Post on 24-Mar-2021
transcript
T ^ Z / j A ^ *nul r 24-lea Duminecă, 3/16 Ianuarie 1916.
‘1
Nr. 1
liI I
S 3 * %
< Î
.
PREŢUL ABONAMENTULUI:
•** u:i a n ................................... 5 cor. 40 bani. jj
Pi 6 ]ut»fltata tin an . . . 2 cor. 70 bani. jj.
sic iai:r:ia, America şl a!le fîirl atriiine 11 cor, a&ual. •!
-V î.Ciiiaxaeaifl ee f.ie Ia „Tipografia Pcporului“ Sibiiu. j]
F o a ie p o lit ic ăAoare în fiecare Dam^necă.
Telefon Nr. Î46.
Adresa telegrafică: »Foaia Poporului«, Sibiiu.
INSERATE:
2îs j-rixiieac lft B IROUL ADMINISTRAŢIEI
{Strada Măcelarilor Nr. 12).
Un şir petit prima-dsti» 14 bani, a dou.4. osri
12 bani, a irsia-oara 10 bani.
Pentru casa de adăpost a orfanilor.Zgudu itoru l răsboiu, ce şi-a
lărg it fioroasa lu i aripă peste cele
xaai lum inate ţări ale lum ii, zi de
zi, tjri noapte de noapte, cheamă
mereu la încăerări sângeroase, cute
nesfârşite. de vieţi omeneşti, şi cu
cât m ulţim ile ostaşilor înaintează
cAtră lin iile de bătae, goluri de
moarte fac în rândurile lor nă-
praznicilc arme, ca'n urma yă ră
m ână trupurile schiloade, obosite
şi reci ale acelora, cari cu flori la
pălărie şi cu cântece de vitejii* pe
buze, au plecat pătrunşi de o da
torie sfântă.
De pe câmpiile ude. de sân
ge. se întorc oştenii spre vetrele
străbune, tinerii luptători, ale că-
ror jertfe nu fost mari, deoarece
hî-hu jertfit propria lor vieaţA. Şi
cu cât hc reîntorc mai m ulţi, cu
atât grija tuturora se îndreaptă
Hpre ci, căuiuud să le aline sufe
rinţele trupeşti .şi durerea d vis nă
dejdii. Stau .şi mă uit cum vin
jiK-reu. Obosiţi, paliz i .şi trişti.
Oşteanul este icoana vie a p a
trizi întrebi, ridicată în cea mai
din urmă străduinţă dureroasă a
ei; el e.ste omul. care a luptat, a
suferit şi a răscumpărat cu .sângele,
cu carnea şi cu oasele lui, drep
tul fiecăruia de-a se m ândri cu nu- I
mele de cetăţean £al patriei. Xo i j lăudăm bucuros vrednicia tuturor j
soldaţilor noştri, cari se împotri- I
ve.se d u şm anu lu i; ne înch inăm în
faţa acelora, cari au adorm it pen-
tru totdeauna, dar vitejia acesto- i
ra. a morţilor, nu a pu tu t izbi şi |
ochii, ci vorbeşte num ai in im ilor
noastre. Cel întors de pe câm pul
de lup tă este eroul a cărui rană
se vede însă. şi trecând num ai, sau
tărându-şi picioarele frânte pe u liţi
iese la iveală întreaga frumseţe a
jertfei pentru patrie, pe care a
adus-o î
Cei cari au căzut pentru pa
tria îor. n 'ar trebui ţinuţi de morţi,
zice undeva poetul Maeterlinek.
Un alt nume de cinste ar trebui
să le dăm , îiindcă nu poartă nici
o legătură cu 'cei ce-şi sfârşesc
viaţa în tihnă, cele mai de multe-
ori o vieaţă goală, neroditoare.
Moartea e întotdeauna grozavă, la
care singura abatere o dă moartea
■ de pe câm pul de răsboiu. întot
deauna este urm ată de desperare
.şi nemişcare. în braţele gloriei însă
moartea-i mai m inunată decât naş
terea. căci în urma ei se naşte o
a ltă viaţA durabilă. N ici o altă
vie aţă nu poate da naştere unei
trăin ic ii, decât aceea care într’o
; c lipă osie aruncată uc-c* vi«.aţă. tâ-
1 nără cu dreptul zilelor .şi a anilor
ş unei vieţi. Nu este altă jertfă a-
i Kemuitoare aceleia ad in ă de ei.
, Deln noi atârnă să reîncepem
firul vieţii lor rupt aşa de grabă.
: Orice credinţă avem, oricare e
Dumnezeul la care ne închinăm ,
, e sigur, că vieaţa e unită cu monr-
j tea şi morţii şi vieţuitorii nu în-
1 făţi.şeazA decât diferitele clipe ale
; vecinieiei. .Morţii noştrii nu sunt
' îngropaţi sub giic ci in in im ile
noastre; ci trăesc în noi, în felul
cum noi simţim cu ei. Ne sunt
mai apropiaţi decât dacA i-am ţi
nea îmbrăţişaţi; sunt îm preună
cu noi în orişicare clipă. Să ne
îngrijim ca urmaşii lor. să nu vadă
deoât fapte şi să n ’audă decât cu
vinte vrednice de am intirea lor.
M ulţimea simte bine lucrul a-
cesta şi pentru aceea îşi descopere
cu evlavie capul în faţa răniţilor
şi a urmaşilor acelora, cari şi-au
dat viaţa pe câm pul de luptă.; ea
salută cu inim a caldă mărimea jert
fei lor.
Soartea este cu m u lt m ai cru
dă pentru cei nenorociţi şi pentru
orfanii rămaşi pe drum uri decât
pentru cei cari mor în cinstea unei
cuceriri şi b iru inţe; ea îi lasă în
vieaţă, dar le răpeşte pentru tot
deauna cele m ai mari bucurii; ea
îi aduce în mare parte la sapă de
lenm şi în nepu tin ţă de-a-şi câş
tiga cele de lipsă pentru traiu.
Dacă vorba a „jertfi“ , sau „a
te je rtfi“ pentru ceva, avea până
azi preţul ce i-se cade unu i ideal
sau unu i vis frumos, faptele mari
cari m işcă acum lumea întreagă,
coboară ideia aceasta din în ă lţ i
mea visului, în îm părăţia rea
lităţii. N oi vedem cum s’au a-
dus şi ho aduc jertfo uriaşe pre-
tutindeneu. A rm a aceasta, ca una
din cele mai ducătoare Hpre b i
ruinţă, o zărim lucind şi înălţâti-
du-se Hchinteietoarc în tot locul.
.Jertfe de. sânge şi jertfe de bani.
Miliardele, pucuri le subscriu popon-
reb' pentru de n-şi n-* An tui, ţar?» d*
primejdie, o dovedesc aceasta prea
limpede. Nenumărate societăţi şi
institute de binefacere s’nu înfiin
ţat, pentru cn se în tindă ast
fel m ână de ajutor nu numai stn-
tu ln i spre împlinirea trebuinţelor
celor mai de lipsă, ci din propriul
îndemn, ca să se dea şi ajutor n-
j eelora, cnri îşi primejduie.s •, vieaţn
i fie in lăun tru l ţării, sau fie în n-
| fară pe câm pur le do luptă. Gun-
diţi-vă deci şi la nenumăraţii or
fani. cari rAmân pe urmele răsbo-
iului fără de părinţi în voia sorţii
fiind nevoiţi să alerge în căutare»
uaei bucături de pâne din poartfi
în poartA. S ingur numai gândul
acesta este î:i stare să ne cutre
muri! d in creştet şi până în tălpi,
şi sâ ne mişte până la lacrimi.
Parecâ ţi-e ruşine de fiecare ban.
pe eure-1 păstrezi în buzunar, ca
prisos, peste trebuinţele traiu lui,
şi nu l-ai je rtfit încă, pentru a li
nare* groaznicelor dureri ale ome-
nim ei nenorocite.
Statul, ce-i drept, a lu a t m a
surile) care se cer pentru a m ic
şora 'pe câ t este cu putinţă, cru-
zimeA răsb o iu lu i; el a pub lica t o
lis tă a a jutoarelor ce le dă osta
şilor uenorociţi, sau fam iliilor a-
cesto^a. A tâ t însă nu e de ajuns
Trebuie ca şi noi, fieştecare pen
Pag. 2FOAIA POPORULUI Nr. 1
tru sine, b<1 ne ţinem de-o dato-
rinţâ sfântă, să contribuim ou ceva
pentru, de-a m ântu i pe orfanii noş
tri. Fiecare dintre noi a încheiat
o datorie cu văduvele şi orfanii
soldaţilor noştri, cari au lup tat
pentru noi, pentru viaţa şi ferici
rea noastră. N u trebuie să îngă
du im cu nepăsare ca după răsboiu
să vedem prin oraşe şi sate aler
gând în coace şi în colo cu. hai
nele rupte, învineţiţi de frig şi flă
mânzi bieţii copii orfani, ai căror
părinţi au trecut în lumea ceea-
laltă, fără sft fi făcut totu l pentru
mântuirea lor. înjosirea noastră ar, m -I • i
pripăşite pe aici ţi p® colea şi Iii sat© îti grija Tatălui do sus. începând cu numărul acesta deschidem o colectă, şi
vom publica cu numele pe toţi aceia
cari vor binevoi, ca prin o sumă căt de neînsemnat* să-şi însorie numele pe
pietrile de temelie ale murei case de adăpost ai nenorociţilor din vremurile
noastre.
Policianii maghiari despre politica de naţionalităţi.
La anul nou al ungurilor deilegâniu-ae limba unor politieiani maghiari, nu rostit ţi câteva vorbo despre naţionalităţile cari locuiv s inţara noastră.
Felicitând pe prezidentul partidului guver- ---- . . | namentnl comele Kbuen lli-dervary în numelefi m ai mare decât a lor. Trebuie ( partidului, a z:a depututul Dr. Ivan do He-
k^wizkv:să-i ferim de această soartă neîn
durată !■K
i)ar pentru-ca vorba noastră să nu
tîo numai vorbă, iată Ră ne este dat prilejul, să vestim cu maro bucurie, că fruntaşii noştri din Sibiiu s’au găndit să facă aici o casă de adăpost (orfelinat) pentru copii orfani ai ostaşilor ro- mfini, morţi pe câmpurile do luptă. A- ceasta o puţem numi fapta cea mai frumoasă, cu care se începe un an nou, atât do sângeros, do întunecat si aducător do suferinţe. La un singur semn 6?au adunat 3400 coroane, cari bani vor sluji do temelie nenumăratelor da
ruri, ce vor veni, izvorftto din dubul de jurtfâ al poporului nostru.
