Post on 31-Oct-2019
transcript
Splaiul Independentei 91-95, Bucuresti, sector 5, cod poştal 050095 Telefon: 0742 35 77 17; 0768 481 515; 0760 012 571; 021 316 55 80 Fax: 021 316 55 80 IBAN: RO10RNCB0098000050916001 BCR Lipscani e-mail: nicolae.craciun@yahoo.com
t
Raport de mediu la
”Planul de management al ariei
naturale de protec�ie specială
avifaunistică Balta Suhaia”
Analiza planului de Management al Ariei Naturale de Protecţie Specială Avifaunistică
Balta Suhaia (ROSPA0102 SUHAIA) .................................................................................... 4
Scopul principal...................................................................................................................... 4
Expunerea şi analiza obiectivelor principale ale Planului de Management ....................... 6
Obiectivele principale ............................................................................................................ 6
Descriere................................................................................................................................. 7
Coordonate geografice ........................................................................................................... 7
Descrierea limitelor ................................................................................................................ 7
Descrierea suprafetei .............................................................................................................. 8
Acces ...................................................................................................................................... 8
Dreptul de folosinta si administrare ....................................................................................... 8
Zonare interioară .................................................................................................................... 9
Descrierea cadrului fizico-geografic ....................................................................................... 9
Specii protejate..................................................................................................................... 13
Obiectivele de management ale ariei ................................................................................... 15
Obiective pe termen lung ..................................................................................................... 15
Modificări fizice ce decurg din planul de management, necesare pentru implementarea
acestuia .................................................................................................................................... 16
Resurse naturale necesare implementării planului de management..................................... 16
Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale, utilizate la implementarea
planului................................................................................................................................. 16
Emisii �i de�euri generate �i modalită�i de eliminare a acestora ................................... 17
Cerin�e legate de utilizarea terenului, necesare pentru execu�ia proiectului .................... 17
Servicii suplimentare solicitate de implementarea planului................................................. 17
2
Perioada de implementare a planului de management ......................................................... 17
Descrierea ariei naturale, speciilor �i habitatelor prezente .............................................. 19
Caracteristicile sitului........................................................................................................... 20
Tipuri de habitate prezente în SPA Comana, figurate în Anexa 1 a Directivei Habitate..... 21
Calitate şi importanţă ........................................................................................................... 21
Vulnerabilitate...................................................................................................................... 21
Desemnarea sitului ............................................................................................................... 22
Tip de proprietate ................................................................................................................. 22
Activităţi şi consecinţe în interiorul sitului .......................................................................... 22
Activităţi şi consecinţe în jurul sitului.................................................................................. 22
Modalită�i de reducere a impactului asupra biodiversită�ii �i asupra ariei protejate în
general .................................................................................................................................. 22
Specii sau popula�ii ale speciilor afectate de implementarea planului de management..... 23
Dinamica speciilor în contextul actual de conservare a zonei �i a planului de management
3
Analiza planului de Management al Ariei Naturale de
Protecţie Specială Avifaunistică Balta Suhaia (ROSPA0102
SUHAIA)
Scopul principal
Scopul principal al realizării prezentului Plan de Management supus spre analiză este
de a conserva, menţine şi readuce într-o stare de conservare favorabilă speciile de păsări şi
habitatele specifice populate de acestea, prezentate în formularul standard natura 2000 pentru
ariile de protecţie specială (SPA); în acest scop, respectiva zonă a fost propusă spre
desemnare şi acceptată ca arie de protecţie specială (SPA) avifaunistică pentru protecţia
speciilor de păsări sălbatice protejate prin lege.
Ca unitate atestată în elaborarea documentaţiei privitoare la legislaţia de protecţia
mediului în România, considerăm justă şi susţinem iniţiativa de declarare a zonei în cauză ca
arie de protecţie specială (SPA), din următoarele motive :
• Pe teritoriul Ariei Naturale de Protecţie Specială Avifaunistică Balta Suhaia
(ROSPA0102 SUHAIA) au fost semnalate 19 specii de păsări incluse în anexa I a
Directivei Consiliului 79/409/CEE, dintre care 16 specii, reprezentând aproximativ
84% din total sunt specii cuibăritoare în România şi în această zonă, iar 3 specii,
reprezentând aproximativ 15% din total sunt specii de pasaj.
• Din punct de vedere al calităţii şi importanţei sitului, cităm următoarele :
- Situl este desemnat ca IBA (Important Bird Areas – Arii de Importanţă
avifaunistică) de către SOR (Societatea Ornitologică Română), conform
următoarelor criterii elaborate de BirdLife International: C1 (Specii de Importanţă
globală pentru conservare – Situl găzduieşte frecvent efective semnificative de
specii ameninţate la nivel global, sau alte specii de importanţă globală pentru
conservare), C2 (Concentraţii de specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene –
Situl este remarcat prin faptul că găzduieşte frecvent cel puţin 1% dintr-o populaţie
sau din populaţia din Uniunea Europeană a unei specii ameninţată la nivelul
Uniunii Europene, listate în Anexa 1 şi la care se face referire în Aricolul 4.1 a
Directivei Păsări a Consiliului European), C3 (Concentraţii de specii migratoare
4
neameninţate la nivelul Uniunii Europene – Situl este cunoscut pentru găzduirea a
cel puţin 1% din populaţia unei specii migratoare care nu este considerată
ameninţată la nivelul Uniunii Europene, după cum rezultă din Articolul 4.2 al
Directivei Păsări a Consiliului European – nelistat în Anexa 1.), C4 (Mari agregări
- Situl este recunoscut pentru prezenţa a cel puţin 20000 indivizi de specii de
păsări migratoare acvatice şi/sau 10000 perechi de păsări marine migratoare din
una sau mai multe specii), C6 (Specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene –
Situl este unul dintre cele 5 cele mai importante locaţii din Uniunea Europeană
(regiunea NUTS) pentru o specie sau o subspecie considerată ameninţată la nivelul
Uniunii Europene - de exemplu listată în Anexa 1 a Directivei Păsări a consiliului
European) ;
- Totodată, situl găzduieşte efective importante ale unor specii de păsări protejate.
