Protocoale in ingrijirea copilului - ANEMII MF (1).ppt

transcript

Protocoale in ingrijirea copilului

Conf.Univ.DR. Minerva Ghinescu

NUTRIENTII

Componente chimice ale alimentelor

• Se cunosc 50 nutrienti Macronutrienti:proteine ,lipide, glucide Micronutrienti:vitamine si minerale

DR. GHINESCU 2

FIERUL

• ROLUL FIERULUI IN ORGANISM : Parte integranta a proteinelor implicate in transportul

oxigenului Reglarea cresterii si diferentierii celulelor Reglarea la nivelul SNC in formarea si mentinerea mielinei

si rol in procesele dopaminergice Deficitul duce la limitarea aportului de oxigen catre celule

rezultand :oboseala, iritabilitate, parestezii in membre,scaderea capacitatii de munca,scaderea imunitatii , dezvolatarii psihointelectuale a copilului, afectarea memoriei

Excesul –anomalii congenitaleDR. GHINESCU 3

FIERUL

• SINDROMUL DEFICITULUI DE ATENTIE

Copii cu deficit de fier din perioada de sugar au ramas in urma colegilor de geratie ca dezvoltare fizica si intelectuala chear daca ulterior au recuperat deficitul de fier

DR. GHINESCU 4

FIERUL

• SURSE DE FIER : Carnea rosie Peste gras Carne rosie de pui, curcan, Fructe oleaginoase Seminte Fructe uscate Legume cu frunze verzi Cereale fortifiate Soia ,linte,fasole DR. GHINESCU 5

Fierul • NECESARUL DE FIER-depinde

de varsta,sex si starea fiziologica a organismului

• La sugarul sub varsta de 6 luni necesarul este asigurat de depozitele formate anterior nasterii si laptele matern

• Dupa 6 luni aport exogen prin alimentatie complementara si medicatie suplimentara

• La fete in perioada pubertatii creste necesarul de fier

• La femeia gravida –nevoi crescute pentru cresterea si dezvoltarea fatului

DR. GHINESCU 6

FIERUL• CAUZELE DEFICITULUI DE

FIER LA SUGARUL MIC PANA LA 24 LUNI

1. Nevoile crescute nu sunt acoperite prin aport adecvat

2. Rezervele de fier constituite in viata intrauterina se epuizeaza in jurul varstei de 6 luni , alimentatia chear complementara nu poate face fata nevoilor

3. Anemia mamei in timpul sarcinii

4. Nasterile premature sau sarcinile gemelare

5. Introducerea precoce a ceaiului care contine polifenoli ,substante ce limiteaza absorbtia de fier din alimente

6. Diaree cronica, infectiile

DR. GHINESCU 7

FIERUL

• EFECTELE DEFICITULUI DE FIER1. Incetinirea cresterii fetale ,mortalitate prenatala si

perinatala crescuta –carenta in viata intrauterina

2. Efect negativ asupra dezvoltarii psiho-motorii –sugar,copil sub 24 luni;sugarii sunt ezitanti si interactioneaza mai putin cu mediul inconjurator

3. Tulburari de crestere si dezvoltare

4. Performante fizice si intelectuale scazute ,dificultati de invatare mai ales a deprinderilor care necesita atentie –copil prescolar si scolar

5. Risc crescut de infectii

6. Apetit scazut in special la alimentele care contin fier DR. GHINESCU 8

FIERUL

• CUM PUTEM COMBATE DEFICITUL DE FIER ?

1. Introducerea carnii in alimentatia complementara la sugarul de 6-7 luni

2. Consumul alternativ de ou si carne de pui,curcan,vita sau peste –dupa varsta de 10 luni

3. In absenta carnii –legume cu frunze verzi (urzici,spanac) ,fructe uscate,cereale ,linte ,soia

4. Consumul de fructe crude si suc dupa varsta de 6 luni

5. Introducerea in alimentatia sugarului a cerealelor si legumelor verzi

6. Asocierea carnii cu legume(creste absorbtia de fier )

7. Limitarea consumului de ceai

8. Consumul de produse fortifiate cu fier

9. Suplimentare cu preparate de fierDR. GHINESCU

FIERUL

• CE SPUNEM PARINTILOR ?

