potabilă fiind de 2-4
l/persoană/zi lucrătoare, astfel că administratorul trebuie să pună la dispoziţia salariaţilor
de pe amplasament o cantitate de 8-16 l apă potabilă/zi.
Deşeurile rezultate din aprovizionarea cu apă plată a muncitorilor de pe utilajele
terasiere vor fi păstrate separat şi depuse ulterior la punctele de colectare selectivă sau
valorificate către agenţii economici autorizaţi pentru reciclarea deşeurilor de tip PET.
Estimarea cantităţii de apă uzată
Ca urmare a activităţii desfăşurare în perimetrul de exploatare Galbeni – Cich nu
vor rezulta ape uzate tehnologic.
4.2. Solul şi subsolul
4.2.1. Solul existent pe amplasament
Solurile de pe amplasament sunt de tip aluviosoluri entice-calcarice-prundice
rezultate ca urmare a colmatării regiunii de la coada lacului de acumulare Galbeni. Acest
înveliş de soluri este format în condiţii în care aportul principal la procesele de
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Extracţie nisipuri şi pietrişuri din albia minoră a râului Siret balastiera Galbeni - Cich – S.C. SORTBAC S.A.
18
pedogeneză este realizat prin frecvenţa mare a inundaţiilor în timpul cărora sunt colmatate
sau erodate depozitele litologice prezente.
Având în vedere caracteristicile solului şi procesul tehnologic care se va desfăşura
pe amplasament apreciem că prin exploatarea agregatelor de nisip şi pietriş nu se
produce poluarea solului, atât pe amplasament cât şi în vecinătăţi.
5.2.2. Geomorfologie
La nivelul Podişului Central Moldovenesc, Siretul are o vale largă, un adevărat
culoar, cu un curs tipic submontan până la vărsare. În zona luncii Siretului, panta
profilului longitudinal se reduce, iar albia tinde să meandreze.
Din punct de vedere geomorfologic zona în care este amplasat perimetrul de
exploatare face parte din Culoarul Siretului, tronsonul Roman-Adjud, având ca limită la
est Colinele Tutovei. Pe acest sector valea Siretului este asimetrică şi are o deschidere de
8 km.
Perimetrul temporar de exploatare este situat în cuveta lacului de acumulare
Galbeni, depozitul de agregate fiind format ca urmare a sedimentării materialului
aluvionar transportat preponderent de râul Siret.
5.2.3. Geologie
Din punct de vedere geologic perimetrul cercetat se află la limita de sud a
Platformei Moldoveneşti, având contact în partea vestică cu unitatea de orogen a
Carpaţilor Moldoveneşti..
Elementele sectorului reprezentat de bazinul Siretului, analizate pe unităţile
geologice, sunt:
unitatea munţilor vulcanici – Masivul Călimani alcătuit din roci vulcanice şi
drenat în principal de afluenţi ai râului Bistriţa;
unitatea cristalino-mezozoică – zonă central nordică a Carpaţilor Orientali şi
Obcina Mestecănişului şi Masivul Rarău, drenate prin afluenţi ai râului Bistriţa
şi Bicaz.;
unitatea munţilor flişului – aflată la est de unitatea cristalină este drenată prin
bazinele hidrografice ale râurilor Suceava, Moldova şi Bistriţa;
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Extracţie nisipuri şi pietrişuri din albia minoră a râului Siret balastiera Galbeni - Cich – S.C. SORTBAC S.A.
19
Subcarpaţii Modovei – această regiune este reprezentată printr-o serie de culmi
(Pleşu, Mărgineni, Pietricica Bacăului) şi depresiuni, iar cursurile de apă care
le străbat sunt sectoarele inferioare ale râurilor Ozana, Cracău şi Tazlău;
Platforma Moldovenească – caracterizată prin relief puternic fragmentat cu
litologie fiabilă a depozitelor predominant deltaice (prundişuri, nisipuri şi
argile), constituie o importantă sursă de aluviuni. Soclul Platformei prezintă
unele caracteristici deosebite de la vest de Siret, faţă de partea estică a acestui
râu. La vest de Siret, soclul este mai coborât, după o linie de falie numită Falia
Siretului.
dealurile de pe stânga Siretului - sunt reprezentate printr-un aliniament de
culmi înalte de peste 400 m, fiind constituite din depozite nisipo-argiloase cu
interfluvii de gresii calcaroase puternic fragmentate de afluenţi ai Siretului.
Din punct de vedre geologic sectorul de culoar al Văii Siretului în care se află
amplasamentul se găseşte în partea de SV a Platformei Moldoveneşti, în apropierea
vecinătăţii cu Geosinclinalul Carpaţilor Orientali.
Agregatele de pe amplasament alcătuiesc un complex aluvionar de nisipuri şi
pietrişuri, iar vârsta efectivă cuprinde perioada Holocen superior şi până în prezent.
Nisipul şi pietrişul din exploatarea perimetrul de exploatare Galbeni - Cich poate fi
utilizat pentru:
fabricarea betoanelor de diferite mărci;
executarea pavajelor din piatră;
fabricarea mortarelor pentru zidărie;
întreţinerea drumurilor;
lucrări de protejare a taluzelor şi şanţurilor de scurgere a apei.
Compoziţia mineralogică a agregatelor de pe amplasament
Compoziţia mineralogică a agregatelor din perimetrul Galbeni - Cich pune în
evidenţă următoarele tipuri de roci: gresii – 55 %; siliconite - 20 %, şisturi cuarţitice verzi
şi negre – 9 %; calcare – 7 %, marne – 5 % şi altele – 4%.
Agregatele minerale utile din perimetrul de exploatare Galbeni – Cich sunt formate
preponderent din nisip şi pietriş la care se adaugă bolovănişuri în proporţie de 6 %.
Grosimea depozitului de nisip şi pietriş variază între 3-11 m, elementele componente
având o formă rotunjită datorită rulajului.
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Extracţie nisipuri şi pietrişuri din albia minoră a râului Siret balastiera Galbeni - Cich – S.C. SORTBAC S.A.
20
4.3. Clima
Perimetrul de exploatare Galbeni – Cich este amplasat pe Valea Siretului având un
climat temperat-continental accentuat, cu ierni reci, veri secetoase şi călduroase, rezultatul
acţiunii unui complex de factori naturali (circulaţia generală a atmosferei, radiaţia solară,
relieful). Climatul este influenţat de poziţia şi evoluţia centrilor barici de la nivelul
continentului.
Carpaţii Orientali redirecţionează masele de aer de la direcţia vest-est, pe o direcţie
dominantă nord-sud, sau invers, în toată Moldova. Principalele văi care pornesc din
Carpaţii Orientali prezintă o alternanţă a mişcărilor maselor de aer pe direcţia văii
(longitudinală şi transversală).
Aceste elemente determină o manifestare diferită a elementelor climatice
(temperatură, precipitaţii, umiditate, vânturi, etc.) de-a lungul timpului (zile, luni, ani).
În perioada rece a anului, din cauza stratificării aerului mai rece, se înregistrează
creşteri accentuate ale umidităţii relative care produc ceţuri şi inversiuni de temperatură.