Ne întoarcem deci cu toată dragostea, cătro voi, iubiţilor noştri cetitori si catro toţi aceia, fie acasă s’nu lio pe câmpurile do bătaie, in auzul cărora se vor sui cuvintele noastro şi vă rugăm, să nu treceţi u-jor cu vederea peste a celei, pe cari vi le-ain pus la inimă eu atftte.i nădejdi Cu căt se va aduna nmi repede suma cerută, pentru înfăptuirea orfelinatului, cu atâta încăperilelui vor adăposti mai repede sărm»ne!-> vieţi.
„Acest război a îndreptăţit şi politica noastră de naţionalităţi. Populaţia
de naţionalităţi s’a dovedit de un bun clement do cetăţeni şi a dovedit, că însuşi poporul este mulţumit cu soartea s‘a. Concetăţenii noştri de altă limbă maternă au măturat ca arma in mână ideea oricărui federalism care nimiceşte naţiunea precum şi a oric ărei asupriri a naţionalităţiloj Dm rezultatele răz
boiului se poate stabili că politica interna a ord-noi y disciplinei Puterilor
centrale a ieşit biruitoare asupra idea- li/.mului Puterilor de Vest. Tonte aceste direcţii politice, pe cari le-a justificat astfel războiul, au constituit o parte a politicei parfdului muncei naţionale şi sunt strâns le<rnte de personulitatea contelui Kliuen Heclervârv«.
lti»H;mnxând 1» n -■ felicitare, fi aU ur-
im'tto- r* 1<< rontol'' ( . Kliuen ll>'li-rv;ify:
,,Punctul de vedere observat in po
litica noastrădn naţ-onalităţi s'a dovedit de asemenea de eorec’. desminţindu-se prin aceasta tonte acele păreri şi calomnii,
pe eari le-a cultivat şi răspândit mai ules străinătatea nouă duşmănoasă. Să f in. pe 1Aiigă asigurare î suveranităţii
noastre şi de aci înainte drepţi şi echitabili. Aceasta ne-o indică şi experin- ţelo făcute în război. Fie. şi de aci în
ainte ideea aoastră conducătoare: libe- lalismul, singura idee. care poate concentra toate energiile naţiunei, pentra- că asigură, ca toţi eă se simte bine în
ţeară prin aceea, că mulţumind cerinţele statul i, pot să trăiască intereselor sale separate.“
I-i contele Ştefan Tisza a vorbit în numele partidului deputatul Albert de Berxîviczjr ^Prezidentul Academiei Maghiaro,', care remaf- când, ch întreajiA populaţio u ţerii s'a contopit fără deo-iibir® de naţionalitate, confeaie etc. în iub rea de patrie. a iis numai în general:
>In marea operă a viitoarei păci nu se va afirma nici când politica na
ţională maghiară ca element extremist,
fără de milă şi tinzind la asuprirea al tora. Noi n’am început‘războiul spre a cuceri, iar cumpăna statului nostru şi al Monarcluei nu favoriseav.ă o politică
de cuceriri.“
Contelo St. Tis/.«, n zii întrenliele:
-Politica naţională maghiară —
după cum mi-o gândesc ou — a fost totdeauna nşe/.ată pe acel stâlp funda
mental, de a şti uni in armonia sufleteasca a naţ-unei politice ungare şi po cetăţenii patriei de altă limbă şi a-i
atrage spre ai ave,a în tonte luptele şi primejdiile pe partea noastră. Şi sub
acest raport rate anul trecut bogat în experienţe remarcabile. Aşa cred, că putem stabili, că noi cei-ce am contat 1« ctedinţa cetăţenilor de altă naţionalitate, am nvut dreptate: am avut dreptate noi cei-ce nu ne-um lăsat amăgiţi prin păşirea ofenzătoare & unor singu
ratici sau a unor anumite pături; am avut dreptate noi, cei-ce am simţit, că n?est stat maghiar milenar nu este numai patria iubită a z w milioane Maghiari, ci şi a douăzeci milioane cetăţeni ungari Patria a 20 milioane Maghiari, cari in momentele de cercări d<> primejdii, vor servi patriei lor cu credinţă ognlă, c i devotament (’"ral.
F O I S O A R A .>
Scrisoare.rNcrashu.
/.. . , Mure ja le îmi stráhatc a mea imnul pustie,Când Iţi scriu această carte, măi bărbate \ asilte!
M â gândesc cc zilcamare vet pctrccc azi in lume,— Aruncat de valul sorţii prisor.icr in (Ari strane!
II.Rând p : rând îm i vinc-amintc tra iu l zilelor trecute,
Când trăiam şi cu cdată. zile alic , fericite...— Iară. astăzi, câte doruri nu s'or ftâng i de durere,
Intr’uH suflet trist şi ja ln ic părăsit de mângâiere!
IU .. . .Ş i privind casa-(: f uşile, f i tot lucrul stând de-eparte Toate visurile mele, le v ă i dragă spulberate...
— Ş i apoi Dcamr.c, cât nt apasă teama zilelor de mâne, Când copiilor dm casc ti"am să dau un pic dc pâne!
TV.Iatâ-ţi scriu aceste rânduri tot in lacrimi şi suspine.Ca să. ştii şi tu dc-acclc cât de der mi azi dc tine.
Şi Cristo: tc-aducă '?z pacc din Siberia pustie La copii şi la n;?asiâ, mái bărbate 1 asilie!
Rod. 79/5 Dc \as. Gertit, leol. a is.
ill patrulea Grai dela Răsărit.— Legendă.
Se povtMteţte. cu nu trei, ei patru au fost
craii, cari vAzAnd nuiaua în răsărit, «’nu hotărlt
i-A ne la-e conduşi de lumina o:, pânft când vor
afla Mântuitorul nou născut. Ki na înţele^a «r
t-o intilneîi-cA la un timp anumit in afarh de
ora? ţi călătorească împreuna. Trei din
ei »’au ţi i .tălnti la lorul ştiut, dar al patrulea
nu veni ţi afltfel ti plc-nrâ einguri 1* drum ţi
ajungerii cu bine in Vitleim, g iK m po Criatoa
ţi ii oferirii darurile lcr: sur, »m imă ţi tam&ie.
Al patrulea crai îneft. porniseră ?prc locul «le întâlnire, dar in drumul ~au el dădu da un om, pe care tâlluni il j-du-ră de lot avuMil eiiu ţi i mai ţi bftlu?t.ra lâ«Ându-l plin de răni Craiul lepA rftni.e omului, il puw f-o cilul său ţt tocmsi se cugeta: ce i-ar fi putut oferi, in locuindui a?tfel pierd era îndurată* c&nd i se păru că aude o voace, care 1 zico: ,I)ă-i una din pietrile scumpe ce le-ai luat pentru repcl«
Al patrulea crai avea trei pietri s c u m p e :
un diamant, un nh:n ţi un opal, pe cari voia. adecă ?ă le <iăru:a?că ţi el t nărnlui rece.'
El fcaa-e deci diamantul, îl dete omulu: «i plecă înprabâ mai departe.
Când a]un?e la l«->cul de intălnire, vă*u cu părere de rău. că in târzia să . Deoarece insă lumina pielei d?la Ivi\asnt traîur*ta ţi acum to r.*a de frunv c,a ţi rr.ai înainte, el porni dup c». 7,'cindu-ţi în air.e: Poate ci deja în ora<ul cel apropiat voi ajunce pe prietenii mei!«
Drumul era îr,-s rrtu 51 cum el călări» .w uitâniu-?e dups ?:?n. nu mai ajur.?a nici
Nr. 1FOAIA POPORULUI
Şi, dacii ciut cauzele energiei ce- iei mari, a forţelor morale, pe cari le-a ştiut afirm i statul maghiar, alcătuit prin naţiunea maghiară, găsesc accate două împrejurări .şi anume în tâ i, că acest stat este un stat naţional, că este creat prin
naţiunea maghiară, care i-ft imprimat pecetea s’a şi al do-lea, că acest stat maghiar a ştiut uui toţi cetăţenii sei în ideea unităţii naţiunei politice şi a ştiut să formeze din stat o fiinţă vie, un or
ganism, ţinut la olaltă prin toate fibrele, celulele şi firele de nervi ale unei vieţi
comune, în caro simte fio-care părticică ca un organ al unui corp viu, înzestrat
cu însuşirea de a simţi primejdia ce ameninţă întregul, în ale cărei cadre ştiu toate părţile cugeta, şimţi si lupta în puterea cuvântului.
A doua împrejurare, pe care voiesc să arăt este, că ace-it stat naţional, acoastă unitate a naţiunei politice, nu
se întemeiază pe asuprire, ci pe deplina egală inrpptăţin», pe drepturi departe mergitoare pentru cultivarea diferitelor limbi şi culturi, pentru cultivarea cu
dragoste a intereselor si simţirei frăţeşti.
Dacă voim deci să păstrăm si să întărim aceste două izvoare mari de energii* j\lv naţii.nti maghiare şi «Io
statului maghiar, trebee să ii'Orgem mai departe pe această cale, trebui* sa ne desvoltăm mai departe în această direcţie si să xiditn mai departe. K vorba Bă construim întregul organism al statului naţional maghiar si mai puternic şi mai complect, » 1 înzestra cu arme undo este de trebuinţă, ca să pontă în- timpina cu succes toate tendeţfle duşmane. Lipsurile ci* se arată sub acest raport ici ni colo în organismul nostru de stat trebue să le întregim, Bine în- ţelt-s, aven, nă continuam tradiţionala
politică maghiară, rare u priceput să îegn po cetăţeni de limbi stăine cu fi- ' rele do aur »le dragostei ni alipirei de
noi. O nobilă chemare aşteaptă pe acest teren statul maghiar învingător, naţiu
nea maghiară învingătoare. După arest război mondial, pe cure l’am luptat îm
preună cu credinţă unit*, avănd a mulţumi :nving rea <ji credincioasei stator-
Pag. 3
nicii a cetăţenilor noştri de altă limbă— dupa acest război al lumei care a
restirat multe neîncrederi, a risipit multe neînţelegeri,, aducând sufletele mai aproape unele de altele — acum. când
curge sângele mai energic în vine, când palpitează vinele mai cald, acum a so
sit momentul a se contopi într’adevAr si în întregime în dragostea de patrie, şi a creea o stare, în care prin deplina egalitate de drept, prin cultivarea tuturor intereselor, în încredere şi iubire in care sg ponte simţi btQ6 sji ficcărs
cetăţean de limbă nemajhiară’ care are voinţa a fi un membru credincios al naţiunei politice unitare maghiare.“
Crâncene lupte pe frontul rus şi în Bucovina.