DR. GHINESCU 10

ACIDUL FOLIC

• Este o vitamina din grupul B

• Contribuie la producerea si mentinerea celulelor noi

• Este necesar in sinteza acizilor nucleici

• Folatul previne acele modificari ale AND care produce cancer

DR. GHINESCU 11

ACIDUL FOLIC• Necesarul de acid folic: de la

65mcg/zi la sugarul mic de 6 luni – 600mcg/zi la gravida

• NECESARUL DE ACID FOLIC CRESCUT :

1. Sarcina si alaptare

2. Abuz de alcool si consum de tutun

3. Malabsorbtie

4. Hemodializa

5. Boli hepatice

6. Anumite forme de anemie

7. Anumite medicamente

DR. GHINESCU 12

ACIDUL FOLIC• SURSE DE ACID FOLIC : Sub forma de folati in frunzele verzi

ale legumelor Spanac,varietati de salata, varza

cruda, germeni de grau, rosii si suc de rosii

Linte,naut,mazare,sparanghel , fasole

Capsuni,portocale pepeni Seminte floarea soarelui Ficat, ou Drojdia de bere

DR. GHINESCU 13

ACIDUL FOLIC

• EFECTELE DEFICITULUI DE ACID FOLIC NASTEREA UNUI COPIL CU DEFICIENTE ALE

ENCEFALULUI SAU MADUVEI ,ALE FETEI SI GURII SAU ALE MEMBRELOR

SPINA BIFIDA , PAREZA, PARAPAREZA, INCAPACITATEA DE CONTROL A VEZICII SI SFINCTERELOR INTESTINALE

ANENCEFALIA

DR. GHINESCU 14

ACIDUL FOLIC

• RECOMANDARI :1. CONSUM DE ALIMENTE BOGATE IN ACID FOLIC

2. CONSUMUL DE PROTEINE CARE ASIGURA LEGAREA ACIDULUI FOLIC IN FORME MAI STABILE

3. IN ABSENTA CARNII ,CONSUMUL DE LEGUME CU FRUNZE VERZI ,FRUCTE USCATE,CEREALE ETC.

4. CONSUMUL DE FRUCTE SI LEGUME CRUDE DUPA VARSTA DE 6 LUNI

5. CONSUMUL DE PRODUSE FORTIFIATE CU ACID FOLIC

DR. GHINESCU 15

ASISTENTA MEDICALA PRIMARA A ANEMIILOR LA

SUGAR SI COPIL

CONCEPTE

Clasificarea clinica pleaca de la presupunerea ca anemia reflecta de fapt :

Productie scazuta de eritrocite si/sau de hemoglobina

Distrugere sau pierdere excesiva a eritrocitelor

Clasificarea clinica

1. ANEMIA CARENTIALA FERIPRIVA

2. ANEMIA MEGALOBLASTICA 3. ANEMIA DIN BOLILE CRONICE4.ANEMIA APLASTICA5. ANEMIA FALCIFORMA6. ANEMIA HEMOLITICA

AUTOIMUNA

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE PRIMARE IN PROFILAXIA SI TRATAMENTUL ANEMIEI FERIPRIVE

CONCEPTECONCEPTE

• ANEMIA CARENTIALA FERIPRIVA –STARE ANEMIA CARENTIALA FERIPRIVA –STARE PATOLOGICA IN CARE SCADEREA PATOLOGICA IN CARE SCADEREA HEMOGLOBINEI SUB 11 g/dl SE DATOREAZA HEMOGLOBINEI SUB 11 g/dl SE DATOREAZA DEFICITULUI DE FIER DEFICITULUI DE FIER

• CEA MAI FRECVENTA SI MAI COMUNA CEA MAI FRECVENTA SI MAI COMUNA AFECTIUNE A COPILULUI AFECTIUNE A COPILULUI

• ANUL 1500 IDC , in Papirus Ebers , cel mai ANUL 1500 IDC , in Papirus Ebers , cel mai vechi manuscris existent , este descrisa o vechi manuscris existent , este descrisa o boala care evolueaza cu paloare , obosela si boala care evolueaza cu paloare , obosela si dispnee si de amelioreaza dupa dispnee si de amelioreaza dupa administrarea de administrarea de ““ierburi verziierburi verzi””

• Secolul XVI -descrieri amanuntite asupra Secolul XVI -descrieri amanuntite asupra unor entitati care intra in sindromul anemic unor entitati care intra in sindromul anemic –CLOROZA –CLOROZA

