Post on 26-Dec-2019
transcript
OCTOMBRIE 2012
ELABORAT PROF. DR. ING GEORGESCU LUCIAN
ELECTROCENTRALE
GALATI SA RAPORT DE
SECURITATE
2
RAPORT DE SECURITATE
CONF. HG 804/2007 - ANEXA 2
SC ELECTROCENTRALE GALATI SA
Elaborat
Prof. dr. ing. Georgescu Lucian
Echipa de elaborare:
Prof. dr. ing. Georgescu Lucian
Ing. Chim. Rodion Amzu
Drd. Chim. Catalin Trif
Drd. Chim. Dragan Silvia
Geograf Ene Adrian
Inginer geodez Ina Irina Humeniuc
3
I. Informatii asupra sistemului de management si asupra organizarii
amplasamentului cu privire la prevenirea accidentelor majore
Introducere
SC ELECTROCENTRALE GALATI SA este infiintata prin HG nr. 1580/2003, privind
reorganizarea Societatii Comerciale de Producere a Energiei Electrice si Termice
"Termoelectrica" - S.A. - Sucursala "Electrocentrale Galati" si infiintarea Societatii
Comerciale "Electrocentrale Galati" - S.A., filiala a Societatii Comerciale de Producere a
Energiei Electrice si Termice "Termoelectrica" - S.A. prin reorganizarea SC
TERMOELECTRICA SA –Sucursala ELECTROCENTRALE GALATI. Este societate
juridica romana, Inregistrata la Oficiul Registrului Comertului la nr. J 17/ 27/12.01.2004
(Anexa 1).
Societatea are ca obiect de activitate producerea si furnizarea energiei electrice,
producerea, dispecerizarea, transportul si furnizarea energiei termice.
In cadrul SC ELECTROCENTRALE GALATI SA, politica de prevenire a
accidentelor majore a fost abordata ca parte componenta a sistemului de management
de mediu. Politica in domeniul managementului mediului are la baza principiul dezvoltarii
durabile: ”Dreptul la dezvoltare trebuie realizat astfel incat necesitatile privind dezvoltarea
si mediu sa fie satisfacute in mod echitabil de generatiile prezente si viitoare”.
In vederea aplicarii acestui principiu, conducerea societatii a decis si s-a angajat pentru
implementarea, mentinerea si continua imbunatatire a unui Sistem de Management de Mediu
in conformitate cu cerintele standardului SR EN ISO 14001:2005 – “Sisteme de management
de mediu. Cerinte cu ghid de utilizare”, sistem ce include si componenta de prevenire a
accidentelor majore.
Politica in domeniul managementul mediului este documentata, implementata si
mentinuta, este adecvata naturii, dimensiunilor si impacturilor asupra mediului ale
activitatilor, produselor si serviciilor realizate de societate.
Conducerea societatii se angajeaza pentru:
- respectarea si continua conformare cu cerintele legale si cu alte cerinte aplicabile
la care societatea subscrie, referitor la aspectele sale de mediu;
- prevenirea poluarii prin crearea unei culturi organizationale de mediu si
constientizarea intregului personal referitor la efectele si influentele activitatilor
sale asupra mediului;
4
- asigurarea unei transparente totale si a accesului la politica, obiectivele si
realizarile in domeniul mediului pentru reprezentantii tuturor partilor interesate
(proprietari, clienti, furnizori, angajati, societate civila);
- controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore in care sunt
implicate substante periculoase, in scopul prevenirii acestor categorii de accidente
si al limitarii consecintelor lor asupra securitatii si sanatatii populatiei, precum si
asupra calitatii mediului.
Obiectivele generale ale societatii in domeniul managementului de mediu sunt:
1. Reducerea progresiva a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi pentru
fiecare instalatie mare de ardere din dotarea societatii.
2. Respectarea Planului National de Alocare a certificatelor de emisie de gaze cu efect
de sera
3. Imbunatatirea indicatorilor de calitate autorizati pentru toate categoriile de ape
evacuate in emisar natural astfel Incat impactul asupra receptorului sa nu influenteze
calitatea acestuia.
4. Diminuarea riscului de poluare accidentala prin gestiunea optima a substantelor
periculoase utilizate in societate.
5. Reducerea deseurilor, gestionarea si valorificarea optima a deseurilor rezultate din
activitatile proprii.
6. Mentinerea certificarii de conformitate pentru sistemul de management de mediu
aplicat in S.C. ELECTROCENTRALE GALATI S.A.
Politica in domeniul managementul mediului este cunoscuta de intregul personal si este
disponibila pentru partile interesate.
Politica in domeniul managementul mediului va fi analizata periodic in scopul adecvarii
continue la schimbarile ce pot surveni in societate.
Pentru indeplinirea obiectivelor stabilite, asteptarilor partilor interesate, cerintelor
legale si de reglementare in domeniul protectiei mediului, precum si pentru asigurarea
imbunatatirii continue a eficacitatii sistemului de management al mediului, conducerea la cel
mai inalt nivel asigura si pune la dispozitie toate resursele materiale, financiare si umane
necesare.
Prezentul Raport de Securitate a fost intocmit in conformitate cu cerintele Hotararii de
Guvern nr. 804/2007 privind controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore
5
in care sunt implicate substante periculoase si a ghidului de elaborare a raportului de
securitate.
Definitii, prescurtari
Ca prima etapa, in cadrul SC ELECTROCENTRALE SA Galati s-a adoptat un sistem
unitar de termeni si definitii, aliniat normativelor relevante in vigoare in Romania (HG
804/2007) si UE (Directiva “SEVESO 2” 96/82/EC) cu ajutorul carora sa se poata identifica
de indata, univoc, fiecare eveniment care poate avea loc.
Astfel, la nivel de SC ELECTROCENTRALE GALATI SA, se utilizeaza termenii cu
definitiile urmatoare:
Definitii si prescurtari folosite in text.
1. Accident major Producerea unei emisii importante de emisii importante de
substanta, a unui incendiu sau a unei explozii, care rezulta dintr-un
proces necontrolat in cursul exploatarii oricarui amplasament, care
intra sub incidenta prezentei hotarari si care conduce la aparitia
imediata sau intarziata a unor pericole grave asupra sanatatii
populatiei si/sau asupra mediului, in interiorul sau in exteriorul
amplasamentului, si in care sunt implicate una sau mai multe
substante periculoase
2. Amplasament Zona aflata sub controlul aceluiasi operator in care, in una sau mai
multe instalatii, inclusiv in activitatile si infrastructurile comune,
sunt prezente substante periculoase
3. Avarie/incident Eveniment care nu genereaza consecinte majore asupra sanatatii
populatiei si/sau asupra mediului, dar care are potential sa produca
un accident major.
4. Depozit Prezenta unei cantitati de substante periculoase in scop de
Inmagazinare, pastrare in conditii de siguranta sau de mentinere in
stoc
5. Efectul „Domino” Rezultatul unei serii de evenimente in care consecintele unui
accident ce are loc la o instalatie sau un amplasament de tip
SEVESO sunt amplificate de urmatorul accident la o/un alt
/amplasament/alta instalatie, ca urmare a distantelor si
6
proprietarilor substantelor prezente, si care conduce in final la un
accident major
6. Instalatie Unitate tehnica din cadrul unui amplasament, unde sunt produse,
utilizate, manipulate si/sau depozitate substante periculoase.
Instalatia cuprinde toate echipamentele, structurile, sistemul de
conducte, utilajele, dispozitivele, caile ferate interne, docurile,
cheiurile de descarcare care deservesc instalatia, debarcaderele,
depozitele sau structurile similare, plutitoare sau de alta natura,
necesare pentru exploatarea instalatiei
7. Operator Orice persoana fizica sau juridica care exploateaza ori detine cu
orice titlu un amplasament sau o instalatie
8. Hazard/Pericol Proprietatea intrinseca a unei substante periculoase sau a unei
situatii chimice, cu potential de a induce efecte negative asupra
sanatatii populatiei si/sau asupra mediului;
9. Risc Probabilitatea producerii unui anumit efect specific Intr-o perioada
sau in circumstante precizate; riscul rezidual se refera la riscul
ramas dupa Inlaturarea unora dintre factorii cauzatori de risc;
10. Substanta
periculoasa
O substanta chimica, un amestec sau un preparat, prevazute in
anexa nr. 1, partea 1, sau care Indeplinesc criteriile din anexa nr. 1,
partea a 2-a, si care sunt prezentate sub forma de materii prime,
produse, produse secundare, reziduale sau intermediare, inclusiv
acele substante despre se presupune ca pot fi generate in cazul
producerii unui accident;
Prescurtarile folosite in prezentul Raport de Securitate sunt urmatoarele:
1. CMA este concentratia maxima admisa a noxelor in zona de munca ce nu trebuie
depasita in nici un moment al zilei de lucru
2. SRI Suprafata raionului infectat in urma unui accident major. Se exprima in metri
patrati sau multiplii sai. in mod obisnuit, aceasta suprafata este egala cu
suprafata cuvei de retentie adiacenta utilajului.
3. SMM Sistemul de management al mediului
4. VOC Substante organice volatile (volatile organic components)
7
5. BLEVE Explozia vaporilor in expansiune de la un lichid in fierbere.
Nota: Aceste prescurtari sunt valabile doar in masura in care, in text, nu se specifica altfel, in
mod expres.
Politica de prevenire a accidentelor majore
Personalul responsabil cu implementarea politicii calitatii, securitatii muncii si de
mediu este reprezentat de managementul de varf, care prin formarea culturii organizationale a
firmei induc in constiinta colectiva a angajatilor sentimentul de responsabilitate operationala
in scopul prevenirii accidentelor de munca si a celor care pot produce efecte semnificative
asupra mediului.
Pentru a asigura atingerea obiectivului fundamental al SC. Electrocentrale Galati S.A.
“producerea continua de energie electrica si termica la parametrii calitativi conformi, avand
un impact din ce in ce mai redus asupra mediului si functionand in conditii care previn
sistematic ranirile si imbolnavirile profesionale”, conducerea societatii a decis, documentarea,
implementarea, mentinerea si imbunatatirea Sistemelor de Management al Calitatii, Mediului
si Securitatii si Sanatatii in Munca, integrate armonios in Sistemul de Management Integrat si
aliniate Standardelor SR EN ISO 9001:2008, SR EN ISO 14001:2005 si OHSAS
18001:2008.
Aceasta politica se bazeaza pe aplicarea in practica a principiilor dezvoltarii durabile si se
situeaza la acelasi nivel de prioritate cu celelalte politici ale S C. Electrocentrale Galati S.A.,
cu care se afla intr-o relatie de complementaritate.
Prin functionarea Sistemului de Management Integrat si continua imbunatatire a eficacitatii
acestuia, urmarim sa realizam urmatoarele obiective generale:
� Producerea de energie electrica si termica si furnizarea de energie electrica la
parametrii calitativi ce asigura continua crestere a nivelului de satisfactie al clientilor,
in conditii de eficienta economica;
� Imbunatatirea continua a performantei de mediu la realizarea proceselor de producere
energie electrica si termica si furnizare de energie electrica
� Imbunatatirea performantei de Securitate si Sanatate in Munca in principal prin
reducerea continua a nivelului de risc de ranire si imbolnavire profesionala pentru
personalul propriu, pentru vizitatori si pentru personalul
contractorilor/subcontractorilor nostri.
8
� Cresterea continua a nivelului de conformare cu cerintele legale si de reglementare la
realizarea proceselor Sistemului de Management Integrat.
Toate obiectivele specifice stabilite prin Programele de Management implementate in
S.C. Electrocentrale Galati S.A, asigura focalizarea eforturilor spre realizarea acestor
obiective generale si implicit atingerea obiectivului fundamental al societatii.
Pentru a transpune prevederile aceastei politici in fapte, Directorul General se
angajeaza:
− Sa asigure resursele necesare functionarii, dezvoltarii si imbunatatirii continue a
eficacitatii Sistemului de Management Integrat prin toate componentele sale calitate-
mediu, securitate si sanatate in munca;
− Sa actioneze pentru prevenirea poluarii, prin crearea unei culturi organizationale de
mediu si constientizarea intregului personal referitor la efectele si influentele
activitatilor sale asupra mediului;
− Sa asigure respectarea cerintelor legale si a altor cerinte aplicabile la care societatea
subscrie, referitoare la aspectele sale de mediu si la riscurile privind securitatea si
sanatatea in munca;
− Sa actioneze pentru prevenirea ranirilor si imbolnavirilor profesionale prin
constientizarea intregului personal referitor la pericolele, riscurile si masurile necesar
a fi intreprinse si prin promovarea unei politici proactive de eliminare sau diminuare a
acestora(acolo unde nu pot fi eliminate).
Politica, referitoare la calitate-mediu-securitate si sanatate in munca este adusa la cunostinta
tuturor angajatilor care lucreaza sub controlul S.C. Electrocentrale Galati S.A. si este
disponibila pentru partile interesate.
Politica in domeniul managementul integrat calitate-mediu-securitate si sanatate in munca
este analizata periodic in scopul adecvarii continue la schimbarile ce pot surveni in societate.
Pentru Indeplinirea obiectivelor stabilite, asteptarilor partilor interesate, cerintelor legale si de
reglementare in domeniile calitatii, protectiei mediului, securitatii si sanatatii in munca
precum si pentru asigurarea imbunatatirii continue a eficacitatii Sistemului de Management
Integrat, conducerea societatii va asigura si va pune la dispozitie toate resursele materiale,
financiare si umane necesare.
9
ORGANIZAREA PERSONALULUI
SC ELECTROCENTRALE GALATI SA are o structura organizatorica care sa asigure
exploatarea si functionarea in conditii optime a instalatiilor si a tuturor sectoarelor de
activitate conexe. Structura organizatorica este prezentata in Anexa 5 si cuprinde servicii si
responsabilitati privind prevenirea declansarii de accidente majore.
Serviciul reparatii
Organizeaza activitatea de control si urmarire a comportarii in exploatare a utilajelor,
echipamentelor si instalatiilor energetice (Mentenanta echipamentelor si instalatiilor
energetice, urmarirea comportarii constructiilor)
Activitatea de reparatii este externalizata si se executa de firme specializate.
Inspector protectie civila
- este numit prin decizie inspector protectie civila
- intocmeste toate documentele necesare realizarii activitatilor de protectie civila,
organizeaza, coordoneaza, indruma si controleaza indeplinirea activitatilor de
protectie civila in conformitate cu prevederile Legii de Protectie Civila nr. 481/2004.
- mentine legatura cu Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta.
Laboratorul de metrologie
- verifica sistemele de contorizare din instalatii, pe baza unui program anual, intocmeste
situatia anuala si trimite la etalonat, la laboratoare autorizate, aparatura care necesita
reetalonare.
Biroul „serviciu intern de prevenire si protectie”
Organizeaza si realizeaza actiunile de indrumare metodologica si control a intregii
activitati de protectia muncii, igiena muncii, prevenirea accidentelor de munca si a
imbolnavirilor profesionale, asigurarea conditiilor normale de munca, verifica modul in care
se respecta prevederile legale in vigoare de catre cei care, conform legii, au raspundere pentru
aplicarea acestora, sesizand conducerea asupra masurilor ce trebuie luate in vederea
eliminarii deficientelor constatate si propunand masuri de sanctionare a celor vinovati de
comiterea abaterilor.
10
Pentru acelasi scop al asigurarii functionarii in conditii optime a instalatiilor si a
tuturor sectoarelor de activitate conexe in scopul prevenirii declansarii de accidente majore,
paza obiectivelor din SC ELECTROCENTRALE GALATI SA este asigurata de firma RED
GUARD SRL Galaţi, abilitata, în baza contractului nr.2 din 29.01.2013 valabil până la data
de 01.02.2014. Paza societăţii este realizată in 4 puncte fixe amplasate la căile de acces
personal şi mijloace auto si 9 posturi mobile care efectuează supravegherea pe întregul
perimetru al societăţii. Pe timpul noptii, in tot perimetrul societatii este asigurat un sistem de
iluminare pentru:
� toate aleile principale de acces si toate drumurile de legatura intre instalatii care sunt
iluminate de lampi cu vapori de mercur;
� toate scarile de acces la utilajele principale, perimetrele obiectivelor si instalatiilor.
Pentru securitatea generala, perimetrul societatii este imprejmuit la est si sud cu gard din
placi prefabricate din beton supraanaltat cu sarma ghimpata, la vest cu gard din panouri
metalice cu plasa de sarma supraanaltat cu sarma ghimpata iar la nord pe jumatate gardul
este confectionat din panouri metalice cu plasa de sarma iar cealalta jumatate este
confectionat din placi prefabricate din beton supraanaltat cu sarma ghimpata.
Serviciul asistenta medicala
Asigura asistenta de specialitate pentru personalul SC ELECTROCENTRALE
GALATI SA, efectueaza control medical periodic, acorda asistenta medicala curativa si
profilactica in regim de permanenta. Este compus din cabinet medical si personal specializat
(asistenta).
Responsabil managementul mediului
Este numit prin decizie
- urmareste respectarea legislatiei in vigoare privind protectia factorilor de mediu
(apa, aer, sol, vegetatie etc), impactul activitatii desfasurate in SC ELECTROCENTRALE
GALATI SA asupra mediului si incadrarea in normele legale.
Efectueaza activitate de control in teren si colaboreaza cu Laboratorul analize chimice
pentru automonitoringul calitatii factorilor de mediu (emisii in atmosfera, calitatea apelor
uzate evacuate si a apei subterane din incinta societatii).
11
CONTROLUL OPERATIONAL
Monitorizarea se realizeaza prin control operational- adoptarea si punerea in aplicare a
unor proceduri si instructiuni pentru functionarea in conditii de siguranta, inclusiv intretinerea
instalatiilor, a proceselor tehnologice, a echipamentelor si intreruperile temporare din
functionare. in cadrul SC ELECTROCENTRALE GALATI SA sunt elaborate si aplicate
instructiuni de exploatare pentru toate instalatiile existente.
Functionarea normala a instalatiilor
Atributiile si responsabilitatile pentru perioada de functionare normala a instalatiilor
constituie, in general, sarcini de serviciu, prevazute in Fisele posturilor. Ele sunt elaborate
pentru tot personalul societatii, pe functii.
Situatia de pericol major
Atributiile si responsabilitatile pentru perioada de functionare normala a instalatiilor
constituie, in general, sarcini de serviciu, prevazute in Fisele posturilor. Ele sunt elaborate
pentru tot personalul societatii, pe functii.
Atributiile si responsabilitatile prevazute pentru perioada de avarie a instalatiilor
constituie, in general, situatie de urgenta. Este constituita celula de urgenta conform Deciziei
nr. 516/16.12.2011 compusa din:
director general
director tehnic
director economic
director comercial
dispecer de serviciu
sef birou Servicii de prevenire si protectie
coordonator compartiment situatii de urgenta
sef birou achizitii
sef serviciu Administrativ
inspector protectie civila
Inlocuitorii membrilor celulei de urgenta sunt loctiitorii de drept ai acestora, numiti
prin decizie interna.
In caz de accident major, celula de urgenta va utiliza, in functie de necesitati,
urmatoarele resurse:
a. echipele de salvare;
b. formatia civila de pompieri;
12
c. echipele de interventie tehnologica;
d. in general toate mijloacele pe care le considera necesare pentru a diminua efectele
dezastrului;
Se vor informa, dupa caz, conform procedurilor specifice, despre riscurile care pot exista
pentru populatie si mediul inconjurator:
a. dispecerul sef tura pe centrala;
b. operatorii economici vecini prin dispeceratul central al ArcelorMittal şi fabrica de
oxigen Linde gaz România SRL;
c. autoritatea publica teritoriala pentru protectia mediului (Agentia Regionala pentru
Protectia Mediului);
d. autoritatea teritoriala pentru protectie civila (Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta);
e. autoritatea publica locala responsabila cu planificarea teritoriala (Consiliul Local
Galati, Consiliul Judetean Galati);
In cuprinsul planului de urgenta interna este stabilita schema legaturilor prin fir cu
toate retelele de interventie (Anexa 9)
MANAGEMENTUL PENTRU MODERNIZARE
Serviciul Investitii are ca sarcina si promovarea de tehnici si tehnologii de varf in
domeniul sigurantei in functionare a utilajelor si instalatiilor, imbunatatirea tehnologiilor de
diagnoza, precum si pregatirea personalului care va utiliza aceste tehnologii.
Serviciul Investitii solicita proiectantilor de specialitate studii si solutii in domeniul
cresterii sigurantei in functionare pe care le poate aplica in cadrul instalatiilor din SC
ELECTROCENTRALE GALATI SA.
PLANURI PENTRU SITUATII DE URGENTA
In cadrul sistemului de management integrat calitate mediu a fost stabilita si
implementata procedura privind „Pregatirea pentru situatii de urgenta si capacitate de
raspuns” care permite identificarea punctelor critice unde pot apare situatii de urgenta.
Pentru a preveni declansarea unui accident major precum si pentru o interventie
operativa in caz de accident, pentru a diminua intinderea si efectele acestuia, la nivel SC
ELECTROCENTRALE SA GALATI s-au intocmit planuri pentru:
a. pregatirea formatiei de interventie, salvare si prim ajutor;
b. controale ale instalatiilor;
13
c. aplicatii ale formatiei PSI;
d. tematici pentru instruirea intregului personal din punct de vedere al masurilor PSI si
Protectia muncii;
e. planul de urgenta interna;
f. planul de evacuare in situatii de urgenta;
g. plan de protectie-interventie in cazul incendiilor si a exploziilor mari la instalatiile
energetice;
h. plan de interventie in caz de poluare accidentala, proceduri de interventie in caz de
calamitati naturale;
i. grafice de control permanent in instalatiile tehnologice;
j. liste de utilaje statice scadente in anul respectiv in toate instalatiile;
k. liste cu supapele de siguranta scadente;
l. lista cu traseele tehnologice scadente in anul respectiv;
m. grafice de masuratori pentru toate utilajele dinamice din instalatiile tehnologice;
n. grafice cu perioada de efectuare a reviziilor;
o. grafice cu efectuarea reparatiilor capitale la utilaje, conducte, cladiri etc;
p. program de monitorizare a calitatii factorilor de mediu;
Aceste planuri se afla la fiecare sector responsabil.
Conform ghidului elaborat de I.G.S.U., prezenta personalului la locurile cu risc de a se
produce un accident major in care sunt implicate substante periculoase este consemnata in
capitolul „Responsabilitati” din Planul de prevenire al poluarilor accidentale, astfel:
Sectia chimica
- Operator neutralizare
Efectueaza rondul la gospodaria de reactivi tehnici, o data pe ora.
Sectia cazane
- Operator statie pompe pacura
Efectueaza rondul gospodariei de pacura o data pe ora si o data pe schimb
viziteaza canalul tehnologic de la cota –9.
- Operator auxiliare cazane
Efectueaza o data la doua ore controlul conductelor de alimentare cu
pacura a cazanelor (supraterane si subterane).
Sectia electrica
14
- Operator sectia electrica
- Face rondul odata pe schimb la transformatori
Zona pompe sectia chimica, cazane, turbine, eléctrica
- Operatorul care deserveste zona
- Face rondul odata pe schimb la instalatiile de pompare.
MONITORIZAREA PERFORMANTEI
In cadrul Sistemului de management integrat au fost stabilite si implementate proceduri
pentru evaluarea continua a Indeplinirii obiectivelor stabilite prin politica organizatiei, intre
care si pentru activitatile de prevenire a accidentelor majore ( Pregatire pentru situatii de
urgenta si capacitate de raspuns, Evaluarea conformarii, Analiza efectuata de management).
Punerea in aplicare a planurilor pentru situatiile de urgenta
La nivel de SC ELECTROCENTRALE GALATI SA, periodic, au loc urmatoarele
actiuni:
− Lunar, cu fiecare tura din cadrul serviciului PSI se executa sedinte de pregatire si
aplicatii de interventie la instalatii;
− Periodic, personalul PSI efectueaza exercitii practice cu personalul din instalatiile
tehnologice privind manuirea mijloacelor de interventie PSI aflate in dotarea
instalatiilor;
− Personalul biroului „serviciu intern de prevenire si protectie” efectueaza periodic
conform reglementarilor, instruiri specifice cu personalul organizatiei;
− Periodic, se efectueaza exercitii de protectie civila, in cooperare cu structuri ale
Inspectoratului pentru situatii de urgenta;
− Periodic se efectueaza simulari ale aplicarii planurilor de urgenta elaborate;
Evaluarea si raportarea indeplinirii obiectivelor
15
Dupa efectuarea aplicatiilor enumerate in capitolul anterior, se intocmesc procese
verbale de analiza privind:
a. Modul in care a decurs operatiunea;
b. Eventuale aspecte negative semnalate;
c. Cauzele care au condus la neindeplinirea cu succes a unor actiuni;
d. Masurile necesare pentru imbunatatirea performantei;
e. Revizuirea planurilor de interventie;
f. Propuneri de imbunatatiri;
Inregistrarile ce vizeaza analiza simularii si aplicarii planurilor de urgenta se pastreaza
la responsabilii pentru situatii de urgenta (sef formatie PSI, responsabil managemntul
mediului, Inspector situatii de urgenta).
AUDIT SI REVIZUIRE
Pentru a fi performante, orice proceduri care urmeaza a fi aplicate in vederea
prevenirii unor accidente majore trebuiesc revizuite periodic, tinand seama de:
a. experienta proprie in domeniul managementului securitatii;
b. noi reglementari legislative aparute sau completarea celor existente;
c. experienta altor obiective in privinta sistemului de management al securitatii;
d. indicatii si/sau recomandari ale autoritatilor pentru protectia mediului;
e. indicatii si/sau recomandari ale autoritatilor pentru protectia civila;
f. indicatii si/sau recomandari ale autoritatilor locale responsabile cu planificarea
teritoriala.
In SC ELECROCENTRALE GALATI SA, aceasta problematica este abordata cu
foarte multa seriozitate, avand in vedere specificul activitatii, procese tehnologice in instalatii
in care sunt utilizate substante periculoase.
Din aceasta cauza, periodic, se revizuiesc toate planurile de interventie in caz de
accident major, in special in urma analizei unei simulari sau dupa producerea unui accident.
Instruirea personalului societatii este efectuata in conformitate cu HG nr.1425/2006- Norma
de aplicare a prevederilor Legii nr.319/2006 a securitatii si sanatatii in munca in baza unui
program anual de instruire aprobat de conducerea SC ELECROCENTRALE GALATI SA.
pe categorii de personal operativ si personal de executie.
16
De asemenea sunt verificate, completate si actualizate si Regulamentele de
functionare a instalatiilor, odata la cel putin 2-3 ani. Regulamentele de functionare revizuite
se supun spre analiza si avizare Consiliului Tehnico- Economic al SC ELECROCENTRALE
GALATI SA.
17
Organigrama SC ELECTROCENTRALE Galati SA
18
II. Prezentarea mediului in care este situat amplasamentul
A. Descrierea amplasamentului si a mediului acestuia, inclusiv localizarea
geografica, conditiile meteorologice, geologice, hidrografice si, daca este necesar, istoricul
acestora;
II.A.1. Caracterizarea generala
II.A.1.1- Pozitia geografica
SC ELECTROCENTRALE GALATI se afla situata in partea de vest a municipiului
Galati, la circa 2 km de zona locuita, in incinta platformei siderurgice Arcelor Mittal. (Anexa 2-
Plan de amplasare in zona) Obiectivul ocupa o suprafata de teren de cca. 233 000 mp, cea mai
mare parte fiind destinata instalatiilor de productie, retelelor de utilitati, cailor de acces.
Accesul in unitate se face pe cale rutiera – prin poarta principala de acces in Arcelor
Mittal si magistrala nord-sud, sau prin poarta est.
Unitatea este racordata la calea ferata uzinala.
II.A.1.2- Constructia bunurilor in zona
In incinta SC ELECTROCENTRALE GALATI principalele constructii ce adapostesc
instalatiile tehnologice sau activitatile conexe sunt: sala masinilor, corp degazor, sala cazanelor,
corpul administrativ, cladirile statiilor de tratare a apei, turnurile de racire, statia electroliza,
constructii aferente diferitelor tipuri de depozite (ulei, pacura, reactivi chimici, hidrogen, apa
bruta sau tratata, magazii diverse), statii de pompare, retele supraterane (amplasate pe estacade)
sau la nivelul solului (in canivouri) pentru transportul materiilor prime (combustibili: gaze
naturale, de furnal, pacura; apa bruta sau tratata) sau a agentului termic (abur si apa fierbinte).
II.A.1.3- Descrierea si distantele fata de bunurile din zona obiectivului, afectabile
prin accidente
In imediata vecinatatea a incintei societatii, conform planului de amplasare in zona
(Anexa 2) se afla numai sectii de productie ale combinatului siderurgic:
- la vest magistrala S-N, Otelaria nr. 1
- la est uzina cocsochimica nr.1(dezafectata)
- la sud UAF
19
- la nord statia de 110 KV si fabrica de oxigen Linde
Distantele de la limita incintei SC ELECTROCENTRALE GALATI SA la primele
obiectivele din vecinatate sunt mai mari de 100 m. Cea mai apropiata zona de interes ca loc
public de intalnire este zona portii principale de acces in Arcelor Mittal, unde se afla parcari,
statii pentru mijloacele de transport, biserica, club. Distanta pana la aceasta zona este mai mare
de 500 m.
La limita de nord a incintei SC ELECTROCENTRALE SA GALATI se afla Statia
electrica de 110 KV (LEA 110 KV) (SC1 si SC2 apartinand ARCELORMITTAL si SC3
apartinand SC Electrocentrale Galati SA), de unde energia electrica este livrata in SEN.
Tot in zona nordică a amplasamentului se află fabrica de oxigen care apartine Linde Gaz
România, unde sunt amplasate substante periculoase putandu-se produce prin efectul domino
cresterea accidentelor majore. Până la această dată niciunul din accidentele care au avut loc in
ArcelorMittal şi LINDE GAZ România, nu au afectat obiectivul analizat SC
ELECTROCENTRALE Galaţi SA.
Tot din această zonă a incintei porneste spre oras magistrala de termoficare (conducte
amplasate pe estacada).
In vecinatatea incintei obiectivului, pana la distante de peste 1 km nu se afla monumente
ce necesita protecţie.
II.A.1.4- Strazi principale si strazi importante pentru fortele de interventie in caz de
urgenta
Din oras, accesul pentru fortele de interventie in caz de urgenta se realizeaza prin
Bulevardul Siderurgistilor si viaductul peste valea Catusa.