Cernăuţi. — Pe frontul rus au început lupte foarte violente cari se ţin
ca un lant nesfârşit începând dela Marea Baltică p ân ă ja graniţa românească. Ruşii atacă in câte 16— 20 rânduri
fdră de nici o considerare la pierderile ce le suferă. Risipa mare de muniţii ce se /ace arată că Ruşii au primit
m ari cantităţi de muniţii de tot felul.
De asemenea pe frontul bucovincan, respective în Bucovina se dau lupte ex
trem de violente Ruşii încearcă, ca rupând frontul austro-ungar să intre în Bucovina apoi trecând prin Ardeal să
înceapă o «viguroasă• ofensivă in contra Serbiei?
A u/ti fac sforţări uriaşe pentru ajungerea acestui scop a l lor, dar până acum fără rezultat.
Corespondentul Magrini telegra- finză din Salonic cu datul do 1 ^Ianuarie n.
Membrii coloniei franceze şi corespondenţii ziarelor din statele înţelegerii 1 au vizitat azi po generalul Sarrail, ca să i felicite do Anul-nou. Sjrniil a râs- pun* într'o vorbire scurtă ppunAnd căo mândru, că stă in înmiea armatei franceze orientale.
Pe noi nici cAnd nu ne au bfitut— a spus generalul francez — şi am
pn frirlrnii >;ni. In cel« <iin urmii în** l.|în Yiflet m, <inr untul plin cu dlnp romnm ti dn nin-nn p/iri p lâ n s u , căci Iro-I dft<lu*o <It>jn porun:a cil top copii sujj n ri fii fio uri*;. Pr<- »oiimiem cr» numai jnle şi plâns.
Trcriind in*» al patrulea crai pe lânpă. o colibă, iocn;ui i *0 deto ocazie hî vadn, cum o rirmană mnmft *u rufra de un soldat să i cruţo fr>p>litşul. Craiul puse şi el rugăminţi pe lângă K>H*t .Inr ace.ta nici nu voia ci-, asculte ci cirea în continuu:
- Daţi-mi copilul!
Atunci craiul auzi o Toace lină ţi dulce care-i zise:
Cearcă şi I înduplecă cu rubinul tău!“
Craiul ii dete triat p atra « a scumpa şi copilul râmase în viaţi.
Craiul porni apoi mni departe in drumul *su. Setmifl il conducea dn mai hine de 39 de ani. Kl umbla9’ prin Egipt, Nazare» şi Gali- lea, dar nicăiri nu 1 vszuse încă pe rege.
Bătrân sie t de puteri ti desamsgit. el ajunse in cele din urmă în Ierusalim ţi ca da obi- ceiu, întrebă fi aici dc rege.
>0, da — i se răspunse, — > regele Iudeilor e sici; tocmai acum va fi răstignit.'
Şi acestor cuvinte le urmă un râs batjocoritor, isr craiul se întoarse trist în altă parte, ‘•înde văzu o fetiţa frumoasă, care toemai cădea 1* picioarele unui om, ce voia să o ducă cu
sine. Fnta li datora omul ii nişte bani şi deoarece nu im in maro »9 plAiea?că, avea t*â fio du«ii ca ftdnvft. Kl insă il ruţa oă o mai aştept« şi totodată il ;uqa şi pe crai s i o scape.
— »Dfti omului opalul lin!« — se auzi in internul craiului voacea dulce.
Acesta era insă tot ce-i mai rămaseso pe wama rpgelui, şi totuşi el dă.lu opalul şi fsta fu liberă.
Deodată însă rerul se întunecă, pământul se cutremură şl casele începură să ae clatine şi sâ se prăbuşească. O piatra, fcăzând de pe o casă, îl lovi pe crai şi-l trânti la pământ. El (qîS zicea J;n:şiit şi-şi z;ee în sine:
— »Mor fără să fi avut parte de noroc. Pe rfgela meu nu l voiu vedea niciodată şi şi toate darurile mele le am împărţit. Se vede, că nu sunt vrednic de o astfel de cinste.
Dar, tosmai când îşi n'eca aceasta în gândul său, o lumină dulce spintecă întunerecul şi in această lumină sta un om. Pe faţa lui strălucea bunătatea şi ochii lui erau asemenea unor stele. Şi cu vocea cea plină de blândeaţă ş de dulseaţă, care de trei ori şoptise în inima craiului, el ii zise:
Eu voiu fi totdeauna cu tine. Şi ceeace Tu ri făcut .unuia din aceşti mai mici fraţi ai mei, m-e mi-ai ficut!
Candtd C. Muştea.
rămas totdeauna stăpâni pe câmpul de luptă.
In sfârşit Sarrail ş;-a exprimat
speranţa că învingerea va fi de partea aliaţilor.
Coaiandantul francez a fost felicitat de Anul nou şi de gpneralul ««-rec Mosopulos, in numeV corpului de armată al treilea grecesc, care se găseşte în Salonic.
Mosopulos a dat de Anul-nou un ord n de zi adresat tuturor autorităţilor greceşti si soldaţilor din Salonic, în care spune:
— Ţara noastră iub'tă, în urma
stărilor extraordinare, e împresurată azi de duşmanul ei vechiu. Face amintire în urmă de izbânzile corpului de armată în cele două campanii din urmă şi spune că Grecia chiamă azi din nou sub drapel pe fii săi ca să »pere cu
arma teritoriul grecesc câştigat cu mari jertfe de sAnge.
Ordinul sfArseşte: Ofiţeri şi soldaţi! Nu va fi nici un laş între voi şi nime nu-ţi va părăsi locul, cAnd gloriosul nostru rege se va pune în momentul dat iarăş în fruntea armatei ca să apero drepturile ţării şi să vă conducă la noui învingeri.
Ziftrul berlim-z „Deutsche Tages- zeitung- publică un articol despre po-
iitica RomAniei in legătură cu misiunea lui .Şebeko.
• Se pare, — opune ziarul, — că no discută ncum ce se vn fntAmpln şi se oferă KomAniei pentru fiecare din ele un preţ politic deombif. Trebuie să fi» import4nt pentru Huma să nile, cAt mai cur And posibil, co vrea şi co va face RomAnia.
Se crede, că Btătianu nu găseşte încă venit momentul de a lua încă c poziţie hotărîtă sau, dacă a luat-o.de a o face cunoscută. Brăiinnu n fnţelpd
cu toate prezicerile despre căderea sa Şţ de?pn> apropiata nu hotărăre defini- tivă, să-şi mcnţ'nă mAna liberă ţi să rnt fixeze po liti a României de nici c parte. /; post hil, ca să fi fost de mai
multe ori in prajma hotărârii definitive. Au intervenit insă mereu evenimente, Cari 1 au permis să continue politica sa. (ea. veche. .Şi nctimn are în mod evident credinţa că trebue să mai aştepte.
Dacă această atitudino este utilă sau nu, interesnză pn Germania mai puţin decAt po poporul român. Germania aşteaptă în mod rece desfăşurarea evenimentelor din RomAnia.
Istoria politicei externe a RomAniei în timpul războiului mondial va fnrma odată un capitol foarte interesant. Acest capitol însă nu s a înch' iat încă şi cu cât bărbatul de stat, care conduce Ro
mAnia, aşteaptă mai mult, cu atât riscul său devine ma: mare. Faptul că continuă să ia asupra guvernului român
acest nsc, permite să se tragă concluzia, că Brătianu sau are foarte mare
speranţă în succesul final al politicei
sale, sau se teme de grave pericole şi
ae mari pagube în cazul unei hotărâri imediate^.
Regele Constantin al Greciei a fâ- cut interesante declaraţii coresponden
tului Iui Daily Chronicle de>pre situa-
ţi# critică in Câro sjAspstf1 8zi GrPC’ft.
Regele Greciei a spus coresponden-
P*!î. 4 _____________________________
tul ui că nu poate înţelege prjcodura | Angliei. El nu se teme de un atac im- 1
potriva Greciei, dar pretinde, ca acesta
&â se dea pe faţă, iar nu pe ascuns.
La observarea că el e cumnatul îm
păratului Wilhelm, regele Constantin a
declarat, câ el e doar şi nepotul rege
lui Angliei.
Mi-sm dat cuvântul — a spus re-
o-ele Greciei — că voi păstra o neutralitate binevoitoare ş' vreau să-mi ţin cuvântul. Eu nu mi-am schimbat deloc
părerea.
Interesele Greciei se pot apăra numai 'prin păstrarea cea mai strictă a
neutralităţii.
Ca soldat o spun pe faţă că n’afj
îndrâsni să trag sabia împotriva Ger
maniei, care e mare şi puternică.
Da altă parte e de cumpănit că flota Angliei, în caz de răsboiu, ar ni
mici coastele Greciei.
Trebuie să-mi dai drept, când caut să ocolesc atât pr!mejdia germană cât
sji cea engleză.
Reprezentânţii puterilor centrale au protestat pe lângă guvernul grec, împotriva faptului că Anglo-Francezii, în lucrările făcute în împrejurimile Salonicului. au întrecut convenţia stabilita cu
guvernul grecesc.
Imediat dupăce s’a produs acest demers, miniştrii s’au întrunit într’un
consiliu do cabinet, unde s’â discutat asupra chestiunii. Miniştrii au căzut do acord că nu au o bază po care sfk se. sprijine un protest al guvernului grec împotriva puterilor Quodruplei, dat fiind că s’a protestat odată asupra violării neutralităţii greceşti.
Or, după părerea guvernului grec, un al doilea protest, din moment co nu poate avea un efect, este nefolositor şi ar putea agrava situaţa fftră un folos practic. Pe aceste consideraţiuni se întemeiază răspunsul la protestul puterilor centi ale.
Tn ziar italian scrie : împotriva foiţelor turceşti, se zico că vor fi debarcate noui trupe engleze la C'avalla
Dat fiind caracterul de lupt»» do tranşee pe care 1 va avea răsboiul din Balcani, din cauza întăririlor făcute la Salonic, după mode’ul celor de pe frontul occidental. Germanii repară drumurile ca si poată acîuce tunuri dn calibru mare. Din acer stă cauză ofensiva
lor va mai întârzia puţin.
Incident la graniţa româno- bulgarâ.
I)in Bucureşti se anunţă: Sâmbătă
lit Decemvrie, o .şalupă bulgară a făcut sondagii pe Dan’.re. ajungând pană în punctul Flămânda Sr>mat fiind de grăniceri. comandantul vasului s a retr.is.
Pela nre’.o 10, o barcă, in cireşe aflau căţi va soldaţi bulgari, a ajuns pânr. pe teritoriul romár, cerând lămuriri grănicerilor români, de ce au trai salve de paşcii. când li s-a făcut somaţia.
Suldaţu bulgari însoţiţi de către un ofiţer, a cerut să vorbească cu garnizoana din Giurgiu.