Conform datelor, se menţionează următoarele categorii :
Număr de specii din anexa 1 a Directivei Păsări a Consiliului European : 22 ;
Număr de alte specii migratoare, listate în anexele Convenţiei asupra speciilor
migratoare (Convenţia de la Bonn) : 68 ;
Număr de specii periclitate la nivel global : 5 ;
Situl este important pentru populaţiile cuibăritoare ale speciilor următoare:
Platalea leucorodia, specii de stârci, raţe şi cârstei;
Situl este important în perioada de migraţie pentru speciile: Pelecanus crispus,
Pelecanu onocrotalus, Anser albifrons, Cygnus cygnus, stârci, raţe şi cârstei;
In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari
de balta, fiind posibil canditat ca sit RAMSAR;
5
Figura nr. 1. Amplasamentul zonei de protec�ie ROSPA 102 Balta Suhaia în raport cu celelalte arii de protec�ie din jude�ul Teleorman.
Expunerea şi analiza obiectivelor principale ale Planului de Management
Obiectivele principale
Obiectivele principale ale planului de management al ariei de protecţie specială
avifaunistică Balta Suhaia, enunţate în respectivul plan, la capitolul 1.2. sunt următoarele:
1. Conservarea terenurilor, a speciilor şi a varietăţii genetice;
2. Susţinerea serviciilor de mediu/eliminarea activităţilor ostile;
3. Turism şi recreere;
Totodată, sunt vizate ca obiective secundare, şi alte activităţi din sfera următoarelor
domenii, enunţate în acelaşi capitol (1.2.) al repsectivului plan:
1. Cercetarea ştiinţifică;
2. Protecţia zonelor sălbatice;
3. Protecţia specificului natural/particularităţilor culturale;
4. Educaţie şi instruire;
Prin obiectivele enunţate, Planul de Management al Ariei de Protecţie Specială Balta
Suhaia urmăreşte susţinerea şi încurajarea activităţilor făra consecinţe/cu consecinţe limitate
asupra mediului, activităţi care implică abordarea conceptului de dezvoltare durabilă,
6
activităţi de reconstrucţie ecologică, urmărind şi servind astfel scopului declarat al Planului,
anume de conservare, menţinere şi readuce într-o stare de conservare favorabilă a speciilor de
păsări şi a habitatelor specifice ale acestora, în conformitate cu normele prevăzute la nivel
naţional, european şi global în acest sens.
Privitor la relaţia cu alte planuri de management, nu avem momentan cunostiinţă de
alte zone de protecţie declarate conform legislaţiei în vigoare din România, Uniunea
Europeană sau alte structuri asemănătoare, implicate în desemnarea de arii protejate sau în
susţinerea/promovarea de stfel de activităţi, care să prezinte planuri de management. Totuşi,
trebuie menţionată aici unicitatea zonei de protecţie Balta Suhaia, întrucât aceasta reprezintă
un aspect aparte în peisajul judeţului Teleorman, sărac de altfel în zone de protecţie
(SCI/SPA). Nu există legături cu alte zone de protecţie a ROSPA0102 Balta Suhaia, dar alte
zone importante de protecţie situate în apropierea locaţiei de interes pentru prezentul studiu
sunt reprezentate de ROSPA0024 Confluenţa Olt-Dunăre, ROSCI0044 Corabia-Turnu
Măgurele, la vest, ROSPA0108 Vedea-Dunăre, ROSCI0088 Gura Vedei-Saica-Slobozia la est
şi ROSCI0179 Pădurea Troianu la sud.
Denumirea planului de management al ariei protejate: PLAN DE
MANAGEMENT AL ARIEI NATURALE DE PROTEC�IE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ
BALTA SUHAIA
Descriere
Aria de Protecţie Specială Avifaunistică Balta Suhaia este amplasata pe teritoriul
cadastral al Comunei Suhaia, Judeţul Teleorman, în partea de sud-vest.
Coordonate geografice
N S E V Central Lat. 43
045`50” 43
043`10” 43
045`00” 43
045`00” 43
044`00” N
Long. 25013`00” 25
013`00” 25
013`50” 25
011`00” 25
013`00” E
Descrierea limitelor
Limita nordica porneste de la Dc 190 care limiteaza zona mlastinoasa adiacenta
lacului propriu-zis de extravilanul comunei Viisoara, urmareste conturul nordic al luciului de
apa pe o distanta de circa 5300 m care se invecineaza cu extravilanul comunelor Viisoara si
7
Suhaia, pana la drumul de acces in zona baltii dinspre comuna Suhaia, unde se afla casa
fermei piscicole Suhaia.
Limita estica porneste din dreptul intersectiei CN 650 cu DE 648, se continua pe acest
drum, dupa care urmareste conturul luciului de apa pana la intersectia cu DE 624.
Limita sudica urmareste DE 624, dupa care se continua pe DE 695 invecinat cu Garla
Iancului, pana la varsarea acesteia in Dunare.
Limita vestica urmareste digul de aparare al Garlei Iancului si zona de stufaris
adiacenta acesteia, se continua pe conturul digului de aparare al luciului de apa si zona de
stufaris adiacenta acestuia pana la limita DE190.