II.A.1.5- Date climatice
Pentru caracterizarea climatologica a amplasamentului au fost utilizate date
meteorologice de la statia meteorologica Galati care se gaseste la o altitudine de 71 m. S-au
utilizat date multianuale, de peste 20 ani de observatii.
In municipiul Galati, durata insolatiei solare insumeaza anual 2195.1 ore.
20
In ceea ce priveste temperatura aerului, maxima absoluta este de 36,70C si s-a inregistrat
in luna iulie, iar minima absoluta de –23,40C s-a Inregistrat in luna ianuarie. Temperatura medie
anuala pentru statia Galati este de 10,50C.
Numarul de zile cu inghet la sol este de 96,5 zile pe an, lunile cu cele mai multe zile de
inghet fiind ianuarie, decembrie si februarie.
Regimul precipitatiilor insumeaza anual o cantitate de 489 l / m2, lunile in care cad cele
mai multe precipitatii fiind iunie cu 60 l / m2 si mai cu 58 l / m
2. Cele mai putine precipitatii cad
in lunile martie cu 27 l / m2 si octombrie cu 29 l / m2.
Regimul eolian exprimat in viteza vantului este caracterizat de o medie anuala de 16,6
m/s ( exprimat ca media valorilor maxime lunare), media valorilor maxime inregistrata in luna
ianuarie fiind de 20,2 m/s, in timp ce in lunile iunie si septembrie de 14,9 m/s.
Pentru vantul la sol cele mai frecvente directii de aparitie sunt: directiile N (15,60%)
si NNE (9,5%).
Directia si viteza vantului la obiectiv
Directia
Prevalenta
anuala, %
din timp
Viteza
medie,
m/s
0
5
10
15
20
N
N-NE
NE
E-NE
E
E-SE
SE
S-SE
S
S-SV
SV
V-SV
V
V-NV
NV
N-NV
N 15,6 5,21
N-NE 9,5 4,57
N-E 6,2 4,03
E-NE 2,2 4,09
E 4,0 3,64
E-SE 4,1 3,72
SE 6,0 3,47
SSE 2,4 3,95
S 5,8 4,32
S-SV 6,0 4,72
S-V 8,8 4,81
V-SV 2,4 4,37
V 3,2 3,52
V-NV 2,4 4,08
NV 5,8 4,83
NNV 5,8 5,46
Calm 9,8
Stratificarea termica a atmosferei este predominant neutra (54,82% din cazuri),
urmata de stratificarea usor instabila (18,98%) si stratificarea usor stabila (10,40%).
21
Tabel 4. Frecventa de aparitie a diverselor grade de stratificare termica a atmosferei
Grad de
stratificare
Foarte
instabil instabil
Usor
instabil Neutru
Usor
stabil Stabil
Foarte
stabil
Frecventa de
aparitie % 0,65 4,12 18,98 54,82 10,40 7,14 3,97
II.A.1.7-Date geologice si hidrografice
Din punct de vedere geologic zona este caracterizata de prezenta pamanturilor de varsta
cuaternara si de natura eoliana-aluvionara.
Pentru amplasamentul societatii este caracteristica existenta la suprafata a unui
pachet de loess galben, macroporos, neomogen, sensibil la inmuiere, precum si prezenta
unei alternante de staturi de argile prafoase si prafuri partial sensibile la inmuiere.
Nivelul apei freatice se situeaza la 7-10 m sub nivelul solului, dependent de pierderile de
apa din instalatiile existente pe platforma. Caracteristicile fizico chimice ale apei subterane – nu
prezinta caracter agresiv pentru fundatii si structuri.
Tectonic municipiul Galati este situat la circa 150-200 km fata de epicentrul zonei
seismice, pe linia de fractura Galati - Namoloasa cu originea in zona muntilor Vrancei. Seismic,
conform Normativului P100-92, municipiul Galati se Incadreaza in zona de calcul seismic ”C”,
un cutremur de gradul 6 putand provoca daune.
Din punct de vedere hidrologic, municipiul Galati se afla la nord de confluenta Siretului cu
Dunarea. Zona Combinatului siderurgic, in incinta caruia se gaseste si SC
ELECTROCENTRALE GALATI SA se afla pe terasa inalta intre doua cursuri de apa (afluenti
ai Siretului), valea Malina la vest si valea Catusa la est, intre platforma industriala si oras. Balta
Catusa constituie locul de evacuare a apelor uzate de pe platforma ARCELOR MITTAL.
II.A.1.8- Zone protejate
In zona amplasamentului SC ELECTROCENTRALE GALATI SA nu exista teritorii
ecologice special ocrotite.
22
II.A.1.9-Istoric
In 1965 prin ORD 15228/08.1965 terenul pe care s-a construit centrala s-a transferat
din administrarea Combinatului Siderurgic in administrarea Ministerului Minelor si Energiei
Electrice. Lucrarile de constructie s-au realizat etapizat, instalatiile existente pe amplasament
fiind:
Etapa I -160 MW construita in perioada 1969-1971
3 cazane de abur 420/350 t/h
1 turboagregat de 60MW
1 turboagregat de 100MW
2 CAF de 100Gcal
statie tratare apa cu 4 linii demineralizare de 100mc/h fiecare
Etapa II 165 MW construita in perioada 1974-1975
2 cazane de abur 420/350 t/h
1 turboagregat de 60MW
1 turboagregat de 105MW
statie tratare apa cu 5 linii demineralizare de 130mc/h fiecare si 2 filtre de dedurizare
de 100mc/h
Etapa III 210 construita in perioada MW 1981-1982
3 cazane de abur 420/350 t/h
2 turboagregate de 105MW
statie tratare cu 8 baterii filtre anionice si 8 baterii filtre cationice de 150mc/h; 3 filtre
de dedurizare de 150 mc
In prezent cazanele 1, 2 si 3, precum si TA1 si TA2 (etapa I) sunt dezafectate.
II.A.1.10. – Descrierea populatiei zonei
Distributia populatiei in zona adiacenta SC ELECROCENTRALE susceptibila a fi afectata
de un potential accident major este urmatoarea:
Localitatea Populatie
Galati 225881
Smardan 4549
Sendreni 3400
23
Localitatea Populatie
Movileni 2464
Vadeni 3723
I.C. Bratianu 1157
Datele existente in monitoringul SC ELECROCENTRALE GALATI SA privind calitatea
factorilor de mediu (valorile emisiilor) releva faptul ca acestea se incadreaza in limitele admise
prin normativele in vigoare, si deci populatia, nici chiar populatia vulnerabila (intre 0 - 4 ani si
peste 70 ani), nu este afectata de activitatea desfasurata in conditii normale de SC
ELECROCENTRALE GALATI SA.
B. Identificarea instalatiilor si a altor activitati de pe amplasament care ar putea
prezenta un pericol de accident major;
In incinta Combinatului siderurgic se afla sectii de productie care pot provoca accidente:
otelariile si fabrica de oxigen. Pana la aceasta data nici unul din accidentele ce au avut loc in
combinat nu au afectat obiectivul analizat (SC ELECTROCENTRALE GALATI SA).
In cadrul SC ELECTROCENTRALE GALATI activitatea de baza se desfasoara in
urmatoarele sectii / compartimente:
- sectia cazane: - exploatare cazane
- exploatare pacura
- sectia turbine: - exploatare turbine
- exploatate termoficare
- sectia chimica: - exploatare sectie chimica
- analize chimice
- sectia electrica
- exploatare instalatii electrice
- laborator metrologic pentru sisteme de contorizare
Activitatile de baza sunt sustinute de serviciile: marketing, tehnic, reparatii, investitii, financiar-
contabilitate, achizitii.
24
In SC ELECROCENTRALE GALATI se identifica 2 sectii in cadrul carora exista
urmatoarele instalatii sau anexe care ar putea prezenta un pericol de accident major in care sunt
implicate substante periculoase:
- Sectia exploatare cazane - Gospodaria de pacura
- Sectia chimica – Instalatia de electroliza
Accidentele majore care pot avea loc in SC ELECROCENTRALE GALATI sunt
incendiul si poluarea chimica, care pot afecta aerul atmosferic, apele de suprafata si subterane,
solul precum si populatia din vecinatate.
C. Descrierea zonelor unde se poate produce un accident major.
In afara platformei combinatului, zonele locuite cele mai apropiate sunt (fig1):
a. La NV cu localitatea Smardan ( 9 km).
b. La E municipiul Galati (la 2 km) si portul iar mai departe localitatea Giurgiulesti (R.
Moldova) si raul Prut (circa 14 km de Galati;
c. La SE cu municipiul si portul Galati si, mai departe, cu fluviul Dunarea la 1,5 km si raul
Siret, iar dincolo de Dunare, in Dobrogea localitatea 23 August;
d. La S cu localitatile Movileni, Baldovinesti, Sendreni, Serbestii Vechi, Traian;
Toate aceste localitati reprezinta zone potentiale asupra carora se pot abate urmarile unui
accident major avand sursa la SC ELECTROCENTRALE SA Galati.
Distantele pana la aceste localitati se pot aprecia folosind harta din figura de mai jos, redata
la scara. Zona dintre localitati este in general agricola si reprezinta de asemenea potentiale locuri unde s-
ar putea materializa urmarile unor eventuale accidente majore.
25
III. Descrierea instalatiei
A. descrierea activitatilor si a produselor principale apartinand acelor parti ale
amplasamentului care au importanta din punctul de vedere al securitatii, surselor de
riscuri de accidente majore si a conditiilor in care un astfel de accident major se poate
produce, precum si descrierea masurilor preventive propuse;
Descrierea activitatii si a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament
Suprafata totala a amplasamentului este de 233.000 mp din care construita este de 94.394 mp.
SC Electrocentrale Galati sa este amplasata pe platforma SC Arcelor Mittal Galati SA si are
urmatoarele vecinatati:
• Nord – Linde Gaz;
• Est - Uzina Cocsochimica (dezafectată);
• Sud - Fabrica de var 1;
• Vest - OLD1 si OLD2;
Centrala electrica functioneaza in regim continuu (3 schimburi a cate 8 ore ), si se livreaza in
26
functie de contractele de enegie electrica incheiate, de necesarul de energie termica pe plan local
si de solicitarile Dispeceratului Energetic National pentru energie electrica. In cadrul
programului anual de reparatii sunt prevazute lucrari de revizie, intretinere si mentenanta care
necesita oprirea alternativa a instalatiilor de ardere pentru o perioada de aproximativ 30 de zile.
Numarul de personal prevazut pentru verificarea instalatiilor si a celor din activitati conexe
acestora, la nivelul anului 2012 era de 548 angajati.
Principalele utilaje din fluxurile de fabricatie sunt urmatoarele:
1. TURBINE
• TA3 de 105MW - TKM - echipata cu generator de 142 MVA racit cu hidrogen, tip TVF
- 100-2, 105MW putere activa, cuplat direct la turbina de abur.;
• TA4 de 60MW - tip LMZ - echipata cu generator de 72 MVA racit cu hidrogen, tip TVF
- 63-2, 63MW putere activa, cuplat direct la turbina de abur;
• TA5 si TA6 de 105MW - tip LMZ - echipata cu generator de 142 MVA racite cu
hidrogen, tip TVF -120-2, 120MW putere activa, cuplate direct la turbina de abur.
2. CAZANE- 5 cazane de tip TGM 89AS cu urmatoarele caracteristici:
• Puterea termica a fiecarui cazan = 293 MW t
• Debit abur viu la functionarea cu gaz natural sau pacura: 420t/h,
• Debit abur viu la functionarea cu 60% gaz furnal si 40% gaz natural: 350t/h;
• Debit abur viu la functionarea cu gaz furnal: 210t/h,
• Presiune nominala 140 kg f/cm2 ,
• Temperatura abur supraincalzit = 5400C
• Temperatura apa alimentare = 2300C.
Cazanele de abur sunt construite pentru functionarea in bara comuna pe parte de abur si apa
de alimentare folosind din 2007 urmatorii combustibili: gaz natural, gaz furnal si pacura.
Arzatoarele cazanelor sunt proiectate pentru arderea urmatoarelor cantitati de combustibili:
- gaz furnal - debit maxim 160.000 Nm3/h;
- gaz natural - debit maxim 32.000 Nm3/h;
- pacura - debit maxim 30.000 kg/h.
Aceste cantitati de combustibil nu pot fi arse simultan pe cazan, ci in anumite proportii si
combinatii. Debitul de abur maxim posibil a fi produs de cazan depinde de combinatia de
27
combustibili si proportia dintre acestia, dupa cum urmeaza:
Nr. crt. Regimuri de functionare in functie de combustibilul
utilizat Debitul de abur maxim produs (t/h)
1. Gaz natural sau/si pacura (1% sulf) 420
2. Gaz de furnal (Hi = 900 kcal/N mc) 210
3. Gaz de furnal (60%) si gaz natural (40%) 350
Cazanele energetice pentru producerea aburului formeaza urmatoarele instalatii mari de
ardere, in conformitate cu prevederile HG 541/ 2003, cu modificarile si completarile ulterioare:
− Instalatia mare de ardere nr. 2 (IMA2) cu puterea termica totala de 586 MW t, formata din
cazanele de abur nr. 4 si nr. 5 de 293 MW t fiecare.
− Instalatia mare de ardere nr. 3 (IMA3) cu puterea termica totala de 879 MW t, formata
din cazanele de abur nr. 6, nr. 7 si nr. 8 de 293 MW t fiecare
28
Diagrama proceselor tehnologice desfasurate pe amplasament
29
30
Descrierea fluxului tehnologic
SC Electrocentrale SA Galati produce energie electrica si termica in cogenerare. Instalatiile
energetice sunt proiectate sa functioneze cu parametrii ridicati ai aburului (140 at si 5400C) si au
circuit de preIncalzire regenerativ al apei de alimentare a cazanelor, fapt ce permite obtinerea unor
randamente ridicate ale ciclului termic (n = 0,39 - 0,42).
Sectia chimica
Obtinerea apei limpezite
Apa decarbonatata de la SC ArcelorMittal SA Galati este trecuta prin filtrele mecanice cu
cuart, pentru limpezire. Sunt retinute suspensiile de natura organica si de natura anorganica,
obtinandu-se apa limpezita.
Apa limpezita se trece prin preIncalzitori (daca temperatura este mai mica de 150), apoi direct
in instalatia de dedurizare sau in filtrele bariera (FB) si in rezervoarele de apa limpezita.
Reconditionarea cuartului se va face prin spalare cu HCl, o data pe an, pentru fiecare filtru mecanic.
Obtinerea apei dedurizate
Apa limpezita este trecuta prin 6 filtre incarcate cu masa cationica, unde se retin ionii de Ca2+
si de Mg2+, proces numit dedurizare, iar produsul finit obtinut este apa dedurizata.
Dupa epuizarea rasinii, regenerarea se face cu solutie de NaCl 8-10 %. Apele de la regenerare
sunt neutre, cu incarcare mare de ioni de Na+ si Cl-.
Apa dedurizata se stocheaza in 3 rezervoare de 100 mc fiecare de unde cu ajutorul a 6 pompe
este livrata consumatorilor din centrala sau din SC Arcelor Mittal GALATI SA si adaos in reteaua de
termoficare urbana.
Obtinerea apei demineralizate
Apa limpezita este trecuta prin filtre cationice echipate cu cationit puternic acid in forma H,
unde se realizeaza retinerea tuturor cationilor existenti in apa, proces numit decationizare. Apa
decationizata, cu un puternic caracter acid, este trecuta in treapta anionica a instalatiei, formata dintr-
un filtru cu anionit slab bazic si un filtru cu anionit puternic bazic, unde sunt retinuti anionii acizilor
tari si acizilor slabi.
Apa obtinuta este apa demineralizata nefinisata, care este apoi trecuta prin filtre cu pat mixt
(echipate cu cationit puternic acid si cu anionit puternic bazic, amestecate intim). Rezulta apa
demineralizata finisata, care este stocata in 4 rezervoare de 1000 mc fiecare. Apa demineralizata se
31
foloseste pentru consum CET si se livreaza la SC Arcelor Mittal SA GALATI.
Pentru regenerarea cationitilor se foloseste solutie de HCl 5 - 8%, iar pentru regenerarea
anionitilor se foloseste solutie de NaOH 3- 4%.
Apele de regenerare se dirijeaza in rezervoare de neutralizare unde se ajusteaza pH-ul, pentru
a se obtine valorile impuse la evacuare.
In scopul reducerii fenomenului de eroziune - coroziune din circuitul apa - abur, se impune
dozarea de amoniac pentru alcalinizarea apei si a hidrazinei pentru dezoxigenare chimica si
alcalinizare.
In cadrul sectiei chimice functioneaza laboratoare care au ca obiect de activitate controlul
chimic al circuitului apa-abur, al combustibililor utilizati, uleiuri (de turbina, electroizolant si de
motor), gaze de ardere, atmosfera de lucru si puritate hidrogen.
Laboratorul de analize chimice este dotat cu urmatoarele echipamente:
• Aparat de dezemulsionare 1 buc
• Colorimetru ASTMA 1 buc
• Vascozimetru Ubellohde 1 buc
• Baie termostatata 1 buc
• Vascozimetru Engler 2 buc
• Baie de nisip 1 buc
• Balanta pentru densitate Mohr-Westfall 1 buc
• Aparat de inflamabilitate 1 buc
• Calorimetru 1 buc
• Gaz - Cromatograf pentru metan 1 buc
• Umidometru pentru hidrogen 2 buc
• Explozimetru (pentru scapari de hidrogen) 2 buc
• Balanta tehnica 1 buc
• Spectrofotometru 5 buc
• Multiparametru (pH, oxigen) 1 buc
• Aparat pentru determinare gaze arse 1 buc
• Aparat pentru probe aer 3 buc
• Explozimetru pentru metan 1 buc
32
• Aparat pentru determinarea CO 1 buc
• Aparat Orsat cu 7 pipete 1 buc
• Aparat pentru oxigenul dizolvat 1 buc
• pH-metru / ionometru / conductometru 1 buc
• Ionometru 1 buc
• pH-metru portabil 1 buc
• Conductometru 2 buc
• Aparat Orsat cu 2 pipete 1 buc
• Conductometru/pH-metru 1 buc
• Balanta analitica 1 buc
• Umidometru 1 buc
Instalatia de producere a hidrogenului
Hidrogenul necesar pentru racirea generatoarelor electrice, este asigurat cu ajutorul unei
instalatii de electroliza. Aceasta este compusa din 2 linii de productie aflate in aceeasi cladire.
Electroliza se efectueaza in electrolizoare SEU 20, utilizandu-se apa demineralizata. Ca electrolit se
foloseste solutie de KOH de concentratie 250 - 400 g/l, la care se adauga o cantitate mica de
bicromat de potasiu (2 mg/l electrolit).
Apa demineralizata provine de la sectia chimica etapa 1 si este stocata in 2 vase de egalizare.
Dupa electroliza apei efectuata in electrolizor, gazele produse (oxigenul si hidrogenul) sunt colectate
separat. Fiecare intra intr-o coloana de spalare plina cu electrolit, apoi intr-o coloana de spalare si de
reglare a presiunii. Coloanele de spalare si de reglare a presiunii sunt legate in paralel cu vasele de
egalizare. Oxigenul produs se esapeaza printr-un zavor hidraulic. Hidrogenul intra intr-un racitor,
apoi intr-un uscator cu silicagel si de aici este trimis intr-unul din cele 6 rezervoare de hidrogen.
Rezervoarele sunt construite din otel si au o capacitate de 20 mc. Incarcarea rezervoarelor de stocare
se face pana la o presiune de 9 bar. Racirile sunt realizate cu apa dedurizata provenita de la sectia
chimica, care dupa utilizare este evacuata in reteaua de canalizare cu un debit de 1 - 1 , 3 mc/h. Pentru
regenerarea silicagelului se foloseste hidrogen fierbinte.
Sectia Cazane
Apa demineralizata produsa in statia proprie de tratare este introdusa in cazan, unde este
introdus si combustibilul prin arzatoarele de gaz natural, gaz furnal sau pacura. Prin arderea
33
combustibilului (in amestec cu aer) apa se transforma in abur supraincalzit cu presiunea de 140 at si
temperatura de 5400C. Aburul supraIncalzit iesit din cazan se destinde in turbina cu cedare de lucru
mecanic permitand rotirea turbinelor si implicit a generatoarele electrice (cuplate axial cu acestea)
obtinandu-se astfel energia electrica care este debitata in sistem. De asemeni, din priza de termoficare
a turbinei se extrage apa fierbinte care este folosita la incalzirea urbana in sistemul de termoficare.
Alimentarea cu pacura
Centrala este alimentata cu pacura cu ajutorul cisternelor CFR. Descarcarea se face la rampa de
descarcare care este prevazuta cu rigole pentru colectarea scurgerilor accidentale de pacura. Pacura
se pompeaza cu ajutorul pompelor de transvazare, in doua rezervoare subterane de 5.000 m3 si doua
rezervoare supraterane de 10.000 m3 fiecare. Rezervoarele subterane sunt construite din beton, iar
rezervoarele supraterane sunt metalice, au o izolatie termica din vata de sticla si sunt prevazute cu o
imprejmuire de beton pentru impiedicarea scurgerilor accidentale.
Pacura din rezervor, este filtrata, preIncalzita si pompata in cazanele pe pacura la arzatoarele
cazanelor, unde este amestecata cu aerul de combustie si cu celelalte tipuri de combustibili si este
arsa.
Alimentarea cu gaz natural
Gazul natural este adus printr-o conducta supraterana Dn=720mm din reteaua de transport
apartinand SNTGN Transgaz SA la statia de reglare a presiunii. Statia de reglare a presiunii are doua
trepte, dar datorita presiunii scazute a gazului natural se lucreaza numai in prima treapta.
Din statie gazul natural se transporta la fiecare cazan, care este prevazut cu vane cu actionare
electrica (de izolare), vana de inchidere rapida actionata pneumatic, armaturi de reglare a debitului si
de distributie la arzatoare. Cazanele 4,5,6,7 si 8 sunt prevazute cu 6 arzatoare de gaz metan amplasate
pe 2 niveluri.
Alimentarea cu gaz de furnal
Gazul de furnal este adus printr-o conducta cu diametrul ø=2800mm, de la SC Arcelor Mittal
Galati SA. Pe traseul gazului de furnal este amplasat un preincalzitor de gaz de furnal, preincalzirea
efectuandu-se cu gaze de ardere. Pe fiecare cazan exista 8 arzatoare de gaz de furnal, de tip turbionar
cu ardere mixta, asezate pe doua niveluri, dispuse lateral.
Aerul necesar arderii
Aerul este preluat de ventilatoarele de aer din exteriorul sau interiorul cladirii in care se afla
34
instalate cazanele de abur si introdus in arzatoarele cazanului odata cu combustibilul. Aerul necesar
combustiei in cazul cazanelor energetice este vehiculat cu ventilatoare de aer (VA). Aspiratia aerului
de catre fiecare VA se face pe cate un canal, existand doua posibilitati: aspiratie din sala cazane sau
din exterior. in timpul iernii, aspiratia aerului se realizeaza din exterior, pentru a se evita formarea de
curenti in sala cazanelor, iar vara aspiratia aerului se realizeaza din interiorul salii cazanelor.
Aerul refulat de ventilatoarele de aer trece prin preincalzitoarele de aer cu abur (calorifere).
Temperatura minima a aerului la iesirea din aceste calorifere trebuie sa fie 40°C, pentru evitarea
punctului de roua. Apoi aerul trece prin preIncalzitoarele de aer rotative, ajungand la iesirea acestora
la o temperatura de cca. 320°C. La iesirea din preIncalzitoarelor de aer, aerul este distribuit la
arzatoarele cazanelor.
In focar are loc procesul de reactie intre aerul de ardere si combustibil, cu formare de gaze de
ardere la temperatura ridicata, acestea formandu-se din elementele combustibile continute in
combustibil si din aerul necesar arderii.
Evacuarea gazelor arse in atmosfera se face prin instalatiile de evacuare a gazelor (canale de
gaze, ventilatoare de gaze, cosuri de evacuare).
Gazele arse rezultate din procesul tehnologic sunt evacuate la cosurile de fum cu ajutorul
ventilatoarelor de gaze (VG), cate 2 VG pentru fiecare cazan energetic.
In drumul lor spre cos, dupa ce mai intai au cedat caldura pentru vaporizarea si/sau incalzirea
apei, gazele arse trec prin preincalzitoarele de aer rotative (PAR) si apoi sunt evacuate la cos.
Cazanele 6 si 7 sunt dotate cu arzatoare cu NOx redus, care sunt proiectate sa minimizeze formarea
de NOx prin mentinerea unui nivel de temperatura scazut in flacara si o introducere gradata a
oxigenului in zona de ardere. De asemenea, utilizarea pulverizarii cu abur atrage dupa sine o finete
de pulverizare crescuta, un amestec combustibil - oxidant mai bun, o scurtare a lungimii flacarii si o
reducere a coeficientului de exces de aer in focar. Aburul de pulverizare actioneaza ca un inhibitor in
procesul de formare a emisiilor de oxizi de azot.
Arzatoarele cu care sunt dotate cazanele 6,7 si 8 sunt arzatoare mixte in sistem dual gaz natural
- pacura si gaz natural, cu emisie redusa de NOx, iar la cazanul nr. 5 sunt arzatoare mixte in sistem
dual gaz natural si gaz de furnal si gaz natural, cu emisie redusa de NOx ( se va finaliza la sfarsitul
anului 2012), cu introducerea aerului in trepte, cu grade diferite de turbionare si un sistem de
pulverizare cu abur a pacurii. Arzatoarele mixte duale pacura-gaze naturale cuprind:
35
• duza de pulverizare pacura cu abur, cu lance de pacura, racorduri pentru pacura si abur si
furtunuri elastice de racord;
• arzatorul cu lanci de gaz si torul de gaz;
• cutia de aer a arzatorului cu clapeta de reglare aer primar;
• servomotor pentru clapeta de reglare aer primar;
• servomotorul clapetei de reglare debit aer arzator;
• unitate de supraveghere presiune aer de ardere cu manometru pentru aerul de ardere si
presostat;
• echipamentul de aprindere cu transformatorul de aprindere si armaturii pentru gazul de
aprindere;
• presostat supraveghere gaz de aprindere;
• detector de flacara.
Orele de functionare ale cazanelor de abur viu sunt prezentate in tabelul urmator:
Nr.
Crt.
UM
IMA2 IMA3
C4 C5 C6 C7 C8
1. Anul PIF - 1975 1976 1984 1985 1988
2. Anul ultimei RK - 2008 2012 1996 2002 1997
3. Total ore functionare de la PIF pana la 31.12.2011
ore 188278 179265 122571 121328 73339
Sectia Turbine
Aburul energetic supraIncalzit produs in cazan (140 bar si 540°C) este admis in turbine prin
intermediul unor ventile de reglaj. Acesta se destinde pana la iesirea din ultimele trepte (de joasa
presiune) si intra in condensator. Aburul se condenseaza, iar condensul este evacuat cu pompele de
condens prin circuitul regenerator de joasa presiune (PJP) si trimis in degazor de 6 ata de apa
demineralizata. De aici, prin intermediul pompelor de alimentare apa este trimisa la preincalzitorii de
inalta presiune (PIP) si apoi in nodul de alimentare al cazanului.
Circuitul termic este Inchis, apa demineralizata produsa de sectia chimica fiind utilizata ca
apa de adaos. Aceasta intra in preIncalzitoarele de apa demineralizata, in degazor de 1.2 at, apoi in
degazor de 6 ata.
Condensul de baza este incalzit pana la 140°C in sistemul regenerativ cu abur de la prizele
fixe ale turbine. O parte din cantitatea de abur care intra in turbine este preluata cu ajutorul prizelor
36
reglabile si este utilizata pentru preincalzirea apei de retea de termoficare. Pierderile din retea sunt
acoperite de apa dedurizata (apa de adaos) produsa in sectia chimica. Aceasta intra in preincalzitorii
de apa dedurizata, in degazorul de dedurizata de 1.2 ata si apoi in returul circuitului de termoficare.
Condensarea aburului se face cu apa de racire vehiculata prin circuitul de racire cu pompele
de circulatie care aspira apa din TR si refuleaza tot in TR. Circuitul este unul inchis, iar pierderile se
compenseaza cu apa limpezita adusa de la SC Arcelor Mittal Galati SA.
Sectia turbine are in gestiune gospodaria de ulei de turbine care este utilizat in sistemul de
ungere si reglaj al turbinelor. Uleiul este stocat in rezervoare metalice de cate 30 t, amplasate pe o
platforma exterioara betonata, precum si in instalatie, in dreptul fiecarei EPA (electropompa de
alimentare), in rezervoare de cate 3000 mc.
Fluxul de apa de racire
Acest flux presupune utilizarea unor debite de apa de racire, necesara pentru condensarea
aburului destins in turbina. Aceasta se face in condensatoare de suprafata racite cu apa.
Racirea condensatoarelor, cat si a racitorilor auxiliari, este asigurata de apa de racire,
vehiculata prin circuitul de racire.
Circuitul apei de racire este de tip Inchis. Apa din circuitul de racire este racita cu aer in 5
turnuri de racire cu tiraj natural in contracurent. Caracteristicile constructive ale turnurilor de racire
sunt urmatoarele:
− turnurile 1,2,3 sunt in contracurent, cu suprafata irigata de 2.000 m2, debitul de apa de 14.000
m3/h, sistemul de racire fiind format din placi ondulate de azbociment cu dimensiunea de
21300 x 1130 x 6 mm;
− turnul 4 este in contracurent, cu suprafata irigata de 1.500 m2, debitul de apa de 34.000 m
3/h,
sistemul de racire fiind format din placi ondulate de azbociment cu dimensiunea de 21300 x
1130 x 6 mm
− turnul 5 este in curent transversal, cu suprafata irigata de 4.000 m2, debitul de apa de 14.000
m3/h, sistemul de racire fiind format din rulouri din polietilena cu diametrul ø = 160 mm, in 4
randuri, iar retinatorii de stropi sunt formati din rulouri de masa plastica pe doua randuri cu
diametrul ø = 100 mm;
Pentru mentinerea cantitatii si calitatii apei limpezite din circuitul de racire, acesta este
37
prevazut cu un sistem de purjare, care permite evacuarea unor cantitati limitate de apa de racire in
reteaua de canalizare.
Sistemul de racire permite si racirea unor echipamente din componenta instalatiilor
energetice, in mod direct sau prin fluide intermediare.
Sectia Electrica
Turbina antreneaza generatorul care produce energie electrica la frecventa de 50 Hz si
tensiunea de 10.5 KV la borne. Generatoarele sunt racite cu hidrogen.