• Secolul XVII- Sydenham –propune Secolul XVII- Sydenham –propune tratamentul cu fier tratamentul cu fier

CONCEPTE –EPIDEMIOLOGIE

• ANEMIA CARENTIALA – FERIPRIVA (PREVALENTA ANEMIEI) in ROMANIA AFECTEAZA (SNN - 2009) :

- 30% DIN SUGARI

- 20% DIN PRESCOLARI

- 27% DIN SCOLARI

- 50% LA COPII INTRE 10-14 ANI

CONCEPTE –EPIDEMIOLOGIE

1. DEFICIT DE FIER –determinarea nivelului hemoglobinei ,dozarea feritinei

SEVERITATEA ANEMIEI : A.severa –Hb<7g/dl A.moderata-Hb<10g/dl A.usoara –HB,10-11g/dl

CIRCUITUL FIERULUI

ERITROPOEZA

CONCEPTE –CLASIFICAREA PATOGENICA A ANEMIEI NUTRITIONALE

DEFICIT DE FORMARE A HEMOGLOBINEI

1. CARENTA DE FIER

2. CARENTA DE VIT.B6

ANEMIE MICROCITARA HIPOCRAMA

DEFICIT DE MATURARE ERITROCITARA

1. CARENTA DE ACID FOLIC

2. CARENTA DE VIT. B12

3. CARENTA DE VIT C

ANEMIE MEGALOBLASTICA

?...................................

CARACTERISTICI CARACTERISTICI

1. ANEMIE HIPOCROMA SI MICROCITARA :

• Hb< 11g/dlHb< 11g/dl

• Ht < 35%Ht < 35%

• CHEM <26%CHEM <26%

• VEM < 80mm3VEM < 80mm3

CARACTERISTICI2. NUMAR RETICULOCITE NUMAR RETICULOCITE

normal sau usor normal sau usor scazut scazut

3. FROTIUL :3. FROTIUL :• HIPOCROMIE• MICROCITOZA • POIKILOCITOZA • ANIZOCITOZA• ANIZOCROMIE IN FORMELE SEVERE :• ANULOCITE

( hemoglobina dispusa ca un inel periferic)

• Hematii in semn de tras la tinta (hemoglobina dispusa ca un inel periferic cu un punct central)

CARACTERISTICI

4. SIDEREMIA ( fier seric) se situeaza sub 60cg/dl , in formele severe sub 30 cg/dl

5. FERITINA SERICA este scazuta sub 12 ng/ml( cu aproximativ 2 luni inainte de aparitia semnelor clinice )

6. CAPACITATEA DE LEGARE A FERITINEI ESTE CRESCUTA ( peste 350 micrograme /100 ml)

7. MEDULOGRAMA –hiperplazia seriei rosii , eritroblasti feriprivi ( mici, crenelati)

8. BILIRUBINEMIE SI ELECTROFOREZA HEMOGLOBINELOR SUNT NORMALE

CAUZE – ETIOLOGIE

I. CARENTA MARTIALA DE APORT

1. INSUFICIENTA REZERVELOR DE FIER LA NASTERE

2. INSUFICIENTA DE APORT

3. MALABSORBTIA INTESTINALA A FIERULUI

I.CARENTA MARTIALA DE APORT

1. INSUFICIENTA REZERVELOR DE FIER LA NASTERE :

Prematuritatea Greutatea la nastere mai mica de

3000 g Gemelaritatea Transfuzii feto-fetale la gemenii

univitelini si cele feto-materne Carenta martiala la mama in timpul

gestatiei ( multipare ) Pierderi perinatale ( placenta

previa, dezlipire de placenta ) Hemoragii neonatale : boala

hemolitica a NN, sangerarile de cordon, ligatura precoce a cordonului ombilical

Exanghino-transfuzia

2. INSUFICIENTA DE APORT Cresteri ponderale mari

cu nevoi crescute , nesatisfacute de rezervele si aportul prea mici :

- Prematuri- Sugari cu ritm de crestere

2. INSUFICIENTA DE APORT:

Prelungirea excesiva a regimului lactat ( mai ales in cazul sugarilor alimentati artificial cu lapte de vaca sau lapte praf standard

2. INSUFICIENTA DE APORT:

Alte greseli alimentare :- Excesul de fainoase( fitati

si fosfati in concentratie mare)

- Diversificarea alimentatiei fara legume bogate in fier fara ou si carne ( insuficienta de aport)