Raponándu-se cazul autorităţilor d.n Bucureşti, acesta au hotărât arestarea soldaţilor cât si a ofiţerilor.
Ancheta a fost iăcutâ de către d-
Măldârescu, dela statul major şi de cA. tră d. general Sutescu comandantul gar
nizoanei şi d. prefect luca.
Din ancheta făcută, a rezultat cA
ofiţerul cât şi cei şnse marinari bulgari
n-au avut altă intenţie, când au cobo
rât pe teritoriul român, do cât ac. la ca să afle cauzele, CJri au determinat
pe grănicerii români, să tragă salvele
de puşcă.
In urma acestei consfătuiri, ofiţe
rului cât şi celor şase soldaţi bulgari li s-a dat libertatea, înapoindu-se în Bul
garia, pe la Rusciuk.
Pentx>a mobilizaţii din România.
Bucureşti. — Prim-ministrul tornán, d. 1 Brătianu a declarat în camera română, că guvernul a holărîl să
vie în ajutorul celor concentraţi cu <
milioane lei.
Concedieri în România.
Bucureşti — Un ordin a l ministerului dc răsboiu román a acordat un
concediu la toţi saldaţti aparţinători
clasei
Activitatea febrilă la Salonic.
Se află din Salonic.: Aliaţii fac importante lucrări de întărire la Topsia po calea ferată a Vardarului la nord- vest de Salonic. De asemenea şi localităţile Ajrah şi Bald/.a la nord de Salonic şi la nord vest de lacul Lnngeza nu fost evacuate de Greci apoi întărite de Anglo-Francezi.
Pentru runitl pomâni,«
Bucureşti. — I)nn f i d_ (/'rn'orc Cantacuzino au dăruit suma de „*500 Ici
pentru ajutorarea Românilor dc peste munţi răn iţi in răsboiu
Vacanţa camerei Române.
Jiudapeita. — S.* anunţă din Bucureşti: (Camera rnuiAnă a hiat vacanţă
pănă la 2 Februarie* n. IM fi.
Tratative Româno-An- glo-Fpanceze.
Bucureşti. — /.tarele kucurcştrnc.
aduc şt .rea că la ministerul dc finanţe se tratează cu un sindical 'miyjo-fran-
1 ccz vinderea ia:ei mari cantităţi dc cereale.
Russkij ChwostoYV.
„Lokalanzeiger“ află din loc bine
informat. c;ire au fost m tivelo retra
gerii "-ener.sluîui Russkij, fostul locţii- ţor al ţarului şi comandant suprem de
pe frontul sus. Otuza retragerii a fost un conflict cu atotputernic îl ministru
de interne Chwostow. care s a amestecat
samavolnicele :n comanda generalului.
Chwostow a trimes de mai multe ori
trupe in oraşe, unde era răscoale, mai
cu seamă la Moskova, ca să dta ajutor
"•arnizosnelor in men-inerea ordinei.
Faţă de o astfel de samavolnicie
Ruskij a protestat înaintea ţanilui. ( um ţarul n a zis nimic lui Chwostow. Ruskij dat demisia. Opinia publică e cu bravul şi onorabilul Raskij şi în contra atotputernicului Chwostow. Ş cum în ţară e mare ferbere, acest cazo măreşte şi mai mult
FOAIA POPORULUI Nr. 1
Arestarea consulilor m Salonichi.
Agence anunţă; Primul m ia i* ^
Skuludi* i’n prm it pe iniuMnil plenrpotecţiar
francez, Guuille^an, car«* i-a cjmunieat că t» .
pătrit-a înţ^leg"^', »'i-oaru* a procedat la d«ţ:.
nerv» ivoHiil'Jor puterilor cvntral«* numai,
aviatorii germani atscA-ern Sslonvul, lu i-e .'.»na
obliufctft <-a >-ă dea libertatea c^n-ulilor ji aecen-
tuiază, f 4 nu Inţ-legeua a ctlcm iuveranim«»
Greciei.
Par« cfi. ţi din part«\\ Greciei tt con«i»l*ră ca încheiată acea»tă ai aer re.
Deţin'-rea consulilor din Salonic a ur«*t
— după ftirila uiu Atenu — la îndemnul nurr.lului Ca-tclusu. cart* intr’o conierinţi mai
lungă cu pilierului Sarrail a nr4tat, că KÎiu&ţii trupelor înţelegerii in Salonic o "rari, iar db cauza coiHulilor utilelor duţman« nu n< j>ot lua mâ.-iurilo de pr^ăi re militari. Surail n luat a*u- pra Kfi în a w i i ejtiieraiţii c.tr: na, ca ei-i în-
depârte/.*» pe CMii-ulii du;m.i!ii din ora;.
Geiurnh 1 S.’irr^il n drclartt i-i Inţcl, r<a nnc:to.tr.ft pro?<r.or S.ilo:ir-iî! ţ: anfrl rcprwtio- tanl:i dipluniatici fti puterii r duţniam« nu fost provjci'ţ- fii jiflrâM-n'CÂ n<nii)in»t or.iţul.
Coiiiidul uuitro-unirir a riifpiin* la accjuta
declaraţ o. in minn-ln irpr^renunţilor diplomatici nlinţ1, că o anf- l >lr d< rlarnţir o jMt primi nu
mai d>n part* a !;uvmiuhn ţi c.’tih rit-m a<t>jtn im i va ptovora ■> '. i» ze, ci vor r'.ni.iniM 1» lo-til 1 ir.
în urmn u-mtui r*«;»«!^ n urmai ticţi»o- rm conuiMor la i'iibnul i:<’nrralu)tii Snrtail.
► Be.-ol'X pupl'.cit nfui amănunt** distpr» dcţ'nwa consulilor puterilor ceiitmle:
I.it fir<'nii* din clr> J vilr, I» rar** crsu runsitlalclp, f>’a dt> cAte un driJi;mn*'nt de s-ol- «inţi t-u un of ţ>*r in irunl>\ rnn inirAnd în od*- fici» rai provocat |**' ltţ\ c.iri i n i:ft*it a**îo titi-i tiroitr".
— în bata r.îrui ijrrpi f.otiţi i>fc ne *#s- rlrjinReţ: m -ă vil uniintn n itilrrltal co»«a-
Iul aupiro-unpir A V iii/ iK 'i.h ,
în li»ni dreptului caro ni l ’n dat p*r>prtvl«l
noiltu, a r.n'jHiu« of p'nil itrnre7, NV p*
tititor do riViboiu ţi nti uribn vă ilcfin, c*
p<* vi ti du}nian curo petrec p,- irtitor de
AcmKta a foit inulntcjit care a dat-* palierului Sarrail ofiţerilor jn iniel-^rre cu pt* * ‘ r. lul cn lor. Mnhoii.
(V>n»uhil nutlro-un^nr, t.ro<'Uin ţi rol "<’<■* niftll l l ’rt/trr ţ: rel lUtCi v: A "fVhtt h'cy »U
coufittAnyi ?ii ftipuna. Cornului bulp.ar <1 -n l*- ! iiiniplitro nu e ni Iu In n.-il timp in v:la romi»U-
b.tului bulgar. In 1» cui lui a fo*t drţ nul J>ri-
i mul hicrcL-ir «1 min.*‘tcrului de externe bulpRr. j Mai târziu a if>-t. Rftfit ţi deţinut ţi conntl*l
bulj^nr. D ir nu numhi consulii ci ţi toato [«t- wianeio, cari «'au ^ShiI in acel timp la con«ulrttg au fof«t deţinu!«*.
Comandamentul forţelor Inţ';lt\i!erii cononn- truto în Salonic a continuat dnţin .rilc. Au »ai ioit deţinuţi numeroji supu;i auf-tri-nn^an ţi girmani, printre cari ţi al doilea director al binr.ii Han<|UO dft Salonic)ue «i coroi>j>ondcnt*l
lui »Neuc Frfie Pressc«.
; Corricrtfi dela Sera i-3c anunţă din Salo-ni:: Consulatele puterdor ccntrnle punt pi*ite
1 no, Foldnţii Înţelegerii. Coniulntul aui‘tro-UD)P,.r o incunjurat ile foldaţi din Algir şi Zuavi. I*ri ^'a început f^Tcbiziţia ariiivci consulatelor.
Ştirile .»cfitc din A icra Fpan că consulii şi funcţionarii deţinuţi ai con-ulatelor au fo’t tranFiK.rif.ţi la Mudrcp. pe bordul varului ir*n- ce7. Patrie. (Mudroi e or^ul principsl cu P01*
al in.-ulei lemnos din Marca l^eică).
Ap nj'S telepraiicA bulfrsrâ anunţi că pn- Riul mini?îru R*do?lavov a iScut in Sobra«»
urmi-toin-a deilaraţîe piivitor la deţinerea epoca
lilor din Salonic:
— împotriva p»mavoln:cici atn prot«5
ţi noi fi am preta:? ci Grecia ?ă ?ede dripsul ci puvexîn. deoarece coniala no»
n'an foft ir in r?: la Englezi e' Francez^ «
guveraul Grer.fi. Englezii şi Francr-zi _ * *B
i'.t numai acum că fe gife^c in risboi'J cu
Nr. 1 FOAIA POPORULUI Pag. 5
Partea literară. L"Il
[Fi!
Din răsboiu.— Schiţă. —
De I. Agârbiceanu.
După săptămâni, «lupă luni, începură să v^ni veşn d«lu cei duşi în bătaie, alinând pe cât amar puteiu, inimile celor râmaşi a.^si. In i'Vriare îi poşta adu "ea petecele de hârtii roşii j-rrise chinuit cu creionnl pe genunche, pe spa- iele unui tovarăş. Şi cutare trăieşte încă şi cutare şi cutare. In jurul oricărei s -rigori se adu- nftn, se îmbulzeau femeile, copilandri, pe uliţe, î» eurţi, pe când bătrânii aşteptau trişti şi po- tciiţi pe delatori părând gata să audă orice veste, ’fie eût de rea. Cei plecaţi din sat erau împărţiţi la două regimente, unul din armata comună şi unul de honvezi. îa neslârşite companii. Cu cât trecea vremea ş:irile noseau tot mai multe dela toato companiile, afară de compania n un- yprezecea dela regimentul de honvezi in care s lu je a George Pârvu şi alţi trei Români din hm .
I)e cei ttei nu se mira nimo că nu scriau: nn cunoşteau slova, dar George Pârvu ar fi putut si i^rie să dea vestea şi despre el şi d. wpre •e; trei. Nevasta-sa. Stann, nu mai punea mâna pt niinif, o frigea jia:V:i orico atingere de lu- crj/.iie din ca^â ori din curtî. Alerga la |K>jtâ, Ta rVaie le mri irlmiră ştiri, şi dupăcc iari'purâ e": vinii răniţii la st>italcli‘ din apropiere, femeia r.> obrazii nup;:, îuvineţ ţ:, cu o„'h:i atzaturi era u t po drum. Nime nu ştia uimi: despre Georgo râ t vu. wrgunt la compania a unsp:cz“;ea, ivi ct cvr.inr do eompmin anta nu-şi ad -cca niaip aminte. E s i-o întorcea cu ochii plini de Kpaimâ ca psntoo i .“au doui» h à pleee din nou [*• 1« «piti le.