Evacuarea puterii in sistemul energetic se face printr-un transformator ridicator de putere de
la 10.5 la 110 KV, in statia electrica de 110 KV. Legatura dintre transformator si statia de 110 KV se
face prin cablul electric de 110 KV, iar pe partea de 10.5 KV transferul se face prin bare colectoare
capsulate.
Pentru asigurarea serviciilor interne ale centralei, la transformatorul ridicator este conectat un
transformator coborator de tensiune de la 10.5 KV la 6 KV pentru distributia energiei electrice in
statiile de 6 KV ce alimenteaza consumatorii proprii ai centralei.
Transformatoarele (23 buc) sunt in ulei, cu circulatie fortata a uleiului si suflaj de aer pentru
racirea acestora, precum si cu rol de mediu electroizolant.
In dotarea sectiei electrice se afla si gospodaria de ulei depozitat in rezervoare metalice de
cate 40t (unul dintre rezervoare este destinat uleiului uzat).
Sectia PRAM - AMC, Electric
Cladirea, in care se afla atelierele PRAM - AMC, are o suprafata construita de 104 mp si
cuprinde magazie de materiale si piese specifice instalatiilor AMC, magazie pentru sculele
individuale ale salariatilor, camere cu banc de lucru pentru reparatii si verificari, vestiare si grupuri
sanitare.
Aici au loc reparatii, lucrari de mentenanata, deservire si reparatii planificate ale instalatiilor
si echipamentelor din dotare.
Atelierul de cauciucare
Atelierul propriu-zis are o suprafata de 192 mp si cuprinde: magazie pentru materiale,
38
atelierul cu banc de lucru, autoclava pentru vulcanizare. Aici se executa protectii anticorozive la
conducte metalice, inclusiv aplicarea de folii de plastic ECE pe conducte folosind adeziv NL1.
Principalele faze ale procesului tehnologic sunt:
• curatarea stratului de oxid de fier de pe suprafata conductelor, folosind perii de sarma;
• croirea foliilor ECE;
• aplicarea manuala a adezivului pe suprafata foliilor modelate si aplicarea acestora pe
suprafetele de protejat;
• introducerea in autoclava pentru vulcanizare
Atelier Mecanic
Acest sector are ca obiect de activitate intretinerea mecanica a instalatiilor si echipamentelor
aferente sectoarelor de productie si auxiliare. Atelierul mecanic are o suprafata de 935 mp. Atelierul
mecanic este compus din atelierul propriu-zis, dotat cu masini unelte de prelucrari mecanice,
magazia de materiale si piese specifice, magazia de produse finite, birou, vestiare si grupuri sanitare.
Atelierul este dotata cu un pod rulant de 1,6 t, care transporta piesele metalice la / de la masinile
unelte.
Principalele faze ale procesului tehnologic sunt:
• aprovizionarea cu materii prime
• realizarea pieselor dupa proiect (desen comanda)
• depozitarea pieselor in spatiile din atelier sau/si predarea catre beneficiar
Sector Transporturi
Acest sector are ca obiect de activitate asigurarea transportului intern al materialelor,
echipamentelor si al personalului in caz de interventie.
Mijloacele de transport in perioada de inactivitate sunt garate in spatiu acoperit (garaj auto) cu
suprafata de 706 mp.
Mijloace de transport:
• Autospeciala basc. RD8135 – 1 buc
• Microbuz – 2 buc
• Autoturisme - 11 buc.
39
• Motostivuitoare 1. buc;
• Electrocare –1 buc.
• Automacara Kraz 16tf – 1 buc.
• Automacara HT 125- 1 buc
• Tractor cu remorca – 1 buc
• Excavator hidraulic – 1 buc
Date despre infrastructura si utilitati
Obiectivul SC ELECTROCENTRALE GALATI SA este o unitate a sistemului energetic
national care produce energie electrica si termica, folosind instalatii termoenergetice.
Principalele elemente de infrastructura si utilitati aferente obiectivului sunt detaliate in continuare.
Energie electrica
Alimentarea cu energie electrica a instalatiilor se asigura din sistemul propriu de productie al
energiei electrice.
• Energia electrica este produsa in 1 turbogenerator tip PT 60, 3 turbogeneratoare tip VT 100
Din energia energie electrica produsa:
a. 10%, in medie, se utilizeaza pentru nevoi proprii
b. 90% se livreaza Sistemului Energetic National
Energia produsa este preluata in statia de 110 KV, situata in partea de nord a amplasamentului, in
afara incintei.
Alimentarea cu combustibil
SC ELECTROCENTRALE GALATI foloseste urmatoarele categorii de combustibili:
− gaz metan cu putere calorifica de 8050 Kcal/Nmc
− gaz de furnal cu putere calorifica de 800 Kcal/Nmc
− pacura cu - putere calorifica de 9720 Kcal/kg
− continut sulf ≤1% medie anuala
− continut de cenusa 0,05-0,09%
In functie de instalatia de ardere, proportia componentelor in multicombustibilul utilizat este:
40
IMA 2: gaz metan: gaz de furnal = 83.5: 16.5
IMA 3: gaz metan: pacura = 96: 4
Energie termica
Cele 5 cazane de abur tip TGM – de 420t/h produc abur energetic la 140 bar si 540 °C. Aburul
este utilizat astfel:
a. producere de energie electrica in cele 4 turboagregate
b. producere de energie termica pentru orasul Galati si pentru folosinta proprie
Apa tehnologica
− apa industriala (apa limpezita), pretratata cu sulfat feros si var, este preluata din reteaua
ArcelorMittal (sursa Dunare) prin trei fire de aductiune. Apa este stocata in trei rezervoare (2
x 100 mc; 1 x 200 mc)
− apa de adaos la circuitul de racire (apa limpezita) este preluata din reteaua ArcelorMittal prin
4 conducte de 500 mm si introdusa in bazinele turnurilor de racire
Tratarea apei pentru scop tehnologic (obtinere de apa demineralizata sau dedurizata) se
realizeaza in 2 statii de tratare chimica
• Statia 1-Etapa I-II include:
-filtrare pe filtre mecanice Incarcate cu cuart;
-a) dedurizare pe filtre cu masa cationica, stocare, pompare pentru distributie (centrala + Sidex)
-b) demineralizare pe 9 linii (etapa I 4 linii, etapa II 5 linii) filtre cationice + filtre anionice; stocare;
pompare in instalatia de finisare (5 filtre cu pat mixt), stocare, pompare pentru distributie (centrala +
Sidex); regenerare filtre (cu solutii de sare, soda sau acid clorhidric)
-tratare condens: 2 filtre H cationice si 2 cu pat mixt
-tratare apa retur termoficare (2 filtre Na cationice)
-regenerare filtre
• Statia 2 – Etapa III
-filtrare pe filtre mecanice Incarcate cu cuart preIncalzire pe timp de iarna
a) dedurizare 4 filtre cationice, stocare, pompare la consumatori, regenerare filtre
b) demineralizare cate 8 baterii de filtre cationice si anionice, filtrare pe filtre cu pat mixt (finisare)
stocare, pompare la consumatori; regenerare filtre
41
Emisii atmosferice
Din activitatea centralei rezulta emisii de gaze din arderea combustibilului in cele 6
cazane care pot contine: pulberi in suspensie, CO, SO2, NOx. in SC ELECTROCENTRALE
GALATI SA exista cosuri de dispersie (3 cosuri de fum H =100m; D baza 25 m; D varf 6 m - un
cos de fum este scos din functiune) si sistemele de degazare aferente fiecarui cuptor.
Ape uzate
Deversarea apelor uzate din incinta (ape menajere, ape pluviale, ape de la regenerare filtre,
purje de la turnurile de racire sau cazane, evacuari din separatoarele de pacura) se face in colectorul
C3 apartinand ArcelorMittal.
Evacuarea finala a apelor uzate de pe platforma ArcelorMittal se face in Balta Catusa.
Pentru tratarea apelor uzate sau a scurgerilor accidentale de produse petroliere sunt disponibile
instalatii de tratare:
• Instalatia de neutralizare pentru Statia 1 (etapele I-II)
Apele de la regenerarea filtrelor ionice din instalatia de demineralizare de la Statia 1, etapa I
trec prin cadere libera in 2 bazine subterane de beton, captusite cu caramida antiacida, cu o capacitate
de 450 mc fiecare. in aceste bazine, apele cu caracter agresiv sunt omogenizate prin recirculare cu
ajutorul aerului comprimat, apoi sunt trecute intr-un rezervor tampon de neutralizare suprateran de
500 mc, dupa care, prin cadere libera, apele sunt evacuate in reteaua de canalizare a SC
ArcelorMittal Galati SA cu un debit de 150 m3/h la o temperatura de maxim 40
0C
Apele de la regenerarea filtrelor ionice din instalatia de demineralizare de la Statia 1, etapa II
trec prin cadere libera in 2 cisterne tampon subterane din otel captusite cu cauciuc, cu o capacitate de
40 mc fiecare. De aici apa este pompata cu ajutorul a 3 pompe in 2 rezervoare de neutralizare
construite din otel captusite cu cauciuc, cu capacitatea de 500 mc fiecare. Omogenizarea se face prin
recirculare cu pompe si prin barbotare de aer comprimat. Dupa neutralizare, apele sunt pompate in
rezervorul tampon de neutralizare de 500 mc, dupa care, prin cadere libera, apele sunt evacuate in
reteaua de canalizare a SC ArcelorMittal Galati SA.
• Instalatia de neutralizare pentru Statia 2 (etapa III)
Apele de la regenerarea filtrelor ionice din instalatia de demineralizare si dedurizare etapa III,
sunt colectate in 4 rezervoare de neutralizare de 500 mc fiecare
42
Apele de la regenerarea filtrelor cu pat mixt de la statia 2, etapa III, intra in 4 cisterne tampon
subterane de apa reziduala de 16 mc fiecare si de aici cu 6 pompe se transvazeaza in cele 4
rezervoare de neutralizare. Neutralizarea se face prin recircularea cu pompe. Dupa neutralizare, apele
sunt pompate cu 12 pompe in reteaua de canalizare a SC ArcelorMittal Galati SA cu un debit de 125
m3/h.
Separatoare de produse petroliere
In scopul retinerii pacurii din apele reziduale (in caz de incident in cursul operatiunilor de
descarcare cisterne CFR) in zona gospodariei de pacura, exista doua separatoare de pacura
biocompartimentate, executate din beton armat.
Apele impurificate cu pacura provin de la:
• Scurgeri accidentale de pacura la rampa de descarcare;
• Drenaje rezervoare pacura;
• Drenaje pompe de transvazare si rezervoare de pacura;
• Drenaje preincalzitoare de pacura si pompe de transport
In aval, separatoarele de pacura sunt prevazute cu un camin de sifonare care preintampina
evacuarile accidentale a pacurii in reteaua de canalizare.
In separatoarele de pacura se realizeaza separarea gravitationala a pacurii. Apa separata trece
pe sub pragul de siguranta si este deversata peste pragul deversor in compartimentul de evacuare si
de aici, printr-un punct de deversare, este evacuata in reteaua de canalizare. Pacura este returnata prin
circuitul de pacura, in rezervoarele de pacura.
Pentru fiecare rezervor de pacura suprateran este prevazut un separator de pacura care
colecteaza eventuale scurgeri accidentale in caz de avarie. Pacura este returnata in circuitul de
pacura, iar apele purificate vor fi evacuate in reteaua de canalizare.
Deseuri
Din instalatiile SC ELECTROCENTRALE GALATI SA rezulta urmatoarele tipuri de deseuri:
� uleiuri uzate de la functionarea si intretinerea utilajelor; se depoziteaza in rezervorul de ulei
uzat din gospodaria de ulei
43
� deseuri solide (garnituri uzate de azbest, materiale textile impregnate cu ulei, materiale
izolante materiale refractare)-rezultate din activitatea de intretinere a instalatiilor
� deseuri metalice din activitati de reparatii, intretinere: (se depoziteaza pe platforma betonata
si se valorifica prin firme specializate)
� mase ionice epuizate, din instalatiile de tratare a apei
� baterii stationare pe baza de electrolit
� anvelope uzate
In cadrul sistemului de management de mediu este implementata o procedura privind gestiunea
deseurilor.
Situatia monitorizarii si masurarii indicatorilor de mediu
La nivelul societatii se monitorizeaza indicatorii de mediu:
� calitatea apelor uzate evacuate se analizeaza zilnic in 9 puncte de control (camine de evacuare
in colectorul C3 apartinand ArcelorMittal). Valorile limita la evacuare sunt stabilite prin
Autorizatia de gospodarire a apelor (lunar)
� calitatea apei freatice in cele 17 puturi de control – trimestrial
� calitatea emisiilor in atmosfera la cele trei cosuri de emisie – on-line
Analizele sunt realizate in laboratorul propriu si sunt Inscrise in registrele de analize.
Situatia emisiilor in atmosfera si in apa se transmite lunar la Agentia Regionala de Mediu.
Rezultatele monitorizarii au indicat incadrarea calitatii emisiilor in limitele admise de
reglementarile legale sau cele contractuale.
Servicii Functionale
Aceste servicii sunt amplasate in cladirea administrativa si asigura activitatea operationala SC
Electrocentrale sa GALATI.
B. Descrierea proceselor, in special a metodelor de operare;
Procesul tehnologic de producere a energiei electrice implica folosirea lantului de
transformari ale energiei mecanice sau termice prin masini rotative.
44
Procesul de productie al energiei termoelectrice cuprinde ca circuite principale si instalatii
aferente (conform planului de situatie - Anexa 3):
� circuitul combustibilului, ce asigura fluxul de materiale supus arderii in cazane: rampa de
descarcare pacura, gospodaria de pacura (rezervoare de stocare si statie de pompare), statia
reglare gaze, trasee de transport pentru combustibilul gazos sau lichid;
� circuitul de aer, necesar arderii combustibilului in cazane;
� circuitul gazelor arse, evacuate in atmosfera: cosurile de dispersie;
� circuitul fluidului de lucru apa-abur: sala cazane, sistemul de transport al aburului
supraincalzit, turboagregate, gospodaria de ulei;
� circuitul de racire: turnuri de racire cu bazinele de stocare a apei, trasee de transport apa;
� circuitul de transport a caldurii catre consumatorii externi (abur si/sau apa fierbinte): trasee
de transport abur, cazane de apa fierbinte, magistrala de termoficare;
� alimentarea cu apa de adaos in circuitul termic al centralei, pentru suplimentarea pierderilor
de abur tehnologic: statiile de tratare a apei, retele de transport;
� reteaua de transmitere a energiei electrice in sistemul electroenergetic;
� reteaua electrica pentru servicii interne;
In afara instalatiilor de baza, in societate se afla instalatia de electroliza pentru obtinerea de
hidrogen necesar in procesul de racire al turbinelor.
C. Descrierea substantelor periculoase:
Pentru materiile prime lichide sau solide, necesare in procesul de productie sunt amenajate
spatii de depozitare adecvate pe tipuri de produse.
45
Nr.
crt.
Denumirea
substantei
periculoase
Numar CAS Localizare
Cantitate
totala detinuta
(tone)
Capacitate
totala de
stocare
(tone)
Stare
fizica Fraze de risc
Mod de
stocare Conditii de stocare
1 Pacura 68476-33-5
Intre turnurile de
racire si rampa de
descarcare pacura
16622.231
din care 15500
rezerva de stat
27370 lichid
R45
R66
R52/53
- rezervoare
supraterane
metalice si
subterane din
beton
- a se feri de sursele de
aprindere
2 Hidrat de
hidrazina 24% 302-01-2
In magazia de
material, langa
platforma de
depozitare
temporara a
deseurilor metalice
2 4 lichid
R 20/21/22
R 23/24/25
R 34
R 43
R 50/53-
R 51/53
- butoaie de
plastic cu
capacitatea
de 200 L
- a se feri de socurile
termice si actiunea
directa a luminii solare
- Incaperile vor fi bine
ventilate;
- separate de acizi;
3
Acid
clorhidric min.
33%
7647-01-0 la sectia chimica 129,659 1000 lichid R34
R37
- cisterne
metalice,
cauciucate
- cisternele se
depoziteaza pe o
platforma betonata
4 Hidroxid de
sodiu 1310-73-2 la sectia chimica 193,942 1100 lichid R 35
- cisterne
metalice,
cauciucate
- depozitarea se va face
in spatii adecvate
pentru pastrarea si
utilizarea substantelor
neutralizante, necesare
in cazul pierderilor
accidentale
- cisternele se
depoziteaza pe o
platforma betonata
5
Amoniac
tehnic solutie
25%
1336-21-6 la sectia chimica 2,76 4 lichid R 34, R50 - butoaie de
plastic(200L)
- a se feri de surse de
aprindere sau de foc
deschis. Incaperile sunt
bine ventilate
6
Ulei de
turbine
Tb A 32E
Uleiuri lubrfiante C17-32 (petrol)
101316-70-5
In instalatie si la
gospodaria de ulei,
Intre turnurile de
racire si rampa de
descarcare pacura
733,4
(655 in
instalatie si
38,85 in
rezervoare)
855
(655 in
instalatie si
220 in
rezervoare)
lichid
- - rezervoare
metalice
- rezervoarele se
depoziteaza pe o
platforma betonata
- inflamabil si Impiedica
procesele de oxigenare
Uleiuri lubrifiante C20-35 (petrol
101316-71-6 -
46
Nr.
crt.
Denumirea
substantei
periculoase
Numar CAS Localizare
Cantitate
totala detinuta
(tone)
Capacitate
totala de
stocare
(tone)
Stare
fizica Fraze de risc
Mod de
stocare Conditii de stocare
Alchil fenol 68555-24-8
R36/37/38,
R51/53
prin acumulare la
suprafata apei.
- in caz de accident, tot
uleiul se colecteaza in
recipiente si in cuvele
de protectie a
transformatoarelor
Difenilamina stirenata
68442-68-2 R52/53
Tris(2.etilhexil).fosfat
78-42-2 R38
Di-alchilaminometil- toliltriazol
80584-90-3/
80594-74-0
R38,R43,
R51/53
Ulei de transformator
Distilate (petrol),
C11-C25, max.12 %
64742-46-7
In instalatie si la
gospodaria de ulei,
Intre turnurile de
racire si rampa de
descarcare pacura
29,5 lichid
R53
R65 R66
- rezervoare
metalice
- rezervoarele se
depoziteaza pe o
platforma betonata
- inflamabil si Impiedica
procesele de oxigenare
prin acumulare la
suprafata apei.
in caz de accident, tot
uleiul se colecteaza in
recipiente si in cuvele
de protectie a
transformatoarelor
Distilate (petrol),
C15-C30, max.35 %
64742-53-6
-
uleiuri lubrifiante (petrol),
C24-C50, max.45 %
101316-72-7
-
Distilate (petrol),
C15-C30, max.8 %
64742-52-5
-
7 Hidrogen 1333-74-0
la instalatia de
electroliza, langa
sectia chimica
0,084 0,084 Gaz R12 - rezervoare
din otel
- rezervoarele se Incarca
la o presiune de 9 bari;
- se va feri de surse de
caldura; R10 Inflamabil.; R12 Extrem de inflamabil; R 20/21/22- De asemenea nociv prin inhalare, in contact cu pielea si prin Inghitire; R 23/24/25- De asemenea toxic prin inhalare, in contact cu pielea si prin Inghitire; R 34 Provoaca arsuri; R 35 Provoaca arsuri grave; R 36/37/38 Iritant pentru ochi, sistemul respirator si pentru piele; R 37 Iritant pentru sistemul respirator; R 38 Iritant pentru piele; R 43 Poate provoca sensibilizare in contact cu pielea;
R45 Poate cauza cancer; R 50/53- Foarte toxic pentru organismele acvatice, poate provoca efecte adverse pe termen lung asupra mediului acvatic. R 51/53 Toxic pentru organismele acvatice, poate provoca efecte adverse pe termen lung asupra mediului acvatic; R 52/53 Nociv pentru organismele acvatice, poate provoca efecte adverse pe termen lung asupra mediului acvatic; R 53 Poate provoca efecte adverse pe termen lung asupra mediului acvatic. R 65 Nociv: poate provoca afectiuni pulmonare prin Inghitire. R 66 Expunere repetata poate provoca uscarea sau caderea pielii
47
Pacura
Caracteristicile fizice si chimice Pacura
Stare de agregare Lichid vascos
Culoare Negru
Miros Miros puternic, specific (de asfalt)
Punct de inflamabilitate 100°C
Caracteristici de explozivitate:
- Limita inferioara de explozie:
- Limita superioara de explozie:
1%
5%
Solubilitate in apa Insolubil in apa
Informatii toxicologice si indicarea pericolelor, atat imediate cat si pe termen lung, pentru
om si mediu
Efecte acute
Cai de patrundere in
organism Prin inhalare, ingerare
Efecte locale
Contactul prelungit sau repetat cu pielea poate provoca
iritatie si bloca glandele sebacee cu un gen de pete ca
acneea, localizate in mod obisnuit , pe brate, picioare,
contactul cu pacura fierbinte produce arsuri termice
Toxicitate acuta
In caz de inhalare poate produce iritari intense ale nasului,
gatului si plamanilor, dureri de cap, tulburari de vedere,
conjunctivite, confuzii mentale, perturbarea mersului,
tulburari de exprimare, pierderi de cunostinta, convulsii
Toxicitate cronica In cazul contactului prelungit sau repetat cu pielea poate
provoca toxicitate sistemica
Efecte specifice Nu este mentionat in Normele de Protectia Muncii ca noxa
cancerigena pentru om
Comportamentul fizic si chimic in conditii normale de utilizare sau/si in conditii
previzibile de accident
48
Stabilitate: produs stabil la temperatura ambianta in containere Inchise, in conditii
normale de depozitare si manipulare.
Reactii periculoase: Reactioneaza cu materiale oxidante, pacura fierbinte nu trebuie sa
intre in contact cu apa.
Se evita depozitarea in locuri fara o buna ventilatie, depozitarea in apropierea surselor de
caldura si de aprindere.
Trebuie evitate materialele oxidante.
Produse de descompunere periculoase:
Prin descompunerea termica oxidativa poate produce diverse hidrocarburi de greutate
moleculara joasa si derivati ai hidrocarburilor, oxid de carbon si oxizi de sulf.
Hidrat de hidrazina 24%
Caracteristicile fizice si chimice ale Hidratului de hidrazina
Stare de agregare Lichid
Culoare Incolor
Miros Tip amoniac
Punct de inflamabilitate recipient Inchis, in forma de cupa:
>100°C (>212°F)
Caracteristici de explozivitate:
- Limita inferioara de explozie:
- Limita superioara de explozie:
Solubilitate in apa Miscibil in apa
Informatii toxicologice si indicarea pericolelor, atat imediate cat si pe termen lung, pentru
om si mediu
Efecte acute
Cai de patrundere in
organism inhalare, ingerare, contact cu pielea, contact cu ochii
Efecte locale provoaca arsuri grave in contact cu pielea, poate provoca o
reactie alergica a pielii
Toxicitate acuta In caz de inhalare poate degaja gaze, praf sau vapori ce
49
pot fi extrem de iritanti sau corozivi pentru aparatul
respirator.
contactul cu ochii, provoaca leziuni oculare grave
Toxicitate cronica In caz de inghitire, poate cauza arsuri ale cavitatii bucale,
esofagului si stomacului.
Efecte specifice
Nu sunt disponibile date din teste referitoare la reactivitate, pentru acest produs sau
pentru ingredientele sale.
Stabilitate chimica: produsul este stabil.
Posibilitatea de reactii periculoase in conditii normale de depozitare si utilizare nu vor
aparea reactii periculoase.
Conditii de evitat: Sunt posibile reactii periculoase cu oxidanti puternici. A se tine la
distanta de substante oxidante acide precum si de compusi ai metalelor grele.
Materiale incompatibile: acizi
Acid clorhidric min 33%
Caracteristicile fizice si chimice ale acidului clorhidric min 33%
Stare de agregare lichid
Culoare incolor spre galben-verzui
Miros Intepator
Punct de inflamabilitate substanta anorganica neinflamabila
Caracteristici de explozivitate:
- Limita inferioara de explozie:
- Limita superioara de explozie:
Nu este exploziv
Nu este oxidant
Solubilitate in apa 72.47 g/ 100 g apa
Informatii toxicologice si indicarea pericolelor, atat imediate cat si pe termen lung, pentru
om si mediu
50
Efecte acute
Cai de patrundere in
organism Inhalare, contact cu pielea sau ochii, ingerare
Efecte locale
Contact cu pielea cauzeaza arsuri severe, produce Inrosiri,
eritem, edem, ulceratii de diferite grade.
Contact cu ochii, cauzeaza leziuni severe asupra ochilor.
Semnele iritatii sunt observate pe cornee, iris si/sau
conjunctiva.
Toxicitate acuta
Inhalare cauzeaza iritatii severe asupra ochilor, leziuni ale
tractului respirator, cauzeaza tuse, raguseala, senzatii de
asfixiere, congestionarea plamanilor.
Toxicitate cronica
Ingerare provoaca arsuri severe asupra cavitatii bucale,
esofag, stomac. Simptome: dureri epigastrice si
retrosternale, greata, congestie pulmonara
Efecte specifice
Produsul si vaporii sai nu sunt inflamabili sau explozivi.
Datorita actiunii corosive asupra metalelor (Insotita de
degajare de hidrogen) produsul poate fi o sursa de
incendiu si explozie (in prezenta unei surse de foc
deschis). Limitele de explozie a hidrogenului in amestec
cu aerul sunt cuprinse intre 4 -75% in volume.
Acest produs este stabil in conditii normale de manipulare si depozitare; activitatile care
presupun lucrul cu acest produs se vor desfasura in locuri special amenajate, bine ventilate, ferite
de caldura, lumina, separat de substante inflamabile, combustibile sau/si incompatibile, la
temperaturi de maxim 30°C.
Stabilitate chimica
Se recomanda evitarea depozitarii produsului timp indelungat la temperaturi mai mari de 30°C.
Posibilitatea de reactii periculoase
Reactioneaza cu oxidantii puternici (acid azotic, permanganat de potasiu) cu punere in
libertate de clor (reactii exoterme). Se creeaza conditii de explozie.
51
Reactioneaza cu majoritatea metalelor (exceptie fac: argintul, aurul, platina) formand
cloruri cu punere in libertate de hidrogen. Reactioneaza cu carbonati si unele sulfuri punand in
libertate bioxid de carbon, respectiv hidrogen sulfurat (gaz deosebit de toxic). Reactioneaza cu
saruri formand acizi corespunzatori; in reactie cu bazele tari concentrate degaja caldura. Produsul
se solubilizeaza foarte usor cu degajare de caldura.
Produsi de descompunere periculosi
Prin descompunere (electroliza) formeaza produse toxice si periculoase (hidrogen si clor).
Hidroxid de sodiu min. 40%
Caracteristicile fizice si chimice ale hidroxid de sodiu
Stare de agregare lichid limpede
Culoare incolor
Miros fara miros
Punct de inflamabilitate neinflamabil
Caracteristici de explozivitate:
- Limita inferioara de explozie:
- Limita superioara de explozie:
Nu este exploziv
Nu este oxidant
Solubilitate in apa nelimitata
Informatii toxicologice si indicarea pericolelor, atat imediate cat si pe termen lung, pentru
om si mediu
Efecte acute
Cai de patrundere in
organism inhalare, contact cu pielea sau ochii, ingerare
Efecte locale
Contact cu pielea
Cauzeaza arsuri severe.
Produce inrosiri, eritem, edem, ulceratii de diferite grade.
Toxicitate acuta
Contact cu ochii
Cauzeaza leziuni severe asupra ochilor. Semnele iritatii
sunt observate pe cornee, iris si/sau conjunctiva.
Ingerare
52
Toxicitate cronica
inhalare, cauzeaza iritatii severe asupra ochilor, leziuni ale
tractului respirator, cauzeaza tuse, raguseala, senzatii de
asfixiere.
ingerarea, provoaca arsuri severe asupra cavitatii bucale,
esofag, stomac.
Simptome: dureri epigastrice si retrosternale, greata,
salivare abundenta, diaree, pericol de sufocare, congestie
pulmonara
Efecte specifice
Produsul si vaporii sai nu sunt inflamabili sau explozivi.
Pentru incendiile mari (provocate de aprinderea
ambalajelor) se utilizeaza cantitati mari de apa pulverizata.
Reziduurile rezultate din stingerea incendiilor trebuie
tratate ca deseuri periculoase conform legislatiei in
vigoare.
Acest produs este stabil in conditii normale de manipulare si depozitare; activitatile care
presupun lucrul cu acest produs se vor desfasura in locuri special amenajate, bine ventilate,
separat de substante inflamabile, combustibile sau/si incompatibile.
Stabilitate chimica
Se recomanda evitarea depozitarii produsului in conditii inadecvate.
Posibilitatea de reactii periculoase
In prezenta aerului, produsul se carbonateaza (sub actiunea bioxidului de carbon din aer).
In solutie apoasa reactioneaza cu clorul formand hipoclorit de sodiu; daca solutia este
calda si concentrata in reactie cu clorul formeaza clorat de sodiu; asemanator reactioneaza cu
bromul si iodul.
Reactiile cu acizii puternici se desfasoara cu degajare mare de caldura. Nu este volatil dar
se ridica usor in aer sub forma de aerosoli. Reactioneaza cu tricloretilena cu formare de
dicloracetilena, produs exploziv.
53
Este un produs cu caracter coroziv. Actiunea coroziva creste in prezenta nitroderivatilor,
nitrozoderivatilor, diazoderivatilor.
Conditii de evitat
Evitati utilizarea ambalajelor cu urme de alte produse, cu accesorii defecte, cu sisteme de
inchidere neetanse sau cu termenele de revizie tehnica depasite.
Materiale incompatibile
Acizi (acid clorhidric, acid sulfuric), compusi halogenati organici (tricloretilena, acid
clorsulfonic), halogeni (clor, brom, iod), alimente.