Descrierea suprafetei
Aria speciala de protectie avifaunistica Balta Suhaia este reprezentata de poldere
piscicole, pepinierele piscicole, diguri de contur si canale de legatura, mlastini cu vegetatie
natanta si stufaris cuprinzand parcelele cadastrale P 191, Hb 359, Hb 360, Hb 375, Hb 377,
Hb 387, Hb 494, HP 623.
Suprafata declarata a ariei este de 1.455 ha.
Acces
Accesul in arie se face din DN 51 A prin localităţile Suhaia şi Viişoara.
Dreptul de folosinta si administrare
Situa�ia terenurilor Proprietari Categoria de folosin�ă Teritoriul
Nr. parcelei Suprafaţa (ha) P
d Ai Hb N A P Vn
623 1313,68
Domeniul public al statului – Compania de administrare a
fondului piscicol X Suhaia
359 6,80 Domeniul privat al comunei Lisa X Lisa
360 79,01 Domeniul public al statului X Lisa 375 5,50 Domeniul privat al comunei
Lisa X Lisa
494 10,51 Domeniul privat al comunei Viişoara X Lisa
8
377 2,78 Domeniul privat al comunei Viişoara X Viişoara
191 27,94 Domeniul privat al comunei Viişoara X Viişoara
387 8,78 Domeniul privat al comunei Viişoara X Viişoara
1.455
Suprafaţa de 1313,68 ha teren agricol din domeniul public al statului este concesionată de
A.D.S. Bucureşti firmei S.C. Sunrise Fish Prod Bucureşti.
Zonare interioară
Zonarea interioară a ariei de protecţie specială avifaunistică Balta Suhaia este
următoarea:
- zona A: zona de protecţie strictă : parcelele 1, 2 cu o suprafaţă de cca 313 ha, din
cadrul Tarlalei HP 623 şi parcela 3, cu o supafaţă de cca 79 ha, din cadrul Tarlalei HP 360.
- zona B: zona de protecţie integrală : parcela 4, cu o suprafaţă de cca 1.000 ha, din
cadrul Tarlalei HP 623.
- zona C: zonele – tampon : parcelele 5, 6, 7, 8, 9 cu o suprafaţă de cca 35 ha, din
cadrul Tarlalelor Hb 359, Hb 375, Hb 377, Hb 387, Hb 494.
- zona D: zona de dezvoltare durabilă : parcela 10 cu o suprafaţă de cca 27,94 ha, din
cadrul Tarlalei P 191.
Descrierea cadrului fizico-geografic
Aspecte geologice/geomorfologice:
Din punct de vedere geologic această arie este alcătuită din nisipuri şi pietrişuri, în
baza cu o grosime de cca 18 m, peste care urmează o cuvertură de 6-8 m de aluviuni fine
alcătuite din nisipuri argiloase şi argile, ceea ce determină o dinamică lentă a acviferului
freatic. Ele sunt suportate aici de calcare cretacice ce aparţin fundamentului Platformei
Moesice.
Din punct de vedere geomorfologic lunca Dunării este alcătuită dintr-o asociere de
grinduri, privaluri, braţe părăsite, japse şi numeroase depresiuni ocupate temporar sau
permanent cu apă, în prezent o parte dintre ele fiind desecate.
9
Prezenţa grindului principal al Dunării, a cărui înălţime domină tot restul luncii, face
ca în profil transversal lunca să încline dinspre fluviu spre baza teraselor sale sau direct a
câmpului, acolo unde terasele lipsesc. Între albia minoră a Dunării şi grindul ei principal apare
mai întâi o zonă cu mici depresiuni lacustre numite ,,listeve”, apoi o zonă centrală, dincolo de
grind, formată din complexe de dimensiuni mici invadate de vegetaţie şi una marginală,
respectiv lunca externă cu cele mai mari depresiuni lacustre, izolate şi întrerupte din loc în loc
de Dunăre.
Aspecte pedologice:
Condiţiile ecologice speciale din luncă, inundaţiile periodice, umiditatea ridicată sau
excesivă în anumite perioade ale anului, aluviunile cu textura variată, în general bogate în
substanţe nutritive determină formarea unor pajişti de luncă ce se dezvoltă pe soluri azonale.
Aceste soluri azonale sunt soluri puţin evoluate.
Aspecte hidrologice:
Lacul Suhaia, ca lac de luncă, este strâns legat de ritmul de viaţă al Dunării (revărsări,
retrageri, stare de normalitate). Forma hidrografului nivelelor lacului Suhaia este dată de
pătrunderile şi retragerile apelor Dunării. Lacul Suhaia comunică cu Dunărea prin canale
amenajate fie direct, Nord – Sud, fie indirect colateral. Râul Călmăţui se varsă în N. Lacului
Suhaia, are o lungime de 134 km şi un bazin hidrografic de 1 379 km2. Afluentul său
important fiind Urlui, care are o lungime de 43 km şi un bazin hidrografic de 99 km2. Panta
medie a râului Călmăţuiu la intrarea în lacul Suhaia este de 15 cm/Km. Nivelul apei în lac este
legat de variaţia nivelului Dunării, şi anume creşterea nivelului în lac se face cu câteva zile
mai târziu faţă de creşterea nivelului Dunării. Perioada de creştere a nivelului lacului este în
anotimpul de primăvară începând de la sfârşitul lunii februarie – începutul lunii mai. În ceea
ce priveşte relaţia cu acviferul freatic, pe malul lacului Suhaia există un aliniament de izvoare.
Orizontul acvifer freatic are o extindere mare în zona de luncă a Dunării dar şi în lunca
Călmăţuiului.