2. INSUFICIENTA DE APORT Cresterea rapida si pierderile

menstruale din adolescenta fetelor , neacoperite prin aport alimentar

Cardiopatiile congenitale cianogene ( sunt dreapta-stanga) cu policitemie si anemie hipocroma

Dificultati de aport alimentar ( encefalopatii severe)

3. MALABSORBTIA INTESTINALA A FIERULUI

Tulburari digestive cronice ( absorbtia fierului scazuta , exudare importanta, microsangerari):

- Sd. de malabsorbtie - Diaree prelungita- Celiakie- Mucoviscidoza - Rezectii gastrice

II. DEPERDITII MARTIALE

1. HEMORAGII MICI SI REPETATE ( 2ml de sange contin 1 mg de fier ) – pierderea zilnica timp de 3 luni a 2 ml de sange conduce la o deperditie martiala de 30% din totalul fierului cu care se naste copilul)

2. HEMORAGII RECURENTE : melene mici si repetate, meno-metroragii, epistaxis repetat

3. CAUZE IATROGENE : recotari frecvente de sange la sugarii mici

II. DEPERDITII MARTIALE

4. HEMORAGII DIGESTIVE DE CAUZE :a. MEDICALE : - Hemoragii oculte di boala ulceroasa - Alergia la proteinele laptelui de vaca - Infestarile parazitare ( helmintii) b. CHIRURGICALE :- Anomalii digestive- Varice esofagiene- Hernie hiatala- Polipoza intestinala- Diverticul Meckel c.ALTE CAUZE :- hemoragii dupa interventii chirurgicale

sau traumatisme- Hemoragii renale ( hematuria ,

hemoglobinuria )

III. DETURNARE MARTIALA

1. INFLAMATII CRONICE :- B.Crohn - Artrita reumatoida 2. INFECTII :- Tuberculoza- Septicemie- Osteomielita- Infectii urinare 3. ATRANSFERINEMIE

( congenitala )4. HEMOSIDEROZA 5. MALIGNITATI

• CE RECOMANDAM PARINTILOR

ASISTENTA MEDICALA PRIMARA (CABINET MF)- STRUCTURA SI LOGICA ...

DIAGNOSTIC si TRATAMENT

CULEGEREA DATELOR(ANAMNEZA si ex. CLINIC)

ANALIZA,INTERPRETAREA DATELOR= DG

PLANIFICAREA INTERVENTIILOR

APLICAREA TRATAMENTULUI

EVALUAREA REZULTATELOR

CULEGEREA SI ANALIZA DATELOR

Diagnosticul clinic al anemiei feriprive poate fi sustinut pe baza :

• ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

• IDENTIFICAREA cauzelor Culegerea datelor : - ANAMNEZA - Examenul CLINIC - Examene PARACLINICE si LABORATOR - Proba terapeutica

1. ANAMNEZA

a. DATE LEGATE DE MAMA

• Neadministrarea preparatelor de fier si acid folic in timpul sarcinii

• Alimentatia carentiala in timpul sarcinii

• Starea socio-econimica precara

• Istoric al nasterii : prematuritate , flebotomie

1. ANAMNEZAb.DATE LEGATE DE COPIL• Nastere prematura • Alimentatie neechilibrata(exces de

fainoase)• Alimentatie precoce cu lapte de vaca • Pierderi sanguine ( evidente sau oculte )

nazale sau gastrointestinale• Crestere staturo-ponderala accelerata• PAGOFAGIA sau Pica – consum de

creta, var , pamant INTREBARI SPECIALE :CATE BIBEROANE DE LAPTE DE VACA

PE ZI ?

OBSERVATIA SI EXAMENUL CLINIC

A. SIMPTOME • Apar de obicei in

perioada de crestere rapida

( 6 luni- 3 ani si 11-17 ani )• Simptomatologia

este nespecifica in anemiile usoare , diagnosticul se formuleaza pe baza ex. de laborator

A. SIMPTOME- anemii severe :

1. TULBURARI DE COMPORTAMENT :

Copil apatic Iritabil Obosit- la sugar oboseala

la supt Retard psiho-motor 2. APETIT CAPRICIOS : Anorexie Stationare ponderala Pica