Produsi de descompunere periculosi
Nu detinem date
Amoniac tehnic solutie 25%
Caracteristicile fizice si chimice ale amoniacului tehnic solutie 25%
Stare de agregare lichid
Culoare incolor
Miros specific de amoniac
Punct de inflamabilitate Temperatura de autoaprindere 651 °C
Caracteristici de explozivitate:
- Limita inferioara de explozie:
- Limita superioara de explozie:
Nu este exploziv
Solubilitate in apa da
Informatii toxicologice si indicarea pericolelor, atat imediate cat si pe termen lung, pentru
om si mediu
Efecte acute
Cai de patrundere in
organism inhalare, contact cu pielea sau ochii, ingerare
Efecte locale
Toxicitate acuta In caz de inhalare oxizii de azot pot produce iritatii ale
nasului, gatului, aparatului respirator, tuse si comprimarea
54
bronhiilor. Expuneri repetate si Indelungate conduc la
edem pulmonar care poate fi fatal. Expuneri repetate si
prelungite la oxizi de azot pot conduce la slabirea
functionarii plamanilor, la decolorarea si eroziunea
dintilor;
In cazul contactului cu pielea apar dureri, arsuri
puternice si pete galbene sau maronii. Expunerea
prelungita si repetata la solutii diluate poate provoca
iritatii, roseata, uscarea si craparea pielii;
Toxicitate cronica
In cazul contactului cu ochii apare durere imediata, arsuri
puternice, deteriorarea corneei;
In cazul ingerarii, se produc arsuri chimice ale gurii,
gatului, esofagului si stomacului;
Efecte specifice
Substanta este stabila in conditii normale de temperatura si presiune. Se recomanda
atentie la manipularea recipientelor cu gaze sub presiune.
Posibilitatea aparitiei reactiilor periculoase
Nu exista riscul aparitiei reactiilor de polimerizare/de eliberare a unei excesive calduri
sau presiuni, in conditii normale. Amoniacul in stare gazoasa poate reactiona violent cu
halogenii, cu posibilitati de producere a unor explozii.
Conditii de evitat
Trebuie evitata caldura, precum si sursele de caldura, existand pericolul de a se forma
amestecuri de gaze cu caracter exploziv. Evitati deprecierea fizica a containerului.
Materiale incompatibile
Contactul cu acizii, halogenii si oxidantii puternici (acid azotic, apa oxigenata, fluor,
oxigen lichid, etc).
Produse de descompunere periculoase
La temperatura ridicata si in prezenta unui catalizator adecvat, apa amoniacala se
descompune in amoniac si ozixi de azot, ambele produse cu potential periculos.
55
Ulei de turbina
Caracteristicile fizice si chimice ale uleiului de turbina
Stare de agregare lichid
Culoare
Miros
Punct de inflamabilitate 200°C
Caracteristici de explozivitate:
- Limita inferioara de explozie:
- Limita superioara de explozie:
Neaplicabil
Neaplicabil
Solubilitate in apa insolubil
Informatii toxicologice si indicarea pericolelor, atat imediate cat si pe termen lung, pentru
om si mediu
Efecte acute
Cai de patrundere in
organism Inhalare, contact cu pielea/ochii, ingerare
Efecte locale Contactul cu ochii poate provoca iritatie temporara.
Contactul cu pielea poate provoca iritatii si/sau dermatite
Toxicitate acuta Inhalare unor concentratii mari de vapori sau ceata de
produs pot irita sistemul respirator si pot provoca tuse.
Toxicitate cronica
Ingerarea provoaca: voma, greata, dureri de stomac.
In timpul vomei involuntare, produsul poate fi aspirat in
plamani si poate provoca afectiuni pulmonare grave.
Efecte specifice
Produsul este stabil in conditii normale de utilizare si depozitare.
Materiale care trebuie evitate: Acizi, oxigen, substante puternic oxidante, solventi.
Conditii de evitat: Temperaturi ridicate, surse de aprindere.
Produsi de descompunere periculosi: in cazul Incalzirii sau incendiului se pot forma:
monoxid de carbon, dioxid de carbon si hidrocarburi cu masa moleculara mica.
56
Ulei de transformator
Caracteristicile fizice si chimice ale uleiului de transformator
Stare de agregare lichid
Culoare slab galben, clar
Miros caracteristic
Punct de inflamabilitate 140 °C
Caracteristici de explozivitate:
- Limita inferioara de explozie:
- Limita superioara de explozie:
produsul nu este exploziv
Solubilitate in apa
Informatii toxicologice si indicarea pericolelor, atat imediate cat si pe termen lung, pentru
om si mediu
Efecte acute
Cai de patrundere in
organism Inhalare, contactul cu pielea/ochii, Inghitire
Efecte locale
In cazul inhalarii scoateti persoana afectata la aer curat.
Daca nu Isi revine imediat, solicitati imediat asistenta
medicala.
In cazul contactului cu pielea: spalati pielea cu multa apa
si sapun.
In cazul cand iritatia persista solicitati asistenta medicala.
Toxicitate acuta
In cazul contactului cu ochii: clatiti ochii cu multa apa timp
de minimum 10-15 minute.
In cazul cand iritatia persista solicitati asistenta medicala
de specialitate.
Toxicitate cronica In cazul inghitirii in cazul Inghitirii, dati pacientului apa. Nu
induceti voma Solicitati asistenta medicala.
Efecte specifice -
Produsul nu se descompune in conditii normale de manipulare si depozitare.
Conditii care trebuie evitate: Caldura directa sau surse de aprindere.
57
Materiale care trebuie evitate: Agenti puternic oxidanti.
Produsi periculosi de descompunere: Prin ardere se poate degaja monoxid de carbon,
dioxid de carbon, diverse hidrocarburi si funingine.
In conditii normale nu se formeaza produsi de descompunere periculosi.
Hidrogen
Caracteristicile fizice si chimice ale hidrogenului
Stare de agregare comprimat
Culoare incolor
Miros inodor
Punct de topire:
Punct de fierbere:
Clasa de inflamabilitate:
Temperatura de autoaprindere:
Temperatura critica:
-259 °C
-253 °C
4%(Vol.) – 77%(Vol.)
560°C
-240 °C
Caracteristici de explozivitate:
- Limita inferioara de explozie:
- Limita superioara de explozie:
Conform legislatiei EU: Neexploziv
Solubilitate in apa 1,6 mg/l
Informatii toxicologice si indicarea pericolelor, atat imediate cat si pe termen lung, pentru
om si mediu
Efecte acute
Cai de patrundere in
organism inhalare
Efecte locale
In caz de inhalare evacuati victima intr-o zona
necontaminata, utilizand aparat de respirat autonom.
Victima trebuie dispusa intr-un loc cald si linistit
Toxicitate acuta
In concentratii mari poate cauza asfixierea. Simptomele
pot include pierderea mobilitatii / cunostintei. Victima nu
58
sesizeaza pericolul de asfixiere.
Toxicitate cronica
Efecte specifice
In cazul contactului cu pielea/ochii: nu sunt asteptate
efecte adverse pentru acest produs.
Acest produs este stabil in conditii normale.
Stabilitate chimica: Stabil in conditii normale.
Posibilitatea de reactii periculoase: Poate forma atmosfere potential explozive in aer.
Poate reactiona violent cu oxidantii.
Conditii de evitat: A se pastra departe de surse de caldura/scantei/flacara
deschisa/suprafete fierbinti – Nu fumati.
Materiale incompatibile: Agenti oxidanti. Aer, oxidanti.
INVENTARUL SUBSTANTELOR PERICULOASE (care pot genera accidente
majore)
Sunt prezentate in continuare substantele existente si utilizate in cadrul proceselor
tehnologice din SC ELECTROCENTRALE GALATI SA. Datele prezentate sunt preluate din
fisele tehnice de securitate anexate prezentului raport (Anexa 4)
Tabel - Inventarul substantelor chimice utilizate in procese tehnologice
Instalatia Substanta
periculoasa Fraza de risc
Capacitate
maxima de
depozitare
Cantitate
relevanta conf HG
804/2007
Coloana
2 Coloana 3
Gospodaria de
pacura
Pacura
(Nr. CAS 68476-33-5)
R45
R66
R52/53
27370 2500 25000
Instalatia de
electroliza
Hidrogen
(Nr. CAS 1333-74-0) R12 0,084 5 50
Sectia chimica Hidrazina
(Nr. CAS 302-01-2)
R45; R10;
R23/24/25
R20/21/22
R34; R43
R50/53
R51//53
4 0.5 2
59
Comportamentul fizic si chimic
Comportamentul fizico-chimic al substantelor prezente in societate se prezinta in tabelul
urmator:
Nr.
crt
Denumire
substanta
Comportamentul
substantei in conditii
normale
Comportamentul substantei in conditii de
accident
Temp.
auto
aprindere 0C
Temp.
inflamabili-
tate,0C
Limite
explozie
% vol.
min/max
0 1 2 3 4 5
1 Pacura
Prin ingestie produce intoxicatie, este un iritant
respirator si agent depresiv al
sistemului nervos central
- >66 0,6/6,5
2 Hidrat de
hidrazina
Potential cancerigena
inflamabil - >100 -
3 Hidrogen
Concentratii crescute duc la
pierderea cunostintei sau moarte
Extrem de inflamabil
560 4% (Vol.) –
77% (Vol.) -
IV. Identificarea si analiza riscurilor de accidente si metodele de prevenire
A. Descrierea detaliata a scenariilor posibile de accidente majore si probabilitatea
producerii acestora sau conditiile in care acestea se produc, inclusiv un rezumat al
evenimentelor care pot juca un rol in declansarea fiecaruia dintre aceste scenarii,
considerandu-se atat cauze interne, cat si externe pentru instalatie;
Scenariile posibile de accidente majore pot fi categorisite in diferite moduri, dupa locul
producerii, cauzele declansarii acestora, gravitatea, probabilitatea lor.
In general au fost identificate cateva categorii de accidente majore ce pot aparea la
gospodaria de pacura, instalatia de electroliza, sectia chimica. Ele sunt enumerate in continuare,
cu identificarea contributiei erorilor umane la producerea lor:
60
Instalatia Substanta
periculoasa
Capacitate
maxima de
stocare
(t)
Cantitate
relevanta conf.
HG 804/2007
(t)
Pericol Observatii
F T C
Gospodaria
de pacura pacura 27370 - da da nu
- cantitate mare intr-un singur rezervor
(10.000 mc);
- prin ardere degaja produse toxice;
- prin efecte Domino poate produce impact si
asupra altor instalatii;
- in cazul unui accident major necesita
interventii din exteriorul obiectivului;
Instalatia de
electroliza Hidrogen 0,084 5 da nu nu
- capacitate de stocare mult sub cantitatea
minima relevanta;
- control operational adecvat (sisteme de
detectie, masura si control);
Sectia
chimica
Hidrat de
hidrazina 4 2 da da nu
- stocare in butoaie de max. 200L;
- depozitare in magazii asigurate;
Nota F- inflamabil; T- toxic; C- corosiv.
Vasta experienta profesionala a personalului din societate, unele instalatii din SC
ELECROCENTRALE GALATI, functionand de peste 35 ani, a permis stabilirea unor proceduri
prin care sa se asigure prevenirea sau localizarea avariilor cu degajari nocive sau a exploziilor
(prin mijloace tehnico-organizatorice corespunzatoare) si evitarea pierderilor de vieti omenesti si
materiale, prin cunoasterea temeinica a modului de actiune in caz de alarmare si implicit, prin
dotarea si organizarea corespunzatoare.
Tipuri de accidente posibile
Cauzele posibile de accidente majore, ce nu tin de SC ELECTROCENTRALE Galati sunt
a. Prabusirea unei aeronave;
b. Cutremur;
c. Trasnet;
d. Conditii severe de mediu (Precipitatii anormale, ninsori in cantitati mari, temperaturi
foarte scazute sau foarte ridicate, furtuni, tornade, inundatii);
e. Alunecari de teren;
f. Rachete, proiectile lansate de forte ostile, teroristi;
Evenimentele (inclusiv prin efectele de Domino) ce tin de SC ELECTROCENTRALE
GALATI SA si sunt pasibile sa cauzeze accidente majore la obiectiv sunt
a. Ruperi de conducte ce transporta substante periculoase, soldate cu explozii sau incendii
care afecteaza si obiectivul;
61
b. Prabusirea retelei de inalta tensiune;
c. Ruperi de structuri (de ex. turbine, generatoare de curent, constructii metalice, cazane de
abur, conducte ce transporta materiale periculoase);
d. Jeturi de flacari proiectate pe suprafata unui echipament, pe peretele unui vas sau al unei
cladiri, provocand incalzire, topire, aprindere, explozie;
e. Explozia vaporilor (VCE- vapour cloud explosion, BLEVE) provoaca distrugeri mecanice
(fragmentare, deformare etc.);
f. Explozii externe obiectivului care genereaza fragmente (proiectile) care lovesc
echipamente, personal sau cladiri;
g. Fragmentele produse de explozii externe obiectivului, aflate la temperatura mare, aprind
materialele combustibile pe care le lovesc;
h. Elemente de tren (locomotive, vagoane, cisterne) lovesc echipamente sau cladiri;
i. Focul izbucnit la cisterne de cale ferata afecteaza echipamente sau cladiri;
j. Suprapresiuni in echipamente sau cladiri adiacente generate de explozii (de ex., de VCE);
k. Generare de electricitate statica;
Toate acestea sunt surse majore de risc. Ele provoaca aparitia radiatiei termice, a
temperaturilor foarte ridicate, initiaza explozii, genereaza nori de compusi toxici (vapori de
carburant, produse de ardere cum sunt CO, pulberi etc.). De remarcat ca explozia unui cazan de
abur sau a unei turbine constituie accident major doar prin efect de domino, fragmentele-proiectil
aparute ca urmare a acestor explozii putand perfora conducte sau rezervoare si incendia
continutul lor.
Consecintele imediate ale unui accident major sunt
a. Incendierea unor bazine sau incinte (de ex.,. incintele destinate sa retina scurgerile din
rezervoarele perforate sau sparte)
b. Nori de foc (fireballz) aparuti ca urmare a aprinderii acumularilor de vapori
combustibili, in contact cu o sursa de flacara.
c. Jet de flacari (ca urmare a spargerii unui recipient sau a unei conducte aflate la presiune
ridicata).si din care tasnesc cu viteze mari gaze sau lichide aprinse;
d. Deflagratii (flash fire) care consuma in timp foarte scurt (cateva secunde) materiile
combustibile acumulate intr-un spatiu.
62
e. Explozia vaporilor (VCE – vapour cloud explosion).
f. Explozii interne ale echipamentelor ( de ex., rezervoare de hidrocarburi golite, in care
patrunde aer sau materie oxidanta).
g. Explozia vaporilor in expansiune, generati de lichide in fierbere (BLEVE – boiling
liquid expanding vapour explosion) ca urmare a Incalzirii din exterior a unui recipient
Inchis ce contine lichid inflamabil. Cresterea de temperatura provoaca atingerea
punctului de fierbere, cresterea presiunii in recipient, ruperea acestuia si explozia
emisiei masive de vapori rezultati prin depresurizarea brusca a recipientului.
h. Fragmentele de echipamente generate de explozii actioneaza asemeni unor proiectile si
afecteaza echipamentele (inclusiv cele de control sau interventie), personalul, cladirile,
ceea ce provoaca raniri, decese, emisii de substante toxice din recipientele sparte, etc.
i. Cauzare de arsuri, raniri, asfixie, intoxicatii personalului.
j. Scapari de vapori sau aerosoli toxici care pot afecta atat personalul obiectivului cat si
locuitorii zonelor vecine..
k. Accidente rutiere, feroviare.
l. Efecte domino asupra rezervoarelor, datorate unor cauze straine de acestea.
La nivelul obiectivului, exista posibilitatea unor explozii sau incendii localizate sau cu
urmari la scara mica (cca 100 m in jurul sursei). Zonele potentiale de aparitie au fost
identificate si documentate ca Puncte vitale si vulnerabile din obiectiv.
Alegerea obiectivului relevant pentru securitate s-a facut pe baza analizei
instalatiilor in care se gasesc substante periculoase si a caracteristicilor acestor substante.
Datele sintetice se prezinta in tabelul urmator.
63
Instalatia Substanta
periculoasa
Cantitate
maxima/
(tone)
Cantitate
relevanta
conf. HG
804/2007
Pericol Observatii
Col 2 Col 3 F T C
Gospodaria
de pacura pacura 27370 2500 25000 da da nu
- cantitate mare intr-un singur rezervor
(10.000 mc);
- prin ardere degaja produse toxice;
- prin efecte Domino poate produce impact
si asupra altor instalatii;
- in cazul unui accident major necesita
interventii din exteriorul obiectivului;
Instalatia de
electroliza Hidrogen 0,084 5/ 50 da nu nu
- capacitate de stocare mult sub cantitatea
minima relevanta;
- control operational adecvat (sisteme de
detectie, masura si control);
Sectia
chimica
Hidrat de
hidrazina 4 0.5 2 da da nu
- stocare in butoaie de max 200L;
- depozitare in magazii asigurate;
Nota F- inflamabil; T- toxic; C- corosiv.
Au fost retinute si analizate in continuare in detaliu, ca amploare si consecinte, urmatoarele
consecinte provocate de una din cauzele mentionate anterior:
a. incendii de mari proportii (ale rezervoarelor de carburanti)
b. explozia gazelor sau vaporilor (de ex., in situatia unor rezervoare de carburanti golite,
acestea contin inca vapori de substante explozive / inflamabile care pot exploda in
contact cu aerul patruns in rezervor. Analog, explozia rezervoarelor de hidrogen)
c. explozia vaporilor in expansiunea unui lichid in fierbere (cazul unei cisterne CF inchise
ermetic, incalzite de o sursa exterioara de foc – de ex., de la un incendiu din apropiere –
pana se atinge temperatura de fierbere a lichidului din interior. Presiunea generata de
vapori rupe cisterna si vaporii in expansiune din lichidul in fierbere violenta ca urmare a
depresurizarii, explodeaza (BLEVE)
d. ruperea unor conducte magistrale de metan
Ca urmare a acestor analize, se constata ca accidentele majore ce pot aparea la
obiectiv sunt strict legate de zonele de depozitare a substantelor periculoase (parcuri de
rezervoare, retele de transport).
In tabelul urmator se prezinta sistematic echipamentele tehnologice existente in cadrul
parcurilor de rezervoare, impreuna cu posibilele accidente majore si consecintele lor imediate.
64
Tabel - Posibile scenarii de accidente majore cauzate de echipamentele din parcurile de rezervoare
Echipamentul Scenariu de accident major si consecinte imediate
Vas de
depozitare,
rezervor
Catastrofa la
temperatura
ambianta:
Incendierea incintei
(pool fire)
Deflagratie (flash
fire)
Nor de foc (fireball)
Explozia vaporilor
Nor toxic (vapori de
carburant, produse
de ardere)
Catastrofa la
temperatura
ridicata (vas de
presiune):
BLEVE
Nor de foc (fireball) Explozie
Cresterea
presiunii:
Explozie interna
Incendiul
rezervorului
Fierbere cu
deversare peste
marginile vasului
Perforarea
peretilor, AMC
defect, valva
defecta:
Incendierea incintei
Deflagratie
Nor toxic
Incendiul
rezervorului
Fierbere cu deversare
peste marginile
vasului
Spatiul superior
al vasului = sursa
de incendiu:
Explozie interna
Ruperea vasului cu
formare de
fragmente-proiectil
/ racheta
Deversare:
Incendiul incintei
Deflagratie
Nor toxic (gaze
de ardere)
Incendiu rezervor
Fierbere cu
deversare
Retele de
conducte de
transfer intern
Rupere: Nor de foc Foc in jet (orizontal,
vertical)
Deflagratie
Incendiul incintei
Explozia vaporilor
Nor toxic (substante
toxice, produse de
ardere)
Perforare: Foc in jet
Incendiul incintei
Foc in jet (vertical,
orizontal)
Explozia vaporilor
sau gazelor
Nor toxic
Fisuri de
dimensiuni mici):
Foc in jet
Deflagratie
Conducte de
intrare iesire
din incinta
obiectivului
Rupere: Nor de foc
Foc in jet (orizontal,
vertical) Deflagratie
Incendiul incintei
Explozia vaporilor,
Nor toxic
Fisuri de
dimensiuni mari: Nor de foc
Foc in jet (orizontal, vertical)
Deflagratie
Incendiul incintei
Explozia vaporilor
Fisuri de
dimensiuni mici Foc in jet
Deflagratie
65
Echipamentul Scenariu de accident major si consecinte imediate
Nor toxic
Sisteme de
masura,
control,
ventilatie
SupraIncarcare:
Deflagratie VCE
Nor toxic
Transport de
produse
incompatibile:
Reactie exoterma
Deversare lichid /
vapori prin sistemul
de ventilare
Defectiune la
sistemul de
mentinere a
presiunii:
Crestere a presiunii Vid
Spatiul superior
genereaza explozie
datorita absorbtiei
de aer
Pompe
Dezintegrare:
Nor de foc
Foc in jet
Deflagratie
VCE
Incendiul incintei
Nor toxic
Scurgere:
Foc in jet
Deflagratie
Incendiul pompei
Cadere sisteme
AMC:
SupraIncalzire (de
la mers in gol)
SupraIncalzire de la
blocarea refularii
66
Planurile si procedurile operationale de prevenire a accidentelor vor trebui sa aiba in
vedere aceste cauze si sa le preintampine prin mentenanta preventiva si adecvata, controale
operative, instruirea personalului.
Ipoteze de lucru
Pentru fiecare tip de astfel de accident au fost nominalizate instalatiile sau zonele in care ar
putea apare, s-au aplicat programe de calcul pentru a se stabili intinderea posibila a accidentului
major, s-a evaluat ce factori de mediu sau umani ar fi afectati, ce masuri ar trebui luate pentru
diminuarea efectelor accidentului, ce resurse umane si tehnice sunt necesare.
Programele de calcul aplicate au luat in considerare:
� Stabilirea caracteristicilor meteo-topografice ale zonei in care este amplasata SC
ELECROCENTRALE GALATI. Caracteristicile (directia si viteza dominanta ale
vantului, temperatura, configuratia terenului) au fost obtinute de la specialistii meteorologi
ai judetului si sunt stabilite astfel:
- Directia predominanta a vantului in zona este NV-SE
- Viteza predominanta a vantului este de 2-5 m/s
- Temperatura, in calcul, s-a considerat 20° C
� Pentru cazul incendiilor de mari proportii, s-a efectuat calculul de dispersie al fumului si
al produsilor toxici continuti de acesta:
- Monoxid de carbon;
- Dioxid de sulf;
- Oxizi de azot;
- Substante organice volatile;
- Pulberi;
� Pentru cazul exploziei vaporilor sau gazelor, s-a stabilit, prin calcul, distanta pana la
circumferinta corespunzatoare suprapresiunii de 1 psi (0.0628 bar) care, asa cum se
explica in continuare, corespunde efectelor distructive majore ale accidentului;
� Pentru cazul BLEVE, s-a stabilit raza cercului in interiorul caruia efectele radiatiei termice
produc arsuri de gr. II in mai putin de 40 de secunde, considerate necesare unui om pentru
a se pune la adapost.
Incendiile, exploziile sau deflagratiile aparute in accidentele majore au 3 tipuri de efecte
care sunt analizate in detaliu.
67
Substante periculoase
Aparitia si imprastierea de substante toxice (CO, NOx, SO2, VOC, pulberi) care modifica
compozitia atmosferei in zona afectata si dauneaza sanatatii oamenilor si animalelor, mediului
inconjurator. in afara acestor poluanti relevanti ce apar in cazul incendiilor sau exploziilor de
produse petroliere, literatura de specialitate mentioneaza emisiile de metale grele (As, Cd, Cr, Cu,
Hg, Ni, Pb, Se, Zn, si, cu deosebire in cazul combustiei pacurii si altor combustibili petrolieri
grei, vanadiul.
Emisiile de SOx sunt direct corelate cu continutul de S in combustibil si variaza, in cazul
pacurii in intervalul 0.3 – 3.0 % gr. Calculele efectuate in cazul prezentului Raport de securitate
au luat valori acoperitoare.
Oxizii de azot (NO, NO2 denumiti generic NOx) apar in produsii de combustie din 2 surse
mecanisme:
- prin conversia termochimica a compusilor de azot din pacura
- prin conversia termica a azotului atmosferic, la temperatura incendiului sau exploziei
Se considera ca majoritatea (80 - 95 %) NOx provine din combustibil. Pacura grea contine
cca 0.1-0.8% iar sorturile usoare, intre 0.005 - 0.07 % Azot (procente de masa). Generarea NO2
nu este inteleasa bine. Se pare ca acest compus apar din compusi intermediari ai combustiei
(HCN, NH3), care genereaza si NO, intr-o reactie consecutiva. in general, combustia la
temperatura joasa (sub 1000 °C, cazul etapelor initiale si finale ale incendiilor sau situatia in care
incinta incendiata este puternic racita, de ex., cu apa de stingere a incendiilor), produce cantitati
mai mari de NO2 decat arderea la temperaturi ridicate (pana la 1700 C) care descompune NO2 la
azot molecular.
Nivelele de emisie pentru diversii compusi mentionati aici au fost calculate pe baza
recomandarilor CORINAIR si documentatiei US EPA.
Calculele de dispersie produc profilul de concentratie al acestor substante si distanta pana la
care aceste concentratii sunt mai mari decat cele prevazute in normele in vigoare (Ordin
462/1993). Se stabileste astfel o zona de risc pentru personalul obiectivului si locuitorii zonei
adiacente. Nivelele de referinta pentru aceste substante, conform normativului mentionat sunt
redate in paragrafele de mai jos.
Pentru emisii
Ordinul nr. 462/1993 stabileste valorile limita pentru emisiile de poluanti, din instalatiile de
ardere, in functie de combustibilul utilizat si de puterea termica a instalatiei
68
Tabel - Valori limita de emisie – focare cu combustibil lichid
Indicator UM Putere termica (P) MWt≥ 500
pulberi mg/ Nmc 50
400
400
Oxizi de sulf (SOx) mg/ Nmc
Oxizi de azot (NOx) mg/ Nmc
Marimea de referinta: valorile limita se raporteaza la un continut de 3% volum O2 in
efluentul gazos.
Pentru emisii
Aprecierea calitatii aerului intr-o zona data se face functie de anumite valori ale
concentratiilor de poluanti standardizate (limitele impuse de STAS 12574/87 – Aer in zonele
protejate). Standardele de calitatea aerului cuprind valori ale concentratiilor maxime admisibile
care depind de timpul de mediere, aria de protectie (zone rezidentiale, industriale, de protectie
sociala) si de natura obiectivului protejat (sanatatea populatiei, integritatea faunei, florei,
constructiilor).
Standardul de calitate a aerului din Romania elaborat de Ministerul Sanatatii prin STAS
12574/87 stabileste pentru poluantii prezenti in atmosfera urmatoarele concentratii maxime
admisibile:
Tabel - Concentratii maxime admisibile (STAS 12574/87)
SO2
mg/m3
NO2
mg/m3
CO
mg/m3
Pulberi in suspensie
mg/m3
Media pe 30 minute 0,750 0,300 6 0,500
Media pe 24 ore 0,250 0,100 2 0,150
Prin Legea nr. 104/2011 sunt stabilite valorile limita si marjele de toleranta pentru nivelul
emisiilor. Acestea sunt prezentate in tabelul urmator
Tabel - Valori limita, marje de toleranta
Poluant Modul de limitare Perioada
de mediere
Valoarea
limita
Marja de
toleranta
NO2 si NOx
Valoare limita orara
pentru protectia sanatatii
umane
1 h 200 µg/mc NO2 100 µg/mc
SO2
Valoare limita orara
pentru protectia sanatatii
umane
1 h 350 µg/mc 150 µg/mc
Valoare limita zilnica 24 h 125 µg/mc Nu
69
pentru protectia sanatatii
umane
CO Valoare limita pentru
Protectia sanatatii umane
Valoarea
maxima a
mediilor pe
8 ore
10 mg/mc 6 mg/mc
Pulberi Valoare limita pentru
Protectia sanatatii umane 24 h 50 µg/mc 25 µg/mc
Monoxid de carbon : valoare maxima zilnica a mediilor pe 8 h – 10 mg/mc, cu o marja de
toleranta de 6 mg/mc.
Prag alerta pentru concentratii masurate consecutiv timp de 3 ore: NO2 – 400 µg / mc;
Pentru evaluarea urmarilor accidentelor majore, se face comparatia datelor de dispersie a
noxelor incendiilor de mari proportii cu nivelele prevazute de Ordinul 462/1993.
Radiatia termica provocata de surse de caldura (incendii, explozii, BLEVE) are ca urmare
efectele mentionate in tabelul urmator:
Tabel - Consecintele radiatiei termice conform F.P.Lees, “Loss Prevention in the Process
Industry. Hazard Identification, Assessment and Control”, Vol 2., Editia 2, 1996, US EPA
Nivelul de radiatie, kW/m2,
la receptor Urmari
37.5 Se distruge echipamentul si se pot afecta (deformare, topire) sau chiar
aprinde structurile sau cladirile din materiale combustibile
25 Energia minima la care lemnul se aprinde de la sine, daca expunerea
este suficient de lunga
12.5 Se aprind si ard plasticul, lemnul, etc
4.5
Daca expunerea depaseste 40 de secunde, apar arsuri de gr. II. Daca
expunerea nu depaseste 20 de secunde efectele sunt minime (dureri,
basici)
1.6 Provoaca disconfort la expuneri Indelungate
Efectele radiatiei termice se pot aprecia si prin unitatile de doze termice primite (t.d.u. –
thermal dose unit). Se considera ca maxim admisibil pentru organismul uman o doza termica
suficienta sa cauzeze arsuri de gr. II pe suprafetele expuse. La un nivel de radiatie de 5000 W/m2
si o durata de expunere de 40 de secunde, suficiente sa cauzeze asemenea urmari, doza termica
este de 3.420.000 (W/m2)4/3
secunde. O asemenea abordare, analoga radiatiei nucleare, permite
identificarea pragului suportabil si in alte conditii (nivele de radiatie mai mari si durate de
expunere mai reduse sau, alternativ, nivele de expunere mai mici, cumulate pe durate mai mari).
Suprapresiunile sau socurile mari de presiune sunt datorate exploziilor. in tabelul de mai
jos sunt redate pragurile de suprapresiuni si efectele lor:
70
Tabel - Consecintele socului de presiune produs de explozii
conform F.P.Lees, “Loss Prevention in the Process Industry. Hazard Identification,
Assessment and Control”, Vol 2., Editia 2, 1996, US EPA.
Nivelul
socului de
presiune, bar
Efecte
0.003 Zgomot de nivel ridicat (140 decibeli); izolat se sparg geamuri de mari dimensiuni
0.021
Este considerat nivelul de siguranta. Exista 95% probabilitate ca efectele sa fie
neglijabile si doar 5% ca efecte cum sunt spargerea geamurilor sau miscarea unor obiecte
sa poata aparea pe scara mare.