Minima absolută s-a înregistrat la data de 20 februarie 1954, fiind e -33,2° C.
Vara, valorile sunt mai mici decât în sudul Câmpiei Române sau, în regiunile înalte
ale Podişului Central Moldovenesc.
Temperaturile medii lunare şi anuale sunt prezentate în tabelul numărul 1.
Temperatura medie anuală şi multianuală înregistrată la staţia meteo din municipiul Bacău
Tabelul nr. 1
Umezeala relativă a aerului este determinată de umiditatea atmosferică a maselor
de aer şi de prezenţa reţelelor hidrografice dense, din amonte de confluenţa Bistriţei cu
Temperatura I F M A M I I A S O N D Media
1901-1990 -3.8 -2.3 2.8 9.6 15.2 18.8 20.5 19.7 15.3 9.5 3.8 -0.9 9
2000 -3.4 1.6 4.3 13.4 17.3 19.6 21.2 21.5 14.3 9.6 7.8 1.9 10.7
2001 -0.7 0.8 6.1 10.4 15.7 18.4 23 21.7 15.8 11.5 2.6 -5.8 9.9
2002 -1.7 4.7 6.2 9.3 17.9 19.9 22.6 20 15.4 9.2 5.3 -6.7 10.17
2003 -2.9 -5.9 0.6 8.6 20 20.9 20.5 21.1 14.7 8.6 5.4 -0.8 9.2
2004 -4.9 -0.4 5.1 10.4 14.8 19 20.8 19.6 15 10.7 5.3 1.2 9.7
2005 0 -3.4 2.6 9.6 15.8 18.1 20.5 19.7 19.6 9.5 3.1 0.4 9.60
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Extracţie nisipuri şi pietrişuri din albia minoră a râului Siret balastiera Galbeni - Cich – S.C. SORTBAC S.A.
21
Siretul. Acest parametru climatic are o variaţie invers proporţională cu valorile pe care le
înregistrează temperatura.
O influenţă ridicată asupra umidităţii aerului o au lacurile de acumulare de pe
Bistriţa şi Siret. Aceste acumulări au determinat o creştere a umidităţii relative a aerului
de la 69 % înaintea amenajării lor, la 81 %, în prezent.
Umiditatea medie multianuală lunară variază între valoarea de 74 % din luna iulie,
până la valoarea de 89 %, din luna decembrie. Diferenţele de temperatură şi dinamica
atmosferei din lunile de primăvară determină scăderea umezelii relative, iar în timpul
toamnei fenomenul este invers.
Precipitaţiile atmosferice sunt influenţate de circulaţia maselor de aer dinspre nord,
nord-vest şi dinspre sud, având valori de cca 532,3 mm, situându-se sub media ţării. Cele
mai mari cantităţi de precipitaţii cad în sezonul cald (350 – 400 mm), iar în sezonul rece,
în medie de 175 mm. Datele medii ale regimului pluviometric evidenţiază un singur
maxim la începutul verii, însă, sunt şi ani în care influenţa climatului baltic se face simţită
prin producerea unui al doilea maxim de precipitaţii.
În anotimpul rece precipitaţiile cad sub formă de ninsoare, începând de obicei din a
doua decadă a lunii noiembrie, până în a doua decadă a lunii martie. Rezultă un interval
de 65 – 70 de zile/an şi un număr mediu de 30 de zile cu ninsoare.
Precipitaţiile medii lunare şi anuale sunt prezentate în tabelul numărul 2.
Precipitaţiile medii înregistrate la staţia meteo din municipiul Bacău
Tabelul nr. 2
Precipitaţii I F M A M I I A S O N DTotal
mm
1901-1990 25.9 26.3 25.7 37.3 66.6 85.4 80.8 63.4 46.7 35.6 34 30 557.2
2000 20.8 19 35.4 34.7 9.2 107 119 36.7 71.4 3.8 27 19 502.8
2001 18.4 17.7 35.7 42.7 32.9 122 161 24 105 29 12 26 625.6
2002 9.6 1.6 32.8 29.7 55.4 39.6 290 54 16.5 44.1 43 20 636.3
2003 21.9 18.7 25.5 28.9 5.2 51 148 36.8 46.1 65.3 7 10 464.6
2004 42.7 21.8 25.8 82.6 40.9 26 149 61.4 41.6 21.4 40 13 565.2
2005 17.1 49.5 29.8 66.8 171 107 185 68.4 38.4 35.2 30 22 820.9
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Extracţie nisipuri şi pietrişuri din albia minoră a râului Siret balastiera Galbeni - Cich – S.C. SORTBAC S.A.
22
Regimul eolian. Vara este determinat de anticiclonul Azorelor iar iarna de
anticiclonul Siberian. Poziţia formelor majore de relief (culmi, văi) determină
redirecţionarea vânturilor de pe direcţia vest-est, pe direcţia nord - sud.
Din analiza datelor multianuale ale frecvenţei vânturilor se constată că în timpul
verii procentul vânturilor de nord – vest creşte ca urmare a extinderii anticiclonului
Azorelor la latitudini mai nordice. Legat de transportul maselor de aer cald şi umed (de la
periferia estică a ciclonilor mediteraneeni) din timpul iernii, se constată o creştere a
frecvenţei vânturilor din toate direcţiile, astfel încât, calmul atmosferic are valoarea cea
mai mică din timpul anului.
Toamna, încep să se simtă influenţele anticiclonului siberian, frecvenţa vânturilor
din nord-est are valoarea cea mai mică din cursul anului, iar calmul atmosferic
înregistrează o creştere faţă de celelalte sezoane.
În această regiune, viteza medie a vânturilor nu are valori prea mari, nici anuale, nici
sezoniere. Cea mai mare viteză o au vânturile dinspre N-V (4,2– 5,1 m/s) şi N (4 – 4,9
m/s). Vânturile din direcţiile N şi E au viteze reduse (în medie sub 2,5 m/s), iar în celelalte
direcţii au viteze intermediare (2 – 3 m/s).
În timpul anului, în general, vântul are viteze mai mari iarna şi primăvara şi, mai
reduse vara şi toamna.
4.4. Aerul
Evaluarea calităţii aerului
Deşi amplasamentul este situat în apropierea zonei industriale a municipiului Bacău
operatorii economici au parcurs planuri de conformare care să reducă semnificativ
poluarea aerului atmosferic. Formele de relief caracterizate au suprafeţe plane care permit
disiparea rapidă a eventualelor noxe provenite din activitatea de extracţie sau de la
mijloacele de transport. Luând în considerare aceste aspecte evaluăm calitatea aerului ca
fiind bună.
Evaluarea impactului asupra factorului de mediu aer
Sursele de poluare pentru aer pe perimetrul temporar de exploatare Galbeni - Cich:
- utilajele prin funcţionarea motoarelor;
- autobasculantele prin antrenarea de puberi.
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Extracţie nisipuri şi pietrişuri din albia minoră a râului Siret balastiera Galbeni - Cich – S.C. SORTBAC S.A.