Aspecte climatologice:
Lacul Suhaia se află la ,,zona de interferenţă a circulaţiilor majore” de Vest cu cele de
Est, proprii părţii centrale a Câmpiei Române. Din repartiţia lunară multianuală a
10
precipitaţiilor în care maximul este atins în luna iunie, precedat de mai şi urmat de iulie, ceea
ce este caracteristic climei temperat continentale indiferent de nuanţarea ei locală.
Lacul Suhaia este ferit atât de vânturile puternice din Vest cât, mai ales, de cele estice
care se sting treptat în spaţiul geografic al Câmpiei Române între Mostiştea la est şi Olt la
vest. Clima lacului Suhaia derivă din clima globală a ţării care este temperat continentală de
tranziţie, dar este mult îndulcită din cauza amplasării sale geografice complete:
1) în lunca Dunării, la adăpostul frunţii uneia dintre terasele Dunării;
2) în zona de interferenţă a circulaţiilor de vest şi de est din Câmpia Română, acolo
unde se ,,sparg vânturile”.
Deoarece cuveta lacustră nu are o adâncime mare (maxim 2,2 m) iar suprafaţa este
variabilă în funcţie de anotimp, aceste caracteristici morfometrice fac ca temperatura apei să
fie în strânsă legătură cu temperatura aerului, iar vântul chiar dacă are intensităţi reduse
produce un amestec intens în masa de apă.
Vegeta�ia:
Flora existentă în zonă este flora caracteristică regiunilor de silvostepă. În care se
întrepătrund elemente specifice luncilor marilor fluvii şi a zonelor sărăturoase apărute ca
urmare a activităţilor antropice. Pădurile din această zonă sunt reprezentate de păduri de salcie
(salcete în care se dezvoltă o floră specifică luncilor – Carex sp., Lisimachia sp., Tripartita,
Bideus cernua, Lycopus sp., Mentha aquatica, Scutellaria galericulata, Stachzs palustris,
Solanum dulcanama, Vitis sylvestris). Pajiştile de luncă au o specie dominantă cu răspândire
mare – Agrostis stolonifera, dar şi alte specii de graminee (Poa pratensis, Lolium perenne),
Carex sp., Trifolium sp., Potentilla sp., şi specii ca: Ranunculus repens, Lisimachia
numularia, Menthea pulegium, Gratiola officinalis. Pe lângă salcetele existente în zonă sunt şi
pădurile cu plopi.
Vegetaţia acvatică şi cea palustră în această zonă sunt bine reprezentate.
Vegetaţia hidrofilă a bălţii Suhaia se clasifică în:
a) vegetaţia emersă (la suprafaţa apei) care poate fi liberă şi fixată (Lemna sp.,
Nymphea alba, Nuphar luteum, Nymphoides peltata, Sagittaria sagittifolia, Potamogeton sp.);
b) vegetaţia submersă (Myriophyllum sp., Ceratophyllum submersum, Vallisneria
spiralis, Najas marina);
În lacul Suhaia se întâlnesc specii care se dezvoltă uneori luxuriant, formând asociaţii
aproape pure, alteori asociaţii mixte.
11
Vegetaţia palustră este reprezentată de plante palustre – stuful (Phragmites australis)
care formează uneori asociaţii monodominante, alteori se asociază cu papura (Typha latifolia,
Typha angustifolia) cu Sparganium erectum, Sparganium ramosus, alături de care apar
diferite plante însoţitoare: Epipactis palustris, Carex pseudocyperus.
Arboretele din zonă sunt constituite din Rosa canina, Sambucus nigra şi alte specii cu
valoare meliferă ca salcâmul, arţarul tătăresc.
Fauna:
Zoobentosul este format din protozoare (Amoeba), gasteropode, lamelibranhiate,
oligochete, briozoare, crustacei, efemeride, chironomide, culicide, peşti-zvârlugă şi ţiparul
(caracteristice zonei bentale).
Zooplanctonul este format din populaţii de zooflagelate, rizopode, rotiferi, cladocere,
copepode, ostracode, filopode şi hidrocarieni. Pe tulpinile plantelor subacvatice se fixează
permanent spongieri şi larve de insecte. La suprafaţa apei plutesc organisme-insecte-
Hydrometa şi Gerris; în marginea bălţii-racul (Astacus astacus, Astacus leptodactilus).
Nectonul este bine reprezentat, fiind format din populaţii de crap (Cyprinus carpio),
ştiuca (Esox lucius), şalăul (Stizostedion lucioperca), plătica (Abramis brama), babuşca
(Rutilus rutilus), văduviţa (Leuciscus idus), roşioara (Scardinius erythrophalmus), linus
(Tinca tinca) şi bibanul (Perca fluviatilis).
Amfibienii – reprezentaţi de Triturus cristatus, Triturus vulgaris, Bombina bombina,
Bufo viridis, Hyla arborea, Rana ridibunda, Rana asculenta, Rana dalmatina.
Reptile – specii de şerpi de apă dulce (Natrix natrix, Natrix tessellata) şi broasca
ţestoasă de apă (Emys orbicularis).
În pajiştile de luncă – specii de păsări ce cuibăresc pe maluri – prigoria, lăstunul de
mal, codobatura, barza – ce îşi caută hrana în această zonă.
Fauna zăvoaielor – boicuşul, greluselul de zăvoi, acvila de câmp, pescărelul albastru
mic. Pe malul lacului – îşi caută hrana – prundăraşii, nagâţul, avozeta, ploierul argintiu,
fluierarii, lopătarul, stârcul cenuşiu, stârcul galben, stârcul de noapte, codobatura cu cap
negru, găinuşa de baltă, vidra şi guzganul de apă.