0.028 Daune limitate ale structurilor
0.048 Daune minore ale cladirilor si structurilor. Se produce deplasarea unor obiecte (masini,
echipamente)
0.069
Nivelul corespunde suprapresiunii de 1 psi (0.06895 bar) considerata critica de US
EPA. Cladirile pot deveni de nelocuit. Se produc deformari majore ale
echipamentelor. Calculele efectuate si detaliate in paragrafele urmatoare indica
distanta fata de locul exploziei unde este Inca atins acest nivel de suprapresiune.
Intreaga zona cu epicentrul in locul exploziei si avand raza egala cu aceasta distanta
este considerata grav sau foarte grav afectata de accidentul major.
0.138 Se prabusesc unele cladiri, acoperisuri, structuri
0.159 Nivelul inferior corespunzator daunelor majore
0.207 Structurile din otel sunt sfartecate, rupte din fundatii. Se rup conducte si rezervoare
0.345 – 0.483 Distrugere completa a cladirilor. Se frang stalpii de lemn
0.689 Echipamentele foarte grele sunt smulse din fundatii si deplasate.
B. Evaluarea amplitudinii si a gravitatii consecintelor accidentelor majore
identificate, incluzand harti, imagini sau, daca este cazul, descrieri echivalente, care sa
prezinte zonele posibil a fi afectate de acele accidente produse pe amplasament, subiect al
prevederilor art. 14 alin. (6), (7), (8) si ale art. 20;
Accidente majore posibile
In acest paragraf se face descrierea scenariilor posibile de accidente majore cu evaluarea
amplitudinii si a gravitatii consecintelor accidentelor majore identificate
Toate accidentele majore care ar putea avea loc in SC ELECROCENTRALE GALATI sa
se soldeaza cu:
a. emisii in atmosfera de produsi de ardere ale hidrocarburilor si compusilor organici (CO,
SO2, NOx, VOC, Pulberi)
b. Radiatie termica intensa
c. Soc datorat suprapresiunilor aparute in cursul deflagratiilor si exploziilor.
Situatiile critice, catastrofale analizate sunt detaliate in continuare.
71
Incendiul rezervoarelor de pacura
Se poate produce din cauze mecanice (deformarea peretilor, fisurarea lor), chimice
(corodarea metalului, a garniturilor, accesul aerului in rezervor si aprinderea vaporilor), fizice
(trasnete sau electricitate statica acumulata), erori umane (racordare necorespunzatoare a
conductelor, AMC neintretinute, proceduri operationale nerespectate, lucru cu foc sau sudura pe
peretii vasului, etc).
Pentru evaluarea urmarilor acest accident, s-a folosit un model de dispersie gaussian.
Acesta calculeaza concentratiile substantelor toxice (SO2, NOx, VOC, Pulberi, CO) in 3
dimensiuni (pe directia vantului, perpendicular pe aceasta directie, in plan orizontal si
perpendicular pe directia vantului, in plan vertical.
Programul de calcul preia modelul si parametrii folositi de US-EPA si necesita urmatoarele
date:
a. Directia si marimea vitezei vantului, precum si variatia acestuia pe inaltime, fata de
nivelul solului)
b. Debitul masic de emisie a substantei la sursa (kg/secunda, calculat conf. recomandarilor
CORINAIR si US-EPA)
c. Inaltimea efectiva a sursei deasupra solului (m)
d. Conditiile meteorologice, clasificate conform stabilitatii Pasquill, in 6 categorii, A
(foarte instabila), B (moderat instabila), C (usor instabila), D (neutra), E (moderat
stabila), F (stabila)
e. Temperatura aerului
Au fost calculate rezultatele dispersiei pentru 3 scenarii, toate presupunand rezervorul plin
cu combustibil:
Scenariul 1: capacul rezervorului se rupe si lichidul continut in recipient arde;
Scenariul 2: rezervorul se rupe si lichidul retinut in incinta Indiguita betonata arde;
Scenariul 3: cazanul si incinta betonata se rupe si lichidul se imprastie pe suprafata
mare, arzand.
Au fost calculate nivelele atinse, la diferite Inaltimi deasupra solului si la diferite distante de
sursa, pentru urmatoarele substante:
a. CO
b. SO2
c. NOx
d. Substante volatile
72
e. Pulberi
Calculele numeroase efectuate au permis constatarea ca vremea calma (conditia
meteorologica D cu vant de 2m/s) sau stabila (situatia F cu vant de 5m/s) produc efecte pe
distantele cele mai mari. Rezultatele acestor calcule sunt redate in continuare, pentru nivelul
solului.
Dispersia nu este afectata de vreunul din cele 3 scenarii de mai sus. Durata evenimentului
este Insa diferita:
Scenariul 1: arde doar sectiunea rezervorului: 5.67 ore
Scenariul 2: arde incinta betonata plina cu pacura: 3.19 ore
Scenariul 3: pacura arde imprastiata pe o suprafata de cca 2.6 ha: <10 minute
Pentru diferitele categorii de substante toxice (CO, NOx, SOx, VOC, PAH) sau dimensiuni
de particule (pulberi), masuratori intensive desfasurate in cursul marilor incendii petroliere din
Kuwait, Alaska, Golful Mexic, au permis evaluarea cu precizie a debitelor cu care aceste
substante se genereaza in cursul arderii. Se exemplifica numai cazul pulberilor pentru care
masuratorile au indicat urmatoarele valori ale debitului emis in cursul incendiului:
Dimensiunea maxima a
particulelor
Factor de emisie (debit
generat, g/kg pacura ars) Masa (cumulata (%)
Total 150 100
10 microni (categoria PM-10) 130 87
5 microni (categoria PM-5) 100 67
3.5 microni (categoria PM-3.5) 87 58
2.5 microni (categoria PM-2.5) 82 55
1 microni (categoria PM-1) 75 50
S-a stabilit de asemenea, folosind aceleasi evenimente, debitul de ardere in aer liber al
pacurii si al altor produse petroliere. Pentru diferite calitati de pacura datele indica debite de
ardere specifice de 0.5-0.7 kg/m2.s. Aceste date, sunt folosite in simularile de dispersie si
rezultatele sunt comparate cu nivelele admisibile precizate de Ordinul 462/1993.
Emisiile de CO
Pentru a ilustra natura rezultatelor, se prezinta grafic dispersia la nivelul solului a CO in
conditii de vreme stabila (F), la un vant de 5m/s. Incendiul are loc in tancul rezervor iar sursa de
fum este la 30 m de sol.
• Se constata ca maximul concentratiei este de 0.46g/Nm3 si este plasat la 1.5 km de sursa,
pe directia vantului.
73
Nivelul maxim admis de reglementarile in vigoare este, pentru CO de 170 mg/Nm3 (0.170
g/Nm3). Aceasta Inseamna ca nivelul maxim admis este depasit cu 170%.
Zona in care are loc depasirea limitei maxime admisibile stipulata de normativele in vigoare
se intinde de la 0.8 la 4.5 km fata de sursa. in aceasta zona critica, personalul inspira CO peste
limitele admise si pot aparea accidente.
Aceste date si altele, analoage, pentru alte situatii sunt rezumate tabelat.
In fiecare caz, pentru fiecare poluant, si conditii de stabilitate meteorologica sunt redate in
tabelele urmatoare informatii despre geometria sectorului afectat peste limitele admisibile
prevazute in Ordinul 462/1993, astfel
- R1: distanta de la sursa pana la limita minima a zonei afectate;
- R2: distanta de la sursa la limita maxima a zonei afectate;
- L: dimensiunea zonei afectat, transversal pe directia vantului, in dreptul
maximului atins la sol de substanta poluanta.
Asemenea informatii permit evaluarea dimensiunilor si localizarii zonei afectate, cum
afecteaza localitati adiacente sursei, decizia asupra masurilor de luat pentru prevenirea
intoxicatiei locuitorilor.
Tabel - Dispersia CO. Incendiul rezervorului. Durata emisiei, 5.67 ore.
Nr Conditii
meteo
Viteza
vantului,
m/s
Maximul,
mg/Nm3
CMA
conf. OG
462/1993
mg/Nm3
Distanta fata
de sursa unde
e plasat
maximul, km
Cantitatea receptata
de un adult care sta in
punctual de maxim pe
toata durata
incendiului, mg/kcorp
Dimensiunile zonei
critice, in care se
depaseste maximul
admis, R1 (km),
R2(km), L(m)
1 A 15 137 170 0.15 9.22
2 B 10 208 170 0.21 14.02 0.15 – 0.31 – 20
3 C 5 396 170 0.25 26.76 0 – 1 – 80
Sursa
R1
R2
L
Sector afectat
Directia vantului
74
Nr Conditii
meteo
Viteza
vantului,
m/s
Maximul,
mg/Nm3
CMA
conf. OG
462/1993
mg/Nm3
Distanta fata
de sursa unde
e plasat
maximul, km
Cantitatea receptata
de un adult care sta in
punctual de maxim pe
toata durata
incendiului, mg/kcorp
Dimensiunile zonei
critice, in care se
depaseste maximul
admis, R1 (km),
R2(km), L(m)
4 D 2 918 170 0.6 62 0.25 – 2.9 – 160
5 E 5 317 170 0.9 21 0.5 – 2.2 – 40
6 F 5 258 170 1.7 17.5 0.7 – 3.5 – 120
Tabel - Dispersia CO. Incendiul rezervorului si incintei. Durata emisiei, 3.19 ore.
Nr Conditii
meteo
Viteza
vantului,
m/s
Maximul,
mg/Nm3
CMA
conf. OG
462/1993
mg/Nm3
Distanta fata
de sursa unde
e plasat
maximul, km
Doza receptata de un
adult care sta in punctul
de maxim, pe toata
durata incendiului,
mg/kcorp
Dimensiunile zonei
critice, in care se
depaseste maximul
admis, R1 (km),
R2(km), L(m)
1 A 15 243 170 0.15 9.2 0.1 – 0.4 – 20
2 B 10 369 170 0.21 14 0.12 – 0.5 – 100
3 C 5 705 170 0.25 27 0 – 1.5 – 100
4 D 2 918 170 0.6 62 0.25 – 2.9 – 200
5 E 5 563 170 0.9 22 0.4 – 3.8 – 150
6 F 5 460 170 1.5 18 0.7 – 6.5 – 160
Se constata ca au loc depasiri importante ale concentratiei maxime admisibile (CMA) dar
pe sectoare de dimensiuni limitate de teren (de la 0.6 ha in cazul vremii puternic instabile - randul
1 din tabelul de mai sus la cca 0 ha in cazul vremii stabile – randul 6 din tabelul de mai sus).
100
60
20
-20
-60
-100
0.00E+00
5.00E-02
1.00E-01
1.50E-01
2.00E-01
2.50E-01
3.00E-01
C(x,y,z), g/m3
x , km de la sursa
y, metri fata de ax
Dispersia CO (vreme stabila, F, vant 5m/s, la nivelul solului)
• Numai in cazul vremii calme sau stabile concentratiile ce depasesc CMA se intalnesc si
dincolo de incinta obiectivului.
75
In toate situatiile latimea dozei afectate este de max. 200 m, astfel incat prevenirea
intoxicatiilor acute cu CO se va face prin instruirea /sfatuirea locuitorilor zonelor afectate sa se
deplaseze perpendicular pe directia vantului, pana la iesirea din zona afectata. CO nefiind un
poluant persistent, stingerea incendiului conduce la incetarea cauzelor ce pot produce intoxicatii.
Incendiul rezervorului produce concentratii mai mici si pe durate mai mari de timp (5.67
ore fata de 3.19 ore). Aceasta tendinta a fost constatata in toate rularile programului de dispersie,
se considera ca din punctul de vedere al dispersiei produsilor periculosi produsi de combustie a
pacurii, situatia cea mai defavorabila este incendiul rezervorului, nu incendiul incintei, ca urmare
a spargerii rezervorului si deversarii pacurii arzand in incinta betonata menita sa limiteze tocmai
asemenea deversari.
Probabilitatea ca un asemenea accident sa afecteze zone dens populate (cartierele vestice
ale Galatiului) tine seama de urmatoarele date:
- probabilitatea vremii caracterizate de stabilitate de tip C, D, sau E (vreme usor
instabila, calma sau usor instabila). Aceasta este, conform datelor meteorologice deja
mentionate, de cca 85%;
- probabilitatea vanturilor din orice directie din sectorul NV – SE, adica 21.6% (conform
rozei vanturilor reprezentata grafic mai sus)
Extragand cele mai defavorabile date din tabelele anterioare, si coroborandu-le cu
probabilitatile de mai sus, se deduce ca exista 18.6% sanse ca un accident major (incendiu
de mari dimensiuni la un rezervor de pacura plin 100%) sa afecteze, pentru cel mult 5.67
ore (considerand ca toate eforturile de localizare si stingere a incendiului nu reusesc s-o faca
pana la consumarea totala a combustibilului din rezervor) zone din vestul Galatiului, aflate
la o distanta de cel mult 6.5 km de obiectiv, pe un culoar de cel mult 200 m.
In aceasta zona sunt incluse suprafete aparţinând comunelor Movileni si Sendreni.
Emisiile de SOx
Rezultatele se prezinta tabelat, ca si in situatia dispersiei monoxidului de carbon.
Tabel - Dispersia SOx. Incendiul rezervorului. Durata emisiei, 5.67 ore.
Nr Conditii
meteo
Viteza
vantului,
m/s
Maximul,
mg/Nm3
CMA
conf. OG
462/1993
mg/Nm3
Distanta fata
de sursa unde
e plasat
maximul, km
Doza receptata de un
adult care sta in punctul
de maxim, pe toata
durata incendiului,
mg/kcorp
Dimensiunile zonei
critice, in care se
depaseste maximul
admis, R1 (km),
R2(km), L(m)
1 A 15 14 400 0.16 0.92
2 B 10 20 400 0.2 1.4 -
3 C 5 40 400 0.25 2.6 -
76
Nr Conditii
meteo
Viteza
vantului,
m/s
Maximul,
mg/Nm3
CMA
conf. OG
462/1993
mg/Nm3
Distanta fata
de sursa unde
e plasat
maximul, km
Doza receptata de un
adult care sta in punctul
de maxim, pe toata
durata incendiului,
mg/kcorp
Dimensiunile zonei
critice, in care se
depaseste maximul
admis, R1 (km),
R2(km), L(m)
4 D 2 92 400 0.6 6.2 -
5 E 5 32 400 0.9 2.1 -
6 F 5 26 400 1.75 1.7 -
Tabel - Dispersia SOx. Incendiul incintei + rezervor. Durata emisiei, 3.19 ore.
Nr Conditii
meteo
Viteza
vantului,
m/s
Maximul,
mg/Nm3
CMA
conf. OG
462/1993
mg/Nm3
Distanta fata de
sursa unde e
plasat maximul,
km
Doza receptata de
un adult care sta in
punctul de maxim,
pe toata durata
incendiului,
mg/kcorp
Dimensiunile
zonei critice, in
care se depaseste
maximul admis,
R1 (km), R2(km),
L(m)
1 A 15 24 400 0.16 0.92 -
2 B 10 37 400 0.2 1.4 -
3 C 5 70 400 0.25 2.6 -
4 D 2 160 400 0.6 6.2 -
5 E 5 56 400 0.9 2.1 -
6 F 5 46 400 1.75 1.7 -
Nu se constata depasiri ale CMA.
Emisii de oxizi de azot
Tabel - Dispersia NOx. Incendiul rezervorului. Durata emisiei, 5.67 ore.
Nr Conditii
meteo
Viteza
vantului,
m/s
Maximul,
mg/Nm3
CMA conf.
OG
462/1993
mg/Nm3
Distanta fata de
sursa unde e
plasat maximul,
km
Doza receptata de un
adult care sta in
punctul de maxim, pe
toata durata
incendiului,
mg/kcorp
Dimensiunile zonei
critice, in care se
depaseste maximul
admis, R1 (km),
R2(km), L(m)
1 A 15 34 450 0.16 2.3 -
2 B 10 52 450 0.2 3.5 -
3 C 5 99 450 0.25 6.7 -
4 D 2 229 450 0.6 15.5 -
5 E 5 52 450 0.9 5.3 -
6 F 5 65 450 1.75 4.3 -
Tabel - Dispersia NOx. Incendiul incintei + rezervor. Durata emisiei, 3.19 ore.
Nr Conditii
meteo
Viteza
vantului,
m/s
Maximul,
mg/Nm3
Maxim
conf. OG
462/1993
Mg/Nm3
Distanta fata
de sursa
unde e plasat
maximul, km
Doza receptata de un
adult care sta in
punctul de maxim, pe
toata durata
incendiului, mg/kcorp
Dimensiunile zonei
critice, in care se
depaseste maximul
admis, R1 (km),
R2(km), L(m)
1 A 15 60 450 0.16 2.3 -
2 B 10 92 450 0.2 3.5 -
3 C 5 176 450 0.25 6.7 -
4 D 2 408 450 0.6 15.5 -
5 E 5 141 450 0.9 5.3 -
6 F 5 115 450 1.75 4.3 -
Emisii de substante organice volatile - VOC
77
Tabel - Dispersia compusilor organici volatili (VOC).
Incendiul rezervorului. Durata emisiei, 5.67 ore.
Nr Conditii
meteo
Viteza
vantului,
m/s
Maximul,
mg/Nm3
CMA
conf. OG
462/1993
mg/Nm3
Distanta fata
de sursa
unde e plasat
maximul, km
Doza receptata de
un adult care sta in
punctul de maxim,
pe toata durata
incendiului,
mg/kcorp
Dimensiunile zonei
critice, in care se
depaseste maximul
admis, R1 (km),
R2(km), L(m)
1 A 15 23 50 0.16 1.5 -
2 B 10 34 50 0.2 2.3 -
3 C 5 66 50 0.25 4.4 0 – 0.6 – 50
4 D 2 153 50 0.6 10/5 0 – 2 – 140
5 E 5 53 50 0.9 3.3 0.7 – 1.2 – 20
6 F 5 43 50 1.75 3 -
Desi, in situatiile meteorologice cele mai probabile a avea loc la obiectiv, se constata
depasiri ale CMA, acestea nu au loc dincolo de limitele incintei obiectivului si nu ajung in zonele
dens populate ale Galatiului.
Tabel - Dispersia VOC.
Incendiul incintei + rezervor. Durata emisiei, 3.19 ore.
Nr Conditii
meteo
Viteza
vantului,
m/s
Maximul,
mg/Nm3
CMA
conf. OG
462/1993
mg/Nm3
Distanta fata
de sursa unde
e plasat
maximul, km
Doza receptata de un
adult care sta in
punctul de maxim, pe
toata durata
incendiului, mg/kcorp
Dimensiunile zonei
critice, in care se
depaseste maximul
admis, R1 (km),
R2(km), L(m)
1 A 15 40 50 0.16 1.5 -
2 B 10 62 50 0.2 2.3 0.15 – 0.32 – 40
3 C 5 98 50 0.25 4.4 0 – 1 – 80
4 D 2 272 50 0.6 10/5 0 – 2.9 – 160
5 E 5 93 50 0.9 3.3 0.5 – 2.2 – 100
6 F 5 76 50 1.75 3 1 – 3.5 – 100
Extragand cele mai defavorabile date din tabelele de dispersie a VOC si
coroborandu-le cu probabilitatile legate de stabilitatea vremii si directia vantului, se deduce
ca exista 18.6% sanse ca un accident major (incendiu de mari dimensiuni la un rezervor de
pacura plin 100%) sa afecteze, pentru cel mult 6 ore (considerand ca toate eforturile de
localizare si stingere a incendiului nu reusesc s-o faca pana la consumarea totala a
combustibilului din rezervor) zone din vestul Galatiului, aflate la o distanta de cel mult 3.5
km de obiectiv, pe un culoar de cel mult 160 m.
78
In aceasta zona sunt incluse suprafete aparţinând comunelor Movileni si Sendreni.
Emisii de pulberi (PM - Particulate matter)
Tabel - Dispersia pulberilor totale. Incendiul rezervorului. Durata emisiei, 6 ore.
Nr Conditii
meteo
Viteza
vantului,
m/s
Maximul,
mg/Nm3
Maxim
conf. OG
462/1993
Mg/Nm3
Distanta fata de
sursa unde e
plasat maximul,
km
Doza receptata de un
adult care sta in
punctul de maxim, pe
toata durata
incendiului, mg/kcorp
Dimensiunile zonei
critice, in care se
depaseste maximul
admis, R1 (km),
R2(km), L(m)
1 A 15 683 100 0.16 46 0 – 0.6 – 200
2 B 10 1040 100 0.2 70 0.09 – 1.2 - 200
3 C 5 1980 100 0.25 134 0 – 3 – 500
4 D 2 4590 100 0.6 309 0.15– 2.7– 1200
5 E 5 1580 100 0.9 107 0.3 – 12 – 800
6 F 5 1290 100 1.75 87 0.5 – 27 – 1000
Tabel - Dispersia pulberilor totale. Incendiul incintei + rezervor. Durata emisiei, 3.19 ore.
Nr Conditii
meteo
Viteza vant
m/s
Maximul,
mg/Nm3
CMA conf.
OG
462/1993
mg/Nm3
Distanta
fata de
sursa unde
e plasat
maximul,
km
Doza receptata de
un adult care sta
in punctul de
maxim, pe toata
durata
incendiului,
mg/kcorp
Dimensiunile zonei
critice, in care se
depaseste maximul
admis, R1 (km),
R2(km), L(m)
1 A 15 1222 100 0.16 46 0 – 0.7 –400
2 B 10 1850 100 0.2 70 0 – 1.6 - 500
3 C 5 3540 100 0.25 134 0 – 4.25 – 600
4 D 2 8210 100 0.6 309 0.175– 20 – 1600
5 E 5 2830 100 0.9 107 0.25 – 20 – 1200
6 F 5 2810 100 1.75 87 0.5 – 45 - 1400
Se constata ca emisiile de pulberi constituie consecinta cea mai grava a unui incendiu
major la rezervoarele de pacura. Au loc depasiri importante ale CMA pe sectoare de
dimensiuni importante de teren mergand pana la 63 km2 - randul 6 din tabelul de mai sus.
Cantitatea totala de pulberi emisa in cursul unui incendiu este de cca 1450 tone.
Combaterea efectelor inhalarii particulelor (cu deosebire de catre copii, persoane in varsta,
bolnavi) se va face protejand caile respiratorii superioare du masti de gaze sau macar cu batiste
umezite. Locuitorii din sectoarele afectate vor fi Indrumati sa se deplaseze de Indata in afara
sectorului afectat.
Incendiul rezervorului produce concentratii mai mici si pe durate mai mari de timp (5.67
ore fata de 3.19 ore). Incendierea pacurii din rezervor, deversate in incinta de protectie betonata
produce concentratii mai mari de particule, dar pe durate mai scurte de timp.
79
Extragand cele mai defavorabile date din tabelele de dispersie a particulelor solide si
coroborandu-le cu probabilitatile deja folosite anterior pentru conditiile meteo si directia
vantului, se deduce ca exista 18.6% sanse ca un accident major (incendiu de mari
dimensiuni la un rezervor de pacura plin 100%) sa afecteze, pentru cel mult 5.67 ore
(considerand ca toate eforturile de localizare si stingere a incendiului nu reusesc s-o faca
pana la consumarea totala a combustibilului din rezervor) zone din estul obiectivului, aflate
la o distanta de cel mult 45 km de obiectiv, pe un culoar de cel mult 1600 m. Avand in
vedere ca frontiera de stat se gaseste la mai putin de 45 km Est de obiectiv, un incendiu de
mari proportii al unui rezervor plin cu pacura aflat la obiectiv constituie un caz tipic de
poluare acuta transfrontaliera si se vor cere Autoritatilor romane sa ia masurile prevazute
in acest caz.
In aceasta zona delimitata sunt incluse suprafete aparţinând jud. Galaţi (comunele Movileni
şi Sendreni) jud. Braila (com Salcia, Scortaru), jud. Vrancea (com Maicaneşti, Vulturu).
Radiatia termica a incendiului
Pentru cazul incendiilor rezervoarelor, in figura urmatoare se prezinta variatia cantitatii K
de radiatie primita de receptor, in functie de distanta la sursa. Se admite ca pragul maxim
suportabil pentru organismul uman este de 5 kW/m2, pe o durata de max 40 secunde, timp in care
persoana trebuie sa se adaposteasca, riscand altfel sa se expuna riscului unor arsuri de gr. II de
suprafata expusa a corpului.
Variatia radiatiei termice receptate, cu distanta fata de sursa.
80
Din figura anterioara se poate observa urmatoarele:
♦ daca persoana se gaseste la 128 m de sursa (incendiul rezervorului), radiatia receptata
este de minim 10kW/m2 potential letala pentru un timp de expunere de minim 60s;
♦ daca o persoana se afla la 176 m de sursa (incendiul rezervorului), radiatia receptata este
de minim 5kW/m2 nivelul putand provoca arsuri de gradul II pentru un timp de expunere
de minim 60s;
♦ daca o persoana se afla la 176-268 m de sursa (incendiul rezervorului), radiatia receptata
este de minim 2kW/m2 putand provoca leziuni usoare;
Graficul serveste planificarii corespunzatoare a actiunilor de prevenire si stingere a
incendiilor. Echipamentul personalului specializat trebuie sa asigure protectia la nivelul de
radiatie termica calculat si reprezentat in acest grafic.
De asemenea, se va avea in vedere ca personalul sa nu se poate apropia de focarul
incendiului mai mult decat permite nivelul de protectie al echipamentului purtat. Pentru actiuni la
distanta apropiata, se vor prefera tunurile automate cu apa sau spuma. De asemenea graficul va fi
utilizat in vederea evaluarii urmarilor unui incendiu de mari proportii asupra cladirilor si
echipamentelor tehnologice aflate in apropierea sursei de foc. Asa cum s-a mentionat anterior,
doza maxim permisa (pentru om) de radiatie termica este de 3240000 (W/m2)4/3
.sec.
0
10
20
30
40
0 100 200 300 400 500
d, metri de la sursa
tim
p,
sec p
t doz
a m
ax
.
Rezervor
Incinta
Variatia timpului necesar primirii dozei maxime, cu distanta la epicentrul incendiului.
In figura anterioara este redat timpul in care se primeste aceasta doza, de receptor (personal,
echipament, cladire, etc), in functie de distanta fata de sursa.
81
Daca persoana se afla la 100 metri de epicentrul incendiului, ea primeste doza maxim
admisa in 0.5 secunde.
La 500m, aceeasi doza se primeste in 37 secunde, daca incendiul este doar al rezervorului si
numai in 17 secunde daca pacura s-a revarsat si arde in incinta betonata.
Explozia vaporilor combustibili
Accidentul este cunoscut in literatura de specialitate sub acronimul VCE (vapour cloud
explosion)
In acest paragraf se examineaza urmarile urmatoarelor 2 situatii.
VCE Pacura.
Rezervorul de pacura, golit, ramane cu vapori combustibili.
Accesul aerului in interiorul rezervorului, lucrul cu foc (sudura) pe peretele acestuia sau alta
situatie generatoare de scanteie (electricitate statica, trasnet) ar putea genera explozia intregii
mase de vapori din rezervor. Situatia cea mai defavorabila, in acest caz, este cea corespunzatoare
rezervorului golit de lichid.
Unda de soc al unei asemenea explozii se propaga cu viteze supersonice, de cca 1500-
2000m/s, iar socul de presiune receptat de cladiri, personal, echipamente este de 20 bar, cu o
durata tipica de manifestare de cca 0.200 secunde dar care poate varia mult in functie de material
combustibila, volumul care explodeaza, etc. in acest caz s-a calculat distanta de la epicentrul
exploziei la circumferinta pana la unda letala la 159 m. Tot ce se afla in interiorul cercului cu
aceasta raza (personal, cladiri, echipamente, vehicule) va fi grav afectat de explozie. Se apreciaza
totusi ca urmarile acestui eveniment nu vor depasi limitele gardului de incinta al obiectivului
neputand deci sa afecteze direct, nemijlocit, imprejurimile. Daca un asemenea eveniment
declanseaza incendierea unui celui de-al doilea rezervor de pacura se vor folosi datele despre
incendiu si dispersia poluantilor, de mai sus.
VCE Hidrogen
O situatie analoga, desi este vorba de gaze (hidrogen) nu de vapori, poate aparea in cazul in
care rezervoarele de hidrogen ale Sectiei de Electroliza a obiectivului explodeaza.
In acest caz s-a calculat de asemenea distanta de la epicentrul exploziei la circumferinta pe
care unda de suprapresiune de 8 psi, gasindu-se valoarea de 111 metri. Tot ce se afla in interiorul
cercului cu aceasta raza (personal, cladiri, echipamente, vehicule) va fi grav afectat de explozie.
Se apreciaza totusi ca urmarile acestui eveniment nu vor depasi limitele gardului de incinta al
82
obiectivului si pot fi limitate si controlate cu mijloace interne ale obiectivului, nefiind nevoie sa
se alcatuiasca Planuri de Urgenta cu masuri de luat in imprejurimile obiectivului.
Explozia rezervoarelor de hidrogen poate avea efecte secundare (domino), prin aparitia
unor fragmente metalice sau de zidarie care, prin efect de proiectil, pot deteriora rezervoarele de
pacura care se pot aprinde. Aceasta eventualitate a fost deja analizata si s-au dedus consecintele
sale.
Explozia vaporilor produsi de lichide depresurizate (BLEVE)
In acest paragraf se analizeaza situatia in care un rezervor de combustibil inchis etans, fara
aerisire sau cu aerisirea avariata, este incalzit de o sursa exterioara de foc pana in punctual in care
lichidul continut incepe sa fiarba. Presiunea vaporilor asupra peretilor recipientului provoaca
ruperea acestora iar vaporii se aprind. Lichidul depresurizat se vaporizeaza foarte repede,
alimentand incendiul cu vapori de combustibil.
Accidentul poate afecta, de ex., cisterne CF cu gurile de aerisire defecte. Acest fenomen nu
poate avea loc la unul din rezervoarele de pacura ale obiectivului care, prin masa mare (10000
tone pacura+ masa metalica rezervorului + masa betonului incintei), nu poate fi adus la
temperatura de fierbere decat de un accident mult mai grav (lovitura nucleara) care iese din sfera
de preocupari a prezentului Raport. El poate declansa prin efecte secundare /domino, incendiul
unuia din marile rezervoare de pacura, situatie deja analizata, sub aspectul amploarei si
consecintelor, in paragrafele precedente.
83
1
10
100
1000
0 100 200 300 400 500 600 700 800 900 1000
distanta de la sursa, m
tim
p m
axim
, se
c
Variatia duratei receptarii dozei termice maxime, cu distanta la BLEVE.