23
Conducerea societăţii comerciale Sortbac S.A. va lua măsuri pentru efectuarea
regulată a reviziilor tehnice la mijloacele auto cu scopul ca pe toată perioada de exploatare
emisiile să se încadreze în normele legale..
Pe perioada desfăşurării activităţii de extracţie a agregatelor minerale în cadrul
perimetrului de exploatare Galbeni - Cich nu sunt necesare monitorizări ale emisiilor în
aer.
Se recomandă în sezonul cald stropirea drumului de exploatare pentru a împiedica
antrenarea unei cantităţi mari de pulberi în aer.
4.5. Zgomotul şi vibraţiile
În perioada de exploatare a perimetrului de extracţie Galbeni - Cich se vor produce
zgomote datorate funcţionării motoarelor utilajelor, încărcării basculantelor şi descărcării
agregatelor în staţia de sortare. Deoarece distanţele până la primii receptori sunt mari,
respectiv 2 km până la oraşul Bacău şi 500 m până la cea mai apropiată casă din satul
Siretu, zgomotele produse pe amplasament produc disconfort la nivelul zonelor locuite.
Iar datorită formelor de relief plane cu deschidere largă se disipează cu uşurinţă fără a
avea un efect negativ asupra vieţuitoarelor din zonele apropiate.
Calea de acces până la perimetrul de exploatare este reprezentată de un drum de
exploatare care traversează o zonă de luncă utilizată ca imaş. De-a lungul drumului de
exploatare utilizat de societatea comercială Sortbac S.A. pentru perimetrul Galbeni - Cich
nu sunt amplasate locuinţe.
Pe şoseaua de centură circulaţia autobasculantelor se va face în conformitate cu
legislaţia în vigoare.
4.6. Vegetaţia
Terenul propus pentru perimetrul de exploatare Galbeni - Cich prezintă un covor
vegetal alcătuit din stuf. Această vegetaţie s-a instalat recent ca urmare a golirii lacului de
Acumulare Galbeni în anul 2006.
Vegetaţia naturală era reprezentată la nivelul luncii de zăvoaie de plop şi salcie
(Populus alba, P. nigra, Salix alba), adesea bordând cursul apelor şi intrând în complex
cu aninişurile. Zăvoaiele de plop şi salcie au ca specii de recunoaştere: Salix fragilis,
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Extracţie nisipuri şi pietrişuri din albia minoră a râului Siret balastiera Galbeni - Cich – S.C. SORTBAC S.A.
24
Rubus caesius, Solanum dulcamara, Ranunculus repens, Calamagrostis
pseudophragmites, Myricaria germanica. Tot aici ca liane se întâlnesc Vitis silvestris,
Humulus lupulus, Clematis vitalba.
În zona balastierei nu sunt prezente zăvoaie de luncă, vegetaţia naturală a fost
complet înlocuită prin amenajarea hidrotehnică a râului Siret.
Pe terenurile din vecinătate cea mai răspândită asociaţie secundară de pajişte este
Agropyretum repentis, care are o compoziţie heterogenă, influenţată de variaţia condiţiilor
din habitat cu o productivitate slabă a pajiştilor, de 2,3-2,5 t/ha.
O asociaţie vegetală frecventă este Agrostetum stoloniferae, care formează pajişti
hidrofile pe terenuri depresionare periodic inundate, cu o slabă valoare economică.
Vegetaţia de luncă este formată din plante higrofile si hidrofile. Speciile
reprezentative sunt Crex riparia, Scirpus lacustris, Phragmites communis, Alisma
plantago, Sagittaria sagittifolia, Potamogeton natans.
Exploatarea agregatelor din albia minoră a râului Siret în perimetrul Galbeni -
Cich nu determină modificări ale covorului vegetal sau ale zonelor umede şi
ochiurilor de apă. În cadrul proiectului propus nu se produc defrişări ale zonelor
împădurite.
4.7. Biodiversitatea
Perimetrul de exploatare este amplasat în Aria de Protecţie Specială Avifaunistică
– Lacurile de acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti declarată prin H.G. 1284 din
31.10.2007. Regiunea a fost declarată arie de protecţie specială avifaunistică ca urmare a
identificării unui număr de 11 specii de păsări cuprinse în anexa I a Directivei Consiliului
European 79/409/CE – Directiva Păsări. Suprafaţa sitului este de 5575,5 ha.
45.7.1. Date relevante asupra speciilor de păsări cuprinse în Anexa I a Directivei 79/409/CEE şi estimarea impactului produs de
balastiera Galbeni - Cich
1. Ixobrychus minutus - Stârc pitic. Cod – A022
Habitatele caracteristice speciei. Specia populează locuri cu vegetaţie densă în
zonele mlăştinoase, de preferinţă stufărişuri. Cuibăreşte în perechi izolate, în locuri cu
vegetaţie densă şi stufărişuri, în zonele mlăştinoase.
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Extracţie nisipuri şi pietrişuri din albia minoră a râului Siret balastiera Galbeni - Cich – S.C. SORTBAC S.A.
25
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de
Protecţie Specială Avifaunistică “Lacurile de Acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti”,
populaţia speciei a fost estimată la 50 - 70 perechi cuibăritoare, pe toată suprafaţa sitului
menţionat. Situaţia populaţiilor de Ixobrychus minutus este notată cu “C” ceea ce
semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate care reprezintă
mai puţin de 2% din populaţia la nivel naţional.
Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei speciei.
Specia Ixobrychus minutus populează în principal zone mlăştinoase cu vegetaţie palustră
densă. Activitatea de extracţie a firmei Sortbac S.A.. este amplasată la coada lacului de
acumulare Galbeni într-o zonă cu plajă naturală de prundiş cu vegetaţie pe mal. Prezenţa
vegetaţiei tinere pe amplasamentul balastierei nu creează un habitat propice pentru această
specie. De asemenea, terenul străbătut de calea de acces a balastierei este utilizat ca imaş
comunal acoperit cu asociaţii vegetale de pajişti. Activitatea de extracţie a agregatelor de
râu pe amplasamentul Galbeni - Cich nu influenţează negativ răspândirea populaţiei
acestei specii în zonă.
2. Circus aeruginosus - Erete de stuf. Cod A081
Habitatele caracteristice speciei. Este o specie larg răspândită, în stufărişuri iar de
pe câmpii şi terenuri agricole îşi procură hrana. Cuibăreşte în perechi izolate, în locuri cu
vegetaţie densă şi stufărişuri, în zonele mlăştinoase.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de
Protecţie Specială Avifaunistică “Lacurile de Acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti”,
populaţia speciei a fost estimată la 7 - 10 perechi cuibăritoare, pe toată suprafaţa sitului
menţionat. Situaţia populaţiilor de Circus aeruginosus este notată cu “C” ceea ce
semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate care reprezintă
mai puţin de 2% din populaţia la nivel naţional.
Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei speciei.