— Dacii mai trăieşte, r«u face l ’Arvu ca rr.i-i ncrie un şir nuvest i, — ziceau nimenli.
- Cu greutate i-ar face lui o HP.risoare '!S.-rin uşor ca un das.ţă).
- MSi, vn fi u;rin, <lar nu toate «crit-ori rilf vin. S» pi ord unele.
— Ba se pierd cele mai multe, mai sunt destui cari n'au trimis nioi o veste.
Tricu.se anul dela începutul rásbohilui, şi oarrenii din sat făcură cruce peste numele acelora cari n’üu mai dat nici un semn de vieaţă dtcând sa depărtară dela vetrele lor sâraee. Soţiile şi mamele mai nădăjduiau, dar oamenii ziceau uşa:
— Din pământ nime nu poate scrie. Şi /.:câad îşi plecau capul în piept.
Stana bâtea mereu drumul la oraş, cu aceeaş nilmişte ea’n săptămânile cele dintâi. Ea spera încă. Nu putea crede cS un cm ca al ei se poată muri aşa de uşor. In fiecare ceas îl Vedea voinic, mândru *1 <lu3 puţin pe gânduri ea’n clipa despărţirii. In fiecare ceas îi anzia cutiuţele din urmă: sRămâi sănătoasă. Grijeşte de copiic. Cmci copii. Apoi, din fereastra vagonu- iui: »O t*â viu înapoi, nu plânge. Când voia veni... cind voiu veni, dar cuvintele ce mai urmară, Stana nu le putu pricepe în furtunosul vifor ce se deslăoţui la plecarea ’.renului. Es-l vedei şi acum tot aja de voinic, tot aşa de mândru. Cum ar fi putut muri?
La un au şi o lună dala începutul râs-1 olului, iată soseşte in sat unul dini» cei trei Români cari erau cu Pârvu In compania a unsprezecea, Vasile Dan. Oamenii ee uitară, la el ca la o minune: venise “lab, bolaav greu, abia târându şi un picior. Yenia dintr'un spital. Nime nu putu vorbi cu el pină ce nu-1 descjsu mai întâi Stana.
— TrK:eşte?— Triieşte!— Sănătos?- H/u::itOi-.
— Do ce nu-mi scrii ?— Iţi n;rie, dar so ved« ca ms vin wrii»oriK*.— I/ni vizut cu och'i tăi?
Cu oclri mei.— Doamne «fintn!
Dnr dupi* cu ho du**«.* Stana, Y«s;l» D*n începu fă povMtcisck oamenilor co-î fictiri roată, şi pov.-wtirm ;'n începu njn oii întâi î;i astupi •jurn ni palni’i.
— Ce-i? întrebară mai mulţi, a murit?Chilavul clătină din cap, şi iar îşi duse
palma la gară.Oamenii nu înţeleseră.— Mut! şopti vasile.— Cine-i mut ?— Pârvu! Acolo se întâmplă d'astea.Oamenii îşi făcură cruce.— Pentruce nu-1 lasă acasă daeS-i mut?— II lasă da’ nu vrei să vină.— Doamne sfinte!— Nu vrea. Până am fo3t eu acolo Va*
pornit de vre-o trei ori spre caii, dar a fogit înapoi, ţi, minunea lui Dumnezeu, şi-a găsit roe reu compania pnn învâlmăşagul ăla. Au pus alt sergent în locul lui, dar el tot căpetenie se ţine şi acum. Să-l vedeţi aşa mut ce semne faoa în loc de comandă!
Ochii lui Vasile Dan se egâiră pe-o clijiî. Oamenii se cutremură.
— E nebun? întrebi cineva.— Nebun. Dar nu face nimănui nioi un
râu, şi ştie umbla ou puşca, minune mare.— Şi i de mult aşa ?
— Ia’ stai să vedem. Eu sunt in spital din postul Pajtilcr. Înainte cu trei luni de-a părăsi cu compania a fost pu;cat prin coaste Roşu, şi atunci Pârvu era încă sănătos şi pste* vjrbi. Mi-aduc aminte cii el a legat mai întâi rana lui Roşu şi l’a dua în spate până la abu- lanţft. Nu v’a spm Roşu?
Oamenii se priviră cu groazfi.— »Roşu n’a venit n.'iHă« ai?e cineva.
— »Ilml Va fi murit în a pi tal < riae cu gnu, cu dinţii strânşi Vasile Din. Ajadar ca» pe la Crăciun Pârvu c r* incă teafăr. A fost o miuuue da om; tot vt'sel doeând a’a int>epul fotul şi m-jreu ne apun»-* că o uă vedem luorori mari cât du curind. Ni ne părea noui cK-i pma îof ăoitrat, prea neliniştit. Aştepta mrrou cotr, dar nu ştiu ee. Nu cunojtea primrj lin şi Ha multe ori ho fácca pitrul\ *to bunX voie cec- c«t<r.y j >r> duşman. A că | in tat ţi mivinlie. I)«r iiîh po <lupă Crăciun ittcpjiu aft vorbmaîH Intima- nip*n. K'«m ptin Cirpaţi in zUpAdit ei ger. 0 «
m ănunte din răsboiu.: n rariuni'- H’ foIoí>ef*r tót
(rViii d" apu'itillti, ea fii in- ;ri,- po liupniiiil. Apu::ituri do trv-.it n mai mull f.iu inni pu- * i r. t-irpte, fiiul )i>’ntim:ttatt>. I ’ncl" din el«' nau fn!o‘it atát u* <!*•-, In rá', vi-su pmlut ro.«- tv.',. íiiirlrii nu co mai Ív*:, i.ini'-.tu-a iti;clat <i" <’’<•. Dar .n';i i .f.il.'i altflc n1 u'. Mt»-
r--u-iiit'rcii f>* ivr«r e i::. m inuii npii"Jituri.
Intri> npu:iturili' mni r. ;;i M. J).,t Foroti f! aj» numij-;
r.rh :i cM fi tori. In riizboaiilo iro-uit1 r.rniatd«’ trebuiau fh w »«cun<i«*i numai dinninlra (i’.iímanului. cn nrc^ta f-á nu le vada üiu ai nu le d-n de
I""jjw r-
V.V.MS •x*- ■
i -'- t .- T <>.. . . y ... .
7. 'ii! o tru|»î» tft’liue »4 f>K pa- ;'"a«.'S bino ţi r» nă nu fi» (■Wrvatrt aau v«xu!;i df> im - |i'niio (nia;im hburttoarp) ânş- m.iiie. Sjuv pil !ă tiiiiti'un Mt- fil tl<t aer<j(>Uţi «? p >t nruns* li nmlia rnupra trup >i. «»«, vn?snd duţtn iir.il ti n siiroplt« rr.ni ,-Ate tunuri n > ctt* «a meniţi« aut;ţ pr. r >1«• Imco'.o, tiupâ « ’'’ lU'ţ u>of »•- cotlete măriuvn nrante! ^ia n:’t n parte. De a-r- a. ppre a a.» «cjil de oliirrvarilo din a»- rop an, ae Intâmp'i ei po w- nuri, cară da mjniţV sau i t bagaje, ac n«t*i crongi r -rxi.
Clipul naitru d j faţ* »9
arata cum aub (? ms*îi »* tranapjartă nişte tunuri graU,• »rmă pe neaşteptate. Dc pre-
ctf.ri hunt trase do locomobile. I)in depărtare o spIH-1 de gupă călătoare j plan îi e şi nni g-<u n nfla pozţia şi mârim-a armatei. D.»:ă abooră (tt*si’j ne poate, deOHsb; de loc de pidurca sau câni|iia învtrr.i.a din jur. Dar j pj *u.<, nlun:: nu vedi nimic numai arbori; da;â se lasă mai jos ujjr il iaoţ deaproapţ, f-e vede in forma unei urci paiuri mi? :Jto.îre. Mai înjo.:\- . la ţinti armata dujmană (I n lag-r. Da muhe ori In Ios do arbori ss p«M
:i punt altfel do arl>ori, dacă trujia st?i in ta:. Oiservi'orului din atro i paie. lemne sin altceva pMrivit.
•t altă iaco<liro inuă de-a
:s;e!a pe duşman ne arată
oVipul f.l doilea: sunt tunuri
-ictive (taL°3). De fapt, după
dâlmă s'au aşezat în ver-
'-iesţA ni=te ţevi dela apaduct
ipe c ire ?e scurge spai. Pa-
îralele tîuj-nane foarte uşor pot
««le, că sunt ţevi de tunuri
(vezi cele patru pun:te în
ai-.ip\ Ducând vestea la trupă,
»teaţta porneşte spre ele sau
‘-'e^hide forul asupra tonurilor
Chcervste. Dar atun;i armata
•Jşmsna, care a stat ascunsa
alt lo: din apropiere. în
cepe adevăratul atac cu UUl
di a altă parte.
Tot pentru înşelarea duşma
nului, s’a întâmplat epre pildă,
că pe petri sau in pari eto.
au pas ciubxi (şipri) şi le*aii
dat formă da soîdiţ;. D aş ali
nul crede oi-i armată luptă-
toare şi dă năvală asupra s,
câni colo sa pomeneşte at&aKfc
cu totul din altă parte. De
mults-ori. prin astfel de «sq-
loaoe simple, an comaadatt
isteţ inţală =* bate o trap*
duşmană poate mult mus nt*r*
ca a lai.
,Pag. 6 FOAIA POPORULUI Nr. 1
.alţii degerase şi el, abia se mai ţâra, dar gura
nu-i mai t&c$â. Ce spunea? Minuni. Co mai ţtiu eu? Dinu Natului, degerat şi el, fu luat pe listă să fie trimis la spital. Vine el la Pârvu
şi-l xice:— Naşule cere-te şi dumneata ca îngheţi
de tot.— Eu? Cum să mă cer dacă n'am nimic?