In figura precedenta se prezinta variatia timpului in care personalul primeste doza maxima
termica admisibila de 3420000(W/m2)4/3
in functie de distanta fata de sursa BLEVE.
Se constata de exemplu, ca o persoana aflata la 300 metri de BLEVE are la dispozitie 30 de
secunde pentru a se adaposti, in caz contrar alegandu-se cu arsuri de gr. II pe suprafetele de corp
descoperite si chiar cu imbracamintea incendiata.
Deoarece dincolo de gardul de incinta al obiectivului (800 – 1000 metri de la locul potential
al BLEVE) timpul in care cei eventual afectati de BLEVE trebuie sa gaseasca adapost pentru a nu
se expune arsurilor si ranirilor creste exponential (cca 4 minute la 800 metri de BLEVE), se
considera ca, prin efectele sale, BLEVE nu poate avea consecinte grave pentru locuitorii
imprejurimilor obiectivului ci numai pentru angajatii obiectivului si cei prezenti ocazional in
incinta. Accidentul poate fi deci controlat cu mijloacele interne specifice.
Ruperea conductelor de gaze combustibile
Pe platforma obiectivului se lucreaza cu gaz metan, gaz de furnal si hidrogen.
Situatia exploziei intregului parc de rezervoare de hidrogen a fost deja examinata. Scaparile
de hidrogen pe conductele de legatura, desi pot genera incendii, acestea nu se compara cu
84
amploarea incendiului rezervoarelor de hidrogen si nu se pot constitui intr-una din situatiile cele
mai nefavorabile.
Conductele de gaz de furnal sau gaz metan strabat platforma obiectivului si pot genera
situatii de risc major prin:
- ruperea flanselor datorata coroziunii, socurilor mecanice (lovituri, socuri cu vehicule,
macarale, etc) de presiune si/sau termice
- sfasierea peretilor conductei, generate de una din aceleasi cauze
- deteriorarea AMC
- lucru cu foc pe conducta
- efect domino (incendiu in alt punct al obiectivului, BLEVE, explozie, proiectile generate
de socuri sau explozii, etc)
Au fost analizate situatiile in care oricare din aceste conducte explodeaza iar continutul lor
scapa cu presiune in atmosfera si se aprinde. Incendiul este alimentat de noi cantitati de gaz
combustibil care scapa din conducta.
S-a facut ipoteza ca gazul continut in 1 km de conducta se aprinde. Situatia ce mai
defavorabila este aceea in care incendiul are loc la o conducta de gaz metan. Gazul de cocserie si
cel de furnal au o putere calorifica mai mica si nu genereaza consecinte la fel de grave ca
metanul. Numai ruperea unei conducte de metan a fost analizata. Distanta de la locul exploziei
conductei pana la suprapresiunea de 1 psi este, in acest caz de 86 metri. Consecintele exploziei
unei conducte magistrale de metan raman, astfel, in limitele incintei obiectivului. Prin efect
secundar / domino, explozia conductei de metan poate provoca stricaciuni majore la structurile
metalice, betonate, la zidarie, pe o raza de 86 metri in jurul epicentrului exploziei si, in ultima
instanta, poate deteriora rezervoarele de pacura care se pot aprinde. Aceasta situatie limita a fost
deja analizata in detaliu.
Frecventa accidentelor
Accidentele majore sunt cauzate, in marea lor majoritate de defectiuni sau degradari ale
echipamentelor si de erori umane.
Frecventa cu care diverse echipamente cedeaza si, prin aceasta, produc scurgeri masive de
produsi inflamabili ce se soldeaza cu urmari grave si se constituie in scenarii de accidente majore,
este redata in figura urmatoare.
85
Conducte
60%Conducte de
diametru mic
11%
Flanse
15%
Etansari,
garnituri
14%
Frecventa scurgerilor la echipamente.
Instalare incorecta
11%
Degradare
materiale
26%
Vibratie, oboseala
11%
Coroziune,
eroziune
19%
Erori umane
33%
Cauzele imediate ale defectelor echipamentelor sunt ilustrate, cu frecventa asociata in
urmatoarea figura.
Cauzele defectiunilor echipamentelor
Accidentele majore pot avea sursa Inca din faza de proiectare a echipamentelor dar se pot
datora mentenantei necorespunzatoare sau inexperientei/inconstientei operatorilor. Frecventa
acestor cauze este redata in figura urmatoare.
86
Proiectare
defectuoasa
40%
Mentenanta
38%
Erori umane
22%
Cauze de accidente majore.
Frecventele sunt conform “Fire and Explosion guidance” – UK Offshore Operator
Association, 2002.
Datele din ultimele trei figuri nu includ efecte domino sau accidente cu cauze externe.
Ele depind nemijlocit de activitatea si pregatirea personalului ELECROCENTRALE –
GALATI.
ANALIZA EFECTELOR DOMINO
Conform Directivei SEVESO II, art. 8:
1. Statele Membre [ale UE] vor asigura ca autoritati competente, folosind informatiile
primite de la operatori, in conformitate cu Art 6 si Art 9, identifica zone sau grupuri de
zone in care exista posibilitatea aparitiei unor consecinte ale unui accident major din
cauza pozitiei zonei, apropierii sale de locul accidentului sau datorita inventarului lor de
substante periculoase.
2. Statele Membre trebuie sa se asigure ca, in cazul identificarii unor asemenea zone:
a. Are loc un schimb de informatii, intr-o maniera corespunzatoare, astfel Incat zonele
acestea sa ia act de natura si extensia intregului risc de accident major si sa le
includa in politicile lor de prevenire a accidentelor, in sistemele de management de
87
securitate, in rapoartele de securitate si in planurile lor interne pentru situatii de
urgenta;
b. Se vor lua masuri de cooperare in privinta informarii publicului si pentru furnizarea
informatiilor catre autoritatile competente, pentru pregatirea planurilor de urgenta
externe.
Conform acestor prevederi, studiul si identificarea efectelor de tip domino au doua
componente esentiale:
a. o componenta tehnica (identificarea zonelor in care este posibil sa se produca accidente,
ca urmare a altor accidente)
b. o componenta manageriala: pregatirea informatiilor de uz intern si pentru autoritatile
competente care sa permita pregatirea planurilor de urgenta, informarea publicului,
comunicarea cu alte obiective care pot fi potential afectate de accidente majore de tip
domino.
In situatia S.C. ELECTROCENTRALE GALATI, accidentele majore identificate in
cuprinsul Raportului de Securitate si care pot produce urmari, prin efecte domino, asupra
propriilor instalatii dar si asupra unitarilor economice sau asupra zonelor locuite adiacente sunt:
1. incendii ale rezervoarelor de pacura (cu emisii de noxe si pulberi)
2. explozia rezervoarelor de hidrogen
3. explozia conductelor de gaze
4. explozia vaporilor de combustibil
In cuprinsul raportului au fost identificate dimensiunile zonelor din jurul locului
accidentelor in care se pot produce accidente, deteriorari, degradari ale cladirilor, echipamentelor,
instalatiilor.
In Anexele:
Anexa 11 Incendii rezervoare păcură
Anexa 12 Incendii rezervoare păcură. Pulberi
Anexa 13 Explozia vaporilor propagati din rezervorul de hidrogen datorat fisurării acestuia
Anexa 14 Nivel radiaţie termică aprindere vapori hidrogen
Anexa 15 Explozia rezervorului de hidrogen fisurat cu arderea vaporilor – jet fire;
Anexa 16 Nivelul radiaţiei termice – explozia vaporilor acumulaţi in rezervorul de păcură cu
formare fireball
Anexa 17 Radiaţia termică in cazul incendiului la rezervorul de pacura 1 si 2;
88
Anexa 18 Evaluarea riscului prin metoda distantelor de siguranta;
Anexa 19 Explozia conductelor de gaze
sunt incluse urmatoarele informatii:
1. dimensiunile zonelor in care pot aparea efecte domino
2. efectele domino potentiale
3. vederi din satelit, la diferite scari, ale termocentralei, cu trasarea conturului zonelor
potential afectate de accidente si in care pot aparea efecte domino.
Sub aspect managerial sunt necesare urmatoarele:
1. pregatirea informarilor catre Arcelor Mittal, catre alte unitati economice, catre
autoritatile competente si catre administratiile comunitatilor vecine termocentralei in
care sa fie mentionate:
a. tipul de accident care poate genera efecte domino
b. efectele domino care pot afecta unitatile economice, comunitatile (explozii
secundare, incendii, degradarea cladirilor, instalatiilor, afectarea personalului
si proprietarilor)
c. extensia acestor efecte (dimensiunile zonelor afectate)
2. pregatirea planurilor proprii de actiune in caz de urgenta (in situatia in care se
materializeaza efectele domino identificate)
3. participarea la pregatirea planurilor de actiune ale unitarilor economice si
comunitatilor vecine (furnizarea tuturor datelor relevante solicitate de aceste entitati).
4. stabilirea cailor de comunicare / alertare si alocarea responsabilitatilor pentru
asemenea activitati
In tabelul urmator sunt sistematizate elementele manageriale legate de efectele domino
atat la nivelul unitatii cat si in cadrul participarii, alaturi de alti parteneri ce pot fi potential
afectati de efecte domino.
Etapa
Nivel managerial
La nivelul unitatii La nivelul ariei geografice locale (unitati
economice si comunitati adiacente)
Politici Includerea politicilor privind efectele
domino sin Raportul de Securitate
Participare la elaborarea politicilor locale
privind efectele domino
Nivel
organizatoric
Identificarea compartimentelor cu
atribuitii in managementul efectelor
domino
Atribuirea responsabilitatilor
Definirea cadrului de consultare cu
Identificarea partenerilor potential afectati de
efecte domino
Stabilirea cadrului de comunicare (modalitati
tehnice, frecventa intalnirilor)
Numirea unui responsabil cu aceasta activitate
89
toti partenerii potential afectati de
efecte domino, dinafara unitatii
Instruirea managerului de risc si a
personalului din subordinea sa
Stabilirea necesitatilor de raportare
Instruire personal
Planificare si
implementare
Evidentierea riscurilor din interiorul
unitatii si luarea masurilor
manageriale corespunzatoare
Identificarea sistemelor de
siguranta/prevenire necesare si
instalarea lor
Sisteme de control
Proceduri de operare
Planuri de actiune
Instruire personal
Monitorizare (feedback)
Elaborarea procedurilor de operare
Perfectionarea procedurilor de
operare conform experientei
acumulate in timp
Actiuni de testare a planurilor si
scenariilor (simulare accidente)
Evidentierea riscurilor de materializare a
efectelor de tip domino datorate unor accidente
petrecute in afara unitatii (de ex., la Arcelor
Mittal) si luarea masurilor manageriale
corespunzatoare
Participare la elaborarea planurilor de utilizare a
terenurilor si de amplasare a constructiilor, in
conf. cu riscurile de tip domino
Participare la elaborarea planurilor externe de
actiune
Coordonare cu activitatile partenerilor potential
afectati de efecte domino si cu autoritatile
competente
Elaborare rapoarte
Participare la actiuni de testare a planurilor si
scenariilor (simulare accidente)
Identificarea interactiunilor cu alti parteneri si
alinierea/coroborarea procedurilor si planurilor
de actiune
Participare la actiuni comune de instruire
Evaluarea
performantelor –
Audit
Analiza situatiilor de tip domino
efectiv materializate
Evaluarea actiunilor proprii in aceste
situatii
Auditul de securitate
Participare la activitatile de monitorizare alaturi
de ceilalti parteneri
Evaluarea in comun a situatiilor de tip domino
efectiv materializate
Audit de securitate
Revizie
Stabilirea termenelor de revizie a
procedurilor si a planurilor de
actiune, tinand seama de analizele
efectuate si de concluziile auditului
Completarea/aducerea la zi a
Raportului de Securitate
Stabilirea termenelor de revizie a procedurilor si
a planurilor de actiune, tinand seama de
analizele efectuate si de concluziile auditului
Efectul incendiilor la rezervoarele de pacura. Emisii de SOx, CO, NOx
Raportul de securitate a analizat diferite scenarii pentru incendii declansate la rezervoarele
de pacura ale termocentralei.
In functie de conditiile meteorologice, zonele afectate de concentratii ale CO, NOx. SOx ce
depasesc CMA difera ca dimensiuni si distante fata de sursa de poluant (rezervorul incendiat).
In tabelul din Anexa11 sunt indicate distantele cele mai mari pana la care se resimt depasiri
ale CMA. Astfel:
- distanta minima este de 0 km si corespunde conditiilor meteo C
90
- distanta maxima este de 6.5 km si corespunde conditiilor meteo F
- latimea maxima a zonei afectate este de 200 m si corespunde conditiilor meteo D.
Aceste cifre sunt subliniate si boldite in tabel care face parte din Anexa 11
In figura din Anexa 11 se indica:
- pozitia termocentralei
- conturul circular cu raza de 6.5 km care, reprezinta dimensiunea maxima a zonei potential
afectate de depasiri ale CMA la CO, NOx, SOx, poluanti generati de incendii la
rezervoarele de pacura.
- In interiorul acestui contur, numai un sector este afectat efectiv de depasiri ale CMA,
sector a carui pozitie depinde de directia vantului. Este ilustrata situatia in care vantul bate
din directia NV spre SE. Conform tabelului, latimea zonei afectate (latimea sectorului)
este de max. 200m.
Depasirea concentratiilor maxim admise de poluanti datorita incendiului poate avea ca efect
afectarea populatiei, a vegetatiei si faunei in zona sectorului identificat, dar nu conduce la
initierea altor accidente in lant ca efect domino.
Efectul incendiilor la rezervoarele de pacura. Emisii de pulberi
Raportul de securitate a analizat diferite scenarii pentru incendii declansate la rezervoarele
de pacura ale termocentralei.
In functie de conditiile meteorologice, zonele afectate de concentratii ale pulberilor ce
depasesc CMA difera ca dimensiuni si distante fata de sursa de pulberi (rezervorul incendiat).
In tabelul din Anexa 12 sunt indicate distantele cele mai mari pana la care se resimt
depasiri ale CMA. Astfel:
- distanta minima este de 0 km si corespunde conditiilor meteo A, B, C
- distanta maxima este de 45 km si corespunde conditiilor meteo F
- latimea maxima a zonei afectate este de 1600 m si corespunde conditiilor meteo D.
Aceste cifre sunt subliniate si boldite in tabel care face parte din Anexa 12.
In figura din Anexa 12 se indica:
- pozitia termocentralei
- conturul circular cu raza de 45 km. care, conform tabelului alaturat reprezinta
dimensiunea maxima a zonei potential afectate de depasiri ale CMA la pulberi generate de
incendii la rezervoarele de pacura.
91
- In interiorul acestui contur, numai un sector este afectat efectiv de depasiri ale CMA,
sector a carui pozitie depinde de directia vantului. Este ilustrata situatia in care vantul bate
din directia NV spre SE. Conform tabelului, latimea zonei afectate (latimea sectorului)
este de max. 1600m. Evident, dispersia norului de pulberi la diferite inaltimi in atmosfera,
de vant care isi poate schimba directia si intensitatea vor contribui la reducerea
concentratiilor de pulberi sub CMA. Astfel, se ilustreaza situatia cea mai defavorabila,
cand un sector ingust primeste intreaga cantitate de pulberi emisa de incendii.
Depasirea concentratiilor maxim admise de pulberi datorita incendiului poate avea ca efect
afectarea sanatatii populatiei, a vegetatiei si faunei in zona sectorului identificat (inclusiv impact
transfrontiera), dar nu conduce la initierea altor accidente in lant ca efect domino
Incendii ale rezervoarelor de pacura. Urmarile unui asemenea eveniment sunt redate in Anexa 17
Explozii ale rezervoarelor de hidrogen.
Efecte ale presiunii generate de explozie
Distanta calculata pana la suprapresiunea de 8 psi (0.552 bar) este de 111 metri. Conturul
zonei rosii este zona punctelor cu distanta cel mult egala cu 111 m, de incinta termocentralei.
Oriunde s-ar produce o explozie in interiorul conturului rosu, efectele maximale create de
presiunea exploziei nu pot depasi acest contur. Din punct de vedere al efectelor de tip domino
create de presiunea exploziei, pot fi afectate, asadar, numai obiectivele amplasate in interiorul
conturului rosu. Se observa ca acest contur nu se intinde pana la incinta Fabricii de Oxigen
apartinand Linde si nici pana la incinta Otelariei cu Convertizoare Nr 1.
Explozia rezervoarelor de hidrogen se poate repercuta asupra zonei cu contur portocaliu (118 m),
din figura din Anexa 13.
Efecte de tip domino:
1. Explozia rezervoarelor de hidrogen. Conturul circular reprezinta aria afectata de presiunea
generata de explozia buteliilor de hidrogen. Dincolo de acest contur pot aparea efecte
domino produse de fragmente metalice solide, produse de explozie, care pot sa
accidenteze persoane sau sa produca pagube materiale (deteriorari ale unor cladiri, masini,
echipamente).
92
Efecte ale proiectilelor generate de explozie
Exista posibilitatea ca fragmente solide produse de explozie (bucati de metal care devin
proiectile) sa depaseasca acest contur si sa afecteze instalatiile adiacente, prin efecte domino,
indicate prin sageti groase punctate in figura din Anexa 15:
1. perforarea si incendierea rezervoarelor de pacura. Efectele sunt prezentate in Anexa
17 si 16
2. Deteriorarea cladirilor si echipamentelor termocentralei, inclusiv a celor de mare
presiune (circuite de abur, turbine, etc.) cu efectul unor explozii secundare. Efectul
acestor explozii nu poate depasi, asa cum s-a arata, zona indicata prin contur
punctat, de 115 m dincolo de limita terenului ocupat de termocentrala.
3. Perforarea si incendierea conductelor de gaze combustibile venite de la otelarie.
Situatia este analizata in Anexa 19.
4. Accidentarea unor persoane
5. Afectarea/degradarea/distrugerea unor echipamente sau bunuri din interiorul incintei
(masini, camioane, cisterne, vagoane de tren, aparatura instalata pe teritoriul
termocentralei, etc.).
Explozia Vaporilor Combustibili (Vapor Cloud Explosion)
Situatia este intalnita atunci cand rezervoarele de pacura, in buna parte golite de lichid,
contin inca vapori de substante organice care pot lua foc din cauza nerespectarii normelor tehnice
sau, prin efect domino, din cauza materializarii altor riscuri, pe platforma.
Efecte domino posibile:
1. afectarea instalatiilor termocentralei, a circuitelor de abur de inalta presiune, cu consecinta
producerii unor explozii secundare. Efectele acestor explozii secundare nu pot depasi
conturul de 115 m de la marginea zonei ocupate de termocentrala
2. deteriorarea si aprinderea altui rezervor de pacura
3. deteriorarea si aprinderea buteliilor de hidrogen
4. Deteriorarea si aprinderea conductelor de gaze combustibile
In figura din Anexa 16 si 17 se indica:
1. pozitia rezervoarelor de pacura
93
2. zonele circulare cu raza de 159 m din jurul fiecarui rezervor, zone in interiorul carora au
loc accidente potential letale la o perioada de expunere de 60 de secunde, sau se produc
deteriorari grave ale echipamentelor si instalatiilor.
Explozia conductelor de gaze combustibile.
Conform Raportului de securitate, distanta de la locul exploziei pana unde se inregistreaza
suprapresiuni de 0.069 bar este de 86 m.
Efecte domino posibile:
1. aprinderea rezervoarelor de pacura (Anexa 11)
2. aprinderea buteliilor de hidrogen (Anexa 13)
3. explozii ale circuitelor de inalta presiune ale termocentralei. Efectele unor asemenea
explozii nu se pot intinde dincolo de zona de 115 m din jurul termocentralei (Anexa 2)
4. accidentarea personalului sau distrugerea unor bunuri sau instalatii in figura din Anexa 19
sunt indicate:
a) traseele estacadelor de conducte de gaze combustibile. Explozia acestor conducte
poate avea loc, in principiu, in orice punct de pe aceste trasee.
b) cu linie punctata sunt marcate marginile zonelor cu distante mai mici sau egale cu
86 m de la conducte, zone in care suprapresiunile depasesc 0.069 bar, suprapresiuni
ce provoaca degradari ale echipamentelor si instalatiilor, prin efect domino. Sunt
marcate cu sageti groase, punctate, cateva efecte domino potentiale.
94
Pentru identificarea accidentelor potential majore, specifice amplasamentului, s-a procedat
la o evaluare calitativa a riscului asociat scenariilor de accidente posibile prezentate anterior.
Analiza calitativa are ca obiectiv principal stabilirea listei de hazarduri posibile, face
posibila ierarhizarea evenimentelor in ordinea riscului si prezinta primul pas in
metodologia de realizare a analizei riscurilor. Evaluarea calitativa a riscului se realizeaza prin
calculul nivelului de risc ca produs intre nivelul de gravitate si cel de probabilitate ale
evenimentului analizat.
Masura calitativa a consecintelor este realizata prin incadrarea in cinci nivele de
gravitate, care au urmatoarea semnificatie:
1. Nesemnificativ
− Pentru oameni (populatie): vatamari nesemnificative
− Emisii: fara emisii;
− Ecosisteme: Unele efecte nefavorabile minore la putine specii sau parti ale ecosistemului,
pe termen scurt si reversibile
− Socio-politic: Efecte sociale nesemnificative fara motive de Ingrijorare.
2. Minor
− Pentru oameni (populatie): este necesar primul ajutor;
− Emisii: emisii in incinta obiectivului retinute imediat;
− Ecosisteme: daune neInsemnate, rapide si reversibile pentru putine specii sau parti ale
ecosistemului, animale obligate sa-si paraseasca habitatul obisnuit, plantele sunt inapte sa
se dezvolte dupa toate regulile naturale, calitatea aerului creeaza un disconfort local,
poluarea apei depaseste limita fondului pentru o scurta perioada;
− Socio-politic: Efecte sociale cu putine motive de ingrijorare pentru comunitate.
3. Moderat
− Pentru oameni (populatie): sunt necesare tratamente medicale;
− Economice: reducerea capacitatii de productie;
− Emisii: emisii in incinta obiectivului retinute cu ajutor extern;
− Ecosisteme: daune temporare si reversibile, daune asupra habitatelor si migratia populatiilor
de animale, plante incapabile sa supravietuiasca, calitatea aerului afectata de compusi cu
potential risc pentru sanatate pe termen lung, posibile daune pentru viata acvatica,
contaminari limitate ale solului si care pot fi remediate rapid;
− Socio-politic: Efecte sociale cu motive moderate de ingrijorare pentru comunitate.
95
4. Major
− Pentru oameni (populatie): vatamari deosebite;
− Economice: intreruperea activitatii de productie;
− Emisii: emisii in afara amplasamentului fara efecte daunatoare;
− Ecosisteme: moartea unor animale, vatamari la scara larga, daune asupra speciilor locale si
distrugerea de habitate extinse, calitatea aerului impune “refugiere in siguranta” sau decizia
de evacuare, remedierea solului este posibila doar prin programe pe termen lung;
− Socio-politic: Efecte sociale cu motive serioase de Ingrijorare pentru comunitate
5. Catastrofic
− Pentru oameni (populatie): moarte;
− Economice: oprirea activitatii de productie;
− Emisii: emisii toxice in afara amplasamentului cu efecte daunatoare;
− Ecosisteme: moartea animalelor in numar mare, distrugerea speciilor de flora, calitatea
aerului impune evacuarea, contaminare permanenta si pe arii extinse a solului;
− Socio-politic: Efecte sociale cu motive deosebit de mari de ingrijorare.
Masura probabilitatii de producere este realizata tot prin Incadrarea in cinci nivele,
care au urmatoarea semnificatie:
1. Rar (improbabil) - se poate produce doar in conditii exceptionale;
2. Putin probabil s-ar putea intampla candva;
3. Posibil - se poate intampla candva;
4. Probabil - se poate intampla in multe situatii;
5. Aproape sigur - se intampla in cele mai multe situatii.
Utilizand informatiile obtinute din analiza, riscul este plasat intr-o matrice de forma
urmatoare:
Tabelul - Matrice punctaj pentru Incadrarea scenariilor
Electrocentrale Galati
Consecinte
nesemnificative minore moderate majore catastrofice
1 2 3 4 5
Pro
bab
ilit
ate
Improbabil 1 1 2 3 4 5
Putin probabil 2 2 4 6 8 10
Posibil 3 3 6 9 12 15
Probabil 4 4 8 12 16 20
Aproape sigur 5 5 10 15 20 25
96
Nivele de
risc Definitie Actiuni ce trebuie intreprinse
1-4 Risc foarte scazut Conducerea actiunilor prin proceduri obisnuite, de rutina
5-9 Risc scazut
10-14 Risc moderat Se actioneaza prin proceduri standard specifice, cu
implicarea conducerii de la locurile de munca
15-19 Risc ridicat Actiuni prompte, luate cat de repede permite sistemul
normal de management, cu implicarea conducerii de varf
20-25 Risc extrem Fiind o situatie de urgenta, sunt necesare actiuni imediate
Pentru evaluarea riscurilor asociate activitatii desfasurate in cadrul amplasamentului, s-a
procedat la atribuirea unor valori numerice pentru fiecare nivel de gravitate a consecintelor si de
probabilitate a producerii eventualului accident imaginat, riscul asociat fiecarui scenariu fiind
reprezentat de produsul dintre cele doua valori atribuite. La stabilirea valorilor asociate nivelelor
de probabilitate si de gravitate se tine cont de impactul potential si de masurile de prevenire
prevazute.
Pentru o mai sugestiva prezentare a concluziilor rezultate din analiza riscurilor accidentale
specifice activitatii din cadrul S.C ELECTROCENTRALE GALATI S.A. se prezinta in
continuare matricea de cuantificare a riscurilor, intocmita pe baza scenariilor de posibile
accidente descrise anterior.
Tabelul - Matricea de cuantificare a riscurilor
Nr crt Scenariu Probabilitate Gravitate Risc
A. Incendiul rezervoarelor de pacura
A.1
Scenariul 1: capacul
rezervorului se rupe si lichidul
continut in recipient arde
3 3 5-9
A.2
Scenariul 2: rezervorul se
rupe si lichidul retinut in incinta
indiguita betonata arde
3 4 10-14
A.3
Scenariul 3: Rezervorulul
si incinta betonata se rup si
lichidul se imprastie pe suprafata
mare, arzand.
2 5 10-14
A.4 Emisii de SOx, CO, NOx, datorate
incendiilor la rezervoarele de pacura 2 4 5-9
A.5 Emisii de pulberi, datorate indiilor la
rezervoarele de pacura. 2 4 5-9
B. Explozia vaporilor combustibili
B.1 VCE Pacura. 3 5 15-19
97
Nr crt Scenariu Probabilitate Gravitate Risc
B.2 VCE Hidrogen 2 4 5-9
B.3 Explozia vaporilor produsi de lichide
depresurizate (BLEVE) 2 4 5-9
B.4 Ruperea conductelor de gaze
combustibile 2 5 10-14
C. Efect Domino
C.1 Explozii ale buteliilor de hidrogen 2 4 5-9
C.2 Explozia Vaporilor Combustibili
(Vapor Cloud Explosion) 2 4 5-9
C.3 Explozia conductelor de gaze
combustibile 2 4 5-9
In graficul urmator se prezinta centralizat rezultatele analizei calitative de risc. in zonele
delimitate de grila sunt mentionate indicele zonei de securitate si numarul corespunzator al
scenariului:
Tabelul - Incadrarea scenariilor dupa probabilitate si efecte
Electrocentrale
Galati
Efecte (Gravitatea)
nesemnificative minore moderate majore catastrofice
1 2 3 4 5
pro
bab
ilit
ate
a improbabil 1
putin
probabil 2 B2 A4/A5/B3/C1/C2/C3 A3/B4
posibil 3 A1 A2 B1
probabil 4
aproape
sigur 5
Rezultatele analizei calitative de risc arata ca scenariile de accident luate in
considerare prezinta un risc scazut sau foarte scazut, iar scenariile A2, A3, B1 si B4 au risc
moderat.
Riscul cel mai ridicat este cel de la scenariile B1, A2, A3, si B4
Modelarea şi evidenţierea zonelor cu consecinţe pentru diferite grade de risc pentru aceste
scenarii sunt prezentate în Anexele: 16, 17,19.
Ca urmare s-a considerat utila si necesara o analiza mai detailata, bazata pe evaluarea
cantitativa a riscurilor,pentru scenariile relevante la care consecintele pot fi majore, considerate
accidente potential majore.
Extinderea analizei de risc si intensitatea masurilor de prevenire si atenuare trebuie sa fie
98
proportionale cu riscul implicat. Modele simple de identificare a pericolului si analiza calitativa a
riscului nu sunt totdeauna suficiente si ca atare uneori este necesara utilizarea evaluarilor
detaliate. Exista mai multe metode pentru realizarea evaluarii cantitative a riscului. Alegerea unei
tehnici particulare este specifica scenariului de accident analizat. Conform prevederilor HG.
804/2007 privind controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore in care sunt
implicate substante periculoase, accident major este considerat, conform criteriilor de notificare,
orice incendiu sau explozie ori eliberare accidentala a unei substante periculoase implicand o
cantitate de cel putin 5 % din cantitatea relevanta stabilita in coloana 3 din anexa nr. 1, precum si
orice accident care are cel putin una din urmatoarele consecintele:
1. Vatamarea persoanelor sau daune asupra proprietatii
Un accident care implica direct o substanta periculoasa si care duce la unul dintre
evenimentele urmatoare:
a) un deces;
b) ranirea a 6 persoane din interiorul obiectivului si spitalizarea acestora pentru cel putin
24 de ore;
c) spitalizarea unei persoane din afara obiectivului pentru cel putin 24 de ore;
d) producerea de daune asupra unei/unor locuinte din afara obiectivului care sa o/le faca
inutilizabila(e) ca rezultat al accidentului;
e) evacuarea sau adapostirea unor persoane pentru mai mult de doua ore (persoane x ore):
valoarea calculata trebuie sa fie de cel putin 500;
f) intreruperea serviciilor de furnizare a apei potabile, electricitatii, gazului sau de
telecomunicatii pentru mai mult de doua ore (persoane x ore): valoarea calculata trebuie sa fie de
cel putin 1.000.