Păsări clocitoare – gaiţa de pădure, mierla, piţigoiul (Parus major), piţigoiul albastru,
sitarul, porumbelul de scorbură, dumbrăveanca, pupăza, graurul, cucul.
Păsări răpitoare – cucuveaua comună, buha, gaia neagră, vânturelul, şoimul
rândunelelor, vânturelul de vară, acvila ţipătoare mică, şoimul dunărean.
Mamifere – pisica sălbatică, mistreţul, dihorul, şoarecele de pădure.
12
Stufărişurile şi păpurişurile – păsări cântătoare – privighetorile de stuf şi de baltă,
piţigoiul de stuf, lacărul mare, lacărul de stuf, lacărul de pipirig, presurs de stuf.
Pe deasupra rogozişurilor zboară chirighiţa neagră, chirighiţa cu aripi albe, pescăruşul
rozător, pescăruşul mic, raţa sălbatică mare, raţa cârâietoare, raţa lingurar, raţa cu ciuf, raţa
fluierătoare, raţa suliţar, uliul de stuf.
Specii protejate
Grup major Nr. specii Lista speciilor protejate* **
Mamifere 3 1. Mustela nivalis (Ber) 2. Felis silvestris (Ber, DH) 3. Sus scrofa (Ber)
V P V
Păsări 47 1. Podiceps griseigena (Bon, Ber) 2. Podiceps nigricollis (Ber) 3. Podiceps ruficollis (Ber) 4.Oxyura leucocephala (Ber, Bon, DP) 5. Tadorna tadorna (Ber) 6. Tadorna ferruginea (Ber, DP) 7. Larus genei (Bon, Ber, DP) 8. Larus melanocephalus (Bon, Ber, DP) 9. Larus minutus (Ber) 10. Chidonias hybrida (Ber) 11. Chidonias leucopterus (Bon, Ber) 12. Chlidonias niger (Ber, DP) 13. Gelochelidon nilotica (Ber, DP) 14. Hydroprogne caspia (Ber) 15. Sterns albifrons (Bon, Ber, DP) 16. Sterna hirundo (Bon, Ber, DP) 17. Sterna sandvicensis (Bon, Ber, DP) 18. Fulica atra (Bon, Dp) 19. Phalacrocorax pygmaeus (Ber, Bon, DP) 20. Ardea purpurea (Bon, Ber, DP) 21. Ardea ralloides (Ber, DP) 22. Egretta alba (Ber, DP) 23. Egretta garzetta (Ber, Dp, C) 24. Nycticorax nycticorax (Ber, Dp) 25. Platalea leucordia (Bon, C, DP) 26. Plegadis falcinellus (Bon, DP) 27. Muscicapa striata (Ber) 28. Sylvia atricapilla (Ber) 29. Luscinia luscinia (Ber) 30. Phoenicurus phoenicurus (Ber) 31. Botaurus stellaris (Ber, Bon, DP) 32. Ixobrychus minutus (Bon, Ber, DP) 33. Grus grus (Bon, Ber, DP) 34. Luscinia svecica (Ber) 35. Panurus biarmicus (Ber)
P P P P P P P P P P P P P P P P P V P
P P P P P V V P P P P P P P
13
36. Emberiza schoeniclus (Ber) 37. Crex crex (Ber, DP) 38. Porzana parva (Ber, Bon, DP) 39. Porzana porzana (Bon, Ber, DP) 40. Porzana pusilla (Ber, DP) 41. Motacilla flava (Ber) 42. Larus argentatus (Ber) 43. Parus major (Ber) 44. Parus caeruleus (Ber) 45. Corvux cornix (Ber) 46. Circus aeruginosus (DP) 47. Fringilla coelebs (DP) 48. Ciconia ciconia 49. Ciconia nigra 50. Himantopus himantopus 51. Pelecanul cripus 52. Philomachus pugnax 53. Recurvirostra avosetta
P P P P P P P P V P P V V V P P P P P P
Reptile 4 1. Natrix tessellata (Ber) 2. Emys orbicularis (Ber, DH) 3. Lacerta viridis (Ber, DH) 4. Lacerta agilis (Ber, DH)
P P P P
Amfibieni 6 1. Bombina bombina (Ber, DH) 2. Bombina variegata (Ber, DH) 3. Triturus cristatus (Ber, DH) 4. Rana dalmatina (Ber, Dh) 5. Pelobates fuscus (Ber, DH) 6. Bufo viridis (Ber, DH)
P P P P P P
Pe�ti 8 1. Umbra krameri (Ber) 2. Misgurnus fossilis (Ber, DH) 3. Leucaspius delineatus (Ber) 4. Pelecus cultratus (Ber) 5. Rhodeus serriceus amarus (Ber, DH) 6. Silurus glanis (Ber) 7. Pungitius platygaster (Ber) 8. Syngnathus nigrolineatus (Ber)
P V V V V V V V
Nevertebrate 5 1. Calopterix sp. (Ber) 2. Proserpinus propserpina (Ber, DH) 3. Parnassius mnemosvne (Ber, DH) 4. Apatura metis (Ber, DH) 5. Lycaena dispar (Ber, DH)
P P P P P
Plante 3 1. Trapa natans (Ber) 2. Salvinia natans (Ber) 3. Crepis tectorum ssp. nigrescens (DH)
V V V
*(în paranteză): convenţiile internaţionale sub a căror protecţie se găseşte: Bdv - Convenţia de la Rio de Janeiro (Legea nr. 58/1994) Ber - Convenţia de la Berna (Legea nr. 13/1993) Bon - Convenţia de la Bonn (Legea nr. 13/1998) C - Convenţia CITES (Legea nr. 69/1994)
14
DH - Directiva Habitate 92/43/EEC DP - Directiva Păsări 79/409/EEC ** pentru fiecare specie, se va menţiona categoria de vulnerabilitate: v – vulnerabile, / p – periclitate, / r – rare, / e – endemice
Starea popula�iei
Favorabilă Nefavorabilă
Nr. crt. Denumire
�tiin�ifică
Denumire
populară
Ca
real
Ca
efecti
ve
În declin ca
areal
În declin ca
efective
1. Primula elatior �â�a-vacii X X
2. Potentilla
crzsantha
Cinci-
degete
X X
3. Verbascum
glabratum
Lumânărica X X