— Pai bine, nu-ţi vezi picioarele?Se umflaseră, crepară pantalonii pe flutr.— Măi Dinule astea-s cizme nu, vezi m?Când am auzit aşa m’sm dus şi eu eă-l
îndemn.— Ascultă, jurate, şi te du zic eu. Doc
torul o 6ft te creadă de bună seamă.— Hm! a-ţi vrea voi să rămâneţi singuri
sici să vedeţi, singuri să fiţi martori! Dar nu mă duc! Natn nirais! Rise cu hohot, apoi tăcu mult ti când începu să vorbească iar, glasul lui era cel de om sânitos, dar atit de
greu, atât de greu!— _Măi Dinule!“ zise el. »Eu acasă nu71 .
mă mai duc. Eu acasă nu mai am ce căuta. Spune-i Stanei că-s mort, dar să nu mă plângă pa mine să se plăngă pe ea.“ Iacă că arest« au fost cele din urmă cuvinte ce te- am auzit i n gura lui. De atunci a muţit şi vr’o două luni şi jumătate cât am stat cu el, alt cuvânt n’am «nai auzit să fi spus De auzit aude, dacă-I întrebi stă in loc şi sa uită la tine, dar nimic nu mai zice. Dar poate va fi spus ceva despre toate aceste şi Dinu Natului finul săi.
Oamenii se priviră din nou cu groază.— Na venit acai'ă! Gtăi cineva.— Nu? Şi eu credeam că ăsta scapi.!
zise Vasiie Dan, ca pentru sine.Urmă un restimp lung de tăcere grea.— Aşa dar tu l’ai vizut de mult, cino
ştie mai trăieşte şi aşa cum e, zise cineva (ntr'un târziu. Capetele tuturor se ridicară de po piept şi ochii sdipitori se pironiră pe faţa lui V.-sile. Dan Pârvu fuse mulţi ani jurat în satul lor, ora deştept lucru mare, drept la inimă şi bun c a pâ- nea caldă. Tot satul ţ’nea la el.
— Dacă n'ar mai trăi! oftă Vasiie. f)ar cred că trăieşte. Să-l fi văzut aşa ou picioarelo umflate cum ţinta paşi cu toţi, cum se tîra pe brânci ca şarpele, fără nici o greutate. Cred că nu mai simţia durerile, ba pân am ?ost şi eu la companie, îi mai trecuse puţin la picioare. Poate vr’un glonţ, dar n’aş~crede: glonţul nu vineJa cei care11 aşteaptă, la coi cari nu se feresc de el. Multe minuni vezi pe acolo I Unul stă ru săptămânile neacoperit în calea plun bilor, pipă in vreme ce gloanţele-i şiueră pe la urecho, şi nu 1 atinge moartea, altul ştii ascuns în şanţ o lună şi în clipa în care sc ridică şi cade pe spate. Pe semne tot soartea omului, la care cum e scris.
— Păi bine până a fott sănătos de ce n’a scris şi Ia nevaită?
Vasilie Dan tăcu un restimp, pan a că se gJndşte.
— Mi se pare v’am spus, zise el, cft deşi era mereu vesel, după efitiva zile de lupto ni se părea nouă pien «prin.*, prea iWe. Poate de atunci i-se începu nebunia, cA am font în iad cu toţii — compania a unsprezecea, — aşe ceva nici eo visezi. Se aprindm netul, so spărgea pământul, so vă/etau riniţii. A<tn a fost la săp tâmâna după ce am ajun* in Galiţia. Dupăce am icăpst atunci, m'am gândit eu mai întâi că pentru ce se orccnrâ oamenii, ţi in^ă aşa do ct-mpllt cum fiarele nu pot. Dar a«* s'o lăslm încurcată. De ce era numai v. rba ?
— De ce n'a scris Pârvu vr'un şir Ia muiere până a fo-t sinatos. z «e un glas.
— Aha! Na scris pentrucă după iadul ăla tot Z'cea că are *â*i s to revistei o vesto mare. Şi până nu soni* vest»«, nu voia să-i scrie. hi. veceţi ci mă încurc! Ce ştiu eu ce-i umbla jrn cap!
El tăcu de o-îată şi nu mai răspunse la n ci o întrebare. Oameni, rând pe rând se im- praştiară.
. De c&nd sosi în sat Vasiie Dan, nu era zi n care Stana f i nu vina la el «i *ă-l dese n a , şi nu era zi în care £i nu.; trimit8
V a s i i e ' Ctlând ÎQ fieCSre li ***** dela
. După trei luni, pe ls mijlo;rjl lu; N
* k ,mif &sră llagă sat as c bor, unsergent malt, cu musteţd* bălane ?i tot făcea aemn cu mâna cuiva d * vp.gon să se grabias-S
cad Tazu ca e mzadar se urcă din zou şi
adus» de mâna pa un om ciudat, care nu voia sâ se coboare. Omul era in haina militari», şterse dar fără ch'piu-i, era alb ca zăpada Ia par, dar
faţa-i era rojie şi trupul puternic.— Ei nă mi dai pace, neatuţule, eu mă
duc acasă nu sici, zicea omul codindu-se mereu.— Dar aici e satu tău mă fcior! şi striga
Sasul trflgăndu 1 mereu de braţ.Erau mulţi săteni la gară dar nime nu-1
cunoscu pe cel cu capul gol.— Să fie de!a noi? i-o întrebară câţiva
miraţi.— Dela voi, dela voi, râspuine năcăjit
sergentul de saa.— Af, nu se poşte!— Nu se poate ! Iaca se ţwate! mai zise
Saaul trecânl cu cel cu caşul gol printre oamenii
Încremeniţi.II duse la primărie, îl dădu în seama, sa
lută şi se întoarso la gară.— D smne sfinte! Era să nu te mai cu
nosc, frate Pârvule, zisa primarul, un om bătrân abia putându-şi stăpâni lacrimde.
— Cum să mă cunoşti, dacă Saaul m’a adus aici în loo s& mă lase să merg acasă. Nici eu nu te cunosc, z>se Georgo Pârvu c’o voce aspră puternică.
— Nu mă cunoşti? întreabă primtrul.— Do undo să te cunosc? Eu cunosc pe
primarul dela noi, pe Manuil, cu care am fcat în slujba satului.
— Eu sunt, Pârvule — şopti bătrânul,— Aş, dumneata Primarul drla noi ştiu
cu cum e acum : poartă haino do argint. Vezi că eu am slnt un nn do n’nm putut vorbi, curat ca popa Zahnrie tatăl sfântulai Iosn IîuUzătorul. P k utmă am avut o vedenio şi mi-n z :h îngerul: Solida-tu şi to du acasă şi voi veloa minunea! Satul tiu frumos peste măsură, tot canp mari ca la omş, cnsa ta palat împărătesc; curtea ta plină de t>ato bunătăţile, numai boi patru mii; femeea ta in hiine do mătase; copiii tfti In haino de aur şi primarul în haine de argint. Şi am venit dar iată pe aici sunt uliţe strâmta şi garduri şi casn coperite cu paie şi sărăcie, sSrăcio mare. Nu*i satul meu aici, laafl-mft să plec.
Biata Stana abia l ’n putut ţinea nca?A trei zile, a p»Ua i-a perdut urma. N'o mai cunojten nici po ea nici pe copil, nici casa, nici curtea, nici şura numai po câne îl cunoştea. Cânelo a dispărut cu el deodată. De atunci Georgo Pârvu răticoţto prin sato: să 1 afle pe al sliu, dar cum nu întâlneşte nicâiri strălucirea ce i-o arătase bietul lui creer n>ro paco nicăiri. UmblA însă neobosit dlntr’un sat intr’altul, so miră cum pot oamenii ttăi îo altfel do colibi şi-i cluaniă po toţi să vină cu el în satul Iui -ă vndfl traiu mi- nu nat ce-i acolo. Uneori o prins şi dus acasn, dar scapă din nou #i-şi continuă rfitJldrea. Nu face nimănui ni.d un rău. devino furios numai dacă esto ţinut frehia. Şi astfel o lăsat în pace. In Ioc să-şi piarJă nădej iea do-a mai întâini minuunca văzută de el, nădejdea i creşto din zi In zi.
Răniţ’i, bolnavii întord din lupte, enri tânjesc pe acasă in concwlii, când îl văd şi-l au l vorbin I se fie albi ca peretele. Din cât pot ll înconjură. Creştinii ceilalţi il ascultă entremu- aţi, cu lacrimi in ochi.
Vasiie Dan pare mai vârto« Ia inimă. El zice mereu.
— Dac’ar muri ar fi o binefacere. D*r nu va muri curând, căci nădejdea moaro greu.
Sibiiu, 13 Ianuarie n.
Dorim tuturor abonenţilor ş i prietenilor gazdei noasltc an nou fericit. Totodată ne tălmăcim nădejdea că
anul acesta ig i6 i l vom sfârşi mai ve
seli ş i moi jericiţi, gustând roadele păcii j: binecuvântarea biruinţei asupra duşmanilor noştri.'
Spre orientare.Facem cunoscut, că a« sta e cel din urmi
număr, care se mai uimite c*doro« nu şi-au re- înoit abonamentul pi anul 1916. Rugim dea pc ce.ee n su trirni* incii hanii cs sa ^rihfiscS
cu trimiterea lor, altcum In săptămâna viitoare- nn vor mal p«imi Foa*a. S^umiietaa de azi nit. no permito a trimito msi mulţi numeri, iar p* aşteptare incii nu se ponte d*.
*
Toţi abonaţii »Foii Poporuluic, fie vecits sau noui, primesc gratuit obicinuitul »Calendar de părete*. Acest calendar în alţi aCî i.aaî adaus Ia numărul de Crăciun sau A .ul nou.In anul prezent il vom adurgfl la numttrul viitor. Cu calendarul de părete am mtârziat puţin, dtn cnuză că n'am putut răzb cu t'parul.
In zilelo acestea sau mai isprăvit câtera
mii do exemplare din »Calendarul Poporului* pe anul 191G. Trimiterea se face cu ;ea mau maro grije şi grabă. Astfrl avero nădejd*, că r- aceia, cari încă nu l-au primit până pe AntiL nou, de bună seamă ll vor avea până pe Boboteaţi. Considerând însă stările grele de ast. ne rugăm de puţină îngft iuinţă şi bunăvoinţa. Rând j» râni vom mulţumi pe toţi. La otlen- dar tipărim mereu, asifd că toţi reice au comandat sau mal camandS, vor pate» primi cftt de multe. De ast« să nu fie deci nimenea îngrijit- Iar pentru cele câteva zile fntirzitre să nu ie * , nimenea în nume do -îu.
*
Pe abonaţii vejhi li rugăm sa lăţească cât mai mult Foaia in cercul cunoscuţilor lor. N umeri do probă trimitem la dorinţa ori cui gratis. E destul a ni «e ycric pe o carto postai*. Pa de altfi parte no rugăm, cm Ia reînoirea abonamentului sau In câjligarea de noui abonaţi nu so Ircncă cu vederea urcarea abonamentului, efre ncum este: po un an 6 cor. 40 bnn*:. iar po o jumi'tato de un 2 cor. 70 l>«ni. Deodată cu trimiterea nhounmcntu'ui o potrivit a trî- mito bani şi pentru câteva calendare (40 bant pontru fiecare cnlrndar, iar f> bftni deoiebit pen. - tru jwştă).