2. Efecte nocive imediate asupra mediului
2.1. daune permanente sau pe termen lung asupra habitatelor terestre:
a) 0,5 ha sau mai mult dintr-un habitat cu valoare ecologica sau de conservare, protejat
prin lege;
b) 10 ha sau mai multe hectare dintr-un habitat mai extins, incluzand teren agricol;
2.2. daune semnificative sau pe termen lung asupra habitatelor de apa curgatoare sau
marine:
a) 10 km sau mai mult dintr-un rau sau canal;
b) 1 ha sau mai mult dintr-un lac sau iaz;
c) 2 ha sau mai mult dintr-o delta;
99
d) 2 ha sau mai mult dintr-o zona de coasta sau interior de mare;
2.3. daune semnificative aduse unui acvifer sau apelor subterane:
a) 1 ha sau mai mult.
3. Daune asupra proprietatii
a) daune aduse proprietatii in cadrul amplasamentului de cel putin 2 milioane euro;
b) daune aduse proprietatii in afara amplasamentului in valoare de cel putin 0,5 milioane
euro.
4. Daune transfrontiera
Orice accident care implica in mod direct o substanta periculoasa care determina efecte in
afara teritoriului national.
Extinderea analizei de risc si intensitatea masurilor de prevenire si atenuare trebuie sa fie
proportionale cu riscul implicat. Modele simple de identificare a pericolului si analiza calitativa a
riscului nu sunt totdeauna suficiente si ca atare uneori este necesara utilizarea evaluarilor
detaliate. Pentru realizarea evaluarii cantitative a riscului exista mai multe metode. Alegerea unei
tehnici particulare este specifica scenariului de accident analizat.
C. Descrierea parametrilor tehnici si a echipamentului utilizat pentru securitatea
instalatiilor.
Toate instalatie existente in functiune pe amplasamentul SC ELECTROCENTRALE
GALATI SA sunt dotate cu echipamente care sa asigure siguranta in exploatare
Gospodaria de pacura
Rezervoarele supraterane de pacura sunt prevazute cu capac fix si sunt echipate cu:
− supape de siguranta si opritori de flacari,
− pompele care deservesc rezervoarele dispun de vane de recirculare,
− rezervoarele sunt construite intr-o cuva betonata (batardou) pentru retentia produsului in
cazul aparitiei unei fisuri la un rezervor
− rezervoarele subterane sunt conectate la separatoare de pacura care pot prelua eventuale
scurgeri de produs
− canalul tehnologic in care sunt pozate conductele ce fac legatura intre rezervoarele
supraterane si statia de pompe este prevazut cu vana aflata permanent in pozitia Inchis
pentru retinerea scurgerilor
100
Gospodariile de reactivi (hidrat de hidrazina)
Hidratul de hidrazina se gaseste depozitat in butoaie de plastic de 200 l, in magazii inchise
si bine ventilate, pe platforme betonate
Instalatia de electroliza
Instalatia este prevazuta cu:
- analizoare automate cu sonda si clasa de precizie corespunzatoare, manometre
- instalatii de semnalizare a scurgerilor de hidrogen ;
Conductele de evacuare a hidrogenului sunt prevazute cu opritoare de flacari si regulatoare
de presiune,
Sectia este protejata cu instalatii de paratrasnet.
Toate utilajele, aparatele, conductele, imbinarile si armaturile sunt dotate cu legaturi
echipotentiale corespunzatoare, pentru prevenirea acumularii de potential electrostatic.
Pardoselile metalice, platformele si treptele scarilor din Incaperi sunt acoperite cu materiale
ce previn scanteile.
Accesul in instalatie este strict controlat, prevenindu-se intrarea persoanelor neautorizate
La nivel SC ELECROCENTRALE GALATI exista Serviciul de pompieri civili si dotari
corespunzatoare pentru prevenirea si stingerea incendiilor.
Dotarile generale pentru interventie la nivelul societatii sunt:
− autospeciala de stins incendii APCAAT R12-215 deservita de 4 pompieri Incadrati pe o
tura de 8 ore si 2 pompieri voluntari
− inel de incendiu cu 25 hidranti exteriori.
− instalatii fixe de stins incendii cu apa, sau apa pulverizata in incinta sectiei turbine si zona
pod cable.
Alimentarea cu apa a masinii de interventie se face de la cei 4 hidranti exteriori amplasati
in fata blocului administrativ si prin 16 prize din bazinele turnurilor de racire. Rezerva de apa de
incendiu este de 10.000 +12.000 mc
Pentru protectia personalului de interventie exista echipamente de protectie (costume de
protectie, costume aluminizate), scule si accesorii specifice, echipamente pentru supravietuire in
spatii cu degajari de fum sau substante toxice (masti de gaze, aparate autonome de respirat)
Societatea este prevazuta cu instalatie de alarmare care se pune in functiune din camera de
comanda.
101
V. Masuri de protectie si de interventie pentru limitarea consecintelor unui accident
A. Descrierea echipamentului instalat pe amplasament pentru limitarea
consecintelor accidentelor majore;
Procesul tehnologic de producere a energiei electrice implica folosirea lantului de
transformari ale energiei mecanice sau termice prin masini rotative.
Procesul de productie al energiei termoelectrice cuprinde ca circuite principale si instalatii
aferente:
− circuitul combustibilului, ce asigura fluxul de materiale supus arderii in cazane: rampa de
descarcare pacura, gospodaria de pacura (rezervoare de stocare si statie de pompare), statia
reglare gaze, trasee de transport pentru combustibilul gazos sau lichid;
− circuitul de aer, necesar arderii combustibilului in cazane;
− circuitul gazelor arse, evacuate in atmosfera: cosurile de dispersie;
− circuitul fluidului de lucru apa-abur: sala cazane, sistemul de transport al aburului
supraIncalzit, turboagregate, gospodaria de ulei ;
− circuitul de racire: turnuri de racire cu bazinele de stocare a apei, trasee de transport apa;
− circuitul de transport a caldurii catre consumatorii externi (abur si/sau apa fierbinte): trasee
de transport abur, cazane de apa fierbinte, magistrala de termoficare;
− alimentarea cu apa de adaos in circuitul termic al centralei, pentru suplimentarea pierderilor
de abur tehnologic: statiile de tratare a apei, retele de transport;
− reteaua de transmitere a energiei electrice in sistemul electroenergetic;
− reteaua electrica pentru servicii interne;
In afara instalatiilor de baza, in societate se afla instalatia de electroliza pentru obtinerea de
hidrogen necesar in procesul de racire al turbinelor.
Surse potentiale de accident, date de identificare
Sursele potentiale de poluare accidentala sunt cisternele de stocaj acid clorhidric si hidroxid
de sodiu, precum si gospodaria de pacura.
Cisternele de stocaj acid clorhidric
Acestea sunt din otel cauciucat, situate pe o platforma protejata antiacid. La etapa I-II, sectia
chimica, sunt 9 cisterne * 60 m3 si 2 cisterne * 100 m
3, iar la etapa III-a sunt 7 cisterne * 100 m
3.
Cantitatea maxima ce poate fi depozitata este 1000 tone.
Cisternele de stocaj hidroxid de sodiu
Acestea sunt din otel cauciucat, situate pe o platforma protejata antiacid.
102
La etapa I-II, sectia chimica, sunt 6 cisterne * 60 m3, iar la etapa III-a sunt 4 cisterne * 100
m3. Cantitatea maxima ce poate fi depozitata este 520 tone.
Gospodaria de pacura
Aceasta cuprinde rezervoarele supraterane si subterane, statia de preincalzire pacura, statia de
pompe pacura, precum si conductele ce alimenteaza cazanele cu pacura.
Cauzele care pot produce evenimentul
Cauzele care pot produce poluare accidentala cu acid clorhidric
Acidul clorhidric poate deversa in mediu in urmatoarele conditii: calamitati naturale,
nesupravegherea sau supravegherea defectuoasa a operatiilor de descarcare, uzura fizica a
rezervoarelor, calitatea proasta a sudurilor, spargeri conducte.
Cauzele care pot produce poluare accidentala cu hidroxid de sodiu (soda)
Hidroxidul de sodiu poate deversa in mediu in urmatoarele conditii: calamitati naturale,
nesupravegherea sau supravegherea defectuoasa a operatiilor de descarcare, uzura fizica a
rezervoarelor, calitatea proasta a sudurilor, spargeri conducte, spargerea serpentinelor cu abur.
Cauzele care pot produce poluare accidentala cu pacura
Pacura poate deversa in mediu in urmatoarele conditii: deteriorari ale rezervoarelor
supraterane sau subterane in caz de calamitati naturale si de uzura fizica, spargeri de conducte,
spargerea preIncalzitorilor de pacura, ruperea furtunurilor ce fac legatura intre cisternele CFR si
rezervoare.
Factorul de mediu vizat
In cazul poluarii accidentale cu acid clorhidric, soda sau pacura, factorii de mediu vizati
sunt solul si apa subterana.
Masuri de interventie operativa in caz de poluare accidentala
Masuri de interventie in caz de poluare cu acid clorhidric la etapa I-II, sectia chimica
Acidul clorhidric deversat este preluat de platforma placata anticoroziv. De aici, este tras cu
pompa Intr-o cisterna disponibila. Ceea ce ramane pe platforma se neutralizeaza cu soda, iar
platforma se spala cu multa apa. La cisternele sparte se monteaza o palnie cu furtun si se
recupereaza acidul clorhidric la pompa Montejuis
Masuri de interventie in caz de poluare cu acid clorhidric la etapa III, sectia chimica
Acidul clorhidric se scurge in cuva cisternelor de acid si soda placata cu caramida antiacida.
De pe platforma acidul clorhidric este pompat in rezervoarele de neutralizare. Ce ramane pe
platforma se neutralizeaza cu soda, iar platforma se spala cu multa apa.
103
Masuri de interventie I caz de poluare cu hidroxid de sodiu la etapa I-II, sectia chimica
Soda deversata este preluata de platforma placata anticoroziv. De aici, este aspirat cu
pompa intr-o cisterna disponibila. Ceea ce ramane pe platforma se neutralizeaza cu acid, iar
platforma se spala cu multa apa. Daca se sparg serpentinele de opreste aburul si se trece pe
egalizare.
Masuri de interventie in caz de poluare cu hidroxid de sodiu la etapa III, sectia chimica
Soda se scurge in cuva cisternelor de acid si soda placate cu caramida antiacida. De pe
platforma soda este pompata in rezervoarele de neutralizare. Ce ramane pe platforma se
neutralizeaza cu acid clorhidric, iar platforma se spala cu multa apa.
Masuri de interventie in cazul afectarii rezervoarelor supraterane de pacura
Rezervoarele supraterane sunt prevazute cu o imprejmuire de beton (batardou), care
impiedica infiltrarea scurgerilor accidentale de pacura pe sol.. Batardoul poate prelua intreaga
capacitate de stocaj a rezervorului. Scurgerile de pacura sunt dirijate la doua separatoare de
pacura. Pacura stinsa in batardou se transvazeaza cu pompe intr-un rezervor subteran. Daca toate
rezervoarele sunt pline, se consuma dintr-un rezervor subteran (cel mai apropiat) si se
transvazeaza pacura din batardou in acesta. Daca au loc spargeri pe traseul de conducte ce se afla
in canalul tehnologic de la cota –2 (care face legatura intre rezervoarele supraterane si statia de
pompe), vana care asigura golirea canalului aflandu-se permanent pe pozitia Inchis, pacura se
aduna in canal. Pacura se scoate din canal cu ejectorul si se transvazeaza in separator.
Masuri de interventie in cazul afectarii rezervoarelor subterane
Conductele de alimentare cu abur si pacura a rezervoarelor subterane sunt situate in partea
lor inferioara si se pot controla in cursul vizitarii canalului tehnologic de la cota –9. Daca se
constata spargeri de conducte, acestea se izoleaza si se trece la repararea lor. Daca spargerea este
foarte mare, se scoate statia de pacura de sub tensiune si se asteapta golirea rezervoarelor
subterane in aceasta. Dupa inundarea statiei cu pacura, aceasta se transvazeaza cu pompe intr-un
rezervor disponibil. Daca nu este nici un rezervor disponibil, se consuma dintr-unul si apoi se
transvazeaza pacura in acesta.
Masuri de interventie in cazul spargerii conductelor de alimentare a cazanelor cu pacura
Daca se constata spargeri ale conductelor de alimentare a cazanelor, se opreste pompa de
alimentare cu pacura a cazanului si se controleaza circuitul, pentru a depista locul afectat. Daca se
produce o spartura a conductelor subterane de alimentare cu pacura a cazanelor de la etapa I-II,
aparatele de masura vor indica o scadere brusca a presiunii. Pacura se colecteaza in canalul
tehnologic si se recupereaza cu pompa mobila in rezervoarele subterane. Daca se sparg
104
conductele supraterane de alimentare cu pacura a cazanelor de la etapa III, pacura se strange in
butoaie si se preda firmelor ce au ca obiect de activitate utilizarea pacurii uzate.
Masuri de interventie in cazul spargerii preincalzitorilor de pacura
Daca se observa scurgeri de pacura la preIncalzitor, se izoleaza, iar pacura se transfera in
separator.
Masuri de interventie in caz de rupere a furtunurilor de legatura dintre cisternele CFR si
rezervoare
Daca in cursul operatiei de descarcare, datorita unui incident, se rup furtunurile, rigolele
preiau pacura deversata. Se inchide separatorul de pacura spre canalizare. Se Inchid vanele de
golire ale fiecarui vagon. Cu pompele, de la separator pacura din rigole este trasa in rezervoarele
subterane.
B. Organizarea alertei si a interventiei;
Semnale de urgenta si alarmare
Pentru fiecare etapa de alarmare au fost stabilite procedurile de alarmare si adresele de
alarma. Procesul de alarmare au fost organizat in asa fel incat sa nu se piarda timp pretios. In mod
deosebit, alarmarea fortelor de interventie (ex: pompierii obiectivului/fortele de
interventie/ambulanta) are o organizare simpla si automatizata. Procesul de alarmare a fost
prezentat intr-o schema (scheme, desfasurarea tine cont de ora la care se poate produce accidentul
si de numarul de oameni ce se gasesc in obiectiv).
Mesajul de Instiintare cuprinde informatii privind: locul, momentul producerii si amploarea
accidentului chimic, natura substantei toxice industriale, directia si viteza de deplasare a norului
toxic si alte date utile asigurarii protectiei. Instiintarea se realizeaza, de regula, in trepte de
siguranta si in functie de distanta si de directia norului chimic.
Semnalele de alarma sunt constituite din semnale acustice difuzate prin intermediul sirenelor
electrice fiind stabilite conform Ord. M.A.I. nr. 1259/2006 pentru aprobarea normelor privind
organizarea si asigurarea activitatii de instiintare, avertizare, prealarmare si alatmare in situatii de
protectie civila.
Functie de tipul de urgenta exista doua tipuri de semnale:
- trei sunete scurte (clasa B) cu durata a 5 secunde fiecare cu pauza de 5 secunde;
- 16 secunde sunet continuu, cu 5 secunde pauza, timp de 2 minute - alarma chimica (clasa
C);
105
- un sunet continuu timp de 2 minute - pentru Incetarea alarmei;
Pentru clasa A nu se introduce semnal acustic. Alarmele sunt introduse de catre operatorii
din camera de comanda la dispozitia dispecerului sef tura pe centrala.
Sunt avertizate persoanele prezente intr-o zona a obiectivului despre situatii de alarma si
prevenite asupra pericolelor, modul de avertizare a riveranilor, populatiei din imediata apropiere
si autoritatilor
Instructiuni in cazul alarmei generale
Un exemplu de astfel de instructiuni sunt prezentate mai jos. Cand o alarma generala este
introdusa prin anunturi, sunt luate urmatoarele masuri de siguranta:
- toti angajatii se vor deplasa la locurile lor de munca pentru a-si Indeplini rolul in
organizarea interventiei, lasand liniile de telefon libere pentru comunicarile pe timpul
urgentei
- toti muncitorii si angajatii vor inceta munca, vor opri aparatura si echipamentele si le vor
lasa in conditii de siguranta. Se vor Inchide apa si aburul. Dupa aceasta vor executa
evacuarea in conformitate cu instructiunile primite
- operatiile de Incarcare/descarcare vor fi oprite imediat si echipamentul lasat in conditii de
siguranta
- autocamioanele, autotrenurile si alte vehicule neimplicate in operatiile de interventie vor
parasi imediat amplasamentul, parcand in afara acestui si lasand drumurile de acces libere
pentru circulatie
- orice acces al persoanelor si mijloacelor fara autorizatie va fi strict interzis
Reguli de siguranta
Regulile de circulatie sunt instituite pe intregul amplasament, astfel:
- viteza de circulatie este limitata la 50 km/h;
- se va conduce prudent si se vor respecta toate indicatoarele rutiere;
- se urmeaza numai ruta care a fost indicata la intrarea pe amplasament;
- in eventualitatea unei urgente se scoate vehiculul pe marginea drumului si se opreste
motorul;
- nu se fumeaza, nu se utilizeaza flacara deschisa;
- nu se parcheaza pe drumuri;
- nu se executa nici o operatie care nu a fost autorizata;
- nu se utilizeaza drumuri care nu sunt trecute pe harta fara permisiune explicita scrisa;
106
- se interzice utilizarea camerelor video sau a aparatelor foto in interiorul amplasamentului;
- se interzice utilizarea telefoanele mobile in zonele de munca;
- se va utiliza de urgenta echipamentul de protectie inmanat la intrarea pe amplasament,
atunci cand se primesc instructiuni de la personalul de interventie in cazul situatiilor de
urgenta;
- se interzice cu desavarsire pe timpul alarmei: alergarea, evacuarea dezordonata, in panica
si pe alte directii decat cele stabilite;
- la semnalul sirenei se contacteaza un membru de conducere al zonei aferente si se
urmeaza indicatiile acestuia;
- In caz de evacuare, deplasarea se va face cu calm catre iesirile de urgenta, pastrand vantul
in spate;
Instructiuni in cazul alarmei generale
Un exemplu de astfel de instructiuni sunt prezentate mai jos. Cand o alarma generala este
introdusa prin anunturi, atentia trebuie sa fie luate urmatoarele masuri de siguranta:
- toti angajatii trebuie sa se deplaseze la locurile lor de munca pentru a-si Indeplini rolul in
organizarea interventiei, lasand liniile de telefon libere pentru comunicarile pe timpul
urgentei;
- toti muncitorii si angajatii trebuie sa Inceteze munca, sa opreasca aparatura si
echipamentele si sa le lase in conditii de siguranta. Se vor Inchide apa si aburul. Dupa
aceasta vor executa evacuarea in conformitate cu instructiunile primite
- operatiile de Incarcare/descarcare trebuie oprite imediat si echipamentul lasat in conditii de
siguranta;
- autocamioanele, autotrenurile si alte vehicule neimplicate in operatiile de interventie trebuie
sa paraseasca imediat amplasamentul, sa parcheze in afara acestuia, dar sa lase drumurile
de acces libere pentru circulatie;
- orice acces al persoanelor si mijloacelor fara autorizatie va fi strict interzis.
Reguli de siguranta
- regulile de circulatie sunt instituite pe intregul amplasament; viteza limita este de 50 km/h;
- conduceti prudent si respectati toate indicatoarele rutiere;
- urmati numai ruta care v-a fost indicata la intrarea pe amplasament;
- In eventualitatea unei urgente scoateti vehiculul pe marginea drumului si opriti motorul;
- nu fumati, nu utilizati flacara deschisa;
- nu parcati pe drumuri;
107
- nu executati nici o operatie care nu a fost autorizata;
- nu utilizati drumuri care nu sunt trecute pe harta, fara permisiune explicita scrisa;
- nu aduceti camere video sau aparate foto in interiorul amplasamentului;
- nu pastrati telefoanele mobile deschise in zonele de munca;
- trebuie sa imbracati de urgenta echipamentul de protectie care vi s-a inmanat la intrarea pe
amplasament, atunci cand primiti instructiuni de la personalul de interventie in cazul
situatiilor de urgenta;
- se interzice cu desavarsire pe timpul alarmei alergarea, evacuarea dezordonata, in panica
si pe alte directii decat cele stabilite;
- cand auziti semnalul sirenei contactati un membru al conducerii din zona in care va aflati
si urmati indicatiile acestuia;
- In caz de evacuare, indreptati-va cu calm catre iesirile de urgenta, pastrand vantul in spate;
Informatii corespunzatoare asupra actiunilor pe care trebuie sa le intreprinda populatia
vizata si asupra comportamentului pe care trebuie sa-l adopte in cazul in care se produce un
accident major
Obiectivele generale ale politicii de prevenire a accidentelor majore in care sunt implicate
aceste substante periculoase sunt evitarea in totalitate si controlul evenimentelor datorate
declansarii unor astfel de riscuri, din cauze naturale sau provocate de om, generatoare de pierderi
umane, materiale sau modificari ale mediului. Posibilitatea aparitiei unor evenimente periculoase
este redusa si de cele mai multe este o consecinta a unei explozii si/sau incendiu. Din aceasta
cauza personalul care are atributii privind lucrul cu substantele periculoase poseda cunostintele si
abilitatile necesare, este implicat si angajat in realizarea sarcinilor si tuturor cerintelor pentru
mentinerea sub control a conditiilor sau evenimentelor responsabile de declansarea unui accident
major si pentru a limita consecintele acestora.
Actiunile pe care trebuie sa le intreprinda populatia vizata
− sa informeze autoritatile, prin orice mijloace, inclusiv telefonic, prin apelarea numarului
112, despre iminenta producerii sau producerea oricarei situatii neconventionale despre
care iau cunostinta;
− sa respecte si sa aplice normele si regulile stabilite de autoritatea administratiei publice
locale, precum si de conducatorul structurii care monitorizeaza sursa de risc ;
108
− sa duca la Indeplinire masurile dispuse de autoritatile competente sau de personalul
investit cu exercitiul autoritarii publice;
− sa accepte masurile dispuse si aduse la cunostinta de catre autoritatile abilitate;
− sa participe, Daca este cazul, la actiunile de limitare si Inlaturarea urmarilor situatiilor;
− sa permita, daca este cazul, accesul fortelor si mijloacelor de interventie in incinte si pe
terenuri proprietate privata;
− sa-si asigure mijloace individuale de protectie, trusa sanitara, rezerva de alimente si apa,
precum si alte materiale de necesitate pentru protectia familiilor lor.
Incetarea starii de urgenta
Incetarea starii de urgenta o declara persoana care a dispus declansarea acestei stari
(directorul general sau dispecerul sef tura pe centrala care asigura continuitatea conducerii
societatii). Dupa ce au fost luate masurile ce s-au impus pentru Inlaturarea efectelor accidentului
major in care au fost implicate substante periculoase se va proceda astfel:
- se reia activitatea la parametrii avuti la ora ivirii situatiei de urgenta.
- se anunta autoritatile teritoriale despre intrarea in normalitate a activitatii care a fost
Intrerupta ca urmare a accidentului major in care au fost implicate substante periculoase.
Comunicarea cu mass media si informarea publica
In cadrul SC Electrocentrale Galati SA s-a implementat Sistemul de Management
Integrat calitate-mediu. Procedura „Comunicare aspecte de mediu" stabileste modul de
realizare a comunicarii externe, legate de informarea corespunzatoare a partilor interesate
privind aspectele semnificative de mediu si impacturile asupra mediului asociate activitatilor
societatii, precum si alte probleme de mediu relevante.
Orice document care atesta desfasurarea unei relatii de comunicare externa dintre
societate si parti interesate este aprobat de Directorul General si avizat de Directorul tehnic.
Persoana desemnata de a realiza comunicarea cu mass-media si de a informa publicul
asupra unor evenimente de mediu, este Responsabilul cu managementul mediului.
Masuri de prevenire,protectie si interventie in caz de accidente majore in care sunt implicate
substante periculoase
Avand in vedere incadrarea ca Obiectiv cu Risc Major (ORM), societatea a elaborat un
program de masuri si sarcini organizatorice, tehnice, operative, de informare publica, planificate,
organizate si realizate in scopul prevenirii si reducerii riscurilor de producere a situatiilor
109
neconventionale, protejarii populatiei, bunurilor materiale si mediului impotriva efectelor
negative ale acestora.
a) Masuri organizatorice
In conformitate cu dispozitiile Ordinului 647/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice
privind elaborarea planurilor de urgenta in care sunt implicate substante periculoase:
− se întocmeşte Planul de urgenţă internă conform Anexei nr.1 la Normele metodologice;
− notifica activitatea si a modificarile ce apar prin transmiterea datelor prevazute la art. 7 din
HG.804/2007 la Secretariatul de Risc din cadrul Agentiei pentru Protectia Mediului;
− asigura informatiile necesare autoritatilor publice investite la nivel judetean (Secretariatul de
Risc din Agentia pentru Protectia Mediului - SRAPM, Comisariatul Judetean al Garzii
Nationale de Mediu -CJGNM, ISU) pentru identificarea amplasamentelor sau grupurilor de
amplasamente unde exista posibilitatea producerii unui accident major si a proximitatii unor
astfel de locatii, precum si a inventarului de substante periculoase de pe aceste
amplasamente;
− elaboreaza raportul de securitate privind controlul asupra pericolelor de accidente majore in
care sunt implicate substante periculoase;
− asigura pregatirea salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta conform prevederilor Ordinul
712/2005 pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind instruirea salariatilor in domeniul
situatiilor de urgenta, modificat si completat cu Ordinul 786/2005, precum si a procedurilor
si instructiunilor de lucru de uz intern.
b) Masuri de prevenire
1. Masuri tehnice pasive:
− efectuarea mecanizata si/sau automatizata a operatiunilor periculoase;
− protejarea contra focului si coroziunii a utilajelor si echipamentelor periculoase;
− utilajele, structurile si fundatiile sunt proiectate si realizate in asa fel incat sa reziste la cele
mai grele conditii in caz de calamitati naturale;
− utilizare de echipamente electrice anti-ex unde zona este de aceasta natura;
− organizarea intretinerii preventive a tuturor utilajelor si echipamentelor;
− scolarizarea si instruirea personalului pentru utilizarea procedurilor standard de operare si
intretinere, stipulate in instructiunile de exploatare;
110
− aplicarea masurilor de securitate impotriva actelor de vandalism, terorism, sabotaj,
incendiere deliberata;
− examinarea medicala sistematica a personalului;
− verificarea sigurantei tuturor modificarilor propuse a fi aduse instalatiilor in cazul unor
modernizari preconizate.
2 Masuri tehnice active:
− sisteme de detectie si alarmare chimica pentru scurgerile de substante periculoase,
abaterile parametrilor de lucru de la situatia normala de lucru (temperatura, presiune
etc.);
− sisteme automate/manuale de stingere a incendiilor;
− verificari permanente a echipamentelor de control impotriva incendiilor ca raspuns in
cazul producerii evenimentului;
− verificari si intretineri permanente a echipamentelor de interventie in focar;
− organizarea pazei incintei;
− oprirea automata a proceselor cheie in caz de alarmare;
− verificarea periodica (preventiva) a functionalitatii sistemelor si dispozitivelor
automatizate care detecteaza, masoara si actioneaza in caz de anormalitate.
Masuri de protectie a salariatilor si populatiei in cazul producerii accidentului major in
care sunt implicate substante periculoase
In cazul producerii unui accident major in care sunt implicate substante periculoase, pot fi
afectate atat salariatii cat si populatia din jurul amplasamentului.
Distantele si dimensiunile focarului chimic depind de mai multi factori: stocurile/cantitatile
de substante periculoase existente la momentul respectiv, proprietatile fizico-chimice, de risc ale
acestor substante si factorii meteorologici.
Obligatiile societatii privind asigurarea masurilor de protectie a salariatilor si populatiei, in
zona de planificare la urgenta, a cetatenilor aflati in zona temporar si a fortelor de interventie
specializate in cazul producerii accidentului major in care sunt implicate substante periculoase,
sunt de a asigura mijloacele de protectie individuala.
Pentru populatie, forte de asigurare a interventiei (politie, jandarmi, ISU, ambulanta, etc.),
persoanele din administratia locala cu responsabilitati in luarea deciziilor si cetatenii aflati
111
temporar in afara zonei de planificarea la urgenta, mijloacele de protectie individuala sunt
asigurate de catre cetateni si institutii prin grija proprie.
Masuri de interventie pentru limitarea si inlaturarea efectelor in cazul producerii unui
accident major in care sunt implicate substante periculoase
Masurile de interventie sunt prevazute astfel:
− pentru fortele proprii de interventie specializate (Serviciul Privat pentru Situatii de Urgenta)
in Planul de Urgenta Interna (accident produs pe amplasament);
− pentru fortele profesioniste ale I.S.U. si cele de asigurare a interventiei (politie,jandarmi,
ambulanta, etc.) - protectie in afara amplasamentului.
In cazul evenimentelor previzibile care ar putea avea o contributie semnificativa la
declansarea unui accident major, procedurile de actiune pot fi declansate de catre persoana
autorizata. Persoana responsabila pentru coordonarea actiunii locale de rezolvare a situatiei create
va urmari atat actiunile care trebuie intreprinse pentru a mentine sub control aceste conditii sau
evenimente si pentru a limita consecintele acestora,cat si modul de utilizare a echipamentului de
protectie si a resurselor disponibile.
In vederea limitarii riscurilor pentru persoanele aflate in obiectiv, se realizeaza informarea si
pregatirea preventiva cu privire la pericolele la care sunt expusi, masurile de autoprotectie,
mijloacele de protectie puse la dispozitie, obligatiile ce le revin si modul de avertizare si de
actiune pe care trebuie sa le intreprinda. Salariatii societatii au obligatia de a respecta normele,
regulile, masurile si sarcinile stabilite pentru aceste situatii periculoase dar si sa participe la
instruiri, exercitii, aplicatii si la alte forme de pregatire speciala. in cazul starilor potential
generatoare de situatii periculoase care prin evolutia lor necontrolata si iminenta amenintarii ar
putea aduce atingere populatiei si factorilor de mediu si pentru a minimiza efectele acestora,
persoana autorizata va asigura mentinerea permanenta a fluxului informational cu serviciile de
urgenta profesioniste si va solicita acordarea de ajutor din partea acestora si/sau serviciilor
private/voluntare. Informatiile corespunzatoare asupra actiunilor pe care trebuie sa le Intreprinda
populatia vizata si asupra comportamentului pe care trebuie sa-l adopte in cazul in care se
produce un accident major.