OBSERVATIA SI EXAMENUL FIZIC

A. SEMNE anemii severe:1. FEBRA in afara unui proces

infectios “ febra sidero penica “ ( rara) care cedeaza la tratament martial

2. PALOARE CUTANEO-MUCOASA :

- Palme- Plante- Urechea externa- Mucoasa conjunctivala- Mucoasa bucala- Coloratie albastra a sclerei

A. SEMNE - anemii severe :3. STOMATITA ANGULARA 4. LIMBA LUCEOASA 5. MODIFICARI ALE FANERELOR :• Par friabil• Zone de alopecie• Unghii faramicioase, plate 6. TAHICARDIE7. SUFLURI SISTOLICE8. INSUFICIENTA CARDIACA9. TRANSPIRATII ABUNDENTE10. TURGOR FLASC11. HEPATO-SPLENOMEGALIE 12. CONSTIPATIE 13. PRURIT

EXAMENE DE LABORATOR

1. LABORATORa. HEMOLEUCOGRAMA :• Hemoglobina scazuta<10g/%• Hematocrit < 35%• Volumul eritrocitar mediu scazut( VEM )

<80mm3• CHEM scazuta<26%• Reticulocite normale sau usor scazute b. FROTIU SANGUIN PERIFERIC• Microcitoza usoara sau marcata• Hipocromie• Poikilocitoza• Anizocitoza• Anulocite si hematii sub forma semn de

“tras la tinta “• Forma frecventa a eritrocitelor –

ovalocite

EXAMENE DE LABORATOR

C. FERITINA SERICA ( evaluarea depozitelor de fier radioimunologica ) –scazuta cu 1-2 luni anterior semnelor

d.FIER SERIC –scazut <60 micrograme /100 ml

e. TRANSFERINA –capacitatea totala de legare a fierului –crescuta peste 350 micrograme /100 ml

f. SATURATIA TRANSFERINEI –scazuta g. MEDULOGRAMA : scaderea depozitelor

de fier ( coloratia cu hemosiderina – coloratia Pearls) , celularitate bogata cu hiperplazia liniei rosii , eritroblasti mici, crenelati

AFECTIUNI CARE POT INFLUIENTA REZULTATELE : inflamatia , infectia cronica

COMPLICATII Cele mai caracteristice sunt legate de hipoxia cronica si reducerea

activitatii enzimelor tisulare1. SUSCEPTIBILITATEA CRESCUTA LA INFECTII

(respiratorii si digestive ) 2. INSUFICIENTA CARDIACA ( in anemiile foarte severe) 3. HIPOTONIE MUSCULARA si secundar un grad de retard al

dezvoltarii motorii 4. ANOREXIE SI IRITABILITATE agravand problemele alimentare

si consecutiv deficitul ponderal5. LEZIUNI ALE MUCOASEI DIGESTIVE cu instalarea

ENTEROPATIEI EXUDATIVE cu consecinte in ceea ce priveste deficitul de fier ( cerc vicios) si pierderilor proteice

PROBA TERAPEUTICA

• Eficienta tratamentului este demonstrata prin :

- Criza eritrocitara – ziua 5-7 de trtament

- Normalizarea valorilor hemoglobinei in urmatorele 2-3 saptamani

- Refacerea rezervelor martiale – 2-3 luni de tratament

INTERVENTII ale medicului de familie • PROFILAXIA ANEMIEI FERIPRIVE a. Tratamentul profilactic antenatal al mamei 1. Regim alimentar echilibrat al mamei ( sa nu lipseasca

legumele verzi si fructele , oua, carne ) 2. Control sistematic al hemoglobinei din luna a V-VI de

sarcina 3. Tratament in ultimul trimestru de sarcina :- Hb > 11g/dl - Fe 30-60 mg zilnic - Hb < 11g/dl – indiferent de varsta sarcinii se instituie

tratament cu fier in doza de 60-100mg/24 ore si cu acid folic

INTERVENTII ale medicului de familie

• TRATAMENTUL PROFILACTIC LA COPIL 1. LIGATURA TARDIVA A CORDONULUI OMBILICAL

, DUPA INCETAREA PULSATIILOR ACESTUIA ( asigura transferul a 40-60 mg fier ) 2. REGIMUL DE VIATA SI ALIMENTATIA :