Obiectivele de management ale ariei
A. – mentinerea biodiversitatii prin conservarea speciilor si ecosistemelor cheie, precum si a
peisajelor din cuprinsul ariei;
B. – atragerea turistilor prin dezvoltarea ecoturismului si promovarea valorilor naturale,
traditionale, istorice si culturale ale regiunii;
C. - sprijinirea comunitatilor locale in pastrarea valorilor spirituale, deprinderilor si
obiceiurilor traditionale in beneficiul tuturor;
D. – promovarea si crearea de oportunitati pentru dezvoltarea durabila a economiei locale in
concordanta cu obiectivele ariei naturale;
E. – implicarea publicului si a comunitatilor in conservarea valorilor ariei prin programe de
educatie si constientizare;
F. – intarirea capacitatii administrative, stabilirea unor mecanisme adecvate pentru
continuarea activitatilor specifice si promovarea unei colaborari stranse cu toti factorii
interesati din aria de cuprindere a ariei naturale.
Obiective pe termen lung
1. Reducerea poluării ariei.
15
2. Reconfigurarea limitelor ariei şi a zonării interne în funcţie de noul stadiu al
cunoştinţelor.
3. Clarificarea situaţiei cadastrale a terenurilor din interiorul ariei şi a perimetrului
ariei.
4. Amenajarea reţelei de trasee turistice.
5. Amenajarea locurilor de cazare şi campare.
6. Actualizare şi completarea informaţiilor privind resursele naturale din arie.
7. Reabilitarea peisajului natural.
8. Protecţia habitatelor prioritare.
9. Dezvoltarea activităţilor specifice zonei, în exteriorul ariei.
10. Menţinerea obiceiurilor populare şi/sau cu specific etnic.
11. Conştientizarea publică a comunitaţilor privind rolul ariei.
12. Informarea publicului larg pentru mărirea numărului de suporteri şi turişti.
13. Educaţia ecologică a elevilor şi studenţilor în interiorul ariei.
Modificări fizice ce decurg din planul de management, necesare pentru implementarea acestuia
A�a cum reiese din obiectivele atât pe termen scurt, cât �i pe termen lung, prezentate
în planul de management, se dore�te men�inerea unui cadru natural cât mai pu�in afectat
�i antropizat, astfel încât în cadrul ariei de protec�ie SPA Suhaia nu vor avea loc nici un fel
de activită�i cu poten�ial de modificare fizică a zonei.
Resurse naturale necesare implementării planului de management
Resursele naturale necesare implementării planului de management sunt reprezentate
de preluarea de apă în vederea alimentării sediului adminstrativ ce va fi construit �i amenajat
în Suhaia.
Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale, utilizate la implementarea planului
NU ESTE CAZUL
16
Emisii �i de�euri generate �i modalită�i de eliminare a acestora
De�eurile rezultate ca urmare a prezen�ei turi�tilor în aria de protec�ie sau în
centrul administrativ vor fi colectate selectiv în pubele, depozitate într-un loc special amenajat
�i de acolo trimise către groapa de gunoi ecologică a celui mai apropiat sat.
Accesul autoturismelor în zona de protec�ie va fi interzis, astfel încât emisiile de gaze
vor fi reduse la minim. De asemenea, în cadrul sitului vor fi amplasate placu�e informative,
astfel încât turi�tii să ia la cuno�tin�ă activită�ile permise în zonă.
Cerin�e legate de utilizarea terenului, necesare pentru execu�ia proiectului NU ESTE CAZUL
Servicii suplimentare solicitate de implementarea planului
NU ESTE CAZUL
Perioada de implementare a planului de management Tabel nr. 1. Implementarea anuală a obiectivelor pe termen lung
OBIECTIVE PE
TERMEN LUNG ANUL 1 ANUL 2 ANUL 3 ANUL 4 ANUL5
1.A. Reducerea poluării ariei.
2.A. Reconfigurarea limitelor
ariei şi a zonării interne
în funcţie de noul stadiu
al cunoştinţelor.
3.A. Clarificarea situaţiei
cadastrale a terenurilor
din interiorul ariei şi a
perimetrului ariei.
1.B. Amenajarea reţelei de
trasee turistice.
17
2.B. Amenajarea locurilor de
cazare şi campare.
1.E. Actualizare şi
completarea
informaţiilor privind
resursele naturale din
arie.
2.E. Reabilitarea peisajului
natural
3.E. Protecţia habitatelor
prioritare.
1.D. Dezvoltarea activităţilor
specifice zonei, în
exteriorul ariei.
2.D. Menţinerea obiceiurilor
populare şi/sau cu
specific etnic.
3.D. Conştientizarea publică
a comunitaţilor privind
rolul arie.
4.D. Informarea publicului
larg pentru mărirea
numarului de suporteri
şi turişti.
5.D. Educaţia ecologică a
elevilor şi studenţilor în
interiorul ariei.