Amplasamentul balastierei şi vecinătăţile acestuia nu prezintă habitate favorabile
cuibăririi acestei specii datorită lipsei arborilor. De asemenea fiind un prădător acoperă
suprafeţe mari în căutarea hranei pe care şi-o procură din terenurile acoperită cu vegetaţie
ierboasă naturală sau cultivată. Activitatea de extracţie a agregatelor de râu pe
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Extracţie nisipuri şi pietrişuri din albia minoră a râului Siret balastiera Galbeni - Cich – S.C. SORTBAC S.A.
26
amplasamentul Galbeni - Cich nu influenţează negativ răspândirea populaţiei acestei
specii în zonă.
3. Cygnus cygnus - Lebăda de iarnă. Cod – A038
Habitatele caracteristice speciei. Deşi cuibărea în extremitatea nordică a Europei,
în tundră, pe lacuri şi mlaştini, în ultimii ani, s-a observat expansiunea acestei specii şi în
zonele sudice, de-a lungul coastelor şi pe lacurile şi cursurile de apă mai mari.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de
Protecţie Specială Avifaunistică “Lacurile de Acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti”,
populaţia speciei a fost estimată la 220 - 300 de indivizi, în timpul iernii, pe toată
suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de Cygnus cygnus este notată cu “B”
ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului este bine reprezentată.
Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra habitatului şi
populaţiei speciei. Specia Cygnus cygnus populează în principal zone cu vegetaţie
palustră densă şi mlăştinoase Activitatea de extracţie a firmei Sortbac S.A. este amplasată
pe malul drept al Siretului într-o zonă cu plajă naturală de prundiş cu vegetaţie pe mal.
Deoarece lebăda este oaspete de iarnă în România, perioadă în care exploatările de
agregate de râu sunt sistate datorită temperaturilor joase considerăm că activitatea de
extracţie a agregatelor de râu pe amplasamentul Galbeni - Cich nu influenţează negativ
răspândirea populaţiei acestei specii în zonă.
4. Sterna hirundo - Chira de baltă. Cod – A193
Habitatele caracteristice speciei. Cuibăreşte în perechi izolate sau în colonii mici
pe mlaştinile din regiunile de coastă şi pe ţărmurile lacurilor continentale.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de
Protecţie Specială Avifaunistică “Lacurile de Acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti”,
populaţia speciei a fost estimată la 80 - 100 perechi cuibăritoare, pe toată suprafaţa sitului
menţionat. Situaţia populaţiilor de Sterna hirundo este notată cu “C” ceea ce semnifică
faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate care reprezintă mai puţin de
2% din populaţia la nivel naţional.
Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra habitatului şi
populaţiei speciei. Amplasamentul balastierei şi vecinătăţile acestuia nu oferă condiţii
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Extracţie nisipuri şi pietrişuri din albia minoră a râului Siret balastiera Galbeni - Cich – S.C. SORTBAC S.A.
27
prielnice pentru cuibărirea acestei specii. Activitatea de extracţie a agregatelor de râu pe
amplasamentul Galbeni - Cich nu influenţează negativ răspândirea populaţiei acestei
specii în zonă.
5. Tringa glareola – fluierar de mlaştină. Cod – A166
Habitatele caracteristice speciei. Este o specie nordică destul de comună în
mlaştini. De obicei, cuibăreşte pe smocuri de rogoz. Este numeros în pasaj pe malurile
mlăştinoase ale lacurilor, de obicei solitar, dar ocazional în stoluri mici.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei a fost
estimată 25-60 indivizi în pasaj în toată Aria de Protecţie Specială Avifaunistică „Lacurile
de acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti” fiind notată cu notată cu „D” ceea ce semnifică
faptul că la nivelul site-ului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la
nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional).
Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei speciei.
Specia preferă malurile mlăştinoase iar exploatarea agregatelor se desfăşoară pe o
acumulare de prundiş care nu reprezintă un habitat propice. Considerăm că activitatea de
extracţie a agregatelor de râu din perimetrul de exploatare Galbeni - Cich nu va afecta
populaţia acestei specii în SPA-ul „Lacurile de acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti”.
6. Sylvia nisoria (Silvie porumbacă). Cod – A307
Habitatele caracteristice speciei. Specia preferă tufărişurile dese. Cuibăreşte
relativ rar în regiuni deschise cu tufărişuri şi copaci izolaţi sau în luminişuri cu tufişuri.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de
Protecţie Specială Avifaunistică “Lacurile de Acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti”,
populaţia speciei a fost estimată la 5 - 10 perechi, pe toată suprafaţa sitului menţionat.
Situaţia populaţiilor de Sylvia nisoria este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la
nivelul sitului cuibăreşte o populaţie nesemnificativă la nivel naţional.
Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra habitatului şi
populaţiei speciei. Silvia porumbacă nu este o specie caracteristică proximităţii apelor, ea
cuibăreşte şi se hrăneşte în zone deschise cu tufişuri. Zona învecinată balastierei şi nici
trenurile adiacente drumului de exploatare nu prezintă vegetaţie arbustivă. Deoarece
specia nu este caracteristică acestui tip de habitate la nivelul SPA „Lacurile de acumulare
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Extracţie nisipuri şi pietrişuri din albia minoră a râului Siret balastiera Galbeni - Cich – S.C. SORTBAC S.A.
28
Buhuşi – Bacău – Bereşti” au fot identificate doar 5-10 perechi. Desfăşurarea activităţii
de extracţie a agregatelor de râu de către societatea comercială Sortbac S.A. nu va afecta
în mod negativ abundenţa populaţiei acestei specii la nivelul Ariei de Protecţie Specială
Avifaunistică „Lacurile de acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti”.
7. Pluvialis apricaria (Ploier auriu). Cod – A140
Habitatele caracteristice speciei. Specia preferă habitatele de pajişti şi păşuni şi,
ocazional, terenurile noroioase. Cuibăreşte destul de des în regiuni înalte pe terenuri
mlăştinoase, lande, mocirle şi turbării.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de
Protecţie Specială Avifaunistică “Lacurile de Acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti”,
populaţia speciei a fost estimată la 200 – 300 de indivizi, pe toată suprafaţa sitului
menţionat. Situaţia populaţiilor de Pluvialis apricaria este notată cu “C” ceea ce
semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate care reprezintă
mai puţin de 2% din populaţia la nivel naţional.
Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra habitatului şi
populaţiei speciei. Desfăşurarea activităţii de extracţie a agregatelor de râu de către
societatea comercială Sortbac S.A. nu va afecta în mod negativ abundenţa populaţiei
acestei specii la nivelul Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică „Lacurile de acumulare
Buhuşi – Bacău – Bereşti”.
8. Larus minutus (Pescăruş mic). Cod – A177
Habitatele caracteristice speciei. Specia preferă habitatele de mlaştini şi lacuri cu
stufăriş. Specia este în pasaj şi cuibăreşte în mlaştini şi lacuri cu stufăriş. Iarna preferă
habitatul marin.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de
Protecţie Specială Avifaunistică “Lacurile de Acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti”,
populaţia speciei a fost estimată la 150 - 250 de indivizi, pe toată suprafaţa sitului
menţionat. Situaţia populaţiilor de Larus minutus este notată cu “D” ceea ce semnifică
faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie redusă faţă de media la nivel naţional.
Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra habitatului şi
populaţiei speciei. Perimetrul de exploatare Galbeni - Cich nu oferă condiţii favorabile
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Extracţie nisipuri şi pietrişuri din albia minoră a râului Siret balastiera Galbeni - Cich – S.C. SORTBAC S.A.
29
pentru această specie. De asemenea la nivelul Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică
„Lacurile de acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti” au fost observaţi doar indivizi în
pasaj. Considerăm că activitatea de extracţiei a agregatelor de râu de către societatea
comercială Sortbac S.A. pe acest amplasament nu are impact negativ asupra distribuţiei
acestei specii în regiune.
9. Chlidonias hybridus (chirighiţă cu obraji albi). Cod – A196
Habitatele caracteristice speciei.. Specia utilizează o varietate mare de habitate
ale zonelor umede dar preferă mlaştinile apelor curgătoare şi ochiurile de apă din câmpiile
inundabile, în special dacă regiunile învecinate sunt păşunate de vite sau cabaline.
Cuibăreşte pe vegetaţie emergentă din apă sau pe plauri.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei a fost
estimată la 34-40 perechi cuibăritoare în toată Aria de Protecţie Specială Avifaunistică
„Lacurile de acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti” fiind notată cu „D” ceea ce semnifică
faptul că la nivelul site-ului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la
nivel naţional. De asemenea habitatele de pe malul drept al Siretului, din regiunea
amplasamentului, nu sunt propice acestei specii.
Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei speciei.
Exploatarea agregatelor de către societatea comercială Sortbac S.A. nu va afecta populaţia
acestei specii în Aria de Protecţie Specială Avifaunistică „Lacurile de acumulare Buhuşi –
Bacău – Bereşti”.
10. Chlidonias niger (chirighită neagră). Cod – A197
Habitatele caracteristice speciei. Specia utilizează o varietate mare de habitate ale
zonelor umede dar preferă mlaştinile apelor curgătoare şi ochiurile de apă din zonele
inundabile. In afara perioadei de cuibărit este întâlnită mai ales de-a lungul coastelor.
Cuibăreşte colonial pe mlaştini şi lacuri.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de
Protecţie Specială Avifaunistică “Lacurile de Acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti”,
populaţia speciei a fost estimată la 30 - 80 de indivizi, pe toată suprafaţa sitului
menţionat. Situaţia populaţiilor de Chlidonias niger este notată cu “D” ceea ce semnifică
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Extracţie nisipuri şi pietrişuri din albia minoră a râului Siret balastiera Galbeni - Cich – S.C. SORTBAC S.A.
30
faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la
nivel naţional.
Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra habitatului şi
populaţiei speciei Exploatarea agregatelor de către societatea comercială Sortbac S.A. nu
va afecta populaţia acestei specii în Aria de Protecţie Specială Avifaunistică „Lacurile de
acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti”.
11.Grus grus (Cocor). Cod – A127
Habitatele caracteristice speciei. Este o pasăre precaută, sperioasă, iar în migraţie
poposeşte în cârduri mari pe terenuri arabile. Cuibăreşte destul de rar pe mlaştini întinse
şi tufărişuri din păduri.
Relevanţa sitului pentru specie În formularul standard Natura 2000 al Ariei de
Protecţie Specială Avifaunistică “Lacurile de Acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti”,
populaţia speciei a fost estimată la 10 - 40 de indivizi, pe toată suprafaţa sitului
menţionat. Situaţia populaţiilor de Grus grus este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul
că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel
naţional.
Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra habitatului şi
populaţiei speciei Amplasamentul balastierei şi zonele adiacente traseului drumului de
exploatare nu prezintă habitatele preferate de această specie. De asemenea la nivelul
Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică „Lacurile de acumulare Buhuşi – Bacău -
Bereşti” au fost identificate numai exemplare în pasaj. Astfel, considerăm că exploatarea
agregatelor de râu de către S.C. Sortbac S.A. în perimetrul Galbeni - Cich nu va influenţa
negativ răspândirea populaţiei acestei specii în zonă.
În conformitate cu OUG 57/2007, art. 33, pentru toate speciile de păsări protejate
sunt interzise:
- uciderea sau capturarea intenţionată indiferent de metoda utilizată;
- deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor sau ouălor
din natură;
- culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora chiar dacă sunt goale;
- perturbarea intenţionată, în special în perioada de reproducere, de creştere şi
migraţiune;
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Extracţie nisipuri şi pietrişuri din albia minoră a râului Siret balastiera Galbeni - Cich – S.C. SORTBAC S.A.
31
- deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi
capturarea;
- comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării în stare
vie ori moartă sau a oricăror părţi provenite de la speciile protejate.
Având în vedere specificul activităţii desfăşurate – extragerea pietrişului şi
nisipului din perimetrul Galbeni - Cich se poate afirma că impactul activităţii
desfăşurate pe amplasament asupra habitatului şi speciilor de păsări de interes
comunitar din situl „Lacurile de acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti” va fi minim.
De asemenea un aspect deosebit de important este şi golirea lacului de
acumulare Galbeni din august 2006 cu scopul efectuării unor reparaţii la digul
malului drept. Societatea comercială Sortbac S.A. va exploata pe un perimetrul
rezultat ca urmare a colmatării zonei de la coada lacului. Acest perimetru nu
reprezintă zonă de mal cu sol şi vegetaţie bine conturată deoarece în condiţiile
umplerii cu apă a lacului amplasamentul ar fi submers. În prezent perimetrul a fost
parţial colonizat de exemplare din genul Phragmites.
Un alt aspect deosebit de important legat de golirea lacului de acumulare este
şi migraţia speciilor de păsări către alte lacuri din Aria Specială de Protecţie
Avifaunistică „Lacurile de acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti”.
4.7.2. Obiectivele de conservare ale sitului Natura 2000 Aria de Protecţie Specială Avifaunistică “Lacurile de Acumulare Buhuşi –
Bacău – Bereşti”
Pentru Aria de Protecţie Specială Avifaunistică “Lacurile de Acumulare Buhuşi –
Bacău – Bereşti” nu este întocmit Regulamentul şi Planul de Management. Sunt
întocmite regulamentele şi planurile de management doar pentru lacurile Lilieci, Bacău
II, Galbeni şi Răcăciuni, componente ale acestui sit.
Aria de Protecţie Specială Avifaunistică “Lacurile de Acumulare Buhuşi – Bacău –
Bereşti” are suprafaţa de 5575,50 ha, şi a fost declarată ca urmare a identificării a 168
specii de pasări, dintre care, 11 specii sunt de interes european, menţionate în Anexa I a
Directivei Consiliului 79/409/CEE.
Situl Natura 2000 este constituit din 5 lacuri amenajate pe valea râului Bistriţa (pe
teritoriul judeţului Bacău), respectiv pe râul Siret, în aval de confluenţa cu Bistriţa.
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Extracţie nisipuri şi pietrişuri din albia minoră a râului Siret balastiera Galbeni - Cich – S.C. SORTBAC S.A.