- Alimentatie exclusiv la san in primele 5-6 luni este optima

- Intarcarea este recomandata dupa varsta de 1 an

- Diversificarea alimentatiei : la 4-4 1/2 luni pentru sugarii alimentati cu lapte praf

standard sau lapte de vaca 5-6 luni pentru sugarii alimentati natural sau cu

substitut de lapte matern Diversificarea cu : supa de legume, carne, ficat,

galbenus de ou, legume verzi, cereale fortificate cu fier

INTERVENTII ale medicului de familie• Calitati ale laptelui matern

in profilaxia anemiei feriprive

3. SUPLIMENTARE CU FIER 1-2 mg Fe/Kg/zi pana la 1 an pentru :

- Prematuri - Gemeni- Dismaturi- Hemoragie materna la nastere - Tulburari digestive- Infectii recurente- Copii cu ritm rapid de crestere

4. PROFILAXIE SISTEMICA CU Fe 10-25 mg/zi ( 1-2 mg/Kg) pentru toti NN la termen cu greutate normala , de la 6 luni ( pentru minimum 3 luni )

- Se recomanda preparate de fier conditionate ca picaturi sau sirop

- Se administreaza intre supturi/ mese sau inaintea unei mese in doza unica

• TRATAMENTUL CURATIVA. ECHILIBRAREA REGIMUNI

ALIMNTAR Ameliorarea dietei : reducerea

aportului excesiv de lapte Utilizarea formulelor de lapte

imbogatite cu fier Introducerea in dieta a

alimentelor bogate in fier : carne, galbenus, vegetale verzi, cereale cu fier

INTERVENTII ale medicului de familieB. TRATAMENT ORAL , DE ELECTIE PENTRU

ANEMII USOARE SI MODERATE

- 4- 6 mg /Kg/zi Fe elemental in 2-3 prize intre mese sau aproape de masa care urmeaza

- Masuri adjuvante care faciliteaza absorbtia fierului : administrarea de vit. C p.o. in doze de 250-500 mg/zi ; la sugarii cu rahitism administrarea de vitD si calciu in doze terapeutice

- Se folosesc saruri de fier – fumarat

EFECTE SECUNDARE

SIMPTOME care necesita intreruperea tratamentului

1. VARSATURI

2. SCAUNE DIAREICE

3. COLICI ABDOMINALE

SIMPTOME care nu necesita intreruperea tratamentului :

1. SCAUNE INCHISE LA CULOARE

2. TULBURARI DIGESTIVE MINORE

INTERVENTII ale medicului de familieC. TRATAMENTUL PARENTERAL –are

indicatii restranse ; se realizeaza in SPITAL - Rezervat exclusiv situatiilor in care nu se poate

face tratament per os : 1. Intoleranta digestiva severa ( MPC) 2. Tulburari majore de absorbtie3. Sangerari cronice 4. Intoleranta la administrarea p.o 5. Imposibilitatea administrarii p.o. – lipsa de

cooperare a familiei

• RASPUNSUL FAVORABIL :- Criza reticulocitara la 5-10 zile - Cresterea Hb dupa 3 sapatamani de

tratament- Cresterea sideremiei • LIPSA DE RASPUNS :- Neadministrarea preparatului - Sangerari acute - Malabsorbtie- Diagnostic incorect de anemie

carentiala

D. TRANSFUZIA DE SANGE SAU MASA ERITROCITARA – IN SPITAL

- La valori ale Hb de 4-5 g/dl asociate semnelor de decompensare cardio-vasculara si/sau prezenta infectiilor severe este indicata administrarea de masa eritrocitara izogrup, izoRh

- Administrarea a 2 ml/ Kg creste valoarea hemoglobinei cu 1 g

- Cantitatea necesara se fractioneaza in 2-3 prize fara a depasi 5-10 ml/Kg/transfuzie , respectiv ritmul de 40-50 ml/ora

EVOLUTIE

• Favorabila

CE RECOMANDAM PARINTILOR ?

- Sa nu se administreze tablete la copilul mic

- Instruirea familiei asupra semnelor si simptomelor anemiei severe , dietei adecvate varstei, administrarii suplimentului de fier

- Continuarea tratamentului timp de pana la 5 luni

- Dieta corespunzatoare varstei - Alimentele bogate in acid ascorbic

cresc absorbtia fierului (sucul de portocale)

EVALUARE

• Semne care necesita evaluarea:

