PREZENTAREA UNITATII DE INVATARE

Aerul dintr-o cameră într-o zi însorită de vară este “cald”.

Un bulgăre de zăpadă este “rece”.

Despre un corp “cald” sau “rece” spunem că se află într-o anumită stare de încălzire pe care o putem aprecia cu ajutorul simţurilor.

• Lichidul dintr-o sticlă se răceşte când este pus în frigider, deoarece el interacţionează cu aerul rece din frigider.

• Apa dintr-un vas se încălzeşte când vasul este pus la flacăra unui aragaz.

Încălzirea şi răcirea sunt fenomene prin care se schimbă starea de încălzire a unui corp.

Starea de încălzire a unui corp nu se poate modifica decât în

urma unei interacţiuni cu alt corp.

Apa mării în timpul iernii este mai rece decât în timpul verii.

Spunem că în timpul iernii temperatura este mai mică decât în timpul verii.

Proprietăţii unui corp de a avea o anumită stare de încălzire i se asociază mărimea fizică numită temperatură( t) a cărei unitate de măsură este gradul Celsius.

Corpurile cu stări de încălzire diferite au temperaturi diferite, iar corpurile aflate în echilibru termic au aceeaşi temperatură.

Cu ajutorul simţurilor nu se poate aprecia exact starea de încălzire a unui corp şi de aceea este nevoie de un instrument de măsură.

Instrumentul de măsură pentru temperatură este termometrul.

De ce nu se citeşte temperatura corpului după ce termometrul este pus în contact termic cu un corp?

Termometrul indică temperatura corpului cu care este în contact termic în momentul în care între ele s-a stabilit echilibrul termic.

DILATAREA CORPURILOR

Dilatarea corpurilor solide Folosind un pirometru cu cadran din

trusa de fizică se observă cum se comportă o tijă metalică şi una din aluminiu la încălzire.

Tija de fier şi cea de aluminiu , atunci când sunt încălzite în aceleaşi condiţii, se dilată diferit, deoarece sunt alcătuite din substanţe diferite.

O tijă metalică prin încălzire îşi măreşte lungimea; spunem că se dilată în lungime.

Prin răcire, tija metalică îşi micşorează lungimea; spunem că se contractă.

Dilatarea în volum De un trepied fixam o tija cu inel.

Un corp sferic metalic, la temperatura camerei poate fi trecut prin inel, dar dupa ce îl încalzim , nu mai poate fi trecut !!

O bilă metalică prin încălzire îşi măreşte diametrul, deci îşi măreşte volumul; spunem că bila se dilată în volum.

Prin răcire, bila îşi micşorează volumul, deci se contractă.

Dilatarea corpurilor lichide EXPERIMENT Puneţi apă aflată la temperatura

camerei într-un balon de sticlă prevăzut cu un dop de cauciuc în orificiul căruia este introdus un tub subţire de sticlă deschis la ambele capete.

Pune balonul de sticlă într-un vas mai mare în care se află apă caldă.

Prin încălzire apa din balon îşi măreşte volumul, adică se dilată, iar prin răcire îşi micşorează volumul, adică se contractă.

ŞTIAŢI CĂ...

Încălzind o cantitate de apă de la 0 grade Celsius la + 4 grade Celsius, volumul apei în loc să

crească, scade? Această comportare a apei

diferită de a celoralte lichide este cunoscută sub numele de ANOMALIA APEI?

Dilatarea corpurilor gazoase

EXPERIMENT Închide un volum de aer cu ajutorul

unei coloane de lichid colorat, într-un balon de sticlă prevăzut cu un dop în orificiul căruia se află un tub de sticlă îndoit.

Pune balonul în apă caldă. Pune balonul în apă rece. Ce observi?

Aerul din balon prin încălzire îşi măreşte volumul, adică

se dilată, iar prin răcire îşi micşorează volumul, adică

se contractă.

ATENŢIE!

Gazele se dilată mai mult decât lichidele atunci când sunt încălzite în condiţii identice.

Consecinţe şi aplicaţii practice ale dilatării corpurilor