Avîz pentru intrarea sub drapel. Inurma eheintrii generale făcuţi« In baza articolului do lego XX din anul 1H86 şi respective articolului do lege II din 1915 n color obligaţ! la cionte: Indivizii obl’gati la gloa o născuţi le. anii 1873, 1874, 1875, 1870. 1K77. «furii ri* aceea cei născuţi în anii 1891, 1895 şi 189fi mai depar o toţi indivizii (muncitorii,'birjarii, bol- taşii şcl.) nă«cuţi in anii 18/i! — 1897 csmij. (intrebuinţaţ1) în baza legilor despre gloate orr• 'espre preauiţunile do rftaboiu, do unde îna* au fost concMiiaţi, dacă la revistele do în - fsţoşaro do glotnţi ruplntorie au fost aflnj' abili ptntrti irrviciul de arine, şi nefiind fi» după nume «cutip, suni datori a Intra U servii iul activ do gloate In zina de 17 Ianuarie antil 1916 la sediul Comandci do c-mplctamenn a honvtzimei r. u. şi resptetife la stdiul Coman— dui districtuale imp. şl reg do compl’tnment in dicat jks foaia de legitimai« pentru glotaji.
Aceasta dispoziţiune în urma chemări? gloatei imp, reg/ austriaco so extinde şi Ia ioj; acei supttji austriaci, precum şi la indivizii rpnr- ţinători provinciilor lîosnia şi Ilerţcgovina, născuţi în anii indicaţi mai sus, caii cu prilejul revistei de înfăţoşare «upletorio do glotaşi ţinutĂ In anul curent po teritorul ţărilor sfintei Coronuţ ungaro au fost aflaţi abili pontru serviciul d i arme la gloate.
Toţi acci indivizi cari pună in ziua intii- | rată mai sus prin intrare de bună voie au fos; l înrolaţi in armata comună imp. şi reg. ori la ] honvezime (f:e ca voluntari dt un an), fără con- :i ziderare la care an de naştere aparţin, sunt nse- J menea datori a intra in serviciul activ de glonţ« i
în ziua do 17 Ianuarie anul 1916.Nu ajnt datori a se prezents la serv:c:u
până la ulterioara 'dispoziţiuni maşiniştii şi fo- chiştii profesionali de pluguri cu vapor sau d i motor aparţinători anilor de naştere mal sus in dicaţi şi aflaţi buni 1& reviste, dacă într’adevăr
sunt împiegaţ: Ia asemenea maşini.
Cei cari se prezintă la serviciu trebuie s& j
aducă a 1 sine încălţăminte tari, ecule de mâncat, scule de curăţit, albituri do lână şi ciorap-, (obiele) de lână. După hrana consumată în mus intrărei sub drapel i-ee cuvine fieştecaru a ■
plgubirea de 1 corcană.Preţul inpilţămintelor şi al albiturilor de
lâns, d»că se vor dovedi de fobsivere în ciul militar, se va reîntoarce proprietarilor up*„
valoarea awloraşi.
Nr. -1 FOAIA POPORULUI Pag. 7
Cu prilejul inirsrei sub drapel proprieta: tuI foaiei ce legitimare pentru glotaşi călătoreşte gratuit pe calea ferata in clasa a treia (pe vapor ia ela-a a doua); ace a f»niede legitimare pen- itu glotaşi îusâ la distribuţia biletelor va fi a să vizu încă de vrenn. înainte de plecarea trenului siu a vaporului.
A rel individ obligat Ia gloate i beraat la arme, car« nu se prezintă la terminul şi locul iixat, va fi dus ou forja bra^h’niă şi conform Ş-lui 4 al articolului de lege X X I din 1890 iJeşpre peieps’rci» neiucultărei manifestate faţă de porunsa de bemare militari va fi pedepsit cu înehisoare extmgibilâ până la doi ani.
Indivizii obligaţi la gloate cari doresc a fntra de bună voie în honvezimea r. u. ori in armata comuni; imp. ţi reg. uimişi pot alege între îiniitele legii corpul d<* armată, însă dupS în- srarea îu serviciul ac:iv numai Id acel corp îşi pot curo hsutrierert, la care au font împărţiţi ca obligaţi la glonţ-,
Fâcut In luna Dacenivrie 1915.
Necrolog. M-iria Rohan născ. Pancea -tiupă «curte Miferinţe şi-a dat nobilul său su- ;lot in manile Creatorului Duminecă, în 2 Ia nuarie st. n. a. c., hi .1 ore dimineaţa, în etate -rîe 45 ani.
Cătră abonaţi.Numai câteva zile mai suni până
ia sfârşitul anului acesta, caro e al 23- lea dela înfiinţarea foii noastre. hi acest timp trecut, destul de lung pentru o
-gazetă românească, no am «trAdim S;i iacem tot ce-am putut pentru îmbunătăţirea foii, dc?i preţul de abonament fl .un Ingatol. Dovadă despre eeeaco. am făcut sunt numerii „Foii Poporului" din anii din urmii, când a*ti credem, foaia noastră ajunsese a mulţumi destul do bine pe orice cotitor. Ne simţiam dec:i pe ca- !ea înaintării continue si spera :»i la un progres tot mai bun, care să n- facă r'U putinţă o şi unu' mare r’dicare a foii
Dar acum aproape 1 7 luni de zile i erupt marele răsboiu european, cart», nu mai îm’apo îndoiala că ne a lovit din multe p^rţi şi pe noi. ca ?i pe alţii.
I)e atuuci încoace numărul abonaţilor o in continuă schimbare: aci mai mulţi.
\r. Ji;h,91(i
Pubiicaţimie.l Tn tirum ur iin»ţitiii"i mini-it<v
rinlp din 27 1 )'T(>invr c litlf) Nr.din mir», in.-i’pind cu 10 Ir-
nînrii’ ntiul n”o-ti (1910) nu i por- 'iii* nimănui, rare tiu i produrent do ')u?nti> «ii con-*un;o făinii •in grâu,‘ Rc.'ir.'î ji ow. ori ilin nmcMocul ace.--- iora de persoană şi pentra o zi,•>i»i mult dt; 210 g'anu: (adecă pen- tru o Luna 7 2 kg. do persoană). Pentru peraoano c ri săvârşesc lucruri mai g.-idc, porţiunea zilnicii poate fi- ridicata la 30<* gr, pe 7.', iar prod'i etnţi pot consuma 400 gr. de persoană pe zi.
Prolum-la amintise de fainii, precum şi pânea fScuiă dir, <df», fn.
cepân-1 eu 10 Innuarie 1916. |*oi fi puse în vânzare numai pj lmz, hi-
aci mai puţini, dupăcum şe fac asen- tările şi conchemările sub armé dat fiind şi aceea, că cetitorii noştrii se
compun în cea mai mare parte tocmai din massele de jos ale poporului.
In legătură cu nesiguranţa abonaţilor merge mulţimea schimbărilor de adrese încoace şi ’ncolo. un lucru care încă ue îngreunează grozav administraţia. In privinţa acea-ta foile de zi au ajuns trtuşi la an tel despăgubire, fiindcă guvernul le-a scutit de-a plăti în decursul răsboiului marca poştală, care pentru fiecare număr face 2 bani. Foile săptămânale nu se bucură însă de actst favor. Parcă acestea n’ar fi încă dintre cele mai dorite de popor si mai mult cerute gratis prin spitale!
Pe lângă aceste neajunsuri din afară, rSsboiul a adus pe capul nostru
o seamă de neajunsuri interne: mai multe persoane, cari scriau la Foaie, sau cari lucrau în tipografie au fost mobilizate Locul unora s’a putut ocupă
de alţii, dar îndeosebi în t’pografie a- vem azi maşini cari stau în nelucrare de peste un au de zile, deşi jn ele e capital de zeci de mii de coroane investit. Iar când astă primăvară a trobuit să no păriseasvă şi editorul si redactorul responzabil, n ’a fost lucru uşor să putem aii tiară scoaterea măi departe a foii.
De 17 luni do zile încoace, fiecare săptămână şi lună ne punea în faţă la noi greutăţi : nu treceam bine peste un neajuns cu cenzura, ne venin altul cu
tipografii*, posta sau expediţia. Odată ne băga in gânduri dela cine să mai cumpărăm hârtie, cire so împuţinează şi scumpeşte mereu, altă dată că ne tre-
bue cerneală pentru tipărit, benzină si alto diferite uleiuri scumpo în t pogr.i- fio. Pe scurt: câte greutăţi ne-au adus acest an, mimai noi ştim !
Cu toăte acestea, nu ne-arn rotra* do loc dela postul şi chemarea noastră.
Orajului. Anunţnrra pn fnce iti ş t nlf-boiic. "i nnunit» in 1 ] Innunrio 1910 n c-irnr numi» dn faini- lin «i. iiK-ppo r.u litera A pîinâ la
O in 12 Innunrie I:t»*m H p’inn In O, inr in 1 ,'i Ianuarie lit'ra P pâni» l i Z.
Nngw.< bon 7 Idntinrio 1910
Magistratul.
Iár Îq viitor de asemenea avem de cuget a nu ne lăsă nici în faţa celor mai mari greutăţi, pe .cari omul le poate încă învinge. Voim să rămânem credincioşi steagului desfăşurat acum 23 ani, strădui udu-ne a trece şi prin aceste zile grele, nutrind speranţa într’un viitor mai fericit..
In faţa împrejurărilor grele când toate materiile s’au scumpit aşa de tare — spre pildă hârtia a 8juns azi la un preţ aproape îndoit ca înainte do răs- boiu, — ue vedem însă constrînsi şi noi a urcâ preţul abonamentului cu o coroană la ân, şi adecă dela 4 cor. 40 bani la 5 cor. 40 bani. Prin urmare, de acum" înainte „Foaia Poporului“ va costa:
Pe un an - - . - 5 tor. 40 bani Pe d jumătate de an Z n 70 „ceeace Vă rugăm a lua în seamă la
trimiterea abonamentului pe anul viitor, spre care scop Îs numărul 55 am a- daus mandate poştale.
Când aducem aceasta la cunoştinţă, nutrim sporaoţa, că toţi cetitorii şi abonaţii vechi înţeleg scumpetea din zilela acestea, şi prin urmare, nu numai că ne vor ră-nânea credincioşi şi po mai
departe, ci vor îndtmnâ şi pe alţi a& aboneze ,.Foaia Poporului^, care « cea mai veche şi mai bună foaie poporală. Din parto-no avem nădejde, că vom trece şi peste aceste zile grele, astfel o» în curând să facem foaia noastră şi mai bună de cum a fost In anii trecuţi până acum
De in' h eiere mu »minţim, că numeri de probă s- trimit la dorinţă oricui gratis. H destul a ni ee cere pe o carte poştală, sriind adivsa cât se poat« mai lămurit.