1. INSUFICIENTA CARDIOVASCULARA ( RARA )

2. DEZVOLTAREA PSIHOMOTORIE

3. FUNCTIA COGNITIVA • Eroari frecvenate :- Noncomplianta la terapia cu fier pe cale orala

EXERCITIU – INTREBARI FRECVENTE DIN PARTEA PARINTILOR ? IN CAZUL UNUI COPIL A CARUI

ALIMENTATIE CONSTA EXCLUSIV IN LAPTE , CARE ESTE CONDUITA

? MEDICAMENTUL CU FIER VA COLORA DINTII COPILULUI

? DE CE ESTE NECESARA CONTINUAREA TRATAMENTULUI CU FIER TIMP DE 4-5 LUNI

? ESTE NECESARA ASOCIEREA VITAMINELOR LA TERAPIA CU FIER

ANEMIILE MEGALOBLASTICE

• CONCEPTE : • AFECTIUNE RARA LA COPIL ;

in Romania nu se cunoaste incidenta si prevalenta

• La adult – afectiune frecventa

= ANEMIE PERNICIOASA • Se asociaza cu :- Hemetopoeza ineficienta - Hemoliza

CONCEPTE

• ANEMIE CARACTERIZATA :

MACROSCOPIC :- Eritrocite si neutrofile

hipersegmentate - Celule megaloblastice

( celule mari cu citoplasma abundenta )

1. Deficienta de Vit. B12 (cobalamina )

2. Deficienta de folat ( acid folic) 3. Anemiile diseritropoetice

refractare ( rare la copil ) 4. Alte cauze ce se pot asocia cu

cresterea VCM:- Anemii hemolitice- Afectiuni hepatice- Sarcina - Anemie aplastica- Hipotiroidism

Asistenta medicala primara a anemiei megaloblastice

• CULEGEREA DATELOR – CULEGEREA DATELOR – anamneza anamneza

- DIETE STRICT VEGETARIENE- CHIRURGIE GASTRO-INTESTINALA - MEDICAMENTE

• Debutul este insidios cu simptome generale :

- Paluare accentuata - Obosela marcata- Scaderea apetitului- Iritabilitate

• SIMPTOME GASTROINTESTINALE :

- MALABSORBTIE- DIAREE• SIMPTOME NEUROLOGICE:- DIFICULTATI LA MERS- PARESTEZII/FURNICATURI

LA MAINI SI PICIOARE

• CULEGEREA DATELOR –CULEGEREA DATELOR –EXAMENUL clinic :EXAMENUL clinic :

PALUARE LIMBA NETEDA SI UNEORI

SENSIBILA MODIFICARI NEUROLOGICE :

modificarea sensibilitatii proprioceptive si vibratorii ; ataxie;semnul Romberg pozitiv

Asistenta medicala primara a anemiei megaloblastice• CULEGEREA DATELOR –ex. De CULEGEREA DATELOR –ex. De

laborator laborator Hemoleucograma completaHemoleucograma completa

• Scaderea hemoglobineiScaderea hemoglobinei• Cresterea volumului corpuscular mediu ( VCM) Cresterea volumului corpuscular mediu ( VCM) • Cresterea proportiei numarului de eritrocite aflate in Cresterea proportiei numarului de eritrocite aflate in

diverse stadii de diferentierediverse stadii de diferentiere• Nr. Leucocite si trombocite normal sau scazutNr. Leucocite si trombocite normal sau scazut

• CULEGEREA DATELOR –ex. CULEGEREA DATELOR –ex. de laborator de laborator

FROTIU SANGUIN PERIFERICFROTIU SANGUIN PERIFERIC1.1. MACROOVALOCITEMACROOVALOCITE2.2. NEUTROFILE NEUTROFILE

HIPERSEGMENTATEHIPERSEGMENTATE3.3. ANIZOCITOZA MARCATA ANIZOCITOZA MARCATA

( variatie de dimensiuni a ( variatie de dimensiuni a eritrocitelor) eritrocitelor)

4.4. POIKILOCITOZA MARCATA POIKILOCITOZA MARCATA ( variatie de forma a ( variatie de forma a eritrocitelor ) eritrocitelor )

5.5. SCADEREA NUMARULUI DE SCADEREA NUMARULUI DE RETICOLOCITE RETICOLOCITE

Asistenta medicala primara a anemiei megaloblasticeCULEGEREA DATELOR –ex. de laborator CULEGEREA DATELOR –ex. de laborator • SCADEREA NIVELULUI SERIC DE VIT.B12SCADEREA NIVELULUI SERIC DE VIT.B12• SCADEREA NIVELULUI SERIC SI SCADEREA NIVELULUI SERIC SI