32
Aceste lacuri au o întindere mare, pe unele găsim mult stuf, chiar în formă de insule.
Porţiunile de râuri din apropierea lacurilor, care leagă lacurile, respectiv zonele folosite
de păsările migratoare din apropierea lacurilor au fost incluse în sit.
Clasele de habitate caracteristice Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică “Lacurile
de Acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti” sunt:
râuri, lacuri – cod N06 – 83%
mlaştini, turbării – cod N07– 13%
teren arabil (culturi agricole) - cod N12 – 2%
păşuni – cod N14 – 2%
Obiectivele de conservare ale acestui sit Natura 2000 sunt:
protecţia şi conservarea habitatelor specifice celor 168 specii de păsări,
în general, şi a celor 11 specii de interes european, menţionate în Anexa
I a Directivei Consiliului 79/409/CEE, în special
protecţia şi conservarea celor 168 specii de păsări, în general, şi a celor
11 specii de interes european, menţionate în Anexa I a Directivei
Consiliului 79/409/CEE, în special.
Cele 11 specii de păsări de interes comunitar, menţionate în Anexa I a Directivei
Consiliului 79/409/CEE, sunt: Ixobrychus minutus, Circus aeruginosus, Cygnus cygnus,
Sterna hirundo, Tringa glareola, Sylvia nisoria, Pluvialis apricaria, Larus minutus,
Chlidonias hybridus, Chlidonias niger, Grus grus.
Starea de conservare a habitatelor şi speciilor este favorabilă, cu excepţia Lacului
Galbeni care este golit din august 2006, pentru reparaţii la dig mal drept.
Integritatea Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică “Lacurile de Acumulare
Buhuşi – Bacău – Bereşti” nu este afectată de proiectul prezentat în etapa de funcţionare
deoarece:
în etapa de funcţionare sunt utilizate resurse naturale din acest sit dar cu
impact pozitiv asupra menţinerii morfologiei reliefului cuvetei lacului de
acumulare Galbeni;
nu sunt emisii pe apă;
emisiile pe aer sunt nesemnificative pentru habitat şi speciile de floră şi
faună sălbatică;
nu sunt emisiile pe sol;
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Extracţie nisipuri şi pietrişuri din albia minoră a râului Siret balastiera Galbeni - Cich – S.C. SORTBAC S.A.
33
tehnologia utilizată în timpul funcţionării, va respecta normele Uniunii
Europene, fiind în conformitate cu BAT – urile în vigoare.
În concluzie, realizarea proiectului “Extragere de nisipuri şi pietrişuri din albia
minoră a râului Siret în perimetrul Galbeni - Cich” având ca beneficiar S.C. Sortbac
S.A., Bacău din localitatea Bacău, judeţul Bacău, nu afectează integritatea Ariei de
Protecţie Specială Avifaunistică “Lacurile de Acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti”
deoarece:
nu reduce suprafaţa habitatelor şi numărul speciilor de importanţă
comunitară;
nu conduce la fragmentarea sau deteriorarea habitatelor de importanţă
comunitară;
nu influenţează realizarea obiectivelor pentru conservarea ariei naturale
protejate de interes comunitar;
nu influenţează negativ factorii care determină menţinerea stării favorabile
de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar;
nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor dintre sol şi apă sau floră şi
faună, care definesc structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate de
interes comunitar.
4.7.3. Consideraţii generale asupra biodiversităţii
Reptilele reprezentative semnalate în zonă sunt Emys orbicularis şi Natrix natrix
care populează atât luciul apei cât şi malul râului.
Batracienii care populează zona malurilor şi luciul apei sunt reprezentate 7 specii:
Bombina bombina, Bufo bufo, Bufo viridis, Hyla arborea, Rana ridibunda.
Peştii alcătuiesc o populaţie însemnată localizată în masa apei, dintre speciile
prezente în zonă enumerăm Alburnus alburnus, Carassius auratus, Cyprinus carpio,
Essox lucius, Perca fluviatilis, Gobio gobio, G. kessleri, Leuciscus cephalus, Stizostedion
lucioperca, Scardinius erythrophthalmus şi Abramis brama.
Printre mamiferele mamiferele citate pentru această zonă se numără: Arvicola
terrestris, Mustela nivalis şi Ondrata zibethica.
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Extracţie nisipuri şi pietrişuri din albia minoră a râului Siret balastiera Galbeni - Cich – S.C. SORTBAC S.A.
34
Fauna de nevertebrate a zonelor este caracterizată de o abundenţă redusă dar o
diversitate taxonomică ridicată: viermi, moluşte iar dintre artropode: arahnide, crustacee,
miriapode şi insecte.
Zoocenoza sectoarelor deschise fără arbuşti şi vegetaţie redusă are un efectiv
numeric şi specific al organismelor de sol mai redus, aici fiind prezente cu precădere
specii de insecte.
Zoocenoza câmpurilor agricole este predominată de specii de lumbricide şi raci
izopozi. În regiunile cultivate sunt prezente specii dăunătoare în sol dintre elateride şi
melolonthidae, precum si omizi de pământ.
Zoocenoza plajelor de nisip şi prundiş, unde va avea loc exploatarea propriu-zisă,
are o structură foarte redusă a componenţilor biotici edafici.
4.7.4. Identificarea şi evaluarea impactului asupra biodiversităţii
Prezenta analiză şi evaluare a diverselor tipuri de impact se face luându-se în
consideraţie:
integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar;
structura şi funcţiile ecologice ale acesteia;
vulnerabilitatea privind structura şi funcţiile ecologice ale acesteia, la
modificări, precum şi faţă de obiectivele de conservare ale acesteia.
Atât prin amplasament cât şi prin activităţile din etapa de construcţie şi cea
de funcţionare, proiectul nu va avea impact direct şi/sau indirect, izolat sau
rezidual, pe termen scurt sau lung, asupra habitatelor şi populaţiilor speciilor de
păsări din SPA “Lacurile de Acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti”.
4.7.5. Evaluarea impactului cumulativ a proiectului propus cu alte proiecte
Referitor la efectul cumulat, trebuie făcută precizarea că zonă va funcţiona
temporar balastiera S.C. LIV-COMAL S.R.L. Bacău .
S.C. LIV-COMAL S.R.L. Bacău are ca profil de activitate extracţia agregatelor de
pietriş şi a nisipului din albia minoră râului Siret cu localizare în lunca mijlocie a acestui
râu, în vederea sortării ulterioare şi folosirii în activităţi de construcţii. Administraţia
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Extracţie nisipuri şi pietrişuri din albia minoră a râului Siret balastiera Galbeni - Cich – S.C. SORTBAC S.A.
35
Naţională „Apele Române” – Direcţia Apelor Siret a amplasat extracţia agregatelor pe
acest amplasament ca o necesitate de decolmatare a albiei minore a Siretului, în vederea
menţinerii cursului Siretului pe un anumit traseu care să asigure protejarea vecinătăţilor
albiei faţă de acţiunea distructivă a Siretului, prin eroziune de mal, în secţiunile concave
ale acestui curs şi asigurarea scurgerilor apelor la evacuarea debitelor de servitute. Se
urmăreşte corecţia cursului de apă, dirijarea debitului râului spre centrul albiei minore,
eliminarea eroziunii active a malului stâng şi valorificarea materialului extras.