18
Descrierea ariei naturale, speciilor �i habitatelor prezente
Tip Sit: A
Codul sitului : ROSPA0102
Data completării : 2006/12
NUMELE SITULUI : Suhaia
Coordonatele sitului: N 43°44'17'', E 25º 11' 33''
Suprafaţa sitului (ha): 1250.0
Lungimea sitului (km): Min.2, Max. 38, Med.19
Regiunea biogeografică: Alpină Continentală x Panonică Stepică Pontică
Regiunile administrative: RO037 100 Teleorman
Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE :
Specie Număr de indivizi/ perechi Anexa
Ardea purpurea 30-40 p Anexa 1
Ardeola ralloides 20-60 p Anexa 1
Botaurus stellaris 30-40 p Anexa 1
Chlidonias hybridus 150-200 p Anexa 1
Chlidonias niger 2500-3000 i Anexa 1
Ciconia ciconia 90-160 p Anexa 1
Ciconia nigra 6-10 p Anexa 1
Crex crex 8-10 p Anexa 1
Egretta alba 20-30 p Anexa 1
Egretta garzetta 200-400 p Anexa 1
Himantopus himantopus 80-100 p Anexa 1
Ixobrychus minutus 60-100 p Anexa 1
Pelecanus crispus 8-10 p Anexa 1
Phalacrocorax pygmeus 200-500 i Anexa 1
Philomachus pugnax 8000-10000 i Anexa 1
Platalea leucorodia 120-200 p Anexa 1
Plegadis falcinellus 0-40 p Anexa 1
Recurvirostra avosetta 20-30 p Anexa 1
Tadorna ferruginea 0-4 p Anexa 1
19
Caracteristicile sitului
Caracteristici generale ale sitului
N06 83 511, 512 Râuri, lacuri
N07 9 411, 412 Mlaştini, turbării
N12 8 211 - 213 Culturi (teren arabil)
Alte caracteristici ale sitului:
Acest sit reprezintă una dintre întinsele zone umede care se succedau în Lunca Dunării
până în anii`60 fiind alimentată din Dunăre prin canalul Gârla Iancului. Condiţiile ecologice
specifice de luncă, inundaţiile periodice, umiditatea ridicată sau excesivă în anumite perioade
ale anului, aluviunile cu textură variată, în general bogate în substanţe nutritive determină
formarea unor pajişti de luncă ce se dezvoltă pe soluri azonale, considerate soluri puţin
evoluate. Zona declarată ca arie de protecţie specială avifaunistică cuprinde luciul de apă cu o
suprafaţă de 972 ha, pepinierele piscicole cu o suprafaţă de 240 ha, 120 ha stufăriş, 20 ha
mlaştini cu vegetaţie natantă şi 101,5 ha reprezentând diguri de contur şi canale de legatură.
Tipul de habitat caracteristic este habitatul de apă dulce continentală stătătoare, iar tipul de
vegetaţie este cel de tip acvatic alcătuit din plante lipsite de rădăcini, care plutesc la suprafaţa
apei cum ar fi: Lemna minor, Lemna trisulca, Salvinia natans, Woffia arrhiza, Hydrocharis
morsuranae, dar şi plante fixate prin rădăcini în malul de pe fundul apei, dintre care unele
sunt aproape în întregime submerse precum: Myriopyllum vertillatum, Myriopyllum spicatum,
Ceratophyllum submersum, Vallisneria spiralis, Najas marina, iar alte plante au frunze şi
flori plutitoare ca: Nymphea alba, Nuphar luteum, Nymphoides peltata, Sagittaria sagittifolia,
Potamogeton sp., etc.
Una dintre cele mai caracteristice plante palustre este stuful (Phragmites australis),
care suportă oscilaţii mari ale nivelului apei. Stuful formează uneori asociaţii monodominante,
alteori se asociază cu papura (Typha latifolia, Typha angustifolia). Toate aceste tipuri de
vegetaţie reprezintă adevărate areale pentru cuibăritul şi hrana multor specii de păsări,
inclusiv pentru speciile rare şi vulnerabile, de interes conservativ la nivel european dar şi
arealul multor specii de: nevertebrate (Prosperpinus proserpina, Parnassius mnemosvne,
Apatura metis, Lycaena dispar), peşti (Umbra krameri, Misgurnus fossilis, Pelecus cultratus),
amfibieni (Bombina bombina, Triturus cristatus, Rana dalmatina, Bufo viridis), reptile
20
(Natrix tessellata, Emys orbicularis, Lacerta viridis, Lacerta agilis), mamifere (Mustela
nivalis, Felis silvestris, Sus scropha).
Tipuri de habitate prezente în SPA Comana, figurate în Anexa 1 a Directivei Habitate Tabel nr. 2. Tipuri de haibtate din SPA Comana, figurate în Anexa 1 a Directivei Habitate
Nr. crt. Tip de habitat
1. 3160 Lacuri distrofe naturale si helestee
2. 1530 Stepe si mlastini saraturate panonice.
3. 92A0 Galerii cu Salix alba si Populus alba
Calitate şi importanţă
SOR: Sit desemnat ca IBA conform următoarelor criterii elaborate de BirdLife
International: C1, C2, C3, C4, C6.
Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de păsări protejate. Conform
datelor avem urmatoarele categorii:
a) număr de specii din Anexa 1 a Directivei Păsări: 22
b) număr de alte specii migratoare, listate în anexele Conven�iei asupra speciilor
migratoare (Bonn): 68
c) număr de specii periclitate la nivel global: 5
Situl este important pentru populatiile cuibăritoare ale speciilor următoare: Platalea
leucorodia, alte specii de stârci, ra�e �i cârstei. Situl este important în perioada de migra�ie
pentru speciile: Pelecanus crispus, Pelecanus onocrotalus, stârci, ra�e �i cârstei (Anser
albifrons, Cygnus cygnus).