Confirmarea faptului ca titularul activitatii are obligatia de a lua masuri interne adecvate, in
special mentinerea legaturii cu serviciile de urgenta, pentru a actiona in caz de accidente majore si
pentru a minimiza efectele acestora. Prin Planul de Urgenta Interna s-au stabilit masuri concrete
de interventie in caz de accidente majore pentru minimizarea efectelor acestora. Deasemenea sunt
112
prevazute activitati specifice de alarmare a sectiilor, instalatiilor si serviciilor si alte actiuni ce
trebuiesc intreprinse pentru a mentine sub control evenimentele produse in cazul unor accidente
majore ale caror efecte depasesc limitele societatii si se impune protejarea populatiei din
vecinatate se va solicita interventia tuturor institutiilor statului cu atributii de ajutor si protejare a
populatiei, direct sau prin dispeceratul integrat de urgenta la telefon 112. In situatiile in care
fortele proprii nu sunt suficiente, pe langa institutiile enumerate mai jos, se mai pot primi ajutoare
ce constau in formatiuni de interventie de la operatorii economici vecini.
C. Descrierea resurselor ce pot fi mobilizate intern si extern;
Institutiile publice cu care SC Electrocentrale GALATI sa colaboreaza in vederea limitarii
si lichidarii urmarilor unor accidente majore sunt:
Nr.
crt.
Denumirea
unitatii Adresa Telefon/fax
Persoana de
contact
1 Garda nationala
de Mediu –
Str. Logofat
Tautu nr. 93 461650/413170
Inspectorul de
serviciu
2
Inspectoratul
pentru Situatii
de Urgenta al
judetului
GALATI
Galati
Str. Eroilor
nr.20/bis
112/311199
413219
Lt. Col. Radu
Cristinel
3
Agentia pentru
Protectia
Mediului
GALATI
Galati
Str. Regimentul
11 Siret nr. 2
466683 Ing. Daniela
Ciuta
4
Sectia II
pompieri
militari Arcelor
Mittal
Sos. Smardan nr.
3
88/1554 ;
432016 ; 430576
Lt. Avram
Marian
Logistica
Dotarile generale pentru interventie la nivelul SC Electrocentrale GALATI SA sunt:
− autospeciala de stins incendii APCAAT R12-215 deservita de 4 pompieri Incadrati pe
o tura de 8 ore si 2 pompieri voluntari;
− inel de incendiu cu 25 hidranti exteriori;
− instalatii fixe de stins incendii cu apa, sau apa pulverizata in incinta sectiei turbine si
zona pod cable.
113
Alimentarea cu apa a masinii de interventie se face de la cei 4 hidranti exteriori amplasati in
fata blocului administrativ si prin 16 prize din bazinele turnurilor de racire. Rezerva de apa de
incendiu este de 10.000 +12.000 mc
Rezervoarele supraterane de pacura sunt prevazute cu capac fix si sunt echipate cu:
− supape de siguranta si opritori de flacari;
− pompele care deservesc rezervoarele dispun de vane de recirculare;
− rezervoarele sunt construite intr-o cuva betonata (batardou) pentru retentia produsului in
cazul aparitiei unei fisuri la un rezervor;
− rezervoarele subterane sunt conectate la separatoare de pacura care pot prelua eventuale
scurgeri de produs;
− canalul tehnologic in care sunt pozate conductele ce fac legatura intre rezervoarele
supraterane si statia de pompe este prevazut cu vana aflata permanent in pozitia Inchis
pentru retinerea scurgerilor
Pentru protectia personalului de interventie exista echipamente de protectie (costume de
protectie, costume aluminizate), scule si accesorii specifice, echipamente pentru supravietuire in
spatii cu degajari de fum sau substante toxice (masti de gaze, aparate autonome de respirat).
Dotari la nivelul instalatiilor ce contin substante periculoase. Gospodaria de pacura
- inel de racire pentru rezervoarele supraterane, cu alimentare prin statia de pompare din
bazinul turnului de racire;
- statie de ridicare a presiunii apei si racord de alimentare pentru cisterne (6 guri);
- 2 statii de spumare (cu utilizare de spumogen) cu tunuri de spuma;
- racorduri suplimentare la inelul de apa de incendiu si hidranti exteriori;
- sistem de conducte cu abur amplasate sub planseul rezervoarelor subterane;
- stingatoare carosabile cu spuma chimica, stingatoare portabile cu spuma chimica sau cu CO2
in zona statiei de pompe, preIncalzitoare;
- In cazul unui accident major in care au fost implicate substante periculoase respectiv pacura,
rezervoarele au fost prevazute din constructie cu Imprejmuirea din beton numita batal care
va putea impiedica deversarea pacurii pe sol;
- substante stingatoare necesare actiunilor de interventie;
- absorbant biodegradabil produse petroliere;
- mijloace de protectie speciale si aparate cu aer pentru protectia personalului;
- costume de protectie specifice obiectivului.
114
Dotari la nivelul instalatiilor ce contin substante periculoase. Depozitul de hidrat de
hidrazina
- se va solicita interventia masinii de pompieri care este dotata cu dispozitiv ejector, utilajul
solicitat la psi se va alimenta cu apa de la hidrantul din zona;
- se va dilua solutia de hidrat de hidrazina si se va evacua prin ejectorul masinii de pompieri
de pe platforma betonata existenta in mag. nr. 1;
- furtunul de evacuare de la ejector va deversa solutia diluata in cele 3-4 rezervoare goale
existente in magazie.
D. Rezumatul elementelor descrise la lit. A, B si C, necesare pentru elaborarea
planului de urgenta interna in conformitate cu art. 12.
Procesul tehnologic de producere a energiei electrice implica folosirea lantului de
transformari ale energiei mecanice sau termice prin masini rotative.
Procesul de productie al energiei termoelectrice cuprinde ca circuite principale si instalatii
aferente:
− circuitul combustibilului, ce asigura fluxul de materiale supus arderii in cazane: rampa de
descarcare pacura, gospodaria de pacura (rezervoare de stocare si statie de pompare), statia
reglare gaze, trasee de transport pentru combustibilul gazos sau lichid;
− circuitul de aer, necesar arderii combustibilului in cazane;
− circuitul gazelor arse, evacuate in atmosfera: cosurile de dispersie;
− circuitul fluidului de lucru apa-abur: sala cazane, sistemul de transport al aburului
supraIncalzit, turboagregate, gospodaria de ulei ;
− circuitul de racire: turnuri de racire cu bazinele de stocare a apei, trasee de transport apa;
− circuitul de transport a caldurii catre consumatorii externi (abur si/sau apa fierbinte): trasee
de transport abur, cazane de apa fierbinte, magistrala de termoficare;
− alimentarea cu apa de adaos in circuitul termic al centralei, pentru suplimentarea pierderilor
de abur tehnologic: statiile de tratare a apei, retele de transport;
− reteaua de transmitere a energiei electrice in sistemul electroenergetic;
− reteaua electrica pentru servicii interne;
In afara instalatiilor de baza, in societate se afla instalatia de electroliza pentru obtinerea de
hidrogen necesar in procesul de racire al turbinelor.
115
Surse potentiale de accident, date de identificare
Sursele potentiale de poluare accidentala sunt cisternele de stocaj acid clorhidric si hidroxid
de sodiu, precum si gospodaria de pacura.
Cauzele care pot produce evenimentul
Cauzele care pot produce poluare accidentala cu acid clorhidric
Acidul clorhidric poate deversa in mediu in urmatoarele conditii: calamitati naturale,
nesupravegherea sau supravegherea defectuoasa a operatiilor de descarcare, uzura fizica a
rezervoarelor, calitatea proasta a sudurilor, spargeri conducte.
Cauzele care pot produce poluare accidentala cu hidroxid de sodiu (soda)
Hidroxidul de sodiu poate deversa in mediu in urmatoarele conditii: calamitati naturale,
nesupravegherea sau supravegherea defectuoasa a operatiilor de descarcare, uzura fizica a
rezervoarelor, calitatea proasta a sudurilor, spargeri conducte, spargerea serpentinelor cu abur.
Cauzele care pot produce poluare accidentala cu pacura
Pacura poate deversa in mediu in urmatoarele conditii: deteriorari ale rezervoarelor
supraterane sau subterane in caz de calamitati naturale si de uzura fizica, spargeri de conducte,
spargerea preIncalzitorilor de pacura, ruperea furtunurilor ce fac legatura intre cisternele CFR si
rezervoare.
Masuri de interventie operativa in caz de poluare accidentala
Masuri de interventie in caz de poluare cu acid clorhidric la etapa I-II, sectia chimica
Acidul clorhidric deversat este preluat de platforma placata anticoroziv. De aici, este tras cu
pompa intr-o cisterna disponibila. Ceea ce ramane pe platforma se neutralizeaza cu soda, iar
platforma se spala cu multa apa. La cisternele sparte se monteaza o palnie cu furtun si se
recupereaza acidul clorhidric la pompa Montejuis
Masuri de interventie in caz de poluare cu hidroxid de sodiu la etapa I-II, sectia chimica
Soda deversata este preluata de platforma placata anticoroziv. . De aici, este tras cu pompa
intr-o cisterna disponibila. Ceea ce ramane pe platforma se neutralizeaza cu acid, iar platforma se
spala cu multa apa. Daca se sparg serpentinele de opreste aburul si se trece pe egalizare.
Masuri de interventie in cazul afectarii rezervoarelor supraterane de pacura
Rezervoarele supraterane sunt prevazute cu o imprejmuire de beton (batardou), care
impiedica infiltrarea scurgerilor accidentale de pacura pe sol.. Batardoul poate prelua intreaga
capacitate de stocaj a rezervorului. Scurgerile de pacura sunt dirijate la doua separatoare de
pacura. Pacura stinsa in batardou se transvazeaza cu pompe intr-un rezervor subteran. Daca toate
116
rezervoarele sunt pline, se consuma dintr-un rezervor subteran (cel mai apropiat) si se
transvazeaza pacura din batardou in acesta. Daca au loc spargeri pe traseul de conducte ce se afla
in canalul tehnologic de la cota –2 (care face legatura intre rezervoarele supraterane si statia de
pompe), vana care asigura golirea canalului aflandu-se permanent pe pozitia inchis, pacura se
aduna in canal. Pacura se scoate din canal cu ejectorul si se transvazeaza in separator.
Masuri de interventie in cazul afectarii rezervoarelor subterane
Conductele de alimentare cu abur si pacura a rezervoarelor subterane sunt situate in partea
lor inferioara si se pot controla in cursul vizitarii canalului tehnologic de la cota –9. Daca se
constata spargeri de conducte, acestea se izoleaza si se trece la repararea lor. Daca spargerea este
foarte mare, se scoate statia de pacura de sub tensiune si se asteapta golirea rezervoarelor
subterane in aceasta. Dupa inundarea statiei cu pacura, aceasta se transvazeaza cu pompe intr-un
rezervor disponibil. Daca nu este nici un rezervor disponibil, se consuma dintr-unul si apoi se
transvazeaza pacura in acesta.
Masuri de interventie in cazul spargerii conductelor de alimentare a cazanelor cu pacura
Daca se constata spargeri ale conductelor de alimentare a cazanelor, se opreste pompa de
alimentare cu pacura a cazanului si se controleaza circuitul, pentru a depista locul afectat. Daca se
produce o spartura a conductelor subterane de alimentare cu pacura a cazanelor de la etapa I-II,
aparatele de masura vor indica o scadere brusca a presiunii. Pacura se colecteaza in canalul
tehnologic si se recupereaza cu pompa mobila in rezervoarele subterane. Daca se sparg
conductele supraterane de alimentare cu pacura a cazanelor de la etapa III, pacura se strange in
butoaie si se preda firmelor ce au ca obiect de activitate utilizarea pacurii uzate.
Masuri de interventie in cazul spargerii preincalzitorilor de pacura
Daca se observa scurgeri de pacura la preincalzitor, se izoleaza, iar pacura se transfera in
separator.
Masuri de interventie in caz de rupere a furtunurilor de legatura dintre cisternele CFR si
rezervoare
Daca in cursul operatiei de descarcare, datorita unui incident, se rup furtunurile, rigolele
preiau pacura deversata. Se inchide separatorul de pacura spre canalizare. Se inchid vanele de
golire ale fiecarui vagon. Cu pompele, de la separator pacura din rigole este trasa in rezervoarele
subterane.
Organizarea alertei si a interventiei;
Semnale de urgenta si alarmare
117
Procesul de alarmare este organizat in conformitate cu OMAI nr.1259/2006 prin care au
fost aprobate Normele privind organizarea si asigurarea activitatii de instiintare, avertizare,
prealarmare si alarmare in situatii de protectie civila. Pentru fiecare etapa de alarmare sunt
stabilite proceduri astfel incat sa nu se piarda timp pretios pentru ca fortele de interventie intr-o
organizare simpla si rapida sa execute operatiunile ce se impun in functie de urgenta aparuta.
Societatea dispune de sirena electronica cu ajutorul careia se pot transmite mesaje de
instiintare inregiatrate sau mesaje vocale de la microfonul acesteia.
In cazul producerii unor situatii de urgenta sunt avertizate persoanele prezente in zona
obiectivului despre situata produsa si sunt prevenite asupra pericolelor, instiintarea riveranilor, a
populatiei din imediata apropiere si a autoritatilor.
Mesajul de instiintare cuprinde informatii privind: locul, momentul producerii si amploarea
accidentului chimic, natura substantei toxice industriale, directia si viteza de deplasare a norului
toxic si alte date utile asigurarii protectiei.
Semnalele de alarmare a operatorilor economici sunt: alarma aeriana, alarma la dezastre,
prealarma aeriana si incetarea alarmei.
Durata fiecarui semnal de alarmare este de doua minute pentru toate mijloacele de alarmare.
-Semnalul ALARMA AERIANA se compune din 15 sunete a 4 secunde fiecare cu pauza de 4
secunde intre ele;
-Semnalul ALARMA LA DEZASTRE se compune din 5 sunete a 16 secunde fiecare, cu pauza
de 10 secunde intre ele;
-Semnalul PREALARMA AERIANA se compune din 3 sunete a 32 secunde fiecare, cu pauza de
12 secunde intre ele;
-Semnalul INCETAREA ALARMEI se compune dintr-un sunet continuu, de aceeasi intensitate,
cu durata de 2 minute.
Instructiuni in cazul alarmei generale
Un exemplu de astfel de instructiuni sunt prezentate mai jos. Cand o alarma generala este
introdusa prin anunturi, trebuie sa fie luate urmatoarele masuri de siguranta:
- toti angajatii trebuie sa se deplaseze la locurile lor de munca pentru a-si Indeplini rolul in
organizarea interventiei, lasand liniile de telefon libere pentru comunicarile pe timpul
urgentei
- toti muncitorii si angajatii trebuie sa Inceteze munca, sa opreasca aparatura si
echipamentele si sa le lase in conditii de siguranta. Se vor Inchide apa si aburul. Dupa
aceasta vor executa evacuarea in conformitate cu instructiunile primite
118
- operatiile de incarcare/descarcare trebuie oprite imediat si echipamentul lasat in conditii de
siguranta
- autocamioanele, autotrenurile si alte vehicule neimplicate in operatiile de interventie trebuie
sa paraseasca imediat amplasamentul, sa parcheze in afara acestuia, dar sa lase drumurile
de acces libere pentru circulatie
- orice acces al persoanelor si mijloacelor fara autorizatie va fi strict interzis
Informatii corespunzatoare asupra actiunilor pe care trebuie sa le intreprinda populatia
vizata si asupra comportamentului pe care trebuie sa-l adopte in cazul in care se produce un
accident major
Obiectivele generale ale politicii de prevenire a accidentelor majore in care sunt implicate
aceste substante periculoase sunt evitarea in totalitate si controlul evenimentelor datorate
declansarii unor astfel de riscuri, din cauze naturale sau provocate de om, generatoare de pierderi
umane, materiale sau modificari ale mediului. Posibilitatea aparitiei unor evenimente periculoase
este redusa si de cele mai multe este o consecinta a unei explozii si/sau incendiu. Din aceasta
cauza personalul care are atributii privind lucrul cu substantele periculoase poseda cunostintele si
abilitatile necesare, este implicat si angajat in realizarea sarcinilor si tuturor cerintelor pentru
mentinerea sub control a conditiilor sau evenimentelor responsabile de declansarea unui accident
major si pentru a limita consecintele acestora.
Actiunile pe care trebuie sa le intreprinda populatia vizata
− sa informeze autoritatile, prin orice mijloace, inclusiv telefonic, prin apelarea numarului
112, despre iminenta producerii sau producerea oricarei situatii neconventionale despre
care iau cunostinta;
− sa respecte si sa aplice normele si regulile stabilite de autoritatea administratiei publice
locale, precum si de conducatorul structurii care monitorizeaza sursa de risc ;
− sa duca la Indeplinire masurile dispuse de autoritatile competente sau de personalul
investit cu exercitiul autoritarii publice;
− sa accepte masurile dispuse si aduse la cunostinta de catre autoritatile abilitate;
− sa participe, daca este cazul, la actiunile de limitare si inlaturarea urmarilor situatiilor;
− sa permita, daca este cazul, accesul fortelor si mijloacelor de interventie in incinte si pe
terenuri proprietate privata;
− sa-si asigure mijloace individuale de protectie, trusa sanitara, rezerva de alimente si apa,
precum si alte materiale de necesitate pentru protectia familiilor lor.
119
Incetarea starii de urgenta
Incetarea starii de urgenta o declara persoana care a dispus declansarea acestei stari
(directorul general sau dispecerul sef tura pe centrala care asigura continuitatea conducerii
societatii). Dupa ce au fost luate masurile ce s-au impus pentru inlaturarea efectelor accidentului
major in care au fost implicate substante periculoase se va proceda astfel:
- se reia activitatea la parametrii avuti la ora ivirii situatiei de urgenta.
- se anunta autoritatile teritoriale despre intrarea in normalitate a activitatii care a fost
intrerupta ca urmare a accidentului major in care au fost implicate substante periculoase.
Comunicarea cu mass media si informarea publica
In cadrul SC Electrocentrale Galati SA s-a implementat Sistemul de Management
Integrat calitate-mediu. Procedura „Comunicare aspecte de mediu" stabileste modul de
realizare a comunicarii externe, legate de informarea corespunzatoare a partilor interesate
privind aspectele semnificative de mediu si impacturile asupra mediului asociate activitatilor
societatii, precum si alte probleme de mediu relevante.
Orice document care atesta desfasurarea unei relatii de comunicare externa dintre
societate si parti interesate este aprobat de Directorul General si avizat de Directorul tehnic.
Persoana desemnata de a realiza comunicarea cu mass-media si de a informa publicul
asupra unor evenimente de mediu, este Responsabilul cu protectia mediului.
Masuri de prevenire, protectie si interventie in caz de accidente majore in care sunt
implicate substante periculoase
Avand in vedere incadrarea ca Obiectiv cu Risc Major (ORM), societatea a elaborat un
program de masuri si sarcini organizatorice, tehnice, operative, de informare publica, planificate,
organizate si realizate in scopul prevenirii si reducerii riscurilor de producere a situatiilor
neconventionale, protejarii populatiei, bunurilor materiale si mediului impotriva efectelor
negative ale acestora.
a) Masuri organizatorice
b) Masuri de prevenire
1. Masuri tehnice pasive:
2 Masuri tehnice active:
Masuri de protectie a salariatilor si populatiei in cazul producerii accidentului major in
care sunt implicate substante periculoase
120
In cazul producerii unui accident major in care sunt implicate substante periculoase, pot fi
afectate atat salariatii cat si populatia din jurul amplasamentului.
Distantele si dimensiunile focarului chimic depind de mai multi factori: stocurile/cantitatile
de substante periculoase existente la momentul respectiv, proprietatile fizico-chimice, de risc ale
acestor substante si factorii meteorologici.
Obligatiile societatii privind asigurarea masurilor de protectie a salariatilor si populatiei, in
zona de planificare la urgenta, a cetatenilor aflati in zona temporar si a fortelor de interventie
specializate in cazul producerii accidentului major in care sunt implicate substante periculoase,
sunt de a asigura mijloacele de protectie individuala.
Pentru populatie,forte de asigurare a interventiei (politie, jandarmi, ISU, ambulanta, etc.),
persoanele din administratia locala cu responsabilitati in luarea deciziilor si cetatenii aflati
temporar in afara zonei de planificarea la urgenta, mijloacele de protectie individuala sunt
asigurate de catre cetateni si institutii prin grija proprie.
Tipurile de mijloace de protectie individuala, obligatiile, modalitatile de asigurare si
fondurile necesare procurarii acestora, sunt reglementate in HG 501/2005 pentru aprobarea
Criteriilor privind asigurarea mijloacelor de protectie individuala a cetatenilor.
Masuri de interventie pentru limitarea si inlaturarea efectelor in cazul producerii unui
accident major in care sunt implicate substante periculoase
Masurile de interventie sunt prevazute astfel:
− pentru fortele proprii de interventie specializate (Serviciul Privat pentru Situatii de Urgenta)
in Planul de Urgenta Interna (accident produs pe amplasament);
− pentru fortele profesioniste ale I.S.U. si cele de asigurare a interventiei (politie,jandarmi,
ambulanta, etc.) - protectie in afara amplasamentului.
In cazul evenimentelor previzibile care ar putea avea o contributie semnificativa la
declansarea unui accident major, procedurile de actiune pot fi declansate de catre persoana
autorizata. Persoana responsabila pentru coordonarea actiunii locale de rezolvare a situatiei create
va urmari atat actiunile care trebuie intreprinse pentru a mentine sub control aceste conditii sau
evenimente si pentru a limita consecintele acestora,cat si modul de utilizare a echipamentului de
protectie si a resurselor disponibile.
In vederea limitarii riscurilor pentru persoanele aflate in obiectiv, se realizeaza informarea si
pregatirea preventiva cu privire la pericolele la care sunt expusi, masurile de autoprotectie,
mijloacele de protectie puse la dispozitie, obligatiile ce le revin si modul de avertizare si de
actiune pe care trebuie sa le intreprinda. Salariatii societatii au obligatia de a respecta
121
normele,regulile, masurile si sarcinile stabilite pentru aceste situatii periculoase dar si sa participe
la instruiri, exercitii, aplicatii si la alte forme de pregatire speciala. in cazul starilor potential
generatoare de situatii periculoase care prin evolutia lor necontrolata si iminenta amenintarii ar
putea aduce atingere populatiei si factorilor de mediu si pentru a minimiza efectele acestora,
persoana autorizata va asigura mentinerea permanenta a fluxului informational cu serviciile de
urgenta profesioniste si va solicita acordarea de ajutor din partea acestora si/sau serviciilor
private/voluntare. Informatiile corespunzatoare asupra actiunilor pe care trebuie sa le Intreprinda
populatia vizata si asupra comportamentului pe care trebuie sa-l adopte in cazul in care se
produce un accident major.
Descrierea resurselor ce pot fi mobilizate intern si extern;
Institutiile publice cu care SC Electrocentrale GALATI sa colaboreaza in vederea limitarii
si lichidarii urmarilor unor accidente majore sunt:
Nr.
crt.
Denumirea
unitatii Adresa Telefon/fax
Persoana de
contact
1 Garda nationala
de Mediu –
Str. Logofat
Tautu nr. 93 461650/413170
Inspectorul de
serviciu
2
Inspectoratul
pentru Situatii
de Urgenta al
judetului
GALATI
Galati
Str. Eroilor
nr.20/bis
112/311199
413219
Lt. Col. Radu
Cristinel
3
Agentia pentru
Protectia
Mediului
GALATI
Galati
Str. Regimentul
11 Siret nr. 2
466683 Ing. Daniela
Ciuta
4
Sectia II
pompieri
militari Arcelor
Mittal
Sos. Smardan nr.
3
88/1554 ;
432016 ; 430576
Lt. Avram
Marian
Logistica
Dotarile generale pentru interventie la nivelul SC Electrocentrale GALATI sa sunt:
− autospeciala de stins incendii APCAAT R12-215 deservita de 4 pompieri Incadrati pe
o tura de 8 ore si 2 pompieri voluntari;
122
− inel de incendiu cu 25 hidranti exteriori;
− instalatii fixe de stins incendii cu apa, sau apa pulverizata in incinta sectiei turbine si
zona pod cable.
Alimentarea cu apa a masinii de interventie se face de la cei 4 hidranti exteriori amplasati in
fata blocului administrativ si prin 16 prize din bazinele turnurilor de racire. Rezerva de apa de
incendiu este de 10.000 +12.000 mc
Rezervoarele supraterane de pacura sunt prevazute cu capac fix si sunt echipate cu sisteme de
siguranta
Pentru protectia personalului de interventie exista echipamente de protectie (costume de
protectie, costume aluminizate), scule si accesorii specifice, echipamente pentru supravietuire in
spatii cu degajari de fum sau substante toxice (masti de gaze, aparate autonome de respirat).
Dotari la nivelul instalatiilor ce contin substante periculoase. Gospodaria de pacura
- inel de racire pentru rezervoarele supraterane, cu alimentare prin statia de pompare din
bazinul turnului de racire;
- statie de ridicare a presiunii apei si racord de alimentare pentru cisterne (6 guri);
- 2 statii de spumare (cu utilizare de spumogen) cu tunuri de spuma;
- racorduri suplimentare la inelul de apa de incendiu si hidranti exteriori;
- sistem de conducte cu abur amplasate sub planseul rezervoarelor subterane;
- stingatoare carosabile cu spuma chimica, stingatoare portabile cu spuma chimica sau cu CO2
in zona statiei de pompe, preIncalzitoare;
- In cazul unui accident major in care au fost implicate substante periculoase respectiv pacura,
rezervoarele au fost prevazute din constructie cu Imprejmuirea din beton numita batal care
va putea impiedica deversarea pacurii pe sol;
- substante stingatoare necesare actiunilor de interventie;
- absorbant biodegradabil produse petroliere;
- mijloace de protectie speciale si aparate cu aer pentru protectia personalului;
- costume de protectie specifice obiectivului.
Dotari la nivelul instalatiilor ce contin substante periculoase. Depozitul de hidrat de
hidrazina
- se va solicita interventia masinii de pompieri care este dotata cu dispozitiv ejector, utilajul
solicitat la psi se va alimenta cu apa de la hidrantul din zona;
123
- se va dilua solutia de hidrat de hidrazina si se va evacua prin ejectorul masinii de pompieri
de pe platforma betonata existenta in mag. nr. 1;
- furtunul de evacuare de la ejector va deversa solutia diluata in cele 3-4 rezervoare goale
existente in magazie.
CUPRINS:
I. Informatii asupra sistemului de management si asupra organizarii amplasamentului cu
privire la prevenirea accidentelor majore ....................................................................................... 3
124
Definitii, prescurtari .................................................................................................................... 5
Politica de prevenire a accidentelor majore .................................................................................... 7
ORGANIZAREA PERSONALULUI ................................................................................... 9
CONTROLUL OPERATIONAL ........................................................................................ 11
MANAGEMENTUL PENTRU MODERNIZARE ........................................................... 12
PLANURI PENTRU SITUATII DE URGENTA .............................................................. 12
MONITORIZAREA PERFORMANTEI ........................................................................... 14
AUDIT SI REVIZUIRE ....................................................................................................... 15
II. Prezentarea mediului in care este situat amplasamentul ....................................................... 18
A. Descrierea amplasamentului si a mediului acestuia, inclusiv localizarea geografica,
conditiile meteorologice, geologice, hidrografice si, daca este necesar, istoricul acestora;
....................................................................................................................................................... 18
B. Identificarea instalatiilor si a altor activitati de pe amplasament care ar putea
prezenta un pericol de accident major; .................................................................................. 23
C. Descrierea zonelor unde se poate produce un accident major. ...................................... 24
III. Descrierea instalatiei .................................................................................................................. 25
A. descrierea activitatilor si a produselor principale apartinand acelor parti ale
amplasamentului care au importanta din punctul de vedere al securitatii, surselor de
riscuri de accidente majore si a conditiilor in care un astfel de accident major se poate
produce, precum si descrierea masurilor preventive propuse; .......................................... 25
B. Descrierea proceselor, in special a metodelor de operare; ............................................. 43
C. Descrierea substantelor periculoase: ................................................................................. 44
IV. Identificarea si analiza riscurilor de accidente si metodele de prevenire .......................... 59
A. Descrierea detaliata a scenariilor posibile de accidente majore si probabilitatea
producerii acestora sau conditiile in care acestea se produc, inclusiv un rezumat al
evenimentelor care pot juca un rol in declansarea fiecaruia dintre aceste scenarii,
considerandu-se atat cauze interne, cat si externe pentru instalatie; ................................ 59
B. Evaluarea amplitudinii si a gravitatii consecintelor accidentelor majore identificate,
incluzand harti, imagini sau, daca este cazul, descrieri echivalente, care sa prezinte
zonele posibil a fi afectate de acele accidente produse pe amplasament, subiect al
prevederilor art. 14 alin. (6), (7), (8) si ale art. 20; ................................................................ 70
Accidente majore posibile ......................................................................................................... 70
Incendiul rezervoarelor de pacura ...................................................................................... 71
Explozia vaporilor combustibili .......................................................................................... 81
Explozia vaporilor produsi de lichide depresurizate (BLEVE) ....................................... 82
125
Ruperea conductelor de gaze combustibile ........................................................................ 83
Frecventa accidentelor ......................................................................................................... 84
ANALIZA EFECTELOR DOMINO ............................................................................................. 86
Efectul incendiilor la rezervoarele de pacura. Emisii de SOx, CO, NOx ................................. 89
Efectul incendiilor la rezervoarele de pacura. Emisii de pulberi ............................................... 90
Explozii ale rezervoarelor de hidrogen. ......................................................................................... 91
Efecte ale presiunii generate de explozie ................................................................................ 91
Efecte ale proiectilelor generate de explozie .......................................................................... 92
Explozia Vaporilor Combustibili (Vapor Cloud Explosion) ...................................................... 92
Explozia conductelor de gaze combustibile. .................................................................................. 93
Incendiul rezervoarelor de pacura ...................................................................................... 96
Explozia vaporilor combustibili .......................................................................................... 96
Explozia vaporilor produsi de lichide depresurizate (BLEVE) ....................................... 97
Ruperea conductelor de gaze combustibile ........................................................................ 97
C. Descrierea parametrilor tehnici si a echipamentului utilizat pentru securitatea
instalatiilor. ................................................................................................................................. 99
V. Masuri de protectie si de interventie pentru limitarea consecintelor unui accident ....... 101
A. Descrierea echipamentului instalat pe amplasament pentru limitarea consecintelor
accidentelor majore; ................................................................................................................ 101
B. Organizarea alertei si a interventiei; ................................................................................ 104
C. Descrierea resurselor ce pot fi mobilizate intern si extern; .......................................... 112
D. Rezumatul elementelor descrise la lit. A, B si C, necesare pentru elaborarea planului
de urgenta interna in conformitate cu art. 12. ..................................................................... 114
Organizarea alertei si a interventiei;..................................................................................... 116
Descrierea resurselor ce pot fi mobilizate intern si extern; ............................................... 121