ERITROCITAR DE FOLATERITROCITAR DE FOLAT• MEDULOGRAMA : precursori eritrocitari, MEDULOGRAMA : precursori eritrocitari,

leucocitari si trombocitari de dimensiuni leucocitari si trombocitari de dimensiuni crescute care prezinta disociere nucleo-crescute care prezinta disociere nucleo-citoplasmatica ,cresterea depozitelor de citoplasmatica ,cresterea depozitelor de fier fier

• CULEGEREA DATELOR –ex.de laborator CULEGEREA DATELOR –ex.de laborator • TESTUL SHILLING –evalueaza absorbtia TESTUL SHILLING –evalueaza absorbtia

Vit. B12 ,prin masurarea radioactivitatii Vit. B12 ,prin masurarea radioactivitatii urinare dupa ingestia orala de Vit. B12 urinare dupa ingestia orala de Vit. B12 marcata radioactiv marcata radioactiv

• CULEGEREA DATELOR -IMAGISTICA : CULEGEREA DATELOR -IMAGISTICA : radiografii cu substanta de contrast radiografii cu substanta de contrast care pun in evidenta anomalii gastrice, care pun in evidenta anomalii gastrice, intestinului subtire sau ale colonului intestinului subtire sau ale colonului

INTERVENTII ale medicului de familie1. CONSIDERATII GENERALE :• VITAMINA B12 SAU ACID FOLIC in doze si pe

perioade adecvate • Managementul problemelor de dependenta

asociate : malabsorbtia, anemii hemolitice cronice

• DEFICIENTA ACIDULUI FOLIC ; doze 1-5 mg zilnic timp de 2-3 luni

• DEFICIENTE DE VIT.B12 : in faza acuta zilnic 25-100 micrograme IM; in faza cronica 200-1000micrograme lunar

EXERCITIU – INTREBARI FRECVENTE DIN PARTEA PARINTILOR

? CARE SUNT CELE MEI FRECVENTE SURSE DE VIT. B12

? CARE SUNT SURSELE DE ACID FOLIC ? PREPARAREA TERMICA A

ALIMENTELOR POATE DISTRUGE VIT.B12 SI FOLATUL

STUDIU DE CAZ • LA SERVICIUL MEDICAL DIN CADRUL CMI Dr. MG SE PREZINTA D-

NA ISTRATE IMPREUNA CU O FETITA DE 4 ANI –OANA • MAMA RELATEAZA MEDICULUI DE FAMILIE CAUZELE PREZENTARII

LA CABINET :1. COPILUL ESTE SOMNOLENT, FARA INTERES PENTRU JOACA 2. COPILUL OBOSESTE LA EFORT ( NECESITA A FI LUAT IN BRATE LA

URCATUL SCARILOR DE LA GRADINITA ) 3. COPILUL NU ARE POFTA DE MANCARE SI A FOST SURPRINSA DE

BUNICA MANCAND ZIDARIE 4. COPILUL ARE FEBRA SEARA APARENT FARA ALTE SIMPTOME 5. EDUCATOAREA A REMARCAT O STATIONARE A DEZVOLTARII

LIMBAJULUI SI PERFORMANTELOR PSIHO-INTELECTUALE • MEDICUL DE FAMILIE OBSERVA , EXAMINEAZA COPILUL SI

NOTEAZA URMATOARELE ASPECTE : 1. COPIL RETRAS, APATIC 2. PALID3. LA NIVELUL COMISURII BUCALE LEZIUNI EROZIVE 4. DEZVOLTAREA STATURO-PONDERALA CORESPUNZATOARE

PERCENTILEI INFERIOARE DE CRESTERE 5. TEMPARATURA 37,8 grade C

1. Identificati care sunt datele necesare completarii culegerii datelor pentru analiza si interpretarea lor

2. Identificati cel putin 3 SEMNE SI SIMPTOME si formulati diagnosticul de etapa

3. Formulati etapele urmatoare pentru stabilirea diagnosticului de certitudine

4. Imaginati un plan de asistenta medicala primara dupa urmatorul model :

Plan de asistenta medicala primara

Diagnostic clinic

Cauze/

etiologie

Obiective de asistenta si monitorizare

Interventi Tratament Evaluare

Monitorizare

Protocoale in ingrijirea copilului - ANEMII MF (1).ppt

Documents