In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de
balta, fiind posibil canditat ca sit RAMSAR.
Vulnerabilitate
Incendierea ilegală a vegetaţiei palustre (stufăriş, păpuriş) se produce anual pe
suprafeţe variabile, ceea ce conduce la fragmentarea şi dispariţia temporară a habitatului
natural al unor specii de păsări protejate, precum: Botaurus stellaris, Ardea purpurea,
21
Porzana spp., iar prin măsurile de conservare impuse a fi respectate de către proprietarii
terenurilor din acest sit se urmăreşte reducerea intensităţii producerii acestor fenomene.
Perturbarea în perioada de cuibărit a speciilor de păsări de interes comunitar, cauzată
de braconajul cinegetic.
Desemnarea sitului
Peste suprafaţa sitului Suhaia IBA se suprapune parţial aria naturală protejată Balta
Suhaia, declarată prin HG 2151/2004 ca arie de protecţie specială avifaunistică.
Tip de proprietate
90% din suprafaţa totală a ariei naturale protejate aparţine domeniului naţional public,
9% aparţine persoanelor juridice si 1% mixt.
Activităţi şi consecinţe în interiorul sitului
Braconaj, otravire, capcane, pescuit profesionist (industrial), cultivare.
Activităţi şi consecinţe în jurul sitului
Cultivarea, pă�unatul, incendiere, vânătoare, braconaj, otrăvire, capcane, linii
electrice.
Organismul responsabil pentru managementul sitului:
În urma evaluării solicitării de atribuire în custodie a ariei de protecţie specială
avifaunistică Balta Suhaia, conform procedurii Ord.494/2005, această arie naturală protejată a
fost atribuită în custodie Primăriei comunei Suhaia.
Modalită�i de reducere a impactului asupra biodiversită�ii �i asupra ariei protejate în general
Strategia pe termen lung a administraţiei va fi de a dobândi dreptul de
proprietate/administrare pe o cât mai mare suprafaţă şi de a prelua toate dotările existente în
22
arie (drumuri, cantoane, etc.). Astfel vor fi create zone de tampon (zone buffer) cu rol de
preluare a stresului antropic �i totodată va fi oferit speciilor de plante �i animale un domeniu
vital mai mare.
Aceste zone de tampon sunt absolut necesare în special pentru animalele care
desfă�ăară migra�ii �i speciile cu teritorii întinse pe suprafe�e mari, reducându-se
posibilitatea ca acestea să părăsească teritoriul ariei protejate �i să cadă victime diferitelor
activită�i antropice din zonele lipsite de protec�ie.
Serviciul de pază va fi înfiinţat şi va asigura paza permanentă a ariei, pentru a verifica
activită�ile din cadrul ariei protejate, conduita vizitatorilor �i îmiedicarea degradării
ecosistemelor sau braconajul. De asemenea pentru stoparea braconajului pescuitului şi a
vânătorii, toate drumurile de acces vor fi dotate cu bariere închise permanent. Autoturismele
vor intra numai cu aprobarea administraţiei.
Se vor interzice executarea de construcţii în arie indiferent de proprietatea terenului cu
excepţia construcţiilor destinate pazei, cercetării stiinţifice, serviciului de ghizi, punctelor de
informare, vizitare, control.
Se va menţine integritatea vegetaţiei palustre (stufăriş, păpuriş) precum şi a vegetaţiei
lemnoase aflate în lungul ţărmurilor. În perioada aprilie – iulie nu se va intra în zonele de
stufăriş sau păpuriş, unde cuibăresc speciile de păsări de interes comunitar.
Specii sau popula�ii ale speciilor afectate de implementarea planului de management
Prin obiectivele pe termen scurt �i termen lung ale actualului plan de management se
dore�tea păstrarea intergită�ii peisagistice a zonei �i a biocenozelor existente �i eliminarea
surselor actuale de degradare a biodiversită�ii �i ecosistemelor, astfel încât Planul de
Management al SPA Suhaia nu prevede nici o activitate cu impact asupra speciilor sau a
popula�iilor unor specii din cadrul ariei protejate.
Dinamica speciilor în contextul actual de conservare a zonei �i a planului de management
Speciile de animale �i plante prezente în momentul de fa�ă în SPA Suhaia relevă
faptul că biocenozele din zona respectivă sunt stabile, există lan�uri trofice complet formate
�i care cuprind producători primari, consumatori de toate rangurile �i descompunători.
23
Obiectivele pe termen scurt �i lung ale Planului de Management sunt în conformitate
cu cerin�ele Consiliului European – Directiva Habitate, scopul principal al acestuia fiind
conservarea ariei fără necesitatea unei interven�ii majore sau a afecta speciile de floră �i
faună. Lucrările care se vor desfă�ura în perimetrul ariei protejate vor avea drept scop
dezafectarea unor clădiri existente �i a drumurilor nefolosite pentru a fi redate terenurile
ecosistemelor naturale.
Este de a�teptat ca în aceste condi�ii �i tinând cont de prevederile planului de
management privind diminuarea impactului antropic �i a activită�ilor cu caracter de
degradare a biodiversită�ii, popula�iile de animale �i plante, �i în special de păsări să
crească. Zona poate deveni un refugiu important pentru speciile de interes deosebit, cum ar fi
Pelecanus crispus sau Phalacrocorax pygmeus, pentru care există de altfel un program de
reabilitare colaborare Romania-Bulgaria.
Semnătura:
Lect. Dr. Crăciun Nicolai
24