Capacitatea de extracţie anuală nu va depăşi un volum mai mare de nisipuri şi
pietrişuri decât cel stabilit de Direcţia Apelor Siret Bacău (conform preliminarului de
exploatare), iar extracţia se va desfăşura cu intermitenţă în funcţie de condiţiile meteo.
Beneficiarul estimează o capacitate de exploatare la balastiera „Letea Veche” de
circa 10.000 mc de agregate.
Accesul la perimetru se face din şoseaua de centură care ocoleşte municipiul Bacău
în drumul comunal din Ruşi-Ciutea către Siretu şi apoi pe un drum de exploatare agricolă
până la amplasamentul balastierei. Drumul agricol va fi balastat de către S.C. LIV-
COMAL S.R.L. Bacău. Drumul de exploatare permite accesul spre extremitatea nord-
vestică a perimetrului. Pentru utilizarea drumurilor comunale S.C. LIV-COMAL S.R.L.
a obţinut avizul favorabil din partea primăriei Letea Veche.
În urma desfăşurării activităţii de extracţiei a agregatelor minerale din albia
Siretului:
- nu rezultă deşeuri din activitatea de producţie;
- se produc deşeuri menajere provenite de la personalul care exploatează
utilajele;
- nu rezultă ape uzate; cantitatea de apă, existentă între fragmentele de pietriş în
momentul excavării, este levigată în perioada de depozitare temporară a
agregatelor datorită permeabilităţii mari a substratului care asigură infiltrarea
rapidă.
Deşeurile produse de către personalul care asigură exploatarea agregatelor vor fi a
colectate în pungi de plastic menajere amplasate în coşuri fără scurgere în mediu. Periodic
sacii menajeri vor fi transportaţi punctul de colectare a deşeurilor din comuna Letea
Veche .
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Extracţie nisipuri şi pietrişuri din albia minoră a râului Siret balastiera Galbeni - Cich – S.C. SORTBAC S.A.
36
Integritatea Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică “Lacurile de Acumulare
Buhuşi – Bacău – Bereşti” nu este afectată de efectele cumulate ale celor 2 proiecte, atât
în etapa de construcţie cât şi în etapa de funcţionare deoarece:
amplasamentul balastierei Letea Veche este la limita nordică a lacului
Galbeni - una din componentele sitului;
amplasamentului balastierei Galbeni – Cich este situat în interiorul
digului de protecţiei a Lacului Galbei, acest perimetru de extracţie
contribui la decolmatarea regiunii nordice a cuvetei lacustre;
în etapa de funcţionarea a ambelor balastiere sunt utilizate resurse
naturale din acest sit dar cu impact pozitiv asupra menţinerii morfologiei
reliefului albiei râului Siret şi a Lacului Galbeni;
nu sunt emisii pe apă pentru funcţionarea balastierelor;
emisiile pe aer sunt nesemnificative pentru habitat şi speciile de floră şi
faună sălbatică;
emisiile pe sol sunt evacuate, depozitate şi valorificate conform normelor
legale în vigoare;
tehnologia utilizată în timpul funcţionării, va respecta normele Uniunii
Europene, fiind în conformitate cu BAT – urile în vigoare.
4.8. Lucrări de refacere a mediului la finalizarea exploatării
Implementarea proiectului „Extragere de nisipuri şi pietrişuri din albia minoră a
râului Siret în perimetrul Galbeni – Cich” se va derula cu respectarea normelor de
exploatare raţională a zăcămintelor de substanţe nemetalifere şi roci utile, cu respectarea
normelor SSM şi în concordanţă cu prevederile Avizului de gospodărire a apelor.
Prin extracţia nisipului şi pietrişului din perimetrul temporar de extracţie
Galbeni – Cich nu se afectează în mod brutal mediul natural. Lucrările de
exploatare executate în cuveta lacului Galbeni vor contribui la decolmatarea cuvetei.
De asemenea această exploatare va stopa formarea de ecosisteme stabile higrofile pe
depozitele de aluviuni care datorită golirii lacului Galbeni apar sub formă de
grinduri. Dezvoltarea unor asociaţii alcătuite din specii vegetale şi animale
caracteristice mediului terestru pe aceste depozite aluvionare nu este recomandată
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Extracţie nisipuri şi pietrişuri din albia minoră a râului Siret balastiera Galbeni - Cich – S.C. SORTBAC S.A.
37
deoarece la reumplerea lacului vor fi inundate. Inundarea acestor ecosisteme
stabilite la nivelul noilor limite dintre mediul uscat şi mediul terestru determină
reducerea populaţiilor speciilor care şi-au găsit habitate preferate în aceste zone. De
asemenea stuful a început să colonizeze aceste depozite de aluviuni iar după
inundare aceste suprafeţe (câteva hectare) vor ajunge submerse ceea ce va
determina introducerea unei mari cantităţi foarte mari de substanţă organică în apa
lacului. Introducerea unor cantităţi mari de substanţă organică în masa unui lac
determină o înmulţire explozivă a microorganismelor aerobe cu impact negativ
asupra concentraţiei oxigenului dizolvat în masa apei şi implicit a speciilor de
animale acvatice care depind de acest factor.
Exploatarea se va desfăşura în cuveta Lacului Galbeni iar refacerea mediului va fi
realizată prin lucrări de întreţinere şi amenajare a zonei de mal cu o valoare estimată de
300 lei. Pentru executarea lucrărilor de întreţinere se va acţiona cu un buldozer care prin
împingere cu lama va nivela zonele exploatate şi va crea taluze similare celor naturale în
regiunea de mal.
4.9. Peisajul
Peisajul de pe malul drept al Siretului din vecinătatea amplasamentului exploatării
de agregate de râu este antropizat fiind generat de amenajarea hidrografică a râului Siret.
De asemenea, o contribuţie importantă la aspectul luncii mijlocii a râului Siret o au
frecventele inundaţii şi colmatări ale meandrelor. Menţinerea culturilor agricole în lunca
inundabilă şi protejarea malurilor de eroziune este condiţionată de lucrările de menţinere
şi corectare a cursului râului prin extragerea de aluviuni.
Regiunile adiacente drumului de exploatare sunt utilizate ca imaş comunal.
4.10. Mediul social şi economic
Perimetrul de exploatare temporară Galbeni - Cich este amplasat pe teritoriul
administrativ al comunei Letea Veche.
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Extracţie nisipuri şi pietrişuri din albia minoră a râului Siret balastiera Galbeni - Cich – S.C. SORTBAC S.A.
38
Comuna Letea Veche, în componenţa căreia intră satele Letea Veche, Holt,
Radomireşti, Ruşi Ciutea şi Siretu este aşezată în partea de est a oraşului Bacău, între
râurile Siret şi Bistriţa. Suprafaţa totala a comunei este de aproximativ 4849 ha.