Redacţia şi Administraţia „FOAIA POPORULUI“.
lîedMctf'!- r<w}>ont»ht!; loan Hroţv, IVntru eiiiturit r‘>*jx>niAhi! : loan Hrrfţ
Tiparul : .Tipograf?:« Ponortihij*
lciolor de f.linâ ţi de pârie dair- msgistrat. Acc-ste bilete poate f»ă le capete numai acela ale cărui proviz-'- uni riu acopere trebuinţile sale in înţelesul ordinaţiunei dsite, de mai eus,
Acela care, are pentru »a?tim- pul până la 16 August 1916 pro- ! vizii de bucate fi de taină, csri trea
îwate trebuinţele stabilite după pla- j nul do mai sus, esle oblig3t să le ; ®>e. la mag’stratul ora=ului, plătin- ! 3ui-,e preţul mnx^mal hotărît de au- j torităţi, pgntru ca să se provodă i
P°poraţiunea cu făină. _ 'Aceste provizii de făină şi bu- j
'ilte (pris^ui) trebue anunţate, in ; 2IMe din 11 până la 13 Ianuarie ; snu! acesta, autorităţii industriale a
' ....*TK
U M i t f m mcroitor ile barbet?
SîFTÎU, Ctsni.lio N<. ?2 |roctEiarui* .1, ; pat-i.'iu'o-
CRJ® n o u « a t c ic â c I t r n ti î c aaarc
~ w»r>ri In» eiit. ... ■ .
N o u iă M ls«!*}■*>chiir acitir., jjtrs iru !;< lno sic «tofe ii
C*H w execuţii tiapl ci.'ijtarf <Wft a i! mottfTîi<r vefhivlnte prs-
t;aâ-K* 'î’. f i* Je n , cu urejr.:r: foarte
«.resţinae -ii’uîi;: r «ie sta-l; l-c~iîTU i
j SP®i"'î5£iilari j sjîfim*, ccfl { Ri ftK totCeiuna in -.'ipoi;:
re rcrCRnxîsr con* *33^4 * 5ie; !« ateiienii kscb, în;i po- sa« s sire#* deo»efetît aSfiîfiac»*X (te. prroîi şi tec'oâi &f»-isfrtsît. — fr. cnxari -ie a r .
oac* f£ T&&& e S ilis e £jî t îs ip
Sfc am. — LTjfioTr?. păstra . «ffaiWiS-î, catn fi tot feisi ⻫riicN
irp i cm-saa. E3j! an ai.
Nr. 2059/915 2278
Concurs.Spre intrcgiri-A primului post do
aioajH conunalS în comuna Felck
(Avrlg> devenit vacant prin ahzicero,
se Fcrio concurs ru terminul până
la 31 Ianuarie 1916.
Reflectantele să-ţi înainteze ru-
gSrile pâna Ia terminul indicat la
subscrisa primărie.
Felek (Avig) 30 Decemvrie 1915.
Primăria comunala.
David, prim. Rădutln, not com.
O casă,Zi iiti. «oliil, rit prAvnlio ei ca
licenţa pentru bsuturi »ipilate, tra-
iicft ţi narn, imprftinn cu o grrdinfc
ci o vie de 2500 dt» viţe. apoi ţ!-o
ftrftdinX de pomi cu 200 de felurifi
j»orai bine roditori, o do vânzare, din
mânii Idxiră. Inform»!iuni w Pot ci-
paia î.. Marktschelkcn Xr, 259. Şeica mare.
s Uerea albă şi neagră din s
Sereria delaTrei-Siejari.în SIESU
^ este foarte bună şi gustoasă!
Hf1’
Iş
-öt m
V: .fiS '-■& S 3
Mbore
c táatsíí ţi
bots 4t te*i
vaaoeo « ii îi oraşe â&ţi b «ate/'» ÜN
‘-fpj. i~'» - • 5-*JVC
K B S 3 1 B
CA
foarte cittta- ti *a parti r©dea ÿj âi KXiadi cmm~— «-«A-M, par*oni 9
| !n x t (a (MJ
P*g. 8 FOAIA POPORULUI Nr. 1
&£■„ F ( M POPORULUI'5 ^ pe CÂMPUL DE LUPTĂ
a se poate tihnite ori-unde ~t cu iurep«*'e de ori-cin *, ce a- JB J j ce aducem la cunoştinţă cetitorilor noştr , spre orien- I I TT tsre tn urma mai multor întrebiri ei> primim mereu. H
Preţul 9 m ¥ PE timp de 5 luni abonamentului Este: £ 4b zile.
C*1 mai vechi« şi mai mare institui financiar românesc din Austro-Ungaria
tn
99 A L £ £
Pentru abonamente pe câmpul da luptă statorim preţul de 2 cor. pe timp de 5 lnni. fiindcă ştim, ci «roma de 2 cor. (în bani de hârtie, bancnote de câte 'Z cor.) se trimite mai uşor. Schimbarea adresei altundeva, tot pe câmpul de luptă, sau mai târziu în vr’un oraş ori sat din liUDtml Monaihui austro-unşare, so face gratuit; e destul a scrie noua adresi pe o carte
w poştală, unde să se spună înşiri adresa de mai nainte. Abonamente de acestea se pot face şi din partea celoi de acasă, cari doresc să trimită Foaia Ia vr’un neam sau cunoscut de pe
c&mpnl de luptă ori în altă parte a Austro-Ungariei.
$
*
$
$
#
#
♦
*
institut de credit şi de economii în Sibiiu
FjJipIp. Braşov, Bozovicitt.Elisabeiopcle,1 llialC. Lugoş, Mediaş şi Mureşoşorheisi
A (XPti tliri* ®r?ova» Sâmnăriin, Sânmi- r\gCillUli. clăuşul-marc şi Şcica-mare
ÎS?:
E lerltnl Făsbaiolui că am înueţaî să crufîiffl!ficeasta să lanifestă jmai aiEs la prodcctele economice, flslăii să
pFBţHiesc molie capi până acum preste tot nu su fost luate in
considEFare.
Acuma e timpul peDtru sfârmitul (gniicuratul) cucuruzului. | Până acuma au fost cocenii cucuruzului o riimftîjiţii fariî preţ! !
AstSzi însă nu mai sunt!
Nu aruncaţi cocenii de cucuruz pe gunoiu, nu-i ardeţi fără scop!
Moara cn eflindre în Dxsoszentraârton cumpără «cest» coceni cu bani scumpi ş» plăteşte pentru toata 100 kg. K 3.50
Atenţiune!Fieşte cate &ă adune coefni şi t-ăi vânză ia moara cu cilindră!
Mai consult-e dacă în fieşte care comună si află un» «nu două personne cari pentru o plată corespunzătoare «duni» aceşti coceni jwntru moara cu
cilindre.
Cine-e aplicat la acest servici să-ao înştiinţeze In noi.
Dicsoszcntmârton în Decemvrie 19.5.
P r im a m o a r ă cu c i l in d r e d in v a le a T â r n a v e i m ic i .
C ă p iţa ] s o c i e t a r .................................................K 0,000.00©*—P o n d t ir l d e r e x e r r â ţ i p c n r ln n l . . . „ 2,350.00«*—S*««rtofel d e c a m b i i .................................. ....... 17,700.000—I tw p r n m n tn r l b i p o t e c a r e ............................. ...... 12,400*400*—D e p n n c r i s p r e f t - u c t i f l c a r e ........................ ....... 24,500.00«*—S c r is u r i f o n c in r e în c ir c u la ţ in n e . . . „ 10,000.000*—
Primeşte depuneri g* K !! °lspre fructificare cu D 3 \2 jo
«i«*± terrnlnul de abzicere, plătind Însoţi c ia re a d e I n t e r e s e
\
execuiă asemnări dc bani la America şi îngrijeşte încassări de cecuri şi as lgnaţiun i asupra oricărei pie|i, mijloceşte lol felul dc afaceri de bancă. — Oricc inlormajiuni se dau gratis şi proml atâl de Centrala din Sibiiu, cât şi de filialek şl agenturile Institutului.
m Direcţiunea.
*H
88EEE
Crema de dinţi
ATELIERUL FOTOGRAFICd i n P i a ţ a m a r e N p . 1 8
este complet renovat şi înzestrat ca cele mai modeme aparate şi mijloace tehnice.
Proprie ta ml cel nou, Iţi va da «fiinţa să natiniacA pe doplio dorinţele publicului.
Ca specialitate lucrez dupJi fotografii »ec-hi ţi ptrirate, c* de pildă a celor cteuţi tn rînboiu, tablouri mărite ţi pictate, cari tot fi cn totul asemănătoare.
Observare: Văduvele şl orfanii cclor cizuţi în risfaolu ror ».Tfa scâzfimânt In plată.
Kn^uml fi mi *prijiniţi noua mea întreprindere, icmner. cu «timfc:
Albina Institut de credid şl economii. R U D O L F K U N T E , fOtOOraf
S i b i i u , P i a ţ a m a r o N p . IO ,
vis :V vi* do privllii Ini Fucha.
Sprijin iţi Industria rom âna r
l / i r a r e d i moli !eDin cauza magazinului în<rr3m;5clit ajunii Ia vâu*
zare cu
preţuri reduse considerabilcam 20 de mobile pentru camere do dormit, de
domni, sufrageri:, garnituri de club s»i salon, de
culinâ sji mobile singuratice, precum şi covoare, per
dele etc: la
E M I L P E T R U Ţ 1 U , S t r a d a S a l z 3 7 ,Fabrică de mobile.
Te!eÎC:1 Nr- <7 Teltîcn Nr. «7
î
i31
il>
li
V a s î l e B a n ,depozil de încăljăminle — Ia -Cfsma mare roşie*4.
S ib i iu , strada Ocnei (Burgergasse) Hr. 7, S ib i iu .
i-w-'
Atrag atenţia onoratului public din loc şi jur că mi-am asortat
depozitul cn ghetetot lux pentru copii,
ddme şi bărbaţi.P r e ţ n l d n p ă c u r s u l z i le i
1500 părechi de bocancicu preţul «lela 20 cor până la 28 Cor. lucraţi flin materialul cel mai bun pentru domni, mun
citori şi militari.
Serviciu ppomt.
Tot acciaşi depozit se află în strada CiSnădiei Nr. 49
sub firma L. B a n .
O"Sf •o o ■
3ier
C «1
Nu perdeţl ocazia şl vă convingeţil
."nrcEraii* Pepor-jiui", Sibil«.