Populaţia rurală a comunei Letea Veche este de naţionalitate română 100% şi
numără 2390 locutori.
Profilul economic al comunei Letea Veche este predominant agricol cu rezultate
bune in condiţii climaterice normale. Pe teritoriul comunei Letea Veche se derulează
activităţi economice dintre cele mai variate: comerţul, servicii, construcţii, import–export,
prelucrarea lemnului.
Exploatarea agregatelor de pe amplasament va determina o creştere economică în
zonă prin crearea de noi locuri de muncă şi furnizarea de materiale pentru realizarea de
noi construcţii. Extracţia se desfăşoară sub controlul al Direcţiei Apelor Siret, prin
indicarea parametrilor de extracţie.
4.11. Condiţii culturale şi etnice
Extracţia agregatelor din albia minoră a râului - activitate care se va desfăşura pe
amplasamentul balastierei Galbeni – Cich nu va influenţa condiţiile culturale, etnice sau
de patrimoniu din zonă.
5. ANALIZA ALTERNATIVELOR
Problema analizei mai multor alternative pentru amplasament nu a fost necesară,
amplasarea fiind impusă de necesitatea decolmatării cuvetei lacului de acumulare la
extremitatea nordică şi prevenirea formării pe suprafaţa depozitelor aluvionare a unei
vegetaţii de tip deltă.
Exploatarea controlată a agregatelor minerale în acest perimetru va asigura
corectarea traseului în plan al albiei minore şi reducerea tendinţei de erodare a malului
stâng al râului Siret.
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Extracţie nisipuri şi pietrişuri din albia minoră a râului Siret balastiera Galbeni - Cich – S.C. SORTBAC S.A.
39
6. MONITORIZAREA
Monitorizarea activităţii de extragere a agregatelor din albia minoră a râului Siret de
către S.C. Sortbac S.A. este necesară pentru reducerea impactului produs asupra mediului
înconjurător. Urmărirea activităţii se va face prin verificări periodice care să analizeze
modul în care se conformează societatea în perioada de exploatare a agregatelor.
Înregistrarea volumelor de agregate minerale extrase se va face în fişe speciale, în
care se vor menţiona cantitatea extrasă şi cea valorificată.
Administratorul societăţii comerciale Sortbac S.A. va întocmi:
- măsurători topografice şi topobatimetrice cel puţin o dată pe an şi cu maxim 90
de zile înainte de expirarea avizului dat de S.C. Hidroelectrica S.A.;
- mişcarea anuală a resurselor.
Personalul care utilizează draglina, excavatorul şi încărcătoarele vor verifica
funcţionarea corectă a utilajelor, iar eventualele defecţiuni vor fi remediate în cel mai
scurt timp. Periodic se va face inspecţia tehnică a utilajelor utilizate pe amplasament.
Administratorul societăţii Sortbac S.A. va instrui angajaţii şi urmări depozitarea
corectă şi evacuarea de pe amplasament a deşeurilor menajere produse de personalul
angajat.
De asemenea monitorizarea evoluţiei în timp a albiei minore se va face prin ridicări
topografice anuale – odată cu întocmirea documentaţiei pentru gospodărirea apelor şi
măsurători topografice la cel mult 15 zile după viiturile importante.
7. SITUAŢII DE RISC
În cadrul perimetrului temporar de extracţie Galbeni – Cich se vor respecta
prevederile H.G.638/1999. Beneficiarul de exploatare va colabora la întocmirea Planului
de apărare împotriva inundaţiilor şi va convoca comandamentul local pentru aplicarea
măsurilor planului în caz de depăşire a cotei de atenţie la staţia hidrometrică din zonă. În
acest caz utilajele şi toalete ecologică vor fi retrase de pe amplasament pentru a evita
poluări ale apei cu hidrocarburi şi uleiuri.
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Extracţie nisipuri şi pietrişuri din albia minoră a râului Siret balastiera Galbeni - Cich – S.C. SORTBAC S.A.
40
Administratorul societăţii va întocmi un plan de prevenire şi combatere a poluării
accidentale după începerea exploatării în conformitate cu prevederile Legii 465/2006 de
aprobare a O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului şi a actelor normative
ulterioare.
În concordanţă cu profilul de activitate al unităţii cauzele care pot determina
poluarea mediului determinate de:
1. păstrarea pe amplasament a utilajelor în perioadele în care cotele apelor
depăşesc cota de atenţie;
2. funcţionarea anormală a utilajelor utilizate la excavarea, încărcarea şi
transportul a agregatelor exploatate;
3. poluare cu deşeuri menajere a apelor de suprafaţă;
4. obturarea şenalului;
5. prăbuşirea taluzelor verticale;
6. inundarea perimetrul prin coborâre sub talvegul cuvetei lacustre;
7. afectarea amenajărilor hidrotehnice.
Pentru a preveni poluarea accidentală a apelor de suprafaţă şi freatice, a solului şi
subsolului pe amplasamentul de exploatare a agregatelor minerale de râu se va asigura
funcţionarea în parametri normal a utilajelor din dotare iar agregatele se vor încărca după
scurgerea apelor din materialul excavat şi depozitat pe mal. De asemenea personalul care
va acces la perimetrul de exploatare va fi instruit pentru a depozita deşeurile menajere la
punctul de colectare din incinta staţiei de sortare care aparţine S.C. Sortbac S.A. şi se află
la o distanţă de 500 m faţă de amplasament.
Eventuale poluări accidentale de pe amplasament nu produc impurificări majore
ale factorilor de mediu deoarece cantităţile stocate în rezervoarele şi mecanismele
utilajelor sunt reduse.
Pentru a preveni schimbarea traseului şenalului râului Siret nu se va acţiona în
sensul întreruperii şenalului şi începerii lui din alt punct şi nu se vor lăsa taluze verticale
care prin prăbuşire ar putea produce obturarea şenalului.
Pentru a evita inundarea depozitului prin coborâre sub talvegul cuvetei lacustre se
va respecta adâncimea maximă de exploatare de 3,2 m faţă de cota superioară a
depozitului de balast.
Pentru a nu depăşi perimetrul de exploatare se va proceda la bornarea acestuia.
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Extracţie nisipuri şi pietrişuri din albia minoră a râului Siret balastiera Galbeni - Cich – S.C. SORTBAC S.A.
41
Materialul steril extras nu se va depune în amonte de cuveta lacului de acumulare
Galbeni.
Pentru a evita afectarea amenajărilor hidrotehnice s-a impus ca distanţă minimă la
care se poate apropia activitatea de extracţie a balastului faţă de lucrările definitive ale
amenajării (digurile de retenţie) la 150 m măsuraţi de la marginea superioară a gropii de
exploatare a balastului şi până la pintenul de reazem al peretelui digului.
8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR
În timpul realizării studiului de evaluare a impactului asupra mediului pentru
perimetrul de exploatare temporară Galbeni – Cich aparţinând S.C. Sortbac S.A. nu au
apărut dificultăţi.
ÎNTOCMIT,
Expert evaluator de mediu
dr. Zaharia Lăcrămioara Gabriela